LUCRARE DE RECONVERSIE PROFESIONALA PROFESIONALA ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE PROCEDEELE FLEXOGRAFIC SI SERIGRAFIC SI APLICATIILE APLICATIILE LOR
2009
0
CUPRINS pag Cap. 1.Genera!"a"!........................................................................# Cap. 2.S$%r" !&"'r!$ a "!par%%!....................................................( Cap. ).Pr'$e*e% *e !+pr!+are ,e-'gra,!$.................... ,e-'gra,!$................................10 ............10 ).1. F'r+a *e !+pr!+are !+pr!+are ,e-'gra,!$a...............................11 ).2. M'n"area M'n"area ,'r+e! ,e-'gra,!$e................................. ,e-'gra,!$e.......................................1( ......1( ).). Apara"% Apara"% *e !+pr!+are !+pr!+are ,e-'gra,!$a.................. ,e-'gra,!$a...........................19 .........19 Cap. #.Pr'$e*e% *e !+pr!+are !+pr!+are &er!gra,!$..................................2) &er!gra,!$......................... .........2) #.1. F'r+a *e !+pr!+are !+pr!+are &er!gra,!$a................................. &er!gra,!$a.................................2) 2) #.2. Apara"% Apara"% *e !+pr!+are !+pr!+are &er!gra,!$a.............................)1 #.). E,e$"e !n &er!gra,!e............................. &er!gra,!e................................................ ...........................) ........) Cap. (.Tra&a"%r! $'+%ne &! *e'&e/!r! !n"re ,e-'gra,!e &! &er!gra,!e........................................................................................)9 Cap. .C'n$%!!............................................................................(0
REUMATUL LUCRARII
1
Industria Industria poligr poligrafica afica utilizeaza utilizeaza diverse diverse procede procedeee de imprima imprimare, re, unele unele din ele ele traversa traversand nd istoria lumii, altele fiind expresia evolutiei tehnicii si tehnologiei mondiale. Istoria recunoaste că cel mai vechi procedeu de imprimare este cel de tipar inalt. Acesta a dominat lumea tipografilor mai multe sute de ani, dar cu timpul au aparut si alte procedee care au aprins imaginatia oamenilor. Astfel au aparut procedee de imprimare combinate care au devenit concurente pe piata tipariturilor. Lucrarea de fata analizeaza doua procedee de imprimare aparent fara nici o legatura intre ele dar care au ajuns la concurenta atat in domeniul imprimarii cu lac dar si a unui segment de piata privind imprimarea imprimarea produselor de reclama. reclama. Lucrarea Lucrarea cuprinde cuprinde descriere descriereaa procedeu procedeului lui flexografi flexograficc si evidentie evidentierea rea elementel elementelor or de interes, descrierea procedeului serigrafic cu aplicatiile sale in tipografie, iar in final sunt analizate si comparate punctele comune ale celor doua procedee cu prezentarea avantajelor si dezavantajelor dezavantajelor lor in diverse situatii. escrierea procedeului flexografic cuprinde urmatoarele aspecte! - pregatirea formei flexografice pornind de la selectiile de culoare si alegerea
rasterului potrivit reproducerii unei imagini sau a unui text si continuand cu expunerea si developarea formei . -
montarea formei flexografice pe un cilindru port forma si influenta acestei montari asupra gradului de deformare al imaginii
-
descr descrier ierea ea apara aparatul tului ui de imprima imprimare re flexog flexograf rafic ic si sublin sublinier ierea ea trasat trasaturi urilor lor specifice imprimarii flexografice
escrierea procedeului serigrafic cuprinde urmatoarele aspecte! - pregatirea selectiilor de culoare si alegerea rasterului potrivit reproducerii unei
imagini sau a unui text" - pregatirea sitelor serigrafice si corelarea parametrilor tesaturii cu caracteristicile
filmelor de selectie pregatite" -
descrierea aparatului aparatului de imprimare serigrafic si a tehnicilor de lucru aplicabile in serigrafie.
In final se prezinta modurile de evaluare a imprimarii flexografice si a imprimarii serigrafice si interpretarea comparativa a datelor precum si justificarea concurentei pe piata procedeelor de imprimare prin prezentarea avantajelor si dezavantajelor dezavantajelor referitoare r eferitoare la ambele procedee.
#
USTIFICAREA ALEGERII ALEGERII LUCRARII
$iata iata econo economic micaa modern modernaa este este un dome domeniu niu mobi mobill cu evolu evolutii tii uneor uneorii imprev imprevizi izibil bile. e. Activitatea de productie in orice domeniu impune promovarea pe piata a produselor fabricate si formarea unui segment destinat desfacerii si valorificarii acestora. %na din metodele de promovare a produselor consta in informarea publicului referitor la avant avantaje ajele le achizi achizition tionari ariii lor. lor. Acest Acest lucru lucru se realiz realizeaz eazaa de obicei obicei cu ajutor ajutorul ul materi materiale alelor lor publicitare. &eea ce face face ca cele cele doua doua proce procedee dee sa sa fie comparabi comparabile le este este in primul primul rand rand flexib flexibilitat ilitatea ea formelor de imprimare. Atat forma de poliester cu fotopolimer cat si tesatura sitei din poliester acope acoperit ritaa cu em emuls ulsie ie fotose fotosensi nsibil bilaa au in comum comum valori valori compar comparab abile ile de flexib flexibilit ilitate ate cu repercursiuni in modul de reglare a regimului de lucru. Asemanari si deosebiri apar in modul de dozare a cantitatii de cerneala, raportul dintre rasterul formei de imprimare si reproducerea imaginilor in semitonuri , conditiile absolut specifice dar si asemanatoare care au dus la realizarea unor utilaje hibride de tip 'L()*+&-(( ce pot imprima fie flexografic fie serigrafic fara modificari majore ale aparatelor masinilor. /rocedeele de imprimare imprimare flexografic si serigrafic serigrafic au concurat pe piata piata tipariturilor pana cand rezultatul analizei produselor realizate prin cele doua metode au scos la inveala faptul ca piata de desfacere are solicitari pentru ambele sisteme. aterialele de reclama se impart si ele la randul randul lor in diverse categori categoriii cu timp de utilizare utilizare diferit. In acest sens flexografi flexografiaa a preluat preluat segmentul de piata a materialelor de reclama sau ambalajelor cu termen scurt de realizare si de utilizare, iar serigrafia a preluat segmentul de piata a materialelor publicitare cu termen de utilizare de lunga durata. Am incercat incercat sa justific cauzele cauzele care au dus la aparitia utilajelor hibride de tip flexo+screen flexo+screen si sa prezint modul in care se poate realiza flexibilizarea si diversificarea profilului de productie al unei tipografii asigurandu+se astfel o capacitate marita de a exista pe o piata foarte mobila.
1. GENERALITATI
Imprimarea este operaia de transpunere a unei imagini sau a unui text, de pe forma de imprimare pe un suport, cu ajutorul cernelii poligrafice. 2n tehnica modernă imprimarea se 3mparte 3n două categorii majore! -
imprimarea cu formă de imprimare"
-
imprimarea fără formă de imprimare 4imprimarea digitală5.
2n funci funciee de mo modul dul de transf transfer er al imagin imaginii ii de pe forma forma de imprim imprimare are pe suport suport,, procedeele cu formă de imprimare se pot 3mpări 3n două mari mari categorii! A5 procedee procedee cu transfer transfer direct direct ! + tiparul tiparul 3nalt 3nalt + tiparul flexografic + tiparul plan direct + tiparul ad6nc + tiparul serigrafic 75 procedee procedee cu transfer transfer indirect!+ indirect!+ tipar 3nalt 3nalt indirect indirect 8 tipo+offse tipo+offsett + tipar plan indirect 8 tipar offset + tipar tampografic 2n functie de pozitia pe verticala a elementelor tiparitoare! (lemente tipăritoare 3n relief, deasupra nivelului nivelului elementelor netipăritoare! 9 tipar 3nalt direct 9 tipar 3nalt indirect 9 tipar flexografic (lemente tipăritoare tipăritoare sub nivelul nivelul elementelor netipăritoare! netipăritoare! 9 tipar ad6nc 9 tipar tampografic (lemente tipăritoare la acela:i nivel cu elementele netipăritoare! 9 tipar plan Alte tipuri de forme de imprimare! 9 sub forma de sită 9 tipar serigrafic
;
2. SCURT ISTORIC AL TIPARULUI
*menirea a 3ncercat, 3ncă din cele mai vechi timpuri, să 3mbunătăească metodele de comunicare :i de 3nregistrare a evenimentelor. /rimele 3ncercări includ folosirea tăblielor cerate, frunzelor, bronzului, mătăsii sau a tablelor de lut. oar după invenia h6rtiei informaiile au putut fi 3nregistrate :i transmise mai departe 3n cantităi mari :i cu costuri scăzute. Iată c6teva momente istorice care marchează apariia :i dezvoltarea tehnicii poligrafice! 1(000 !.C. 3 100 *.C. apaturile
arheologice din nordul
'rantei si sudul paniei au scos la iveala picturi rupestre executate in jurul anilor 1<000 i.e.n. acestea sunt primele descoperiri referitoare la =tipar=. &ele mai vechi scrieri sunt cele descoperite pe fostul teritoriu al 7abilonului si dateaza de acum aproximativ >000 de ani. ?ehnicile tiparului in relief au fost pentru prima data utilizate de catre egipteni pentru a tipari pe materiale textile. 10( *.C.
/rima mentiune referitoare la hartie, asa cum
exista ea astazi, a fost facuta in anul 10< e.n. in &hina. In vremea aceea se scria pe bucati de matase foarte scumpe, care necesitau un timp foarte lung de producere. Imparateasa &hinei din acea perioada dorea ceva ieftin si mai usor de folosit, asa ca i+a cerut unui dintre servitorii sai, si anume ?s@ai Lun, sa vina cu o alternativa. (l a lucrat mai mult de ani experimentand diferite materiale pentru ca in final sa prezinte o pasta obtinuta prin strivirea cojilor de copac, canepei, a zdrentelor si a plaselor pentru pesti si amestecarea lor cu apa. Apoi a stors aceasta pasta si a lasat =coala de hartie= formata sa se usuce.
<
(0 3 44 *.C.
B<0 d.&. &alugarii budisti chinezi au experimentat pentru prima data multiplicarea imaginilor prin frecare si sabloane. Aceasta metoda a fost precursoarea tiparului in bloc care a luat fiinta in secolul I). CBC d.&. Apare Diamond Sutra, prima =carte= tiparita. Aceasta era de fapt o rola cu lungimea de 1B picioare care a devenit formatul standard al tipariturilor in &hina pentru o perioada lunga.
10;1 *.C. /i heng, un inventator chinez, a dezvoltat conceptul tiparirii utilizand caracterele mobile. Inventia insa a fost abandonata din cauza numarului mare de caractere al limbii chineze. &aracterele mobile din lut, au fost inventate separat de catre coreeni 3n secolul )I$.
1#C d.&. arco /olo a urmat ruta vechiului rum al atasii. Intreaga sa calatorie a avut ca rezultat reconstruirea rutelor dintre &hina si (uropa si cunoasterea teritoriilor de pe acea ruta, inca insuficient explorate, ca de exemplu! %zbeDistan, ?urDmenistan, Eazahstan etc. Aceste momente sunt considerate a fi inceputurile istorice ale acestor state. In cursul calatoriei sale in &hina, arco /olo a fost martorul tiparirii banilor de hartie. A expus aceasta experienta in opera sa, Descrierea lumii.
B
1;<0 d.&.
chimbarile culturale din (uropa acestei
perioade au atras dupa sine nevoia din ce in ce mai mare de producere a documentelor scrise cat mai ieftin si mai rapid. Fohann Gutenberg, un om de afaceri din orasul ainz din sudul Germaniei, a imprumutat bani pentru a dezvolta o tehnologie care sa rezolve aceasta problema economica serioasa. In 1;
1;<< d.&. ?ot lui Gutenberg i se atribuie publicarea in ainz a primei carti importante, 7iblia, continand ;# de randuri pe pagina, cunoscuta sub numele de Biblia lui Gutenberg , primul proiect european considerabil, unde s+
au folosit caracterele mobile.
1>C d.&. Alos enefelder din /raga a investigat proprietatile unei pietre cu baza de carbonat de calciu si suprafata omogena si poroasa. * imagine creata pe o astfel de suprafata cu cerneala continand substante grase, udata si apoi impregnata cu cerneala obisnuita, retine cerneala doar pe suprafata impregnata cu substante grase. Imaginea putea fi reprodusa pe o coala de hartie prin presare pe piatra. enefelder a stabilit de asemenea ca o imagine astfel desenata pe piatra si tiparita pe hartie, poate fi reprodusa pe o alta astfel de piatra, in oricate copii identice. /rocedeul, numit =tipar chimic= de catre inventatorul sau, a devenit foarte curand popular deoarece a permis artistilor sa produca multiple copii ale desenelor realizate manual. Astfel, a fost realizat un pas important in istoria tiparului, inventarea litografiei.
>
1C#; d.&. /rimele carti legate in coperti, sunt publicate de catre Jilliam /inDering, un vanzator de carti si editor din Londra. eria se numea Diamond Classics si continea lucrarile lui ante, $irgil si haDespeare. /ana in acel moment, o carte cumparata de la tipografie, se prezenta sub forma colilor impachetate in hartie. Acestea erau apoi duse la legatorie.
1CB> d.&. ?ipograful american &hristopher Latham holes inventeaza masina de scris. (ste una din importantele inventii care va revolutiona comunicarea. In 1C>; apare pe piata -emington odel 1, prima masina de scris comerciala. -emington a ramas pana in zilele noastre principalul producator mondial de masini de scris.
100 d.&. e inventeaza procedeul de tipar offset. &erneala poate fi transferata de pe o suprafata litografica, pe una din cauciuc si apoi pe hartie. uprafata de cauciuc intermediara, numita si placa de cauciuc offset, poate transfera cerneala pe hartie si pe alte materiale ce nu pot fi tiparite direct 4ex! plastic sau metal5. Intrucat aceasta placa se conformeaza suprafetei ce urmeaza a fi tiparita, calitatea imaginii este foarte mult imbunatatita.
&hester '. &arlson. 2n 1;C, termeni ca Kxerograph :i K)erox devin mărci 3nregistrate, iar 3n 1; este lansat pe piaă primul copiator xerografic, odel A. Anii @B0 au adus 3mbunătăiri 3n domeniul fotografierii :i electronicii care au avut efecte majore 3n procesul de tipărire. Aceste schimbări au fost denumite Krevoluia pre+press.
C
100 d.&. + #000 d.&. Jorld Jide Jeb este inventat de ?im
7erners+Lee.
comunicarii.
Inventia
revolutioneaza
&ontactele electronice
realizate
lumea prin
intermediul internetului reduc costurile de tiparire si consumul de hartie, facand documentele vizibile instantaneu. Astfel incepe sa se foloseasca din ce in ce mai rar vechiul sistem care utiliza stocarea informatiilor pe dischete, in diferite formate, adeseori informatia fiind insotita de o copie tiparita.
*dată cu dezvoltarea tehnicii de tipar s+au diversificat :i tipurile de suporturi de imprimare folosite. Asemanarile si diferentele dintre procedeele de tipar includ nu numai constructia masinilor si tipul formei de imprimare dar si compozitia cernelurilor si a accesoriilor de tipar.
). PROCEDEUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFIC
/rin configuratia ei forma de imprimare flexografica seamana cu o stampila uriasa. ultiplicarea textelor cu o asemenea stampila a dus la aparitia utilajelor de tiraj. In 1C0 este atestata prima masina de imprimare flexografica. La inceputul anilor 1<0 procedeul era cunoscut sub numele de Mimprimare cu aniline, deoarece pigmentul de cerneala folosit era anilina. In scurt timp s+a constatat ca anilina este un produs cancerigen si din acest motiv publicul a ezitat mult sa cumpere produse imprimate prin acest procedeu. ezvoltarea industriei pigmentilor si cernelurilor a permis inlocuirea anilinei cu produsi mai putin toxici si netoxici si folosirea lor la imprimarea ambalajelor de produse alimentare. In acelasi timp procedeul de imprimare si+a schimbat denumirea in N 'lexografie O avand in vedere ca forma de imprimare este facuta dintr+un material flexibil. Imprimarea flexografica este un process complex care implica multe variabile ce pot influenta drastic calitatea imprimarii. Aceste variabile sunt! formele de imprimare si cilindrii anilox, fiecare separat si in interdependenta, cerneala de tipar, mecanismele masinii suportul de imprimare si calificarea oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii sunt conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba, caracteristicile fizice ale cernelii tipografice si capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.
'ormele de imprimare flexibile si cernelurile fluide permit imprimarea pe suprafete neabsorbante dar si pe cele rugoase, pe suprafete rigide dar si pe suprafete flexibile. Aceste calitati recomanda procedeul flexografic pentru productia de ambalaje si reclama publicitara.
10
).1. FORMA DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA
'iind varianta moderna a tiparului inalt, procedeu cu transfer direct, forma de imprimare flexografica are suprafetele tiparitoare in relief fata de cele netiparitoare si sunt pozitionate pe necitibil.
ursa ! http!PPen.QiDipedia.orgPQiDiP'lexograph
'ormele de imprimare flexografice se pot obtine manual sau prin gravare cu laser. tructura de principiu a formelor de imprimare flexografice este urmatoarea !
11
In functie de natura imaginii si textului de reprodus putem avea trei tipuri de forme flexografice !
a5 forma monostrat 47A'5
b5 forma multistrat 47A'5
c5 forma pentru tehnologia N&omputer to plateO 47A'5
/laca monostrat are o configuratie mai simpla si este folosita pentru imprimari fara pretentii cum ar fi fonte de culoare fara N cadere O, texte si simboluri de avertizare, ornamente sau texte monocrome la care cerintele calitative sunt minime. In acest context forma de imprimare monostrat este recomandata pentru tipar pe carton ondulat sau alte suprafete rugoase. /laca multistrat este recomandata pentru lucrari pretentioase. Grosimea placilor variaza in functie de destinatie. Astfel placile destinate imprimarii pe carton ondulat au grosimi de la ;mm pana peste B mm, asigura o adancime a reliefului elementelor tiparitoare de cca H mm, si la un raster de H# liniiPcm asigura o acoperire de la HR la
1#
(xemplu!
ursa ! QQQ.plates.flintgrp.com /lacile destinate lucrarilor cu policromii se pot realiza pe placi subtiri, obtinute prin procedeu digital. Aceste placi au parametrii care asigura finetea redarii imaginilor. (xemplu !
ursa ! QQQ.plates.flintgrp.com
*btinerea manuala a formei de imprimare flexografica se face in rama de expunere astfel ! e executa o expunere preliminara pe spatele placii fara a utiliza film. e aplica filmul negativ pe faa placii, se vacuumeaza rama de expunere si se expune stratul fotosensibil la actiunea sursei de lumina %$.
1H
Sonele expuse se vor intari si vor forma elementele tiparitoare, iar cele neexpuse se vor inlatura prin developare cu apa calda sau solutii recomandate de producatorul de placa. %rmeaza uscarea cu aer cald si o expunere suplimentara fara film in vederea intaririi suprafetelor
tiparitoare
care
sunt
suspectate
de
fotopolimerizare incompleta. upa terminarea operatiei de obtinere a placii flexografice se mai verifica
inca o data calitatea
produsului in comparative cu filmul afferent si eventual se executa un retus daca este posibil acest lucru.. ursa ! QQQ.stconverting.com
1;
In functie de grosimea placilor timpii de expunere pe spatele placii sunt diferiti. Astfel, la placile subtiri timpul de expunere initiala pe spatele placii variaza intre 10 secunde si C< secunde, iar la placile groase timpul de expunere variaza intre 1 minut si < minute. ?impii de expunere pe faa placii prin film si timpul de supraexpunere sunt identici. (xpunerea pe spatele placii are ca efect formarea unui strat de fotopolimer tanar care asigura fixarea stabila pe suportul de poliester si prefigureaza adancimea elementelor tiparitoare. &u cat grosimea placii scade, creste duritatea materialului. Astfel placile groase au o duritate de H1+H unitati hore A iar placile ultrasubtiri au duritatea de pana la CB unitati hore A. -ezistenta la tiraj in conditiile unei presiuni de imprimare pe suprafete rugoase se regleaza in operatia de montare a formei pe cilindrul port forma. ).2. MONTAREA FORMEI FLEXOGRAFICE
ontarea placii de poliester este operatia care determina calitatea redarii imaginii. e stie ca un material flexibil se deformeaza usor atunci cand este aplicat pe o suprafata curba. &u cat placa flexografica este mai groasa cu atat deformarea feei superioare este mai puternica.
In faza de procesare digitala a textelor si imaginilor exista posibilitatea compensarii deformatiei prin soft, acesta avand in baza de date diametrele cilindrilor port forma folositi la utilajul respectiv. &ea mai sensibila operatie este montarea propriu+zisa. /e un cilindru de otel se aplica o folie dublu adeziva, iar pe aceasta folie se fixeaza placa flexografica. &ilindrul poate avea diametrul mai mic sau mai mare in functie de suportul de imprimat, de grosimea placii si de configuratia masinii.
1<
e exemplu pentru imprimarea cartonului ondulat se va folosi o placa de minimum H mm grosime deci si diametrul cilindrului va fi mai mare pentru a nu deforma imaginea de pe placa.
ursa ! QQQ.stconverting.com ontarea placilor se face urmarind punctele de potriveala. Acestea pot fi orificii sau puncte in relief. ontarea placilor flexografice, indiferent de procedeu, incepe cu operatia de curatare cu o solutie <0R de alcool izopropilic. e curata atat cilindrul de otel cat si spatele placii de poliester.
ursa ! QQQ.H.com /e cilindrul de otel degresat se aplica o folie dublu adeziva. Aplicarea foliei este o operatie migaloasa si calitatea realizarii ei depinde de gradul de indemanare a operatorului. In cazul in care suma dintre grosimea placii si grosimea foliei dublu adezive nu reprezinta grosimea de lucru, atunci, pe cilindrul port forma se aplica intai o folie subtire simplu adeziva pentru marirea diametrului cilindrului port+forma.
ursa !http!PPQQQ.flexoplus.ruParchiveP1CPtapes1.html
ursa ! QQQ.H.com 1B
'ixarea manuala a placii flexografice depinde de indemanarea operatorului. * tensionare de intindere prea mare duce la deformarea imaginii si la defecte de suprapunere a culorilor. ontarea formei flexo pe masini asistate de calculator asigura un registru corect pentru toate culorile unei lucrari.
ursa !QQQ.stconverting.com
ursa ! QQQ.stconverting.com
%tilajul asigura puncte de orientare stabile, memorate in baza de date dar nu asigura manevrarea formei. Astfel nivelul de pregatire al operatorului este estential. ?ehnologia realizarii formelor de imprimare se dezvolta in trei directii! -
imprimarea pe ambalaje flexibile
-
imprimarea de etichete pe support sensibil la presiune
-
imprimarea pe carton ondulat si lacuirea produselor de reclama
%na din trasaturile specifice ale flexografiei o constituie compensarea neregularitatilor suprafetelor imprimate cu marirea presiunii de imprimare. * presiune prea mare duce la deformarea geometrica a elementelor tiparitoare si deci la scaderea calitatii imprimarii. ?otodata duce la reducerea timpului de folosire a unei forme. &ercetari independente au dus la aceeasi concluzie privind calitatea tiparului in cazul formelor subtiri si in cazul placilor groase. Astfel s+a constatat ca placile groase tiparesc foarte bine fontele de culoare in timp ce placile subtiri tiparesc imagini cu raster. -ezistenta la tiraj a placilor cu raster se datoreaza structurii foliei dublu adezive de montaj flexografic. Aceasta are un strat de spuma poliesterica sau poliuretanica al carei sarcina este sa preia efortul maririi presiunii de imprimare.
1>
In figura de mai jos se prezinta in sectiune structura foliei dublu adezive si modul in care permite compensarea presiunii de lucru fara a deforma punctul de raster.
ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.ca
ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.ca
ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.ca
In cazul formelor tubulare montarea formei pe cilindrii se face cu ajutorul aerului comprimat care mareste diametrul formei si permite N imbracarea O cilindrului support.
ursa ! QQQ.itraco.ru
1C
).). APARATUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA
Aparatul de imprimare flexografica este format din H sau ; cilindrii in functie de configuratia sistemului de alimentare cu cerneala.
Aparatul cu patru cilindrii este format dintr+un cilindru ductor 4care este partial cufundat in jgheabul de cerneala si preia o cantitate de substanta5, un cilindru anilox 4 care preia cerneala de pe ductor si o transfera formei de imprimare5, un cilindru port placa si un cilindru de presiune. ?rasatura specifica acestui tip de aparat de imprimare este modul de dozare a cantitatii de cerneala prin spatiul dintre cilindrul ductor si cilindrul anilox.
ezavantajul acestui sistem este imposibilitatea de dozare fina a cernelii. /e suprafata cilindrului anilox se va forma o pelicula continua care poate asigura imprimarea fontelor de culoare dar nu poate doza corect cerneala pentru imagini in semitonuri. /entru remedierea acestui inconvenient aparatul de imprimare a fost dotat cu un dispozitiv numit racleta care are ca scop inlaturarea surplusului de cerneala. -acleta este o lama metalica sau de poliuretan care este in contact permanent cu cilindrul anilox asigurand dozarea uniforma a agentului de imprimare. 1
ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.caPindustrP In consecinta pe suprafata cilindrului anilox nu va mai exista surplus de cerneala.
istemul cel mai folosit este camera cu raclete denumit Doctor Blade care dispune si de un sistem de alimentare cu cerneala si de evacuare automata a surplusului rezultat. In aceasta varianta aparatul de cerneala va avea numai trei cilindri.
ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.caPindustr
N Inima O aparatului de imprimare flexografica este cilindrul anilox. Acesta este format dintr+ un miez de otel pe care se depune o camasa de material ceramic. uprafata stratului ceramic #0
este prelucrata cu ajutorul laserului si se formeaza o retea de cavitati de aceeasi adancime si aceeasi suprafata ca in figura de mai jos.
ursa ! QQQ.storDcellramic.com (xperienta tipografica a demonstrat ca utilizarea celulelor cu unghi de gravare de B0 0 permite utilizarea unghiurilor de rotire a rasterului uzual al formei, fara corectii.
ursa ! QQQ.storDcellramics.com * celula are doua caracteristice importante! diametrul si adancimea
ursa ! QQQ.storDcellramics.com
Aceste caracteristici permit calcularea unor parametrii importanti ai procesului flexografic cum ar fi ! consumul de cerneala, factorul de transfer al cernelii, grosimea peliculei de cerneala, etc. 'iecare masina de imprimare flexografica este dotata cu un set de cilindrii anilox cu diverse liniaturi avand destinatii diferite. (le pot fi de la #000 lpi pentru semitonuri pana la 1C0 lpi pentru lacuire. Inlaturarea surplusului de cerneala de pe cilindrul anilox se face cu ajutorul unei raclete.
#1
ursa ! QQQ.flexograph.org -acletele folosite sunt de grosimi diferite in functie de configuratia masinii, pot fi din otel sau poliester si pot avea profile diferite in functie de oferta producatorilor
ursa ! QQQ.tDmus.com Indiferent de profil, racletele se monteaza astfel incat sa asigure atat inlaturarea surplusului de cerneala de pe cilindrul anilox cat si protejarea suprafetei cilindrului anilox de zgarieturi si alte deteriorari mecanice
ursa ! QQQ.convertechblades.com In procedeul flexografic se folosesc cerneluri cu solvent organic, cerneluri de dispersie 4pe baza de apa5, cerneluri si lacuri %$.
##
#. PROCEDEUL DE IMPRIMARE SERIGRAFIC
erigrafia este un procedeu cu transfer direct la care imaginea sau textul se imprima prin trecerea cernelii prin forma. 'orma de imprimare serigrafica este o tesatura intinsa pe o rama iar elementele tiparitoare se formeaza prin acoperirea cu o emulsie speciala a suprafetelor netiparitoare. Imprimarea serigrafica reprezinta o totalitate de tehnologii imbinate in asa fel incat sa rezulte un imprimat. Aceste tehnologii sunt ! tehnologia tensionarii ramelor serigrafice, tehnologia depunerii emulsiei fotosensibile
tehnologia obtinerii formei de imprimare,
tehnologia imprimarii in functie de support si cerneala, etc. 'iecare din aceste tehnologii reprezinta o suma de variabile care influenteaza calitatea imprimarii iar la ele se adauga nivelul de calificare a oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii sunt conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba, caracteristicile fizice ale cernelii tipografice si capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului. #.1. FORMA DE IMPRIMARE SERIGRAFICA
*btinerea formei de imprimare serigrafica incepe cu alegerea tipului de sita in functie de aplicatia pentru care se foloseste. e cunosc o serie de domenii de aplicare a serigrafiei cum ar fi ! tiparituri pe hartie si carton, imprimari pe ceramica, imprimari de circuite electronice, imprimari pe textile si confectii, etc. /entru sita serigrafica se pot folosi tesaturi monofilament sau tesaturi multifilament. ezavantajul tesaturii multifilament este acela ca cerneala patrunde intre filamentele firului si se spala foarte greu dupa terminarea tirajului. in acest motiv se folosesc site din tesatura cu fir monofilament.
Tesatura monofilament
ursa ! QQQ.pneac.orgP
Tesatura multifilament
ursa ! QQQ.pneac.orgP
#H
?extura sitei poate fi normala 4/J8plane Qeave mesh5 sau tip tricotata 4?J8tQill Qeave mesh5.
Tesatura normala
ursa ! QQQ.thegrendel.com
Tesatura tricotata
ursa ! QQQ.thegrendel.com
&riteriul de alegere a tipului de tesatura este dat de rezultatul pe care vrem sa+l obtinem deoarece cele doua tipuri de tesaturi dau rezultate diferite. Astfel tesatura tip tricotata va realiza un imprimat la care nu se poate obtine un contur precis.
Tesatura tricotata si calitatea conturului imprimarii
ursa ! QQQ.polesterscreen.cn
ursa ! QQQ.thegrendel.com
/e de alta parte tesatura normala, tip sac, va asigura claritatea imaginii
Tesatura normala si calitatea conturului imprimarii
ursa ! QQQ.sefar.com
ursa ! QQQ.thegrendel.com
#;
&onform unui alt criteriu de selectie a sitei, pentru lucrari cu imagini in semitonuri sau cu contur precis se aleg sitele subtiri la care ochiurile sunt mai mari sau cel mult egale cu grosimea firului de tesatura.
Tesatura cu spatiul dintre fire
Tesatura cu spatiul dintre fire
egal cu gosimea firului
mai mic decat grosimea firului
ursa! QQQ.sefar.com
ursa! QQQ.sefar.com
?esatura sitei poate fi din diverse materiale si anume ! •
matase sau bumbac ! sitele sunt cu fir multifilament, isi pierd repede gradul de intindere, nu rezista la agentii chimici de albire care prin continutul de clor distrug tesatura"
•
nlon ! tesatura cu fir monofilament sau multifilament, se poate realiza o valoare buna a tensiunii de intindere, este mai putin rigid decat poliesterul si de aceea nu este recomandat la imprimarea lucrarilor cu registru precis"
•
otel 4pentru sita rotativa5, fibra de sticla, etc" ursa ! QQQ.sefar.com
poliester! tesatura cu fir monofilament sau multifilament, se poate realiza o valoare foarte
•
buna a tensiunii de intindere, este rigid si de aceea este recomandat la imprimarea lucrarilor cu registru precis 4policromii5.
ursa ! QQQ.pdconsulting.co.uD
#<
(ste materialul cel mai folosit pentru site plane si pentru imbunatatirea calitatii imprimarii cu cerneala %$ si pentru lacuire se foloseste tesatura cu fir calandrat. 'ir necalandrat 4 depozitul de cerneala este 100R5
'ir calandrat pe partea racletei 4depozitul de cerneala se reduce cu 10+1
'ir calandrat pe partea tiparitoare, care intra in contact cu suportul5 4depozitul de cerneala se reduce cu 1<+#
ursa ! QQQ.pdconsulting.co.uD itele serigrafice cu a$ea&! n%+ar *e ,!re pe $+ pot fi de trei tipuri si anume ! a5
ite cu fir subtire unde ochiurile sitei sunt mult mai mari decat grosimea firelor. ursa ! QQQ.thegrendel.com
itele subtiri permit formarea unui strat fin de cerneala sau lac si sunt recomandate pentru lucrari in semitonuri. b5
ite cu grosimea firului egala cu diametrul ochiurilor sitei. ursa ! QQQ.thegrendel.com
itele cu grosime medie a firului asigura un echilibru intre grosimea firelor si ochiurile sitei. e folosesc pentru toate tipurile de imagini (ste un compromis intre cazul a si c.
#B
c5
ite cu fir gros la care spatiul dintre fire este foarte mic ursa ! QQQ.thegrendel.com
Grosimea firelor permite tensionarea buna a tesaturii dar trecerea cernelii pana la support devine dificila. aca raportam parametrii sitei la ochiurile ei, atunci vom avea urmatorii indici! ♦ ♦
umarul sitei + numarul de ochiuriPin" eschiderea totala 9 suprafata totala a ochiurilor sitei 4R5 fata de suprafata totala a materialului"
♦
arimea ochiurilor 9 dimensiunea in Tm"
♦
/asul sitei 9 distanta intre centrele a doua ochiuri consecutive.
Al doilea pas in procesul de obtinere a formei de imprimare serigrafice este intinderea sitei. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale de intins, cu clape. ispozitivele pot fi independente sau pot face parte din configuratia ramei serigrafice. In cazul dispozitivelor independente intinderea sitei este urmata de lipirea sitei pe rama. Intinderea sitei se poate face simultan pe orizontala si verticala 4intindere pe un circuit5 sau separat pe orizontala si separat pe verticala 4intindere pe doua circuite5.
Intinderea simultana pe orizontala si verticala
Intinderea separat pe orizontala si separat pe verticala
ursa ! QQQ.sefar.com
ursa ! QQQ.sefar.com
#>
/entru fixarea pe rama, aceasta se lipeste de sita. &alitatea ramei influenteaza calitatea imaginii. Astfel, daca rama se deformeaza sub actiunea tensiunii sitei atunci nici imaginea nu va mai fi cea corecta.
eformarea ramei
eformarea imaginii
Exemplificarea modului in care calitatea ramei influenteaza calitatea imaginii
ursa ! QQQ.flexoplus.ru -amele pot fi din lemn, aluminiu sau otel. -amele de lemn sunt sensibile la variatii de umiditate si detensioneaza rapid sita. e folosesc la lucrari artizanale. -amele de aluminiu si de otel pot avea sectiuni diferite conform configuratiei masinilor de imprimare serigrafica. -amele de aluminiu sunt usoare dar odata cu marirea suprafetei de imprimare si a tensiunii de intindere ele se deformeaza ca in figura de mai sus.
Rame metalice
Sectiune in rama serigr afica
1 + rama de lemn, #+< 9 rame metalice ursa ! QQQ.flexoplus.ru
ursa ! QQQ.poconoscreen.com
#C
In functie de forma profilului ramei, pozitia de lipire a sitei va fi diferita si anume!
ozitia ramei pe sita intinsa in vederea lipirii
ursa ! QQQ.flexoplus.ru Adezivul de lipire a sitei pe rama care corespunde celor mai importante cerinte este adezivul bicomponent.
!ngerea ramei cu adeziv
"ipirea ramei pe sita intinsa
ursa ! QQQ.sefar.com
ursa ! QQQ.sefar.com
Site cu rame metalice
ursa ! QQQ.victorfactor.com
#
?ensiunea de intindere a sitei este un parametru care se stabilizeaza in timp dupa operatia de lipire. &ercetarile efectuate de diverse laboratoare au ajuns la concluzia ca dupa lipire tensiunea de intindere scade brusc pana ajunge la o valoare de echilibru cu puterea de lipire a adezivului.
Graficul variatiilor de tensiune a intinderii sitei la diverse materiale dupa lipirea cu adeziv bicomponent
%rmatorul pas este depunerea pe sita a emulsiei fotosensibile. Aceasta operatie poate fi facuta manual sau mecanic. epunerea emulsiei si obtinerea formei de imprimare se poate face in trei moduri! -
direct
-
indirect
-
combinat
In procedeul direct sitele se plaseaza in pozitie verticala si rezervorul de emulsie efectueaza o miscare de jos in sus. upa uscarea emulsiei se executa expunerea prin film pozitiv. uprafetele neutre se intaresc sub actiunea luminii iar suprafetele neintarite se spala cu apa 4se developeaza5 si formeaza imaginea de tiparit.
Depunerea manuala a emulsiei fotosensibile prin procedeul direct
H0
ursa ! QQQ.screen+printing+t+shirts.com In procedeul indirect, emulsia este depusa pe o hartie speciala, se executa expunerea prin film pozitiv, se developeaza si se transpune imaginea pe sita intinsa. In procedeul combinat se aplica cele doua tipuri de straturi de o parte si de alta a sitei /rocedeul combinat este cel mai rezistent la tiraj
Sc#ema procedeelor de depunere a stratului fotosensibil
ursa ! QQQ.flexoplus.ru
#.2. APARATUL DE IMPRIMARE SERIGRAFICA
Imprimarea serigrafica se poate face in trei sisteme ! -
forma plana pe support plan 8 masini plane
-
forma plana pe support rotativ 8 masini plano+cilindrice
-
forma rotativa pe suport rotativ 8 masini rotative
ursa ! QQQ.flexoplus.ruParchiveP1C
H1
/rincipiul de imprimare al serigrafiei este urmatorul ! %n dispozitiv depune o cantitate de cerneala pe o latura a sitei , o racleta intinde cerneala pe sita simultan cu impingerea cernelii prin sita, &erneala trece prin ochiurile materialului textil si imprima imaginea pe suportul dorit.
Imprimarea serigrafica
/rocesul de imprimare serigrafica are doi timpi ! ?impul 1 este depunerea cernelii pe sita. uportul de imprimat este la distanta de forma serigrafica.
Depunerea cernelii pe sita
ursa ! QQQ.Dentpp.com
H#
?impul # consta in actiunea racletei asupra cernelii fortand trecerea prin ochiurile sitei.
Imprimarea pe support
ursa ! QQQ.Dentpp.com e poate observa cu usurinta ca deschiderea sitei este mult mai mare decat suprafata de imprimat. in practica s+a constatat ca o sita de dimensiuni apropiate cu imaginea de imprimat necesita o apasare mai mare din partea racletei si rezulta distorsionarea imaginii. in determinari succesive s+a stabilit ca intre limitele imaginii de tiparit si rama sitei trebuie sa existe un spatiu neutru proportional cu marimea formei.
Diferenta dintre rama mica si rama de dimensiuni corecte
ursa ! QQQ.crstec.com
HH
In tabelul de mai jos se dau cateva valori ale spatiului neutru necesar obtinerii unui tipar de calitate. uprafata
arimea spatiului
imaginii de
neutru pe toate
tiparit, cm A #1xH0 H0x;# ;#xB0 B0xC; C;x1#0 1#0xH;0
laturile, cm B 1< 1< 1< 1B 1C #0+H0
imensiunile ramei, cm C <1xB0 B0x># >#x0 #x11B 1#0x10x;00
$arianta imprimarii rotative este mai compacta si se aplica pe scara larga . Aparatul de imprimare rotativ se caracterizeaza prin aceea ca forma de imprimare este tubulara iar rezervorul de cerneala se afla in interiorul cavitatii tubulare.
In procedeul de imprimare serigrafica, un rol important il ar corelarea presiunii de apasare a racletei cu profilul, cu marimea formei de imprimare, cu profilul suportului de imprimat, etc.
ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html Lama racletei poate avea profile diferite si fiecare profil va avea propriile sale caracteristici. In functie de unghiul din varful lamei se pot deosebi trei categorii de raclete ! H;
ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html Acest tip de lama are cea mai mica stabilitate dimensionala in timpul imprimarii si se recomanda pentru tipar cu cerneluri cu solventi mai putin agresivi si care necesita o presiune mica
ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html Acest tip de lama are stabilitate dimensionala buna, este rezistenta la solventi agresivi si este solutia cea mai buna pentru o imprimare de strat subtire de cerneala.
ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html Acest tip de lama are stabilitate dimensionala foarte buna, este rezistenta la solventi agresivi si este solutia cea mai buna pentru o imprimare de strat gros de cerneala. H<
/arametrii optimi de functionare a racletei sunt prezentati in figura de mai jos.
ursa ! http!PPQQQ.flexoplus.ruParchiveP0BP
#.). EFECTE IN SERIGRAFIE
atorita impactului pe care il au, efectele speciale si finisajele obtinute prin imprimare se inregistreaza o crestere a cererilor pentru aceste aplicatii. erigrafia este potrivita pentru a crea efecte speciale. In continuare vom sublinia aceste posibilitati exceptionale si va vom prezenta cernelurile necesare pentru efectele speciale. u exista un standard de efecte, exista o multitudine de posibilitati. /entru a intelege mai bine le vom imparti in H grupe! V efecte optice" V efecte tactile" V efecte olfactive. E,e$"e 'p"!$e
?oate efectele optice neobisnuite se obtin prin culori fluorescente, pigmenti de interferenta 4schimbarea nuantei in functie de lumina si substrat5, bronzuri, particule de glitter si cerneluri fosforescente.&ernelurile fluorescente exista pe piata de mult timp, ele ofera noi si interesante aplicatii, chiar si pentru reclame de calitate foarte buna. Acestea sunt foarte luminoase si intensiv colorate.&u cat radiatia %$ este mai mare, cu atat efectul este mai intens. /igmentul fluorescent transforma radiatia %$ invizibila in energie luminoasa vizibila. aca lumina %$ este foarte puternica cernelurile fluorescente par sa explodeze. &ulorile cu pigmenti! auriu, argintiu si aramiu sunt folosite de mult timp. In ultimii ani acest domeniu s+a dezvoltat aducand pe piata ca o noutate cernelurile cu efecte optice, cea mai recenta fiind cea cu efect de oglinda. e imprima pe materiale plastice transparente si sticla, pe interior./entru a observa efectul oglinda imprimarea trebuie privita din exterior. /entru aplicatiile obtinute sunt recomandati pigmentii 7, A7 si G cu diferite grade de stralucire. Interferenta culorilor produce un efect de schimbare a nuantelor. Acest efect este datorat pigmentilor care ofera un efect optic sub influenta luminii. * caracteristica a acestor tipuri de pigmenti este schimbarea de culoare care depinde de substratul imprimat. in acesti pigmenti pot rezulta nuante speciale in functie de culoarea substratului alb, rosu, albastru, verde sau negru. * mai buna clasificare! pigment cu effect de sidef, bronz, interferenta. chimbarea culorii pigmentilor depinde de unghiul luminii. HB
/igmenti foarte speciali sunt noii pigmenti erD, care depasesc efectele culorilor uzuale de interferenta Iriodin. %n alt efect special se obtine folosind cerneluri fosforescente. Acestea au o concentratie mare de pigmenti speciali amestecati cu binder. Acesti pigmenti pot retine energia luminoasa. &ernelurile fosforescente sunt imprimate cu site de #0 + B0 firePcm. &aracteristica speciala a acestor cerneluri este ca stralucesc in intuneric. Astfel de cerneluri sunt in special folosite pentru aplicatii de siguranta precum simbolurile pentru iesire de urgenta, pentru aplicatii grafice ca butoane, indicatori si ilustrate cu efect stralucitor pentru camerele copiilor. %n alt efect optic este asa+numita Mdisparitie ca urmare a umezelii.&unoscut de foarte multi ani acest efect revine in actualitate periodic. /arti dintr+o imprimare pe un poster sunt acoperite cu alb semi+opac. atorita luminii puternic dispersate de acesti pigmenti, este foarte greu sa observi sub motivul imprimat stratul de culoare .aca stratul este udat cu apa, efectul de dispersie al luminii este eliminat si imaginea acoperita devine clara. E,e$"e "a$"!e
&and vrei sa obtii efecte tactile 4efecte legate de simtul pipaitului5 cea mai buna tehnologie este imprimarea. in antichitate simtul atingerii a fost considerat cel mai important simt. +a constatat ca produsele cu efecte tactile placute sunt mai bine acceptate decat celelalte. In industria textila, chiar si in cea alimentara exista laboratoare unde se obtin efecte tactile pentru numeroase produse. loganul este! Megetele decid cumpararea. Inainte de a vorbi despre efectele tactile, sa vedem cum sunt perceputi stimulii tactili. unt cuprinse toate lucrurile pe care le putem simti cu pielea noastra. &u ajutorul unor numerosi receptori din piele putem simti! presiunea, vibratia, temperatura si durerea. Acesti receptori sunt inegal distribuiti pe intregul corp, pe spate punctele individuale sunt foarte departe WB0mm" mana are aproximativ 1< 000 de receptori iar receptorii degetelor sunt la o distanta de 1+
foarte repede cu raze %$. u exista cerneluri pe baza de solventi care sa se usuce atat de repede. &u toate acestea si cernelurile pe baza de solvent pot fi folosite pentru suprafete speciale cum ar fi! sticla, metal sau duroplastice, pentru decorarea cabinelor de dus, a unor logo+uri din metal folosite in industria auto sau imprimarea pe parti de mobilier, imprimarea se face cu cerneluri in doi componenti. E,e$"e ',a$"!5e
imtul olfactiv uman poate diferentia pana la <000 de mirosuri diferite.irosurile pot fi percepute 4de fiecare persoana diferit5 ca placut, stimulator, linistitor etc. (fectele olfactive obtinute prin imprimare sunt aplicate si in scopuri publicitare cum ar fi de exemplu paginile parfumate din reviste./entru a castiga increderea cumparatorului, mirosurile sunt foarte importante. Astfel, mirosurile neplacute sunt foarte des acoperite de mirosuri placute mai puternice. %leiurile parfumate pot fi amestecate in cernelurile serigrafice. (xista o mare varietate de produse. *rice este posibil! condimente, plante, vegetale, lemn, chiar si mirosurile din preajma &raciunuluiX *ricum, alegerea si cantitatea esentei pentru obtinerea acestor efecte sunt foarte dificile, de aceea trebuie tinut cont de cererile clientului. ursa !http!PPQQQ.proraster.roPdetalii.phpYid8H0H
HC
(. TRASATURI COMUNE SI DEOSEBIRI INTRE FLEXOGRAFIE SI SERIGRAFIE
In industria poligrafica flexografia si serigrafia se completeaza, iar uneori chiar se substituie. intre toate procedeele de imprimare, serigrafia si flexografia au forme de imprimare flexibile. &hiar si sita de otel poate fi asimilata cu o forma flexibila dar de stabilitate dimensionala mult mai mare decat forma de poliester sau poliamida. In cele ce urmeaza se prezinta asemanarile si deosebirile dintre cele doua procedee. FLEXOGRAFIE
SERIGRAFIE
1. &ele mai utilizate forme flexografice sunt 1. &el mai folosit material pentru tesatura sitei cele cu baza de poliester este firul de poliester #. 'ormele de imprimare flexografice #. itele serigrafice trebuie sa fie rezistente la trebuie sa fie rezistente la umflare prin umflare prin imbibare si sa fie chimic imbibare si sa fie chimic compatibile cu compatibile cu cerneala tipografica folosita cerneala tipografica folosita indiferent daca indiferent daca este cerneala obisnuita sau cu este cerneala obisnuita sau cu uscare cu %$.
uscare cu %$. itele trebuie sa fie rezistente la
agentii de spalare H. 'ixarea manuala a placii flexografice H. Intinderea tesaturii sitei pe dispozitivele de depinde de indemanarea operatorului. * tensionare depinde de calificarea operatorului. tensionare de intindere prea mare duce la e poate verifica tensionarea cu ajutorul unui deformarea imaginii si la defecte de dispozitiv electronic special suprapunere a culorilor. <. 'ormele de poliester sunt de diferite <. La sitele de tip , ochiurile sitei sunt mari si grosimi in functie de caracteristicele formei acoperirea suportului de imprimat se va face de imprimare si a suportului de imprimat. a6 /lacile
cu un &"ra" &%/"!re de cerneala. ?iparul va
subtiri au o duritate mai mare si avea un contur precis.
sunt folosite pentru realizarea formelor cu /rin marirea numarului de fire pe cm se raster fin.
obtine o tesatura fina 4cu acela:i raport intre
Grosimea stratului de cerneala este dat de diametrul firului si dimensiunea ochiului sitei5 volumul si suprafata celulelor cilindrului care se poate folosi la imprimari de calitate anilox.
superioara cu atat mai mult cu cat tensiunea de intindere rezista la tiraj mare iar presiunea de apasare a racletei este destul de mica pentru a nu forta trecerea unei cantitati mari de cerneala care ar deforma elementele fine
H
ursa ! QQQ.harperimage.com In figura de mai sus se observa ca un strat gros de cerneala poate produce latirea ursa ! QQQ.sefar.com punctului de raster iar un &"ra" &%/"!re de cerneala pastreaza marimea punctului de b5 itele cu grosime medie a firului asigura un raster.
echilibru intre grosimea firelor si ochiurile
b5 placile cu grosime medie si de duritate sitei. e folosesc pentru toate tipurile de medie sunt folosite pentru lucrari curente
imagini
c5 placile cu grosimi mari si duritate mai c5 mica sunt folosite la imprimarea pe suprafete rugoase de carton ondulat si permit cresterea presiunii de imprimare. In
ursa !QQQ.thegrendel.co
plus pe suprafetele care tiparesc fonte de m culoare se aplica o operatie de granulare grosimea firelor permite tensionarea pentru un care asigura incarcarea uniforma a cernelii tiraj mare dar reduce mult ochiurile tesaturii si pe placa. Granularea este produsa la placile trecerea cernelii pana la support devine pentru &t/ si consta in formarea de cavitati dificila asemanatoare celor de la cilindrul anilox e stie ca un material flexibil se deformeaza ita se afla la o anumita distanta de support. usor atunci cand este aplicat pe o suprafata Apasarea racletei pe sita in timpul imprimarii curba poate deforma imaginea /laca pentru &t/ are in structura un strat In timpul expunerii, sitele de culoare alba negru de formare a imaginii prin actiunea provoaca refractia luminii %$ si transmiterea laserului. &uloarea neagra are capacitatea de ei de+a lungul fibrelor ceea ce duce la a absorbi lumina
distorsionarea elementelor fine si a rasterului.
;0
ursa ! QQQ.thegrendel.com itele colorate in galben reduc foarte mult fenomenul de refractie astfel incat in mod practic acesta este neglijabil.
Acest lucru determina formarea punctelor de raster la dimensiune reala deoarece nu exista fenomene de refractie a luminii. ursa ! QQQ.sefar.com Lumina %$ trece prin sita perpendicular pastrand marimea detaliilor fine si a rasterului. (mulsia nu este sensibila la radiatiile galbene ursa de lumina la pregatirea formei este ursa de lumina la pregatirea formei este lampa %$ lampa %$ In cazul suprafetelor care reprezinta imagini in semitonuri, forma de imprimare este obtinuta prin puncte de raster. -asterul este un dispozitiv cu ajutorul caruia imaginea fotografica continua in semitonuri este redata prin puncte mici de fonta plina numite si puncte de raster
-asterul folosit poate fi A, ', sau combinat in functie de elementele care se cer a fi reproduse. ?ipul de raster ales pentru imprimarea flexografica si imprimarea serigrafica poate fi !
;1
emitonurile pot fi reproduse in functie de structura rasterului. La rasterul A deosebim doua caracteristici principale ! liniatura si gradul de acoperire
$ceeasi liniatura dar grad de acoperire diferit diferita
$celasi grad de acoperire dar liniatura
La rasterul ' vom avea o singura variabila si anume, gradul de acoperire!
;#
* alta caracteristica ce se manifesta in timpul imprimarii este densitatea optica in functie de grosimea stratului de cerneala. &u cat cantitatea de cerneala este mai mare cu atat densitatea optica este mai mare. Acest parametru scoate in evidenta imprimarea necorespunzatoare a fontelor de culoare.
asuratorile efectuate au dus la concluzia ca fiecare procedeu de imprimare are ca rezultat o anumita cantitate de cerneala depusa pe suportul de imprimare.
Grosimea stratului de cerneala in %m in functie de procedeul de imprimare
/entru a obtine un rezultat foarte bun al imprimarii prin flexografie sau serigrafie trebuie corelate mai multe elemente si anume ! conturul si tipul rasterului formei de imprimare cu liniatura sitei sau a cilindrului anilox. Amandoua procedeele au aproximativ acelasi factor de multiplicare si aceeasi justificare. In ambele procedee folosirea numai a celor patru culori de policromie nu este suficienta. In conditiile utilizarii a cel putin sase culori este imposibil de evitat moarajul numai din unghiuri
;H
de rotatie a rasterului analog. In plus exista pericolul aparitiei moarajului din liniatura cilindrului anilox respectiv a tesaturii sitei serigrafice. -asterul stocastic este de preferat deoarece zonele luminoase sunt redate clar. Atat la serigrafie cat si la flexografie rasterul stochastic nu rezolva problema lairii punctului de raster in umbre. 'enomenul chiar se amplifica. ituatia se poate rezolva cu procedee digitale de obtinere a formei de imprimare astfel incat punctele de raster sa fie mult mai fine si precise. Atat in flexografie cat si in serigrafie, rasterul stocastic rezolva problema dimensiunii punctului de raster si pe de alta parte se rezolva problema moarajului.
Exemple de moara& in cazul folosirii rasterului analog
ursa ! QQQ.flexoplus.ruParchiveP1BPrastr1.html
;;
/entru lucrarile in semitonuri se aleg rastere de /entru lucrarile in semitonuri se aleg rastere cel putin < ori mai mare decat liniatura sitei. de cel putin H+; ori mai mare decat liniatura /ractic un punct de raster nu are voie sa se sitei. /ractic un punct de raster nu are voie N inece O in celulele cilindrului anilox ci sa sa se N inece O in ochiurile sitei ci sa cuprinda cel putin trei ochiuri.
cuprinda cel putin trei ochiuri.
ursa! QQQ.harperimage.com
In exemplul de mai jos se observa ca unele puncte de rasterfoarte mici se N ineaca O in celulele anilox. /reiau cerneala si pe peretii verticali ai rasterului si prosuc fenomenul de inecare a tiparului
sursa! QQQ.sefar+screens.com In exemplul de mai jos se prezinta situatia in care rasterul nu este corelat cu liniatura sitei
;<
ursa ! QQQ.sefar+screens.com
In situatia corecta se observa ca punctele de raster acopera mai multe fire si ochiuri
acoperire
acoperire 10R
acoperire
acoperire 0R
ursa! QQQ.harperimage.com
ursa ! QQQ.sefar+screens.com
;B
In tabelele de mai jos se prezinta corelatia dintre rasterul placii si liniatura cilindrului anilox in sistemul de masurare imperial si metric.
ursa! QQQ.harperimage.com In mod asemanator se prezinta situatia la serigrafie unde trebuie corelata liniatura sitei cu rasterul imaginii
ursa ! QQQ.flexoplus.ru
;>
&a o concluzie finala, putem enumera avantajele si dezavantajele celor doua procedee si domeniile complementare de utilizare.
AVANTAE FLEXOGRAFIA
SERIGRAFIA
1. iversitate mare de suporturi de 1. iversitate mare de suporturi de imprimare imprimare #. /osibilitatea imprimarii pe materiale #. Grosimea stratului de cerneala face ca foarte
imprimatul sa reziste la actiunea factorilor
groase externi. H. -entabilitate relativa pe un diapazon mare de tiraje ;. flexibilitatea configuratiei formelor de H. la tiraje mici imprimarea se poate face imprimare
pe
diverse
marimi
ale manual fara cheltuieli pe utilaje scumpe
suprafetelor suporturilor <. utilizarea cernelurilor ecologice, pe baza ;. pentru debutul unei firme este suficienta de apa suma de H00Z. B. de la anumite tiraje in sus costurile sunt foarte mici >. posibilitatea imprimarii cu cerneluri metalizate C. posibilitatea
atasarii grupurilor
de
laminare, stantare la masina flexografica
DEAVANTAE
;C
FLEXOGRAFIA
SERIGRAFIA
1. pregatirea formei necesita mult timp de 1. pregatirea formei necesita mult timp de executie si este costisitoare. #. valori mari de latire a punctelor de raster
executie si este costisitoare. #. tirajele mai mici de 100+<00 exemplare
sunt nerentabile H. dificultatea reproducerii tonurilor foarte H. rezistenta scazuta la tiraj a sitei si a luminoase si foarte intunecate" dificultatea racletei" distorsionarea imaginii in cazul unei reproducerii tonurilor de tranzitie de la o tensionari defectuoase" operatie de uscare nuanta la alta repetata ;. este imposibila imprimarea caracterelor cu ;. rezolutie mica a rasterului datorat texturii ornamente fine <. tirajele mici sunt nerentabile.
sitei. <. determinarea compatibilitatii cernelii cu
suportul se face experimental B. calitatea imprimarii se schimba de la o B. cernelurile contin solventi organici masina le alta si trebuie adaptat designul ori de cate ori se tipareste pe alta masina >. forma de poliester este lucioasa. /entru B. &uloarea albă :i luciul esăturii dau imprimarea fontelor mari suprafata placii fenomenul de refracie :i au ca efect trebuie prelucrata suplimentar prin formarea deformarea punctului de raster. de cavitati asemanatoare liniaturii cilindrului anilox.
. CONCLUIE
&unoscand particularitatile tehnice si tehnologice ale celor doua procedee de imprimare si analizand costurile de productie pentru diverse tiraje, putem determina segmentele de piata pe care le poate ocupa fiecare flux tehnologic.
;
Astfel, pentru tiraje de la 100 la <00 de exemplare este rentabil procedeul serigrafic deoarece odata cu cresterea tirajului scade mult pretul unitar. /entru tiraje mai mari de <00 de exemplare, este de preferat flexografia, deoarece raportul dintre calitate si pret este in avantajul acestui procedeu. 'irmele producatoare de utilaje poligrafice au conceput masini de imprimare la care, fie se pot face usor modificari si astfel se poate trece de la un procedeu la altul, fie masina de imprimare dispune de grupuri suplimentare dintr+un alt tip de procedeu de imprimare.
'lexo &assette
creen &assette
ursa ! QQQ.printecsstems.fi asinile hibride sau combinate de tip 'L()*+&(( au avantajul incontestabil al executarii produsului la o singura trecere prin masina de tipar deoarece in afara imprimarii textului si imaginii se poate realiza si lacuire rezistenta prin grupul serigrafic, imprimare cu bronz , stantare cu stanta rotativa, etc. /entru imprimatele de format mare de tip afis, serigrafia asigura o lacuire rezistenta la intemperii fata de lacuirea fina realizata prin procedeu flexografic. &alitatile demonstrate ale fiecarui procedeu asigura segmentul de piata atat separat cat si in cooperare.
B!/!'gra,!e 7an*/''8 ', Pr!n" Me*!a7e+%" :!pp;an Spr!nger 2001 ;""p<==en.>!8!pe*!a.'rg=>!8!=Fe-'grap;? >>>.!"ra$'.r%=ne>&"e-".a&p@?ear200( >>>.pa"e&.,!n"grp.$'+
<0
