C OL EC ŢIA
HUM Cărţi ndamntal al gândirii fosofc md rmânş ş univrsa
Colecţia ATHENAEUM Coordontor ADRI ARGA
Fredrich Nzsce, hsh m gsh (1873) fred K6er Verag i Lepzg © Editura DACIA. oate dreprile asura cti vriu vate Edtri "Daca
FRIEDRICH NETZSCHE
NAŞTEA FILOSOII ÎN PC RGDI GC Traduce şi note de MIRCEA V ĂNESCU Stuiu intouctiv de VASL SCĂ
ETUR C CU
Cope a ol ee de MCEA B AC
B 97 0 726 1
STUDIU ITRODTIV
enu detin itori a utii euoene moee Fried i Niete ( 1 844- 1 900) râne ua di n întăie ee mai pro e evoi a gdiri i eopene in a oua umătate a eoui tet e a ad o manieă noă e ooae mai ibeă emeie ae ae cărei ăăini time î tag ev e e mai totdeana in o e or mai o nree apte e viaă ivt in t de vedere a evoie de anam a oe eopene N ethe epei ntă ter bi dm de inteo gaie e drm deer inat de ăte motenrea a ntiă i a o u mi e ni i de e tn i m - e ae om eropean e aă angajat ân ă în preent 1 oi ia în are -a itat iet e aă de ete roe itoi etecariie ită eae ea adeieHege aeată me urae cea care ia nivea obgat ăi poiiiiporii poiia na menta ă n rapot toia rebie m enionată de l a înep t ooi a e ex tă n atitdine a aă de itorie a eo doi mai gândito i nerâd nt-n ia eot ă mbăiee ntegu proe to a ome nr de până a e in epetiva oo ă e o eă proria a on ie Hege vee în itoie o evie aţionaă ae ăei momente n nma vin n uă a tu c i i povi n n in at potivit nei nece ităţi intee o pi i De pe aeată arg ă atormă teoet iă Hege oate o on uie o timită e dă n en oitv itorie a ându ău iee aat e îni întn moment e răei euoean a piitaităii eoene înteinde piio teri tuaă a odentu n nme e aetei eevaăio eeevaare aă ă adă b ă negaie a upa prentu d pete bod ţii e tă eaă i nem nd omu a na n ee mai aci onveini terioe ee ae a n at extena a e până atn Hege Nietche ut împenă ontina itoiă ce e ntoace şi reeteaă apa ntegi teut a Oi entui pen t ai apea vaoar ea doi e teaă de ieat în ea prmi o gânditori
k La phosophe de Netzshe P e d de M 196 9
a Greiei amândoi unt era\iteieni. Raoul dintre Hege i Nite ae a d nte n a are aeptă t ot i n nu ae o ă t 2 Î n a t o ntex e are î une a dioz iţie o to ri ată în en unver a atâ e arg Ni tzhe a pae în aţa majorităţ ii o etatoil or a geni al d iaoti an a deaen ei ar a n oit în adr ctu ii roe n. " Între aeată ct ră atua ă i ltur a de a ltădată, N tz ch ată a l
îne ară ă regăeaă v eiabil x igne ale nei ul r na al ad ă ae unei cu ltri care s ăI m odez şi să -I formze pe o m în oaia sa ma nă:
oir i Cr t a a a omei ntemorane a ultr e te îna d a i a urm a urme i o itiă a ormi onteorane a uman l i otrvi t diagni i Nith a ea pe a r aă najaă u tura eoe ană ete na m ănată nuroa erori are în o nv ta o âră întro ndătură mp erat v major pe e î mpune o n ii l metai a x iten i Viaa et a aea ta ă e trăită la ea a n o de te ni n tină Aa ta Îneamnă a răi pl na viaa ai a m x ă înă doă di i aor pe ar oml are de treu pet a a ău vital ă poa tă anora den v ai În aea tă u me i a preen voa e retini a l etrag p om di ai i a aaa deptândui voina de a ră ătre uma eaată de din coo d i ar negli ând pe a cm pnt Îi Îndrmă ău eo de o e ătr treut ietce p eeaă În avoarea eanÎntregul ui creator al v ie e en a e aigura pe ine are a o rimă oui angajarea în temporalitat ama n aet a a lutei ie u moara e în rgera timuli altaă ann Viaa ca a uni rmanen t generă ri Viaa tbue o nt n ă o ă repro dcă p ine de pre er ă În xempa ee e ep ge l uai prin acetea V iaa potenată a maiu m devin e eteă ă m vinge moea Conet u de gni tăâtor ntr oneia u th ntte rumu gândii ae ăre ideea d aom e încnaă ă o o Geniul on tit ate i in trumen a are a p ă odl rator al e itn i Viaa pnt ru a e onerva e i n Ce a altă a ă ae e îmbie r nci iu i meta a V eii în tendin a a e a e on in e evaar a in imp rgi l d in aa ior roita ra aout upra i atem oral are înaă enomen vie i ea o ualităi torie Aeată mprerare et ea ae detrmnă oa Niete în avoaea eabiităii imeni miti abanda a ema geniu i ea gă die de ea a ri gn l i nd pu e i i nguul capabi a proea a o et a rare a reg i u prit a p oi mitlui
idem 9 K L, e Hege Pas, Gamad, 969 6
Aee eemente ae îi meteaă oa vne ooă a n iehe n doa n adve a a o itoe a o ee e e om e ă e gei te ae noateri e e v e a e ânu e om e me ământat a ro b em at i e en t i Da e va ataa ae und ame nt tua a ont ne e i ne a mii modee ae e te tom ontitut in ahii eive de a i umn imu o evt ti e ng- ee ână a omu omant tot ogevit i aeta ae i-a aat înu nnaea în tem egeian în a ăra toa eentă iniau ogan a eve ni ii Ra ni nve a e Uta ea ie e oe ată e et he m via n a oă i o ganm atâă nu nma e umină e îtunei n om ae vea eâ ă mtă ît-n e nma i nuai to a eăna u n ae a ot it ă e eaă e omn ' n genea o a ete e e n a ua-temoaă a at ă a a antiiomui ă eine tema ol u eronată toie in ae g ea a t ebue ă aet e Î ea ei e eouă domen u ateo t e eu aea a aă e eonaită oet nu n nte eu en v itoie rea onei in nevoia de-a aa o no uă ateta a gener a ui t i n nteetaea a aate to inivdua onet nd oa o eeie a geneauu i tii eonaităe vate "i onett în ae ae Conda naa deenea onom întua naii e u ne v u ni an oe doa t D tau eteătu tnu (Bdnghite hoenhaue t oou mode Wagne t u mode tm i do în gene a ti eona tă gena e a ate Că et e vede mae gu i oe ao ae înt otdeana d n oti a unu mod de eetae uatoi C toată aveu nea i Niethe aă e toim de e eu tudi i o to e tia a a een i nu e oate i ea de re t ree nt o eă o m o ee tvă e a îngută ent a vi ito de ma ooi e are de tin î reevă omeni ă e on tu a ă e v e te e ă
Di me ina teu e een tebieim n adueeea onto aăti n a eent tuu iui egeate unoateea ea îneaă d de În en nve i n en t o măii t de a înţe ege ma on de n ae umbee ae a aa tetui eoânu- înte anmite mite ooiie ateăe e tană a ae mamu tadona a uu ant tate a N ethe vea ă eaă aevăata magne a eo i geo omae a
Nezse,
Vom Nuzen un Nae e H so e as Leen În Werke (Tasen Asgae Le zg Nauma Veag 1 906 o 1 10 H. Hasse Das Problem des Soates bei Fedch Netzsche, Lezg, eag von Fex Mene,
7
eu u o om lm âd e o e c coiuie do răi n iao iee u ăee ă o cuoare ecuului de dg re cuului p mpl u d tdul ma po d mi atei iciăii v ă m lgă o ată ima gie i t e s e pul i u l n pl aă di omporeate ăt e o o ă ţelegere a ui i vede o pă dr ma poim oc ii oem por copaie aticit mp e a egel gea eculu bă ce de peent c p ca e aea di ă i proi ă topcv ie e l e i ide l l itc nu ma d l o cuoate recul i ât m pop d dvăl e e dobândet popee de iţa preeu
et ve ite rp o me n ioi cor e a it ă i pr eciv metaă g eeră e n e iatl Veţii i al egnelor i od de del e coae pe care le pe dpoii vot e ol ogie i le di po 864 ie c e e t i i teoogi oogi ă Univ ie d o - de es coe g P Deu e 1 845 9 9) bu itoic looei inde e ot nuâu l po l Uv ri a di Lei pg ueă ril e poeor i iri W elm sooi prma aoite mar d e td l e Geni i de un ime ori ţi î dome - di c i vie oe e gomi e al li Te ogni s rca li mo ide l i vore lcră r doxo gre a l i D ogene Le io a tr t o n pr ival tăţi d nr Homr i ei od a r dgă i o reomndr poeo ui său l i du 869 cedr de ei t vriă ţi i Be A lo i e n moo gr al l i i c v ă mi tât d piă âd te va do r de o p ăă d c n peţ pr mar ă t e proce - prt o tâă poeor univritr 6 ţ de dei re "ome o log ă tec di o o d si e i pge o rte mea oc onând n doar manet voe ti ic i i pogrm uni tivtăţi lo loge e î peim erul uei onpţ oo e d o o dă o ouă viue pr anăţii ie îă a modor i miloelo de o erea pem vor peru o eor d o aup i ăţi gene Concpţ oo ă âău et ce e ă ub p i l gâdi i i openaer c deven domntă mitaa gană ă a
8
A h zsch. der Kuer nd dr enr ua Fomann p
tâpia n să ezistenţa medii o uni vestae este pătunsă e n n ou sens a eesu i cae asă să ăzbată a spa fa tocmai esaj ed ucatv a v i eci i n nvă ămât său u va adc în coninua p ata stu o casice dovezi ae o ed seci ce ntoace spatee vieţii ci nceaă să foez oamen cae să poată săd exigeţa mai nată a o eoui con sctve c ca acte sistematic şi s ntet c î sens mod u e a î indică activtatea osocă a i hopae nteată acesi pan genea d inte ii pent etsch e o oga cască se mai poate poo i n st d ii stoic e amăute căc "aş a ş e a se scdă nto ue p in de coi şi c ipu ntnec ateg ca e e du na ee aâmoase ncă ş de nstăcitoa evi ndecat şa poveste cosoa to despe ie mn ez ieşti nei ţăşt i 7 minate ndepătate abaste feicite Nietzsce şa ceiat dscs agua ntun fe cu aevăat ice ndia căc eşin din gaiţ e stâmt ae stcti specatăţ optează avoaea dshideii osoce a ooii a sice "Atâ Toşi teb să mai adaug câtea uvint easpa mai sona Oa e a at ej ast i disc s mă a jsia D s ş p ui o og să tâng scopu să ai o sae ş dmu de ăt e n foa e st ân ă a une pos de einţ şi iată ei c fa aeasta atuci când ntoc o popoziţie a i eneca: iosopia acta st qa p oog ia t 8
icp iie novatoa e mateie ae i Nietce tezesc ooziţia c o acadeice cantoate e poziţii cosvatoae cae nu vă cu oci bni ndăe i e tâău coe g epzentant a opi ni lo ad vese va şi ic von amowitendo ae s-a ips apo ca u di n nume e c e ma i mi ae oogie cas c de otd ana Otiităe se vo edscide n t- mo d şi ma i ţş pub caea n 1 872 de ăt ie sce a ucă i N tgd. opeătână ssţinută de nşt ii esduc mt apăee dpacente ecât stita sa sn-o ecia itate etzs şiambţ pope ăsto e nto pobă cen aă a oogi ei casice : oginea taged ie i Legătua "aşte i tagi i cu sea de gândie ână ui i etzse e acu este evdetă ocate pe cae vzează ncuătoaea iti a i iece nşat ca aiona ist ti-D onysos este toto dată ş dşmanu i gice i pi aceta dve ed iat un pecuo a ui Davi a
Nezsce oe un e Klassce Plologe" g Num Vg 1 906, o p bdm
er Tascen Ausgb
9
a n prima dint "Co nsida ii in atua - "David F. tau savant siito 1 873 przintă tipu " istinu ui ut ua vinov at d iza a a intat ta grmană. uta gaă su u grc ca s-au norpoa n a nu przintă a simpitat a cu atâta uurinţă a ost aodată nori în poa modă moas ncăi d a va utua gacă dint-n sing pinipi oigina aşzând nt gu i onţinu t sub s mn u dominant a odiii i măsuii aţin ii sp ifi mai a s mod i d a vd a r i a a nti ă a p im i gnaţi a nomansmuu grman stau sub autoitata inttuaă a ma ui iso Win mann ( 1 727 1 78 ansa a s nbi sim p ităi d i aaă măJJ ii am a ai g t a cs xtaavauni stăid i d i tou pp omui g a a pidt gătua ogaă inata nată gaă di a s da ază sn i d a bast p bo st Gia Caat istia pin ipaă a a odop o in st n tiă an iză simpitata nobiă i măia amă a attdinii i a xpsii Dpă u adânimi măi sn vni potoit oiât d unoas a aui d a spaaţa to as n poa pa ia să b i nita s b imă a s tu i i a xpsii 9 Dja g dpăin sfa d vd r a gn aţi s a va idnti ăsâbu a pi p imii n P asunssaa nnăsă aţiona uu a zac n fondu adân ansta d a spiitui g ninia magi na i anti p a itzs o ontuaă aasă oazi s ndptată po m mpoiva a a a umsui asi nm gn a sa rom anic itzsh va potsta mpotva ao s mp icăr arbita a a dus a imagina asiistă onvnţionaă a rii snin (gi tkit) ontinuând doctna duasmu sttc inagată d ci pn opoţia dinte nai v i snti ntal v a ui un tab o cu mu t ma o px aezân nţega spiitatăţii ti p datatea antinoiă in t a po inic i dion s ac C două divini tăi t atat a s imbo ă i
două s nia danta o pus a spit u g a asă apna pst atu taga utuă gaă po o dă x si atuii ain a a stu i g p tă in piu iniv idaii a ităii i i stţii aa m s xp mă aa n s p tua acă po o nsa mn ă ntoaca sutuu i ă si n i s oia n nti o a gi în asă a ordn ş i măsuă po ni dsmnază mai m
Wicklann Conidi ui pa iităii opro gcşt î pct şi culptu v De a Apo o la Fas Buc şti Ediua Meane Aupr pol i dualiului ettic, vzi Viu ul ti" în Oe Bcrşti ditu Mirv vo. VI pp �- 0
scuptura u cotu c ar şi distinct in ia bi asă ce dsp ar egic un ucr atu smnând drata măsuă car trebuie să doască st to şi îtr oat ri poo s întronaă putrea aoi iterioare c par să x c dă orice tub ua pasionaă vi cu siă tata s a ca mă d ar gravă car oprşt cu otă âr suver ană amstc cou raiona a trui o d upta c naio c apii i rpentată p oton tmpu o d O mpa şi îvău tot umina r au ii triumtoa Tndna a n c s raza cai c ad c c m a vs vs î aa cuui nşar miunat a zior oimpc n omnşti dar avnd în us daru mrr oam i caran deăşe ms ura mping omescu in dp doat ma monstoas ca a oriet i ci naisconsă amp ică ândoi mai Dionsos dă prsi atuii iaioa a suu i grc rnă cpil totaităi a coii şi obscrui aşa cum apa acsta în mic a ş dan su c Dionsos îsamă rvărsara suui aară de s şi dscopa xterio a ib rtăi car s dşte ca isă d ordi şi măsu Dons ac st mai mt mica ri isos s da co zu şi obscuu dzacord tior c rc st ntrdc că cnzi a ain spr a s manista nădt xatara b Tndi a dionsiacă s aiz caţ c ac c star a b i când om cad p ad unor sza ii putc ca c provo cat d băuturi sau d bia s irio r stâit d vnira pri măvri i Atunc omu ca idvid nu s mai simt sigu uu ci soidar c ciai oami cu aii îfit c a tura Om obâdeşte ac um s ntimntu i btăii sa şi trăi şt u b âd ac st sntm nt cntc ş dans ata s cd as m a i or p car ână atuci ia văut numa în p ăs i sa d vis D o s s adc anu m stic cătr t o niasmu ş i d sac în şat d ui d n taga Bachante/e. cos ti s b o asiu i ntcoas car as s cadă st oate vă coz a obscuăi itsc v d rapo dnt ao i ni c şi d osiac nu nmai sb aspc tu opozi i dar şi su b aca a ită o e sut cope mn a acu at ao n nic scuptuaă c a ca o tregr a sa mastăi di os ac muca ruân şi preuc âd motv in osoa muici a u i copnau r ietzsch socotşt că n genea mica exprimă o dimnse ma adcă a su tuu i decât scuptura trcât acătuire a xi stei tepora tata s mai s i aă dcâ t spaia iata Ata di osiacă i dezvă e om advu durros că toată umsţea umii cu toate bcurii i constiti numai o apană înşe ătoa a toită p n fo mes d sfină şi durr car co stiti advăata snă a reaită i Atist u di onsiac cr pri muică şi das
G Lcn, Tagic dt nvrs
fnomnoogi a imiti şi dpăşiii Bcrşti,
expresiie cele ma aecvate ae unei m cr î mez ei ascs îem Voă e a f ceea ce ehivleză î a suetec c o emrgiiă şi n tiă dree ueriţă Arta apolliniă cu păsle ute n ca senătae le pri eş costit elic vizoară dată ealităi oyae E otiuie ro uul nu setment ator pi e oml aez di d şi e cre i cop nsgd băcân eu ăl oar idealli Aoc lă us i urei a răi î l uei lumi d ae rmoase îe cre e a rivi cea e oi lu rre iiări totealea ee e lumii ntea di c trăirea c goze şi o o î uet omlu este Pr oini imile une ate ee ae ae rsetă ga măii n t o iueşte oel egulate şi ourle ecse cuor intv i e or remed petru ebee a de seiă ionsacul deze eseţa reaiţ uea şa c es a f t durere ş einţă apolnc eo ueteacă e a- adg pr uoasă şi ct opri-e ap imgi aestei i aşa pr c o s se pot bra şelăca s aarăDac stra i ionysie om tieşt pâă a argile extree ae setietli mo pler reatatea a c este ea isu olc dă eprese ecesiti de ita ceastă le e -i pere coturuile pe imgnea vsui d ag eatăi ate o lt elitte reată ub m e srai ie ete cm are ea od ple tzică c o iiă z po dioyilui preu ei te e ete ee oiei o iid ste ioysice eloi zi itl d o toe inditie oeşi dit nr-o siu are utat M ast az nu ot rpt lej de fme ci c ul de g di idulită, ea u scoate şi esre pe ndivd n totaltata e o ă tuiete eă cilţi iiz î îto în a un l o u ceili. n schib ste ontemplatv vsl aponic est e pi pereiunea reposli e la fae î cea mai elă mă ni vută omeeşt câ aest ltate ca perec eă se poate egsi şi otmpl e se oer cu spu egl legele le floof stoii. nretăl date eoenui ge te geeaţi siă a utu gen, tă i i oţa s de isto de ară i JJ klm şel e pitu, pois de la cpooprle lstci eşt prmul ând scupt mi pui ictr nerpretare Netz oş d pl muzicii eti cre descopă ps trnsguă isic i2
eei ouli n-o ume cae oul se aă -o eeă cugee iaional u oen cae se ege oice dsncie ne omele nviuale de ee agile uei eene ase concepue oml ăiee c seneul ee ps ul eeii uesae ca o aglă eeme paicipnd ea nă la ace specaco onologc cae oae vec e ac i s eac Aceaă ouă imagine a lumii gece eua uă de acod cu aa pc ale căei cee ma epezenaive c eaţ iulă înadevă pi oa u o u enmen de ennăae sueească de cam i echbu eeal a n de ic oază aa eaăţi. Nezsce ace a cee d uă ee ă adă egeniu ee pi-o seclae ce dează ilie de cae e eseacod cail su Iedoae elege ceb seăae ei a eomen e maesă ca opsul uui enoen opi e coscu c du ce am ceca să pivm de soae oace capl oţi e aa aţa oco ee pesţe i nuece a u e de aăae a zuli e acel apaţi luinoase ae eo io u Sooce e scu masca apolcă su co ecinţele eceae ale unei vii ae n âu oăo al uii i o aseăae c e pee lminoase meie s ă ăăduască iea ă d păimâăoaea eguă P de ec specaiv eplcaţ li Nezse n ee aeea mău de ovingoae C ia uu spo eeţ e eă Niezce opol es de sesil ecia eoo oee sle a de nc cia lul ăe ein? ooâd n i eienei ăd caea oo cele mi oabe a inei uivesae e u a eoiz de pim d a eiaea se usifcă doa epesia aisc a eoen e Soluţa eenală adoa e geci co eupaea esecă a ealiţ p u Nezhe la e ca e eezeai ' neomamlu gea de al el e locioi a lade coeaz c i opo ese a umaţii eu acesa se poduce ansguaa ondlui e sue ae ume âă n ulimele sae coi saţul suesc a vecli gec n ome de ce i sennae Gci cuoeau i smeau spamee i gozăi eie enu a ue uoa vaa euau -o mahez ea oică oimpană Tansgaea ască a ală eplca e ca a o dă i oee sle ue eai a easa di uă cu o imesu e oiu de sueină să ev upoabil penu sensbul poo gc Acelai puls lc ca a chea a via aa geacă dep o educăoae conae plni a eisee a a eezeaea ealăi î-o aueolă m nă su o zeo olmici a co lue onsiue aea oglndă e ce voa 1 2 esh Na taged n vo De a Ap a Fa Buue ua eidae 978, 216.
1 Iide
89
gaă a ui -o oduă u a agua aiat "Ai t a d viă ată opt i împini a ii, a t naă otinu tăi u ă nă i m oipiă prin « oi» li înlă î a o oglnă o nguază 1
C oog ai Nizh av obligaţa proioaă d a oua aa aihiăii i n aliaa d proor ivra inu ai ult iui d r lg avnd o aa ivi oiga o r pagdii on înu aoul Grdor zlă ă opa gş ua ă aibă şi pdan o u opă n mu p iv d l, da oiă ă ăâă î l i ă ntiă n oar in 24 buai 1873 Nith i on li Gro: r prn oă a u an l Naa. Titlu va robabil, oo a md a . Eu vu, p ăi u aata o uză ui Wr viioa u zi d a 5 T at ît 1872875 u înhg întu bo uni f uit ă poa lu Caooo D hiooh Bh . i g l tu oi ră păv u o gup dii ii "iu oo ("Drdtz oo ("D iooul b d l uuii iloo l A Kuu) ii i liun n p (W u Wihi i K) o li n vomu l XX-a oo ol o , aă ra a p iall du N r iu a Uivia i Ba in ni 872 1873 i lu în 87 a loo gi dnaint Plao noibri 1872 z îi i iiouu ş priu i ău, w Rod, ă a găt o u inii l "Uiu foo Dr tz iloop A ădaz, d , i a l od Niz opa la uz ă întaăui in ăla pnă i radl, "il iz aaoondnă ută ir Ew iz laă ă înagă ă oiăil p vizază u u i oitu urăr n ioaa d22 a 873 iz dă - "Eu pr a în urând ă fu ât d par îâ - tri o ă a [4 d
90
. Nitch Bee Lpig n lg 92 v L 2 izch Weke Ploc". and III nvlich z n Rligion nd Phlophi ( g von Ott bu und Wll l) Lp Kn Vg v XX 9 .
1
c ee ce se nte tât de et despe loso e spe o e o zoe Cât ete tt este n sg dc te s sn « foso ed ct» tn e vede c d- e o os poe gee n stoc 7 Text edctt purtâd ttl de Nterea jlosojei În epoca tragede greceşt (De Plosope m ragiscen Zealer der Grecen) constte o expnee ct pe t Cos soa Rcad ge
Bzele tnfce e este c ost seos contestte t osofc storcfosof teo L e nnte Hege peegee se de stoa osofe cet o p ee sstet pesoo etzshe s n eea stţe dezvntos d pte dspe de totte teteo e s de pe po gâdto gec Ee vo f dnte tote n o o egee Fragentele resocratclor ie Fragmente der Vorsoake edt de He s Aest ste de ete t te t ntepnde Netzse dspând de tote o tece n poate e o e o ct soco-sofcă c c pete ssteatc ttotpzăto oa onsdeo etzsche despe esoctc ste eg e o oso ge e s del o coee oso ee petă n n douet sbectv de pshologe dvddo ncât eete s ne o toe sp pesoţ e e cet-o L dc lt oe spţ sstee pe tâ osoe st n nut sntet de pt est nd deosee edet pesocatlo goste det ve e ogtate pesoo to setent ve nd c e nteeză tte dte doct etp apt e eesot e voeteses dn pgne c Netzsce estedg Netzses î o petext pet nte tee e vor deven po cosnte e ope sale gâd L e Sopee petns s se eos esot vt odt st deât pe t fosof În ce se ecnote e Netzsce se eote n ce tp În pesocatc n Soehe Ceea e e ţeege dn e ese pe n t ât s cet Câd e vobete de ec de Epdo este
vo p. 02
8 owad Nee d de she hoogeGohau Vea Fech Adea Pehe A.G. 920
5
ietzsche ce pe care trebue să-I ascutm. C e voreşte e Scopenhaue este e asemeea ezsche n ntepretarea u ietzsche pesocatci eaizează o o e umanate negra care se maestă energie supraomeească moltate eoică iuţie geniaă Seee măreţiei or situ ae su mpimate n oae acţue o de gâie ş vaţă ăs sie posbtăee vie eoare e poaă esa eemplar a gâiii lo peste reaga me geacă Se rea că ept şe fr comaive oame agoali al căro sue ese ca u sto spaţl ă se rtă opoie ee m icae acese id-se - o c pe ş a mpăcăr precum ubiea ş ua Clăuiţi e u stct monis ei red oae eomeele reaăţ a o utae prmordaă Aceas edă a uei educii ose aşeaz -n aumi ses con tas cu u radţoa ce eetueaă o sesbiiate eafză roe uo ome de atae ai poptă e ahac avâ işe egeţ eleae m edse o de aic pi able osoatoae n v vils o fosofc pesocii su meţ să simbe ţa ui geeş temeie sa elecae i ac osoe decâ sbodnat mpeavelor eţ cată pr ş sp să argueeze domeni cunoaşter c să mlâe t cunoaşeri ş ma aâc conţutu ei e aic ş ispre pe car arată aţă e orice ormă e coşere marcată e steriitae pr lipsa ui imact rea cu aţa âna de ieţe ee mai răznee se aseaă oae doene n ca o aiăţi oemorae vâd să dsrgă at ee imve atâ omeiu deio câ şi a oravrilor
n etae pri cocepţa e ansab a conseao sle espe gec antic iesce roceează a un aser e stoie: sense gener uae pe care e euşeşe să e escopee mesa tâ de oae pedgogc moşei Elaa su proieae sp eanei vrem sale ei e a ae di aeasa e de provicie pedagogică a umii modere a să ne epăm emei l oee C aeasta geasul şi ees sut pse aţă aţă ş emeiul acese coparaţi ostue o aseăe a aţiei istoice a Aeei dă cora dobâdită asupa perşilor cu ce eai vc tooase războ c ncez i 0- "Siu poitic a o emii a os pentru ror potius asemnăto scimbrii care a sicat ca geacă 9 C Adle Le emm e etq de Neze Sa ooe wagnenne Pris Editions Bossd 924 p \07.
"oqe
p înânerea perşor 20 ermasm este conntat cu maea s eat cono u mecasm easpoe pn ce Netce vede tru pa această mane î nţa storc Eade prvtă drept mode e desăvârşre sprtuaă Dr în apt nc eesmu ş nc ensmu nu su cee reae storce c cee scute pe a concepţor pe cre t Netche e împăşeşe acm cu prvre a cr ş senul e metac rvte crre p prsma teresu mestt de Nche ntr tpu său probem sş a presocratcor se pune c cea a pt men s duc carcr î nţeeere orzontuu sprtu propre epoc Aspectee pe cre se sst terpretre presocrtcor sunt acest sens semnctve eu cre r perea proprulu or exempu presocrc contre conurare de pe cre e cotempon o ace c prre oml super or enu ca s r souţe de eşre ceste dn crza spraă ce o bânte cum pre socrac snt maor ş h a cee ma umoase vârste a eesm u ce ses oeră acest sens acţuea or pen oso moen enţa aces tora e a proceda dp modeu ceor antc ca dc a cvlae reocuparea arzătoare de înţeee propr sa epoc în adevt e cot prtl î trmte pe etsche înpo î trecut tocma în Grec antcă pentru ace apo d ceasa oc de unde ş trmte seţe crtc sae neertăoare aspra prezetuu n cet sens pe prcurs conseraor snt edfcate şte prese sece. emeee cre ntr co ponen acestor parlesme unt mte n rmul rând este vor de ap t c cr sprtua n care runc mea reac rţonsm crtc de tp u mnst Socrate îş seşte n coresp ondet cr sprtua Gea proprulu mp Comprtă c lumnosa rece Geraa tmplu să aare ca mesch ş pst de rmeţe r vrea s- vad pe sn atând-se deră tud ntctţ de estetc ş untate cza ţe elene căc natea er c precze catea ce psea ândr arte eţ soce poporu gen Crz sprtu ct în e up rbou anco-prsac 87 071 a ost prleut de o e optc storc prn care vctora aateor eane a ost consderat drept trm a cu r eane rapor c cutur ance cest cotex e cr sprua sarcna ce revne losou este de aş suma obae ce decur dn sau t su de medc al cve spre a eerc un sever conro aspr str de săate spra a poporu său deunţând toate smptomele acele o 0 Gce, De e p s e Posope von den Anngen bs r Gegenar Sg em, 980 p. \029. 2 Es Nes Nesce e 'anq Esa s l i da de vsaon Ps, P 925 p 5
1
cae aate aţea caa istocă aaă a voţei s sne si toe e boă costite uă aostc staii Nezsch bz cnoaşe aţioe coztaa săâni Îâee asio e c siiă a vchii ec s ace vov c osebie Soate ce c nvissă ve aa c o nceccă zoa tă a isrs z aărae a vechii soiaăţi naţiona căiă ceinţa Î şte ar coectve Reede ce s oeă Îotrva acstei ac isctve a aţ st Î c eactvaa eze gioase c espect ispat e sac ş c seă ctvaea os a sze atis tcă veţ Ucao savato e săaă t: aoea it at ncă oţiehoăâo eaăese entear atos ită o soată e t. Făă t Îsă - sce Netzsch - oice cuă ş ie vatat sănăoasă şi ceaoae Nai n oizot Îi �eşte ntate i cnt e ctă 22 t se ce cae sigat ttea staă a eceşti: a seaă tagea ş fosof esoctcă oee siae aoxtv cocoite aâdă ec tci eăţi tc costtie âhie ca a sos ea i evi istoic a ss-o i âii t i idco d şi se a oaiza-o co- o ti i o ove cua ccÎso oo - cie şi dvo evaoi valoae cu Î ăsa cae e cab să i c eşnce to cea ce i se Îâă căci ase este oaec ss seo u aeat aceste u Îş estă coveea nă ş incoştetă se eaiviata timp ş seifcaţa eaă acă etafcă a vei Conl se Îtâmpă atci câ n oo Îcpe să a conştţa sie stoiceşe şi să tă basoale t ceI Îcooaă cs oce ta de oic pă si o hotăât caa o ptuă c etafzca coştiă es ti ateioae c toate coecnţee etce 23 Ca În cae s şcă âea Nietzche Î aceată ază de et evoţei sae tectae Î nte fxa coceia foofcă aa Schoeha câtete Î fosofe acă ce n ai u e t ti să îţ ăset Nezsche se caăpet cet u icpo a Schoae că n 1868 a Lzi escoă cea eveă cebă a actLumea ca voinţă ş a rerezentare, c i ce eveaţa ne coe fosof c s-a costi -o exese totizăoae a ci tfzic Vţii ă ea di i fosof soci - Nzsce aşteea trgede î c p bdem, 8
ro saaor pr corba or a coserarea menală mce, aeeaş nce benefcă ncmbă âoarea crze sprale a conepoane rame aneree flosofe shoeaerene Gâdrea l ezshe p o ceează ăgâ doă ma l paraele necesaea păsăr m age a ancă fosofa prsoraă, pe de o pae, ecesaea saări m ama weran - fosofa shopehaeaă Nzshe lzaz me rall sor oer de oaşerea presocc l dr mo per s el spor eorc cae s ssţ emele e gâde are aar cm o zonl ppre sae concep per a den de cose eo acs ea ese ora e ol speror ş despreîncocepţa aacel neab a naşer ş mo clzalor procslprn denr nersa bnd prsocraclor ro smlar c ca pe care ş -a asma el sş în cad clr germae rem, ezsche de î presocrac eea ce se ea el îsş prfcaor ş lpor pe ărâm clal
nazee Nezs asp pesoca lo a lo de e poz n flosof geal a spri obc de sgese o maă, căd pe deea raliăţ dne fosofe ş aă asambl aolo car comp naea ogacă a ne czaţ Şcoala omcă, e căra Schelg se alse ca eoecanl e cel ma aorza, sse speroraea absol a ae care eba să-ş sodoeze flosofa ca o spe dera oi eall mpărtăş de romai aeăa fosofe se şează ca o operă a n demrs creaor de ac asc, eea ce deră deaea oe e care fecare ne ele ese chemaă să eprme mod specfc, dl espec mosl, nţelese ses plaoan î naea lo. Nmai ă, o peee, - sce Sheng d ce am demos spem nae mseţ eăl, m se pre ă doed ş pe aeea a flosofei oza. Cc spre e aea aspră fosof deâ spre ae adeă e a es o na mseţea ecea ş emroae, re se n cea l de, 24 ă Ca o eae p ame la ale sae n mod amc Hge mbrţşeaz deal ormle coceale, ssemae a losofe ae să fe oaeea prtăoae o alor obee orm s ea m al ş ţlel del al âl sse omeo spi abso ăg-floso, saă d egl, a a dsia i ab r eea legr ee d orm şi con cdl ope e de Sheig, Br e ber da ghe ud U e Prip de Zge ere MUe ek ud Oeburg, 1 9 7 v 1 3 .
p
nă spr e cre ceeă locl orme sperore n schem stbtă Dmpotră Netche ee pen etette e ş înolă mt e pote f not în est sens î nstte ntl re se stte înre flosofe ş ră c n e stă l nent orăre l. n tmp e os tne să nlăre ăle e e eân ne relă esten e ese mt mporă este chetă să restbescă e toseră sprtlă cre se rtă orblă mett ă tce ntnân e Schpenher Netzsche cnseră că ml deă flosfe este e rtstcă e pne l ontrbe resrsee sbecttă omeeşt nât probe entrăcoree ne loso neese to ee ri exstee nle căre ste negljre şi rereă l el ş erkegr e tel egel Sefcă enr estă orere gd netcheene ese ej Nee gedecre c reză A Reh nse o meiă re ssnă de nen de e n ă etfiă 25 oepspenhenă rogrt ssntă r metfe re Netzse se re s ă scotă rguet tr zn strse de tp hegen n erset n sorste reăi se er stor er egenă ept n roces on r n mo nşe ree n sp l dee n srş ut l se pre c neb e reebloct ce lnl ftete de Rne este efnt într reen sre re ns mînpt prezntă mers spernstre n r n concep Netse scp store î constte eeplrele ne esăârşte gene mrejrre ce respne că stor n re sârş îrcât seene eepre n pr or sârşt prces storc c o înc nne c ee pot mrc c reen or rce moent trsel sorc er. enl c exrese ne mnă tele retă l ot s e m înltă coste scl enent ş n r teor l stre Aoog netsenă genl se legă e re s ă e eesl e sors l eoi se Pentr e soţ îpr o e stre e e seră ă e re s ezdă rnexrese omre lore eleenelor re sr-sre nelesă lnse rom e e el Schellg n pră lne eie genlă 6 hr dc ezsche se re ă Înlnă er sre ee seo fosoe n rort rt n g mnestărr ne clt e rge d cesă se on că pe n poor flosof nspensbă deâ t Sesl ere store n popr n tâă neodot de s ron snt n ste e opor c eoe eosebă
A e .
ese V e d e de se ds eben n . . 109-
20
pe sena store uersae, ră să abă sprjnu e mar losof etu ese estă doar u sgu oo ae deş a dspus de o eboantă sănă tate nu a put esta ră o osoe ş aceşta sut grec, tmp ce cutura ger ană odeă este una boaă prn abuzu e gndre eesu de speuae osoă n e care a deaşat rza
să de eoe pmu rd ersonatatea presorato ss teeeethe osoerea orâ durabe aparenă snt ş ee sote, m a deeme sau a trzu, or Orât de pereă ar păea o osoe a reea nater sae, eamată sub aspecu outuu e e adeă ş geşte n duşm ae nu artă ştnă Progresee acestea o o ătura runân-o pe agea uu pe ae Î stăbate tutor rauea cuosătoare a omuu n ss te nu poate onta a adeăat deâ petu reaoru său ş p pesonaaea aesua, utea persoată are a creat ş care se eprmă p e Oe osoe coeaă, a e, a douen n edeea oaşte ue pesonată hfoso ps srps! trebue să onsttue peratu e epmă reaa orăru u opera- sa are treue să fe ognda sa deă e durează noo e personaaea nteres u ezse pentu eso at este unu a degraă eset de egat de eoa afă ăsae a adeăuu Ce răâe atun emuo dno fosoe entă să oaă - mo paadoa upă ezse aeasta este toa magnea ersonaă oeeşt a eu ae a ceat-o eea e poate saa en o osofe u ese aeăru pe ae onne ou e o aabtate esnsă, atât strct d duaă ât ş teătoae , a degraă, umuseea e care nu poate dstsă de treeea tpuu O ae esoatate osoă, n pr ae etetatea se găseşe estu o eru a unoaşterea să-ş ea ma cu aa,aceea răâe onepe pe are a eat-o eeu n actuatate Pn resocrat se osteşe a un ade ta, e aae doar ceor are -au ost ş aorează doar entru e aea esoao pe ae Netzshe eo peztă, onsă, aşaa, uma dn otrete magae Su reae, dec gure pesoato en ate de Nezsche? Da ş ăspde enee Baqus e sunt aşa um etzshe suş a rt să e adă ş să e tee n orretu atora unu mare pctor nu moeu este acea care eresează as, senstatea, ag21
n sa st să ş ş n ate este e ce tebe ie ese pni eocvte 2 7 Ceonân acese poete magine e ap iezsche se poeizez pe sne sb chp pesocatci\o C te cve, esoci oeă o mască sb ce îş scepi chip e ce eceche l mscă? es, pentr că ese o ş, c o spe ch e ce poi esc sc i că e epo s Pobl că n mo s ncă o spea e c mp ei ase stăi că e cepe ea ss sa enă O epoc ce se ea aes - dio ec O va e îns ndec ecâ a m pesocic n ieol eNeche epoc lsee se poate aca, eca-şi cosbstanltea c ea sme contempon n tât epoca sa, cât c pesoctc se v es epoc se n n ea ş eşn ase , n p ş eticân-se c tmp ce e pesocaico, e se v ezen, vân-nevân a iostză e coepon ş c epoc o ş c epo sa
VASE SCĂ
G B qi Prfae Î Ne ze L ssce de phosophe c I poqe
de tgede gecqe Par allmar 98 p.
22
NAŞTEREA FILSFIEI ÎN EPCA TRAGEDIEI GRECEŞTI
iă aveai a floofei ş e e ca glale lo ă fe aut ma ale atnci c aată că metafzica n eomanablă capeteo onave ale gemano ş le pecă motvă fcaea in fzcă aşa c t Goethe a vecaea n mzică aşa m a ct ha Wage Mei poouu epg looa; şi e va a vea ă o tfce va teui ă eoteze pent ce pooaee ăătoae au nevo e floofe ş l e a oot-o. aă eşe ă o aă poae hia ş bolv vo nge l înlgea altaă a oivelo petu ce oofa e et dăătoa Fieşte ă eemle eoven e ul î a ăăaea e oa me aă i u el e cică loofei a in oloi oe oaă a foofe aoa a î oacă omaii au ăi oa lo uă ă floofe a ea gi ml ni oo ajun olav ăia loofa -a f eda ăă atea pietă n azile ae loofa vă iă altaă veivă e voa e ooae ănătoae e ele bolnav ea a cu ntoe e ă le olăveacă mi te icoată tunci câ o aune uă ie Iăiu-e egăuile ae-i neau e eăeni ăilooa n-a ti ă gă la lo t-u îte e ei ălei De fee aă â e o - ăt i t ă e tgă l o e şia ă tgă l ăeă o aeă ioa egoă floof a ot oteaun ă-i aă tăia ş ăI i uă ol igai eee iolae iloofa ee ieioă a ce n e mai ucuă e tia telo şi etuo ale ş o o eăvştă ăătate naională agă ae eptu ş ncă lul n e vaa e toate opoaele Să e îtoace am e aa atoate pemă cae ă ne oată ajut ă îelege e anme îeană et n poo ă fe ăăto. Geii ca ce ae au ot aevăat l en al ântul ănătoş a a o ată pen toeaa il o oa năş, i aptl că a patat o o ia şi ia în-o ă ăuă mult ma aecăi ecât ote pooae i eiăca a eşt e oeaă a i ha şi eeate ăâee cea aiă u om ot iaoi eve i oofe cha ă m înelegea âă l atea eâ uiliăi ioe şi ioiei aoace ale ogmi eşine i i al ă au u oi l i e ş-au ina ae măă eiul ochii oeăii a ce igoa ş imeuoiae ei teeă a ieia tale n pele şi cuele afcial e evolia uculo movă ă ei a ştiut ă îceapă a momel ovt aceaă văătă ee cân ame tee ă eapă îeetncea foofa e o emă ma ee eât oicae at poo. aume nu î cliee e 25
h aşa cm îg ci car ac să pucaă fsfa d m C c d ri, î aca că a ără maur î z ci îăcăat a vs ad, a cai vs Fa ă gcii s-au îd i c fsfa a o asa vstă vaă dpotvă c s fosoa i c tu să f a c şi c a î raa gr îşişi Da că i a os ac işt sr pracc da şi pas, iş că saz aşa c ş-i agază fsi ctva a vrmur as sa daă a f ăi - gi ă d ziasm, d muzcă ş d xcs vgav v, aşa u sp m ga ş hc a vru fsi ar a ă pt Aîfcr st car p pd s ăz sp sau rsid-s iaă ac rz ag cgâd î vai asas p caI oaş ca fd fosofa gaă E ara că s-a aăat z d os sa să ăsasă i să îv g d a să d O şi c d d a os p car -a a d acoo Şi î-advăr a ava sc dcă i-a p aaă aş ş ăăoi d Oi p o dsc di Gca, ş daă i-a aza aăt p Z ras c ai, d gă a p gi gă Edcs, sa char p Aaxagoas p ş p Pyagas p chz cazu iza a aa ast a uu; a a î s aă ca îtrg, a ptao acp ta aă sar pu as ccza că fsa a os a paă î Gca ş u a sc so ara şi fsc ş ă dc să ai dgaă a iat c d -a c să vz Ni -a f a asrd dcâ să a gcio că ahtoă dioă ş-a s a cua v a ao poa, i au ajus at d dpa oa tr ă au ş să au a a sa car a po ăsas să s oprască E s d d ara î a d văa î od odc ş tmai ca ş i bu ş să văă d a vc oş, să oosi c a îvăa p prpra oasră viaă şi c ş c coar rdtă ci ca spi d a car să ş să îăă a ss, c ci ă ş pm dspr îcpur s s as i, căc r td a îcp s aă da au om, vd şi u i î c au maă c p spar C ca ă să s op o d fosoa graă cu ca giaă ş psaă că asa s pa ai ga az a ch pocdază a p a ş c a -şi găssc işa ă au dus oga gaă aâ d aiă ş d pă a işă ă a z soa g ă, - a fd pri şi ca d x p, îşi î ipu că găss adoaţia ză a aaşi o cşti d că a dgai ă a pră a rgi dc crdţa tistă a gco u s 2
eu ue ettien se bbae; ş el e se p u gei b s seze teua nte e nstintul entrlt l nşteii tt tu l el de bb ş u de şee şi eii pn eue ieii rnt nee l e ă şt săş stunesă stntul nestit l şte ent ă e i să ăsc ntă ee e u r lst eni de ur ş ş ps elurle cultur ş şa at se eul e a ma ent dt n ie şte aân ntnease ath tne elementee lse şi ştne şi u pres nentâzt să mies să dezle s nale t mi ss ş să ue ee entee rete l lţ sel nâ eenit nun i ş n se mde eti u n. e ei ases iet i lele ii e st ls şi teg sette i du gt n esenl l ese Oie trebe s se st şt s ui tâ ils eal a une sietă e ls e e ltt e eş gei ei Thes Anxas erlt Panes xg ls Det ş Ste Ti eşi bb e neg ş bl e tr âe ş teru lr snt gte llt e stt ee sitate n e e neinlsm nş a re l n e peşe ăi pe eme ee n est ls eie a slr şi n l i i n sngutatea r gn snt sng ă st tni i nşe E sânes i e tte eerg el ei i i epăşs e t ei e âz şi e le eite ş gses ş s ş ezte şi metee ân l şe e e n ei ş e m meaă pi Căi le et at etu e uş s na i n e e . Şi stel şu tut e reun eea eSene dent sre esebe de Reubli nai Repubc eii şii se em tre ei e esp tneil temeae stii le i plu ş s se lase tlbi de pi brzn ş zgmtş ae se tââi p sb i ş ntn sblil ilg sprtl espe est sub g l sper i pus s bes i ş at suen nastă de n sre s ş s nelegă e in el sgur a ate m ântră. Mie se e ă nelei eh e hales pân a Scrate st n est alg e ş num n teenii ei i genea ceea e nstite entu putere s e bsee eătl neles lumi eee E t r n spsele şa m expt ş pr esnlitle l rle trăstr ae genl ec a cărei gnie mbt ei ie z ş in uza ast binue r neeslşt erezint neag ste gel. D tepetăm cu se ce a
27
teg a popor gec vo gs întotde ăsâgee hpuu ce stceşte ş le Î clor v î gene sae cee ate nsş pra re î viă a osoe pe pât ec seele ceo şapte elep costte o tsăă lmpee e eutat î gea lui heece Alte pooare îş s gec îţelepţ. Sa sps cu dette c popor a cactezt tât pr oaen să i câ pr el ce ecoaşte şi î cnseşte pe ceşt oaei a n te vrer oso s rtcto sguec cdi o aarţ întâpătoare pac r md os stecuse e rş c s coiş c ui si N grec oso este o asma aariţi âăoe : cd seco şasee i a e dite iesee pried sp e le i vei scaza sidi goa d a Trohoios oso osa stos î etzis marior dscoii ogţie i se zii c cosi u de v cooiio ceşt s eda c e aa emeea i ob evesto ca i slb acora ei e ac acri ca i tged i pe ce isteee oe le sga î eoglee strai ae lo o Jecie pe cre ce oso a n pu âd dese ia ş isă spe c t ult dc sut stre s sp jdci mode e et c e e aa or o ia d o at desvâşe i pet c î caz o spe deosebe de cee ce se â o setieele gânitol se a s lbe e e die o e lete de msţ eţi a ieţ ş stct ade rocpa doar de voe viei. sia oso ro c a cre ş are stl itar l ei ai pote ic car ghci de oi ce de cu deteai c ste de îejrile şi tire oasr r c oi tră îto aseee clt N o cul cm a os e gec e pote vorb despe ce îse mse osoli e oa c spuea să îeptăes i s jstce c adrat osofa r c ai ea sg poae s ti i să eosteze c e c put ca oso s e tător car s răsa îâple dpă cpc câd ci câd coo xstă o necestte de oe ce î legă pe oso adevt d o dev că îsă ce se îtâplă câ exstă o seee ct tuci oso l este seene ei oete l căe d poat caca ş di caza acasa stâeşte sp vee e Î Îeă aorabi e lez asma i cosaţii srcoar ssm soa a cr cas i c gci si sifc osof c mai ma or oso este o coe
28
2
Dp ce c dţ i i v îg i, , e, vb p i plaici c dp cunia t niaă, şi v nţg că t m ă l edc d aet ă c n î v a, c e p gală în etăţie, încpâd l an cta că lieş u e lc eeţ , cmpaţi c i tţ ca Rlic Gnil czdu ci c t în T ş ct n ă fz c ală p aş maş vc hi îi p c i uni eai, pe gn , n l atn, mu il a i i t şi ai t a i ţl gm p ş in ă n nşt e b a e, şi p ci dntâi d ip i p î ş t pim b, aftâd f tât î a ivşt câ şi în nai . n dcti id gă nit mn ic, phgic şi iic n z ct a ai c ni fnn ti i p. i n c n nş î l z la gc ă şi int a ug, işi jngând , , c lc ş c cpzăt gilli thg şi î şl d da ctic an tât d p d cncăt l tl n f t ţ i tâzi n a en cace p , i i azil î di ând d cât i i d a, c a t iă ni n ai un p i , ci aic i t mi i p t t ft înti ti d ct şi că ctl cni d f, t lltă, f d pzţ îpiv clti h ş a n iăţi de il c tzâ d până t t lă E i ca î fll âti a, d nm n i vi z zţi a cl l gi de pei şi dcipl, a. Acv ite ş gdi m vc i dt î, ş pt neşti t, p nd e şi ic E şiu ă, ni l vig a in ci n jd şi cşt tb înăe gşi că l ebpt, şim pejze, i. Dp , fl e î xil şi pi mpti p ti l n n n m tât d pţi d i m şi ă d n i l g, nit n lipc z i pii, i ă ă vm ăţ d ă fl şi, inţţi d întâpl că l l t şi Ai tl n l ipi t n dtă pti i şi c pşi , gâdi c um în chp f avbi p ci a iii n i ce ce că xi pvd a căţl, aum ibum ; t a e a c e v dnţ ăv cea ce a g cu c e e ăpac ecl , i ua m l li Ed cle , ciele ec, e c
29
nti i l cte eg n şi e l epşşe pe ct n ingen tte şi n mpn n mân c c mpen ţe p c i p pici şi p ce că t c i nc ân ş ş l n cnt iedt pent n t e n e c i l ş mntş denl neci i c Ogn l li ş e gândeşte c pân ş n ec n in m ţ Lumii a in şi zna i cpen t nt mc D n şi nch xi n cţnând c n m n pj i pt c pnândş dt Ghe: N pl âng nm n e l neeni c ci ece n e celi pi l n z tmp mne mşţ e t e e decâ pte del i Omen e d l te n n e e d ân c nneţ ş li l ânc l c ş e ch tâl â ntt nt nţ e il şi b eţ pân d l n d ân ş ş p n c n c nc ng pd ptzcn ş D n ne plânge şi i şi ni cnte d djn şi d cnl l mnn c e pne l de lângând peele vechi ie: Oe n t e zbnit ă te bă de nte pn e ch e i n e n niţ de e e be d ine pent ş exe ndmâne tfe bân tă A et e n ven i pă t năţţ e n pe e lc m nţel p de pee ni iţi i deât e c b e line n czl nt mi e dg c nm m n i ne tn nc n cân nic nd nc tă clenc n p ă ce ce n p ni ş h că ne jn ş ţn n pen n ttă dte ă c ş j că l O p tât d mlt â nd f t p şn ei l en d c n p ş ni ţ p şt c nc d c hi dc gen nş dl cm n n tz ş p n i eţ F i ân n ne c nl l c l v t ceş p b nge pţ n te n z ţii n cn pn vg ndn ne tâni cde c n ş cp i N en n e li e şe ml nă ne lge i nm n n i şte vţ c c l ite e en men ni nic m lgt ne f pt n d c je ce nţ pc l t T e g d nc d d l ţn de ce gn i cdii d ş ştţ nşt ş 30
ă ă îmbe enţee edţe: e e peşe m l âe n upn dă ş ne nă de ege " f dă Ff - d ţine d e ş dn z e , m mde, d ve j ş n ne , eb e deze i zg ne ă în vi ne emă năe e e in e n ln pe eţ g dn e e Feşe, mi pe el şa m ş e g le mi ăâe p ă mv u P n F pu, d ă l v edă ă vâu păe e, ă nă ămn v n me e ee ă mă u şe p e v n pe ăă nd nenel e p n ă n ee ă ă und ă e vee um nmăă v pne de i e Piţi pe Şe e e bbi i n m şi m nde ă ne g m mân e A , dep ve ţe de e înă jdi e dă ne v enşe dp le v v jde şi pe v ş vă v pne nâ ă vei luă ş n ve n ţ ş v e ve ş e e ă np ă
F geă pe ă nepă dee ă im ppţne ă p gn e ş pân m e e e n-d vă ne e e m ş ăm mne e n e ? D ş m din e me pmu âd pen pzţune e ep ev depe gne în de ând en fe e ă g şi ă b ş bme ; ş ş n e e âd pen în e e gee pn, i ş dă nm n e emn, gând ă " ee M v pe e m n m â ă e The nă văăş e e gş peş e e dle e d e ne I e eă n d p pe el de mve e ene e T e e l d â ge . d p f pâ d peă ee g d epn e dn de en pee ee neţ dpe ne l n e dep e p p n e nelege e T m şi - epş mp ă l din de e. bevţi l e şi dezde e d mpi p e Te le e pve m d l iţ e de peze nţ şi l nf măi l pe e e umd ţ i, - pe m emene gen eliz e nmă ş n mă n - ge eea e mn l e n pini de edă
eic, ce îş e ogie -o nuiţe mistică ş pe ce o nm n tot sle, î ote nccile meeu eîoe de o epae ac vă pic ul "totu este nul ş ce ş luc u. te remcl ct de despotc ş autoita e copoă aseea crenţ cu tot ee c ţne e oeniu piiei şi tocai d a Thls utem nv cu podt o tote eoci e aunc câ vut ă ăzbască, ic de obcolle riict e eeeţ, spe ţelul ei ce o tge c ptee mcă înaineă prin sltu şe, spenţe ş peimţa i npeză gleznee Rţiea clcultoae i i gâe eoe î uă ş cută i aa ş bune a că ne ş i e a aceţită cinantă seespjin ei zescă ajns.p A cr vezi oi călăo ţ nu trentl ce pdue ălbtc, ce ce c ne pieel ostogoie: l e c ps uşor din colo, foosnd petree c srn i vnân-se e a se e a ep, ch dc e u ăsuându dă se n d ânci . Celllt e şte ne utrt n orce c pă, tbuie săş constuiscă ni em ri, cae ă- s nă psul g ei , ca lcult , ş cte odaă -i reşete, i atunc n-I a jt c n zeu să eacă peste apee re tl ui . Ş, dec , ce ane uce gân ea oocă e găbă l ţelu Oae se eoebeşte a e gnde calcoa chbio do pen că tăbat epede paţ a tns , cc pcl e cos e o tre săă, neogcă nte Ptă de e, o asee ne gie sare d, dn posilit în tă psbiliate, c e ecae dt este lt c ind guă; c ş olo gdire săş cupne î zbor aemen e ced i Un pesmţmt gei i le t, ghceşt de dep că ace pnc ane ut cetin ensrbi a foa fanteziei e esebt vguoas ă crinrea lger to şi u ma aseănă or rec ce ă ac ea nităl ăură ş şboan e cau ă î ca că imtle chval ce văzt n cceine p căţ nă cha acă cv n-a cioată pibl cha n caz lu ha, ac acta ndontrail a oor ar va ouşi o voe dacă au detăat tot prteze le ş c ogca ş igoe ep e se di pt a c ipu ui "tol ete pă, ot a ăne, pă pşi consucţei ştinţce, n est n pcoae ş ocai cest e e aă o forţă ctvă şi celaş tp pea ue i ronci v toare u vreu re şt e ă sp n e gn de, n ce îngăd r or tnae , u ca agor ătrează poat fe e "ev cu a de pd pet n ast pltic, ot fţ unei casce ş văzâ în fole ae răs în fţ nc l apelor lcăun pi stice cu tpui de omn şi nle, c măşi, plnte, âc, fe bâni oe at fel e ipui imabl, fe ct pen el mţa "toul se p con m. Gân dul lu Tles şi e, î mul mi are msu, oca ce vl-
32
oe - ci şi du ce m ecunoscut c es nedm onstbi l şi nme in l c n ost oi în nci n c l od miic ş legoc. Gec dne ce The s cut din -o dată e emcbi e cest ea co n t oo eişi În aşa n edea e vobin deâ Î et mnio şi eo ş ocoe teg nu dootivă do a nte m dă ş etmo oă a ace o eomen i Omu l e nu ei devăul şi âmbuele cen l lcuilo oe celelte do enă ş jo îşe lăto Şi tocm d in cu cst le e incedib i de eu s cuind on e c oe şi inves aă de modi en ae h şi eon s sble n bstci enu e h şi ce mi bat e conti ăşi şi iaşi n esoană hes n s "N o i ee eaea luco, şi el ncee ed n nă, n u n cae ced e n în C mem ticn şi aono se i cse cel mov e mitc ş lgoic, ş ci dc nu uş s se ieea n la bstaci u ent sun e "o e un ş - oi e dm o em de domeniul ici, l ot totşi inte gcii timl su o ie a ş stie Pote c ce tât de sunoi oc i t ccitte de a înţelge bsiil şi de a gn netic înt-o măsu mi me decâ e nm ă lo n e-a eş emea cei nege dec n n oa goe hi şi Phekde d Syo ae ee oe T n tm ş n vee ne n conee e ce eşte exăle e î ae oe e egine teeda, î c e i În ago i În el Înt, xem , ăneş s o e ămn n se ni uteşt n vdh u ie deue ş c Z, d ânge ui Cono l nve n-o sendi mantie e eone pe cre l brodt, c n li, i e, ş âil e n com ţie c o aeme ne ooe ntunectego şi ce e tdce n vbil hle ee n mest c ei cetoe e ncet vd n n onile e e ă b lţ ii nt tice c în ces oc es e s- ooi de şiin şi d e noiu demostbie, e ce le- dşt ns cuând, acest este de eme ne n idiciu iic l min osoce Ctul gec ce îl dsene e "îneet, in din nct de ved ee etm oog ic mili lu ap ap e nd gustto iypho om c gul cel m dvol o degae ş eunoşee ecis o ccte nemn de a deosebi contie de n gh d e osee oo poi i ooui EI nu e n om deşe, dc n deşe e neg ael ce n oie e tebui ende cee ce e bn Atoe pune c dee: "Cee ce şti le şi Ango e v numi obşn, mio dii ees d neooo pen c e n ve de e e omeneşi Pin es eeae
şi espărire ee e ese neobişnui uiior iil ivin se eeză losoa e ştiinţă tot ş u prin evieniere nefolositouui se emeză e eştepăiune Ştiinţ se sriină ră seene esprineri in mun ră em ene subti iăţi e gs ui pe o ee e poa e ştiu or bă e a unoşte totul u orie reţ; gânire losoă povă ese întoteun e u lururilor re sun ee i ene e şiute a eei i ri şi ioant e unoaşe ri Au conepu ăreţiei est e shm băto â în oe n mor â şi n e eseti sfel ă aă oso nee o legiuire a ăreţiei este egă e e şi utin e nume Aes ese e spune e şi pr es î riă pe o i resus e obă şi nesăpâniă nt tuui său e unoştere onoeză est insin rin oneu ăreţiei şi el i mut ae aet rin p ă se onieă ea ăreă unoşee e esenţei ş ezu rurilor n puină e âştigtă şi hir a in âgtă C es spne oul e pă uni o zvâne şe i pr esus e stre n re ipăi orbeşte ş i se târ sem ene unui vierme în şt inee izo e e res mte ezlegre nă robe el or şi tr ee prin aestă presmţire incoo e imiărie oune e pe ret e os a unoşerii Fiosol ută să se ă răsne în e nsuşi oru epn a lmii şi se ăieşte să ezvăluie n onee; Î vree e ee oempa tiv seenea ni ais creao o aemene n si reigios on upă eui şi a ă semene uui e şiă în ve e e se sie avn nse ăre oosm e i ăsreză luiitea e se obsev răelă e sine a pe o răsângere ii e liite e e o ae is ri â n se memorf ozeă n e pu ri vorbeşte in ee şi şe e seene săşi roieeze n afră vesri srise cestă eorfze Cee e e i versu entru poet ese pentu oo gânirea ietiă se e şi înine e mâinie spre opi în o vr e e e săpâni spre i for nui hi tăit î n piară Şi ot penr un rist r ati vântul i ve sul sun o o bâguiă întro bă străină penru ute spne în e e a răit şi ontept el şi cee e e nu pote vesi iret eâ prin gest ş rn uziă tot ste expi mre el e ntuii osoe prone prin i aeiă şi reei e şti nţi ă es e întro piviţă s ingl ijlo penu îpărtăşi e e onempe r un ijo sărăăios e'f o rauere efoiă u totul şi u tou neă înr sferă şi o mbă iferiă Asfe onet Taes nitae eor e s ş n vr să îpeă şi elr a vbi espre pă!
3
4 Daă tipul geeal a osolui ăsae, imagea i ae ăt îă paă î ei pul el său uş e vobeşe ult ma iee Aaados d Mle, iu sio losof al vei, e îa aşa m a e oso tp, aa vee t eea ş aaa - t ăpite p oită tăae t-o see aaă ă aă a oziţue u popoe ă e oi iiă ş pa aăsăii î-o elae eleaă Gndea ş foa a aoa pe alea ăte ea a îată elpe Asfe Aaxmao pe aă o egaabă eege oetată "e aoo e u îş ag emeeea e ot a o o eui ă s ş i păbuşeas, po s atea ă ee teb e ă plăeaă păşia şi ă e j dete pe e depăţe pt ea tipulu Egată setă u aevăat pesit ee oau aă pe pat e ot a ooe geeş e o pea ăă ae? o J
gl oais u adeăat seo al ea ui t obeşe i a te obseaţie aseăătoae rrg (l apo Aao a ăa espe fele Anexă a loe eăătae) Cel e t pt jeaea eă o ee ă, la e t in d e ete ă ae i euie să ee şi săşeşe eiea i ie fe ş p oa şi an e poa e aş eta e a o aeeea ă? N e e fap şe păăoş aa a ae? N ăş aşea p p aţă ş al la p oae e teş aeasă ăă ă aă d igoa eu oee ş aş a eaa alăe s aă a eă esee eeş , a fa a ă sp o să e t ae e ş ea a a ap ş e ea oat ă obş ă ăăa b ogaă a păea să geasă a i ş ai e dse eiatea u e aseeea opeae a az ie tl ese al a ese aeaae va ă u ilo eţu s ă egăst a o detafoă aea el aoaă alt ao, moă ă agă ile ieţi meeş o aseeea ou oă ş ă o aspuă aoi aa ateli geea al oiăei eie Pae ă e og oce a f oae oees ş a al es ee toul ae a soc pe cae -a des ma s, ă pm a ao aă Aa aos , îeaga dve e ca pe o eaa e e se e peeă e la a veşă, a o edetate, ae a eb păşă u dăea To eea e a deeit aă, ede di no e ă e gn a vaa o a a apă la a şi ee peden e st osaae ite aliă e să pofeză eăeea ş stgee aeso lăţi, aşa e este aă 5
n dez e n ne exene dă da nţ e âneşe ne înş ş ee ăă dn ee n e gne e e e deă n Annd n ân n e de n dene nem ă e e e e de deee n ee ee ţ e e ş v ne g e n n p m pep n n gee pe An md - e p de e nm ţ e d e e d n nme deâ " ndee n A e n gee n e nm eenăa m e de deen e e e veşne ş e nee deen Ae nd n bâş n d em de m dâ md neg v e e dn me de en ne b ed dn z e p dp n ot 2 n n e e d ă e e e pv â e e e bn ă gn d e m need e ş p ă pe ne e ş n ţe de pe e e de m en e eb e e p n ş d e e îe ă ee d Anx nd n ş- m n b ţ p d n ee bne e ne M d b ne ndepm e d em v d n m pe gn e d e e d e e m ed- ep âd e pm ând n e u e mă de eepţ p ebe ă e de e, pn p e u g deţ p de e , gemI e m nde bee e p p ev e e ex ? e e ee n e ş e dee d pnu p e ne de e p p n pen eă nde n d âşd-e n e mţ D me e nedep, n dede d n Anxnd eg n e ez ş d ţ peânde ş la e e e gj e pe ş d ăe ngâdă ă ee u e e e e v ă Ş d n eeşe n en e eţ v n pp v vn vd e dăţ e eţ e Ş pen e eb dţ e m ţ e ee mân v me e g nd ş e de m pe n v â de m e ee m dge de e m e î e d
36
ăărc ş m ă mr ş n n va că arăş a a c r trcătar ci a b t ă ă nte e b t r U m cae pe aeeea trebăr a căr gir aa encetat aa vic şug ir c petr aşi a mer a căt c a ate umi suplunae ui pate f autaă rce matate aă re n taţia care pn că ma vete eset emne ş ăa n gri ş b ş ui n e e e ia ţ r e c a ărat tracă răa tcma aşa c cria rba a fe smn c mbrăca ş r ca a ş ş aşa pcr ăş ca ş c ac ată t ă ar t trag cae năct ăac rul el tat a t e a mpe ce c ăe ă a a ă c că c n ca a pt ceta ea nală - a că c a n ac aş t că- t acr a ctr ş că t sca hr ş gâirea a ea ă nte c l e ş lea en ă u căpat ş cu n ta tăr ă rănă c aa el e şta ttş că c pca aa ă e cnş c n acm rc ă ăşacă a a ă has arată a e a m ca mă răa t c tă ş e a cbr nă a ma elte a atre a e gr cată aa aa erg ai epae ect e c a I s tabă e e art Dacă n n tate şncă atnc c b lă aceaă m tip c tat ş ş rn răuns caactrl caict a acee mltpcă car vaă ş se eagă pe ne ăş Eisteţa acee mutcităţ v petru e l n feme mrl ea n t caă c ş ispşş e cnt u teţ r nă ş i ea e Dar a vi ite ş trbra acasta "D ce it c demt t ca c e ve căc ttş sa cs acum ragă etitat i De u act me rei cr a ver? Ş şt s e save faţa acet ntrb ect r ptăţ tc vşca even -ş pate ava rgna ect vşcă cţ căra a ac a ă la v r tr nepat st ace ea ş cntla a lucrrr ese aşa l csttită c u e prv nici frşit tr riea ţelr at i ptec ign ar a tei at Ş ac a ă Aa man acă a r a n ur e anc care s ntn a e nea atme a pe un ii r aseeea eaţ er e şi vaă. ct a m v a gul ă e apre e plema erată nrba ra c tmat pate a aşter rin căere etmia şnc rmn ic n rptat retata c att mai ancă ra aa
7
Dn ezul cesei nopţ stce n ce e nvăltă nebe ui Anndos păşi ec dn Efes şi lumin-o pntn ge u neze esc. "vesc devenie stg ă el şi nien n uă vreodtă cu enţe cesă veşncă băe vluilo şi ces veşnc l luculo Şi ce vă Legtăţi cettuin infibile etl stăăându-şi ee ceeş că Enle jeecătoe şepnd ece călce leglor eg le spec tcol nei deptăţi otstănioe ş deonic topezene sse o perie nu Ş nu pedepie ceo evenie ăz ci nrepăţie deen i i Şi cnd s ezvăi geşe căee oe e e nesă n lege s păze Acolo une săpneşe nedepe colo este ezo e neegre concţe ă coo ne epe ş ic i Ze Die sănesc sige c n e ce c s- pte coo sfe noăţe pentenţei jdecă� şi eopoivă ocl d e ecţe l u uo condnţ or? Din cestă nuiţie desns Hec două negţii ce eg peună şi ce vo eieşi uină bi pin copţi c percepele peecesoio săi e de o pe el neg uie uno ui cu o difeite l căei ccepe fusese pins Annos e n i despăţit o e zică e n etzică o ărăe nsuşio ente de o păăţie inte nă neenie. Acu dpă ces p ps e n i pte oprit ci e l o ndăelă c ul e negţe neg pu ş sp nţ ăc ces ă singă lue pe c e enţinu o e sent pejiă e eşn ce legi nescse evăsd-se ş eăgnde sţi de onz tulu ee n ă nicăiei o c ee nie o ezis enţă inesucib iă o foăeţă ce să dăne n fi cenli u i ultă ee ec Anmndos ş- d c sgău ecli "u vă niic lcev ec devene u vă ăsţ nşe ţ n ochul vos ce n ăze depe şi nu n esen ţ cul o să n că eţi cee că veeţ nev păn cev fe n re eenii şi enită peece ii chr osţ i ne lecobo lculo c şi cu ve o dănuire ce u n ce ţ o oăelnei ese ce ş denpi dă ot 4 ecit şi e ăpnie s eecă putee cea i Întă epreze tă nve şi n vree ces se ră neecep ş chir duşănos fă de ceăt od de epezene cel ce ceză c concepte ş coinţi ogice ec poiv ţinii şi pe să sită chi o ne uţe cân o poe contce c un evă cşg pe cle nvă: el fce cest fo l c o e n oce ip conri să n sine ş o fce cu ndăelă nc Arsoeles l cză n fţ tbnlui ţunii de ci ce i nlt ă de ăcău i poiv legi contdicţ e Repezenre nuiti ă 38
îns îmţşe cupisi de do elu pe de o pae lumea peen cae i se ipune feuit şi schmbtoae î ote expeenţele nose ş o condiile în eşi în ce deve po s oice tie acete i l ui pu şi spaiul. Cc acee po pecepte pe cae inuv dec pot conteplate pue în sne, depende de oce exeeţ ch şi tuc câd ut pste e coţt de. astel câd Heacl code felu cesta tmpul ep de oice expeeţ a i el odeşe astel sol cel ma insuc tv pen toe cele cae t î doel epezent utve. Aa cum a nee e tmpul tot astel a nees e exempl şi Schoenhe cel cae a pus î epetate tmp că în pee e ecaesă oet n ăa cae -aând mctepe pe ce pecedent etestă ca e na s e a d u a e de ep ede n i c it; c tecutul ş v itou un d eov de ee ca o ce v pezet d doa aniţa l i e dee i e ăne dnte aceea dou c eene tpuui ot afe ş paţi ş ca ş ace tea toate cee c ae n asee e lu ş pu ui l a e decâ o e xte ă e atv ş i inţeaz decâ doa p i ş pen aul deopo ă c e ad c doa la el de dăiuio ca el Acesta ese ade de ce a îat nemij ociă evdeţ acce oici ş ocmai d caa ace sa oae eu de atns pe cale co cep ală ş aţo C e ce să l a e n aa och o teu e s eac de î emjloc a coseca sa heaclitic ş să pn că te ga eseţă elţi este dect un eect ş că exist c n e de ină cm a expma cest lcu e afel ş Schoehue (La a von znavoluul catea tâa paaa ) oa acţ on upe ea spa l mpe tmp âea ei asupa oiectuu nem loc det en con temp lae în ce nguă ea e ită e nâ ec i alt oi ect ate a supa lui pote ecnoc d în sua î cae acesta d umă acţioeaz alte ecât ate apa oect eoci şi contă nai n aceata O c ş u eec aşada ee îteaga eenţă mte e na a ete acie a e od cât e pate d e pot v t ec ete deni ba ea nă Wrklc ct c cpul ş a ot ceea ce e atea pin een ml a sem c iv dec aa Obiecul apa căia ea acnează ete la l ău o mtee; îteaga sa nţ ş esenţ că aşada na cbe pove c legea pe cae o pae acesei mae le uce ceaal pae ee şd cev c otul elv ovit c o eţe vlablă doa înutl lmtelo sae ş ot aşa se peec lucile cu tp ş c pal evee veşc şi ga e estoici desvâşită a to ceea ce este eal ce u fce dec s acioee cotu ş devie ş ese aşa cm e va Hec este o cocepţe odc ş ameţoe a ce pveşte nu enţa pe ce exectto asupa celo dn j asemăntoae c sezaa cei cae a u cutem e pât îi piede îcedeea n pât u de 9
poare Era nevie e o e e o mte foră enu a transune aseenea îâie î conil ei, sezia slilu ş a iiii ple e înânte c cest eaclt a eazat pi sevaţile supra pocesu l opizis l oicăei evenii ş ecei pe ce le înţeleea s foa otăii, c espăţre uei oe în ouă acivităţi caittiv ieite, cotai şi tinzân se eiea lor erenţă o caite se desine e e Însăşi şi se espe rpi ei cnar eranenţă aceste conarii se săuies un spe at s ă se reească ot E aevărat că l ree că recuoaşte ceva fe, nit, ăinuitor; În reaitate Î ecare ipă uina ş eric aaIinte şi c le snt ş u i Îminţi nupte întratul, c o i p ătoi, cae câne ul n cân eelăl avntjul Potivt elt, iee ese eopotrivă ară şi ce, şi mea însăş ese u vs c n aeste c c e tee eeu ă s eaa evenie ce e ăzoi l coailor; dieritele însş cre ne ca n ie eriă oar sperioritatea ennă uui ine potr ivi să ăz oil sa nceia pi aceasta, lupa ăiuie mi ea e, veş cie To se eece poiv it aes te vrăăşi, şi acesă şănie ezvăue reptatea veşnică ste aci epezete mircosă, cretă in însăş izvoaele cele ai pue ale sii u eenic, ş ane ea ce consieă t ca i stăpânea ăinuitae a une eptăţ nite, putee, eeiată e o ee ui n ec st n se să ăsescă aces ă epzente c teie e nei cosoce ; este una Es li eso epicată e picipi fndaentl al i este coepia esre nt ecee , coă eci r izol ai şi stt i ec, asp usă în teren i cei i enerai n azi i ş i les tre, e a ao l istic a în ntaea in tre paee poitce şi a stateo unele alee, astfe încât acu °suşi eca s c a e ceasic a o sos îşi îv ârteşte rotiee su stărea e Aşa cu orice r ec se uptă ca şi c e si u a avea eptatea e ar tea s şi ăsur nesşit e siă a senţe juecătoeşi ho ăăşe n ecare c ipă e ce e se îiă victoia, tot aste se lupă îsuşiie nele c atele pă lei şi citei esăme, imee upte Lcuile însee, în căo so ie şi costţă ced in ie ăin ie le oamei lo şi i e o, n a câş i e pi o e istenţă propiu zisă, ee snt le ea şi scâteieea să il trase, s nt st ăcirea vctoiei î pta ca ităior contricrii Ace lă, carei ese opie ricăei deveir, această vcoie ee sciătoe le esie e seenea Schopenae (Lum c voiă şi znt vol ctea I paaral 27) onstan reuie săşi schi e foa ater a ăintae, p fa ptul că use e conuc ăo auzltăi, paenee ecance, zce, chice, oance, îpinâse acoe să isă a iveă, sşie pân-se ne ele mate, căc ecae vre să-şi epie pop iee Aces tă pă se asă ă ă pi înea ată,
40
e fapt naura săşi csă ar ea". Pgie urmăare ae u Scpenauer r î cee a remarcabie iagi aeasă ută ar că tul an tal al acsr erri rmâ ru u al ecât a Hrait În a î peru Schpauer upta se aă a aunăr ţ aă aurar a acstu stt îuna sr b în ăţ şăr l u nn d- rpul îcşătr tşi uţ ăr Arena ş tul at lup t ara p ar f rţl naura auă ear a rnu ş a ş pţul p u a r un ra z pr aut ae est e înşi a t ria
6 ree ce agnaţa u Herclt măsr cssu î nentă mişcare reaiatea" c ul u spectar nat care ee enuărate perei îuntu-se înre er a prtee u suragre nu ari u atp la năpăt ma naă pres mire: nu -a ai uut urăr perecle cse untânu-s espăţe e ar arr Îşş păra ă s ue îe upări înş şnc ş ăreau ă-ş ju la - ş cu n el prpea ara pta săpar a îrăz să lam săşi lupa r lţ ste drpaea pră! Ş ai as Uu se Mplul Că s ta ast însşiri În snţa lr? Sunt e z murr? Sunt l p zae p şi ă sarşt acţd pen se? Ş acă ua pe care em cunaşe dar deenirea şi trecrea însă În ic un f ş sa tria aci n reuie pa Însşirie acstea să csiu lue etazică alter a cătt e aeă rat ue a uăţ şa cm căuta Anxars spatele ui uturătr a multipicită ci e a ipl icită i eşnce ş esenial ? - -a au are e rclit pr run cl arăş a aa ubl râue a uii btu â ene Ol cu r ş zei şi m neur tri - anu al ultl r ralăţi - ş lu a anlr ar u ă dâ nrul prf si d utel J ş străl crea Iăc r zeeşi acă ar ere? Ana mars gse a n aţa aesr suşri anu rfugus în sânu itrau" mtazc tca i peru ă ast în sşr ea u ş trcea perzâu- rzas snţa aeăată subsanţaă ar ac n reb are să s par c n ltcea d ecâ ţşrea zibă u p eş celr nsuş r ? Nu ar sema că e rentrce a săb c ea carac risică a caşer eeşi a ă rb espre ee nre - pe n Î esnţ a lucrrl r
pae că nu ex să n c evene c alăurare a ulr realăi adevărae neevee nes rucbl e cesea sun c lerale ş cărr răce neera clice şi srgă aă "Unul ese Mul ll Mulle suşr exse ne nu sun nc esee veşce ş nc nase ale surlr nasre ca p priele le-a gân a ârz naxagras ca e cele n urmă Paree) nu s nc nţa feră suverană c aparen e gare răăcnd ar n inţ e meeş i ea de re ps b lie care ră âne sgră i Heracl n- va puea ghc cnev a ar dar c sublae da ecc ă ş epvă cl culre căci cea ce ea l c seeşepe cuăeeue chiar ese ş eniu cre lui cşerme l mef rer csce l Zeus sa expr c al ocului cu sn e sş ş U n ese a n c es ses acelş p ş Mpll enr a ex plca pr rân nrducerea fculu c frţ crer e lue a să anesc n ce m d dezvl xi mans er despre c re u rr lucrurlr crdând n aceasă pvină n seă Încredere l hles şi cnând ş apli când bservle acesuia naxars n a pu uşi cnvis că ain şi î acelaş i ncl de apă r a ex sa ală reaă a cal iălr maere c lui se ărea că e d nsuş se nşea din c al ş n rece ş cal dul ş reele ebuiu pr ea sa să e eele reergăae ale apei cl ăl e ncă ş ma prria le O daă c ds părr lr n a rgna ră a n eer naulu i ncee evenirea eracl ca c c se subrdeă c pveşe seae l Aaxmrs - xpl ca acesă căldură e cre vrbea ax anrs ca su răsre caldă bu usca pe scu c ceva ce ne e fc ş despre aces f c e spe acum acela ş lc e car e ae s ş naxa s l- a spus desp re a c sră e n neuărae earfe săş aecra even l rnd s fa celr re să ndaene călua eu amen ăci apa ece n pae cbrânse n pmân rcâu-se În fc; sau cu se pare că s-ar ep ercl a c dn are se al numa abu r ur cr - slu esc dre ă fclu ceresc a se elr păâ nm ce unecşi ceş dn care uezeala îşi e na buri puri îşi găsesc calea de recere pe care reprezi area căre c ce r calea de ecere e care repreză ăânul sre ă Ş asfel se aşe ecneni cele duă că de earf z ale fculu n sus ş în js nine ş nără una al ăuri e aa de a fc spre apă e c l spre păân de la ămân arăş ndă ră sre aă e l a pă l a fc acă Heracli n cea a iană dnre acese rerezenăr de exelu spnâd c ă fcu l prn eanaa d abr se nre ne s ngr sau sân că d n apă se desprne n are ăâl n pare fcul ese un spl al l ui nax nrs e se araă pe de al ă are ndepeden ş cnr ac e cu 4
acesta, prn fal c exc ude recee dn rceul zc vreme ce xadr l aşezase cu dreptr eg ltur de ca d, peru a face umedu s se asc d abe e a peru eaclt era cs tte să pceze aş c cut ăc acă ttul r ebue să e c, atuc , tae ps bl t e pesc b s, n ate ex sta ep vă ş ceea c a crarul su abslu; ş ac cee ce se u eşe recele u pae nerpreta decâ ca grad au e al cal d lu ş nu ş p gă just care decât pn seenea tere tare ul mpată nă decâ ac east abatere de la dctrna l u naxi mars este s al tvire cu aceata e crede, c a ş nanaşul su , n-un arşit per dc , mere u reetâdu-se, a l lu ş ntr- mereu relumea reălare a ue e lum cnaaa atnmicare Pda care se pr ecpă spe alt seme nea cnaae generală ş spre destrăarea n fcul ce pur est caracterza ă de el md cu u sur przăr ca d cea a ue dre ş nev, ş depl re a lu n fc drept urre a saet; ma âne s ne pum re baea cm a nes ş a deut e nsnctl , ere deşteând se a c lădr lu revăsara e se m frele mltplcă -ar păa că r marea eceasc, aşa cm a flst e, ne ne ajutr exprmâ gâdul că " Saţeaea aşte c ybs) ş -aevăr ne pte nrea lp dc erac lt dedus, ate ce tacee ctre tpctate bs a ă lum clpă ss cst gd n luna p c arnc pc b, fa prvrr nstre cp l erct nsuş um gl să c r să se sge răst see u d reuţare drsă de p s e tpăreşte pe a ş n s ar e tuc că şt d e ce a t ctat a de ârz l nmt ls cre plâng Nu se acu, asfe Îeles tregul prce de deven re lm u act de peeps re a Hybrsu u ult l l , rezul at al ne crme, al e greşel vvate eamrfzarea purulu pur, urmare a nedrept N a fs are aşeza acum vnăa Î ezu luclr , ş, pr acea pat luea deven r ş a nd vdual ă r fst elberată de ce vv, d acel tmp sâdit să pe mereu ş veşn c, ăre e a
cest cu vânt pl n de prme jd Hybi ste de fap, para de Încrcr penr rce eracten ac pate eş l lum ac el ş-a eles bne sau greş t maestru xsă v văe nedre tate, cntradc e suferţă l e aceasa a nastră
43
a sră eracl dar a er ae a enru ce care s rvesc n e alii ş cu reă enu el csv enr aces a e cele cre se răb ie sc ne ele se rev rsă l lă n n e vib ă e de penru ch u ulu bşn da r de nele s eru ace a care ad erac l ese asee ea Zeul ce plar n faa prvr sal d fc u ră âe c p cără de e drepae lea cr s revărsa n u ş c h ar ş aca ed că cr pue u crdală reb rea cu ue fcl cel r s a absrb n f e aâ d ur e de ăşă de el rnr- cara sbl ă O devere ş recere er c lădrea ş d s ruerea cme sareacea rală nr- evarsl văe veşn c răânâd aseeneară s şc are pe ea sa dec jaca a cp l l Ş sfel şa c se jacă a rsl ş cl l se jacă ş fc l cr răeşe veşnc clădeşe ş desraă nvvă ş jcul cesa l jacă ul cu s e nsuş Preschbâdse apă ş ăâ l ş c lădeşe c n cp l csl d sp e r ări le lă ş l des raă; d p p ş ncpe de l cpă cul O clă de saţe; l cprde dn u ev c p s l csâng eva de crea N crajl vnvăe c scul reu dn rezdu-se de a s juc cheaă n l vă âdă cplul ş arucă l ar jcăra da curâd r dcă ară ş r aă v vaă ar dă ce se apucă să clădească el bă aşeaă ş freaă ul rv r le ş ur râdui lăunrce sfel rveş lea nu a ul esec ce l care a aa de la a s ş d l d ul de a se csu l ere de aă c cer cel r ulle e pu uş sie l şi ndrepăre cu rsul se preşe cnplv aplecând se asupra ere de ară ş acneaă asupra e cu nec s ş cul cadca ş r na rebe să s erechee penu ccper c l asc ot 8 Ş c a r a cere de l sf e l de lse e că c pr vul carc "reb să fc as sa c ne ăcar a a face d lps n a u reprş lu i Heracl ! Oul se până l ul b ră a n s le cs ş i c l ş c l "nel ber - dacă r lbeae se lee reen enască de ş puea sch ba nţ rre dă ae ca pe ve şe peene pe care rce lse serasă de â ă acum resns- c d srel cven ă aâ de ţ n aen c cş ă r ăiesc n ru Ls ş riv c ăs rle ch ul aaecelar al ar sl se ex l că prn fal că suee le l r s ed ş că c h ş urechl ae l r ş a ales elecl lr es e r nşelăr ci câd nriul ed l cprd s eel De ce ue sau sfe l crr le acasa nu se rebă aşa c nu s e rbă de ce c l se resc bă ă ş păâ eracl ar e c un v (aş c vea bnz) să tbuc să dvedască că ceasă le ar ae ce a 44
bună cu ină l ui i ajunge că ea est e jaca uasă şi nenaă a E nlu Ol i aa re c a n răsăure sale generale ca nţă n eraţn aă ceea ce nu cnt razice a aia că n ntreaga sa nţ ă el n e l n eş e egea ra un aaesăâni are e fap u n ci nu c upă pz e ese b de pv le gaă n naură a căre apenă cea a nal ă ese fcul e pildă sub nşarea see , ş nu ul aâ e ec mpl ca ac ă el rin legea neces tăţi pi t ae n fc aunci e ese cea r aţn al aa vree câ es e a lcăuit ar n aă ş ăân ucruri e stau pr s cu aiu nea sa O Înatrre ca el să e bu sc ă să recunască gsu l nue enr că el ese nu e istă a e ce esă aăecâ e ce estă ăân rbeă ai seiasă să se nebe e Penu c e sunHerac aet ceasta aât eese rşi ş aât eult ră n ce ai subli şi n cei a peve aen se devălue ş se epră aceeaşi legitae ş eae acă nsă a vrea să une n faţă l eact nebae de ce fcu ese neauna fc e ce ese e a c apă c păân auc el a ăsune da "ste jacă n- ua l at e patec ş ales n ce eac esce e een ş se riv aceeaş ăcee cntepavă cu cae aris ş pvete pera sa n curs e esăvâşie Pe el l gsesc ntu necat el nc c ăcrs sumbu a rabiar esi is şi ai cu se aă i s a cei care a iv ele r să nu e mului e mul care e escrie naura enească e aceşia nsă cu ae aniale şi sate r cu ua şi ubirea lr e -ar rvi cu esăvârşiă iniferenă ş ear ăspune ar cu precee cum ar "âi ni l lară e cel e care n cunsc sau Măga rulu lc ai ult a ee ecât aurul e la aseenea neţu prnesc ş nuerasee plângeri esre bscurtatea stiu lu eracc rbabi că n c aă u a esa n car e să scrie a ipee şi a i ns Freşe fae cncs ş in ace asa bscur, beneles enu ce care ctesc ăbi ese cu ul ne licab c aue a puea să sc e cu inenţie neca r un l sf cu se bşnu eşte să i se eprşeze u eracl - acă n e ve s-ş cună g ule sa nu e des e şarlaan să-ş raesească n cuvne care saţneegânduri acă ebue şa cu spune ş chpenaue ca n cesune viaa bşnuiă paccă să evă c grijă prin- câ a ae clariate rice nenţeleger psbe aunc cu a aea ve c n en le cele c e a as trse a gre accesibil e al e ânr care cns uie sar ci n le lse i să ne epă neăuri b ciar engac Ş ceea ce riveş e cnci za Jean Paul ne feră bnă nvăără ttl ese prv ca t ceea ce ese ăe - adcă avâ l nţeles enru ce dat c uerea rară e neegere să se vrbească ar pe scur şi pn aceasa) bscu sfe ca siriul calp săş ămurescă acese suse a eg abă ca nd l ps e de sens ecâ să ş le acă n prra lu i g ic une e sens ăc sp riee v gare a ab lite âcasă e a nu ve ea 45
n ea a p ndă ş bgaă spusă n aceva e â ppa l pe ăună de ae lee e alfel cu ae acesea Heal nu le- scăpa "sper cape ncă ş sc lau răstălă În gândea l plaă ş au bâ peepa sa aena ă aâ e nb l esecă a ju u lu n n s ea le cune despe c araeu ul a al lu ş anue peu fl ase le aen l asfel că în aseenea a pee c a sa a event n pt s slan cu nva nu aesae lu X ş lu Y nenu ludit mici
8
eral era ându ş ând un flsf ajunge ânde e vba aun de ae ândre Lu caea sa nu a Îp ns n d n faţa unu "publ c n faa aplaue sel de aen ş cul u entuas al cne pan l E sena s lu este e naur ă să- nee a uând a a pa rge sngua duul său nzesăle sale sun dne ele a ae n un anu sens ele a nenauale ş p aesa ha câu exlusv ş dşn s ch faă de ce c dar dep rvă Z du le Îne cae e îş ajunge seş ebue să e de pva daan dacă nu se vsaspae ş dăâae e su în şcae lu ălăra spe e ue esecăc ul gea şş presă aă u bsacle eâ a că ru aua ş uş n en u pe să eadă u a uă sguană deâ a sl că el va ajuge ţă penu ă el nu şe unde nue a ebu să se aşee ecâ pe aple ag des cue a e uur pu l ă nepăsaea faă e ce le prezee ş eane să î a nsăş a alr nau lsce EI ae aevău aa puu n-re decâ s ă s e sgleasă în vea e a nu v a puea că g de devă se pa să aă despre ase enea e n ă au ă cu aevăa daă e exe pu nu e-a pue gn nc daă âda ec c o s plă b te nee ă se ece ef spe cştee pe pps Însăş nua lu să e veş nesascu ş nesasc aua aceas n en daă n s-a lăs t în vă de s t e nu va tea cede vedaă cu atât de pe al ă cv ngere ş reue peu s e suş c ar sgurul peenden cu succes a aevăuu seenea aen răes n-un s la prpu acl se u vne să e ău a a ş un Phagas n Epeles se cpau faţă e e şş u peţure supraeească apape u sală elgasă nsă lanul e pn s Î vegl e ăee c vn ge î aevăl ge sueel ş a ună e ce v euesc - dus d u ă e elal aen spe vnecae a ş ânuea l ăânul s n
4
gurăăţ să cae păune eaga nţă eremlu fes d prej empl lu e se n poe bău ecâ e ce cae ceensc ps eăţle cele ma s ăace ale munţlo De l el n u zvoăşe n c n s mţmn pec al mp lsur or ml e c o onţă e a vo să- je să- vndece ş să sal veze pe see se o sea lps ă de mosfeă Oc l său p lpor nep spe lăunu prveşe mo ş ngeţ pac pren c d spe ă ur pejl lu ne jloc spăgânu-se e e foăeţe me sle besc vl le ăg ş le sd ăţ el ş nrce cu s lă faţ e l el e. a c ş e c sţ ae ş e pădă o seen e sc pcă n rn; o seene ă puea păe m uşo e eles -u sc uar epă l p e g eeş o ec ră ece l n ş submă Pe oamen Herac ea ca om c nepunţă de nţees nc red b l ş c ân ea pae văzu cu urăr ea cu a enţe jocul gom os al cp l o auc ră doa ă el gânea cee ce c un m -a gâ vre odaă - aseenea mprejuare că ese asemenea jocu u mael u c p l l lu eus u avea neve e ame c c e u lucrle sale e cnoşere; penu e u esau lucru espe ca re el -ar puu neb pe e ş espe cae celeale nţe sar uu se să- nee orea cu dspeţ es pre asee nea oe sp uş să ebe să cul eagă pe sc " sc "e m ne mă cau ş mă scez e suea el espre se cu un cuvâ pn ce se deu eşe cece rea nu oraco l: ca ş cm el r fos ce cae c u aevă a mpl ş esăvş fa decă unoaşee pe e s e ş nme aul să ceea ce e l desprdea d ascla ea aces ocl er n lcu pe cae e l socoe dep ţeepcuea nemuoe ş eşc em de cmpăă ş nepeaă cu eărgă puere e cţne ş mp dup cp spuselo pofece e Syle se e uns penu omeea o c e âze e up ă el e ş uma că ase ee a esj s- l s es ş or c o sps oaco l ce ea ce e se ee zel u elc "c n spe c ascu el guă Spsele "ă srâs să pd be şpâă m de m aech egbă c ş cu "spume ose vor e ăbaă m le e le voru lu ăc luea e veşnc evoe de evă ş ec e veşnc nevoe e eacl cu oe că el n e evo e e e ş e o men e e psă e euele ş fama sa Faa u pnre "mro ere pendâduse m depae cu eclă el cu e F l mpes oneă pe pe a en n pe e eurre ăţ e evoe de e u el de nemre omu Hecl uc ace a pe cae l- coepl el nvăţăua espe pze nţa g d şi joculu ctt va ebu e acum ne să e ve şc co emplaă; el ese cel care a rca coa faţa acesu ce m măeţ ne specclelejocl 7
9
vreme ce n ecare cuvâ al l ui erali c se oseşe â dri a şi ea aesoas a adevulu dar a adevul curs in i , nu a celui căţân dse c ef scaa de nie a loic i, vree ce el fasciaa l sibl ică conep da nu sp o eaz recuaş e da n c al lea, i se aşea a ri n ersana cneoanuli su Pamendes, o iaine aen, de aseenea n ci u u rofe al aevr u i , da lui ac n eaţ şi n foc ş spândnd d n si ne o l mi nă zae ece aeides a av , poba l e a a l vâs ana oe d e absace enc de pu nebua de ci o nşae a reai ş c desvâşe l s de sâe aces o en ma ui ecesc decâ oricare alu ce e dou se ole ale epo ci ace al cui ez ula ese nvura desp e , a devei o ar de ar eru oria sa via e care el a io n do eoade aelai i ns, aces me are âdi ea resoac n dă jui ire ae i a ae n anaxi an drc şi c ea de a dua, oa, aend Pria eioa , ai vece d pr ria ândire lsc a lui Paendes, a oa şi ea niura naxiad s ea a da la in s se l so-zi cal icu la pâ la ca, ca sns la r erile i naxiand s ând a ârzu a cpis ace r de heaţ a absacin i ş i sa ri ca n fa rii u de desvâşie siae care voreşe desre n ş nen aunci ne ule le v ui a ve , de e nsş acae pad i i c ie s-a ma ş pop i său s se oş se ae c şi ar perdu u oul oce ie ae pn easc fţ de cu l vios ş be fora a ee i s ale, şi d cau aceasa a pu să spn E adeva c ex s sin dru ac s vreoda vea cne va s poeasc pe aul auci preea ea ai vece ese p p e e b e şi i n cnsecvea ei s ua jus â dse u aceas ă osr de a, el -a acda sseul să zic mai ui u saţi dem şi p care eie fd s p ocl ae curnz e noua s a cnearele ie casu nd sina duare se ae r Şi acea s duin ăi easc ca dac rn ea sa uu s ea o eroare râe ca un res de se sibi liae o eeas c r-o naur, cae, rn i oarea ei loc sa pi eia de a drep ansfrndse aroa e nr-o aşi n e ândire aeides ale c leă esoae c naxiandros ie n se par cedib l e al cru de oe di n vua ui naxindrs ese numa cred i ci ca eviden a nifes şi el aceeaşi enede e fa e sepaaea cp e a une l , care ese o lue oar n devere, necreee pe cae o s ise ş era cl şi cae duses e a eaea n ei s e. ân do
au căua o ca e de ieş re di acea nunare şi des ire a uei rdin eş
uale cel sa eea neeeiab r c axs s r gase aă deua n rul d şi al calăilr sal ec da nu uşr penru n iş mţ a lcău p asmna npn gân cum erau cle l lu rac şi Parmees e au ău a cu să marg ăş f aâ câ s ua ar ş ş-au rz rva să Îcer c sal ul n ace l c din car p cru l -ar ma uu găs srj, a ar ebu să sa ră ca ă nu cadă mâ d ş- rea mereu riv le, arăş ş arăş cma sr ea lume e care axmas a mase aâa meln cle ş care ex ase a d lul eşe va e ş aă u e pen e e ereaea everdi em l acaşum e racs adzvălui scer, cum şm ce mracuasă reularae crune uă acea ven ş e a a us că eveirea săş pe âuş de un să vaă ş nedraă O rvre cu ifriă ra a a Pane s; l a cmaa nsuşle a cu aa ş i a r că d că u sun ae iă c rebu să ra uă caegri aă de xemlu cmara umi na cu îurul , ra zi bl că a e ua îs uşr er a ar ngaara ş as fel, s b al ă p zi ve ş e gae sră d u -s u aă ser za ea să reg ăsească ş să eee eae asemeea cace f u amelă eaga ărie a aur ea sa aeasă vă era uă area ua câ erece d e cnrari i e ex em lu uşul şi eul , subre le ş grsu acvul ş asv ul, ş e rp d acea cn racţe x eml ară dr lum nă ş îuneric ceea c crsun ea un er calaa z v c a c cresun îunericuu c g avă că u să spu em, greu şi şrl aunc uşru căe d ea lum , eul de a îunrcu lu ş i asf eul căăa peru el ar ar ca negţe a uşulu uşrul să r însuşre zivă. Şi c ş n acsă mdă s srn capa ca acă, rzâ u-s siuărlr smr lr rda absgc Grul ae să l se fer -a r energc smuri c cal a pzivă; acasa îmi c a Pa s să- I aşz sub pca un ngaţ a fe a smna ăân u În pz c fcu, rcl n pz cu clu, dsu pz cu rreau, fen u în zţ cu s cu nu , svu î zi cu c vu , uma c a gaţ asfel ă în fţa pv sa lumea nă emcă s desp uă sfere seaae ea a îsuşrlr pzve - u cer lums fcs, cal uşr rrea av-mascu ln - şi în ea a îsuşri l eae ce sea d ură exprmă în f ar sa absenţa ellale er ze, ca înucasă ămâ eaă rce grea ensă ş m al es a fe as v ă n carceul e n lc exresle pziv ş ega l a fs emeu f " şi "ne, ş a uns asfel rincul ă în radcie cu n nrs, ceasă nasră cuprn ce va care nează dar de fa ş cva n ţăr ul nu a rbui cău a î afar umi ş eprv ă a 49
presus de orzonul nos ; c în faa nas ş preund en în orc e deven re ese cuprns cev cae ese nd ş în acvae r cu cese ai râne scin a de da rspun s eac l nrebare "e ese deenrea ş ac a fost oenul î n care el a rebu s facă ce sal penu ca s nu cdă eş pae pen aseenea na ur cum ese c e a u Paend es c ar şi ces sa are e fap semn ca une cer ar unge cu asa, cc car năm în ceaă în msic acelr qlt occlt ş c a înr-un fel în log e Paen des cnemlă c a ş eacl deven re ş nesac a enerlă ş ş e exp lc a recere înru pere dar prn fa p l c l rebu epsăer ab ăt vnasl în aceasă prvnă. ăc cum ar puea n ul s enu e vnovăa s rebue ca naşerea narea ă să se pru că cu ajuorul ne nu lu: căc nul e xs no deun a de faă ş nu poae de la sne să ajungă l ină ş nu pae eplca nc un fel de căpăare a ne sfel că â naşeea în nă câ ş perea dn nă se poduc pn în suş le nega e apul însă că cel care lu nă re n conn u ş că cel c e p ere îşi p ere un conn pr esupu ne că î nsuşr le pozve - dcă ocm aces connu ele însel e se îr eoptrv ă în ele p oce se Pe sc rez u pncp u l "P enru evenre es e necesr ât ndul câ ş ne nul când aceş a ac ează ll ă re zuă o evenre r cm un să se pee ceze pozul ş nega vl u rebu dporv să gă veş nc unul de alu ca nd cn ar şi prn aceasa când psb orce devenre c Parmende s apelea ză la qul occl l o încl nare sc con r l o de se pr op a ş arage ecoc ş el face sens b lă aces ă opoze pn numee de prodt ş prn relaa epc cunoscuă asculnuu cu fei ni nul Puerea pre ese cea c ae e leagă lol lă îpeecn u-e pe acese conrar ndul ş nendul O dornă duce lolală elentee răzvrănduse un ul îpor va lu ş urânduse u nu l pe a tul ; ezut ul es o devenre ând dorna aceasa s-a îmln ura ş îporvea lăntc îpng ndul ş nnd arăş dee unul e alul ş aunc o l spune "lucrul acesa pere
nsă n nu se avenurează nepei abs aâ de coăoae cu sun "i ul ş "e nul î îngeaă epa sângel e n vne când e o dee udaă cre păe să an os o z când Prendes av devlozeze ae cobnai le ale impur e gâe as fel că - ven ce să le unce a o ae ca p e o pungă cu onede vech ş sco se n uz
mod obişuit se cosideră că şi impesie di afară nu umi consecveţa ăuntru aciă a uor cocepe ca idu şi iu u cobit ao altă a deea srciaă pe cae a avto î acea i şi anume cuaşterea el giei băului şi mu umbatuui rapso a ctăeu eicii miice a atui, Xenophaes d oophon Xeophaes a t răi o iaţă ieşiă di comu n a poet rătăcio şi pr căăriie se a ajus un m fate nvăa şi farte măură ă-i nvee pe alţii el e pieea să trebe şi ă povestască dn cua aa ta erait î umăa prre poistori şi mai cu seă prre naturle istoice î îneesu de care am pomenit De unde şi câd porea aceasta mstcă -a cus U u şi Veşicu u va puea e reda ă Poae că a fosspre o cocepţie ească Nemişca pen bul, ssti şit ajus să se saoicească upă agaţia rătăcirior sae şi după eoitee stui ş cerceăr ale celor ae ş măreţe, esc izânduşi och i spe viiuea ue n işi eieşti, a îcremei tutur ucurlor îtro panteitic pace primoriaă, aşa cum se arăta în fa uetului e tfe mi e pare pu îtâmlăor apul că exac într acelaş loc î Eea au ăit n p aoaltă d oameni cae pau eca î mite ât o coepie nitaă e nu acătuc o şcoală şi n a niic î comun di are uul d ei să oată învăa de a ceăl a şi ă poată îvăţa ma deae e a Căci ivou acetei coepi espre uitaea rurior ee a oricare din e de-o c totul ată atuă, cha opusă ceei a eluilalt şi dacă vreunul din ei a cuoscut măcar învăţăura celuiat a rebit ca s-o poaă îneege ă şo traducă tâi î propria sa imbă ar priro asemenea aducere sar pie du, oricu, exac specicu ceeiae doctrie. Dac Parenides a aju a uni tatea Fiiduli exclui prito presupusă consecveă logică şi a despro coceptu Fiiţe şi Nenei, enophaes ese u sc religios şi , pri con cepia sa despre uitaea mitică, apaţie dea epu secouu al Vea. hiar acă a o o peronaltae la fe de domiatoare cum a fost Pythagora a aietat totuşi n căăorie sae, aeeaşi îciaie şi oire de a face e oame mai bu , e ai purca, d e a- veca te învăătoru l î do e l ma, dar aa îă pe teata podlui; în vreu ai trii, a ot îndrănaţa a conderae a avr ş aprecie l ex tete e nş ae ea în Ge a; a p aeata el -a e tras câtş de n snurătate, cum au cut ealt ş Pato, c, dpotrivă sa îişat î aa publiclu a ci adae lăasă aţă Hoe a cău îclnae pătimaşă pre urile a jocile ş răile srive a căru adare aco daă ietrelor coplite cu chi oec e lea condamnat cu ânie şi dspre şi tuş atmiteri ecâ o cea ăreu Therst Liberatea idiiului tine e n pu nc foate nat, şi el ete îuit ma îndea proape cu armee tc ai r aceată aproape e ic iă lepda re a oricăr conveţ oaime, a deabă ecât pn cunoaşeea aeei uitţi ş ucitţi upreme, divne, 5
e ae e cotem t o tă, c o tetae a vi i ă et e col ă şi ae e om c a ă a Peie decât fa ş teme d ş e ai eabă a tea e ă ta ea de it ca e Pamee ş ăt doa ee i iă e eat oă Ş eată e de t ş î c eec tivă e ş a âtăit cele oă cta acoâd la t, a co ă tae ş ă te lmea ş deee, il ş eil şie oztve ş eative ş a t î ătoe eî edee fă e oce l ş eative, e ă oat e ea cae et e ă e o şi e S, foml â îtebaea mod mai i a:i ate aeo ete ă e S a fă deacoaştee ă, căea o dae ăm eva me at eee em ă ş a ce e eci vl eă c e ba ee ttolo i A=A ă tcm ae tă şee ttolgiă gt ee ctă fă Cee ce ete ee Ceea e ete, et e ! Ş etă el mit ăct lc mo ăi va e o cete ttea, ve eze că eă c tă e ve că extă ic ă e , că ec fm et, A= A ; cee a c e a te ema atev eât el a eve itte a â E ae văat, aşa m e âe a e ma deae, mae mme a ome o eă c elă ee ite a âdi el ş a t al te d eât ă aic ie m a eeaă motva lo a eeşi c lă î ae el e ştie at de aeeea mă, eoaă dedă ael e dece e ă a ăit i, chea et ta m , ât e oie ebe ome eacă, şi e cbaă cm t e mâa feă ş î oş ăe evă tt i, ş ete ă, dâc to lc l Ş d ă îlo , tâ eşte e e t o tâ e e o coă L, ce a at tt e ea m iă deăie ei e eă, eb ă e, ea t c ceea, de tetb jo e at omi l ei ea Stem ş tt eată te ş e ete, eoovă şi et , aceea şi ăş ş deootvă e eeş i ic i l ce evee ăş tlbe ş iextb l to cee ce e ş tomi l me şi me e a t a e e tăâă t c ame a gt el a , cae ă aibă oă cete ş oş şt m! Pe e tae e mşă veş ş ug, ch ş âdiea lo i vec emto i le i , da a teb i e eoiv i şi ob et îvm ş tfe tă ie el ae eeeeea meo ea icată t mo şi ltă a îş l oăe caşe e e e eeieă eaă ş de eee Ş at e dat baa hetă l el ale abtctă Cee ce ete adeăt tebie ă e veş c eet ee ce c e e e f va o te devet, ăc e e ş 52
i e ame a utt evei e i e i a ae ei tă şi oate a aştee la i mi i i e i i i Aeta a tea zămi l i im i ate va et e ie u ş Tot a tfel ta lui le şi iei ea ea ete oeotiv imo ib i ă ca şi eveiea ca oe chimb ae a oice eştee oie ăe e i ete vl abi l ttot ic i oate ee e cae e oate ue a fot a va u t ită ş ee imic i el e a ă e va ta e cioată " ete C e cae ae iă F l ete i v ib căc i tă o a oa t c a tea v t ob c ă me -a te mişc I oate i efşt mae ii e fâşt mc ă i eteatfe eăvâşit o şe ată i eăvşită ete o co taie teşteşi iu lmtat eăvâşit imobi etie ech bu eca e ct al ă eooivă e ăvâşit aemeea ei fee ai că atm ite ace t ai u a o le a ot ita mai t ii ăc et a le eăi a tebi ă ma ite ceva te ee ae ă e i o e uee ae e e a ie Atfl că e ită oa veş i a Uitat e Câ ă ae ie şi t oae ivi ea e me v ii a că eiteă el căutae mai ate -o eea ă i o biai atât e ătză toae aui i - mâat ohi l etu ă veea et tiei eveie a ş i e chea etu ă azea aeeaşi eveie " mai ai ohi u aeta ot ă am imeatv ă şi ii azul ăuăto au imb i eetai oa u uteea âii i Pi aea ta e a foat o foae mot ia aă e etăt oa ş i i e i fataă m a itiă a a aatuui e oaşte i fat că ăit c butatate ie e actaea e âi baci ci şi ca i câ a voba e ouă c totl eate ta el a ât şi itelectu ş uaat ace vo tim eoat t it t ş cae m ae to aă ooe ca bt Toate ceiile eoiale e ouă ame i etă o şlăc iu o ş ica eoa et e toc mi că e ceează i zia că şi e i că ş i eveiea a avea o iă. oată aea multi iitate şi veite oloată lmi i uote i eee ch mbaea ecotei tă a şii o e i ooaa ei Î u a ee t şi ee et u ei e ă c ue ca o i m ă aaeă şi ăi e; e a ea e im ic at şi e văat c e ă i ă oc oteeaă e a eam mai dao c aeată me coaă u tot şi u tot izo şi şâie şe ătoe mţ i i ce eă toate aş cm a to aeie etează e a ma etaii zoate eetăto a atui matia f ă de feomeel e atii moae ş i e îşi hăeşte iu a oită i fatu ă oate ăa e aeată veşă îşeăcie a imilo mai cee ma ecooate şi mai abtate eeazăi mai 53
î îveş le oale ae eo ma me e v te a ma tea ălăş u am aevă a î-u oo e âze e ăa e ş aătu âă aeme ea evă l oo l uş aă emee e a ă ţă văl tă fome Păae ea ă u ă â ee tme ae ă oo ame a u ăşe e fat âee t m e âee eme ae ee et ă
Ş aeta a fot e a ă eoaă e oe ete aoxav ul ta u zbea evoe oee e ea e a uţă ă g eal tte e îmbe şuaă a emam şaaae oa al e o ma ae e ă a P ao îmăăa e lo eş e atee eatoo e lm e a-ş o oh e foele oae et e ale ulo - î şea îgheată de moae a oeeo eo ma e ma mt e a e e a ă e fem ă e o aeme ea ae fae aao Aea ă ea a e ume e l e ae - o ea ea etemată e o oă o vee elgoaă ae eă ş âţee eteţe; m o eştea eaeatoe o t a o a e mtă t-oe otemaţe ş e ă o ltoaă a e t oame oş ămâ e o emă ş o po emă Gâea l aee ae e m aul ea mo al gâ e e poe e ot meetbl a Pagoas ş meole ; l ea aeaă a e la vem ea aeaa ee oae oma ool oo l ee l fou oala lă e âge e el o ate ş e ă ă e ă he mam aba - a e ! - ş ma e e oate îă fomab a eee a te e dn to eo a â mte ş a e faez faa îee O uă ee oa aoaţ-m zelo ee ea l Pee ş e e maea eae o ă âă dea e tă e a mă ea te e ea! Tot eea e eve tot eea e e meşa ml t oo îoto şe ă o aat v toate aetea lale e vo ş me a oa o gă e e ăa ă ş olă ! Tema otoloe ete e ae elază looa l aee ee a a oe oaă o ă aş a m o âea el a fa ă o utea â e a hotăât ă ea ă ete o oze ae e ă e ema ă avem a al uoaşte ae ătue eea lo ş ee eee e eeeă. aea â oate ov u Pamee u e aă âtuş e î ot em ae v e e al ueva 5
d me etaeaă a ae avem ae a âde e fat Atte a demtat î md văt î a aemee a me ă ex ea fae ate dată d eeă exa aae e c l . cma d a a aeata teb e a d de a l de ă ăe ti ete ma aea ă e dă xit a e Aevăl lc a e ă ş eă ee tot vd dc oa t obe c ctt det dcă ae a t d c btce ete edă eaă oe ea ăm o oa la e em a doa j eeetă l c fa at e ae aşte m c Că c te l aeă foa m ee vaă am e odaa e aşte gel eeae ae Îeege a ete Îtadevă aea onditio q on ae da eatvă a ă adevă ma deae ă oga oat mege eaea ae ve fma og oe c oe c o aă d Îcecae dată ă e ctă o e ogc l e e ce e ete ceea e et ee gt a c gă e te ae a căt tă o ot ac ooţ t ă e aboe tât te co ţ c to te c la c ae t a ât de om c l t a t me a t ă â t aşt ee e ldă "cet ete că abe atâa veme ât ve abt. Cvtle doa b l et e a e l l e ee faă de g c â aev o cvât e e eă o e ce m gelă c le g ol ală tote le o ş m o fe c vâ . c ă x c Îe ate deă c ţ l l t ee ă e ă e oe odce c c a o â de văl cvte oce e o ă t c o ată coo e l l c va flo o oga l f me e e al eo a e ţ î e vee al aaltatea âtgăm c emee vrit tr Pet bet ete abt mobl ă ve ă vadă ă oaă î afa d de e Îş aa ă ă o b â teea e le ma otad e te feee dă Pee Î avaea ă e oaă a t ee aa e Îa Î ae vem Î tea Îh ă a aje de a o et e ecv a ă e aă dă K at ee o goa ă ă c a le te teog lţ d e ş cae vo e joae ea e m etă aca le de ea ab t co ă ch f ab e t dat dat al t cm ma ta e l cătt ă m a emat Heel c Ît ăt 55
cae -a a- eee ae " na teb e ît fe ă e ată teb e fe ă e ae bă et o ă at te i nic i n-a ptea avea oea e oea e a ş um sar r c r ş e l g cu ânl e şi ce m săr ăcăcas rgn e emp rcă ă n s nă fo oa "a e r cc acă ul re nee de rsp pe e ce at lc anc e ş rse aceasă cnvgere p c el ns respă ş ăieşe eafră acă ceva og c aspra cerll e lcr ş o e t e e se a o ca esprae aa o e c me n l esl rgn l cânl e ştege â ; dar rămâe ndeana f apt c ă l ş ee tă ete a alr li prn anage a oa eeă atoomo ş o to taae eoă ş et en e e c oo e oe ta ee a a ei e e xsă ae ee c tot eîetăto ae îtât îota ei tebe ă e e aeeaş o be e ca ş îotiva e f o ăi a bulo rgo u a rgo 12
eaa ată tă e aân tţe ş ea a e de ae ne îtee e ame e sfer c aa dcălargă nu decâ fe ecefe a at d clul ă Zn ese ce a u u oate eta c p n e e e smenea presuee s-r ge l ne e ese nn ne. trcât nsă ele nsră le ce prezn ă reuinden aae ne asel de nn ită ne acest e nă c ea ete eea e ota e faţă e og ş aeas ptrv ea ş ete e mc ună anasm Zenn s-a f ls ma ae de me a necă e demnsrae; ea e eem oate exta mşcae e a o a at ă dac a eita aşa eva ati ex is a nfm i tate nă nsă ces ese imo b tate A e n pe unge pe as c esas care î recere re n c avans ; ci pen a age a pcl de l cre eşe boaa esasă e tebe ă alerg a a t e te a ame a îet jăatea saţl care- d s pe ap ăime ap pe ap ş srezece ş tot aş depre n aă e ajge n fap e brs essă c aces ese n enen o ş dec m ete aevă ese c eaitate c aeăată ă ar e n ete oată oi bi ă e ă l a b n fâşt e ea e ete efâşit t a t mj a o a de e me aet e nvă es e e cu ăeata bo ş tot ş el ş t p o bă h se spa e e cpă a bo e săgea că a 5
m t oc, şi ocpâ ndu-I , nsea ă că se aă se oneşe p e cel lo Ar c sua aces or loc ri nes şte de odiă e ă cu şc ar e Ş ar c odia, a esrşt repeată mşce aşaar op ei contar nntul e flos ac ca u ac care a că ealitaea n e ea se d zolvă Dcă să con ct ee st fm vşc ş ţ - ş ţ ş gâ ea se surau d uc t e veere a Pen ies - aă aşaar tu u oae ni cioată n i, daă oea a eve icodaă mşa ac aate săgeta nu a zba deoc ea s-a câ tuş e un e a e, u s-a sc rs nc n moe d . Sa atfe ss Nu ex să aeaă a-mt ă el ate care e t, e oa aă, ci tp, i spaţu, c micare n a sgeaa sş ese doa o ze căci ea v d tp lc tte, dn fnt s magoa ceat e smţuri a eUu Presuâd că sgaa r e o ţă a c a a mb lă r ă tm eeveă ţepă ă ş ve că o epezere mosbilă! sp ă mşcarea ar ntevr rlă au c ar ex sta c o ori re nc o o nă e c oc e cre să-I ope săge ec n c i u sţu - o reezetae os b l! Preuu nd că ti ar rea a uc el u tea să e dvzbi a n i t pu de car e ar e nevoe săgt a te să co ste dntr -un n uăr i it de o en e d p e care dn acese oment e ar treu s e n to o rep reen e po b lă Toe re ezentăe nosre dată ce ontu l l or ep rc d t t it i aceasă lume concră ar lut drept vrt tcouc a o dc aă xistă şcar abso luă , atn i n exi stă spa i dacă ex stă spiu bso ut, atuc u ex stă mşca e; dcă ex să o nă abso, t uc ex să l ctate Dcă exist ulctate asoltă aunc nu există ute Ş atuc a r eu s ă e mee en u toată ea n câ d e mi că ăsră atinge oi asee nea cnce pe m lucrri sa desface our le rea tăţ n vree ce Paees ş Zeno, dorvă se agaţă de adevărul i valltte totaă a oţiu lor ş es ea cor eă ca co raru nou n lor a de ăae ş vaab e ca n o obec va a eog ş coradtori l. E por nes , În a te em nsa e lo de la premsa c o nedemon strabi ă de ft mpobab ca e sn că n această caata de a foml cocepte no a osda crteu c ma de se am h orâ în e pr veş i ţa n e na adc ă n ce pvşe realt a bec vă ş cor u ceste concp e -a ebu să se verce să se ocrezeze î ctactul c reataea aşa um Î fond ee a fs derae de a ea c trebuie dmpotră să ăsoe şi să co rleze rel itaea, ş cazl ei cot adcţ c u gca r e e c s o co damne en e u tea atriu aces e pute ic j ci are, Pan des a e b să le raă aceeaş ţă e care e de fa o socotea nă ă ae gâe ş aea s feră săvrş ş l ps t de evee a nnd a ut ea acum Înţlasă a rprzeân ă categori fer te a e
7
căc u avea vo e să ex se o ali ae a iţei Şi e a devei eces ară acea uiţie supraemerară e a exp ca gea ş ca d e ce c o foă a coemlaţei, nc smbol, ic o compaaţe u ma uea chemaă auo iţa aceas ea c oul agablă, a ecsă, ş i ea săăorea, ocma î lpsa oicăe osibiăţi e a reezailă smţui cel mai îa iumf asa lumii şi a ceinţeor si mţurior Gni ea ş i acea ină ouo asă şi secă, în oae pne e e masvă ş moară şi ţeaă imo i ă re u iau orivi mpera v aen ic, ş spe saima oicăei f aez i să se sngă în s g o ş s ă e c o i cu ou nu acel a lucru Ş c ar dacă aceas ă den ae conrazcea si e Tocma aceasa s ă cheză ş a ă ea es e oriă n si mi
1 De al fe se mai p oae a uce împo v a ae n d e s că o perece vuroasă de rgum a o mm au x coc r care e aea u aevărul suş oae scos a umnă, ci eadevăul acelei separr asolue dinre lumea n pm siurilo umea coceelor şi ideiaea nţă dre rd,acă gndirea inelecu ese realănre n concepe auc eue ca şi mulpciaea ş mşcaea să aă realae, că nrea raon ală ese în mcae, şi ese vo a cha de o care de l a concept on ce deci lău l ue mul c iăţi de eal ăţ aceasă prv nţ nu ex să c o ală eşe, ee cu o ul imosib l să em n irea ca o o l ae xă, ca o ve c ă n emic ăoare g iedesne însăşi a uniăţ i . al o lea r d dacă d e l a s mţ vin numai Înşelăc u i ş aareţe, şi nu e isă n adeăr dec n orce ideaea egală a ţe cu gndea, auci e s înseşi simurle? a nu a o aareţă înr uc ele u se srau nu c o nc id c n ea pro usul e , umea simţur Qr nu coresp de c inţa Dacă nsă mţuile înse su n aparenţ e, auc el e sun a aeţee e n ce? C m po sim ule d ieale să ma şee Ne du u oa e ci măcar să î şele pe cinea Răne dec erea, la ce un o asemeea înşelăcue ş apaeă o emă ca o conracţe Numm acese arumt mm oea elecuu o l ce a a o apareţe Din prma ar deurge rea lia ea că r a muplcă, din ca de a doua mosiblaea apreei paredce u con d a ca doc a l Pare des cu p ive a iţă să e l uaă d re înrep ăţiă A ceasă doc rină seamă că i ţa siu ă ae o apa enţă, ne du l nu ese Dacă şca ea Însă es e o aseeea aa reţă, au c es e alai l penru ea ceea ce ese val a În iml rn ş orce caz eru d ea ese afaa
5
eenir, enă, inetiă, ă retere i eetee D ete eină pren in me et u tol elei neă, l e pen? Dă e -ume een , ă ee e e l ti foe, e ii t te, orte e ugte ete părtă e oie ie i ep n gere l i e nie, e ee ă rte etă e teăio trfoărilor o uă no emene eene în ette eitente, eitâ eopotriă ntreg eie De o hre n enl rg l nt , e o een e, ee ă ni i î u e e ene pe per pote orb i n fe Dr tip i te re o eătă ă, e ităle o eărtă iăete ire n m pn i in ut ee mme eteiaui, ir ă omente ee tr epăe ntre ee e i e n i, r tebi ă e pot ă pe tote eenl tăile eăte te ol o unt to te îpeuă, eopoiă oo, n e bte, n ete , ă etere, ră ăee O ie e ni i tâu lătre or oo ee et eei , nu - t Ş ă t ue tă ă totl l tfel et ltă tă, e ete le, n e te o penă , e e e e miă eă n ete t, ân ntr-n fel â t-t nttâ-e i tn-e ine â ie te pătrnne ope
14 C u etă repezetre t e fpt n p n oe otne n go ete e e to tă tee e e o e e gâni i o e e gin pee, mpotri l en e ; n ene l gt e e e to el loo eetătr ntui e tu to egă p l te eer pie m le âe ne g m n eit le re peeă ei m ltă tăe tot hp eui O emene rie năe tolgă n nii, ie ni o eene pehi e tră m li n e, emee on re, ep gere ş tie pă p o e ăzută e o o n ă e n r e ootită l fe e ellă pe ele mte i o e Mutlui in ul, a ăio uti pe t-o igur ă nu re og n fell e o ăe The eli e rit e proem propu-ziă, nper năăt epre n neeet eteăte lu ete te, ră m gă u refg n te pe e el ă Dă ă lue emr ă n i te e 9
ă e pe ă le n i nt eri te i ni i i tâ p in n ue ev t t ote u e ete e ebuie ă o ă iă eărtă ter i onuul or tre buie neăt ă e ree oie bre n e i pote po eâ foră i ă poi oon re g pre e teu i re ee ee tă e e epotă e ete. tu e o u u r e unt totă ee ele r ă ân ân ân tfe ee e ă e o e e e tă te oe teo le eh e piine pe u eleet orgnr trie i ă pă eveniri e et eru ol el nint neeteit l i ino Dipoă go ue ă i u pe pee i otă Neeee ă ie u pote neee i ot ă eplă itr i ngur Fi n . ie ă e gâi e mter ie ă l ă oe ntă u e v unge iotă ptr- e ee oee u e ee e ori ă ep ă ltitue n ii r Dă ă le e nă e ele i ifee nr, tui ă ee n t e ee ă b o ină ă ee ă e ve e neeve te et reă o n eot ă e itân D ee pot enă ă ntre gn e pene ă âne ă ăp e ăne etăo vei v eă ă l p e eve ft ă o o gă tă r n ă p i tă l ăi e i e ne potriă: eită nenă te ubte ă i i t pe ii noi. Dor ie e ăoete le pnge ee ăi ine ă ă e ee eă i o enă g et oti ui Pnie rn inoet eine eeen tălor noe gân e tfe n i eot nt vă ăii i ue u i pr in fptl ă o gâ ve r epeetă Ş o ee elă n ă igă eiă oă e P e ; e tă lte ne âne to t tât e gu ât e fl ă ee te ne eitee te n re e ete e - e ne zoă e e ă ote etă e e e pipă eo ute bte iepenete ie tot eă n te e n f o te nept r go inăi or ă e e tăă e e e tot e ete ă i n llor nte f ne tăâ pnte e iee ne- nr ept ne ă ă ă e ertoi u i ng ui peo e Deot e e ă ere it ă ă etă lte t e ă ete e e e ă e l e ă ui e ă ee unee fă e lte e e ă pe fo gitiei eită fre ge e gei e egei li or e u ări tă e n fr etor uto b te ele nebân guro ă oă lurr rtă o uee o
60
hi mbe reiproă ouu i lo es i e i e e ne e? Şi e re o ' ei ţie mi ă u mgi ă u ă e u r zu e e le l reile re e iă? o proeă i i ă: ă eie ee e h ir i ă r ei u e ubse ă emor eze tou i ori u gor ipoiblie iării l ese n măură nume pă ă lăm ouă eene eiene ie fiere u o eenă tot i feită iepe neă neeer mi ă i e e fe s ubn le lui gor e e nu o fe ii oă să e ione ă u ele u e u o ă mie niioă nu e po rge niioă eiă e e ii o zie o pun ee e ing e ee nuee e ee ulură ee pe e ee n bi ii e ii fe re ele ioe u fel epli i i mg ă ee e ee epă i e oiţio răi e e u poe e et nii fe e efe ur ui ei e ote i n i ă mi t. en ie r ăugt h ir igur ieire e ă m ăân ete ă tb ii l ruri lo ne e mi re; n i nă ot ee e noei ee ire ee o o iie i n eăr ire ăi ngl f e m re pe re lr pe e ele bne ne o ţioe ere ân ee r o o mi re oprie ă i n fe e efe n fă m ă lăm năi m ire en i e efe l h ib ăii l elării n moi ăr i pe r uzie i re iil e l rurilo nre el e Dr omi ee efee u r eple i răm fel e pobleme i nte; i uni u r nel ege e e r ne er ă i preupne o e â e nu mi reizeză ee e i e ee ă nuiă e n mi pri e eenei lruri o i le et e ni r ăină orniii unităii neie elee u fo ipitţi ă e oă ne i me e rgmenăi in inoe n e eu eăi r e oe e n i m . r e eoe t ă ere â re ee or p e mpl e n num i pu n boţ e mrie e n oie z â een e pţiă fel nâ oă u i le eene buăi e eie nu e o n-n eli iu ornn l etă remă ngo tziu De mo eup ă e e or teu e io e ă ne e e nâe nele u tee n mi e or ă e uie ă-i i ut e i p ă e pă ete oi ee e pooă oe himbăie le ut ele be otl olte nt otl feie nte e i en e hi mbăo e nu u fo ot i gâie in bolu i ferie t r el e i eu t oe lol lă n f ei ii p e e u ou pe i e n b r r ol emănăo o ă e eie epibl mple n pi le eru ei eooriă i p ire lor erie i p ă ion eze ele r o ă ă e ioneă nre l. Ş i ân ore himbre u epine ui e pui e ierite e o n
e n ioitte o mterie ită i î iotez sută e ng n fo o eoe og ă: ent ă ee e i neză u eăt î ne teb e ă e pe entegl neoiot i ut n teuie e euună nii u z în tip e t oe ee bt e e ui ng o u totui e e e oniioe ză mtei e ei e iten ei o eun in inte ubtn "ou e ee u e p et n go nu mi n ine i în f e e l o t t i b tă e t eie lip tă e nii N pin et o "oul în ne u tr t in ee e n e te on iot r l t l â e onot itt ut l mou tt , t r ziă ăiDă e iou ăen ut t t gr ănit eigu ă orbeă e iun ol u lto tne i ete i fo ă "ou e intt i m ee ie iită "te în ine tni fot ie ă un emene n e tut i iiotă
15 eie ăi m p trn ii eleil o entu ei v xtr l t le ozi u te Peni e C o i e Pen ie l e vt teptu e ng i e o i nt- m ltlitte ubtne or trr "t e lt t ngo t t, n i oh ii i "nei t e lt tfl l pi el t et în zr te n ee itte e in i i t ni nmă etent e pile eleete C t t ă e te ne it t, ă ete n mă i t t n tn În tă ipoe ă e tă t i ifăţ gâ it ht nite Pe , tltt, r, gt e P e i n ini il i t gr i ne, n u l i z lă bmb ee ît t lo ent u le oo ăni e u e n e tă i t e et ă e potni e o t n igă epe fo te i ă l gn eet "nu pte et tim, mie iu ă pe tt t nu l tem gni e t inn te h pe e o in n it e e tă e nni t iiz ile înă oie n nit nu e n i n el e n ţă n e tă e e n e îoiete nimei e e îneleg igo neu vâ tuui f " , i re one ă ipoi ilă extn e ont e x ne i nnită bie Dă ă i elitte ă ă 2
uror nu i n form in niă pl n ie, eăâr e n re n e e one pe ine ăi , e i n u re reli e e vără Dă î nă e er r r o ă obi eee r i n gân re o ră ex o e i ne ei u -r pue n gân re vo tră ă u e relă e ă u potă oei i uni rene eene lui Kn r-un seăn ăor, l o obieie lră, puu ăpu ne : " o e eăr ă pun ă epr eentări le ele e ueză un e r est ne nă ât noi une onte ele ânu-n-e r-o uă ep orlă ă upă f l notr u lăunti Dei ul nu ee e în i n nu ee nii o oiionre re ă ină ururior. oi ă eoebire nre gânire pră reobiei r eorlă i o e iăepen i on n etei gâ ni r, e n ă r g ânire î for prenei ei senii ulpăi i r probl ă ene r ei e e ă le e e ie e fe un i -r puu oie ee e ir (k u Wirklichkit Gâir ş rlitt e I-, p 209 u. - e lu K " nă ee în pl râ le e ă e nu po n epre o ueue e e u i nr- ă n on nă er el e e e e ză unul l le e e e iun i eprezene unei e n ee e e n lo ei ee iferiă u oul e e ne repree ăil nor râ e ă oe ă l ui K l iă n e br iă â e e ee nu e e irre u put lă e neuă n eă er ore n n poi v t ee ipoe e u evăr o e răie nă l fe e bne o ă i e n r r ă e oi, ure ui r en l i u lui e ănr Oen i v oulu ăie e e , ă e îă n e neă ră, e e oreă e eene el rn l "s ul i lăuri ii e ă n e orie l ev nebe pe ex înepu i rl ve onee înă preă leur e e ee i ex ee l nep ulu ă ee nă ă nu o e n n u el negă rel e ăr D n gă pe feeă, un e reoră i nou nănru prn g e e pune M e pre me n ă e ă ăr e rereenr e fel eă renă înăi ee ev obei i n e eiune re en ie ln reli e obie ă ev ue ă nreă upă lev Pe lângă e rebuie rer ă reg ri ă ri nu e e fn en i nrep ăre eâ n epreenăl e nre îne ă ă un Că ă i repe enăr e ne- păe lfe eâ s u el e În rel e, n n - p e or l ni o e v b ă epe ele e n- pe e oe noe n nă e
vo vl abi ltae obiiv e e a pe îs ese î far e oe îoia epezetri e noasre înseşi aa a suesive Obsevea aesto sues i ş i ş î oel e s ige, - a împ s pe agoras a o poez em uat î osere ste evient epzetie se iş e e see u sut ps ş u u o orge şi în afara lor se or De, ş spus el, e st eva ae poa î se î su i og e ş neputu iş a o le r , obse e at rztr se mş u nu pe s s ş i ş alteva î, u otul os b p I esoper e i, î ep r i nijl ot, n efet l rpnr or aspra t s î t areesefapt s şiuo suta a işre i iaeie ur easta s-asau, pt efe o sae e abi po eaaaes i i a si el pu lsu s ep e ş i aeast sre e fap ugea el ispuea de o sem reg ulatore a ş î lu, p e ae e o gâea e o m iş ar a aevrateor esenilti iolate pr epztri, pi ou a işr pi eea e ea in ate işat C aeast n r moal te, aspu a şr ilo şi iulsu lo fe a o o u e smn Î sin o obl s pa sp g ş oştu fl in mps -a îngra r înoi vi gt î ş va Dmpor v, sm e f erl poeai, i a ontaoiu l ui asee t poi e repezeti asupa uor subsane e see î sin e, şi a utat e i s eu şi aest efe itr-u ils ş o uls iue, u i pâ--se i ep ib în p mea n Nou era în o e az o aseenea subst an eis în s i ş e a re rza de el a o terie f oe de li a ş , u însş iea s i gâr i spâu- a avâd u asee ra r s a f t aestei ai aspa uei lte mateii s e ea e elş fl şi e pe e o a t subs tan îl eerit asu pra u a ta, i , ef t ea susep i bi s ipe ş r pr p resiune şi impuls Or, el v o sbsta , are î sş iş şi mş ltel, rei iş u v e i fr ş i nu pi im e atin va în vre e pre aprop ifn um r rmt s e gâit u aeas i şe e se nsuşi , poae î mod semno u er l i alue area de olo â oo a uo mi ş de e sfee meru. Dintre oae pobemele legae de mişae, nu e ni una m spi oas eât e ridi e întrebaea pivin puu işrii i vem pe is inea s gâ i oa e e lel alt işri a i r m şi eie î onia s pim pima işa og; şe eni pima veig a lnul u poe î i u a st înt-o r peru s îns a re ug l a no a ort i cu ui Şi nu ge sem ne ni s e b uror vş nonioa, o mşa popie d a îeput, o s istn 4
lo Ci mşara po rpntată r o ir dip r v oto pt po b ă oa r o r ş oionr r n m t tn p ş i no ona t ân oniio, pn n s t, ra s mo r d a tt fr s gor s rzut v gsi n tor ş o ş r trorr c l Nou r s mi şc p si s uş şi ltmtr ip: trât nţ i t tom -s obsr ş nă ptr p fptl smr i fo mpc irzis u nt obsvorl mpi r r pt rprntara o cau ui ft răr m r şi ar pot pr o o "p t ro s r r crr l ip p s cu ş d ot st sprr n nă tt Lr s l- ct gors ş i r l iitoa s m isti datţa şi ompli rmolilo ş moo sl i r " pirl n Act spr n pr n g dr tot bta pr ii - cop rb E t a oată pc d p r i ş rr or dn fa l i, m potrv, m nrşt prop o n sş - p naagoa - t ps i s prn pri mo l i şrii îr- m tm o g r n pt srcr l trg miti vir l ro r sim bri lor, m l mpigri ş i s imbi loc bt lor şn ş prc lor C ar a piritu nşi vşn t t â ş p ţ sili s s os s din v ş i i m din lo t l lo r ri ; i n o a i s tip şi o tar o m - in dif dă fot o r i sc s i g Nou o pa or l işt At po o aaxgo
6 os l li gors n np s s s ls m ot pr l op rbi n rzr p o fos oo ostr prvir ş mt "vir. Ci, î s sr turor stnlor mtr dt t ori iş ipli âtş d pţn n mo mt bolt or " smilor lurior m pr mr l g os amt p r l îsş il img i p o îvlm ş d p a or ma piu u tot ist mr p at a o p ş râmt
to ad ăată pubr d ato astf ât să poată astat ao ată n a ha os a tru put n ar s ba t apt . a puta spu ă aastă opţ a aosu u a nsar ar ag să asumă ma dgrabă doar o star tâpătoar oarar a turor aor xistţ da nu o d nsaşită a astora; aug ş o aăr dordoată u a oi d o o b ar u atât a pin o atâ d tota ă ăăş r amst ar aoaltă. C a auns a axagoas a o ptar atât de greoi o paă C sps poid d a asmar a p dat xp ra sa a rat â un prip â s poat d supto dsp d dsp ş d la ast dotr ă haos pn p sa ăs ut u fot a o os s e bsaa pos o d aştr atură ş t a p un ss tm ror a dt aagoas ţătua ătotul t totul aas ta a fost o g a tătou natur baat p o d m t atra fd Îsă rt ntat d sărăoas dovda es upă u uez : da Îs ş i ota se p at dn otra d lu l d n ab at tot st posb luul as ta s Împ ă adă d d zlvr p ab Î ap agă ăra pu o plia pi fpul că bat d hrană trbu să ost pă ompon t su b d sa sâg sau oas ar n po su ăr tup u s spaă ş s s asma lor n tu pu omn s ar aă tot poat n d to u d n u st r st moa u ab ăos di pi e at tbu a toat să ps Î tot N o pm at do ar prdo aa at subst aţ asp a oat a ă substaţ a mi dsori naa ugâd s as prptb ur di a a oto st sma u d "a t bu să uprinse ş argn ăpada pâna ş a a dar doar În paul u tot tot ărt; ş to prşt duma po ti t sbstaţ a prom ant ad a. Cu st ns u pt ţă a o substaţă s pro ş pl l t-o as a ma dât a p ar o pos d at xp a arată ă s poma s a ptat dor prin m ă pedinn aas ta st ltat pros p ar o mm gnel dvni; ap tu ă d potă oul st Î tot tat n pes ese o n d praabă a or ări m ă a or dr C at nt ţa pră Înaţă ă Î panţ asmăor st onds sp asmăător m s tâmpă d pdă p raă ă a og asta nu rau ao ată ş strâs a oaă dspărţ t M a mut pos p r a r stau aţa oh o asănătou st Îto tdaa s os d asăătoar ş mat a o part d pdă atu âd n ă,
patee de ae snt soase d pie ş ş a depate), ş ast Îvămă şeaa ee o sbstane se oa m ve e a ott o ş se întn tmp na t oe dveie ş mi şa. D ă d toată aşa nita dv t o sepa ş ps ast a o tn se şt ntbaea e a a tbe s t a og est aste, as Învlăşea Deşi es a eză o miş ae a asemănăto te aeăt o, ş deven iea dză deja de o veşni i, se oe eaş te totş i m o ae ş a ă În toe e t pn ămăş e ş at e sem ae t o e te i a îş aş eaptă eaa ş i ă do i şsă o o s en jge a o po a ne sbtan ste tebeşi ost desăvşt, adă ae pid toate sbstne păog a ees e Ît sepa ae et ste a v t eo e e spa tp esş Ş e a se pn tăe g ă tot ea pose o ă se st vzb s şt ă aş d sp o d a s s A axgos şi pzint x sta og n va as năto ase pse pne nesşt e , te a este pe ş sp ş e det o sng Îsşe, În ş e Î t e n sşe peă ee e p ez en t ă Î nesş d t pte zote Astote a dmt aseene pnte oooei nnd s a e ap ă păe ase ăătoae te e pă ae Îneg e eş păe a e A înă o m eae să e ea Îăăşeă ogaă to n aseea pnt sto sene a l o a nă ate e ogn i Ax os ă easta di m tă edete mnat est o masă to tă ş spe ă s eş , a p e e n ag ega e a e E det ă e oate spe despe aest agegt de at aaş a ş spe eeteat axandos aşa m a t Astoe e n poate n ab, n enş, i neg, oot v , st nsp ă os ş a ntg a onsttt n atttv atv pn a s poa vob sp se a te nde x ados şi s oig a naxgos. Absti n s d ast a gatv s oees mo poz tv n ap ă asta d ă ste aăt d stâse aoltă a e int ese o tt Aaxgos poteza aos să, ave e p aantaj aă e Axanos ă a ma t nee s eve t n g, den in deăt, e a eb să s e de o at o exe i i am e ă gel e see e o Nou n ot ni atn şi n e a samă n a ames eat en Că a ă e ameseat n s ng d, at ni a eb să se e Î dv ză esşie, n toae e să xeţe te n pnt d ve de og i ote d aă a ae nd
sema de a a desisă mai aite i d mate ă a i ou ea e ea mito ogi şi pae bi da ea e poivt pmse o Aaxgoas o ee sitate gosă Spi de tfe divz b a es it oie at ă tee de t ă n pi veo at ă mteie pi sie nsş i, i d se div de d i zn dse şi ostidse n goeăi, nd m d ma, ş e dn ntea g veşn e o aee msă şi atate şi eea e a aeas tega e n a ie p nte oamen i este spii t ost ot spt ven ma m t s m pţ a d e mpăt ş am o me de n D ş oo de e avt eodt veo eţe veo tă sb s n ţ e a ost odtăbn aestet epe s o oÎstăp stpnea e E pi, ae voin s oe ş oe ep s dpă să pa s g În sne posedă de se ee, tot sing stpniea În me teg at est mşea se eo de sbsta ă oto să e m şă e? S este t ă să e gndit o mşae ă dee ă n sens a e Este spt see ea p si deopot vă de ab ia aş ese e api os a nd d u imp s sa n dă? e s n şa e doeşe tmpaea, d e m ob bt este nti doo de e p st steo doe i epezen tăi o i Anxag oas
1
C e ebie s ă s e fă am ae vă ea ă aotă a stăi og e diaitea oăei mşăi pet d ea, ă ve ados şi eşte e o sbsane şi foe, să se fă m ea dă obite e e gate ae se o foee egite e notp o ş eas o ze o m tp e see ş o d e pe st pet os să se dezo te os mos Aes oe doa e mşă, da ei şi detenate şi Îţeeee dtă Aes ă m ş ae săşi es e o oost de o sop s sepe desăvştă semăto n sop pnă eats pe ă dezodiea şi ameste a os nept n ite Aest sop poate ts doa pin-n poes iaş, neisdse deodaă pnto oviă de bget mito ogiă dă veodată, Ît iio esşt de depăat e v tns ste tote ee aseăătoe să e stse aotă şi am existenee oige să e aoată, ediizate nee aăi de atee n odie os eae pt şi v găst toaăş ş pati sa daă se stt pe ea ae, dpă mea divi zae ş smae sbstanţeo ş n ex st mi sm t ş dvza t t ou se va toe ăş i ato şe s ş emand de am e s dv ş păt va pătnde, mse d
mai a n mai m i a st ante o sa it am a, ea s e v aeza s oias n te ma tei nte tm sa a a a ost ă ds ă a at a oda tatea i e e a gndto ou e a nde i est s ai , vdet e o t de tae i ea a na de ae e oba st eae no lp to a mt ds p e Ea ae a aae e m lae n se onenti ; ea a nept dt pt oaeae a aeste i aoti s b fma ni te ş n obite tot mai a aeast i e ia stbate ntega n ae e dat, ettdei a ee d es ea se to de asemnt o ntâ aest tej otto e ade t oate ele ese e eate, e e dese toa te, ee d ate ng e e d ate, şei tot se toate eati e nt oase ee , s ate, eae a e e aseme ea o a ess de aes te b gee ae, exis n atee doă p ztoae, e Ete , a tot eea e este ad, şo, a nat Ae desemnd tot e e ntea ee ge e n esie seo eee de ee aeene e osie a to ee e aeste o ois ei ee ai ev asento e ve p e ate ae inev a no sttoae; pat ee oete ge e t inse i esate at a mjo. To aste se oez aea oată de a, tt ai epate otise n aos nspe afa d aee eeie, a aate şoae; se nnt din ee ooase, ee, mede Aoi se esae, n on tin aea ae pes d masa nnt ei agmede, aa in ap aş t ia in ămt b ainea gi îoto, etee Şi i ne e e d e i at t s e de oţa ottae a v tej depate de te ete ebi te o o e e t s az ee st adse sae e aese n ea ia ete e z t eaz es eaga o t sie ea ee ele t soaee steee epe este deo t ze sip tte ae Î se ae geoae teooge topoo ae sa agat aese e nee Anaxagoas east onepţe Îi doedete eţa i spebia ei a n fat ae s deg teg osos a eeni d e esta şto, vee aenes ona aeat d a pe o se neiat Daă ae e a ost a ept a ps n ote e ou atn Îteaga o e egate i eţe a ese maea eas a ae i i s Ce eeat e i se e i Aaxaoas i se eoş eaz aeast nepe ele ata eee de teeo ogie ae se ţez ai n se vbeşte dse dee ou a s dese n du mh a degabă Anaxago as, oai a ae a tii neteo ma oase ae ito gei i te s i a soo i t tlo antome, sa tt lji e asmeea v e ne de de, a ost ee ooste de K n Ito 9
Căc est aci u n gâd sublm, să în em ez ac sp bă fmseţe a cosmosului ş acărea imoae a căio r steare c to cu u c pod d e la o ş cae s i m plă, pur m ecaică şi ca i m p d o fgură aema tcă m oblă, i dec d e l i enţii e şi m â apcăto un u zu m şă , c doa r de l n fel d bâ n c i, ca r o dată c a îcp t oio ar, est ecsar ş et volua i şi ge efec ca s t eop oriv cu cele a elepe cacu e u ciit ii c eatore şi cu fa a naturaă a ce rului .
ea m b e gâ r s e tot uş şa va. "Gust plere sp ue a r ajutoru uor poet zr arbra e rl or leg apa mşr vca seâu-se u cât tegbi e oroa tâ to aelu r c f d ce sasem -I co side pot m ped al ost lu ss e l s
cha a cest. Î pae că ac s- ar u tea sune , cu umiă îţelegere a luc lor , şi r a deş msur: a-m m atere v o face e o l ume! "
18 C ar a apm am vlabi l i stea a lu ms oig a p oş s se ie o e a or mea f asii si aluii umi.ue Am r spiril stre mişre rar ai e st mai s i sem fpul ea eb s şi reb e s r u s r p o s e see ese f o gru rprezt De s- p p sp pres uea g mater jr a buşi aeast m mş i ar e-aba sat; fapl u sa tâplt aesa respu pa es o u ro l ir tat a e l s o tr-o at u o fo i ooare oru tât e ra p ât s trebuas s um şare vârej aş m or e az ş m ga Deor ase ee vâej . Ş um s vâ re bue s e es aşt e pu te peru a s u pot op i p g lm e a esrştuu re ua e atu a a e tebu s e i i r api i pterea se poae tero a orgi p rapia. Da p mr e err oeie st apo arg u atât m va mia aes a m şaea s poa t atig veoat aptu m i ei s aui e trebu e s ib at i i e m iae a ai Ş ivs a gâ m şa rea it e re it rpd u la prma pore a ş atu bu ş er epu s fost i i e m ş ptm astfe a eput a e se rote şt u ru l s su i u out m aeral i de mi s ae asa a p a i fl miarea mai epae pm s gâim to pue msei igi i 70
se n jl o nelo, toş nteaga aă a ăâne neca ş neepa aă Dacă p tvă ec ae di n pn ee aeae de ini ă ce cpinse şi pine e Nou a ote n j o n elo, ci a esc ie o peee, ae a abita e ae, atnci aeaa a ajnge de apt să ibească ate pncte ca ă e pnă n i şcae ă le s pescă, să e ă să z vâcnească şi ate să teacă tepta adevăat tmt obi i ezonân n e, n cae, ca ezlat, tebi ă e podcă de a sie aea sepae a aseo aeee de cee etece şa c poiea mcă năş ete n ac abia li Nou n aceeai ăsă e e n act ab ita a Nous n aceeaş ă să ese abaă aitate ei poii, cae pa cec a ă ază esteacest ab a aeaă can ăa n ai ae et ncae p nt.nsce
19
Şi ac a ptea, ee, s ă ne ebă c e n e e e a pe ou a, eoa, s de pl n pce ate oaecae l e e ăă e pce, săI po easc t dn o o, e ce ia ei n eene a gâncapc at ă ată, evee aceapă ta axagos ăpe Iaae pvlegil e aipoate p. oLată bn să a pac, e epine oa e i , ve e ce to ate eeae st e eate n aaă l ae n i O atoe ş de aeenea c n co pe cae ă e si it să ăeacă i acă a poit o daă c acea i ae şi şi a stab i scop, atnci aceasta a ft o ăpns e e, tegi aic eacit oa o jocă. Aeata pae ă ft ntotdeana pen gec a oie sa expi ca e cae ă e vină pe b ze Sp it Anaxaga ete ce atst i ane geni ce ai vg a ecanicii ş ae cnstciio, cen c j oacee ee ai ip e oe e i taee e ce e a ă ee şi eopo vă o ateă ob ă, a po in e e p c iaţo cae s e sce n pnz e set ast c ca c Anaxa goa a aătat pe ia ş Î aţa aşei pee e ată a cooi, a şi c ot Î aa aeoi, ea sga eve ea n ee fenoen moa , c n tic Asoe povesteşte c Îeba e ce ane xtea pent e n c p eos, a ăsp ent a pte conte pa el ş i eaga oie a oso i tata enoene e z ce c tot ata ecae c to at âa ev av e ain că c a a no aa i tepl ai c ocia a ee t n e e execi e igo e sp a tate lbeă , apăâne pi n evza oi roum vugu roi aegdşi adepii c taă gja dn socieatea cea mai a tă cea a nob lă a Aeei n nci ă a axagoeio 7
atee m to oa popa ă n ma ea gătă et a o mbă mboă; toate mi e toi ze to eo i n ep ezeta a det eog fe ae e petăi ati şi şi epo ome avea ă e doa taea anonă a dom ie ş a pteo ş e gi o yi i i ş oo ăzbea ve o dn aeaă o eate a b e o p ite bee pn n popo pe a aee pide oid răze nă a teetate ee ăaea no dăt eo ă ae ă e adă ăpiat pi maa a tagă eea e pătdea mie mae o aemenea e ăei meaj de ae ae e e m ai ptea e bea d et p a at ote şti ş eIi idi o e m adnma e dint anaxaoe te n ăaon e ăte e om ăe m a me ş mai Ce de me; ş e oma epe eedepne ooa A axaoa a ot ea ae ia n at gen ă zbo ă a . nd e d a faa popo a a vobito pb moaa păne ş ne şae a n ze o mp d amă a nvă it n ant a ăzd fad e băoae ă i o modi ae a ep e e p ă i aeeaş ton pee ee egae ae ga v t de tot ş tot atme det emothene i ntoa ele nd ge d i d şi m ntnd at e e ăş ab ev aa omo i i axagoa maginea ae ae şi a ădt ea n aip moaă o eneşea a foe mai onttv dem dn te e nş şăoae ă şi epaao tooda ăae np odo aea naoae vz ib e ă otempaoae ati neeteinae foe ae piit. Anaxaora ş i a p ă om ee ea a ao aă iă a tebe ă g zda n e to a ae depnătate aet det toate eeae ne oai pet ă e a e şte o ane at de nate m n m e e a a de a i nhe ieea ă aet n popoa ş n ăa n ae e n tăpneşe apa i tp at ea ş i ont eşe tot eana d n aeată maee ne e de e te ae oepnd n e pveşe pe e ea şi deăvşea o ai ad ae e tăpeşte matea atfe ă e e aj ă e deăvşt de moae ş i d e e et e atn d e aă n deă vrşiea ş i p e itdiea a Şi aşa m fapta ea ma m ată şi ma e ietă na itaea e a tebe fot aea mşae oaă aă nt ani p t ea p e ş ă edvizat to atfe ă oa ă ă a apt ati deeoi e ove a ei e Aa xaoa aId a n bo a aee m şă o ae a e ă ş a mea a onnd a ept o oă meă da ştid ă e mişte odonat vej de nde e pndea teptat n e onentie şi pe toate ee apopate şi pe toate ee dep tate şi e pa e ate n at n şi aea apăt ptea pn e ă taa e odod ş aşezd dpă v ă nte popo
7
lul a aga fooi d act Nu a ă p t p um l -a păt l olo a tâ a tich tăţ taniu i c h a tit abat d n at l pă a ă d pi ntt p b da p c n- ţ b n ş ăt at ă va c a g ac t ntm t tu a n aca tă piţ E u n ţl at vt ava unţa pă d c ai pu pt t ţ l td lu naagoa a n oica i a ş at d oc altcva ş pun Îtbaa p c t a (aua n ş u d aă t a (auanai u a fot vcat d A axagoa u pt a ăp d nt băi pal ă "c xită işa a şi m tă mişcă i poşaă a tbut ă arat ş ux a ct ă gu aat uat gă şt l ma o cl a b şi ai nt md fl i l ă şa ca ă axaga nu dăit ă faă n ngu ăi pntu m a aa m t a i mă ca ca ma i dvât ă um a ptt gâdtă pu ă va c u dcrg i n at găa dpa ubta l p una atu N a d dâşit şi ndpint ci la aptul paţui uplut d utnţ mii i inţl oat aunga p d ntgu pnu uata a tât i şa mă ă p mp a i tina ă dia i b h ul ttl ca toat aa att şi a it ă p ă ta ptu c t mşăi puu aţi a iă Căi am dă t u a at d dpt n p a ă na şi ţ lu atunc at a n a ă nu ma d p nd a d tn l lu p tu mmt ait a a; măa a t şn i bit ă fot vşi dtat d act cp ş atuc a ft u putiţă ă itat n c u put a m tmp ca ă u x tat mi a a fot cha t di pct d vd l og c ă p upu put i l a ş ă ; pi acata ama dn t mp b il ptaa a ul u ogina c t n ş d antul t g pl i i aag a um t a va a dcutţ p a a tolga axagoa a tt ă act ş ă ţin u ca ma ma gi i ntt daa că pitul t abita tat at al cha aca mş gi ar ă a at al voiţ b n tmp dipi t aga alată lum cntitu tict dtmată ş au mcan dtată după a mmt ga D a ac ată oiţă ab ut l ibă a p uta gâtă a d a lp ită d op, apox imat ful i o d cp au a t ti d atti Et a tbim l naxag a cn a b ită a olg lo cotmpl d xtadaa a tat opondţa dăvât păl tg db mata gacă pupu ă a ită pn t t a i at d a mn a aşt a ma a aţ tt 73
ş ea e ne e sab eşe do a sb odeea on e de a a teb e s fs sab ş e a pn p e ş pv onep e n a. Spenae Lma ca voinţă şi prnar vo aea a doa o 6 dese e e og e) Da gândt an ea Aaagas ae ese dv ode naea d de doa ezat e ş o be ae ş na e a ea e aeast şae et a ea e â a n ştea e oae a as a s t naxagoas e o aba, dezând n a se E prea a aes ous oa s e a oaa e de de a n ea o a e on ona, ed e eodând n d aze n p
OTE DE ONTNU (începutul ui 1 87 3 ) 1
ea mi b aeas epe geea doi axaoas ee s exat o stte od e a axgoas Eedoes d i Ag ge ş ato s a a ş oeto sis e atgo se Ma pe a e a os aeast t a o este p n p ae o iae ezee e ae a da doad spi ş i e ae a v b t eg e eoe dp ae s zit n expae o aspa ati Se ao d eesa efen oezei a e exp e a eaă ea a i m i e ti de os ta te i d e oae ea emte ea a mi ms ă ab ita itezie jo ibe a posibii. Da exst do ipeze a abee exp ea se e s se veie steţe ae di ee o satisae e a bi e aeas eesitae a oo ei e ae pae opea foee e ai spe i a b e se, i nd ee de o di ea i, aes te exp a i, e dede os ia ea a ii j to ai pie foe posbie, Îtdea pefeai eo ae as be jo ea a din ţea o e om p ate ş a p s ş tn a e A ste ed pe E e o e s std in se s e e di n a Anxagos psos e pote ze a pi ipotez deeit ees ade desp e aa xagoe asa a ei e t pe ompex pe a expia att de s este s baea jnge dei oa s se xp i e ee do ae i işae p e e s apope de t ş mea pi ae e se deeaz. 2
Daă dee iea oastă ataă este o işae de seaae a aă na tota at i se teaă pedo es: e îie di ă seaaea totaă? Ese voba dei e o fţ ondise adiă de o mşae ate de aagee.
75
Ş a et a exa aest as tebe să exstat dante o foţă avă, este eesa aă e aesă îee tmă o ată mşae De desg edeenţa ed a neia sa eete oţe Aese fţe st tgnste Foa aaţ e aţoe az n ş au ea n exst n o et to te set Aest ese seţ do md de e Ş e este e ex Dot ea ş a vede d eitde ae tea mşe o tstaşă vede şse s ş ăs tae ea Ş u onea odae b :seeameste fe et xags as ea ate ee de ose de tetoze ev deootv u o g mde de ee e şate ostţe.
3
Eedo \es o ese g e oe ondse gv tţ e o o sdse n otţe 390 ( coo . 84 Sae ma ca vo nţă ş pna EI ons e est e osi ontne mş iua e de e vo be Axago as x st tej d osu ş odo te Da a ee ost a nesş a mestete a ot e tt ute de t efot e ţe ee sa te ene aoa t se ee de oa ae stâg o at atom ş dă sste se , E o es o neşt e b e ste foă mo e o ţ s tutv ă a o o
4
v xagoa 1 De e s ă dtem ş s e m exsteţa ue voe n e vba det s ex m m şaa? s esne dej mşae. 3 ne ţ xgas nm a îed a deza egae oaă Ce se îtă a d I şa eat ea de ds o ee? n est ov e xstă ed tte neeaă 76
4 Daă paee a aeteae a oe a pte pte
ă efot e le r ă oeă a efa n paş p bee o ae t ee a t ş ae pi e oitte peo o şt ub. Ete oă oleuă o foă otttă a opo a a exta ş ae daă n ex ta n tate p e o ota şae 5 Empeol eă ept po b o şae gate oo ată ş otnă e ea p ae şo agează axagoa N poate exta et ej adă de apt op e ş oonate o ă ă ae t vt e aşe ă C aoează un apa ata opue epătat a e maip pate ve aşaeva a oa npapa t ă.păt? D doă Daă o totl mote aeeteb ă nete o. Epo e ae d e o tag a op ata o podă e aată mş t.· ( oo p 284) Shopeae Lma a Vonţă , ap 26 p oog 6 D e în nmă t daă xă pate n ă t? Depş ea expee e De m şoaea nmău a tă o eae axaoa ge a a to h onea a gegatee ee ale ş ălda oo oat. D agegat e a dept ază epn ge ş a. at oe te 7 t a o po e p oee pă eeaş pi pi i Ş n agă itte e a e pota Aaxagoa a . N oe e op pet a exp a aaptea u e eoe e o nee apte pet a. Mşe n ajge pent a ex a oga Aaxagoa e a ou. exp a ă vao ează t Va n te eo eeă ea ete podă de aume t te atom eoen h o a o tă fo gpa a a to o. dent tae a tot ee e ăeşte. C o ded Epe ? E a ate ae e pode e a
Sbo a b xa e. a ş f ab a platn aă aat no talgia n tă e ă a xtat ea odoă ma ae tate aă aeat tate ai ae a eaat at ş aeata t p a ş ma. C a Î taa t o v gaataă ă a xtat ooă oga e ae o te p : ae t e ş l E t zttea e ma etă. Tot ea egat otă o p be e 77
totl era cea a ală sură poti c eirea sa i aceasta sa at ş sâecat pri Ură , ou l descâ duse în e leetel e ale ş asfel ci s, lipsit de vaă Di n acet vârtej se mai nasc nic n el de ne v . Pâ ă la uă totul sa sea ra elaol ală ş ac înce e perioaa oast ră (El îi opue amesteclui srcinar al l naxagoas o separare riga ă) I urea oară c e reci iă c o gra ă r oasă ar şi el eentele l îpoa a lt a încer câd să l aducă i aăş l a vi aă ci ş colo ea r ş şte acesta Ş acest co tină. a şer e n ine seite de ia ă o res re că reui ă e tră diacă spre reiri încă şi ai înale ecât cel care leau fost pat star orgnară ros Ese criă icoşăoare să czi viaaot căc treuie pri aceata ig îdărăt spre ospaea gaă Odată i dată s ă etearşi o s igură viaă, sarea de feric ire des ăvârşă . ăra pythagorecorc În acarea e la şinele narle: Empedoc\s săâeşt c del iă conştnă aân oă iloacele de eprma pn acasa el t l o Ţel i pol ti c . ula nat ră cea ag oal cea i oare, lă e comp asin eaiva eforei totale a he len s l oată atea anogancă sa născt in ca orgncă, est er organ ică moaă. Cav ş o .
6 Cea ai mar e s impl i car po si i lă a poezelor 1 Exi să şcae, deci spai u vd, ec Ne nând Gânir ea o i care 2 acă există u Finâd, el tree să e idvizl acă asolut pl in Sepa rea sa esacerea s că i ese expl cabl ă nma rn spa le vide, r por n lc asolt poros este nuai eâul 3 su iril e secu are al atri nomo uÎine 4 Sta lirea ns r or pmar aoa. De ce aeme ea e c d ft ? 5 Stările agat al l i Epdoc es (4 emente) respn e oa atoi lor aseăăto, n pot dec Înele ă e ona 6 Mşcaa st nsol legată de ato efctul foei gtae picr C itic ă ce Îseaă gr ata Î trun sa vi in it Gânie e te iş care ato m lor e f oc Se , via pecep senzoriale Val oarea matera lis m l i i c ltă le În car e intă acsta laon ş i Decrt
78
Ctă o l no , apa t, c a s t a g m mo t ş py th ag o i ci găss p nă ndantl şti or atu i Ca snt caz ca a tpt o zic ă xp ental ă o toa n atichtat dpă Deoct?
7 a pelat s aăAnaxagoas laolaltă şi opsl d la Haclit ocepa ă c d ş ă l sma d sigr ă s t con tadcto ca orp să aă m lt sş i, ş la ria în n a că la izo at am a ăatl sal sş Plaon la p a ta scpt ons t tot l ia ş gând ia, o cg Pn Soa t aj ns a pmann a B l mosl Asta as mat ca n d La a B n l Fums , paticpă t oat ial sp ii o ş a , pin a asta, iă (aşa st pat ipă la a ) ă fomă Pn concpia tas mgă i mtamoozi st o a Pytagoas se ăsp de tăi cm pt m coaşt a ds p d Sşt l i P aton Scp tcsm di Pamnd. spinga dotn o
8
Cnclzia ândia gilo în oa tagă st psimsm sa optimsm, ast Jcata o sp aă sp ma mt U , ga n aa n A Untat, a o d at st odă nn faa altăii; nmn n mai noaşt n mnz n ca să ca o m St g oa a pyhagoi il o naxmans mpdocs
79
laii Anaxagoras Heraclit De o cr i: lu a r ă e n ific ae or ală şi es eică p es i is l haardlui Dac ă i aşe ă p o n afara tragdi atni pr ii tr i ar renoaşo ca o oglndă a n fr ir i x sen Parmnid s ca p o ap arnă reătoare ra cit şi Anaa goras a p o onsr ucie a si ă şi o mag n a lgil or nivrsa Docrt ca rlat al lcră i i maşina le C oca nc p opntm ism l, cl ar n crdna ai s ar ist n n ai n tlolog şi n rdină Dl n n ol şrd or Dsrăara instinclor Socra e se dsprnd de şi ia şi c a de până la e l rea ă rn toarcă la ech ea vit ceăen a ă şi la sa Paon s desprde d stat atnci când şi dă sa că ast s a a d ni idn noa cl ră picis soratic st ara poriva culurii şi şiin până atnc (Vo X p 9 1 )
HIŢ D D V UU 1872
9 FILOSOU L GCI Ce et heln î n lor e t pur l e eter e . Not tul ntr o le r tt ă ol ltă reprez ntă undauex te e gr eşt pr u uu t Contpor rgd e n şt oo e lent l d sprst dn re l u nşter Trge . Nşter T rged on d rtă dtr lt punt d e dere . Core deu rgâd d l oo ot por lor iosofi pocii gdiiedtă ntr lu Shopenh uer. bte fă de t Thas şi A nmandos. sul ş ue. Trgl jo enl Haci Rltte Jo Eesul log ş l s tă Pamnids Abtr ş lbjl ot l oo Cone ptul d e proză Anaxgoas ber ul uget ător . Nu "prt ter. rgot e ărt l dărt ubr Rto r Empdocs
luorl întreg ! on Audt Ato Nuăr tn le ntrle. Metephoz drt l Mettz nstnt l trg r t î şt nă.
nheln re Agonl. ş ăătt Dmoc bette fă d one Pyhagoicii tul ş etr . Metphoz. Soca şi Paon Ctr . e b u ş o l Ot l tt f ă de e pl le pr şt nel t rl.
81
Imagi naivă că poetul ar n rătăcior ş ar ajuge n aa grec i o aşa e în işea ză el aa pr e oc rat ic i l or Ei u t as em ee a uo ăini nr tăin ezorienai Orice loo e ael săin me l ăn , şi l va m mo nce a c a şi eea ce ese ma aoia t ca p ceva ăi. eoot pne tăin era l printre g I ocul ş g ogl pne ă n lo ol pa a Nimn i n p o n oa a pa
10 Toul ş ia evenirea intrunl igr Dpa iia ete o peeap ă. Pi eirea şi aşeea se prouc up ă o lege Pe irea ş aşt ra snt il ie nl ese Toa şirile unt veşnice. u exă vir Toae calităle sn cantită Toae ecl e unt ag ice . Toae concptle ectle nsumecaic. Toa nt em alcva nim ic La Soca t toul e als concepel e nu n eme xe ş ic m oane cunoaşeea et a a ca c e e ş mai al l a e agă culra.
11 Ceina nemiază p e o mlime e raion amen e rin analoge cae n apă ă e a e ăa şel i co lo ne oml încet eă mi cnoaă , l ce să cr aă I ş poieteaă încre eea a moa lă a a acestui nct ş i acm p ră că va plăi c aeaşi moneă câinel ne iveşte c oh Înceăo ş va ca ş no ă ave m nr n el en nel olu cnoaşteea n are atâa mpoană ât a Ca în ce riveşte ecoprrea nu avă e lă al unia mamatic ucia e pouul înc e sal n ecoi ionate că va ut ea constr cva onn e aici Câ ai creina po i ă e l ipeşi e ae vă
82
12 gnea Ce anu ână ntinte ptice p caa neace? u birea I irea p etu etatea nataă îh de n ea şi tăpâneşte tnc t ago na Iurea petu apoapele i tu col educări şi oă Feţea aă uja Iu irii ete an guaa cae e deăâş şt con tat aşa cu o zugrăeşte Platon Prreaţa nrmseţe t c advăat heeică e cris c reşerea e zolarea Eroul Căicia Fai lia Statl
Unaea Vonţei Ite ectl doa i j lo p e atiac a îate Negaea oi nţe eor nua reta ea no nită ţ etice put ic e ta în l a one Herac t I a Ua în Gca: pedo cle
Ltl ogi i ea t în l a on e eaţi . cet oicarea în a onei Pthagoa. Ieiu cunoaşte: ă toul ş thagoric Ilu n u pta îpotva nt nt : naxagoa Soca t Pato oia de a caactea od a pent a aunge a aona ena atee logca aotă T p pa u şi ca ata tea ca potulat e ale ecl psb Răân di po b il e oe n ecare cl ipă in itezia lă ate oe îtrn pai nnit de c ee o oă noă aică ole unt aolut deoc rae ită dec a dp al oe c a î napc a nteaga tate e x tăexnuai o apare nţătovnd agn .ect e aapa ateioţei e te o tul extrior: î reatate tăeşte acţonează tcea c totl drit. Si r oatr nă nt rodsl maerie ş al obieclr la e te şi spril nosr. rea ă n tie ca oind de a şinţele nara ă ajg a un lcr În sne. ona te tot a ăâ n când a li i at n cac ul ntc tl cocăto te cu ptn ă ă e opne ateria enai a dacă în rea a a expliat că atera ogană t atiaă Cea ai ipă eza t o
che sin e ne sş de cop lcaă: n e eloc oa de reun enoe n o gna Pen aceasa e nece saă aciiaea ceebală, eoia şi aşa a epae, pe lng işcăile eexe d e oae genl e acă a în sae s ă cons o n siioa e po n de la aee n sar ezău pn aceasa o ăae îneagă a ari i pal e cnoa şee i n ni e coplica, es e con ia pealail ă a sen zaei: cu atee a es e ne ce sară pe ntru a ad ie i asu a ae a nsă cedi na în aea zi lă ese o p ă l ze a si uo Fapl că aa rodă a oae doenile o ege car es valabilă pen oaen ese alailă enu îneaga auă Ou ese în eali ae un i cocos Ceierl ese ealizaea cea a înală a a
14 ntroducere Iotal aea ail o oene Gec i epocii agce ca l oso C a si e ex sena n res, oa siseel se ci s e ascn e aloa ea lor veşnică de o e ază îne ele ic a soe egă s i s o ală oă el een el e epce, l iice , oa e echiz ele Tragee Cu se ăieşe ă elge, c osoa? a la dep oid no epocă agică, aiscă Thas Opo ziia pesoca ci lo îp o a socaic io di nea l o n aa e i ese navă C şap înţpţ ca epezenani a i iui lo ca di na le eice E li eaea de i Gel epocii agic e se gânde şe oc a pe s e însuş i ş i depne me în aces sen s Câ de poan ese as a ! Căci În ap eciere a taged gree eue îodeauna să n epezenă pe ol ec Insincl ar isc în ora sa e csaldă ca losoe
8
su nvsal ş ml nivsa Oamn în poca t ag
sc ca at st total ato l su, scs î n atlel su Vom îcca s îv s cunoaştm p cl p ca coşta sch l ca n a tol s D a ta acsta vo s l osof l să c l car gâna În aca pocă ă scm Întâ p schl p atll pntatlonlu apo p ato po n la f t l tp oso o X p 16)
NOT ONT ENTU NTODU (187 5)
1 Vie petr ere es â se treba p : t uită t ăi tăi tot n a î e ol p ă înl gă o tă ă i e l o es litat e l a el p ă l pl at e Îto ş ăă Î l i ă ăbs l lă ag ă ăpâns ă pi in păă a asta p ăâti i tl i ă pt le î le pae lo bri t r sol ospta l . eseile p i le ae âte ie espe popria sa v aă xtă îtote eme pt î ae omul se i eă e mai pot ăi plt ele i pe păâtl e t ele îş i ai otiă td aast a tăi a pe e en l ză Există e î ae getăl a et pâă la a e m ie le gâto or ii e ă slt ă t t i â s poveteşte âte epe east ă i Îleg e i po ltă e i asltâ u-le s ea ş pter el t l ă pt e e ai t â o l nă ; i i et totl atât e bit tear e eăăt ş Î aela tip e pli e speaă întâln or ăl torl e lo eopet o l i pt hi i t v el l aesta e o rba e ălă torii pâ ă î i u t ile ele a î ep ăte i piedioase le ie ii l itor se i i ost ă pt ă el e ex ită oă istite otl e l lt i tiâ eae î i reii ite i ae n t ai o âse ă e puă eopotriă lai g l e oete oatea teie să păăseă e păâtl p re tăete om l ă tee ă e â t î e i g l are oie te treie ă t e i pt tee ât e ât sg p e ă ptă p i N i t tel e e Coo k r tit ă te Î ână dul pr tr l e stâ i timp te li l p l p e l ît e eeo ge t ât e ătoe îât i ot ă se îtoa ă să t spn îto itie p e pi îit o o ot e in ea ma pl ă e peo e pnt el (ihte erg 1 2) i estă
V
lupă îne iaă şi coaşee eve cu aâ ai dă acasă consâge su un sig cono ajung c aâ ai apăsăoae c câ sn ma peice insicele şi ec cu aâ a e pl şi ai oga viaţa şi la ân i c câ se ai insaţia l cunaee a ş cu câ a ne săioasă pinge ea spe o siu l e avei 2 N a sa săui u să i aez faţa s eul ui u i gâdo n cae ca lua pa nţşeaz sine acea cala a de nţeles i sş n o nece sa acea u e ae e face s n e ă cu a ei l să găsasc pos lil popii e vi a gândio ca a ăi î epoa ca a viguoas şi ce a a fecundă a Gecii n secll nan a zoaio dc în pul acsoa cc acş do a scop ci a pos li umoas al vi se pa e că gec i a â zu a u a c a ma un î c dscpei seă îna inai i lo şi ce popo a ai pea spue pâ n z le l noas că lea descpe l Si c opam p g â do alo vu ş i alo popoae cu acl sau cae înc pe cu Tae s i s s âee D oc cia s aezm p Soc ae pe d s p s a ăui d acei gc vechi asa ve s fac î aceas luc ae ş i nj că alţi o vo fac ma n ecât o pue face n oicu c că o asene a edae s va ncia o icn cu acas exc aaţi c mo s u vă pn i ci o g cspa ă ş gală d gâ ui ni c u cp popsc n c u asc d esca al ps lo n ci nul d faa ci ca înumsa ză ncios lcile pzn un fasica eoogizan nci un învăa co p x i pal a fa d în o ex s se n el e uno aseene a pee ii şi auge să adie oa o e vân ău pnt a face să înoască oae uui l de flu acesa Nu vă pne ei p n cuul ce cae îi dau aâa imp ană c "ân iea ppiu l sue sa cu teaea c se feic ea până Înaâ îcâ să u lum ş i oan i e Cn oa a p ua sco pe i o ac s pos l iă a o soc a să d a o asea s n căc asa oa m su pa a înc să e pm p să lăsă să s paă a dgaă a să a găs m dia pân ă cân nu lea epod uce od l l i la m zugăv s de pe pţii no şi n ic cân d a ajunge ac o o la p vond c anc n a u să ne ngău i li n şa. Căc ve i oas aâ e invni îi ps în coninae oca acea descopee acea nv n ca e au i să o npască ec l oso e nd aundva a vn ali ei a â de a a la l o uuseţe un e pp a noasă uâe Căci ce es useea acă nu iagnea p ca vee în oglindă a e xaoae c a Nai pnu apul că sa de zvă lui o ă pos a fcndă a v i c s uâul acă nu neu lţm e desc ua a s 8
suş dala daă ae se ai prep u adeăa ă să radă ap aa ie Fl s a gaă pare să eapă u o e absu dă u p pi l ă apa a og e a ş a e a ogaă a uo lu l a o să e e bă st oa adăra eesa să op a să n gâdim os la aasa? - a ş e o i : pl â per ă pip l asa sp ea desp oigiea l ilo al d lea âd pe ă o a ă a g la agii i la al ii i ş sş al l a âd p t ă l a a stad l aesa de isaliă s ps gdl To st ul. Ce l tâ eu a o l l as ă pe als ă o ăăş a el igişilo sp ioil el d al oilea l soae dt-o aseea ontae l aaă a i d p l eetă al Nau i d a l e le a mi Tals şi dbâdşt alaea de p loso ge Tales ge per pma daă oul i asupra l şi ă ul elep aspra el t. (. X p 2 2) Cu a s are posil a hae să se e l beeze e ? T ale a o d sa A i r ebue să se pee a Daă pol sul a os oal i le şi s-ar eei a p i a re area l a seană uaa la il ep al eă A u ş ă Ta le s a pop us eae a edeaţ a etăilr a pol s-ui lr da u a aut su ; e l a eşat aa ii oe pi i a plis-l aelaş ip l a sii s ă ie sa pme d ae amia Geia daă aeasă oă izolaa a ulu ă a i ăl espăie -ade daă Tales i-a e alizat dea a etă l pe a o p ps s Ge a a ost ruaă de ăzoaie m d p aeas a ş d ta aeiei lo ş hegeo a lo Toi l so i ma i sa stă du să bnă o aseme ea sar e a oep ul e pl aea uei oşt e pal e. eal i pae i a să demla baiea dne a a ele a ea o ma ma e l a t a a să eol z l e p gse l gâ dee odi e iesală ae ă e dilo a pss de ea leiă. Aand lupa ptia u l u e aesa olş e i -i ae upe a li pe aei ş asl adue pe gei ped Parmenid ialzae eeiă a lm a o l pa pa a eea e ese atasi şi d Î eaga o ep e de ; e l ra să l e dea a e l li şa pia pau lo poli Să eze l g. Anagor lea s iaioală d a ao asă ş i asă aş a a re ă i o l şi astl l-a g ă l pi e atie i l şi aa ma i depar
88
Flosoa ca ogliă a teei eci ceaea de legi pet oaei ae u au eoie de legi Empedoes: eto paelenic iaă pytagreiă eeiă ştiiic ouă itologie Itiia i aioaluli cel or oă isti cte ubi ea şi a Iie deoai coitat ea uuilo Copaai a c Ta gedia emoc: luea ese i aiolă ş i ici aon iosă şi osă ci oa neesaă nl ăture econiio nată a tot cee e este iti c ue este co eensi il ă E e ol isl ( loul g răd ni i epi ei e) ea o posi il itte ieii helenice Socae tgica idite gelo Filosoi i ehi n u on ş iu execi tat efecele Viozi i ei i l os o i vechi gândes n ote na caic Este s i că gecii nu a fost ni ciodată suaealua căci tnci t e bit să fost peu ii şa cu eitau să oc ai aceasta este i pos iil. C a pe oi epţ peuiea lo oi ia peuit totdeau cip as. (o X p 2 C losof ş c et zic i xiees ese l i ui ogin l i tei decât nxiaos d este ult i ipoat c at. E ese rm e ecunoaşte c totul s ora pi n condensaea s aefeea unei mae pimodae Cee e el nue e reee este e lentul călzii ee ce el nete ondense este răcire i eee ael evi ne foc rin condensre e ie vâ o o aoi pă apoi ăân si piete mp ta aes i inci i ostă es sten n ex li uiversul p i a ii mecanc; ese sil pel iia l s isteelo a oistie i tel iste să este n stdiu mult ece nt cae îi pesupune pe ec li enies eit duă nxi anro s as stă slt cit. e ac p eo ie cu pie l mod de olţepo e a o te e po d lă eo li naxagos Eeles eori ncee c ică o ză ecenă tielor re n perod eche nu se pue ă o e li cm nx enes ese nt ral st eient re se re ep udt e zi l aenies Îsă cătân e de tă pte săi onsolideze celtă teorie D ese cu tou ls săi inodce î acesă see Tles nxanros Apein nxmenes eul ecl it oul Că cee ce rne lui rouzis este În ult ai iă ăsuă egee teie oigna re P i acest el e ne eo c i odee De l Tl es ână la soi şi la Socte sun şpe bici ndpendene adică de şapte oi apai i unor lo so inepenei şi oig na li . naxinos 2. Heclit Eleii 4 goas nx goas 6 Epedocles tosul (Deocit
89
nt şapte cocepţi i depe e c otl fete ct o de contact cea c ecae dat oează c l l at et e n gene al ce a e a la . nax ene pec ol clo ei ă E a it ână şi n poate p pe acelaş i pl an c c ei lal şape E t n apo c e n aceeaşi iaţ e ca Lecip faă de Doci enophane faţă e anid Thae aă de naiando
MPOCS pdoc e ac pa dn al a agnal; la Ol pa a ct n a e aată înveşânat în ppă ncn c cngăoa de a c adal o n pi oa o n nă l că p nt ş pta ăl ng aa a nchătoa ş mă va giă ă odana a lto Ca ac i pnt vo a e tt n ta dn nă ş nt a n onta pip pop A Îcat în chp evdt ă convtaă p to c la no a moa at a ăi ş a loofa a pthago o î apană n a voa ecât d o fomă a lo ac cal. La Olpa a p n ap od ă cân caharmel cae ncepa pnt apotof la aa pn lo ă d Agen ăâne c ne! ma tec pn voi aemena n to c aena n nemo vnat o aşa c cvn îmoo panglc ş gad înv nată c ag că not a nt v nat o ăa ş m ă uaz ă pn a aa a n cala ân t cân n oacol a om a ă c m t p a ăoa a ma nu Da ă a ăov aa a to lc a ş ân a ava vo nm nătat ă nt c mlt ma a m t . A ncca c ă facă p to ă vaă uniaa a ca ăş xp licând a cona cae n l oăatfag aa naa a c a ce ne ee macăapopat Voa ăt acănt p oaeni eacă pn cae navăză Elocvna a xpă în gând că ca ce răieş uu ze oa en ş ana Uniaea celr car viţuisc e gând amn dan al n ă i n e o fomă in n ai cndă aagă mpat ponă c ntaga naă compan ca vaă aa a oa op xtnţ pa a paaa l o povoca d ă polaaa îno a a gând n ă of a n d tt n n îş face aa a in ţa ma a . ă că b ă ăiaă n acată l a chn l o şi a cotadice ; ş i poat xpli ca peza n acată l
9
altfe ecât ca are a ne clpe a trebuit ă oaă a îo epocă arecare ecsctă să săvâit o riă oor spe rj r E xi stea lui îto aseeea le u poate ecât area ne i pe E este sol g cntepra l sh il Ce impes ionea ză e l a lt la el este extraorina să pesi is a n pes is activ n che tst Dacă opile sale pol itice snt eoc ratice gânea sa ciaă s e stră ete săi acă pe oaei a "societatea e preten a pthagorecilr urărete ec efora soi ală i aol ea propietăi i entr a te ei a o ia ex cls ivă a ragostei atee ia ales v iaa pofetl i rătăcito, pă ce a at e la get ena sa este e oe niul ineel o phagoeice cae se ezvltă la acea epocă ( a n în S ic a) 440 pthagorei c alga e peste tot se retag la eg nângeea phagoecio tree î o evet psă în egătră c srgirea peocles i oate sa eoponez ste e altfe foate posb că n a avt elai iecte pthagre a fost a tâz azat e a trăat seetl esenial a secte E aevăat că el se găset e n aceeai elaie c st i sl pythagorei i o ca ş axagora c it olgi a hel en că e ă aceste nstnct e el gias e e n ite expl icai tiiice Este r aioal st i in acest otv rât e cei cei n o i Făă să a socoti că el amite n eaga l e a z eilo i eon il o, n reali tatea căreia cre e l a el e lt ca n cea a oaen il o E ns i se s te ze î exl; sspiă gânnse la clile nst eirii e pe ae a păt " lâgea i ă aenta câ a at o i aceste locr nenos cte Bl este ă a n cae a atns ele s e rn nsâng eată aea st se pae a ost cia sa, âg ă ea o mo esie s ere e el o n tâ c ial ânia etel ae a âlit n ae aea a vârlt pe ăânt, păâtl î p ge spre ăă le sae , i acesta i tite n ăăt spre eter stfel , eae îl p ete n â l e el i lalt, a c toii îl ăsc astel se pare că ev n oaei i rtor O stpe nefe icită i l ps tă e noro a ri til o, in ce iscoe n e p ângei a pce s ! Mrtor ii i se pa eci a zei ecăzi i pe eps ii ăântl este o peteră ntecată câp a efe cir , vizina cie rese tien t i a altor Kere, a ala lor, a ptezini ăântl se îteeiază e antagoisl ei lmi e eoni Deis Hao ia Ca list sh e Thoosa Deae ee te saphe a, Pyso htiene (nata ist ca) Oaei st slai a laea neec ri lor îi aeină ii biăcete E se zat ea l gl un i aent ănt e vaă e netrăi t ap est pe at i răp eşte ii rs ipete aseenea f l sootesc re al ecât osta co ll e ae se i zbesc ar oiare i e i se l aă a esc operi t el t otl eetăin e! Căc tot l nu e ste ecât ent a n c i
91
văz nci azit d on n ic els c intelgna m docs s Înv şnază cu vi ol nă să dsci acstă gno ană n astă a dcodi n ş a contl l n dscopă dcât n singur pinc ca ă gatz o odn c totul dostă lu st phrodita totă o cnoaşt da n ca n pni o . Va a xală se a tot c oat a un ş a nol zstna a i utică n aa stinctl d isodi ic ş aa cu a a a v dnă tnd na păl o ds ărt e d a n entru a zăis li o noă nă. Ca ce îş ana loltă ot spă t ş as ă ă rnas ă. a vra ă ti aspra puli l nekos o dnşt Phlots Stog Cyp podta Hona ot nti al cste tndn t otalg sănă tolu n una cel o ds at ă naş te r i în ă a În ca na es mt nevo a ş gustul aseănăto l ş dezgs tul aă d di s i la put vd ăântl dcât c autol păântulu ap c atorl ap tul cu ato tl u dagota c atol dagost a c auo u O gând a dvăată a l poc ls st naea a o ceea c e se ş xită În toat ucl n nt c îpng să s atec ş să s c da d sna ş o oă ostlă ca dspa c taltat ast doă stnct unt în uptă nu c alt l. pta lo odc taga dvn ş nta d . st o ă ş o dpsă t ilă să i st sp ga n tot ct nt ond În od n toz l Pytaoa pdo înş şi antşt o aă tş şt ă ş ă l oosşt î ana az a t ă a ythgo lo C a Î ac g d î l s st ă la gâda ă ş gând re şt ncă În ntază na al ătr d alt căăşt do c a ş t m ăd â n cân p alt l c şi coo a ego d evi e e cpt lă În loc u tl astl l ed Î n toi z dr l etele a t t cl p c l dnuşt z ntrptar i poo este a ma a a ă dn toat că l vd Î n ast z S l N n pute apo d l ş n c n l pt atng cu ân n r cp ca să se n a a d l n n a săo ponască din t c p coa n c gnn h z c sx n a ot cat dcât ca st n sânt ş ss d a ă gând pz stăat la Zii lângă toat cst n t o dvn ş n vşn i ( nt dcât maaos. Sptl n st otol işă aşa cu gânda naagora Dar ng ă n aă să ng Întea şca Î ndată c a st Însut ă d ă sa dag ost Vd oprâdul c naxagor că l tde să adtă n n d Nos nt a xp c ş r oc a a a Nos r ncă p o x ş n ă ş d nonl lt l v g nd 92
ezlale selo de aai i de spigee Cân ele se nsăpâes aupa leenelo ol erge de ai ha gdirea. Epedoes u e l idsin p hiia i neiks ae sn a pes. Făă ndoală l supiă a sfl o ie ia e a ă În p e Aaxagoas n ai ia l N deâ dlaae a iării i onepa i ăie sbsee a d f nd a gic asfel ăi a pea n u mor o in ă igă să ao ez aspa al ie gde? x isă exp ae ea n ă a ăi a nu p oa explaă dâ poid de la plsri de la a psie. le doa po să ie n o sing daă onsa pindi. nsă poma ap ală pn l osă a fae să se nasă mea dna d aese s n e op ă au o l i uui sop a ui N se u le şe u ael gâd gand o s ă p ne eă ael e fore onso ase i posi il a l v po să s găseasă n el e e s ă e i e aa ape de iaă a adapa de iă umru ielo ex se e S see le aeals e au aa oa ni o daă aeasă e e â o apaie ae a e eoa l Darw Dagosea e pe are le pueşe se peopă să adapez să easă Ea peehe ol e p de ai u apee oee i oa apee de au e eopoiă ărbăeşi i f e i oi pos i li . P n âe p ee s adă laoal ă o a aoos e ăă z d aaa asăă to ui aseănă ol Asea su oel e otie da e e s i ae sun i l aa l agna Pa nids : ndie ids i le ina al n Anaxagoas adea ă oa alăil s eale di Epedos nu găsee eal deâ a eal ăi : păâl fol apa i ael . . A s patu le en pio di al upid În ele neaga aeie ae n poa e ni spoi ni i sădea. F za s a en la aspnpiu p d e 2000 d ani . N fel de oiae n le poae alea alăile se aeseă nre ele deâ a âd pa e le i op p ăs n ersi e ae epară pai e le alui o p ha ân d aes el se o al e xsă fod deâ aa ga de pail e. es âd n op se a şe n r al l l n se ansoă n aes al l su sane le se degaază n p ia lo o i naie . Daă oă opui s n od ssa ial despe l e alt şi daă ou aonează ul aspa auia aeasa a lo pn espdeea pa l o nus le i zbi e ae păd pă pn oi l el i lal orp. C â oi il ni op o spnd a exa i ilo patle or n al o aâ l s ai ap să se aes laolal ă asl spue e l opil de a ea şi fel ăo a le e a o să se aestee s orp peee aseăăol şi doeşe aseănăol eea se poae aesea se uăe. eiabele ooare sun odea a hiia neiks ad ă ex isă n aport ee sa ne 9
eectele lr ş a lucrurl Trebuie ca acese coruri s e estecate ş coe stel îcât s e nal ge ş s-ş c esundă um ai atunc se r ce hiia Dar ceea ce aştere lucrurl r este la rg ne aak, şi nu it el gea Phiia, ş c este btuz ea u cuoaşte ecât tennţă către ceea ce îi este aseănătr Toate işcile potrt lui Eedocles, se nasc în ci onmani, dar nu duc decât la un rezult a ecanic aeste c cua de veder ate r l ste şi de al ste . Vede ci suprie ţure a gâdir i l ui nag oras: toae lucru ril e ne i d decâ t u aalg de terii pr or le , a d e dta ces u n uăr nit da r a atru homomii Pe ur ş încercae e a abl cest dais a mişăii, di s e nxago as acţiu e a lu i os şca re pret ş c Căc Ee dcles a ăzt e b dreptte c inţe abs lut deite nu pt exercita ua asura lte a nic i u eect de şoc D el nu a reşt e dea tregul s regseasc n orice secie e işcre lterioară această orţă otice prrial, hiia ş is, ca sigure aconând, sgure prci i otoare Conc lzia e c ac ne iag hi/ia c in sigura ră cţnân, după o scu şcare sltnă tot ul se obilizează din o Dac e g ikos sngur acţâ u separre asolută tot va even n ioi litate euie ec c aceste d ă nc p s e ut un omos ntee răe lt se pe c de erclt gricân au siulta e ş n nu se a ung e l e steţa mşcă r tre e e să alteeze eadele e e erenţă a ne a ş a ceei lalte n Sphs esc orgne ara ş epasul api r îcee să se agite ş ttul se risipeşte î tate sensurile api acţieaz ragstea se eaz n ârtej î cre eeetele se aestecă ş dau ştere dieritelor ne atrle Pui câte puţ n ura scde ş i cee ază în aţa ragostei ş aş ai epae Da nu ttl este liee ci: este ogia o consecţă h ei su hia se ruce n oge? Ş atunc de unde vne alog? det snt c, l ed es, geei ne cncepi u toste ş als te e exe l, ter omaţio o, că tturor cnailr sue se înte elemente ditre care ele st ine adatte ş iale Cu a hi/ia ş -ul u se asă urate Epecles on u exlic ă ni ic s şi nii a di as doăoţ înving, nc d a s aasă voi De altel ci nu exst u cod rel tre diertee ccep ale lui edc les p lrl itatea lucrr l este atribt hiia epotrvă c kosi Desgur r nsena să m esişti acă a gân c păât n a decât câpul e cune exclusi l ikosuu O semenea oncee n se acrdă cu ce a a une vâste pardis ace u mantăţ ii ci chi r cu csgon lu eoc les Doen h adului nu est e det. e apoho re94
pun n pai vid r l nagă u asna spai vi ca ş Anaaa mpă mă a a cnă în a regă atl Î Î ţ ă la pă c ult p Anaxagras Ma răâa d ddus cnscnă naurală rucra a f car rprză h la o ă lattă n lucr Dm cr n da ă ag ă adtă avaia ş a. D as a dată vtat apoh u ă adtă vidul aşa cu a cto Dcrit. Ipza gez aapt ă a În d dosi st rlc ită Epdocs a tut toate c cp l ndam na al ai ul adică ipot za n aenală a şt nl o na tual aa cm gân deau atc i ş cae prelugă td c s dpă e şt pe a înă a m am văzut că e cazu tiele e al atur. stl că în vaaa c naxagras el I depăşeşte hărât spra uui igur puct a înfat naxagras ă a îis pu ând prin ci pi il e ha ş nko pn a l a dalitata ş cări i Aaag ras u a recu dcât nguă dată a g nul ixpcal al lui Nos Epdcl s ate csat asemna rgn n x plcail impentrail raiol şi ic char astfl l nu mlt. Dacă ruc naga işca r la acna ur foe za l la nc n av un ş dzlvă î n ag pc n nînct a p aca tă ă aa a aaă n aa h p h vc M a mag p a ava a m d tat sau t Paga a m c t p Înt duă tr EI rztă gua ca a lă a l l pun cap ăt pci i miu lu a agdi a ogacu da Î acl aşi tm ă c l agna cl ui md ocat ao aionat cat r agr , d ş ţă. Doă sc l e înn ă Î e st dn c t până î n tă mul gon. V XX p 92
MOCT Pn l cr r s ti c c tit ud i depr va a sa Î ch u lt lgd Căl ăti ardiar ria m ataă rurl pi d a c tăn nguătata în ca şia tă it v aa maa pu d m n c . O a âz armă ă ta ă âă d c d a . .
95
Docit Lucip ponsc d a eeaţ Dar puctu d poi a u D cit stă Î faptu că l c ra itata m cr , pt că â dr ca pct să atac i care xistă căc gâc i gâdi a itat. Dar dacă xistă işcar, tru să exist u spaiu d ca c Îsă c ă o i a te a f d rală ca şi ia Dacă sp ar cu ttu p u ar putea ta c a Î ntravăr 1 i caa n spai nu poat ea loc decât vi căc p liu u poa te pii n n iic ca ăi to g dacă oă corpi pta ocpa u acai oc pai ar pt tra aco o ita te de corp uri căci cl ai ic ar puta pri s i ce a ae 2 arerea co desaea u se e pi că ecât pr sai u v id cet a nu se p c decât pet c aa ptrue ietii le cop ; 4 ntun as p in d ce ă se a poate ta că la fe e u tă apă ca i tu ci câ a ost go cuşa dispăr âd terstiil e i e ale ap ei . No na t , c d a a i pi u naon (d a no, ng) este ereon P in st ca c u cnd ic u knon Dacă oic ăie ar ă a nr xi ta ci un d ăime a a x sta iă Dacă t ă ust n p adică o ă, nu tr i ca diviziua să paă pă t D caa onstr dopoivă a ca ş i oia Dcă a a da no e, u a a xista car. Răâ aomii Fiia et untta d iziiă Da da că acst i ă aciz e e asup a alt a p n oci ncear ca e ă e e tuă tică Docrit ară dci, tă cu ytaga că ia tu ă aă ătoa c î to ate puc F iţa ape uui pct anu a a ăur decât a pnct acă u at ar ceea c u a ato ar ar ista o o iă c c t o cotadc ie Do e noastre sut cel e cae e arată cur ift i n puct e eere iv Le ui atuci dei sau hem Tot nu ii ut nomo e u di feră dcât pi cantta t Tu i d ci c toat ca tă ă dus a ifr niav nu s o esc cât pr oă (mo hma) pn od (diahinge i) prin poziia (rope h) dot d N prn ă, N d N pin ode Z d N pn pz Pnc pa oir t cea pin oă car dic ă frna d ă gutt utata apari c ă cp (ca ăur ă a tutr canttăi ) Tat n in d ceai ntră gtat tr i să api nă dopo ă tuo ad că a aci a ă acai tat. Fi ina t dci ă ca n p otat c fă avâd grutat cpi ut dntc cto picat tâi aci diticţia c rvi i l Lcke liţile primaeapa ucrur i o s ne afaă d rpeztaea noastă u s poate face abstacie e e ut ti eea peab litatea foa uă ul Toate c e ate
96
aită snt secarepodse p aiea atăo pria aspa ogaeo noaste d e si ărora ele e snt deât m pres i : o ae s et gt o ditate moliie, neezie aspetae et Pte ae de astae de atra o pi or n ăs a ae ea n est deât a a o aspa ogaelo surior U lr a ate ând se podue o aită gpe de aom l ds pare â d ae ast gpae se des ae, se sh imbă â d s s i ă sita ea sa dispeea aesti p sa o pae d el est l otă d o altă pae s măet daă s adagă a ato O a ne a n i r aspra at e p o de pi o , ionea ato lor daă e oa de o sepae spa s la teoia porrhoai Vedem de ă pedo les a ost oos t di p ă ta sa, ăi a ost e a a desl t dal s măi a Aaxaoas s es a aiea agă. Demoit adopă o oziie opsă Anaaoas eotea p at ele e ; Deo t sa să dut să l ate izeze po d d a aom de a ea i atuă F o ste t d ato i otnz n ee ate e ment su t aest ea atom d r e eet e se do seb es eâ pn măea păio o Di aza aeasa apa, pmânt, al se pot ate dintatl prn dsoe Deort gâdeşte aolaltă Empedos na asmănto aioneaă as upa asemăătol Teoia ael o ors porrho o pregătet p ea a i Pntl d peae al li Dmot, ealitatea mă ste om Anaxagoas mpedoes poab a el deda sa ae pleaă de a altaea gândii C Aaxa goas om Apeira, a mater le ogiar. Fiete e poete ma as d a Parends este l aei do t oate o ep le nda entae . E se re ntoae a pr l s stem a l Pa ei ds, pot ri i ăria a se ompea d nă on in ă. mp tă e a ei t reia absotă ia e, dea ă oe mi e pesn o otadi i ă o t ste pă tee tr o li or. Dt toate sistemee anie, e a i Deoit este e a og, e spn a nd prettden pent eesitat ea ea ma srtă n e x stă n tepee bsă, i intene stăă n s a a al o oa gâdira se despde d e o onepe atopooă a mt aj gem sât la o ipoe i izab ă dn pt d e eder e şt ni ; aeastă poteă, ae li sm l a ost totdeana de a a i e uttat Ese oepa ea ma teest po ete d a a ităe eae ale atee, n ată dnto dată, a ipoteza Nos sa a zele nae a le l Arstot e s epăea să oel e e e a si le E o gândi ă eaă toaeea a m an festă e enuărate ale ne ore e de spea ea ma oă penu a xpla n esl o nat de ode ş altae stită Mate a e se m ă o for m glo elo a i 9
gral, dă aştr, c autorl nu asm o, o a ar so e ue îlc un supre e S ă t î Kat, Iora naraă a u i (pag 8, da Rosnantz) Adt că atria tregul rs s găşt îno tar d d prs g rală ş d acasta ac n aos ăâr t Văd bta l oâ în rt a l g lor on a atraţ ş d âdu şi n şo r m ar a ust plă ra d a a ot n oro t ăsâ u ră ato ru uo al artar a t al lgor ma b out, i a st tot t aât d asănăto nrs ul ar a o â u mă ot d a ă oot a în at oi tsta d ă to a L i a a sor o să Dort , pzt ă o a analog po ra ma o ă a pta spu ai în trn sns, ră o ra ar mpr uă « Da matia ş să ă a o lu» (Vz, Fr l ag, Ghh d arasm. Iat ă cu î rprz ntă Docrt oa a e lu dat ato pl tc praet agtai paţul nt; dn atcat îă a ost lamat acst put de pl car puâdus e că l ua a ost işcată ş ar ăs "tâplar, pr azard, onr qodam !oro că "azarl ob ar do î gâra ataltilor Da aasta st mo a loo d a n prim a Ca tr u su t ă tă o a zal ta ă atat, anank ră itţi N a ora azard, n a am l g rguoas, să raonal Dmrt d or i d al i d gatai to a ş a să urc în sus a şr sb rsu a or M ara og aă , b nes, rt ală o ăr regată ş niă î n ul pa n poat d a teza, ă i sa ţul d n n t ş ădr a rgulată, n x să a o tză drt rtru d ăsură Cm a u ajuns a to să acă m ăr lateral, s ă rm z t î rgulatata o na o a s oa s sa ? Daă tot ă a acaş tză, ac asta a at u aosu aolt; t ga s în tâls, u st rsn od ar g ratoi Vâ as ta apo a Înt a t a a natră Câ at om Î bru ut atât d roş Îât s ma o mş a, ma şor st rn ă dul tror, ca ş u ar l ; lal ţi rămâ laolaltă, s ît r o ază u l d ong lora Fear din as ong lom at a s ară di aa o ruilor i ontui o l tă n ă t d l Sau ă u, or p r De care a tă âd a aştr o l îsană că o ma ă ouă d o u l ato or tr og s a sparat, s a ds pt păr le , cl a uoa r ut îpse ss sub ectul cobat a orelor ouse, asa tră î otaţ , l 98
m nl spn s În aaă s dpn la xo ca o pl lă c asă anvlopă s sbză o ma mul anumi pă n a d anna sp nu d m d oti Aom na omă pămânul a s dă n ss oa crl ocl a n i aomi f oază mas dn s, n să a l a l annază s l Însu ana n vâtj ap s usuă pin â pun an să a o atoă ap tă mcă ( vo b a ) La l a cl col tsr sn n â pun smls vânt d at s Întză n pă n ntst aânt. Pămân s solcă st pt l n s op o oz xă n nt l n vsl ; l npu , ân a ncă m i o s mc d o lo Soal luna la un sad u ma vh al aţ lo, a os sob ma s l a s m c a n l n u l s sa ăs t asl aas În s sm l nos s dal a ino nssna s uulu să n oa sa ns to ; a s ca mi ă nl nsu i G a s o ma S l b d să cu maia ca m mol , din ao sbtl , nz on ţ ( oc. Parcll acsa d oc sun ăpând n o op nt to aom corpoal s ncalază â n ao st E s mcă pp P sbt ata p n mob l taa lo sc să s mul dn cop ă t aul conjăo D acasta n apă spaa ca n a ă ta ia aă no aom oc d st pnu a nlo c atom i spă uţ a sp n sp nl ăntl opl p a c aom a a v a să sa n aaă D sp Întză focl nto sca În afaă Rzta moat asta n s pod oa ă, Îno lpă; s poa t a aa să stb l ă spaa n pă a sl Somn moar aparn oia prpior prn smţri Conact n u d a s a zază ajol aa nmtlo apooai Acsta pn n op pn s s ăspâns n to a pă l copul a c s na pze naa p a o v dsp lc Sn ncsa do ă ond : o anumă oă a ips o aa oanl o a l p s. ma asnol poa sim a st asănăto pcp l ajutol păr o n na noastă ca sn t analo a acsto lc Ppa s ncă âna. una alală sn mocă mcanc al ma suulu; daă sul s aus aasă ma a o mpauă onvna l pp xac obl a sănăoa să aă m aa l nălz sa l ă n x s zntă l sn als ând a s nsăn ăoasă ai po sc a văral cul ă a matalis l pnu că l ncp s s ă l ns pop u l roon pedo To a c s ob v a n n d ac onază ci maial to ca a alsul osiă p namnul să cl ma sol nu s dcât un dat 99
extrem e medat coret exrem e reaiv care a trec prn mecani creeru a acoodat ormeor timpl pai ş cazaită atortă ărora e e îniează a aâd ntnder în pai acionân n p Dirn aemeea da t materia ul vrea preze ă eă gr dat e da rerezetarea Dar acata cotitie roigo om a ne rnp ere itro aă t a verigă a a apare ca id pnct d pore e care epea dai nte pr a vergă a a i Ate mar a m a pt compara c arol i faă care atci cd travera călar râ ş riica ca e p rica e e răgân de î de perca proprie A rate a contă în apt că e p eacă e a n at o ect câd e apt orice at oect i ee deteiat î m ai m te feur de ăe ie ct care g ânete ş par totl cân e ae atraie de u ect e e ată p te ate ria m ete o poe ză preoaă de n ae ăr re ativ char pă ce a ot ecoperit ace rtn ped; e contt i o repre zetare coodă în şi e e naurae toate r eaee î răâ ae ărate per no dacă n în a o t E vora e o m e care ee a noatră ş a procerea cărei a o cooperă toa ă vreea am răâ e ator i Democr mte acri c fere char dac ă nar decâ peu a îndrepta cât e pn edrepăie ăvârşie în rect n ce pre e E e radev n lr ra r ca n crtor e poaă con dra ă ă ert atâtea atacur in atâtea motivăr divre Teo og i meta n a înă mădt apra u oici e or echi aă e atera Dv ato n a er car ână a a oco crer atât e primeoae ncâ răa ă e trgă printrn atoa aric ar? na o împiedca a aea ta ecât gde până a ă că era orcum prea târz că otrava e răpâi e ea Mai zi ocraiştii d atichit ae au r a e e oc ele pro aevată coaa cerie or e magie i achie ceea ce a împovăra pe acet părie a uturor tendeor raioal ite c reptaa ui mar e magicia Creştni m l auci năcâ e în ârşi a reş ă pnă Î apcare pa eergic a i ato ră îoaă n eco aicoic avea în mo ecear ă coiere crer l Deocri ca ş pe ce e a e ui Epcr ca parea păgâm l a răma t ep oe rol e a nega o eia loocă i de a atr temperae de o Toate acete aacri e eoaă pe n ere pe care l mai putem aăra Fraenel e e Mr a î pare on uent e om de me pre c o oră moaă N amiec ic e toic i ic i e atoim ci pe ci p e col o e ac ă e gâneşi l a Ar oe l ş i la etrpth a
00
le n n eloc eee de Deoc E o proleă psologi că ă po gr cne ea scris. Traia oeeşe n ii a acea se aauă os rtaea în care e aă contnuare n cel prieşe pe ecip Prespunâ că e et aol ie ii priipae pe ouş săi aui şi li Deocr o are eria e e eer To aeralşi coieră că acă ol ese neeri aceasa însea * nă c ă el n cnoaşe a ra. Sl r îcepe cu acese cute O ee neerici pe că n coaşe ara rolea rţii lm Deocrit şt e recis cm sa ci le . O ită nerşită e an la ecare o mie de a câte o p iericic ă adăgaă ce lorlale ş păântul ârşeş e prn a ceea ce ese acu n ce preşe prolea rgin l el a cu e asee ea cu otl ş c tol in ă Mrlee el eel coe raor n şiă ca şi aă Eic a l Deoc r e e cose raoare "Mleşee c lea aşa c ese ea aceta e cao oral pe car e l a rod ae ral s l O depl ă iil iae a gâl ş a ce rcetăr e aată Î gân rea li De mocr t C toae ace ea e n piere i l oez e Aceaa o oveeşte ropria ecrere ecăile ae epre pe carei coneră proe a i ae ă a i (acea se par e lcr resc) poei creem în poe ş ar le i otuş i ora poeic ă. Caracersi că a gâdirii li Deoci Gl penr şiină. Aitii. Călăorii Clariae. A er ae aă e zarerie S ipl atea et oe Aâ poeic (poee a a oi sul i ) Seien a n i peic p roes ncredere n ise ăl excluaso din lută ste ăul să Li şe a se l relatl il i şiic agoras e lin şt ice ra oali el n şt mo rae acet el nşt poliice cie s elinşti congale aoparea ui
* C Lange Ghht de Mterii
lOl
n Vavenage ne etae ă maie ndi vin din inm oaă se aă eia zi ii Deoi ă e im e ibeat de oie L ae n oae no aesta ese o ooe a e Siemee an teioae n dă e aet sentient ă a să bzite n eemen aioa Din aeată ază a ăt e ă ot a e ea e ese e ai ş o e ne es ăeea şo ionii. Va ă e iă a no năpee m ino asă Raiona st n pa, ăine a aiona e e aooda e ă z ei i, pe a eeo et Dei ebi doiaă e de asemee nte ean i i. S ete um littetum ă aibă inş ea Dei n mb a m i vei Se te min ă ăeaă n e Se en oae ăa t e ese onn s aemen ea ni eşe s tă a dn oa a at s Cetaea sa naa o nsă a o iaos eză o onoabi, nă În za n ee se a aea de ş se onente Î n iea e a e sp n t ve , a st t p a s oa de foame ş ezovă e a ee e na oiea de a ont i n ve ş i a ons moaa beme e ee ma i onde Îi ăm n ane . en ă voa este ea ae ttie eo ee ae eea e vea e este s e tote şi ă ajngă a noşeea im. Se je n eaă mnă ş a Î găste iana şi e eea n ine emaae n ă a e atn n a tt n evtă ie e e edeeso i o abndenă nn i a no nte e ee dete ; a ăa e a a s eeeoi e ea e ea om ogen vede e se eea e i se păea ntegi ş şi a ondana, ă enajate, ntziea ne m mte Ee e n aonait in de eee ee n vea ei eatae a ie ă ş i e nă din e eea e este sa iee. Este aste m di e ge i ae a ne e rael ii şt a onst a ex ia ee i e de enomene a to de n mometee i e ve e ex ma Ae no t e ie a meia e gei aseenea evae aă de ştiin ae t det ezat o viaă de ti ş enşi in e ivii ş, a sşt o bnee eetă n ăe ea oaă ne t anoas ne ediotă amonoe Deoit e nşi imea ă exita ai pin i no de v aă e on de ă o d eoe ie şt in ă e e ev a eo ş ma bi det me a Cedea a găi n viaa mi de ştnă 1 2
scopul oricări eudeois Codaa din aces punc de veere viaa l gulu i ş i p cea a vecil or l oso xpl ica sera şi rele le uaităii r f p tl că ea uce o vi aă ş ii că ş ai aes pri ica e car o si on faă e ei e gâea ră îndoi ală auci l a arele său îai aş mpeoc es şi la sura sa iologie. Avea o încredere asolă î raiune uea i oaei după ce l ce credea el î ses ră devă luie lu i asfel că r espig văl r le ş i oel e e ce alii l e ip acesei rai . O viaă ş t ică la v r ea acea cos ia un ad ox şi Deoc ri se cooa c u aostl as al docrii oi. De aci acăra oeică a exueri sal, care nouă ni s ar in stenta ivă Poe a nu i ră în s se ul său ci n cedi e care l În acest sis . La f e s ă ne x l ică en asl hg orec ilr faă e uăr ri coetor ai coaşteri şiiice os pri gec cu prv iri pl ine e un f el i ire a eie eo a e gâni re a l u Deoc ri av ea de ci , d in unc ul lui e ver, valoare orală credea că oaei ar fericii dacă aoa sa şiiică ar ajuns să e pusă apl cae pr ceasa e face să ne gd la Agse Ce Aceasă creă la cu să e poe ricâ de puin ar aici po ei a î caă. ia ed icat eaga vi aţă fo l d a părd o el l adevărri cu a ju l eode sale. A os asfel riml car a exlort sseaic toate şinel Deocri o oasă ură eacă săăr u e i sa Î areă rece dar îsuei de u foc taii c Oiş ni să - d spr ei uin p emocr ei lelor o astr e ă drepae. Căci ei su en i care n au nvăt nc see sec . Atois m si copo ă pe e gra oasă O l oaie veşică e ic i corpuri dferit care cde c işcăr fa vrae şi lo asel se Îpleesc până ajung să foree n vâej iltae cestei ioogi îl carcerieă pe Demcr Ceea ce cara cereaă os l lu Docr t ese calia tea cocrtă ş eig i lă a eoene lo at ral e peocl es Î n a e ao r i rag ose şi ră New on ese cl cr rp rium l asra c i l i cri Dcri es r l cr excls În cip rg rs orc el mic s pril ra oal ist n aces nslu s l asa operl sal orale s resc să dira pe Pyhgrs v aa s a săş i ar ce va yhagreic . . . Cal om n a n- aige Fragele sal ă apără din acst pnc d e vedere Ac se pere orale ar aă că cleul lsoe i sale se găseşe n rală. dealul să ese să e lăs Î a ce săşi uc viaa sa li i şi e sava Ia Î co siderare dferie le aspece ri care oaei po ajuge s siă el i işe 1
Euasmu pe care se pe şă ese ygorec E proabi ă era metc şi uc erit i ei "ubl u pot a o ovator stfel Epicu ea eist e l u Leucip Se de mpeie ţ Democrt ese esigu r disc po u l Dac e ş ecl sa touşi aestrul ş fod o a e şcoă tr ebu e s ă e ste etru ceast rţ iu aume n orce ca, el şa deăş aesru ş i Încă e dee rot el îi aiă unive al i tea Căăoriile sale su semu ue curoii uiverse Caracteul losoei sale ese rspareţa e em ete lo r şi l m pei me n l ntu poe ces vn tocma se m festă euism ul etu i semul ă u ă e gd la oe sisemee maeriaste Toe cred că ar rezolvat enigm uiv ersulu şi i cut astel erciţi e ome i D eo rt e te riu care ecde c se verae oe eeme mic E l ese rimu aioali t criei e se ece s o cm a de odl ac es r sur pri ăo r a Deo rt să uş a seaa de orieea oră a pror su sstem hatia faă e ore c ş de i ccere pe o erialştii Decr pr docre s ale o o os ă El ee u poe ca ş Lucreu ces epcă e ce doctra s ş croit ş umele ui Deocr uns ma preut dect cel al u Leuci aşa cum numee lui ergo tria aupra devtulu escoperio cl ceta cel mi i versa i cei oi ese ce cre etis s isem ul supr uo sfere o vo I ps m)
YHGOICII etru a elege prcipie or aee rebuie să ornim de la eeasm C es te os iă o luraia e n atul că o ţa a e o iă dec dec oa cu u i adros cu eeeatul absou cu ceea ce ae ci o suşire acesua i se opue î o absolut Deeu er D ado ose, copu u despe e e oae spue că ese ş par ş par deat şi e l ta eci cat şi ca cat i a mă deci poriva eeaor că acă u eistă e a fos oat n orice ca dou prcp căc es tc de emeea o pe uae puede se a e uere e ce o ce) poi ele geoetrice sau măr i le ore spe Dec ia ea deve dc e s ş i o p urlia e aă
0
c ave puctul la supafeţee ş corule avem ş obecee ateale nuăul s eseţa po rie a lucru lo Eleaţi su u eisă oa deci toul este o tate tagoeci "itatea este e săşi ultatul uni nţe ş i l u n non dec e istă n oic ca şi nonn ă de ci de aseme ea o lultat a ma vede ste voba ci de o sculaţe cu oul insolită utul de oie mi se p e aoga ţe mtemte mpot va e leasmul ui e amnim de dalectica l ui a ede s colo s sun e desp e n itate e suuâ d că u e stă plulitte) : 1 că ea u ae ăţ şi u est e u tot; 2 dei că u ae c l im ie 3 dec că e u ste căei că u oae ici să eao s etc Da e de altă ae F ţa ş atea d au ntaea e stentă de dvesta te ş ăţl multil i nu ăru ş pl uait te nei ş del imita e etc ic voba de u demes nlog este atacat cou iă eistt etu că el compoă edcte contadcto e voba deci de u obet co adcto u os ib l Maeaticn ii tagoeic ced u în eatat a lei o pe cae le descope seă e aunga că esteţa n tăi sese armată e tu a dduce asfe şi pualiaea Şi e cedeau că dstng eseţa adevăată a lucui lo în aoule o uma le e să dec calităţ i c altcev decât cită ţ u cti tă de el ement a ă foc etc ) c d lim tă al l mitulu ale lui Apn es nalogic ţ otţae a acelu e al lu istoel stfel oic lur se nat dn doi fcto oş D nou ic dulis n c bl tael alcău d e stotel aa 5 del mtt ne lmitt a a uu multlu; dat stâng ascul emnn mobl gtt; dt lu nă teebe bun ău tt oblo ng casa a mnteşt de abe l mo lu aedes Fa ste lumină dec subă cadă ctivă na st noae deci desă ece sivă uncul de lecae c e n me să aăm că tot ca ce ste c lat este catitav se găseşe în acustcă Teoa coa del o sonoe apoul d te te val e modul doan) radev u ca este cel ma bu eeplu enu cee a ce voau să sem c pagoec uc î măsua î cae nu esă dec î ev oşti ş î c rul o su î aă d oi s au î a îsăşi în sensul lu Loe) a u se c oue dect di aoi umeice î ce ivşe itul dacă e voba de ca sa şi î ce veşte tonal itaea dacă voba de cal taea sa dă cum î luăm n cosidea e l mntul oc sau e lemenul it c elş sens am put e ema ţa uve sulu c ăa muzica î este cl pui tu ss agea u utorul eclsiv al umeeo Şi a ici este stct vobind dome iul c i ş i al şti iţelo na ae Est voba de a gsi fomul e mate ice eu foe absolu impenetabe tina oasă st în ssul cst
05
phgoeică n chim e aem un amesec de oism de phagoem a Ecpans î tch ae i e a soc ot t desciză o e dm Coi oigil a pgoeclo ese deci o ie ie exte e o taă semn ca ăl deci o i li e ue cec etă exce z ă ce le llte i steme de zcă ea o m p oa de ele me e de om a ile die el e C liăi le se ntea p comi i i p dsocie e c sit e că acese cliti redă deritaea popoiilo D era încă depe de l aces preseent l plica ia exac e oet ei a ml m c lo gi i eze (S ols ul nerelor p ygoeice ul este aie do op pa depae c ci miau l zece pefeciue ec uu ese c do ee l i e suprf pa olmul. osmogonie Uiesul paetee sece on sp lor ) Dacă e îe e c e nme pue l ega losoa pgo ecă găs i tâi ist eml li ar en ide care ce să e nscă oate l cr l e din o daltate; apoi pon al li axdros deliita mica de ocl lu Heacl i D e det a ci ut ecât prolee ecda e a n e a o descopee logi or meice n unies p ct de edee ol o e aăa cesă idee pori doce uiae ele a lo, e a e ă o i scă o i ea e umr rei dec ca Uiate e a e e e ei de eni ri rel a ci dee he r cl i ia lui Polmo păne o lcrurilo i oiei ce ee cliile ope; acea foă, Paei des o me Ap odita Ea mol i gene ro lc o po nd de l oca ă A desco mp cel e două eeent e i n care se ae mă l r i ipar deni aeste oi c t eei oso e zal A denm ion ar l ace a e ste mae a lor oe r a pe carei nmea gnoon, de ntee e erii el m te e ee eele păat e. Se îo afel legânde e Aax o c e eape a pentru li da ă. Dr e idenc � aceasă mită c focul l Heat a căre ine es te în p eze ă izole i dei l to atâe poate eale deie ; este ee ă o foă calcatoar Dac ă puta e a eacl i câu logo r el es p i aces ropoţa(ce e ce xea ză propo il e a c as xeaz ia) . Iee a lor me nt al ă ete aria ar no rprnt cu totu pia cl nu cat âpr raporur nua/ cuar u cuta cal fni se ăs psl a olee l naxiandos Deeie ese n calcl Aceata mtete omla Le z ce spe că mzc ese rcium rhmca occul cn 06
se nerre ni. thagoei cii a ptut spue acela şi c d da ă a ptea spue ine ace aces cacul (vo XX p
OC cul şi cae nupopia şi a coctat pi fap căna od an u autSocate odiacteste ceeancep lebeu a l ipit ins ti i a ti El et cu totl deos bi o uâ şi c a sp el suşi nestat cu pa n l e c e ai vio lte asl plat uel oase o ci i eşiţi d obi t isto xne (al că i taă p iaos l cunoştea p Soca e) adc e ă e ncl na a sa pe âi Ea un aodat oală u de oaltat a ă l gi xtă ncodată pe o oă oală n aa tă n p ca p tă Remacabil t m a fol oşt aată fomă oa ă c pveşt eoa s ăş a t ş o pl h ao lo ; t o l eiseme Cea l deot e Socate faptl ă a ale cnoaşta d al viu casta dnşt tpeaetul ă loo die t e n upa potva voluptăi doe âiei ec. est ndeptată pot va th ca le s cauă l este p il cae a los oat asua vieţii, şi toae şco li l pl ecâd e a el n piul â nd l oo ale v ie O v iaă conduă e ând ! ândia slş v n timp c la toi losoi anto vaţa lua ând ş coaştei la Socae vaa tă ee copul pe celali t o aptă e eă a uoaşei xat tl losoa socată st asolt i es os ă ocă n oşt ca ee u tă c ft oa t fo o ă
p oi, pop laă căc e ă vite a poae văată ace ap l n c la ge nic l a acultăil upeioae al e legeii âă at i oan e a c oa mple ş pesci elgioas losoa lo Şae ne lp i se edc la ou la oaă pactiă şi v i epectată Î ntea ga Gec e u ee con tetaa vao nctlo oal noaşta ă va contti gl t, aeat ă cunoaş t ped va adce o l aseena ş itea Că t cedia lu Socte că ş unota ş oa atea t dnt c a dacă vă te i i obe acast ă aa tl bătoa e: tin n pseşt coaşte ea cla ă et ăl (kk A Socate den enr imi ă l exaeaă c ăuă oai 1 7
acionază î tea or pusur obscure sau î lă otnă n noaştr l pe E on acst rztat ocratic a că tr i m l st seor oan lo e stat oratorlor a i l o r a Să lă du lghr aza ngiu o str uct o a n hrg ă xaă co şin th - care a ş i să spuă la c prso an ş pr c moac a dobt ast coşt Dar aă îă: C st rp tatea piaea oraia lgea oaă lua a rede că t ă ăpdă Socrat găsşt î să ai dcât prze ş aaha E îş as ă rou care chesto aă Î să îş co g tr otor propri lor nota ra sa xgeă ete ec să obiă o dni osă in o mol so c al ş i po c procedeul să u este dialtc sa pagogi a tgă a ca c uşt nhrpnî apare ca o u a ah E stă u nt a car s so l d legae e c o e Eoul său ne să pună o n ace ată e căc el crede că odaă cută orda ol a putea a a t câ să tăiască potrt iui O doctră a "nurlor mora ont ol ttror şol lor ca prced d la e l u l e aiet c d ăsrtoa ii oal ntaga osoe antoară aparin îcă oc n a tntl oal snt t raclt xagoras Doct Epoces mpa orl tat hlnă îsă n o ers al moral hl t ătara ni oral p onşti Îmată p a tn o atr c ant a r a przntă a u s as ă o ă ătaă ac s opn cout şt r aţoa ; cota oaă ue să e rusă l un act d cuoaşere Tr bu e sps d ase a că eoce de dzagar oraa socraă şa sujt ce ai co; ntr oae ca reectau a b trăau î cofortat u o ecă loocă O raă or aă ae ază c de la Socrate; e est Î aceas a ot pot r stenl s u sale Socrate a crt totdaua ă a condaat n ş a prgătt aa îpdica d dol său) S gâda că ens tr l omtl ă oară ă ătâe ar ut cu npti ă săş ur odl o ş n t aă; crde a â gă ast ea că o as ee a oa ar cost tu o înăţătră ar utr sl trbi înlasă grandioasa sa apolog; orbşte p tru ostrtat C ajortat saă a ost ca car la codaat n 57 e udcă or aa sa 7 ps te ăat ! Făr ă îo ală a r onat tl la oa ausă tr bnal Xeophon su a od l prs ă a fot cu şră achta t cătr D cat a că s ar arătat în â t e ă ără a morat Socra t ş a atra stnţa d ă o e eapsa a s xaă e u rct spe ca l al D castio ; azat oru a Întrba c pasă a l 8
îuş i şi a c Socrae a aroga dec orcn a ug era că ar rt ă răni oaă a la Pra neu Ca amendă propu e o in ă ao ş ri ni i ă îl iec ă ce eec de e ş e ecl ă garan penu acea aă r propu eec e e ră ale mpe ene ar o aciat nă ri buna u a prod o e a Socrate ş ce cea ş vo a oae vea o ocaie agi că ă arat pă ce pu c era uperior orce şi orcăre lăbc iuni oen eşt ş ca ea eatea u ae ve Grou ue că moea a îăl at îtea ga a aore ş oa glora a aeeea unui oe ropcal n aur cee au o îe lucatea pruală îi codue viaa şi alege oaea oae eee de oraă ale anic e răduc ă atingă au ă e egă ace c ub Socrae courn ca de moe ete uti l p de neep cre e a ee oeri îneepl nvngăor aupra intceor pr înreaga hia pe care o ăeşe Cu el e ceie l i a c lor e carei mi phi srcn ar ş i caracerci ; e gâ a era i la Pae la pedoe la Deocit a Socrae Ceea ce îcp au o oă eoă a ph, înepând u P latn caractere cop ex fora n a ne venite de la aeee phi org şi xcuivi at ci apă ul e car i rop u em am ă o rbec a târ iu dep co i oa ti şi ep e e caa lor e nru va ee ică o
XIX p 227229 2333)
NOTE
Nota
Trauerea fragentuui î eia omâaă î volm Foofa grc pân la Pton v , paea dita Şti nă n loiă Bu reti 99) es e " De o o e un de o u t lurilor t de aoo v şi iia orvt u nsaa u să ooteală un altora pn npat tă o i u tmu (tra f ag pă l Phys 4 o M Marn imu)
Noa - a t rm mai e de ăe taduăt an lui e e că aeta ţnt a ta e a in n trmin at ten Apron l osu i e. a fost tranpu feluri vai te - nn e iat sau prn tr anr ierea trmenu i g Apn ·pl a de a a în fel ri fer i dar er aetarea arateru i matr al prsu ă i -a abit g ândio
Noa 3 I i tn aspra asptulu i mor a dn
t -l a fae p i e um -a os ă taduă tn br n g ă i n rin v ovă ţ i d dru n rm (Frv ne ă volml are adă gt ai p t 4 dţa ăNoa î da potumă vum XX al Orlor ă n nt r l ţn t e ie n ero a repetivă a Uiv d afe -a prela ş e ae te de prelie ae ă ţi i L od pru ă e n clud în tet u d f Două a pe mnunat e au ţ ut priv a i n iă a rai ş a miltii i ga iă ontrolând aată m nt oă tuţ i aeţi: aa ş tnţelor natura ra ră în oal ă a f o ă i p ţ gră; ra u eărur are tu sm ţe dto ă a oriâ a st e e pa e îfrşăoe viua ă tfl ât r 0
e e lă e, de şttoe I o sdeă o eşeă ş o os eae a a dagă şi gdul aesta, ă to ee e est s s een i es e o eş iă eofză, ş legea estei eto foe ş e, looul eet luu , ese to i s elee uni, , fol Asfe, s gu luu e es e dee ş este si eş op eg faptul ă de i, flul e ee, d de de ase eea e e suş aă, de , eali u desoeă de â s gu eleet u o a ses iaeal u s de e l oepţei lu eides Tte liăţie uulo e legle oae nştee oe dsugee eeită fse osă see u t e ese, duă eides o u sţu o e t e tu fo foe ă lu u d o uz n s oe an fs afl To e e ete f ă ş s d sug ei să is o iţă i siă de tăţ, s a o u os Dee e este o aik a ebe spş ă hhoa oe dee Apo u eet ueţ de l ăţ, de s uş , o deee? u o ue, u usă e eu atăţ veş e, ea o suă aika e ee s Dioiă , ă le oiă u u i l oău nd i d su sise e şi o aseste de br. Dk se fsă easă egla tae D dă dee nea şi u aea su ezulul k eisă daitte e ue Apiron ş luea su şi l, ă se sşi s se te geeă ş ds ue, dei le e de ţue Dik ai degaă rh l, ese el e euie să se e geee şi dsgee, de ş suşi ile ee etu poda l n gâ u A as el e să s ee tate pedaee , ate sş ii le, e ă tote epun ăe u Dik Het teeteaz lu e l atăţi, e i a o le ul festă oe sui le e dfe să ge ş s ge dei o e i hoa i e o o săş o es sf pus, sof akia s op o od oI XX 1 7, 1 7
Noa aă ou s deee, u eda u a oae
tiu d l ui l ăi o e luu ese s ugeea deen O, ea obs et ă ed ae e ose se g ş u a s us şi lao ha, dee lăe e ş sfeiţă, e sut legae aă - o eae o e eeu, o o ş a iei aă ee liă Va a şi oae , ege a ş s fa deâ t să ate eodeea ae tă a ue d foe su ete ş e ea ee ied at s adă 11
mâ le v ale a el doă foţe aoeaă î aeaş tm ăc c t lo veşn n ue m ş c ea e ă ăue aceeaş u u una btae a veţ ş ba m Relaa aceta ese ă tă de elaţa omu aeu a- î joă erek Zu e eeo d l d e nc ul de va ă foculu , mu e n cul cn, o ee dec empr săâ e sme le e oe câd f oc e tg găa cel ue om c con se e Omul ese edu s l a ne înş ee să apndă o aă doe uă oe Nu se e l ă decâ l ă oee foc ş cm căb fugâ, a ro de ă bn an ş d c o acă ă de ae ş fl ces ee nea veţ omeeşt (o XX 9-0)
Nota 6 adcee Nezce a teen rs ă a fost
cm unea, emaată de ed Se ex lcă ae mătael e agmentă a u esce în aceată vţă (n ad)
Noa 7 oăm cu denuea el eda a tat bb l ă
l ocoa ocu c n d veşnc, îs ă lme ven d c ş A xma n n dee e ce ş o cea de g dee , epe naşea l ş dese udeata n foc egăm n at, a e jum ătate deăşt , al gâd u Axdo nt Hel d e semee lle e ce de e ovăe. e sfoe lu î mu nu se ândeşe ă o Metfza n amb ă mază ele l ddu o ee aot de dk îă focl înşi ete edet e acet /m ş de cesă rem etu ce ete î e l . ee eţem e c c focul ş k ş e ş c; ocl ee ău jdecăo .. (vo XX, 28
Noa 8 se o conme eecă a um Oce enă moal,
c ş oc eeooe e xcă d c căc m l co u oe ă în ou dee c în vte n k anee E nu oe con decâ o un ţel , cno e î ă e ş e n a m c Ete u adevat a e Heact ş o Ş ac e ul e comen tto mode -u înţ ele oc l cae e aă veş în a o nt um ea otem aeată oe aş t emă îui Heact, şi î ttea acee oela îş ate ţeeea Uiea c csă elgenă onematvă, ş c aeaă teeă ătae, ee îlecea Te e ă d em î în fma oeul ş aeaă v e ut vă 2
ce îngobeă t t a ete tţ etă gn ce cţoneză moc agonelo, ealtă este a cae domiă e îteg olo. ent exc cest g ân, tee s e e te st: k a gno maneă lmo ce ese eg e e, nb t a n oc ş , uecând otu , tl ceto e s ş n tc c ea sa Aago e c to tcea conse că o onţ dnt ş nteoaă c ete voa omeneas doează ea îteagă Dn c aces te coceţ teeoge Aote e î eşte p oo c b smţ oce în c o acate uos tă e tţ ea onţ nnt ău ee m ebă vona îţe s a vâ n u, o voţă aă Pen ma daă aae c oe no goaă te e ş te e e de o ae o ac c e c oşe şză s le, ce de asemene ce mşcă etc ş e de ă e m e a etă Ete eaab că a eă a etat mltă eme ceste teo i e eaă a eastă dee a te d e ş et ţeee c a nd un l, mae eăa atea Ptul de vede eact ee aue gec ent e cu to nc N ex tă nc o oozţe îe atel ş ma el aesta e aeăl , ec să egem ceaă cceţe dese te geţă, en c ott As e, Anx gos ot ce o us eea de Nou Ş ti c om udec ee e kpro? ms, uă Anaxmdos, că ămât se usc, c sâş s oe n oc Dm ugl c coseşe ş duge ă ce să în t oc eînce e e o bze n ome e sţete e u ă no ea ae Acetă ct ă tv contcă ş dest ă ese o hmon ts e eoe să ctasă d ee o eoe i t t m se ajuge a atu ţe u a âe c atce decât oc tol e de e br-, tnc c ese ce cae e eştep ă ş nge o ăe d (vo XX, 1 84 1 85 1 86)
ADDENDA Tul dţ nu n volmul s n eoc tg că ge co ău În l Lpzg În dtr K6nr pot bună rzntr u prvr l lbrr t pr nrţ lu tzh l
1 13
ete ent e Rchr Oehe n din priii editri ai Opo mp t bce e eche Archv ş pr tebrre 1925.
n p ân tn t - opa pi oo p i C poo B îşi un p mt 9-170 â o o pmân oo p oni îmnă ntp no x ş îi în ă t în ii 189 o " n m vi ito vi p o o până Pton i n ot a - a n pm p poi m v 8 g â ti ăpămâ i a fot ptt v i 183 ş în 6 Sa pat o i i iă p ş p t în vom X pimi iţii Opere cplee n 12 otăâ ă aătu ă in t xp ni io o rte fli imnin ami L fb
i f mi ş uii tf, ft fo ativ, ş ă ătăţii ş vna Paş îmi vo î ni, v a no a ît vi i S nş, p â îmi m, Fif n ep traiă recr fp n , pţn ţ o ti n, o înă in pimva i ă i W i 22 m ş o o i ft iit it în n vi p t-o î o Byt, ş 73 n 73 7 ş m 17 ut â v o m p şi opt nu a ni t ni v n in m , în b i 19 î vo t it mam a fa aă t îni p pb a mnu i n foua xt ntă a n i t im n - jun n i a ni iv a ş i pb a , împ ă n omp tăi a fo pnt im ă în vm X Opere pete în 190 . m p îno ibio în Soiăi t, nn, în 1923 o înâmp f ă oua în p ân în n o 0 ooi poai i â gt mi p o pi tivă ua o tfo npţi p şit fb 173 î i wi i vo yn C ă i n o o pobmă boat a modu ât po pa Cat a vot ş i ntti o faţtă aaă a şteri trediei ioaa ă Go, 24 f 3 ) ştere reeivtă -un a Coaa 1
n Nerea raede căte ooa cotmoao (Siă e lan) tz b ât ate e nehc cea ce cona a ăea e eeş ă eoca tagiă a eclo, ă uă cole V ş V n eme a l E e ăz a a nc ală a ace te tu n z otaea om u teec, al că e ze ial îl co ea a Soct on i c, tgea eectve uaşe ee e le ca amn ă ezvoltaea , gat e aaia l Socat ş, oaă c ea e aaea tuui ma a e u ma cează tt, to tzân Fioofa n eoa rai a eiloru ă ci z ş ă lte ace tă i ce zol t a agumentul ăi etzche a ovgea e ş-a ătat-o ână la uă, ă loo eocaci a ft aevăa lo ge şi c mai aloş e atfel că Soate ş Pao ut tome a căei , nmete ae etămă ltu eşti eo- gei ant-ei că ele in mă n Soate ş lao a ou o mae aa o c la oeană. Acă c at fl gântă ş În a l aboată, aa emn c a mt ma o ş nten lt cnăta cât o mlă t cl tă ş t tă e oba, (m c o o 22 17 oă on gal na oc, c l l he) Lc l e aăta e lt alte tl oz al l , c m a Fioo Obeaii dere ua rear i uoereş ma oo a medi a uurii aerea raedei din iril mziii ş loou eoa ra a eior eezetâ un in efol tce l l etzc in ai g olu oel i 'zolta e a cl tii e no căi Ou eata a ace c ceea ae b ă ezit tu o da n te toco o c a lcil e ta ş altf olz a în act n etate: iciat la ă nteul ntu acşt lo ş n i e l mai tâ zu , ână a oct ata Trnmuare a uuror vaorlor tc mlt e cae uc năăt la e ca ămaă nă c n e oae bu ce moaă avt cu aa c eş gntoi enu zotaa l itzce ( faa a ol X al e e Opere) e altel , u a eeală ca e tch o aco ă, ână ş î oina de puerec n uc tul ce l ma al a cai ae, oo ocatic o e locă: Aeăa l o ai g ci lo un ce na te l Soat (- o ată c Soca t c m bă ce ) ut t onlt ă om nte tn â o c a gai âă l itat c vea ntă, dlo c tă bi alui ş e loa ece m e toat m e con ci nş ş xun aena coci g ania , şi l ct tm im n ă o e a înaltă ul gc eât cată bucă 1
matuizae a o ui acea devşe otaă î ceaea mai o posi biitţi ae ide aulu ooc Ş întadev îtli în mai i de losoce gl e ui iece ca şi ul di uiţii e al iule tid u le iue el eoca tci lo ă ş i î foa, î mod ul de e i e al lu Zaatua eali ş eoi edocle şi tago ş aş deae ut de f ap adevaţi ţiatoi a ooi lu ietzsce Luul ost pu d afe ş d ietzsce î Ecce Homo cel uţi egtu u eat a ea tece ii ş i ic ii , pu c tu otă to î o ooe doiiă, da s contdţi ei şi oi ul u deia în acsa tebu s uo oeacu îmejuae eea e ee eeşia l ai udit cu me, e năţtu sa gâditnâă dese toce ddds codiţ iontul ş i a e fâşi p ttul cc al t tuo luc i lo ces îţtu a lui Zaatua a ute ca ua ei fost n tu eacit etu a I uea cuoaş te pe etzce î atutata sa ste d c o eceite eocuae cu loof În eoc trgc greco.
Reda DAMASCH eedac ON SANT R Coec r MAR A BZR Aăr 1 998. B de r 0 0 4 1 998 Com ad r 3 80 Cl e ar: 2 âe e l: 60 g/p F rmat 6 8/ 6 parl exec tat sb coada r22 ! 8 la ea D S Oa dea Sr. Marea o oec 05
RÂ
(
