MIHAELA NICULESCU
VERONICA SFREDEL RODICA CROITORU
SMARANDA MITRAN
MIHAI RELU STĂNESCU ADRIAN BĂLŞEANU
ION MÎNDRILĂ BOGDAN STĂNOIU
BIOLOGIE Teste pentru concursu !e "!#$tere " F"cut"te" !e Me!$c$n% F"cut"te" !e Me!$c$n% Dent"r% F"cut"te" !e F"r#"c$e F"cut"te" !e Mo"&e &$ As$sten'% #e!$c"%
EDITURA MEDICALĂ UNIVERSITARĂ CRAIOVA ()*+
,REFA-Ă
Prezenta broşur ă este destinată viitorilor candidaţi care doresc să participe la concursul de admitere la facultăţile Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova. Acest volum conţine întrebă ri elaborate pe baza unuia dintre manualele alternative de Bioloie! clasa a "#$a! aprobate de Ministerul %ducaţiei şi Cercetării &tiinţifice! care cuprinde tematica pretinsă pentru proba de Bioloie 'Anatomia şi Fizioloia omului( din cadrul concursului de admitere la facultăţile Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova. Proba de concurs se desfăşoară pe baza proramei elaborate de facultate! publicată! şi a subiectelor stabilite de comisia de concurs în ziua desfăşurării probei. )ntrebările ş i problemele cuprinse în acest volum constituie baza de date cu privire la concursul de admitere. *a concurs se vor folosi aceste întrebări sau întreb de faţă.ări asemănătoare! dar nu în mod obliatoriu identice cu cele din volumul
Te#"t$c" pentru concursu !e "!#$tere . pro/" B$oo0$e 1An"to#$" s$ 2$3$oo0$" o#uu$4 . BIOLOGIE 5 #"nu" pentru c"s" " 6I." Autor$7 D"n Cr$s tescu8 C"r#en S%%9%stru8 Bo0!"n Vo$cuescu8 Ce3"r T:; N$cuescu8 R"!u C
ISBN7 ?@=.?@.*+..* CELULA ŞI -ESUTURILE 1p"0; +.**4 SISTEMUL NERVOS 1p"0; *.@4 ANALIATORII 1p"0; =.+4 GLANDELE ENDOCRINE 1p"0; +>.*4 MIŞCAREA 1p"0; .@(4 DIGESTIA ŞI ABSORB-IA 1p"0; @>.=(4 CIRCULA-IA 1p"0; =>.?+4 RES,IRA-IA 1p"0; ?@.*)*4 E6CRE-IA 1p"0; *).*)4 METABOLISMUL 1p"0; *)=.**+4 FUNC-IA DE RE,RODUCERE 1p"0; **.*(4 ORGANISMUL 5 UN TOT UNITAR 1,AG; *(>.*(4
CU,RINS
CELULA ŞI -ESUTURILE...................................................................................>
SISTEMUL NERVOS..........................................................................................*(
ANALIATORII.................................................................................................>*
GLANDELE ENDOCRINE.................................................................................+
A,ARATUL LOCOMOTOR...............................................................................=
DIGESTIA ŞI ABSORB-IA................................................................................@?
SNGELE...........................................................................................................?*
A,ARATUL CARDIO.VASCULAR..................................................................*)(
RES,IRA-IA....................................................................................................*(*
E6CRE-IA.......................................................................................................*
METABOLISMUL; RA-IA ALIMENTARĂ; VITAMINELE;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;*>*
FUNC-IA DE RE,RODUCERE...................................................................... *+)
CELULA ŞI -ESUTURILE
*; Sunt propr$et%'$ spec$"e "e ceueor7 a. secreţia e+ocrină b. osmoza c. transformarea eneriei c,imice în enerie mecanică d. transportul C- e. secreţia endocrină (; În c"3u en!oc$to3e$7 a. materialul intracelular este captat în vezicule b. veziculele fuzionează cu membrana celulară c. are loc invainarea membranei celulare d. conţinutul veziculelor este eliminat la e+teriorul celulei e. o formă particulară este pinocitoza ; G$coprote$nee7 a. sunt lucide ale membranei celulare b. sunt uniform distribuite in structura lipidică c. încărcate d. sunt se pot afla pe pozitiv faţa e+ternă sau internă a membranei e. au rol plastic >; ,oten'$"u #e#/r"n"r !e rep"us7 a. se datorează permeabilităţii selective a membranei celulare b. este determinat de prezenţa intracelulară a anionilor nedifuzibili c. are o valoare apropiată de cea a potenţialului de ec,ilibru pentru /0 d. este leat de activitatea pompei 1a 02/0! care distribuie eal sarcinile de ambele părţi ale membranei e. în absenţa unui stimul are un nivel numit potenţial pra +; Fos2or$"re" o$!"t$9 % 7 a. are loc la nivelul membranei interne mitocondriale b. este sinonimă ciclului /rebs c.d.este realizatăo+idarea de către ,idroenului unele sisteme enzimatice presupune e. permite obţinerea a două molecule de A3P ; O c"r"cter$st$c% co#un% " prote$neor c"re re"$3e"3% !$2u3$une" 2"c$$t"t% &$ " po#peor prote$ce #e#/r"n"re este7 a. consumul de enerie b. transportul moleculelor împotriva radientului lor de concentraţie c. specificitatea pentru moleculele pe care le transportă d. transportul activ e. ,idroliza A3P @; Ep$te$$ 0"n!u"re const$tu$te !$n cor!o"ne !e ceue se 0%sesc " n$9eu7 a. tiroidei b. adeno,ipofizei c. pancreasului endocrin d. landelor paratiroide e. pancreasului e+ocrin =; ,er$o"!" re2r"ct"r% "/sout %7 a. permite iniţierea unui al doilea potenţi al de acţiune dacă stimulul este suficient de 4
puternic b. cuprinde panta ascendentă a potenţialului de acţiune c. cuprinde toată panta descendentă d. se datorează inactivării canalelor pentru 1a0 e. se datorează ieşirii / 0 din celulă ?; -esutu conunct$9 "7 a. insoţeşte ţesuturi b. formeazăalte liamentele c. leaă unele orane d. constituie tunica medie a aortei e. intră în alcătuirea ,ipodermului *); Ret$cuu en!op" s#"t$c nete!7 a. este o reţea de membrane intracelulare b. are acelaşi aspect! independent de activitatea celulară c. prezintă ribozomi ataşaţi d. are rol în sinteza proteinelor e. are rol în metabolismul licoenului **; Des#o3o#$$7 a. sunt corpusculi de leătură b. solidarizează epiteliale c. sunt preluniricelulele acoperite de plasmalema d. sunt preluniri temporare e. sunt preluniri neordonate *(; -esutu osos spon0 $os7 a. formează diafizele oaselor luni b. formează epifizele oaselor luni c. se ăseşte la interiorul sternului d. la adult ăzduieşte măduva osoasă ,ematoenă e. este de tip ,aversian *; Unee ceue &$ p%stre "3% 2or#" $n$'$" %7 a. fibrele musculare b. celulele adipoase c. ovulul d. neuronii din coarnele anterioare ale măduvei e. celulele cartilainoase *>; Incu3$un$e ceu"re7 a. au un caracter permanent b. conţin substanţe de rezervă c. sunt produşi de secreţie d. pot fi pimenţi e. fac parte din oranitele specifice unor celule *+; În structur " ep$!er#u u$ se 0%se&te 'esut7 a. epitelial b. vascularizat c. pavimentos d. unistratificat e. 4eratinizat *; Con'$n 'esut c"rt$"0$ nos :$"$n7 a. cartila5ele costale b. discurile intervertebrale 5
c. epilota d. cartila5ele larineale e. cartila5ele tra,eale *@; M$tocon!r$$e7 a. au o membrană e+ternă plicaturată b. conţin matricea mitocondrială! situată în spaţiul dintre cele două membrane c. se ăsesc în butonii terminali ai a+onilor d. sunt localizate în periferia fibrei musculare! în apropierea sarcolemei e. sunt prezente în număr mare la polul bazal al nefrocitelor *=; -esutu #uscu"r !e " n$9eu $n$#$$ este "c%tu$t !$n7 a. fibre musculare netede de tip visceral b. fibre musculare netede de tip multiunitar c. celule care ini6iază şi conduc impulsul d. fibre musculare striate de tip sc,eletic e. fibre musculare striate de tip cardiac *?; ,res$une" os#ot$c%7 a. este invers propor6ională cu numărul particulelor dizolvate în solu6ie b. este forţa care trebuie aplicată pentru a preveni osmoza c. are o valoare de 788 m-sm2l la nivelul plasmei 8 depinde de nivelul natriemiei 9 este relată de aldosteron (); Con'$n #$cro9$$7 a. epiteliul mucoasei intestinale b. epiteliul mucoasei tra,eobronşice c. nefrocitele d. leucocitele e. muurii ustativi (*; C"re !$ntre ur#%to"ree or0"n$te const$tu$e un s$ste# #e#/r"n"r !e #$cro9e3$cueJ a. lizozomii b. centrozomul c. aparatul :oli d. ribozomii e. corpii 1issl ((; D$n structur " #e#/r"ne$ ceu"re 2"c p"rte7 a. proteine transmembranare b. licolipide c. un miez ,idrofil d. colesterol e. fosfolipide (; Sunt or0"n$te spec$2$ce7 a. elementele contractile din sarcoplasma fibrelor musculare b. centriolii c. corpusculii lui Palade d. corpii tiroizi e. dendritele (>; Nuceu7 a. coordonează procesele bioloice celulare b. transmite informaţia enetică c. este sediul sintezei proteice 6
d. controlează metabolismul celular e. conţine materialul enetic (+; ,oten'$"u !e "c' $une7 a. are aceeaşi durată la toate tipurile de celule b. se datorează trecerii ionilor prin canale membranare specifice c. se desfăşoară în mai multe faze d. are aspect diferit în funcţie de tipul de celulă se propaă sinur#o sens nivelul (; See.0%se&te 'esutîntr$un con unct$9 "elae"st$c n7membranei celulare a. tunica medie a aortei c. capilare d. tunica medie a venelor e. arteriole f. epilotă (@; Me#/r"n" nuce"r% $ntern%7 a. vine în contact cu carioplasma b. prezintă pori c. se continuă cu citomembranele reticulului endoplasmic d. conţine ribozomi e. este plicaturată (=; -esutu ep$te$" c$$n!r $c este oc"$3"t n7 a. mucoasa stomacului b. tunica internă a vaselor sanvine c. mucoasa bucală d. mucoasa tra,eală e. canalele landelor e+ocrine (?; Cro#o3o#$$7 a. iau naştere din cromatină b. se formează la sf;rşitul diviziunii celulare c. conţin acid ribonucleic d. conţin proteine ,istonice e. conţin ioni de M
); D$#en e nuceuu$ a. sunts$un$ cuprinse între 87 şi 78 < b. sunt mai reduse la ,ematii c. sunt în raport subunitar cu citoplasma d. depind de ciclul funcţional al celulei e. depind de numărul de cromozomi *; D$ntre ur#%to"ree ceue8 ce" #"$ #"re es te7 a.,ematia b. limfocitul c.fibra musculară striată d. o celulă de dimensiune medie e.ovulul (; Me#/r"n" ceu"r% const$tu$e o /"r$er% pentru !$2u3$une"7 a. liposolubile b. moleculelor ,ormonilor steroizi c. lucozei d. ureei e. dio+idului de carbon 7
; ,o#p" !e N" KK7 a. reintroduce în celulă 1a 0 difuzat la e+terior b. utilizează eneria rezultată din ,idroliza A3P c. are un raport de / 0 la 7 1a0 d. asiură deplasarea ionilor în sensul radientului de concentraţie e. contribuie la menţinerea concentraţiei intracelulare a ionilor >; Ep$te$u 0"n!u"r eocr$n po"te 2$ 7 a. simplu b. tubulo$ acinos c. folicular d. compus e. pluricelular +; St$#u$$ supr"$# $n"r$7 a. pot reduce valoarea potenţialului de membrană p;nă la un nivel critic b. determină desc,iderea unor canale volta5$dependente c. provoacă depolarizarea membranei d. induc o reacţie mai amplă dec;t stimulul pra e. pot declanşa un impuls nervos la nivelul nevroliilor ; Neuro2$/r$ee7 a. sunt oranite specifice nevroliilor b. sunt dispuse în reţea c. se ăsesc în neuroplasmă d. sunt ec,ivalente erastoplasmei pentru neuroni e. lipsesc în dendrite @; Se 0%se&te " n$9eu #en$scur$or "rt$cu"re7 a. ţesut con5unctiv moale fibros b. ţesut cartilainos elastic c. ţesut cartilainos ,ialin d. ţesut con5unctiv moale elastic e. ţesut semidur fibros =; H$"op"s#"7 a. este partea nestructurată a citoplasmei b. reprezintă conţine oranitele comune c. o reiunecelulare funcţională a citoplasmei d. este prezentă doar în anumite celule e. conţine oranitele celulare specifice ?; M$e3u :$!ro2o/ per#$te p"s"u $/er "7 a. ionilor de Ca 0 b. moleculelor ,idrosolubile c. o+ienului d. etanolului e. moleculelor polarizate mari >); Urote$u7 a. este un epiteliu de acoperire b. este pluristratificat c. face parte din mucoasa tubului diestiv d. este 4eratinizat e. este un epiteliu de tranziţie >*; ,re3$nt% c$$7 a. celulele epiteliale ale intestinului subţire 8
b. epiteliul tra,eal c. celulele receptoare din oranul Corti d. epiteliul pavimentos 4eratinizat e. butonii olfactivi >(; În c"3u ceue$ #$oc"r!$ce 9entr$cu"re poten'$"u !e "c'$une "re7 a. o durată mai mare dec;t cel al fibrei musculare netede b. o durată mai mică dec;t cel al neuronului c. o amplitudine mai mare dec;t cel al neuronului d. o amplitudine mai mare dec;t cel al fibrei musculare netede e. o formă particulară >; Apone9ro3ee7 a. sunt tendoane ale muşc,ilor laţi b. sunt alcătuite din ţesut con5unctiv moale elastic c. sunt alcătuite din ţesut cartilainos elastic d. sunt alcătuite din ţesut con5unctiv moale fibros e. se înt;lnesc la muşc,ii marii dorsali >>; Er0"stop"s#"7 a. îşi manifestă rolul doar în timpul mitozei b. este ec,ivalentul corpilor tiroizi c. reprezintă o formă diferenţiată a reticulului endoplasmatic d. conţine ribozomi pe suprafaţa internă a peretelui membranos e. este un oranit specific >+; Guco3"7 a. are o moleculă polarizată b. poate traversa plasmalema prin difuziune c. este transferată în enterocite printr$un mecanism de transport activ 1a$dependent d. traversează membrana bazo$laterală a celulelor intestinale împotriva radientului de concentraţie e. necesită prezenţa unor proteine transportoare >; Eoc$to3"7 a. este un transport vezicular b. presupune captarea materialului e+tracelular c. utilizează vezicule care se formează prin invainarea membranei celulare d. este o formă particulară a endocitozei e. utilizează vezicule care fuzionează cu membrana celulară >@; -esutu osos tr"/ecu "r este7 a. compact b. sponios c. ,aversian d. con5unctiv dur e. localizat în diafizele oaselor luni >=; Sp"'$u per$nuce"r7 a. conţine carioplasma b. cuprinde unul sau mai multi nucleoli c. se află în citoplasmă! în afara nucleului d. este delimitat de o membrană ce se continuă cu citomembranele reticulului endoplasmatic e. este delimitat de o membrană aderentă miezului nuclear >?; Tr"nsportu "ct$9 pr$#"r7 a. necesită ,idroliza A3P b. deplasează ionii în sensul radientului de concentraţie 9
c. utilizează pompe proteice d. obţine eneria prin transferul unei molecule conform radientului ei de concentraţie e. creează o distribuţie ineală a sarcinilor de o parte şi de alta a membranei celulare +); În pere'$$ 9"seor !e s
e. tiroidă +; C"n"ee !e K 7 a. se înc,id în prezenţa unui stimul b. permit intrarea /0 în celulă c. determină depolarizarea d. determină repolarizarea e. se desc,id în timpul pantei ascendente a potenţialului de acţiune +>; Muco"s" tu/uu$ !$0est$9 con'$ne 'esut ep$te$"7 a. cilindric simplu cu micro vili b. cilindric simplu neciliat c. pavimentos 4eratinizat d. pavimentos ne4eratinizat e. cilindric pseudostratificat ++; -esutu "!$pos7 a. este un tip de ţesut con5unctiv semidur b. este localizat în derm c. constituie răsimea din lo5a perirenală d. asiură protecţia mecanică e. are rol termoizolator +; -esut #uscu"r nete! !e t$p #ut$un$t"r se "2% " n$9eu7 a. muşc,iului sfincter al irisului b. muşc,iului dilatator pupilar c. miocardului d. muşc,iului constrictor pupilar e. pere6ilor vaselor de s;ne
10
REOLVĂRI7 e 9.c! a! .e c! 7.e a! ?. c b! a! @.d c! .> c . d b! .d b! =. e c! a! 98.e a! 99.c b!a! 9.dc!b! 97.ec!b! 9?.dc!b! [email protected]!a! 9. e d!a! 9.ed!c! 9.e c! 9=.ed!c!b! 8. e c!a! 9.>c . ed! b! a! 7.d a! ?.ed!b!a! @. d c!b! .c a! .b a! .ed!a!
=.
a! c! d! e
78. d c! 79.>c 7.>c 77. c b! 7?. a! b! d! e 7@. c b! a! 7. c b! 7.>e 7.c a! 7=.d c! ?8.eb!a! ?9.ec!b! ?.ed!a! ?7.ed!a! ??.c b! [email protected]!a! ?.e a! ?. db! ?.e d! ?=. e c! a! @8. ed! a! @9.e c! @.>c @7.>d @?. d b!a! @@. e d!c! @.db!a!
11
SISTEMUL NERVOS *; Nu sunt pre9%3ute cu $ner9"$e p"r"s$#p"t$c%7 a. landele lacrimale b. ficatul c. splina d. pancreasul e. landele astrice (;,re3$nt% 2or#% ste"t% neuron$$ !e " n$9eu7 a. anlionului spinal b. coarnelor laterale ale măduvei c. zonei motorii a scoar6ei cerebrale d. coarnele anterioare ale măduvei e. coarnele posterioare ale măduvei ; Neuron$ /$po"r$ se "2% n 7 a. anlionul Corti b. anlionul Dcarpa c. scoar6a cerebrală d. mucoasa olfactivă e. scoar6a cerebeloasă >; C"re !$n ur#%to"ree "2$r#"$$ sunt 2"se7 a. neuronul reprezintă unitatea morfofunc6ională a sistemului nervos b. neurilema celulei nervoase este roasă c. celulele veetative centrale pot avea nuclei dubli d. a+onul este prelunirea unică! scurtă Ei mai roasă e. în por6iunea ini6ială a+onul se ramifică +;Ae0e$ "2$r#"$" corect% !espre tec$e "onuu$7 a. teaca de mielină de la nivelul D1C este produsă de celule Dc,ann b. teaca de mielină se află la nivelul a+onilor cu diametrul mai mic de G c. rolul mielinei este de izolator electric d. fibrele postanlionare au teacă de mielină teaca Henle dispune cu în 5urul tecii de mielină ; e. F"c p"rte !$n se ne9ro0$$8 ecep'$"7 a. celula Dc,ann b. astrocitul c. celulele ependimare d. celulele reticulare e. oliodendrolia @; Seect"$ "2$r#"$$e corecte !espre ne9ro0$e7 a. numărul nevroliilor depăşeşte de 988 de ori numărul neuronilor b. au rol de suport pentru neuroni c. prezintă celule care se divid intens d. au rol în sinteza AI1 e. nu conţin neurofibrile şi nici corpi 1issl =; Rour$e ne9ro0$e$ sunt8 cu ecep'$"7 a. de protecţie b. trofic c. permeabilitate şi rezistenţă d. rol faocitar 'microlia( 12
e. sinteza AI1 ?; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre co"rnee "nter$o"re7 a. forma neuronilor este stelată b. prezintă neuroni multipolari c. conţin dispozitivul somatosenzitiv d. sunt mai late şi mai scurte dec;t coarnele posterioare e. conţin două tipuri de neuroni somatomotori *); Despre su/st"n'" cenu&$e #e!u"r% sunt "!e9%r"te "2$r#"'$$e7 a. este constituită din corpul neuronilor b. porţiunile laterale ale JHK$ ului formează comisura cenuşie a măduvei c. comisura cenuşie prezintă canalul ependimar ce conţine corpul vitros d. coarnele anterioare conţin dispozitivl somatomotor e. coarnele laterale conţin neuroni veetativi simpatici postanlionari **; Repre3$nt% preun0$re ceu$pet%7 a. a+onul b. microlia c. dendrita d. celula Dc,ann e. oliodendrolia *(; D$n punct !e 9e!ere 2unc'$on" este ceu$2u07 a. dendrita b. microlia c. oliodendrolia d. a+onul e. nici unul din cele menţionate *; M%!u9" sp$n%r$$ pre3$nt% ur#%to"ree c"r"ctere 0ener"e8 cu ecep'$"7 a. se ăseşte în canalul vertebral b. este învelită de trei membrane de protecţie c. se întinde între C9$* d. este formată din substanţă cenuşie dispusă periferic e. sub vertebra * se preluneşte cu conul medular *>; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre #%!u9" sp$n%r$$7 a. face din sistemul nervos central b. nerviiparte toracali şi lombari formează Jcoada de calK c. prezintă porţiuni dilatate în reiunile cervicală şi lombară d. este formată din substanţă albă dispusă periferic sub formă de cordoane e. este învelită de trei membrane de protecţieL Henle! ara,noidă şi piamater *+; For#" neuron$or po"te 2$7 a. fusiformă b. piramidală c. ovalară d. cubică e. cilindrică *; Neuron$$ pot pre3ent" ur#%to"ree 2or#e8 cu ecep'$"7 a. sferică b. stelată c. pavimentoasă d. piramidală e. fusiformă *@; ,re3$nt% !ou% preun0$r$ neuron$$7 13
a. multipolari b. pseudounipolari c. unipolari d. bipolari e. nici unul din cei menţionaţi *=; Dup% nu#%ru preun0$r$or8 neuron$$ pot 2$7 8 a. stelaţi 9 b. motori c. unipolari d. senzitivi e. multipolari *?; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre #en$n0ee sp$n"e7 a. asiură protecţia şi nutriţia măduvei spinării b. membrana e+terioară este ara,noida c. piamater este o membrană con5unctivo$vasculară d. duramater este separată de pereţii canalului vertebral prin spaţiul epidural e. piamater aderă la suprafaţa măduvei pătrunz;nd în şanţuri şi fisuri (); F"sc$cuu Fec:s$0 este s$tu"t n7 a. cordonul posterior b. cordonul lateral de aceeaşi parte cu protoneuronul c. cordonul lateral de partea opusă d. cornul anterior e. cordonul anterior (*; În cor!onu poster$or se "2%7 a. fasciculul racilis şi rubrospinal b. fasciculul cuneat şi spinotalamic anterior c. fasciculul racilis şi cuneat d. fasciculul cuneat şi reticulospinal e. fasciculul racilis şi :oers ((; F"sc$cuu Goers se "2% n7 a. cordonul anterior b. cornul anterior c. cordonul d. cordonul posterior lateral de pe partea opusă e. cornul lateral (; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre ner9u sp$n" sunt "!e9%r"te8 cu ecep'$"7 a. sunt formaţi din două rădăcini anterioară 'senzitivă( şi posterioară 'motorie( b. pe traiectul rădăcinii posterioare se află anlionul spinal c. rădăcina posterioară prezintă neuroni somatosenzitivi! viscerosenzitivi şi somatomotori d. a+onii neuronilor viscerosenzitivi a5un în 5umătatea ventrală a cornului lateral al măduvei e. trunc,iul nervului spinal este mi+t cu fibre senzitive şi motorii (>; ,r$n 2$/ree cort$conuce"re se "s$0ur% $ner9"'$" #u&c:$or7 a. mimicii b. bicepşi bra,iali c. masticatori d. croitori e. adductori mari (+; F$/ree cort$conuce"re "s$0ur% $ner9"'$" ur#%tor$or #u&c:$8 cu ecep'$"7 a. larinelui b. farinelui 14
c. trapezi d. cvadriceps e. limbii (; Ur#%to"ree 2"sc$cue "scen!ente str%/"t trunc:$u cere/r" n tot"$t"te7 a. fasciculul spinotalamic anterior b. fasciculul spinocerebelos direct c. fasciculul spinobulbar d. fasciculul striorubric e. fasciculul spinocerebelos :oers (@; Ur#%to"ree 2"sc$cue !escen!ente nu str%/"t trunc:$u cere/r"7 a. fasciculul nirospinal b. fasciculul olivospinal c. fasciculul rubrospinal d. fasciculul spinotalamic anterior e. fasciculul vestibulospinal (=; Ut$$3e"3% c"e" cor!o"neor poster$o"re c"e" sens$/$$t%'$$7 a. termice şi dureroase b. tactile protopatice c. tactile epicritice d. spinocerebeloase directe e. 4inestezice (?; Ur#%tor$$ nuce$ "p"r'$n s$ste#uu$ etr"p$r"#$!"8 cu ecep'$"7 a. nucleul roşu b. substanţa neară c. nucleul cuneat d. nucleul olivar e. nucleul vestibular ); Se "2% #e!$" n c or!onu poster$or7 a. fasciculul spinocerebelos direct b. fasciculul spinocerebelos încrucişat c. fasciculul racilis d. fasciculul cuneat fasciculul corticospinal direct *;e.Se "2% n cor!onu "nter$or7 a. fasciculul racilis b. fasciculul spinocerebelos direct c. fasciculele rubrospinale d. fasciculul piramidal direct e. fasciculul spinotectal (; Se "2% n cor!onu "ter" #e!u"r ur#%to"ree 2"sc$cue "scen!ente7 a. fasciculul piramidal încrucişat b. fasciculul spinocerebelos dorsal Flec,si c. fasciculul rubrospinal d. fasciculul spinotalamic lateral e. fasciculul spinotectal ; Aun0 n cor!onu "ter" #e!u"r ur#%to"ree 2"sc$cue !escen!ente7 a. fasciculul racilis b. fasciculul piramidal încrucişat c. fasciculul :oers d. fasciculul rubrospinal 15
e. fasciculul vestibulospinal lateral >; Str%/"t !escen!ent #e3ence2"u ur#%to"ree 2"sc$cue7 a. spinotalamic anterior b. piramidal direct c. olivospinal d. vestibulospinal e. piramidal încrucişat +; C"e" sens$/$$t%'$$ t"ct$e protop"t$ce pre3$nt% ur#%to"ree c"r"ctere8 cu ecep'$"7 a. protoneuronul se află în anlionul spinal b. receptorii sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner c. deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cornul anterior d. al ###$lea neuron se află în talamus e. a+onul deutoneuronului trece în cordonul anterior de aceeaşi parte ; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre c"e" sens$/$$t%'$$ eterocept$9e sunt 2"se7 a. protoneuronul se află în anlionul spinal b. receptorii se află în piele c. receptorii sunt reprezentaţi de fusurile neuromusculare d. a+onii deutoneuronilor străbat trunc,iul cerebral şi a5un la cerebel e. fasciculele deutoneuronilor a5un în metatalamus unde se află al ###$lea neuron @; A III 5 e" neuron se "2% n t""#us pentru ur#%to"ree 2"sc$cue "scen!ente8 cu ecep'$"7 a. fasciculul piramidal direct b. fasciculul racilis c. fasciculul spinocerebelos dorsal d. fasciculul spinotalamic anterior e. fasciculul cuneat =; Sunt c:e#oreceptor$8 cu ecep'$"7 a. muurii ustativi b. corpii carotidieni c. fusul neuromuscular d. epiteliul olfactiv e. corpii aortici
?; a. Ur#%to"ree !espre 2"sc$cuu sp$not""#$c "nter$or sunt "!e9%r"te7 aparţine căii"2$r#"'$$ sensibilităţii tactile protopatice b. aparţine căii sensibilităţii tactile epicritice c. deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cornul posterior d. protoneuronul se află în cornul anterior medular e. străbate trunc,iul cerebral şi a5une la talamus >); C"e" sens$/$$t%'$$ $nterocept$9e pre3$nt% ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. zona de proiecţie corticală este difuză b. protoneuronul se ăseşte în anlionul spinal c. receptorii sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner d. a+onii deutoneuronilor a5un din aproape în aproape la talamus e. deutoneuronul se află în bulb >*; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre 2"sc$cuu sp$no/u/"r7 a. este comună pentru sensibilitatea tactilă fină şi 4inestezică b. protoneuronul se află în anlionul spinal c. are oriinea în cornul posterior al măduvei d. fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară e. al treilea neuron se află în talamus 16
>(; ,re3$nt% ur#%to"r ee c"r"cter$st$c$ co#une sens$/$$ t"te" P$neste3$c % &$ !e contro " #$&c%r$$8 cu ecep'$"7 a. receptorii sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner b. protoneuronul se află în anlionul spinal c. deutoneuronul se află în cornul posterior al măduvei d. dendrita protoneuronului a5une la fusul neuromuscular e. a+onul protoneuronului pătrunde în cordonul posterior >; a. C"re !$n ur#%to"ree 2"sc$cue "scen!ente str%/"t #e3ence2"u7 spinotalamic lateral b. spinocerebelos dorsal c. corticospinal d. spinocerebelos ventral e. spinotalamic anterior >>; Nu str%/"t punte" ur#%to"ree 2"sc$cue "scen!ente7 a. spinocerebelos ventral b. corticonuclear c. spinocerebelos dorsal d. lemniscul medial e. spinocerebelos direct >+; Trunc:$u cere/r" este s tr%/%tut !e ur#%to"ree 2"sc$cue "scen!ente8 cu ecep'$"7 a. spinobulbar b. spinocerebelos ventral c. spinocerebelos dorsal d. spinotalamic lateral e. spinotalamic anterior >; Aonu protoneuronuu$ ce "p"'$ne ur#%to"reor 2"sc$cue este #"$ un07 a. spinotalamic anterior b. spinocerebelos Flesc,i c. cuneat d. spinocerebelos :oers e. racilis >@; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre tr"ctu sp$nocere/eos 9entr"7 a. deutoneuronului în cordonul lateral de partea opusă protoneuronului b. a+onul se încrucişează la nivelula5une mezencefalic c. a5une la cerebel dealunul pedunculului cerebelos superior d. străbate numai bulbul ra,idian e. al ### lea neuron se află în talamus >=; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre tr"ctu sp$nocere/eos !ors"7 a. se încrucişează la nivel medular b. receptorii sunt fusurile neuromusculare c. a+onul deutoneuronului se duce în cordonul lateral de aceeaşi parte d. străbate numai bulbul e. deutoneuronul se află în cordonul anterior al măduvei >?; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre s$ste#u p$r"#$!" sunt corecte8 cu ecep'$"7 a. se mai numesc corticospinale b. aparţin căilor ascendente c. are oriine corticală d. decusaţia piramidală se formează la nivel bulbar e. fasciculul piramidal direct se încrucişează la nivel medular +); Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre c%$e !escen!ente7 17
a. au oriinea în corte+ul cerebral b. controlează motilitatea voluntară şi involuntară automată c. au oriinea în măduva spinării d. se mai numesc căile motricităţii e. toate în final a5un în cornul posterior medular +*; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre r%!%c$n" "nter$o"r% sunt "!e9%r"te7 a. se mai numeşte dorsală b. conţine a+onii neuronilor visceromotori c. prezintă pe traiectul său anlionul spinaldin 5umătatea ventrală a cornului lateral d. conţine a+onii neuronilor somatomotori din conul anterior al măduvei e. din punct de vedere funcţional este motorie +(; Ae0e'$ "2$r#"'$$e $ncorecte !espre r%!%c$n" poster$o"r% " ner9uu$ sp$n"7 a. prezintă pe traiectul său anlion spinal b. din punct de vedere funcţional este senzitivă c. conţine nervii somatomotori d. a+onii neuronilor viscerosenzitivi a5un în 5umătatea dorsală a cornului lateral e. a+onii neuronilor somatosensitivi a5un în 5umătatea ventrală a cornului lateral +; C%$e sens$/$ $t%'$$ eterocept$9e sunt7 a. căi corticospinale b. ascendente c. spinobulbare d. spinotalamice e. spinocerebeloase +>; O "rsur% " p$c$ oru st
c. fibra postanlionară este cenuşie 'amielinică( d. fibra preanlionară este mielinică e. fibra postanlionară are oriinea în anlionul spinal +?; Trunc:$u ner9uu$ sp$n"7 a. are în structura sa fibre viscermotorii b. iese la e+teriorul canalului vertebral prin aura intravertebrală c. se formează prin unirea rădăcinior anterioară şi posterioară a nervului spinal d. este format numai din fibre veetative e. după un scurt traiect se desface în ramuriL ventrală! dorsală! menineală şi comunicantă albă ); R%!%c$n" "nter$o"r% " ner9uu$ sp$n" a. conţine fibre veetative preanlionare parasimpatice b. este mi+tă c. este viscerosenzitivă d. conţine numai fibre motorii e. conţine fibre veetative postanlionare *; Despre s$n"psee c:$#$ce sunt "!e9%r"te "2$r#"'$$e8 cu ecep'$"7 a. celula postsinaptică prezintă receptori pentru mediatorul c,imic b. conducerea impulsului nervos este unidirecţională dinspre terminaţia postsinaptică spre cea presinaptică c. sub acţiunea impulsului nervos se eliberează mediator c,imic în fanta sinaptică d. se formează în sistemul nervos veetativ e. terminaţia presinaptică conţine vezicule cu mediator c,imic. (; Nu este "!e9%r"t% "2$r#"'$" !espre s$n"psee eectr$ce7 a. conducerea este se pare! bidirecţională b. se realizează între două celule de dimensiuni diferite c. se formează în muşc,iul neted d. se realizează între două celule de aceleaşi dimensiuni e. se ăseşte în miocard ; Sunt neuron$ $nterc""r$7 a. somatosenzitivi b. visceromotori c. viscerosenzitivi d. somatomotori de asociaţie e. >; In2uu ner9os nu c$rc u% centr$pe t pr$n7 a. teaca de mielină b. teaca Henle c. a+on d. dendrite e. teaca Dc,ann +; Nu 2or#e"3% s$ste#u ner9o s per$2er$c7 a. nervii b. emisferele cerebrale c. cerebelul d. măduva spinării anlionii nervoşi ; e. Ap"r' $n !$enc e2"uu$7 a. corpii striaţi b. metatalamusul c. nucleii bazali 19
d. ,ipotalamusul e. talamusul @; Nu "p"r'$n p"eocorteuu$7 a. talamusul b. ,ipocampul c. nervii olfactivi d. forni+ul e. corpul calos =; Nu se "2% pe 2"'" "ter"% " e#$s2ereor cere/r"e7 a. irul precentral b. fisura laterală DNlvius c. şanţul corpului calos d. şanţul central Iolando e. irul postcentral ?; Ur#%toru ee#ent este co#un pe 2"'" "ter"% &$ #e!$"% " e#$s2ere$ cere/r"e7 a. lobul orbital b. scizura calcarină c. irul precentral d. şanţul central Iolando e. irul ,ipocampic @); Sunt re2ee #onos$n"pt$ce8 cu ecep'$"7 a. rotulian b. nociceptive c. a,ilian d. de apărare e. de mers @*; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre re2eee po$s$n"pt$ce sunt "!e9%r"te7 a. nu implică neuroni intercalari b. sunt refle+e osteotendinoase c. sunt demonstrate prin leile lui PflOer d. fac parte refle+ele de apărare e. căile aferente sunt dendrite ale neuronilor din anlionul spinal
@(;a.Este ner9 cr"n$"n #$t7 ,ipolos b. olfactiv c. optic d. losofarinian e. abducens @; O tu#or% !e39ot"t% " n$9eu &"n'uu$ /u/opont$n8 super$or p$r"#$!eor /u/"re po"te "2ect"7 a. ec,ilibrul b. acţiunea muşc,ilor mimicii c. acţiunea muşc,iului oblic superior d. acţiunea muşc,iului drept e+tern e. acţiunea muşc,iului drept intern @>; Un :e#"to# "p%rut " n$9eu &"n'uu$ /u/opont$n cu et$n!ere spre &"n'u retroo$9"r po"te "2ect" ur#%tor$$ ner9$ cr"n$en$8 cu ecep'$"7 a. #" b. ## c. "## 20
d. " e. ### @+; Bu/u r":$!$"n pre3$nt % ur#%to"ree c"r"cter $st$c$ pe 2"'" 9entr"% " trunc:$uu$ cere/r"8 cu ecep'$"7 a. este delimitat superior prin şanţul bulbopontin b. prezintă piramidele bulbare c. prezintă pedunculii cerebeloşi mi5locii d. se află oriinea aparentă a nervului triemen e. inferior este delimitat prin şanţul ponto$mezencefalic @; C%$e p$r"#$!"e 2"c s$n"ps% cu nuce$$7 a. ,ipolosului b. vestibulari c. Burdac, 'cuneat( d. olivari e. :oll 'racilis( @@; ,re3$nt% nuce$ 9e0et"t$9$ pont$n$ ner9$$7 a. vai b. losofarinieni c. oculomotori d. faciali e. olfactivi @=; Sunt nuce$ sen3$t$9$ pont$n$7 a. salivatori superiori b. salivatori inferiori c. optici d. co,leari e. vestibulari @?; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre ner9$$ ocuo#otor$7 a. reprezintă a ###$ a perec,e de nervi cranieni b. sunt nervi motori care au şi fibre simpatice c. oriinea reală a fibrelor motorii se află în mezencefal d. fibrele motorii mer la muşc,ii drept intern şi oblicul inferior fibrele parasimpatice a5un laucens muşc,iul al irisului =); e. A2$r#"'$$e !espre ner9u "/! suntsfincter corecte7 a. reprezintă perec,ea a #$a de nervi cranieni b. sunt nervi motori c. au şi fibre parasimpatice d. oriinea aparentă se află în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali e. fibrele inervează muşc,iul drept e+tern al lobului ocular =*; Mu&c:$$ etr$nsec$ "$ 0o/uu$ ocu"r sunt repre3ent"'$ !e7 a. drept e+tern b. oblicul superior c. muşc,iul sfincter al irisului d. drept intern e. drept superior =(; Mu&c:$$ $ntr$nsec$ "$ 0o/uu$ ocu"r sunt $ner9"'$ !e ner9u7 a. abducens b. triemen c. facial d. oculomtor 21
e. optic =; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre ner9u tro:e"r7 a. reprezintă perec,ea a #$a de nerv cranian b. este nerv motor c. are şi fibre parasimpatice d. oriinea aparentă este pe faţa posterioară a trunc,iului cerebral sub lama cvadriemină e. inervează muşc,iul oblic superior
=>; a. Ae0e'$ "2$r#"'$$e co#une !espre ner9u ocuo#otor &$ tro:e"r7 sunt nervi motori! care au şi fibre parasimpatice b. au oriinea reală a fibrelor somatomotorii în nucleii mezencefalici c. acţionează pe muşc,ii e+trinseci ai lobului ocular d. oriinea aparentă este pe faţa posterioară a trunc,iului cerebral sub lama cvadriemină e. prezintă fibre somatomotorii
=+; Nuce$$ sen3$t$9$ #e3ence2"$c$ "p"r'$n ner9uu$7 a. abducens b. facial c. ,ipolos d. optic e. triemen =; ,re3$nt% nuce$ sen3$t$9$ n punte ner9u7 a. olfactiv b. optic c. triemen d. facial e. tro,lear =@; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre ner9u tr$0e#en sunt corecte8 cu ecep'$"7 a. este nerv mi+t b. oriinea reală a fibrelor senzitive se ăseşte în anlionul trieminal c. fibrele motorii au oriinea în mezencefal d. fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei e. ramura mandibulară este mi+tă ==; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre ner9u tr$0e#en7 a. are ramuriL b. estetrei nerv mi+t oftalmică! ma+ilară şi mandibulară c. protoneuronul fibrelor senzitive se află în anlionul triemenial d. fibrele motorii inervează muşc,ii mimicii e. ramura ma+ilară este mi+tă =?; R"#ur$e sen3$t$9e "e ner9uu$ tr$0e#en sunt7 a. oftalmic 0 mandibular b. ma+ilar 0 mandibular c. oftalmic 0 optic d. oftalmic 0 ma+ilar e. optic 0 ma+ilar ?); R"#ur" #$t% " ner9uu$ tr$0e#en este7 a. tro,lear b. abducens c. mandibular d. oftalmic e. ma+ilar ?*; Mu&c:$$ $ntr$nsec$ "$ 0o/uu$ ocu"r sunt $ner9"'$ !e 7 22
a. nervul facial b. nervul losofarinian c. nervul triemen d. nervul va e. nervul oculomotor ?( Nu "u 2$/re p"r"s$#p"t$ce ur#%tor$$ ner9$ cr"n$en$7 a. facial b. tro,lear c. triemen d. losofarinian e. abducens ? ,re3$nt% 2$/re p"r"s$#p"t$ce ner9$$7 a. abducens b. oculomotor c. va d. triemen e. losofarinian ?> Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre ner9u 2"c$" sunt "!e9%r"te7 a. fibrele somatomotorii au oriinea în punte b. este nerv mi+t c. fibrele ustative au oriinea în anlionul eniculat d. oriinea aparentă se află în şanţul pontomezencefalic e. fibrele somatomotorii inervează muşc,ii mimicii ?+ F$/ree p"r"s$#p"t$ce "e ner9uu$ 2"c$" pro9$n !$n nuceu7 a. accesor al oculomotorului b. ambiuu c. lacrimal d. salivator superior e. salivator inferior ?; Nuce$$ 9e0et"t$9$ "$ ner9uu$ 2"c$" se 0%sesc n7 a. cerebel b. bulb c. punte d. mezencefal e. talamus ?@; În punte se "2% nuceu #otor " ner9uu$7 a. oculomotor b. abducens c. triemen d. facial e. va ?=; Nuceu 9e0et"t$9 !e " n$9eu #e3ence2"uu$ "p"r'$ne ner9uu$7 a. facial b. triemen c. oculomotor d. losofarinian e. va ??; Or$0$ne" "p"rent% n &"n'u /u/opont$n se 0%se&te pentru ner9$$7 a. oculomotor b. tro,lear 23
c. facial d. vestibuloco,lear e. abducens *)); C"re "2$r#"'$$ !espre ner9u 2"c$" sut 2"se7 a. este nerv mi+t b. inervează muşc,ii masticatori c. oriinea aparentă în şanţul retroolivar d. fibrele parasimpatice provin din doi nucleiL lacrimal şi salivator inferior e. fibrele senzoriale cule e+citaţii ustative de la corpul limbii
*)*; F$/ree p"r"s$#p"t$ce "e ner9uu$ 2"c$" $ner9e"3% 0"n!ee7 a. sudoripare b. lacrimale c. sublinuale d. parotide e. submandibulare *)(; Ner9u 2"c$" nu $ner 9e"3%7 a. muşc,ii masticatori b. landele lacrimale c. landele parotide d. muşc,ii mimicii e. muşc,ii limbii *); C"re ner9$ cr"n$en$ sunt #oto r$7 a. olfactivi b. ,ipolos c. accesor d. optic e. abducens *)>; Este ner9 sen3or$"7 a. va b. losofarinian c. triemen d. optic oculomotor *)+;e.F$/ree ner9uu$ 2"c$" se !$str$/u$e n re0$un$e7 a. temporală şi frontală b. parietală c. auriculară d. cervicală e. ziomatică *); Nu "p"r'$ne ter$tor$uu$ !e !$str$/u'$e " ner9uu$ 2"c$" re0$une"7 a. mandibulară b. cervicală c. ziomatică d. parietală e. frontală
*)@; C"re !$n ur#%tor$$ ner9$ $ner9e"3% #u&c:$$ #"st$c"tor$7 a. facial b. losofarinian c. oftalmic d. mandibular 24
e. ma+ilar *)=; Secre'$" 0"n!e$ p"rot$!e este "s$0ur"t% !e ner9u7 a. facial b. losofarinian c. va d. accesor e. ,ipolos *)?; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre perec:e" " VIII." !e ner9$ cr"n$en$ sunt "!e9%r"te7 a. sunt nervi senzoriali b. au două componenteL vestibulară şi co,leară c. componenta co,leară are pe traiect anlionul Dcarpa d. ramura vestibulară se îndreaptă spre nucleii vestibulari din punte e. oriinea aparentă este în şanţul preolivar **); Ur#%to"ree "2$r#"'$$ nu se re2er% " ner9u 9est$/uo.co:e"r7 a. este nerv senzorial b. este nerv motor c. ramura co,leară se îndreaptă spre nucleii co,leari din bulb d. componenta vestibulară are pe traseu anlionul Dcarpa e. oriinea aparentă în şanţul bulbopontin ***; Ur#%to"ree c"r"cter$st$c$ sunt co#une ner9$or I6 &$ 67 a. sunt nervi senzoriali b. sunt nervi micşti c. prezintă fibre parasim patice d. oriinea aparentă este în şanţul retroolivar e. inervează landele parotide **(; Mu&c:$$ 2"r$n0eu $ sunt $ner9"'$ !e ner9$$7 a. mandibular b. va c. losofarinian d. ,ipolos e. mezencefal **; Nuceu "#/$0uu se "2% n7 a. cerebel b. măduva spinării c. bulb d. punte e. mezencefal **>; Ş"n'u preo$9"r repre3$nt% or$0$ne" "p"rent% pentru ner9u7 a. losofarinian b. va c. ,ipolos d. accesor e. triemen **+; Ş"n'u retroo$9"r repre3$nt% or$0$ne" "p"rent% pentru ner9$$7 a. accesor b. ,ipolos c. va d. losofarinian e. tro,lear **; F$/ree sen3or$"e 0ust"t$9e !e " corpu $#/$$ sunt cuese !e ner9u7 25
a. # b. c. ## d. #" e. " **@; F$/ree sen3or$"e 0ust"t$9e !e " /"3" r%!%c$n$$ $#/$$ sunt cuese !e ner9u7 a. b. "## c. ## d. " e. #" **=; F$/ree sen3or$"e 0ust"t$9e !$n tre$#e" poster$o"r% " $#/$$ sunt cuese !e ner9u7 a. "## b. ## c. ### d. #" e. " **?; F$/ree sen3or$"e 0ust"t$9e sunt cuese !e ner9$$7 a. ## b. ### c. #" d. " e. "## *(); C"re sunt ner9$$ c"re $ner9e"3% #u&c:$$ "r$n0eu$7 a. ### şi #" b. #" şi " c. " şi "# d. "## şi " e. "# şi "## *(*; Deutoneuronu pentru 2$/ree sen3or$"e 0ust"t$9e se "2% n7 a. nucleul ambiuu b. nucleul accesor al oculomotorului c. d. nucleul nucleul trieminal solitar e. nucleul salivator superior *((; Nu se "2% n /u/ nuceu7 a. lacrimal b. ambiuu c. vestibular d. solitar e. dorsal al vaului *(; Nu sunt nuce$ 9e0et"t$9$7 a. co,leari b. vestibulari c. lacrimali d. dorsal al vaului e. salivator superior *(>; Sunt nuce$ sen3$t$9$7 a. lacrimali b. salivator inferior 26
c. co,leari d. vestibular e. salivator superior *(+; Au tr"seu !e scen!ent pr$n punte 7 a. a+onii fasciculelor spinotalamice b. a+onii fasciculelor rubrospinale c. a+onii fasciculelor olivospinale d. a+onii fasciculelor corticospinale e. a+onii fasciculelor corticonucleare ce a5un la nucleul motor al nervului " *(; F"sc$cuu cort$conuce"r po"te $n$'$" contr"c'$" #u&c:$or7 a. masticatori b. pectorali c. mimicii d. larinieni e. braţului *(@; Nu "u nuceu !e or$0$ne n pun te ner9$$7 a. facial b. oculomotor c. abducens d. triemen e. tro,lear *(=; Au nuce$ !e or$0$ne n /u/ ne r9$$7 a. facial b. losofarinian c. abducens d. ,ipolos e. tro,lear *(?; Sunt nuce$ 9e0et"t$ 9$ /u/"r$7 a. lacrimal b. solitar c. ambiuu d. dorsal al vaului salivator inferior *);e.Sunt nuce$ 9e0et"t$ 9$ pont$n$7 a. dorsal al vaului b. salivator inferior c. salivator superior d. lacrimal e. ambiuu **; Ner9$ cr"n $en$ cu nuce$ sen3$t$ 9$ n punte7 a. abducens b. triemen c. accesor d. vestibuloco,leari e. faciali *(; Ner9$ cr"n$en$ c"re nu "u nuce$ #otor$ n punte7 a. vai b. accesor c. triemeni d. tro,lear 27
e. abducens *; Ner9$ cr"n$en$ cu nuce$ #otor$ n /u/ sunt7 a. accesor b. triemen c. vestibuloco,lear d. abducens e. facial *>; ,re3$nt% nuce$ sen3$t$ 9$ pont$n$ ner9$ $7 a. co,leari b. optici c. olfactivi d. vestibulari e. triemen *+; Ur#%tor$$ ner9$ "u nu ce$ #otor$ 7 a. optic b. oculomotor c. tro,lear d. accesor e. vestibuloco,lear *; Nu "u nuce$ #otor$$ ner9$$7 a. va b. losofarinian c. facial d. vestibuloco,lear e. optic *@; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre 2$/ree p"r"s$#p"t$ce "e ner9uu$ 0oso2"r$n0$"n sunt "!e9%r"te7 a. au oriinea în nucleul salivator superior b. au oriinea în nucleul salivator inferior din punte c. a5un la landele lacrimale d. au oriinea în nucleul salivator inferior din bulb e. a5un la landele parotide
*=;a.Ae0e'$ "2$r#"'$$e $ncor ecte !espre 2$/rmezencefal ee p"r"s$#p"t$ce "e ner9uu$ ocuo#otor7 au oriinea în nucleul accesor al ### din b. a5un la muşc,iul drept intern al lobului ocular c. a5un la muşc,iul sfincter al irisului d. au oriinea în nucleul motor din punte e. a5un la muşc,iul ridicător al pleoapei *?; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre 2$/ree 9e0et"t$9e "e ner9uu$ 2"c$"7 a. au oriinea în nucleul lacrimal şi salivator superior din bulb b. inervează landele lacrimale c. inervează landele sublinuale şi submandibulare d. au oriinea în nucleul lacrimal şi salivator superior din punte e. au oriinea în nucleul salivator inferior din punte *>); Despre 2$/ree p"r"s$#p"t$ce "e ner9uu$ 2"c$" este $ncorect7 a. nu inervează landele lacrimale b. au oriinea în doi nuclei veetativi din punte c. inervează landele parotide d. au oriinea în nucleul salivator inferior din punte e. au oriinea în nucleul lacrimal şi salivator superior din punte 28
*>*; Ce ner9 cr"n$"n cu or$0$ne n punte pre3$nt% 2$/re p"r"s$#p"t$ce7 a. nervul abducens b. nervul triemen c. nervul facial d. nervul tro,lear e. nervul accesor *>(; Au or$0$ne" n trunc:$u cere/r" ner9$$7 a. olfactiv b. oculomotor c. facial d. va e. optic *>; Nu "u or$0$ne" n trunc:$u cere/r" ner9$$7 a. oculomotor b. optic c. tro,lear d. accesor e. olfactiv *>>; Ner9u tr$0e#en "re or$0$ne" re"% " 2 $/reor sen3$t$9e n7 a. anlionul Corti b. anlionul eniculat c. anlionul Dcarpa d. anlionul trieminal e. anlionul spinal *>+; G"n0$onu 0en$cu"t se "2% pe tr"seu ner9uu$7 b. ### c. # d. e. ## f. #" *>; Nuceu so$t"r !$n /u/ repe3$nt% !eutoneuronu pentru ner9$$7 a. # b. ## c. ### d. #" e. " *>@; Sunt ner9$ sen3or$"$7 a. oculomotori b. abducens c. olfactiv d. optic e. vestibuloco,lear *>=; L$#/" este $ner9"t% sen3or$" !e7 a. ,ipolos b. facial c. triemen d. va e. losofarinian *>?; În /u/ sunt nuce$ #otor$ "e c%ror 2$/re se !$str$/u$e #u&c:$or7 a. trapez 29
b. farinelui c. larinelui d. mimicii e. masticatori *+); ,re3$nt% or$0$ne "p"rent% n &"n'u retroo$9"r ner9$$7 a. facial b. va c. ,ipolos d. losofarinian e. abducens *+*; Or$0$ne" "p"rent% n &"n'u preo$9"r o pre3$nt% ner9u7 a. #" b. " c. "## d. "# e. "### *+(; Neuron$ #otor$ pont$n$ "$ c%ror "on$ se !$str$/u$e #u&c:$or7 a. limbii b. masticatori c. mimicii d. larinelui e. lobului ocular *+; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre perec:e" " 6." !e ner9$ cr"n$en$ sunt "!e9%r"te7 a. sunt nervii losofarinieni b. sunt nervi micşti c. au şi fibre simpatice cu oriinea în nucleul dorsal al vaului d. oriinea aparentă în şanţul retroolivar e. inervează musculatura larinelui şi farinelui *+>; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre perec:e" " 6." !e ner9$ cr"n$en$ 7 a. sunt nervii pneumoastrici b. fibrele parasimpatice se distribuie oranelor din torace şi abdomen c. au oriinea aparentă în şanţul preolivar d. oriinea reală a fibrelor se află în nucleul ambiuu e. au fibre senzoriale pentrumotorii sensibilitatea ustativă *++; Ner9$$ 9"0$ pre3$nt% ur#%to"ree c"r"ctere7 a. sunt nervi motori b. sunt nervi micşti c. deutoneuronul fibrelor senzoriale se află în nucleul solitar din bulb d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al vaului din punte e. inervează motor muşc,ii larinelui *+; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre perec:e" " 6I." !e ner9$ cr"n$en$ sunt "!e9%r"te7 a. sunt nervi motori b. sunt formaţi din două rădăciniL una bulbară şi una pontină c. ramura bulbară are oriinea în nucleul ambiuu d. prin ramura internă inervează muşc,ii farinelui e. prin ramura e+ternă inervează muşc,iul trapez *+@; Ner9u c"re este 2or#"t !$n !ou% r%!%c$n$ 1/u/"r% &$ sp$n"%4 este7 a. " b. #" c. ## 30
d. "# e. "## *+=; R"#ur" etern% " ner9uu$ "ccesor se !$str$/u$e " #u&c:$$7 a. farinelui b. trapez c. larine d. sternocleidomastoidian e. trapez şi sternocleidomastoidian *+?; Co#ponent" 9est$/u"r% " ner9uu$ 9est$/uoco:e"r "re pe tr"seu s%u 0"n0$onu7 a. eniculat b. trieminal c. Corti d. Dcarpa e. spinal *); I!ent$2$c"'$ "soc$er$e !$ntre ner9 &$ 0"n0$onu !e pe tr"seu7 a. ramură vestibulară cu anlionul Dcarpa b. triemen cu anlionul eniculat c. facial cu anlionul eniculat d. ramură co,leară cu anlionul Corti e. triemen cu anlionul Dcarpa **; I!ent$2$c"'$ ner9$$ cr"n$en$ c"re "u 0"n0$on$ pe tr"seu s%u7 a. oculomotor b. losofarinian c. triemen d. va e. vestibuloco,lear *(; Nu "re 0"n0$on$ pe tr"seu s%u ner9u7 a. va b. facial c. triemen d. abducens e. losofarinian *;a.I!ent$2$c"'$ "soc$er$e recte !$ntr e ner9u nervul oculomotor şi co nucleul accesor al ### cr"n$"n din punte&$ nuceu s%u 9e0et"t$97 b. nervul facial şi nucleul salivator superior din punte c. nervul facial şi nucleul salivator inferior din bulb d. nervul va şi nucleul dorsal al vaului din bulb e. nervul losofarinian şi nucleul salivator inferior din bulb *>; Ae0e'$ "soc$er$e $ncorecte !$ntre ner9u cr"n$"n &$ co#ponen'" neuron"%7 a. nervul oculomotor este nerv mi+t b. nervul triemen este nerv motor c. nervul triemen este nerv mi+t d. nervul abducens este nerv senzorial e. nervul va este nerv mi+t *+; Ae0e'$ "soc$er$e corecte !$ntre ner9u cr"n$"n &$ co#ponent" neuron"%7 a. nervul olfactiv este nerv senzorial b. nervul oculomotor este nerv mi+t c. nervul triemen este nerv motor d. nervul tro,lear este nerv motor e. nervul ,ipolos este nerv mi+t 31
*; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre ner9$$ cr"n$en$7 a. fac parte din sistemul nervos central b. sunt în număr de 9 perec,i c. au două rădăcini 'dorsală şi ventrală( d. nu au o dispoziţie metametrică e. fac parte din sistemul nervos periferic *@; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corec te !espre cere/e7 a. formalaunui fluture ventriculului ### b. are participă delimitarea c. este leat de bulb prin pedunculii cerebeloşi inferiori d. la e+terior se află un strat de substanţă albă care formează arborele vieţii e. ocupă fosa posterioară a craniului *=; Lo/$$ cere/euu$ sunt7 a. inferiori b. floculonodular c. anterior d. posterior e. superior *?; Et$rp"re" cere/euu$ po"te pro!uce7 a. creşterea forţei voluntare b. astenie c. tulburări de memorie d. atonie e. astazie *@); ,"eocere/eu "p"r'$ne o/uu$7 a. ar,icerebelului b. posterior d. anterior e. vermisului f. inferior *@*; Ar:$cere/eu "p"r'$ne o/uu$7 a. inferior b. superior vermisului c. d. floculonodular e. inferior *@(; Neocere/eu "p"r'$ne o/uu$7 a. inferior b. vermisului c. anterior d. floculonodular e. posterior *@; ,re3$nt% su/st"n'% cenu&$e " eter$or ur#%to"ree structur$7 a. scoarţa cerebrală b. măduva spinării c. anlionul spinal d. scoarţa cerebeloasă e. anlionul Corti *@>; Nuce$$ sen3$t$9$ "$ ner9uu$ tr$0e#en se 0%sesc " n$9eu7 a. cerebelului 32
b. bulbului c. talamusului d. punţii e. mezencefalului *@+; Ae0e'$ "2$r#"'$$e $ncorecte !espre nuceu "#/$0uu7 a. este situat în bulb b. reprezintă oriinea fibrelor motorii ale neuronilor ###! #! # c. este situat în punte d. reprezintă oriinea fibrelor motorii ale neuronilor #"! "! "# e. reprezintă oriinea fibrelor motorii ale tuturor neuronilor motori *@; I!ent$2$c"'$ ner9u cr"n$"n 2%r% co#ponent% 9e0et"t$9%7 a. facial b. va c. oculomotor d. abducens e. losofarinian *@@; Ur#%to"ree structur$ "p"r'$n !$ence2"uu$7 a. ,ipotalamus b. cerebel c. talamus d. metatalamus e. mezencefal *@=; C"re sens$/$$t%'$ nu "u reeu t""#$c7 a. e+teroceptivă b. olfactivă c. 4inestezică d. vizuală e. auditivă *@?; Nu "re reeu n !$ence2" sens$/$$t"te"7 a. auditivă b. 4inestezică d. olfactivă vizuală e. e+teroceptivă *=); E#$s2eree cere/r"e nu pre3$nt% 2"'%7 a. laterală b. superioară c. inferioară d. medială e. bazală *=*; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre e#$s2eree cere/r"e7 a. reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos periferic b. prezintă trei feţeL laterală! medială şi inferioară c. în interior conţin ventriculii laterali # şi ## d. substanţa albă formează scoarţa cerebrală e. sunt leate între ele prin corpul calos
*=(;a.Ae0e'$ corecte !espre 2"'"şi"ter"% prezintă"2$r#"'$$e două şanţuriL central Iolando colateral" e#$s2ere$ cere/r"e7 b. se identifică patru lobiL frontal! parietal! temporal şi occipital c. lobul temporal este situat deasupra fisurii laterale d. lobul frontal este situat înaintea şanţului central 33
e. lobul parietal este situat deasupra fisurii DNlvius *=; ,e 2"'" #e!$"% " e#$s2ere$ cere/r"e se $!ent$2$c% ur#%to"ree &"n'ur$7 a. şanţul corpului calos b. şanţul olfactiv c. şanţul central Iolando d. şanţul parieto$occipital e. fisura laterală DNlvius
*=>; C"re &"n' esteDNlvius co#un pe 2"'" "ter"% &$ #e!$"% " e#$s2ereor7 a. fisura laterală b. şanţul parieto$occipital c. şanţul central Iolando d. scizura calcarină e. şanţul olfactiv *=+; C"re &"n' este co#un pe 2"'" "ter"% &$ $n2er$o"r% " e#$s2ereor7 a. şanţul colateral b. şanţul occipito$temporal c. fisura laterală DNlvius d. şanţul corpului calos e. şanţul central Iolando *=; Ce &"n' nu se $!ent$2$c% pe 2"'" /"3"% " e#$s2ereor cere/r"e7 a. şanţul olfactiv b. şanţul ,ipocampului c. şanţul central Iolando d. şanţul occipito$temporal e. şanţul colateral *=@; Or$0$ne" "p"rent% " ner9uu$ III se "2% n7 a. şanţul preolivar b. şanţul retroolivar c. şanţul bulbo$pontin d. spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali e. faţa anterioară a punţii *==; Sc$3ur" "ter"% SQ9$us sep"r% pe 2"'" "ter"% " e#$s2ereor cere/r"e o/$$7 a. frontal b. parietaldedeparietal occipital c. parietal de temporal d. frontal de temporal e. occipital de temporal *=?; Nu este o/ " e#$s2ere or cere/r"e7 a. precentral b. postcentral c. frontal d. parietal e. ,ipocampic *?); Este 0$rus " e#$s2er eor cere/r"e7 a. orbital b. ,ipocampic c. temporal d. occipito$temporal e. parietal *?*; Receptor$ "$ s$ste#uu$ 9e0et" t$9 sunt7 34
a. proprioceptorii b. baroceptorii c. mecanoceptorii d. c,emoreceptorii e. presoceptorii *?(; Neuron$$ 9e0et"t$9$ pre0"n0$on"r$ nu se 0%sesc n7 a. anlionii intramurali b. coarnele laterale ale măduvei spinării b. anlionii laterovertebrali c. nucleii veetativi ai trunc,iului cerebral e. anlionii previscerali *?; E2eren'ee 9e0et" t$9e "u or$0$ne" n7 a. coarnele laterale ale măduvei cervicale înalte C$C? b. nucleii veetativi ai trunc,iului cerebral c. anlionii laterovertebrali d. anlionii intramurali e. coarnele laterale ale măduvei toracale şi lombare *?>; Centr$$ s$ste#uu $ s$#p"t$c se "2% n7 a. coarnele anterioare ale măduvei toracale b. coarnele laterale ale măduvei lombare superioare c. coarnele laterale ale măduvei lombare inferioare d. coarnele laterale ale măduvei toracale e. coarnele posterioare ale măduvei toracale *?+; Centr$$ p"r"s$# p"t$c$ se 0%sesc n7 a. nucleul pelvin b. coarnele laterale ale măduvei cervicale înalte c. nucleul salivator superior d. nucleul salivator inferior e. coarnele laterale ale măduvei lombare *?; S$ste#u ner9os 9e0et"t$9 nu coor!one"3% "ct$9$t"te"7 a. muşc,iului masticator b. muşc,ilor e+trinseci ai lobului ocular c. landelor d. muşc,ilorendocrine netezi e. landelor e+ocrine *?@; În 0ener" 2$/ree pre0"n0$on"re s$#p"t$ce sunt7 a. amielinice b. mielinice c. amielinice şi mai scurte dec;t cele postanlionare parasimpatice d. mai luni dec;t fibrele postanlionare simpatice e. mai scurte dec;t cele postanlionare simpatice *?=; În 0ener" 2$/ree pre0"n0$on"re s$#p"t$ce sunt7 a. mai luni dec;t fibrele preanlionare parasimpatice b. mielinice c. cu oriine în substanţa cenuşie medulară toraco$lombară d. fac sinapsă în anlionii laterovertebrali e. fac sinapsă în anlionii intramurali *??; Aon$$ neuron$or pre0"n0$on"r$ s$#p"t$c$ trec pr$n7 a. nervul va b. rădăcina anterioară a nervului spinal C9$C@ 35
c. rădăcina posterioară a nervului spinal d. nervul facial e. trunc,iul nervului spinal ()); Corp$$ str$"'$7 a. sunt situaţi deasupra şi medial de talamus b. sunt formaţi din substanţă cenuşie c. aparţin sistemului e+trapiramidal d. sunt situaţi deasupra şi lateral de talamus e. aparţin sistemului corticospinal ()*; A2eren'ee 9e0et"t$9e "u neuron$$ !e or$0$ne n7 a. anlionii trieminali b. anlionii spinali c. anlionii intramurali d. anlionii laterovertebrali e. anlionii e+tranevra+iali ataşaţi nervilor cranieni ()(; E2ectoru 9e0et"t$ 9 este repre3en t"t !e7 a. muşc,iul masticator b. muşc,ii mimicii c. muşc,iul neted d. lande e. muşc,ii trunc,iului (); Iner9"'$" s$#p"t$c% &$ p"r"s$#p"t$c% "re "c'$une co#pe#ent"r% n7 a. dilatarea pupilei b. scăderea frecvenţei cordului c. licoenoliză d. relarea secreţiei salivare e. contracţia detrusorului ()>; Iner9"'$" 0"n!eor su!or$p"re este "s$0ur"t% !e7 a. fibre parasimpatice preanlionare amielinice b. fibre simpatice preanlionare amielinice c. fibre parasimpatice postanlionare mielinice d. fibre simpatice preanlionare mielinice fibre simpatice postanlionare amielinice ();e.Inter9 $ne n ter#or e0"re7 a. talamusul b. ,ipotalamusul c. sistemul simpatoadrenal d. sistemul parasimpatic e. metatalamus (); Mu&c:$$ erector$ "$ 2$/reor !e p%r7 a. au inervaţie dublă simpatică şi parasimpatică b. au numai inervaţie parasimpatică c. au numai inervaţie simpatică d. au inervaţie somatică e. au inervaţie dublă somatică şi simpatică ()@; F$/ree post0"n0$on"re p"r"s$#p"t$ce "u or$0$ne" !$n7 a. anlionii e+tranevra+iali ataşaţi nervilor cranieni b. anlionii intranevra+iali ataşaţi nervilor cranieni c. coarnele laterale ale măduvei sacrate D$D? d. nucleii veetativi din trunc,iul cerebral 36
e. anlionii intramurali ()=; F$/ree pre0"n0$on"re p"r"s$#p"t$ce "u or$0$ne" n7 a. anlionii e+tranevra+iali ataşaţi nervilor cranieni b. anlionii intranevra+iali ataşaţi nervilor cranieni c. coarnele laterale ale măduvei sacrate D$D? d. nucleii veetativi din trunc,iul cerebral e. anlionii intramurali
()?;a.,"r" s$#p"t$cu nu "re e2ect7 asupra arborelui bronşic b. pe ficat c. splină d. asupra forţei de contra cţie a cordului e. asupra detrusorului (*); ,%#; Me!$"toru !$ntre 2$/ree pre0"n0$on"re &$ neuron$$ !$n 0"n0$on$$ 9e0et"t$9$ este7 a. adrenalina b. ,istamina c. noradrenalina d. acetilcolina e. mielina (*+; Aon$$ neuron$or post0"n0$on"r$ p"r"s$#p"t$ce st$#ue"3%7 a. muşc,ii erectori ai firului de păr b. ficatul c. landele bronşice d. landele lacrimale 37
e. splina (*; D$n pr$#u 0"n0$on s$#p"t$c "tero9erte/r" se "s$0ur% $ner9"'$" ur#%to"reor 0"n!e7 a. parotidă b. lacrimală c. astrice d. submandibulare e. intestinale
(*@; M"ree ner9 sp"n:n$c se 2or#e"3% !$n 2$/re pre0"n0$on"re s$#p"t$ce7 a. 39$3? b. 3@$3= c. 398$39 d. *9$* e. D$D? (*=; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre e2ectee st$#u%r$$ p"r"s$#p"t$ce7 a. dilată pupila b. stimulează secreţia landelor sudoripare la nivel palmar c. stimulează secreţia landelor astrice d. stimulează licoenoliza ,epatică e. stimulează secreţia e+ocrină pancreatică (*?; ,"r"s$#p"t$cu cr"n$"n $ner9e"3% 7 a. muşc,ii radiari ai irisului b. plăm;nul c. medulosuprarenala d. muşc,ii circulari ai muşc,iului ciliar e. stomacul ((); Ur#%to"ree structur$ sunt $ner9"te !e ner9u 9"07 a. vezica urinară b. vezica biliară c. plăm;nul d. landa parotidă e. ficatul ((*; Sunt $ner9"te !e ner9u 9"07 a. landa lacrimală b. parotidă c. medulosuprarenala d. splina e. stomacul (((; M"ree ner9 sp"n:n$c con'$ne7 a. fibre preanlionare simpatice b. fibre preanlionare parasimpatice c. fibre postanlionare parasimpatice d. fibre postanlionare simpatice e. fibre viscerosenzitive ((; D$n 0"n0$on$$ "tero9erte/r"$ pe"c% s"u trec 2$/re7 a. preanlionare parasimpatice b. simpatice postanlionare preanlionare c. simpatice d. simpatice care inervează plăm;nul e. parasimpatice pentru landa lacrimală ((>; A!ren"$n"7 38
b. este ,ormon se află în veziculele butonilor postsinaptici c. se află în vezicula biliară d. se află în veziculele butonilor terminali din a+on e. este un mediator c,imic ((+; S$#p"t$cu nu pro!uce7 a. licoenoliză b. contracţia splinei c. contracţia detrusorului d. rela+area sfincterului vezical intern e. creşterea frecvenţei cardiace ((; ,"r"s$#p"t$cu pro!uc e7 a. stimularea secreţiei landelor intestinale b. in,ibă motilitatea tractului astrointestinal c. contracţia detrusorului d. reduce secreţia de renină e. stimulează secreţia e+ocrină pancreatică ((@; Ner9$$ pe9$en$ "s$0ur% $ner9"'$" s$#p"t$c% " 7 a. uterului b. vezicii urinare c. vezicii biliare d. sfincterului anal intern e. nici unul din cele menţionate ((=; F$/ree 9$scero#otor$$ "s$0ur% $ner9"'$"7 a. fusului neuromuscular b. celulelor musculare netede c. landelor d. miocardului e. muşc,ilor striaţi ((?; F$/ree post0"n0$on"re s$#p"t$ce !eter#$n%7 a. creşterea frecvenţei cardiace b. rela+area sfincterelor diestive c. licoenoliză d. contracţia dilatarea pupilei e. muşc,ilor ciliari (); E2ectee st$#u%r$$ s$#p" t$ce sunt8 cu ecep'$"7 a. creşte frecvenţa cordului b. produce constricţia arborelui bronşic c. creşte secreţia medulosuprarenalei d. determină secreţie salivară v;scoasă e. determină secreţie salivară apoasă (*; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte !espre p"r"s$#p"t$cu pe9$n7 a. contractă splina b. rela+ează sfincterul vezical intern c. este reprezentat de nervii pelvieni d. inervează oranele de reproducere contractă bronşic ((;e.Ner9$$ pe9arborele $en$ "s$0ur % $ner9"'$" 7 a. landelor lacrimale b. vezicii biliare c. vezicii urinare 39
d. cordului e. rectului (; M"ree ner9 sp"n:n$c7 a. conţine fibre parasimpatice b. conţine fibre simpatice preanlionare c. conţine fibre simpatice postanlionare d. inervează cordul e. inervează vezica urinară (>; St$#u"re" ner9uu$ 9"0 !eter#$n%7 a. licoenoliza b. creşterea secreţiei landelor mucoase c. creşterea secreţiei medulosuprarenalei d. creşte motilitatea astrică e. contracţia detrusorului (+; T""#usu repre3$nt% o st"'$e neuron"% pentru sens$/$$t"te"7 a. vizuală b. ustativă c. termică şi dureroasă d. olfactivă e. tactilă epicritică (; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre e2eren'ee s$#p"t$ce sunt "!e9%r"te7 a. cuprinde doi neuroni b. fibra preanlionară este în eneral scurtă! amielinică c. fibra postanlionară este lună! amielinică d. neuronul preanlionar se află la nivelul măduvei toraco$lombare e. fibra postanlionară este lună! mielinică (@; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre e2eren'ee p"r"s$#p"t$ce sunt "!e9%r"te7 a. fibrele preanlionare sunt luni! amielinice b. fibrele postanlionare sunt scurte! amielinice c. pot avea neuronul preanlionar la nivelul bulbului d. fac sinapsă în anlionii intramurali e. fibrele postanlionare sunt luni! amielinice (=; F$/ree post0"n0$on"re p"r"s$#p"t$ce pre3$nt% ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. sunt luni! amielinice b. conţin vezicule cu acetilcolină c. sunt mai scurte dec;t cele simpatice d. se distribuie fibrelor musculare netede e. conţin vezicule cu noradrenalină (?; F$/ree post0"n0$on"re s$#p"t$ce pre3$nt% ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. conţin vezicule cu mono+id de carbon b. sunt luni! mielinizate c. sunt mai luni dec;t cele parasimpatice d. conţin vezicule cu noradrenalină e. sunt amielinice (>); Act$9$t%'$e ner9o"se super$o"re sunt8 cu ecep'$"7 a. creaţia b. memoria c. învăţarea d. procesele emoţionale e. ;ndirea (>*; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre e#$s2eree cere/r"e7 40
a. emisfera st;nă este mai dezvoltată la dreptaci b. conţin în interior ventriculii # şi ## c. emisfera st;nă este mai dezvoltată la st;naci d. sunt leate între ele prin comisurile creierului e. lobul temporo$occipital prezintă şanţul colateral (>(; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corec te !espre #en$n0$t% 7 a. poate avea etioloie bacteriană sau virală b. este determinată de s;nerare la nivel cerebral c. reprezintă inflamaţia meninelui spinal sau cerebral d. se caracterizează prin disfuncţii cerebrale rave e. se poate datora unei malformaţii conenitale (>; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre ence2"$t% sunt corecte7 a. reprezintă inflamaţia meninelui cerebral b. reprezintă inflamaţia acută a creierului c. este determinată de prezenţa unor virusuri la nivelul D1C d. determină disfuncţii cerebrale rave e. rezultă prin ruperea unui vas ateromatos (>>; Ae0e'$ "2$r#"'$" $ncorect% !espre :e#or"0$" cere/r"%7 a. este determinată de s;nerare la nivelul ţesutului cerebral b. se poate datora ruperii unui anevrism cerebral c. apare la persoane ce suferă de ,ipotensiune arterială d. rezultă de obicei prin ruperea unui vas ateromatos e. apare la persoane ce suferă de ,ipertensiune arterială (>+; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre co#% sunt "!e9%r"te8 cu ecep'$"7 a. cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele cerebrale! ,emoraiile cerebrale b. implică disfuncţii la nivelul emisferelor cerebrale c. în stare profundă pot fi prezente refle+ele miotatice d. aplicarea repetată a unor stimuli poate provoca refle+e primitive de apărare e. reprezintă o stare clinică care nu răspunde la nici o cateorie de stimuli (>; Ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre con9us$$ sunt corecte7 a. sunt de două tipuri recurente şi nerecurente b. cele izolate sunt nerecurente şi se manifestă doar în anumite situaţii c. cele izolate d. cronicesunt sau cronice! epilepsiarecurente se caracterizează prin atacuri cu debut brusc cu pierderea conştienţei e. epilepsia prezintă acvitate motorie controlată
41
REOLVĂRI7 9. b!c .>d 7. a!b!d ?. b!d!e @.> c .>d . b!c!d!e .> c =.> c 98. a!d 99.>c 9.>d 97.>d 9?. a!c!d 9@. a!b!c 9.> c 9. b!d
@.c !e @7. b!c!d @?. b!c!e @@.a !d @. a!b!e @.> d @. c.d @=. a!c!e 8.> d 9.> b .> b 7.> d ?. a!b!c!e @. b!c!d . b!d!e . a!d!e .> c =.> d 8. b!d!e
98.>d 98.>d 98.>b 98=. a!b 998. b!c 999. b!c!d 99. b!c 997.>c 99?.>c 99@. a!c!d 99.>c 99.>d 99.>d 99=. a!c!d 98.>c 99.>d 9.>a 97. a!b 9?. c!d
98. a!c!d 99.b !c!d!e 9.>d 97. b!d!e 9?. a!b!d 9@. a!d 9. b!d!e 9. a!c!e 9. b!c!d 9=. b!d!e 98.>c 99.>d 9.>e 97. a!d 9?. b!d!e 9@. b!c!e 9.>d 9. a!c!d 9. b!d!e
9?.>d [email protected] !d 9. a!b!d 9.>b 9. b!c!e 9=. b!d!e 8. b!c!e 9.>e .>a 7. b!c!d ?. a!d!e @. c!d . a!c!e .>e . b!c!d =. a!c!d 78. b!e 79. b!c!d 7. c!e
9.c 9=.>b !e 8.> b 9.> c .>d 7. a!c!d ?. a!c @.> d . a!e .b !e . c!e =.>c 78.>c
9. d c!d!e .> 7.> d ?.> c @. c!d!e .> a .> d .> d =.> b 8. a!b!e 9. a!b!d!e .> d 7. b!d!e
9@.a!c!d b!d!e 9. 9. b!e 9. b!d 9=. d!e 978. c!d 979. b!d 97. a!b!d 977.>a 97?. a!e 97@. b!c!d 97. d!e 97. d!e
9=.>c 98.>b 99. b!c!e 9. b!d!e 97. a!c!d 9?.>c 9@.>c 9.>c 9.>d 9.>c 9=. a!b!e 9=8. a!b!d 9=9. b!d!e
77.>b 7?. b!d 7@. b!c!e 7. a!c!d 7. b!c!d 7. b!c!d 7=. c!d!e ?8.>d ?9.>c ?. a!c ?7. b!c!d ??.>c ?@.>c
79.>d 7. b!d!e 77. b!d!e 7?.b !e 7@. c!e 7.c !d!e 7.> c 7.> c 7=. a!c!e ?8. a!b!d ?9.>c ?. a!c!e ?7.a !d!e ??.c !e ?@.>c ?. c!e ?. a!c ?. b!c!d
?. b!c!e @.> e .> c .> c .> a!b!c =.> d =8.> c =9.> e =. b!c!e =7. b!c!e =?. a!b!c!e =@. c!d =.> c =. b!c!d =.> c ==. c!d!e 988. b!c!d 989.b !c!e
97. b!d!e 97=. b!c!d 9?8. a!c!d 9?9.>c 9?. b!c!d 9?7. b!e 9??.>d 9?@.>d 9?.b !d!e 9?. c!d!e 9?. b!d!e 9?=. a!b!c 9@8. b!d 9@9.>c 9@. b!c!e 9@7. b!d!e 9@?.>c 9@@.b !c!e
9=. a!c!e 9=7. b!c!d!e 9=?. b!d 9=@. a!c!d 9=. a!b 9=. b!e 9=. b!c!d 9==.>e 88.b !c!d 89.b !e 8. c!d 87.>d 8?.>e 8@. b!c 8.>c 8.>e 8. c!d 8=.b !c!d
?.
42
a!b!d
?=.>b @8. a!b!d @9.b !d!e
98. a!c!e 987. b!c!e 98?.>d [email protected] !c!d!e
9@. a!c!e 9@.>d 9@.>e 9@=.>d
43
98.>c 99.>d 9.>c 97.>a
ANALIATORII *; Se0#entu per$2e r$c " unu$ "n"$3" tor7 a. transformă stimulii în senzaţii specifice b. conduce impulsurile lent pe căi ascendente directe c. proiecteză impulsurile într$o arie corticală d. percepe eneria unui stimul din mediul intern sau e+tern e. transformă eneria stimulului în impuls nervos (; Se0#entu $nter#e !$"r " unu$ "n"$ 3"tor7 a. este o formaţiune specializată care percepe o anumită formă de enerie b. conduce lent impulsurile pe căi ascendente directe c. conduce lent impulsurile prin sistemul reticular ascendent activator d. transformă stimulii în senzaţii specifice e. conduce impulsul nervos la scoarţa cerebrală ; Ep$!er#u7 a. este stratul profund al pielii b. este un epiteliu simplu pavimentos c. prezintă profund un strat cornos d. prezintă spre ,ipoderm un strat reticular e. conţine terminaţii nervoase libere >; Der#u7 a. este un ţesut con5unctiv la+ b. în stratul papilar! spre ,ipoderm! prezintă ridicături tronconice c. în stratul reticular prezintă fascicule roase de fibre de colaen şi elastice d. conţine corpusculii ater$Pacini e. conţine ane+e cutanate +; Der#u7 a. conţine în partea superioară corpusculii Meissner şi discurile Mer4el b. conţine în partea profundă corpusculii Iuffini! care recepţionează presiunea c. conţine în partea profundă corpusculii ater$Pacini care recepţionează vibraţiile d. conţine bulbii firului de păr şi lomerulii landelor sudoripare e. con6ine ; H$p o!er#umai 7 profund corpusculi Iuffini care recep6ionează presiunea a. este o pătură con5unctivă densă b. conţine un număr variabil de celule adipoase c. prezintă corpusculii ater$Pacini d. spre derm se află stratul reticular e. profund! se află stratul erminativ @; Corpuscu$$ Me$ssner7 a. sunt prezenţi în partea profundă a dermului b. sunt mecanoreceptori c. recepţionează presiunea d. recepţionează atinerea e. recepţionează vibraţiile =; Se "!"pte"3% 2o"rte r"p$!7 a. terminaţiile nervoase libere b. corpusculii Meissner c. corpusculii Iuffini d. corpusculii ater$Pacini 44
e. discurile tactile Mer4el ?; Se "!"pte"3% pu'$n s"u !eoc n pre3en'" st$#uuu$7 a. corpusculii ater$Pacini b. terminaţiile nervoase libere c. receptorii pentru durere d. corpusculii :oli Mazzoni e. discurile tactile Mer4el *); Sunt receptor$ pentr u pres$une7 a. corpusculii Meissner b. terminaţiile nervoase libere c. corpusculii ater$Pacini d. corpusculii Iuffini e. corpusculii :oli Mazzoni **; Go#eru$$ 0"n!eor su!or$p"re se "2% n7 a. epiderm b. derm c. ,ipoderm d. stratul de la suprafaţa pielii e. stratul profund al pielii *(; Receptor$$ spec$2$c$ "$ "n"$3"toruu$ P$neste3 $c7 a. sunt receptori cutanaţi b. se află în aparatul locomotor c. sunt corpusculi neurotendinoşi :oli din periost şi articulaţii d. sunt corpusculi ater$Pacini din 5oncţiunea muşc,i$tendon e. informează D1C de radul de contractie a muşc,ilor *; Sunt sens$/$$ " #$&c%r$ &$ #o!$2$c%r$ !e pres$une7 a. fusurile neuromusculare b. corpusculii ater$Pacini c. corpusculii neurotendinoşi :oli d. terminaţiile nervoase libere e. corpusculii Meissner *>; Mon$tor$3e"3% cont$nuu tens$une" pro!us% n ten!o"ne7 a. corpusculii b. corpusculii ater$Pacini neurotendinoşi :oli c. terminaţiile nervoase libere d. fusurile neuromusculare e. corpusculii Iuffini *+; Corpuscu$$ neuro ten!$no&$ Go0$7 a. sunt diseminaţi printre fibrele musculare striate b. prezintă @$98 fibre musculare modificate c. transmit sensibilitatea dureroasă articulară d. previn o contracţie musculară e+cesivă e. în corpuscul pătrund 9$7 fibre nervoase *; Este "!e9%r "t% ur#%to" re" "2$r#"' $e7 a. a+onii neuronilor ama realizează sinapse neuromusculare la nivelul porţiunii centrale a fibrelor intrafusale b. a+onii neuronilor ama contractă partea periferică a fibrelor intrafusale c. a+onii neuronilor alfa determină contracţia fibrelor e+trafusale d. întinderea porţiunii centrale a fibrelor intrafusale stimulează fibrele senzitive anulospirale şi în floare 45
e. porţiunile periferice ale fibrelor intrafusale conţin nuclei *@; Fusu neuro#uscu"r7 a. prezintă o capsulă con5unctivă b. în capsulă pătrund 9$7 fibre nervoase c. fibrele intrafusale au porţiunea centrală necontractilă d. fibrele senzitive anulospirale şi în floare sunt a+oni ai neuronilor din anlionul spinal e. fibrele intrafusale sunt dispuse paralel cu cele e+trafusale
*=; Este "!e9%r "t% ur#%to" re" "2$r#"' $e7 a. rela+area musculară determină întinderea fibrelor intrafusale b. întinderea porţiunii centrale a fibrelor intrafusale stimulează a+onii neuronilor ama c. stimularea fibrelor senzitive anulospirale şi în floare stimulează neuronii alfa d. activarea fusurilor declanşează o contracţie refle+ă e. fusurile neuromusculare prezintă 9$@ fibre musculare modificate *?; G$rusu postcentr" repre3$nt% se0#entu centr" " ur#%tor$or "n"$3"tor$7 a. analizatorul 4inestezic b. analizatorul vizual c. analizatorul tactil d. analizatorul termic e. analizatorul dureros (); I#pusur$e !e " propr$oreceptor$ sunt con!use p; Este "!e9%r"t% ur#%to"re" "2$r#"'$e7 a. bulbul şi tractul olfactiv se află în şanţul olfactiv de pe faţa laterală a emisferei cerebrale b. deutoneuronul olfactiv este un neuron bipolar c. protoneuronul olfactiv este un neuron multipolar d. nervii olfactivi se proiectează pe faţa medială a lobului temporal 46
e. aria olfactivă este la nivelul irusului ,ipocampic şi nucleului amidalian (+; Sunt c:e#oreceptor$7 a. receptorii olfactivi b. receptorii tactili c. receptorii termici d. receptorii ustativi e. proprioreceptorii (; Nu pre3$nt% #u0ur$ 0ust"t$9$7 a. papilele caliciforme b. papilele filiforme c. papilele circumvalate d. papilele foliate e. papilele funiforme (@; Mu0uree 0ust"t$97 a. este un mecanoreceptor b. conţine celule de susţinere şi celule receptoare ustative c. celulele senzoriale au la polul bazal microvili d. celulele senzoriale au la polul bazal dendrite ale protoneuronilor căii ustative e. depolarizarea celulelor receptoare ustative se produce la contactul cu substanţele sapide (=; Este "!e9%r"t % ur#%to"re" "2$r#"'$e !espre se0#entu $nter#e!$"r " "n"$3"toruu$ 0ust"t$97 a. dendritele protoneuronului din anlionul eniculat preiau impulsuri de la muurii ustativi de la nivelul rădăcinii limbii b. dendritele protoneuronului din anlionul senzitiv al nervului losofarinian preiau impulsuri din 927 posterioară a dorsului limbii c. deutoneuronul căii ustative este în nucleul solitar din punte d. a+onii deutoneuronilor se încrucişează bulbar e. a+onii neuronilor talamici se proiectează în partea inferioară a irusului postcentral (?; Tun$c" etern% " 0o/uu$ ocu"r7 a. este fibroasă b. este vasculară c. anterior este formată de cornee sclerotică d. e. sclerotica este opacă ); Tun$c" 9"scu"r% " 0o/uu$ ocu"r este 2or#"t% !e7 a. anterior$ cornee b. anterior$ corpul ciliar c. anterior$ irisul d. posterior$ retina e. posterior$ coroida *; Re0e"3% c"nt$t"te" !e u#$n% ce sose&te " ret$n%7 a. corneea b. umoarea apoasă c. irisul d. sementul anterior al tunicii medii e. sementul anterior al tunicii vasculare (; ,oster$or !e or" se rr"t" se "2 %7 a. corpul ciliar b. coroida 47
c. retina d. irisul e. membrana fotosensibilă ; ,re3$nt% 2$/re #uscu "re nete!e 7 a. irisul b. corneea c. corpul ciliar d. sclerotica e. retina >; I!ent$2$c"'$ "2$r#"'$$e "!e9%r"te !espre ret$n%7 a. pata oarbă este situată în dreptul a+ului vizual b. pata oarbă nu prezintă elemente fotosensibile c. în fovea centralis se află numai celule cu bastonaş d. în fovea centralis se află numai celule cu conuri e. retina are 98 straturi celulare +; Structur" ret$ne$7 a. retina are 98 straturi b. celulele de sus6inere si de asocia6ie sunt neuroni bipolari c. retina are 7 tipuri de celule funcţionale d. celulele fotoreceptoare sunt neuroni multipolari e. celulele fotoreceptoare sunt celule nervoase modificate ; Ceuee cu /"ston"&7 a. sunt în număr de 9@ de milioane b. membrana bastonaşelor conţine 7 tipuri de piment vizual c. bastonaşele sunt mai puţin sensibile dec;t conurile d. bastonaşele sunt adaptate vederii scotopice e. la întuneric sensibilitatea unui bastonaş este de 98 ori mai mică @; Ceuee cu conur$7 a. sunt în număr de 9@ de milioane b. membrana conurilor prezintă 7 tipuri de pimenţi vizuali c. o celulă cu conuri poate fi stimulată de eneria unei sinure cuante de lumină d. celulele cu conuri sunt adaptate pentru vederea nocturnă! la lumină slabă
=; e. Cr$celulele st"$nucu 7 conuri sunt adaptate pentru vederea diurnă! colorată a. are forma unei lentile concave b. prezintă o capsulă elastică c. liamentul suspensor este format dintr$un sistem de fibre d. este un mediu refrinent e. formează aparatul dioptric av;nd o putere de refracţie de apro+imativ ?8 de dioptrii ?; Ur#%to"ree co#ponente "e 0o/uu$ ocu"r nu sunt 9"scu"r$3"te7 a. corneea b. corpul ciliar c. irisul d. cristalinul e. coroida >); U#o"re" "po"s%7 a. ocupă camera anterioară între cornee şi cristalin b. ocupă camera anterioară între cornee şi iris c. ocupă camera posterioară între iris şi cristalin d. ocupă camera posterioară între cristalin şi retină 48
e. este un mediu refrinent >*; Me!$$e re2r$n0ente7 a. corpul vitros este situat înapoia cristalinului b. cristalinul este situat anterior de iris c. cristalinul este situat posterior de iris d. umoarea apoasă este secretată de uşc,iul ciliar e. umoarea apoasă este secretată de procesele celiare >(; Ap"r"tu !$optr$c ocu"r este 2or#" t !e 7 a. cornee$ cu o putere de refracţie de ?8 de dioptrii b. cristalin$ cu o putere de refracţie de ?8 de dioptrii c. umoarea apoasă d. corpul vitros e. cristalin$ cu o putere de refracţie de 8 de dioptrii >; I!ent$2$c"'$ "2$r#"'$$e "!e9%r"te !espre "co#o!"re7 a. oranul activ al acomodării este muşc,iul ciliar b. muşc,iul ciliar se contractă c;nd obiectivele privite se află mai departe de punctul remotum c. muşc,iul ciliar se contractă c;nd obiectivele privite se află între punctul remotum şi punctul pro+im d. muşc,iul ciliar se rela+ează c;nd obiectivele privite se află între punctul pro+im şi punctul remotum e. puterea de converenţă a cristalinului creşte la v;rstnici >>; I!ent$2$c"'$ "2$r#"'$$e "!e9%r"te !espre u#o"re" "po"s%7 a. este un mediu refrinent b. ocupă camera situată înapoia cristalinului c. ocupă camera posterioară! între cristalin şi retină d. ocupă camera posterioară între cristalin şi iris e. este un lic,id incolor >+; Este "!e9%r"t% ur#%to"re" "2$r#"'$e !espre "p"r"tu !$optr$c7 a. cea mai mare putere de refracţie aparţine feţei anterioare a cristalinului b. are centrul optic la 9mm în spatele retinei c. razele paralele de la o distanţă mai mare de metri dau pe retină o imaine rea lă! mai
mică şi rasturnată d. datorită elasticităţii! raza de curbură a cristalinului poate fi crescută e. cea mai mare putere de refracţie aparţine feţei anterioare a corneei >; C@; I!ent$2$c"'$ "2$r#"'$$e "!e9%r"te !espre re2eu !e "co#o!"re7 a. este relat de centrii corticali b. nucleul accesor al oculomotorului determină contracţia muşc,iului ciliar c. coliculii cvadriemeni inferiori comandă contracţia muşc,iului ciliar d. este relat relat de de centrii coliculiidincvadriemeni e. este mezencefal superiori >=; St$#u"re" cu u#$n% putern$c% " ret$ne$ !eter#$n%7 a. contracţia muşc,ilor circulari ai irisului b. contracţia muşc,ilor radiari ai irisului 49
c. rela+area muşc,ilor circulari ai irisului d. mioză e. midriază >?; Sc%!ere" $ntens$t%'$$ st$#uuu$ u#$nos 1" ntuner$c4 !eter#$n%7 a. midriază b. mioză c. contracţia muşc,ilor circulari ai irisului d. rela+area muşc,ilor irisului e. contracţia muşc,ilorcirculari radiari aiaiirisului +); ,unctu re#otu#7 a. la tineri se află la @cm de oc ,i b. este punctul cel mai apropiat de oc,i la care se vede clar! fără acomodare c. la tineri se află la metri de oc,i d. punctul cel mai apropiat de oc,i la care se vede clar! cu acomodare ma+imă e. se îndepărtează de oc,i în prezbiopie +*; I!ent$2$c"'$ "2$r#"'$$e "!e9%r"te !espre oc:$u :$per#etrop7 a. retina se află la 9mm în spatele centrului optic b. retina se află la mai puţin de 9mm de centrul optic c. retina se află la distanţă mai mare de 9mm de centrul optic d. imainea se formează înaintea retinei e. se corectează cu lentile converente +(; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre oc:$u #$op7 a. se corectează cu lentile converente b. se corectează cu lentile diverente c. imainea se formează în spatele retinei d. imainea se formează în faţa retinei e. retina se află la 9mm în spatele centrului optic +; Se corecte"3% cu ent$e c$$n!r$ce7 a. prezbiopia b. miopia c. astimatismul d. ,ipermetropia prezbiţia +>; e. Ro! ops$n"7 a. este un piment vizual b. face parte din structura membranei conurilor c. face parte din structura membranei bastonaşelor d. absoarbe eneria luminoasă e. se descompune în vitamina A şi opsină ++; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre "!"pt"re" " u#$n%7 a. lumina intensă determină descompunerea pimentului vizual în conuri şi bastonaşe b. concentraţia pimenţilor vizuali scade şi sensibilitatea la lumină creşte c. concentraţia pimenţilor vizuali scade şi sensibilitatea la lumină scade d. adaptarea la lumină durează 98 minute e. avitaminoza A compromite adaptarea la lumină
+; a. Sunt "!e9%r"te ur#%to "ree "2$r#"'$$ !espresunt "!"pt"re" " în ntuner$c7 retinenul şi opsinele din conuri şi bastonaşe convertite pimenţi vizuali b. vitamina A este convertită în retinen c. creşte cantitatea de piment vizual şi sensibilitatea la lumină scade d. creşte cantitatea de piment vizual şi sensibilitatea la lumină creşte 50
e. scade cantitatea de piment vizual şi sensibilitatea la lumină scade +@; În #e#/r"n" conur$or se "2% 7 a. rodopsina b. iodopsine c. piment sensibil la culoarea roşie d. piment sensibil la culoarea albastră e. piment sensibil la culoarea albenă
+=; D"ton$s#u7 a. este un defect al vederii alb$neru b. este un defect al vederii cromatice c. cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la albastru d. cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la verde şi la roşu e. apare aproape în e+clusivitate la femei 'enă recesivă " lin4ată( +?; Sen3"'$" !e cuo"re "/% este pro9oc"t% !e7 a. stimularea conurilor roşii b. stimularea bastonaşelor c. stimularea conurilor verzi d. stimularea conurilor albastre e. stimularea eală a celor trei cateorii de conuri ); ,rotoneuronu c%$$ opt$ce e ste repre3ent"t !e7 a. celulele cu conuri din retină b. celulele cu bastonaşe din retină c. neuronul bipolar din retină d. neuronul multipolar din retină e. neuronul din metatalamus *; Ner9u opt$c este 2o r#"t !e7 a. a+onii neuronilor bipolari b. a+onii protoneuronilor c. a+onii deutoneuronilor d. a+onii neuronilor multipolari e. a+onii neuronilor anlionari (; Ner9u opt$c con'$ne7 a. fibre parte b. fibre din din c;mpul c;mpul nazal nazal al al retinei retinei de de aceeaşi partea opusă c. fibre din c;mpul temporal al retinei de aceeaşi parte d. fibre din c;mpul temporal al retinei de partea opusă e. fibre de la un sinur lob ocular ; Tr"ctu opt$c este 2or#"t !e7 a. a+onii protoneuronilor b. a+onii deutoneuronilor c. fibre de la un sinur lob ocular d. fibre de la ambii oc,i e. fibre din c;mpul nazal de partea opusă >; Se ncruc$&e" 3% 2or#
a. mezencefal b. metatalamus c. diencefal d. corpul eniculat e+tern e. corpul eniculat intern ; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre "r$" 9$3u"% pr$#"r%7 a. se întinde mai ales pe faţa medială a lobilor temporali b. este de o parte şi de alta a scizurii calcarine c. se întinde mai ales pe faţa medială a lobilor occipitali d. macula ocupă reiunea posterioară a lobului temporal e. macula are cea mai întinsă reprezentare @; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre "r$$e 9$3u"e7 a. ariile vizuale secundare sunt în 5urul celei primare b. la nivelul ariilor vizuale! se transformă impulsul nervos în senzaţie de lumină! culoare şi formă c. e+tirparea ariei vizuale primare determină afazie vizuală d. distruerea ariilor vizuale secundare produce orbire e. e+tirparea ariei vizuale primare produce orbire =; Este co#po nent% " urec :$$ eterne7 a. pavilionul urec,ii b. timpanul c. vestibulul osos d. conductul auditiv e+tern e. melcul osos ?; ,e peretee "nter$or " urec:$$ #e!$$ se "2%7 a. timpanul b. orificiul trompei lui %ustac,io c. fereastra ovală d. fereastra rotundă e. scăriţa @); Este "!e9%r"t% ur#%to"re" "2$r#"'$e !espre "n'u !e osc$o"re !$n urec:e" #e!$e7 a. este dispus între peretele lateral şi pereteler anterior b. este dispus dispus între între timpan pereteleşilateral şi peretele c. fereastra ovală medial d. este dispus între timpan şi fereastra rotundă e. este format de ciocan! nicovală şi scăriţă @*; E0"$3e"3% pres$une" "eruu$ !e o p"rte &$ !e "t" " t$#p"nuu$7 a. ciocanul b. nicovala c. scăriţa d. trompa lui %ustac,io e. muşc,iul scăriţei @(; D$#$nue"3% 9$/r"'$$e sonore putern$ce7 a. ciocanul b. scăriţa c. nicovala d. muşc,iul ciocanului e. muşc,iul scăriţei @; Urec:e" #e!$e con'$ne7 a. aer 52
b. perilimfă c. endolimfă d. un lanţ de 7 oscioare e. muşc,i @>; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre "/$r$ntu osos7 a. este un sistem de încăperi în st;nca osului occipital b. conţine endolimfă c. este situat anterior vestibulîn utriculă d. melcul canaleleosos semicirculare osoase sededesc,id e. e+tremitatea dilatată a canalului anterior se desc,ide împreună cu e+tremitatea dilatată a canalului posterior @+; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre #ecu osos7 a. a+ul central se numeşte columelă b. canalul osos realizează 7 Q ture c. lama spirală osoasă delimitează spre baza melcului ,elicotrema d. lama spirală osoasă delimitează spre v;rful melcului ,elicotrema e. lama spirală osoasă este întreită de membrana bazilară şi membrana vestibulară @; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre c"n"u co:e"r8 cu o ecep'$e7 a. conţine endolimfă b. porneşte din partea inferioară a utriculei c. este delimitat de membrana bazilară d. este delimitat de membrana vestibulară e. este delimitat de peretele e+tern al melcului osos @@; Desp"rte en!o$#2" !$n c"n"u co:e"r !e per$$#2" !$n r"#p" t$#p"n$c%7 a. membrana timpanică b. membrana ferestrei rotunde c. membrana bazilară d. membrana vestibulară e. membrana Ieissner @=; Lu#enu c"n"uu$ osos este co#p"rt$#ent"t "st2e7 a. rampa timpanică este superior de membrana vestibulară b. rampa timpanică este inferior de membrana vestibulară c. rampa vestibulară este superior de membrana bazilară d. vestibulară e. rampa timpanică este inferior de membrana bazilară @?; L"/$r$ntu #e#/r" nos este repre3en t"t !e7 a. canalele semicirculare membranoase dispuse paralel în cele trei planuri ale spaţiului b. utricula situată inferior în vestibul c. sacula situată superior de utriculă d. canale semicirculare membranoase care se desc,id în utriculă e. canalul co,lear care porneşte din partea inferioară a saculei =); Or0"nu Cort$ este s$tu"t n 7 a. ampulele canalelor semicirculare membranoase b. în canalul co,lear c. pe membrana vestibulară d. în utriculă şi saculă e. pe membrana bazilară =*; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre or0"nu Cort$7 a. la periferie prezintă tunelul Corti b. conţine celule de susţinere! sub care se află celule senzoriale auditive c. celulele senzoriale auditive au cili la polul apical 53
d. celulele senzoriale auditive sunt dispuse intern în trei straturi e. celulele senzoriale auditive sunt dispuse e+tern în trei straturi =(; Den!r$tee protoneuronuu$ !$n 0"n0$onu sp$r" Cort$7 a. se află şa polul apical al celulelor senzoriale auditive b. se află la polul bazal al celulelor senzoriale auditive c. traversează tunelul Corti d. formează componenta co,leară a nervului ### fac sinapsă în nucleii =; e. Urec: e" u#"n% percepco,leari e7 a. undele sonore repetate într$o anumită ordineL zomote b. undele sonore care se succed nereulatL zomote c. sunetele cu frecvenţă de 98$8888 Hz d. sunete cu amplitudine de 8$978 de decibeli e. undele sonore produse de condensări şi rarefieri ale aerului =>; Un!ee sonore "u tre$ propr$et%'$ 2un!"#ent"e 7 a. timbrul! determinat de vibraţiile armonice superioare însoţitoare b. înălţimea! determinată de frecvenţă c. înălţimea! determinată de amplitudine d. intensitatea! determinată de frecvenţă e. intensitatea! determinată de amplitudine =+; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre ceuee sen3or$"e "u!$t$9e7 a. cilii auditivi de la polul bazal pătrund în membrana reticulată b. cilii auditivi pătrund în membrana tectoria c. cilii auditivi de la polul apical pătrund în membrana reticulată d. cilii auditivi suferă deformaţii mecanice la contactul cu membrana reticulată e. cilii auditivi suferă deformaţii mecanice la contactul cu membrana tectoria =; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre #e#/r"n" /"3$"r%7 a. vibraţiile membranei bazilare antrenează celulele auditive b. membrana bazilară intră în rezonanţă la v;rful melcului cu sunetele cu frecvenţă înaltă c. membrana bazilară intră în rezonanţă la v;rful melcului cu sunetele cu frecvenţă 5oasă d. membrana bazilară intră în rezonanţă la baza melcului cu sunetele cu frecvenţă înaltă e. membrana bazilară intră în rezonanţă la baza melcului cu sunetele cu frecvenţă 5oasă
=@; a. V$/r"'$$e #e#/r"n e$ t$#p"nuu$ sunt preu"te !$rect !e7 lanţul celor trei oscioare b. ciocan c. nicovală d. scăriţă e. perilimfă ==; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre c"e" "cust$c%7 a. protoneuronul este în oranul Corti b. deutoneuronul este în nucleii co,leari din bulb c. al treilea neuron este în coliculul cvadriemen inferior d. al treilea neuron este în mezencefal e. al patrulea neuron este în corpul eniculat medial =?; ,rotoneuronu c%$$ "cust$ce este s$tu"t n7 a. anlionul spiral Corti b. oranul Corti c. anlionul Dcarpa d. nucleii co,leari din bulb e. nucleii co,leari din punte 54
?); Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre !eutoneuronu c%$$ "cust$ce7 a. este situat în nucleii co,leari ventral şi dorsal din punte b. este situat în nucleii co,leari ventral şi dorsal din bulb c. a+onii a5un direct în corpul eniculat medial d. a+onii a5un direct în coliculul inferior de partea opusă e. a+onii a5un direct în coliculul inferior de aceeaşi parte ?*; Se pro$ecte"3% n 0$ru te#por" super$or "on$$ ur#%tor$or neuron$7 a. neuronii din nucleii co,leari b. neuronii din coliculii inferiori c. neuronii din corpul eniculat medial d. neuronii din coliculii superiori e. neuronii din mezencefal ?(; Se0#entu centr" " "n"$3"toruu$ "u!$t$9 este7 a. irul temporal inferior b. irul temporal superior c. de o parte şi de alta a scizurii calcarine d. irul postcentral e. irul precentral ?; Receptor$$ 9est$/u"r$ sunt repre3ent"'$ !e7 a. aparatul otolitic din saculă b. oranul Corti din canalul co,lear c. macula din utriculă d. macula din ampulele canalelor semicirculare membranoase e. crestele ampulare din ampulele canalelor semicirculare osoase ?>; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre #"cu" utr$cu"r% 7 a. cilii celulelor senzoriale pătrund într$o cupolă elatinoasă b. cilii celulelor senzoriale sunt înlobaţi în membrana otolitică c. informează asupra poziţiei capului d. sunt stimulaţi mecanic de otolite e. detectează acceleraţia verticală ?+; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre #"cu" s"cu"r%7 a. detectează acceleraţiile liniare b. detectează acceleraţiile acceleraţiile verticale orizontale c. d. detectează acceleraţiile circulare e. cilii sunt înlobaţi în membrana otolitică ?; Receptor$$ #"cu"r$7 a. sunt situaţi în ampulele canalelor semicirculare membranoase b. sunt stimulaţi mecanic de otolite în condiţii statice şi dinamice c. c;nd capul stă nemişcat! forţele de inerţie împin otolitele în sens opus d. declanşează refle+e de menţinere a posturii şi ec,ilibrului în condiţiile acceleraţiilor liniare e. menţin ec,ilibrul în condiţiile acceleraţiilor circulare ?@; Sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$ !espre crestee "#pu"re7 a. sunt localizate în ampulele canalelor semicirculare membranoase b. cilii celulelor senzoriale sunt înlobaţi în membrana otolitică c. într$omecanic cupolă elatinoasă d. cilii cilii celulelor celulelor senzoriale senzoriale pătrund sunt e+citaţi de otolite e. cilii celulelor senzoriale sunt e+citaţi mecanic de deplasarea endolimfei ?=; În t$#pu #$&c%r$or !e rot"'$e " c"puu$ &$ corpuu$7 a. are loc o rotaţie simultană a canalelor semicirculare aflate în planul rotaţiei 55
b. endolimfa suferă o deplasare în acelaşi sens c. deplasarea endolimfei înclină cupola elatinoasă d. endolimfa suferă o deplasare în sens opus e. otolitele apasă asupra celulelor senzoriale ??; Este "!e9%r"t% ur#%to"re" "2$r#"'$e !espre protoneuronu c%$$ 9est$/u"re7 a. este în anlionul Corti b. este în nucleii vestibulari din punte c. este în nucleii vestibulari din bulb d. este în anlionul Dcarpa e. dendritele formează ramura vestibulară a nervului ### *)); Aon$$ protoneuron$or !$n 0"n0$onu Sc"rp" 2or#e"3%7 a. fasciculul vestibulo$talamic b. ramura vestibulară a nervului ### c. fasciculul vestibulo$cerebelos d. fasciculul vestibulo$spinal e. fasciculul vestibulo$nuclear *)*; Despre c"e" 9est$/u"r% sunt "!e9%r"te ur#%to"ree "2$r#"'$$7 a. primul neuron este în anlionul vestibular Dcarpa b. al doilea neuron este în nucleii vestibulari din punte c. al treilea neuron este în talamus d. al treilea neuron este în cornul posterior al măduvei spinării e. al treilea neuron este în nucleul motor al tro,learului din punte *)(; Aon$$ !eutoneuron$or c%$$ 9est$/u"re 2or#e"3%7 a. ramura vestibulară a nervului ### b. fasciculul vestibulo$spinal c. fasciculul vestibulo$cerebelos d. fasciculul vestibulo$talamic e. fibre talamo$corticale *); Controe"3% ec:$$/ru st"t$c &$ !$n"#$c7 a. fasciculul vestibulo$spinal b. fasciculul vestibulo$cerebelos c. fasciculul vestibulo$nuclear d. fibrele fasciculul vestibulo$talamic e. talamo$corticale *)>; F"sc$cuu 9est$/uo.nuce"r 2"ce s$n"ps% n7 a. nucleul motor al nervului ### din mezencefal b. nucleul motor al nervului # din punte c. nucleul motor al nervului # din mezencefal d. nucleul motor al nervului # din mezencefal e. nucleul motor al nervului # din punte *)+; T$#p"nu este s$tu"t ntr e7 a. pavilionul urec,ii şi urec,ea medie b. conductul auditiv e+tern şi urec,ea medie c. urec,ea e+ternă şi urec,ea medie d. urec,ea medie şi urec,ea internă urec,ea e+ternă şi urec,ea internă *);e.Între urec:e" #e!$e &$ urec:e" $ntern% se "2%7 a. timpanul b. fereastra ovală c. fereastra rotundă 56
d. trompa lui eustac,io e. nicovala Ei ciocanul *)@; Str"tu p"p$"r7 a. aparţine epidermului b. este un strat al dermului spre epiderm c. este stratul profund al epidermului d. aparţine ,ipodermului e. este un strat al dermului spre ,ipoderm *)=; În :$po!er#u pupe$ !e0eteor se "2%7 a. corpusculi Meissner b. corpusculi ater$Pacini c. corpusculi :oli Mazzoni d. corpusculi Iuffini e. corpusculi /rause *)?; Gustu "#"r este perceput #"$ "es7 a. pe faţa inferioară a limbii b. la v;rful limbii c. pe marinile limbii d. la baza limbii e. pe toată faţa dorsală a limbii **); În 2o9e" c entr"$s7 a. se află numai celule cu bastonaş b. se află numai celule cu conuri c. se află celule cu conuri şi bastonaş d. predomină celulele cu bastonaş e. nu se află celule fotoreceptoare ***; Sc%!ere" e"st$c$t %'$$ cr$s t"$nuu$ !eter#$n%7 a. miopie b. ,ipermetropie c. astimatism d. prezbiopie e. ,emecalopsie
**(; Se0#entu centr" " "n"$3"toruu$ a. partea inferioară a irului precentral 0ust"t$9 es te n7 b. partea superioară a irului postcentral c. partea superioară a irului precentral d. partea inferioară a irului postcentral e. irul temporal inferior **; Se pro$ecte"3% pe 2"'" #e!$"% " o/uu$ te#por"7 a. tractul optic b. tractul olfactiv c. nervii olfactivi d. nervii optici e. a+onii protoneuronilor din bulbul olfactiv **>; Func'$" pr$nc$p"% " "n"$3"toruu$ 9$3u" este7 a. orientarea în spaţiu b. menţinerea ec,ilibrului c. menţinerea tonusului cortical d. menţinerea atenţiei e. perceperea luminozităţii! formei şi culorii obiectelor din spaţiu 57
**+; R"!$"'$$e opt$ce sunt 2or#"te !e "on$$ ur#%tor$or neuron$ "$ c%$$ opt$ce7 a. neuronul bipolar din retină b. neuronul multipolar din retină c. neuronii anlionari din retină d. neuronii din corpul eniculat e+tern e. neuronii din corpul eniculat intern **; Iner9"'$" por'$un$$ centr"e necontr"ct$e " 2usuu$ neuro.#uscu"r este re"$3"t% !e7
a. dendritele neuronilor din anlionul spinal b. a+onii neuronilor din anlionul spinal c. a+onii neuronului ama d. fibrele anulo$spirale e. fibrele Rîn floareK **@; Sunt receptor$ t"ct$$ &$ ter#$c$ 7 a. corpusculii Meissner b. corpusculii /rause c. corpusculii Iuffini d. discurile Mer4el e. terminaţiile nervoase libere **=; St$#u"re" 2$/reor sen3$t$9e "nuo.sp$r"e &$ n 2o"re pro!uce8 cu ecep'$"7 a. alunirea porţiunilor contractile ale fibrelor intrafusale b. stimularea neuronilor motori ama c. stimularea neuronilor motori alfa d. alunirea porţiunii centrale a fibrelor intrafusale e. o contracţie refle+ă **?; R"#p" t$#p"n$c%7 a. conţine perilimfă b. conţine endolimfă c. este situată inferior de membrana bazilară d. membrana vestibulară o desparte de canalul co,lear e. membrana vestibulară o desparte de rampa vestibulară *(); Neuron$$ !$n nuce$$ so$t"r$ "u cone$un$ !$recte cu7 a. neuronii talamici de aceeaşi parte b. receptorii ustativi din anlionul nervilor ##! #"! " c. a+oni ai neuronilor d. dendrite ale neuronilor anlionul nervilor ##! #"! " e. partea inferioară a irului postcentral *(*; Nuceu "ccesor " ocuo#otoruu$ !$n #e3ence2" $ner9e"3% 7 a. fibrele circulare ale irisului b. fibrele radiale ale irisului c. fibrele circulare ale muşc,iului ciliar d. fibrele radiale ale muşc,iului ciliar e. muşc,ii e+trinseci *((; Gustu !uce este perceput7 a. la baza limbii b. la v;rful limbii c. pe întreaa faţă dorsală a limbii d. pe marinile limbii e. pe faţa inferioară a limbii *(; I!ent$2$c"'$ "2$r#" '$$e "!e9%r"t e7 a. corpusculii Meissner detectează atinerea 58
b. corpusculii :oli$Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor Iuffini c. corpusculii Iuffini detectează presiunea d. corpusculii Iuffini sunt şi receptori pentru rece e. corpusculii /rause sunt şi receptori pentru cald *(>; Ur#%to"ree ceue sunt cons$!er"te ceue ner9o"se #o!$2$c"te7 a. celulele receptoare auditive b. celulele receptoare olfactive c. celulele cu bastonaş din retină d. celulele bipolare din retină e. celulele cu con din renă
59
REOLVĂRI7 9. d!e . c!e 7.> e ?. c!e @. ea! . b!c . b!d .> d =. b!c 98. b!d 99. c!e 9. b!e 97.>b 9?.>b 9@. d!e 9. b!c!d 9. a!c!e
?9. a!c!e ?. a!e ?7. a!c ??. a!d!e ?@. c!d!e ?. a!c!d ?. a!b!d!e ?. a!d ?=. a!e @8. b!c @9. b!e @. b!d @7.>c @?. a!c!d @@. a!c @. a!b!d @. b!c!d @. b!d @=. b!e
7. b!d!e ?. a!b!e @. c!e . a!c!d . a!b . c!d!e =.> a =8. a!d =9.> c =.> b =7. a!c =?. b!c!d =@. a!b!e =. b!d =. a!c!e =. a!c!d ==.> d 988.>b 989. a!c
9. 9=. a!c!d a!c!d!e 8. a!b 9. a!b!d!e . b!c!e 7. a!d!e ?.>e @. a!d .>b . b!d!e . b!d!e =. a!d!e 78. c!e
A8.> 9.c
c!d!e a!c!e !d!e b!d!e b!c!d b!c!e a!b!e a!d b b!c!e d d
98. 987.>bb!c!d 98?. a!d!e 98@. b!c 98. b!c 98.>b 98.>c 98=.>d 998.>b 999.>d 99.>d 997.>b 99?.>e
79. 7. 77. 7?. 7@. 7. 7. 7. 7=. ?8.
7. a!d!e B?.> c @. a!d!e BA.> b BB.> c . d!e =. d!e 8. b!e 9. c!e . b!c
99@.>d 99. a!d!e 99. b!c!e 99. a!b!d 99=. a!c 98.>c 99. a!c 9.>b 97. a!c 9?. c!e
c!d!e b!c!e a!c b!d a! c!e a!d b!e b!c!d a!d b!c!e
. 7.b ?. @. . . . A=.>
8. B9.> B.>
60
GLANDELE ENDOCRINE *; ,r$ntre rour$e #et"/o$ce "e :$!rocort$3onuu$ se nu#%r%7 a. creşterea anabolismului proteic ,epatic b. creşterea numărului de trombocite c. modificări ale electroencefaloramei d. creşterea anabolismului proteic în muşc,ii sc,eletici e. ,iperlicemie (; Hor#onu uteotrop7 a. stimulează secreţia lactată a landei mamare b. stimulează contracţia celulelor mioepiteliale care incon5oară alveolele landei mamare c. previne ovulaţia d. stimulează activitatea onadotropă e. se mai numeşte şi ,ormon mamotrop
; Cort$cotrop$n"7 a. in,ibă melanoeneza b. stimulează în special secreţia de mineralocorticoizi c. creşte concentraţia sanvină a ,ormonilor se+osteroizi d. are un precursor comun cu melatonina e. stimulează activitatea secretorie >; Au e2ecte "su pr" s$ste# uu$ osos7 a landei medulosuprarenale a. ,ormonii androeni b. somatotropul c. cortizolul d. ,ormonii timici e. lucaonul +; Între :$po2$3% &$ :$pot""#us e$st% #"$ #ute t$pur$ !e e0%tur$7 a. tractul nervos! între ,ipotalamusul posterior şi neuro,ipofiză b. sistemul port! între ,ipotalamusul anterior şi adeno,ipofiză c. anatomică! numită ti5a pituitară d. vasculară! între reiunea mediană a ,ipotalamusului şi lobul anterior ,ipofizar e. funcţională
; Au e2ecte proteo$t$ce7 a. lucaonul b. insulina c. somatotropul d. tiro+ina e. testosteronul @; Secre'$" ren$ne$ 7 a. are loc la nivelul antrului piloric b. are loc la nivelul rinic,ilor c. este o funcţie ma5oră a rinic,ilor d. este stimulată de sistemul nervos parasimpatic e. este redusă sub acţiunea sistemului nervos simpatic =; Ac'$one"3% "supr " s$ste#uu$ ner9os7 a. ,idrocortizonul b. ,ormonul de creştere c. triiodotironina d. norepinefrina e. insulina 61
?; Le3"re" neuro:$po2$3e$ po"te !eter#$n"7 a. ,ipertensiune arterială b. retenţie de apă şi sare a. polidipsie b. scăderea eliminărilor de urină c. dezec,ilibre ionice *); Inter9$n n re0"re" #et"/o$s#uu$ c"c$uu$7 a. lucaonul b. parat,ormonul c. somatotropul d. calcitonina e. cortizolul **; Are e2ect s t$#u"tor "supr" 0on"!eor7 a. melatonina b. ,ormonul luteinizant c. vasotocina d. e+tractul de timus e. prolactina *(; Se "soc$"3% cu cre&tere" 9ou#uu$ s"n09$n7 a. mi+edemul b. boala Addison c. diabetul insipid d. boala Conn e. insuficienţa lobală a landelor corticosuprarenale *; Re 0$une" # e!$"n% " : $pot""#usuu$ s ecret%7 a. ,ormoni landulotropi b. vasopresină c. neuro,ormoni d. o+itocină e. catecolamine *>; Stress.u st$#ue" 3% secre'$" !e7 a. prolactină b. adrenalină c. cortizol d. ,ormoni ,ipotalamici e. calcitonină *+; Eo2t"#$"7 a. însoţeşte întotdeauna uşa to+ică b. este provocată de edemul retroorbitar c. se datorează tumefacţiei muşc,ilor e+trinseci ai lobilor oculari d. este un semn al ,ipotiroidismului e. se ameliorează prin administrarea de tiro+ină *; Ner9$$ s$#p"t$c$ "u ur#"to"ree e2ecte en!ocr$ne7 a. reduc secreţia de astrină b. stimulează secreţia landelor intestinale c. reduc secreţia de melatonină d. stimulează secreţia de adrenalină e. stimulează secreţia de norepinefrină *@; Hor#on$$ cort$cost ero$3$7 a. sunt utilizaţi în terapia antiinflamatorie 62
b. cresc răspunsul imun c. determină scăderea tensiunii arteriale d. sunt de natură proteică e. se sintetizează din colesterol *=; N or"!ren"$n"7 a. se eliberează la capătul periferic al fibrelor preanlionare simpatice b. reprezintă 8S din secreţia medulosuprarenalei c. are predominant acţiuni vascoconstrictoare d. in,ibă sistemul reticulat activator ascendent e. determină mioză *?; E2ectee $nsu$ne$ "supr" #et"/o$s#uu$ $p$!$c se #"n$2est% pr$n cre&tere" s$nte3e$ !e7 a. licerol b. licoen c. enzime lipoenetice d. triliceride e. acizi raşi (); ,"r"t:or#onu7 a. activează osteoclastele b. creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor c. controlează secreţia vitaminei T7 d. este activ la nivelul tubului diestiv e. determină ,ipocalcemie (*; Re2eee #$ot"t$ce7 a. au rol în menţinerea tonusului muscular b. sunt refle+e spinale veetative c. sunt stimulate de ,ormonii tiroidieni d. sunt refle+e de fle+ie e. pot lipsi în starea de comă profundă ((; T$reo0o/u$n" este7 a. un ,ormon tiroidian b. un ,ormon secretat de adeno,ipofiză c. un aminoacid d. forma o proteină sintetizată de celuleletiroidieni foliculare e. de depozit a ,ormonilor (; Secre'$" !e estro0en$ "re oc " n$9eu7 a. adeno,ipofizei b. corticosuprarenalei c. corpului alben d. testiculului e. tecii interne foliculare în perioada postovulatorie (>; Ac'$une" #$ner"ocort$co$3$or se eerc$t% " n$9eu7 a. landelor colice b. landelor sublinuale c. landelor paratiroide d. tubilor contorţi pro+imali ai nefronilor e. tubilor colectori (+; C"&e$" :$po2$3"r%7 a. este boala Iec4lin,ausen b. apare prin ,ipersecreţia ,ormonului de creştere c. se manifestă la adult 63
d. provoacă creşterea mandibulei e. este caracterizată prin atrofia ţesuturilor (; H$perp$0#ent"re" cut"n"t%7 a. se datorează efectelor melanocito$stimulatoare directe ale corticotropinei b. se poate asocia bolii Addison c. apare ca rezultat al feedbac4$ului neativ al corticosteroizilor asupra adeno,ipofizei d. poate fi provocată de ,ipersecreţia MDH e. este sinonimă diabetului bronzat (@; Ur#%to"ree se#ne sunt co#une n !$"/etu 3":"r"t &$ n ce $ns$p$!7 a. licozurie b. dezec,ilibre ,idro$electrolitice c. ,iperlicemie d. poliurie e. polidipsie (=; C"re !$ntre ur#%to"ree 0"n!e sunt re0"te !e :or#on$$ 0"n!uotrop$ J a. pancreasul endocrin b. medulosuprarenalele c. ovarele d. neuro,ipofiza e. tiroida (?; Secre'$" 0"str$c% este $n:$/"t% !e7 a. astrină b. adrenalină c. lucaon d. acetilcolină e. somatostatină ); St$#ue"3% cre&tere"7 a. tiro+ina b. insulina c. parat,ormonul d. ,ormonii androeni e. somatomedinele *; a. T$#oc$tee7 se ăsesc printre celulele reticulare b. sunt celule stem c. provin de la nivelul anlionilor limfatici d. se transformă în celule limfoformatoare 3 e. însăm;nţează maduva ,ematoenă (; G"n!" p$ne"%7 a. este situată între coliculii cvadriemeni inferiori b. are numai leături anatomice cu epitalamusul c. are leături str;nse cu retina d. secretă melanină e. secretă calcitonină ; Deter#$n% cre&tere" 2or'e$ !e contr"c'$e " #$oc"r!uu$7
a. adrenalina b. tiro+ina c. acetilcolina d. lucaonul e. stimularea parasimpatică 64
>; Bene2$c$"3% !e ter"p$e !e su/st$tu'$e cu t$ro$n%7 a. uşa to+ică b. uşa endemică c. mi+edemul d. boala Basedo :raves e. nanismul tiroidian +; Sunt corecte ur#%to"ree "soc$er$ "n"to#$ce7 a. ,ipofiza înaintea c,iasmei optice b. tiroida în zona anterioară a ;tului c. timusul retrosternal d. paratiroidele pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni e. epifiza între tuberculii cvadriemeni superiori ; Contr"c'$" sp$ne$7 a. este stimulată de sistemul nervos simpatic b. pune în circulaţie 88 788 ml de s;ne c. este stimulată de epinefrină d. este stimulată de acetilcolină e. are loc în timpul efortului fizic @; V"soconstr$c'$" po"te "p"re c" e2ect " "c'$un$$7 a. ,ormonului antidiuretic b. tiro+inei c. adrenalinei d. noradrenalinei e. acetilcolinei =; În /o"" RecP $n0:"usen7 a. nivelul parat,ormonului scade b. apare ,ipocalcemie c. se formează calculi renali d. apar calcificări ale ţesutului periarticular e. creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor ?; ,ot 2$ nso'$te !e e!e#e7 a. lomerulonefrita b. boala boala Conn Addison c. d. diabetul insipid e. ,ipotiroidismul >); S$n!ro#u "n!ro0en$t"7 a. se poate asocia sindromului Cus,in b. se datorează ,iposecreţiei de ,ormoni androeni c. determină apariţia tardivă a pubertăţii d. este însoţit de ,ipertrofia oranelor enitale e+terne e. se asociază cu pilozitate în e+ces >*; ,r$ntre e2ectee 0uc"0onuu$ se nu#%r%7 a. scăderea luconeoenezei b. creşterea licoenolizei c. scăderea secreţiei biliare d. creşterea nivelului sanvin al lucozei e. creşterea sintezei de acizi raşi >(; C"c$ton$n"7 a. se ăseşte în coloidul tiroidian 65
b. este secretată de celulele principale ale landelor paratiroide c. este un ,ormon ,ipocalcemiant d. este secretată ca răspuns la scăderea nivelului de calciu în s;ne e. a5ută la fi+area calciului în oase >; Cort$c"" 0"n!e$ supr"ren"e con'$ne o 3on%7 a. acinară b. lomerulară c. foliculară d. fasciculată e. reticulată >>; Cort$3ou !eter#$n% cre&tere" nu#%ruu$ !e7 a. eozinofile b. trombocite c. limfocite d. neutrofile e. ,ematii >+; Lo/u poster$or " :$po2$3e$7 a. constituie! împreună cu lobul intermediar! neuro,ipofiza b. este aderent la lobul intermediar c. este leat de ,ipotalamusul anterior prin sistemul port d. secretă vasopresina e. secretă vasotocina >; Hor#onu so#"totr op st$#ue"3%7 a. condroeneza b. creşterea muşc,ilor c. dezvoltarea ficatului d. dezvoltarea creierului e. retenţia de compuşi ai potasiului >@; ,r$ntre rour$e "!osteronuu$ se nu#%r%7 a. menţinerea presiunii osmotice a mediului intern b. scăderea reabsorbţiei de apă c. menţinerea ec,ilibrului acido bazic d. reabsorbţia reabsorbţia potasiului sodiului e. >=; T$ro$!"7 a. este încon5urată de o capsulă fibroasă b. conţine un parenc,im landular format din celule dispuse în cordoane c. este localizată în faţa tra,eei d. are patru lobi e. prezintă un istm situat median >?; H$per2unc'$" t$ro$!$"n% se "soc$"3% cu7 a. creşterea metabolismului bazal b. ,ipercolesterolemie c. căderea părului d. senzaţie de fri e. piele uscată +); Hor#onu 2o$cuost$#u"nt7 a. stimulează secreţia endocrină a testiculelor b. determină maturarea foliculului de :raaf c. stimulează secreţia de estroeni 66
d. determină ovulaţia e. determină apariţia corpului alben +*; Despre pot"s$u sunt 9""/$e ur#%to"ree "2$r#"'$$7 a. este secretat de către colon b. nivelul său este relat de aldosteron c. se află într$o concentraţie mai mică în salivă dec;t în plasmă d. D3H determină retenţia de / 0 lipseşte"c'$un$e în urina finală +(;e.,r$ntre ep$ne2r$ne$ se nu#%r%7 a. mioza b. meioza c. mitoza d. miopatia e. midriaza +; ,o"te "p"re " cop$7 a. acromealia b. sindromul androenital c. iantismul d. caşe+ia ,ipofizară e. nanismul tiroidian +>; Insu$n"7 a. scade sinteza enzimelor lipoenetice b. creşte transportul lucozei c. creşte licoenoeneza d. are efect lipolitic e. are efect anabolizant pe metabolismul lucidic ++; Sc"! secre'$" 0"str$c%7 a. lucaonul b. acetilcolina c. astrina d. secretina e. adrenalina
+; a. Autimusul e0%tur$ "n"to#$ce &$ 2unc'$on"e cu !$ence2"u7 b. paratiroidele c. adeno,ipofiza d. epifiza e. neuro,ipofiza +@; Secre'$" !e estr o0en$7 a. este stimulată de ,ormonul foliculostimulant b. are loc la nivelul tecii interne foliculare în perioada postovulatorie c. stimulează dezvoltarea anatomică a s;nilor d. in,ibă secreţia lactată e. favorizează activitatea osteoblastică +=; R$t#u c"r!$"c7 a. influenţează secreţia ,ipotalamusului b. scade în boala Basedo :raves c. creşte sub acţiunea catecolaminelor d. poate fi modificat sub acţiunea unor factori e+terni e. creşte prin stimulare parasimpatică 67
+?; D$ure3" po"te cre&te7 a. în cazul ,ipersecreţiei de vasopresină b. în boala Conn c. în boala Addison d. în cazul deficitului de insulină e. sub influenţa adrenalinei ); N"n$s#u :$po2$3"r &$ ce t$ro$!$"n "u n co#un7 a. retardul psi,ic b. încetinirea dezvoltarii somatice c. trăsături faciale caracteristice d. talia mică e. letaria *; St$#ue"3% "/sor/' $" c"c$uu$ 7 a. ,ormonul de creştere b. calcitonina c. parat,ormonul d. vitamina T e. cortizolul (; A!eno:$po2$3" este repre3ent"t% !e7 a. lobul anterior b. lobul posterior împreună cu cel intermediar c. lobul anterior împreună cu cel intermediar d. lobul anterior şi ti5a pituitară e. lobul posterior ; O$toc$n"7 a. este secretată de neuro,ipofiză b. rela+ează musculatura netedă a uterului în timpul travaliului c. contractă celulele mioepiteliale din 5urul alveolelor mamare d. a5une la lobul posterior ,ipofizar prin sistemul port e. determină e5ecţia laptelui >; H$pert$ro$!$s#u !eter#$n% 7 a. ,ipersudoraţii b. uşă mi+edem c. endemică d. scăderea metabolismului bazal e. edem retroorbitar +; L$po$3" este e2ect "7 a. lucaonului b. insulinei c. somatotropului d. cortizolului e. noradrenalinei ; Io!"re" t$ro3$n e$ "re oc7 a. în celulele parenc,imului landular b. în celulele epiteliale foliculare c. după eliberarea în s;ne d. e+tracelular e. în coloidul tiroidian @; Guc"0onu este s$ntet$3"t !e7 a. celulele ductale 68
b. acinii pancreatici c. celulele d. celulele V e. ma5oritatea celulelor din insulele *aner,ans =; Ap"re :$po0$ce#$e n7 a. boala Addison b. sindromul Cus,in c. e+cesul de lucaon d. e+cesul de insulină e. boala Iec4lin,ausen ?; T$#usu7 a. are o structură reticulară b. conţine celule ,ematoformatoare c. este stimulat de ,ormonii steroizi d. involuează complet la pubertate e. este o landă endocrină temporară @); G"n!ee p"r"t$ro$!e7 a. sunt în număr de două b. sunt situate pe faţa posterioară a tiroidei c. sunt lande mari d. conţin celule principale! care secretă calcitonina e. au celulele dispuse în cordoane @*; Sunt :or#on$ 0"n!uotrop$ 7 a. tireostimulina b. ,ormonul luteotrop c. ,ormonul somatotrop d. corticotropina e. ,ormonul luteinizant @(; Hor#on$$ "n!ro0en$ sunt re0"'$ pr$n 2ee!/"cP ne0"t$9 !e c%tre 7 a. ,ormonul luteinizant b. ,ormonul foliculostimulant c. ,ormonul adrenocorticotrop d. adeno,ipofiză e. onadostimuline @; C"teco"#$nee "u c" e2ect contr"c'$" 7 a. muşc,iului detrusor vezical b. muşc,ilor erectori ai firelor de păr c. musculaturii netede a bron,iilor d. sfincterelor diestive e. ficatului @>; Încor!"re" neurops$:$c% po"te #o!$2$c"7 a. numai secreţia medulosuprarenalei b. numai secreţia corticosuprarenalei c. at;t secreţia corticalei! c;t şi a medularei suprarenale d. secreţia ,ipotalamusului e. secreţia adeno,ipofizei @+; D$"/etu $ns$p$! po"te "p"re n e3$un$ "e7 a. ,ipotalamusului anterior b. adeno,ipofizei c. sistemului port ,ipotalamo$,ipofizar 69
d. neuro,ipofizei e. tractului nervos ,ipotalamo ,ipofizar @; H$persecre'$" :or#onuu$ !e cre&tere "re e2ecte7 a. numai la copil b. asupra dezvoltării somatice c. asupra metabolismului d. asupra dezvoltării creierului at;t la copil! c;t şi la adult @@; e. H$pertens$une" "rter$"% po"te 2$ $n!us% !e7 a. lucocorticoizi b. mineralocorticoizi c. calcitonină d. vasopresină e. epinefrină @=; Secre'$" :or#onuu$ ute$n$3"nt este st$#u"t%7 a. de prolactină b. preovulator c. de un ,ormon ,ipotalamic de eliberare ':IH( d. de vasotocină e. nivelul scăzut al estroenului! prin feedbac4 neativ @?; Secre'$" !e #e"to n$n"7 a. are loc la nivelul landei pituitare b. fr;nează funcţia ovarelor c. este stimulată la lumină d. produce ,iperpimentarea cutanată e. este influenţată de nervii simpatici =); Mo!$2$c%r$ c"r"cter$st$ce s$n!ro#uu$ Cus:$n0 pot "p"re n c"3u7 a. ,ipersecreţiei de corticosteroizi b. ,ipersecreţiei de aldosteron c. tumorilor corte+ului adrenal d. scăderii secreţiei de corticotropină e. terapiei cu corticosteroizi
=*; a. Sunt :or#on$ prote$c$7 tiro+ina b. ,idrocortizonul c. tireolobulina d. testosteronul e. triiodotironina =(; În $nsu2$c$en'" 0o/"% " 0"n!eor cort$co . supr"ren"e se !escr$u7 a. astenie b. pubertate precoce c. ,ipertensiune d. scădere în reutate e. des,idratare =; H$pertro2$" 0"n!e$ t$ro$!e 7 a. poate fi asociată cu ,iperfuncţia landei b. poate fi asociată cu ,ipofuncţia landei c. este întotdeauna însoţită de e+oftalmie d. reprezintă creşterea anatomică a landei e. poate fi provocată de deficitul de iod 70
=>; G"n!" p$tu$t"r% este s$tu"t%7 a. anterior faţă de nervii optici b. pe lama ciuruită a osului etmoid c. pe şaua turcească a osului sfenoid d. inferior faţă de ,ipotalamus e. posterior în raport cu trunc,iul cerebral =+; Neurosecre'$" :$pot""#$c%7 a. a landei mamare b. creşte reducesecreţia secreţialactată landelor e+ocrine c. stimulează secreţia landelor endocrine d. determină e+pulzia laptelui din landa mamară e. controlează activitatea adeno,ipofizei =; ,r$ntre e2ectee $nsu$ne$ se nu#%r% cre&tere"7 a. luconeoenezei ,epatice b. licolizei musculare c. licoenolizei musculare d. licoenoenezei ,epatice e. licozuriei =@; Aportu etern !e :or#on "nt$!$u ret$c7 a. poate fi necesar în leziuni ale ,ipotalamusului b. determină creşterea reabsorbţiei facultative a apei c. scade concentraţia urinei d. acţionează la nivelul tubilor contorţi pro+imali ai nefronilor e. acţionează la nivelul landelor sudoripare ==; Duo!enu secret%7 a. renină b. eritropoietină c. astrină d. colecisto4inină e. epinefrină =?; In /o"" B"se!o.Gr"9es pot "p"re7 a. bradicardie b. creştere ta,icardie c. în reutate d. dublarea valorilor metabolismului bazal e. creşterea volumului sanvin ?); A!ren"$n" !$"t%7 a. pupila b. vasele din piele c. vasele musculare d. bron,iile e. vasele din mucoase ?*; Sc%!ere" cort$3o uu$ !eter#$n% 7 a. modificări ale electroencefaloramei b. ,iperlicemie c. senzoriale acizilor raEi liberi plasmatici d. modificări creEterea concentra6iei e. alterarea personalită6ii ?(; De2$c$tu !e "!osteron po"te 2$ nso$t !e7 a. scăderea capacită6ii de efort 71
b. ,ipertensiune c. scăderea presiunii osmotice d. creEterea 4aliuriei e. scăderea pH$ului urinar ?; H$perc"ce#$"7 a. stimulează secre6ia de parat,ormon b. stimulează secre6ia de calcitonină c. apare ca urmare a creEterii reabsorb6iei tubulare a calciului în nefronul pro+imal d. poate fi rezultatul activării osteoclastelor e. poate determina apari6ia calculilor renali ?>; Sc%!ere" n$9euu$ c$rcu"nt " :or#on$or t$ro$!$en$ este nso$t% !e7 a. piele caldă Ei umedă b. căderea părului c. intoleran6ă la cald d. edem mucos e. letarie ?+; Secre$" ceueor $nters t$$"e LeQ!$0 este7 a. stimulată de ,ormonul foliculostimulant b. stimulată de ,ormonul luteinizant c. sinonimă spermatoenezei d. reprezentată de ,ormonii androeni e. reglată prin feedac! negav
72
REOLVĂRI7 9.e a! . ec!a! 7.> c ?. dc!b!a! @. ed!c! . da!
?. a! c! e ?=.>a @8. cb! @9. d b!a! @.>e @7.ec!b! @?.e c!b!
. b!! .ae d! ec! =.e c! 98. b! c! d! e 99.>b 9.d a! 97.>c 9?. dc! b! a! [email protected] b! 9. ed! c! a! 9. e a! 9.>c 9=.ed!c!
@.@@. d! ec!e a! @. a! c! d! e @. a! c! d @=.d c! 8.d b! 9. a! c! d! e .>c 7.e c! ?. ea! @. a! c! d! e .e d! .>c
8. 9.dc! ec!a! a! .e d! 7. dc! b! ?. e b!a! @. ec! . a! b! d! e . ed! b! . ec! =. e c!b! 78. a! b! d! e 79.db!a! 7.>c
. =.da! eb! a! 8.e b! 9. ed! a! . a! c! d! e 7.ed!b! ?. c! d! e @. ed! a! .ec!b! . a! b! d! e . b! c! e =. eb! 8. e c!a!
77. a! 7?.db! ec! b! 7@. e c!b! 7. ec! b! a! 7. d c!a! 7.d c! 7=. ec!a! ?8.ed!a! ?9.d b! ?. ec! ?7. ed! b! ??.ed!b! ?@.>b
9. .ea! ed! a! 7. a! b! d! e ?. dc! @. b! c! d! e .d b! . eb! a! .>d =.d b! =8.dc!a! =9. ec!a! =. ca! =7.ed!b! 73
?. a! b! c! e ?. dc!a!
=?. b! d! e =@. ed! b!
74
A,ARATUL LOCOMOTOR *; Osteo0ene3"7 a. constă în transformarea ţesutului cartilainos în ţesut osos b. constă în transformarea ţesutului osos în ţesut con5unctiv fibros c. constă în transformarea ţesutului con5unctivo$fibros în ţesut osos d. se înc,eie în 5urul v;rstei de 98$9@ ani e. presupune 1UMA# activarea periostului (; ,"r$et"ee se !e39ot% pr$ n os$2$c"re7 a. desmală b. encondrală c. endocon5unctivă d. de cartila5 e. de membrană ; Cre&tere" n un0 $#e " osuu$ se 2"ce7 a. prin osificare encondrală b. prin osificare endocon5unctivă c. prin cartila5ele de con5uare d. către epifiză e. către diafiză >; C"rt$"u !e cre&tere se 0%se&te7 a. la suprafaţa diafizei b. la suprafaţa epifizei c. în interiorul canalului medular d. la limita dintre epifiză şi diafiză e. la limita dintre epifiză şi periost +; ,er$ostu re"$3e "3% os$2$c"re7 a. de cartila5 b. encondrală c. endoco5unctivă d. de membrană e. desmală ; Sunt o"se perec:$ "e neurocr"n$uu$7 a. etmoidul b. ziomaticul c. parietalul d. frontalul e. temporalul @; Front"u7 a. este un os perec,e b. este un os neperec,e c. aparţine cutiei toracice d. aparţine neurocraniului e. aparţine viscerocraniului =; Verte/ree tor"c"e sunt n nu#%r !e7 a. @ b. c. d. 9 75
e. 9? ?; C"n"u 9erte/r" se 2or#e"3% pr$n supr"punere"7 a. pediculilor vertebrali b. orificiilor intervertebrale c. orificiilor vertebrale d. arcurilor vertebrale e. corpurilor vertebrale. *); C"n"u 9erte/r" con'$ne #%!u9"7 a. roşie b. albenă c. ,ematoenă d. cenuşie e. spinării **; Sternu con'$ne #%!u9% :e#"t o0en%7 a. la copil b. la adult c. în diafiză d. cu rol de rezervă adipocitară e. nefuncţională *(; Sternu7 a. este un os perec,e b. este un os neperec,e c. aparţine cutiei toracice d. aparţine membrului superior liber e. aparţine centurii scapulare *; Sternu se "rt$cue" 3% !$rect cu7 a. claviculele b. vertebrele c. coastele adevărate d. coastele false e. coastele flotante *>; ,r$n $nter#e!$u c"rt$"eor cost"e8 sternu se "rt$cue"3% cu7 a. 98coaste b. coaste c. 9? coaste d. 8 coaste e. ? coaste *+; Co"stee "!e9%r"te7 a. sunt perec,e b. sunt neperec,e c. se articulează cu vertebrele d. se articulează cu sternul e. au cartila5 costal *; Co"stee 2"se sunt n nu#%r !e7 a. b. 7 c. d. e. 9? *@; Ae0e'$ "2$r#"'$$e FALSE !espre co"stee 2ot"nte7 76
a. sunt perec,e b. se articulează cu vertebrele c. se articulează cu sternul d. au cartila5 e. sunt libere *=; Lor!o3" este o cur/ur% " re 0$un$$7 a. cervicale b. toracale c. lombare d. sacrale e. cocciiene *?; Repre3$nt% o cur/ur% n p"n 2ront" " coo"ne$7 a. cifoza b. lordoza c. diartroza d. scolioza e. sinartroza (); C"9$cu"7 a. este un os perec,e b. este un os neperec,e c. aparţine sc,eletului trunc,iului d. se articulează cu omoplatul e. aparţine centurii scapulare (*; O#op"tu7 a. este un os lun b. are formă triun,iulară c. aparţine sc,eletului trunc,iului d. se articulează cu clavicula e. se articulează cu manubriul sternal ((; Hu#erusu7 a. este un os neperec,e b. este situat la braţ c. se articulează cude scapula d. leaă antebraţul torace e. aparţine centurii scapulare (; Este s$tu"t "ter" " "nte/r"'7 a. scapula b. radiusul c. ulna d. fibula e. policele (>; Sunt o"se "e #<$n$$7 a. ,umerusul b. radiusul c. ulna d. metacarpienele e. falanele (+; M
c. oase d. oase e. oase (; O"see c"re "c%tu$esc centur " pe9$n% sunt7 a. cocciele b. sacrul c. ilion d. isc,ion e. pubis (@; Centur" pe9$"n% e"0%7 a. baza craniului cu coloana vertebrală b. toracele cu ,umerusul c. toracele cu coloana vertebrală d. coloana vertebrală cu femurul e. femurul cu oasele tarsiene (=; Ce o"se perec :$ se "rt$cue"3% ntr e eeJ a. ma+ilarele b. claviculele c. vertebrele d. co+alele e. lacrimalele (?; Ce #"$ un0 os !$n cor p se "2% "7 a. trunc,i b. torace c. braţ d. coapsă e. picior ); Seect"'$ c"r"cter$st$c$e co#une s"cruu$8 sc"pue$ &$ rotue$7 a. sunt oase perec,i b. au formă triun,iulară c. sunt aşezate cu baza în sus d. sunt oase luni se articulează cu +oase *; e. Sunt n nu# %r !e o"seluni per ec:$7 a. metacarpienele b. tarsienele c. metatarsienele d. vertebrele lombare e. vertebrele sacrale (; Sc:eetu p$c$o"reor "re7 a. 98 metatarsiene b. 9 coaste c. 9? tarsiene d. falane e. 9? falane ; O"see n!ep $nesc ur#%to" ree 2unc'$$7 a. sunt componente pasive ale aparatului locomotor b. reţin unele substanţe to+ice c. prote5ează unele orane vitale d. depozitează lucoza 78
e. principalul rezervor de substanţe minerale >; Mu&c:$$ ce2e$ "c'$one"3% c"7 a. o p;r,ie de ordinul # în articulaţia craniului cu coloana vertebrală b. o p;r,ie de ordinul ## în articulaţia craniului cu coloana vertebrală c. o p;r,ie de ordinul ### în articulaţia craniului cu coloana vertebrală d. o p;r,ie de ordinul ## în articulaţia coloanei vertebrale cu umărul e. o p;r,ie de ordinul # în articulaţia coloanei vertebrale cu coastele
+; Mu&c:$u /$ceps /r":$" "c'$one" 3% c"7 a. o p;r,ie de ordinul # b. o p;r,ie de ordinul ## c. o p;r,ie de ordinul ### d. în articulaţia umărului e. în articulaţia cotului ; Osu re'$ne ur#%to"ree #$ner"e to$ce7 a. plumb b. fosfaţi c. mercur d. lucoză e. iod @; Ose$n" este "c%tu$t% !$n7 a. substanţa minerale b. colaen c. substanţă fundamentală d. ,idro+iapatită e. fosfat de calciu =; Sunt "rt$cu"'$$ !e #"re #o/$$t"te7 a. sinartrozele b. sindesmozele c. atrodiile d. sincondrozele e. amfiartrozele ?; Men$scu "rt$cu"r este pre3en t n7 a. suturile craniene b. articulaţia umărului c. articulaţia enunc,iului d. sinostoze e. sindesmoze >); Sunt "rt$cu"'$$ 2$e7 a. fronto$parietale b. temporo$parietale c. dintre corpurile vertebrelor d. dintre falane e. între oasele co+ale >*; S$#2$3ee sunt7 a. sincondroze b. sindesmoze c. diartroze d. amfiartoze e. artrodii >(; NU $ntr% n structur" une$ "rt$cu"'$$ #o/$e7 79
a. capsula articulară b. liamentele articulare c. simfizele d. membrana sinovială e. suprafeţele articulare >; L" n$9eu re0$un$$ tor"c"e " coo"ne$ 9erte/r"e "p"r !e2or#%r$ !e t$pu7 a. diartrozei b. cifozei c. lordozei d. scoliozei e. sincondrozei >>; Lu"'$$e sunt c"r"c ter$3"te pr$n7 a. întreruperea continuităţii b. c. anatomice a unui os d. alunirea liamentelor componenete ale unei articulaţii e. dislocarea elementelor componenete ale unei articulaţii f. sunt mai frecvente la enunc,i . pot fi spontane! c;nd osul este frailizat de o boală sistemică >+; Se "soc$"3% 2rec9ent cu s$no9$te7 a. lordoza b. scolioza c. entorsa d. fractura e. lu+aţia >; F"sc$cuee !e 2$/re #uscu"re sunt nconur"te !e7 a. fascia muşc,iului b. epimisium c. perimimisium d. endomisium e. inserţia muşc,iului >@; Este "c%tu$t nu#"$ !$n 'esut conunct$9 2$/ros7 a. tendonul b. corpul muşc,iului c. oriinea muşc,iului d. inserţia muşc,iului e. aponevroza muşc,iului >=; Mu&c:$u /$ceps7 a. are tendoane b. are 7 tendoane c. este localizat la braţ d. este localizat la coapsa e. este fusiform >?; Mu&c:$u p$r"#$!" este oc"$3"t "7 a. ;t b. torace c. abdomen d. membrul superior e. membrul inferior +); Sunt s$tu"'$ ce #"$ pro2un! n peretee tor"c$c #u&c:$$7 80
a. pectoral mic b. subclavicular c. dinţat mare d. intercostali interni e. intercostali e+terni +*; Sunt s$tu"'$ "ter" n peretee "/!o#$n" #u&c:$$7 a. drept abdominal b. piramidal c. oblic e+tern d. oblic intern e. transvers al abdomenului +(; Mu&c:$u tr$ceps7 a. este triun,iular b. este fusiform c. este situat posterior la braţ d. este situat anterior la ambă e. este situat posterior la coapsă +; A/!uc'$" /r"'uu$ este re"$3"t% !e #u&c:$u7 a. biceps bra,ial b. coracobra,ial c. bra,ial d. deltoid e. pectoral mare +>; Mu&c:$$ "ter"$ "$ "nte/r"'u u$ sunt7 a. fle+ori ai antebraţului b. fle+ori ai m;inii c. e+tensori ai m;inii d. fle+ori ai deetelor e. e+tensori ai deetelor ++; ,ron"'$" #<$n$$ se re"$3e"3% !e #u&c:$7 a. anteriori ai braţului b. posteriori ai braţului c. anteriori d. posterioriaiaiantebraţului antebraţului e. anteriori ai m;inii +; Ce #"$ un0 #u&c:$ " corpuu$ este oc"$3"t "7 a. spate şi ceafă b. abdomen c. braţ d. coapsă e. ambă +@; Mu&c:$u "!!uctor un0 este s$tu"t7 a. anterior la antebraţ b. medial la coapsă c. posterior la ambă d. lateral la coapsă e. lateral la braţ +=; Mu&c:$$ etensor$ "$ !e0eteor sunt s$tu"'$ n o"7 a. anterioară a antebraţului b. posterioară a antebraţului 81
c. anterioară a ambei d. posterioară a ambei e. laterală a ambei +?; Mu&c:$$ !$n o" poster$o "r% " 0"#/e$ 2"c7 a. fle+ia deetelor b. fle+ia piciorului c. e+tensia deetelor d. adductia coapsei e. e+tensia piciorului ); Mu&c:$u tr"pe3 "p"r'$ne7 a. ;tului b. membrului superior c. membrului inferior d. spatelui e. toracelui *; ,ropr$et%'$e 2un!"#ent"e "e #u&c:$or sc:eet$c$ sunt7 a. e+citabilitatea b. contractilitatea c. elasticitatea d. plasticitatea e. automatismul (; Mu&c:$$ sc:eet$c$ repre3$nt% "pro$#"t$9 ;;; !$n #"s" or0"n$s#uu$; a. S b. 78S c. ?8S d. @@S e. 8S ; B"3" "n"to#$c% " contr"ct$$t%'$$ este repre3ent"t% !e7 a. proteinele contractile b. sarcomer c. miofibrilă d. fibra musculară corpul muşc,iului >;e.Un$t"te" #or2o2unc'$on"% " #$o2$/r$e$ este7 a. actina b. miozina c. discul clar d. discul întunecat e. sarcomerul +; Sunt prote$ne !$n structur" s"rco#eruu$7 a. colaenul b. licoenul c. actina d. miozina e. miolobina ; În contr"c'$" #uscu "r% se scurte"3% 7 a. miofilamentele de miolobină b. miofilamentele de actină c. miofilamentele de miozină d. miofibrilele 82
e. fibrele musculare @; C"re !$n ur#%to"ree "2$r#"'$$ cu pr$9$re " structur" #u&c:$uu$ str$"t sunt corecteJ a. discul clar conţine miofilamente de actină şi miozină b. între două membrane W succesive se află un disc clar c. membrana W se află în mi5locul discului clar d. membrana W se află în mi5locul discului întunecat e. filamentele de actină alunecă printre cele de miozină =; Tonusu #uscu"r este7 a. capacitatea de a dezvolta tensiune între capetele muşc,iului b. capacitatea de a răspunde la un stimul c. proprietatea de a se aluni pasiv sub acţiunea unei forţe e+terioare d. proprietatea de a se deforma sub acţiunea unei foţe şi de a reveni pasiv atunci c;nd forţa a încetat să acţioneze e. o stare de tensiune permanentă a muşc,ilor sc,eletici ?; Tonusu #uscu"r7 a. este o stare de tensiune permanentă b. este o stare de tensiune parţială c. se menţine şi după denervare d. este de natură refle+ă e. constă în lunirea pasivă a muşc,iului @); Contr"c'$$e $3o#etr$ce7 a. modifică tensiunea muşc,iului b. modifică lunimea muşc,iului c. caracterizează musculatura posturală d. produc lucru mecanic e+tern e. produc multă căldură @*; ,oten'$"u !e p"c% #otor$e repre3$nt%7 a. suma potenţialelor de repaus ale unităţii motorii b. suma potenţialelor de acţiune ale unităţii motorii c. potenţialul contracţiei izometrice d. potenţialul contracţiei izotonice potenţialul tonusului @(;e.V$te3" !e prop"0" re "muscular poten'$"uu$ !e "c'$une n un0u 2$/re$ #uscu"re este !e7 a. 8!@ m2s b. @ m2s c. 98 m2s d. 78 m2s e. 988 m2s @; Cup"re" ec$t"'$e.contr"c'$e n 2$/r" #uscu"r% este c"r"cter$st$c%7 a. manifestărilor electrice b. manifestărilor mecanice c. manifestărilor electrice şi mecanice d. manifestărilor c,imice e. manifestărilor termice
@>;a.Într.un e2ort 8!89$8!8@ s $ntens8 #et"/o$s#u #uscu"r este "n"ero/ t$#p !e7 b. 8!9$8!@ s c. 8$78 s d. ?@$=8 s 83
e. 98$8 minute @+; Se stu!$"3% cu "utoru #$o0r"2uu$ a. manifestările electrice b. manifestările mecanice c. cuplarea e+citaţie$contracţie d. manifestările c,imice e. manifestările termice @; În t$#pu 2"3e$ !e "ten'% se !es2%&o"r%7 a. manifestările electrice b. manifestările mecanice c. cuplarea e+citaţie$contracţie d. manifestările c,imice e. manifestările termice @@; Secus" #uscu"r% "re ur#%to"ree co#ponente 7 a. faza de contractie b. faza de latentă c. faza de rela+are d. numai a0b e. a0b0c @=; Dur"t" une$ secuse este !e7 a. 8!89 s b. 8!8? s c. 8!8@ s d. 8!9 s e. 9 s @?; A#p$tu!$ne" une$ secuse !ep$n!e !e7 a. intensitatea stimulului b. frecvenţa stimulării c. durata fazei de latenţă d. durata fazei de contracţie e. durata fazei de rela+are =); Ae0e'$ "2$r#"'$" GREŞITĂ re2er$to"re " 2unc'$$e #u&c:$or sc:eet$c$7 eneria c,imică a. b. transformă prezintă contracţii tonice în enerie mecanică cu un randament de 988 S c. asiură mişcările voluntareX d. se contractă la comanda directă a sistemului nervos e. asiură postura corpului =*; Secus" #uscu"r%7 a. este un tip de contracţie rar înt;lnit în oranism b. este o contracţie musculară unică c. este tipul de contracţie musculară îndelunată d. apare în cazul rela+ării incomplete a muşc,iului între stimuli e. apare în contracţiile voluntare =(; Contr"c'$" tet"n$c%7 a. apare în cazul absenţei rela+ării muşc,iului între stimuli
b. este dată de un stimul unic c. este un tip de contracţie cel mai frecvent înt;lnită în oranism d. se înt;lneşte numai în boala numită tetanos e. apare în urma refle+ului miotatic =; O/ose"" #uscu" r% este !eter#$n"t% !e7 84
a. acumularea de licoen muscular b. acumularea de acid lactic muscular c. scăderea pH$ului d. creşterea pH$ului e. contracţia prelunită =>; D$stro2$$e #uscu "re7 a. sunt miopatii b. sunt ereditare c. sunt de natură deenerativă d. afectează brusc toţi muşc,ii sc,eletici e. ţesutul muscular sc,eletic este înlocuit cu cel neted =+; M$op"t$$e "p"r ! e o/$ce$ "7 a. preşcolar b. pubertate c. adolescent şi adult t;năr d. peste 78 ani e. bătr;ni =; Iner9"'$" 9e0et"t$9% " #u&c:$uu$ str$"t !eser9e&te7 a. unităţile motorii b. pereţii vaselor de s;ne c. fusurile neuromusculare d. tendoanele e" aponevrozele
85
REOLVĂRI7 9.c a! .e c!a! e7. c! a! ?.> d @.e d!c! .e c! . db! .> d =.> c 98.>e 99.b a! 9.c b! 97.c a! 9?.>d 9@. ed! c! a! 9.>c 9. dc! 9. c a! 9=.>d 8.ed!a! 9. b!d . b!c 7.>b ?.e d! @.>e . ed! c! .>d .d a! =.>d 78. b!c 79. a!c 7.dc!a! 77. ec! b! a! 7?.>a [email protected] c! 7.c a! 7.c b! 7.>c 7=.>c ?8. eb! a! ?9.>a ?.>c
?7. b!d ??. c! d ?@.>c ?.>c a! c! d! e ?. ?. b! c! d! e ?=.>c @8.>d @9.e d!c! @.c b! @7.>d @?.e c! @@.>c @.>d @.>b @.c b! @=. ea! 8.>d 9.cb!a! .>c7.>b ?.>e @.d c! .e d! .e c! .>e =.d a! 8. ec!a! 9.>b .>d 7.>d ?.>d .>a .>e
@.>b
.>d =.>a 8.>a 9.b a! .c a! 7.e c!b! ?. cb! a! @.c b!a! .>b
86
DIGESTIA ŞI ABSORB-IA *; ,r$#u se0#ent " tu/uu$ !$0est$9 este7 a. farinele b. esofaul c. d. cavitatea rectul bucală e. duodenul (; C"9$t"te" /uc"% co#un$c% !$rect cu7 a. esofaul b. farinele c. urec,ea medie d. larinele e. stomacul ; C"9$t"te" /uc"% este !e$#$t" t%7 a. superior de planşeul bucal b. superior de palatul dur c. anterior şi pe laturi de arcadele dentare d. posteriorde deamidalele arcadele dentare e. superior palatine >; L" "!ut8 !ent$ '$" co#pet% pr e3$nt%7 a. incisivi b. 7 incisivi c. ? incisivi d. incisivi e. 9 incisivi +; Oro2"r$n0ee7 a. 1U este primul sement al tubului diestiv b. este locul unde se încrucişează calea diestivă cu cea respiratorie c. comunică cu urec,ea medie d. comunică cu urec,ea internă e. prezintă criptele *ieber4u,n ; Se "2% " etre#$t"te" super$o"r% " sto#"cuu$7 a. cardia b. pilorul c. antrul d. corpul e. fundul @; Tun$c" #uscu"r% " sto#"cuu$ este "c%tu$t% !$n 2$/re7 a. netede b. striate c. lonitudinale d. circulare oblice " sto#"cuu$ 0%s$#7 =; Îne.structur a. stratul muscular lonitudinal spre e+terior b. stratul muscular lonitudinal spre interior c. stratul muscular circular la mi5loc d. lande Brunner şi *ieber4On 87
e. submucoasă ?; Ae0e'$ "2$r#"'$" GREŞITĂ re2er$to"re " sto#"c7 a. comunică prin orificiul pilor cu duodenul b. comunică prin orificiul cardia cu esofaul c. fundul stomacului participă la formarea micii curburi d. are fibre musculare lonitudinale e. are fibre musculare oblice *); C"re !$n tun$c$e tu/uu$ !$0est$9 este "c%tu$t% !$n 2$/re #uscu"re o/$ceJ a. tunica musculară a farinelui b. tunica musculară a stomacului c. tunica musculară a esofaului d. tunica musculară a 5e5unului e. tunica musculară a colonului **; Ae0e'$ or!$ne" corect% " por'$un$or $ntest$nuu$ su/'$re7 a. pilor duoden ileon b. duoden ileon 5e5un c. duoden 5e5un ileon d. duoden ileon cec e. 5e5un ileon duoden *(; Ieonu7 a. este o porţiune a intestinului subţire b. este leat de peretele abdomenului prin mezenter c. se desc,ide în simoid d. comunică prin orificiul piloric cu stomacul e. comunică prin orificiul piloric cu duodenul *; S$0#o$!u "p"r'$ne7 a. intestinului subţire b. intestinului ros c. cecului d. colonului e. rectului *>; C"re !$ntre ur#%to"ree se0#ente NU "p"r'$ne $ntest$nuu$ 0rosJ a. colonul b. rectul transvers c. 5e5unul d. cecul e. simoidul *+; Cecu7 a. este partea terminală a intestinului subţire b. este situat sub valvula ileocecală c. este vascularizat artera mezenterică superioară d. este parte terminală a intestinului ros e. prezintă ataşat apendicele vermiform *; C"re !$ntre ur#%to"ree nu sunt 0"n!e "nee "e tu/uu$ !$0est$9J a. ficatul b. pancreasul c. splina d. submandibulară e. paratiroide *@; Este o structur% co#un% c%$$ /$$"re &$ p"ncre"t$ce7 a. cardia 88
b. sfincterul piloric c. sfincterul -ddi d. canalul cistic e. valvula ileocecală *=; Secre'$" p"ncre"t$c% !rene"3% n c"n"u7 a. piloric b. principal c. accesor d. ,epatic e. cistic *?; M"st$c"'$" este un " ct re2e7 a. involuntar b. nu poate fi controlat voluntar c. poate fi controlat voluntar d. coordonat de centri din măduva cervicală e. coordonat de centri din trunc,iul cerebral (); M"st$c"'$" 2"9or$3e"3%7 a. delutiţia b. olfacţia c. secreţia astrică d. secreţia biliară e. diestia (*; S"$9" se secret% 3$n$c n c"nt$t"te !e7 a. 8!@$9!9 litri b. 8!$9!@ litri c. 9!$9!@ litri d. apro+imativ litri e. $7 litri ((; ,r$n 2$er/ere8 "#$"3" s"$9"r%7 a. este blocată b. este activată c. readuce amidonul la starea iniţială d. acţionează acţionează asupra asupra amidonul amidonul preparat nepreparat e. (; T$#pu 2"r$n0$ "n " !e0ut$'$e $7 a. este în întreime un act voluntar b. este un act automat c. durează 9$ minute d. in,ibă centrul respirator bulbar e. in,ibă musculatura fariniană (>; ,er$st"t$s#u pr$#"r eso2"0$"n 7 a. este declanşat de masticaţie b. este declanşat de delutiţie c. începe c;nd alimentele sunt propulsate în stomac d. este cordonat vaal e. este cordonat de sistemul nervos enteric al esofaului (+; Mot$$t"te" 0"str$c% re" $3e"3%7 a. formarea c,imului astric b. stocarea alimentelor în stomac c. amestecul alimentelor cu secreţiile astrice 89
d. evacuarea c,imului astric e. emulsionarea lipidelor (; ,er$st"t$s#u 0"str$c este contro "t !e 7 a. acetilcolină b. colecisto4inină c. astrină d. secretină e. pepsină (@; Secre'$" 0"str$c% "re un pH !e7 a. 9$!@ b. 7!@$@ c. @$!@ d. !@$ e. peste (=; Muco"s" 0"str$c%7 a. prezintă plice b. conţine 1UMA# lande care produc HCl şi pepsinoen c. conţine 1UMA# lande care secretă mucus d. este formată din epiteliu cilindric simplu e. este formată din epiteliu cilindric stratificat (?; Ae0e'$ enun'u INE6ACT !espre structur" #uco"se$ 0"str$ce7 a. este formată din celule epiteliale secretorii b. în zona pilorică secretă factor intrinsec c. prezintă landele o+intice d. prezintă numeroase plice e. este alcătuită din ţesut epitelial cilindric unistratificat ); G"n!ee o$nt$ce secret% 7 a. acid clor,idric b. factor intrinsec c. astrină d. pepsină e. mucus
*; a. Antru p$or$c7 a intestinului subţire este componentă b. se află în porţiunea superioară a stomacului c. se află în porţiunea inferioară a stomacului d. conţine lande care secretă mucus e. secretă factor intrinsec (; Secre'$" !e "c$! cor:$!r$c este $n:$/"t% !e7 a. acetilcolină b. colecisto4inină c. astrină d. secretină e. somatostatină ; ,eps$no0enu este "ct$9" t !e7 a. clor,idric b. acidul somatostatină c. sărurile biliare d. pepsină e. pH $7 >; L"/2er#entu7 90
a. este prezent numai la suar b. necesită prezenţa Fe0 c. necesită prezenţa Ca0 d. acţionează asupra paracazeinatului solubil e. acţionează asupra cazeinoenului insolubil +; L$p"3" 0"str$c%7 a. trebuie sa fie int;i activată b. necesită prezenţa sărurilor biliare c. este secretată în formă inactivă d. acţionează asupra lipidelor emulsionate e. acţionează asupra fosfolipidelor ; L$p"3" p"ncre"t$c% "c'$one"3% 7 a. numai asupra lipidelor emulsionate b. asupra lipidelor neemulsionate din alimentaţie c. în mediu acid d. în mediu alcalin e. în prezenţa Ca0 @; Ae0e'$ enun'ue GREŞITE re2er$to"re " en3$#ee 0"str$ce7 a. lipaza astrică descompune lipidele neemulsionate b. elatinaza este o protează c. labfermentul bloc,ează coaularea laptelui d. pepsina scindează proteinele e. pepsinoenul este forma inactivă a pepsinei =; T$#pu neces"r c:$#uu$ pentru " trece !e " p$or " 9"9" $eocec"% este !e7 a. 8!@$ ore b. $7 ore c. 7$@ ore d. @$ ore e. peste ore ?; Nuce"3ee p"ncre"t$ce sunt secret "te !e7 a. celulele endocrine b. celulele e+ocrine c. celulele ductale d. acinii pancreatici e. insulele *aner,ans >); C"n"ee p"ncre" t$ce tr"nsport%7 a. bilă b. labferment c. tripsină d. tripsinoen e. lipază >*; B$c"r/on"tu !$n secre'$" p"ncre"t$c%7 a. este produs de celulele ductale b. este produs de acini c. este predominant 1aHC- 7 d. este predominant /HC- 7 e. neutralizează aciditatea biliară >(; A#$"3" p"ncre"t$c% "c'$one"3% "supr"7 a. amidonului b. licoenului 91
c. lucozei d. celulozei e. fructozei >; L$p"3ee "c'$one" 3% "supr"7 a. colesterolului b. fosfolipidelor c. licerolului d. licoenului e. triliceridelor >>; Tr$ps$n" "ct$9e"3%7 a. tripeptidele b. entero4inaza c. tripsinoenul d. c,imotripsinoenul e. colaenul >+; Tr$ps$no0enu este "ct$9"t !e7 a. tripeptide b. entero4inaza c. tripsina anterior formată d. c,imotripsină e. in,ibitorul tripsinei >; Re""re" s2$ncteruu$ O!!$ se pro!uce su/ "c'$une"7 a. c,imotripsinei b. colecisto4ininei c. entero4inazei d. secretinei e. lecitinei >@; Ac$3$$ /$$"r$ sunt s$nt et$3"'$ !$n 7 a. aminoacizi b. acid clor,idric c. colesterol d. pimenţi biliari săruri biliare >=; e. C"p$"ree s$nuso$!e :ep"t$ce con'$n7 a. s;ne arterial din artera ,epatică b. s;ne arterial din artera mezenterică superioară c. s;ne venos din vena centrolobulară d. s;ne venos din vena portă e. bilă >?; Hep"toc$tee secret% &$ ecret% 7 a. acizi raşi b. săruri biliare c. pimenţi biliari d. lecitină e. colesterol +); B$" este secret"t%7 a. de ,epatocite b. de celulele ductale c. în cantităţi de @8 9988 ml2zi d. prin contracţia musculaturii vezicii biliare 92
e. în perioadele interdiestive +*; Ve3$c" /$$" r%7 a. se rela+ează sub acţiunea colecisto4ininei b. depozitează bila în perioadele interdiestive c. îşi varsă conţinutul prin canalul cistic în canalul coledoc d. se desc,ide direct în canalul coledoc e. sintetizează bila +(; Ceu" :ep"t$c%7 a. secretă continuu bila b. secretă bila în perioadele interdiestive c. este în contact cu canaliculul biliar d. este în contact cu capilarul sinusoid e. işi elimină produsul de secreţie direct în vezica biliară +; C:$o#$cron$$ con'$n7 a. acizi raşi b. colesterol c. c,imotripsină d. monoliceride e. colecisto4inină +>; E9"cu"re" /$e$ se re"$3e "3% pr$n7 a. rela+area musculaturii vezicale b. rela+area sfincterului -ddi c. stimulare vaală d. secreţia de c,imotripsină e. secreţia de colecisto4inină ++; Ae0e'$ "2$r#"'$" 0re&$t% !espre !uo!en7 a. este primul sement al intestinului subţire b. la nivelul său se desc,ide canalul coledoc c. se întinde de la canalul piloric p;nă la fle+ura duodeno 5e5unală d. are formă de potcoavă! care încadrează ficatul e. secretă colecistoc,inină
+; euno 5 $eonu7
a. este o porţiunea intestinului b. prezintă landelea Brunner! careros secretă mucus c. prezintă ,austraţii d. prezintă vilozităţi intestinale e. prezintă criptele *ieber4u,n! care secretă mucus +@; G"n!ee Brunner se 0%sesc n7 a. stomac b. duoden c. 5e5un d. ileon e. colon +=; Muco"s" eun.$eonuu$ pre3$nt% 7 a. lande Brunner care secretă mucus b. un epiteliu stratificat ne4eratinizat c. un epiteliu stratificat 4eratinizat d. o boată vascularizaţie sanvină şi limfatică e. vilozităţi intestinale +?; Sucu $ntest$n" con'$ne7 93
a. mucus b. HCl c. enzime d. apă e. electroliţi ); În u#enu $ntest$n" se "2% ur#%to"ree en3$#e7 a. lipaza b. maltaza c. tripsina d. lecitina e. lactaza *; L"ct"3"7 a. este o proteină b. este o diza,aridază c. este prezentă în lumenul astric d. este prezentă în lumenul intestinal e. se mai numeşte şi labferment (; Su/ "c'$une" sucuu$ $ntest$n"8 #"to3" se tr"ns2or#% n7 a. maltază b. lucoză c. fructoză d. izomaltoză e. monoza,aride ; ,eps$n" p"rt$c$p% " !$0est$" prote$neor $n0er"te n propor'$e !e7 a. 98$8S b. 8$78S c. ?8S d. @8$8S e. peste 8S >; A/sor/'$" $ntest$ n"% este 2"9or$3 "t% !e7 a. suprafaţa mică de contact b. rosimea mică a peretelui c. pH$ul scăzut d. mişcările vilozităţilor e. reţeaua vasculară boată +; V$o3$t%'$e $ntest$n"e sunt 2or#"'$un$ pre3ente " n$9eu7 a. membranei celulelor intestinale b. mucoasei intestinului subţire c. mucoasei intestinului ros d. mucoasei astrice e. tunicii musculare a 5e5unului ; V$o3$t%'$e tun$c$$ #uco"se " tu/uu$ !$0est$9 se nt<nesc n7 a. colonul ascendent b. duoden c. ileon d. 5e5un e. stomac @; I!ent$2$c"'$ structur$e c"re se 0%sesc n #uco"s" $ntest$nuu$ su/'$re7 a. epiteliul simplu pavime ntos b. vas c,ilifer central 94
c. celule epiteliale cu marine în perie d. celule secretoare de mucus e. cripte =; Str%/"t #e#/r"n" enteroc$tuu$ pr$n #ec"n$s# p"s$97 a. fructoza la nivelul micro vililor b. lucoza la nivelul microvililor c. alactoza la nivelul microvililor d. fructoza prin membrana bazo$laterală e. lucoza prin membrana bazo$laterală ?; ,re3en'" $p$!eor n 2ec"e este c"u3"t% !e7 a. lipsei e+creţiei biliare în intestin b. absenţei pepsinei în sucul astric c. detritusurile celulare d. bacteriile din colon e. mucus @); Se "/sor/ pr$n !$2u3$une s$#p% 12%r% prote$ne tr"nsporto"re47 a. monoza,aridele b. monoliceridele c. tripeptidele d. fosfolipidele e. acizii raşi liberi @*; Se "/sor/ pr$n tr" nsport 2"c$$t"t s"u "ct$9 7 a. vitamina A b. vitamina B c. calciul d. vitamina T e. itamina B @(; A/sor/'$" 2$eruu$ este st$#u"t% !e 9$t"#$n"7 a. A b. B9 c. C d. T / @;e.Coonu secret%7 a. calciu b. clor c. factor intrinsec d. potasiu e. sodiu @>; Contr$/u$e " "p"r$ '$" c"r$$o r7 a. bacteriile b. carbo,idraţii c. fluorul d. lucidele e. placa bacteriană @+; Este o "2ec'$un e !e c"u3% $n2ec'$o" s%7 a. stomatita b. enterocolita c. ocluzia intestinală d. diareea 95
e. constipaţia @; Ur#%to"re" "2ec'$une repre3$nt% o ur0en'% c:$rur0$c"%7 a. stomatita b. ocluzia intestinală c. diareea d. inflamaţia peretelui vezicii biliare e. obstrucţia căilor biliare e+tra,epatice @@; Este "!e9%r"t% ur#%to"re" "2$r#"'$e !espre $t$"3" /$$"r%7 a. se formează la nivelul vezicii biliare b. este mai frecventă la bărbaţi c. este mai frecventă la obezi d. poate fi cauza unei pancreatite e. poate fi asimptomatică @=; B"cter$$e c"re coon$3e"3% p"c" /"cter$"n%7 a. consumă carbo,idraţi b. produc prin metabolismul lor acizi c. acizii produşi prin metabolism cresc rezistenţa smalţului dentar d. viabilitatea lor nu depinde de prezenţa carbo,idraţilor e. acizii produşi prin metabolismul lor dizolvă smalţul dentar @?; In2"#"'$" #uco"se$ $ntest$nuu$ 0ros se nu#e&te7 a. farinită b. stomatită c. astrită d. pancreatită e. enterocolită =); ,"ncre"su con'$ne7 a. o componentă endocrină b. o componentă e+ocrină c. acini landulari d. celule e+ocrine de tip A e. celule e+ocrine de tip B =*; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte n e0%tur% cu sto#"cu7 a. prezintă porţiuneconcavă terminală numită fund b. are micaocurbură c. are marea curbură concavă d. are marea curbură conve+ă e. inflamaţia sa se numeşte stomatită =(; A$#entee "un0 n coon pr$n or$2$c$u7 a. piloric b. cardia c. ileocecal d. -ddi e. esofaian =; Ae0e'$ "2$r#"'$$e corecte7 a. colonul are patru semente b. intestinul subţireanal se întinde orificiul piloric şi orificiul ileointern cecal c. în 5urul canalului fibrele între circulare striate formează sfincterul al anusului d. criptele *iber4O,n secretă mucusul astric e. în duoden se desc,ide canalul cistic =>; Ep$te$u p"9$#entos str"t$2$c"t nePer"t$n$3"t este pre3ent n #uco"s"7 96
a. bucală b. astrică c. duodenală d. tra,eală e. bronşică =+; F$/ree #uscu"re str$"te sunt pre3ente n ur#%to"ree s2$nctere7 a. ileocecal b. cardial c. piloric d. anal intern e. anal e+tern =; Ven" port% coecte"3% s
c. depozitarea materiilor fecale d. absorbţia electroliţilor e" sinteza unor enzime
98
REOLVĂRI7 c . b 7. c b! ?.> d @. b a! A.> e .d! ec! a! . e c!a! =.> c 98.> b 99.> c b9. a! 97. b! d 9?.> c 9@. b! c! e 9A. e c! 9.> c 9.>
9C. 9=.ec!b! a! c 8. e c!b!a!
9.> b .> a 7. b! d ?. b! d @.dc!b!a! A. c a!
a.> C.d a! =.> b e78.b! a! 79.d c!
7.> e 77. ed!a! 7?.c a! 7@.> d 7A. b! d 7B. c a! 7.> a 7=. b! d ?8.e d! ?9.c a! ?. b a! ?7. e b!a! ??. d c! ?@. b! c
?.> b ?. a!c d?. a! ?=. b! c! d! e @8.c b!a! @9. c b! @.d c!a! [email protected]! a! @?. eb! c! @@.> d @. e d! @.> b @.e d! a! c! d! e @=. 8. a! c 9.b a! . b! e b7.> ?.e d!b! .dc!b!@.> b .
b! c! d! e
.e d!a! =.> a 8. b! d! e 9. b! c! e .> c d7.> ?. @. d b!a! .e d!b! .
a! b! d! e
a! c! d! e
. e b!a! =.> e 8. cb!a! 9.d b! .> c 7. a! b a?.> @.> e .> b .d b! .c a! c=.> =8.> b b=9.> =. b! c! d
99
SNGELE *; Me!$u $ntern " or0"n$s#uu$ este const$tu$t !$n ur#%to"ree co#ponente8 cu ecep'$"7 a. s;ne b. lic,id cefalora,idian c. lic,id amniotic d. limfă e. lic,id intersti6ial (; Ee#entee 2$0ur"te "e s; Rou tro#/oc$teor este7 a. în transportul - Ei C- b. în men6inerea ec,ilibrului acido$bazic c. în reac6ia de apărare a oranismului d. în ,emostază e. în procesul de ,ematoză. +; D$"pe!e3"7 a. constă în sc,imbul de aze de la nivelul membranei alveolo$capilare b. este un proces care se datorează microvililor de pe membrana celulară c. este o denumire sinonimă pentru transportul principiilor alimentare prin mucoasa intestinală. d. este un proces prin care leucoc itele care emit pseudo pode trec prin perete le capilar şi a5un în ţesuturi e. este un fenomen de traversare a peretelui capilarului de către moleculele proteice ; Func$" !e "p%r"re " s
=; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre "p%r"re" nespec$2$c% sunt "!e9%r"te7 a. este un tip de apărare primitivă! lentă! cu eficacitate foarte înaltă b. se mai numeEte Ei apărare înnăscută c. se dezvoltă în urma epunerii la aen6i capabili să inducă un răspuns imun d. este de două feluriL dob;dită natural si dob;ndită artificial e. răspunsul imun este mediat de limfocitele B şi 3 ?;Ap%r"re" spec$2$c% "re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. se dezvoltă în urma epunerii la aen6i capabili sa inducă un răspuns imun b. este de doua feluriL înnăscută şi dob;ndită artificial c. se mai numeEte şi apărare innăscută d. suportul celular este reprezentat de leucocitele neutrofile e. este o apărare primitivă! cu eficacitate medie Ei foarte promptă *); Denu#$r$e s$non$#e pentru ceuee c"re tr"nsport% o$0en &$ /$o$! !e c"r/on sunt7 a. lobule roşii b. lobule albe c. plac,ete sanuine d. eritrocite e. ,ematii **; R%spunsu $#un sp ec$2$c7 a. are două componenteL răspunsul imun primar Ei răspunsul imun secundar b. răspunsul imun primar apare la un contact ulterior cu antienul c. răspunsul imun secundar apare la primul contact cu antienul d. răspunsul imun secundar se realizează pe seama limfocitelor cu memorie e. elementele suport ale răspunsului specific pot face diferenţa între structurile proprii şi cele străine oranismului. *(; R%spunsu $#un spec$2$c pre3$nt% ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. nu diferen6iază structurile proprii de cele străine oranismului b. prezintă specificitate c. prezintă memorie imunoloică d. diferen6iază structurile proprii de cele străine oranismului e. se poate dob;ndi natural sau artificial *; Ap%r"re" spec$2$c% !o/; Ap%r"re" spec$2$c% !o/
a. este format din elemente fiurate şi plasmă b. plasma con6ine =8S reziduu uscat Ei 9S apă c. elementele fiurate sunt reprezentate deL lobule roEii! lobule albe Ei trombocite d. împreună cu limfa! lic,idul intersti6ial! lic,idul cefalora,idian! peri$ Ei endolimfa! s;nele constituie mediul intern al oranismului e. s;nele reprezintă aproimativ S din masa corporală *@; S
b. 98$ 8S la femei c. 7@$ ?S la femei d. ?9$ @8S la bărba6i e. 78S! indiferent de se (>; Nu#%ru !e er$troc$te este #"$ sc%3ut n ur#%to"ree con!$'$$7 a. la femei! comparativ cu bărbaţii b. în anemii c. prin producţie crescută la nivelul măduvei osoase ,ematoene d. la o frecvenţa cardiacă mai mare e. la altitudine. (+; Ane#$" este c"u3"t% !e7 a. aport crescut de fier b. producţia deficitară de eritrocite în măduva osoasă ,ematoenă c. absorbţie insuficientă de vitamină B9 sau2şi acid folic d. pierdere de eritrocite prin ,emoraii e. fumat (; Voe#$" repre3$nt%7 a. @S din reutatea corporală b. ?8S din reutatea corporală c. 7S din reutatea corporală d. S din reutatea corporală e. @8S din reutatea corporală (@; He#or"0$$e #"r$ pot !eter#$n"7 a. creşterea ,ematocritului in următoarele zile b. anemie ravă c. scăderea numărului de leucocite d. creşterea tensiunii arteriale e. creşterea volumului sanuin total (=; O :e#or"0$e $ntern% s"u etern% "re ur#%to"ree consec$n'e7 a. scăderea frecvenţei cardiace b. scăderea tensiunii arteriale c. scăderea concentraţiei de ,emolobină şi a numărului de eritrocite d. creşterea diametrului cantităţii de eritrocitelor o+ien transportată de eritrocite e. (?; C"re !$ntre 9"or$e nu#%ruu$ !e ee#ente 2$0ur"te !e #"$ os sunt 2$3$oo0$ceJ a. .88.8882mm7 pentru ,ematii b. 8882mm7 pentru leucocite c. @8.8882mm7 pentru trombocite d. @.888.8882mm7 pentru eritrocite e. 8.8882mm7pentru leucocite. ); C"re !$ntre "c'$un$e !e #"$ os sunt n!ep$n$te !e s
c. @888$ 98.8882mm7 d. @.888$ ?8.8882mm7 e. ?8.888$ 988.8882mm7 (; Nu#%ru nor#" !e p"c:ete s"n0u$ne este7 a. [email protected]$ 788.8882mm7 b. 788.888$ @88.8882mm7 c. @88.888$ 988.88882mm7 d. @8.888$ 988.8882mm7 e. 988.888$ [email protected] ; pH.u s"n0u$n 2$3$oo0$c este7 a. !@$ !7 b. !7$ !? c. !@7$ !9 d. !7$ !? e. !7$ !? >;Men'$nere" const"nt% " p"r"#etr$or #e!$uu$ $ntern se nu#e&te7 a. normovolemie b. ,emostază c. ,ematopoieză d. ,omeostazie e. ,omeopatie. +;He#"t$$e con'$n7 a. ranulaţii citoplasmatice b. ribozomi c. alutinine d. nucleu mare! rotund. e. ,emolobină ; ,r$nc$p"ee const"nte 2$3$oo0$ce "e s
c. capacitatea de metabolizare a substanţelor oranice d. capacitatea de neutralizare sau distruere a antienelor e. capacitatea de a recunoaşte macromoleculele proteice sau poliza,aridele străine. >); C"re !$ntre ee#entee 2$0ur"te s"n0u$ne $nter9$n n "p%r"re" or0"n$s#uu$ #potr$9" $n2ec'$$orJ a. eritrocitele b. neutrofilele c. limfocitele d. trombocitele e. monocitele >*; Tro#/oc$tee $nter9$n n7 a. termorelare b. etapa vasculo plac,etară a ,emostazei c. transportul azelor sanuine d. sc,imburile de apă dintre capilare şi ţesuturi e. creşterea tensiunii arteriale prin influenţele eercitate asupra zonei vasomotorii din bulb. >(; Re2er$tor " 0rupee s"n0u$ne8 ur#%to"ree enun'ur$ sunt "!e9%r"te7 a. alutinoenele se ăsesc în plasmă b. alutininele se ăsesc în plasmă c. alutininele cele mai importante sunt zero! A! B! T d. alutinoenele cele mai importante sunt zero! A! B! T e. alutinoenele se ăsesc pe membrana trombocitelor >; Grup" !e s>; În pr"ct$c" #e!$c"% curent%8 cee #"$ $#port"nte s$ste#e $#unoo0$ce s"n0u$ne sunt7 a. sistemul imun b. sistemul -AB c. sistemul d. sistemul antien$anticorp I, 'T( e. sistemul M >+; A0ut$no0enee s$ste#uu $ )AB7 a. sunt antiene b. sunt prezente pe suprafaţa eritrocitelor c. sunt prezente în plasmă şi se numesc alfa şi beta d. enerează un conflict imun la contactul cu alutininele omoloae! de acelaşi tip e. sunt anticorpi! numiţi şi alutinine. >; A0ut$n$nee !$n s$ste#u OAB7 a. se mai numesc şi anticorpi b. la rupa A '##( este prezentă alutinina alfa c. la rupa B '###( este prezentă alutinina alfa d. sunt prezente în mod natural în plasma unor indivizi e. se formează în urma unui conflict imun! prin transfuzie incompatibilă >@; D"tor$t% re0u$$ ecu!er$$ "0ut$n$neor cu "0ut$no0enu o#oo0 pot e$s t" #"$ #ute 0rupe s"n0u$ne n s$ste#u )AB7 a. rupa 8 '9( cu alutinoen A pe ,ematie şi alutinină alfa şi beta în plasmă 105
b. rupa A '##( cu alutinoen A pe ,ematie şi alutinină alfa în plasmă c. rupa A '##( cu alutinoen A pe ,ematie şi alutinină beta în plasmă d. rupa B '###( cu alutinoen B pe ,ematie şi alutinină alfa în plasmă e. rupa AB '#( cu alutinoeni A şi B pe ,ematie şi alutinine alfa şi beta în plasmă >=; Re0u" ecu!er$$ "0ut$n$neor cu "0ut$no0enu o#oo0 presupune c%7 a. în s;nele aceluiaşi individ poate coe+ista alutinoenul cu alutinina omoloaă b. pe ,ematiile unui individ poate eista antien B şi alutinină beta c. în s;nele deaceluiaşi omoloaă! e+empluindivid A cu alfanu poate coe+ista alutinoenul cu alutinina d. un individ de rup AB '#( nu poate avea în plasmă alutinină alfa sau beta e. un individ de rup 8 '#( poate avea în plasmă alutinină alfa şi beta >?; Despre 0rup" !e s; Tr"ns2u3$" !e s
++; Re2er$tor " tr"ns2u3$e8 sunt 2"se ur#%to"ree enun'ur$7 a. alutinoenul din s;nele donatorului nu trebuie să se înt;lnească cu alutinina omoloaă din plasma primitorului b. alutinoenul din s;nele donatorului trebuie să se înt;lnească cu alutinina omoloaă din plasma primitorului c. rupa 8 '#( este donator universal d. rupa AB '#( este donato r universal e. rupa AB '#( este primitor universal +;Acc$!entee !e $nco#p"t$/$$t"te s"n0u$n% n s $ste#u R: "p"r n ur#%to"ree s$tu"'$$7 a. după o sinură transfuzie de s;ne I, pozitiv la indivizi I, pozitivi b. după transfuzii repetate cu s;ne I, neativ la indivizi I, pozitivi c. după o transfuzie cu s;ne I, neativ la o persoană I, pozitivă d. la a doua transfuzie cu s;ne I, pozitiv la o persoană I, neativă e. după o sinură transfuzie cu s;ne I, pozitiv la o persoană I, neativă. +@;Ant$corp$$ "nt$.R: sunt pre3en'$7 a. la toate persoanele I, neative b. la persoanele I, neative care au primit s;ne I, pozitiv c. la persoane I, neative care au primit s;ne I, neativ d. la toate persoanele I, pozitive e. la persoane I, pozitive care au primit s;ne I, neativ. +=; Despre s$ste#u R: sunt "!e9%r"te ur#%to"ree enun'ur$7 a. @S din popula6ia lobului prezintă pe eritrocite antienul T sau I, b. în plasmă e+istă! in mod natural! alutinine omoloae anti$I, c. alutininele omoloae anti$I, pot să se formeze prin transfuzii repetate cu s;ne I, 0 la persoane I,$ d. este unul dintre cele mai importante sisteme imunoloice sanuine în practica medicala e. prezintă în plasmă alutinine de tip alfa Ei beta. +?; În c"3u une$ s"rc$n$ cu 2%t R:K " o #"#% cu R:.7 a. prima sarcină poate evolua normal b. în timpul sarcinii! ,ematiile fătului traversează placenta c. la naEtere! o parte din s;nele fetal trece la mamă d. de după naEtere! anti$I, ,ematiile I,0 fetale care a5un in s;nele matern! stimulează producerea alutinine e. la o nouă sarcină alutininele din s;nele mamei pătrund în circula6ia fetală şi distru ,ematiile fătului. ); Ur#%to"ree enun'ur$ pr$9$to"re " "0ut$n$nee o#oo"0e "nt$.R: sunt "!e9%r"te7 a. eista în mod natural în plasma indivizilor speciei umane b. se pot forma în urma unor transfuzii repetate de s;ne I,0 la persoanele I,$ c. se pot enera prin sarcină cu făt I,0 si mamă I,$ d. pot traversa capilarele placentare şi a5un în circula6ia fetală e. prezenţa lor în circula6ia fătului nu are efecte nocive asupra acestuia. *; În cee" ce pr$9ete re0u" tr"ns2u3$e$8 ur#%to"ree "2$r#"$$ sunt "!e9%r"te7 a. alutinoenul din s;nele donatorului nu trebuie să se înt;lnească cu alutininele din plasma primitorului b. rupa - este poateprimitor primi s;ne doar de la rupa c. rupa universal d. rupa - este donator universal e. un individ cu rupa A '##( poate primi s;ne de la un individ cu rupa (; Un $n!$9$! cu 0rup" s"n0u $n% B 1III47 107
a. poate primi s;ne de la un individ cu rupa sanuină - '#( b. poate dona s;ne unui individ cu rupa sanuina AB'#( c. poate dona s;ne unui individ cu rupa sanuină - '#( d. poate dona s;ne unui individ cu rupa sanuină A '##( e. poate dona s;ne unui pacient cu rupa sanuină B '###( ; Un $n!$9$! !e 0rup% AB 1IV4 &$ R: po3$t$97 a. nu poate primi s;ne de la rupa A'##(! I, neativ b. poate primi primi s;ne s;ne de de rupă rupă 8'#(! B'###(! pozitiv c. poate I,I, neativ d. poate primi s;ne de rupă AB '#(! I, pozitiv e. nu poate primi s;ne de rupă AB '#(! I, neativ. >;O perso"n% c"re "re pe :e#"t$$ nu#"$ "0ut$no0enee B &$ D8 "p"r'$ne 0rupe$ s"n0u$ne7 a. AB '#(! I, neativ b. AB '#(! I, pozitiv c. 8 '#(! I, pozitiv d. A '##(! I, pozitiv e. B '###(! I, pozitiv +; O perso"n% cu 0rupu s"n0u$n ) 1I 48 R: ne0"t$97 a. poate primi s;ne de la 8#! I, pozitiv b. primeEte s;ne de la 8#! I, neativ c. s;nele primit poate fi de la orice rupă d. nu poate dona s;ne unei persoane 8#! I, pozitive e. nu are în plasmă anticorpi alfa sau beta. ; Grup" s"n0u$n% O1I47 a. este primitor universal b. poate primi doar s;ne izorup c. poate primi de la rupa sanuină A'##( d. poate dona rupei sanuine B'###( e. este donator universal @; O perso"n% !espr e c"re t$# c% "re pe :e#"t$ $ !o"r "nt$0 enu R: D8 po"te pr$#$ s
b. activarea plac,etelor sanuine care aderă la leziune c. arearea plac,etelor între ele şi transformarea într$o masă v;scoasă d. procese imune cu formarea de anticorpi de către plac,etele sanuine e. interven6ia rapidă a plac,etelor în refacerea balan6ei acido$bazice. @*; ,rec$3"$ c"re !$ntre ur#%tor$$ $on$ est e $n!$spens"/$ n co"0u"re" s; T$#pu p"s#" t$c " :e#ost"3e$7 a. este prima etapă a ,emostazei b. se realizează prin participarea peretelui vascular si a trombocitelor c. se realizează prin participarea factorilor plasmatici! plac,etei! tisulari Ei a Ca0 d. rezultatul acestei etape este transformarea fibrinoenului plasmatic! solubil! în fibrină insolubilă e. se mai numeEte şi etapa de coaulare
@+; a. ,rocesu !e co"în 0u"re "re ur#%to"re" !$n"#$c% &$ c"r"cter$st$c$7 se desfăEoară trei etape b. în prima fază are loc transformarea protrombinei în trombină prin intermediul tromboplastinei c. în prima fază se formează tromboplastina d. prima fază este cea mai laborioasă şi durează ?$$ minute e. în faza a ##$a! se formează reţeaua de fibrină @; F"3" " II." " procesuu$ !e co"0u"re7 a. durează 98 secunde b. se realizează prin participarea tromboplastinei si a Ca0 c. are ca rezultat transformarea protrombinei în trombină d. tromboplastina care acţionează în această etapă s$a format în etapa vasculo$parc,etară e. trombina rezultată în această etapă induce metamorfoza v;scoasă a trombocitelor @@;a.Inare2"3" III." " co"0u%r$$7 loc "vasoconstric6ia peretelui vascular b. are loc aderarea! arearea şi metamorfoza v;scoasă a trombocitelor c. se formează tromboplastina d. are loc transformarea protrombinei în trombină e. are loc transformarea fibrinoenului solubil în fibrină insolubilă 109
@=; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre 2"3" " III." " co"0u%r$$ sunt "!e9%r"teL a. durează ?$ minute b. are ca rezultat formarea tromboplastinei c. are ca rezultat formarea trombinei d. se realizează prin participarea trombinei e. trombina acţionează asupra fibrinoenului din care desface niEte monomeri de fibrină! care polimerizează d;nd fibrina @?; C"re !$ntre ur#%to"ree 2unc'$$ sunt spec$2$ce pentru tro#/oc$teJ a. sinteza de anticorpi în zona leziunii b. aderarea la endoteliul lezat c. alutinarea şi formarea de conlomerate de trombocite d. transportul azelor respiratorii e. participarea la coaularea s;nelui =); Ur#%to"ree enun'ur$ !espre un 2rot$u !e s
110
REOLVĂRI7 9.> c .> d 7.> c ?.> d @.> d .> b .> c .> b =.> a 98. ed!a! 99.ed!a! 9. ed!c!b! 97.eb!a! 9?.e c!b! [email protected] b! 9.>b 9.>c
?9.>b ?. b! d ?7. e b! a! ??. d b! ?@. d b! a! ?. d c! a! ?.>c ?. e d! c! ?=. e d! c! @8. e c! b! @9. c b! a! @. ed!a! @7.>e a! c! d! e @?. @@. db! @.>d @.>b @. d c!a! @=. a! c! d! e
9. db!a! 9=.>e 8.e c! 9. db! .ed!c!a! 7.d c! ?.ba! @.dc!b! .>d .>b .c b! =.dc!b! 78. d b! a!
8. dc!b!9. a! b! d! e .eb!a! 7.dc!b! ?.>e @.>b .ed!b! . db! .>d =.d b! 8.c b! 9.>c a! c! d! e .
79.>c 7.>a 77.>b 7?.>d 7@.>e 7.ec!b! 7. ec!b! 7. ed! b! 7=. b! d! e ?8. b! c! e
7. e d!a! ?. e d!c! @. d c!a! . c b!a! .>e . ed! =. ec!b! 8. ed!c!
111
CIRCULA-IA . SISTEMUL CARDIO.VASCULAR (; I!ent$2$c"'$ r%spunsur$e corecte pr$9$n! s$ste#u c"r!$o.9"scu"r7 a. este format din două componenteL inima şi arborele vascular b. arborele vascular are rolul de a crea presiunea necesară deplasării s;nelui c. inima este forţa motrice a acestui siste m! av;nd rolul de a pompa s;nele în mica şi marea circulaţie d. arborele vascular este format din artere şi vene prin care s;nele este distribuit la ţesuturi e. arborele vascular este format din artere prin care s;nele a5une la ţesuturi ! vene care asiură reîntoarcerea s;nelui la inimă şi capilare! unde au loc sc,imburile de aze şi substanţe nutritive ; Ar/oree 9"scu" r este 2or#"t !$n7 a. vase prin care s;nele se deplasează în circuit înc,is b. artere! vase prin care s;nele este readus la inimă c. capilare! vasele cu diametrul cel mai mare d. vene! vase prin care s;nele circulă de la inimă spre diverse ţesuturi şi orane e. artere! capilare! vene care aparţin la două sisteme vasculare cu funcţii diferite! dispuse >; Arteînreserie e7 a. sunt vase prin care s;nele circulă de la inimă spre diverse ţesuturi şi orane b. diametrul lor scade de la inimă spre periferie c. sunt vase la nivelul cărora se fac sc,imburile între s;ne şi diverse ţesuturi d. arterele mari sunt elastice e. sunt vase prin care s;nele este readus la cord +; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre c$rcu"$" #$c% sunt "!e9%r"te7 a. se mai numeEte circula6ie pulmonară b. începe în ventriculul st;n c. transportă s;ne cu C- din ventriculul drept la plăm;ni prin artera pulmonară d. începe în ventriculul drept e. se termină în atriul st;n cu cele ? vene pulmonare ; Îna."c%tu$re" "r/osau reu$circula6ia 9"scu"rsistemică se !$st$n0 ur#%to"ree ter$tor$$ !e c$rcu"'$e7 circula6ia mare b. circula6ia mică sau sistemică c. mica circulaţie sau circula6ia pulmonară d. circula6ia pulmonară e. circula6ia sistemică ; C$rcu"$" #$c%7 a. începe în ventriculul st;n b. se termină în atriul drept c. transportă s;ne o+ienat de la ventriculul drept la plăm;ni d. transportă s;ne cu C- de la plăm;ni la atriul st;n e. se mai numeEte circula6ie pulmonară @; C$rcu"$" s$ste#$c%7 a. începe în ventriculul drept b. începe în ventriculul st;n prin trunc,iul pulmonar c. se termină în atriul drept prin cele două vene cave d. se termină în ventriculul st;n e. începe în ventriculul drept de unde pleacă cea mai mare arteră a oranismului uman! aorta. 112
=; Trunc:$u "rtere$ pu#on"re7 a. pleacă din ventriculul drept b. transportă s;ne încărcat cu o+ien către plăm;ni c. face parte din circula6ia sistemică d. se împarte în două artere pu lmonare e. aparţine circula6iei pulmonare ?; C$rcu"$" s$ste#$c%7 a. începe în ventriculul st;n! de unde pleacă aorta b. începe în ventriculul drept c. prin aortă transportă s;ne încărcat cu o+ien spre diverse ţesuturi şi orane d. se termină în atriul drept! unde se varsă cele două vene cave e. prin venele cave transportă s;ne încărcat cu dio+id de carbon către cord *); Ur#%to"ree enun'ur$ !espre c$rcu"$" #"re sunt "!e9%r"te7 a. transportă s;ne încărcat cu - Ei substan6e nutritive spre 6esuturi Ei orane b. se mai numeEte şi circula6ie pulmonară c. transportă s;ne cu - Ei substan6e nutritive spre plăm;n d. se mai numeEte şi circula6ie sistemică e. începe în ventriculul drept **; S$ste#u "ort$c7 a. cuprinde aorta şi ramurile sale b. aparţine circula6iei sistemice c. colectează s;nele de la toate oranele şi 6esuturile d. transportă s;ne încărcat cu dio+id de carbon e. prin ramurile sale iriă toate 6esuturile şi oranele *(; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre s$ste#u "ort$c sunt "!e9%r"te8 cu ecep'$"7 a. transportă s;ne o+ienat către ţesuturi b. aparţine circula6iei sistemice c. este format din trunc,iul pulmonar Ei ramurile sale d. începe din ventriculul st;n prin aorta ascendentă e. este format din artera aortă Ei ramurile sale *; Aort" "scen!ent%L a. coboară @ cm! se curbează şi formează arcul aortic b. din se continuă cu aorta descendentă c. ea se desprind cele două artere coronare d. începe în ventriculul st;n e. terminal se bifurcă în cele două artere iliace *>; Arcu "ort$c7 a. provine din aorta ascendentă b. se continuă cu aorta toracală c. reprezintă oriinea arterelor iliace d. se continuă cu aorta descendentă e. reprezintă oriinea arterelor bronşice *+; S$ste#u "ort$c "re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$ "n"to#$ce7 a. începe cu aorta ascendentă! care are un traiect ascendent de @$ cm b. aorta ascendentă se continuă cu aorta descendentă c. după ce urcă @$ cm! se curbeaz ă şi formează arcul aortic care se continuă cu aorta descendentă d. aorta descendenta este subîmpăr6ită în toracală Ei abdominală e. aorta toracală se bifurcă în arterele iliace comune! st;nă Ei dreaptă *; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre r"#ur$e "rcuu$ "ort$c sunt "!e9%r"te7 a. din arcul aortic se desprind trunc,iul bra,iocefalic! artera carotidă comună st;nă Ei 113
artera subclaviculară st;nă b. de la dreapta la st;na! artera subclaviculară dreaptă este prima ramură care se desprinde din arcul aortic c. trunc,iul bra,iocefalic se împarte în artera carotidă comună st;nă Ei artera subclaviculară st;nă d. trunc,iul bra,iocefalic se împarte în artera carotidă comună dreaptă Ei artera subclaviculară dreaptă e. fiecare arteră carotidă comună se bifurcă în artera carotidă eternă Ei internă *@; În cee" ce pr$9ete r"#ur$e "rcuu$ "ort$c8 ur#%to"ree enun'ur$ sunt 2"se7 a. ambele arterele carotide comune se bifurcă în artera carotida eternă Ei internă b. artera carotidă comună st;nă provine din trunc,iul bra,iocefalic c. artera carotidă comună dreaptă provine din arcul aortic d. artera carotidă eternă iriă ;tul! reiunile occipitală Ei temporală Ei viscerele fe6ei e. artera carotidă internă iriă creierul Ei oc,ii *=; Arter" c"rot$!% co#un% st
(*;a.Arter" su/c"9$cu"r% trunc,iul bra,iocefalic st; D$n "rcu "ort$c se !espr$n! !$nspre st
a. trunc,iul bra,iocefalic! artera carotidă comună st;nă! artera subclaviculară st;nă b. artera subclaviculară st;nă! artera carotidă comună st;nă ! trunc,iul bra,iocefalic c. trunc,iul bra,iocefalic! artera carotidă comună dreaptă! artera subclaviculară dreaptă d. artera subclaviculară dreaptă! artera carotidă comună dreaptă! trunc,iul bra,iocefalic trunc,iul bra,iocefalic! artera subclaviculară st;nă! artera carotidă comună st;nă (+; Arteree c"rot$!e co#une7 a. sunt în număr de două şi ambele iau naştere din trunc,iul bra,iocefalic b. în dreptul marinii superioare a cartila5ului tiroid se bifurcă în ramuri eterne şi interne c. în zona bifurca6iei eistă o mică dilata6ie numită sinusul carotidian! unde se ăsesc receptori cu rol în relarea activită6ii inimii şi vaselor d. sunt punctul de oriine pentru artera verte brală care pătrunde în craniu prin aura occipitală şi vascularizează encefalul e. prin ramurile interne iriă creierul şi oc,ii (; Arter" su/c "9$cu"r% st
); a. Trunc: $u ce$"c7 este ramură parietală a aortei descendente abdominale b. se împarte în trei ramuriL splenică! astrică st;nă Ei ,epatică c. vascularizează 5e5uno$ileonul! cecul! colonul ascendent Ei partea dreaptă a colonului transvers d. vascularizează stomacul! duodenul! pancreasul! ficatul Ei splina 115
e. este ramură viscerală a aortei descendente toracică *; Arter" #e3e nter$c% supe r$o"r%7 a. este ramura viscerală a aortei abdominale b. vascularizează stomacul! duodenul! pancreasul! ficatul şi splina c. este ramură a trunc,iului celiac d. este ramură viscerală a aortei toracice e. vascularizează 5e5uno$ileonul! cecul! colonul ascendent Ei partea dreaptă a colonului transvers (; Despre r"#ur$e ter#$n"e "e "orte$ sunt "!e9%r"te ur#%to"ree enun'ur$7 a. sunt reprezentate de arterele iliace comune! st;nă Ei dreaptă b. sunt reprezentate de trunc,iul celiac Ei arterele mezenterice! superioară Ei inferioară c. fiecare arteră iliacă comună se împarte în arterele iliace eternă Ei internă! la nivelul articulaţiei sacro$iliace d. vascularizează stomacul! duodenul! pancreasul! ficatul Ei splina e. vascularizează o parte dintre oranele din bazin şi membrele inferioare. ; Arter" $$"c% etern%7 a. este ramură a arterei iliace comune b. este ramură parietală a aortei abdominale c. iese din bazin Ei a5une pe fa6a anterioară a coapsei! devenind artera femurală! care iriă coapsa d. vascularizează oranele din bazinL vezica urinară! ultima por6iune a rectului e. vascularizează oranele enitaleL uter! vain! vulvă! prostată! penis >; Arter" pop$tee7 a. continuă artera femurală b. iriă coapsa c. se află în fosa poplitee d. se împarte în două artere tibialeL anterioară Ei posterioară e. se palpează pe faţa anterioară a enunc,iului +; Arter" t$/ $"% "nter$o"r%7 a. este continuarea arterei femurale b. este ram al arterei poplitee c. iriă faţa anterioară a coapsei d. se iriă fa6a anterioară ambei aEipiciorului laba piciorului e. termină prin arteraa dorsală ; Arter" t$/$ "% poster$o"r%7 a. iriă fa6a posterioară a ambei b. în reiunea plantară se împarte în două cele două artere plantare! internă Ei eternă c. iriă reiunea poplitee d. este ram al arterei poplitee e. iriă fa6a anterioară a ambei Ei laba piciorului @; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre "rter" $$"c% $ntern% sunt "!e9%r"te8 cu ecep'$"7 a. este ramură a arterei iliace comune b. iese din bazin Ei a5une pe fată anterioară a coapsei c. se continuă cu artera femurală d. are doar ramuri parietale pentru pereţii bazinului are at;t ramuri parietale! c;t Ei ramuri viscerale =;e.R"#ur$e p"r$et"e "e "rtere$ $$"ce $nterne 9"scu"r$3e"3%7 a. vezica urinară b. uterul c. pere6ii bazinului d. ultima por6iune a rectului 116
e. prostata ?; Arter" 9erte/r"% "re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$ "n"to#$ce7 a. se uneşte cu cea de pe partea opusă b. participă la vascularizaţia viscerelor feţei c. participă la vascularizaţia encefalului d. pătrunde în craniu prin aura occipitală e. are oriinea in artera subclaviculară
>); a. Arter" /r":$"%7 are oriinea în artera subclaviculară b. are oriinea în artera a+ilară c. vascularizează braţul d. reprezintă oriinea arterelor radiale şi ulnare care iriă antebraţul e. se poate palpa în şanţul radial >*; Ante/r"'u este 9"scu "r$3"t !e7 a. ramurile arterei bra,iale b. artera ulnară c. ramurile arterei a+ilare d. artera bra,ială e. artera radială >(; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre 9"scu"r$3"'$" #<$n$$ sunt corecte7 a. la nivelul ei se formează arcadele plantare b. la nivelul ei se formează arcadele palmare c. arterele diitale plantare se desprind din arcadele palmare d. arterele diitale palmare se desprind din arcadele plantare e. arterele diitale palmare se desprind din arcadele palmare >; Arter" r"!$"%7 a. este sinurul ram al arterei bra,iale b. este folosită cel mai frecvent pentru palparea pulsului c. poate fi comprimată pe planul dur! osos al radiusului d. în stare de repaus! la nivelul ei se palpează 8$8 de pulsa6ii2minut e. prin palparea acestei artere ob6inem informa6ii despre activitatea inimii >>; ,r$n cee tre$ r"#ur$ "e s"e8 trunc:$u ce$"c 9"scu"r$3e"3%7 a. duodenul b. splina c. pancreasul d. simoidul e. ficatul >+; Uteru &$ 9"0$nu sunt $r$0"te !e r"#ur$ !$n7 a. artera iliacă eternă b. artera iliacă comună c. aorta descendentă abdominală d. artera iliacă internă e. artera mezenterică superioară >; O9"ree sunt $r$0"te !e "rteree o9"r$ene8 r"#ur$ !$n7 a. artera iliacă comună b. artera iliacă iliacă internă eternă c. artera d. artera mezenterică superioară e. aorta descendentă abdominală >@; Test$cuee sunt $r$0"te !e "rteree test$cu"re8 r"#ur$ !$n7 a. artera mezenterică superioară 117
b. artera iliacă comună c. artera iliacă eternă d. aorta descendentă abdominală e. artera iliacă internă >=; Ven" c"9% super$o"r% str?; Ven" c"9% super$o"r% s e 2or#e"3% pr$n un$re"7 a. venei 5uulare interne cu vena subclaviculară b. venelor bra,iocefalice! st;nă Ei dreaptă c. venei 5uulare interne st;ni cu vena bra,iocefalică st;nă d. venei subclaviculare st;ni cu vena bra,iocefalică st;nă e. venei supraclaviculare st;ni cu vena ailară st;nă +); Venee u0u"re $nterne str; Ven" su/c"9$cu"r% st
c. la nivelul venelor superficiale nu se fac in5ecţii intravenoase d. s;nele venos de la membrul superior se varsă în vena subclaviculară care! la r;ndul ei! se varsă în vena ailară e. venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arterele pe care le însoţesc +; Venee pro2un!e "e #e#/reor super$o"re7 a. se ăsesc imediat sub piele b. nu înso6esc arterele c. poartă aceeaşi denumire cu arterele care le înso6esc d. la nivelul lor se fac in5ec6ii venoase e. se pot vedea cu oc,iul liber prin transparen6ă +@; Ven" c"9% $n2er$o"r% "!un% s
d. viscerele din bazin e. membrele inferioare >; Ven" $$"c% etern %7 a. colectează s;ne de la pere6ii bazinului b. colectează s;ne de la viscerele din bazin c. colectează s;ne de la membrul inferior d. continuă vena femurală de la rinic,i +;e.Vcolectează en" port% s;ne se 2or#e"3% pr$n un$re" ur#%to"reor 9ene7 a. splenică! ,epatică! iliacă comună b. mezenterică inferioară! vena mezenterică superioară! iliacă comună c. vena mezenterică superioară! splenică! ,epatică d. mezenterică inferioară! vena mezenterică superioară! splenică e. mezenterică inferioară! vena mezenterică superioară! ,epatică ; Ur#%to"ree "2$r#"$$ !espre 9en" port% sunt "!e9%r"te7 a. transportă s;ne de la intestin la ficat b. transportă s;ne de la ficat la intestin c. transportă la ficat! substanţele nutritive absorbite la nivelul intestinului d. se formează prin unirea venei mezenterice inferioare! mezenterică superioară Ei splenică e. colectează s;ne de la toate viscerele din abdomen şi bazin @; L$#2"7 a. împreună cu s;nele Ei lic,idul cefalora,idian! face parte din mediul intern al oranismului b. a5une în final în circula6ia arterială c. a5une în circula6ia venoasă d. circulă prin sistemul arterial e. are un debit de cca 9ml2min =; Între s$ste#u $#2"t$c $ s$ste#u s"n0u$n e$st% ur#%to"ree !eose/$r$7 a. capilarele limfatice formează re6ele terminale! spre deosebire de cele sanuine care ocupă o pozi6ie intermediară între sistemul arterial Ei cel venos b. pere6ii vaselor limfatice sunt mai roEi dec;t cel ai vaselor sanvine c. pere6ii vaselor sanuine sunt mai roEi dec;t cel al vaselor limfatice d. pereţii capilarele limfatice ocupă pozi6iestructură intermediară între sistemul arterial Ei cel venos e. vaselor limfatice auoaceeaşi cu venele ?; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre 9"see $#2"t$ce sunt "!e9%r"te7 a. pere6ii lor au o structură asemănătoare venelor b. pe traseul lor se ăsesc anlioni limfatici c. se formează prin confluen6a capilarelor sanuine d. la interior prezintă valve semilunare! care facilitează curerea limfei e. prin ele circulă s;ne @); G"n0$on$$ $#2"t$c$7 a. se ăsesc pe traseul venelor b. sunt obliatoriu străbătu6i de limfă c. se ăsesc pe traseul vaselor limfatice d. favorizează întoarcerea s;nelui venos către cord au rol 0"n în imunitate @*; e. Despre 0$on$$ $#2"t$c$ se po"te spune c%7 a. împiedică răsp;ndirea infecţiilor b. prin anlionii cervicali trece limfa colectată de la e+tremitatea cefalică c. prin anlionii a+ilari trece limfa colectată din reiunea in,inală d. la nivelul lor se produc limfocite şi monocite 120
e. nu participă la apărarea oranismului @(; De/$tu $#2"t$c #e!$u este !e7 a. 9888 ml2zi b. 9@88 ml2zi c. 888 ml2zi d. @88 ml2zi e. @88 ml2zi @; C"re !$ntre enun'ur$e c"re pr$9esc s$ste#u $#2"t$c sunt "!e9%r"teJ a. sistemul limfatic are capilare terminale b. pere6ii vaselor limfatice sunt mai sub6iri dec;t cei ai vaselor sanuine c. structura capilarelor limfatice este diferită de cea a capilarelor sanuine d. capilarele limfatice sunt prevăzute în interior cu valve semilunare e. sistemul limfatic drenează limfa în sistemul venos aferent venei cave superioare @>; Un 0"n0$on $#2"t$c este "c%tu$t !$n7 a. vase de s;ne b. mai multe vase limfatice aferente Ei eferente c. un sinur vas limfatic străbate un anlion limfatic d. zona corticală la periferie Ei zona medulară în centru e. are o capsulă fibroasă din care pornesc trabecule în interior @+; C"n"u tor"c$c7 a. str;ne limfa din 5umătatea superioară Ei pătrimea inferioară st;nă a corpului b. str;ne limfa din 5umătatea inferioară a corpului şi din pătrimea superioară st;nă a corpului c. începe printr$o dilata6ie numită cisterna c,ili! situată în dreptul vertebrei * d. are o lunime de 9$ cm şi colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă a corpului e. este pozi6ionat anterior de coloana vertebrală şi înapoia aortei @; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre c"n"u tor"c$c sunt "!e9%r"te7 a. este cel mai mare colector limfatic b. are o lunime de @$78 cm c. prezintă valve la e+terior d. începe printr$o dilata6ie numită vena limfatică dreaptă e. se desc,ide în un,iul venos format prin unirea vene i 5uulare interne din st;na cu vena$#2"t$c% subclaviculară st;nă @@; Ven" !re"pt%7 a. colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă a corpului b. colectează limfa din 5umătatea inferioară a corpului c. are o lunime de @$78 cm d. se desc,ide la confluen6a dintre vena 5uulară internă din dreapta Ei vena subclaviculară dreaptă e. începe printr$o dilata6ie numită cisterna c,ili @=; Sp$n"7 a. este un oran neperec,e care apar6ine sistemului diestiv b. produce ,ematii c. intervine în metabolismul calciului d. depozitează un volum de 88$788 ml de s;ne! pe care îl trimite în circulaţie în caz de ,emoraie sau efort fizic e. produce limfocite @?; Ur#%to"ree enun'ur$ re2er$to"re " sp$n" sunt corecte7 a. este un oran perec,e! abdominal b. este un oran neperec,e! abdominal 121
c. se ăseEte în lo5a splenică! între colonul transvers Ei diafram d. distrue ,ematiile senescente e. este iriată de artera splenică! ram din artera mezenterică superioară =); Rou 2un!"#ent" " $n$#$$ este7 a. de a asiura ,omeostazia licemiei b. de a secreta substanţe care intervin în eliberarea calciului necesar contracţiei c. de a asiura for6a motrice pentru miEcare d. de a asiura coordonarea activita6ii oranelor e. de a pompa s;ne in arborele circulator. =*; Func$$e "p"r"tuu$ c"r!$o9"scu"r sunt7 a. colectarea produEilor tisulari de catabolism pentru a fi e+creta6i b. distruerea ,ematiilor îmbătr;nite c. contrac6ia musculară d. distribuirea substan6elor nutritive Ei a o+ienului tuturor celulelor din oranism e. sc,imb de aze şi substanţe nutritive la nivelul capilarelor =(; S$ste#u 9"9u"r " cor!uu$7 a. permite circula6ia s;nelui în ambele sensuri b. este format din valvule care se opun reîntoarcerii s;nelui în venele situate sub inimă c. impune deplasarea s;nelui într$un sinur sens d. este format din valve care stră5uiesc orificiul atrio$ventricular drept şi se numesc bicuspide sau mitrale e. orificiile marilor vase care pleacă de la cord nu au valve! ci sfinctere =; Arteree7 a. asiură întoarcerea venoasă b. reprezintă vase de distribu6ie c. reprezintă rezervoare de s;ne d. reprezintă teritoriul vascular la nivelul căruia au loc sc,imburile de substan6e Ei aze e. au o structură a peretelui asemănătoare vaselor limfatice =>; Venee7 a. peretele lor are o structură asemănătoare vaselor limfatice b. asiură întoarcerea s;nelui la inimă c. reprezintă teritoriul vascular de sc,imb d. reprezintă rezervoarele conducte de de distribu6ie e. s;ne =+; V"9ee "tr$o.9entr$cu"re sunt7 a. aortică b. tricuspidă c. mitrală d. coronară e. pulmonară =; V"9ee se#$un"re sunt7 a. mitrală b. pulmonară c. coronară d. tricuspidă aortică =@; e. V"9" "ort$c% este7 a. desc,isă în sistolă pentru a permite e+pulzia s;nelui b. desc,isă în diastolă! pentru a permite trecerea s;nelui din atriul drept în ventriculul drept c. înc,isă în diastolă! pentru a împiedica întoarcerea s;nelui în ventriculul st;n 122
d. înc,isă în sistolă! pentru a preveni intrarea s;nelui în aortă e. valvă semilunară! care separă atriul st;n de ventriculul st;n. ==; V"9" #$tr"%7 a. este desc,isă în sistolă b. este o valvă bicuspidă care separă atriul st;n de ventriculul st;n c. se mai numeşte şi valva atrio$ventriculară st;nă d. este înc,isă în diastolă! pentru a preveni trecerea s;nelui în ventricul este tr$cusp$ desc,isă!%7 în diastolă pentru a permite umplerea ventriculului st;n =?; e. V"9" a. separă atriul drept de ventriculul drept b. este o valvă semilunară c. separă ventriculul drept de aortă d. separă atriul drept de ventriculul st;n e. este desc,isă în diastolă pentru a permite umplerea ventriculului drept ?); În t$#pu !$"stoe$ 9entr$cu"re se pro!uc ur#%to"ree e9en$#ente7 a. valvele atrio$ventriculare sunt desc,ise b. valvele semilunare sunt desc,ise c. valvele aortice şi pulmonare sunt înc,ise d. la sf;rEitul acestei faze! s;nele trece în ventricule în mod pasiv e. s;nele trece din atrii în ventricule ?*; D$"sto" 0ener"%7 a. este faza în care se produce zomotul # b. în timpul ei valvele mitrale şi tricuspide sunt înc,ise c. în acest timp s;nele trece din ventricule în atrii d. este faza în care! at;t atriile! c;t şi ventriculii se rela+ează e. are o durată de 8!@ secunde ?(; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre !e/$tu c"r!$"c sunt "!e9%r"te7 a. valoarea lui permite aprecierea performan6ei de pompă a inimii b. este eal cu volumul$bătaie adunat cu frecven6a cardiacă c. reprezintă volumul de s;ne e+pulzat de fiecare ventricul într$o oră d. în stare de repaus are o valoare de cca. @*2min e. reprezintă volumul de s;ne e+pulzat de fiecare ventricul într$un minut
?; a. F"ctor$$ c"rvolemiei e cresc !prin e/$tu c"r!$"c sunt7 scăderea ,emoraie b. efortul muscular c. sarcina şi emoţiile d. somnul e. altitudinea ?>; Frec9en" c"r!$"c% nor#"% este7 a. 8$@ bătăi2minut b. 78$?8 bătăi2minut c. 98$98 bătăi2minut d. 998$98 bătăi2minut e. ?@$8 bătăi2minut ?+; Între !e/$tu c"r!$"c8 2rec9en'" c"r!$"c% &$ 9ou#u s$sto$c e$st% ur#%to"ree re"'$$7 a. în bradicardie b. debitul debitul cardiac cardiac creşte este invers propor6ional cu volumul bătaie c. debitul cardiac variază invers propor6ional cu frecvenţa cardiacă d. frecvenţă cardiacă crescută determină creşterea debitului cardiac e. debitul cardiac scade în ta,icardie ?; Vou#u./%t"$e " 2$ec%ru$ 9entr$cu "re o 9"o"re #e!$e !e7 123
a. 78 ml b. @8 ml c. 8 ml d. =8 ml e. 988 ml ?@; De/$tu c"r!$"c !e rep"us "re o 9"o"re #e!$e !e7 . l2min 7. @ l2min ?. 98 l2min @. 78 l2min . @8 l2min ?=; De/$tu c"r!$"c po"te "un0e n con!$'$$ !e e2ort " 9"or$ !e7 a. 98 l2min b. @ l2min c. 78 l2min d. 988 l2min e. 88 l2min ??; De/$tu c"r!$"c crete n7 a. febră b. somn c. sarcină d. efort e. la altitudine *)); De/$tu c"r!$"c sc"!e n7 a. efort fizic b. somn c. febră d. sarcină e. la altitudine *)*; În t$#pu e2ortuu$ 2$3$c $ntens8 !e/$tu c"r!$"c8 2rec9en'" c"r!$"c% &$ 9ou#u /%t"$e pot 9"r$" "st2e7 a. debitul cardiac creşte put;nd a5une la 78 l2minut b. frecvenţabătaie cardiacă nu se modifică c. volumul creşte! put;nd a5une la 9@8 ml d. debitul cardiac nu se modifică! deoarece în acest caz nu este necesar un flu sanuin mai mare e. frecvenţa cardiacă creşte! put;nd a5une la 88 bătăi2minut *)(; De/$tu c"r!$"c7 a. reprezintă volumul de s;ne e+pulzat de fiecare ventricul în timpul unei sistole ventriculare b. reprezintă volumul de s;ne e+pulzat de fiecare ventricul într$un minut c. la o frecvenţă de 988 bătăi2minut are o valoare apro+imativă de @ l2minut d. la un volum bătaie de 8 ml şi o frecvenţă cardiacă normală are o valoare apro+imativă de @ l2minut e. la un volum bătaie de 998 ml şi o frecvenţă de 978 bătăi2minut are valoarea de 9?!7 l2minut *); Între !e/$tu c"r!$" c 1D48 pres$un e" s
d. PYTI e. PY I2T *)>; Între !e/$tu c"r!$"c 1D48 2rec9en'" c"r!$"c% 1FC4 &$ 9ou#u s$sto$c 1Vs4 e$st% ur#%to"re" re"'$e #"te#"t$c%7 a. TYFC2s b. TYs2FC c. TYFC s d. TYs 0 FC e. PY s $ FC *)+; Ur#%to"ree enun'ur$ pr$9$n! 2rec9en'" c"r!$"c% sunt corecte7 a. este stimulată de sistemul nervos veetativ simpatic b. este deprimată de sistemul nervos veetativ parasimpatic c. are valori normale de 8$8 bătăi2minut d. are o relaţie de inversă propor6ionalitate cu debitul cardiac e. creşterea frecvenţei cardiace se numeşte bradicardie *); Vou#u s$sto$c7 a. este dependent de forţa de contracţie a inimii b. creşte în bradicardie c. creşte odată cu volumul de s;ne care se ăseşte in ventricul la finalul diastolei d. depinde de presiunea s;nelui e. se mai numeşte şi volum sanuin *)@; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre "n"to#$" cor!uu$ sunt "!e9%r"te7 a. atriile sunt separate de septul inter ventricular b. baza inimii este situată anterior şi la st;na c. v;rful cordului este situat în 5os şi la st;na d. ventriculii sunt separa6i de septul inter ventricular e. la baza inimii se află atriile *)=; Ur#%to"ree !"te !espre 9entr$cue sunt corecte 7 a. sunt în număr de două şi comunică între ele prin orificiul inter ventricular b. prin orificiile arteriale comunică cu aorta şi trunc,iul arterei pulmonare c. comunică prin orificiile atrio$ventriculare cu atriile d. sunt separate între ele de septul interatrial sunt separate între ele de septul interur#%to"r ventricular *)?;e.L" n$9eu "tr$uu$ st
***;a.Vcomunică entr$cuucu!rept aorta"re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$ "n"to#$ce &$ 2$3$oo0$ce7 b. comunică cu trunc,iul arterei pulmonare c. este punctul de oriine pentru mica circulaţie d. este punctul de oriine pentru marea circulaţie 125
e. conţine s;ne încărcat cu dio+id de carbon **(; L" n$9eu or$2$c$$or "rter$"e !e " n$9eu 9entr$cu$or se 0%sesc7 a. valve care se înc,id în diastola ventriculară pentru a împiedica reîntoarcerea s;nelui in ventricule b. valve care se numesc şi valve bicuspide c. valve care se mai numesc şi tricuspide d. valve semilunare e. valve care se desc,idst; ,ropr$et%$e 2un!"#ent"e "e #$oc"r!uu$ sunt7 a. automatismul b. e+citabilitatea c. conductibilitatea d. elasticitatea e. contractilitatea **+; Muscu"tur" c"r! $"c%7 a. este alcătuită din trei tipuri de celule b. prezintă celule care ini6iază Ei conduc impulsul electric necesar contracţiei c. prezintă celule care răspund la stimuli prin contrac6ie d. este formată din celule care ini6iază impulsul şi alcătuiesc miocardul de lucru e. este formată din celulele care conduc impulsul şi alcătuiesc miocardul de lucru. **; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre ec$t"/$$t"te sunt "!e9%r"te7 a. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale b. este proprietatea miocardului de a propaa ec,ita6ia la toate fibrele sale c. miocardul răspunde leii ine+citabilită6ii periodice a inimii d. este proprietatea celulei miocardice de a răspunde la un stimul printr$un poten 6ial de ac6iune propaat reprezintă proprietatea miocardului a r$ enera proprii. **@;e.Re 2er$tor " e0e" $ne c$t"/$$t%$$depe o!$cestimuli " $n$# $$ se pot 2"ce ur#%to"ree "2$r#"'$$7 a. inima este ec,itabilă numai în sistolă! deoarece în această fază nu se află în perioada refractară absolută b. inima este ec,itabilă numai în diastolă c. inima este inec,itabilă în diastolă d. inima este ec,itabilă numai în faza de contrac6ie! c;nd este aptă să răspundă la noi stimuli e. inima este inec,itabilă în sistolă! deoarece se află în perioada refractară absolută **=; În s$sto %7 a. inima se află în perioada refractară absolută şi nu răspunde la stimuli b. inima este inec,itabilă c. inima este ec,itabilă d. dacă stimulul estearputernic se produce o nouă e. oric;t de puternic fi stimulul! el răm;ne fărăcontrac6ie efect **?; Auto#"t$s#u7 a. este proprietatea inimii de a se autoe+cita! ener;nd stimuli b. este o proprietate specifică numai inimii 126
c. este o proprietate caracteristică miocardului de lucru! contractil d. are ca suport anatomic centrii de automatism care sunt formaţi din celule care ini6iază şi conduc impulsurile e. are ca suport anatomic patru centri de automatism! localiza6i în atrii. *(); R$t#u nor#" " $n$# $$ este7 a. atrioventricular b. idio$ventricular c. sinusal d. enerat de nodulul atrio$ventricular e. enerat de nodulul sinoatrial *(*; No!uu s$no"tr$"7 a. la nivelul său! frecven6a descărcărilor este de 8$82min b. la nivelul său! frecven6a descărcărilor este de ?8$@82min c. este centrul care conduce! în mod normal! activitatea cardiacă d. imprimă ritmul nodal e. se ăseşte în porţiunea superioară a atriului drept. *((; S$n0ur" cone$une eectr$c% 2unc'$on"% !$ntre "tr$$ &$ 9entr$cue este7 a. nodulul sinoatrial b. nodulul atrioventricular şi continuarea sa! fasciculul His c. musculatura ventriculară contractilă d. musculatura atrială contract ilă e. reţeaua Pur4in5e *(; Cor!u "re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$ 2unc'$on"e7 a. se supune leii Jtot sau nimicK b. se supune leii JinimiiK c. contracţia miocardului este de tip tetanos d. cu c;t volumul de umplere ventriculară este mai mare! cu at;t forţa de contracţie este mai mare e. la intensită6i mari ale stimulului! contrac6iile se sumează. *(>; Centru !e "uto#"t$s# s$tu"t n no!uu "tr$o9entr$cu"r7 a. are numai proprietatea de a enera stimuli b. are şi proprietatea de a conduce şi înt;rzia stimulii c. este centrulimpulsuri care comandă în mod normal activitatea inimii d. enerează cu o frecvenţă de 8$8 stimuli2minut e. enerează impulsuri cu o frecvenţă de ?8 stimuli2minut. *(+; F"sc$cuu H$s "re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. se divide în două ramuri! dreaptă şi st;nă b. imprimă inimii ritmul idio$ventricular dacă centrul sinusal este scos din func6iune c. imprima inimii ritmul idio$ventricular dacă se întrerupe conducerea atrio$ventriculară d. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de @ impulsuri2minut e. descarcă impulsuri cu o frecvenţă de ?8 impulsuri2minut *(; Con!uct$/$$t"te"7 a. este proprietatea miocardului de a propaa ec,ita6ia în toate fibrele sale b. viteza de conducere este de 98 ori mai mare prin fasciculul His şi reţeaua Pur4in5e dec;t prin miocardul atriilor şi ventriculelor c. de acare dezvolta tensiune întreimpulsul capetele fibrelor sale d. este este proprietatea caracteristicămiocardului doar celulelor ini6iază şi conduc e. prin fibrele miocardului de lucru nu se pot propaa stimuli *(@; Ur#%to"ree enun'ur$ !espre contr"ct$$t"te" $n$#$$ sunt "!e9%r"te7 a. este o proprietate fundamentală care conferă inimii capacitatea de a func6iona ca o pompă 127
b. este proprietatea miocardului de a enera stimuli electrici c. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale d. prin contracţie! fibrele miocardice se scurtează şi enerează presiune asupra coloanei de s;ne e. în urma contracţiei! s;nele este e+pulzat din ventricule în marile artere *(=; L" o 2rec9en'% c"r!$"c% !e @+ /%t%$#$nut8 c$cu c"r!$"c !ure"3% )8= secun!e8 !$n c"re7 a. sistola atrială are o durată de 8!9 secunde b. diastola atrială durează 8! secunde c. sistola ventriculară durează 8!7 secunde d. diastola ventriculară are o durată de 8!@ secunde e. diastola enerală este de 8! secunde *(?; D$"sto" 0ener"%7 a. este faza în care se produce zomotul # b. în timpul ei valvele mitrală şi tricuspidă sunt înc,ise c. în acest timp s;nele trece din ventricule în atrii d. este faza în care atriile şi ventriculii se rela+ează e. are o durată de 8!@ secunde *); C$cu c"r!$"c7 a. la o frecven6ă de @ bătăi pe minut! durează 8!@ secunde b. este format dintr$o sistolă Ei o diastolă c. durata sa este invers propor6ională cu frecven6a cardiacă d. manifestările acustice care îl însoţesc sunt reprezentate de zomotele cardiace e. fazele lui sunt sincrone respira6ia **; R$t#u c"r!$"c este "cce er"t !e7 a. stimularea parasimpaticului b. căldură c. fri d. stimularea simpaticului e. somn *(; Br"!$c"r!$" "p"re n ur#%to"ree s$tu"$$7 a. fri b. stimularea parasimpaticului simpaticului c. d. căldură e. la creEterea duratei ciclului cardiac! peste 8! secunde. *; For" !e contr"c$e7 a. este invers propor6ională cu rosimea pere6ilor inimii b. este mai puternică la atrii dec;t la ventricule c. este mai puternică la ventricule dec;t la atrii d. este mai puternică la ventriculul drept dec;t la cel st;n e. este propor6ională cu rosimea pere6ilor inimii *>; S$sto" c"r!$"c%7 a. reprezintă faza de rela+are a inimii b. reprezintă faza de contrac6ie a inimii c. d. în în această această fază! fază! inima inima este este ec,itabilă inec,itabilă e. în această fază! inima este în perioada refractară absolută *+; F"3" !e contr"c $e $3o9ou# etr$c%7 a. face parte din diastola ventriculară b. face parte din sistola ventriculară 128
c. începe în momentul înc,iderii valvelor atrio$ventriculare d. începe în momentul în înc,iderii valvelor semilunare e. se caracterizează print$o creEtere foarte rapidă a presiunii într$o cavitate înc,isă *; F"3" !e eec$e7 a. face parte din diastola ventriculară b. începe cu desc,iderea valvelor semilunare şi se termină cu înc,iderea acestora c. permite e+pulzarea în marile artere a volumului sistolic d. în această fază ventriculele se rela+ează e. în această fază ventriculele se contractă *@; D$"sto" 9entr$cu "r%7 a. reprezintă rela+area miocardului b. în această fază! presiunea intraventriculară creEte rapid c. în această fază! valvele semilunare se înc,id c;nd presiunea din ventricule depăEeEte presiunea din arterele mari d. în această fază! valvele semilunare se înc,id c;nd presiunea din ventricule devine inferioară presiunii din arterele mari e. pe o electrocardioramă este reprezentată de unda 3 *=; Între #o#entu nc:$!er$$ 9"9eor "tr$o.9entr$cu"re $ #o#entu !esc:$!er$$ 9"9eor se#$un"re "re oc7 a. sistola atrială b. diastola atrială c. sistola ventriculară $ contrac6ia izovolumetrică d. sistola ventriculară$faza de e5ec6ie e. diastola ventriculară *?; Între #o#entu !esc:$!er$$ 9"9eor se#$un"re $ #o#entu nc:$!er$$ "cestor" "re oc7 a. sistola atrială b. diastola atrială c. sistola ventriculară$contrac6ia izovolumetrică d. sistola ventriculară$faza de e5ec6ie e. diastola ventriculară *>); Înre0$str"re" 0r"2$c% " #"n$2est%r$or eectr$ce c"re nsoesc c$cu c"r!$"c repre3$nt%7 a. fonocardiorama b. ecorafia cardiacă c. coronarorafia d. electrocardiorama e. electroencefalorama *>*; M"n$2est%r$e #ec"n$ce c"re nsoesc c$cu c"r!$"c sunt7 a. biocuren6ii de depolarizare Ei repolarizare miocardică b. Eocul ape+ian c. pulsul arterial d. zomotele cardiace e. electrocardiorama *>(; ,usu "rter$"7 a. este o manifestare acustică care înso6eEte ciclul cardiac b. reprezintă o e+pansiune sistolică a peretelui arterial datorită creEterii bruEte a presiunii s;nelui c. se poate palpa la nivelul arterei radiale d. reprezintă o e+pansiune sistolică a v;rfului inimii e. înreistrarea sa rafică se numeEte sfimoramă 129
*>; ,"p"re" pusuu$ "rter$" "!uce $n2or#"$$ !espre7 a. frecven6a cardiacă b. volumul diastolic c. volumul sistolic d. ritmul cardiac e. satura6ia în o+ien a s;nelui arterial *>>; In2"rctu "cut !e #$oc"r! se pro!uce c" ur#"re "7 a. obstruc6iei căilor bronşice produsă de fumat b. obstruc6iei prezente pe una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare c. pierderii de s;ne d. întreruperii func6ionării nodulului sinoatrial e. întreruperii conducerii stimulului între nodulul atrio$ventricular şi fasciculul His *>+; F"ctor$$ !eter#$n"n$ "$ pres$un$$ "rter$"e sunt7 a. debitul cardiac! a cărui creştere determină creşterea presiunii b. rezistenţa periferică a sistemului vascular! a cărei creştere determină şi creşterea presiunii c. volumul de s;ne din arborele vascular! a cărei creştere determină şi scăderea presiunii d. elasticitatea arterelor! a cărei scădere duce la creşterea presiunii e. volemia! a cărei scădere determină şi scăderea presiunii. *>; Re"$" !$ntre re3$sten'" per$2er$c% &$ 2"ctor$$ !eter#$n"n$ "$ "ceste$" po"te 2$ enun"t% "st2e7 a. este direct propor6ională cu lunimea vasului b. este direct propor6ională cu diametrul vasului c. este invers propor6ională cu diametrul vasului d. este mai mică c;nd vasul este mai înust şi mai lun e. este direct propor6ională cu v;scozitatea s;nelui *>@; C"r"cter$st$c$ "e re3$sten e$ per$2er$ce7 a. este cu at;t mai mare cu c;t vasul este mai înust şi mai lun b. este cu at;t mai mare cu c;t s;nele este mai v;scos c. rezistenţa periferică este scăzută în ateroscleroză d. rezistenţa creşterea crescută elasticităţii arterelor de areînustarea ca efect creşterea la curerea s;nelui e. determinată vasului varezisten6ei duce la creşterea presiunii arteriale *>=; 0o#otee c"r!$"ce7 a. sunt manifestări electrice ale ciclului cardiac b. zomotul # marc,ează începutul sistolei ventriculare c. zomotul ## marc,ează începutul diastolei ventriculare şi este produs de înc,iderea valvelor atrio$ventriculare d. zomotul # este produs de înc,iderea valvelor atrioventriculare şi vibra6ia miocardului la începutul sistolei ventriculare e. înreistrarea lor rafică se numeşte fonocardioramă *>?; 0o#otu II7 a. este o manifestare acustică a activită6ii cordului b. se produce la începutul sistolei ventriculare c. este enerat de înc,iderea valvelor semilunare aortice şi pulmonare d. este mai lun şi mai rav dec;t zomotul # e. se produce la începutul diastolei ventriculare *+); C"re !$ntre core"$$e !$ntre re3$sten'" per$2er$c% &$ pres$une" "rter$"% sunt corecteJ a. ,emoraiile scad presiunea arterială b. presiunea arterială sistolică sau ma+imă are o valoare de 98 mmH c;nd rezistenţa periferică este în limite normale c. scăderea elasticităţii pere6ilor arteriali creşte presiunea arterială 130
d. scăderea v;scozită6ii s;nelui creşte presiunea arterială e. debitul cardiac scăzut creşte presiunea arterială. *+*; C"re enun'ur$ re2er$to"re " pres$une" "rter$"% sunt corecteJ a. un vas elastic menţine o presiune normală b. variază invers propor6ional cu debitul cardiac c. în vasele riide şi înustate de plăci de ateromatoză! presiunea arterială este mare d. la v;rstnici! datorită scăderii elasticităţii arterelor! este mai mare scăderea volumului sanuin este urmată de creşterea presiunii arteriale "rter$"% s$ste#$c%7 *+(;e.H$pertens$une" a. afectează vasele şi constituie un factor de risc pentru bolile inimii b. înseamnă creşterea presiunii arteriale sistolice peste 978$9?8 mmH c. nu are nici o consecin6ă neativă asupra sănătă6ii! dimpotrivă permite o mai bună perfuzie a unor orane d. o numim astfel c;nd presiunea diastolică este mai mare de 8 mmH e. duce la boli rave ale inimii! rinic,iului şi oc,ilor *+; ,res$une" "rter$"%7 a. este normală c;nd valoarea sistolică este de 98 mmH b. este mare c;nd are valoarea sistolică de 98 mmH c. se determină indirect prin măsurarea tensiunii arteriale cu un tensiometru d. creşte c;nd scade elasticitatea vaselor e. scade la v;rstnici *+>; C$rcu"$" 9eno"s% "re ur#%to"ree c"r"cter$st$c$7 a. volumul venos este de ? ori mai mare dec;t cel arteria l! aEadar în teritori ul venos se afla circa 8 S din volumul sanuin b. la oriinile sistemului venos! în venulele postcapilare! presiunea s;nelui este de 98 mm H c. volumul venos este de circa 7 ori mai mare dec;t cel arterial d. datorită volumului mai mare! în teritoriul venos se afla circa @ S din volumul sanuin e. la oriinile sistemului venos presiunea s;nelui este de 988 mm H *++; Înto"rcere" 9eno"s% " s
s;nele din venele cave în timpul diastolei ventriculare c. creează şi menţine o diferenţa de presiune între aortă şi atriul st;n d. aspiră s;nele din venele cave în timpul sistolei ventriculare e. creează şi menţine o diferenţa de presiune între aortă şi atriul drept *+?; Ur#%tor$$ 2"ctor$ 2"9or$3e"3% nto"rcere" 9eno"s%7 a. marea distensibilitate a venelor care permite acumularea unui volum mare de s;ne b. mersul pe 5os pentru că în acest timp se produc contracţii ale muşc,ilor membrelor inferioare c. prezenţa valvulelor venoase în venele situate deasupra cordului d. radientul presional dintre începutul sistemului venos! unde avem o presiune de 98 mmH şi atriul drept unde presiunea este 8 e. ravitaţia! care favorizează întoarcerea venoasă în venele situate deasupra atriului drept *); M"s"u pus"t$7 a. nu influenţează întoarcerea venoasa b. efectuat de artere asupra venelor omonime are efect defavorabil asupra întoarcerii venoase c. efectuat de contracţiile musculare asupra venelor profunde are efect favorabil asupra întoarcerii venoase d. efectuat de contracţiile musculare asupra venelor profunde are efect defavorabil asupra întoarcerii venoase e. realizat datorită pulsaţiilor arterelor şi comprimarea venelor omonime are efect favorabil asupra întoarcerii venoase **; ,e un tr"seu EG8 se#n$2$c"$" un!eor este ur#%to"re"7 a. unda P reprezintă activarea sau depolarizarea ventriculară b. undele Z! I! D reprezintă activarea sau depolarizarea ventriculară c. unda P reprezintă repolarizarea sau diastola atrială d. unda P reprezintă activarea sau depolarizarea atrială e" unda ( semni)că repolarizarea ventriculară
132
REOLVĂRI7 9. . 7.a ?. @.
a! c! e a! e b! d! a!c!d!e a!c!d!e
?@.> d ?.>e ?.>d ?. a! b! d ?=.> b @8. a!b!c @9.>d
=9.> d =. a!d!e =7. b!c! e =?.> a =@.> d =.> c =.> b
.> .> ec . a! d! e =. a!c!d!e 98. a!d 99. a!b!e 9.>c 97. c!d 9?. a!b!d [email protected] c! !d 9.a d! !e 9. b!c 9.>e
@.> @7.c a! e @?.> d @@. a!b!e @.>c @. a!c!e @.> d @=.>c 8.>c 9. b!c!e . b!c!e 7.a d! ?.c d!
=.> ==. ca! c! d! e 988.>b 989.a c! !e 98. b!d!e 987. a!d 98?.>c 98@. a!b!c 98. a!c!d 98.c d! !e 98.b c! !e 98=. c!d 998. a! c! e
9=.>c 8.>c 9.>b .>c 7.>b ?.>b @. b!c!e . a!c!d!e .a !d!e . a!d!e =.a d! !e 78. b!d 79. a!e
@.> .d a!c!d .a c!e! .a c! =.a b!!d 8.b c!e! 9. a!b!d .>b 7. a!b!d!e ?. b!d!e @. b!c!e . a!b!e .a d!
999. a!d!b! 99. ec!e 997.>d 99?. a!b!c!e 99@. b!c 99. c!d 99.b e! 99.a b! !e 99=.a !d 98. c!e 99.a c! !e 9.>b 97. a!b!d
7. 77. a! a!c! ce 7?. a!c!d [email protected] !d!e 7. a!b!d 7. b!c!d 7.>c 7=. a!c!d!e ?8. b!c!d ?9. a!b!e ?. b!e ?7.b c! ! d!e ??.a !b!c!e
.=.d!eb!c!d 8.>e 9. a!d!e .>c 7.>b ?. a!b!e @. b!c . b!e . a!c . b!c!e =. a!e =8. a!c!e
9?. ec!d 9@. b!a! 9. a!b 9.a !c!d!e 9. a!b!c!d 9=.>d 978. b!c!d 979. b!d 97. a!c!e 977. c!e 97?. b!d!e [email protected] c! !e 97.b !c!e 133
97. a! d! e 97.>c 97=.>d 9?8.>d 9?9. b! c 9?. b!c!e 9?7. a!c!d 9?@. 9??.>b a! b! d! e 9?. a! c! e 9?.a b! !e 9?. b!d!e 9?=. a!c!e 9@8. a! b! c 9@9. a!c!d 9@. a!b!e [email protected] c! !d 9@?.b c! !d 9@@. a!c!e 9@.>c 9@. a!d! a!d! 9@. ee 9@=. b!d!e 98.>e 99. b!d!e
RES,IRA-IA *; C%$e resp$r"tor$$ sunt repre3ent"te !e7 a. cavitatea nazală b. farine c. esofa d. stomac e. duodenul. (; L"r$n0ee co#un$c% !$rect cu7 a. esofaul b. bron,iolele c. fosele nazale d. cavitatea orală e. farinele. ; Despre c"9$t"te" n"3"% se po"te "2$r#" c%7 a. este alcătuită din două spa6ii simetrice numite fose nazale b. este situată deasupra bazei craniului c. comunică direct cu farinele d. este delimitată posterior de arcadele dentare e. reprezintă o cale de răsp;ntie între calea respiratorie Ei calea diestivă. >; Re2er$tor " tr":ee se po" te "2$r#" c%7 a. reprezintă un oran e+cretor sub formă de tub b. continuă larinele c. are o lunime de 98$9 mm d. la nivelul 3? tra,eea se împarte în două bron,ii e. se ramifică intrapulmonar form;nd arborele bronEic. +; Ae0e$ r%spunsur$e corecte re2er$to"re " p%#
d. la nivelul lor au loc sc,imburile de aze e. reprezintă ramifica6ii ale arborelui bronEic. ?; L" n$9eu c%ru$ se0#ent se pro!uc sc:$#/ur$e !e 0"3eJ a. bron,iole respiratorii b. bron,iole lobulare c. alveole pulmonare d. ducte alveolare e. are fibre musculare oblice *); Ac$n$$ pu#on"r$ cupr$n! ur#%to"ree 2or#"$un$7 a. bron,iole lobulare b. bron,iole respiratorii c. ducte alveolare d. săcule6i alveolari e. alveole pulmonare **; Ae0e'$ or!$ne" corect% " se0#enteor c%$or resp$r"tor$$7 a. cavitatea nazală $ larine $ farine tra,ee $ bron,ii b. cavitatea nazală $ farine $ larine bron,ii $ tra,ee c. cavitatea nazală $ farine $ esofa tra,ee $ bron,ii d. cavitatea nazală $ larine $ esofa tra,ee $ bron,ii e. cavitatea nazală $ farine $ larine tra,ee bron,ii. *(; Resp$r"$"7 a. reprezintă sc,imbul de o+ien Ei dio+id de carbon dintre oranism Ei mediu b. cuprinde ventila6ia pulmonară c. cuprinde difuziunea d. cuprinde secre6ia tubulară e. cuprinde reabsorb6ia tubulară. *; Re2er$tor " 9ent$"$" pu#on"r% se po"te "2$r#" c%7 a. se realizează ca urmare a varia6iilor ciclice ale volumului cutiei toracice b. cuprinde miEcarea inspiratorie Ei miEcarea e+piratorie c. plăm;nii sunt solidariza6i cu miEcările cutiei toracice prin intermediul pleurei d. reprezintă deplasarea aerului în ambele sensuri între alveolele pulmonare Ei atmosferă e. relarea se realizează prin centrii nervoEi din bulb Ei punte pe baza stimulilor proveni6i de la baroreceptori. *>; D$#ens$un$or p%#
*; a. ,r$n r$!$c" re" 0r$"uu$ cost"7 al cutiei toracice se măreEte diametrul lonitudinal b. se rela+ează diaframul c. sternul este proiectat înainte 135
d. se realizează miEcare de inspira6ie e. se micEorează diametrul lonitudinal al cutiei toracice. *@; D$"#etru "ntero.poster$or " tor"ceu$ po"te 2$ crescut7 a. în inspir b. prin ridicarea rila5ului costal c. prin proiectarea anterioară a sternului d. prin cobor;rea diaframului e. prin ridicarea diaframului. *=; Muc:$ $nsp$r"tor$ sunt7 a. muEc,ii care determină cobor;rea rila5ului costal b. muEc,ii abdominali c. diaframul d. muEc,ii ;tului e. muEc,ii capului. *?; Re2er$tor " pres$une" peur"% se po"te spune c%7 a. este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare b. în cele $7 secunde c;t durează e+pira6ia! for6ează @88 m* de aer să iese din plăm;n c. este presiunea din spa6iul cuprins între pleura viscerală Ei plăm;n d. este mai mică decăt cea atmosferică e. variază în func6ie de fazele respira6iei. (); Mo!$2$c%r$e pres$un$$ "9eo"re n c"!ru 2"3eor resp$r"$e$ sunt7 a. în inspir scade sub valoarea presiunii pleurale b. în inspir scade sub valoarea presiunii atmosferice c. în e+pir creEte peste valoarea presiunii atmosferice d. în timpul unei inspira6ii normale devine $9cm apă e. în timpul unei e+pira6ii normale devine $7 cm apă (*; Foree pu#on"re !e recu c"re st"u " /"3" re"$3% r$$ ep$r"$e $ sunt repre3ent"te !e7 a. for6e plastice ale 6esutului pulmonar însuEi b. for6e elastice ale 6esutului pulmonar însuEi c. for6e elastice datorate tensiunii superficiale ale lic,idului pleural d. for6e de contrac6ie a diaframului for6e elastice datorate tensiunii superficiale ale surfactantului pulmonar. ((;e.Vou#u curent repre3$nt%7 a. volumul de aer e+pirat Ei inspirat în timpul respira6iei normale b. volumul de aer e+pirat în timpul respira6iei for6ate c. volumul de aer inspirat în timpul respira6iei for6ate d. volumul de aer care răm;ne în plăm;n în urma unei e+pira6ii for6ate e. volumul de aer care răm;ne în plăm;n în urma unei e+pira6ii normale. (; Vou#u $nsp$r"tor !e re3er9% este !e "pro$#"t$97 a. @88 m* b. 9@88 m* c. 888 m* d. 7888 m* e. 7@88 m*.
(>;a.C"p"c$t"te" 2unc$on"% repre3$nt%7 suma dintre re3$!u"% volumul curent Ei volumul inspirator de rezervă b. suma dintre volumul rezidual Ei volumul e+pirator de rezervă c. suma dintre volumul curent! volumul inspirator de rezervă Ei volumul e+pira tor de rezervă 136
d. suma dintre volumul rezidual! volumul curent! volumul inspirator de rezervă Ei volumul e+pirator de rezervă e. suma dintre volumul rezidual Ei volumul curent. (+; C"p"c$t"te" pu#on"r% tot"% "re o 9"o"re !e "pro$#"t$97 a. @888 m* b. 9@88 m* c. 888 m* d. 7888 m* e. 7@88 m*. (; C"re !$ntre ur#%to"ree 9ou#e const$tu$e c"p"c$t"te" 9$t"%7 a. volumul inspirator de rezervă b. volumul curent c. volumul rezidual d. volumul e+pirator de rezervă e. volumul pleural. (@; C"p"c$t"te" $nsp$r"tor$e repre3$nt%7 a. volumul de aer pe care o persoană îl poate respira pornind de la nivelul respira tor normal p;nă la distensia ma+imă a plăm;nilor b. volumul de aer care răm;ne în plăm;n în urma unei e+pira6ii normale c. volumul ma+im de aer pe care o persoană o poate scoate din plăm;ni după o inspira6ie ma+imă d. volumul de aer care răm;ne în plăm;n în urma unei e+pira6ii for6ate e. volumul ma+im p;nă la care pot fi e+pansiona6i plăm;nii prin efort inspirator ma+im (=; Ur#%to"ree 9ou#e s"u c"p"c$t%$ pot 2$ #%sur"te sp$ro#etr$c7 a. volumul inspirator de rezervă b. volumul curent c. volumul rezidual d. capacitatea vitală e. capacitatea reziduală func6ională. (?; Ae0e'$ enun'ur$e corecte !espre !e/$tu resp$r"tor7 a. la un volum curent de @88 m* Ei o frecven6ă respiratorie de 92min! este eal cu =*2min b. se mai numeEte Ei minut$volumul respirator c. este eal cu produsul dintre frecven6a respiratorie Ei volumul curent d. răm;ne nesc,imbat în efort e. reprezintă cantitatea de aer deplasată în arborele respirator în fiecare minut. ); Vent$"$" "9eo"r%7 a. reprezintă volumul de aer care a5une în zona alveolară a tractului respirator în fiecare minut b. are o valoare de apro+imativ ?!@$@ *2min c. este eală cu suma dintre ventila6ia pulmonară Ei ventila6ia spa6iul mort d. nu participă la sc,imburile de aze e. reprezintă unul din factorii ma5ori care determin ă presiunile par6iale ale o+ienului Ei dio+idului de carbon în alveole.
*; a. In!$c"t$ 2"ctor$$ c"re $nter9$n $n re"$3"re" ep$r"'$e$ $n$&t$te7 elasticitatea pulmonară b. rela+area diaframului c. retrac6ia elastică a peretelui toracic d. contrac6ia musc,ilor abdominali 137
e. contrac6ia muEc,ii ;tului. (; D$2u3$une" se re2er% "7 a. trecerea o+ienului din alveolă în capilar b. trecerea dio+idului de carbon din alveolă în capilar c. trecerea dio+idului de carbon din capilar în alveolă d. trecerea o+ienului din capilar în alveolă e. trecerea o+ienului din bron,iola respiratorie în capilar. ; Re2er$tor " "eru "9eo"r se po"te spune c%7 a. odată cu fiecare respira6ie este înlocuit total de aer atmosferic b. are o concentra6ie a azelor respiratorii diferită de cea a aerului atmosferic c. este umezit înainte să a5ună în alveole d. este mai uscat dec;t aerul atmosferic e. primeEte în permanen6ă o+ien din s;nele pulmonar. >; Ae0e$ or!$ne" corect% n c"re este str%/%tut% #e#/r"n" "9eoo.c"p$"r% !e c%tre o #oecu% !e o$0en7 a. endoteliu capilar $ intersti6iu pulmonar $ epiteliu alveolar $ surfactant pulmonar b. endoteliu capilar $ intersti6iu pulmonar $ surfactant pulmonar epiteliu alveolar c. surfactant pulmonar epiteliu alveolar intersti6iu pulmonar endoteliu capilar d. surfactant pulmonar epiteliu alveolar intersti6iu pulmonar endoteliu capila e. intersti6iu pulmonar $ surfactant pulmonar endoteliu capilar $ epiteliu alveolar +; Re2er$tor " #e#/r"n" "9eoo.c"p$"r% se po"te spune c%7 a. are o rosime de apro+imativ 8! microni b. are în componen6ă intersti6iu pleural c. are o suprafa6ă totală de apro+imativ @8$988 cm d. are în componen6ă endocard e. are în componen6ă epiteliu alveolar ; Sunt 2"ctor$ c"re $n2uene"3% r"t" !$2u3$un$$ 0"3eor pr$n #e#/r"n" "9eoo. c"p$"r%7 a. presiunea par6ială a azelor în alveolă b. presiunea par6ială a azelor în capilarul pleural c. coeficentul de difuziune a azului d. rosimea membranei! direct propor6ional invers propor6ional @; e. Însuprafa6a e0%tur% membranei! cu !$2u3$une" 0"3eor resp$r"tor$$ pute# "2$r#" c%7 a. e+istă o diferen6ă între presiunea par6ială a o+ienului din alveolă fa6ă de capilarul pulmonar de 8 mmH b. după de traversează membrana respiratorie! moleculele de o+ien se dizolvă în plasmă Ei apoi difuzează în ,ematii c. e+istă o diferen6ă între presiun ea par6ială a mono+idului de carbon din capilarul pulmonar fa6ă de alveolă de mmH d. ealarea presiunilor par6iale ale azelor respiratorii se realizează! în mod normal! în 8!@ secunde e. sensul procesului este orientat dinspre sectorul cu presiune 5oasă către sector ul cu presiune înaltă. =; ,res$une" p"r$"% " 0"3eor resp$r"tor$$8 n !$2er$te secto"re8 este7 a. alveolar b. ?8 988mmH mmHpentru pentruo+ien dio+idîndeaerul carbon în capilarul pulmonar c. ?8 mmH pentru dio+id de carbon în aerul alveolar d. 988 mmH pentru o+ien în capilarul pulmonar e. ? mm H pentru o+ien în aerul alveolar. 138
?; Tr"nsportu 0"3eor resp$r"tor$$ pr$n s); Re2er$tor " tr"nsportu o$0enuu$ pr$n s*; Co#/$n"re" o$0enuu$ cu :e#o0o/$n" este con!$$on"t% !e7 a. presiunea par6ială a o+ienului plasmatic b. pH$ul plasmatic! a cărui scădere determină creEterea capacită6ii de leare a o+ienului de ,emolobină c. pH$ul plasmatic! a cărui scădere determină scăderea capacită6ii de leare a o+ienului de ,emolobină d. temperatura s;nelui! a cărei scădere determină scăderea capacită6ii de leare a o+ienului de ,emolobină e. temperatura s;nelui! a cărei creEtere determină scăderea capacită6ii de leare a o+ienului de ,emolobină >(; ,res$une" p"r$"% " o$0enuu$ " n$9e t$su"r este7 a. ?8 mmH b. mai mică dec;t în s;nele arterial c. ? mmH d. mai mare dec;t în aerul alveolar e. 988 mmH. >; În ur#" !$soc$er$$ o$:e# o0o/$ne$7 a. fiecare 988 m* de s;ne eliberează la 6esuturi! în reapus! m* o+ien b. s;nele o parte din o+i,emolobină devine o+idată c. venos capătă o culoare roEu,emolobină aprins! caracteristică d. o+ienul trece în alveola pulmonară e. ,emolobina răm;ne saturată în propor6ie de @8$8S. >>; Coe2$centu !e ut$$3"r e " o$0enuu$7 a. reprezintă cantitatea de o+ien care trece din s;ne în alveolă b. reprezintă cantitatea de o+ien care trece din alveolă în s;ne c. creEte în efort d. este de m* o+ien la fiecare 988 m* s;ne! în repaus e. reprezintă cantitatea de o+ien care trece din s;ne spre 6esuturi. >+; Re2er$tor " tr"nsportu !$o$!uu$ !e c"r/on pr$n s; Re0"re" 9ent$" $e$ se re"$3e"3%7 a. de către centrii nervoEi din punte 139
b. de către centrii nervoEi din bulb c. de către centrii nervoEi din mezencefal d. pe baza stimulilor proveni6i de la c,emoreceptorii din unele vase de s;ne e. pe baza stimulilor proveni6i de la c,emoreceptorii din unele vase limfatice. >@; O #oecu% !e :e#o0o/$n% se po"te co#/$n" cu #"$#u#7 a. ? molecule de o+ien b. molecule de o+ien c. ? molecule de dio+id de carbon d. molecule de dio+id de carbon e. 9 moleculă de o+ien. >=; F$ec"re #$$$tru !e s?; Re2er$tor " 0r$p% se po" te "2$r#" c%7 a. reprezintă o infec6ie a sistemului diestiv b. reprezintă o infec6ie acută! virală c. se poate transmite la alte persoane d. putem reduce numărul de îmbolnăviri prin vaccinarea antiripală e. afectează în eneral popula6ia adultă. +); Ur#%to"ree "2$r#"$$ !espre 2$/ro3" pu#on"r% sunt "!e9%r"te7 a. are loc înlocuirea 6esutului pulmonar cu 6esut fibros b. se poate dezvolta prin in,alarea îndelunată a prafului de cărbune c. este o boală contaioasă d. are caracter sezonier e. beneficiază de vaccinare pentru reducerea numărului de îmbolnăviri. +*; Re2er$tor " e#2$3e#u pu#on"r pute# spune c%7 a. reprezintă un proces pulmonar comple+ obstructiv Ei distructiv b. de cele mai multe ori este consecin6a fumatului e+cesiv c. are loc supradistensia alveolelor d. determină scade rezisten6a în capilarele pulmonare e. ,ipocapnie. +(;Ur#%to"ree /o$ repre3$nt% "2ect%r$ p"too0$ce "e s$st e#uu$ resp$r"tor7 a. emfizemul pulmonar b. uta c. ripa d. fibroza c,istică e. ulcerul astric. +; În c"!ru e2ortuu $ 2$3$c7 a. apare polipneea b. creEte coeficentul de utilizare al o+ienului c. apare apneea d. are loc obstruarea căilor aeriene mici e. creEte debitul respirator. +>; ,r$n "!un"re" ur#%to"reor 9ou#e pu#on"re o/$ne# c"p"c$t"te" 9$t"%7 a. volum curent b. volum inspirator de rezervă c. volum rezidual 140
d. volum$debit respirator e. volum e+pirator de rezervă. ++; Un !e/$t resp$r"tor !e ? L#$n corespun!e7 a. unei frecven6e respiratorii de 9 respira6ii2min Ei unui volum curent de @88 m* b. unei frecven6e respiratorii de 9 respira6ii2min Ei unui volum curent de @88 m* c. unei frecven6e respiratorii de 8 respira6ii2min Ei unui volum curent de @88 m* d. unei frecven6e respiratorii de 8 respira6ii2min Ei unui volum curent de ?@8 m* e. unei frecven6e respiratorii de 9 respira6ii2min Ei unui volum curent de ?@8 m*. +; Re2er$tor " 2eno#enu !e #e#/r"n% H"#/ur0er se po"te spune c%7 a. are rol în transportul o+ienului b. a5ută la formarea carbamino,emolobinei c. are loc în leucocit d. se mai numeEte Ei fenomenul mirării clorului e. a5ută la formarea bicarbonatului plasmatic. +@; He#"t$" petrece n #e!$e n c"p$"ru pu#on"r7 a. 8!@ secunde b. 8!@8 secunde c. 8!@ secunde d. !@ secunde e. @ secunde. +=; Vou#u !e "er pe c"re o perso"n% po"te resp$r" porn$n! !e " n$9eu resp$r"tor nor#" p
d. capacitatea inspiratorie Ei volumul rezidual e. capacitatea reziduală func6ională Ei volumul curent. (; C"r/"#$no:e#o0o/$n" re3ut% !$n7 a. combinarea dio+idului de carbon cu ,emolobina b. learea rupărilor amino terminale ale lobinei de dio+idul de carbon c. learea rupărilor carbo+il terminale ale lobinei de dio+idul de carbon d. combinarea dio+idului de carbon cu o+i,emolobina e. combinarea dio+idului de carbon cu amino,emolobina. ; D$"#etru on0$tu!$n" " cut$e$ tor"c$ce po"te 2$ #o!$2$c"t pr$n7 a. cobor;rea diaframului b. ridicarea diaframului c. ridicarea coastelor d. cobor;rea coastelor e. cobor;rea lotei. >; Vou#u cut$e$ tor"c$ce po"te 2$ #%r$t pr$n7 a. cobor;rea diaframului b. ridicarea diaframului c. ridicarea coastelor d. cobor;rea coastelor e. cobor;rea lotei. +; C"p"c$t"te" 9$t"% "re o 9"o"re !e "pro$#"t$97 a. @888 m* b. 9@88 m* c. 888 m* d. 7888 m* e. 7@88 m*. ; În e#2$3e#u pu#on"r8 sc%!ere" nu#%ruu$ !e c"p$"re pu#on"re !eter#$n%7 a. ,ipertensiune sistemică b. ,ipertensiune pulmonară c. creEterea rezisten6ei în circula6ia pulmonară d. scăderea presiunii par6iale a dio+idului de carbon e. respira6ia C,eNne$Dto4es.
@; a. Vou#u cut$e$ tor"c$ce po"te 2$ #%r$t pr$n7 cobor;rea diaframului b. ridicarea diaframului c. ridicarea coastelor d. cobor;rea coastelor e. cobor;rea lotei.
142
REOLVĂRI7 9. b a! .> e 7. c a! ?.d b! @.e d!a! .> c . d .ec!a! =.> c 98. b! c! d! e 99.>e 9. cb! a! 97. dc! b! a! 9?.dc!a! 9@.>c 9.d c! 9.cb!a! 9.dc! 9=. ed! 8. dc! b! 9.e b! .>a 7.>b ?.>b @.>a . db!a! .>a .db!a! =.ec!b! 78. e b!a! 79. a! 7.ccb!a! 77.c b! 7?.>c
[email protected] a! 7. c a! 7.db!a! 7.>c 7=.>b ?8.e b! ?9. e c! ?. ba! ?7. e a! ??. c! d! e [email protected] b! ?. db! a! ?.>a ?.>b ?=.d c!b! @8.b a! @9. cb! @.dc!a! @7.eb!a! @?. eb! a! @@.d a! @.e d! @.>c @.e d! @=. e c!a! 8. c a! 9. . ba! 7. ba! ?. b a! @.>e .c b! .c a!
143
a! b! c
A,ARATUL E6CRETOR *; Ne2roc$tu7 a. este unitatea morfoloică şi funcţională a rinic,iului b. asiură reabsorbţia tubulară c. nu prezintă microvili d. are o suprafaţă activă mare e. nu este adaptat bioc,imic pentru reabsorbţie (; Su/st"n'e c"re se re"/sor/ "ct$9 " n$9e ren" sunt 7 a. corpii cetonici b. lucoza c. ureea! acidul uric! creatinina d. aminoacizii e. carbonaţii! 1a0$ul! /0$ul ; ,"renc:$#u ren" 7 a. este format din medulară şi corticală b. nu conţine piramidele lui Malpi,i c. asiură procesul de filtrare şi reabsorbţie d. asiură procesul micţiune e. conţine şi calicelederenale mici >; F$tr"re" 0o#eru"r% 7 a. recuperează substanţele din capsula Boman în lomerulul renal b. se realizează din capilarele lomerulare în capsula Boman c. permite formarea urinei secundare d. depinde de şase tipuri de presiuni e. depinde de presiunea din capilarele lomerulare! de presiunea din capsula Boman! de presiunea coloid$osmotică a proteinelor plasmatice din capilare şi din capsula Boman +; Re'e"u" c"p$"r% per$tu/ u"r%7 a. este o reţea boată în capilare b. conţine şi c;teva arteriole c. se ăseşte în mare parte în medulară d. se află ăseşte în 5urul tubilor distali e. se în 5urul tubilor pro+imali ; F$tr"tu 0o#eru"r "re 9"o"re" !e7 a. 9@ dl2min b. 98 l2min c. 9@ Gl2min d. 98 l2zi e. 9@ l2zi @; Ne2ronu 7 a. este alcătuit din sistem tubular şi capsula Boman b. este unitatea anatomică a rinic,iului c. conţine tubul contort pro+imal d. este unitatea funcţională a rinic,iului e. este format din ansa Henle şi capsula Boman =; Ne2ron$$ 7 a. sunt în număr de apro+imativ 8 milioane b. sunt acoperiţi de seroasa peritoneală c. au rol în formarea urinei 144
d. sunt formaţi din c;te un corpuscul renal şi cinci tubi uriniferi e. sunt în număr de apro+imativ milioane ?; Ve3$c" ur$n "r%7 a. prezintă trei sfinctere b. este un oran parenc,imatos c. continuă ureterele d. este o cavitate e. fizioloic! nu se oleşte atunci c;nd acumulează doar 988 ml de urină *); Ureteree 7 a. sunt mici tuburi elastice b. se află între pelvisul fiecărui rinic,i şi vezica urinară c. propaă contracţia peristaltică a pelvisului renal d. sunt comprimate de presiunea intravezicală e. trec c;ţiva centimetri sub epiteliul vezical **; R$n$c:$$ sunt s$tu"'$ 7 a. în cavitatea abdominală b. de o parte a coloanei vertebrale lombare c. în pelvis d. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare e. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale sacrate *(; În structu r" r$n$c:$uu$ $ntr%7 a. calice mic b. calice mare superior c. papilă renală d. tub principal e. capsulă lomerulară *; C"re este procentu re" " !e/$tuu$ ren" !$n !e/$tu c"r!$"c !e rep"us J a. 98 S b. 9@ S c. !@ S d. @ S e. niciun răspuns nu este corect
*>; a. He# "tufir$"un7 semn clinic al nefritei poate b. întotdeauna se înt;lneste în cadrul cistitei c. este semn al insuficienţei renale reversibile d. poate fi însoţită în sindromul nefritic de ,ipertensiune e. este întotdeauna de cauză vezicală *+; R$n$c:$$ 7 a. au rol antito+ic prin secreţia de 1H7 b. participă la metabolismul calciului c. produc ,ipotensiune prin renină d. intervin în licoenoliză e. se continuă cu c;te un ureter *; Ur$n"7 a. conţine săruri de /! Ca! M b. conţine cantităţi mari de uree '@2 ?,( c. conţine mai mult de @888 leucocite 2ml d. nu conţine lucoză e. are peste =S apă 145
*@; L" 2$tr"re" 0o#eru"r% e2ect$9%8 p"rt$c$p% !$rect7 a. venulele renale b. arteriola aferentă şi eferentă c. proteinele plasmatice din capilarele lomerulare d. presiunea din capsula Boman e. conţinutul sanvin în Ca şi M *=; Ecre'$"7 a. este realizată de sistemul e+cretor b. este realizată de către rinic,i şi căile urinare c. este realizată de vezica urinară şi uretră d. este o funcţie a landelor endocrine e. este o funcţie a landelor diestive e+ocrine *?; În (> !e ore8 c"nt$t"te" !e "p% e$#$n"t% ren" este8 "pro$#"t$97 a. 9$9!@ l b. 9!@$!@ dl c. 8!@$9l d. 8!@$9dl e. niciun răspuns nu este corect (); Tr"ctu ur$n"r7 a. asiură transportul urinei finale b. este steril c. ,idratarea corectă a oranismului îl prote5ează d. este sensibil la colonizarea bacteriană e. poate fi inflamat (*; De/$tu s"n09$n ren" este 7 a. 9.88 ml2min b. 9.88 Gl2min c. 9@ S din debitul cardiac de repaus d. ?8 ml2988 ţesut2oră e. 9.88 dl2min ((; Ur$n" 2$n"%7 a. nu conţine elemente celulare b. se curăţă tractul renal este la eliminată c. acumulează întrec;nd micţiuni nivelul bazinetului d. conţine substanţe minerale e. poate conţine lucoză (; Func'$$e ren"e #"ore sunt 7 a. menţinerea temperaturii corporale b. eliminarea lucozei c. e+creţia produşilor de metabolism d. menţinerea ,omeostaziei şi a ec,ilibrului acido$bazic e. activarea vitaminei T 9 (>; Ve3$c" ur$n" r%7 a. comunică apical cu porţiunea inferioară a ureterelor b. se continuă inferior cu bazinetul c. voluntar al musculaturii d. are are control o prelunire! trionul vezical pere6ilor e. se poate inflama! av;nd acelaşi răsunet clinic la toţi pacienţii (+; Ce procent !$n "p" 2$tr"t% r%#
b. =S c. =@S d. 9S e. niciun răspuns nu este corect (; B"3$netu ren" 7 a. face parte din tractul urinar b. colectează urina din calicele mici c. este o zonă de parenc,im renal d. este un conduct mai dilatat e. continuă baza piramidelor renale (@; D$n co#po3$$" ur$n e$ 2$n"e $psesc7 a. sodiul b. ,ematiile c. HC-7$ d. creatinina e. lucoza (=; D$"$3"7 a. curăţă s;nele de produşii de metabolism b. foloseşte un circuit e+terior oranismului c. tratează şi insuficienţa renală acută d. foloseşte un circuit interior al oranismului e. este utilă în insuficienţa renală cronică! aceasta fiind ireversibilă (?; ,rocesu !e 2or#"re " ur$ne$ presupune 7 a. secreţia activă şi pasivă tubulară b. secreţia de renină c. ultrafiltarea lomerulară d. reabsorbţia activă e. reabsorbţia pasivă ); Insu2$c$en'" ren"%7 a. poate fi acută b. poate fi cronică c. nu se poate trata prin dializă d. este stadiul tratată numai e. evolutivmedicamentos final pentru toate bolile cu atinere renală *; L" n$9e ecretor8 ec:$$/ru "c$!o./"3$c " or0"n$s#uu$7 a. este menţinut de către vezica urinară b. este realizat şi prin secreţia de acid lactic c. este realizat prin acidifierea suplimentară a urinei d. este menţinut numai prin eliminarea surplusului de anioni e. niciun enunţ nu este corect (; In $ps" ADH7 a. se elimină urină diluată b. reabsorbtia tubulară este e+acerbată c. cantitatea de urină pe ?, este $!@l d. se elimină multă apă filtrată lomerular se produce reabsorbţia facultativă ;e.De/$tu 2$tr%r$$ 0o#eru"re 7 a. este cantitatea de filtrat lomerul ar care se formează într$un minut prin toţi nefronii unui rinic,i b. este cantitatea de filtrat lomerular care se formează într$un minut prin toţi nefronii 5u+tamedulari 147
c. este cantitatea de filtrat lomerular care se formează într$o oră prin toţi nefronii ambilor rinic,i d. este cantitatea de filtrat lomerular care se formează într$un minut prin toţi nefronii ambilor rinic,i e. toate enunţurile sunt false 7?. Mec"n$s#u contr"curent7 a. produce urina concentrată b. produce urina diluată c. este produs de nefronii corticali d. este produs de nefronii cu anse Henle luni e. este produs de apro+imativ 9@S dintre nefroni +; Ceuee tu/$or ur$ n$2er$7 a. se numesc nefrocite b. se numesc nefroni c. prezintă membrane ce conţin pompe metabolice d. participă la absorbţie e. prezintă numeroşi microvili ; S$n!ro#u ne2r$t$c 7 a. nu afectează nicicum funcţia normală a rinic,ilor b. poate include c. include edeme,ipertensiune sau insuficienţă renală d. poate evolua fulminant sau insidios e. evoluează la fel! la orice pacient @; Secre'$" tu/u"r% !e H K 7 a. se poate face prin sc,imb ionic b. are loc prin mecanism activ c. se realizează în funcţie de nivelul plasmatic al H0 d. se poate realiza pe toată lunimea nefronului e. se realizează! în principal! în tubul contort distal =; Re"/sor/'$" "ct$9% se re"$3e "3% 7 a. pentru substanţele utile b. prin travaliul metabolic al nefrocitului c. consum de eneriede şi o+ien d. fără împotriva radientelor concentraţie sau electrice e. pentru cataboliţi ?; Re"/sor/'$" p" s$9% se re"$3 e"3% 7 a. în radient c,imic b. conform diferenţelor de presiuni ,idrostatice c. cu consum de enerie d. limitat! în funcţie de capacitatea ma+imă de transport a nefronului e. în radient osmotic pentru apă >); K su2er% " n$9e ren" ur#%to"ree procese 7 a. filtrare b. reabsorbţie pasivă c. reabsorbţie activă d. secreţie activă e. inversare pasivă >*; M$c'$une" 7 a. este un proces refle+ b. este str;ns leată de tonusul intrinsec al peretelui vezical 148
c. nu poate fi controlată de trunc,iul cerebral d. poate să nu olească ini6ial în totalitate vezica urinară e. poate fi in,ibată de corte+ul cerebral >(; C"re !$ntre ur#%to"ree $c:$!e "re o co#po3$'$e $!ent$c%8 cu " p"s#e$ s"n0u$ne8 !"r este $ps$t !e prote$ne 7 a. serul fizioloic b. umoarea apoasă c. urina secundară d. urina primară e. endolimfa >; B$2"'$ "2$r#"'$$e 2"se 7 a. lomerulonefrita infecţioasă este un proces acut b. rinic,iul este un oran de tip cavitar c. secreţia de protoni în tubul contort distal este un proces pasiv d. urina se scure în vezică prin uretere e. urina primară conţine lipide >>; B$2"'$ enun'u corect !espre "ns" Hene 7 a. la nefronii 5u+tamedulari este scurtă b. uneori a5une la papilele renale c. se desc,ide în calicele mici d. nu poate a5une în medulară e. niciun enunţ nu este adevărat >+; H$u ren" 7 a. conţine artera renală b. se află în centrul rinic,iului c. se află pe partea medială a rinic,iului d. conţine vena renală e. cuprinde ureterul >; Re"/sor/'$" tu/u"r% ren"% !e N"K se 2"ce 7 a. prin travaliul metabolic al nefrocitului b. numai prin mecanism pasiv c. cu consum de enerie şi o+ien d. împotriva fără consum de A3P de concentraţie e. radientelor >@; Un!e se pro!uce re"/sor/'$" 2"cut"t$9% " "pe$ J a. în tubul contort pro+imal b. în ansa Henle c. în tubul contort distal d. în tubii colectori e. în bazinet >=; Tu/u contort pro$#" 7 a. determină reabsorbţia a 8S din apa filtrată lomerular b. determină secreţia de /0 c. face parte din nefron d. face parte din lomerulul renal e. se continuă contort >?; S2$nct eru 9e3$cu c"tubul etern 7 distal a. este controlat de către sistemul nervos b. este de tip striat c. este controlat voluntar 149
d. poate preveni mic6iunea e. este parţial neted! parţial striat +); Ur$n" nou 2or#"t% !eter#$n% pr$#" un!% per$st"t$c% " n$9eu 7 a. calicelor mici c. pelvisului d. ureterelor e. vezicii urinare e. uretrei +*; Re"/sor/'$" 2"cut"t$9% " "pe$ " n$9eu ne2ronuu$ este re"$3"t% !e7 a. adrenalină b. secretină c. ATH d. AC3H e. D3H +(; Secre$" tu/u" r% ren"%7 a. asiură eliminarea unor medicamente b. elimină substan6e plasmatice în e+ces c. relează concentra6ia plasmatică a creatininei d. transportă substan6e din interiorul tubului în intersti6iul peritubular e. se realizează numai în ansa Henle +; ,res$une" $ntr"9 e3$c"%7 a. creEte pe măsură ce urina se acumulează în vezica urinară b. creEte foarte mult la volume urinare de 88$788 ml c. creEte foarte mult la volume urinare de 788$?88 ml d. depinde de tonusul peretelui vezical e. creEte rapid la volume urinare de 88$788 ml +>; ,res$une" e2ect$9% !e 2$tr"re este !e 7 a. 98 mm H b. 9 mm H c. 7 mm H d. 8 mm H e. 8 mm H 7 ++; Sec re'$" !e NH a. reprezintă o e+creţie suplimentară de protoni b. reprezintă o e+cre6ie suplimentară de anioni c. nu determină o acidifiere suplimentară a urinei d. are efect antito+ic e. participă la formarea clorurii de amoniu +; Ce co#pu$ "$ ur$ne$ 2$n"e sunt p"r$" re"/ sor/$$ "ct$9 !$n ur$n" pr$#" r%8 !"r $ e$#$n"$ uter$or n ur$n" 2$n"%7 a. acidul uric b. /$ul c. ureea d. 1a$ul e. lucoza +@; D$ntre pr$nc$p$$e "$#ent"re "/sor/$te n $ntest$n8 o/$&nu$t8 n ur$n" 2$n"% nt<n$# 7 a. săruri minerale b. lipide c. proteine d. lucide 150
e. albumină +=; Tu/u contort !$st" " ne2ronuu$ 7 a. participă la procesele de secre6ie b. continuă ansa Henle c. participă în totalitate la formarea aparatului 5u+talomerular d. participă la reabsorbţia apei e. are un braţ ascendent! o buclă şi un braţ descendent
+?; a. Ur$n" 2$n"%7refle+ul de mic6iune la acumulări vezicale de 788$?88 ml determină b. con6ine ,ormoni c. con6ine enzime d. nu con6ine nicio ,ematie e. nu con6ine / ); Cou 9e3$c$$ ur$n "re7 a. se mai numeEte Ei trion b. are formă de p;lnie c. este o prelunire a ureterelor d. este o prelunire a corpului vezicii urinare e. are o structură musculară *; Ur$n" concentr"t% 7 a. se formează prin mecanismul contracurent b. se formează prin secre6ia în e+ces a sărurilor minerale Ei a leucocitelor c. apare în cazul deficitului de ATH d. se formează prin participarea nefronilor 5u+tamedulari e. se formează în capsula Boman (; Ce c"nt$t"te !e ur$n% se e$#$n% pe 3$8 n pre3en" ADHJ a.9! l b.9! l c.9! l d. 9!= l e. toate variantele sunt false
; Insu2$c$en" ren"% "cut%7 a. este stadiul final pentru toate bolile renale
b. reprezintă se trateazăpierderea întotdeauna prin dializă nefocitelor c. func6ionalită6ii d. rinic,ii func6ionează aproape fizioloic e. tate variantele sunt false
151
REOLVĂRI7 9. b! d .e d!b! 7. c a! ?. e b! @. ed!a! .> d . dc!b! . e c! =. ed!c! 98. ed!c!b! 99.d a! 9. eb! c! a! 97.>e 9?. d c! a! 9@. eb!a! 9.db!a! 9.d c! 9. b a! 9=.>a 8.ec!b!a! 9.>a . db! 7.d c! ?. d a. @.>d .d a! . eb! . eb!a! =. ed!c!a! 78.b a!
77.>d 7?. e d!a! a! c! d! e 7@. 7.dc!b! 7. a! b! c! d 7.db!a! 7=. e b!a! ?8.dc!a! a! b! d! e ?9. ?.>d ?7. eb! c! ??.>b a! c! d! e ?@. ?.ec!a! ?. dc! ?.c a! ?=. a! b! c! d @8.>c @9.>c @. c b!a! @7.d!c!a! @?.>a @@. a! c! d! e @.d b! @.>a @.db!a! @=. cb!a! 8. a! b! d! e 9.d a!
79.>e 7.d a!
7.>e.>c
152
METABOLISMUL *; ,rocesee #et" /o$ce7 a. sunt în totalitate de sinteză b. sunt în totalitate de deradare c. se realizează numai cu consum de enerie d. se potenţează reciproc e. se in,ibă reciproc (; Coe2$c$entu resp$r"tor7 a. este raportul dintre - eliberat şi C- consumat pentru o+idarea principiilor alimentare b. reprezintă eneria eliberată de principiile alimentare o+idate c. are valori diverse pentru diferite substanţe d. are cea mai mică valoare pentru lucoză e. reprezintă coeficientul de utilizare a - ; ,ot "p"re !$9erse "2ec'$un$ cut"n"te n c"3u sc%!er$$ n$9euu$ ur#%to"reor 9$t"#$ne7 a. tocoferol b. pirido+ină c. riboflavină d. retinol e. filoc,inona >; În $n"n$'$e7 a. primele depozite olite sunt cele lipidice b. eliminarea e+cesivă de lipide este constantă c. proteinele au două faze de epuizare d. prima etapă a depleţiei proteinelor este lentă e. semnele carenţelor metabolice apar doar în etapele finale ale inaniţiei +; Ceto"c$3$$ pot p"r t$c$p" "7 a. sinteza lucozei b. sinteza lipidelor c. ciclul /rebs d. sinteza aminoacizilor prin dezaminare e. sinteza aminelor ; Ac$!u "!eno 3$ntr$2bioene os2or$c7 prin decarbo+ilare a. este cel mai abundent depozit de leături fosfat macroerice din celulă b. conţine 97888 calorii2mol în leătura sa macroerică c. se sintetizează în mare parte în ciclul /rebs d. poate fi obţinut din ATP e. are două leături fosfat macroerice @; An"/o$s#u7 a. utlizează molecule absorbite în tubul diestiv b. utilizează molecule provenite din procesele catabolice c. predomină în cursul eforturilor mari d. reface moleculele uzate e. dea5ă o mare cantitate de enerie =; În 0$co$3" "n"ero/%7 a. randamentul eneretic este de S b. dintr$o moleculă de lucoză se obţine o moleculă de acid piruvic c. acidul piruvic este transformat în acid lactic d. acidul piruvic este transformat în acetilcoenzima A 153
e. se obţin două molecule de A3P ?; D$n punct !e 9e!ere 2unc'$on"8 $p$!ee 7 a. reprezintă principalul rezervor eneretic b. intră în constituţia citomembranelor c. asiură protecţia mecanică a oranelor d. reprezintă precursori ai ,ormonilor se+uali e. intervin în prima fază a coaulării *); St$#ue"3% procesee !e s$nte3% " prote$neor7 a. tiro+ina b. cortizolul 'în muşc,ii sc,eletici( c. estroenii d. lucaonul e. insulina **; Inter9$n n 2unc'$on"re" s$ste#uu$ ner9os centr"7 a. acidul ascorbic b. cobalamina c. nicotinamida d. tiamina e. filoc,inona *(; Centr$$ ner9o&$ !e re0"re " "portuu$ "$#ent"r sunt oc"$3"$ n7 a. ,ipotalamusul lateral b. ,ipotalamusul ventro medial c. neocorte+ d. partea inferioară a trunc,iului cerebral e. sistemul limbic *; V"or$e #et"/o$s#uu$ /"3"7 a. cresc sub influenţa stimulării simpatice b. sunt în medie de ?8 4cal242oră c. se pot abate cu ma+im 02$ 9S faţă de valorile medii d. se determină prin calorimetrie indirectă e. sunt mai crescute în profesiunile statice *>; A#$no"c$3$$7 a. au în eneral molecule mici celulară b. difuzează liber prin membrana c. au o concentraţie plasmatică de 7@ @ 2 dl plasmă d. pot fi obţinuţi din precursori lucidici e. pot fi descompuşi p;nă la amoniac şi uree *+; Ener0$" re3ut"t% !$n re"c'$$e c"t"/o$ce7 a. se obţine prin descompunerea substanţelor e+oene b. se obţine prin descompunerea substanţelor endoene c. este stocată în compuşi macroerici d. se pierde sub formă de căldură în procent de S e. este mai mare în cazul unui ram de lucoză! comparativ cu un ram de proteine *; ,e"0r" 7 a. apare în deficitul de tiamină b. se manifestă tulburări nervoase severe c. este însoţită deprin dermatite d. produce sterilitate e. este însoţită de manifestări diestive *@; Guconeo0ene3"7 154
a. apare ca urmare a aportului crescut de lucoză b. reprezintă transformarea lucozei în triliceride c. are drept consecin6ă depunerea lipidelor în ţesutul adipos d. este urmată de scăderea licemiei e. apare în cazul utilizării e+cesive a lucozei *=; G""cto3"7 a. este un diza,arid b. este o ,e+oză c. se absoarbe printr$un mecanism similar cu fructoza d. este transportată la ficat prin vena portă e. se transformă parţial în lucoză *?; Lec$t$n"7 a. este o enzimă b. este o proteină c. intră în alcătuirea membranelor celulare d. face parte din compozi6ia bilei e. este precursor al ,ormonilor proteici (); Sunt re"c'$$ !e t$p c"t" /o$c7 a. luconeoeneza b. licoliza c. licoenoeneza d. licoenoliza e. proteoliza ,epatică (*; C$cu re/s7 a. este ciclul acizilor tricarbo+ilici b. are loc în crestele membranei interne mitocondriale c. produce aceeaşi cantitate de enerie ca şi licoliza anaerobă d. produce 7? molecule de A3P e. furnizează H0 ((; G$ce#$" sc"!e c" ur# "re "7 a. nivelului ridicat al insulinei b. luconeoenezei c. licolizei d. licoenolizei e. licoenoenezei (; Sunt pro!use " n$9eu #$cro2ore$ $ntest$n"e7 a. filoc,inona b. acidul ascorbic c. tiamina d. riboflavina e. pirido+ina (>; C:$o#$cron$$7 a. se formează în ,epatocite b. a5un prin vasele c,ilifere în limfă c. a5un în s;ne d. sunt scindaţi enzimatic p;nă la monoza,aride e. conţin triliceride (+; Contr$/u$e " #o/$$3"re" r"p$!% " "c$3$or 0r"&$ &$ " !e0r"!"re" or7 a. catecolaminele b. ,ormonii lucocorticoizi 155
c. ,ormonul de creştere d. insulina e. ,ormonii tiroidieni (; G$co0enu7 a. reprezintă o rezervă eneretică de @8888 4cal b. este mobilizat în cazul e+punerii la fri c. este depozitat în muşc,i d. este metabolizat la nivelul reticulului endoplasmatic neted e. este depolimerizat sub acţiunea lucaonului (@; Ane#$" po"te 2$ o consec$n% " "9$t"#$no3e$7 a. T b. % c. B9 d. C e. B9 (=; Ac$3$$ 0r"&$7 a. pătrund mai ales în celulele nervoase b. se ăsesc în cantitate mare în plasmă c. pot fi utilizaţi pentru resinteza unor compuşi lipidici d. în urma reacţiilor de beta$o+idare eliberează enerie e. intră în compozi6ia c,ilomicronilor (?; ,r$ntre rour$e 2unc'$on"e "e prote$neor se nu#%r%7 a. acoperirea consumului eneretic b. constituirea ultrastructurii celulare c. alcătuirea substanţei fundamentale a ţesutului osos d. transportul substanţelor prin lic,idele interstiţiale e. sinteza unor ,ormoni ); Sunt 9$t"#$n e :$!rosou/$e7 a. tocoferolul b. filoc,inona c. riboflavina d. pirido+ina retinolul *;e.Rou p"st$c " 0uc$!eor7 a. este primordial b. se manifestă în cursul procesului de licoliză c. constă în formarea depozitelor de licoen d. revine ribozelor din structura acizilor nucleici e. se datorează licoproteinelor de pe faţa e+ternă a membranei celulare
(; Rour$e "c$!uu$ "scor/$c se #"n$2est% n7 a. ,emostază b. metabolismul calciului c. vedere d. diviziunea celulară e. procesele de o+ido$reducere ; A#$nee /$o0ene se o/'$n pr$n7 a. dezaminare b. lipoeneză c. luconeoeneză d. decarbo+ilare 156
e. beta$o+idare >; O !$et% corect% con'$ne7 a. @8S proteine b. @8S lucide c. 7@S lipide d. 9@S proteine e. 9@S lucide +; Aportu eces$9 !e 0uc$!e po"te !eter#$n"7 a. transformarea acizilor raşi în lucoză b. licoenoliză c. tranformarea lucozei în triliceride d. transformarea aminoacizilor în lucoză e. creşterea cantităţii de ţesut adipos @; Coesterou7 a. intră în compozi6ia c,ilomicronilor b. face parte din structura membranei celulare c. este precursor al ,ormonilor tiroidieni d. are o valoare normală de 788 m2dl e. se poate depune sub endoteliul arterial =; Ho#eost"3$" 0$ce #$e$ este re0"t% !e7 a. insulină! care este ,ipolicemiantă deoarece favorizează utilizarea lucozei în ţesuturi b. lucaon! care stimulează licoenoliza şi luconeoeneza c. tiro+ină! care este un ,ormon ,ipolicemiant d. cortizol! care stimulează luconeoeneza e. adrenalină! care scade licemia deoarece stimulează licoenoliza =; Despre co/""#$n% este "!e9%r"t c%7 a. intră în alcătuirea miceliilor şi se absoarbe împreună cu lipidele b. relează ,ematopoieza c. este produsă de microflora intestinală d. deficitul său determină anemia feriprivă e. anemia instalată în urma avitaminozei se caracterizează prin ,ematii mai mici ?; O/e3$t"te" se po"te !" tor"7 a. creşterii b. aportuluiconsumului e+cesiv de eneretic lucide c. tulburărilor metabolismului intermediar d. sindromului Cus,in e. ,ipertiroidismului >); C"t"/o$s#u pre!o#$n%7 a. la v;rstele tinere b. în perioadele de convalescenţă c. în cursul eforturilor mari d. c;nd are loc diviziunea accelerată şi diferenţierea celulară e. la v;rstnici >*; Ce" #"$ #"re c"nt$t"te !e AT, 1?+4 2urn$3"t% !e o #oecu% !e 0uco3% este s$ntet$3"t% n procesu !e7 a. anaerobă b. licoliză licoenoeneză c. fosforilare o+idativă d. licoenoliză e. luconeoeneză 157
>(; În /o"" /er$./er$ "p"r7 a. polinevrite b. tulburări respiratorii c. ,emoraii d. demineralizări osoase e. tulburări cardiace >; C"e" pento3 o.2os2"'$or7 a. este procesul de formare a licoenului b. este procesul de formare a lucozei din aminoacizi c. este o cale alternativă licolizei d. se finalizează cu eliberarea de enerie e. determină creşterea licemiei >>; Su/st"n'ee p"st$ce7 a. asiură suportul eneretic b. participă la crearea unor structuri noi c. refac structurile uzate d. sunt numai de provenienţă e+oenă e. sunt reprezentate de vitamine >+; Ur#%to"ree 9"or$ #e!$$ "e p"r"#etr$or #e!$uu$ $ntern sunt corecte7 a. licemia @ 998 m2dl b. albumine 7!@ @ m2dl c. lobuline !@ 7!@ m2dl d. proteine plasmatice totale !@ 2dl e. natriemia 97@ 9? m2dl >; În pro2es$un$e !$n"#$ce consu#u ener0et$c po"te "un0e "7 a. cel mult 7888 4cal2? ore b. @8 888 4cal2? ore c. 9 888 calorii2oră d. 9 4cal242oră e. @ 888 4cal2? ore >@; Apet$tu7 a. este senzaţia de împlinire a inestiei de alimente b. se esteasociază dorinţacu decontracţiile alimente de foame de la nivelul stomacului c. d. este dorinţa pentru un anumit tip de aliment e. este senzaţia de plenitudine astrointestinală >=; Ener0$" e$/er"t% pr$n :$!ro$3" AT, este ut$$3"t% pentru7 a. conducerea nervoasă b. secreţia landulară c. sinteza fosfocreatinei d. difuziunea facilitată e. contracţia musculară >?; AD,7 a. controlează licoliza b. controlează o+idarea lucozei c. fi convertit în A3P d. poate prezenţa sa determină stoparea deradării lucozei e. poate fi transformat în AMP +); Sen3"'$" !e 2o"#e "p"r e c
b. este omisă una din mesele obişnuite c. se instalează senzaţia de plenitudine astrointestinală d. este activat centrul ,ipotalamic ventro$medial e. devine activ centrul ,ipotalamic lateral +*; Toco2erou "re ro n7 a. ,emostază b. diviziunea celulară c. biocataliza enzimatică d. imunitate e. vedere +(; De2$c$tu !e ret$no po"te !eter#$ n"7 a. uscarea teumentului b. sterilitate c. +eroftalmie d. scorbut e. tulburări de creştere +; Despre c"c$2ero este "!e9%r"t c%7 a. se absoarbe în intestinul distal b. activează absorbţia calciului c. influenţează metabolismul fosforului d. avitaminoza poate determina spasmofilie e. în lipsa sa apare anemie +>; R$/o2"9$n" $nter9$n e n7 a. respira6ia tisulară b. ,ematopoieză c. vedere d. interitatea epiteliilor de acoperire e. metabolismul lucidelor
159
REOLVĂRI7 9. e d! .> c 7.d c!b! ?.> b @.c b!a! .e d! . db!a! .e c! =. e d! 98.e c! 99.dc!a! 9. b! d! ea! 97.d a! 9?.e d! 9@. cb!a! 9.ec!b! 9.>e 9.d b! 9=.d c! 8.ed!b! 9. e c! a! . e c! a! 7. ed!a! ?.ec!b! @. eb! c! a! . d! eb! c! .e d!
. e d!c! =. e d! 78.d c! 79.>e 7.>e 77.>d 7?.dc!b! [email protected] c! 7. e b!a! 7.db!a! 7.>b 7=. db! c! ?8.e c! ?9.>c ?. eb!a! ?7. dc! ??.c b! [email protected] a! ?.>e ?.>d a! b! c! e ?. a! b! c! e ?=. @8. eb!a! @9. db! @. ec! a! @7. db! c! @?.c a!
160
FUNC-IA DE RE,RODUCERE *; Ap"r"tu 0en$t" 2e#$n$ n cupr$n!e7 a. ovarul $ o landă e+ocrină b. căile enitale c. vulva cu cele două repliuri cutanate d. mamela e. labiile mici (; Testosteronu7 a. este un ,ormon cu structură sterolică b. are nivelul sanuin relat de D3H c. participă la dezvoltarea musculaturii d. secretat în cantităţi mai mici dec;t cele normale determină apariţia infantilismului enital e. este un puternic anabolizant proteic
; G"n!e #$te sunt 7 a. ovarele b. veziculele seminale c. testiculele
d. landele mamare e. pancreasul >; B$2"$ enun'ur$e 2"se pr$9$to"re " 2ecun!"'$e7 a. are loc în treimea superioară a uterului b. procesul necesită doi sau mai mul6i spermatozoizi c. se poate realiza pe perioada menstrei d. este un proces intern e. este realizată de ultimul spermatozoid a5uns la ovul +; Or0"ne 0en$t"e eterne sunt 7 a. veziculele seminale b. prostata c. bursele scrotale d. vulva landa 7mamară ; e. V"0$nu a. continuă vulva b. este un conduct musculo$elastic c. se ăseşte în continuarea uterului d. se inseră pe e+tremitatea superioară a uterului e. con6ine fibre musculare striate @; Sper#"to3o$!u 7 a. după formare se înmaazinează în epididim b. poate fi de tip 0" 2 0[ c. este o celulă imobilă d. se formează din spermatoonie e. ia naştere la nivelul epididimului =; Uteru 7 a. se află în spatele rectului b. are în componenţa peretelui fibre musculare striate c. este un oran parenc,imatos d. face leătura între trompele uterine Ei vain 161
e. nu are funcţie endocrină ?; Hor#on$$ "n!ro0en$ 7 a. sunt secretaţi la nivelul celulelor *eNdi b. sunt secretaţi la nivelul ţesutului interstiţial c. au structură lipidică d. determină atrofierea musculaturii sc,eletice e. determină dispunerea specifică a rasimii de rezervă *); C"re !$ntre c%$e sper#"t$ce nu se !esc:$! n uretr% 7 a. re6eaua testiculară b. canalul epididimar c. canalul deferent d. canalul e5aculator e. canalul eferent **; on" cort$c"% " o9" ruu$ 7 a. conţine vase sanvine şi nervi b. conţine foliculi primordiali c. nu conţine foliculi secundari d. eliberează c;te un ovocit pe lună e. conţine lunar un folicul matur care este cel mai voluminos *(; B$2"'$ "2$r#"'$$e corecte 7 a. funcţia de reproducere asiură perpetuarea speciei umane b. dacă ziotul are ??"" cromozomi! copilul va fi băiat c. naEterea se produce după apro+imativ @8 zile de esta6ie d. alăptarea este favorizată de prolactină e. prostata secretă un lic,id ce alterează funcţia spermatozoizilor *; Tro#p" uter$n% 7 a. este un oran neperec,e b. este situată între ovar şi vulvă c. vasculariza6ia este asiurată par6ial de ramuri din artera ovariană d. are o lunime de 8 cm e. comunică medial cu abdomenul prin ostiumul uterin
*>; C"re !$ntre ur#%to"ree enun'ur$ sunt "!e9%r"te 7
a. uterul o e+tremitate mai marespre la polul superior b. trompaare uterină are e+tremitatea ovar mai lară c. corpul penisului este perfect rotund d. epididimul are formă de stea e. landele bulbo$uretrale au dimensiunile unui s;mbure de caisă *+; A/u0$nee" 7 a. înveleşte at;t testiculul c;t şi ovarul b. este o membrană fibroasă! rezistentă c. are secreţie ,ormonală d. este lic,idul ce asiură nutriţia spermatozoizilor e. este albă$sidefie *; ,rost"t" 7 a. este formată din vezicule seminale b. împiedică proresia spermatozoizilor spre penis c. este un oran landular impar d. este dispusă în 5urul ureterului e. contribuie la formarea spermei! prin secreţie endocrină *@; D$ntr.un o9oc$t !e or!$nu I re3ut%8 pr$n #e$o3%7 a. un ovocit ,aploid 162
b. primul lobul polar c. al doilea lobul polar d. un ovocit de ordinul ## e. o ovoonie *=; Meto!e contr"cep t$9e "r pute" 2$7 a. prezervativul b. diaframa c. avortul d. liatura trompelor uterine e. in5ec6iile cu proesteron *?; An"to#$c8 "nter$ or !e uter se "2%7 a. simfiza pibiană b. rectul c. vezica urinară d. ovarul e. anusul (); În 3on" #e!u"r% " o9"ruu$ se pot nt<n$7 a. foliculi primordiali b. foliculi cavitari c. vase sanvine d. corpi albeni e. fibre nervoase veetative (*; Structur"8 o9"ru cupr$n! e7 a. un înveliE con5unctiv b. parenc,im landular c. epididim d. septuri con5unctive e. două zone $ medulară Ei corticală ((; Ur#%to"ree !$#ens$un $ sunt corecte7 a. diametrul mare ovarian $ 7$@ cm b. lunimea trompelor uterine $ $9 cm c. vainul are o lunime de 7$@ cm d. diametrul trompelor mare ovarian $ $9 cmcm e. lunimea uterine $ 7$@ (; B$2"$ enunur$e corecte re2er$to"re " o9"r7 a. fa6a laterală ocupă fosa ovariană b. e+tremitatea superioară e leată de oranele vecine c. e+tremitatea inferioară e leată de oranele vecine d. fa6a laterală se află pe peretele cavită6ii pelviene e. prezintă trei marini Ei trei fe6e (>; Scrotu7 a. mai este denumit Ei testicul b. este cunoscut Ei ca bursă scrotală c. este format din mai multe tunici concentrice d. este situat imediat sub prostată e. face parte din oranele enitale e+terne (+; L" 2or#"re" sper#e$ p"rt$c$p % !$rect7 a. tubii seminiferi contor6i b. vezicula seminală c. prostata 163
d. scrotul e. landele bulbo$uretrale (; F"3" posto9u"tor$e " c$cuu$ #enstru" 7 a. este prima fază a ciclului b. creează condiţii optime pentru nidaţie c. transformă foliculul ovarian în corp alben d. este datorată unei secre6ii mult crescute de *H Ei un v;rf mic al FDH e. durează de la a 9@$a zi p;nă la un nou ciclu menstrual (@; Menop"u3"7 a. este determinată de \epuizarea\ uterului b. apare la 7@$?@ ani c. este precedată de cicluri se+uale nereulate d. reprezintă întreruperea completă a ciclurilor ovariene e. este perioada fertilă feminină (=; In2ert$$t"te"7 a. poate fi dată de un număr mai mic de 8 milioane de spermatozoizi2ml spermă b. este opusul concep6iei c. poate fi cauzată de ane+ite repetate d. nu se înt;lneEte la femeia t;nără e. este prezentă doar la persoanele de se+ masculin (?; -esut conunct$9 2$/ros "p"re 7 a. la nivelul corpului cavernos penian b. în afara septurilor ce împart testiculul în lobuli c. în ţesutul interstiţial testicular d. în albuinee e. toate răspunsurile sunt incorecte ); C"re !$ntre ur#%to"ree c"r"cter$st$c$ sunt 9""/$e "t
; a. Hor#o n$$produşi o9"r$en$ nu sunt de7 corpul alben şi de mucoasa uterină b. sunt secretaţi de testicul în cantităţi reduse c. sunt sintetizaţi de celulele foliculare în timpul maturării d. nu au secreţia relată de FDH 164
e. e+ercită efecte de feed$bac4 asupra secreţiei ,ormonilor tiroidieni >; Estro0enu este s$ntet$3" t !e c%tre 7 a. pereţii foliculului ovarian b. teaca internă foliculară c. teaca e+ternă foliculară d. testicul e. ,ipofiză
+; ,ro"ct$n"7 a. este un ,ormon ovarian b. referitor la secreţia lactată! are un efect antaonist cu estroenul c. referitor la secreţia lactată! are un efect sineric cu proesteronul d. împiedică e+creţia laptelui e. nicio variantă nu este corectă ; ,r$#u se0#ent " c%$or sper#"t$ce este repre3ent"t !e7 a. tubii seminiferi contor6i b. tubii drep6i c. re6eaua testiculară d. canalele eferente e. canalul epididimar @; E$/er"re" :or#on$or o9"r$en$ 7 a. este controlată de către ,ormonii onadotropi ,ipofizari b. este controlată de către ,ipotalamus c. nu este influenţată de nivelul sanvin al lor d. este sub controlul ,ipofizei anterioare e. nu este relată de mecanisme de feed$bac4 =; V"0$n$tee pot 2$7 a. bacteriene b. candidozice c. fizioloice d. parazitare e. virale ?; Seu cop$uu$ este !eter#$n"t !e cro#o3o#u seu" " 7 a. spermatocitului de ordin ## b. spermatozoidului c. ovocitului de ordin ## d. ovulului e. spermatocit de ordin # >); Între *." &$ " *>." 3$ " c$cuu$ o9"r$"n "re oc 7 a. diviziunea ovocitelor b. faza postovulatorie c. faza preovulatorie d. eliminarea ovulului din uter e. secreţia de ,ormoni se+uali femininiL estroen şi proesteron >*; Ur#%to"ree or0"ne "u 2unc'$e !u/% 7 a. veziculele seminale b. penisul c. uterul d. ovarele e. pancreasul >(; Ae0e'$ enun'u $ncorect 7 165
a. fiecare lobul testicular este delimitat de ceilal6i prin septuri con5unctive b. landa mamară are la e+terior ţesut adipos c. ameţii feminini se numesc ovare d. onadele masculine sunt lande mi+te e. pere6ii foliculului ovarian prezintă două teci celulare >; E9"u"re" 0enet$c% pren" t"% 7 a. identifică persoanele ce pot avea copii cu anomalii enetice b. analizează ultimele două eneraţii c. necesită o serie de teste d. este indicată în cazul unei mame cu v;rsta peste @ ani e. identifică riscul crescut al viitorilor copii cu anomalii enetice >>; Nu#%ru !e cro#o3o#$ se re!uce " u#%t"te n ur#%to"ree ceue 2$$ce 7 a. spermatocite primare b. spermatocite de ordinul ## c. ovocite # d. ovocite ## e. nefrocite >+; N"&tere" 7 a. se produce după apro+imativ 88 de zile de estaţie b. este consecinţa contracţiilor uterine c. este datorată Ei contrac6iilor diaframei d. este coordonată umoral e. nu este coordonată nervos >; $0otu 7 a. poartă Ei numele de ou b. are ?? de autozomi c. întotdeauna este eliminat d. are un set complet de ? de cromozomi e. dacă ,eterozomii sunt "[! copilul va fi fată >@; ,"too0$$ "e s$ste#uu$ repro!uc%tor sunt 7 a. ane+itele b. adenomul de prostată c. menopauza d. vainitele e. sarcinile e+trauterine >=; L"ct"$" 7 a. este favorizată de prolactină b. necesită e5ec6ia laptelui în ducte c. este in,ibată de o+itocină d. se datorează unor refle+e neuroene e. se datorează unor refle+e ,ormonale >?; Contr"cep$" 7 a. nu poate fi arantată 988S b. este denumită Ei fertilizare c. dacă este definitivă! se mai numeEte Ei sterilizare d. se maifinumeEte Ei avort e. poate de barieră! orală sau ,ormonală +); Secre$" !e testo steron 7 a. se relează prin mecanism de feedbac4 pozitiv b. se relează prin mecanism de feedbac4 neativ 166
c. este influen6ată de *H d. poate duce la pubertate precoce e. determină caracterele secundare feminine +*; Ep$!$!$#u 7 a. face parte din conductele seminale b. se află pe marinea anterioară a testiculului c. are forma unei virule d. asiură mediul nutritiv pentru spermatozoizi e. con6ine canalul epididimar +(; A9ortu 7 a. poate fi utilizat c;nd metodele de contracepţie sunt eficiente b. este modalitatea de a renunţa la o sarcină dorită c. este o metodă de concep6ie d. nu poate avea motive medicale e. poate fi indus c,irurical +; Bursee scrot"e 7 a. sunt orane enitale interne b. conţin testiculele c. sunt formate din tunici concentrice d. se continuă cu teumentul peretelui posterior abdominal e. sunt localizate sub penis +>; În 2$ec"re un%8 !e " pu/ert"te " #enop"u3%8 " n$9e o9"r$"n7 a. un folicul primordial devine folicul matur b. un folicul secundar devine folicul matur c. foliculul matur este cel mai voluminos d. se produc două ovula6ii e. în zona corticală! se află foliculi ovarieni în diferite faze de evolu6ie ++; Gon"!ee "u ur#%to"ree c"r"ctere 2unc'$on"e 7 a. secretă ,ormoni se+uali b. produc ovule şi spermatozoizi c. devin active la pubertate d. nu sunt relate prin mecanisme de feedbac4 produc +;e.D$n c"reame6i t$p !e 2o$cu se 2or#e"3% corpu 0"/en 7 a. primordial b. primar c. secundar d. ter6iar e. cuaternar +@; În structur " uteruu$ nt< n$#7 a. o tunică seroasă la nivelul corpului Ei al colului b. o tunică musculară c. musculatură striată d. musculatură netedă Ei o tunică mucoasă e. o tunică mucoasă care se reface +=; Ven" $$"c% $ntern% pr$#esc s
e. landa mamară +?; An"to#$c8 o9"ru po"te cupr$n!e 7 a. folicul de :raaf b. zona pellucida c. corp alb d. coroană epididimară e. corp alben ); B$2"$ !ep"s"re" nor#"% " sper#"to3o$3$or pr$n tu/$$ se#$n$2er$7 a. din canalul deferent spre tub seminifer contort b. din canalul deferent spre re6eaua testiculară c. din tubii seminiferi contorţi spre re6eaua testiculară d. din canalul epididimar spre cel deferent e. din canalele eferente spre canalul deferent *; Tu/$$ !rep'$ test$cu"r$ 7 a. continuă tubii seminiferi contor6i b. reprezintă primul sement al căilor spermatice c. continuă canalul deferent d. se desc,id în reţeaua testiculară e. se continuă cu epididimul (; Nu#%ru "pro$#"t$9 !e 2o$cu$ o9"r$en$ c"re se #"ture"3% n t$#pu 9$e'$$ seu"e " 2e#e$$ este7 a. ?888 b. ?88 c. 788 d. 7888 e. 88 ; Sper#"to3o$3$$ sunt "/se n'$ n 7 a. ţesutul testicular interstiţial b. re6eaua testiculară c. prostată d. albuinee e. canalul e5aculator
>; a. E#/ 7 intermediar între ovul şi ziot ester$ounnu stadiu b. rezultă din divizarea ziotului c. se dezvoltă în uter d. are mezoderm e. se dezvoltă într$una din trompele uterine +; Hor#on$$ 0on"!otrop$ 7 a. controlează producerea de foliculi de :raaf b. împiedică maturaţia foliculilor ovarieni c. controlează apari6ia caracterelor secundare se+uale d. controlează secreţia de ,ormoni androeni e. controlează ane+itele ; on" #e!u"r% " o9"ruu$ 7 a. se află la e+terior b. conţine fibre nervoase veetative c. con6ine ovocite d. este acoperită la suprafa6ă de un epiteliu e. conţine ţesut adipos 168
@; Mo/$$t"te" sper#"to3o$3$or "p"re 7 a. după mitoză b. după prima diviziune meiotică c. în interiorul prostatei d. după e5aculare e. în ductul deferent =; Sper#"to3o$3$$ se #"$ nu#esc $7 a. spermatoeni b. spermii c. ame6i d. spermatocite e. acrozomi ?; Or0"nu 0en$t" ete rn #"scu$n 7 a. are Ei func6ie urinară b. este reprezentat de penis c. este posterior de simfiza pubiană d. are rădăcina fi+ată prin cei doi corpi sponioşi e. este traversat de uretră @); Fo$cu$$ o9"r$en$ pot 2$7 a. toti bloca6i în faza de foliculi primordiali b. pot fi primari c. pot fi cavitari d. pot fi maturi e. transforma6i în corpi albi @*; Dup% epu3$" !$n o9"r8 o9uu r%#> 66 7 a. se+ul viitorului copil a fost determinat de ovul b. se+ul viitorului copil a fost determinat de spermatozoid c. cromozomul se+ual " provine de la mamă d. cromozomul se+ual " provine de la tată e. este un defect enetic compatibil cu viaţa @>; Lo/u$$ test$cueor sunt n nu#%r !e 7 a. @8$ 788 b. 7@8$ ?88 c. ?@8$@88 d. @88$ 88 e. 88$88 @+; Nu#%ru "pro$#"t$9 !e tu/$ se#$n$2er$ contor$ "$ unu$ /%r/"t este7 a. @88$88 169
b. 88$9888 c. 9888$988 d. 888$7888 e. 7888$@888 @; Este or0"n 0en$t" etern #"scu $n 7 a. prostata b. scrotul c. landa bulbo$uretrală d. vezicula seminală e" penisul
170
REOLVĂRI7
@9. a! c! e @.>e
9. ec!b! . ed! c!a! e7.c! a! ?.ec!b!a! @. d c! .> c d.b! a! . e d! =. ec! b! a! 98.ec!b!a! 99. ed! b! 9.da! 97.>c 9?.b a! [email protected]!a! 9.>c 9. db!a!
@7.ec!b! @?. ec! b! a! b! c! e @@. @.>d @. e d!b! @. d c! a! a! b! c! e @=. 8. e d!c! 9. db! a! .>b 7.dc!a! ?.dc!b! @. d c!a! .>b .>e .c b! =. eb!a!
9. ecd!b!a! 9=. 8.e c! 9.eb!a! .b a! 7.dc!b!a! ?.ec!b! @. ! b! c! e . b! c! e . c! d . a! b! c =.>d 78. a! c! d 79. a! b! d! e 7. a! b! d 77. b! c 7?. a! b! d 7@.>b 7.>b 7. a! b! d 7. a! b! c! e 7=.>b ?8. a! c! e ?9. b! d! e ?.>c ?7. a! c! e ??. b! d ?@. b! c! d ?. a! b! d
8. 9.>a .ed!c! 7. db! ?.>d @.>c . eb!
?. a! b! d! e ?. ?=. a! c! e @8. b! c! d
171
b! c! d! e
