Ghid Diabetic Zi Cu Zi

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 DINC ULESC U MAXIM

(GHIDUL DE ZI C U ZI PENTRU BOLNAVUL DE DIABET ) București 2010

©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 1/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 DIABETUL ŞI CONSEC INŢELE ACESTUIA

Ce este diabetul ?

Diabetul se întâlneşte la toate vârstele , c hia r şi la copii, şi frecvenţa sa c reşte odată cu înaintarea în vârstă. El atinge 5 la 6 % din populaţie, adică un milion la un milion şi jumătate de pe rsoane în România ( în Franţa sunt 2 la 3 milioa ne ) . Într-un caz din zece , este necesar tratame ntul prin injecta re de insulină. Zahărul prezent în sânge, întâmpină dific ultăţi în intrarea în celulele corpului , urmare a unei lipse de insulină sau a une i dificultăţi de acţiune a insulinei. Acest lucru este jenant pentru că zahă rul este principala sursă de ene rgie a orga nismului , şi pentru că această c reştere a sa în sânge , a ntre nează o alte rare a a rtere lor ( proces asemănător celui prin care calcarul se depune în conducte le de apă ) . Rolul insulinei

Când pe rsoane le care nu sunt diabetice consumă za hăr sau alimente care se transformă în zahăr după digestie , cum s unt pâ inea, ca rtofii, paste le, orezul… pa ncreasul , care este un organ situat în abdomen în spatele stomacului, fa brică imediat insulină pentru a permite utilizarea acestui zahăr şi pe ntru a evita ca acesta să stea prea mult în sâ nge . În afara meselor , şi pe timpul nopţii, panc reasul continuă să fabrice insulină, da r de -o manie ră prea puţin importantă. Pe timpul digestiei , zahărul este pus în reze rvă , la nivelul ficatului şi al muşc hilor. Această rezervă se numeşte glicogen. Este vorba de o îmbina re de zaha ruri . Această pune re în reze rvă este favorizată prin creşte rea nivelului de insulină.

Creşterea insulinei pe rmite pune rea în reze rvă a za hărului în ficat şi muşchi , după o masă. În afara timpului de masă , zahărul necesar funcţionării celule lor organismului este furnizat de către glicogenul din ficat deci ca ntitatea acestuia scade. Această elibera re de zahăr prin glicogen este favorizată prin scăderea insulinei.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010

Diminuarea insuline i permite e liberarea zahă rului în inte rvalul dintre me se. La masa următoare, rezerva de glicoge n este reconstituită . Insulina permite deci , pune rea în reze rvă a za hărului în ficat şi muşchi ca urmare a unei mese . Dar ea are , de asemenea, şi un rol important la nivelul tuturor celule lor din corp : prezenţa este necesară pe ntru ca zahă rul să poată intra în ce lule. Putem schematiza rolul insuline i de maniera următoa re :  Dacă panc reasul fabrică insulină în ca ntitate norma lă, zahă rul poate intra norma l în celule şi glicemia este normală :

 Dacă panc reasul nu fabrică sufic ientă insulină , sau dacă există o dificultate de acţionare a insulinei , zahărul nu poate intra normal în ce lule şi se mă reşte ca nivel în sânge :

Insulina acţionează la nivelul tuturor ce lulelor . Este o c heie care permite deschiderea tuturor uşilor ce lulelor pentru zahă r. În rezumat , în caz de diabet :  După o masă, zahărul este dific il de pus la reze rvă în ficat şi muşchi , ceea ce antrenează o glicemie mult mai ridicată după masă decât înainte de aceasta.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010  Între mese, ficat ul fa brică zahă r în cantitate excesivă , şi acest zahăr poate fi utilizat cu dificultate de către celule le organismului. Există două tipuri de diabet : Două mecanisme conduc la c reşterea za hărului în sânge :

1. Panc reasul nu fabrică suficientă insulină ; 2. Celule le sunt mai puţin sensibile la insulină . Altfel zis, reluând comparaţia «cheie/încuietori » : «este o lipsă a cheii pentru a deschide uşile celulelor pentru zahăr» sau «înc uietorile de la uşile ce lulelor funcţionează rău».  Dacă panc reasul nu mai fabrică de loc sa u aproape de loc , insulină, este vorba de un diabet care trebuie tratat cu insulină , chiar de la apariţia lui , pentru că în acest caz pastile le comprimate nu ajung să oblige pa ncreasul să fa brice suficientă insulină . Acest diabet se numeşte Diabet de Tipul 1 sau Diabet Insulino-depe ndent , pentru că viaţa diabeticului de pinde de injectarea insuline i. Cum , din nenoroc ire, insulina este digerată dacă o înghiţim, atunci ea trebuie injectată sub pie le , de ma nie ra de a evita trecerea prin stomac. Nume le acestui diabet este a desea prescurtat «DT1» sau «DID». El a fost denumit foarte multă vreme «diabetul slab» , pentru că lipsa severă de insulină conduce la slăbire.  Dacă există o dificultate de acţiune a insuline i , este vorba de un diabet c a re poate fi tratat pentru un anumit timp cu medicamente care fac ce lulele mai sensibile la acţiunea insuline i , sau care obligă panc reasul să fabrice mai multă insulină. Acest diabet este numit Diabet de Tipul 2 sau Diabet Non-insulino Depende nt , pe ntru că viaţa diabeticului nu depinde de injecţiile cu insulină . Numele acestui diabet este adesea prescurtat «DT2» sau «DNID». Timp de multă vreme a fost de numit şi «diabetul gras» pentru că excesul de greutate corporală îl favorizează , şi pe ntru că adesea e ste însoţit de un exces de greutate .  Dar după zece ani de evoluţie a diabetului de tip 2 , un tratame nt c u insulină poate deveni necesar pentru a ajunge să stăpâniţi glicemia ( diabet insulino-solic itant sau diabet insulino-necesitat ). În fapt, insulina nu este decât o unea ltă ca re trebuie utilizată atunci când comprimatele nu ajung să norma lizeze glicemia, şi chiar dacă supravieţuirea diabeticului nu depinde de injectarea de insulină, insulina devine indispensa bilă pentru a evita complicaţiile diabetului. Consecinţe ale dific ultăţii de acţiune ale insulinei sau ale lipsei de insulină

Pe te rmen scurt

Când nivelul de zahăr în sânge se ridică la mai mult de 1,80 g/l, acest fapt antre nează o trecere a zahărului în urină pentru că rinichii sunt filtrele care nu ma i reuşesc să reţină zahărul care trece de 1,80 g/l în sânge . Această trecere a zahă rului în urină , atrage după sine şi o pierde re obligatorie de apă , ceea ce face ca urina să fie ma i abundentă.



Pe de altă parte , corpul , care nu ajunge să utilizeze corect zahă rul, va începe să utilizeze grăsimile de reze rvă , având drept consec inţă o slăbire corpora lă şi produce rea de acetonă şi de resturi acide care vor pe rturba funcţionarea ce lulelor cu risc de comă. Altfel zis, dacă insulina nu este în cantitate suficie ntă , se poate produce o succesiune a următoarelor evenime nte : Creşterea glicemiei , Trecerea zahărului în urină => creşte rea volumului de urină => deshidratare => sete => creşte rea băuturilor absorbite , De fic it e nergetic => utilizarea grăsimilor de reze rvă => slăbire şi oboseală , Produce rea de resturi acide => greţuri, vomisme nte => comă. Remarcă : mecanismul de c reştere a volumului de urină este : trecerea zahă rului în urină => mărirea volumului de urină => deshidratare => sete, şi nu : sete => creşte rea volumului de băuturi absorbite => creşterea volumului de urină => eliminare mai importantă a zahărului. Pe te rmen lung

Hipe rglicemia antrenează o alterare a arte relor puţin asemănător cu excesul de ca lcar care acţionează asupra conducte lor de apă. Cele groase dar mai ales artere le mici pot fi atinse , c u consecinţele unui risc de deteriorare a pic ioarelor ( artrită ) , a rinic hilor ( nefropatie), a l oc hilor ( retinopatie) şi al nervilor ( ne uropatie ). Această deterio rare a arterelor este ma i frecventă când sunteţi fumător. Trebuie deci să ne lăsăm de fumat , pe ntru a elimina o cauză care poate dăuna a rtere lor. Trebuie , de asemenea , să ştiţi că atinge rea şi dete riora rea a rtere lor este de obicei mai frecventă când glicemia este ridicată , şi că , atunci când complicaţiile sunt instalate , nu există tratament care să lecuiască şi să facă să dispa ră aceste complicaţii ( tratamentele de care dispunem în acest mome nt nu ne pe rmit decât ,cel ma i a desea ,să stabilizăm unele dintre aceste complicaţii). Este deci necesar de a evita apariţia acestor complicaţii . Este o mare e roare să c redeţi că vă puteţi trata «doa r puţin» până ce nu a par complicaţii şi că va exista întotdeauna timp de trata re câ nd vor a pare complicaţiile. Scopul tratame ntului Scopul tratame ntului este de a aduce glicemia la normal : Pentru a vă simţi în formă şi să obţineţi sau să păstraţi o greutate normală , Pentru a evita stările de rău şi comele , Pentru a evita ca artere le şi nerv ii să se înfunde . Tratamentul trebuie să fie asoc iat cu : o alimentaţie echilibrată , o activitate fizică re gulată , ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 5/P a g i n a


eliminarea tutunului şi a fumatului , comprimate sau injecţii de insulină . O supraveghere regulată este necesară pe ntru : Glicemie , Tensiunea arterială , artere le şi inima , Funcţionarea rinichilor ( analize de sânge şi urină ), Pic ioare (cel puţin , o dată pe a n , de către medicul dvs.), Ochi (consultaţie la un oftalmolog, c hia r dacă nu a avut loc o scăde re a vederii ). Factori care influenţează glicemia : Glicemia variază în funcţie de : 1. Alimentaţie , 2. Activitatea fizică , 3. Nivelul insulinei ( numărul şi tipul de comprimate sa u dozele de insulină ). Ea poate fi influenţată , în mod egal, şi de anumite circumsta nţe neobişnuite : O boală ( angină, gripă, bronşită, abces denta r...), Un şoc emotiv, probleme psihologice sau de contrarietate , Un traumatism, un accide nt ... Să înţe legem diabetul

Insulina : de unde vine ea, cum este produsă, ca re este funcţia sa ? Panc reasul este situat în spate le stomac ului ; Are o formă alungită şi este compus din tre i părţi : Este o glandă exoc rină ( secretă într-un ca nal ) şi este şi o glandă endocrină ( sec retă în sânge sau în lic hidele tisulare ) Panc reasul are trei funcţiuni : Celule le pancreatice exocrine secretă e nzime le digestive care se re găsesc în sucul pancreatic . Celule le pancreatice endocrine secretă insulina prin celulele beta . Glucagonul sec retat de celulele alfa . Insulina este un hormon hipoglicemia nt adică ea are te ndinţa şi rolul de a scădea za hărul din sânge . Foarte implicată în metabolismul hidraţilor de carbon , ea permite zahărului prezent în sânge de a penetra în celulele organe lor pe ntru a produce e nergie . Glucagonul este un hormon hipe r glicemiant adică are te ndinţa şi rolul de a creşte glucoza din sânge . Alţi hormoni inte rvin , de aseme nea , pentru a creşte glicemia : hormonul de c reştere, AC TH (Hormonul adre no corticotrofic ), gluco- corticoide le. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 6/P a g i n a


De finiţia Diabetului (Organizaţia Mondia lă a Sănătăţii ): Hipe rglicemia cronică de finită printr-o glicemie pe stoma cul gol ( pe nemâncate) ega lă cu 1,26 g / l ( 7mmol / l ) în două reprize şi / sa u ega lă cu 2g / l ( 11mmol / l ) la un moment dat al une i zile.

TIPURILE DE DIABET

Diabetul de tip 1

Diabetul de tipul 1 sau Diabetul insulino depe nde nt se datorează unei distruge ri a a uto imunităţii celule lor beta ( situate în insulele lui La ngerhans, din pancreas) , care provoacă o care nţă insulinică totală sa u parţială. Simptomele care permit stabilirea dia gnosticului sunt : poliurie (3 la 4 l / 24h) (Simptom clinic ca racterizat prin eliminare de urină în cantitate mai mare decât cea normală) polidipsie (Sete excesivă, patologică ), polifagie (Foame exagerată, urmată de consuma re excesivă de a lime nte), slăbire (4 la 10 kg în 4 la 10 săptămâ ni). Aceste semne sunt adesea însoţite de o astenie ( Stare de oboseală intensă ș i pre lungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăde rea capacității de luc ru intelectual ) importantă . Putem, de aseme nea , găsi o scăde re musculară . Examenele biologice confirmă hipe rglicemia ( superioa ră valorii de 3 g / litru ) , relevând o glicozurie (Stare fiziologică sau patologică constând în preze nța glucozei în urină ) şi adesea o acetonurie (Prezență a acetonei în urină ) . Dacă diagnostic ul este făcut prea târziu , vom regăsi o stare de gravitate prin deshidratare putâ nd ajunge chiar la acidocetoză (boală în care sunt asociate acetonemia ( v. a cetonurie) şi a cidoza Creştere patologică a acidităţii în sânge ) . De la confirmarea diagnostic ului , aportul insulinei este urgent . Insulina , hormon hipoglicemiant, secretat de către celule le beta ale panc reasului favorizează penetrarea glucoze i în celule şi permite stocarea glucozei în ficat . În zile le care urmează instaurării tratamentului cu insulină , poate a părea o remisiune a bolii . Ea va fi parţială dacă nevoile în insulină sunt inferioa re la 0, 5 u/kg/zi ( adică unităţi / kg de greutate corporală / zi ) , sau totală dacă insulina este oprită. Re lativ ra re sunt cazurile ( mai puţin de 25 % din cazuri ) în care remisiunile durează între 6 şi 12 luni . Ele pot fi mărite dacă insulinoterapia a fost începută prematur şi de manieră inte nsivă. Tratamentul cu insulină se face prin injecţii subcutanate cu ajutorul seringilor sa u stilourilor cu insulină. Schema te rapeutică care vizează reproducerea insulino secreţiei fiziologice trebuie să fie adaptată funcţie de fiecare individ Obiectivul unui bon echilibru glicemic corespunde la o HbA1C (Hemoglobină glicozilată ) inferioară valorii de 7% , pentru a preveni complicaţiile



Diabetul de tipul 2

Se estimează că în România sunt peste 2. 000.000 de persoane care au un diabet de tipul 2 ( c ifră estimativă , pe ntru că nu s-au mai făcut statistici medica le de acest ge n de ani întregi ! ) Pentru 400 000 dintre e le , tratame ntul se va limita la o dietetică adaptată, iar pentru 200 000 tratamentul se va face cu injecta re de insulină. Diabetul non de pende nt de insulină este o boa lă complexă ca re priveşte metabolismul gluc idic ş i lipidic. Importanţa sa creşte odată cu vârsta , sedenta rismul şi obezitatea populaţiei . Diabetul de tipul 2 se regăseşte la aprox. 85 la 90% dintre dia betic i ; el est e descoperit după vârsta de 40 de ani după o glicozurie sau o hiperglicemie . Apare la o persoană supraponderală , foa rte des ca urmare a unei complicaţii asoc iate care semnifică mulţi ani de evoluţie a bolii. Diagnosticul este făc ut pe o glicemie pe nemâ ncate sau după prâ nz. Diabetul de tipul 2 pune o problemă se sănătate majoră prin numă rul de pac ienţi ca re sunt atinşi şi de către complicaţiile vascula re severe ( 70 % din ca uzele de deces ) . Obiectivul tratamentului este de a reduce hipe rglicemia pe ntru a evita complicaţiile şi de a ameliora calitatea vieţii. În cazul diabetului de tip 2 putem regăsi antecede nte familiale , prezenţa une i hipe rtensiuni şi/sau a unei dislipo- prote inemii. (a fecţiunea de combinaţii de lipide – lipoproteine ). Obiectivul tratamentului este de a face să scadă valorile glicemice şi de a evita sa u de a corecta factori de risc cardio – vascula r . O bună igie nă de viaţă va favoriza un bon echilibru al dia betului şi va întârzia complicaţiile. Tratamentul insistă pe : o alime ntaţie echilibrată şi practica rea une i activităţi fizice regulate. Dacă aceste două eleme nte nu sunt suficie nte va trebui să adă ugăm un tratament antidiabetic oral. Tratamentul cu insulină poate fi necesar dacă glicemia ră mâne, totuşi, ridicată. Diabetul gestaţional

Diabetul gestaţional se defineşte ca o intole ranţă la glucoză , care este diagnosticat pentru prima dată pe timpul unei sarc ini. Acest tip de diabet se re găseşte la un proce nt de 3 la 6 % dintre gravide . Consecinţele pot fi maternale, foetale, neonata le sau obstetrice . Aceste riscuri sunt luate în considerare , urmărirea lor trebuie să fie asigurată de o echipă de specialişti . Tratamentul este reprezentat de o alimentaţie ec hilibrată, o activitate fizică regulată compatibilă cu graviditatea şi printr-o insulinote rapie urmând recomandările medicale. Obiectivul glicemic este : O glicemie pe nemâncate inferioară la 0, 95 g / litru (5,3 mmol / litru ) O glicemie la 2 ore după prânz inferioară la 1, 20 g / litru(6, 7 mmol / litru ). Insulinote rapia va fi instaurată dacă glicemia rămâne supe rioară obiectivelor de ma i sus chiar dacă s-au urmat recomandările dietetice.



În toate cazurile, evoluţia diabetului va fi controlată prin auto supraveghere glicemică realizată cu ajutorul unui cititor de glicemie, pe tot timpul sarc inii . Dacă obiectivele glicemice sunt menţinute şi nu apa r complicaţii, naşterea nu va prezenta dificultăţi particulare . Cezariana sau o naştere prematură sunt măsuri care pot fi necesare în caz de complicaţii. Glicemia va fi supravegheată pe tot timpul sarc inii. Alăptarea mate rnală este indicată pentru că favorizează normalizarea glicemie i. După naştere tre buie controlată tole ranţa la glucoză printr-o hiperglicemie pe ca le orală trebuie controlată . Riscul pe mai sc urt sau mai lung te rmen este de a urma un diabet de tipul 2 . Măsurile preventive sunt deci de luat în considera re : activ itate fizică regulată, normalizarea sau me nţinerea unei greutăţi norma le, controlul intolera nţei la glucoză. O supraveghere regulată a copilului se impune şi o educaţie dietetică este necesară pentru că riscul de obezitate şi de diabet de tipul 2 sunt accentuate la aceşti copii.

COMPLICAŢIILE DIABETULUI

Cum prevenim complicaţiile diabetului Câteva sfaturi Sănătatea picioare lor "Să ai un pic ior sănătos " este o necesitate în viaţa cotidiană . Cea mai mică rană poate duce la o infecţie gravă. Chiar dacă este vorba de un diabet vechi şi dezechilibrat , asta nu înseamnă că nu putem avea o atitudine preventivă . Prevenţia este măsura cea mai eficace pentru a diminua complicaţiile pic iorului . Această prevenţie constă în : Inspectarea zilnică a picioare lor în căutarea de eventuale bătături, exc rescenţe osoase, micoze, c răpături ( vă ajutaţi cu o oglindă ) . Spălaţi în fiecare zi cu apă călduţă şi c u un săpun non agresiv , apoi le şte rgeţi bine, mai ales între şi sub degete. Evitaţi băile pre lungite la picioare . Nu utilizaţi apă prea caldă , buiote sa u pături cu încălzire . Hidrataţi pielea dacă este uscată ( folosiţi o cremă hidratantă , nu pudră sau talc ) Piliţi unghiile dar nu le tăiaţi . Nu utilizaţi nic iodată instrume nte ascuţite sau tăietoare ( risc de ră nire ) . Cumpăraţi încălţăminte suficie nt de largă pe ntru degete , pentru a evita rosăturile. Evitaţi tocurile îna lte. Verificaţi c u mâna starea inte rioară a pa ntofului dvs. înainte de a-i încălţa . Schimbaţi ciorapii în fiecare zi, mai ales dacă transpiraţi



Evitaţi mersul cu pic ioarele goale . Faceţi un control regulat al picioa relor dvs. la medic sa u pedolog ( ce l puţin o dată pe an ) sau la cea mai mică rană. Mersul pe jos , bene fic pe ntru tratamentul dvs. , vă va stimula c irc ulaţia sa nguină şi vă va ajuta să vă me nţineţi greutatea . Gimnastica picioarelor Pentru a se destinde , a se odihni , este foa rte agreabil să facem câteva mişcări , în particular la nivelul gleznelor şi al pic ioare lor. Cu câteva exerciţii simple practicate regulat, gimnastica picioa relor nu ma i prezintă o problemă. Nu este vorba de o nouă constrângere ci de un mijloc uşor şi agreabil pentru a menţine eficacitatea muşchilor , supleţea articulaţiilor şi o mai bună circulaţie a sângelui . În plus faţă de e fectul său re laxant , ea prezintă numeroase alte avantaje: ea dă fineţe glezne lor, re încălzeşte picioarele rec i , îndepă rtează dure rea şi oboseala gambe lor devenite « gre le » datorită căldurii sau statului prea mult în picioa re sa u aşezat. Ştiaţi că aceste gesturi simple dacă sunt repetate c u regularitate vă vor ajuta să vă păstraţi sănătatea pic ioarelor , menţinâ nd curbele bo lții tă lpilor dvs. ? Ce este pic iorul ? Pic iorul este o boltă ( ca şi arc ul unui pod ) formată din numeroase oase. Buna aşezare a acestor oase de pinde de echilibrul între dife rite le grupe musculare şi de mobilitatea dife rite lor artic ulaţii. Această boltă suportă jumătate din greutatea corpului când suntem în pic ioare în repaus şi tota litatea corpului câ nd suntem în mers. În poziţia în picioare , greutatea se aşează doa r în trei puncte : călcâ iul în spate , capetele primului şi celui de-al cincilea metata rsian, în faţă . Gre utatea corpului este me nţinută de către te ndoa ne şi de către muşc hii irigaţi de vasele sanguine. Numeroşi ne rvi, la fel ca firele electrice , pe rmit luc rul muşchilor , sensibilitatea pielii. Alţi nervi informează cre ierul asupra poziţie i picioarelor pe sol şi asupra stării supra feţei pe care se află pic ioare le. Există de asemenea nerv i pe ntru controlul sistemului de iriga re a pic ioare lor şi pentru asigurarea unei bune presiuni şi a unui de bit bun la nive lul diferitelor vase sanguine : artere, vene şi capilare. Ce se întâmplă în mers ? În timpul me rsului, piciorul se desfăşoară . Gre utatea corpului este repartizată pe fieca re din segme ntele pic iorului pe măsură şi treptat ce piciorul atinge solul : mai întâi călcâiul , a poi pa rtea a nterioară a tă lpii ( capetele metatarsiene lor ) apoi degetele şi ,în sfârşit, de rula rea piciorului se înche ie pe degetul mare. Activitatea muşchilor şi reazemul pe sol ajută la mişcarea sâ ngelui şi îl face să urce spre inimă prin venele gambe lor . Această deplasare lasă loc pentru sosirea sâ ngelui arterial care v ine să hră nească muşchii. Putem spune că piciorul joacă rolul une i pompe care participă la c irc ulaţia sanguină şi « ajută inima ». De ce o gimnastică a pic ioare lor ? Cel mai adesea complicaţiile dia betului la nivelul picioarelor privesc pielea : igienă, sănătate şi auto supraveghe re. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 10/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Da r piciorul poate fi considerat ca un organ complex a cărui funcţionare depinde de întreţinerea diferitelor elemente din care este constituit , deci nu putem fi mulţumiţi prin a avea grijă doar de un sing ur element ( pie lea) . În concluzie , ajunge ca una dintre componentele piciorului ( pie le, muşchi, tendon, vas sanguin, ne rv, os) să fie alte rată pe ntru ca să se produc ă o leziune care poate deveni gravă şi invalidantă şi nu avem nevoie de o problemă ca să măsurăm importa nţa funcţiona lă a pic iorului. De ce sunt anomalii în funcţionare ? Pic iorul se deformează şi-şi asumă greşit rolul său. Sunt nume roase motive pe ntru asta, de exemplu : Lipsa de exerciţiu Îngrăşarea Încălţăminte cu talpa plată sau toc uri prea înalte ( ideal este tocul de 4 cm ) Tălpi la încălţăminte, prea rigide care je nează mobilitatea pic iorului Rigidităţi articulare sau de formări osoase , traumatisme diverse , reumatisme, etc. Dinţii în pericol La diabetici , igie na dinţilor ca şi igiena pielii sau a picioare lor este importantă pe ntru 2 motive : Diabetul c reşte risc urile unor leziuni infecţioase . Orice infecţie ( chiar de ntară) poate in fluenţa echilibrul diabetului. Leziunile sunt mult mai frecvente câ nd dia betul este dezechilibrat . Ele sunt agravate de către tutun. Ce trebuie făcut zilnic ? Spălaţi-vă pe dinţi c u ate nţie şi regulat ( după fiecare masă ) . Faceţi detartrarea dinţ ilor cu re gularitate . Consultaţi dentistul de două ori pe a n , chiar în abse nţa oricărei leziuni. Semnalaţi-i diabetul dvs. Gândiţi-vă să consultaţi dentistul în caz de dezechilibru inexplicabil a l diabetului : poate fi o infecţie denta ră neobservată . În caz de dureri de dinţi : Dacă nu puteţi avea o alimentaţie solidă ( dificultate în masticaţie ) , înloc uiţi aportul uzual de zahăr prin băuturi dulci. Dacă sunteţi în tratament pentru dinţii dvs. : Supravegheaţi mai des glicemia la vâ rful degetul ui . Căutaţi prezenţa urine i şi acetonei în urina dvs. prin ana lize mai dese . În caz de intervenţie ( extracţia unui dinte ) începutul zilei este de prefe rat pentru a perturba cât mai puţin echilibrul obişnuit al dia betului ; pentru anestezia locală , e ste recomandabil ca stomatologul dvs. să ia legătura cu diabetologul dvs. sau medicul de familie. Trataţi-vă dinţii !!! Diabetul dvs. va fi mai echilibrat !!!



Ochii şi diabetul Anatomia oc hiului Ochiul este comparabil cu un aparat fotografic . Astfel el are : un sistem optic, format din cornee şi c rista lin, ca re asigură foca liza rea . o peliculă fotose nsibilă , retina care captează ima ginile venind din exte rior şi le transmite la c reie r prin intermediul ne rvului optic . Retina este o membrană care tapisează interiorul oc hiului . Ea este hrănită de vase mici care îi a duc oxige nul . Retina este formată din două părţi : Macula în centru ( sau punctul ga lbe n ) care asigură vederea precisă : lectura , scrierea, recunoaşterea deta liilo r şi a culorilor . Retina pe riferică care pe rmite pe rcepţia spaţiului înconjurător şi vederea bună în obscuritate Princ ipalele complicaţii oc ulare Retinopatia diabetică  Diabetul poate strica ochii : afecţiunea cea ma i gravă , de numită “ retinopatie diabetică”, evoluează în TĂCERE ŞI FĂRĂ DURERE timp de a ni de zile şi poate duce la ORBIRE.  Indife rent de tipul de diabet , RISC UL dvs. ,de retinopatie dia betică … .

... creşte

 Dacă diabetul dvs. este greşit echilibrat  Dacă presiunea arterială este prea ridicată  Odată cu trecerea a nilor de diabet ... este redus  Dacă diabetul dvs. este bine ec hilibrat  Dacă presiunea dvs. arterială este inferioa ră valorii de ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 12/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 130/80 mm Hg  Dacă oc hii dvs. sunt examinaţi c u regula ritate . Şi asta de când aţi fost diagnosticat cu diabet şi pe tot parcursul bolii.

Cataracta  Ea corespunde opacifie rii c ristalinului .  În evoluţie progresivă, ea poate fi responsabilă de o ebluisare(orbire) la soare sa u de impresia de ceaţă pe timpul conducerii pe timp de noapte .  În caz de cataractă evoluată, vom întâlni o scădere a viziunii ocula re .  Cristalinul fiind foarte pe rmeabil la glucoză, a pariţia cataractei este mult ma i frecventă şi survine mult mai dev reme la bolnavii de diabet .  Nici colirul şi nic i laserul nu pot trata o cata ractă .  Singurul tratame nt este cel c hirurgical .  Operaţia de cataractă consistă în scoaterea c rista linului devenit opac apoi înloc uirea lui cu o le ntilă artificială de numită “impla nt”.  Ea se de rulează, în gene ral sub anestezie locală ce pe rmite ca în aceeaşi seară sau a doua zi, bolnav ul să fie acasă. Vederea se ame liorează rapid şi se stabilizează în luna următoare inte rvenţiei.  În caz de atingere a retinei şi mai ales în caz de retinopatie dia betică , rec upera rea vizuală poate fi mai puţin bună. Gla ucomul  În mod normal, ochiul este umplut de un lichid, umoa rea apoasă (este un lichid incolor, limpede şi oc upă spaţiul dintre cornee şi cristalin ), care se scurge prin nişte mic i cana le . Dacă aceste canale se astupă, presiunea în inte riorul ochiului c reşte .  La capătul unui anumit interval de timp, nervul optic poate fi comprimat la nivelul papile i optice (este originea ne rvului optic situată pe retină, pe fundul ochiului, unde uneşte fibre le optice ieşite din celulele ganglionare ale retine i.), ceea ce se tra duce prin diminuarea câmpului v izual şi o pierdere a vederii, progresivă şi ireve rsibilă .  Glaucomul poate fi mult timp nedescope rit pe ntru că evoluează în LINIŞTE şi FĂRĂ DURERI .  Doar oftalmologul poate depista glaucomul măsurâ nd presiunea oc ula ră, ceea ce permite un diagnostic precoce şi un tratament adaptat . Para lizia oc ulometrică sau diplopia  Diplopia ( vederea dublă ) este rezultatul proastei funcţionări a unuia sa u ma i multor muşchi ai oc hiului, ai nervilo r sau centrilor ne rvoşi ca re coma ndă aceşti muşchi.  Ea este deseori tranzitorie şi vindeca rea sa este uşurată de un bun control a l diabetului . Infecţiile oc ulare  Ele sunt mai frecvente în caz de diabet dar pot fi prevenite printr-un bun control al acestuia .  Căutarea şi tratamentul tuturor infecţiilor trebuie făc ute sistematic înaintea une i operaţii de ochi.



Examina rea oc hiului Măsurarea ac uităţii vizuale  Este vorba de testarea vede rii de de parte şi de a proa pe pe ntru fiecare ochi.  Acuitatea vizuală poate fi încă normală când retina este deja bolnavă de multă vreme . Măsurarea tensiunii oc ulare  Realizată cu ajutorul unui tonometru, ea permite depista rea glaucomului. Biomicroscopia şi examinarea fundului ochiului  Biomicroscopia sau examinarea cu lampa c u fantă dă informaţii asupra stării corneei, a c ristalinului şi a umorii vitrate .  Examenul fundului de ochi, după dilatarea pupile i cu o picătură de colir , studiază retina şi caută prime le semne de complicaţii . Fotografie rea fundului de ochi  Realizarea de fotografii ale fundului de ochi fără dilata rea pupile i este astăzi posibilă c u ajutorul came relor de filmat specializate .  Această examinare face parte din ce le care depistează retinopatia diabetică. Angiografia în fluorescenţă  Această examinare constă din : Fotografie rea retinei după ce a fost injectată în vena unui braţ , o substanţă fluorescentă : Fluoresceina . Realizarea de clişee ale fundului de ochi la o cadenţă apropiată , timp de 5 la 10 minute pe ntru a vizualiza sta rea vaselor retinei şi de a arăta zonele neirigate.  Necesită o dilatare a pupilei cu ajutorul unui colir .  Vederea este înceţoşată timp de 1 la 3 ore ( dific ultate în a citi şi a conduce )  Recomandări : Veniţi la me dic însoţit. Purtaţi o pe reche de oc helari de soa re pentru a vă proteja de orbirea pa rţia lă de după examinare .

IMPORTANT : preveniţi medic ul în caz de a lergii !!!!.

Efecte secundare posibile , datorate fluoresceinei : Tulburări ale vede rii. Greţuri trecătoare. Colorare a pie lii şi urinei în galben . Ele se disipează rapid . Tomogra fia în coere nţă optică (OC T) Acest examen permite obţinerea unei vederi a retine i în cupă fără injecţie, fă ră contact cu ochiul sau durere . Este foarte util pentru urmărirea evoluţiei edemului macular pentru că permite o măsurare precisă a grosimii sale.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Une lte de ajutor vizual

Dacă scăde rea vederii dev ine foarte importa ntă , ofta lmologul dvs. vă poate orie nta spre : Ortoptist ( medic ul care are rolul de a vă educa în folosirea ochiului ) care vă poate propune o reeducare de bază a vede rii prin utiliza rea de ajutoare optice vizuale. Proiectul de reeducare este stabilit în funcţie de aşteptă rile dvs. şi de capac ităţile dvs.vizuale . Exerciţiile sunt alese după activ itatea pe care doriţi să o puteţi re exercita. Optic ian, care vă va ajuta în alege rea şi utiliza rea ajutorului v izua l pentru ameliora rea confortului cotidian. Ajutoare optice :  Lupa  Aparat de mărire a imaginii ( telemă rire ) Ajutoare non optice :  Ziar cu caracte re mari  Carte sonoră (raioane specializate în biblioteci)  alarme vibrante, ceas vorbitor  calculator vorbitor... FACTORII DE RISC CARDIO-VASC ULAR

Anumite boli sau obiceiuri de viaţă măresc riscul de atacuri cardiace sa u vascula re (ex : infarct) : hipe rtensiunea arterială, excesul de colesterol , tabagismul , alcoolul , sedentarismul şi diabetul ( hipe rglicemie). ANUMIŢI FAC TORI NU SUNT MODIF ICABILI : Da r sunt importanţi pentru a înce rca să evaluaţi riscul dvs. cardiovascular . sex : bărbaţii sunt mai mult supuşi riscului decât femeile . vârsta : cum trec anii, aşa c reşte vigilenţa . ereditatea: semnalaţi medicului dvs. existenţa mala diilor cardio+vascula re în familia dvs. : infarcturi, accidente vasculare, cerebrale … (bunici, pă rinţi, unchi şi mătuşi, fraţi şi surori) ALŢI FAC TORI DE RISC SUNT MODIF ICABILI : Hipe rglicemia este de altfel cu mult mai pe ric uloasă cu cât este asoc iată cu alţi factori de risc . Factorii de risc vascular , mai ales când sunt asociaţi , pot ocaziona : Insufic ienţă coronariană ( angină pectorală ) Infarct al miocardului



HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Corespunde une i c reşteri anormale a presiunii arte riale a sângelui . Ea se de fineşte prin 2 cifre :  Prima cifră : sistolica sau maxima (când inima se contractă ),  A doua c ifră : diastolica sau minima ( când inima se destinde ).  14 / 9 s unt cifrele maximum acceptate , da r pentru subiecţii dia betic i este de dorit ca să înce rce să nu de păşească 13 / 8.  Pentru pe rsoane le care îşi supraveghează singure te nsiunea a rte ria lă, trebuie multă atenţie în utilizarea unui aparat fia bil ( ofic ial valid).

LIPIDELE

Te rmenul "colesterol" este acum bine cunoscut , totuşi o a ltă grăsime este prezentă în sânge : trigliceridele . Nivelul lor este foarte depe ndent de alimentaţie ( în pa rtic ula r zaharuri şi băuturi alcoolice ) . ANGINA PEC TORALĂ

Dure re toracică, declanşată adesea de un e fort , care se traduce printr-un a port insuficient de oxigen la inimă (ischemie).

INSUF IC IENŢĂ CORONARIANĂ

Atingere(atac) cardiac datorat une i irigaţii insuficiente a muşchiului ca rdiac , rezultat, ce l mai adesea, al une i îngustări ( strâmtă ri ) a a rtere lor. INF ARC TUL DE MIOCARD

Leziune a muşc hiului cardiac ( mioca rd ) datorat unei lipse prelungite de oxigen în ra port cu ocluziunea ( înfundarea ) une i artere a inimii.

SUPRAVEGHEREA INIMII

Inima este un muşc hi , numit miocard. El c uprinde 4 cavităţi : 2 auricule (dreapta şi stânga) 2 ventric ule (drept şi stâng)



Ca şi o pompă, contractându-se ( bătâ nd), inima trimite spre organe şi muşc hi sânge încărcat cu oxigen şi eleme nte nutritive . Muşchiul cardiac este alimentat ( irigat ) de către artere le coronarie ne.

Un bun flux sanguin este esenţial funcţionării corecte a inimii . Inima este irigată prin artere le coronariene ca re vehiculează sânge le spre muşchiul cardiac. O îngroşa re a pereţilor arte relor coronariene , sau apa riţia unui chea g de sânge în coronar, va împiedica sânge le să ajungă la inimă.

Examenul clinic şi interogatoriul medica l

Deteriorarea arte relor coronariene se poate ma nifesta printr-o dure re ( strângere) la nivelul pieptului , dure re care poate iradia în fălc i sa u în braţe. Această durere survine adesea la e fort , în caz de frig sau de vânt sa u pe timpul unei emoţii. Nu ezitaţi să semnalaţi orice anomalie doctorului dvs. În diabet , insuficie nţa coronariană este adesea « sile nţioasă », de unde şi necesitatea examenelor complementare . Diabetul poate altera ne rvii inimii , şi atunci vorbim de ne uropatie cardiacă. Electroca rdiograma (E. K. G.)

E.K.G.-ul este un examen simplu, nedure ros, ca re se rveşte la înregistrarea activităţii electrice a muşchiului cardiac . El permite detectarea probleme lor de ritm şi semnele insuficienţe i coronariene ( ischemie, infarct ). Acest examen se face în repaus, la efort şi timp de 24 ore (Holter).

Ecocardiografia

Tehnică curentă, nedure roasă, de exploatare a inimii prin ultrasunete , ca re permite studie rea morfologiei inimii şi obse rvarea contracţiilor muşchiului cardiac. Acest examen permite :  Vizualizarea unei seche le a unui infarct sau o hipertrofie re a ventriculului stâng.  Diagnosticarea sau supraveghe rea une i insuficie nţe cardiace ( degra darea forţe i de contracţie a miocardului ). Ecografia este adesea cuplată cu un e xame n Doppler ca re permite urmărirea curge rii circulaţie i sanguine (e codoppler)  Depistarea unei insufic ienţe coronariene . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 17/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Proba de e fort

Permite analizarea adaptării inimii la efort ( mersul pe un covor rulant sau peda lajul pe o bicic letă ). Examen dificil în cazul unei obezităţi majore sa u leziuni pe unul sau ambele pic ioa re .

Scintigra fia mioca rdică După injectarea c u un produs special( ca re conţine un izotop radioactiv care emite radiaţii gama ) , se realizează "fotografii a le inimii" c u un apa rat , pentru a evalua irigarea miocardului. Acest examen este realizat de către un servic iu specia lizat . Urmare a acestor examene, v i se va cere, probabil, să faceţi o corona ro - gra fie . Corona ro-gra fia

Este vorba despre un examen radiologic pe ntru a pune în ev idenţă şi a situa cu precizie eventualele îngustări sau înfundări ale arte relor corona riene . Vizualizarea artere lor coronarie ne se face pe un ecran . Plecând de la acest examen , realizat sub anestezie locală , se va dec ide ce se va face în continuare : tratament medical , angioplastie (Inte rvenţie chirurgica lă constând în repararea, dilatarea sau remode larea unui vas deformat, îngustat sau dilatat ) sau pontaj (De rivaţie practicată pe o arteră astupată, prin gre fă c u o bucată de venă sa u a rteră ) . În practică această inte rvenţie necesită spitalizare pentru a pune sub obse rvaţie bolnavul şi odihnă strictă. ALTE PATOLOGII VASCULARE

Accidentul vascula r cerebral

Înfundarea une i artere ce rebrale poate duce la paralizia unui membru sau a unei pă rţi a corpului ( hemiplegie). Este deci o boală care duce la invaliditate . Dacă prezentaţi cea mai mică indispoziţie , gre utăţi în vorbire sau paralizia unui membru , diminua rea sau pierderea vede rii , chiar dacă această neplăcere este pasageră ( durează câteva secunde ) , aceasta poate corespunde unui accident vascular tranzitoriu şi trebuie imediat semnalată me dic ului dvs. În cadrul examenelor de supraveghe re a dia betului , un examen eco doppler al marilor vase din gât poate fi solicitat . Este vorba despre un examen nedure ros ca re ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 18/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 permite studie rea pereţilor arte relor şi repe rarea îngustă rilor. ARTERITA

Arte rele membre lor inferioare ( de la cele groase la cele subţiri ) pot fi a fectate de către diabet.

Fie arte ra este îngustată, acest fa pt ducând la dure ri şi c rampe în tălpi : noaptea sau pentru anumite distanţe denumite "perimetru de marş", Fie arte ra este înfundată , c u risc de cangre nă ( lipsă de aport în oxigen prin sânge ) necesitând adeseori o amputa re. În cadrul examenelor de supraveghe re a diabetului , mai ales dacă pulsul la nivelul picioarelor nu este perceput , un eco doppler poate fi cerut de către medic. Este vorba despre un examen nedure ros ca re permite studiul circulaţie i sanguine în membrele inferioare. În caz de leziune la nivelul unui auricul , arteriografia permite determinarea dacă un gest chirurgical este posibil. SUPRAVEGHEREA DIABETULUI

Analizele biologice în laborator : HbA1c (Hemoglobina glicată) reflectă echilibrul glicemic din ultimele 3 luni ; acest parametru este fundamental pentru supraveghe rea dvs. Glicemia Ea este realizată : Fie în laborator : glicemia pe nemâncate şi, eventual după 2 ore după servirea mesei , Fie la domiciliu : c u un apa rat de auto supraveghere care permite un control în dife rite momente ale zilei şi în circumstanţe pa rtic ula re ( sport, infecţii,… ). Bilanţul Lipidic Colesterolul LDL (”coleste rol rău ”) Trigliceridele Creatinemia – permite supravegherea rinichilor printr-o analiză de sâ nge . Mic ro albuminuria – pe rmite supravegherea rinichilor prin măsura rea a lbuminei în urină. Şi Micro albuminuria dvs.?


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Rinichii filtrează în continuu sânge le : ei elimină în urină, apă (95% din urină ) şi anumite molecule toxice şi le reţin pe cele care sunt utile. Proteinele, corpurile grase şi glucoza prezente în sânge , sunt reţinute de către rinic hi. Mic ro albuminuria , este o foarte slabă cantitate de albumină detectată în urină. Preze nţa sa este le gată de o afecţiune a endoteliumului : este un strat fin care tapisează pe interior ansamblul vaselor ca re irigă organismul nostru . Nivelul este conside rat « pozitiv » atunci când ating o anumite valoa re. Există mai multe metode de redare rezultatul de la micro albuminurie : După nive lul zilnic (în miligrame / 24 ore) Concentraţia sa (în miligrame /litru sau în miligrame / c reatininurie *), După debitul său (în mic rograme /minut). Valorile obişnuite notate pe analize le dvs. sunt inferioare valorii de 20 mg/g de creatininurie. * creatininurie = conţinutul de creatinină . Mic ro albuminuria ş i diabetul

În caz de diabet insulino-depe ndent ( diabet de tipul 1 ) , prezenţa unei mic ro albuminurii în urină re flectă starea de funcţionare a rinichiului . Ea semnalizează existenţa une i deteriorări difuze a micilor vase ale organismului. Această det eriorare este adeseori vizibilă la nivelul retinei (= retinopatie). În caz de diabet non insulino dependent ( dia bet de tipul2 ) , semnificaţia micro albuminurie i este diferită : uneori ea este markerul unui risc mult de dezvolta re a unei boli cardio-vasculare ( deteriorarea inimii şi a vaselor ) şi un marke r a l unui risc de a dezvolta o boală renală c ronică. Riscul ca rdio-vascular priveşte inima c u un risc de angină pectorală , denumită « cardiopatie ischemică » de către medici. Forma sa maximală este infarctul de miocard. Dete riora rea vaselor din orga nismul nostru se traduce prin mărirea riscului de a face un accide nt vascular, de exemplu. Supraveghe rea propriului diabet

Simplul echilibru

Pre levarea capilară pe etape 1. Pregătiţi mate rialul Auto prelevatorul

Auto prelevatoare le sunt personale, nu utilizaţi niciodată pe cel al altc uiva. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 20/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Este indicat să-l schimbă m o dată pe an , pentru că o dată resortul slăbit poate face pre levarea mai puţin confortabilă . Lanţeta

Utilizaţi o lanţetă nouă la fiecare pre levare . Banda lată

Verificaţi data lor de prescriere înainte de utiliza re. Cititorul de glicemie Controlaţi cu re gularitate c ititorul dvs. Colectorul de deşeuri de îngrijire Pentru a e limina be nzile, lanţetele, acele, seri ngile. Carnetul de supraveghere

Ce trebuie să consemnaţi ?  Zilnic : glicemiile, numele şi doza de insulină la fel ca şi ora de injecţie.  Cu re gularitate : greutatea dvs., hemoglobina glicată (HbA1c), şi pentru feme i, data ciclului .  Ocazional : analizele de urină ( zilnic pentru copii ) , hipoglicemiile, ora şi modul de recompletare c u zaharuri, activităţile neobişnuite , bolile, călătoriile . 2 . Pregătiţi loc ul de prelevare Curăţaţi-vă mâinile c u apă călduţă şi cu săpun , şi ştergeţi-le bine. Nu utilizaţi nici dezinfectant , loţiune sau c remă pentru că acestea alterează rezultatul ; la fel şi sudoarea sau urmele de zahăr de pe degete poate falsifica rezultatul. Pentru a favoriza un aflux de sânge la vârful degetelor, puteţi :  Scuturaţi mâinile înspre josul corpului ,  Masaţi palma spre extremitatea degetului care va fi folosit pe ntru înţepătură. 3. Reglarea profunzimii prelevării Pentru a obţine o picătură de sânge suficie ntă fără să intrăm prea în profunzimea ţesutului, trebuie ţinut cont de :  Grosimea pie lii, variabilă de la un individ la a ltul şi de la un deget la altul ,  Volumul de sânge necesar cititorului de glicemie ( inutil de a avea o picătură mare de sânge dacă c ititorul cere doa r o picătură mică ). ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 21/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Auto prelevatorul cu adâncime variabilă pe rmite selecţiona rea adâncimii de care aveţi nevoie . Începeţi printr-o adânc ime mai mică a poi mă riţi dacă picătura de sânge nu este suficientă … 4. Alegeţi locul de prelevare Faceţi o rotaţie a punctelor de înţe pare pentru a ev ita calozităţile :  Alternând mâna dreaptă / mâna stângă .  Alternând fiecare latură a degete lor ( laturile de getelor sunt mai puţin dure roase ca şi pulpa degetului ). După ce aţi prelevat , nu apăsaţi prea tare degetul : se va extrage lichidul limfatic şi diluează eşantionul de sânge. Aveţi grijă să reacoperiţi lanţeta dacă capişonul permite acest luc ru. Eliminaţi toate mate rialele uzate , în colectorul de deşeuri : benzile late, bandaje, vată, lanţete.

ÎNŢELEGEREA PROPRIEI GLICEMII

Glicemia este nivelul de glucoză ( za hăr) din sânge . La o pe rsoană care nu are diabet, glicemia este re glată în mod a utomat de către panc reas şi ficat . Ea variază uşor pe tot timpul unei zile. Ea variază , de asemenea şi funcţie de alţi factori cum sunt vârsta, s au în caz de graviditate… Glicemia este măsurată în general în grame de glucoză / litru de sâ nge sa u în milimoli de glucoză/ litru de sânge. O glicemie este considerată normală dacă este cuprinsă între 0, 7 g/ l şi 1,1 g/l . O glicemie post-prandială ( după o masă ) poate să ajungă pâ nă la 1,4 g/l adică între 5 şi 7 mmol/l. Valoarea de 1,26 g/l de glucoză în sânge este pra gul limită care permite dia gnosticarea diabetului . Cititoarele de glicemie noi, pe rmit măsura rea glicemiei în grame/litru (g/l) şi în milimoli/ litru (mmol/l). În România este mai frecvent , analiza rea glicemiei în g/l. HIPOGLICEMIA

Hipoglicemia este o scădere rapidă a nivelului de zahă r în sânge (sub 60 mg/dl) Princ ipalele semne de alarmă sunt :

Transpiraţia (sudoare rece)

Foame impe rioasă



Tremurături

Comportame nt neobişnuit

Şi alte semne pot apărea, la bolnavii de diabet : Tulburări ale vede rii (fără să fie o vedere dublă, semne a unei hipoglicemii profunde ) Oboseală neaşteptată, inopinată şi se nzaţie de nervozitate Senzaţie de vertij ( ameţeală) Sentiment de funcţionare cu încetinitorul, sentiment de stare de rău Senzaţie de frig Palpitaţii Senzaţii de furnicături în jurul gurii sau la nivelul limbii Dure re de cap Gre utăţi în vorbire sau în articularea corectă a cuvintelor Senzaţie de greaţă Dorinţă bruscă de somn Senzaţie de angoasă Semnele "martori pentru anturaj": Paloarea feţei şi transpiraţie importa ntă Dificultate în vorbire sau comportame nt incoerent cu încetinire în vorbire şi încetinire a gesturilor Accese de râs sau plâns cu senzaţie de oboseală intensă Tremurături difuze, rigiditatea privirii sau stare asemănătoare beţiei , puls rapid, dezorie ntare în timp şi spaţiu , angoasă, a gresivitate, nervozitate. Cum tratăm o hipoglicemie ? 1. Dacă sunteţi încă conştient : Încetaţi orice activitate Mâncaţi zahăr imediat Este indicat, în general, de a lua 10 la 15 g de zahă r(adică 2 la 3 c uburi de zahă r sa u 2 la 3 comprimate de glucoză ). Pentru copii trebuie socotit un c ub de za hăr la 20 kg g reutate corporală. 10 la 15 minute mai târziu,controlaţi dacă glicemia a revenit la norma l ; în caz contra r , mai luaţi un cub de zahăr. Notaţi acest incident în carnetul dvs. de supraveghe re ; dacă hipoglicemiile sunt frecvente , vorbiţi despre ele medicului dvs. 2. Dacă nu mai sunteţi conştient : Anturajul dvs. trebuie să ştie să recunoască semne le începe rii hipoglicemiei şi să vă facă injecţia c u glucoză necesară. Se recomandă în orice tratat de diabetologie necesitatea acestui gest în caz de inconştienţă. Căutaţi apoi să reperaţi cauzele acestei hipoglicemii : V-aţi injectat prea multă insulină ( eroare de ada ptare sau de ma nipulare )? Masa pe care tocmai aţi servit-o conţinea prea puţin za hăr ? Aţi sărit peste o masă ? Aţi practicat un exerc iţiu fizic neplanificat ? Tehnica de injectare sau loc ul de injectare sunt corecte ? ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 23/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Aţi luat alte substanţe favorizâ nd hipoglicemia : a lcool pe nemâ ncate, medicamente ? Aţi trecut printr-o emoţie pute rnică ? Semnalaţi toate hipoglicemiile în carnetul dvs. de supraveghere la fe l ca şi cauza probabilă . Trebuie să aveţi întotdeauna la dvs. cu ce să vă re-îndulciţi .

HIPERGLICEMIA

Hipe rglicemia este un nivel ridicat de zahă r în sânge . Princ ipalele semne de alarmă sunt :

Nevoia frecventă de urinare

Sete

Ameţeli, greaţă

Oboseală

Alte semne pot apărea : slăbiciune, toropeală, slăbire fizică, preze nţa za hărului sau acetonei în urină , dure ri de burtă , etc...

Cum tratăm o hipe rglicemie ? Verificaţi nive lul de zahăr în sânge şi de zahă r şi acetonă în urină . Dacă glicemia dvs. este ridicată şi dacă aveţi mult zahăr sau acetonă în urină , este o situaţie de urge nţă : preveniţi medicul / spitalul şi arătaţi semnele persistente şi faceţi, dacă vi se prescrie , un supliment de insulină ( ordina ră sau ana logă ). În aşteptarea av izului medical : Beţi multă apă Nu între rupeţi alimentaţia dvs. Continuaţi tratamentul cu insulină Căutaţi cauza acestei hiperglicemii : Doza de insulină insuficientă sau aţi uitat să faceţi injecţia cu insulină Boală (infecţie / fe bră) Stres, griji Activitate fizică mai puţin inte nsă ca de obice i Masă prea copioasă Nu uitaţi niciodată o injectare de insulină



Semnalizaţi toate hipe rglicemiile în carnetul de supraveghe re la fel ca şi ca uzele probabile . HEMOGLOBINA GLICATĂ

Hemoglobina glicată sau HbA1c este re flectarea glicemiei din ultimele două trei luni . Ea măsoară fracţionarea hemoglobinei care fixează glucoza pe proteine . Este deci un bun mijloc de a evalua ec hilibrul glicemic din săptămâ nile prece de nte . Hemoglobina glicată se exprimă în procentaje. Nivelul său normal este de 4 la 5 % din totalitatea hemoglobine i . Cu cât procentajul este mai ridicat c u atât media glicemică a fost ridicată în cantitatea de glucoză fixată pe hemoglobină. FRUC TOSAMINA Ea măsoară ansamblul de prote ine glicată prezentă în ser . Ea este indicatorul glicemiei din ultimele 2 la 3 săptămâni. Valoarea normală este 200 la 290 mic ro-moli/litru. Ea prezintă un interes , ca valoare, în cazul a nomaliilor de hemoglobină (de exemplu, la nou-născuţi) , la femeia însărc inată , diabetică , sa u la femeia cu un diabet gestaţiona l . ANALIZELE DE URINĂ Ele sunt complementare glicemiei. Analizele înseamnă căutarea prezenţei glucoze i şi acetonei în urină cu ajutorul une i be nzi reactive colorimetrică. Preze nţa glucozei în urină semnifică că glicemiile care au precedat această ana liză era u ridicate mai mare de 1,80 g/l) de păşind pra gul rena l. Banda trebuie impre gnată cu urină. După unul la două minute funcţie de tipul de bandă utilizată la citire , plecând de la scala colorimetrică a flaconului veţi detecta prezenţa glucoze i şi/sau a acetonei. Rezultatele sunt notate în g/l sau cu cruce . Benzile trebuie păstrate în tubul lor origina l la o temperatură între +2°C şi +30°C la adăpost de umiditate .

CARNETUL DE AUTOSUPRAVEGHERE

DE CE SĂ UTILIZAŢI UN CARNET DE AUTOSUPRAVEGHERE GLICEMICĂ ?

Notând cu re gularitate în carnetul dvs. şi cu prec izie , rezultatele de verifica re a glicemie i la fel ca şi numărul de unităţi de insulină injectate . vă va permite , singur sau cu ajutorul specializat al medicului, să vă adaptaţi mult ma i bine tratamentul. Formând acest obicei, veţi putea înţelege mai bine cum reacţionează organismul dvs. la injectarea de insulină ( sau alte tratamente pe ca le orală ) şi ca re sunt efectele alime ntaţie i dvs. şi ale activităţii dvs. asupra glicemiei dvs. Carnetul vă va permite să : ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 25/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Notaţi toate rezultatele cotidie ne de glicemie , Indicaţi numărul de unităţi şi tipul de insulină injectată , Notaţi toate come ntariile pe ca re le conside raţi utile (hipoglicemie… ). Carnetul dvs. vă va pe rmite să înţe legeţi ma i bine variaţiile glicemiei dvs. pe ntru o zi sau o săptămână dată şi poate să vă ajute în identificarea cauzelor. Puteţi , de asemenea , împreună cu medicul dvs.,să ajustaţi tratamentul de maniera de a menţine obiectivele glicemice. Cum utilizăm un ca rnet de auto supraveghere glicemică ?

1. Înscrieţi data (-- /--) pentru marcarea săptămâ nii. 2. Înscrieţi rezultatul glicemiei în coloa nele “ îna inte” şi “după”. Săptămâna de la ___/___/20__ la ___/___/20__

Luni 22/03 note

Mic dejun înainte / insulina /după glicemie

Prânz înainte / insulina /după glicemie

Cină îna inte / insulina /după glicemie

106

100

240

5 R 10N

8R

La culcare insulina glicemie 180 15N

Noa pte

Ora Glicemia 04.00 120

17.00-2 croissante

Marţi Unde : N = insulină NPH R = Insulină rapidă

Exemplu : dacă rezultatul dvs. este de 106 mg/dl îna inte de micul dejun , înscrieţi sub căsuţa Mic dejun glicemia şi ora testului în rubrica “ îna inte”. 3. Înscrieţi tipul de insulină şi numărul de unităţi injectate în coloa na “ insulină”. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 26/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 4. Linia “ Note” de sub fiecare zi permite indica rea unui even iment deosebit de rutina zilnică care trebuie luat în considera re la c itirea glicemie i : masă neobişnuită, activitate suplimentară, etc.) Aduce re aminte importantă : Diabetul se de fineşte prin : O glicemie pe nemâncate ( după ce l puţin 8 ore de nemâ ncare ) supe rioa ră sa u egală cu 126 mg/dl (7,0 mmol/l) în 2 reprize sau O glicemie superioară valorii de 200 mg/dl (11 mmol/l) în orice mome nt a l zilei. Hemoglobina glicată (HbA1c) perm ite estimarea nivelului mediu de glicemie. O glicemie bine controlată corespunde valorilor HbA1c cuprinse între 6 şi 7 %. Exemplu de adaptare de doze :

Unde : în roşu = glicemie ridicată timp de 2 zile consecutiv în albastru = adaptarea a doze lor de 2 unităţi Tratarea dia betului

DIETETICA

O alimentaţie ec hilibrată presupune un a port de tot ce este necesar bunei funcţionă rii organismului . Acest lucru înseamnă să mâncaţi în cantitate suficientă şi în proporţii bune, funcţie de :  vârstă (nevoile nutriţionale cresc până în jurul vâ rstei de 30 de a ni şi scad după această vârstă , cu regularitate ) ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 27/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010  sex ( bărbaţii au nevoi mai ma ri decât feme i )  activitatea fizică desfăşurată (o pe rsoană sedenta ră va avea nevoi alimenta re diminuate în raport cu o persoană activă)  înălţime şi greutate (o persoană de ta lie şi greutate supe rioa ră necesită un surplus de energie ) Aportul e nergetic necesar va fi exprimat în Kiloca lorii (Kcal) sau calorii (Cal). Iată câteva exemple de nevoi ene rgetice , funcţie de sex, activitate şi vârstă :

Femei Bărbaţi

30 ani

50 ani

Sedenta ri

1900 la 2200 calorii


Foarte activi

Până la 2600 ca lorii


Sedentari



Foarte activi



O alimentaţie ec hilibrată înseamnă în mod e gal, a portul tuturor nutrimente lor necesare în proporţii bune , adică :  Proteine : 10 la 15 % din aportul a lime ntar  Lipide : 30 la 35 % din aportul alimenta r  Glucide : 50 la 55 % din aportul a lime ntar  Săruri mine rale : sodiu, potas iu, c lor, calc iu, fosfor, magneziu, fie r : nevoile sunt variabile funcţie de vârstă şi de sex dar sunt acoperite printr-o a lime ntaţie echilibrată.  Oligoeleme nte : zinc, c upru, iod, sele niu, c rom, ma nga n, fluor, litiu … : nevoile sunt variabile funcţie de vârstă şi de sex dar sunt acoperite printr-o a lime ntaţie echilibrată.  Vitamina : A, B1, B2, PP, B5, B6, B8, B9, B12, C, D, E, K : nevoile sunt variabile funcţie de vârstă şi de sex dar sunt acope rite printr-o alimentaţie echilibrată. CÂTE MESE SERVIM ÎNTR-O ZI ?

3 mese sunt necesare :  Mic ul dejun  Prânzul  Cina

Dar gustările mai ales cea de la ora 16°° , pot fi servite pe ntru a evita micile ronţăie li şi conform obiceiurilor alimentare ale bolnavului .

PROTEINE = PROTIDE

Roluri :  Structurale : constituie fundame ntul tuturor ţesuturilor v ii . Serveşte la construirea, întreţinerea şi re înnoirea acestora.  Energie : 1 g Proteine = 4 calorii Se recomandă circa 1 g/kg/J fie 50 la 90 g/J Surse principale :  Proteine animale esenţiale : Cărnuri, peşte, ouă, brânză, lapte, lactate, mezeluri...  Proteine vegetale : Pâine , cereale, legume uscate… Atenţie : Nevoile sunt adesea acope rite şi alime ntele a duc atunci proteine care în acest caz sunt vectori purtători de grăsime. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 28/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 20 g de prote ine re prezintă :      

 100 g de carne 100 g de peşte 100 g carne de vânat sau de pasăre 2 ouă ½ litru de lapte 4 produse lactate 60 g de brânză GRĂSIMI = LIPIDE

Roluri :  Primul aport e nergetic (1 g Lipide = 9 ca lorii)  Suport pentru vitaminele liposolubile ( A, D, E, K)  Interv ine în te rmoreglare ( me nţine temperatura corpora lă ) Se recomandă circa 70 g la 90 g/J Surse principale :  Materii grase de adaos : uleiuri, ma rga rine, unt, smâ ntână proaspătă  Materii grase de constituţie : cărnuri, peşti, ouă, mezeluri, brâ nzeturi, la pte, lactate , patiserie, prăjituri, biscuiţi, ciocolată, îngheţate, fructe oleaginoase … 10 g de Lipide re prezintă :  1 lingură de ule i  12 g de unt  12 g de margarină  1 lingură de smântână proaspătă  2 ouă  1 bucată de brânză  1 friptură mică ( steak)  100 g de sardine  1 pungă mică de chips uri  1 mână de arahide  1 ecle r  1/3 tabletă de ciocolată Atenţie : aportul în grăsime trece foarte repe de şi din acest motiv este recoma ndat să prefe raţi grăsimile de origine vegetală (uleiuri,ma rgarine). Consumaţi, pe cât posibil de des, peşti , cel puţin o dată pe să ptămână, pentru acizii graşi pe care îi conţin.

GLUC IDE = ZAHARURI = HIDRAŢI DE CARBON

Rol :  Energetic  1 g Glucide = 4 calorii Se recomandă un minim de 200 g /J Surse principale :  Glucide complexe : Pâine şi produse de panificaţie , fecule nte Această categorie trebuie să reprezinte 2/3 din a portul în gluc ide . 1 repreze ntant al acestei categorii trebuie să fie prezent în fiecare masă.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010  Glucide simple : La pte, produse lactate, le gume, fructe, băuturi dulc i,patise rie , dulciuri… Această categorie trebuie să reprezinte 1/3 din a portul în gluc ide. INDEXUL GLICEMIC

Indexul glicemic se de fineşte ca pute rea unui aliment care conţine gluc ide de a face să urce glicemia de o manie ră mai mult sau ma i puţin importantă în raport c u un alt a lime nt luat ca refe rinţă. Există două tipuri de a limente de refe rinţă : pâine şi glucoză ( indexul glicemic este considerat de 100%). Indexul glicemic notat IG va fi exprimat în proce ntaj . Atenţie : Indexurile glicemice sunt calculate pe subiecţi sănătoşi şi constituie o medie. Efectul asupra glicemiei unui alime nt conţinâ nd glucide poate fi varia bil de la un individ la altul şi va fi la fel şi pentru persoa nele bolnave de diabet. Precauţiuni c u diabetul : Ce se face

Ce nu se face

De ce ?

3 mese pe zi

Sărirea regulată peste Sărirea peste mese a ntrenează ronţă itul de mese diverse gustă ri , adesea la originea unei luări în greutate şi a unui dezechilibru alimenta r . Un numă r de 3 mese pe zi pe rmite un aport de nutrimente necesa re organism ului .

Pre feraţi glucidele la fiecare masă

Evitaţi glucidele mai ales dacă glicemia este prea ridicată

Glucidele sunt indispe nsabile pentru orga nism şi tre buie să reprezinte 50% din aportul alimenta r. Ele sunt în acelaşi timp şi săţioase prin a duce rea a puţine calorii într-un volum mare.

Re îndulciţi-vă cu 3 cuburi de zahăr sau un pahar de băuturi zaharate

Profitaţi de o hipoglicemie pentru a consuma tot ce vă este inte rzis

O reîndulcire greşită vă va a duce o c reştere mare a glicemie i şi o lua re în greutate.

Mâncaţi ca toată familia

Faceţi două tipuri de mâncăruri în fiecare zi

Nu se simt dife renţe în a limentaţie atunci când suntem diabetic i. Dimpotrivă, suntem un exemplu de urmat , pentru că sfaturile alime ntare sunt cele ale unei alimentaţii echilibrate, ideale pentru oricine.

Faceţi-vă plăcerile Suprimaţi patiseriile , gustative de 1 la 2 ori deserturile prea pe săptămână. bogate în gluc ide , prăjiturile şi toate produsele denumite « inte rzis pentru diabet »

Este bine să vă aduceţi a minte că regimul diabeticului este îna inte de toate axat pe echilibrul a limenta r şi deci pe varietate. Mic ile plăce ri şi mesele extra fac parte din acest regim atâta timp cât nu sunt consumate în acelaşi timp. Nimic nu interzice un mic produs de patiserie , la sfâ rşitul mesei , o dată pe săptămână.

Să vă cântăriţi o dată pe săptămână

O pierdere de gre utate trebuie să fie progresivă (între 1 şi 2 Kg pe lună) şi nu o să se vadă de pe o zi pe alta , nic i între dimineaţa şi sea ra . Cântărirea o dată pe săptămână , pe nemâncate va ajunge ,din plin

Să vă cântăriţi în fiecare zi şi chiar de două ori pe zi.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 pentru ve rifica rea cu cânta r , da r vă sfătuiesc să nu vă cântă riţi decât o dată la 15 zile chiar o dată pe lună , şi pierde rea în greutate va fi mai vizibilă. Practicaţi o activitate fizică regulată

Faceţi un sport inte nsiv din când în când

Activitatea fizică este importantă pentru sănătatea cotidia nă şi pe rmite me nţinerea masei muscula re pe timpul unui regim de slăbire în condiţiile creşterii consumului energetic . Beneficiile vor fi mult mai importante dacă faceţi 30 de minute de ma rş în fiecare zi decât dacă ale rgaţi o oră pe săptămână.

Mâncaţi carne c u regularitate

Suprimaţi carnea pentru că este conside rată prea grasă

În ec hilibrul alimenta r , se recomandă limitarea grăsimilor de origine animală chiar dacă sunt importante în alimentaţie datorită acizilor graşi saturaţi pe care îi susţin. Limitaţi nu v rea să zică suprimaţi . Categoria Cărnuri cuprinde atât carnea roşie cât şi cea albă a dică v ita, viţe lul, porc ul, mie lul, oa ia, vânatul, păsările, iepure le şi c hia r jambonul alb . alege rea fiind atât de vastă , este păcat să nu profitaţi , cu atât ma i mult c u cât aceste alime nte aduc prote ine de cea mai bună calitate în orga nism . Pe de altă pa rte, diminuarea ca ntităţii consumate şi evitarea bucăţilor cu multă grăsime , rămâne o bună recomanda re.

Mâncaţi orice fruct

Mâncaţi doar mere pentru că ele sunt fructele cu ce l ma i puţin zahăr !!

Fructele conţin în prim ul râ nd apă şi glucide , deci sunt toate "za harate ". Vom găsi între 5 şi 20 % gluc ide în e le, funcţie de tipul de fruct , începând cu căpşunile şi zmeura pâ nă la smoc hine, struguri şi bana ne . Cantitatea de fructe care conţin mai multe glucide va fi deci ma i puţin importantă decât fructele mai puţin bogate în glucide da r nu vor fi suprimate din a limentaţie.

ALIMENTAŢIA DIABETIC ULUI

Oricare este tipul de diabet şi tipul de medicamente utilizat , o a limentaţie echilibrată este o necesitate , fără de care este iluzoriu să spe raţi că veţi stăpâ ni corect evoluţia diabetului dvs. Dar, alime ntaţia echilibrată nu înseamnă regim în sensul la ca re ne gâ ndim de obicei… şi cuvântul nutriţie şi dietetică , adeseori utilizate apropo de acest subiect corespund în fa pt unor princ ipii simple de punere în operă a acestui ec hilibru a lime ntar şi care nu corespund unei liste de alimente inte rzise şi une ia de a lime nte autorizate, nic i une i liste de reţete de bucătărie complicate ! ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 31/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Deci : Alime ntaţia diabetic ului nu este o listă de alimente inte rzise şi una de alimente autorizate !!!

Puţină istorie Ideile au evoluat între : Acum o sută de ani, când un regim alimentar bogat în grăsimi e ra recomandat diabeticilor, pentru că nu existau medicame nte pe ntru scăde rea glicemie i , Acum patruzeci de ani , când feculente le e rau încă inte rzise în mod formal, Acum douăzec i de ani , când fecule ntele au început să fie reabilitate , Şi în ziua de azi, când e fectele noc ive ale grăsimilor asupra a rtere lor sunt bine c unoscute , legumele uscate sunt recomandate şi , unde sunt tole rate, sunt permise aporturi zaharate ocazionale , mai ales la sfâ rşitul mesei, sub formă de desert. Re gulile c lasice ale regimului alime ntar Primul princ ipiu : Suprimarea zahărului de structură simplă , cum este zaha roza ( a dică zahărul de bucătărie , bucăţi sau pudră ) , utilizarea ocazională a altor zaharuri simple cum este fructoza sau sorbitolul , tolerând doar un aport glucidic foa rte limitat sub formă de fructe sau la pte , şi rezervând utilizarea zahărului pentru situaţiile de hipoglicemie ; Al doilea principiu : Limitarea zahărului de structură complexă ( fec ule ntele) la 40 la 50 % din raţia calorică cotidiană ; Al treilea principiu : Re partizarea acestui aport de za haruri pe tot pa rcursul zilei . Distinge rea practică între zaharurile simple şi cele complexe e ra esenţial bazată pe gustul zaharat sau nu al acestor alime nte : Alimentele având un gust zaharat e rau considerate ca şi za haruri rapide , adică care dădeau o ridicare glicem ică rapidă şi importa ntă ; Alimentele care conţineau zahăr, dar nu aveau un gust dulce , era u considerate ca şi zaharuri lente , adică alime nte care dădea u o creşte re glicemică mai puţin rapidă şi mai puţin importantă ( feculente le, de exemplu ). Ce se gândeşte astăzi despre aceste reguli c lasice ?

Primul re proş care se poate face la acest tip de regim a lime ntar este că suprimâ nd zaharurile simple şi limitând prea mult zaha rurile complexe , acest fapt conducea diabeticul la consumul multor lipide şi prote ine ( grăsimi, brânzeturi, meze luri, carne ...) cu consec inţa măririi risc ului de alte rare a a rtere lor . Ori diabetul antrenează prin el însuşi un risc de a ltera re a l vaselor sanguine . Deci : Nu trebuie să mărim aportul de grăsimi peste norma l, şi trebuie subliniat că în România , raţia spontană de grăsimi este deja foa rte importa ntă ( ea a cresc ut c u ma i mult de 50 % de la începutul acestui secol !!! ) , ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 32/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Să utilizăm grăsimi mai puţin noc ive pentru a rtere , adică grăsimile nesaturate şi nu pe cele saturate , de exemplu : Alegeţi grăsimile vegetale în loc de ce le de origine animală , Alegeţi peşte le şi carnea a lbă în loc de ca rne roşie , Înlocuiţi untul c u marga rină din floarea soarelui , Folosiţi ule iul de măsline . Produse le slabe în conţinut de grăsimi furnizează o posibilitate de reduce re a raţiei de grăsimi , dar ate nţie, aceste produse nu sunt ma i slabe decât cu cel mult 25 % faţă de celelalte, iar o utilizare fără mode raţie poate conduce la o raţie foa rte importa ntă de grăsimi intrată în organism , mai mult decât dacă aţi utiliza produse norma le. Nu trebuie să măriţi aportul în lipide ca reacţie la scăde rea aportului în glucide. Trebuie să creşteţi aportul de zaharuri complexe. Al doilea reproş : C lasificarea între zaha ruri simple şi za haruri complexe era bazată pe compoziţia c himică a alimente lor şi nu pe e fectele pe ca re aceste alime nte le produceau asupra glicemiei. Mult timp s-a conside rat că : Cu cât zahărul este de structură mai simplă , c u atât este absorbit mai ra pid şi e ra mai hiper-glicemiant şi că , din contră cu cât structura sa e ra ma i complexă , cu atât el era absorbit mai lent şi cu e ra cu atât mai puţin hiper-glicemia nt . De unde ideea unui regim , separând za harurile în două categorii : Zaharuri rapide = alime nte având un gust dulce , ca re trec rapid în sânge datorită structurii lor simple , Zaharuri lente = alimente conţinând zahă r, dar care nu au un gust dulce , şi care trec lent în sânge datorită structurii lor complexe. În fapt , asta nu este c hiar exact pentru că organismul dispune de diferite mijloace pentru a dige ra diferitele tipuri de zaharuri complexe , şi s-a observat că digestia anumitor suc uri complexe este foarte ra pidă , c u consecinţa c reşterii glicemie i mult ma i rapid decât ne-am fi putut gândi. Digestia anumitor alimente , care nu au gustul dulce , este foa rte rapidă , cu o c reştere importantă a glicemie i. Demonstraţia pentru cele de mai sus este următoarea :

Bazându-ne pe proporţia de zahăr în alimente, se poate calcula porţiile de pâ ine, de piure de cartofi, de orez, de paste, de linte… care conţin aceeaşi cantitate de za hăr. De exemplu, pe ntru a obţine o cantitate de zahă r ec hivale ntă cu 20 g de glucoză , trebuie să consumăm 40 g de pâine din cerea le complete, conţinând 50 % glucide sau 100 g de cartofi conţinând 20 % glucide . Alimente : cantitate echivalentă cu 20 g de glucoză

Proporţia de zahăr

20 g de glucoză

100 %

40 g de pâine albă

55 %

40 g de pâine completă (seminţe complete)

50 %


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 100 g de piure de cartofi (fulgi)

20 %

100 g de orez

20 %

100 g de paste

20 %

100 g de linte

20 %

200 g de morcovi c ruzi

10 %

200 g de morcovi fierţi pe aburi

10 %

400 g de lapte

5%

valori medii cu titlu indicativ pe ntru alime nte gata să fie consumate . După ce s-au consumat dife rite porţii conţinâ nd o cantitate echivale ntă de zahă r , putem studia care este importanţa şi durata ridicării glicemiei , măsurâ nd , de exemplu, glicemia la fiecare zece minute timp de câteva ore ( timp în care se face ingestia alimentului ). Şi în comparaţie c u glicemia care se produce după fiecare din aceste a lime nte , studiem creşterea care se produce după ce s-a consumat o ca ntitate echivalentă de glucoză , sau mai exact comparând suprafeţele c uprinse între c urba glicemiei şi nivelul de por nire al glicemiei . Astfe l , putem dete rmina un procenta j ca re este , de a ltfel, ma i mare dacă alime ntul este hiper-glicemiant : un alime nt care măreşte glicemia , cu de două ori mai puţin decât glucoza , a re o putere hipe r-glicemiantă de 50 % din cea a glucozei , un aliment care măreşte glicemia , cu de patru ori mai puţin decât glucoza , a re o putere hipe r-glicemiantă de 25 %... Vorbim aici de putere hiper-glicemiantă, indice glicemic sau Index glicemic. Constatările sunt surprinzătoare : Alimente : cantitate echivalentă cu 20 g de glucoză

Proporţia în zahăr

Index glicemic

20 g de glucoză

100 %

100 %

40 g de pâine albă

55 %

65 %

40 g de pâine completă (seminţe complete)

50 %

50 %

100 g de piure de cartofi (fulgi)

20 %

80 %

100 g de orez

20 %

60 %


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 100 g de paste

20 %

50 %

100 g de linte

20 %

25 %

200 g de morcovi c ruzi

10 %

25 %

200 g de morcovi fierţi pe aburi

10 %

90 %

400 g de lapte

5%

30 %

valori medii cu titlu indicativ pe ntru alime nte gata să fie consumate . Astfel, proporţia în zahăr şi pute rea hipe r-glicemiantă din pâ ine sunt simila re (50 %), dar nu se întâmplă la fel pentru toate alimente le. De exemplu : Lintea este net mai puţin hipe r-glicemiantă (25 %) decât pireul de cartofi (80 %), orezul (60 %) sau pastele (50 %), şi asta, deşi proporţia în zaharuri este identică (20 %) pentru toate aceste alimente , Morcov ii sunt net mai hiper-glicemianţi atunc i când sunt fie rţi pe abur (90 %) decât atunci când sunt consumaţi c ruzi (25 %).

Aceste constatări au fost făcute atât pe persoane sănătoase cât şi bolnave de diabet. La pe rsoane le non diabetice s-a putut măsura cantitatea de insulină care este secretată pentru fiecare parte de alime nte, şi s-a ajuns la aceleaşi conc luzii. De exemplu, cantitatea de insulină secretată pentru 100 g de piure de cartofi este mult ma i importantă decât cea secretată pentru 100 g de linte. Pute rea hiper-glicemiantă a alimente lor nu depinde doa r de conţinutul în gluc ide . Cum se explică aceste dife renţe, de exemplu :

1. Dacă pute rea hipe r-glicemiantă a pireului de ca rtofi este de 80 % (adică aproape de a glucoze i ) de ce pute rea lintei nu este decât de 25 %, în condiţiile în ca re nivelul de zaharuri în cele doua alimente este de 20 % ?

2. Sau de ce pute rea hiper-glicemiantă a morcovilor creşte atunci câ nd sunt fie rţi ?


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Explicaţiile sunt următoarele : Mai întâi, alimente le nu sunt constituite din acelaşi tip de za haruri complexe ( amiloze, amilopectine...) şi rapiditatea c u care orga nismul este capabil să digereze fiecare za hăr complex, nu este aceeaşi ; În continuare, aceste zaharuri complexe nu sunt constituite din ace leaşi za haruri simple, şi aceste zaharuri simple nu au aceeaşi putere glicemiantă ; de exemplu , glucoza este mai hiper-glicemiantă decât zaharoza ( zahă rul din comerţ) , ca re este mai hipe rglicemiantă decât fructoza , care este ma i hiper-glicemia ntă decât xilitolul , ca re la rândul lui este mai hiperglicemiant decât sorbitolul… ; Pe de altă parte , zaharurile din aceste a lime nte sunt le gate la ma i multe sau la mai puţine substanţe din marea cantitate de a lte substanţe care pot încetini digestia acestor alime nte , mai ales la ce le pe care le numim fibre a limenta re ( cu cât a lime ntul este mai bogat în fibre, c u atât digestia este ma i lentă ); În sfârşit, ambalajul în care se găsesc aceste za haruri complexe are şi el un rol important , pe timpul gătirii, fie rberii, transformă rii în piure… : În pâinea completă, seminţe le de grâu complet trebuie mai întâi să fie dige rate pentru ca amidonul din ele să fie digerat , spre deosebire de pâinea a lbă unde amidonul este imediat digerat pentru că nu este prote jat de nici un înveliş. Fierbe rea morcovilor antrenează o fragilizare a structurii acestora, având drept consecinţă o pute re hiper-glicemia ntă ma i mare ) morcov ii cruzi su nt «tari» în timp ce morcovii fie rţi sunt «moi»), Orezul brun are un index glicemic puţin ma i slab decât orezul a lb, dar orezul brun fie rt şi ce l alb fiert au acelaşi index glicemic, care este mai ma re decât atunci când boabele de orez sunt întregi şi c rude. Lintea mâncată în boabe are un indice glicemic mult ma i mic decât atunc i când este pasată în piure şi apoi trecută prin strecurătoa re pe ntru a face o supă cremă de linte.

Natura alimente lor şi ambalajul lor natural intervin în pute rea lor hipe rglicemia ntă.

Da r asta nu este totul !!! În fapt, până aic i am demascat pute rea hiper-glicemia ntă a alimente lor , presupunând că sunt mâncate singure , dar acest luc ru nu se prea întâmplă pe timpul unei mese. S-au făc ut atunc i, alte expe rime nte , cu fe luri de mânca re complete, de maniera de a vedea ce se întâmplă când se schimbă un a lime nt c u a ltul. De exemplu, li s-a dat diabeticilor o masă completă care cuprindea carne , fasole verde, brânză şi 75 de g de prăjitură de orez cu zaha rină şi apoi s-a măsurat glicemia din 10 în 10 minute după masă. În continuare, s-a refăcut expe rie nţa da r de data asta, s-a înlocuit pră jitura de orez cu 15 g de zahăr ( 3 cuburi) … şi surpriză ! creşterea glicemică a fost aproape ide ntică la această a doua masă, c u prima. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 36/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 S-au făc ut şi alte expe rienţe : Înlocuind anumite zaha ruri complexe c u echivalentul lor în zaha ruri simple , Adăugând sau eliminând anumite a lime nte c um sunt lipidele şi protidele , sa u adăugând fibre alimentare , S-au modificând modul de gătire a l a numitor a lime nte ( de exemplu, piure ul de cartofi din fulgi este mai hipe r-glicemiant decât cel de ca rtofi , care este la rândul lui mai hiper-glicemiant decât cartofii prăjiţi ). Aceste experienţe,şi alte le care au urmat , a u pe rmis ela borarea Ta bele lor Index ului Glicemic ( citiţi capitolul din această Lucra re ! ) şi au ajuns toate la ace leaşi concluzii : Pre pararea alime ntelor şi asoc ierea lor pe timpul unei mese modifică puterea lor hiperglicemiantă . O masă este de altfel , mai puţin hiper-glicemiantă , când este mixtă şi echilibrată în gluc ide, lipide şi prote ine . Aceste experienţe au demonstrat că asocie rea prote ine lor , lipidelor sa u fibrelor , antrenează o digestie mai le ntă a zaharurilor. Aţi constatat deja, fără îndoială, în timpul une i hipoglicemii : utilizarea de ciocolată pentru a combate o hipoglicemie este mai puţin e ficace decât zahă rul c ubic , pentru că ciocolata conţine cel puţin 50 % de corpuri grase. Pentru a completa, tre buie semnalat că există şi alţi factori care intervin în putere a hipe r-glicemiantă a alimente lor : Rapiditatea cu care se goleşte stomacul, ca re poate fi mai mult sau mai puţin ma re , Anumite alimente conţin anti-enzime sau a nti-nutrime nte ( dacă ele nu sunt prezente, pute rea hiper-gliceminată a acestor alimente va fi mult mai mare ), Alţi diferiţi factori neurologici , psihici şi hormonali ca re pot modifica digestia şi absorbţia alimentelor ( acelaşi aliment poate avea o pute re hiper-glicemia ntă diferită, de la o zi la alta ).

Trebuie reţinut

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Nu trebuie să c reşteţi aportul de lipide ca reacţie la scăde rea aportului de gluc ide. Trebuie să creşteţi consumul de zaharuri complexe. Anumite alimente sunt mai hiper-glicemia nte decât am putea noi c rede. Faptul de a scade alime ntaţia doa r prin suprima rea alimente lor ca re a u un gust dulce, deturnează atenţia de la adevăratele probleme. Trebuie ţinut cont de Indexul Glicemic. Există acum tabe le cu compunerea a lime ntelor care conţin indexul glicemic . Alimentele hipe r-glicemiante au mai puţin efect câ nd sunt consumate la sfâ rşitul mesei , decât dacă sunt consumate izolat . O masă este mai puţin hiper-glicemia ntă atunc i câ nd este mixtă şi echilibrată , şi dacă conţine fibre .


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Zaharurile simple,complexe, rapide , lente şi fibre le alimentare...

O cre dinţă e ronată Separarea gluc ide lor în zaharuri rapide şi lente , a fost considerată pe ntru mult timp, super-pozabilă clasificării bazate pe structura lor chimică ( zaha ruri de structură simplă / zaharuri de structură complexă ) , şi la clasificarea bazată pe ex istenţa sa u non-existe nţa gustului dulce ( gust dulce => zahăr rapid / fără gust dulce => zahă r lent, a desea denumit şi zahăr ascuns). În fapt, această clasificare nu este decât pa rţia l exactă , pe de -o porție pentru că anumite zaharuri de structură simplă , pot ridica glicemia mai puţin decât a lte zaha ruri , cu structură tot simplă, şi pe de altă pa rte pe ntru că organismul uma n este ca pabil să dige reze foarte rapid anumite zaharuri de structură complexă având drept consecinţă o creştere foarte rapidă a g licemiei. De altfel, atunc i când un zahăr simplu este înghiţit , pute rea sa hipe r-glicemiantă depinde mult de contextul în care este înghiţit : când este mâncat singur, za hărul simplu urcă glicemia foarte mult, pe când dacă este combinat cu a lte a limente ec hilibrate, c reşterea glicemiei este mai lentă şi mai slabă. În plus, prezenţa fibrelor alimentare încetineşte trecerea din intestin în sânge a zaharurilor simple sau complexe preze nte în alimente. Zaharurile simple, complexe, rapide , lente şi fibre a lime ntare … nu este , fă ră îndoia lă, un gest inutil de a resitua aceste dife rite eleme nte unul în raport cu alte le. Care este structura glucidelor ? Foarte schematic , marea majoritate a glucidelor sunt constituite în lanţuri mai mult sau mai puţin lungi de particule e lementa re ( structurate la fe l ca şi glicoge nul ) pe care le putem c lasa în zaharuri simple şi zaha ruri complexe după numă rul de pa rtic ule elementare din care sunt constituite (monozaha ride = o pa rticulă eleme ntară , dizaha ride = două particule e lementare , poliza haride = mai mult de două pa rtic ule alimenta re ).

Glucide simple

Glucide

Tip

Exemple

Mono zaharide

Glucoză Fructoză Galactoză Manoză

Di zaharide

Zaharoză Lactoză Maltoză

Poly

Amidon

Surse

Fructe Lapte Trestie de za hăr Sfeclă Hamei

Cartofi


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 complexe

zaharide asimilabile

(amiloză şi amilopectină )

Cereale Legume uscate

Poli zaharide non-asimilabile

Celuloză Hemiceluloză Pectină Muc ilagiu Gumă

Seminţe Legume uscate Legume verzi Fructe

Monozaharide le şi dizaharidele constituie grupa zaharurilor simple. Ele ridică glicemia foarte rapid ( cu excepţia fructozei) , deci za harurile simple trebuie c lasate în grupa zaharurilor rapide. Polizaharidele asimilabile sunt glucide pe care organismul uma n este capa bil să le digere :  Câteva dintre e le sunt digerate ra pid şi sunt deci zaha ruri complexe care trebuie clasate în grupa zaharurilor rapide : ca rtofii, orezul, grişul, la fe l ca şi pastele, pâinea, făina şi alte derivate.  Alte membre ale acestei grupe sunt dige rate ma i lent , şi sunt zaha ruri complexe care constituie ve ritabila grupă a zaha rurilor lente : bobul, fasolea cu bob mic, lintea, fasolea roşie, fasolea a lbă, mazărea şi năutul. Polizaharidele non asimilabile , care constituie grupa fibrelor alimenta re , sunt glucide deosebite pe care organismul uman , practic, nu este capa bil să le digere, şi care a u proprietăţi interesante : Ele încetinesc golirea stomacului şi frânează mişcările pă rţii iniţiale a intestinului , ceea ce încetineşte absorbţia gluc idelor asimila bile. Anumite fibre pot reţine până la de c inc i ori greutatea lor în a pă. Rezultă forma rea unui gel care reduce absorbţia gluc ide lor, şi care fac ilitează tranzitul intestina l. Ele se combină în intestin cu colesterolul , prezent în fiere, ceea ce scade colesterolul sanguin. Ele nu aduc un aport de calorii. Aportul recomandat de fibre, pentru populaţie în ge nera l, este de ordinul a 25 g/24 h, dar nu este atins astăzi datorită alimentaţiei noastre „ de consum” , aşa cum era acum câteva zeci de ani . Diabeticii , au deci, tot interesul de a creşte raţia zilnică de fibre alime ntare , pe ntru a ajunge la nivelul recoma ndat…

Fibre le nu mai sunt ce-au fost !

Fibre le rămân totuşi glucide non asimila bile , dar iniţia l te rmenul «fibre » desemna exclusiv glucidele din coaja vegetale lor, deşi există gluc ide non asimilabile în miezul plante i , în timp ce astăzi fibre le alime ntare sunt definite ca fiind glucide le ca re nu sunt dige rate de către intestinul gros și care sunt degradate în colon de către flora intestinală , dând loc ferme ntațiilor. Unde sunt fibrele ? Fibre le sunt prezente în numeroase alimente și mai a les în fructe și legume , da r ce este mai inte resant de c unosc ut sunt alimente le ca re conțin multe fibre și puține gluc ide sa u ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 39/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 lipide , pe ntru că acestea sunt alimentele pe care le putem mânca «în plus» , de maniera de a atenua c reșterea glicemie i după serv irea unei mese la fe l ca și nivelul mediu al colesterolemie i . Anghinarea fiartă este leguma cea ma i bogată în fibre (9,4 % ) c u un conținut foa rte slab de gluc ide (1,2 %). Ea împarte această caracte ristică c u o altă plantă : Sa lsifi ( Scorzonera hispanica )fiartă , c u un conținut mare de fibre (9,0 */5,3*). * conținut procentual de fibre **conținut procentual de glucide Alte legume c u un conținut în fibre supe rior cifre i de 3 % sunt țe lina c rudă (5,0/2,5), ciupe rca girolle (Cantharellus cibarius)c rudă (4,7/0,2), țelina fiartă (4,1/2,9), varza de Bruxe lles fiartă (4,0/3,0), fasolea verde congelată, fiartă (4, 0/3, 0), păpădia c rudă (3,5/5,8), mărarul c rud (3,3/2,3), fasolea ve rde fiartă (3, 0/4, 0) și spanacul fiert (3,0/0,8). Mazărea fiartă (6,1/10,0), napul porcesc (Heliantus tube rosus) fie rt (5,1/9,8) și porumbul dulce pe știulete, fie rt (4,2/22, 1) conțin și ele mai mult de 3 % fibre dar nu a u aceeași utilizare deoarece conțin deja o bună parte din rația de gluc ide a mesei. Câteva precizări suplime ntare apropo de fibre și legume : Efectul favorabil al fibre lor asupra glicemiei post prandiale ( după masă) rezultă în primul rând din formarea unui gel în prezența apei , ca re înconjoa ră a lime ntele și care încetinește trecerea glucidelor din intestine în sâ nge. Pentru ca e fectul să fie optimal , este dec i necesar ca să înghițiți a pă în același timp c u consumul de fibre . Acest fapt privește mai ales , alimente le bogate în fibre și sărace în apă , și în specia l diferitele tipuri de pâine , bogate în fibre și sărace în apă care sunt mult ma i hiperglicemiante atunci când sunt mâncate fără să fie asociate cu un lic hid decât atunci când sunt servite alături de un pahar de a pă. Efectul favorabil al fibre lor asupra glicemiei post prandiale nu se limitează doa r la e fectul de gel . Există în alime ntele bogate în fibre, substanțe ca re amplifică secreția insulinică indusă de către masa se rvită , ceea ce duce la red ucerea ma i rapidă a producției hepatice de glucoză care exista înaintea mesei se rvite , cu consec ința unei glicemii post prandiale mai scăzute. Procedeele de preparare care sparg fibre le reduc efectul acestora. Asta privește mai ales pâinea îmbogățită c u fibre , care atunci când este pră jită este mult mai hipe r-glicemiantă ca atunc i când nu este prăjită , la fel ca și gătirea le gume lor în oală sub presiune, trecerea prin mixe r și printr-o strecurătoare. Legume le congelate sunt inte resante pentru că legumele sunt pre fie rte și acest procedeu păstrează fibre le și vitamine le. Pentru a continua această păstra re , ce l ma i bine este să continuați fie rbe rea la microunde și apoi de a le încorpora în mânca re , mai re pede decât de a le fie rbe în oala sub presiune sa u în apă. Experie nța demonstrează că ,atunc i când nu este un obicei , este dific il de mâncat o porție mare de legume calde asociată cu o porție de feculente , și că o porție de crudități asociată cu o porție de legume calde este mai bine acceptată. Sfatul de a consuma legume este adesea transformat în adăugarea de sa lată la fecule ntele deja prezente în meniu , ori sa latele mai ales cele din pă pădie , conțin foa rte puține fibre : măcrișul c rud (0,8/2,5) lăptucă crudă (1, 5/1, 3) fetica ( Variane lla clitoria) crudă (1,7/2,0) andive crude (2,5/0, 7) creson(Nasturium) (2,6/0,3) păpă die crudă (3,5/5,8). ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 40/P a g i n a


Putem reţine :

Distincția zaharuri simple / zaharuri complexe face re ferință la structura chimică a gluc ide lor ( numărul de partic ule elementa re din ca re sunt constituite ) și nu la capacitatea lor de a ridica glicemia. Distincția zaharuri rapide/zaharuri le nte face refe rire la pute rea hipe r-glicemia ntă a gluc ide lor ( capacitatea de a trece rapid din intestin în sânge ) și nu la structura lor chimică. Convinge rea conform căre ia durata digestiei glucidelor este direct legată de lungimea lanțului lor chimic, este falsă. Distincția zaha ruri ra pide /za haruri lente trebuie să fie bazată pe pute rea hiper-glicemiantă , ceea ce se exprimă prin Indexul glicemic. Fibre le alime ntare sunt substanțe recoma ndate mai ales dia betic ilor , pentru că aceste fibre sunt prezente în alimentele care conțin gluc ide ( legume uscate, fructe, legume verzi) sau în asocie re c u alime nte ca re conțin glucide da r ca re nu conțin de loc sa u puține fibre ( adaos de crudități și de legume calde la toate mese le).

Digestia pâinii și a derivatelor din făină , a fecule ntelor și fructe lor este destul de rapidă. Trebuie deci, să le asociem cu fibre ( crudități și legume calde în meniu). «Za harurile le nte » sunt constituite din legume uscate : bob, fasole,linte, fasole boabe colorată, mazăre,năut.

INDEXUL GLICEMIC: UTILIZAREA PRAC TICĂ

Teoria este frumoasă , dar c um este practica ?


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Prima deducție care o putem face este aceea că, la sfâ rșitul unei mese , putem mânca fără reținere alimente dulci fă ră nici o limită , «pentru că oric um acestea nu mai pot ridica c u mult nivelul glicemiei ! ». În fapt această deducție este e ronată , pe ntru că doa r consumul unei cantități reduse de alimente dulci nu c rește cu mult glicemia. Consumul une i cantități importa nte din aceste a lime nte a ntre nează o crește re puternică a glicemiei . Experiențe le făcute au demonstrat acest fa pt. O a doua deducție ar putea fi ideea asocie rii a limentelor bogate în g lucide c u untul sau alte alimente grase , de manie ra de a încetini digestia meselor pentru ca glicemia să crească foarte puțin. Este, de asemenea, o de ducție e ronată , pe ntru că o creștere a grăsimilor în sânge duce la afectarea artere lor care se a daugă la alte afecțiuni ale acestora și pot antrena o apariție sau agravare a diabetului . O deducție intelige ntă este următoarea : Deoarece crește rea glicemiei depinde de modul cum se face digestia a lime ntelor, trebuie să cunoaștem care este indice le glicemic a l a lime ntelor, și deoarece c reșterea glicemiei de pinde de modul în care alimente le sunt gătite sau asociate , trebuie să cunoaștem ca re prepa rate și asoc ieri sunt bene fice , și care nu sunt.

Tabe lul compoziție i alime ntelor

Veți găsi în această luc rare , un tabel al compoziției alimente lor unde figurează indexul glicemic al alime ntelor atunci când sunt consumate singure , ceea ce furnizează un prim element pentru a ec hilibra mesele evitând asocie rea a lime ntelor ca re a u un index puternic glicemic. De exemplu : Cartofii au un pute rnic index glicemic , deci nu trebuie utilizați singuri la o masă. Dacă v reți să consumați cartofi , trebuie să folosiți doa r o cantitate mică și în asoc iere cu le gume verzi, fierte, calde și cu crudități , pentru a scade indexul glicemic al mesei. Același princ ipiu pentru morcovii gătiți , orez sau paste . Un produs de patiserie c u carne are un indice glicemic mai important decât ca rnea , datorată patise rie i din care este făcută. Este ma i bine, dec i, să o asociați cu puține crudități , mai bine decât cu orez sau, mai rău, c u piure de ca rtofi. Puteți se rvi o banană mică sau puțin strugure , ca dese rt, dacă ați consumat o mică gustare cu linte , dar aceste fructe tre buie evitate dacă tocma i ați consumat piure de cartofi sau orez. Dacă sunteți inv itat la masă, și în me niu sunt crudități , orez, fasole verde , ca rne și o prăjitură anive rsară , trebuie să limitați puternic consumul de orez, să nu consumați pâine , să c reșteți consumul de c rudități și de fasole verde , dacă vre ți să se rviți o porție normală de tort . Legume le verzi și alte legume «colorate în alte culori» cum sunt roșiile, morcovii, varza roșie, vinete le … sunt dec i indispe nsabile pe timpul unei mese ca re conține pâ ine sau derivate ale făinii , fecule nte ( cartofi , paste, orez, griș, porumb ) sau fructe . Iar me nțiunea «după voie» care se găsește a desea în diferite regimuri sa u a lte recomandări dietetice , are dec i semnificația «preze nța obligatorie și în ca ntitate ma re » și nu pe aceea de «după cum aveți poftă» cu posibilitatea de a nu consuma deloc.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Câteva repere practice

În ceea ce privește mesele :  

 



 











Gătirea (în spec ial la aburi) și tratame ntul meca nic (re ducere în piure sau în marmeladă ) c resc indicele glicemic . Procedeele industriale de fie rbe re-extragere , utilizate la fabrica rea a lime ntelor deshidratate ( fulgi cartofi pe ntru piure… ) , corn-fla kes, popcorn, ce reale pentru micul dejun, orez instantaneu , c resc acest indice. Din contră, alime ntele consumate în învelișul lor natura l ( li ntea … ) au un slab indice glicemic. Alimentele care pot fi considerate ca și zaha ruri c u absorbție lentă sunt reprezentate de către leguminoase , adică de legumele uscate cum sunt bobul, fasolea boa be a lbă sau colorată, cu bob mare sau mic, mazărea și năutul. Este deci logic să pre ferați în consum aceste legume uscate îna intea cartofilor, morcovilor gătiți sa u orezului. Este adevărat că legumele uscate pot antrena un a numit gra d de flatule nță ( gaze intestinale ) dar : Pe de-o porție , acesta este martorul unei digestii lente ( când digestia este lentă, glucide le conținute în alimente le uscate progresează mai depa rte în intestin decât alte tipuri de glucide , având drept consecință a junge rea în ultima parte a intestinului unde anumite bacterii utilizează glucide le pe ntru a fabrica gaze), Pe de altă parte , după un anumit timp de aclimatiza re, producerea de gaz devine mult mai puțin importantă , chiar nulă, atunci când bacteriile intestina le se vor fi obișnuit c u zahărul care ajunge până la ele. Pastele sunt mai hiper-glicemiante decât le gume le uscate , da r e le sunt mai puțin hipe r-glicemiante decât cartofii și orezul. Apare logic atunci, recomandarea pâinii complete ( cu semințe complete) sau a pâ inii îmbogățite în fibre, sau a pâinii sărace în glucide și bogate în fibre , mai repe de decât pâinea albă ( cu 50 la 55 % conținut de gluc ide ) sau și ma i rău, consumul de biscuiți (75 % glucide, și în plus, fibre le sunt sparte prin gătire ). De altfel, pâinea în timpul une i mese tre buie să fie păstrată pentru consum, în cazul în care este indispe nsabilă, de exemplu, c u brâ nză sa u atunci când nu s -au consumat gluc ide. Cruditățile sunt întotdeauna bene fice ( aport de gluc ide slab sau nul , aport de fibre care vor încetini trecerea zahărului în sâ nge pe timpul mesei ). Atenție : două frunze de salată nu înseamnă crudități ; un antreu rece nu este c ruditate; orezul rece ( salată compusă), salata de cartofi, salata de morcovi fierți … au aceeași pute re hiperglicemiantă ca atunc i când sunt consumate în mâncă ruri c alde. Cruditățile pot fi acompaniate, avantajos, de o felie de jambon slab sau de surimi ( aport de glucide slab sau nul , aport de prote ine care vor încetini trecerea zahă rului în sânge pe timpul servirii mesei ). Pentru desert, consumarea episodică ( pe timpul une i mese la niște priete ni, de exemplu) a unui dese rt c lasic care conține puțin zahă r, nu are prea ma re importanță în echilibrul glicemic dacă avem grijă să reducem pe de-o porție , feculente le și să creștem cantitatea de crudități și de legume verzi, consumate, pe cealaltă pa rte . Din contră, pentru patiseria de casă , avem tot interesul să utilizăm îndulc itori. «Gramatica» clasică a meselor (c rudități, mâ ncarea de reziste nță, brânză,dese rt ) este importantă , pentru că , c u cât o masă este ma i echilibrată și mixtă, cu atât este ma i puțin hiper-glicemiantă.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Patru e lemente sunt indispe nsabile pentru a ate nua crește rea zahă rului în sânge : Un antreu din crudități și o porție de carne sau de pește sau două ouă și o porție de legume verzi, fie rte și un produs lactat sau o bucățică de brânză cu minimum de pâine la care trebuie să asociem un «tichet de zahă r» ca re poate fi : o porție de feculente ( trei cartofi de mă rimea unui ou, patru linguri de orez, de paste sau griș ) dar fără fructe sa u dese rt sau o porție de fecule nte ( doi cartofi de mă rimea unui ou, trei linguri de orez, de paste sau griș ) și un fruct sau o porție redusă de fec ule nte ( un ca rtof de mă rimea unui ou, două linguri de orez, de paste sau griș) dar cu un dese rt du lce. Important : Asocie rea feculente + legume , poate fi avanta jos înloc uită cu legume uscate.

Înaintea une i mese De obicei, ne gândim să evaluăm cantitatea de gluc ide din timpul mesei ( pâine, feculente, fructe) . Dar este important de văzut și «ce nu este a ici », a dică de a face prezența a suficiente alimente destinate încetinirii trecerii zahă rului în sânge ( crudități, legume verzi calde, carne sa u pește, lactate). Mâncatul de glucide în cantitate re dusă nu evită hiperglicemia. Trebuie mâncat gluc ide în cantitate suficie ntă și să echilibrați masa.

Re țetele de bucătărie Adesea când spunem «diabet» atunci când discutăm despre a limentație , acest cuvânt evocă inte rloc utorului «alimente specia le» sa u «rețete de bucătărie speciale » , inte rpretare total falsă. O pe rsoană diabetică nu are nevoie de a lime nte spec iale și practic toate rețetele de bucătărie pot fi utilizate de către diabetici. Trebuie doar evitate mâncărurile grase și avut grijă să echilibrăm mese le , a dică să mâncăm la aceeași masă alimente care scad indexul glicemic (c rudități, legume calde, carne slabă sau pește, lactate) atunci când rețeta unei mâncă ri este pe ba ză de feculente ( cartofi, paste, orez, grâu, porumb ) sau conține o porție importantă de fă ină. Dacă aveți semne de întrebare asupra e fectului hiper-glicemia nt a l une i rețete , măsurați-vă glicemia înainte și la o oră jumătate după masă , pe ntru a știi c u prec izie dacă compoziția fe lurilor de mâncare a fost corectă sa u nu din punct de vede re al gluc ide lor. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 44/P a g i n a


În ceea ce privește gustările Pentru diabeticii non insulino-dependenți , faptul de a nu mânca un desert sau un fruct la sfârșitul une i mese «pe ntru că ar fi deja prea mult » și să-l păstreze pentru inte rvalul dintre mese , este o dublă e roare : Pe de-o parte , pentru că nu a ntre nează sau nu accentuează decât foa rte puțin glicemia atunc i când sunt consumate la sfâ rșitul unei mese echilibrate , Pe de altă parte , pentru că dese rtul sa u fructul au o pute re hipe r-glicemia ntă mult mai mare atunci când sunt consumate singure. Pentru diabeticii insulino-depe ndenți , gustările prevăzute la ore fixe în schema de tratament , nu tre buie să fie constituite tot timpul din pâine, prăjituri uscate sau fructe. Ele trebuie, cât de des posibil, înlocuite cu mici gustă ri cu pâ ine completă și puține protide și lipide, de exemplu , brânză slabă, brânză albă sau jambon slab. Din contra, în cazul stării de rău hipoglicemice inopinate, trebuie mâncate singure alime nte cu puternic index glicemic ( pâine, prăjituri uscate, chiar zahă r sa u dulceață dacă răul este important ).

În ceea ce privește tratamentul cu insulină la dia beticii insulino - dependenți ( DID) Trebuie să vă forțați să obțineți o sinc ronizare a a portului de insulină în raport c u prizele alime ntare , de maniera de a obține în același moment urca rea glicemiei și maximum de acțiune al insulinei. În orice caz, trebuie deci să faceți insulina îna inte de masă pentru ca urcarea glicemie i să coincidă c u urcarea insulinemiei ; intervalul între injecție și masă este funcție de indiv id și de tipul de insulină utilizat : e l poate fi de o oră pentru insulina le ntă, de 30 de minute pentru insulina inte rmediară , de 15 minute pentru insulina rapidă și de doar câteva minute pentru insulina Lyspro. Dacă utilizați o singură injecție de insulină le ntă, trebuie să luați șase la opt mici mese pe zi, de importanță e gală și care să nu conțină decât puține a limente c u pute re ma re hiperglicemiantă : suntem obligați, cât de cât, să ne adaptăm viața după diabetul de care sufe rim . Dacă utilizați o injecție de insulină intermedia ră , dimineața și una seara , vă trebuie trei mese pe zi la ore fixe și eventual, una sau mai multe gustă ri , dacă este necesar. Din contră, dacă utilizați câte o injecție de insulină înainte de fiecare masă și una seara, asta vă permite o suplețe destul de mare în a legerea alimente lor , pentru că puteți injecta înainte de masă o doză de insulină ca re să corespundă puterii hipergliemiante a mesei pe care o vom servi : asta pe rmite ada ptarea dia betului la v iața cotidiană , în loc să fiți obligați să vă adaptați viața la diabet. Autosupravegherea trebuie utilizată în a legerile alimenta re Autosupravegherea glicemică se rezumă, de prea multe ori, doa r la măsurarea glicemie i dimineața, pe nemâncate și seara , îna inte de cină , a dică în mome ntele în ca re sunt toate șansele ca ea să fie scăzută.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Ori, ceea ce este important este să urmă rim hipe r-glicemia. Ca re vânător sau pescar , s-ar plasa în cel mai puțin favora bil loc să pâ ndească anima lul sau peștele pe care vor să-l prindă? Autosupravegherea trebuie utilizată de ma nie ră raționa lă pentru a putea valida ale gerile alime ntare , în ce privește glicemia înainte de masă și la o oră și jumătate după masă , pentru a vedea care sunt e fectele servirii mesei. Dacă dife rențele între cele două măsurări sunt corecte , atunci alege rile asoc ierilor de a lime nte a fost bună , în timp ce dacă sunt incorecte, atunci trebuie să luați măsuri să nu mai repetați aceste asocie ri. Din contră, nimic nu indică dacă masa dvs. conține grăsimi prea multe. Depinde de dvs. să fiți atent la fiecare masă . Obține rea de «glicemie bună» nu ajunge ... trebuie de asemenea să dați cea mai mare atenție și conținutului de grăsimi a l mesei.

Beneficiu pe terme n lung, dar și scurt ! Obținerea unei absorbții digestive cât mai le nt posibil al gluc ide lor alimenta re a re un inte res pe lung te rmen ușor de înțe les : glicemia se ridică ma i puțin după masă, și consecințe le cardiovasculare sunt deci mai puține. Dar există și un mare interes pe te rmen scurt ! În fapt, atunci când glicemia , după serv irea mesei, depășește pragul re nal al glucoze i ( care este de obicei, în jur de 1,80 g/l), o porție din gluc idele mesei trec în urină. Rezultă atunci : Pe de-o porție , o porție din gluc ide le din masă ca re reprezentau un a port caloric se pie rd și pot fi la origine pentru o foame precoce, a une i stă ri de oboseală sa u a unei scăzute rezistențe la efort , Pe de altă parte, va exista un mare risc de hipoglicemie la un interval după masă.

Din contră, pentru același aport de glucide, dacă absorbția este încetinită printr-o alege re corespunzătoare a alime ntelor și asocie rea corectă a acestora, tota litatea glucidelor de pe timpul mesei vor putea fi utilizate pe ntru ca masa să «țină» pâ nă la masa următoare și cu un risc minim de hipoglicemie.

O alimentație ec hilibrată pe rmite re ducerea riscului de hipoglicemie mult mai eficace decâ t o alime ntație excesivă în glucide.

TABELUL COMPOZIȚIEI ALIMENTELOR

Veți găsi aici tabe lul compoziției alime ntelor purtătoa re de gluc ide și lipide și gata de consum . Glucide (= Zaharuri)


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Coloana G conține cantitatea de gluc ide preze nte într-o porție din alime ntele coresponde nte . Pentru aceeași cantitate de glucide, efectul asupra glicemie i, variază de la un aliment la altul. De exemplu, 10 grame de glucide sub formă de 40 de grame de cartofi fac să crească mai mult glicemia decât 10 grame de gluc ide care prov in din 40 de grame de linte. Aici vom vorbi de Index Glicemic și această noțiune va înlocui progresiv pe cea de echivalent în glucide care era valabilă atunci când vorbeam despre efectul hiperglicemiant al alimente lor și nu aic i unde este vorba de ca ntitatea de glucide conținute de către alimente . Indexul Glicemic este indicat în coloa na : 0= A= B= C= D=

alime nte care nu conțin zahă r . index glicemic foarte slab (a lime nt foa rte puțin hipe r-glicemiant) index glicemic slab (aliment puțin hiper-glicemia nt) index glicemic mediu (alime nt me diu hiper-glicemia nt) index glicemic puternic (alime nt foa rte hipe r-glicemia nt)

Remarci : Acești indic i glicemici nu privesc decât a limentele consumate singure. Atunc i când alimente le sunt asociate c u a lte a lime nte pe timpul unei mese, puterea lor hipe r-glicemiantă variază . În plus, este și o dife rență datorată pe rsoane i, modului de gătire, gradul de maturare al fructe lor… Aceste indicații sunt date c u titlu indicativ , și este necesar să folosiți expe riența dvs. personală și grație și autosupravegherii glicemice, să judecați influența unuia sa u a ltuia dintre alimente aspra proprie glicemii : compa rați glicemia îna inte de masă cu glicemia la o oră și jumătate după ce ați se rvit masa. Această operațiune se numește Va lidarea alegerii alimentare prin autosupraveghe re glicemică.

Lipide (= Grăsimi) Coloana L conține cantitatea de lipide prezentă într-o porție din alimente le corespondente. Alimentele conțin grăsimi cu predominanță ,saturate sa u insaturate . Natura grăsimilor este indicată în coloana N : S = grăsimi predominant saturate I = grăsimi predominant insaturate Grăsimile insaturate sunt indispensabile în funcționa rea orga nismului , și c u mult ma i benefice decât grăsimile saturate. Trebuie deci pre ferate grăsimile insaturate în alime ntație ( alimente de origine vegeta lă și pești), ș i asta fă ră să uităm că alimente le grase trebuie consumate cu o mare mode rație.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Atenție Preze nța grăsimilor are drept consecință încetinirea digestiei, și deci diminua rea indexului glicemic, dar ar fi o mare eroare să prefe rați alime ntele a l că ror slab indice glicemic se datorează prezențe i grăsimilor . Astfe l un croissante are un indice glicemic mai slab decât aceeași cantitate de pâine dar asta datorită prezențe i une i ca ntități importante de grăsimi. Este , de asemenea, o mare eroare să adăugați grăsime într-un fel de mânca re pe ntru a-i diminua indexul glicemic. Aduceți-vă aminte că eleme ntele cele ma i interesante pentru a scădea indexul glicemic pe timpul une i mese sunt : Natura gluc idelor ( exemplu : legumele uscate se digeră mai le nt decâ t cartofii ), Preze nța fibre lor în alimente ( legume uscate, pâ ine completă, pâ ine îmbogățită în fibre… ) sau în alcătuirea mâncă rurilor (a dăuga rea de crudități, de legume ve rzi fie rte, calde...) și de proteine (ca rne fă ră grăsimi, pește ...) Feculente - Legume uscate

Gre utate

G

IG

L

N

Bob : 3 linguri rase

70 g

10 g

A

0g

Cannelloni : 4

150 g

20 g

B

7g

S

Carne tocată de pește cu piure de cartofi : 3 linguri

200 g

20 g

D

12 g

S

Cartofi : 1 de mărimea unui ou

50 g

10 g

D

0g

Cartofi gratinați( în unt și smântână) : 150 g 4 linguri

20 g

D

20 g

S

Cartofi pai, prăjiți : 12 buc. (mici)

25 g

10 g

D

4g

S

Casoletă (fasole+ sos) : 1 porție

150 g

20 g

A

5g

S

Castane «coapte»

50 g

22 g

C

1g

I

Castane în piure

50 g

10 g

C

1g

I

Chips : 20 buc.

20 g

10 g

D

7g

S

Clătite : 2 mici sau 1 mare

100 g

20 g

B

8g

S

Cremă de castane, vanilată

50 g

30 g

D

1g

I

Fasole boabe albă, fiartă : 2 linguri

50 g

10 g

A

0g


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 rase Fasole boabe roșie, fiartă : 2 linguri rase

50 g

10 g

A

0g

Fasole cu bob mic : 3 linguri rase

70 g

10 g

A

0g

Fulgi ptr.piure de cartofi : 2 linguri

13 g

10 g

D

1g

Grâ u fiert : 2 linguri

50 g

10 g

B

0g

Griș fiert : 2 linguri

50 g

10 g

B

0g

Lasagna : 2 linguri

150 g

20 g

B

7g

Linte fiartă : 3 linguri rase

70 g

10 g

A

0g

Mazăre fiartă : 2 linguri

40 g

10 g

A

0g

Nă ut fiert : 2 linguri

40 g

10 g

A

0g

Orez fiert : 2 linguri

50 g

10 g

C

0g

Paste fie rte : 2 linguri rase

50 g

10 g

B

0g

Piure de cartofi : 1 lingură

60 g

10 g

D

1g

S

Pizza : ¼ sau 1 mică

100 g

25 g

B

8g

S

Porumb : 3 linguri

50 g

10 g

B

1g

I

Rav ioli : 8

100 g

10 g

B

3g

S

Ta rtă (c u ouă, smântână și șuncă/slănină = Quiche) : ¼ sau 1 mică

115 g

20 g

B

15 g

S

Legume

Gre utate

G

IG

S

S

L

Anghinare : 1 mare

100 g

10 g

B

0g

Arde i gras roșu

170 g

10 g

B

0g

Bostan

160 g

10 g

C

0g

N


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Bulion concentrat ptr. c iorbe : 1 pachet

300 ml

15 g

B

4g

S

Bulion concentrat ptr. c iorbe : 1 pachețel

14 g

10 g

B

1g

S

Ceapă : 1 medie

130 g

10 g

B

0g

Dovleac

160 g

10 g

C

0g

Dovleac

160 g

10 g

C

0g

Garnitură de varză murată : ½ farfurie

200 g

10 g

B

22 g

S

Germe ni de soia : ½ farfurie

200 g

10 g

B

3g

I

Ghiveci de legume : 4 linguri

100 g

10 g

B

0g

Inimă de palmie r : 2

120 g

10 g

B

0g

Legume verzi : ½ farfurie

200 g

10 g

B

0g

Mazăre : 4 linguri

80 g

10 g

C

0g

Morcov crud : 1 mediu

130 g

10 g

B

0g

Morcov fiert : 1 mediu

130 g

10 g

D

0g

Na p porcesc

100 g

10 g

B

0g

Na pi : 1 mare

200 g

10 g

B

0g

Păpădie

170 g

10 g

B

0g

Porumb : 3 linguri

50 g

10 g

B

1g

Ridiche neagră

90 g

10 g

B

0g

Salsifi : 2 linguri

180 g

10 g

B

0g

Sfeclă roșie : 4 linguri

100 g

10 g

C

0g

Varză de Bruxelles : 5 la 7 buc.

100 g

10 g

B

0g

I

În ceea ce privește conținutul lor de glucide, legume le îl au mai mic de 5 % în a fară de porumb (20 % ), mazărea boabe extra fină, ste rilizată (13 %), ridic hea neagră (11 %), napul porcesc (10 % ), mazărea boabe congelată (9 %), sfecla roșie (8 %), inimile de ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 50/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 palmie r( 8 %), ceapa (7 %), morcovii (7 %), dov leacul și bosta nul (6 %), păpădia (6 %), ardeiul gras roșu (6 %) și salsifi (5 %). Dar în ceea ce privește indexul lor glicemic, legumele crude provoacă întotdeauna o creștere mai mică a glicemiei decât legumele fierte, a numite legume fie rte a u un index glicemic pute rnic și anumite legume nu se pot mâ nca crude. În practică, este adesea util de a reține că nu este important ce legumă se asoc iază c u un fecule nt, c u un de rivat al făinii sau un fruct, pentru că această asoc iere duce la scăderea indexului glicemic al mesei, adică atenuează crește rea glicemiei ca urma re a serv irii mesei . Excepție fac porumbul, morcovii fie rți și mază rea boa be extra fină ca re fac tranziția cu fec ulentele și pe care este bine să le asoc iați cu alte legume. Și ale gerea este foarte vastă : fasole ve rde, spanac, broccoli, va rză albă, varză roșie, conopidă, va rză de Bruxe lles, sfeclă, v inete,anghinare, salsifi, dovlecel, mazăre, roșii, andive, praz, na pi, ciupe rci, ridichii, castraveți, germe ni de soia… majoritatea putând fi consumați cruzi și fie rți. De aseme nea, consumul de legume la o masă, conduce adesea la un consum ma i scăzut de fec ule nte sau de rivate ale făinii, ceea ce contribuie la un efect mai scăzut hiperglicemiant al mesei. Făinoase - Cereale

Gre utate

G

IG

L

N

Aluat de foitaj , conge lat : ¼ bloc

100 g

40 g

B

25 g

S

Aluat frage d, congelat : ¼ bloc

100 g

45 g

C

20 g

S

Amidon din porumb (Maïzena) : 1 lingură rasă

13 g

10 g

B

0g

Biscuiți : 1 + ½

13 g

10 g

D

0g

Biscuiți ptr. ape ritiv : 10

20 g

10 g

B

6g

S

Corn mic cu c iocolată : 1 buc.

70 g

30 g

C

15 g

S

Corn mic cu stafide : 1 buc.

80 g

40 g

C

10 g

S

Corn mic cu unt : 2 buc.

13 g

10 g

C

2g

S

Corn-Flakes, Pop-Corn : 4 linguri

13 g

10 g

D

0g

Croissante : 1 buc.

50 g

25 g

C

12 g

Făină: 1 lingură rasă

13 g

10 g

B

0g

Fulgi de ovăz : 4 linguri rase

13 g

10 g

B

0g

Hot Dog : 1 buc.

130 g

40 g

C

19 g

S

Pateu cu carne : 1 buc.

90 g

25 g

C

7g

S

S


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Pâine : 1 felie (Baghetă, pâine albă, pâine de țară : 55 %. Pâine de secară : 50 %. Pâine cu ce reale, pâine completă, pâine cu tărâțe : 45 %)

20 g

10 g

D

0g

Pâine prăjită : ½ fe lie

13 g

10 g

D

0g

Porumb : 3 linguri

50 g

10 g

B

1g

Produse zaharate

Gre utate

G

IG

I

L

Bară de c iocolată : 1 buc.

60 g

35 g

B

15 g

Băutură îndulcită : 1 pahar

200 ml

2g

A

0g

Bomboane : 2 buc.

10 g

10 g

C

0g

Ciocolată : 4 pătrățe le

20 g

12 g

B

7g

Coca-Cola : 1 stic lă mică

330 ml

35 g

D

0g

Dulceață : 1 linguriță

15 g

10 g

D

0g

Înghețată : 2 buline

80 g

20 g

B

5g

Limonadă : 1 pahar

200 ml

20 g

D

0g

Mie re : 1 linguriță

12 g

10 g

D

0g

Șerbet : 2 buline

80 g

20 g

B

0g

Fructe

Gre utate

G

IG

N S

S

S

L

N

Alune : 2 mâini mic i

130 g

20 g

A

80 g

I

Ananas : 1/8

160 g

20 g

B

0g

Arahide : 1 mână

80 g

20 g

A

30 g

I

Avocado : ½

100 g

5g

A

20 g

I

Banane : ½ sau 1 mică

100 g

20 g

C

0g


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Caise : 4 buc. medii

160 g

20 g

B

0g

Cireșe : 20 buc.

130 g

20 g

B

0g

Coacăze : 8 linguri

230 g

20 g

B

0g

Corcodușe : 8 buc.

130 g

20 g

B

0g

Curmale : 3 buc.

25 g

20 g

B

0g

Fistic : 2 mâini mici

105 g

20 g

A

55 g

Fragi : 20 la 25 buc.

260 g

20 g

B

0g

Gre pfrut : 1 buc.

180 g

20 g

B

0g

Kiwi : 2 buc.

130 g

20 g

B

0g

Lămâie : 2 buc.

250 g

20 g

B

0g

Mandarine : 3 buc. mari

200 g

20 g

B

0g

Mango : ½

125 g

20 g

B

0g

Mere : 1 buc.

150 g

20 g

B

0g

Migdale : 2 mâini mici

120 g

20 g

A

65 g

Mure : 25 la 30 (8 linguri )

150 g

20 g

B

0g

Nectarină : 1 mare

130 g

20 g

B

0g

Nuci : 2 mâini mici

130 g

20 g

A

80 g

Papaya : 1/2

125 g

20 g

B

0g

Pepene galben : ½ sau 1 mic

300 g

20 g

B

0g

Pepene verde : 1/10

300 g

20 g

B

0g

Pere : 1 buc.

150 g

20 g

B

0g

Pie rsică : 1 buc.

150 g

20 g

B

0g

Portocale : 1 buc.

180 g

20 g

B

0g

I

I

I


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Prune : 3 la 4 buc.

130 g

20 g

B

0g

Prune uscate : 3 la 4 buc.

25 g

20 g

B

0g

Ruba rbă : 3 bastonașe

300 g

10 g

B

0g

Smochine proaspete : 2 buc.

120 g

20 g

B

0g

Smochine uscate : 2 buc.

25 g

20 g

B

0g

Strugure : 20 boabe mici

100 g

20 g

C

0g

Zmeură : 8 linguri

230 g

20 g

B

0g

Conținutul în zahăr al fructelor, și indexul lor glicemic, sunt va riabile funcție de gradul lor de maturitate. Sc hematic, la grad de maturitate optima l, strugurii și bana nele au cel mai puternic indice glicemic , urmate de « fructele cu un sâmbure » (corcodușe, prune, cireșe, piersici, caise) «fructele c u ma i mulți sâmburi» (portoca le, pe re ), «fructele roșii de pădure » (fragi, zmeură, coacăze,mure, afine) și «fructele care conțin multă apă » (pepene le galben, pepe nele verde).

Produse lactate

Gre utate

G

IG

L

N

Brânză de capră : 1 porție

40 g

5g

A

10 g

S

Brânză Roque fort : 1 porție

40 g

0g

0

15 g

S

Camembert : 1/6

40 g

0g

0

10 g

S

Cașcaval : 1 porție

40 g

0g

0

10 g

S

Ia urt aromatizat : 1

125 g

17 g

C

2g

S

Ia urt cu 0 % grăsime : 1

125 g

5g

B

0g

Ia urt cu fructe slabe, îndulc it : 1

125 g

8g

B

0g

Ia urt din lapte inte gral : 1

125 g

5g

B

4g

S

Ia urt natural : 1

125 g

5g

B

1g

S

Lapte condensat : ½ bol

100 ml

10 g

C

8g

S


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Lapte degresat (praf) : 2 linguri rase

10 g

10 g

C

0g

Lapte degresat : 1 bol

200 ml

10 g

C

0g

Lapte gelificat

100 g

20 g

C

5g

S

Lapte inte gral : 1 bol

200 ml

10 g

C

8g

S

Lapte semi degresat : 1 bol

200 ml

10 g

C

4g

S

Pră jitură cu 40 % grăsime : 2 buc.

60 g

2g

B

6g

S

Spumă de ciocolată : 1

50 g

12 g

B

4g

S

Șvaițer : 1 porție mică

40 g

0g

0

12 g

S

Te lemea cu 0 % grăsime : 3 linguri

150 g

5g

B

0g


150 g

5g

B

5g

S


150 g

5g

B

11 g

S

Carne – Pește - Ouă

Gre utate

G

IG

L

N

Carne de cal : 1 parte

100 g

1g

0

3g

S

Carne de crab : 1 parte

100 g

0g

0

2g

I

Carne de ie pure : 1 parte

100 g

0g

0

8g

S

Carne de oaie : 1 parte

100 g

0g

0

25 g

S

Carne de pasăre : 1 parte

100 g

0g

0

7g

S

Carne de vită : 1 parte

100 g

0g

0

20 g

S

Carne de vițe l : 1 parte

100 g

0g

0

7g

S

Cârnat uscat : 5 rondele

50 g

0g

0

25 g

S

Costiță de porc : 1 parte

100 g

0g

0

25 g

S

Cotlet de mie l : 1 parte

100 g

0g

0

25 g

S


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Crochete de pește : 2 buc.

100 g

20 g

A

6g

I

Ficat : 1 parte

100 g

0g

0

5g

S

File de porc : 1 parte

100 g

0g

0

12 g

S

Jambon : 1 felie

80 g

0g

0

10 g

S

Ouă : 2 buc.

150 g

0g

0

12 g

S

Pateu : 1 fe lie fină

50 g

0g

0

20 g

S

Pește gras : 1 parte

150 g

0g

0

12 g

I

Pește slab : 1 parte

150 g

0g

0

2g

I

Pulpă de miel : 1 parte

100 g

0g

0

6g

S

Schematic, peștele este mai puțin gras decât carnea a lbă , care la râ ndul ei este ma i puțin grasă decât carnea roșie. Și printre cărnurile roșii, porcul ( carnea cea mai consumată în România) și oaia, sunt cele mai grase. Materii grase

Gre utate

G

IG

L

N

Maioneză : 1 lingură rase

10 g

0g

0

8g

I

Maioneză light : 1 lingură rasă

10 g

0g

0

4g

I

Margarină de floarea soare lui : 1 lingură rasă

12 g

0g

0

10 g

I

Smântână : 1 lingură

30 g

0g

0

10 g

S

Smântână light : 1 lingură

30 g

0g

0

5g

S

Ule i de floarea soarelui : 1 lingură

10 g

0g

0

10 g

I

Unt : 1 lingură rasă

12 g

0g

0

10 g

S

Unt degresat : 1 lingură rasă

12 g

0g

0

5g

S

Vinegretă light : 1 lingură

10 g

0g

0

5g


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Esențialul a lime ntație i diabeticului

Indexul glicemic

Iată o explicație simplificată al indexului glicemic a l une i mese . Să ne imaginăm că mâncăm un mă r , în mijloc ul amiezii , atunc i când glicemia este de 1 g/l. Pentru un fruct de 130 g, la 12 % de conținut de zahă r, acesta reprezintă un aport de circa 15 g de gluc ide. Cum fructul este mâncat singur, aceste 15 g vor trece rapid în sâ nge , ceea ce va conduce la o capac itate teoretică de creștere a glicemiei pâ nă la 4 g/l (15 g de gluc ide se repartizează în cei 5 litri de sâ nge prezenți în orga nismul uman al unui adult). Din fe ric ire, ficatul și mușchii sunt acolo pentru a «prinde din mers» maximum de zahăr, dar cum diabetul antrenează o dificultate în a capta rapid și e ficace a portul de zahăr, va avea loc o pute rnică crește re a glicemiei pentru că aportul de zahă r va fi prea brutal în raport cu capacitățile de ca ptare ale ficatului și mușchilor. Din contră, dacă fructul va fi consumat la sfâ rșitul mesei , care a fost echilibrată și mixtă , cu un conținut de crudități, legume fie rte ca lde, ca rne, brâ nză a lbă c u 20 % de materii grase , aportul în gluc ide va fi practic identic c u a l fructului mâncat singur , dar va avea loc în același timp o dife rență majoră în comportame ntul glicemie i : cum fructul se va amesteca cu celelalte a limente în intestine, nu va avea loc prima oa ră digestia fructului și apoi digestia celorlalte alimente . Rezultatul va fi o trece re mult mai progresivă a gluc idelor în sâ nge.

Această comparație traduce bine fondul probleme i :


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Diabetic ul are aceleași nevoi de gluc ide ca și o persoa nă non diabetică , dar organismul său nu poate face față a portului brutal de glucide. Soluția acestei probleme este o alimentație ec hilibrată . Nu c reșteți porția de grăsimi ca reacție la această situație. Mâncați alime nte care aduc aport de glucide doa r în prezența multor a lte a limente ca re nu aduc în organism gluc ide, având scopul de a «ne utra liza» digestia rapidă a alime ntelor c u aport de zahăr. Favorizați alimente le care conțin gluc ide care a u o digestie lentă ( în spec ial bobul, fasolea cu bobul mic, fasolea boabe a lbă, lintea, fasolea boa be roșie, năutul , mazărea...)

O alimentație ec hilibrată

Mai ales nu trebuie uitat că diabetul privește nivelul de zahă r în sâ nge, și foarte important este să evitați alimente le grase! Ele sunt la fe l de nocive, pe ntru diabetic, ca și alime ntele care ridică nivelul de zahăr în sâ nge. Din ne fericire, pe ntru mulți diabetic i , re gimul se rezumă prin a fi atenți la a lime ntele cu un gust dulce . Ori faptul de a vă baza alimentația doar pe acest eleme nt aduce multe și variate probleme , pe ntru că numeroase alimente , ca re nu a u un gust dulce , a duc un aport mare de zahăr , în realitate , c hia r ma i mare decât cele cu gustul dulce. Pe de altă parte, contextul în care sunt consumate alimente le cu aport de za hăr , influențează mult creșterea glicemiei . Alimentele care aduc un plus de zahă r pot fi c lasate în două categorii : Alimentele având un gust zaharat , pot fi consumate respectând două condiții : Cantitate rezonabilă : cantitate de volumul unui măr, o duzină de c ireșe mari, trei caise mic i … Niciodată de unul singur : Atunc i câ nd un a lime nt ca re a re aport de za hăr este consumat singur , el este rapid digerat și zahă rul să u trece rapid în sânge. Din contră, dacă este mâncat împreună c u a lte a lime nte care nu a duce un aport de zahăr, digestia sa este mai lungă și zahărul pe care-l conține trece mai le nt în sânge. Astfel, un fruct mâncat singur, la mijlocul amiezii, de exemplu, va face să crească mult glicemia , în timp ce, dacă este consumat la sfâ rșitul unei mese, consecințe le asupra glicemiei vor fi mai mic i. Alimentele care nu au un gust za harat, dar care au un aport ma re de zahă r, nu pot fi identificate consumându-le , și trebuie să le c unoști de pe listele specia lizate. Este vorba în principal, de cartofi, orez, paste, griș, pâine, făina și derivatele sa le. Aceste alime nte pot fi consumate respectând următoarele două condiții : Cantitate rezonabilă: Cantitatea rezonabilă de feculente depinde de prezența sa u absența altor alimente care au aport de za hăr ( pâine, fructe,desert...). Doi ca rtofi de mărimea unui ou (100 g), tre i linguri (100 g) de paste, de orez, sa u de griș, două fe lii de pâine de un cm grosime (2 x 20 g)... constituie o bază de re ferință dacă masa se te rmină cu un fruct ( vezi cele de ma i sus). Niciodată de unul singur : Consumul acestor a limente necesită întotdea una asocierea c u cel puțin aceeași greutate de legume, c rude sau fierte, în aceeași masă. Este important să mâncăm crudități și legume fie rte calde. În fapt, dacă ajungem destul de ușor să consumăm 100 g de c rudități și 100 g de le gume fie rte,calde la aceeași masă, este mai puțin ușor de a dubla aceste cantități.

În practică ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 58/P a g i n a


Nu putem stabili o listă de alime nte a utorizate și una de alimente specifice diabeticului, dar există reguli de bază și meniuri tip.

Re guli de bază •

Grăsimi și alime nte grase: întotdeauna , cât mai puține posibil.

•

Pâine și derivate ale făinii, feculente, fructe și alimente cu un gust zaha rat :

•

-

Nu se consumă nic iodată singure

-

Se consumă întotdeauna c u alime nte ca re aduc fibre ( crudități, legume fie rte ), prote ine ( carne, pește, ouă) și lactate slabe ( iaurt, brânză albă ...).

Este posibil să mănânci de toate , importa nt este cum mănâ nci .

Înaintea une i mese • Ne gândim, de obicei, să evaluăm cantitatea de gluc ide a mesei ( pâine, fecule nte, fructe ). • Este la fe l de important de a «vedea ce nu este acolo», adică de a verifica pâ nă la ce punct există prezente alime nte suficie nte destinate a încetini trecerea glucidelor din mâncărurile de la masă în sânge ( c rudități, legume calde, carne sau pește, lactate ). • Mâncarea de glucide în cantitate redusă nu evită hipe r-glicemia. Trebuie să mâ ncați gluc ide în cantitate sufic ientă și să echilibrați mesele.

Mic ul dejun Mic ul dejun : Tre i e lemente • un bol de cafea sau ceai, cu puțin lapte semi-degresat , • Una sau mai multe fe lii de pâine de un cm grosime (20 g), dacă este posibil, pâine c u cereale, completă sau îmbogățită cu fibre, • Pentru fiecare fe lie , trebuie să asociați un alime nt diferit : felie de jambon fără șorici și degresată, felie de piept de pui sau c urca n, brânză degresată, ia urt slab, brâ nză albă degresată, felie de brânză topită, o u… dar , de asemenea roșii, castraveți, morcov i c ruzi...

Biscuiții sau alte cereale pentru mic ul dejun, chiar dacă sc rie pe etichetă «fără adaos de zahăr», conțin cel puțin 75 % zahăr , se digeră foa rte repede , deci nu pot constitui un mic de jun . Din contră, este posibil să mâncați una sa u două linguri de cereale într-un bol mare de brânză de casă cu 20 % de grăsimi. Masa de prânz și cina ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 59/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Masa de prânz și cina : Patru e lemente indispensabile pe ntru a atenua c reșterea za hărului în sânge . • Un antreu de crudități ( atenție, nu se poate asimila salata ve rde la c rudități pentru că ea conține multă apă în comparație cu fibre le ), • și o porție de carne slabă sau de pește sau două ouă, • și o porție de legume fie rte , • și un lactat (eventua l c u un îndulc itor) sa u o mică porție de brânză cu minimum de pâine , La care puteți asocia un «tichet de zahă r» care poate fi : • Fie o porție de feculente (patru cartofi de mărimea unui ou, șase linguri de orez, de paste sau de griș) dar fără pâine, fructe sau desert , • Fie o porție de feculente (doi cartofi de mărimea unui ou , tre i linguri de orez,paste sau de griș ) și un fruct , • Fie o porție redusă de fecule nte ( un cartof de mă rimea unui ou, două linguri de orez, paste sau de griș ) dar cu un dese rt za harat. Important : Asocie rea feculente + legume poate fi avantajos înlocuită de legume uscate . Cantitățile de mai jos sunt o bază de refe rințe de adapta re la fiecare situație. Nevoile nu sunt aceleași la un angajat al unui birou, un muncitor de forță , un sportiv sau un dia betic care are un exces de greutate. Mâncarea va fi gătită și asezonată cu puține mate rii grase ( marga rină din floarea soarelui, ulei de floarea soare lui, de sâmburi de struguri, de rapiță sa u măsline ). Dacă mâncați o porție de legume uscate ( bob, fasole uscată cu bob mic,albă sau roșie, linte, năut, mazăre...) nu sunteți obligați să consumați și legume la aceeași masă . Atenție, este vorba de legume uscate «natural» și nu de legume uscate prezente în mâ ncărurile grase c um sunt : casoletă de grăsime de gâscă, slănină și saleuri cu linte…

Ce mâncăm în caz de se nzație de ”gol în stomac ”

?

Un iaurt natural , 100 g de brânză de casă, un pa har de lapte degresat. O felie fină de jambon fără șorici și degresat , un piept de pui sau de curcan , două sau trei bastonașe de surimi. O roșie, un morcov, ridichii, bastonașe de țelină, o bucată de castravete, murături ( castraveți, ceapă...) Ce mâncăm în caz de rău hipoglicemic ?

Două bucăți de zahăr, un pahar de suc de fructe cu zahă r, un fruct, două felii de pâine, funcție de importanța simptome lor. A relua după 10 minute, dacă este cazul.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Îndulc itorii

Controlul aportului în zaharuri simple sau ra pide este unul din aspectele majore în recomandările făcute diabetic ilor , da r și persoa nelor care nu sufe ră de această boa lă. În fapt, porția de zaharuri complexe și le nte este deja insufic ientă în a lime ntația persoane lor non diabetice, atât timp cât fracționa rea za harurilor ra pide este foa rt e importantă. Pe de altă parte, consumul excesiv de za haruri rapide poate favoriza obezitatea, cariile dentare și artero-scleroza. De fapt , deschiderea frontie relor e uropene și abolirea legii protecționiste și de neatacat a sfecle i din 30 martie 1902 , a deschis peisajul îndulc itorilor și a înloc uitorilor de za hăr și s-a schimbat în 1987 : Legea din 4 iulie 1987 autorizează folosirea a lime ntelor dietetice , înțe legâ nd a ici și chewing-gum, sub reze rva că acestea să nu fie destinate bebelușilor . Legea din 5 ianuarie 1988 autorizează folosirea substa nțelor de îndulcire, fără efect nutritiv , având o pute re zaharată supe rioa ră za hărului , în alimente destinate unei alime ntații spec iale . Îndulc irea înseamnă a adăuga une i băuturi, unui aliment sau unui medicame nt , zahăr sau o altă substanță având o putere de îndulcire. Prin de finiție, zahărul de bucătărie este dec i un îndulc itor care aduce un a port dulce , dar păstrăm de obice i această de numire pe ntru produse le zaha roase ca re nu sunt za haruri naturale , și atunci avem două tipuri de îndulcitori : Înlocuitorii de zahăr , numiți și îndulcitori «de masă», sau îndulc itori «de umplutură». Ei antre nează și un aport de calorii. Îndulc itorii inte nși , care au o pute re ma re de îndulcire fără să aducă un aport de calorii. Înlocuitorii de zahăr (polioli) Ei sunt denumiți «înlocuitori de zahă r» pentru că pot substitui za hărul de bucătă rie întro utilizare culinară mult mai bine decât îndulcitorii intenși. Sunt polioli cu pute rea de îndulc ire inferioară zaha rozei ( zahă rul de bucătărie). Ei a u în comun un aport nutritiv (1 gram = 4 calorii ș i absorbția digestivă completă ) și absența e fectului carioge n ( nu favorizează a pariția cariilor denta re ). Princ ipalii polioli sunt următorii : Sorbitol

Are o pute re de îndulc ire de 0,6 în raport cu zahărul de bucătărie la care îi atribuim arbitrar o putere de îndulcire e gală cu 1. Este absorbit mai lent decât zahărul de bucătă rie , și se tra nsformă în fructoză la nivelul ficatului. Există în stare naturală în numeroase vegetale și poate fi și produs sintetizat chimic. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 61/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Peste cantitatea de 30 la 50 grame pe zi, provoacă dia ree. Xilitol

Are o pute re de îndulc ire aproape de 1. Este absorbit foarte le nt, și se transformă în ficat unde este integrat în procesul normal de transformare a glucozei. Este produs prin hidroliza lemnului . Ingestia sa, limitată din cauza dia reii pe care o provoacă, nu modifică glicemia.

Ma ltilol/Maltitol

Are o pute re de îndulc ire aproape de 1. Absorbția sa intestinală este foarte slabă ( de ordinul a 10 % ) și c u foarte ma re întârzie re . Este un de rivat al maltozei provenind din amidonul de porumb sau din cartofi , și nu există în mod natural. Poate provoca diaree la doze superioa re la 30 de grame. Ma nnitol

Are o pute re de îndulc ire de 0,6. Este preze nt în stare naturală în fructe și a lge , da r este și sintetizat. Poate fi la originea diareii.

Licazin sau siropul de glucoză hidrogenată

Are o pute re de îndulc ire de 0,75. Este obținut prin hidroge narea siropului de amidon de porumb sau de cartofi .

Avantajele înloc uitorilor zahărului

Folosirea poliolilor prezintă o serie de avantaje teoretice și practice : Ingestia lor antrenează o c reștere mai puțin importantă a glicemie i decât cantitatea echivalentă de zahăr de bucătărie sau de glucoză. Rezultă o diminua re a nevoilor de insulină pentru a asigura o glicemie norma lă după mese . Ingestia lor nu angrenează insulino-secreția , nota bilă la persoa nele non diabetice. Absorbția lor intestinală este incompletă și mai le ntă decât cea a glucozei. Transformarea lor se face în ficat, și nu necesită prezența insulinei. Conversia în glucoză este lentă și de slabă importanță. Integra rea lor în procesul norma l de transformare a glucoze i se face fără inte rvenția insulinei. Se pare că nu antre nează consecințe asupra ac idului uric și al triglice ridelor la dia beticii bine echilibrați . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 62/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Prin puterea lor aproape sa u foa rte aproape de a zahă rului, e i facilitează respectarea une i alimentații echilibrate , restituind meselor savoa rea de dulce. Ei s-au dovedit de utilizare mult mai aproape de natural decât îndulcitorii inte nși care se comportă ca și zahărul de bucătărie : ei nu lasă în urmă gust neplăcut, savoarea lor este puțin modificabilă la căldură și nu au nevoie de a adăuga aditivi de viscozitate sa u de gelificare pentru realizarea dese rturilor.

Inconveniențe posibile ale folosirii înlocuitorilor zahă rului Apariția unei diare i sau a unei flatulențe ( explicată prin absorbția lentă) limitează cantitatea pe care o putem folosi. Se conside ră că 30 grame de sorbitol sau 30 la 40 grame de x ilitol constituie doze care pot provoca diaree, dar trebuie subliniat că există foa rte ma ri variații indiv idua le a le toleranței și o anumită adaptare c u timpul care permite utilizarea progresivă a unor doze superioare. Utilizarea lor antre nează un aport ca loric necesar dar este dific il uneori de a evalua cu precizie în fapt particularitățile absorbție i lor digestive. În teorie, trebuie înlocuită o fracție bine de finită a glucide lor din rația alimenta ră printr-o ca ntitate de îndulcitor care să aducă un aport de aceeași cantitate de calorii. Efectele lor secundare pe te rmen lung nu sunt încă prec izate cu certitudine. În gene ral, nu au un e fect toxic care să li se poată imputa dacă sunt folosite doze inferioare la 0,25 g/kg de greutate, a dică o doză corespunzătoa re pe ntru a înlocui zaharoza alimentară . Diversele perturbații ale lipidelor , ale acidului uric, a le acidului lactic și acetonei pot fi , teoretic, redutabile. În fapt, câteva studii pe te rmen lung , făc ute pe pe rsoane ca re utilizau xilitol nu au arătat modificări ale acestor parametri. Pe plan teoretic, ingestia și mai ales pe rfuzia cu xilitol sunt susceptibile de a induce forma rea de oxalați ( un exces de oxalați poate eventual conduce la forma rea de calculi urina ri ) dar asta, se pare, fă ră consecințe clinice. Utilizarea alimentară a sorbitolului și a xilitolului pa re fă ră e fect în apariția sau evoluția neuropatiilor sau a cataractei diabetice , chiar dacă aceste substa nțe ( fa bricate și de către organism) par a fi implicate în mecanismul lor de apariție. Un efect mutagen sau cancerigen al xilitolului a fost ra portat da r doa r la șoa reci , la doze foarte puternice , și studiile sunt încă necesare pentru a afirma ace st e fect.

Înlocuitorii de zahăr , în practică Punerea la punct și difuzarea de produse a limentare care poa rtă eticheta «produs de regim» ou «dietetic» ar putea părea sufic ientă dar ridică destul de multe probleme practice . În fapt, punerea la dispoz iție a acestor produse trebuie să evite consumul exage rat a l acestora de către bolnavii de diabet , fără să-și facă griji față de aportul ca loric a l acestor produse , pentru că e le au aport important și diabetic ul are ca bază în stabilirea alime ntație i sale exact aportul caloric. Doar o utilizare rațională și bine gândită a acestor produse , pe cât posibil c u aviz medical ( se întâmplă rar ! ) poate aduce be neficii diabeticului : o ma i bună adoptare a une i alime ntații echilibrate, reducerea abaterilor glicemice importa nte și, într-o oa recare măsură , reduce rea aportului caloric. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 63/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 În defavoarea lor, trebuie menționat : Costul adesea ridicat al produse lor care conțin îndulc itori , Faptul că nu este explicitată întotdeauna cla r, compoziția lor, Aportul lor caloric nu este întotdeauna bine stabilit ( un exemplu c lar este sorbitolul , al cărui aport caloric depinde de absorbția și de transformarea sa în fructoză, în ficat ). În fine, aceste produse sofisticate nu contribuie , în mod sigur, la reeduca rea gustului nostru de «mult mai dulce» care este astăzi unul din principale le de fecte ale alimentației noastre. Atenție : Maltodextrina nu este un îndulc itor !!. Acesta este numele gene ric al polimerilor de glucoză obținuți prin hidroliza amidonului din porumb, ș i uneori din grâu, și este vorba de un la nț de 10 molec ule glucidice elementare care au ca proprietate , pute rea de a fi utilizați în prepa ratele lichide , de a nu avea un gust dulce , de a se digera mai ra pid decât amidonul și de nu antrena disconfortul intestinal din cazul preparate lor c u concentrație mare de za haruri simple . Indexul glicemic al maltodextrine i este estimat la 105 și cel al zahă rului de bucătărie la 64 , în timp ce glucoza este baza de refe rință ( index glicemic 100). Altfel zis, c reșterea glicemiei după ingestia de maltodextrină este practic identică cu cea după ingestia de glucoză , și ea este mult mai rapidă ca cea după ingestia za hărului de bucătărie. Deci, Maltodextrina nu este un îndulc itor și ținta acestui produs este activitatea sportivă când se dorește un aport gluc idic important, de prefe rință lic hid, cu trecere rapidă în sânge, și fără să antreneze tulburări digestive. Pe ntru acest motiv, Ma ltodextrina intră în compoziția produse lor dietetice sportive, da r se pot găsi și în ra ioa nele de îndulcitori din supermarketuri , în cutii de maltodextrină pudră sa u piure , sau asociată cu un îndulcitor inte ns cum este aspartamul sau cu o a romă ( vanilie, de exemplu) pe ntru a-i da gust. Există chiar și cutii pe care scrie «Îndulcitor pe bază de aspartam » pentru că produsul conține aspartam și asta înseamnă că a re proprietăți de îndulcire , da r ceea ce nu spune acest nume atractiv , este faptul că acest produs induce o crește re glicemică ma i rapidă și mai inte nsă decât zahărul de bucătărie !

Îndulc itorii inte nși Îndulc itorii inte nși au o mare pute re de îndulc ire și nu a duc calorii , sau mai exact , a u un aport infim de calorii pe ntru dozele utilizate. Princ ipalii îndulcitori inte nși sunt : Zaha rina (Asuc rel)

Ea are o pute re de îndulc ire de 300 la 400 ori mai mare decât za hărul de bucătă rie . Este puțin stabilă la căldură , și lasă un gust ama r . A depășit reputația de toxic itate care i se atașase până nu demult.



Aspartam (Aspartam, Cande rel, Dulcarette, Natreen, Sucra ndel...)

Are o pute re de îndulc ire de 150 de ori ma i ma re decât zahă rul de bucătărie . Este compus din doi amino-acizi ( fenil-la lanina și acidul aspa rtic ) și din metanol. Este formal contra-indicat în fe nilcetonurie ( boală metabolică e reditară excepțională, a cărei depistare este obligatorie la naștere, care se manifestă prin imposibilitatea de a transforma fenil-lalanina). Aspartamul . când se învechește , reacționează rău și se poate transforma într-o substanță toxică (dicetopipe razina ) sub e fectul temperaturii. În același timp , degradarea aspartamului este extrem de slabă sub 105°C , ș i dicetopipe razina nu se degradează în produse cancerigene decât dacă este încă lzită la mai mult de 150°C. Ori încorporarea de aspartam înainte de gătire în produse , nu are rost pe ntru el își pie rde puterea de îndulcire , înainte de a ajunge la temperaturi așa de înalte. Acesulfatul de potasiu

Are o pute re de îndulc ire de 150 de ori ma i ma re decât zahă rul de bucătărie . Este stabil la căldură, și este solubil în apă. Aparține familie i de Oxatiazine dioxide. Lasă un gust amar care îl face să nu fie utilizat decât în combinație c u zaha rina sau aspartamul. El nu antrenează e fecte c linice sau biologice indezirabile la dia betic i și la pe rsoa ne le ca re nu sunt diabetice. El nu modifică controlul glicemiei la diabetic i , da r e fectul pe termen lung este ignorat.

Tabe l recapitulativ al diferiților îndulcitori

Îndulc itori naturali

Pute re îndulc ire

Zaharoză

1

Fructoză

1,1 la 1,3

Glucoză

0,7

Izoglucoză

0,4 la 0,6

Provenie nță

Pla nte za harife re : trestie, sfeclă, arța r (= zahă r de bucătărie) Fructe, izomerizarea glucozei Pla nte amilacee (porumb, grâu, cartofi), hidroliza amidonului Izomerizarea glucoze i


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Galactoză

0,3

Lapte

Lactoză

0,25

Lapte

Maltoză

0,6

Zahăr invertit Mie re

1,15 1,2 la 1,4

Înlocuitori de zahăr

Sorbitol Xilitol

Pute re îndulc ire 0,5 la 0,6 1

Maltilol

Mannitol

0,8 la 1

0,5 la 0,7

Licazin

0,75

Isomalt

0,5

Îndulc itori inte nși

Pute re îndulc ire

Pla nte amilacee (porumb, grâu, cartofi), hidroliza amidonului Hidroliza za haroze i Transformarea za harurilor din flori de către albine

Provenie nță

Hidroge narea glucozei Xila nii din lemnul de mesteacăn Hidroge narea maltoze i Hidroge narea manozei sau reducția za hărului invertit Amidon din porumb sau cartofi Hidroge narea izoma ltozei provenind din zaha roză

Provenie nță

Zaharină

300 la 400

Acid orto - sulfimido – be nzoic sintetizat din tolue n

Aspartam

100 la 200

Dipeptida : aspartil - fenila lanine - metil - ester

Acesulfatul

100 la 200

Dihidro - oxatiazin - dioxida sintetizată din tribultil aceto - acetat

Ciclamat *

25 la 30

Acid ciclohexil – sulfamică sintetizată din be nzen

* Cic lamat : Aviz defavorabil al Academie i de Medic ină Fra nceze pentru utiliza re în alime ntația umană.



Reze rve le gale făcute la utiliza rea îndulc itorilor

Academia de Medicină Franceză și Consiliul Superior de Igienă Publică au dat un aviz favorabil utilizării lor în alimentația uma nă, împre ună cu câteva rezerve cantitative și calitative . Înlocuitori de zahăr ( polioli) Eticheta trebuie să precizeze numele îndulc itorului în cla r , la fe l ca și valoarea sa energetică . Trebuie stipulat că nu este recomandat pe ntru consum la copii sub 3 a ni. O atenționare contra posibilelor tu lbură ri gastro-intestina le în caz de consumare excesivă , este de dorit. Îndulc itori intenși Doza zilnică admisibilă (DZA) este de 2,5 mg/kg pe ntru za harină, de 9 mg/kg pe ntru acesulfat, și de 40 mg/kg pe ntru aspartam. Cantitatea maximală autorizată este variabilă , funcție de a limentele în ca re sunt încorporați acești îndulc itori. Eticheta trebuie să precizeze numele îndulc itorului în cla r, fără să fie menționat te rmenul de zahăr. De aseme nea, trebuie spec ificate anumite precauții : «a se consuma cu mode rație de către femeile însă rcinate » pe ntru za harină , «conține fenil-lalanina » pentru aspa rtam (problema fenil-cetonuriei) «a nu se da spre consum copiilor sub 3 a ni » pe ntru toți îndulc itorii intenși.

Utilizarea îndulcitorilor în industria alimenta ră Înlocuirea băuturilor zaharate de ma re consum prin cele asemănătoa re , îndulcite se pare că are un frumos v iitor. Aceste băuturi de numite «light», come rcia lizate de mulți ani , conțin aspartam, zaharină, acesulfat sa u un amestec din toate tre i. Iaurtul și preparatele lactate sunt îndulc ite c u aspa rtam. Prăjiturile, ciocolatele, praline le, bomboane le , acade lele , guma de mestecat ( c he winggum ) sunt îndulc ite c u xilitol sau diverși a lți polioli. În orice caz, o lectură atentă a etichetei produsului se impune pe ntru a de juca ca pcanele întinse consumatorului , pentru că informațiile nutriționa le sunt adesea insuficie nte : Mențiunea «Fără zahăr» nu înseamnă că produsul nu conține glucide , ci doa r că nu a fost adăugată zaharoză ( zahăr de bucătă rie) la fa bricarea sau pentru ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 67/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 comercializarea produsului. Dacă gluc ide le au fost preze nte în produsul de origine , ele sunt , probabil, încă prezente în produsul care a re pe etichetă me nțiunea «fără zahăr». Se pot adăuga gluc ide care nu sunt din familia za haroze i. Se pot , de asemenea , vinde fructe proaspete cu mențiunea «fă ră za hăr» pentru că nu s-a pus zahăr la rădăc ina pomului nici nu au fost fructele presă rate cu zahă r , înainte de a le scoate la vânzare ! => Rețineți că «fără zahăr» înseamnă pur și simplu «fără adaos de za haroză », sa u mai simplu «fără adaos de zahăr de bucătă rie », și nu înseamnă, în nic i un caz « fără gluc ide ». Mențiunea «Cu aspartam » sa u «îndulcită cu aspa rtam» nu exclude preze nța zahărului sau alte glucide . Aceste mențiune semnifică doa r că aspartamul există în produs . Mențiunea «Light» nu are nic i o de finiție lega lă. Ea constituie doar un e lement public itar pe ntru a atrage atenția consumatorului , fă ră nic i o ga ranție în ceea ce privește compoziția produsului. Anu mite produse nu conțin deloc gluc ide , alte le a u conținut aproape e gal cu cele considerate «non light» da r această ca ntitate este departe de a fi neglijabilă. Mențiunea «Produs natural» sau « Produs dietetic » nu înseamnă că produsul nu este nociv pentru diabetici. În plus, nu litere le mari și îngroșate sunt cele care trebuie studiate ci compoziția produsului , și în caz de dubiu , nu trebuie cumpărat acel produs.

Avantajele îndulcitorilor pe ntru consumator

Lupta contra cariilor de ntare

Faptul că succesorii zahărului și îndulc itorii inte nși nu favorizează ca ria denta ră , a constituit unul din princ ipalele argumente pe ntru a utoriza rea vânză rii acestor produse, dar impactul asupra cariilor de ntare tre buie pus în ba lanță cu aplică rile principiilor igie nei buco-dentare și măsurile de Fluorație ( sare, apă, pastă de dinți ). Re ducerea zaha rurilor simple

Interesul esențial este de a putea reduce aportul de glucide simple fă ră a schimba gustul alime ntului . Ca efect, gluc idele simple sunt considerate ca excesive de către nutriționiști , chiar pentru persoanele care nu sunt diabetice , pentru că ele favorizează ca riile denta re, obezitatea și artero-scleroza.

Re ducerea caloriilor



Apariția pe piață a produse lor îndulcite nu a v izat de fapt, c lie ntela formată din bolnavii de diabet , ci mai ales pe c lie nții porniți la vânătoa re de calorii.

Totuși , c hiar dacă evoluția concepțiilor dietetice a deschis poa rta glucidelor simple la sfârșitul mese lor mixte și echilibrate, recurgerea la îndulc itori constituie o alte rnativă inte resantă prin care lumea deserturilor se deschide foa rte la rg. Totuși utilizarea îndulc itorilor trebuie să conducă la o ma jorare a folosirii de zaha ruri complexe , altfel re ducerea calorică gene rată de către îndulc itori va fi compe nsată de un aport de grăsimi , sau c hiar va fi concomite ntă c u o pe rsiste nță a unei foame gluc idice stimulată de îndulc itori.

Trebuie să încurajăm folosirea îndulcitorilor ?

Gastronomia este mult mai veche decât utilizarea zahărului. Este bine să încurajăm consumatorii pe calea savorilor dulci date de acești veritabili « coloranți cu gust », sau este mai bine să renunțăm la acest lung marș pe drumul produselor tot mai dulci care caracte rizează a lime ntele din ziua de azi ? Poate nu este lipsit de interes să vă aducem aminte câteva etape :

În 1789, data revoluție i franceze, consumul de za hăr era de 500 de grame / an pentru fiecare locuitor , și acest produs ra r e ra conside rat ca un «condiment» sau chiar un medicame nt care se v indea la farmacist. La începutul sec. 19 , producția industria lă a zahărului din sfeclă a fost favorizată pentru a înlocui zahărul din trestie venit din Antile . În ultime le decenii , consumul de zahă r pe cap de loc uitor în Fra nța , a a juns să depășească 36 kilograme , într-un an !! Începând cu anul 1987 , îndulc itorii a u invadat, litera lmente, universul alimenta r . Ori, gastronomia este mult mai veche decât utiliza rea zahă rului în a lime ntație . În plus, doar în ultimele două secole, ome nirea a început să consume, în mod c ure nt, zahă rul. Din moment ce omenirea este cu mult mai veche decât zahă rul, nu se poate să nu ne întrebăm dacă corpul uman nu suferă transformă ri în fața acestui adaos alimenta r , transformări care să-i provoace deteriorări ?

Îndulc itorii și diabeticii

Două aspecte trebuie arătate : utiliza rea unui îndulcitor pentru înlocuirea zahă rului cubic sau pudră și consumul de produse industriale îndulc ite . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 69/P a g i n a


Înlocuirea za hărului cubic sau pudră

În acest caz , diabeticul știe ce face : e l înlocuiește za haroza cu un îndulcitor , și nu utilizează un produs al cărui conținut de grăsimi a fost, eventual majorat. Aceasta privește înlocuirea zahărului în cafea, utilizarea îndulcitorului praf pe ntru îmbunătățirea gustului anumitor fructe ( căpșuni, coacăze… ). La pregătirea unei băuturi răcoritoare vara , poate să fie de asemenea folosit un îndulc itor , dar trebuie av ut grijă ca această practică să fie ocazională și să nu devină o obișnuință, pentru că există risc ul de a întreține , c hia r de a stimula apetența vizavi de zaharurile simple. În ceea ce privește patiseria de casă , îndulc itorul care suportă cel mai bine căldura este aspartamul cu acesulfatul de potasiu , care este stabil pâ nă la 250°, dar datorită gustului amar care rămâne după consum , face ca acesulfatul de potasiu să nu fie utilizat de unul singur. Totodată, nu putem pur și simplu să schimbăm zahă rul de bucătărie c u un îndulc itor când preparăm produse de patise rie pentru că za hărul este un constitue nt de bază al produsului final . Putem , să reducem însă ca ntitatea de za hăr cu un sfert , chia r jumătate uneori și să adăugăm un îndulc itor spre sfârșitul coacerii. Nu trebuie să ne complicăm viața inutil . În fa pt, făina ca re intră în compoziția produselor de patiserie constituie un aport major de glucide. Ca titlu de compa rație, digestia a 100 grame de pâine ( constituită în mare pa rte din fă ină ) conduce la un aport de 50 la 55 grame de zahăr. și digestia pâinii se face mult mai ra pid decât cea a produselo r de patiserie care conțin întotdeauna și o pa rte de grăsimi. Re gula fundame ntală în ceea ce privește produsele de patise rie este deci de a nu le mânca decât la sfârșitul unei mese echilibrate ca re nu conține deloc pâ ine, puține sau deloc feculente, și multe fibre ( c rudități, legume fie rte ) la fel ca și prote ine ( ca rne, pește,ouă). A doua regulă în ceea ce privește produsele de patise rie făc ute în casă , este de a diminua cantitatea de zahăr și de a adăuga un îndulc itor , pe cât posibil la sfâ rșitul coacerii. Dar, nu trebuie să uitați că prezența făinii implică obligatoriu o c reștere a glicemiei , dacă este mâncat produsul de unul singur. Și, în sfâ rșit produsele de patise rie aduc un aport important de grăsimi , care , în gene ral, strică ec hilibrul mesei servite. Consumul produselor industriale îndulcite

În acest caz, diabetic ul tre buie să știe că este obligat să citească ate nt eticheta cu compoziția alime ntului. Atenție la cantitatea de glucide da r și la grăsimi.



CUM PREGĂTIŢI INSULINA PENTRU INJEC TARE

Spălaţi mâinile cu apă şi săpun. Clătiţi şi uscaţi c u ate nţie ..

Re punerea în suspensie a insulinei lăptoase Pentru a nu modifica durata de acțiune a insulinei dvs., sunt necesare 20 de cic luri : rulați încet flaconul între palme ( 10 ori) , a gitați lent flaconul ( 10 ori). Verificați v izua l dacă insulina este omoge nă . Dezinfectați dopurile flacoane lor c u vată îmbibată cu alcool sanitar.

După ce ați scos dopul portocaliu , scoateți dopul alb al pistonului și trageți pistonul până la nivelul insuline i lente, corespunzător.

Introduceți perpendicular acul în dopul de cauc iuc și apăsați pistonul pentru a introduce ae r în flaconu l cu insulina lentă. Apoi retrageți se ringa FĂRĂ să pre levați insulina lentă.



Trageți pistonul până la nive lul necesar a l insuline i rapide, injectați ae r în flaconul de insulină rapidă, întoarceți complet ansamblul flacon/seringă ( acul împlântat în dop) și trageți din nou pistonul până la nivelul necesar de insulină rapidă.

Dacă sunt bule de ae r , prelevați câteva unități suplimenta re de insulină și re-injectați aer în flacon apăsând pistonul până la nivelul dorit.

Rulați din nou flaconul cu insulina lentă , introduceți acul și întoarceți complet flaconul . Apoi trageți pistonul până la gradația corespunzătoare doze i de insulină totală.

Ansamblul ac / se ringă , întotdeauna montat, priviți seringa c u o zi îna inte , pe ntru a vedea să nu existe bule de aer. Dacă sunt, lov iți ușure l c u degetul la înă lțimea bule lor de maniera ca e le să urce înspre partea de sus a seringii pentru a le evacua apoi , bine a justate la nivelul dozei dorite.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Injectarea cu stiloul de insulină

Anumite precauțiuni de utilizare trebuie luate îna inte, în timpul și după injectare , pe ntru a vă asigura că : Sistemul de injectare funcționează corect Este administrată doza în totalitate Acțiunea insuline i este reproductibilă de la o injecție la a lta . Spălați mâinile cu apă caldă și săpun

Clătiți și ștergeți cu atenție . Fixați ac ul pe stilou special .

Apropiați ac ul de axul stiloului . Străpungeți septumul ca rtușului cu acul inte rn ( partea ca rtușului ) .

Înșurubați complet ac ul pe stilou pentru o bună fixare a acului . Un ac fixat greșit poate antrena fuga și/sa u torsiunea acului inte rn . Re faceți suspe nsia insulinei lăptoase (NPH, amestecuri).



Rulați stiloul între palme ( 10 ori ). Agitați lent stiloul (10 ori). Controlați vizual ca insulina să fie omoge nă. Pentru a gara nta reproductibilitatea unei doze de insulină și/sa u evita rea înfundă rii ac ului, sunt necesare 20 de cic luri. Efectuați o purjare.

După fiecare injecție, indifere nt de modelul de stilou , formați o picătură pe vârful acului , aceasta va permite : Eliminarea bulelor de ae r Verificarea bune i funcționări a sistemului Respectarea timpilor de injectare

Pentru a gara nta o completă liv rare a dozei cu un stilou injector, este important ca la te rmina rea injecției să mențineți acul sub pie le încă ce l puțin 10 secunde. Acest lucru permite ca ultime le picături de insulină să fie complet injectate. Eliminați materiale le consumate .

După injectare , scoateți acul și-l aruncați într-un colector de deșeuri conform reglementă rilor în vigoare .


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 ALEGEREA ZONEI ÎN CARE INJECTĂM

Unde injectăm ?

Pentru a asigura o bună resorbție a insuline i, injecțiile trebuie făc ute în stratul sub cutanat.

Adaptați zona la tipul de insulină

Fiecare zonă de injectare are o viteză de resorbție specifică pentru insulină. Iată de ce este important să adaptați zona de injectare la tipul de insulină.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Ca regulă generală Pentru insulinele rapide ( singure sau amestecate cu NPH), zona pre fere nția lă este : abdomenul (viteză de resorbție rapidă) Pentru insulinele intermediare sa u lente utilizate singure (de exemplu NPH –ul dinainte de culcare), zonele prefe rențiale sunt : coapsele (viteză de resorbție lentă) fesele (v iteză de resorbție lentă ) brațele (viteză de resorbție medie) putâ nd fi utilizate pe ntru o ma i bună rotație a zone lor de injectare . Folosiți aceeași zonă la aceeași oră, pentru o mai bună reproductibilitate a acțiunii majorității insulinelor ( exemplu : injecția de seara , întotdeauna în coapsă ).

Precauții gene rale

Fixarea acului pe stiloul injector :

Pe timpul fixă rii acului pe stilou , a liniați ac ul cu axul stiloului . Un ac fixat greșit poate antrena fuga și/sa u torsiunea acului inte rn .

Re punerea în suspensie a insulinelor lăptoase : NPH, amestecuri

Rulați stiloul între palme ( 10 ori ). Agitați lent stiloul (10 ori). Controlați vizual ca insulina să fie omoge nă. Pentru a gara nta reproductibilitatea unei doze de insulină și/sa u evita rea înfundă rii ac ului, sunt necesare 20 de c icluri.

Purjarea acului :



După fiecare injecție, indifere nt de modelul de stilou , formați o picătură pe vârful acului , aceasta va permite : Elimina rea bulelor de ae r Verifica rea bune i funcționă ri a sistemului Respectarea timpilor de injectare

Timpii de injectare :

Pentru a liv ra întreaga doză , injectați lent și mențineți acul cel puțin 10 secunde sub piele ( pistonul înfundat) după ce ați te rminat injecția.

Păstrarea insuline i : Pentru un mai bun confort și o mai bună eficacitate, insulina trebuie să fie scoasă din frigide r cu cel puțin o oră îna inte de injectare. Toată insulina neîncepută ( flacon sau cartuș ) se păstrează în frigider , între 2°C ș i 8°C. Toată insulina începută se păstrează la temperatura mediului ambiant, maximum 3 sau 4 săptămâni ( se raportează la instrucțiunile fabricantului ). În ambele cazuri, nu depășiți data de expirare , și evitați expune rea insuline i la temperaturi extreme : sub 0°C, insulina este distrusă ; începând cu 40°C, ea pie rde progresiv din activitate. Pentru o injectare în perfectă securitate :



Nu apăsați prea tare pe stilou pe ntru a evita ca acul să atingă mușc hiul . Rămâneți tot timpul pe aceeași axă pâ nă la retra gerea acului, pentru a evita orice risc de rupe re a acului.

Re utilizare : Exemplu de ac reutilizat , demonstrâ nd tipul de dete riora re care poate interveni în caz de reutilizare. Vârful se poate deteriora, răsuci, rupe și rămâne în inte riorul loc ului în ca re s-a făcut injecția. Lubrifiantul este înlăturat și injecțiile devin ma i dureroase . Locul injectării începe să sâ nge reze sau rămâ ne o contuzie dizgrațioasă . Insulina care rămâne în ac se poate cristaliza și va bloca fluxul injecției următoa re.

Acul de stilou și securitatea :

După injecție, este foa rte importa nt să retrageți ac ul din stilou. În fapt, dacă un ac este lăsat între două injecții, aerul poate penetra în ca rtuș și poate forma bule de ae r ; este posibil, de asemenea, să scape insulina prin ac. În ce le două cazuri, dozajul de insulină este falsificat .



Copii şi a dolescenţii diabetici

Înainte de vârsta de 6 ani, școala nu este obligatorie , dar noi avem tendința de a școlariza copilul de la 3 ani. Nu este nici un motiv pentru ca re un copil ca re a re diabet să nu frecventeze o școală , cu condiția ca echipa pe dagogică să fie perfect informată și pregătită , pentru a știi ce să facă în caz de hipoglicemie . Să știe cum să prevină hipoglicemia, să te lefoneze când și cui este nevoie, este de asemenea, foa rte important. O altă dificultate este de a vă lăsa copilul să mă nânce la cantina școlii. Neliniște justificată pe ntru că este necesară o pe rsoană ca lificată care să supravegheze masa copilului. Dar cu amenajări și pre gătire corespunzătoa re se poate accepta copilul dia betic atât la școală cât și la cantină. Începând cu vârsta de 6 ani, școala este obligatorie și nimeni nu se poate opune școlarizării copilului dvs. Copilul este mai autonom, poate exprima ce-l doare , dacă este în hipoglicemie, de exemplu. El știe dacă trebuie să mănânce , ce trebuie să mănâ nce sau nu pe timpul unei mese dar în nic i un caz e l nu este pe deplin responsabil. Pa rtic ipa rea unui adult informat , având cunoștințele de bază asupra diabetului și în particular la prevenirea hipoglicemiilor , cunoștințe indispensabile. O pe rsoană din antura jul imediat a l copilului trebuie să fie de găsit imediat și să fie disponibilă. La intrarea în colegiu, scopul este de a menține cel mai bun echilibru posibil pentru diabet , ținând cont de sc himbările de ritm , de dista nța ca re sepa ră casa de școa lă , respectând în ace lași timp școlaritatea și plăcerile copilului. Nu mai sunteți alături de el dar trebuie să rămâneți totuși prezent pe ntru a -l ajuta în organizarea vieții sale de e lev. Copilul dvs. trebuie să vă poată contacta și să vă ceară sfatul când este necesar. Înainte de a pleca de acasă , verificarea mate ria lelor este necesară : Cititorul de glicemie c u benzile respective. Auto înțepătorul c u câteva lanțete. După tratament : insulina și stilou cu ace sau seringi Un mic colector pentru mate ria lele utilizate Bentițe le urinare Zahăr și biscuiți uscați Coordonatele părinților și al serv iciului spitalicesc Dacă profesori sunt informați, ei sunt ce i ca re pot lua decizii . Dacă au material disponibil , va fi posibil de a realiza o glicemie în școală chiar de a face o injectare de insulină. La întoarcerea acasă, glicemiile, evenimentele neobișnuite ( activitate fizică intensă, dulc iuri, masă se rvită c u întârziere … ) s urvenite pe timpul zilei , vor fi notate în carnet și , pe cât posibil, discutate cu dvs. Diabetul la un tânăr adolescent care este în cole giu sa u în liceu , necesită pregătiri pentru ritmul său de viață , care adesea îndepărtează pe ce i ca re ă i sunt prieteni. Tratamentul, orarul, supraveghe rea, prevenția hipoglicemiei și faptul de a zice « a m un diabet » sau « sunt diabetic » sunt a desea probe gre le pentru un tâ năr. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 79/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Dorința de autonomie, de a face singur fă ră supravegherea unui adult , este prezentă la majoritatea adolescenților dar ei sunt adesea reținuți de către frica părinților care vor să le dea înc rede re da r se împiedică me reu de dificultățile legate de diabet. Relațiile de înc redere vor evolua progresiv. Veți avea înc redere în copilul dvs. atu nci când veți fi convins că știe ce face , că risc urile pe care le ia sunt măsurate , că toate faptele sale sunt ma i rezona bile… Da r ca să existe această înc redere , fiecare parte trebuie să facă eforturi . Învățarea de tehnici ( luarea glicemie i, injecta rea de insulină ) este deja un prim pas spre independență și poate fi dobândit de foa rte tână r. Dar în plus față de aceste te hnici , este important ca adolescentul dvs.să știe ce să facă funcție de situațiile ivite și că astfe l va deveni mai responsabili . Securitatea se bazează pe : Cunoștințele de bază despre diabet a l ec hipe i pedagogice le permit să înțe leagă dacă tânărul are nevoie să iasă de la oră și de a lua o bucată de zahă r Disponibilitatea materialului pentru a rea liza o glicemie la nevoie Informarea infirmiere i școlare despre prezența sa la c ursuri Disponibilitatea glucagonului într-un frigide r în școală. Dificultățile sunt le gate de : Voința tânărului de a informa echipa pedagogică Răul echilibru al diabetului Re fuzul tânărului de a vorbi despre diabetul de care suferă în fața prietenilor săi. Non disponibilitatea mate rialului. Indife rent de vârsta copilului , este imperativ necesar să informați e levii , ec hipa pedagogică și infirmiera școlii despre diabetul copilului dvs. , și să le explicați princ ipiile tratamentului insulinic și a supraveghe rii zilnice. Ei trebuie să știe în ce mome nt copilul dvs. trebuie să ia o gustare , prevenirea și riscurile unei glicemii , necesitatea de a lua zahă r și înțelege rea necesității de a merge copilul la toaletă. Grație informațiilor date, colegii și profesorii vor recunoaște semne le de hipoglicemie i și când să-i dea copilului zahăr.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Adolescenţii

Că tu v rei sau nu, la școală vei petrece o ma re pa rte din v iață . Ori nu mergi la școală doar pentru a obține o diplomă , ci și pentru a învăța să trăiești inde pende nt , ceea ce este capital pe ntru dia betul tă u. Școlaritate și diabet Diabetul face parte din viața ta și nu poți scăpa de e l așa de ușor . Me rgând la c ursuri, devii responsabil de diabetul tău : este importa nt să le spui profesorilor și colegilor că ești diabetic. Cui îi vei spune că ești diabetic ? Colegii tăi vechi , deja știu sigur că tu ești diabetic; gândește -te să le spui acest fapt profesorilor noi sau , eventual, noilor colegi .Ar fi poate o bună idee să aveți la dvs. o cartelă de diabetic. Chiar dacă le-ai spus deja profesorilor, este bine să le aduc i aminte : profesorii au tendința de a uita ! Dacă aveți un caz în timpul orei , nu vă faceți probleme despre « ce-o să zică profesorul ? » : mâncați sandwich-ul . Este mai bine așa decât să faceți o hipoglicemie ! Evitați hipoglicemiile Alegeți bine mome ntul în care să consumați gusta rea : de exemplu, profitați de recreație sau pauze ; sfătuiți-vă cu medic ul vostru , dietetic ianul sau părinții . Păstrează asupra ta dulc iurile : zahăr, sucuri de fructe ; dacă simți că se apropie o hipoglicemie și că nu ai zahăr asupra ta , cere unui coleg să meargă să -ți caute și ai grijă să ai alt coleg alături de tine. Ce facem în cazul excursiilor școlare ? Că durează 1 zi sau mai multe , nu dia betul este cel ca re te va împie dica să mergi într-o excursie școlară ! Pentru asta, funcție de activitățile prevăzute , trebuie să pui luc rurile la punct îna inte de plecare : itine rare și orarele meselor ( facerea injecție i c u insulină într-un a utoca r aglome rat nu este un lucru ușor ). Cere sfatul medicului curant sau infirmiere i școlii. Și examenele ? Nimeni nu apreciază perioada examenelor : este dur pe ntru nerv i ! Trebuie să știi acestea pot influența glicemia ta : stresul poate face să urce glicemia ( hiperglicemie ) da r poate provoca și hipoglicemii. Intensifică controalele tale glicemice de maniera de a adapta doza de insulină pentru timpul examenelor , mai ales pe ntru faptul că atunc i zile le sunt mai lungi ! Prevede-ți o gustare în caz de nevoie dar evită chipsurile sa u a lte snack-uri c rocante pentru a nu deranja colegii de examen. Școala ta este acolo pentru a te ajuta ! ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 81/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Cu siguranță nu ești primul e lev cu diabet din școa la ta . Nu ezita să ceri a jutorul profesorilor dacă c rezi că ai nevoie : e i înțe leg mai bine probleme le ta le. De exemplu, asta te va asigura că știu c um să interv ină în caz de hipoglicemie. Nu-ți fie frică să pui întrebări medicului sa u infirmiere i școlii : vor căuta împreu nă c u tine cea mai bună soluție ! Pubertate Ai auzit vorbindu-se de "pubertate " : Despre ce este vorba ? Când începe pubertatea ? Pubertatea debutează la vârste diferite, funcție de adolescent. La fete , pubertatea începe, în ge neral, între 10 și 14 ani, în timp ce la băieți ea își face apa riția la 12 – 14 a ni. Ce este pube rtatea ? Pubertatea este pe rioada de schimbă ri din corpul uman , ca re conduc la maturitatea sexuală : anumite glande și hormoni se activează și corpul tău evoluează spre forma sa adultă. De exemplu, pe durata fazei de pubertate , hormonul de creștere stimulează dezvoltarea oaselor și mușchilor. Ce schimbări au loc în corpul tău ? La fete Dezvoltarea organelor de reproducere ( uterul, trompe le și ovare le ) Prima ovulație și debutul c iclurilor Dezvoltarea pieptului Pilozitate la nivelul pubisului și subsuorilor Lățirea bazinului Dezvoltarea țesutului adipos , modificarea siluetei La băieți Creșterea mușchilor și a oaselor Pilozitate pe buza superioară, bă rbie, obraji, sub brațe și la nivelul pubisului Dezvoltarea penisului, testic ule lor și prostate i Dezvoltarea canalelor de ferente și producție i de spe rmă .

Ce influență are pubertatea asupra diabetului tă u ? Hormonii de c reștere, foarte activ i pe durata pube rtății , pot alte ra e fectul insuline i : acest fapt poate ridica glicemia , în special dimineața devreme. Diabetul tă u poate deveni dificil de ec hilibrat. Nimic nu este mai frustrant decât faptul că fac i e forturi ma ri să echilibrezi diabetul de care suferi … și să constați că ai variații de neînțeles a le glicemiei. De aceea, nevoia ta de insulină variază pute rnic, și va trebui să ada ptezi cu regula ritate doza de insulină , deci să supraveghezi în primul râ nd glicemia. Și ciclurile ? Menstruația (c iclul) are multă influență as upra femeilor , fie că sunt sau nu dia betice : de exemplu, anumite feme i înainte de c iclu simt nevoia să plângă sa u să ronțăie ceva . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 82/P a g i n a


La adolescentele diabetice , glicemia este adesea scăzută în momentul cic lului : este deci important să controlați regulat glicemia pe timpul acestei pe rioade de ma nie ra de a adapta eventual dozele de insulină. Nu ezitați să ce reți sfatul medicului sa u infirmiere i școlii, ma i a les la primele cicluri !

Ţigă rile

Nicotina din țigări este o substanță care duce la depe ndență . Ai multă grijă la primejdia care te pâ ndește : fă ră să știi , ve i deveni un fumător de forță ! Faptul de a fuma prezintă avantaje ?

Evident că fumatul are șarmul său… dacă fumezi, este pentru că a micii tăi , bă ieți și fete fumează și e i și mai fumezi pe ntru că te gâ ndești că , atunci când ești cu o țigară în mâ nă , ai un aer de adult și pari mai solid. Dar, dacă începi să fumezi, trebuie să știi că vei avea mult de tras pe ntru a te lăsa pentru că vei deveni foarte repede dependent de nicotina din țigă ri. Care sunt e fectele fumatului ? Pe te rmen scurt : Tusea fumătorului Gâfâitul și proasta condiție fizică Circulație sanguină alterată de unde și o nevoie de insulină mai importantă pentru adolescenții care iau pilule : crește rea riscurilor legate de această contracepție Apariția precoce a ridurilor Pe te rmen lung : Strâmtarea vaselor sanguine Hipe rtensiune arterială Risc de accident cardiac Risc de cance r pulmonar Consecințe sociale : Halenă ( miros al gurii) rea , degete îngă lbenite Miros de tutun persistentă pe haine și păr Poluarea spațiului din jurul tău ...și pe ce l al pe rsoane lor care te înconjoară Costul pachetelor de țigări !

Ești tânăr, și ai sentimentul că toate problemele vieții sunt pe ntru « ma i tâ rziu ». Dar da că ești diabetic , fumatul te e xpune din sta rt la toate rele le diabetului .


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 De ce diabetul c rește e fectul malefic al tutunului ? Diabetul este cel care, doar el, este responsabil de problemele la nivelul vaselor sanguine legate de hipe rglicemie. Aceste probleme se accentuează cu o proastă igienă de viață : fă ră activitate fizică și alime ntație prost echilibrată . Dacă fumezi, aceste complicații se multiplică din ca uza substanțe lor chimice din fumul de țigară ; aceste substanțe strâmtează vasele sanguine și alte rea ză inima.

DAC Ă NU FUMEZI, FEREȘTETE- TE DE TENTAȚIA DE A TE APUC A ! DAC Ă FUMEZI , ÎNCEARC Ă SĂ TE LAȘI...

Cum să te lași de fumat ? Decide ziua din care nu mai vre i să fumezi . Alege o persoană care să te susțină moral : prieten, priete nă, membru de familie sa u eventual doctorul sau diabetologul tă u . Economisește banii pe care-i dădeai pe țigări pentru a-ți c umpă ra a lte luc ruri ma i agreabile. Dacă simți nevoia să fumezi, imaginează-ți imediat o altă distracție . Curaj ! Se poate… ! Sexua litate

Deja cunoști multe lucruri despre sexua litate din lecțiile de la școală, de la diferitele emisiuni de televiziune, de la prietenii din a nturaj, de la părinți sau din diferite publicații. Dacă ești diabetic, poți avea o v iață sexua lă fără riscuri ma jore da r trebuie să știi câteva luc ruri. Ajungi să vorbești despre sexualitate ? Este un subiect dificil de abordat : nu îndrăznești , poate , să discuți c u pă rinții… și totuși ai atâtea întrebări de pus ! Poți vorbi mai ușor cu priete nii din a nturajul tău da r nic i e i nu cunosc prea multe . Poți, de asemenea, întreba confide nția l doctorul sa u infirmiera ta .

Care sunt risc urile specifice ? Pentru tine, începe rea vieții sexuale nu prezintă ma i multe riscuri decât pentru prietenii non-diabetic i . Singura difere nță , în cazul tău, este riscul ma i ma re de apa riții de micoze ( mic i ciupe rci) ; dacă te protejezi pe timpul re lație i sexuale ( adică dacă folosești un prezervativ ! ) vei scădea riscul unei gravidități involunta re și vei evita bolile sexua le transmisibile. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 84/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Ra portul sexual și hipoglicemia Re lațiile sexuale sunt o formă de activ itate fizică . Prefe ri să ev iți o hipoglicemie pe timpul acestora ? În acest caz, ai grijă să ai întotdea una la îndemâ nă zahă r și asigură-te că parte nerul sau partenera ta știe ce tre buie să facă în caz de hipoglicemie. Care sunt maladiile sexuale transmisibile (MST) ? Boala cea mai redutabilă este , fără îndoia lă , SIDA, provocată de virusul HIV ca re alterează s istemul imunitar ; alte MST-uri sunt , între alte le, hepatita C , gonoreea ( blenoragie) herpesul ( coșuri de febră ) , sifilisul și micozele. Trebuie să respectați deci, câteva reguli de prevenție : să aveți întotdeauna contact sexual prote jat , să ale geți cu grijă pa rtene rul/pa rtene ra și să evitați pa rtene rii multipli . Micoze le Dacă ești diabetic , ai din start riscul de a fi atins de o micoză pentru că aceste mici ciupe rci parazite iubesc glucoza ! Este posibil să ai o micoză fă ră măca r să ai contact sexual ; dar contactul sexual poate extinde boala. Micoze le se tratează bine , mai ales câ nd sunt descoperite la timp. Dacă resimți mâncărimi la nivelul penisului sau vaginului, sau dacă a i scurge ri vaginale anorma le , mergi repede la medic ul diabetolog . O micoză se tratează c u ușurință c u a jutorul unei alifii : nu-ți fie rușine și tratează-te ! Tine rii diabetici și contracepția Toate forme le de contracepție sunt bune, pilulele fiind cele ma i utilizate . Atenție ! Pilula împiedică graviditatea dar ea nu protejează împotriva bolilor sexua le transmisibile. Dacă ai uitat să iei pilula într-o zi , este recomandabil să utilizezi un alt mijloc contraceptiv , cum este prezervativ ul , pe ntru următoare le șapte zile. Există alte forme de contracepție , și printre ele este steriletul : doctorul tău te va sfătui asupra dife rite lor metode contraceptive și-ți va prescrie ce îți convine cel ma i mult. Dacă c rezi că ai rămas însărcinată involuntar Contactează cât mai repede medic ul de familie sa u centrul tău medical , și asta în cele 72 de ore următoare raportului sexual : poate ți se va presc rie o « pilulă de a doua zi » . Atenție ! dacă iei o « pilulă de a doua zi » , sfătuiește-te cu medic ul diabetolog . Nu uita Un raport sexua l poate fi un moment de plăcere inte nsă dar este prefe rabil să fii mai întâi informat ( ă) de mijloacele contraceptive existente. Nu este întotdeauna ușor să disc uți despre acest lucru , dar este incompara bil ma i ușor decât să fii însărcinată fă ră să ți-o dorești sau să contactezi o boală sexua lă transmisibilă. Alcoolul

Când ești tânăr , este super să fii cu amic i , să stai la un paha r de vorbă și să be i cu prietenii ; dacă vre i să știi mai multe despre alcool și dia bet , iată câteva sfaturi ; poți chiar să le dai să le c itească și prietenii tă i non-diabetic i !


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 O be re, un pahar de vin sau de altă bă utură a lcoolizată , este c u sigura nță bună și agreabilă DAR ... Legea ...știi că legea interzice vânzarea de băuturi alcoolice tinerilor. Știa i ? Un pahar de bere = un pahar de lichior = un pa har de vin ! Atenție ! Să be i ca să te îmbeți nu este o partidă de plăceri : asta te poate îmbolnăvi, îți va da grețuri și-ți va da o « limbă de lemn » pe ntru mai multe zile. Cel ma i bine este să limitezi numărul de pahare de alcool : două este deja prea mult la vârsta ta . Menajează-ți ficatul ! Alcoolul te poate face dependent, adică te va a ntre na spre un consum nemoderat de alcool : servajul va fi dificil . Nu fă niciodată asta ! Consumul simultan de alcool și droguri este extrem de periculos și-ți pune viața în pericol. Care este influența alcoolului asupra glicemiei ta le ? Efectul este variabil de la un indiv id la altul ; adesea hidrații de ca rbon (= zaha ruri ) conținuți în alcool vor ridica mai întâ i glicemia pentru ca ea să scadă după consumul de alcool. Spirtoasele, puternic dozate c u alcool ma i puțin zaha r, fac să scadă glicemia de o manie ră pe ric uloasă, mai ales dacă sunt consumate pe nemâ ncate : Ate nție la hipoglicemii ! Atunc i nu pot consuma alcool ? Ba da, bineînțeles ! dar tre buie să mănânc i îna inte,în timpul și după ce a i băut alcool ; prietenii tăi consumă și e i chipsuri sau gustă ri sărate pe timpul unui ape ritiv. De altfel, și glicemia lor va scădea și le va da o senzație de foame : să nu crezi că tu ești un caz aparte doar pentru că ești dia betic ! Dacă c rezi că te vei întoarce târziu acasă Trebuie să-ți previi părinții și să ceri sfatul medicului tă u sau infirmiere i diabetologi : e i te vor ghida pentru adaptarea sau nu a dozei de insulină .

Toate aceste recomandări îți permit evitarea situație i de a deveni o v ictimă a une i hipoglicemii în fața prietenilor/prietenelor !! .


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Ce trebuie să fac i în cazul unui alcool-test ! Diabetul nu are nici o influe nță asupra a lcool-testului ; dar dacă a i o hipoglicemie pe stradă și ai pie rdut toate mijloacele de contraca rare , o neînțele gere este întotdeauna posibilă , se poate c rede că ești beat atunci când tu suferi de lipsă de zahă r ! Pentru a evita acest gen de neînțelege ri, nu uita să mă nânc i atunc i când consumi a lcool ; poartă , de asemenea , asupra ta cardul de bolnav de dia bet . Informează-ți priete nii și spune-le ce tre buie să facă în caz de urge nță, c um să te ajute,etc… Diabetul nu trebuie să te împiedice să te distrezi c u prietenii / prietene le ta le ; da r ca și la ei, alcoolul nu este interzis dar poate avea e fecte nocive pentru ei ca și pe ntru tine. Drogurile

Chiar dacă denumirea de DROG ascunde dife rite substa nțe , ele toate de gene rează într-o formă de obișnuință și reprezintă un pe ricol imens pe ntru să nătate . Sunt a genți c himici puternic i care au o puternică influe nță asupra facultăților me ntale, asupra sentime ntelor și comportame ntului . De ce se droghează anumiți adolescenți ? Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Etc...

că amicii se droghează și ei că se plictisesc a uita de grijile pe rsonale că le place risc ul a șoca că sunt curioși că nu au știut să spună NU într-o seară , ce lor din antura j

Drogurile sunt periculoase Anumite droguri au e fecte dife rite pe o persoa nă sa u a lta ; uzajul mai multor droguri sau utilizarea drogului împreună c u alcool au adesea consecințe fata le … ele aducâ nd depende nța . Majoritatea drogurilor sunt ile gale Dacă ești prins în flagrant delict de posesie de droguri , cazie rul tă u juridic nu va mai fi curat niciodată : asta îți va influența de finitiv școlarizarea și viitorul profesional, și această influență nu va fi pozitivă ! Drogurile ilegale nu sunt nic iodată pure : e le sunt amestecate artizana l c u a lte substanțe și prafuri deosebit de periculoase pe ntru orga nismul uman. Canabisul Este un drog care provine din câne pa indiană din care se extra ge o rășină pe ntru a face hașiș sau marijuana . canabisul se poate fuma, se poate mesteca sa u se poate bea. Efectele :  Culorile și sunetele îți par mai c lare și te simți mai « re laxat ». Riscurile :  Nu reușești să te concentrezi , memoria re gresează ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 87/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010  Dacă iei re gulat canabis , poți deveni depresiv  Riști un cancer de plămâni și complicații ca rdiace  În caz de supradoză , ești prins de o ma re angoasă . Amfetamine le Ele se prezintă sub formă de cașete sau de pudră albă sau roșie ; pot fi injectate, înghițite sau prizate . Efecte :  Resimți o senzație de tu « vitalitate excesivă »  Explodezi de ene rgie și ești mai sigur pe tine . Riscurile :  Ești bizar și agitările tale sunt anormale  Poți deveni anxios sau paranoic  Dacă nu vei mai consuma, vei simți e fectele contrare celor pe care le -ai simțit… ceea ce face să c rească depe nde nța ta. Solvenții Sau substanțele pentru prizat : sunt a genți c himici prezenți în multe fe luri de produse utilizate : lac pentru păr, deodorante sau lichid de corectare a lb . Efecte :  Te fac să amețești , și se învârte capul  Începi să fabulezi și pie rzi controlul facultăților inte lectua le  Deveniți somnolenți și există un risc crescut de hipoglicemie . Riscurile :  Devii nervos și plin de angoase  Acești solvenți afectează iremedia bil rinichii, ficatul și c reie rul  Pot antrena moartea prin asfixiere ( din ca uza vomismente lor ), prin oprire cardiacă sau prin coma ca urmare a unei hipoglicemii. Extacy Extacy (sau XTC) se prezintă sub formă de cașete albe sau brune sa u capsule multicolore Efecte :  Ele îți procură se nzații agreabile pe timpul une i « halucinații frumoase » ; dar sunt și « haluc inații rele » Riscuri :  ele pot induce de presia și paranoia  dau halucinații stranii  pot provoca încălziri mortale ale corpului ( risc accentuat dacă ești bolnav de diabet )  Pot antrena moartea prin coma ca urma re a unei hipoglicemii. LSD Denumit și « acid », este un stupe fia nt impregnat în hâ rtia țigă rilor. LSD dă halucinații chiar dacă nu îl consumi direct . Efecte :  Te face să « planezi » dar poate gene ra a ngoase . Riscuri :  Poți deveni depresiv c hiar suic idal .  Risc c rescut să faci o comă hipoglicemică .


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Heroina / Cocaina Sunt numite adesea « droguri dure» datorată riscurilor mortale după folosirea lor. Ele pot fi injectate, inhalate sau prizate , în cazul cocainei . Efecte :  Ai se nzația de « planare »  Ești confuz, somnolent și ai bufe uri de căldură Riscuri :  Aceste droguri dau o depende nță extremă  Riscurile une i supradoze mortale este foa rte mare  Folosirea în comun a seringilor ge nerează riscuri de contamina re ( SIDA, hepatita C, … ).

Dacă iubești viața , rămâi tu însuți, abține-te să atingi aceste produse periculoase.

MIȘCARE, MIȘCARE, MIȘCARE…

Nu există nic i-un motiv pentru ca dia betul să te împiedice să faci mișca re ! Exercițiul fizic este bene fic pentru toată lumea , și deci și pe ntru tine ! Te simți bine, Ai o figură se nină , Îți stimulează c irc ulația sanguină Nivelul tău de grăsime, din sânge, scade Se ameliorează glicemia Chiar dacă ești diabetic, nimic nu te împiedică să faci sport, să ale rgi, să te joc i și să înde plinești probe fizice. Este totuși esențial, să-ți controlezi glicemia pentru a te pune la adăpost de orice risc . Care sunt risc urile posibile ale activității fizice ? Sportul poate fi la originea unei hipoglicemii : realizând e fort fizic suplime ntar , organismul tău consumă în plus glucoză, ceea ce face să scadă glicemia… atenție la hipoglicemie ! În sc himb, dacă glicemia este de ja ridicată , evită de a-ți supune corpul la eforturi excesive, pentru că acestea riscă să c rească glicemia și te vei găsi în hiperglicemie . Iată de ce este crucial să vă supravegheați glicemia ! Cum evitați o hipoglicemie ? Mâncați o gustare suplime ntară înainte , în timpul și după ce ați făcut sport ! Profitați să mâncați ce vă face plăcere fără să înce rcați un sentime nt de culpabilitate . Pentru exerc ițiile fizice planificate ( meci de fotbal, pisc ină sau patinaj.. ) este recomandat să diminuezi doza de insulină dina inte de începere a activ ității . Supraveghează-ți c u ate nție glicemia înainte, în timpul și după sport. Vorbește cu doctorul sau infirmie ra de educație : e i te vor ajuta să-ți ajustezi tratamentul. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 89/P a g i n a


Ai grijă să ai tot timpul asupra ta , zahăr , pentru a putea para orice început de hipoglicemie. Diabetul și activitatea fizică Mușchii utilizează zahărul pe ntru a-și trage e nergia necesară bunei funcționări. Este deci un bene fic iu major să faceți mișcare fizică, pentru că ea scade glicemia. În plus, dacă activitatea fizică este regulată, insulino-reziste nța muscula ră este mai sla bă , și dia betul este mai ușor de echilibrat. De altfel, practica regulată a unei activ ități fizice pe rmite favoriza rea pierderea de greutate în caz de exces de greutate , sa u de a menține o gre utate satisfăcătoare , de a întreține inima și arte rele pentru ca să nu se strica în timp, și poate de asemenea ajuta la încetarea fumatului , care este , de asemenea , foarte be nefic pe ntru inim ă și arte re. În sfârșit activitatea fizică contribuie la un mai bun echilibru psihologic , și forma fizică favorizează un stil de viață fe ricit și sănătos.

Activitatea fizică este un e lement esenția l al tratame ntului, de aceeași importa nță c u alime ntația sau medicame ntele. Activitatea fizică = factor de echilibru

Mișcarea cotidia nă, este deja o mișcare fizică !

Trebuie să înțele geți că mișcare fizică regulată nu înseamnă obligatoriu a practica un sport sau să vă însc rieți într-un club ! Important este ca mușchii să funcționeze regulat și zilnic , și asta este perfect posibil , și deja e ficace în ceea ce privește reglarea glicemiei , fără afilieri sportive sau echipame nt special. Este sufic ient să vă gândiți puțin la început , și să vă faceți obiceiuri noi. De exemplu : Pentru deplasările la pas pe distanțe scurte, pe ca re le faceți în fiecare zi, mergeți din ce în ce mai repede . În autobuz sau metrou , coborâți cu o stație îna inte sau după destinația voastră. Pentru cumpărăturile din vecinătate, o deplasa re la pas nu vă va lua prea mult timp și oric um, va fi mai bine decât să me rgeți cu mașina. Și, de multe ori, mai rapid ! La supermarket , nu vă învârtiți c u mașina pe ntru a pa rca cât mai aproape de intrare. Chiar dacă parcați mai departe , este bine să vă deplasați pe jos. În marile magazine, nu vă îngrămădiți la scările rula nte. Mergeți mai bine pe scă ri. Este mai puțină lume și mai mult loc. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 90/P a g i n a


Pentru a ajunge la loc ul de muncă, după ce ați pa rcat mașina, variați itinera riul , me rgeți pe o stradă parale lă sau pe una pe care nu me rgeți de obicei. Aceasta nu vă va lua mai mult timp, dacă măriți viteza de mers. Pentru a ajunge la etajul unde luc rați , luați hotă rârea de a urca pe scări și nu cu ascensorul . Dacă starea sănătății vă permite , deplasați-vă cu bic icleta sau pe role la serv iciu , evitând mașina. Dacă locuiți într-o casă c u mai multe etaje , nu depozitați la baza scării ce aveți de transportat la etaj , pe ntru mai târziu. Urcați imediat și duceți obiectele la loc ul lor ! Re parați , grădinăriți, mișcați-vă cât ma i mult zilnic… Mersul pe jos

Aplicați deja sfaturile precedente , ați găsit câteva îmbunătățiri suplimenta re, acest luc ru vă arată că mișcarea vă ad uce o îmbunătățire a tonusului și fe lului de a fi , doriți să continuați și nu știți ce puteți face în plus… Sau modificarea survenită datorită acestor mome nte vă bulversează obiceiurile dvs.zilnice … În ce le două cazuri , obiceiul de a me rge pe jos de trei ori pe săptămâ nă vă va fi , cu siguranță, util . În fapt, diverse studii au demonstrat că de tre i ori câte o oră de me rs pe jos într-o săptămână « în pas viu », adică fără a transpira sa u a rămâ ne fără suflu , pe rmite ameliorarea sensibilă a nivelului de glicemie i , chia r dacă ziua nu a re activități fizice notabile. Fără să se ajungă la joggingul matinal din anii 90 a i secolului trecut , această practică simplă me rită analizată. Aceasta va necesita , poate, reorganizarea zilelor dvs. da r va fi de o valoare enormă pentru diabet și pentru me nținerea une i mai bune forme fizice și psihologice.

Dar totul este posibil … sau aproape

Pentru activ itățile mai structurate, tre buie să a legeți activități fizice progresive și prelungite , și pre lungiți anduranța mai mult decât pe rforma nța. În afară de marș, tipul de activ itate cel mai simplu este , c u siguranță, gimnastica . Este o activitate de intensitate constantă și poate fi practicată timp înde lungat. Puteți practica gimnastica c u ușurință când aveți poftă , fără nevoia de a avea tot felul de instalații sau echipamente sofisticate. Ca și marșul, gimnastica este bene fică pentru inima , plămânii și artere le dvs. Joggingul și bic icleta sunt și ele importante. Da r nu uitați gră dinăritul , da nsul c lasic și modern, turismul ecvestru sau pedestru , natația, sporturile de ec hipă… ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 91/P a g i n a


Din contră, sporturile de contact cum sunt boxul, rugby sa u sporturile de luptă corp la corp sunt de evitat pentru că traumatisme le repetate, chiar sla be, pot favoriza apa riț ia hemoragiilor retiniene în caz de atingere oculară de către diabet. La fel, sunt de evitat sporturile motorizate sau cele care subînțe leg un risc foa rte important pe ntru practicant sau anturaj , în caz de hipoglicemie. Și aici se inc lud plonjă rile la ma re a dâncime, alpinismul, zborul cu aripi ( de ltapla nul, parapa nta și parașutismul ). Pentru activ itățile sportive individuale din exterior și de lungă durată ( plimbări monta ne, mersul pe schiuri, etc.) aveți grijă să aveți a lături o persoană ca re este la curent cu diabetul dvs., cu semne le hipoglicemice și care c unosc trata rea acestora rapid și eficient. Dacă vă înscrieți într-un c lub , nu uitați să preveniți o pe rsoană responsabilă din club asupra stării dvs. me dicale de bolnav de diabet , și explicaț i-i c um vă poate a juta să vă re-zaharați în caz de hipoglicemie. În ceea ce privește echipame ntul, o atenție spec ială tre buie purtată încălțămintei pentru că pic ioare le , care sunt solicitate puternic în c ursul exerc ițiilor fizice, sunt ame nințate de către diabet. Știați că mulți jucători de fotbal, c u renume inte rnațional și care va lorează mulți dola ri pe piața transfe rurilor din fotbal , sunt diabetici insulino-dependenți și că mulți atleți de la ultimele Joc uri Olimpice din China era u și e i insulino-depe ndenți ? Ce se întâmplă pe timpul activității fizice ?

Activitatea fizică antrenează o crește re a consumului de ene rgie a mușc hilor :

 Această energie provine, în princ ipal, din glicogenul prezent în mușchi , a poi din zahă rul care este furnizat mușchilor plecând din glicoge nul stocat de ficat. Elibera rea de zahă r de către ficat este posibilă pentru că panc reasul diminuează fa bricarea de insulină, ceea ce permite elibe rarea de glicoge n păstrat în rezervă în ficat. La adult, rezerva de glicogen din mușchi poate fi estimată la 300 g, ș i ce l din ficat la 100 g, ș i aceste 400 g de glicogen nu reprezintă decât 90 de minute de e fort inte ns. Când rezervele sunt epuizate, trebuie refăcute mâncând alimente care aduc un aport de za hăr.

 După un anumit timp de activitate fizică, mușchii utilizează în mod ega l și anumite grăsimi , de numite ac izi grași libe ri , provenind din rezerva de grăsimi a orga nismului , a căror elibe rare pentru utilizare este posibilă, de asemenea, prin diminua rea de insulină fabricată de pancreas.

 Altfel zis, în mome ntul se rvirii mesei , organismul funcționează pentru a pune în reze rvă zahărul în ficat și mușc hi ( secretarea de insulină crește ) , în timp ce în timpul activității fizice , organismul funcționează «în sens invers», de manie ra de a permite utilizarea glicogenului stocat în mușchi și elibe rarea zahă rului ca re a fost pus la păstra re în ficat ( secreția de insulină scade ) => După o masă , nu este un moment bun să faceți mișcare fizică !

Pentru ca activitatea fizică să se desfășoare mai bine, trebuie :

 Ca rezervele din mușchi și ficat să fie « la nivel » înainte de a înce pe activ itatea fizică, ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 92/P a g i n a


 Ca insulina prezentă în sânge să fie scăzută în momentul activității fizice , adică organismul tre buie să lucreze în sensul elibe rării zahă rului păstrat în ficat și nu în sensul acumulării lui ,

 Să consumați gluc ide în timpul activ ității fizice , pentru a face față suplimentării de 

gluc ide necesare pe care ficatul nu le poate produce pe timpul acestei activități , Să consumați gluc ide după te rminarea activ ității fizice , pentru a reconstitui reze rvele de glicogen din ficat și mușchi. În practică , asta vrea să zică : Activitate fizică înseamnă :

 Înainte de efort , mese bogate în glucide cu absorbție lentă  La DID ( Diabetic ii insulino-dependenți ) , diminuarea doze i de insulină dacă e fortul prevăzut este important

 Gustare înainte, în timpul și după efort.  Penultima masă dinainte de e fort trebuie să fie bogată în glucide c u absorbție lentă , și nu o masă simplă , să fie acolo, înainte de e fort, pe ntru că organismul lucrează în timpul activității fizice în sensul pune rii în rezervă de zahă r în ficat.

 Este importa nt să nu uitați de gustarea de după e fort , pentru că la sfâ rșitul activității fizice, mușc hii vor să-și reconstituie reze rvele de glicogen pornind de la zahă rul din sânge , ceea ce duce la riscul une i hipoglicemii pe ntru că efortul diminuează rezerva de glicogen din ficat. Antrenamentul, adică practicarea regulată a unei activități fizice , aduce be neficii pentru următoarele exerciții fizice, la fel ca și pe ntru intervale le dintre momente le activității fizice : Antrenamentul crește capacitatea de stoca re a glicogenului în mușchi , ori glicemia de după masă de pinde foarte mult de captarea zahă rului de către mușc hi => la diabetic i c u o activitate zilnică regulată , glicemiile sunt mult mai joase după masă chiar dacă activitatea fizică nu are loc după se rvirea acesteia . Antrenamentul mărește numărul celulelor pentru glucoză , ceea ce permite un mai bun transport al zahărului în sânge spre mușchi c u ma i puțină insulină => a ntre namentul «face economie la pancreas » la diabeticii non insulino-depe ndenți ( doză ma i scăzută de comprimate ) sau pe rmite utilizarea unei doze mai sla be de insulină la dia beticii insulino depende nți (=> risc mai redus de hipoglicemie pe timpul e fortului și în afa ra acestuia. ). Antrenamentul facilitează utilizarea de a lte a lime nte , pe timpul efortului, alimente cum sunt acizii grași liberi furnizați pornind de la reze rvele de grăsime => mușchii au nevoie de mai puțin zahăr pe ntru funcționare => o mai bună ca pacitate de e fort și ma i puțin de risc de hipoglicemie la diabeticul antre nat decât la diabetic ul nea ntre nat. Antrenamentul crește posibilitățile de luc ru ale inimii și ale arterele, ceea ce este benefic pentru ansamblul organismului.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Glicemii mai scăzute după serv irea mesei : 

Comprimate eficace timp de un numă r ma i ma re de a ni (DNID)*



Doză mai slabă de insulină (DID)*



Capacitate mai bună de e fort



Hipoglicemie mai redusă pe timpul efortului



Întreține rea inimii și arte relor

* DNID = diabetici non insulino-dependenți * DID = diabetici insulino-dependenți Cum se face în practică ?

Înainte de a începe sau de a reîncepe practica rea unui sport , vorbiți c u doctorul . El vă va spune dacă alege rea dvs.este compatibilă sau nu c u sta rea dvs. de sănătate. În ce moment al zile i ? S-ar putea c rede că cel mai bun moment pe ntru activitatea fizică este ime diat după masă , pentru că atunc i glicemia este mai ridicată. Da r nu este o bună idee pentru că după o masă , organismul funcționează de modul de a pune în rezervă a lime ntele în ficat și mușchi , și nu pe ntru a pe rmite utiliza rea lor de către mușchi. Trebuie deci să terminați masa , care a fost suficie nt de devreme , îna inte de a intra în acțiune : Cu minimum de tre i ore înainte de o activitate intensă , Una sau două ore pentru o activitate mai sla bă . Ce masă servim înainte de e fort ? În orice caz, trebuie să fim atenți ca o masă care precede o activitate fizică să aducă un aport normal de gluc ide. Dar dacă este vorba de o activitate fizică intensă , este de dorit ca reze rva de glicoge n din ficat și mușchi să fie la « nivelul top ». Trebuie deci să mărim rația de glucide la penultima masă dinainte de efort , de exemplu : Pentru o activitate sportivă intensă dimineața ( o plimba re c u schiurile, de exemplu ), trebuie «reîncărcate bateriile» încă din masa de sea ră din ajun , prin consumarea zaharurilor cu absorbție le ntă în cantitate suficie ntă ( cam o dată și jumătate decât consumați de obicei ) paste, spaghete, orez… sau ma i bine, legume uscate c um sunt lintea, fasolea c u bob mic… alimente la care tole ranța digestivă este mai mică, Dacă activitatea sportivă inte nsă are loc după prânz ,trebuie să se rviți un mic -dejun copios și complet «à l'anglaise»,



Dacă activitatea sportivă inte nsă are loc seara ( un mec i de fotba l de exemplu ) , este masa de prânz cea care trebuie să fie bogată în za haruri c u a rde re lentă. În concluzie, înainte de orice e fort , ultima masă trebuie să conțină o rație normală de zaharuri c u absorbție lentă, și pentru e forturile foa rte inte nse și prelungite , trebuie să îmbogățiți penultima masă dinainte de e fort cu zaha ruri c u absorbție lentă. Aportul de zahăr pe timpul activității fizice În caz de activitate fizică mode rată ( sport de plăcere fă ră spirit de competiție ) este bine să consumați 30 de grame de zahăr , pentru fieca re oră , de la început și pe tot timpul cât durează. În caz de activitate intensă și prelungită mai multe ore ( competiție sportivă ) cantitatea de zahăr trebuie să fie mai importantă , de ordinul a 50 la 60 de grame pe oră. Acest aport poate fi realizat prin fructe uscate, a luat cu fructe, bare de ciocolată , pâine cu mirodenii sau biscuiți, și , pentru a compe nsa în mod egal pierderile de a pă prin transpirație , cel mai simplu este să beți , în mod regulat o băutură îndulcită în fieca re oră de pe timpul e fortului. De exemplu , un paha r de 200 ml de suc de mere + un fruct în caz de e fort moderat , sau un sfert de litru de suc de me re + 2 fructe sa u 50 de grame de biscuiți în caz de activitate fizică intensă și prelungită. Trebuie să știți, totodată, că , concentrația de za hăr în sucurile de fructe uzua le ( între 10 și 12 %) este puțin mai ridicată decât concentrația care permite trecerea mai ușoa ră a sângelui din intestine în sânge. Aceasta se datorează fa ptului că această concentrație optimală din punct de vedere al absorbție i intestina le, gustul dulce nu este judecat suficient de bine și practic de toți consumatorii. Altfe l zis, pentru ca zahă rul prezent în sucurile de fructe să ajungă cât mai ra pid posibil în sânge , este de dorit să adă ugați puțină apă la cantitatea de suc preconizată. Aportul de apă pe timpul activ ității fizice Senzația de sete este un indicator insufic ient al pierderii de apă pe timpul efortului. În plus, când transpirația este importantă , consumul spontan de apă este inferior pie rde rii reale de apă : Când transpirația este de 200 ml pe oră, consumul sponta n coma ndat de către se nzația de sete , acoperă în jur de 95 % din de fic it , Dacă transpirația este de 500 ml pe oră , consumul sponta n nu va compe nsa decât 75 % din pierderi , Dacă transpirația este de 750 ml pe oră , consumul sponta n nu va compe nsa decât 55 % din pierderi . Trebuie deci să bem re gulat și de la începutul e fortului , și pe timpul e forturilor prelungite și importante , mai ales pe căldură ma re, este indispe nsabil să nu așteptați să vă fie sete pe ntru a se hidrata ( trebuie să bem , în princ ipiu, în fiecare oră , chia r dacă nu ne este sete ! ). Încălzirea și re laxarea Trebuie întotdeauna să vă încălziți înainte de activitatea fizică și să vă re laxați după. Este bine să faceți exerciții de întinde re și de suplețe a înc heieturilor timp de 5 la 10 minute ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 95/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 înainte și după acțiune . Cunoașteți-vă limitele Exercițiile nu tre buie să vă epuizeze . Nu tre buie să le terminați liv izi și fă ră suflu. Supravegheați rapiditatea respirație i și bătăile inimii. C u cât sunteți mai în formă, cu atât inima va bătea mai lent. Treizeci de minute de activitate, de patru ori pe săptămâ nă vă permit să vă păstrați un minimum de forma fizică. Este important să înțele geți că este ma i importa ntă o mișcare fizică ma i leje ră dar zilnică, decât o mișcare fizică intensă din când în câ nd. Învățați să vă dozați eforturile ca durată și intensitate Controlați-vă glicemia la de get, înainte și după activitatea fizică , de ma nie ra de a judeca dacă adaptarea alimentație i voastre a fost sufic ientă, insufic ientă sa u exage rată. Cu puțină obișnuință, veți ajunge să dete rminați aportul de a limente c u ca re trebuie să acoperiți activitatea zilnică. Dacă aveți un diabet dezechilibrat pentru un motiv sau altul, sportul nu este un bun mijloc pentru a face să scadă glicemia , și în acest caz activitatea fizică poate c hia r ridica nivelul de glicemie și să facă să apară acetona. După activitatea fizică Nu uitați că ficatul și mușchii dvs.au luat din rezervele de glicoge n pe ntru a hră ni mușchii pe durata activității fizice. Dacă această activitate a fost inte nsă sau prelungită, trebuie să reconstituiți rezervele de glicoge n se rvind o gustare cu zaha ruri ra pide la sfârșitul exercițiului , și având grijă ca rația de glucide să fie suficientă pe cursul mesei următoare. Dacă nu este așa, o hipoglicemia poate surveni în ore le, în noa ptea sau chiar în zilele următoare. Dacă ați transpirat foarte mult pe timpul activității sportive, cel ma i simplu este să compensați pierderea de apă prin consumul unei bă uturi zaha rate după e fort. Aduceți-vă aminte că setea nu este un indicator perfect a l pie rde rii reale de a pă , și adesea când setea este satisfăc ută , pierde rile de apă nu sunt , în fapt, complet compe nsate.

La diabetic ul de tipul 2

Atunc i când este utilizat un tratament cu comprimate , panc reasul este capabil de fabricare a insuline i în cantitate funcție de nivelul de glicemie : dacă glicemia se ridică , fabricarea de insulină c rește, dacă glicemia scade, fa bricarea de insulină scade ( «termostatul »este încă prezent ). Riscul de hipoglicemie pe timpul e fortului este deci mai mic ca atunc i câ nd utilizăm insulina , dar există totuși un risc de hipoglicemie atunci când efortul este import ant și prelungit atunci când utilizăm sulfamide hipoglicemia nte ( glinidele , biguanidele și inhibitorii de alfa glucozide nu antre nează sau antrenează prea puțin risc ul de ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 96/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 hipoglicemie ). Am putea gândi că ar fi util să diminuăm numărul de comprimate pe ca re le luăm înainte de o activitate fizică importantă ( de exemplu , nu luați comprimatele contra diabetului în dimineața în care urmează să faceți o plimbare pe jos sa u c u bic icleta ). Da r în fa pt, nu prea este așa , pentru că atunci când diminuăm numă rul de comprimate , ne tre buie ma i multe zile pe ntru a obține e fectul corespondent noii doze. Altfe l zis, diminuarea numărului de comprimate nu apar realme nte utilă decât în cazuri particulare , de exemplu atunci când diabetul este bine controlat , și urmează o activitate de o săptămână la schi , putem examina posibilitatea diminuării , c u acordul medicului , a numărului de comprimate în zilele dina intea plecă rii și de a nu reveni la doza zilnică decât după sejurul la munte.

La dia beticul de tipul 1

Când este utilizat un tratame nt c u insulină , aceasta este introdusă în corp prin injectarea sub pie le , fie că are loc o activitate fizică sa u nu, ceea ce împie dică e libera rea adecvată , către ficat de zahăr necesar funcționării mușc hilor , și există un pe ricol real de hipoglicemie dacă mușchii utilizează ma i mult za hăr decât ficatul poate produce. Nu este o bună idee să nu faci injecția de insulină ! A nu-ți face injecția de insulină care tre buie să acțio neze pe timpul activității fizice , nu este o idee bună pe ntru că, atunci când insulina prezentă în sânge este insuficientă , aceasta antrenează o pute rnică c reștere a producție i de zahă r de către ficat , ori acest zahăr nu poate fi utilizat de către mușch i pe ntru că nu este sufic ientă insulină pentru a permite intrarea zahărului din sânge, în mușc hi. Consecința este o importantă c reștere a glicemiei , c u producerea de acetonă pentru că celule le utilizează grăsimea de rezervă pentru a putea utiliza zahă ru l. De altfel, acest fe nomen se produce și atunc i câ nd facem sport și diabetul nostru este prost echilibrat. În acest caz diabetul, poate antre na o agravare a diabetului. Pentru a face sport, tre buie dec i ca dia betul să fie bine echilibrat , și nu putem conta pe o activitate fizică inte nsă pe ntru a înlocui e fectele insuline i la dia beticii slab echilibrați. Două soluții sunt posibile : Fie nu modificăm doza de insulină ca re acționează pe timpul efortului , și aportul de zahăr trebuie să fie important și re gulat , Fie scădem doza de insulină care acționează pe timpul efortului , și a portul de zahă r poate fi mai puțin important ca și în cazul precedent . În fapt, importanța efortului intervine în mod ega l în lua rea deciziei : O plimbare de două ore are puține șanse să conducă la o hipoglicemie dacă nu modificăm doza de insulină dar servim o gustare , În timp ce un meci de tenis într-un turne u competițional are toate șa nsele să conducă la o hipoglicemie dacă nu scădem doza de insulină.



Care insulină trebuie redusă ? Bine înțe les că cea care trebuie redusă este insulina ca re acționează în mome ntul activității fizice , de exemplu : Cu un tratament prin două injecții cu un amestec de insulină rapidă și cu întâ rzie re : diminuarea sau suprimarea insuline i rapide pentru sportul de dimineață, diminua rea insuline i cu acțiune întârziată pentru sportul practicat după masa , Cu un tratament cu două injecții de insulină cu întârziere : diminua rea insulinei de dimineață pentru sportul de dimineață sau după masă; sau și mai bine dacă sportul a re loc după masa: diminuarea insulinei cu întâ rzie re asociată cu un mic suplime nt, excepțional pe ntru aceea zi, de insulină ra pidă pe ntru a acope ri nevoile normale ale dimineții. Când activ itatea fizică a fost intensă și prelungită , trebuie să diminuați c u câteva unități doza de insulină c u acțiune întârziată , din pe rioa da ca re urmează după activ itatea fizică în scopul de a preveni o hipoglicemie nocturnă , pentru că atunci corpul este pe punctul de a-și reconstitui rezerva de glicogen plecând de la zahărul prezent în sâ nge. Care este doza de insulină ? În caz de activitate mode rată ( sporturi de echipă de amatori, natație fă ră competiție, cursă pe bicic letă la viteză normală, antrena ment de judo, da ns... ) ajunge, în gene ral să diminuăm moderat, cu 20 la 30 %, doza de insulină ca re acope ră perioada în care va avea loc activ itatea sportivă. În caz de activitate mai intensă ( sc hi, competiție de te nis, de natație, sporturi de echipă, curse sau marșuri prelungite cu viteză susținută, lungi plimbări c u bicic leta...) trebuie să diminuați atunci doza mai mult, c u 50 % sa u c hia r ma i mult , funcție de intensitatea activității și de resimțirea ei asupra glicemie i. Dacă utilizați un amestec «totul gata » (de exemplu 30/70 %) este posibil , în plus, să diminuați doza , utilizând pentru asta : - insulină «100 % întârziere» dacă activitatea fizică trebuie să a ibă loc în orele următoare injectării , - sau un amestec «totul gata» care să conțină ma i multă insulină ra pidă (de exemplu 50/50 %) dacă activ itatea fizică trebuie să aibă loc spre sfâ rșitul acțiunii insulinei . Este posibil să înlocuim o injecție de insulină c u acțiune întâ rziată cu două injecții cu insulină rapidă. Care este zona de injectare ? Eliberarea insulinei poate crește dacă mușchii în activitate se găsesc sub loc ul unde injectăm insulina. Trebuie deci să evităm injecta rea insulinei într-o zonă care va luc ra pe timpul activității fizice. De exemplu, evitați să vă injectați în b raț îna inte de o pa rtidă de tenis sau în coapsă înainte de o plimba re pe bicic letă. Pentru o activitate care solicită ansamblul mușc hilor ( natație, sc hi, gră dinărit) prefe rați pielea a bdome nului sa u a lte zone de injectare. După activitatea fizică Trebuie să știți că elibe rarea insulinei poate fi accele rată dacă faceți o ba ie foarte caldă sau pe timpul une i ședințe de saună , după e fort. În acest caz, dacă utilizați un amestec ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 98/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 de insuline rapidă și cu întârziere , în seara de după sport, poate fi util de a diminua puțin doza de insulină ra pidă. Trebuie, de asemenea, să știți că în caz de activitate intensă și pre lungită ma i multe ore, rezerva de glicogen din ficat va fi foarte scăzută , ceea ce face, ca Glucagonul să fie ma i puțin eficace , pe ntru că modul de acțiune constă din a face s ă c rească glicemia , luâ nd din rezerva de glicogen din ficat. În rezumat Pre gătirea activ ității fizice începe cu mai multe ore înainte de a începe această activitate ( penultima masă bogată în gluc ide cu absorbție le ntă ). Aportul de zahăr și de apă , pe timpul efortului, este indispensa bil . Diminuarea sau nu a dozei de insulină , pe timpul efortului , sau ma i rar după e fort , în funcție de fiecare caz particular ( sensibilitatea diabeticului la hipoglicemie pe timpul efortului , intensitate și durata efortului ). Activitate fizică = factor de echilibru

Contra r une i noțiunii răspândite greșit , diabetul nu constituie de loc o piedică pe ntru activitățile fizice sau sport , ba chiar , face pa rte integra ntă din tratament , la același nivel cu alimentația și tratamentul medicamentos. Pe de altă parte , activitatea fizică contribuie la un ma i bun echilibru psihologic , care nu poate fi decât benefic la o boală care constrâ nge atât, cum este DIABETUL . Tipul de activitate fizică nu este foarte important, atât timp cât vă destinde și vă provoacă plăcere. Pentru cei mai mulți sportivi, diabetul nu re prezintă un handicap , dovadă fiind mulți deținători ai recordurilor olimpice , bolnavi de diabet. Condiționa rea, concentrația ș i conservarea insulinei

Condiționa rea insulinei

Insulina este disponibilă sub mai multe forme : Flacoane de 10 ml, conținând 100 unități de insulină /ml , pentru ma joritatea insuline lor. Flacoane de 5 ml, conținând 100 de unități de insulină / ml , adică 500 unități în total, pentru câteva tipuri de insulină. Cartușe de 1, 5 sa u 3 ml, conținând 100 unități de insulină / ml , destinate a fi utilizate în stilourile de insulină, reîncărcabile. Doza tota lă din fiecare ca rtuș este deci de 150 sau 300 unități . Aceste cartușe sunt ambalate în c utii de 5 buc. , adică sunt 750 sa u 1.500 unități pentru o cutie. Stilouri pe ntru injectarea insulinei de unică folosință , care conțin 3 ml de insulină de 100 unități de insulină / ml, adică 300 unități în total pentru un stilou. Aceste stilouri ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 99/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 sunt ambalate în c utii de 5 buc. , adică 1. 500 unități pe r c utie . Dacă nevoile dvs. de insulină sunt importante sau nu ( în medie 30 la 70 unități pe zi), un flacon, un cartuș sau un stilou de unică folosință vă vor permite deci un tratament timp de una sau două săptămâni. Concentrația de insulină

Insulina din cartușe le pe ntru stilourile reîncărcabile și cea din stilourile de unică folosință sunt comerc ializate la o concentrație de 100 U/ml. Conservarea insuline i

Foarte schematic, insulina pie rde din activitate , în doi a ni 10 % , în 10 să ptămâni la 37 grade, și în patru săptămâni la 50 gra de. Flacoane le de insulină pe ca re le aveți ca rezervă trebuie deci să fie conse rvate în se rtarul pe ntru legume din frigide r , dar nu în congelator , pe ntru că înghețul denaturează foa rte ta re insulina. Din contră, nu este necesar să păstrați la frigider insulina pe care ați început-o , pe ntru că flaconul nu va dura decât una sau două săptămâni , ceea ce este insuficie nt pentru a diminua activ itatea insuline i atunc i când ea este păstrată la temperatura ambiantă. În plus, este de dorit ca insulina pe care o injectăm sub piele să fie la o tempe ratură apropiată de cea a corpului : Pe de-o parte, pentru că modul în ca re insulina injectată sub piele , se va difuza spre sânge este diferit în funcție de faptul că insulina este rece sau nu, Pe de altă parte, pe ntru că injecția c u insulină rece , direct din frigider este mult mai dure roasă decât cea ținută la 20 de grade C. La schimbarea flaconului, noul flacon poate fi , deci, scos din frigider din ajun , în vederea utilizării de a doua zi. Flaconul început trebuie să fie păstrat la temperatura camere i și la adă post de căldură : într-un dulap , de exemplu , de parte de orice sursă de că ldură ( radiator, soare care pătrunde prin fereastră... ). Pe timpul concediilor, contra unei cre dințe e ronate, nu sunteți deloc tributari frigide rului. În fapt, chiar dacă căldura foarte ma re face să pie rdeți cam 5 % , ce l mult, din activitatea insuline i într-o lună de vacanță. Altfel zis, în cursul ultime lor zile de concediu , injectarea cu 40 de unități de insulină corespunde în fapt unei injecții de 40 - 50 %, adică 38 unități, ceea ce este ușor de compensat prin ada ptarea dozei funcție de rezultatele auto-supravegherii glicemice. Deci, pe timpul concediului ajunge să păstrați insulina la adăpost de căldură , și după ce ați revenit acasă , aruncați flacoa nele pe ca re nu le -ați utilizat. De altfel, insulina trebuie păstrată la adăpost de lumină.



FLACOANELE DE INSULINĂ TREBUIE PĂSTRATE ÎN F RIGIDER ! FLACONUL DESFĂCUT TREBUIE SĂ F IE PĂSTRAT LA TEMPERATURA MEDIULUI AMBIENT !

INJEC TAREA DE INSULINĂ : PRINC IPII

Modul în care insulina injectată sub piele va trece în sânge de pinde, bineînțeles, de tipul insuline i, dar și de mai mulți factori « tehnic i » : Profunzimea injecției și grosimea pielii : o injecție superfic ială antrenează o elibe rare întârziată, o injecție în mușchi antre nează o e libera re accele rată. Locul injectării : e liberarea insuline i este mai ra pidă în anumite părți ale corpului decât în alte le . Activitatea mușchilor situați în imediata vecinătate a loc ului injectă rii : acest fapt accelerează elibe rarea insuline i.

Profunzimea injectă rii

Insulina trebuie plasată în ceea ce numim «țesutul sub-cutanat profund », a dică în partea cea mai profundă a pielii , chiar deasupra mușchiului , dar nu în el , și asta indiferent de lungimea acului sau tehnica de injectare sub-cutanată utilizată. În fapt, o injecție făcută în mușc hi antrenează o acțiune rapidă a insulinei ( și deci un risc de hipoglicemie ) , în timp ce o injecta re superficială antrenează o acțiune ma i lentă a insuline i ( și dec i o tendință de hipe rglicemie urmată de o acțiune ma i ta rdivă , putâ nd antrena o hipoglicemie dacă este o încăleca re cu acțiunea insulinei următoa re). Pe de altă parte, cu cât injectarea este mai superfic ială , cu atât există un risc ca insulină să iasă prin locul de injectare după ce a fost scos acul din pie le ( ceea ce a ntre nează o hipe rglicemie ca urmare a une i insuficie nțe de insulină ). În plus, o injecta re prea superfic ială poate antrena fe nomene de intole ranță imunologică a pielii vizavi de insulină. În plan practic , factorii care inte rvin sunt deci : Grosimea pie lii în locul unde facem injecția , Lungimea acului , Unghiul de pe netrare al ac ului ( perpendicular pe piele, oblic în raport c u suprafața pielii, sau aproape paralel cu aceasta ), Realizarea sau nu, a unui pliu de piele pentru a introduce ac ul. Timp de numeroși ani, am utilizat ace destul de lungi , de circa 18 la 24 de mm pentru că tehnica de injectare uzuală pentru toate medicamentele injectate sub piele , consta în prinde rea între două degete a pielii, pe ntru a o ridica în scopul înfige rii ac ului în axul pliului, la baza acestuia sau ținând se ringa a proa pe pa rale lă c u pie le ne ridicată. De această manie ră , insulina era plasată sub pie le fără a risca prea mult să o plasați în ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 101/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 mușchi. Totodată, această tehnică ara u puțin adaptate pentru insulină pentru că ele comportau un risc mare de injectare la dife rite adânc imi cu consec ințe deloc neglijabile pe plan glicemic. În continuare, când tehnologia de fabrica re a acelor a pe rmis , s-au utilizat ace ma i scurte (12,7 mm) și mai fine , și asta a pe rmis adoptarea unor tehnici dife rite de injectare : Fie la 45° în raport cu pielea , fără să faceți un pliu , de maniera ca insulina să fie plasată în țesutul sub-cutanat , fără să se ajungă în mușc hi ( rolul înclină rii ac ului fiind acela de a nu permite atingerea mușchiului ), Fie perpendicular pe piele , cu un pliu făcut între degete , fă ră să prindeți și mușchiul ( rolul pliului fiind acela de a ridica pie lea deasupra mușchiului pentru a nu risca de a plasa insulina în mușchi ), Fie perpendicular pe piele , întinzând pie lea între două degete ( rolul acestei tensiuni fiind acela de a aplatiza țesutul sub-cutanat în zonele unde țesutul acesta este gros ). În ultimii ani, a fost posibil să se fabrice ace și ma i lungi și mai fine , atunci când studiile realizate prin scanne r au demonstrat că frecvența injectării unde insulina era de fa pt plasată în mușc hi era mult mai mare decât se credea. Asta a condus la o a ltă te hnică de injectare : pe rpe ndicular pe pie le, fă ră a realiza un pliu de piele, c u ace de 8 la 10 mm. De altfe l, toate studiile au demonstrat că impactul psihologic al injecțiilor e ra ma i bun c u ace scurte decât cu ace lungi. În sfârșit, se fac acum și ace de 5 și 6 mm, da r e le sunt reze rvate copiilor a că ror pie le este mai subțire , sau pe ntru adulții care sunt foarte sla bi. Deci , te hnica de injectare a evoluat de la o injectare a proa pe pa rale lă c u pie lea într-un pliu , cu ace lungi , spre o injectare perpendiculară fără pliu cu ace de trei ori mai scurte , după ce aproape cinc isprezece ani s-au făcut injecții la 90° într-un pliu, sa u la 45° fă ră pliu, sau la 90° fără pliu, cu ace de lungime intermediară. Trebuie deci să înțele geți : Că reduce rea lungimii ace lor (18 la 24 mm, 12,7 mm, 12 mm, 10 mm, 8 mm, 6 mm, 5 mm), la fel ca și diametrul acelor , a fost posibilă ca urma re a progresului te hnologiei în fabricarea acelor, Că tehnica de injectare a evoluat în consecință , Dar scopul rămâne același : plasarea insuline i la aceeași adânc ime sub pie le: cât ma i adânc posibil dar fără atinge rea mușchiului.

Corect

Corect

Incorect



Grosimea pie lii

Care este deci, grosimea pielii ? Pe ntru că este vorba de a placa insulina la o anumită profunzime ! Grosimea țesutului sub-cutanat este diferită de la persoa nă la pe rsoană , la fel ca și diferitele loc uri posibile de injectare , și e le sunt dife rite la bă rbați față de femei ( la femeie țesutul este mai subțire ). Zonele de injectare sunt în principal : Partea ante rioară și exte rnă a coapselor . Partea supe rioară și externă a brațe lor. Partea de jos și externă a abdome nului ( în afa ră de porțiunea din jurul ombilic ului ). Partea înaltă a feselor. Grosimea medie este : La nivelul coapselor : de 7 mm la bărbat și de 14 mm la femeie . La nivelul brațelor : de 9 mm la bărbat și 15 mm la femeie . La nivelul abdomenului : de 14 mm la bă rbat și 23 mm la feme ie. La nivelul fese lor : mai mult de 20 mm, atât la bărbat cât și la femeie. Dar aceste c ifre sunt medii , și grosimea țesutului sub-cutanat este în fa pt foa rte diferită de la pe rsoană la persoană , cu câteva elemente consta nte : țesutul sub-cutanat al feselor este mai gros decât cel al abdome nului, ca re e l însușii este mai gros decât cel al brațelor , care la rândul lui este mai gros decât cel al coapselor.

Grosimea țesutului sub-cuta nat : parte înaltă fese > a bdome n > brațe > coapse

Ce lungime a acului și ce tehnică de injecta re trebuie a leasă ? Practic toți diabetic ii ( și toți diabetologii ! ) sunt de acord asupra faptului că c u cât ac ul este mai sc urt , c u atât mai bine este primită injectarea pe pla n psihologic . Problema nu este durerea , pe ntru că ea este ide ntică , indife rent de lungimea acului . În fa pt, se știe că senzația dure roasă la nivelul pielii este transmisă prin pa rtea superfic ială a acesteia , și că avansarea cu câțiva mm. , sau c hia r cm., suplimenta r sub pie le nu măresc senzația de dure re. Studiile făcute au arătat că injecțiile «în orb », a dică atunci câ nd pacie ntul nu vede acul utilizat , sunt resimțite dure ros identici, indife rent de lungimea acului folosit. Din contră, la aceleași persoane , acele mai scurte a u fost estimate ca ma i puț in dure roase atunc i când se vedea acul.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Și invers, este sigur :

Că cu cât ac ul este mai scurt, cu atât există un risc ca insulina injectată să se reverse prin loc ul de injectare după ce se scoate ac ul , având drept consecință o te ndință hipe rglicemică ca urmare a unei doze incomplete, Că cu cât pie lea este mai groasă , c u atât insulina va fi plasată ma i supe rficia l , având drept consecință o te ndință hiperglicemică în orele care urmează injectării , și eventua l, o tendință hipoglicemică în relație c u insulina elibe rată c u întâ rzie re, Că o injecție la 45° va plasa insulina la o adâ ncime mai scăzută decât o injecție la 90°, dar o injecție la 45° cu un ac de 12, 7 mm va plasa la sfârșitul injectării insulina la o adâncime ide ntică unei injectări la 90° cu un ac de 8 mm ; pe de altă pa rte este mai puțin practic să poziționezi o seringă sau un stilou de injectare la 45° decât la 90°, și dacă înțepăm pie lea oblic, este probabil ca să nu avem întotdeauna un unghi de 45°. Altfel zis : Alege rea unui ac de 8 mm sa u 12,7 mm depinde esenția l de grosimea țesutului subcutanat ( adică de existe nța sau nu a unui exces de greutate ) și de dorința sau nu , de a realiza un pliu al pielii. Toate variantele sunt posibile : Între o injectare cu ace de 8 mm într-un pliu cu un unghi de 45° (injectare mai puțin profundă), și o injectare cu ace de 12,7 mm c u un unghi de 90° și întinzâ nd pie lea între două degete ( injectare mai profundă ). Cum grosimea pielii nu este aceeași în dife rite le zone de injecta re , este posibil să adoptați o tehnică diferită , dar care trebuie păstrată tot timpul, pentru fiecare zonă. De exemplu : coapse : 8 mm la 90° într-un pliu braț : 8 mm la 45° fără pliu (în lipsă, se poate face un pliu ) abdomen : 8 mm la 90° într-un pliu (dacă nu este exces de gre utate) sau fă ră pliu (dacă există exces de gre utate) partea înaltă a fese lor : 8 mm la 90° fără pliu și pie lea întinsă. Indife rent de lungimea sa și de tehnica de injectare , acul trebuie introdus pe toată lungimea sa pentru a asigura o profu nzime suficientă și constantă a injectă rii. Când facem un pliu al pielii, scopul este de a ridica pie lea fără să prindem mușchiul pentru ca acul să nu ajungă la acesta ( nu servește la nimic să fac i un pliu de piele care să conțină și mușchiul ).Pe ntru asta, experiența demonstrează că este ma i bine : Utilizați doar degetul mare,indexul și mijloc iul pentru a prinde pielea ( și nu toate cele cinci degete ) și nu depărtați degetul mare și indexul cu mai mult de 3 cm pe ntru a prinde pielea ca re va deveni un pliu ( dacă această distanță este ma i ma re , pliu prinde și mușchiul ). În plus, trebuie să mențineți pliul pe timpul injectă rii insulinei , și asta până câ nd scoateți acul ( altfe l există risc ul ca acul să atingă mușc hiul ).



Corect

Incorect

Când injectarea a fost realizată, tre buie să lăsați acul sub pie le încă cel puțin 10 secunde ( timpul de a număra lent pâ nă la 10 sau rapid pâ nă la 20 ) pentru ca insulina «să-și găsească loc ul» sub pie le ș i nu va ieși din pie le după ce va fi scos ac ul din piele ( și dacă am realizat un pliu de piele , trebuie să menținem acest pliu până ce acul este scos din pie le. ).

Sunt posibile dife rite tehnici de injectare c u ace 8, 10, 12 sau 12,7 mm, la 90° sau 45°, într-un pliu al pie lii sa u nu. Tehnica poate fi diferită pentru diferitele zone de injectare ale corpului, dar este de dorit să utilizați aceeași tehnică pentru fiecare zonă din corp. Obiectivul este să plasați insulina în țesutul sub-cutanat profund, în vecinătatea mușchiului, dar nu în el.

Este indispensabil să nu retrageți ac ul imediat ce ați injectat insulina. Trebuie să așteptați 10 la 15 secunde înainte de a scoate acul din piele.

Zona de injectare

Opt părți ale corpului sunt recomandate și sunt ușor de accesat ( patru zone pe dreapta și patru pe stânga ) : În față : Părțile de jos și externe ale abdomenului (fără zona din jurul ombilicului), Părțile superioare și externe ale brațelor , ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 105/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Părțile ante rioare și externe ale coapselor . În spate : Partea înaltă a feselor.

În fiecare dintre aceste zone , e libe ra rea de insulină este puțin dife rită , c u un început de acțiune mai mult sau mai puțin rapidă și o durată de acțiune mai mult sau mai puțin lungă. Sunt trei tipuri de zone : abdomen, brațe, coapse și partea înaltă a feselor

Când sunteți în repaus și când insulina este injectată la aceeași a dânc ime sub pie le , elibe rarea sa este mai rapidă și de ma i scurtă durată sub pielea de pe abdomen decât sub cea de pe braț, la rândul e i mai rapidă ca sub pie lea de pe coa pse sau pa rtea îna ltă a feselor.

Rapiditatea de elibe rare a insuline i : abdomen > braț > coapse și pa rtea îna ltă a feselor .

Rotația zonelor

Pentru a avea maximum de re gularitate în elibe rarea insulinei, este de dorit să nu schimbați zona de injectare la fiecare injecție , și este ma i valoros să păstrați o anumită zonă pe ntru un anumit număr de injecții , înainte de a trece la o altă zonă. Deci, rotația poate fi maximum astfel : abdomen la stânga pe ntru 6 la 8 injectări, abdomen la dreapta pentru 6 la 8 injectări,


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 partea supe rioară și exte rnă a brațului stâng pe ntru 4 la 6 injectări, partea supe rioară și exte rnă a brațului drept pentru 4 la 6 injectări, coapsa stângă pe ntru 6 la 8 injectări , copasa dreaptă pentru 6 la 8 injectări , înălțimea fesei stângi pe ntru 4 la 6 injectări , înălțimea fesei drepte pentru 4 la 6 injectări , reîntoarce re la abdomen stânga . dar rotația poate să fie mult mai rapidă dacă nu dorim să înțe păm a numite zone., cu condiția de a re partiza bine injectările în fiecare zonă, și să avem grijă să nu se formeze umflături la locul injectărilor. Poate fi eventual util, mai ales la copii, de a diminua , în principiu cu 5 la 10 % doza, când se trece de la o zonă le ntă la una rapidă pe ntru aceeași injecție , la aceeași oră pentru că s-a constatat că aceste schimbă ri favorizează apariția hipoglicem ie i. Cu două injectări pe zi, este de dorit să faceți injecția de dimineața într-un tip de zonă ( de exemplu , abdomen stânga pentru 6 la 8 injectări , apoi abdomen dreapta pentru 6 la 8 injectări ), și injectarea de seară într-un alt tip de zonă (de exemplu, coapsa stângă pentru 6 la 8 injectări , apoi coapsa dreapta pentru 6 la 8 injectări ), de maniera ca toate aceste injectări de dimineața să fie făcute în același tip de zonă și că toate injectările de seara să fie în alt tip de zonă. În măsura pos ibilului , este de dorit utilizarea «zonelor rapide» dimineața și a «zonelor lente» seara, pentru că e libe rarea insulinei este ma i rapidă dimineața și ma i lentă seara. De exemplu : Dimineața : abdomen și braț Seara: coapse și partea înaltă a feselor . Cu mai mult de două injectări pe zi, insulina rapidă îna inte de masă trebuie să fie injectată de pre ferință într-o «zonă rapidă», mai ales înainte de micul de jun , în timp ce insulina cu acțiune întârziată trebuie să fie injectată, de prefe rință, într-o «zonă lentă ». De exemplu : Dimineața : insulina rapidă în abdome n Prânz : insulina rapidă în abdomen sa u în braț Seara : insulina rapidă în braț sau în coapsă, insulina tardivă în coapsă sau partea înaltă a feselor.

Rotația zone lor : aceeași oră => aceeași zonă .



1. Supă-cremă de morcovi cu portocale și ghimber Schimburi diabetice : 

½ F ructe ; 2½ Legume ; ½ Mate rii grase

4 porții Pre parare 10 min / Gătire 30 min 120 calorii / porție Ingredie nte 1 lingură ( 15 ml) de ule i de rapiță 1 ceapă(200 g), tocată grosie r 6 morcovi, tăiați grosier 2/3 cană de suc de portocale (2 portoca le) 2 1/2 linguri ( 30 g) de ghimbe r proaspăt , ras grosier 2 căni( 500 ml) de supă conce ntrată de pui 2 căni( 500 ml) de apă 1/4 cană( 65 ml) smântână cu 15% grăsime [facultativ] Sare după gust Piper după gust

600 g

Înainte de a începe Un mixe r sau un robot c ulinar vă va fi foa rte util pentru a tra nsforma supa în c remă/ piure . Mod de pre parare 1. 2. 3. 4.

Curățați le gume le și le tăiați grosie r . Într-o cratiță, căliți ceapa în ule i , timp de 3-4 minute, pe foc mediu. Adăugați morcov ii, sucul de portocale, ghimberul , supa concentrată și apa. Aduceți la fie rbe re, re duceți focul și lăsați să fia rbă mocnit , acope rit, până ce morcovii sunt moi , adică c irca 25 de minute. 5. Transformați conținutul în piure cu un mixer sau robot culinar. 6. Puneți piureul înapoi în cratiță, adăugați c rema și încălziți totul încă câteva minute. 7. Verificați asezonamentul și serviți cald. Observații Supa se păstrează 7 zile în frigide r ; până la 4 luni în congelator. În acest caz nu adăugați smântâna decât în mome ntul servirii , când reîncălziți supa. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (330 g) excluzând ing rediente le facultative


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Denumire

Cantitate

Valoarea zilnică(%)

120 3g 0,3 g + trans. 0,1 g

27 5 2

Colesterol Sodiu Glucide

0 mg. 420 mg. 24 g

18 8

Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A

4 g. 12 g. 2 g.

Calorii Lipide Grăsimi saturate

16

160

Vitamina C Calciu Fier

50 6 4

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: Produse cerealiere : Lapte și înlocuitori : Carne și înlocuitori : Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Sursă de : Acid pantotenic Calciu Cupru Magneziu Sursă bună de : Fibre Sursă excelentă de : Potasiu Vitamina A

3 0 0 0

porții porție porție porție Adaos de zahă r Grăsimi saturate Manga n Niacină Fosfor Vitamina B1

Vitamina B2 Vitamina E Zinc

Folacină

Vitamina B6

Vitamina C Vitamina K



2. Ciorbă de orz cu carne Schimburi diabetice : 

1 Fecule nte ; 1 Legume ; 1 Carne și înlocuitori ; ½ Materii grase

6 porții Pre parare 15 min / Gătire 1 h 190 calorii / porție Ingredie nte 1/2 ceapă (100 g), tăiată cubulețe 2 tije țelină (140 g) , tăiată cubulețe 2 1/2 morcovi (260 g) , tăiați cubulețe 10 ciuperci champignon (140 g) , feliate fin 1 cățel de usturoi mărunțit sau zdrobit 1 lingură(15 ml) de ule i de măsline Sare după gust Piper după gust 2 cartofi (400 g ) , curățați și tăiați cubulețe 180 g carne de vită ptr. tocană , tăiată cubulețe 1/3 cană ( 60 g ) de orz perlat 4 căni(1 litru) supă de vită Mod de pre parare 1. Curățați, spălați și tăiați c ubulețe ceapa, țelina și morcovii . 2. Feliați fin ciupe rcile spălate bine. 3. Mărunțiți sau zdrobiți usturoiul . 4. Încălziți uleiul într-o cratiță sau alt vas a dânc c u fundul gros , pe foc mediu. 5. Adăugați ceapa, țelina,morcovii, usturoiul și c iupe rcile . 6. Căliți-le până ce s-au înmuiat , circa 10 min. 7. Sărați și piperați după gust. 8. Între timp, c urățați cartofii și-i tăiați în cubulețe. 9. Tăiați carnea în cubulețe (1 cm). 10. Adăugați orzul , cartofii și carnea. 11. Le sotați 2 min., amestecând. 12. Adăugați supa conce ntrată . 13. Aduceți la fie rbe re, apoi reduceți focul, acope riți și lăsați să fia rbă mocnit 50 min. , pâ nă ce orzul și cartofii s-au înmuiat. 14. Ve rificați asezonamentul și serv iți cald, cu puțin leuștean verde și pătrunje l. Observații Ciorba se păstrează 7 zile la frigider și 3 luni în congelator.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (330 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate


190 4,5 g 1,5 g + trans. 0,1 g

7 7

Colesterol Sodiu Glucide Fibre

20 mg. 490 mg. 26 g 3 g.

21 9 13

Zaharuri Proteine Vitamina A

3 g. 11 g.


80


15 4 15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: Produse cerealiere : Lapte și înlocuitori : Carne și înlocuitori : Fără : Grăsimi trans Adaos de zahăr Slab în : Colesterol Grăsimi saturate Sursă de : Acid pantotenic Cupru Fier Fibre Folacină Magneziu Sursă bună de : Mangan Vitamina B6 Vitamina K Sursă excelentă de : Niacină Potasiu Seleniu

1½ ¼ 0 ¼

porție porție porție porție

Fosfor Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina

B1 B2 C E

Vitamina A Vitamina B12 Zinc



3. Supă de linte și spanac, cu curry Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; ½ Legume ; 2 Carne și înlocuitori ; ½ Materii grase

8 porții Pre parare 10 min / Gătire 45 min 220 calorii / porție Ingredie nte 2 1/2 căni de linte (400 g ) verde-brună (uscată) 2 cepe ( 200 g) , tocate fin 1 morcov(100 g ), tocat fin 1 țe lină(70 g) tocată fin 2 căței de usturoi, mărunțiți sau zdrobiți 1/2 ardei iute roșu (0,4 g) , uscat,mă runțit 1 lingură (14 g) ghimbe r proaspăt, mă runțit 2 linguri ( 30 ml) de ulei de măsline 1/2 lingură (5 g ) praf de curry 1 linguriță (3 g ) praf de chimen 1 frunză de dafin (0.1 g ) 9 căni (2,250 litri) apă 6 căni (170 g) spanac, tocat grosier Sare după gust Piper după gust 1/2 cană ( 130 g) iaurt natural 2% grăsime Înainte de a începe Nu este necesar să înmuiați lintea în avans. Mod de pre parare 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Clătiți bine lintea în apă rece , o scurgeți și o puneți deopa rte. Tocați fin ceapa, morcovii și țelina . Mărunțiți sau zdrobiți usturoiul . Mărunțiți ardeiul iute și ghimbirul ; puneți-l deopa rte . Încălziți uleiul într-o cratiță pe foc me diu. Căliți ceapa, morcovii, țe lina și usturoiul timp de 8-10 min pâ nă ce s-au rumenit , amestecând din timp în timp. 7. Adăugați praful de c urry, ardeiul iute roșu, ghimber, chimen și frunza de dafin. 8. Lăsați să fiarbă , amestecând. 9. Adăugați apa și lintea . 10. Aduceți la fierbere , apoi reduceți focul , și lăsați să fia rbă mocnit , descope rit pâ nă ce s a înmuiat lintea , circa 30 de min. 11. Diluați supa adăugând apă dacă este prea groasă . 12. Adăugați spanacul și lăsați să fiarbă mocnit 5 min. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 112/P a g i n a


13. Sărați și piperați după gust . 14. Scoateți frunza de dafin. 15. Se rviți supa în boluri, cu o lingură de ia urt. Observații Supa se păstrează 7 zile la frigider și 3 luni în congelator. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (410 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 220 3,5 g


0,5 g + trans. 0 g 0 mg. 50 mg. 35 g

3

Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine

7 g. 4 g. 16 g.

5

2 12 27

Vitamina A Vitamina C Calciu

45 15 8

Fier

40

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: Produse cerealiere : Lapte și înlocuitori : Carne și înlocuitori : Fără : Colesterol Grăsimi trans Slab în : calorii Gras Sursă de : Calciu Seleniu Vitamina B2 Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Niacină Fosfor

1¼ 0 0 1¼

porție porție porție porție

Adaos de zahă r

Grăsimi saturate Sodiu Vitamina C Vitamina E

Vitamina B1 Vitamina B6 Zinc


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Sursă excelentă de : Manga n Potasiu Vitamina A Vitamina K

ier Fibre Folacină Magneziu

F

4. Mâncare de pește cu cartofi, la cuptor Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 1 Legume ; 4½ Carne și înloc uitori ; 1 Materii grase 4 porții Pre parare 15 min / Gătire 55 min 380 calorii / porție Ingredie nte 2 căței de usturoi, tocați mărunt 1 ceapă (200 g ), tocată fin 4 cartofi ( 800 g ) , curățați și tăiați felii de 1/2 cm grosime 4 roșii (280 g ) , tăiate fe lii de 1/2 cm grosime 1 lingură(15 ml) de ule i de măsline 800 g file de clean,șalău, știucă sau alt pește cu carne albă , tăiat în bucăți groase 1 lingură ( 2g ) de oregano uscat Sare după gust Piper după gust 12 măsline negre 1 1/3 cană ( 330 ml) supă conce ntrată de legume Înainte de a începe Putem înlocui carnea de c lean și c u ca rne de morun, șalău, sau alt pește c u ca rne albă și slabă. Mod de pre parare 1. Pre încălziți c uptorul la 200°C . 2. Tocați fin usturoiul și ceapa . 3. Curățați și tăiați în felii de circa ½ cm grosime,cartofii . 4. Tăiați roșiile în felii de ½ cm grosime. 5. Încălziți uleiul pe foc mediu, într-o tiga ie . 6. Căliți usturoiul și ceapa , cam 5 min. până ce începe să se ca ramelizeze. 7. Sărați ușor . 8. Tapisați fundul unui ceaun c u jumătate din fe liile de ca rtofi , apoi acoperiți c u feliile de roșii. 9. Puneți bucățile de pește deasupra , cu usturoiul , ceapa și măslinele. 10. Presărați c u oregano , sărați și piperați după gust. 11. Vărsați supa concentrată . 12. Acope riți totul c u feliile de cartofi rămase. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 114/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 13. Acope riți și fierbeți în mijlocul c uptorului până la coacerea completă a cartofilor, în jur de 50 – 55 min. 14. Descoperiți vasul și-l puneți pe gril pe ntru a obține o crustă rume nă. 15. Se rviți mâncarea imediat în vasul în care a fost gătită. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (430 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 380 6g


1 g + trans.0 g 85 mg. 280 mg.

4

Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri

41 g 6 g. 5 g.

Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu

41 g.

9

12 14 22

25 60 8

Fier

25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2 porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 2 porții Fără : Grăsimi trans Slab în : Calorii Colesterol Sursă de : Calciu Vitamina B2 Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Fibre Vitamina A Sursă excelentă de : Fier Folacină Magneziu Mangan Niacină Fosfor

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Sodiu Vitamina K

Vitamina B1 Vitamina D Vitamina E Zinc Potasiu Seleniu Vitamina B12 Vitamina B6 Vitamina C



5. Hamburger vegetarian Schimburi diabetice :  2 Fecule nte ; 1 Legume ; ½ Carne și înloc uitori ; 1½ Mate rii grase Chifte le de fasole roșie și c iuperci .

2 porții Pre parare 15 min / Gătire 15 min 310 calorii / porție Ingredie nte 1/2 ceapă(100 g ) , tocată fin 1 cățel de usturoi, presat 6 ciupe rci champignon (80 g ), tocate fin 1 lingură ( 2 g ) de coriandru proaspăt, tocat 1 1/2 lingură ( 23 ml ) de ulei de măsline 1/2 linguriță ( 2 g ) de chime n pudră 1/2 linguriță ( 2 g ) de curcuma ( se găsește și sub de numirea de turmeric - șofran indian !) 1/2 ardei iute roșu (0,4 g ) , mărunțit 1 cană (250 ml) fasole roșie ( din conservă ) , clătită și scursă Sare după gust Piper după gust 1/2 lingură ( 4 g ) de făină albă 2 linguri ( 30 g ) iaurt natural cu 2% grăsime 2 lipii libaneze ( 90 g) Înainte de a începe Putem prăji aceste c hiftele pe grătar sau pe a ragaz, într-o tiga ie . Mod de pre parare 1. Curățați , spălați și apoi tocați mărunt ceapa, presați usturoiul , tocați fin ciupe rcile, și mărunțiți frunzele de coriandru ; puneți deoparte. 2. Încălziți jumătate din ule i într-o tiga ie , pe foc me diu. 3. Căliți ceapa și usturoiul 3-4 min. până ce sunt moi și transluc ide. 4. Adăugați chimen, c urc uma și arde iul iute . 5. Le căliți 1 min., amestecând. 6. Adăugați ciuperc ile și lăsați să se frigă pe focul mediu, amestecând , până când s unt moi și uscate. 7. Retrageți vasul de pe foc. 8. Scurgeți fasolea, o clătiți, apoi o scurgeți din nou și o puneți într-un bol. 9. Zdrobiți fasolea cu ajutorul une i furculițe și o adăugați la amestecul din tigaie. 10. Adăugați coriandrul tocat și amestecați bine. 11. Sărați cu gene rozitate și pipe rați după gust. 12. Cu mâinile trecute prin făină , fasonați amestecul în c hiftele aplatizate . 13. Dacă amestecul este prea lipicios , adă ugați puțină fă ină.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 14. Ungeți fiecare chiftea cu ulei din restul de la călire , și frigeț i c hiftele le pe un grătar fierbinte timp de 8-10 min. , pâ nă ce devin rumene. 15. Le întoarceți o dată, în timpul acestei pră jiri , având grijă să nu le rupeți ( nu sunt la fel de fe rme ca cele din carne ) . 16. Ca alte rnativă, le puteți prăji într-o tigaie fierbinte , pe foc mediu, timp de 8-10 min., întorcându-le o dată. 17. Se rviți fiecare chiftea pe o bucată de lipie, c u o lingură de iaurt deasupra. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (230 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 310 9g


1,5 g + trans. 0 g 85 mg. 550 mg.

7


48 g 8 g. 4 g. 11 g.

13

23 16 31


2 8 10

Fier

25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1 porție Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : ½ porție Fără : Colesterol Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Acid pantotenic Calciu Vitamina B12 Sursă bună de : Cupru Fier Magneziu Sursă excelentă de : Fibre Folacină Mangan Niacină

Adaos de zahă r

Vitamina B6 Vitamina K

Fosfor Vitamina E Zinc Potasiu Seleniu Vitamina B1 Vitamina B2



6. Supă-cremă de mazăre Schimburi diabetice :  1 Fecule nte ; 2½ Legume ; 1 Mate rii grase

6 porții Pre parare 10 min / Gătire 15 min 230 calorii / porție Ingredie nte 6 felii de pâine (180 g ) , din grâu integra l, pentru crutoane 3 linguri ( 45 ml) de ulei de măsline, pentru crutoane 2 buc. (600 g ) praz, tocate fin 1 lăptucă Boston sau 1 salată creață ( 200 g ) , tocată grosie r 1/2 cană de me ntă proaspătă (26 g ) tocată grosier 1 lingură (14 g ) de unt fără sare 3 căni ( 750 ml) de supă concentrată de pui 2 căni ( 500 ml) de apă 4 căni ( 500 g ) de mazăre verde conge lată sa u proaspătă Sare după gust Piper după gust 1/4 cană ( 65 ml) de smântână pentru frișcă 35 % grăsime [fa cultativ] Înainte de a începe Un mixer sau un robot de bucătărie vă va fi foarte util pe ntru a reduce supa în piure. Mod de pre parare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Pre gătiți c rutoanele . Pre gătiți legumele; spălați bine prazul , a poi îl tocați fin. Spălați bine lăptuca și o tocați grosie r ; la fel procedați c u frunze le de mentă. Topiți untul într-o cratiță pe foc mediu . Căliți prazul 2-3 min., amestecând , pâ nă ce s-a înmuiat bine. Vărsați supa conce ntrată și apa peste praz și aduceți la fie rbe re. Adăugați mazărea și lăptuca . Lăsați să fia rbă mocnit , parțial acope rită ( pentru a atenua decolorarea ) 7-8 minute până ce mazărea este moale. 9. Adăugați menta și reduceți totul în piure cu un robot c ulina r sa u un mixe r. 10. Puneți din nou cratița pe foc , asezonați de sare și piper , apoi re încă lz iți 2-3 min. 11. Într-un mic bol , bateți smântâna pâ nă ce se îngroașă da r este încă fluidă. 12. Vărsați supa în boluri, adăugați smâ ntâna , ga rnisiți cu crutoane și serviți. Observații Supa se păstrează 7 zile la frigider și 3 luni în congelator. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 118/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (290 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate


230 8g 12 g + tra ns.0,1 g

12 10


5 mg. 590 mg. 33 g 7 g.

25 11 29


12 g. 9 g.


60


1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2½ porții Produse cerealiere : ¾ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Sursă de : Acid pantotenic Calciu Cupru Sursă bună de : Niacină Fosfor Potasiu Sursă excelentă de : Fier Fibre Folacină Magneziu Mangan Seleniu Vitamina A Vitamina B1 Vitamina K

35 8 25

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Vitamina B2 Vitamina E

Vitamina B6 Vitamina C Zinc



7. Paste cu creveți, roșii și busuioc Schimburi diabetice :  3½ Fecule nte ; ½ Legume ; 3½ Carne și înlocuitori ; 2 Mate rii grase

4 porții Pre parare 15 min / Gătire 10 min 540 calorii / porție Ingredie nte 1/4 cană (65 ml) de ulei de măsline 24 creveți ( 600 g ), mari, de corticați 2 căței de usturoi, mărunțiți 4 lingurițe (20 ml ) de bază de usturoi și pătrunje l ( vezi rețeta 9 ! ) 1/2 cană de roșii ( 130 g ) în conse rvă ( în cuburi sau concasate) 24 mini-roșii (cireșe, roșioare,etc.)tăiate în jumătăți (1 2/3 căni) 1/4 linguriță ( 1 g ) arde i iute de Cayenne 300 g paste Linguine 20 frunze ( 9 linguri ) de busuioc proaspăt, rupte bucăți mici ( câteva , păstrate întregi pentru decor ) 2 lingurițe ( 4 g ) de arpagic proaspăt, tocat fin Sare după gust Piper după gust Înainte de a începe Pre încălziți farfuriile de se rvire în c upto r la o temperatură minimă, pe ntru ca să fie calde în momentul serv irii. Plasați o strecurătoare în c hiuvetă pentru paste le fie rte . Mod de pre parare 1. Încălziți pe foc mare, jumătate din ulei , într-o tiga ie ma re. 2. Adăugați creveții și-i lăsați să de prăjească 3-4 min, până ce devin opaci și roșii , întorcându-i la nevoie. 3. Sărați și pipe rați . 4. Scoateți creveții din tigaie , îi puneți la păstra re într-un bol , la cald. 5. Adăugați în tigaie restul de ulei. 6. Căliți usturoiul timp de 1 min, apoi a dăugaț i baza de usturoi și pătrunje l ( rețeta 9 ) și roșiile cubulețe. 7. Fierbeți totul 8-10 min pe foc mic, până ce obțineți un sos. 8. Adăugați mini-roșiile și arde iul iute de Cayenne. 9. Fierbeți încă 2-3 min, apoi luați tigaia de pe foc. 10. Pe timpul gătirii sosului, puneți pastele la fiert.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 11. Vărsați pastele Linguine , scurse bine, peste sosul din tigaie și puneți din nou tigaia pe foc mediu. 12. Adăugați c reveții, frunzele de busuioc mărunțite și arpa gic ul tocat. 13. Asezonați de sare și pipe r. 14. Amestecați bine și serviți fără întârzie re în fa rfuriile calde. 15. Dacă doriți, garnisiți fiecare farfurie cu frunze întregi de busuioc. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (420 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 540 15 g


2 g + trans.0 g 265 mg. 540 mg.

11

60 g 4 g. 3 g. 39 g.

20 17


23

22


35 25 8

Fier

40

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: ¾ porție Produse cerealiere : 2¾ porții Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1¾ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Acid pantotenic Calciu Vitamina B1 Sursă bună de : Fibre Folacină Sursă excelentă de : Cupru Fier Magneziu Mangan Niacină Fosfor

Adaos de zahă r Sodiu Vitamina B2 Vitamina C

Potasiu Vitamina B6 Seleniu Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Zinc

A B12 E K



8. Bază de usturoi și pătrunjel În loc să tocați usturoi și pătrunje l de fie care dată câ nd vă cere o rețetă, este mai bine să pre gătiți din v reme o bază cu a ceste ingrediente și să o păstrați în frigider , gata pentru utilizare. 375 ml Pre parare 30 min Ingredie nte 1 legătură ( 100 g ) de pătrunjel verde, proaspăt 3 căței de usturoi 9 linguri (140 ml) de ulei de măsline ( suficie nt să acopere amestecul) Înainte de începe Un mic robot culinar vă va fi foarte util pe ntru a toca ingredie ntele . Mod de pre parare 1. Nu utilizați decât frunzele de pătrunje l , și nu tije le, care sunt prea dure. 2. Spălați bine și stoarceți frunzele și le tocați fin a lături de usturoi. 3. Puneți amestecul într-un bol. 4. Acoperiți cu ulei , împiedicând astfe l contactul c u ae rul ( cantitatea de ule i indicată a ici este dată drept re ferință ). 5. Închideți cu un capac și puneți la frigide r . Important : Nu lăsați niciodată re cipientul cu baza la temperatura mediului ambia nt , pentru a evita orice risc de intoxicație alimenta ră. Observații Amestecul se păstrează 1 lună în frigider și 3 luni în congelator . Înainte de a închide recipientul, după fiecare utilizare, asigurați-vă că este acope rit amestecul de ulei , pentru a împiedica orice risc de mucega i. Tabe lul valorii nutritive Valoarea nutritivă a une i porții de 100 ml ( 60 g ) excluzând ingrediente le facultative Denumire Cantitate Valoarea zilnică(%) Calorii 340 Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu

37 g 5 g + trans.0 g 0 mg. 15 mg.

57 25

Glucide Fibre Zaharuri

2g 1g. 0 g.

1 4

Proteine Vitamina A Vitamina C

1 g.

Calciu Fier

1

35 60 4 15



9. Salată marocană de năut și roșii

Schimburi diabetice :  2½ Fecule nte ; ½ Legume ; 1 Carne și înlocuitori ; 1½ Mate rii grase 4 porții Înmuiere 30 min / Preparare 10 min / Aștepta re 10 min 310 calorii / porție Ingredie nte 1/2 ceapă roșie (80 g ) , tocată fin 2 linguri (30 ml) ulei de măsline e xtra virgin 3 linguri de suc de lămâie , stors proaspăt 1/2 linguriță ( 1 g ) de ardei iute de Cayenne 1/2 linguriță ( 1 g ) chime n praf Sare după gust Piper după gust 3 căni ( 750 ml) de năut (din conservă) 4 căni ( 80 g ) de roșii , tăiate în cubulețe și fără sâmburi 2 1/2 linguri ( 8 g ) de me ntă proaspătă, tocată fin Mod de pre parare 1. Tocați ceapa foarte fin și o puneți într-un mic bol umplut de apă și câteva picături de apă. 2. Lăsați să macereze timp de 30 de min. la tempe ratura camere i , sau o noapte întreaga la frigide r . 3. Scopul acestei operațiuni este de a face ceapa c rudă ma i c rocantă și digestibilă . 4. Vărsați uleiul și suc ul de lămâie într-o salatieră. 5. Adăugați mirode niile, sărați și pipe rați. 6. Bateți totul cu o furculiță, până ce vinegreta s-a tra nsformat în emulsie. 7. Scurgeți și clătiți năut ul , apoi le puneți în salatie ră. 8. Tăiați roșiile în cubulețe , le scoateți semințele și le depuneți în salatieră . 9. Tocați fin menta și adăugați –o la salată. 10. Adăugați ceapa tocată. 11. Amestecați toate ingre dientele și ve rificați asezonamentul . 12. Lăsați să se odihnească 10 min. pe ntru ca savoarea să fie pusă în valoa re. 13. Se rviți . Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (290 g) , excluzâ nd ingre die ntele facultative



Denumire

Cantitate 310 9g


1 g + trans.0 g 0 mg. 570 mg. 49 g

6


14

10 g. 3 g. 10 g.

24 16 38


20 35 8

Fier

25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: ¾ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1 porție Fără : Colesterol Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Acid pantotenic Calciu Niacină Seleniu Sursă bună de : Cupru Fier Fosfor Potasiu Sursă excelentă de : Fibre Folacină Magneziu

Adaos de zahă r

Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina K

Vitamina A Vitamina C Vitamina E Zinc Manga n Vitamina B6



10. Cremă de tofu cu fructe de pădure Schimburi diabetice :  ½ F ructe ; 1 Alte glucide ; ½ Carne și înlocuitori ; 4 porții Pre parare 15 min / Așteptare 1 h 140 calorii / porție Ingredie nte 400 g tofu moale 1 2/3 cană (200 g ) de ameste c de fructe de pă dure, congelate 2 1/2 lingurițe ( 13 ml) de ese nță de vanilie 3 linguri ( 65 g ) de miere 1/4 cană de suc de lămâie , stors proaspăt 4 linguri (12 g) de fulgi de nucă de cocos ( fa cultativ) Înainte de a începe Un mixe r sau un robot c ulinar va fi foarte util pe ntru încorpora rea fructelor cu tofu. Mod de pre parare 1. Puneți tofu în bolul mixerului și bateți la ma re v iteză timp de 1 min. , până ce are o consistență cremoasă . 2. Adăugați fructe le congelate și amestecați bine. 3. Adăugați esența de vanilie, suc ul de lămâ ie și mierea. 4. Amestecați bine. 5. Vărsați amestecul în cupe individuale și puneți-le în frigide r pentru o oră. 6. În momentul servirii, garnisiți fiecare cupă c u fulgi de nucă de cocos. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (190 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu Fier

Cantitate 140


3 g. 0,4 g. + trans. 0 g. 0 mg. 5 mg.

4 2

26 g. 3 g. 21 g.

9 11

0

6 g. 2 15 4 10


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1 porție din această rețetă echiva lează cu : Legume și fructe: ¾ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : ¾ porție Slab în : Sodiu Sursă de : Fier Fibre Folacină Niacină Fosfor Potasiu Sursă bună de : Cupru Sursă excelentă de : Mangan

Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Zinc

B1 C E K

Magneziu

11. Salată cremoasă de varză Salată de varză și de morcov i stropită c u o vineg retă condimentată , făc ută c u maioneză și iaurt. În e ngleză acest ge n de salată se numește « cole sla w », o de rivație din cuvântul olandez « koolsla », care înseamnă « salată de va rză ». Schimburi diabetice :  1½ Legume ; 2 Mate rii grase

4 porții Pre parare 15 min / Așteptare 1 h 160 calorii / porție Ingredie nte 1/4 cană( 65 ml) de maioneză 1/4 cană( 65 g ) iaurt natural 2 linguri ( 30 ml) de oțet din v in 2 lingurițe ( 10 ml) de muștar de Dijon 2 lingurițe (10 ml) hrean ras 5 1/2 căni ( 400 g ) varză albă, tranșată subțire 2 morcovi ( 200 g ) rași 4 cepe ( 60 g ) verzi/ Eșalote , fe liate Sare după gust Piper după gust Înainte de a începe O răzătoare va fi foarte utilă pentru mă runțirea verze i. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 126/P a g i n a


Mod de pre parare 1. Într-un bol mare , amestecați bine ma ioneza, iaurtul , oțetul, mușta rul și hreanul. 2. Spălați și c urățați bine varza, înlăturând frunzele veștejite sau deteriorate , c urățați și spălați morcovii și ceapa verde. 3. Radeți morcovii și varza, tocați mărunt ceapa. 4. Adăugați legumele în bol peste amestecul rea lizat înainte, să rați și piperați și amestecați bine. 5. Acoperiți cu o peliculă de folie alime ntară din plastic tra nspa rent și băgați la frigide r pentru ce l puțin o oră. 6. Verificați asezonarea și serviți. Observații Această salată se păstrează 1 zi în frigide r. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (180 g) , excluzâ nd ingre die ntele facultative Denumire

Cantitate 160 12 g.


2 g. + trans.0 g. 5 mg. 190 mg.

10

12 g. 4 g. 6 g.

4 16

Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu

19

8

3 g. 70 50 8

Fier

6

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 3 porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Sursă de : Acid pantotenic Calciu Fier Magneziu Mangan Niacină

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Omega -3 Omega -6 Fosfor Vitamina B1 Vitamina B12 Vitamina B2


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Vitamina E Sursă bună de : Fibre Potasiu Sursă excelentă de : Folacină Vitamina A

Zinc Vitamina B6


12. "Paella" rapidă cu creveți Orez c u jambon afumat și creveți . Paella este specialitatea spaniolă care nu ma i a re nevoie de nic i o prezenta re . Schimburi diabetice :  4 Fecule nte ; 2 Legume ; 2½ Carne și înlocuitori ; 1 Mate rii grase 4 porții Pre parare 10 min / Gătire 30 min 550 calorii / porție Ingredie nte 2 cepe(400 g) tocate 1 ardei gras (200 g ) , galben sau roșu, tocat 2 linguri ( 30 ml) de ulei de măsline 2 felii ( 260 g) de jambon afumat , tăiat în cuburi de 1 cm 1/4 linguriță ( 1 g) de paprica 1 vârf de cuțit (0,1 g) , șofran praf 1 2/3 cană ( 300 g) orez arborio ( cu bobul rotund, foarte fin) 3 căni ( 750 ml) supă concentrată de pui Sare după gust Piper după gust 24 creveți( 240 g) , medii 1/2 cană (60 g) mazăre congelată 2 linguri (10 g )de pătrunje l proaspăt, tocat ( fa cultativ) Înainte de a începe Pre încălziți farfuriile de se rvire în c uptor la temperatură minimă pentru a fi calde în momentul se rvirii. Mod de pre parare 1. Pre gătiți legumele , curățați , spălați și tocați ceapa și ardeiul gras . 2. Încălziți uleiul pe foc mediu – ridicat într-o tiga ie cu fund gros . 3. Căliți jambonul afumat , ceapa și arde iul , timp de 7-8 min, până ce sunt rumenite , amestecând din timp în timp. 4. Adăugați paprica , șofranul și orezul. 5. Căliți încă un minut , amestecând. 6. Adăugați supa de pui , în afară de 1/4 cană .


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 7. Aduceți la fie rbe re, sărați și piperați , scădeți foc ul la mic , acoperiți și lăsați să fiarbă molcom până ce orezul este aproape moale, adică aprox. 18 min. 8. Puneți creveții peste o rez , adăugați boabe le de mază re și stropiți cu sfe rtul de cană de supă de pui pentru menținerea umidității ( dacă este necesar, adăugați puțină apă ). 9. Acoperiți și fie rbeți c reveții până ce sunt opaci și roșii, 5-6 min. 10. Verificați asezoname ntul, adăugați pătrunjelul ( facultativ ) și serviți în farfuriile calde. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (460 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 550


15 g. 3 g. + trans.0 g. 140 mg.

22 16

950 mg. 75 g. 3 g.

39 25 13

Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C

6 g. 28 g. 20 90

Calciu Fier

6 25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1½ porție Produse cerealiere : 2 porții Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1½ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Calorii Sursă de : Calciu Fibre Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Fier Folacină Sursă excelentă de : Magneziu Mangan Niacină Fosfor Seleniu

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Vitamina B2 Vitamina K Potasiu Vitamina A Vitamina E

Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Zinc

B1 B12 B6 C



13. Medalion de porc și papate Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 4 Carne și înlocuitori ; ½ Materii grase 4 porții Pre parare 10 min / Gătire 20 min 280 calorii / porție Ingredie nte 4 patate dulci (700 g) curățate și tăiate în buc. de 1,5 cm 2 căței de usturoi, mărunțiți 1 1/2 file de porc( 460 g) , tăiat în fe lii de 2 cm grosime Sare după gust Piper după gust 2 lingurițe (10 ml) de ule i de rapiță 1/2 lingură de unt (7 g) de unt fără sa re 1 vârf de cuțit ( 0,4 g) de ardei iute de Cayenne 1 1/4 lingurițe (1 g) de oregano uscat 2/3 cană (170ml) suc de grepfrut 1/2 cană (125 ml) de apă 3 linguri ( 20 g) de muguri de pin ( fa cultativ) - din ma gazine le naturiste 2 1/2 linguri ( 8 g) de mentă proaspătă, tocată Înainte de a începe Puneți farfuriile de servire în cuptor la tempe ratura minimă pe ntru a pune în e l ca rnea și a o păstra la cald pe perioada gătirii patate lor. Mod de pre parare 1. Curățați și tăiați patatele dulc i în bucăți de c irca 1,5 cm grosime . 2. Tocați fin usturoiul . 3. Tăiați fiecare file în felii de circa 2 cm grosime. 4. Sărați și pipe rați . 5. Încălziți uleiul și untul într-o tigaie, pe foc mediu și căliți feliile de carne până ce sunt bine rumenite, cam 4 minute pe ntru fiecare parte. 6. Scoateți fe liile de carne și le puneți la păstra re pe o fa rfurie în cuptor. 7. Adăugați usturoiul și arde iul iute în tigaie, și-l că liți 1 min., amestecând. 8. Adăugați patatele dulci și oregano, le căliți 2 minute, amestecând . 9. Vărsați peste e le sucul de grape frut și a pa și aduceți la fierbere . 10. Reduceți foc ul, acoperiți și lăsați să fia rbă molcom pâ nă ce patatele sunt moi, adică în jur de 12 minute. 11. Puneți din nou carnea în tigaie și încălziți conținutul 2-3 min. 12. Presărați c u muguri de pin (facultativ) și cu mentă tocată. 13. Se rviți .



Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (260 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 280


5 g. 2 g. + trans.0, 1 g. 60 mg. 95 mg.

8 9


31 g. 5 g. 15 g.

10 18


27 g.

Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu

4

250 70

Calciu Fier

6 15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1½ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1½ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Calorii , Grăsimi saturate Sursă de : Calciu Folacină Sursă bună de : Cupru Fier Sursă excelentă de : Acid pantotenic Magneziu Mangan Niacină Fosfor Potasiu Seleniu Vitamina A

Adaos de zahă r Sodiu

Vitamina K

Fibre Vitamina E Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Zinc

B1 B12 B2 B6 C



14. Supă mexicană de legume Supă picantă de roșii, arde i gras și leguminoase. Schimburi diabetice :  ½ Feculente ; 4½ Legume ; ½ Ca rne și înloc uitori ; 1½ Materii grase 6 porții Pre parare 15 min / Gătire 40 min 230 calorii / porție Ingredie nte 2 cepe roșii (300 g), tocate grosie r 2 ardei grași(400 g) galbeni sau roșii, tocați grosier 2 cartofi (400 g) 2 căței de usturoi, mărunțiți sau zdrobiți 1/4 cană ( 65 ml) ule i de rapiță 1 ardei iute( 0,4 g) , uscat, fără semințe 2 lingurițe (1 g) de oregano uscat 1 2/3 cană roșii ( 400 g), în conservă ( cuburi sau mărunțite) 4 căni ( 1 litru) supă de pui concentrată 2 căni (260 g) de mazăre 1 1/2 cană (375 ml) de fasole roșie( în conse rvă) , clătită și scursă 1/2 linguriță (2,5 ml) de sos Tabasco, după gust 2 avocado (340 g), tăiate cubulețe [facultativ ] 6 linguri de brânză Cedar (28 g) , rasă [fa cultativ ] 6 buc.tortillas ( 280 g) , de porumb [fa cultativ ] 2 linguri ( 45 g) de coriandru proaspăt [fa cultativ ] Sare după gust Înainte de a începe Un mixer sau un robot culinar vă este foa rte util pentru transformarea supe i în piure . Mod de pre parare 1. Curățați și spălați ceapa și ardeii grași și-i tocați grosie r. 2. Presați sau mărunțiți usturoiul . 3. Curățați cartofii și-i păstrați întregi, într-un bol cu apă. 4. Încălziți uleiul într-o cratiță. 5. Căliți ceapa , pe foc mediu, 3-4 min, pâ nă ce s-a înmuiat , a poi re duceți focul și a dăugați ardeiul gras și usturoiul . 6. Sărați și frigeți amestecul timp de 10-12 min. 7. Adăugați arde iul iute, tocat fin, ore gano, roșiile c ubulețe , cartofii între gi și supa concentrată. 8. Fierbeți pe foc mediu-mic circa 20 de min. pâ nă ce cartofii sunt fie rți. 9. Re duceți supa în piure c u mixerul , a poi re puneți totul în c ratiță . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 132/P a g i n a


11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

10. Pe timpul fierbe rii supe i, fie rbeți sepa rat mazărea timp de 5 min. , într-un vas cu apă sărată . Puneți deoparte mazărea. Scurgeți bine fasolea, o c lătiți, o scurgeți din nou și adă ugați totul în cratiță . Adăugați și mazărea și reîncălziți câteva minute . Verificați asezoname ntul și adăugați sos Tabasco după gust. Vărsați supa în boluri. Dacă doriți, garnisiți fieca re bol cu avocado, Cedar ras și frunze de coria ndru verde . Se rviți alături de tortillas prăjite pe grăta r .

Observații Această supă se păstrează 7 zile în frigide r și până la 4 luni în congelator. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (420 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 230


8 g. 0,5g. + tra ns.0,2 g. 0 mg. 700 mg.

12 4

35 g. 8 g. 8 g.

12 30


29

7 g. 50 220

Calciu Fier

6 15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 3¼ porții Produse cerealiere : 1¾ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : ¼ porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Omega -3 Sursă bună de : Acid pantotenic Calciu Sursă excelentă de : Fibre Folacină Magneziu Mangan Niacină

Seleniu Cupru Fier

Vitamina B2 Zinc

Fosfor Potasiu Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B6

Vitamina C Vitamina E Vitamina K



15. Fajitas de vită Fâșii de carne de vită marinate și prăjite pe grătar , înve lite în tortillas . Mâncare de origine mexicano-americană , foa rte savuroasă, a că rei compune re finală este făcută la masă : un succes asigurat în fața copiilor ! Schimburi diabetice :  2½ Fecule nte ; 2 Legume ; 2½ Carne și înloc uitori ; 1½ Materii grase 4 porții Marinare 8 h / Preparare 10 min / Gătire 20 min 440 calorii / porție Ingredie nte 400 g carne de vită (biftec) 3 linguri suc de Lime ( lămâie verde) 3 căței de usturoi pentru marinată 2 lingurițe (5 g) de chime n praf, pentru marinată 2 cepe( 400 g) , tocate fin 2 căței de usturoi, tocați fin 1 ardei gras ( 200 g) galbe n sau roșu, tăiat în lamele de 1,5 cm grosime 2 linguri ( 30 ml) ule i de rapiță 8 tortillas de porumb ( 360 g) , de circa 21 cm de diametru 1/4 cană ( 65 ml) de smântână degresată [facultativ ] Sare după gust Piper după gust Înainte de a începe Trebuie să marinați biftecul cu o seară înainte. Poate fi gătit fie la c uptor fie la grătar. Păstrați farfuriile de se rvire la cald în cuptor . Mod de pre parare Marinarea cărnii 1. Într-o farfurie adâncă, amestecați bine suc ul de lămâ ie , usturoiul tocat sau zdrob it , chimenul, sare și piper . 2. Adăugați biftecul , întorcându-l pentru a se unge bine. 3. Acoperiți și lăsați să se odihnească peste noa pte, în frigider. Gătirea legumelor 1. Tocați ceapa și usturoiul , tăiați ardeiul gras în lame le de 1,5 cm grosime. 2. Încălziți uleiul într-o tigaie , pe foc mediu. 3. Căliți ceapa, usturoiul și ardeiul gras , amestecând des. 4. Prăjiți 8-10 min până ce s-au înmuiat. 5. Puneți deoparte. Coacerea la cuptor sau prăjirea pe grătar a că rnii ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 134/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1. Pre încălziți grilul. 2. Scurgeți biftec ul și-l puneți pe o grilă așezată pe un platou de friptură . 3. Puneți la cuptor la 7-10 cm sub e lementul de încălzire și coaceți c irca 4-5 min pe fiecare parte ( timpul exact de pinde de grosimea că rnii și de gustul dvs.). 4. Ca alternativă, puteți prăji carnea pe grăta r : așezați biftecul pe grilajul fie rbinte a l grătarului, uns c u ule i și-l prăjiți 3-5 min. pe fiecare parte, întorcându-l o dată, pentru o prăjire medie în sânge. 5. Transferați carnea pe un platou și lăsați să se odihnească câteva minute , pentru a se reabsorbi suc ul. 6. Tăiați subțire carnea , având grijă să nu o tăiați de-a lungul fibrei , c i în curmeziș , pentru ca feliile să fie mai fragede și moi. 7. Dacă tăiați în diagonală . veți avea ma i multe felii. 8. Aranjați feliile de carne pe un platou de se rvire, alături de legume. Încălzirea tortilei în cuptorul cu micro-unde 1. Puneți până la șase tortillas într-o pungă de plastic pentru micro-unde pentru a evita ca ele să se usuce. 2. Încălziți la putere maximală, timp de 30 sec. la 1 min., până ce tortillas sunt ca lde și suple. Asamblarea de Fajitas 1. Aranjați fâșiile de carne pe fiecare tortillas și adă ugați puțin amestec de ardei gras și smântână (fac ultativ). 2. Rulați strâns pe ntru a strânge bine conținutul. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (290g) excluzâ nd ingredie ntele facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol

Cantitate


440 13 g. 2 g. + trans.0, 2 g. 45 mg.

19 10

65 mg. 55 g. 7 g.

3 18 26

Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu Fier

5 g. 28 g. 8 90 20 30

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1½ porție Produse cerealiere : 3½ porții Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1 porție Fără : Adaos de zahăr Slab în : Sodiu ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 135/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Sursă de : Acid pantotenic Cupru Sursă bună de : Calciu Vitamina B1 Sursă excelentă de : Fier Fibre Folacină Magneziu Mangan

Omega -3 Omega -6 Vitamina A

Vitamina D Vitamina K

Vitamina B2 Vitamina E Niacină Fosfor Potasiu Seleniu Vitamina B12

Vitamina B6 Vitamina C Zinc

16. Supă-cremă de mărar Supă de cartofi , mărar și praz. O supă ușor de făc ut , subtilă datorită savorii dulce și ușoa re a măra rului . Schimburi diabetice :  ½ Feculente ; 2 Legume ; 1 Materii grase 4 porții Pre parare 10 min / Gătire 25 min 170 calorii / porție Ingredie nte 1 praz ( 600 g) , tranșat fin 2 tulpini mărar (700 g) , tranșate grosie r 1 1/2 cartofi ( 300 g) , curățați și tăiați în bucăți mari 4 lingurițe (20 ml) , de ulei de rapiță 4 lingurițe (18 g) de unt nesărat 2 3/4 căni (700 ml) supă de pui conce ntrat Sare după gust Piper după gust 4 lingurițe ( 20 ml) de smântână de gresată [facultativ ] Înainte de a începe Un mixer sau un robot culinar vă este foa rte util pentru transformarea supe i în piure . Mod de pre parare 1. Curățați și pregătiți le gume le : tranșați fin prazul. 2. Eliminați frunzele uscate ale mărarului ( păstrând câteva frunze pentru decorarea fina lă ) apoi tăiați bulbii în felii grosiere de c irca 1 cm grosime . 3. Curățați cartofii și-i tăiați în bucăți de cca.3 cm. 4. Încălziți uleiul și untul într-o cratiță , pe foc mediu . 5. Căliți prazul , amestecând , până ce începe să se înmoaie, cam 2-3 min. 6. Adăugați cartofii și mărarul. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 136/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 7. Fierbeți 2-3 min, apoi adăugați supa concentrată . 8. Sărați și pipe rați . 9. Aduceți la fie rbe re , reduceți foc ul și lăsați să fia rbă mocnit , descoperit , cam 20 de min. , până ce le gume le sunt moi. 10. Lăsați să se răcească supa câteva m inute, apoi o tra nsformați în piure. 11. Se rviți supa c remă în boluri, și garnisiți fiecare bol cu o mică linguriță de smântână și câteva ramuri mărar păstrate. Observații Crema se păstrează 7 zile în frigide r și 3 luni în congelator . Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (360 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 170 6 g.


2 g. + trans.0, 2 g. 5 mg. 510 mg. 27 g.

11

6 g. 2 g. 4 g.

23


10

21 9


15 40 8

Fier

15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 3¾ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Acid pantotenic Calciu Cupru Fier Sursă bună de : Fibre Magneziu Sursă excelentă de : Folacină

Niacină Fosfor Vitamina B1 Vitamina B2

Vitamina E Zinc

Manga n Vitamina A

Vitamina B6 Vitamina C

Potasiu

Vitamina K



17. Pad thaï Tăiței de orez fierți în manie ra stir-fry c u ouă, c reveți și tofu. Pad thaï este fără îndoială unul din fe lurile de mâ ncare tha ila ndeze cele mai cunoscute în exteriorul Thailandei. Te rmenul semnifică «tăițe i fie rți în stil thailandez », da r în fa pt, această mâ ncare este de origine c hinezească . Gustul caracte ristic al Pad thaï vine de la pasta de tama rin , care se poate procura din magazine le naturiste sau cu marfă orienta lă . Schimburi diabetice :  4½ Fecule nte ; ½ Legume ; 1½ Alte glucide ; 2½ Carne și înloc uitori ; 1½ Materii grase

2 porții Pre parare 15 min / Gătire 15 min 580 calorii / porție Ingredie nte 160 g tăiței de orez 1 lingură (15 ml) de sos de pește (nam pla) 1 linguriță ( 5 ml) de pastă de tamarin 1 linguriță(4 g) de zahăr 1/4 ardei iute(0,1 g) roșu, uscat 1 1/2 linguri (23 ml) de ulei de rapiță 2 ouă , calibru mare 2 căței de usturoi, mărunțiți 12 creveți, mici (65 g) 120 g tofu tare ( 9 linguri) , tăiată cubulețe 1 ceapă ve rde / Eșalotă (15 g) , tocată grosier 1/2 cană (35 g) boabe germinate de soia 2 linguri ( 16 g) de arahide /alune [fa cultativ ] 1 lingură (2 g) de coriandru ve rde, tocat [fa cultativ ] 45 g (1/2 Lime ) /lămâie ve rde, în sfe rturi [facultativ ] Înainte de a începe Un wok sau o tigaie de sotat este necesară pentru a prepara această rețetă. Pre încălziți farfuriile de se rvire în c uptor la temperatură minimă pentru a fi calde în momentul se rvirii. Mod de pre parare 1. Fierbeți tăiețeii . 2. Scurgeți și puneți deoparte . 3. Într-un mic bol, amestecați bine sosul de pește , pasta de tama rin, za hărul și ardeiul iute. 4. Încălziți o lingură de ulei într-un wok sa u o soteuză , pe foc me diu . 5. Adăugați ouă le și faceți o omletă foa rte subțire . 6. Scoateți omleta pe o planșă de decupare și o tă iați în benzi de cca.1/2 cm lățime . 7. Puneți deoparte omleta. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 138/P a g i n a


10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

8. Adăugați uleiul rămas în wok și încălziți-l la foc ma re. 9. Când uleiul este fierbinte, adăugați creveții și usturoiul. Îi prăjiți 3-4 min, amestecând din timp în timp, pâ nă ce c reveții sunt roșii . Scoateți c reveții din wok c u ajutorul unei linguri cu găuri și-i a ranjați pe o farfurie. Adăugați în wok tofu, ceapa verde și jumătate din boa bele de soia. Căliți totul 3 minute , amestecând din timp în timp. Transfe rați acest amestec pe farfuria cu creveții. Adăugați în wok tăiețeii, benzile de omletă și a mestecul cu tamarin. Prăjiți totul, amestecând, până ce tăiețe ii sunt fierbinți . Puneți din nou c reveții și tofu în wok. Prăjiți totul până ce este fierbinte și amestecați. Transfe rați mâncarea în farfuriile calde. Garnisiți cu arahide, frunze de coria ndru și boabe le de soia rămase. Se rviți cu sfe rturi de lămâie ve rde ( Lime).

Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (470 g), excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol

Cantitate


580 19 g. 3 g. + trans.0, 2 g. 260 mg.

29 16

780 mg. 74 g. 3 g.

33 25 13

Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A

3 g. 27 g. 10


8 15 25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1 porție Produse cerealiere : 3 porții Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne ș i înlocuitori : 1¼ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Fibre Vitamina A Sursă bună de : Acid pantotenic Calciu Sursă excelentă de : Fier Folacină


Vitamina D

Cupru Potasiu

Vitamina B1 Vitamina B2

Magneziu Manga n

Niacină Fosfor


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Seleniu Vitamina B12

Vitamina E Vitamina K

Zinc

18. Fajitas de pui Fâșii de carne de pui marinate și fripte pe grăta r , învelite în tortillas.

Schimburi diabetice :  2½ Fecule nte ; 2 Legume ; 3 Carne și înlocuitori ; 1½ Materii grase 3 porții Marinare 8 h / Preparare 10 min / Gătire 20 min 450 calorii / porție Ingredie nte 1 piept de pui(300 g) , dezosat, fără piele 3 linguri suc de lămâie verde 3 căței de usturoi, pentru marinată 1/2 lingură( 4 g)chime n praf, pe ntru marinată 1 1/2 ceapă, tocată fin(300 g) 1 1/2 cățel de usturoi, tocat fin 1 ardei gras,galben sau roșu (200 g) , tă iat în lamele de 1,5 cm 1 1/2 lingură ( 23 ml) de ulei de rapiță 6 buc.tortilla de porumb, de cca.21 cm diametru(280 g ) 3 linguri ( 45 ml) de smântână degresată [facultativ ] Sare după gust Piper după gust Înainte de a începe Trebuie să marinați carnea de pui cu o seară înainte . Poate fi gătită în cuptor sau pe g rătar. Păstrați farfuriile la cald în c uptor. Mod de pre parare Marinarea cărnii 1. Într-o farfurie adâncă, amestecați bine suc ul de lămâ ie, usturoiul tocat sa u zdrobit , chimenul , sare și piper. 2. Adăugați puiul, întorcându-l pe ntru a se unge bine cu amestecul. 3. Acoperiți și lăsați să se odihnească în frigider peste noapte. Gătirea legumelor 1. Curățați și spălați legume le. 2. Tocați ceapa și usturoiul , tăiați ardeiul gras în lame le de 1,5 cm lățime. 3. Încălziți uleiul într-o tigaie, pe foc mediu . 4. Căliți ceapa, usturoiul și ardeiul , amestecând des. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 140/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 5. Prăjiți totul cca. 8-10 min până ce legume le sunt moi. 6. Sărați și pipe rați. 7. Puneți deoparte. Coacerea sau frige rea cărnii pe grătar 1. Pre încălziți c uptorul . 2. Scurgeți pieptul și-l depuneți pe o grilă într-o tavă. 3. Puneți la cuptor la 7-10 cm sub e lementul de încălzire și frigeți carnea 5-6 min pe fieca re parte . 4. Ca alternativă putem prăji carnea pe grăta r : puneți pie ptul pe gril fierbinte, uns cu ule i , și prăjiți 5-6 minute pe fiecare parte , și ungâ nd cu restul de marinată carnea. 5. Puiul este copt când nu mai este roz în centru (77°C). 6. Transferați carnea pe o placă de decupare și o tă iați în fe lii subțiri. 7. Aranjați feliile de carne pe un platou de se rvire, împre ună cu legumele. Încălzirea tortilei în cuptorul cu micro-unde 1. Puneți până la șase tortillas într-o pungă de plastic pentru micro-unde pentru a evita ca ele să se usuce. 2. Încălziți la putere maximală, timp de 30 sec. la 1 min., până ce tortillas sunt ca lde și suple. Asamblarea de Fajitas 1. Aranjați fâșiile de carne pe fiecare tortillas și adă ugați puțin amestec de ardei gras și smântână (fac ultativ). 2. Rulați strâns pe ntru a strânge bine conținutul. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (310 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol

Cantitate


450 13 g. 1,5 g. + trans. 0,1 g. 55 mg.

20 16

60 mg. 56 g. 7 g.

3 19 27


6 g. 29 g. 10


110 20 25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1¾ porție Produse cerealiere : 3½ porții Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1 porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Sursă de :

Adaos de zahă r Grăsimi saturate

Sodiu


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Cupru Vitamina A Sursă bună de : Acid pantotenic Calciu Sursă excelentă de : Fibre Folacină Magneziu


Vitamina K

Fier Vitamina B1

Vitamina E Zinc

Manga n Niacină Fosfor

Potasiu Vitamina B6 Vitamina C

19. Tăieței Singapore Tăieței din grâu , gătiți prin metoda stir-fry ( coace re rapidă pe foc viu ! ) c u c reveți și carne de porc, parfumată cu curry. Tăiețeii cu curry sunt foarte prezenți în bucătăria Asie i de Sud-est , mai ales la Singa pore, unde tradiția c ulinară c hinezească se întâ lnește c u cea india nă. Această rețetă are nume roase variante , pentru că se poate înloc ui carnea de porc c u pui sau alt fel de carne, tăiețeii de grâu c u tă iței de orez . Putem de asemenea varia asezonamentul , da r întotdea una trebuie adă ugat c urry ! Schimburi diabetice :  3½ Fecule nte ; 1 Legume ; 1 Carne și înlocuitori ; 2½ Materii grase 2 porții Pre parare 15 min / Gătire 20 min 480 calorii / porție Ingredie nte 140 g tăiței chinezești (chow me in) 1 lingură (15 ml) de sos de soia 1 lingură (15 ml) de sos de pește (nam pla) 1 1/2 lingură (23 ml) ulei de rapiță 100 g fâșii din carne de porc 12 creveți, mici (65 g ) 1/2 ceapă (100 g) ,tocată grosie r 1/2 ardei gras verde(80 g), tăiat cubulețe 1 cățel de usturoi , mărunțit 1/4 ardei iute (0,1 g), roșu, uscat, fără semințe 1/2 lingură (7 g) de ghimbe r proaspăt, ras 1/2 lingură ( 5 g) de curry praf 1/2 lingură ( 6 g) de zahăr 1/4 cană (65 ml) de apă 1/2 ceapă verde/Eșalotă ( 7,5 g) tocată 1 lingură ( 2 g ) de coriandru proaspăt, tocat [facultativ ] 2 linguri ( 16 g) arahide / alune [facultativ ] ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 142/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Înainte de a începe Un wok sau o tigaie de sotat este necesară pentru a prepara această rețetă. Pre încălziți farfuriile de se rvire în c uptor la temperatură minimă pentru a fi calde în momentul se rvirii. Mod de pre parare 1. Fierbeți tăiețeii într-o oală mare c u apă fierbinte și să rată, c irca 3 minute, până ce sunt fie rți al de nte. 2. Clătiți cu apă rece pentru a opri fierberea și sc urgeți. 3. Puneți deoparte. 4. Într-un bol , amestecați bine sosul de soia și sosul de pește . 5. Puneți deoparte. 6. Încălziți o lingură de ulei într-un wok sa u o tigaie de sotat (soteuză) pe foc mare. 7. Adăugați carnea de porc și sotați-o patru minute, amestecând , pâ nă ce carnea este ușor rume nită. 8. Scoateți carnea din wok c u ajutorul unei linguri gă urite și o puneți pe o fa rfurie. 9. Adăugați în wok creveții, îi prăjiți 3-4 min., amestecând din când în când, pâ nă ce prind o culoare roz . 10. Puneți deoparte c reveții , lângă carnea de porc. 11. Adăugați restul de ulei în wok. 12. Când uleiul este fie rbinte , adăugați ceapa și a rde iul . 13. Le prăjiți până ce ceapa devine rumenă, circa 5 min., amestecând din când în când. 14. Adăugați usturoiul, ghimberul și ardeiul iute . 15. Le prăjiți 1 minut, amestecând. 16. Adăugați curry și zahărul. 17. Prăjiți câteva secunde, amestecând, apoi adă ugați tă iețeii. 18. Prăjiți 1 minut, apoi adăugați amestecul cu soia . 19. Adăugați din nou creveții și carnea de porc. 20. Adăugați apa pentru a extinde tăiețeii. 21. Fierbeți totul timp de 5-7 min, amestecând din timp în timp, pâ nă ce s-au rumenit tăiețeii. 22. Verificați asezonamentul , garnisiți cu ceapă ve rde, a rahide și frunze de coriandru . 23. Se rviți pe farfurii calde . Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (230 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 480


13 g. 2,5 g. + trans. 0,4 g. 95 mg. 1220 mg.

20 21


64 g. 2 g. 7 g.

21 7


26 g.


Calciu Fier

51

4 45 6 25


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1 porție din această rețetă echiva lează cu : Legume și fructe: 1 porție Produse cerealiere : 3 porții Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1 porție Sursă de : Acid pantotenic Calciu Cupru Sursă bună de : Magneziu Fosfor Potasiu Sursă excelentă de : Fier Niacină

Folacină Manga n Omega -3

Omega -6 Vitamina B2

Vitamina B6 Vitamina C Vitamina E

Zinc

Seleniu Vitamina B1


20. Supă cu pâine și varză Supe le pe bază de pâine sunt întotdea una preze nte în bucătăria de la țară. Schimburi diabetice :  1 Fecule nte ; 1½ Legume ; 1 Mate rii grase 4 porții Pre parare 15 min / Gătire 30 min 170 calorii / porție Ingredie nte 4 felii de pâine(120 g) , din grâu inte gra l 1/2 ceapă(100 g) 1/2 morcovi ( 50 g) 1 1/2 tijă de țelină(110 g) 2 căței de usturoi 4 1/2 căni de varză( 340 g) 4 lingurițe ule i de măsline (20 g) 2 lingurițe pastă de roșii (10 ml) 3 1/2 căni supă concentrată de vită (900 ml) sare după gust pipe r după gust 1/3 cană brânză parmezan rasă (16 g) 4 linguri pătrunjel proaspăt [facultativ ] (20 g) Înainte de a începe O răzătoare va fi foarte utilă pentru tăie rea în fe lii a verze i. Mod de pre parare ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 144/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1. Pre încălziți c uptorul la 150°C. 2. Tăiați pâinea în bucăți de cca. 1,5 cm și le puneți într-un singur strat pe o tavă. 3. Le coaceți în c uptor cam 15 min. până ce pâinea este uscată . 4. Scoateți din c uptor pâinea și o puneți deopa rte. 5. Curățați și pregătiți le gume le : tăiați ceapa, morcovii și țe lina în bucăți mic i de cca. 0, 7 cm. 6. Mărunțiți sau zdrobiți usturoiul. 7. Tăiați și fe liați foarte fin varza pe care o puneți deopa rte. 8. Încălziți uleiul într-o cratiță pe foc me diu-puternic . 9. Căliți ceapa, morcovii, țe lina și usturoiul. 10. Le prăjiți pentru a se înmuia cam 10 minute, amestecând c u regula ritate. 11. Adăugați pasta de roșii și fie rbeți 1 min., amestecând. 12. Adăugați varza și supa conce ntrată. 13. Sărați și piperați . 14. Acope riți și fierbeți mocnit, pe foc mediu pâ nă ce supa s-a îngroșat, cam 15 minute. 15. Se rviți în boluri cu pâinea prăjită . 16. Adăugați în fiecare bol frunze de pătrunjel și brânză de parmeza n rasă. Observații Pre parați și mâncați această supă fără să așteptați , pentru că pâinea se înmoaie foa rte repede. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (330 g) , excluzâ nd ingre die ntele facultative Denumire

Cantitate 170 6 g.


1,5 g. + trans. 0 g. 5 mg. 820 mg. 23 g.

8


5 g. 10 g. 8 g.

9

34 8 7


30 40 10

Fier

15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 3 porții Produse cerealiere : ¾ porție Lapte și înlocuitori : ¼ porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Sursă de : Acid pantotenic

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Calciu

Cupru


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Fier Vitamina B1 Sursă bună de : Fibre Magneziu Niacină Sursă excelentă de : Folacină Mangan


Vitamina E Zinc

Fosfor Potasiu Vitamina B6

Vitamina C

Seleniu Vitamina A

Vitamina K

21. Biscuiți cu ghimber Biscuiți cu mie re și me lasă, parfumați cu ghimber . Acești biscuiți cu forme simpatice sunt tradiționa li în toată Europa de Nord.

Schimburi diabetice :  ½ Feculente ; ½ Alte glucide ; ½ Materii grase

60 bucăți Pre parare 50 min / Gătire 30 min 50 calorii per bucată Ingredie nte 3 căni făină albă(400 g) 1 linguriță de bicarbonat de sodiu (3 g) 2 lingurițe de pudră de ghimber ( 4 g ) 1 linguriță de scorțișoară pudră ( 3 g) 3/4 linguriță de sare (3 g) 1/8 linguriță de piper alb , sau negru, măcinat fin (1 g) 4 cuișoare, măcinate fin (0,1 g) 2 linguri de ghimber proaspăt, ras (28 g) 1/2 cană de unt fără sare (110 g) 1/2 cană zahăr brun(100 g) 1/4 cană miere (90 g) 1/4 cană melasă (80 g) 1 ou calibru mare Înainte de a începe Puteți varia cantitatea de mirode nii după gust, a ducându-vă totuși aminte că acești biscuiți sunt condimentați. Puteți varia forme le și grosimea lor , știind că biscuiții mai subțiri cer puțin ma i mult timp și vor fi mai crocanți . În sfârșit, veți avea nevoie de forme pe ntru a decupa a luatul . Mod de pre parare Pre pararea aluatului


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1. Cerneți făina, bicarbonatul, ghimbe rul pra f , scorțișoara și sarea într-un bol de mărime medie. 2. Măcinați fin cuișoare le și boabele de piper , c u ajutorul une i râșnițe pentru mirodenii sau cu ajutorul unui mojar și a unui pisălog. 3. Radeți ghimberul proaspăt și-l adăugați la restul . 4. Puneți untul, zahărul brun, mierea și melasa într-o c ratiță , a poi încălziți pe ara gaz conținutul , pentru a putea fi amestecat ma i ușor. 5. Amestecați totul cu o lingură de lemn până ce obțineți un amestec omoge n , apoi vărsați puțin din e l în amestecul uscat din bol . 6. Adăugați oul în bolul mediu și amestecați bine pâ nă ce obțineți un aluat. 7. Transferați acest aluat în cratiță și amestecați foarte bine toate ingrediente le până ce obțineți un aluat cu o textură ca pentru tartă. 8. Divizați coca în trei bile, pe care le înveliți în folie alimenta ră din plastic transpa rent și le băgați la frigider timp de c irca ½ oră. 9. Această etapă are rolul de a face aluatul mai fe rm și mai ușor de rulat ( putem prepara aluatul cu 2 zile înainte și să-l păstrăm în frigide r , sa u în congelator 2 luni ). Formarea și coace rea biscuiților 1. Pre încălziți c uptorul la 175ºC . 2. Tapisați cu o hârtie de prăjituri o tavă de biscuiți (de circa 30 x 38 cm). 3. După grosime și mărimea biscuiților , această rețetă ne dă aproximativ 60 buc. , pe care le coacem în trei tăvi de dimensiuni standard. 4. Presărați cu făină suprafața de lucru. 5. Lucrați prima dată o bilă de aluat ( păstrând ce lela lte două în frigide r ). 6. Întindeți aluatul cu ajutorul unui suc itor , întorcâ ndu-l de mai multe ori , pentru ca să nu se lipească . 7. Întindeți aluatul până obțineți o foaie de 2-3 mm grosime sau chiar mai subțire. 8. Cu ajutorul unei/unor forme , decupați biscuiții și-i ara njați în tavă, lăsâ nd între ei 5 mm spațiu. 9. Re uniți resturile de aluat și repetați operațiunea . 10. Coaceți în centru cuptorului până ce bisc uiții sunt puțin rume ni pe margini , sau circa 810 min, după mărimea și grosimea bisc uiților. 11. Lăsați să se răcească 1 minut pe tavă, apoi îi transfe rați pe o grilă cu ajutorul unei spatule din metal. 12. Lăsați biscuiții să se răcească pe grilă. 13. Repetați procede ul cu celelalte două bile de a luat , așteptând 2 minute între 2 coace ri pentru a pe rmite tăvii să se răcească puțin . 14. Așteptați ca bisc uiții să fie la tempe ratura camerei, pentru a =i pune la păstra re într-o cutie de metal. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru 1 bucată (10 g) , exc luzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine

Cantitate


50 1,5 g. 1 g. + trans.0, 1 g.

3 6

5 mg. 35 mg. 9 g.

1 3

0 g. 4 g. 1 g.

1


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Vitamina A Vitamina C

2 0

Calciu Fier

0 4

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 0 porție Produse cerealiere : ¼ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Slab în : Sodiu Sursă de : Folacină

Manga n

Seleniu

22. Salată de avocado și andive Piure de avocado, asezonat cu lămâie verde și acompaniat de andive. O prezentare originală a c lasicului fe l mexican « guacamole ».

Schimburi diabetice :  ½ Legume ; 2 Materii grase

4 porții Pre parare 15 min 130 calorii / porție Ingredie nte 2 buc. avocado (340 g) 2 linguri (6g)de arpagic proaspăt [facultativ ] 1/4 cană de cape re (40 g) 4 cepe ve rzi/Eșalote (60 g) 1/4 cană suc de lămâie verde ( din 2 lămâi ) 2 linguri (4 g) de coriandru proaspăt [facultativ ] 1 andivă (150 g) 2 roșii (240 g) sare după gust pipe r după gust Mod de pre parare 1. Tăiați fiecare avocado în două bucăți , e liminați sâmburele, prelevați pulpa cu ajutorul unei linguri , apoi o puneți într-un bol și o zdrobiți. 2. Tocați cape rele, arpagicul (fac ultativ ) și ceapa ve rde . 3. Le adăugați în bol, le zdrobiți și le amestecați bine . 4. Adăugați sucul de lămâie , sare și pipe r după gust . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 148/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 5. Distribuiți acest piure în farfurii și a ranjați foile de andivă de jur împrejur , în alte rnanță cu felii de roșii. 6. Garnisiți cu frunze de coriandru proaspăt tocate și se rviți imediat. Observații Dacă nu serv im piure ul de avocado în ora următoa re prepa rării, îl acoperiți cu atenție c u folie de plastic pe ntru evitarea oxidă rii și-l puneți în frigider. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (190 g), excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 130 9 g.


1,5 g. + trans. 0 g. 0 mg. 310 mg.

7


12 g. 7 g. 2 g. 3 g.


15

13 4 27

20 35 4

Fier

6

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¼ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Colesterol Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Acid pantotenic Cupru Fier Magneziu Sursă bună de : Vitamina A Vitamina C Vitamina E Sursă excelentă de : Fibre Folacină Potasiu Vitamina K

Grăsimi trans

Adaos de zahă r

Manga n Niacină Fosfor Vitamina B1




23. Căpșuni cu lămâie și oțet balsamic Schimburi diabetice :  ½ F ructe ; 4 porții Pre parare 5 min / Așteptare 15 min 60 calorii / porție Ingredie nte 4 căni căpșuni (600 g) 1 1/2 lingură de suc de lămâie ( din ½ lămâie) 1 linguriță de oțet balsamic (5 ml) 2 lingurițe de zahăr (8 g)

Mod de pre parare 1. Îndepărtați codițele, spălați și tăiați în jumătate căpșunile . 2. Le puneți într-un bol , cu suc de lămâ ie , za hărul și oțetul balsamic , și le amestecați delicat . 3. Lăsați să se odihnească 15 min. 4. Re partizați amestecul în cupe individuale și serviți. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (150 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate


60 0,4 g. 0 g. + trans.0 g.

1 0


0 mg. 2 mg. 14 g.

0 5


3 g. 9 g. 1 g.



13

0 140 2 4

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1¾ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Fără : Colesterol Gras Sursă de : Fibre Sursă bună de : Folacină Sursă excelentă de : Mangan

Grăsimi saturate Grăsimi trans

Sodiu

Magneziu

Potasiu

Vitamina C

24. Supă de porumb Supă de porumb și legume, originară din sudul State lor Unite .

Schimburi diabetice :  1 Fecule nte ; 1 Legume ; 1 Materii grase 4 porții Pre parare 15 min / Gătire 45 min 190 calorii / porție Ingredie nte 2 știuleți de porumb ( 600 g) 1 cartof (100 g) 1 patată dulce (90 g) 1 ceapă roșie (150 g) 1 morcov (100 g) 1 țe lină mică (35 g) 1 ardei gras galbe n sau roșu (100 g) 1 felie de bacon (30 g) ½ lingură de ulei de rapiță ( 8 ml) 2 1/2 căni supă concentrată de pui (625 ml) 1 crenguță de cimbru proaspăt ( 0,4 g) 1/2 cană smântână cu 15 % grăsime (125 ml) 3/4 linguriță de sare (3 g) 1/2 linguriță pipe r măcinat (2 g) Mod de pre parare 1. Curățați și pregătiți le gume le : Curățați boa bele de porumb de pe știuletele spălat , c u ajutorul unui cuțit . 2. Curățați cartoful și patata dulce, apoi le tăiați în cuburi de 1 cm latura. 3. Tăiați la fe l și ce lelalte legume . 4. Puneți deoparte legumele. 5. Tocați baconul și-l frigeți într-o cratiță c u fund gros, pe foc mediu , amestecând frecvent , până ce devine crocant, adică c irca 3-4 min. 6. Lăsați grăsimea topită pe fundul vasului , da r scoateți șunca c u a jutorul unei linguri găurite și o puneți pe un prosop de hâ rtie absorbantă pe ntru a pierde surplusul de grăsime . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 151/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 7. Vărsați uleiul în c ratiță, apoi a dăugați ceapa pe care o căliți 2-3 min, amestecând . 8. Adăugați morcov ul,țelina și ardeiul gras , și le prăjiți, amestecând , fie până ce le gume le sunt moi, fie 6-7 min. 9. Adăugați cartoful, papata dulce , supa concentrată și c renguța de c imbru. 10. Acope riți și lăsați să fiarbă molcom fie pâ nă ce cartoful este fiert, fie 15 min. 11. Adăugați boabele de porumb și smântâna , apoi continuați fierberea molcomă, descoperit, încă 10 min. 12. Sărați și piperați, e liminați crenguța de cimbru și puneți din nou șunca în supă. 13. Se rviți în boluri individuale. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (330 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 190 7 g.


3,5 g. + trans. 0 g. 15 mg. 800 mg. 27 g.

17

4 g. 6 g. 5 g.

15


12

33 9

70 90 6

Fier

6

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¼ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Acid pantotenic Calciu Cupru Fier Sursă bună de : Folacină Magneziu Mangan

Fibre Niacină Fosfor Vitamina B12 Potasiu Vitamina B1 Vitamina B6

Vitamina B2 Vitamina E Vitamina K Zinc Sursă excelentă de : Vitamina A Vitamina C



25. Salată de mărar Mărarul este utilizat încă din cele mai vechi timpuri ca legumă, plantă aromată s au pentru proprietățile sale me dic inale . Are o savoare dulce, ușor zaharată și a greabilă care aduce aminte de anason. Utilizat c rud, în salate, este o excelentă sursă de potasiu, vitamina C și acid folic. Schimburi diabetice :  1 Legume ; 2 Mate rii grase 4 porții Pre parare 5 min 140 calorii / porție Ingredie nte 2 bulbi de mărar ( 700 g) 1/4 cană ( 65 ml) vinegretă clasică( vezi rețeta 26 ) sare după gust pipe r după gust Înainte de a începe O răzătoare vă va fi utilă pentru a fe lia măra rul. Mod de pre parare 1. Eliminați frunzele veștede . 2. Tranșați în fe lii cât mai subțiri c u ajutorul une i răzători. 3. Le puneți într-un bol . 4. Vărsați peste mărar , v inegreta c lasică . 5. Sărați și pipe rați după gust. 6. Amestecați ș i se rviți imediat . Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (140g) excluzâ nd ingredie ntele facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu Fier

Cantitate 140 12 g. 1,5 g. + trans. 0 g. 0 mg. 80 mg. 9 g. 4 g. 0 g. 2 g.

Valoarea zilnică(%) 18 8 3 3 16

2 25 6 8



1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¾ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte ș i înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Colesterol Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Calciu Fier Fibre Sursă bună de : Folacină

Grăsimi trans

Sucre

Sodiu Magneziu Manga n Fosfor


Potasiu

Vitamina E

26. Vinegreta clasică Ule i de măsline, oțet și muștar . Asezonăm adesea salatele în ultimul minut, adă ugând sa re, ule i și oțet fă ră să le emulsionăm în prealabil . Rezultat : O frunză prea sărată, alta prea plină c u ule i și a lta c u p rea mult oțet. După mine , este indispensabil să emulsionăm vinegreta îna inte de a o utiliza în salate. În plus, dacă pregătim în avans vinegreta, salvăm și timp ! 250 ml (1 cană ) Pre parare 5 min Ingredie nte 3/4 cană de ule i de măsline e xtra virgin (200 ml) 3 1/2 linguri de oțet din v in (55 ml) 1 lingură de muștar de Dijon (15 ml) Mod de pre parare 1. Amestecați toate ingredientele într-un bol sau o stic lă , având grijă să amestecați bine timp de 1 minut. Observații Vinegreta se păstrează timp de 1-2 luni, chiar și în a fara frigiderului. Tabe l de valoare nutritivă Valoare nutritivă pentru 100 ml (100 g) exc luzâ nd ingre die ntele facultative ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 154/P a g i n a


Denumire

Cantitate 660


74 g. 10 g. + trans. 0 g. 0 mg.

113 50

85 mg. 0 g. 0 g. 0 g.

4 0 1


0,4 g. 0 0

Calciu Fier

0 4

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 0 porții Produse ce realiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție

27. Ouă tari cu pudră de curry Cu siguranță una dintre rețete le mele cele mai simple și mai savuroase . Schimburi diabetice :  2½ Fecule nte ; 1 Carne și înlocuitori ; 1 Materii grase

4 porții Pre parare 5 min / Gătire 10 min 370 calorii / porție Ingredie nte 1 1/3 cană orez basmati (240 g) 4 ouă calibru mare 1 1/2 cană(375 ml) sosul bunicii ( Rețeta 28 ) Înainte de a începe Pre încălziți farfuriile de se rvire în c uptor la temperatura minimă pentru a fi calde în momentul se rvirii . Mod de pre parare Faceți etapele următoare în paralel : 1. Fierbeți orezul . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 155/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 2. Fierbeți ouăle (10 min), le răciți imediat în apă rece și le tăiați în sfe rturi. 3. Într-o cratiță, reîncălziți Sosul bunicii ( Rețeta 28) pe foc mediu-mic, pâ nă ce este fie rbinte. 4. Serviți orezul pe o farfurie caldă, cu ouă și sos. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (350 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 370 10 g.


3 g. + trans.0, 1 g. 230 mg. 125 mg.

15


54 g. 3 g. 8 g.

18 14


14 g.


16

5

40 10 15

Fier

15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1 porție Produse cerealiere : 1¾ porție Lapte și înlocuitori : ¼ porție Carne și înlocuitori : ½ porție Fără : Adaos de zahăr Slab în : Sodiu Sursă de : Cupru Sursă bună de : Acid pantotenic Calciu Fier Folacină Magneziu Sursă excelentă de : Mangan Seleniu Vitamina A Vitamina B12 Vitamina B2

Fibre

Vitamina B1

Niacină Fosfor Potasiu Vitamina B6 Vitamina D

Vitamina E Vitamina K Zinc



28. Sosul bunicii, cu adaos de curry 375 ml (6 porții ) Pre parare 10 min / Gătire 15 min Ingredie nte 2 linguri de pudră de curry (18 g) 1 cățel de usturoi 1 ceapă (200 g) 1 morcov (100 g) 1/2 țelină (35 g ) 1 lingură (5ml) de ulei de rapiță sare după gust 2/3 cană lapte (170 ml) de lapte parția l degresat , cu 2 % grăsime 2 linguri (30 ml) de oțet alb 1/3 cană iaurt ( 90 g) , natural cu 2 % grăsime Mod de pre parare 1. Tocați fin usturoiul, ceapa, morcov ul și țelina . 2. Încălziți uleiul de rapiță într-o cratiță, pe foc mic. 3. Adăugați legumele și prăjiți 8-10 min, amestecând din timp în timp . 4. Atenție : tre buie să le înmuiați fără să le ardeți ! 5. Adăugați pudra de curry. 6. Prăjiți 1 min , amestecând. 7. Sărați ușor . 8. Adăugați oțetul și lapte le, care se va înc hega imediat , îngroșând sosul . 9. Fierbeți încă 4-5 min și adăugați iaurtul la sfâ rșitul gătirii. Observații Puteți face acest sos mai mult sau mai puțin condimentat după cantitatea de curry pe care o adăugați. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru 100 m l (170 g) , excluzând ingredientele fac ultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu Fier

Cantitate 110


4,5 g. 1 g. + trans.0, 1 g. 5 mg.

7 6

65 mg. 15 g. 3 g.

3 5 14

8 g. 4 g. 35 10 15 10



1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 0 porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție

29. Cremă de broccoli Ciorbă de broccoli și legume variate . Schimburi diabetice :  ½ Feculente ; 2 Legume ; 1 Materii grase 6 porții Pre parare 10 min / Gătire 30 min 170 calorii / porție Ingredie nte 2 cartofi ( 400 g) 4 căni (500 g) 2 morcovi (200 g) 2 dovlece i (260 g) 2 țe line (140 g) 2 cepe (400 g) 6 căni ( 1,5 L) supă conce ntrată de pui 2 linguri (28 g) de unt fără sare 2 linguri (30 ml) de ule i de măsline sare după gust pipe r după gust Înainte de a începe Un mixer sau un robot de bucătărie vă va fi foarte util pe ntru a reduce supa în piure. Mod de pre parare 1. Curățați și spălați legume le . 2. Tăiați legumele ( în afară de broccoli) în cuburi uniforme de 3 c m . 3. Decupați broccoli în buchețe le. 4. Încălziți uleiul și untul într-o cratiță pe foc mediu. 5. Căliți toate legumele împre ună, în afară de broccoli. 6. Le prăjiți pe foc mediu , timp de 10 min, amestecând din timp în timp . 7. Adăugați supa concentrată caldă. 8. Fierbeți 8 min., descoperit . 9. Adăugați tijele de broccoli prima oară care a u nevoie de ma i mult timp de fierbere decât buchețe lele. 10. Pe acestea le adăugați la 2 minute după tije. 11. Fierbeți descope rit timp de 10 min. , până ce se fierb complet cartofi i. 12. Nu fie rbeți prea mult broccoli, evitând ca să se înnegrească . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 158/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 13. Reduceți supa în piure cu mixe rul. 14. Sărați și piperați după gust. 15. Se rviți în boluri. Observații Supa se poate păstra 7 zile în frigider și până la 4 luni în congelator.

Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (450 g), excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 170 7 g.


2,5 g. + trans. 0,1 g. 5 mg. 720 mg.

12

26 g. 5 g. 6 g. 5 g.

9 18


10

30

60 110 6

Fier

8

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 4 porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Acid pantotenic Calciu Cupru Fier Sursă bună de : Fibre Sursă excelentă de : Folacină Potasiu Vitamina A

Niacină Fosfor Vitamina B1 Vitamina B2

Vitamina E Zinc

Magneziu

Manga n Vitamina B6 Vitamina C Vitamina K



30. Salata de castraveți și morcovi à la Thaï Salat « som tam » din Nord-estul Tha ila ndei este pe bază de papaya verde, care este ușor fiartă pe ntru a i se înmuia fibre le, apoi amestecată cu suc de lămâie ve rde (Lime) c u creveți uscați și arde i iute. Am înlocuit aici papaya ve rde c u castraveți și morcovi și am eliminat c reveții, da r gustul este și mai răcoritor și păstrează un ae r de exotism. Schimburi diabetice :  1 Legume ; 4 porții Pre parare 15 min 45 calorii / porție Ingredie nte 1 cățel de usturoi 1/2 ardei iute roșu, uscat și fără semințe (0, 4 g) 2 linguri (30 ml ) de sos de pește (nam pla) 2 linguri de suc de lămâie verde ( 1 Lime) 1 lingură (12 g) zahăr 1 castravete , calibru mediu (260 g) 2 morcovi (200 g) 1 salată creață sau lăptucă (130 g) Mod de pre parare 1. Mărunțiți și zdrobiți usturoiul pentru a forma o pastă, a poi îl puneți într-un bol. 2. Mărunțiți ardeiul iute și-l adăugați în bol. 3. Adăugați în bol sosul de pește, sucul de Lime și zahă rul. 4. Bateți totul cu o furculiță până ce zahă rul s-a dizolvat. 5. Tăiați castravetele în rondele subțiri, radeți morcovul și apoi le adă ugați în bol. 6. Amestecați cu de licatețe totul și apoi serv iți acest amestec în "căni " din frunze de lăptucă . 7. Serviți . 1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: Produse cerealiere : Lapte și înlocuitori : Carne și înlocuitori :

2 0 0 0

porții porție porție porție

Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pe ntru o porție (140 g) excluzâ nd ingredie ntele fac ultative


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Denumire

Cantitate


45 0,2 g. 0 g. + trans.0 g.

0 0


0 mg. 610 mg. 11 g.

26 4


2 g. 7 g. 2 g.


7

70


15 4 4

Fără : Colesterol Gras Sursă de : Magneziu Mangan Sursă bună de : Folacină Sursă excelentă de : Vitamina A

Grăsimi saturate Grăsimi trans Potasiu Vitamina B6

Vitamina C

Vitamina K

31. "Granité" de pepene

Schimburi diabetice :  ½ F ructe ; 1 Alte glucide ; 8 porții Pre parare 10 min / Așteptare 45 min 70 calorii / porție Ingredie nte pepene galbe n sau cantalup (800 g) 2 linguri de suc de lămâie ( ¾ lămâie) 8 linguri de zahăr (100 g) sau după gust 1 cană (250 ml) de apă Înainte de a începe Un mixer sau un robot culinar vă va fi foarte util pentru această rețetă. Pentru un mai bun rezultat , serv iți acest dese rt în ziua preparării lui.



2. 3. 4. 5. 6. 7.

Mod de pre parare 1. Curățați pepe nele, scoateți semințe le, tă iați pulpa în bucăți mici pe care le puneți în vasul mixerului. Adăugați sucul de lămâie, zahărul și apa. Amestecați cu mixerul totul până ce obțineți o pastă omogenă. Vărsați tot conținutul pe un platou adâ nc din stic lă sa u din meta l , sufic ient de ma rte pentru că lichidul tre buie să aibă în jur de 1 cm grosime. Plasați vasul în congelator. După 40 de min., răzuiți granite-ul cu ajutorul unei furculițe și serviți c rista lele î n c upe sau pahare transpare nte. Dacă c ristalele nu s-au format , răzuiți marginile înghețate și aduceți c rista lele spre centru și puneți vasul din nou la congelator și re petați ope rațiunea după un sfe rt de oră sau mai mult timp până ce lichidul a înghețat complet.

Observații Partea ne utilizată se păstrează 2 zile în frigide r. Re puneți din nou în congelator cu 30-40 min îna inte de se rvire, repetând ope rațiune de răzuire. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (100 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine

Cantitate 70 0,1 g.


0 g. + trans.0 g. 0 mg. 10 mg.

0

17 g. 0 g. 17 g. 0,4 g.

6 1

Vitamina A Vitamina C Calciu Fier

0

0

15 35 0 0

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: ¾ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Colesterol Grăsimi saturate Gras Grăsimi trans Slab în : Sodiu Sursă de : Folacină Sursă bună de : Vitamina A Vitamina C ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 162/P a g i n a


32. Gulaș de pui Schimburi diabetice :  1 Fecule nte ; 2½ Legume ; 4 Carne și înlocuitori ; 1½ Materii grase 4 porții Pre parare 20 min / Gătire 1 h 370 calorii / porție Ingredie nte 2 cepe (400 g) 1 cățel de usturoi 2 roșii (240 g) 1 ardei gras galbe n sau roșu (200 g) 2 buc. piept de pui (600 g) 4 lingurițe (18 g) unt fără sare 1 1/2 lingură (23 ml) ulei de măsline 4 lingurițe(12 g) de paprica 2 1/4 linguriță (5 g) de chime n praf 1 cană supă concentrată de pui (250 ml) sau mai mult sare după gust pipe r după gust 2 cartofi ( 400 g) 1 1/2 lingură ( 23 ml) de smântână degresată [fa cultativ ] Mod de pre parare 1. Curățați și spălați legume le . 2. Tăiați ceapa în ronde le subțiri , tocați usturoiul, scoateți semințele din roșii și le tăiați în cuburi , tăiați ardeiul gras în fâșii. 3. Tăiați puiul în c uburi de cca. 3 cm latura. 4. Încălziți untul și uleiul într-o cratiță cu fundul gros. 5. Căliți carnea pe foc mare , 8-10 min până ce bucățile de carne s-au rumenit bine pe toate părțile. 6. Scoateți carnea pe o farfurie. 7. Re duceți focul la mic și prăjiți ceapa cam 15 minute, amestecând din timp în timp, până ce este bine coaptă. 8. Puneți carnea, din nou, în cratiță , adă ugați pa prica și chime nul și ma i frigeți încă 1 min., amestecând. 9. Adăugați usturoiul tocat, roșiile și ardeiul gras , a poi adă ugați supa concentrată. 10. Sărați și piperați. 11. Amestecați bine . 12. Acope riți și fierbeți pe foc mic , amestecând din timp în timp , fie până ce ca rnea este moale și sosul s-a îngroșat , fie c irca 30 de minute , a dăugâ nd supă conce ntrată pentru a menține un mediu umed. 13. Curățați cartofii, îi tăiați în bucăți și-i adă ugați peste carne . 14. Continuați gătitul încă 30 de minute , până ce cartofii s-au înmuiat. 15. Verificați asezoname ntul. 16. Garnisiți cu o mică linguriță de smântână ( facultativ ) și serviți. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 163/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (440 g) , excluzâ nd ingre die ntele facultative Denumire

Cantitate


370 10 g. 3 g. + trans.0, 1 g.

15 16


90 mg. 230 mg. 33 g. 5 g.

10 11 20


8 g. 38 g.


50


170 6 25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2½ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1½ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Calorii Sursă de : Calciu Sursă bună de : Fibre Folacină Mangan Sursă excelentă de : Acid pantotenic Fier Magneziu Niacină


Sodiu

Cupru

Vitamina D

Vitamina B1 Vitamina B12 Vitamina B2

Vitamina K Zinc

Fosfor Potasiu Vitamina A Vitamina B6

Vitamina C Vitamina E



33. Supă orientală de pui cu legume Schimburi diabetice :  2 Fecule nte ; 2 Legume ; 2 Carne și înlocuitori ; ½ Materii grase 4 porții Pre parare 10 min / Gătire 10 min 380 calorii / porție Ingredie nte 1 lingură (15 ml) de ulei de rapiță 1 Eșalotă ( 40 g) 2 căței de usturoi 1 lingură (14 g) de ghimbe r proaspăt, ras 1 ardei iute roșu, uscat, fără semințe( 0, 4 g) 4 căni (1 litru) de supă de pui concentrată 2 căni (500 ml) de apă 2 linguri (30 ml) de sos de pește (nam pla ) sare după gust pipe r după gust 320 g carne de pui 160 g tăiței de orez 2 morcovi (200 g) 2 cepe ve rzi / Eșalote ( 30 g) 8 ciupe rci champignon (110 g) 2 3/4 căni de semințe de soia germinate (200 g ) Mod de pre parare 1. Încălziți uleiul într-o cratiță, pe foc domol. 2. Căliți Eșalota tăiată mărunt , 2-3 min., apoi adăugați usturoiul , ghimbe rul și arde iul iute. 3. Prăjiți totul timp de 3 min., amestecând. 4. Adăugați supa concentrată și apa în cratiță, a poi sosul de pește, sărați ușor și pipe rați. 5. Aduceți la fie rbe re, re duceți focul și lăsați să fia rbă mocnit câteva minute. 6. Verificați asezonamentul. 7. Adăugați fe liile de pui , fierbeți 1 minut și apoi luați cratița de pe foc. 8. Între timp, fierbeți tăiețeii de orez cam 4 min. într-o c ratiță ma re cu apă fierbinte să rată. 9. Scurgeți tăiețe ii într-o strec urătoare, c lătiți în apă rece și sc urgeți din nou. 10. Puneți deoparte. 11. Curățați și spălați legumele . 12. Radeți morcovii, tăiați fin ceapa verde și ciuperc ile. 13. Repartizați aceste legume în boluri individua le . 14. Adăugați peste ele semințele de soia și tă iețeii fie rți. 15. Adăugați supa fie rbinte și se rviți. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (540 g) excluzând ingrediente le facultative



Denumire

Cantitate 380 10 g.


2 g. + trans.0, 1 g. 45 mg. 1340 mg. 48 g.

9


4 g. 3 g. 25 g.

15

56 16 15


60 20 8

Fier

20

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¾ porții Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : ¾ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Calciu Fibre Vitamina B12 Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Fier Sursă excelentă de : Folacină Magneziu Manga n Niacină Fosfor Potasiu

Adaos de zahă r



Seleniu Vitamina A Vitamina B6 Vitamina K Zinc



34. Midii à la thaïlandaise Midii condimentate fierte în lapte de nucă de cocos pe un sta rt de tă iței . Schimburi diabetice :  2 Fecule nte ; 1 Legume ; 3½ Carne și în locuitori ; 1 Mate rii grase 4 porții Pre parare 10 min / Gătire 15 min 470 calorii / porție Ingredie nte 900 g midii ( 60 buc.) 1 ceapă ( 200 g) 2 căței de usturoi 1 ardei gras ( 150 g) 2 linguri pastă de roșii ( 30 ml) 2 lingurițe de pudră de curry ( 6 g) 1/2 lingură de ghimber proaspăt, ras ( 7 g) 1/3 cană lapte de nucă de cocos (85 ml) 160 g tăiței de orez 2 linguri ule i de rapiță (30 ml) 1 lingură de coriandru, verde ( 2 g) sare după gust Mod de pre parare 1. Fierbeți tăițeii de orez. 2. Puneți-i la păstrare la cald. 3. Clătiți cu atenție midiile, utilizând o perie pentru curățirea nisipului . 4. Scurgeți și aruncați midiile care rămân deschise după clătire , pentru că nu sunt comestibile. 5. Puneți deoparte . 6. Curățați și spălați legume le. 7. Tocați fin usturoiul, ceapa și ardeiul gras. 8. Încălziți uleiul de rapiță într-o cratiță, pe foc mediu. 9. Căliți ceapa și usturoiul timp de 3 min. fără să le a rdeți . 10. Adăugați ardeiul gras , pasta de tomate, curry și ghimbe rul ras. 11. Amestecați și prăjiți timp de 3-4 min. 12. Adăugați laptele de cocos și aduceți la fierbere. 13. Adăugați midiile , acoperiți și fie rbeți c irca 7 minute. 14. Toate midiile trebuie să fie deschise și gata de servire ( a runcați-le pe cele care sunt încă închise !) . 15. Scoateți midiile din c ratiță și le depuneți pe un strat de tăițe i , pe un platou de servire . 16. Presărați coriandru proaspăt peste e le. 17. Se rviți suc ul în care au fie rt , într-un bol sepa rat ( Prevedeți un vas pe ntru cochilii pe masă ! ). Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (480 g) excluzând ingrediente le facultative ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 167/P a g i n a


Denumire

Cantitate 470


16 g. 6 g. + trans.0, 1 g. 65 mg.

24 30

680 mg. 52 g. 4 g. 4 g.

29 17 15


30 g. 35 80

Calciu Fier

8 70

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1¼ porție Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 2½ porții Fără : Grăsimi trans Slab în : Calorii Colesterol Sursă de : Calciu Fibre Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Sursă excelentă de : Fier Folacină Magneziu Mangan Niacină Fosfor Potasiu Seleniu


Omega -3 Vitamina D Vitamina B6 Vitamina K Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina Zinc

A B1 B12 B2 C E



35. Lasagna cu sos de roșii Fel de mâncare compus din lasagna și straturi alte rnative de sos bec hamel și sos de roșii , apoi coapte la cuptor și gratinate. Schimburi diabetice :  3½ Fecule nte ; 1 Legume ; ½ Lapte și înlocuitori ; ½ Carne și înloc uitori ; 3 Materii grase 4 porții Pre parare 20 min / Gătire 35 min / Așteptare 5 min 530 calorii / porție Tava : 27x18 cm Ingredie nte 1/3 cană (80 g) de unt fără sare 9 linguri ( 80 g) făină albă 3 căni (750 ml) lapte parțial de gresat , cu 2 % grăsime sare după gust pipe r după gust 1/2 cană (26 g) brânză parmezan, rasă 1 vârf de cuțit de nucșoară 12 foi de lasagna (220 g ) pentru cuptor (8,5x15cm) 2 căni (500 ml) , de sos de roșii de la mama ( rețeta 36 !) Înainte de a începe Această rețetă utilizează foi de lasagna care n u necesită o pre-fierbe re obligatorie . Depinde de dvs. să faceți sau nu această eta pă laborioasă . Mod de pre parare Pre gătiți sosul be chame l 1. Încălziți untul pe foc mic , într-o cratiță c u fundul gros. 2. Adăugați făina și faceți un rântaș pe foc mic, timp de 3 min., amestecând. 3. Vărsați laptele în fir subțire, amestecând viguros pe ntru a evita forma rea de cocoloașe . 4. Aduceți la fie rbe re, apoi scădeți foc ul și fierbeți mocnit 6-7 min, amestecând din timp în timp. 5. Sărați și pipe rați . 6. Adăugați brânza t oată, fără 3 lingurițe care vor servi la presăra re la sfârșit. 7. Adăugați nucșoara și amestecați bine totul. Pre parați sosul de roșii al mame i ( Vezi rețeta 36 ! ) Asamblați lasagna 1. Dacă doriți, pre-fie rbeți pastele în loturi de 3-4 bucăți o dată, scufundându-le în a pă clocotită sărată , la care ați adăugat o lingură de ulei de măsline ( pe ntru a împiedica pastele să adere între ele ). 2. Nu fierbeți pastele complet , c i doar pâ nă sunt destul de suple , a dică c irca 2-3 min. 3. Scurgeți, ștergeți și depuneți lasagna într-un singur strat pe un prosop de bucătărie. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 169/P a g i n a


6. 7. 8. 1. 2. 3.

4. Vărsați câteva linguri de sos bec hamel pe fundul unei tăvi. 5. Acoperiți cu un strat de paste , fă ră să le suprapuneți ( pastele se vor umfla pe timpul gătirii în cuptor ). Întindeți alte linguri de sos bechame l și sos de roșii peste paste, apoi acoperiți cu o altă foaie de lasagna. Continuați operația de 4 la 6 ori , funcție de numărul de porții și de dime nsiunea tăv ii . Te rminați cu brânza păstrată pe ntru presă rat. Gătitul în cuptor Pre încălziți c uptorul la 200ºC . Coaceți descope rit până ce suprafața se rume nește și sosul c locotește pe ma rginea tăvii , sau timp de 30-35 min. ( sau 20-25 min. dacă ați pre-fiert paste le ). Lăsați să se odihnească 5-10 min la tempe ratura camere i îna inte de a o tăia și a o serv i.

Observații Puteți face sosul bechame l și ce l de roșii c u 2 zile înainte , apoi refrigerați sa u conge lați separat . Trebuie să le aduceți ( sosurile ) la temperatura camerei înainte să le folosiți. Puteți, de asemenea pre găti tava cu lasagna c u 2 zile înainte de a o găti și o puteți păstra în frigider sau conge lator , bine acoperit . Putem începe gătirea în cuptor fără decongela re , lăsându-le să se coacă c irca o oră. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (380 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 530


22 g. 12 g. + trans. 1 g. 55 mg.

33 66

430 mg. 68 g. 3 g. 15 g.

18 23 13


18 g. 50 20

Calciu Fier

30 10

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1 porție Produse cerealiere : 1¾ porție Lapte și înlocuitori : 1 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr Slab în : Sodiu Sursă de : Acid pantotenic Cupru

Fier Fibre

Manga n Vitamina B6


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Vitamina C Vitamina E Sursă bună de : Magneziu Sursă excelentă de : Calciu Folacină Fosfor

Vitamina K Zinc Niacină

Vitamina B1

Potasiu Seleniu Vitamina A

Vitamina B12 Vitamina B2 Vitamina D

36. Sosul de roșii al mamei 625 ml (2.5 căni ) Pre parare 10 min / Gătire 20 min Ingredie nte 1 2/3 cană (400 g) roșii în conse rvă ( cuburi sau de cojite) 1 cățel de usturoi 1/2 ceapă (100 g) 1/2 morcov(50 g) 1/4 țelină (18 g) 1 lingură (15 ml) ulei de măsline 1 1/2 lingură (20 g) unt fără sare 1/2 linguriță (2 g) de sare 1/4 linguriță (1 g) de pipe r proaspăt măcinat Înainte de a începe Un robot culinar pe ntru tocarea legumelor și o oa lă sub presiune pentru a reduce timpul de fierbere vă vor fi utile pentru această rețetă. Mod de pre parare 1. Tocați fin ceapa, morcovul, usturoiul și țelina . 2. Încălziți untul și uleiul pe foc mic, fie în oala sub presiune fie într-o c ratiță. 3. Adăugați legumele tocate . 4. Căliți 4-5 min, amestecând de câteva ori : legumele trebuie să se înmoa ie fără să se ardă. 5. Adăugați roșiile c uburi , sare și piper după gust. 6. Dacă dispuneți de o oală sub presiune, acope riți și înc hideți apoi a duceți la presiune înaltă. 7. Fierbeți timp de 15 min , începând din momentul ieșirii primului jet de aburi ( urmați indicațiile fabricantului pe ntru a dete rmina câ nd sunteți la presiune îna ltă). 8. Dacă utilizați o c ratiță, fierbeți mocnit, pe foc mic, c irca 45 de min. Observații Sosul de roșii se păstrează 2 săptămâni în frigide r. Puneți excedentul în conge lator. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru 100 m l (80 g) , exc luzând ingre dientele facultative



Denumire

Cantitate 50


3,5 g. 1,5 g. + trans. 0,1 g. 5 mg.

5 7

190 mg. 4 g. 1 g. 2 g.

8 1 3


1 g. 20 15

Calciu Fier

2 4

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 0 porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr

37. Caise cu scorțișoară Schimburi diabetice :  1 Fructe

4 porții Pre parare 5 min / Gătire 10 min 80 calorii / porție Ingredie nte 16 caise, tari și coapte (650 g) 2 lingurițe (8 g) de zahăr 3/4 linguriță (2 g) de scorțișoară pudră 1/2 cană (125 ml) de apă Mod de pre parare 1. Spălați rapid caisele . 2. Le separați în două și eliminați sâmburii. 3. Le aranjați într-o c ratiță cu zahărul, scorțișoara și apa. 4. Fierbeți caise le, acope rit pe foc mediu-mic , timp de 5-8 min, până ce caisele se înmoa ie. 5. Lăsați să se răcească . 6. Serviți c u sucul în care au fiert , fie călduț, fie la temperatura ambiantă.


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Observații Acest compot se păstrează 10 zile în frigider și patru luni în conge lator . Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (180 g), excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate

Cantitate 80 0,5 g. 0 g. + trans. 0 g.


0 mg. 2 mg. 19 g.

Fibre Zaharuri Proteine

3 g. 16 g. 2 g.



30 25 2

Fier

6

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1½ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Colesterol Grăsimi saturate Slab în : Gras Sursă de : Acid pantotenic Cupru Fier Fibre Sursă bună de : Potasiu Sursă excelentă de : Vitamina A

Grăsimi trans Sodiu

Folacină Magneziu Manga n Niacină

Vitamina C Vitamina E Vitamina K



38. File de pește prăjit , pe orez cu lămâie Schimburi diabetice :  3½ Fecule nte ; ½ Legume ; 3½ Carne și înlocuitori ; 2 Mate rii grase 4 porții Pre parare 10 min / Gătire 20 min 460 calorii / porție Ingredie nte 1 Eșalotă (40 g) 2 3/4 căni (700 ml) de supă conce ntrată de pui 4 lingurițe (18 g) unt fără sare 1 1/2 lingură (23 ml) ulei de măsline 1 1/2 cană ( 260 g) orez bob rotund 600 g file de biban, știucă,macrou sare după gust pipe r după gust 2 linguri de suc de lămâie cu coaja( 3/4 lămâie ) 4 linguri (12 g) , de brânză parmezan 4 lingurițe (4 g) arpagic [facultativ ] 4 lingurițe (7 g) pătrunjel [facultativ ] Înainte de a începe Orice file de pește cu carnea tare convine pentru această rețetă . Mod de pre parare 1. Tocați fin eșa lota . 2. Încălziți supa într-o cratiță mică pe a ragaz sa u în cuptorul cu micro-unde și o păstrați la cald pe timpul preparării orezului ( circa 20 de minute). 3. Topiți untul și încălziți jumătate din ulei într-o c ratiță. 4. Sotați Eșalota 2-3 min, sau până ce devine transluc idă. 5. Adăugați semințele de orez și le sotați 1-2 min (pâ nă ce devin transluc ide) , întorcândule rapid c u ajutorul une i linguri. 6. Fierbeți orezul fie până ce acesta devine cremos da r este încă al de nte , fie c irca 20 min. 7. Pe timpul când fie rbe orezul , preparați peștele : îl tăiați în bucăți de aceeași mărime , corespunzător numărului de porții dorite. 8. Badijonați bucățile de carne c u restul de ule i , sărați și pipe rați, apoi le puneți pe grăta rul încins , circa 6 min., funcție de grosimea pește lui, pâ nă ce observați că ce ntrul pește lui este opac, întorcând bucata de carne o dată , la jumătatea pră jirii. 9. Verificați prăjirea cu ajutorul unei furculițe . 10. Puneți deoparte la cald . 11. La sfârșitul gătirii orezului, vărsați peste el suc ul și coaja de lămâie. 12. Adăugați parmezanul ras. 13. Asezonați de sare ( puțin dacă supa de pui este și ea să rată) și de piper după gust. 14. Amestecați bine totul. 15. Împărțiți orezul pe farfurii și puneți pe e l, peștele. 16. Dacă doriți, presărați cu arpagic și pătrunje l tocat și serv iți cald. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 174/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (330 g) , excluzâ nd ingre die ntele facultative Denumire

Cantitate


460 10 g. 3,5 g. + trans. 0,1 g.

16 18


70 mg. 150 mg. 55 g. 0 g.

6 18 0


0 g. 33 g.


10


8 6 6

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: ¼ porție Produse cerealiere : 1¾ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1½ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Calciu Cupru Sursă bună de : Potasiu Vitamina B1 Sursă excelentă de : Acid pantotenic Magneziu Mangan

Sucre Sodiu Fier Folacină

Vitamina A Vitamina B2

Vitamina B12 Vitamina E

Vitamina K Zinc

Niacină Fosfor Seleniu

Vitamina B6



39. Mâncare înăbușită de vițel cu legume

Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 1 Legume ; 3½ Carne și înloc uitori ; 1 Materii grase 4 porții Pre parare 15 min / Gătire 25 min 330 calorii / porție Ingredie nte 2 morcovi (200 g) 3 cartofi (600 g) 1/2 ceapă (100 g) 2 căței de usturoi 1 kg de carne de vițel 1 lingură de ule i de măsline (15 ml 2 lingurițe de he rbes de Provence (1,5 g) 1/3 cană v in alb(85 ml) 1/3 cană apă (85 ml) pipe r după gust sare după gust Înainte de a începe O oală sub presiune vă va fi utilă pentru a reduce timpul de fie rbe re de la 1 oră și 15 min la 25 de min. Mod de pre parare 1. Curățați și spălați legume le : curățați morcovii și ca rtofii , apoi îi tăiați în bucăți de aprox. 2 cm grosime . 2. Tocați fin ceapa și usturoiul. 3. Lăsați carnea întreagă. 4. Încălziți uleiul pe foc mediu în oala sub presiune sau într-o c ratiță cu fundul gros. 5. Căliți carnea până ce se rume nește pe toate părțile, c irca 8 min. 6. Sărați și pipe rați carnea , apoi o scoateți din cratiță și o puneți deopa rte . 7. Adăugați ceapa și usturoiul în oala sub presiune sau cratiță și le căliți 3-4 min pâ nă sunt transluc ide. 8. Adăugați legumele și le sotați timp de 2-3 min. 9. Adăugați he rbes de Prove nce. 10. Sărați și piperați după gust. 11. De gresați cu vin , adăugați cam 1 cm de apă , apoi puneți din nou ca rnea în vas. 12. Dacă dispuneți de o oală sub presiune , o acoperiți, o închideți și mă riți presiunea ( urmați indicațiile fabricantului pentru dete rminarea momentului când este atinsă presiunea înaltă). 13. Fierbeți 20-25 min. 14. Dacă gătiți într-o cratiță c u fundul gros, o acope riți, reduceți foc ul și fie rbeți moc nit circa 1 oră și 15 min. 15. Se rviți carnea și legumele c u sucul de gătire. Observații ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 176/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Se poate prepara această mânca re c u câteva zile înainte și se reîncălzește pe foc mediu-mic în momentul serv irii. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (290 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate

Cantitate 330 8 g. 2 g. + trans. 0 g.


140 mg. 130 mg. 32 g.

Fibre Zaharuri Proteine

4 g. 3 g. 32 g.



50 35 6

Fier

15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¼ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1¼ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Calorii Sursă de : Calciu Sursă bună de : Cupru Fier Folacină Magneziu Sursă excelentă de : Acid pantotenic Niacină Fosfor


Sodiu

Fibre

Vitamina E

Manga n Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina C

Vitamina D Vitamina K

Potasiu Seleniu Vitamina A




40. Salată verde și ridichi cu arpagic Schimburi diabetice :  2 Materii grase 3 porții Pre parare 10 min 110 calorii / porție Ingredie nte 1 lăptucă/salată creață(200 g ) 1/2 Eșalotă (20 g) 3 ridichi (45 g) 3 linguri (45 ml) de Vinegretă clasică ( Vezi Rețeta 26 ) 1 lingură de arpagic proaspăt(3 g) sare după gust pipe r după gust Mod de pre parare 1. Clătiți și ștergeți frunze le de salată . 2. Le puneți într-o salatie ră . 3. Feliați fin ridichile , tocați Eșalota și le adăugați în sa lată. 4. Adăugați vinegreta c lasică. 5. Sărați și pipe rați după gust. 6. Amestecați și adăugați arpagicul tocat. 7. Serviți imediat. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (80 g) excluzâ nd ingredie ntele fac ultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre Zaharuri Proteine Vitamina A Vitamina C Calciu Fier

Cantitate 110 11 g. 1,5 g. + trans. 0 g. 0 mg. 20 mg. 3 g. 1 g. 1 g. 1 g.


25 8 2 6


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1 porție din această rețetă echiva lează cu : Legume și fructe: 1¼ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Colesterol Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Fier Sursă bună de : Folacină Sursă excelentă de : Vitamina K

Grăsimi trans

Adaos de zahă r

Sodiu Manga n Vitamina A

Vitamina E

41. Cupă de fructe cu smântână Căpșuni , albăstrele și pie rsic i c u o "pă rere " de smâ ntână . Schimburi diabetice :  1 Fructe ; ½ Materii grase 4 porții Pre parare 10 min 80 calorii / porție

Ingredie nte 2 piersici /nectarine (300 g) 1 1/3 cană căpșuni/fragi (200 g ) 1 1/3 cană albăstrele (160 g ) 3 linguri de smântână cu 15 % grăsimi (45 ml)

Mod de pre parare 1. Curățați piersicile de pieliță și le tăiați în bucăți mici , a poi le puneți într-un bol. 2. Clătiți fructele mic i cu atenție fără să le îmbibați c u a pă. 3. Îndepărtați codițele de la căpșuni , le tă iați în jumătăți, a poi le adăugați în bol. 4. Adăugați albăstrele le. 5. Stropiți c u smântâna, amestecați delicat , a poi împărțiți totul în cupe individuale. 6. Serviți . ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 179/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (160 g) excluzând ingrediente le facultative

Denumire

Cantitate 80


2 g. 1 g. + trans. 0 g. 5 mg. 5 mg.

3 5


16 g. 3 g. 1 g.

5 13


12 g.


0

4 60

Calciu Fier

2 4

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1¾ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Gras Sursă de : Fibre Folacină Sursă bună de : Mangan Sursă excelentă de : Vitamina C

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Sodiu Magneziu Potasiu

Vitamina E Vitamina K



42. Paste cu vinete Schimburi diabetice :  4 Fecule nte ; 2 Legume ; ½ Carne și înloc uitori ; 3 Materii grase 4 porții Pre parare 15 min / Gătire 10 min 550 calorii / porție Ingredie nte 2 vinete,mici (360 g) 1 ceapă roșie (150 g) 2 căței de usturoi 1 ardei iute roșu, uscat, fără semințe(0,4 g) 1/4 cană ulei de măsline ( 65 ml) 3 căni(750 g) roșii în conse rvă(cuburi sau zdrobite) sare după gust pipe r după gust 320 g paste melcișori, cochilii sau alte paste scurte ( 5căni) 1/4 cană (65 ml) apă în care au fie rt pastele 2 1/2 linguri (8 g)brânză parmezan , rasă 170 g de mozzare lla 2 lingurițe de oregano uscat (1 g) Înainte de a începe Pre încălziți farfuriile de se rvire în c uptor la temperatura minimă pentru ca să fie c alde în timpul servirii. Puneți o strecurătoare în chiuvetă pentru a primi paste le după fierbere. Mod de pre parare 1. Curățați și spălați legume le : Tăiați vinete le în cuburi de c irca 1 cm pe latură . 2. Tocați ceapa și zdrobiți usturoiul. 3. Îndepărtați semințele din ardeiul iute . 4. Încălziți jumătate din ule i într-o tiga ie, pe foc mediu. 5. Căliți ceapa 5 min, până ce se rumenește ușor. 6. Adăugați usturoiul , ardeiul iute și le pră jiți 1 min, amestecând. 7. Adăugați roșiile, sărați , reduceți focul și fie rbeți pe foc mic , până ce obțineți un amestec de consistența unui sos , c irca 10 min. 8. Pe timpul gătirii sosului , încălziți restul de ule i într-o altă tigaie ma re, pe foc mediumare. 9. Adăugați cuburile de vinete fără să le îngrămădiți ( gătiți în etape , dacă trebuie ). 10. Sărați și piperați și prăjiți până ce vinetele sunt rume ne , circa 5 min. 11. Transfe rați vinetele prăjite în tigaia c u sosul și puneți deoparte pe foc mic. 12. Între timp , fierbeți pastele într-o oală mare cu apă fie rbinte sărată. 13. Diluați sosul cu apă de la fiertul pastelor. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 181/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 14. Scurgeți pastele , le puneți din nou în oala în ca re au fie rt și a dăugați sosul, amestecând. 15. Adăugați brânza mozzarella și brânza rasă. 16. Presărați c u oregano și se rviți în farfuriile calde. Tabe l de valori nutrit ive Valoare nutritivă pentru o porție (510 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 550 21 g.


7 g. + trans. 0,3 g. 20 mg. 480 mg.

39


74 g. 8 g. 8 g.

25 30


20 g.


32

20

45 40 20

Fier

20

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2½ porții Produse cerealiere : 2¾ porții Lapte și înlocuitori : 1 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Acid pantotenic Sursă bună de : Calciu Cupru Fier Sursă excelentă de : Fibre Magneziu Mangan

Vitamina B1

Vitamina B2

Folacină Niacină Vitamina B6

Vitamina C Vitamina K Zinc

Fosfor Potasiu Seleniu

Vitamina A Vitamina E



43. Compot de rubarbă Rubarba este consumată ca fruct dar este vorba de fa pt de o legumă , din care doa r tulpinile sunt comestibile. Ea este bogată în potasiu și conține Vitamina A , C și Calciu. Schimburi diabetice :  ½ Alte gluc ide ; 4 porții Scurgere lichid 12 h / Pre parare 10 min / Gătire 20 min 45 calorii / porție Ingredie nte 5 tulpini de rubarbă (500 g) 2 linguri (26 g) de zahăr 2 linguri (30 ml) de apă Înainte de a începe Această rețetă utilizează foarte puțin zahăr. Puteți adăuga zahăr, la nevoie, pentru a neutraliza gustul ac id al rubarbei. Mod de pre parare 1. Spălați tije le de rubarbă sumar și le c urățați doa r dacă sunt prea fibroase ( procedați c a la țe lină, urmând fibra ). 2. Tăiați rubarba în bucăți de circa 1,5 cm și le puneți într-un bol cu zahărul. 3. Lăsați să se odihnească în re frige rator timp de cel puțin 12 ore . 4. Transferați rubarba cu tot cu suc într-o c ratiță. 5. Adăugați apa, acope riți și fierbeți pe foc mediu - mic, cam 20 de min, amestecând din timp în timp, până ce rubarba a fost complet fiartă. 6. Lăsați să se răcească și serviți la temperatura camere i. Observații Compotul se păstrează 7 zile la frigide r sau 3 luni la congelator. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (120 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol Sodiu Glucide Fibre

Cantitate 45


0,2 g. 0,1 g. + trans. 0 g. 0 mg. 4 mg.

0 0

11 g. 2 g.

4 7

0


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Zaharuri Proteine

7g. 1 g.


2 15 8

Fier

2

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1½ porție Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Colesterol Slab în : Sodiu Sursă de : Calciu Mangan Sursă excelentă de : Vitamina K

Grăsimi saturate

Grăsimi trans

Potasiu Vitamina C

44. Supă de legume cu sos pisto Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 1½ Le gume ; ½ Carne și înlocuitori ; 1½ Materii grase 4 porții Pre parare 45 min / Gătire 1 h 10 min 260 calorii / porție Ingredie nte 500 g boabe roșii de fasole verde , sau altă culoare 1 3/4 cană fasole/bob verde , cu capete le păstăilor eliminate (180 g) 2 roșii (240 g) 1 cartof (200 g) 1 dovlece l , întreg (130 g) 1/2 ceapă (100 g) 1/2 praz (150 g) 2 lingurițe de ulei de rapiță (10 ml) 25 frunze de busuioc proaspăt ( 3/4 cană ) 2 căței de usturoi 1 1/2 lingură de ule i de măsline (23 ml) 50 g tăiței ( 7 linguri) 4 linguri de parmezan ras (12 g) sare după gust pipe r după gust ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 184/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Înainte de a începe Dacă fasolea verde boabe nu este disponibilă puteți folosi boabe de fasole albă din conservă ( 1 cană de fasole în conse rvă corespunde la c irca 500 g de boabe de fasole verde). Rezultatul nu va fi ace lași dar veți salva 30 de minute de dezghiocat fasole !!! Mod de pre parare 1. Dezghiocați fasolea verde și puneți boabele de fasole într-o oa lă . 2. Acoperiți cu apă sărată și începeți să le fie rbeți cu 30 de min îna intea ce lorla lte legume. 3. Curățați și pregătiți le gume le . 4. Tăiați și eliminați capetele păstăilor pe ca re le rupeți în patru . 5. Tăiați roșiile în cuburi grosiere . 6. Tăiați și eliminați capetele dov lecelului pe care-l lăsați întreg. 7. Tocați fin ceapa și prazul . 8. Încălziți uleiul într-o oală , pe foc me diu. 9. Căliți ceapa și prazul 2-3 min, amestecând . 10. Adăugați cuburile de roșii. 11. Sotați 3 min apoi adăugați fasolea verde , cartoful c uburi și dovlece lul întreg . 12. Sotați totul 4-5 min , amestecând . 13. Adăugați boabele de fasole fie rte împreună cu apa în ca re a u fie rt ( sa u boabele de fasole din conservă, c lătite și scurse ) apoi completați cu a pă fie rbinte pentru a acoperi toate legumele , din abundență. 14. Aduceți la fierbere, sărați și pipe rați , acope riți și fierbeți , pe foc mic, timp de o oră. 15. Amestecați până la fund, din timp în timp , cu o lingură de lemn. 16. Pe timpul când fierb legumele , pregătiți sosul pisto : Scoateți tulpinile din busuioc , ște rgeți frunze le c u un prosop ume d și le uscați între două foi de hârtie absorbantă. Curățați cățeii de usturoi . Puneți frunzele de busuioc și usturoiul în bolul robotului de bucătărie ( sau într-un mojar dacă nu aveți robot sau pre ferați așa ) . Adăugați o lingură de ulei de măsline și mixați pâ nă ce obțineți o cremă . Sărați după gust. 17. Când supa este fiartă , zdrobiți dov lecelul , cu ajutorul unei furculițe , pe ntru că el va fi liantul supei. 18. Adăugați puțină apă dacă supa este prea groasă pe ntru a fie rbe în ea pastele. 19. Puneți în oală paste le pe care le fierbeți al dente, adică circa 7 min. 20. Se rviți imediat, pentru că pastele au tendința de a se umfla și vor absorbi supa. 21. Puteți vărsa sosul pisto direct în supă sa u puteți vă rsa doa r jumătate din cantitate, cealaltă jumătate aducând-o la masă , separat, într-o sosie ră , pentru ca fiecare comesean să se se rvească, după plac. 22. Se rviți parmezanul separat , într-un bol mic din stic lă . Observații Această supă se păstrează 7 zile în frig ide r și până la 4 luni în congelator. Nu vom adăuga paste înainte de refrigera re sa u congela re , ci doa r ma i târziu , în momentul reîncălzirii supei. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (330 g) excluzând ingrediente le facultative



Denumire

Cantitate 260


8 g. 1,5 g. + trans. 0 g. 0 mg.

13 8

320 mg. 40 g. 8 g. 5 g.

13 13 34


9 g. 35 35

Calciu Fier

10 15

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2½ porții Produse cerealiere : ½ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : ¼ porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Colesterol Sursă de : Acid pantotenic Calciu Sursă bună de : Cupru Fier Niacină Sursă excelentă de : Fibre Folacină Magneziu

Adaos de zahă r Grăsimi saturate Vitamina B1 Vitamina B2

Zinc

Fosfor Seleniu Vitamina B6


Manga n Potasiu Vitamina A

Vitamina K



45. Pateu chinezesc vegetarian Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 1½ Le gume ; 1½ Materii grase 6 porții Pre parare 25 min / Gătire 30 min 350 calorii / porție Ingredie nte 5 cartofi ( 1 kg) 1 1/2 ceapă (300 g) 16 ciuperci champignon de Paris (220 g ) 2 linguri ule i de măsline (30 ml) 460 g tofu tare (2 1/4 căni ) 3/4 cană roșii în conservă ( cuburi sa u zdrobite)- 200 g 2 lingură pastă de roșii (30 ml) 1 lingură de sos Worcestershire (15 ml) 1 cană supă conce ntrată de legume (250 ml) 1 cană mazăre congelată (120 g) 1 cană lapte parțial degresat , 2 % grăsimi (250 ml) 2 linguri de unt fără sare (28 g) pipe r după gust sare după gust Înainte de a începe Pentru porții individuale , alegeți o tavă care , odată umplut pe trei sfe rturi , să conțină circa 375 ml, adică 1 cană și ½ . Mod de pre parare 1. Pre încălziți c uptorul la 200 °C . 2. Tocați fin ceapa , tranșați fin ciuperc ile. 3. Curățați cartofii îi tăiați în două și-i fie rbeți 20-25 min pâ nă sunt moi ;îi scurgeți bine și-i puneți deoparte. 4. Tăiați tofu în c ubulețe. 5. Încălziți uleiul într-o tigaie pe foc mediu-tare . 6. Căliți ceapa tocată până devine transluc idă, cam 3 min. 7. Adăugați cuburile de tofu, și le sotați 2-3 min amestecând, pâ nă ce sunt puțin colorate. 8. Apoi, adăugați roșiile cuburi, c iuperc ile , pasta de roșii , sosul Worceste rshire și supa concentrată. 9. Aduceți la fie rbe re. 10. Adăugați mazărea congelată și lăsați să fiarbă încă 4-5 min. 11. Sărați și piperați . 12. Luați de pe foc și vărsați amestecul într-o tavă ma re . 13. Puneți lapte le într-un vas pe ntru mic rounde. 14. Adăugați untul și încălziți vasul la microunde la pute re medie -îna ltă până ce laptele este foarte fie rbinte. 15. Adăugați cartofii și faceți un p iure de consiste nță c remoasă. 16. Sărați și piperați după gust. 17. Acope riți amestecul cu tofu cu lingurile de piure , având grijă să ega liz ați stratul. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 187/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 18. Coaceți în centrul c uptorului , pâ nă ce compoziția prinde o c uloa re rume nă, adică c irca 30 min. 19. Se rviți . Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (430 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire Calorii Lipide Grăsimi saturate Colesterol

Cantitate


350 13 g. 4 g. + trans. 0,2 g. 15 mg.

21 21

220 mg. 43 g. 4 g.

9 14 17


9 g. 17 g. 35


35 20 20

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¼ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : ¼ porție Carne și înlocuitori : ½ porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Vitamina B12 Vitamina D Sursă bună de : Acid pantotenic Calciu Fier Sursă excelentă de : Cupru Folacină Magneziu Mangan

Vitamina E Vitamina K Fibre Fosfor Vitamina B2

Vitamina C Zinc

Niacină Potasiu Seleniu Vitamina A




46. Pulpe de rață cu fructe uscate Schimburi diabetice :  1½ Fructe ; 1 Legume ; 2½ Carne și înlocuitori ; 2 Mate rii grase 4 porții Pre parare 30 min / Gătire 1 h 300 calorii / porție Ingredie nte 4 pulpe de rață (1 kg) sare după gust pipe r după gust 1 ceapă roșie (150 g) 2 morcovi (200 g) 32 prune uscate , fără sâmburi( 1cană) 16 caise uscate (2/3 cană ) 1 1/3 cană de supă conce ntrată de pui (330 ml) Înainte de a începe Păstrați farfuriile de se rvire la cald deasupra unei oa le cu apă fierbinte, pe ara gaz. Mod de pre parare 1. Pre încălziți c uptorul la 200 °C . 2. Puneți pulpele c u pie lea în jos într-o tiga ie suficie nt de ma re ca să cuprindă toate ingrediente le. 3. Puneți tigaia pe ochiul de aragaz și încă lziți la foc mediu. 4. Rumeniți ușor și uniform pulpe le, cam 20 de min. 5. Asezonați de sare și piper, după gust. 6. Între timp pregătiți legumele : tocați ceapa grosier și tăiați morcov ii în c ubulețe. 7. Când pulpele sunt bine rumenite , le întoa rceți și le sotați 1-2 min, a poi le puneți pe o farfurie . 8. Eliminați toată grăsimea din tigaie , c u excepția unei cantități de o lingură ( Puneți grăsimea eliminată într-un recipient și o păstrați în frigide r : poate înlocui untul sau uleiul într-o altă rețetă ). 9. Adăugați legumele în tigaie. 10. Sărați și piperați . 11. Le căliți , amestecând din timp în timp, până ce legume le încep să se rumenească , cca. 10 min. 12. Puneți din nou pulpele în tigaie , c u pie lea în sus, a dăugați fructe le uscate și supa concentrată . 13. Nive lul supei conce ntrate nu trebuie să de pășească jumătatea înălțimii pulpe lor . 14. Aduceți lichidul la fierbere , apoi puneți totul în ce ntrul cuptorului. 15. Fierbeți 30 min, apoi scădeți căldura la 175°C și continuați gătitul pâ nă ce ca rnea s-a frăgezit și lichidul a scăzut, alte circa 30 min . 16. Se rviți pe farfurii calde. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (230 g) excluzând ingrediente le facultative ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 189/P a g i n a


Denumire

Cantitate 300


9 g. 3,5 g. + trans. 0 g. 70 mg.

14 17

85 mg. 37 g. 6 g. 29 g.

4 12 24


21 g. 70 10

Calciu Fier

4 25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 2¾ porții Produse cerealiere : 0 porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1 porție Fără : Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Folacină Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Fier Fibre Sursă excelentă de : Niacină Potasiu Seleniu

Adaos de zahă r Sodiu Manga n

Vitamina C

Magneziu Fosfor Vitamina B1 Vitamina B12

Vitamina B6 Vitamina E

Vitamina A Vitamina B2 Vitamina K

Zinc



47. "Pasta e Fagioli" [Rețetă fără gluten ] Supă groasă de fasole și orez ( Versiune fără glute n ). Ca aproape întotdeauna când este vorba de bucătăria ita liană , există ma i multe versiuni ale unei rețete , folosind întotdeauna ce l puțin 2 ingrediente principa le : « pasta » și « Fagioli » (ceea ce înseamnă fasole sa u bob). În această versiune fără gluten, pastele sunt înlocuite cu orez. Schimburi diabetice :  2½ Fecule nte ; ½ Legume ; 2 Carne și înlocuitori ; 3 Mate rii grase 6 porții Înmuiere 8 h / Preparare 15 min / Gătire 45 min 430 calorii / porție Ingredie nte 2 1/2 căni fasole colorată , uscată(400 g) 1 ceapă (200 g) 2 căței de usturoi 2 ramuri de rozmarin proaspăt (10 g) 1 lingură de unt fără sare (14 g) 2 linguri de ulei de măsline (30 ml) 4 căni supă concentrată de pui (1 litru) 2/3 cană orez cu bob rotund (130 g) 6 linguri brânză parmezan,ras (18 g) 3 linguri ule i de măsline e xtra virgin (45 ml) sare după gust Înainte de a începe Înmuiați fasolea pe timpul nopții. O oală sub presiune vă va fi foarte utilă pe ntru a reduce timpul de fie rbe re al fasole i de la o oră la 18 min. Un mixer sau un robot culinar vă va fi foarte util pe ntru a reduce fasolea în piure. Mod de pre parare 1. Fierbeți fasolea uscată fie timp de 18 min. în oa la sub presiune , fie într-o c ratiță timp de circa 1 oră. 2. Scurgeți și puneți deoparte fasolea și eliminați lichidul . 3. Pre gătiți ceapa și usturoiul . 4. Tocați ceapa grosie r și mărunțiți usturoiul . 5. Încălziți uleiul de măsline și untul într-o oa lă pe foc me diu-mic. 6. Căliți ceapa și usturoiul 2-3 min, apoi a dăugați rozma rinul și lăsați să infuzeze 3-4 min pentru ca totul să fie bine parfumat , având grijă să nu se a rdă. 7. Adăugați tre i sferturi din fasole , supa de pui și fierbeți 5 min pe foc me diu, amestecând din timp în timp. 8. Eliminați rozmarinul și pasați totul cu mixe rul sa u într-o mașină de măcinat le gume. 9. Re puneți totul în oală. 10. Între timp , fierbeți orezul de o parte , apoi adăugați –l în oală. 11. Adăugați restul de fasole și încălziți totul 2-3 min. ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 191/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 12. Lungiți supa concentrată c u apă dacă supa vi se pa re prea groasă. 13. Se rviți în boluri , adăugați parmeza nul ras și un fir de ulei de măsline extra virgin. Observații Această supă se păstrează 5 zile în frigide r și până la 4 luni în congelator . Nu adăugați orez înainte de congelare , c i mai târziu , în mome ntul reîncălzirii supei. Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (400g) excluzâ nd ingredie ntele facultative Denumire

Cantitate 430


13 g. 3 g. + trans. 0,1 g. 5 mg.

20 15

490 mg. 61 g. 17 g.

20 20 68


1 g. 19 g. 2 4

Calciu Fier

10 30

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: ½ porție Produse cerealiere : ½ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 1¼ porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Acid pantotenic Calciu Sursă bună de : Cupru Sursă excelentă de : Fier Fibre Folacină

Seleniu Vitamina B2


Niacină

Vitamina E

Magneziu Manga n Fosfor

Potasiu Vitamina B1 Zinc



48. Mic dejun "Atlanta" Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; ½ F ructe ; 1 Lapte și înlocuitori ; ½ Carne și înloc uitori ; 1 Materii grase 4 porții 410 calorii / porție Cantități 4 piersici sau alte fructe de sezon (600 g) 8 felii de pâine , grâu integral, prăjită (240 g) 4 linguri de unt de arahide (60 g) 4 căni lapte parțial degresat, 2 % grăsime (1 litru)

Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (460 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate 410


13 g. 4,5 g. + trans. 0,3 g. 20 mg.

20 25

500 mg. 57 g. 7 g.

21 19 29


37 g. 19 g. 20 15

Calciu Fier

35 20

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1¼ porție Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : 1 porție Carne și înlocuitori : ½ porție Fără : Adaos de zahăr Slab în : Calorii

Colesterol

Grăsimi saturate


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Sodiu Sursă de : Vitamina C Sursă bună de : Acid pantotenic Cupru Fier Sursă excelentă de : Calciu Fibre Magneziu Mangan Niacină

Vitamina K Folacină Vitamina A Vitamina B6

Vitamina E

Fosfor Potasiu Seleniu Vitamina B1 Vitamina B12

Vitamina B2 Vitamina D Zinc

49. Mic dejun "Boston" Schimburi diabetice :  2 Fecule nte ; 1½ Fructe ; 1 Lapte și înlocuitori ;

4 porții 420 calorii / porție Cantități 4 porții de crupe (Rețeta 50) 4 felii de pâine, din grâu integral, prăjite (120 g) 2 linguri de brânză dulce de vaci (18 g) 4 banane , sau alte fructe de sezon (600 g) 4 căni lapte parțial degresat ( 1 litru) Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (580 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate


420 10 g. 4,5 g. + trans. 0,2 g.

15 23


25 mg. 280 mg. 69 g.

12 23


7 g. 31 g. 17 g.



29

15 15 30 20


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 1 porție din această rețetă echiva lează cu : Legume și fructe: ¾ porție Produse cerealiere : 2¼ porții Lapte și înlocuitori : 1 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Fără : Adaos de zahăr Slab în : Calorii Colesterol Sursă de : Cupru Sursă bună de : Acid pantotenic Fier Sursă excelentă de : Calciu Fibre Magneziu Mangan

Grăsimi saturate Sodiu Vitamina C Folacină Niacină

Vitamina A Zinc

Fosfor Potasiu Seleniu Vitamina B1

Vitamina Vitamina Vitamina Vitamina

B12 B2 B6 D

50. Crupe 4 porții Pre parare 5 min / Gătire 10 min 120 calorii / porție Ingredie nte 1/3 cană de fulgi de ovăz (130 g) 3/4 căni apă (700 ml) Un vârf de cuțit de sare Mod de pre parare 1. Puneți ingredientele într-o cratiță . 2. Aduceți la fie rbe re, amestecând. 3. Luați vasul de pe foc, acoperiți și lăsați să se odihnească 5 la 7 min. 4. Serviți .

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 0 porție Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : 0 porție Carne și înlocuitori : 0 porție Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (200 g) excluzând ingrediente le facultative ©T extele din aceas tă luc rare nu pot fi reproduse s ub nici o formă fără aprobarea autorului s au al administratorului site - ului www.retetemaxim.ro .Fotografiile aparțin s ite- ului www.s osc uisine.com. C omenzi la email : contac t@ retetemaxim.ro 195/P a g i n a


Denumire

Cantitate 120


2 g. 0,4 g. + trans. 0 g. 0 mg.

3 2

4 mg. 21 g. 3 g. 1 g.

0 7 13


4 g. 0 0

Calciu Fier Fără : Colesterol Grăsimi trans Slab în : Grăsimi saturate Sursă de : Fier Fibre

2 10

Sodiu Adaos de zahă r

Fosfor Seleniu

Vitamina B1

51. Mic dejun "Dallas" Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 1½ Fructe ; 1 Lapte și înlocuitori ; 1 Ca rne și înloc uitori ; 1½ Materii grase 4 porții 470 calorii / porție Cantități 4 me re (700 g) 4 ouă mari. ochiuri 8 felii de pâine, din grâu integral, prăjită (240 g ) 1/4 cană de margarină (55 g) 4 căni lapte degresat, 0% grăsimi (1 litru) Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (530 g) excluzând ingrediente le facultative



Denumire

Cantitate 470


16 g. 3,5 g. + trans. 0,1 g. 230 mg.

25 18

580 mg. 63 g. 7 g. 42 g.

24 21 28


22 g. 35 10

Calciu Fier

35 25

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1¼ porție Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : 1 porție Carne și înlocuitori : ½ porție Fără : Adaos de zahăr Sursă de : Vitamina C Sursă bună de : Cupru Fier Sursă excelentă de : Acid pantotenic Calciu Fibre Folacină Magneziu Mangan Niacină Fosfor Potasiu Seleniu Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B12 Vitamina B2 Vitamina D Zinc

Vitamina E Vitamina B6 Vitamina K



52. Mic dejun "Grenoble"

Schimburi diabetice :  1½ Fecule nte ; 1½ Fructe ; ½ La pte și înlocuitori ; ½ Carne și înlocuitori ; 1½ Materii grase 4 porții 410 calorii / porție Cantități 4 me re, sau alte fructe de sezon (700 g) 8 felii de pâine, grâu integral, prăjite (240 g) 4 linguri de unt de arahide ( 60 g) 1 2/3 cană iaurt natural cu 2 % grăsimi (400 g) 1 cană fragi sau alte fructe mici de pădure (150 g) 2 1/2 linguri de semințe de in, măcinate ( 28 g) Tabe l de valori nutritive Valoare nutritivă pentru o porție (360 g) excluzând ingrediente le facultative Denumire

Cantitate


410 12 g. 3 g. + trans. 0,1 g.

19 16


5 mg. 470 mg. 64 g. 9 g.

20 21 38


37 g. 17 g.



2 45 25 20

1 porție din această rețetă echivalează cu : Legume și fructe: 1½ porție Produse cerealiere : 1½ porție Lapte și înlocuitori : ½ porție Carne și înlocuitori : ½ porție Fără : Adaos de zahăr ©Fotografiile şi textele din această lucrare nu pot fi reproduse sub nici o formă fără aprobarea autorului sau al administratoru lui site-ului www.retetemaxim.ro . Comenzi la email : [email protected] 198/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Sursă de : Acid pantotenic Sursă bună de : Calciu Cupru Sursă excelentă de : Fibre Folacină Magneziu Mangan

Omega -3 Vitamina E Fier Vitamina B1


Niacină Fosfor Potasiu Seleniu


©Fotografiile şi textele din această lucrare nu pot fi reproduse sub nici o formă fără aprobarea autorului sau al administratoru lui site-ului www.retetemaxim.ro . Comenzi la email : [email protected] 199/P a g i n a

Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 DENUMIRE ARTIC OL Diabetul ș i consecințele acestuia

PAGINA 2

Să înțe legem diabetul Tipurile de dia bet Complicațiile diabetului Factorii de risc ca rdio-vascular

6 7 9 15

Supraveghe rea inimii Alte patologii vascula re Supraveghe rea propriului diabet

16 18 20

Înțelege rea propriei glicemii Carnetul de Auto-supraveghe re Tratarea dia betului

22 25 27

Alimentația diabeticului Zaharurile simple,complexe, rapide , le nte şi fibre le a lime ntare… Indexul glicemic –utiliza rea practică Tabe lul compoziție i a lime ntelor

31 38 41 46

Esențialul alime ntație i diabeticului Îndulc itorii Cum pregătiți insulina pentru injecta re?

57 61 71

Injectarea cu stiloul de insulină Alege rea zonei în care injectăm insulina Copii şi adolescenţii diabetic i

73 75 79

Adolescenții Țigă rile Sexualitate Alcoolul

81 83 84 85

Drogurile Mișca re,mișcare,mișcare… Condiționarea, concentrația și conse rvarea insuline i

87 89 99

Injectarea de insulină : Principii Rețete din bucătăria bolnav ului de diabet Supă-cremă de morcovi cu portocale și ghimber

101

Ciorbă de orz cu carne Supă de linte și spanac, c u c urry Mâncare de pește c u cartofi, la c uptor Hamburger vegetarian

110 112 114 116

Supă-cremă de mazăre Paste cu creveți, roșii și busuioc Bază de usturoi și pătrunjel

118 120 122

Salată marocană de năut și roșii Cremă de tofu c u fructe de pădure Salată c remoasă de varză

123 125 126

"Paella" rapidă cu creveți Medalion de porc și papate Supă mexicană de legume Fajitas de vită

128 130 132 134

Supă-cremă de mărar Pad thaï Fajitas de pui

136 138 140

108


Ghidul bolnavului de diabet - Bucureşti 2010 Tă ieței Singapore Supă cu pâine și varză

142 144

Biscuiți cu ghimbe r Salată de avocado și andive Căpșuni cu lămâie și oțet balsamic

146 148 150

Supă de porumb Salată de mărar Vinegreta c lasică Ouă tari cu pudră de curry

151 153 154 155

Sosul bunicii, c u adaos de curry Cremă de broccoli Salata de castraveți și morcovi à la Thaï

157 158 160

"Gra nité " de pepene Gulaș de pui Supă orientală de pui c u legume

161 163 165

Midii à la thaïlandaise Lasagna cu sos de roșii Sosul de roșii al mame i Caise cu scorțișoară

167 169 171 172

File de pește prăjit , pe orez c u lămâie Mâncare înăbușită de v ițel cu legume Salată ve rde și ridic hi cu arpagic

174 176 178

Cupă de fructe cu smântână Paste cu vinete Compot de rubarbă

179 181 183

Supă de legume c u sos pisto Pateu chinezesc vegetarian Pulpe de rață c u fructe uscate

184 187 189

"Pasta e Fagioli" [Rețetă fără gluten ] Mic dejun "Atlanta" Mic dejun "Boston" Crupe

191 193 194 195

Mic dejun "Dallas" Mic dejun "Grenoble "

196 198

Alte luc rări se pot coma nda pe site : www. retetemaxim.ro !


Ghid Diabetic Zi Cu Zi

Recommend Documents