FISA DE LECTURA
ION LIVIU REBREANU
1
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, judeţul Argeş) a fost un romancier, dramaturg şi academician român.
1 .TABEL CRONOLOGIC – Date despre autor 1885, 27 noiembrie 1891-1891 1895-1899 1900-1903 1903-1908 1908-1909 1910 1911-1919 1920 1922-1944
1944, 1 septembrie
Marele nostru romancier vede lumina soarelui în satul Târlisiua, jud. Bistrita-Nasaud, fiind primul din cei 13 copii ai învatatorului Vasile Rebreanu si ai Ludovicai din Beclean, ambii provenind din familii de "graniceri" (tarani liberi) de pe Valea Somesului. Scoala primara în comuna Maieru. Gimnaziul la Nasaud si Bistrita. Scoala superioara militara din Sopron. Academia militara la Budapesta, dupa care e ofiter la Gyula, de unde demisioneaza. Functionar la Magura Ilvei, Vararea. Acum debuteaza literar în revista Luceafarul din Sibiu. Trece muntii îi se stabileste la Bucuresti. La cererea guvernului ungar e încarcerat la Vacaresti si extradat; apoi închis la Gyula pâna în august, revenind la Bucuresti. Secretar literar la Teatrul National Craiova, unde se casatoreste cu actrita Fanny Radulescu. Debuteaza editorial cu volumul de nuvele Framântari (1912), urmat de alte carti: Golanii (1916), Marturisire (1916), Rafuiala (1919). Romanul Ion îi aduce consacrarea si premiul Academiei Române. Faima sa creste prin publicarea romanului Padurea spânzuratilor, care reia motivul din nuvela Catastrofa. E inspirat din drama reala a fratelui sau Emil, sublocotenent în armata habsburgica, spânzurat pentru ca încercase sa treaca, în razboi, de partea românilor. Urmeaza romanele: Adam si Eva, (1925), Ciuleandra (1927), Craisorul (1929), Rascoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938), Amândoi (1940). Piesele de teatru Cadrilul, Plicul si Apostolii se afla sub nivelul artistic al romanelor. Se stinge la Valea Mare, Arges.
2.Opere literare Nuvele
Romane poliţiste
Catastrofa (1921)
Norocul (1921)
Cuibul visurilor (1927)
Cântecul lebedei (1927)
Cadrilul (1919)
Iţic Ştrul, dezertor (1932)
Plicul (1923)
Golanii
Apostolii (1926)
Romane sociale
Amândoi (1940)
Teatru
Note de călătorie 2
Ion (1920)
Crăişorul (1929)
Răscoala (1932)
Gorila (1938)
Romane psihologice
Pădurea spânzuraţilor (1922)
Adam şi Eva (1925)
Ciuleandra (1927)
Jar (1934)
Métropoles, 1931, editee par Paralela 45 et Editions Autres Temps, traduction et preface de Jean-Louis Courriol, 2001. Versiunea în limba română a rămas inedită.
Jurnal intim Liviu Rebreanu, Jurnal I, text ales şi stabilit de Puia Florica Rebreanu, note şi comentarii de Nicolae Gheran, Bucureşti, Minerva, 1984
Liviu Rebreanu, Jurnal II, text ales şi stabilit de Puia Florica Rebreanu, note şi comentarii de Nicolae Gheran, Bucureşti, Minerva, 1984
3.Aparitia romanului “Ion” Pe 14 august 1917, autorul termină prima versiune a romanului Ion. În noiembrie 1919 începe să transcrie romanul Ion. Pe data 20 noiembrie1920, – Apare romanul Ion, prima capodoperă din monumentala creaţie rebreniană (în timpul vieţii scriitorului, va fi retipărit în 1921, 1923,1925, 1927, 1930, 1939, 1941, 1943). Romanul poartă subtitlul Blestemul pământului, blestemul iubirii. Academia Română îi acordă pentru romanul Ion prestigiosul Premiul Năsturel-Herescu.
4.Subiectul romanului Romanul Ion ne introduce în viata dinainte de razboi a taranilor si intelectualilor ardeleni. Actiunea se petrece în satul Pripas si-n oraselul Amaradia. Ion al Glanetasului, fiu harnic al unor parinti saraci, are patima pamântului. Pune ochii pe Ana, fata bogatasului Vasile Baciu. Dar înstaritul nu vrea sa-l accepte pe Ion ca ginere. Atunci Ion o necinsteste pe Ana, ca sa-l oblige pe Baciu sa i-o dea cu tot cu avere. Scopul este atins, mai ales ca Ana îl iubeste cu adevarat. Ion, stapân al pamânturilor, e acum satisfacut. Saruta pamântul câstigat, dar o si maltrateaza pe Ana, de-acum sotie. Deodata, eroul îmbogatit e stapânit de gasul iubirii pentru frumoasa Florica, simpatie veche, care acum era maritata. Florica raspunde pasiunii nebune a lui Ion. Ana întelege realitatea cruda. Batuta de barbat si de tata, se spânzura. Moare si copilul lor. Cearta dintre Ion si tata socru reîncepe. Pâna la urma, Ion nu-si înfrâneaza pasiunea dementiala pentru Florica, iar într-o noapte e surprins de barbatul acesteia si ucis.
5. Semnificatia titlului "Ion" desemneaza destinul individual al taranului roman in lupta pentru dobandirea pamantului. Autorul insusi marturiseste ca "desi anodin (banal), titlul mi s-a parut semnificativ". Titlurile de capitol. Primul capitol se numeste ,,Inceputul”, iar ultimul - ,,Sfarsitul”. Acest lucru contribuie la impresia de sfericitate a operei. 3
Titlurile celor doua parti, ,,Glasul pamantului” si ,,Glasul iubirii”. Fiecare dintre acestea prezinta o dominanta sufleteasca a personajului principal care este mai puternica decat el insusi. In scurta existenta a lui Ion, cele doua ,,glasuri” se impletesc, cel dintai fiind insa mereu prezent. Aparenta lui tacere din ultima parte a romanului se regaseste in scena mortii personajului cand „ii paru rau ca toate au fost degeaba si ca pamanturile lui au sa ramaie ale nimanui”.
6.Tema /structura romanului - anul aparitiei: 1920; "proportii epopeice"; - curent literar - realismul (de tip Balzac - Flaubert - MaupassanT); - geneza: excelenta cunoastere a tuturor straturilor si grupurilor sociale, a figurilor tipice, dar si a "cazurilor" (patologia fizica si psihica); un "nucleu" - nuvela "Rafuiala", in care o tanara alege un flacau "cu stare" pentru casatorie, dar cu o iubire tainuita pentru un altul, care va fi ucis de sotul invrajbit de gelozie; - gen - epic; - specia - roman; - temele: - setea de pamant; iubirea pasiune (Ion - Florica - GeorgE), dar si iubirea juvenila a tinerelor fete din familia invatatorului Herdelea (Laura, GhighI); - satul romanesc din Transilvania (prezentat monografic: - social; - economic; -politic; - religios; - etnografic datini strabune; - etnic; - nationaL) O monografie a satului ardelean, din care desprindem: hora, sfintirea unei biserici s.a.; - problema nationala in Ardeal - sentimentul asupririi nationale (momente de supunere/ momente de revolta); - tema timeretului intelectual si artist (prin tanarul Titu Herdelea, cu preocupari de scriitoR)/ prototip al scriitorului; - structura - e vorba de doua planuri ce se intrepatrund - unul al realului, in care principala chestiune este aceea a PA‚MANTULUI; - al doilea - al vietii interioare, scrutata pana in adancurile abisale (instincte, complexe, amintiri refulate in subconstient, atavismE). Cele doua planuri se aproprie ori se indeparteaza, succesiv; - compozitia - 2 capitole (doua partI): I "Glasul pamantului"; II "Glasul Iubirii"; - un motiv literar principal: PA‚MANTUL - "Glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului, ca o chemare"; "pamantul parea ca respira si traieste"; "Suspina (IoN) prelung, umilit si infricosat in fata uriasului: Cat pamant, Doamne!"; "Toata fiinta lui arde de dorul de a avea pamant"; - figuri de stil: 1) personificarea (pamantul este personificat: "respira", "traieste", are "glas"); 2) metafora ("uriasul" - adjectiv substantivizaT); 3) exclamatia retorica; 4) epitetul ("prelung", "umilinta"); - personaje din toate categoriile sociale, de varsta, de caracter: sateni si satence de toate varstele si din toate straturile sociale, preoti, invatatori, jandarmi, notarul, medicul, primarul, studenti, avocati etc.
7. Rezumat pe capitole Volumul I-Glasul pământului I.Începutul 1.Aflăm cum este aranjat satul, mai precis casele. Ni se prezintă casa domnului Herdelea, învăţătorul satului, cea a lui Alexandru Pop Glanetaşu, a lui Macedon Cercetaşu, a primarului Florea Iancu. Este prezentată şi cârciuma lui Avrum. 2.Este duminică şi este horă la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, o femeie ce a prăpădit agoniseala soţului ei. Cei trei lăutari: Briceag, Holbea şi Găvan cântau de zor. Băieţii şi fetele dansează, în timp ce mamele şi babele stau şi privesc. Mai departe sunt bărbaţii, cum ar fi bătrânii fruntaşi. Ştefan Hotnog “un cheabur cu burta 4
umflată”, Trifon Tătaru, Alexandru Glanetaşu, un fost învăţător, Simion Butunaru, Macedon Cercetaşu, Simion Lungu, Toader Burlacu, straja Cozma Ciocănaş, Ştefan Ilina. Apare şi Savista, oloaga satului, vară cu Florica, cea mai frumoasă fată din sat şi neam cu nevasta lui Trifon Tătaru la care şi lucra, având grijă de copii. 3.Ion, fiul Glanetaşului, dansează cu Ana lui Vasile Baciu. Jocul se termină. Tinerii se despart, Ion îi spune Anei să vină în locul ştiut numai de ei. Mama lui Ion este Zenobia, mama Floricăi este văduva lui Oprea. 4.Ion şi Ana se întâlnesc în spatele cârciumii lui Avrum. Ion îi oferă rachiu, Ana îi spune că tatăl ei o vrea măritată cu George a Tomii. Ion o iubea pe Florica foarte mult, dar era săracă, şi Ana era bogată, avea “locuri şi case şi vite multe”. Îi vede Ilie Onu, frate de cruce a lui George a Tomii, care îl ura pe Ion. 5.Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului Herdelea de 23 de ani, vin la petrecerea oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun prieten al său, la care Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc. 6.Soseşte Baciu Vasile beat criţă şi întreabă de Ana. George îi spune unde este şi Vasile vrea să-l lovească pe Ion, în numeşte “sărăntoc”. Ion se abţine, dar furia lui nu mai era de stăpânit. Totuşi cu ultimele puteri se stăpâneşte. Ana fuge acasă plângând iar Baciu este ţinut de oameni. Băieţii pleacă la cârciumă. 7.Aici apare şi Titu(la cârciumă), care din curiozitate vrea să vadă ce se va întâmpla. Ion i se plânge şi îi spune că se va răzbuna pe George. 8.Ion se ia la bătaie cu George pe care îl lasă inconştient şi se simte uşurat. A făcut ce a trebuit. 9.Ana îl vede pe Ion şi e bucuroasă că nu a păţit nimic. Titu întreabă ce s-a întâmplat, iar Ion îi spune că “s-a răcorit oleacă”. II.Zvârcolirea 1.Ion este sculat de mama lui să meargă la cosit. 2.Aflăm că Zenobia a fost bogată, dar s-a căsătorit cu un băiat sărac, căruia îi ziceau Glanetaşu, “că ştia să zică din trişcă”, ca dintr-un clarinet. Ea era muncitoare spre deosebire de el, din cauza căruia au pierdut mult pământ. Ion semăna cu mama lui, era harnic şi deştept. Era favoritul domnului Herdelea la şcoală şi din rugămintea acestuia a fost la liceu la Armandia. Ion iubea pământul, se simţea legat de el şi unica lui dorinţă era să aibă cât mai mult pământ pe care să-l lucreze. Ana îl vede şi vorbesc că Ion e la coasă. Ea merge la tatăl ei cu prânzul. Ion îşi spunea în gând că Ana este “urâţică şi slătuţă”. Florica vine şi ea, apoi apare Zenobia, care o surprinde săruntându-l pe Ion. 3.Vasile Baciu, în tinereţe a fost exact ca Ion, un băiat sărac, dar care s-a căsătorit cu o fată bogată. Mama Anei a murit la naşterea ultimului copil (care era ea), şi de aceea Baciu o ura pe Ana, dar era singurul copil care îi trăia. El ar fi vrut să aibe băiat, ca averea să rămână în familie. Se tot gândea cum să păstreze averea până ce va muri şi să nu i-o dea Anei când se va mărita. Ana îi vede pe Ion şi Florica îmbrăţişaţi. 4.Este prezentat Titu. Era mândria familiei Herdelea. A făcut şi liceul, dar nu a dat bacalaureatul. De aceea nu a putut să o ia pe urmele tatălui său. Surorile lui, Ghighiţa şi Laura, au hotărât să-l facă notar, dar nu era vocaţia lui. A început şă citească şi să scrie şi i-a fost publicată o peozie în revista “Familia”., de atunci lumea îl ştia ca poet. Titu se pregătea să plece la Armandia sau Jidoviţa. Era îndrăgostit de Lucreţia Dragu, fiica unui profesor de matematică, Valentin Dragu, dar îi făcea ochi dulci şi nevestei învăţătorului lang din Jidoviţa. Toma Bulbuc a răspândit în tot satul despre bătaia ce a avut loc la cârciumă şi l-a pus pe Belciug să-i promită că-l va certa pe Ion. Titu merge la Jidoviţa, dar nu o întâlneşte pe Rozica Lang, soţia învăţătorului. 5.Este prezentată familia Herdelea. Toată lumea care trecea pe lângă casa lor se oprea, îi saluta şi mai discutau. Maria cu fiicele Laura şi Ghighi cântau. Apare Toma cu fiul şi le arată ce i-a făcut Ion lui George, dar îl alungă Zenobia, care avea casa lângă familia Herdelea. Belciug şi Vasile au vorbit urât de Ion, chiar când a trecut pe lângă el i-a spus vreo două să-l ţină minte. Familia Herdelea era alături de Ion, iar Belciug împotriva lui, a început un conflict între preot şi învăţător. 6.Herdelea şi-a dat seama că nu e bine să fie certat cu popa din Pripas, deoarece mai avea nevoie de el la câte ceva, iar femeile nu erau de acord. Titu vine acasă şi îi îmbună pe toţi. Ion spune că trebuie să o ia pe Ana de nevastă, râvnind la pământurile pe care aceasta le deţinea. 5
III.Iubirea 1.George s-a împăcat cu Ion, dar cu toate că tata lui George l-a rugat pe preot să-l ierte, acesta l-a făcut de ruşine prin tot satul, mai ales în biserică când a ţinut o predică. Ion s-a îmbătat şi nu s-a mai ţinut după Ana mult timp. Se gândea să o ia pe Florica, dar se enerva când auzea că George îi dădea târcoale Anei. El nu vroia să piardă averea Anei. Ion mergea la Florica şi tot îi spune că se va căsători cu ea. 2.Aflăm de casa lui Herdelea că era construită pe un teren al bisericii, dat însuşi de Belciug. Cum treburile mergeau între ei destul de rău, învăşătorului îi era frică de “Pămătuful”(porecla popii) să nu-i vină ideea să-i dea afară. Laura(19) era peţită de doi băieţi: George Pintea-student la teologie şi Aurel Ungureanu- student la medicină. Ea îl iubea pe Aurel, dar părinţii îl simpatizau pe Pintea, deoarece scria răvaşe de iubire impresionante. A 8-a scirsoare a lui Pintea era o cerere în căsătorie. Părinţii erau hotărâţi să o dea, mai ales că Pintea o lua fără zestre, dar Laura nu dorea nici în ruptul capului. Se certau în fiecare zi şi Titu era pe post de împăciuitor. 3.A venit toamna. Ion a muncit toată vara, dar nu a strâns mare lucru, iar când o vedea pe Florica parcă uita totul. Totuşi, când văzuse ce sărac este a hotărât să umble din nou după Ana. 4.La casa fam. Herdelea a avut loc o sindrofie, fetele de familie bună se adunau aici. Elvira, fiica doctorului Filipoiu din Armandia întreabă de Titu, fiind îndrăgostită de acesta. Laura îl aşteaptă pe Aurel care soseşte cam târziu şi le spune despre balul care s-a amânat în luna noiembrie( trebuia să fie în octombrie). Apoi Laura şi Ghighi le conduc pe fete, dar Aurel nu dă nici un semn că ar lua-o pe Laura de nevastă. 5.Titu o întâlneşte pe Roza Lang şi îi mărturiseşte dragostea pe care o poartă pentru ea. 6.Titu se întâlneşte cu Ion şi îi spune că Simion Lungu l-a dat în judecată că l-a bătut pe şi popa îi ţinea partea. Ion a vrut să fure câteva loturi de pământ şi a tras cu brazda peste o parte din pământul lui Simion, care la început a fost a lui şi acum este a lui Simion. Ion îi spune că ar vrea să o ia pe Ana de soţie să scape de sărăcie. 7.Laura plânge şi este decisă să se mărite cu George Pintea, aşa că tatăl ei îi scrie băiatului. IV.Noaptea 1.George tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea, deoarece Ana nici nu-l băga în seamă. Vorbea toată ziua cu Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion a venit să o vadă pe Ana şi ea s-a bucurat foarte mult. 2.Ion primeşte o citaţie să meargă la judecată. Se împacă cu Simion Lungu, dar intervine iarăşi popa care-l învrăjbeşte pe judecător împotriva lui Ion, şi-l determină să-l trimită în temniţă pentru bătăile şi scandalurile provocate. 3.Soseşte telegrama lui Pintea în care anunţă că soseşte în Pripas sâmbăta. Vine Ion cu familia să ceară sfatul lui Herdelea cu privire la judecată. Acesta i-a spus că va face o plângere la ministerul justiţiei şi să-l scape pe Ion de la ispăşirea pedepsei. 4.Soseşte Pintea în Pripas şi toată familia Herdelea îl acoperă cu atenţii. A doua zi va fi bal şi el se oferă să conducă fetele . 5.Titu cere trăsura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fără ca acesta ştie. Tinerii ajung la bal, dansează, Titu se şine după Lucreţia, care nu-l bagă în seamă. Ion priveşte la acest bal, dar inima lui fuge acasă la dragostea pentru pământ şi muncă, care este mai mare decât orice. 6.Ion este apărat de toţi sătenii, Herdelea face plângere la minister. 7.Herdelea petrece cu prietenii lui într-o cârciumă. 8.Titu petrece toată noapte cu Roza Lang. 9.Ion vine la Ana în fiecare zi şi noapte până reuşeşte ce şi-a propus- se culcă cu ea, iar George află acest lucru. V.Ruşinea 1.Familia Herdelea a tăiat doi porci, fiind ajutaţi de familia Glanetaşu. Ion îi povesteşte lui Titu tot ce a făcut. 2.Are loc logodna lui George Pintea cu Laura Herdelea. Familia băiatului este invitată îpreună cu câţiva prieteni. Toţi sunt fericiţi că pe capul Laurei a căzut aşa noroc. 6
3.Tot satul a aflat că Ana a rămas însărcinată, şi Baciu ştia, dar credea că copilul este a lui George. Ion nu se mai întâlnea cu Ana. 4.Un copist, Ghiţă Pop, îi spune că judecătorul a aflat de jalba trimisă de Ion la minister şi s-a jurat să-i bage pe toţi în puşcărie, inclusiv pe cel care a scris jalba. Înfricoşat, Herdelea l-a sfătuit pe Ion să nu zică nimic despre ce a făcut. Între timp învăţătorul găseşte o slujbă pentru Titu în satul Gârgălău, funcţia de subnotar. Acesta nu prea este de acord pentru că trebuia să o lase pe Rozica Lang. Primesc o scrisoare de la Pintea, care le spune că data nunţii este în Dumineca Tomii. 5.Baciu merge la George şi-l ceartă că a lăsat-o aşa pe Ana, dar acesta îi spune adevărul: Ana a rămas însărcinată cu Ion. Baciu, cu o falcă în cer şi cu una în pământ s-a întors acasă şi a bătut-o pe Ana, lăsând-o aproape moartă. Pe Ion nu-l interesează ce a făcut. Vestea se răspândeşte în tot satul. 6.Baciu o bate pe Ana şi o trimite la Ion să vorbească cu el. Acesta este nepăsător şi îi spune Anei că Baciu Vasile trebuia să vină să vorbească cu el şi nu ea. Ana îi zice lui Vasile Baciu aceste lucrurişi acesta o bate în fiecare zi tot mai tare. Ion nu vroia să o ia de nevastă. Pentru Ana, viaţa se transfornă într-un coşmar care nu se mai termina. VI.Nunta 1.Titu se acomodează la Gargalău în casă la notarul Friedman. Începe să urască pe unguri şi să lupte verbal pentru drepturile românilor (în perioada în care se desfăşoară acţiunea romanului, Transilvania era sub ocupaţia austro-ungară, iar satul Pripas şi Gârgălău se aflau în Transilvania). Îşi exprimă dorinţa de a pleca în România. 2.Tot satul ştia că Ion nu o vrea pe Ana. Ion este chemat la judecător şi îi spune acestuia că Herdelea a depus plângerea. Herdelea îi face morală lui Ion în privinţa Anei, dar acesta este obraznic. El ştia foarte bine ce făcea şi nu avea nevoie de sfaturi. Acum toată familia Herdelea îl ocăra, dar parcă lui îi şi păsa. 3.Belciug află că Herdelea a depus plângere în locul lui Ion şi a început să-l duşmănească pe Herdelea, considerându-l unicul vinovat pentru ruşinea lui. Aşa că lumea a început să se uite la el cu mult respect şi blândeţe, a intervenit între Baciu şi Ion pentru a-i împăca. Au vorbit în casa lui Belciug, apoi pe stradă, se certau, nu ajungeau la nici un rezultat, deoarece Ion dorea toată averea Anei, iar Baciu Vasile nu vroia să dea decât o mică parte. Într-un târziu s-au hotărât să o căsătorească pe Ana cu Ion a doua duminică după Paşti, iar averea să fie trecută pe numele amândurora. 4.Titu făcea tot mai multă politică antinaţionalistă şi îl enerva pe Friedman. Titu îi ura pe unguri şi era alături de români. Friedman s-a enervat şi l-a concediat. 5.Herdelea află că are de achitat o datorie, o sumă destul de mare de bani. Nu se prezintă la tribunal şi avocatul îi spune că trebuie să liciteze mobila. Ion vine şi le cere să fie naşi la nunta lui. Herdelea acceptăcu greu, mai ales că l-a trădat în faţa judecătorului. Apare şi Titu acasă. 6.Titu îi vizitează pe soţii Lang, află că Lang a fost suspendat din funcţia de învăţător în Armandia. Îşi dă seama că Roza a fost doar o simplă aventură. 7.Are loc nunta Laurei cu Pintea la Armandia. Sunt invitaţi câţiva oameni de vază, apoi mirii se despart de toţi şi pleacă la parohia lui Pintea. 8.Are loc nunta lui Ion cu Ana, care durează 3 zile. Lui Ion îi pasă doar de pământurile pe care le primea şi de banii pe care i-au strâns. Dansează cu Florica de parcă ea era soţia lui. De Ana nici nu-şi mai aduce aminte. Ea stătea şi îşi dădea seama cât de nedreaptă a fost viaţa cu ea. Doar copilul pe care îl va naşte îi mai ducea speranţe. Volumul II-Glasul Iubirii VII.Vasile 1.Soseşte avocatul Ledvay cu licitaţia. Prezent este şi Belciug rugat de Herdelea. Belciug a cumpărat o masă după care vine a doua zi, dar Maria îl dă afară numindu-l „tâlhar”. 2.După nuntă, Ion îşi face planul cu privire la toate pământurile ce vor intra în posesia lui, dar când a mers la Baciu Vasile, acesta nu a semnat nimic, şi i-a zis să-şi ia 5 loturi de pământ, nimic mai mult. 7
3.Titu devine preocupat tot mai mult de politică, susţinea înflăcărat poporul român. În Armandia se dă o luptă pentru postul de deputat între Bela Beek şi Victor Grofşoru. Titu îi ţinea partea lui Grofşoru, care îi ceru sprijinul tatălui său, Herdelea. 4.Ion era supărat că nu a primit nimic şi a trimis-o pe Ana să vorbească cu tatăl ei, să le dea cele cuvenite. Acesta a bătut-o, şi la întoarcere a mai primit o porţie de la Ion. Căuzută şi necăjită, fusese ajutată de nevasta lui Macedon Cercetaşu. 5.Titu umbla din casă în casă să le vorbească românilor de patriotism şi România. Era din ce în ce mai înflăcărat. Herdelea, primelte citaţia de la judecătorie în legătură cu jalba trimisă de el în numele lui Ion, şi află că ar putea rămâne pe drumuri, acestea fiind consecinţele plângerii. Tot atunci inspectorul Horvat a venit să ceară să voteze pe Beek. Titu s-a certat cu el. dar şi-a păstrat părerea. 6.Ion se plânse învăţătorului. Acesta a încercat să-l împace, dar nu a putut. Mai tare s-a certat şi ca urmare Ana a fost alungată şi de soţ ţi de tată. La casa lui Ion apare Dumitru Moarcă, un bătrân neam cu Zenobia. 7.Ion se duce să ceară sfatul părintelui care îi zise să-şi ia un avocat. Apoi Ion o trimise din casă pe Ana înapoi la Baciu. În acest moment îşi dă seama că este doar un obstacol în calea lui Ion şi vrea să moară. VIII.Copilul 1.Titu se ceartă tot mai mult cu Herdelea în privinţa voturilor. Beek a ieşit învingător cu 5 voturi în plus, exact cele ale lui Herdelea. Beek i-a spus lui Herdelea că-i stă la dispoziţie şi l-a văzut şi judecătorul, crezând că va scăpa la proces. 2.Ion a angajat un avocat, pe Grofşoru, care îi cere să o ducă acasă pe Ana, şi să-i spună toţi martorii care pot confirma că Baciu i-a făgăduit toată averea. La cârciuma lui Avrum s-au întâlnit din nou cei doi, şi Toma încearcă şi el să-i împace. Baciu se îmbună de frica proceselor şi i-a dat pământurile. 3.Familia Herdelea a primit o scrisoare de la Laura în care povesteşte că le merge bine în satul lor(Vireag) doar că oamenii de acolo ştiau numai ungureşte şi vor lupta pentru naţionalizarea acestora. 4.Ion era convins că Ana era înţeleasă cu tatăl ei să nu dea averea. De aceea o bătea în fiecare zi. Ana a născut pe câmp un băiat, de care Ion era mândru, dar nu putea accepta că este legat de Ana prin cel copil. 5.Titu şi-a găsit de lucru ca ajutor de notar în satul Suşca la familia Cântăreanu. Fiica lor Eugenia îi făcea ochi dulci, dar Titu se dă după Virginia Gherman, o învăţătoare care avea aceleaşi idealuri ca şi el. de aceea Titu spune că-i leagă un sentiment superior. 6.Ana muncea şi primea tot bătaie. Avrum s-a spânzurat, iar tot satul s-a strâns să vadă. A fost şi Ana şi de acolo i-a venit ideea să se spânzure. 7.Herdelea a plecat cu Ion la tribunalul din Bistriţa. Înainte, învăţătorul trimise 2 scrisori judecătorului şi deputatului. Fusese avocat tot Ledvay. Totuşi Ion primise o lună de detenţie şi o amendă, iar Herdelea 8 zile de detenţie şi o amendă. Dar a făcut recurs, cu riscul că va fi suspendat. IX.Sărutarea. 1.Herdelea este îngrijorat în privinţa condamnării. Toată lumea ştia de spre acest lucru şi-l acuza pentru că a votat împotriva lui Grofşoru. El deja îşi căuta de lucru. Laura a venit şi era însărcinată şi s-a schimbat foarte mult. N-o mai interesau micile probleme de fată ci era maturizată. O ia pe Ghighi cu ea în Vireag. 2.Moare Dumitru Moarcăş, Ana este de faţă. De acum dorinţa morţii este tot mai mare pentru ea. 3.Vasile îl ia pe Ion şi merg la Jidoviţa la notarul Stoessel pentru a trece pământurile pe numele lui. 4.Herdelea a fost suspendat din funcţia de învăţător, înlocuit de Zăgreanu, care-i făcuse curte lui Ghighi. Groşforu spune că Ion a obţinut ceea ce a vrut şi i-a cerut să întrerupă procesul. Herdelea ere fericit. Acum îl crederea pe Groşforu un zeu salvator. 5.Titu găseşte pe plutonierul maghiar acasă la Virginia. Din acest moment Titu şi-a dat seama că trebuie să meargă mai departe, crede că s-a aliat cu duşmanul. S-a gândit să plece în România, dar avea deja un post asigurat în Măgura, la prietenul lui, Alexandru Căldărarul. Pe moment s-a întors acasă. 6.Zaharia Herdelea pleacă la popă să-i ceară să treacă pământul casei pe numele lui. Preotul tot se codea şi până la urmă nu a promis nimic. Ura dintre cele două familii creştea pe zi ce trecea. De Bobotează, popa nu a venit la ei acasă, iar Herdelea a scris o plângere împotriva lui. 8
7.Titu merge la Măgura, cu căruţalui Ion. Acesta îi povesteşte ce s-a mai întâmplat. cu toate că Titu nu era de acord cu ce face Ion, îi admira pasiunea înflăcărată pentru a-şi continua să-şi atingă ţelurile:de a avea cât mai mult pământ. 8.Ion iese să-şi vadă pământurile. Fericit, el a sărutat pământul care parcă se închina în faţa lui. X.Ştreangul 1.Herdelea s-a mutat la Armandia. Belciug şi-a retras plângerea contra doamnei Herdelea, deoarece l-au avut avocat pe Grofşoru, cunoscut ca un bun împăciutor. Zaharia se jura că pe el o să-l aleagă şi se căia de nedreptăţile care i le-a făcut. Ghighi se întoarce şi Zăgreanu îi face din nou curte. Laura a născut o fetiţă pe nume Maria. 2.Are loc nunta Floricăi cu George Bulbuc. Ion nu mai putea de gelozie, iar Ana vedea acest lucru. În ascuns Ana ia hotărârea să se omoare, şi chiar îi spune lui Ion, care nu o ia în serios. 3.S-a construit o nouă biserică în Pripas. Belciug era fericit, chiar începe să nu mai fie supărat pe familia Herdelea, dar până la împăcare nu mai era mult. Nu-i plăcea de Zăgreanu, care-i ceartă pe copii, dacă nu ştiu ungureşte. 4.Titu stătea în Măgura doar ca să strângă bani pentru a pleca în România. Primeşte o scrisoare de la Laura cum că rudele lui Pintea vin în România la Sângeorz. 5.Ana înnebuneşte. Mergea pe la tatăl ei din când în când, dar nu vorbea cu nimeni, era ca o nălucă. Pe drum, Savista oloaga o avertizează cu Ion umblă după Florica şi că George l-ar omorî. Dar Anei nu-i mai păsa, ea găsea scăparea doar în moarte. Astfel s-a spânzurat în staulul cu vite şi a fost găsită de Zenobia. XI.Blestemul 1.Are loc înormântarea. Ion îşi dă seama că doar prin intermediul copilului, Petrişor, îşi putea ţine pământurile. O roagă Zenobia să-l îngrijească cât mai bine. Ion iubeşte mai mult pământul decât propriul său copil. 2.Ion vine să scrie o jalbă, şi anume şă fie lăsat în închisoarea din Armandia(trebuia să fie dus la Bistriţa). Herdelea este achitat de suspendare şi va primi pensia. 3.Ion merse la închisoare numai pentru o lună. Se gândea doar la Florica şi la copil. 4.Herdelea şi-a primit postul înapoi. Dar nu se mută îm Pripas şi nu renunţă la slujba lui de la Grofşoru. Povesteşte în tot satul că i s-a făcut dreptate. 5.Petrişor se îmbolnăveşte şi moare. Ion simte cum pământurile se duc înapoi la Baciu Vasile, care îi spune că le vrea înapoi. 6.A venit inspectorul Horvat la şcoala din Pripas şi nu a fost mulţumit deoarece copii nu ştiau să vorbească ungureşte şi nici măcar rugăciunea “Tatăl nostru”. Inspectorul îl sfătuieşte pe Herdelea să iasă la pensie deoarece are destui ani munciţi. 7.Vine Laura, apoi pleacă cu toţii la Sângeorz, la Vila Mara, unde s-au întâlnit cu toţii cu fraţii lui George. Aceştia îi promit lui Titu că dacă vine în România va avea sigur şi de lucru şi unde să stea. 8.Ion se gândea tot timpul la Baciu că vrea să-i ia toată averea. Îi părea rău de ce a făcut dându-şi seama că dragostea e mai importantă decât averea. Vrea să-l omoare pe George. XII.George 1.George pleca în fiecare zi de acasă, şi Savista urmărea pe Ion care venea la Florica. Îi spune tot lui George şi acesta promite că-l va omorî. 2.Maria şi Ghighi încercau să-l convingă pe Herdelea să nu renunţe la postul său, dar Herdelea îşi dă demisia. 3.Belciug îi împacă pe Ion şi pe Baciu şi hotărăsc că dacă nu vor mai avea urmaşi, toată averea va intra în posesia bisericii. 4.Titu se hotărăşte să plece în România, în calitate de reprezentant al revistei ”Tribuna Bistriţei”, la adunarea generală de la Sibiu a asociaţiei culturale “Astra”. Se duce să-şi vadă părinţii. La berăria Rahova a avut loc un chef în cinstea lui Titu. Băiatul s-a întors în Pripas, şi-a petrecut timpul cu Belciug, care i-a arătat noua 9
biserică. Vorbeşte cu Ion, care îi cere sfatul, zicând că o vrea pe Florica. Titu îi sugerează să se astâmpere, dar Ion ştie mai bine ce are de făcut. 5.George ştia de ce Ion tot vine la el să-i ceară sfatul, la ei acasă. Ion acum venea când George nu era acasă. Savista urmărea totul şi raporta lui George. Geroge i-a spus Floricăi că va lipsi duminică, deoarece va merge să taie lemne în pădure cu mai mulţi bărbaţi. Ion hotărăşte să meargă la Florica duminică. 6.Titu se întâlneşte cu Virgil şi cu Liviu Pintea. 7.George se codeşte să plece, vroia să-l prindă în flagrant pe Ion cu Florica. Până la urmă a plecat, dar se întoarce. Când ajunge acasă, Ion nu era sosit. În noapte s-au auzit zgomote în curte. George aude paşii lui Ion şi îl loveşte cu o sapă ded trei ori. Se duce în casă şi îi spune soţiei că l-a ucis. XIII.Sfârşitul Ion înainte să moară a tras lângă un pom şi a stat acolo plin se sânge. Dimineaţă a fost găsit de Paraschiva, văduva lui Dunitru Moarcăş. Au sosit autorităţile şi doctorul legist a descoperit cele trei lovituri, dintre care una la cap. George este arestat, recunoaşte vina şi este dus la închisoare. Glanetaşu şi Zenobia erau foarte trişti. Belciug a făcut o slujbă frumoasă, mai ales că acum ştia că averea revenea bisericii. Titu ajunge în România şi vede Bucureştiul. Belciug s-a împăcat cu Herdelea.
8.Caracterizare personajelor Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana, concentrand tragea istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol. Dupa aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului, tn slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie procedurala si, cu deosebire, o vointa imensa", spre deosebire de George Calinescu ce considera ca "lacomia lui de zestre e centrul lumii si el cere cu inocenta sfaturi dovedind o ingratitudine calma Nu din inteligenta a iesit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuala, caracteristica oricarei fiinte reduse." inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidentiaza dintre jucatori feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion, urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, "parca nedumerire si un viclesug neprefacut", apoi o vede pe Florica "mai frumoasa ca oricand (), fata vaduvei Iui Maxim Oprea." Desi ii era draga Florica, Ion e constient ca "Ana avea locuri si case si vite multe." Conflictul interior care va marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. "Iute si harnic ca ma-sa", chipes, voinic, dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si "bocotanii" satului ca Vasile Baciu. Cand acesta ii zice "fleandura, sarantoc, hot si talhar", Ion, se simte biciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. De la inceput, Ion este sfasiat de doua forte, glasul pamantului si glasul iubirii, cazand victima acestor doua patimi. ,. Patima pentru pamant il macina pentru ca "pamantul ii era drag ca ochii din cap".Toata fiinta lui era, mistuita de "dorul de a avea pamant mult, cat mai mult", deoarece "iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil () de pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o mama. IFiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat, stapanit de o vointa navalnica, un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perseverent in atingerea scopului, dar si viclean. Ion isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei. Asadar, setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, facand din el un personaj memorabil prin aceea ca intreaga sa energie este canalizata indeplinirii scopului de a avea pamant: "glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare, coplesindu-1. Se simtea mic si slab cat un vierme pe care-1 calci in picioare." Alta data, Ion exclama impatimit: "cat pamant, Doamne." *Dupa ce planul ii reuseste datorita "inteligentei ascutite, vicleniei procedurale si mai ales vointei imense"(LovinescU), l*A«, intr-un gest de adorare, saruta pamantul, iar fata "ii zambea cu o placere nesfarsita". Este a doua ipostaza a Iui Ion, cand se vede "mare si puternic ca un urias din basme care a biruit in lupte grele o ceata de balauri ingrozitori". Pamantul inseamna pentru Ion demnitate, obiect al muncii asupra caruia isi exercita energia, vigoarea, 10
harnicia si priceperea. Dupa ce o lasa insarcinata pe Ana, atitudinea lui Ion e rece, distanta, cinica, refuza sa vorbeasca cu ea si-i spune sa-1 trimita pe taica-sau sa discute. Cand trateaza problema zestrei cu Vasile Baciu, Ion este "semet si cu nasul in vant", sfidator, constient ca detine controlul absolut asupra situatiei si ca-1 poate sili sa-i dea pamantul la care atata ravnise. Cand s-a insurat cu Ana, Ion s-a insurat, de fapt, cu pamanturile ei, sotia devnind o povara jalnica si incomoda. Capitolul "Nunta" il surprinde pe Ion intre cele doua glasuri, devenite voci interioare, mai intai "ce-ar fi oare daca as lua pe Florica si am fugi amandoi in lume sa scap de uratenia asta", ca apoi, in clipa imediat urmatoare, sa gandeasca in sine cu dispret "si sa raman tot calic, pentru o muiere". Trairile lui Ion in lupta dusa pentru a intra in stapanirea pamanturilor lui Vasile Baciu sunt cele mai .diverse: de la brutalitate, violenti, la prefacatorie si incantare. Calinescu afirma ca "in planul creatiei Ion este o bruta. A batjocorit o fata, i-a luat averea, a impins-o la spanzuratoare si a ramas in cele din urma cu pamant", ceea ce sugereaza faptul ca Ion este vinovat de propriul lui destin. Vinovata este insa si societatea care determina o opozitie intre saraci si bogati prin natura relatiilor dintre oameni. insusindu-si pamantul pe cai necinstite, Ion nu putea sa supravietuiasca, sfarsitul lui fiind perfect motivat moral si estetic. George Bulbuc, flacau bogat ar fi vrut sa se insoare cu Ana, bogata ca si el, dar, intrucat ea il iubeste pe Ion, acesta se va casatori in cele din urma cu Florica. Odata satisfacuta patima pentru pamant, celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion, iubirea patimasa pentru Florica, duce fara dubiu la destinul tragic al eroului. Ion este omorat de George, care ii prinde pe cei doi in flagrant, fiind apoi arestat, iar Florica ramane singura si de rusinea satului. Astfel, personajul este drastic pedepsit de autor, intrucat el se face vinovat de dezintegrare morala, raspunzator de viata Anei si a copilului lor, tulburand linistea unui camin, linistea unei intregi colectivitati. Dupa dramele consumate, viata satului isi reia cursul normal, finalul romanulului ilustrand sarbatoarea sfintirii noii biserici, la care este adunat tot satul, iar drumul dinspre Pripas sugereaza faptul ca totul reintra in obisnuit. ANA : Mica lui Vasile Baciu, om harnic si cu pamanturi mulle, Ana devine cu multa usurinta victima planurilor necurate ale lui Ion, prin care acesta urmarea sa puna stapanire pe pamanturile lui Vasile Baciu. De indata ce Ion va obtine, prin casatorie, zestrea mult ravnita. Ana va fi supusa unui tratament cumplit, atat din partea lui Ion, cat si a parintilor acestuia. Lipsita de o minima afectiune din partea celor care o inconjoara, redusa la postura de obiect de santaj. Ana se Iasa amagita de gandul -fara sansa - ca va putea fi iubita candva de Ion. Ana nu poate insa concura cu farmecul Flori-cai, pentru care Ion facuse o adevarata obsesie. intr-un sfarsit, sinuciderea devine pentru eroina romanului sinonima cu refuzul unei existente infernale si cu descoperirea linistii depline, singura suportabila. Moartea Anei nu trezeste in sufletul de bruta" al lui Ion niciun fel de remuscare. Traiectoria tragica a destinului Anei este punctata atat de puternic de anticipari ale sfarsitului, incat povestea ei depaseste statutul de episod semnificativ pentru conditia umilitoare a femeii- intr-un anume cadru socialeco-nomic: .femeia reprezinta in societatea taraneasca", spunea George Cali-nescu, doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii (). Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei de la tara, nu." (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent). Vasile Baciu, tatal Anei, fusese un om harnic, mereu printre fruntasii satului. Se insurase cu o fata bogata si urata, pe care insa a iubit-o si a tratat-o cum se cuvine, caci datorita ei a intrat in randul oamenilor avuti". Vaduv acum,-il durea gandul ca va trebui sa renunte la o parte din pamanturile lui pentru a-i face zestre Anei cand se va marita. Fire apriga si autoritara, Vasile Baciu ii declara lui George Bulbuc - pretendent instarit al fiicei sale, greoi si ume-ros ca un taur", ca el vrea un ginere cumsecade, nu jleandura", co-municandu-i totodata principiile sale: Io-ti dau fala, iar tu sa ai bici sai scoti din cap gargaunii!" De indata ce afla ca Ana se lasase sedusa de sarantocul" de Ion, Vasile Baciu o va bate cumplit, fara a tine seama de copilul pe care aceasta il avea in pantece si de strigatele sfasietoare ale fetei. Fire violenta, de o brutalitate iesita din comun, Vasile Baciu se aseamana, in acest sens, cu Ion, dusmanul sau. Vasile Baciu ii va ceda cu greu pamanturile lui Ion. Dupa moartea lui Ion, pamantul acestuia, dupa invoiala facuta de Vasile Baciu, preotul Belciug si Ion, ramanea bisericii. 11
12
