2.Introducere:
1 Principii tehnico-economice la proiectarea proceselor tehnologice. Procesul de producţie al unei intreprinderi constructoare de maşini cuprinde in sine obţinerea semifabricatelor (prin turnare, forjare sau debitare din laminate) , toate formele de prelucrare a lor (prelucrarea mecanică, termică, chimică, electrica etc.) controlul tehnic al dimensiunilor si al calitaţi in toate stadiile de producţie , transportul materialelor , semifabricatelor , pieselor şiproduselor , asamblarea , vopsirea , impachetarea şi epedierea produselor. Procesul tehnologic de prelucrare mecanică este acea parte a procesului de producţie care este legată nemijlocit de schimbarea formei geometrice , a dimensiunilor , a calităţilor fi!ico-mecanice , a calitaţi suprafeţei p"nă la obţinerea piesei finite . #n timpul acestor actiuni auiliare nu are loc schimbarea formei geometrice a dimensiunilor şi nici a rugi!itaţi piesei , insa intruc"t aceste acţiuni auiliare sunt independente de catre muncitorul care lucrea!a la locul respectiv de muncă , ele fac parte din procesul tehnologic de prelucrare .
$ransportul piesei prin atelier facut de către muncitorii auiliari sau automat, cu diverse sisteme de transportare , nu intra in procesul tehnologic de prelucrare , intrucat in acest timpmuncitorul productiv lucrea!a la locul sau de muncă . #n mod avantajos , procesul tehnologic de asamblare repre!intă o parte a procesului de producţie , legata nemijlocit de asamblarea pieselor %n grupe , subansamble si apoi %n produsul respectiv (automobil , tractor , maşina-unealtă etc.) Pentru a se putea face asamblarea pieselor pieselor %n produs produs este de asemenea necesar a se eecuta o serie de acţiuni auiliare , legate nemijlocit de procesul de asamblare (ca de eemplu& fiarea piesei de ba!a %n dispo! dispo!iti itivul vul de asamb asamblar laree sau pe posta postamen mentt , prinde prinderea rea in m"nă m"nă a cheii cheii şi aşe!ar aşe!area ea pe şurub şurub pentru pentru %nşurubare etc.).Procesul tehnologic tehnologic (de prelucrare şi de asamblare) se eecuta la diferite locuri de munca . 'ocul de muncă este aceea parte din suprafaţa de producţie care este utilata cu utilajul corespun!ător locului ce se efectuea!ă pe el .
1. ate iniţiale necesare proiectării pr oiectării proceselor tehnologice de prelucrare tehnologica . Proiectarea procesului tehnologic este inerent legată de cunoaşterea unor elemente numite generic ,,date iniţiale* . +ceste date iniţiale se refera la & 1)ocumentaţia tehnica de ba!a )aracterul producţiei şi mărimea lotului )esenul de eecuţie a semifabricatului /)0chipamentul tehnic disponibil )2ivelul de calificare a cadrelor 3)+lte condiţii de lucru .
1..1 ocumentaţia tehnica de ba!a . ocumentaţia tehnica de ba!a este o parte componentă a documentaţiei tehnice din construcţia de maşini , alături de documentaţia de studiu , de documentaţia tehnologica şi de documentaţia auiliară . ocumentaţia de ba!a cuprinde acele documente ale căror prevederi trebuie neapărat respectate in cursul eecuţiei unui anumit produs .in documentaţia tehnica de ba!a fac parte & a)desenul de eecuţie b)schemele c)desenele de instalare d)borderoul d)borderoul documentaţiei de ba!a e)caietul de sarcini f)lista standardelor de stat , a normelor interne si a instrucţiunilor g)calculele speciale etc. 1
esenele de eecuţie sunt destinate sa evidenţie!e forma , dimensiunile , condiţiile tehnice pentru obiectul fabricat şi pentru elementele lui componente (ansamblului (ansamblului din toate gradele , repere) . 4chemele sunt repre!entări grafice legate de funcţionarea şi construcţia obiectului se %ncadrea!ă %n aceasta categorie schemele cinematice , hidraulice, electrice , diagramele de funcţionare etc . esenele de instalare au menirea de a stabili legăturile obiectului eecutat cu elementele la care se racordea!ă , pentru punerea sa %n funcţiune se pot stabili %n acest fel eventualele corelaţii cu agregatele vecine vecine etc .5orde .5ordero roul ul docume documenta ntaţie ţieii de ba!a ba!a cupri cuprinde nde o eviden evidenta ta a docum document entelo elorr compo componen nente te ale documentaţiei de ba!a . aietul de sarcini se %ntocmeşte in scopul indicării tuturor condiţiilor tehnice (referitoare at"t la eecuţia , c"t şi la %ncercarea , eploatarea , verificarea obiectului de eecutat) care nu sunt preci!ate %n standarde , %n numele interne sau pe desenul de eecuţie . 'ista standardelor de stat , a normelor interne si a instrucţiunilor instrucţiunilor referitoare la obiectul de eecutat , la modul de verificare a acestuia , la materialele din care este obţinut , este necesară pentru a vedea %n ce măsură aceste standarde , norme etc. au fost respectate . alculele speciale se referă cu precădere la acele calcule care trebuie eventual respectate %n cursul procesului tehnologic de fabricaţie , cum ar fi calculele de re!olvare a loturilor de dimensiuni , calculele privind echilibrarea echilibrarea pieselor care suporta suporta mişcări de notaţie notaţie etc . 0lementele cuprinse mai sus formea!ă aşadar documentaţia tehnica de ba!a , necesară in timpul elaborării şi desfăşurării procesului tehnologic . 0ste bine ca la %ndem"na tehnologului sa se găsească toate documentele din componenţa documentaţiei de ba!a , %n această situaţie fiind posibilă formarea unei imagini generale asupra obiectului fabricat , asupra destinaţiei şi funcţionarii sale .
1.. aracterul producţiei şi mărimea lotului.
6 importanţă hotăr"toare asupra elaborării procesului tehnologic revine cunoaşterii producţiei şi mărimii lotului . #n raport caracterul producţiei (producţie individuală , de serie mică , mijlocie sau mare , de masă) , se indică alegerea unor metode de prelucrare mai productive sau mai puţin productive , prelucr"nduse %nsă si la evaluarea costului de fabricaţie . #n ca!ul unei producţii individuale sau de serie mică , se va recurge la o proiectare mai puţin amănunţită a procesului tehnologic , la maşini unelte universale , la cadre cu o calificare mai ridicată . #n acelaşi timp , pentru o producţie de masă , este remarcabila utili!area unor metode de mare productivitate , implic"nd eistenta maşinilor-unelte speciale , a unei proiectări detaliate a tehnologiei de prelucrare etc . #ntre cele doua situaţi se vor afla evident ca!urile producţiei de serie mijlocie şi de serie mare . 'a ceea ce priveşte atribuirea caracterului de producţie individuală , de serie sau de masă , o anumită clasificare se poate face pe ba!a greutăţii şi a numărului pieselor ce urmea!ă a fi eecutate .
aracterul producţiei Producţia individuală Producţia de serie mică Producţia de serie mijlocie Producţia de serie mare Producţia de masa
Piese 7rele , buc8an P"nă la ..... 1;; 1;; ..... ;; ;; ..... 1;;; Peste 1;;;
9ijlocii , buc8an P"nă la 1; 1; ..... ;; ;; ..... ;; ;; ..... ;;; Peste ;;;
:şoare , buc8an P"nă la 1;; 1;; ..... ;; ;; ..... 1;;; ;;; ..... ;;;; Peste ;;;;
1.. esenul de eecuţie a semifabricatului . #n momentul trecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanică , inginerul tehnolog trebuie sa dispună deja de o serie de date privind semifabricatul folosit si de obicei chiar de desenul semifabricatului . #n ca!ul ca!ul semi semifa fabr bric icat atel elor or obţi obţinu nute te prin prin lovi lovire re , de regu regula la , se renu renunţ nţăă la eis eiste tenţ nţaa unui unui dese desenn al semifabricatului , pentru elaborarea tehnologiei de prelucrare mecanica prin aşchiere . esenele de eecuţie pentru semifabricatele obţinute prin turnare şi prin matriţare sau forjare la cald se elaborea!ă , de obicei , de către tehnologi specialişti %n prelucrări la cald , ajung"nd apoi la dispo!iţia tehnologului tehnologului %n cărui atribuţii se află proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere .
#n raport cu natura şi cu desenul concret al semifabricatului , se stabileşte traseul tehnologic de prelucrare prin aşchiere , dispo!itivele necesare , parametrii regimului de lucru etc . e reţinut este faptul ca la anali!a desenului semifabricatului , tehnologul trebuie să acorde atenţie prelucrabilităţii materialului %n aceas aceasta ta fa!a fa!a , pent pentru ru a reco recoma mand ndaa , even eventu tual al apli aplica care reaa unui unui trat tratam amen entt term termic ic pent pentru ru am amel elio iora rare reaa prelucrabilităţii prelucrabilităţii prin aşchiere .
1../ 0chipamentul tehnic disponibil. Pentru proiectarea procesului tehnologic tehnologic de prelucrare mecanica , este necesară să se cunoască nivelul de dotare şi posibilităţile de completare %n viitor a ba!ei materiale a %ntreprinderii cu maşini-unelte , scule , dispo!itive , verificatoare . #n ceea ce priveşte eistenţa sau ineistenţa unei anumite dotări cu echipament tehnic a unei %ntreprinderi %ntreprinderi , pot fi evidenţiate doua situaţii distincte & a) #n ca!ul ca!ul unei %ntreprinderi %ntreprinderi eistente eistente , %nainte de a se trece la elaborarea elaborarea tehnologiei tehnologiei , inginerul inginerul tehnolog trebuie să cunoască %n principiu echipamentul tehnic din %n!estrarea %ntreprinderii , %ntruc"t %n funcţie de acest echipament urmea!ă a fi proiectat procesul tehnologic tehnologic . b) Pentru o %ntreprindere %ntreprindere ce urmea!ă a fi construită proiectarea in principiu a tehnologiei tehnologiei de obţinere a celor mai importante produse este aceea care determină achi!iţionarea diferitelor utilaje , scule etc. in acest ca! , se poate vorbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a %ntreprinderii %n raport cu tehnologia proiectată .
#n anumite ca!uri , pre!intă interes pentru proiectarea tehnologiei nu numai tipurile şi caracteristicile maşinilor-unelte maşinilor-unelte , ci şi modul de dispunere a acestuia %n cadrul secţiei de prelucrări mecanice ce admite faptul că o eventuală dispunere a maşinilor-unelte pe linii tehnologice asigura condiţii mai favorabile desfăşurării procesului tehnologic dec"t %n ca!ul grupării pe tipuri de maşini-unelte maşini-unelte , aceasta insă evident şi %n raport cu caracterul producţiei şi cu mărimea loturilor .
1.. 2ivelul de calificare a cadrelor. 0laborarea documentaţiei tehnologice face necesară , %n unele etape , preci!ia gradului de calificare a cadrelor . 4e impune deci ca , %nainte de a se trece la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanică , tehnologul să fie %n posesia unor date privind calificarea cadrelor eistente . #n funcţie de acest element , se stabileşte o asemenea variantă tehnologica %nc"t sa fie posibila reali!area produsului %n condiţiile precise de proiectant , dar la un cost c"t mai scă!ut .
1..3 +lte +lte condiţii de lucru . #n afara facturilor enumerate anterior şi care , de obicei , sunt factorii a căror cunoaştere , este necesara %nainte de a se trece la elaborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere (desenul de eecuţie a piesei , caracterul producţiei şi mărimea lotului , echipamentul tehnic disponibil , desenul semifabricatului , nivelul de calificare a cadrelor) , eista situaţii %n care pot apare elemente suplimentare , de care trebuie sa se ţină cont %n proiectarea tehnologiei . +stfel , de eemplu , se cunoaşte faptul că , de obicei , in stabilirea tehnologiei , se are %n vedere , cu precădere , caietul economic , in sensul obţinerii unei piese cu un cost c"t mai scă!ut . Pot apare %nsă şi ca!uri %n care este absolut necesară efectuarea unor prelucrări %n condiţiile de productivitate maimă , pentru a evita aşa-numita ,,ştrangulare* a producţiei %n locurile ,,%nguste*. #ntr-un asemenea ca! , se impune obţinerea unui număr maim de piese %n unitatea de timp , chiar cu riscul unei eventuale creşterii a costului fabricaţiei . $ehnologul $ehnologul trebuie sa cunoască totodată nu numai echipamentul tehnic disponibil , ci şi nivelul de utili!are a acestui echipament .
1. 4uccesiunea etapelor de proiectare a proceselor tehnologice de prelucrare. 6 etapă importantă %n proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin aşchiere o repre!intă determinarea structurii procesului procesului şi a numărului de operaţii . 2umărul operaţilor (fa!elor) tehnologice necesare eecutării pieselor este %n str"nsă legătura de condiţiile tehnico-funcţionale prescrise acestuia . 6peraţiile tehnologice se pot grupa %n & operaţii de degroşare , operaţii de fisurare şi operaţi de nete!ire . 6 corectă succesiune a operaţiilor se stabileşte atunci c"nd se ţine seama at"t de condiţiile tehnice , care asigură posibilitatea reali!ării lor , c"t şi din considerente economice , care asigură cheltuieli minime de fabricaţie . /
:n proces tehnologic bine %ntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de succesiune a operaţiilor & - prelucrarea suprafeţelor care vor constitui ba!e tehnologice sau ba!e de măsurare pentru operaţiile următoare - prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei - finisarea acestor suprafeţe principale , care se poate eecuta concomitent cu degroşarea - degroşarea şi finisarea suprafeţelor auiliare - tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice) - operaţi de nete!ire a suprafeţelor principale - eecutarea operaţiilor convee procesului tehnologic (c"ntăriri , echilibrări, etc.) - controlul tehnic al calităţi %n unele situaţi pot fi prevă!ute operaţi de control intermediar după operaţiile de importanţă majoră , pentru a evita prelucrarea in continuare a unei piese care nu este corespun!ătoare din punctul de vedere al calităţi . upă stabilirea succesiunii operaţiilor şi fa!elor este necesar a se alege metoda prin care urmea!ă a se reali!a operaţia sau fa!a respectiva şi apoi să se determine numărul de operaţii sau fa!a necesară reali!ării piesei finite . Proiectarea procesului tehnologic optim tipi!at de prelucrare a pieselor se face după următorul algoritm & - alegerea piesei respective , dintre piesele clasei sau ale grupei - codificarea suprafeţelor elementare ale piesei repre!entative - determinarea succesiunii optime a suprafeţelor elementare ale piesei repre!entative in vederea prelucrării lor - prescrierea tuturor procedeelor sau a metodelor tehnologice de prelucrare posibile de aplicat pentru prelucrarea fiecărei suprafeţe elementare a piesei - indicarea clasei de preci!ie şi a rugo!ităţi suprafeţelor prelucrate cu regimul optim de aşchiere - alegerea utilajului şi a echipamentului tehnologic necesar pentru fiecare procedeu sau metodă tehnologică de prelucrare prescrisa - prescrierea din normative a regimului de aşchiere pentru prelucrarea fiecărei suprafeţe elementare a piesei - calculul urmei tehnice de timp - calculul unui minut-maşina pentru fiecare procedeu sau metodă tehnologică de producţie - calculul costurilor parţiale si a costului total de prelucrare , la o operaţie , după fiecare procedeu sau metodă tehnologică , pe un utilaj , cu 4=-urile aferente - determinarea variantei optime a procesului tehnologic tipi!at şi a următoarelor -/ variante %n ordine crescătoare a costurilor .
1./ 4tabilirea tipului producţiei şi calculul lotului optim de piese .
#n industria constructoare de maşini eista trei tipuri de producţii şi anume & - producţie de masă - producţie de serie - producţie individuală sau de unicate . #n producţia de masă produsele se eecută %n mod continu , %n cantităţi relativ mari si %ntr-o perioadă lunga de timp (de obicei c"ţiva ani) . 6 caracteristică principală a producţiei de masă o constituie nu cantitatea de produse livrate , ci efectuarea la majoritatea locurilor de muncă a celorlalţi operaţi cu repetarea continuă . Producţia fabricaţiei de masă constă din produse de aceeaşi natura (unelte standardi!ate , tipuri stabili!ate de largă utili!are) . 6 astfel de producţie este de eemplu , producţia de automobile , tractoare , motoare electrice , rulmenţi etc . #n producţia de serie se eecută serii de produse şi loturi de piese , care se repetă cu regularitate după anumite şi bine stabilite perioade de timp . 6 caracteristică principală a producţiei de serie o constituie repetarea periodică a eecutării aceleaşi operaţi la majoritatea locurilor de muncă . Produsele acestui tip de producţie sunt maşini de tipuri stabili!ate , fabricate %n cantităţi mai mari sau mai mici , ca de eemplu & maşini-unelte , motoare staţionare cu ardere internă , pompe , compresoare , utilaje pentru industria alimentară etc . #n producţia individuală sau de unicate se eecută produse %ntr-o nomenclatură foarte variată %n cantităţi mici , %n majoritate unicate . atorită acestui fapt producţia individuală trebuie să fie universală şi foarte elastică , pentru a putea eecuta nomenclatura largă şi foarte variată de produse . aracteristica principală a producţiei individuale o constituie eecutarea la locurile de munca a unei foarte variate game de operaţii diferite fără o repetare periodică a lor . Produsele acestui tip de producţie sunt maşini care nu au o utili!are largă , eecutată pe comen!i speciale .#ntr-o serie de ca!uri , %n u!inele cu producţie de masă , %n anumite secţii lucrul se desfăşoară %n serie .acă %nsa la majoritatea locurilor de muncă se eecută operaţii care se repetă periodic , atunci producţia acelei %ntreprinderi este o producţie de serie . Producţia de serie , %n funcţie de caracteristica ei principală , in unele ca!uri se poate apropia de producţia de masă , c"nd se numeşte producţie de serie mare , sau se poate apropia de producţia individuală , c"nd se numeşte producţie de serie mică .
3.Capitolul 1. 3.1 Descrierea tehnica a piesei .
enumire piesa&
+ >urca treapta a =-a.
+ul studiat este un organ de masina avand o configuratie simpla si un rol functional comple, asigura transmiterea miscarii de rotatie , motiv pentru care, pentru asigurarea unor conditii tehnice indispensabile,are o tehnologie pretentioasa. ?n plus aul fiind supus unor solicitari dinamice variabile si complee ,trebuie bine echilibrat si confectionat dintr-un material capabil sa suporte aceste solicitari . Piese de tipul celei studiate se intalnesc curent in industria de automobile , masini agricole,etc, avand diferite forme si dimensiuni. 3
9aterial
+legerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit de complea ce trebuie re!olvata de proiectant. Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei @+ >urca treapta a =a* s-a utili!at o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de anali!a a valorilor optime, care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime de re!istenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. ?n urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a re!ultat pentru arborele studiat otelul de u! general OL 60 (STAS 00!""# , otel recomandat pentru confectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridicate (ae,pistoane,piulite,arbori cotiti), de asemenea pentru piese cu presiune de contact ridicata ca roti dintate , suruburi melcate, pene, stifturi de ghidaj, bande, etc .
uritate
13; A5
$ratamente $ermice alire prin inductie (la nivelul alveolelor).
4tarea suprafetelor in afara indicatiilor contrare 3,
$ehnologie sumara de fabricatie.
=om folosi un semifabricat din bara laminate ,pe care il vom debita.
. esenul de eecutie al piesei
B
3.3 $isa tehnolo%ica de &a'ricarereconditionare
C
Pagina&1
$IȘA T)*+OLO,ICA Produsul + >urca $reapta + =-a Piesa 1 =alabil pt seria& 5uc& 9aterialul 6' /
odul prod. EB9+
4=-:
1.ebitare
Pan!a fierastrau
.4trunjire canale /.4trunjire finisare .7aurire 3.$esire B.$ratament termic C.
2etă& ;, E/
4tarea 'aminat
enumirea operatiei
.4trunjire eterioara
a e t a t u e r 7
imensiuni 1Bmm $?P :$?'+F
>ierastrau alternativ >+ ;; utit frontal 4trung 1313 4$+4 42+ ;; 3BB utit de 4trung degrosat 42+ ;; /; 4$+4 D-3B >re!a ;1;/ >re!a universala 4$+4 13/C- >.: C; 1;; 5urghiu 9asina de GD mm gaurit 7/; >illetare cu 4trung cutit 1313 42+ ;; 4$+4 3BB Calire prin inductie HRC≥50
Pagini 1 5rută&;,C E7
$otal manopera& 9inute& 'ei&1 2orma de timp. ateg. 9in. ?ncadr. 1
-
isc abra!iv 9asina de pentru rectificat rectificat H9H eterior /; D.ontrol final 1;.onservare ata $ehnolo =erif.tehn 2ormat =erif.norm g D 11.11.;1
; 'ei ;,
/
1,
/
1,
/
1
1
1,
1
,
/
1,
3 1 1 1 indicatii pentru :nicate& 5uc 5enef. da
3.- Schea procesului tehnolo%ic de &a'ricare
ebitare
6peratia 1 6peratii pregatitoare
4trunjire eterioara
6peratia
4trunjire canale
6peratia
4trunjire de finisare 7aurire
6peratia / 6peratia 6peratii de ba!a
?ndreptare
6peratia 3
$esire
6peratia B
$ratament termic
6peratia C
6peratia D
ontrol final
6peratia 1;
onsevare
6peratii finale
6peratia 11
1;
2r.crt 1
enumirea operatiei ebitare
4chita operatiei
>isa >ilm
9asina unealta >ierastrau alternative >+ ;;
4..=.-uri Pan!a fierastrau
4trunjire eterioara
4trung 42+ ;;
utit de strung /; 4$+4 D-3B
4trunjire canale
4trung 42+ ;;
utit frontal 1313 4$+4 3BB
/
4trunjire de finisare
4trung 42+ ;;
utit de strung pentru finisare /; 4$+4 D-3B
7aurire
9asina de 5urghiu gaurit 7-/; 0licoidal GDmm
2r.crt .
enumirea operatiei
4chita operatiei
11
9asina unealta
4..=.-uri
Operatia 1 :De'itare ->a!a 1 &Prindere ->a!a &ebitare la dimensiunea G1BJ1 mm. ->a!a &esprindere
Operatia 2 :Strun/ire eterioara ->a!a 1& Prindere. + 0,3
->a!a & 4trunjire la G1 pe lungimea
57−0,2
->a!a & 4trunjire la G1 pe lungimea
40−0,3
->a!a /& 4trunjire la G1 pe lungimea
30−0,2
+ 0,1
+ 0,4
mm. mm. mm.
->a!a & esprindere
Operatia 3 :Strun/ire canale ->a!a 1& Prindere. ->a!a & 4trunjire canal lKBmm. ->a!a & 4trunjire canal lK;mm ->a!a /& esprindere
Operatia - :Strun/ire de &inisare ->a!a 1& Prindere. + 0,3
->a!a & 4trunjire la G1 pe lungimea
57−0,2
->a!a & 4trunjire la G1 pe lungimea
30−0,2
+ 0,4
mm. mm.
->a!a /& esprindere
Operatia :,aurire ->a!a 1 &Prindere. ->a!a &7aurire la distanta 1; mm la GDJ;,mm. ->a!a & 7aurire la distanta 1;; mm la GDJ;,mm. ->a!a /& 7aurire la distanta 11C, mm la GDJ;,mm. ->a!a &esprindere
1
Operatia 6:Tesire ->a!a 1& Prindere. ->a!a & $esire ;,3- mm /L ->a!a & esprindere Operatia :Indreptare ->a!a 1& Prindere. ->a!a & ?ndreptare pe toata lungimea la cota 1BJ1 ->a!a & esprindere Operatia ":Trataent teric ->a!a 1& ?ntroducerea piesei in instalatie. ->a!a & alire prin inductie . ->a!a & 4coaterea piesei din instalatie. Operatia :ecti&icare ->a!a 1 & Prindere.
->a!a &
+ 0,3
57−0,2 + 0,1
->a!a &
40−0,3
->a!a / &
30−0,2
->a!a &
a!a D& esprindere Operatia 10:Control &inal ->a!a 1 & +se!are pe masa de control. ->a!a & ontrol visual si dimensional. ->a!a & 4coaterea de pe masa de control Operatia 11 :Depo4itare ->a!a 1 & ?mpachetare ->a!a & epo!itare
1
+ 0,4
mm. mm. mm.
CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE
A pt
=
D pf − D sf (
pentru
alezaje
unde& + pt - adaos de prelucrare total sf - semifabricat pf - piesă finită
B) Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculează astfel
a)
pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la suprafeţe eterioare şi interioare de revoluţie&
(
)
(
( A pimin = ( R z i −1 + S i −1 + ( ρ i −1 + ε i (
(
b) pentru adaosuri simetrice (bilaterale) la suprafeţe plane opuse, prelucrate simultan& ( A pi = ( R z − + S i −1 + (( ρ i −1 + ε i ) min
c)
i 1
pentru adaosuri asimetrice (unilaterale) la suprafeţe plane opuse prelucrate sucesiv sau pentru o singură suprafaţă plană& A pimin
= R z − + S i −1 + ρ i −1 + ε i i 1
2otaţiile folosite sunt& + pi min K adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (fa!a) i, considerat pe o parte (pe ra!ă sau pe o singură faţă plană) + pi min K adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (fa!a) i, considerat pe diametru sau pe două feţe plane opuse , prelucrate simultan < ! i-1 K %nălţimea neregularităţilor profilului, re!ultată la operaţia precedentă (i-1) 4i-1 K ad"ncimea stratului superficial defect, format la operaţia precedentă (i-1) 1/
ρi-1 K abaterile spaţiale ale piesei de prelucrat faţă de ba!ele tehnologice ale piesei, rămase după efectuarea operaţiei (fa!ei) precedente (i-1) ε? K eroarea de instalare a suprafeţei de prelucrat (iniţiale) la operaţia sau fa!a considerată i #n unele ca!uri concrete de prelucrare, unele din componentele adaosului minim de prelucrare se pot eclude din relaţia de calcul. 0emple& - la prelucrarea %ntre v"rfuri εi K ; - la piesele tratate termic se eclude 4iM1 - la prelucrarea ale!ajelor cu scule de aşchiere cu autocentrare ρ?M1 se eclude +daosul de prelucrare se determină prin două metode& 1. metoda eperimental-statistică . metoda de calcul analitic. .B alculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare 1. a)
Pentru suprafaţa. pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea de finisare %ntr-o singură fa!ă)
Pentru stabilirea diametrului barei laminate se calculea!ă adaosurile de prelucrare pentru suprafaţa cu diametru maim. Pentru suprafaţa G
+ 0,2
21−0,4
.
pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea de finisare intr-o singură fa!ă) < ! i-1 K 3 µm 4i-1 K ; (după călire 4 se eclude din calcul) ρi-1 K . ∆c . lc 1
(NO, tab./.D, pag. ;) (NO, rel. /., pag 1)
∆c K ;,1 µm8mm
(NO, tab. /.3, pag 1C) - după %ndreptare pe presa
lc K B,; mm ρi-1 K ;,1 B,; ≅ 1/ mm 'a prelucrarea %ntre v"rfuri nu avem eroare de centrare, deci& ε? K ;. +daosul minim pentru rectificare este& ( A pimin
= ( R z − + ( ρ i −1 = ( P (3 + ( P1/ = C; µ m ii 1
(NO, rel. ./, pag 1D) Pentru operaţia precedentă - strunjire de finisare- avem& treapta de preci!ie K 11 toleranţa& $i-1 K 1; µm
(NO, tab. .1/, pag 13B) (NO, tab. .1, pag 1B;)
( A pino m
= ( A pi + T i −1 = C; + 1; = (1; µ m min
adaosul nominal %nainte de rectificare (după strunjire)& d i −1ma
= d i + ( A pi = (1, + ;,(1; = (1,1 mm ma
no m
(NO, tab. ., pag ;) 4e rotunjeşte& di ma K di nom K 1, mm diametrul minim& d i min K di ma - $i-1 K 1, - ;,1; K 1,B mm
(NO, tab.., pag 1;C)
Φ (1, +−;;,1
eci, operaţia de strunjire se eecută la cota&
mm.
= 13; µ m S i −1 = (; µ m
R z i −1
( ρ i −1 = ρ c( + ρ centr
ρ c = (∆ c l c
∆ c = 1 µ m 8 mm ρ c = ( ⋅ 1⋅ B,; ≅ 11/,;3 µ m ρ centr = ;,( mm = (; µ m pentru strunjire (anterior strunjirii materialul bară este sub formă de laminat)& (NO, tab./., pag.1B) (NO, tab./., pag.1B) (NO, rel./.B, pag.13) - abaterea spaţială este suma curbării şi erorii de centrare (NO, tab./.3, pag.1C) - laminat fără %ndreptare (NO, rel././, pag.1/) - centruire pe maşina de centruit, material fiat %n prisme autocentrante. ρ i −1 = 11/( + (;( = (Bµ m
eci& +daosul minim pentru strunjire este& + pi min K (< ! i-1 M 4i-1) M ρi-1 K (13; M ;) M B K 1B; µm 13
(NO, rel. ./, pag 1D)
+baterea inferioară la diametrul barei laminate& +i K -;,D mm +daosul nominal de calcul& + pi nom K + pi min M +iK 1B; M -D;;KB; µm iametrul de calcul al barei laminate& ds nom K 1, M 1,B; M -;,DK ,BB mm
(NO, tab./.1, pag 1/) (NO, rel. . pag. ;) (NO, rel. ./D, pag. ;) Φ (/ +−;;,,3
4e alege din tabelul /1, pag. 1/ o 'ar5 lainat5 cu diaetrul standardi4at
mm. Φ (1++;;,,1(
+daosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaţia de strunjire a treptei + pi nom K di-1 nom - di nom K / Q 1, K , mm
. Pentru suprafaţa G
+ 0,3
13−0,5
mm este& (NO, rel .;, pag ;/)
.
a) pentru rectificare se adoptă acelaşi adaos ca şi la celelalte suprafeţe rectificate& + pi nom K 1; µm iametrul maim al suprafeţei finite este& 1 M ;,; K 1, mm iametrul maim %nainte de rectificare (după strunjire) este& i-1 ma K di ma M + pi nom K 1, M ;,1; K 1,1 mm se rotunjeşte& di-1 ma K 1, mm di-1 nom K di-1 ma K 1, mm in NO, tab. 1, pag. 1B; se alege toleranţa pentru operaţia de strunjire (treapta 11 de preci!ie)& 11; µm iametrul minim& i-1 min K di-1 ma - $i-1 K 1, - ;,11; K 1,D mm Φ1, −;;,11
6peraţia de strunjire se eecută la cota mm. . alculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafeţelor frontale la cota ' K 1B;, mm. 4uprafeţele frontale de capăt se prelucrea!ă prin strunjire, operaţia precedentă fiind debitare pe ferăstrău.
in NO, pag. 1, tab. /.11 obţinem& < !i-1 M 4i-1 K ;, mm ρ K ;,;1 . K ;,;1 / K ;,/ mm +daosul minim pentru strunjirea simultană a feţelor frontale este& +i min K (< !i-1 M 4i-1) M ρi-1 K ;, M ;,/ K ;,CC mm $oleranţa la lungimea de debitare %n treapta 1/ de preci!ie este& 1;;; µm - 1 mm +baterile limită la lungimea de debitare sunt ± ;, mm (1& ) 1B
(NO, tab .1. pag. 1D/) (NO, tab. .1, pag 1B;)
eci adaosul nominal calculat pentru strunjire este& +i nom K + pi nom M +i K ;,CC M -;, K 1,C mm 'ungimea nominală pentru debitare este& 'nom K 1B M 1,C K 1C,C mm, se rotunjeşte la ' nom K 1C mm 'a debitare se va respeta cota& 1C ± ;, mm =aloarea reală (recalculată) a adaosului nominal este& + pinom K 1C - 1B K 1 mm Pentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este& + pi nom K ;, mm 6peraţiile (fa!e) de prelucrare a suprafeţelor
0lementele adaosului minim, µ m < !
4
ρ
+daos minim , µm
+daos nominal calculat µm,
$oleranţ a $, µm
(NO, rel. ., pag ;)
imensiu -nea nominală, mm
ε
imensiunile suprafeţei ma
min
2otarea cotei %n documentaţie, mm
Φ (1+−;;,,(/ 4uprafaţa 4emifabricat
13; ; B -
mm
-
-
1;;
/
/,
,/
Φ (/ +−;;,,3
4trunjire
3
-
1/
-
1B;
B;
1;
1,
1,
1,B
Φ (1,+−;;,1
-
-
-
-
C;
1;
13
1,
;,3
Φ (1+−;;,,(/
4uprafeţele frontale, la cota 1B mm /; 1;; 1C - - CC; 1C; 1;;; 1B
1C, 1B,
1B, 13,
1C;, 1B;,
ebitare 4trunjire
;; -
-
CALCLL 7AA8)TILO ),I8ILO D) A9C*I))
Pentru ca aşchierea să aibă loc, trebuie reali!ate două mişcări& mişcarea principală de aşchiere şi mişcarea de avans. 'a strunguri, mişcarea principală este rotirea piesei iar mişcarea de avans este mişcarea de translaţie a cuţitului %n lungul generatoarei piesei. #n plus, pentru ca aşchierea să se reali!e!e %n condiţii bune este necesar să se stabilească parametrii principali ai regimului de aşchiere& a) +d"ncimea de aşchiere este definită ca mărimea tăişului principal aflat %n contact cu piesa de prelucrat măsurată perpendicular pe planul de lucru pentru adaosuri simetrice (strunjire)& 1C
( ⋅ Ap
t =
[ mm]
(
b) +vansul se alege din tabele şi se verifică %n funcţie de& - re!istenţa corpului cuţitului - re!istenţa plăcuţei din aliaj dur - forţa admisă de re!istenţa mecanismului de avans - rigiditatea piesei. c) =ite!a principală de aşchiere este definită ca vite!a la un moment dat %n direcţia mişcării principale a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei& V p
C V
=
n
m
T
HB ⋅ t v ⋅ S yv ⋅ (;;
⋅ k 1 ⋅ k ( ⋅ k ⋅ ⋅ k n [ mm]
unde& = K coeficient ce depinde de caracteristicile materialului de prelucrat şi al sculei $ K durabilitatea sculei aşchietoare, %n min m K eponentul durabilităţii t K ad"ncimea de aşchiere, %n mm 4 K avansul de aşchiere %n mm 8 rot A5 K duritatea materialului de prelucrat, %n unităţi 5rinell v, Rv K eponenţii ad"ncimii de aşchiere, şi avansului n K componentul durităţii materialului S 1, S , S , T, S n K coeficienţi ce ţin cont de condiţiile diferite de lucru de cele considerate d) Puterea efectivă de aşchiere& # e
=
" ( ⋅ V 3;;;
[ k! ]
unde& > K forţa principală de aşchiere, %n Nda2O = K vite!a de aşchiere, %n m8min Pe parcurs, pentru obţinerea acestor parametri este necesar să se calcule!e turaţia n şi forţa > & n=
1;;; ⋅V p rot
min " ( = C / ⋅ t 1 ⋅ S y1 ⋅ HB n1 [ da# ] π ⋅ d
0tapele de lucru la proiectarea regimurilor de prelucrare& 1. alegerea maşinii unelte . alegerea sculei aşchietoare . determinarea ad"ncimii de lucru /. determinarea şi verificarea avansului . determinarea vite!ei de aşchiere şi turaţiei teoretice 3. determinarea turaţiei de lucru şi recalcularea vite!ei de aşchiere B. determinarea puterii efective de aşchiere şi compararea cu puterea maşinii unelte alese. 4ă se proiecte!e regimul de prelucrare al aului din schiţa alăturată av"nd ca date iniţiale&
1D
- material 6' 3; (< a K CC da2 8 mm) -semifabricat laminat / - rugo!itatea impusă < a K < a K ;. - duritate material A5 U 1B; - prelucrare fără răcirea sculei - cuţit cu plăcuţă din carbură metalică P 1; - operaţii& +0,3
4trunjire la G1 pe lungimea
57−0,2
4trunjire la G1 pe lungimea
40−0,3
+ 0,1
mm. mm.
4trunjire canal lKBmm. 4trunjire canal lK;mm 7aurire la distanta 1; mm la GDJ;,mm. 7aurire la distanta 1;; mm la GDJ;,mm. 7aurire la distanta 11C, mm la GDJ;,mm. +. 4trunjirea de degroşare la diametrul Φ 1 mm pe lungimea l K 1B mm
1. +legerea maşinii unelte 4e face o alegere prealabilă a maşinii unelte, %n funcţie de gabaritul şi masa piesei, urm"nd ca alegerea definitivă să se facă după stabilirea regimului de lucru, c"nd maşina unealtă se verifică la solicitările de lucru. in N/O, vol.?, pag 3B, tab. b-1, pag. / se alege strungul normal 42 ; ;; cu caracteristicile h K ;mm, ' K ;; mm, 2 K B, SH.
. +legerea sculei (cuţit de strunjit eterior - degroşare)
;
4e face %n funcţie de condiţiile lucru, iar %n ca!ul c"nd suprafaţa se poate prelucra prin mai multe variante ale aceleiaşi operaţii V variante ce impun utili!area de scule diferite V atunci alegerea sculei se face pe ba!a unui calcul al economicităţii comparate pentru două variante mai avantajoase. 4e alege din NO, vol ?, pag 111, tab. .1, po!. un cuţit 4$+4 3BB-3B, cu geometria&
b
χ K /; χs K /; h b K 13 13 (secţiunea corpului cuţitului)
.eterminarea ad"ncimii de aşchiere A p =
d sf − d pf
+daosul de prelucrare parţial va fi& t =
eci ad"ncimea de aşchiere va fi&
( ⋅ A p (
(
=
=
( ⋅ 1, (
(/ − (1 (
= 1, mm
= 1, mm
/. eterminarea avansului
h '
in NO, vol. ?, pag /1, tab. 1;.B se alege avansul 4 K ;,/C ÷ ;,3 mm 8 rot pentru condiţiile& cuţit armat cu plăcuţă din carburi metalice, t U mm, d U /; mm, material oţel carbon. #nainte de a compara avansul ales cu gama de avansuri a strungului 42 ;;;, se verifică pentru una din condiţiile pre!entate mai %nainte. =om efectua verificarea avansului din punct de vedere al re!istenţei corpului cuţitului la %ncovoiere& S ≤
y1
%⋅$⋅
$
⋅ Rai mm L n1 1 3 ⋅ C / ⋅ HB ⋅ t rot (NO,vol.?, pag./C, rel.1;.C)
1
unde& ' K lungimea %n consolă a cuţitului h 8 l K 1,;; T ;, (pentru cuţite normale) < ai K efortul unitar admisibil la %ncovoiere al materialului corpului cuţitului < ai K ;; 2 8 mm / K coeficient funcţie de materialul de prelucrat şi materialul sculei / K BD ( NO, vol. ?, pag. /B, tab. 1;.1) pentru strunjire oţel cu plăcuţă din carburi metalice şi duritatea piesei A5 ≤ 1B; n1 K eponentul durităţii K ;, (NO, vol. ?, pag , tab 1;.) 1 K eponentul ad"ncimii K 1,; (NO, vol. ?, pag. , tab. 1;.1) R1 K eponentul avansului K ;,B (NO, vol. ?, pag , tab. 1;.1) eci& S ≤ ;.B
13 ⋅ 13 ⋅ ;, ⋅ (;; ;. 3 ⋅ (BD ⋅ 13; ⋅1,
= (,;;13
mm rot
Pentru 42 /; 1;;; se alege 4 K ;,; mm8rot (pentru t ; K 1, mm) gama K ;,/;; ;,/C-;,3 . =aloarea 4 K ;,/;; se alege pentru ad"ncimi mai mari.
.eterminarea vite!ei de aşchiere şi turaţiei teoretice C V mm V = ⋅ k 1 ⋅ k ( ⋅ k ⋅ ⋅ k D n min m v yv HB T ⋅ t ⋅ S ⋅ (;; v K 3B (pentru 4 ;,- ;,B) Qfara racire
(NO, vol. ? pag. D, rel. 1;.D) (NO, vol. ? pag. 31, tab. 1;.;)
$ K 3; min (plăcuţă P1;, hb K 1313)
( NO, vol. ?, pag , tab. 1;.)
m K ;, (P1;, fără răcire) t K 1, mm χv K ;,1C Rv K ;, (pentru 4 > ;,B) A5 K 1B; n K 1,B (pentru oţel carbon cu A5 > 1;) S 1 K coeficient ce ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului
(NO, vol.?, pag D, tab. 1;.D) (NO, vol. ?, pag 31, tab. 1;.;) (NO, vol. ?, pag. 31, tab. 1;.;)
ξ
& k 1 = (; ⋅ ;
(NO, vol ?, pag 31, tab 1;.;)
W K h b K 13 13 K 3 mm - suprafaţa secţiunii transversale ξ K ;,;C (pentru oţel) - coeficient funcţie de materialul de prelucrat
;.;C
(3 k 1 = 3;;
= ;,D/
S K coeficient ce ţine seama de influenţa unghiului de atac principal& ρ
k (
/ =
(NO, vol. ?, pag. 31. tab 1;.1)
χ K /X - conform punctului ρ K ;, (pentru oţel prelucrat cu P1;)
(NO, pag 3)
eci& S K 1;,3 K1 ;.;D
a k = χ 1
- coef. funcţie de unghiul tăişului secundar a K 1 (pentru scule cu P1;) χ1 K /X
(NO, vol. ?, pag. 3, tab 1;.)
;.;D
eci&
1 = ;.D; k = / µ
k /
r = (
- coef. funcţie de ra!a de racordare a v"rfului cuţitului
(NO, vol. ?, pag. 3, tab 1;.)
rK1 ;.1
µ K ;,1 - pentru prelucrarea de degroşare. eci&
1 k / = = ;,D (
S K 1 - coeficient ce ţine seama de materialul din care este confecţionată partea aşchietoare a sculei (NO, vol ?, pag 3, tab. 1;.1) S 3 K ;,C - coeficient ce ţine seama de materialul de prelucrat (%n ca!ul de faţă oţel carbon cu Y ;,3Z) (NO, vol ?, pag 3, tab 1;.) S B K 1,; coeficient ce ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor (pentru materiale laminate la cald) (NO, vol ?, pag 3) S C K 1,; coeficient ce ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului (pentru oţel fără tunder) (NO, pag 3) S D K 1,; (NO, pag. 3/)
(3B
V =
1, B
3;
n=
;,1(
13; ⋅ 1,;,1C ⋅ ;,;;, ⋅ (;;
1;;; ⋅ V p
1;;; ⋅ 1CC
=
π ⋅ d
,1/ ⋅ (1
= (C1
⋅ ;,D/ ⋅1⋅ ;,D;⋅ ;,D ⋅1 ⋅ ;,C ⋅1⋅ 1 ⋅1 = 1CC
mm min
rot min
(turaţia teoretică)
3. eterminarea turaţiei de lucru şi recalcularea vite!ei de aşchiere
in N/O, vol. ?, pag 3B, tab 1;.1 se alege pentru 42 ; ;;& n K C;; rot8min (turaţia inferioară)
V p
=
π ⋅ d ⋅ n 1;;;
=
,1/ ⋅ (1⋅ (C;; 1;;;
= 1C,/
m min
(care serveşte la calculul puterii 2e).
B. eterminarea puterii efective de aşchiere şi compararea cu puterea maşinii-unelte
#e =
"z ⋅ v 3;;;
[ k! ]
"z = C / ⋅ t 1 ⋅ s
C /
y1
( N(O, vol ' , pag 3)
⋅ HB n
1
= (BD
t = 1, mm , s = ;,;
= 1,; , n1 = ;,
1
y1
= ;,B
[ # ] (N(O, vol ' , pag /B, rel . 1;.B) (N(O, vol ' , pag /B, ta%. 1;.1) ( calculate ) (N(O, vol ' , pag , ta%. 1;.(1) ( N(O, vol ' , pag , ta%. 1;.(()
A5 K 13;
/
eci& "z = (BD ⋅ 1,
1
#e =
⋅ ;,;;,B ⋅ 13;;, = 1/B; ,131 # = 1/B,131 da#
1/B,131⋅ 1C,/ 3;;;
= /,
k!
=erificare& /, SH U B, SH pentru 42 ; ;;
CALCLL +O8)I T)*+IC) D) TI87
2orma de timp (tn) repre!intă durata de timp necesară pentru eecutarea unui produs %n condiţii tehnico - organi!atorice date, eprim"ndu-se %n unităţi de timp om (!i-om, ore-om, min-om etc.) pe unităţi naturale (buc., Sg, m, etc.). t n =
T p( n
+ t % + t a + t dt + t do + t on
unde& $ p% K timpul de pregătire şi %ncheiere necesar lucrătorului %nainte de %nceperea prelucrării şi după terminarea unui lot de produse pentru activităţi ca& studierea documentaţiei tehnice, pregătirea 4..=.-urilor, reglarea maşinii-unelte, predarea produselor eecutate, curăţirea locului de muncă, e tc. t b K timpul de ba!ă (normal, de maşină) %n cursul căruia se produce schimbarea formei, aspectului eterior, dimensiunilor etc. ta K timpul auiliar ce include lucrări privind& instalarea, str"ngerea, fiarea şi scoaterea piesei de pe maşină, %nlocuirea electro!ilor, curăţarea cordonului de sudură, aşe!area şi scoaterea pieselor din cuptor %n vederea forjării, etc. tdt K timpul de deservire tehnică a locului de muncă necesar pentru& reglarea sculelor, %nlocuirea sculelor, %nlăturarea şpanului, montarea şi schimbarea tuburilor de oigen pentru sudura oiacetilenică, etc.
tdo K timpul de deservire organi!atorică necesar pentru& curăţirea şi ungerea maşinii-unelte, curăţirea şi ungerea 4..=.-urilor, etc. ton K timpul pentru odihnă şi necesităţi fi!iologice ale muncitorului. n K lotul optim de piese pentru care s-au pregătit sculele, dispo!itivele. #n general, t b şi ta se stabilesc pentru fiecare fa!ă a operaţiei, iar t dt, t do şi ton se iau din normative sau se determină %n procente din t b sau $op ($op K t b M ta)& t dt
= t %
k 1 1;;
t do
= t %
k ( 1;;
t on
= T op
k 1;;
.
Aplicaie & să se calcule!e norma tehnică de timp, norma de producţie pe schimb şi coeficientul de folosire a materialului pentru piesa a pre!entată %n desenul alăturat.
-
semifabricat& bară laminată / mm material& 6'3; operaţii& strunjire eterioara strunjire canale găurire
-
utilaj& 42 ; ;; dispo!itiv& universal scule& cuţit combinat pentru strunjit interior
-
mărimea lotului& n K 3 ;;; buc.
6peratia 1& ebitare 2t1K1 min
3
6peraţia & 4trunjire eterioară
$ p% K 1MMM1MK min
t %
=
l + l 1 + l (
+ l
s ⋅ n
(NO, pag.1D, tab.3.3, po!.1,,1,1B,1C)
i
unde& l = 1(B mm t = t
=
l (
= ( ;..) mm = ( ;..1;) mm
l
(
= / mm χ = /;
/
+ ( ;,..() = + 1 = mm
l 1
tg χ
(1 − 1
1
= mm l = / mm
l (
i K 1 s K ;,/...;, mm8rot S! "#$ % #$$ realizează s & $'#$ mm(rot = p K 1C,/ m8min n K C1 rot8min 4e adoptă n K C;; rot8min
t % =
1(B + + + / ;,; ⋅ (C;;
⋅ 1 = ;,;DD min
ta K ta1 M ta M ta M ta/ ta1 K ;,Cmin
(NO, pag.1D3, tab. .3C)
ta K ;,; M ;,1 M ;,; M ;,; K ;, min (NO, pag.;, tab..B, po!.1, /, C, 11) ta K 1, min (NO, pag.;, tab. .B, po!. 1) ta/ K ;,1C min măsurare cu şubler (NO, pag.;, tab. .BC, po!. )
6peraţia & strunjire frontala
tK;,.
$ p% K 1 M M 3 M K B min t %
=
t % =
l + l 1 + l (
+ l
s ⋅ n
/+ 3++ ( ;, ⋅ (C;;
(NO, pag.1D, po! 1, , 1, 1B)
i
(NO, pag.11C, rel. .1;) 1
K ;,;1; unde& l K lungimea suprafeţei prelucrate, %n NmmO l 1
=
t tg
+ ( ;,..() ( rel . .11)
l1 K distanţa de pătrundere (intrare) a cuţitului, %n NmmO l K distanţa de depăşire (ieşire) a sculei, %n NmmO l K ;... mm l K lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă, %n NmmO l K ;...1; mm
C
l = l 1 =
(1 − 1 ( /
= / mm
+ ( = 3 mm χ = /; tg χ = 1
1 l ( = mm
l = (mm
s K ;,/...;, mm8rot 42 ; ;; reali!ea!ă s K ;,; mm8rot
(N/O, pag.13, tab D.1) n=
1;;; ⋅ V p
π ⋅ d
=
1;;; ⋅ 1C,/ ,1/ ⋅ (1
= (C1 rot min
in N/O, pag.13/, tab.D.1, se alege = p K 1C,/ rot8min in N/O, pag.3, tab.1;.1 se adoptă pentru 42 ; ;;& n K C;; rot8min, i K 1 (nr. de treceri). ta K ta1 M ta M ta M ta/ unde& ta1 K timp pentru prinderea-desprinderea piesei ta K timp pentru comanda maşinii şi montarea demontarea sculelor ta K timp legat de fa!ă ta/ K timp pentru măsurători de control ta1 K 1 min pentru piesa de C Sg prinsă %n universal ; (NO, pag.1D3, tab. .3C) ta K ;,1 M ;,,; M ;,; M ;,; K ;, (NO, pag.;, tab. .B, po!. ,,D,11) ta K ;, (NO, pag.;, tab. .B, po!. ) ta/ K ;,1C ta K 1 M ;, M ;,M;,1C K 1,B min tdt K ,Z t b tdt K ;,;1;,81;; K ;,;;; min (NO, pag.;B, tab. .BD, po!. 1) tdo K 1Z t b tdo K ;,;1;181;; K ;,;;;1 min (NO, pag.;B, tab. .BD, po!. 1) ton K 1,Z $op K 1,81;;(t b M ta) K ;,; min (NO, pag ;C, tab. .C;, po!. /)
D
6peraţia /& 4trunjire eterioară de finisare
$ p% K 1MMM1MK min
t %
=
l + l 1 + l (
+ l
s ⋅ n
(NO, pag.1D, tab.3.3, po!.1,,1B,1C)
i
unde& l = 1(B mm t = l 1
=
t tg χ
(1 − 1 (
= / mm χ = /;
/
+ ( ;,..() = + ;, = /,mm
= ( ;..) mm l = ( ;..1;) mm l (
1
= 1 mm l = 1 mm
l (
i K 1 s K ;,/...;, mm8rot S! "#$ % #$$ realizează s & $'#$ mm(rot = p K 1C,/ m8min n K C1 rot8min 4e adoptă n K C;; rot8min
t % =
1(B + + 1 + 1 ;,; ⋅ (C;;
⋅1 = ;,;D min
ta K ta1 M ta M ta M ta/ ta1 K ;,Cmin
(NO, pag.1D3, tab. .3C)
ta K ;,; M ;,1 M ;,; M ;,; K ;, min ta K ;,1 min
(NO, pag.;, tab..B, po!.1, /, C, 11) (NO, pag.;, tab. .B, po!. 1)
ton K $op . 1,Z K (t b M ta) . 1,Z K 1,D . ;,;;1 K ;,;1D min 2t/ K 83 ;;; M ;,;D M 1, M ;,;; M ;,;;;D M ;,;;B K 1, min
6peraţia & găurire la D $ p% K 1 M M M 1 K min l + l 1 + l (
t % =
V s
(NO, pag.1D, tab. .3, po!. , 1, 1C)
i
l [ = 1; mm l [ [ = (;,Bmm l [ [ [ = D,(mm l 1 =
d ( ctg χ 1;
l 1 =
( ctg /
;
+ ( ;,..) mm
+ ;, =
1; ( ⋅1
+ ;, = , mm
l K C mm - lăţimea burghiului =s K 3, m8min (pentru s K ;,1; mm8rot) n=
1;;; ⋅ V s
V s = t % =
π ⋅ d π ⋅ d ⋅ n
= =
1;;; ⋅ (3, ,1/ ⋅ D
t % [ = t % [ [ =
((,B
1;;;
= (; m 8 min
⋅ 1 = 1,; min
(;,B + , + C ((,B D,( + , + C ((,B
= D; rot 8 min
,1/ ⋅ D ⋅ B1;
1;;; 1; + , + C
(N/O, pag.//, tab. D.11)
⋅ 1 = 1,; min
⋅ 1 = ;,DD min
t % = 1,; + 1,; + ;,DD = ,( min
ta1 K ;,1; (prindere-desprindere)
pt. 42 ; /; se adoptă n K B1; rot8min iK1 (NO, vol. ??, pag.,tab.D.;,po!1) 1
ta K ;,; M ;,; M ;,; M ;,13 K ;, min ta K ;, min ta/ K ; (timp legat de fa!ă) ta K ;, M ;,; K ;,/ min tdt K Z . t b tdo K 1Z . $op ton K /Z . $op tdt K , . 81;; K ;,1B3 min tdo K (, M ;,/) . 181;; K ,DB . 181;; K ;,;DB min ton K ,DB . /81;; K ;,1C min 2t K ;,;;3 M , M ;,/ M ;,1B3 M ;,;DB M ;,1C K /,1/ min
(NO, vol. ??, pag., tab. D.1) (NO, vol. ??, pag./, tab. D.) (NO, vol. ??, pag., tab. D.) (NO, vol. ??, pag., tab. D./)
6peraţia 3& $esire
$ p% K 1MM/MK 3 min
(NO, pag.1D, tab.3.3, po!.1,,13,1B,)
t %
unde& l = ( mm t = l 1
=
t tg χ
( (
1
+ ( ;,..() = + 1 = ( mm
= ( ;..) mm l = ( ;..1;) mm l (
= 1 mm χ = /; 1
= ( mm l = ; mm
l (
i K 1 s K ;,/...;, mm8rot
=
l + l 1 + l ( s ⋅ n
+ l
i
S! "#$ % #$$ realizează s & $'#$ mm(rot = p K 1C,/ m8min n K C1 rot8min 4e adoptă n K C;; rot8min
t % =
(+(+( ;,; ⋅ (C;;
⋅1 = ;,;;/( min
ta K ta1 M ta M ta M ta/ ta1 K ;,Cmin
(NO, pag.1D3, tab. .3C)
ta K ;,; M ;,1 M ;,; M ;,; K ;, min ta K 1, min
(NO, pag.;, tab..B, po!.1, /, C, 11) (NO, pag.;, tab. .B, po!. 1;)
6peratia B&?ndreptare 2tBK1 min 6peratia C&$ratament termic 2tCK min 6peraţia D&
$ p% K 1MMM1MK Bmin S1
(NO, pag.C3, tab.1.1, po!.1)
K5\K;,/;1KC,/ (mm8rot)
(NO, pag.C3, rel.1.)
t %
=
( P L P A
s P n p P S t
P k
K ,C
'K1Bmm +K;,(adaos de prelucrare) 4K1,
S
t
K;,;;/ 0,3
V p
n=
K
0,17∗21 0,5
33 ∗0,40 ∗0,005
1;;; ⋅ V s
π ⋅ d
=
1;;; ⋅ 3 ,1/ ⋅ (1
K3
= D rot 8 min
ta K ta1 M ta M ta ta1 K ;,Dmin
(NO, pag.1D3, tab. 1.Cpo!.1)
ta K ;,;3 min ta K ;,B min
(NO, pag.D/, tab.1.D, po!.1,) (NO, pag.D/, tab. 1.1;, po!. 1)
1,1∗ti∗tb
T
K;,D min
tiK1,(timpul de indreptare) $K3 (durabilitatea discului abra!iv) tdo K (,CM;,B)81;;K;,;C ton K (,CM;,B)81;;K;,1 2tD K B83 ;;; M ;,BM,CM;,;CM;,1 M;,DK ,B min
/
6peratia 1;&ontrol final 2t1;K min 6peratia 11.onservare 2t11K1 min
2t buc K 2t1 M 2t M 2tM 2 t/M 2 tM 2 t3M 2 tBM 2 tCM 2 tDM 2 t1; K 1M1,B3 M ,M /,1/ M,/BM1,M1MM,BMM1K / min8buc. ??. 2orma de producţie pe schimb a unui muncitor va fi& # p =
" zm # t %uc
=
C ⋅ 3; (C
≅ (; %uc 8 sc$im%
(avem schimburi) 2p totalK ; K/; buc8!i unde& >!m K fondul de timp !ilnic al muncitorului, %n Nore-om8schimbO 2t buc K norma de timp pe bucată, %n Nmin-om8buc.O ???. oeficientul de folosire a materialului la piesa prelucrată va fi& k =
C u # c
⋅1;;[ Z]
unde& u K consumul util, %n NSg8buc.O 2c K norma de consum, %n NSg8buc.O k =
V pf V sf
⋅ 1;;[ Z]
unde& = pf K volumul piesei finite, %n Ncm O =sf K volumul semifabricatului, %n Ncm O
7roiectarea liniei tehnolo%ice
4a se proiecte!e linia tehnologica pentru fabricarea arborelui&
=olum productie annual &3 ;;; buc
2t1K1
Operatia 2 :Strun/ire eterioara
2tK,
Operatia 3 :Strun/ire canale
2tK1,B3
Operatia - :Strun/ire de &inisare
2t/K1,
Operatia :,aurire
2tK/,1/ 3
Operatia 6:Tesire
2t3K,/B
Operatia :Indreptare
2tBK1
Operatia ":Trataent teric
2tCK
Operatia :ecti&icare
2tDK,B
Operatia 10:Control &inal
2t1;K
Operatia 11 :Conser>are
2t11K1
1.+legerea metodei de fabricare si fundamentarea ei 9etode de organi!are a fabricarii& -?n flu +legem metoda de organi!are in flu ,ce presupune amplasarea utilajelor si locurilor de munca,potrivit succesiunii operatiilor procesului tehnologic. >orma fluului& ?2 : $inand seama de volumul productiei ,numarul mic de utilaje ,cerintele de economisire a spatiului tehnologic si de scurtarea a transportaorelor ,de evitarea amplasarii opuse a intrarilor si iesirilor ,am ales un flu in forma de :.
.alculul indicilor tehno-economici al liniei tehnologice B
+.=olumul de lucrari si reparti!area lui pe luni =olumul anual este produsul intre programul anual de produse in buc. si volumul de lucrari pe bucata& =aKt b 2 p t b-norma de timp pe bucutaNore-om8buc.O 2 p-nr.de piese ce se fabrica pe anNbuc.O =olumul anual pe fiecare operatie va fi& =a1K(183;)3 ;;;K3;; ore-om =aK(,83;)3 ;;;K11C ore-om =aK(1,B383;)3 ;;;K 1;3 ore-om =a/K(1,83;)3 ;;;KBC; ore-om =aK(/,1/83;)3 ;;;K/C1 ore-om =a3K(183;)3 ;;;K3;; ore-om =aBK(,/B83;)3 ;;;K1/C ore-om =aCK(83;)3 ;;;K1C;; ore-om =aDK(,B83;)3 ;;;K13 ore-om =a1;K(83;)3 ;;;K1;; ore-om =a11K(183;)3 ;;;K3;; ore-om 2orma de timp pe bucata& 11
min
Nt =24 ; 2tK ∑ buc i= 1
24
=aK
60
3 ;;;K1/ /;; ore-om
2umarul de !ile lucratoare pe an& !lK!c-(!odM!sM!concediu) ]lK3-(M1/M)K !ile =olumul !ilnic de lucrari& = !K
Va Zl
14 400
K
222
K3/,C3 ore-om8!i
=olumul lunar de lucrari&=liK = !]ei ='?anK3/,C3;K1DB, ore-om ='febK3/,C31DK1,/ ore-om ='9arK3/,C31K13,;3 ore-om ='+prK3/,C31K13,;3 ore-om
= '9aiK3/,C3;K1DB, ore-om = '?unK3/,C31K13,;3 ore-om = '?ulK3/,C3K1/3,D ore-om = 'augK3/,C3;K1DB, ore-om C
= 'sepK3/,C3K1/3,D ore-om = 'octK3/,C31K13,;3 ore-om = 'novK3/,C3;K1DB, ore-om = 'decK3/,C3;K1DB, ore-om
1450 ianuarie
1400
februarie martie
1350
aprilie 1300 olumul lunar de lucrari *ore(om+ 1250
mai iunie iulie august
1200
septembrie 1150
octombrie noiembrie
1100
1
decembrie
Lunile anului
5.+legerea regimului de lucru si calculul fondului de timp anual
ondul de timp repre!inta nr.de ore de lucru pe un interval de timp& >aKN!c-(!odM!s)nsMts^
(N1O,pag.3C ,rel./.)
:nde& ns-nr. de schimburi in / ore ts-durata unui schimb ^-coeficient ce tine seama de intreruperi nepreva!ute ale lucrului pentru diverse motive,calamitati naturale,intreruperi energie electrica,etc) ^K;,DC-;,DD se adopta ^K;,DD >aKN3-(1;/M1/)C;,DDKD1,/C ore
->ondul de timp al muncitorului este& >mKN!c-( !odM!sM!cdO ts\NoreO
(N1O, pag.3C,rel./,/)
Fm=3!5-"104#14#25$%&%0'()=1)22')2 ore
\ Qcoeficient de reducere a fondului de timp datorita absentelor nemotivate si a concediului de odihna \K;,D..;,DB se adopta \K;,DB D
->ondul de timp al utilajului este & >uK N!c-( !odM!sM!rO nsts ɣ NoreO
(N1O, pag.3C,rel./,/)
:nde& !rK!ile de imobili!are in reparative ce revin in medie la un utilaj pe un an . ɣKcoefficient ce reda influenta opririlor nepreva!ute ale utilajului aspura fondului de timp ɣK;,C..;,D. 4e adopta ɣK;,D; >uKN3-(1;/M1/MB)OC;,DK/3, ore
Np Fa
36000
nstsK
3912,48
CK1/B, buc8!i
(N1O,
pag.BB.rel./.) 9arimea inversa se numeste ritmul de intrare Qiesire din reparatie a pieselor &
Fa Np
3912,48
K
36000
K;,1 ore8buc
.urata de imobili!are in fabricatie 4e determina cu ajutorul graficelor cu bare tip 7rantt sau a graficelor retea (teoria grafurilor) $iK/ min
/;
.
>rontul de fabricare
r Kti
$iK 0.
288
K;,;C !ile >fK;,;C1/B,K11,BBK1 buc
2umarul de muncitori si de posturi de lucru .
a) pentru un loc de munca unde se eecuta o operatie sau o piesa simpla,numarul de muncitori direct productivi este &
mi
K
Vai F mi
NoameniO
(N1O,pag.C,rel./.1)
=or re!ulta & -muncitori cat.?& mop K(1M3M11)K(3;;M1/CM3;;)81B,BK muncitori -muncitori cat.a ??-a& -muncitori cat.a ???-a&
mop mop
K(MB)K(/C1M1/C)81B,BK muncitori K(MM/MD)K(11CM1;3MBC;M13)81B,BK/ muncitori /1
-muncitori cat.a ?=-a& mop K(CM1;)K(1C;;M1;;)81B,BK muncitori 2umarul total de muncitori direct-productivi va fi &MM/MK1; muncitori 2umarul de muncitori auiliari pentru productia in flu va fi 1;T1 Z din numarul de muncitori direct productivi & maux K1;Z1;K1 muncitor 2umarul de ingineri si tehnicieni la nivelul sectiei va fi de 1; ..1Z din nr .de muncitori direct productiv.eci ingKCZ1;K;,CK1 inginer(personalul din compartimentul de control calitativ) +lte categorii& personalul de serviciu K..Zm totpersonal administrativeK /T3Z mtot Personal de serviciuK1 Personal adminstrativ K1
b) 2umarul de posturi de lucru se stabileste dupa numarul po!itiilor successive pe care le ocupa produsul pentru reali!area operatiilor din procesul tehnologic& N P
K
m ms∗ns
NposturiO
(N1O,pag.C3,rel././1) :nde& mKnr.de muncitori necesar pentru efectuarea intregului volum de lucrari de acelasi gen msK numarul de muncitori ce lucrea!a simultan la acelasi post de lucru nsKnumarul de schimburi
1) debitare ) strunjire eterioara ) strunjre canale /) strunjire de finisare ) gaurire 3) indreptare B) tesire C) tratament termic D) rectificare 1;) control final 11) conservare
81K1 post /81K post /81K post /81K post 81K1 post 81K1 post 81K1 post 81K1 post /81K post 81K1 post 81K1 post
/
>) 2umarul de instalatii,utilaje si 4=-uri 4e stabileste pentru fiecare categorie de utilaje in functie de volumul de lucrari aferent si de fondul de timp anual & Nui
Nu1
K
Nu6
Nu8
Nu9
Nu10
Nu11
K
Va 1 Fu
Nu2+3+ 4+ 7
Nu5
Vai Fu
K
NutilajeO 600
K
K;,1B se adopta o masina de debitat
3456 , 3
Va 2 + Va 3 + Va 4 + Va 7 Fu
K
Va 5 Fu
K
Va 6 Fu
K
K
Va 8 Fu
K
K
Va 1 Fu
1518 + 1056 +780 + 1482
K
3456,3
K1,D se adopta doua strunguri
2481
K
3456,3
K;,B1 se adopta o masina de gaurit
600 3456,3
K;,1B se adopta o masina de indreptat
1800 3456,3
K;, se adopta un cuptor pentru tratament termic de calire
3162
K
K
Va 1 0 Fu
K
Va 11 Fu
3456,3
K;,D1 se adopta o masina de rectificat
1200
K
3456,3
K;,/ se adopta un calibru $-2$ si un micrometru
600
K
3456,3
K;,B se adpota un banc de conservare
7. oeficientul de incarcare a utilajelor
/
ηu
NU t NU r
K
1;; NZO
:nde& 2utKnumarul theoretic de utliaje ,re!ultat din calcule 2urKnumarul real de utilaje adoptat ηu 1
ηu 2
ηu 3
ηu 4
ηu 5
ηu 6
ηu 7
ηu 8
ηu 9
ηu 10
0,17
K
1
1;;K1BZ
1,39
K
2
1;;K3D. Z
1,39
K
2
1;;K3D. Z
1,39
K
2
1;;K3D. Z
0,71
K
1
1;;KB1Z
0,17
K
1
1;;K1BZ
1,39
K
2
1;;K3D. Z
0,52
K
1
1;;KZ
0,91
K
1
1;;KD1Z
0,34
K
1
1;;K/Z
//
ηu 11
A.
0,7
K
1;;KB;Z
1
alculul suprafetelor tehnologice si a caracteristicilor liniei
4uprafata tehnologica a unitatii de reparatii este suprafata pe care se reali!ea!a procesul tehnologic si este ocupata de sectiile de ba!a si auiliare.Pentru unele sectii,aceasta se poate calcula(N1O,pag.C3,rel././) 2 utili!and suprafata specifica raportata la un muncitor 4tKm4mN m O
unde& 4mKsuprafata specifica raportata la un muncitor 4uprafata tehnologica a sectiilor de productie se calculea!a dupa suprafata specifica a uni post de lucru &4p 2 4tKAp4p N m O
2 -pentru debitare & 4tK; m 2 2 -pentru control & 4pK; m 8post (N1O,pag.CB tab./.1) re!ulta 4tK; m
-pentru indreptare 4pK;
m
2
Sv∗ Ku 4tK ∑ i =1
m ¿ ¿ ¿
O
(N1O,pag.C3,rel././)
m
:nde& 4vK suprafata ocupata de un utilaj de acelasi fel in
¿ ¿ ¿
O
m
EtiKcoeficient de trecere
¿ ¿ ¿
O m
Pentru un banc de lucru avem dimensiunile & ' K m, lK;,D deci 4uK'l-1,C
/
¿ ¿ ¿
O
m
EtiKT., conform tab./.1
¿ ¿ ¿
O
m ¿ ¿ ¿
-Pentru strunjire 4tK'lStiKK/
O
m ¿ ¿ ¿
-Pentru gaurire 4tK'lStiK,1,KD
O
m
-pentru tesire 4tK'lStiKKB
¿ ¿ ¿
O m
-pentru calire 4tK'lStiK,K1
¿ ¿ ¿
O m
-pentru rectificare 4tK'lStiKKB
¿ ¿ ¿
O m
-pentru conservare 4tK'lSti-,,K1B,
¿ ¿ ¿
O
m
4uprafata productiva va fi &4pK;M;M; M1,3M/MDMBM1MBM1B,K
4uprafetele auiliare se calculea!a procentual din 4p,conform tabelului /.& m
-suprafete auiliare productive& 4aK1;ZK,
¿ ¿ ¿
O
m
-suprafete pentru depo!ite & 4depKBZK
¿ 16,2 ¿ ¿
O m
-suprafete pentru incaperi administrative &4admK /ZKD,
/3
¿ ¿ ¿
O
¿ ¿ ¿
O
4uprafata totala a unitatii va fi &
m
Su;4pM4aM4depM4admKM,M13,MD,KC;,B
¿ ¿ ¿
O
?.Parametrii liniei tehnologice si ai transportatorului a regula generala se urmareste sa se prevada o singura banda de lucru cu capacitatea corespun!atoare .Principalii parametrii ai liniei sunt& -lungimea utila a ben!ii& 'bKnpdM+ NmO N(1),pag.C/,rel /.B) :nde& 2pKnumarul de piese ce urmea!a a fi concomitant pe banda,corespun!ator numarului de posturi de lucru Kpasul sau distant dintre obiectele de pe banda +K lungimea statiei de antrenare a ben!ii, in NmO +K1...1, K1Ma NmO N(1),pag.C/,rel /.C) :nde & lKlungimea piesei ce se instalea!a pe banda in NmO aKdistant dintre doua piese successive(spatial de deservire),in NmO -vite!a de deplasare a ben!ii& =dK
d∗ Np Fu∗kr
, Nm8minO
N(1),pag.C/,rel /.C) :nde & SrKcoefficient de ritmicitate (SrK;,C..;,C) -timpul de deplasare a produsului intre doua locuri de munca successive& tdK
Lb Np∗vd
24,1
K
1 2∗ 0,41
K, minK1; secunde
eci & 2pK1 buc +K1 m lK1Bmm, aK1,C m >uK/3, SrK;,C
=dK
3456,3 ∗60∗0,8
K;,B m8min
$inand seama de necesarul de suprafata re!ultat din calculul pentru linie se determina suprafata nominala a cladirii respective majorandu-se cu 1; -1 Z pentru a asigura spatial necesar culoarelor de trecere& /B
m
-suprafata necesara pentru transportor & 4stransK'lStjK/,1;,/K/C,
¿ ¿ ¿
O
m
-suprafata nominala a cladirii 4utK(4uM4trans)1,1K,D1,1K m
+dopt 4utK3;
¿ ¿ ¿
O
4chita liniei tehnologice proiectate este urmatoarea &
/C
¿ ¿ ¿
O
