Filetare. Scule si dispozitive folosite la filetare Argument Continutu Contin utull luc lucrar rarii ii,, pent pentru ru cer certi tific ficare areaa com compet petent entelo elorr pro profes fesion ionale ale niv nivelu elull II de calificare, cu tema " Filetar Filetare. e. Scule si dispozitive folosite la filetar filetaree" este structurata in cinci capitole. In ca capi pito tolu lull 1 su sunt nt en enum umer erat atee Generalitatile Generalitatile.. Est stee stru ruct ctur urat ataa in mai mu mult ltee subcapitole: Clasificarea filetelor Elementele principale ale filetelor In capitolul sunt prezentate Scule si dispozitive folosite la filetar . Este structurata in mai multe subcapitole:
!arozi
Filiere
In capi capitol tolul ul sun suntt pre prezent zentate ate Tehnologia filetarii. Est Estee str struct uctura urata ta in mai mul multe te subcapitole: Filetarea interioara manuala Filetarea e#terioara manuala Filetarea mecanizata si filetarea mecanica $acirea si ungerea in timpul filetarii In ca capi pito tolu lull % es este te en enum umer erat atee Filete standard. Es Este te st stru ruct ctur urat ataa in ma maii mu mult ltee subcapitole :
Filete metric Filetul in toli Filetul trapezoidal Filetul ferastrau Filetul patrat Filetul rotund
Cuprins Argument 1. &eneralitati &eneralitatile le A. Clasificarea filetelor '. Elementele principale ale filetelor
. Scule si dispozitive folosite la filetar A. !arozi
'.Filiere
. Filete standard A. Filete metric '. Filetul in toli C. Filetul trapezoidal (. Filetul ferastrau E. Filetul patrat F. Filetul rotund
A. Clasificare
%. !e)nologia filetarii A. Filetarea interioara manuala '. Filetarea e#terioara manuala C. Filetarea mecanizata si filetarea mecanica (. $acirea si ungerea in timpul filetarii
1.&eneralitati A. Clasificarea filetelor (upa scop, filetele se clasifica in: filete de fi#are,filete de miscare sau transport,filete de presiune, filete de reglare,filete de masurat. Filete de fixare are de obicei profiul triung)iular, asa cum se foloseste, de e#emplu, la suruburi, piulite, tevi, vitinguri etc. Filetu de transport si filetul de presiune au in ma*oritatea cazurilor profiluri trapezoidal. Fileturile ferastrau si patrat se folosesc de #emplu, la suruburile conducatoare de la strunguri, la arbori principali de la presele cu surub, la franele difeferitor ve)icule etc. Filetul de reglare se foloseste la piesele cu a*utorul carora se asigura altor piese deplasari in poziti anumite sau petru a se limita *ocul acestora. Filetul de masurat este utilizat la nstrumente de masurat+de e#emplu la micrometre. (upa forma geometrica a profilului,filete pot fi: filet triunghiular, filet trapezoidal, filet ferastrau, filet patrat sau triunghiular;filet rotund. Caracteristicele acestor filete sunt redate in subcapitole urmatoare. In general, profilul triung)iular se foloseste la filetele de fi#are- profilele: trapezoidal, in din ferastrau sau patrat, se folosesc la filetele de transport sau de miscare +de e#emplu la suruburile conducatoare de la strunguri, la filetele de presiune +de e#emplu, la arborii
filetati ai preselor cu surub- profilulrotund este utilizat pentru scopuri principale +de e#emplu la cuplele vagoanelor sau la piesele cu pereti, cu sunt duliile becurilor electrice. (upa forma corpului care se fileteaza, distingem: filet cilindric cand spira se infasoara pe un corp cilindric, filet conic, cand spira se infasoara pe un trunc)i de con si filet plan, cand acesta este taiat sub forma de spirala pe o suprafata plana. (upa pozitia filetului pe piesa, se obtin: filete exterioare +de e#emplu, filete la suruburi sau filete interioare +de e#emplu, filetele la piulite.
(upa directia de infasurare, filetele pot fi filete dreapta si filete stanga, dupa cum un observator priind in lungul a#ei filetului spre piulita, vede piulita rotinduse pentru insurubare, in sensul miscari acelor de ceasornic, in timp ce surubul inainteaza dinspre cap spre e#tremitatea opusa, sau, respectiv, viceversa. (upa numarul de spire infarurate paralel pe portiunea filetata a unei piese, se obtin: filete simple si filete mutiple sau filete cu mai multe inceputuri. Filetele multiple sint cu doua, trei sau mai multe inceputuri, dupa cum din baza cilindrului pornesc doua, trei sau mai multe spire identice si ec)idistante. /a filetul cu mai multe inceputuri distingem un pas real si un pas aparent ale caror definitie sint date in subcapitolul urmator: (upa marimea pasului pentru un anumit diametru sau dupa domeniul in care se utilizeaza, filetele se clasifica in: filete normale, care se folosesc la ma*oritatea pieselor cu filetede fi#are sau micsare filete fine, care au pentru acelasi diametru nominal, atat pasul cat si inaltimea mai mici de cat a filetului normal. Acestea se utilizeaza,de obicei, la piesele de mecanica fina, la piesele cu pereti subtiri, precum si la acele asamblari la care, pentru a mari frecarea este necesara reducerea pasului in raport cu diametru filete speciale, care se utilizeaza numai in anumite cazuri, cum sint de e#emplu: filetele cu autoblocare +prin inclinarea cu circa 0o a fundului surubului si a coamei piulitei, in pozitie stransa, se impiedica de surubare de la sine a surubului din piulita, si filetul Edison, semirotund, presat din tabla pentru duli, elemente de sigurant la tablourile electrice etc. (upa sistemul de masurare, filetele pot fi: filete metrice, la care pasul si diametrul e#terior sint indicate in milimetri si filetele in toli +)it2ort), la care se indica fie diametrul e#terior in toli, fie numarul spirelor pe un tol. (upa marimea tolerantelor, filetele se mai clasifica in: filete de precizie fina, filete de precizie mijlocie si filete de precizie grosolana.
!olerantele si dimensiunile limita ale acestor filete pentru diferite diametre nominale sint indicatela subcapitolul cu tolerantele filetului.
B. Elementele principale ale filetului Forma si dimensiunile filetelor se reprezinta prin sectiunea plana care trece prin a#a surubului +sectiune a#iala. 3entru e#emplificare, in fig. 1 este aratata o sectiune printro imbinare cu pilet cu profil simetric +surub si piulita. 3ortiunea de suprafata filetata pe care surubul si piulita sint in contact pe inaltinea radiala t , suporta intreg efortul a#ial. Celelalte parti care nu sint in contact trebuie sa fie astfel dimensionate incat sa nu impiedice contactul flancurilor filetelor. (imensiunile care determina pozitia flancurilor servesc ca baza si sint egale, atat pentru surub cat si pentru piulita. Pasul filetului p este distanta dintre doua flancuri consecutive avan aceeasi inclinare, masurata paralel cu a#a surubului. Filetul este cu un singur inceput, daca avansarea a#iala a piulitei la o simpla rotatie este egala cu pasul.
Fig. 1
/a surubul cu filet avand mai multe inceputuri, pasul este distanta dintre flancurile de aceasi inclinare a filetului cu acelasi inceput, masurat parale cu a#a. In acest caz pasul se numeste pas real , spre deosebire de pasul aparent al filetului cu mai multe inceputuri +numit si diviziune care este distanta intre doua flancuri consecutive, masurata paralel cu a#a filetului.
3asul filetelor metrice se masoara in milimetri. /a alte filete pasul se e#prima in toli sau prin numarul de pasi de tol, adica prin numarul de spire ale filetului pe un tol din lungimea lui. Jumatatea unghiului flancurilor filetului este ung)iul cuprins intre perpendiculara pe a#a si unu dintre cele doua flancuri ale filetului. /a filetele simetrice, ambele ung)iuri sant egale- la cele asimetrice, ele sant diferite si se noteaza cu 4 1 si 4. iametrul mediu al flancurilor filetilui suru!ului d este distanta intre doua flancuri opuse. (aca aceasta distanta este considerata in mi*locul flancurilor filetului ascutit, atunci d este diametrul unui cilintru cua#iali pe care grosimea filetului este egale cu golul dintre doua filete consecutive. /a filetele asimetrice, ca diametrul d se ia diametrul cilindrului pe care grosimea filetului este egale cu golul dintre doua filete. iametrul exterior al filetului surubului d este distanta intre punctele e#treme ale filetului, masurata perpendicular pe a#a. iametrul inferior al filetului surubului d 1 este distata masurata perpendicular pe a#a intre punctele ce mai apropiate lae filetului de a#a surubului. imetrul mediu al flancurilor filetului piulitei este distanta perpendiculara pe a#a, intre doua flancuri opuse. (aca diametrul mediu este considerat in mi*locul flancului filetului ascutit, atunci este diametrul unui cilindru coa#ial pe care grosimea filetului este egala cu golul intre doua filete consecutive. /a filetele asimetrice, diametrul mediu este egal cu cel al cilindrului pe care grosimea filetului este egala cu go lul dintre filete. iametrul exterior al filetului piulitei este distanta masurata perpendicular pa a#a intre punctele e#treme ale filetului piulitei. iametrul interior al filetului piulitei 1 este distanta masurata perpendicular pe a#a intre punctele cele mai apropiate ale filetului de a#a piulitei. Inaltimea teoretica a filetului surubului t , cu varful ascutit este:
"naltimea reala a filetului suru!ului t 1, respectiv a filetului piulitei ! 1, este distanta masurata perpendicular pe a#a intre doua puncte e#treme ale filetului surubului, respectiv ale piuliteei:
Inaltimea utila de contact a filetului t1 este distanta luata perpendicular la a#a, a lungii de contact a flancurilor
3rofilul teoretic al filetului surubului sau al piuliteieste profilul fata de care se masoara abaterile.
. Scule si dispozitive folosite la filetar 3rincipalele scule utilizate la filetare sunt tarozii si filierele. !arozii si filierele pot fi actionate cu a*utorul unor dispozitive de prindere a acestora.
A. !arozi !arozi sunt scule asc)ietoareutilizate la filetarea interioara. Conditiile constructive ale tarozilor sunt prevazute in standardede stas. 3arteac asc)ietoare +activa a tarodului, numita si con de atac, este de forma tronconica, pentru a usura introducerea acestuia in gaura de filetat.
3artea de calibrat serveste la g)idarea tarodului in timpul filetarii si calibrarea gaurii filetate, iar capul patrat la fi#area tarodului in timpul filetarii manuale in dispozitivul portscula. Canalele au rolul de a evacua asc)iile metalice precum si de a forma muc)iile asc)ietoare. In functie de modul de actionare, tarozii pot fi: de mana si de masina . !arozi de mana utilizati la filetarea manuala sunt fabricati si folositi in seturi de cate doua bucati, pentru e#ecutrea filetului metric fin si a filetuluipentru tevi sau in seturi de cate trei bucati, pentru e#ecutarea filetului metric normal si a filetului in inc) +tarod de degrosare, mediu si de finisare.
In timpul filetarii tarozii de mana sunt antrenati prin intermediul unei manivele cu gaura patrata sau manivela reglabila. !arozi de masina se deosebesc de tarozii de mana prin lungimea conului de atac. Astfel la filetarea gaurilor strapunse conul de atac este mai lung, iar la filetarea gaurilor infundate conul de atac are apro#imativ doi pasi. Fi#area tarozilor pe arborele principal al masinii se realizeaza prin intermediul mandrinelor sau durect in universal in cazul strungurilor.
'. Filiere Filiere sunt scule asc)ietoare formate dintrun inel intreg sau spintecat prevazut cu un filet interior cu elemente taietoare. In functie de forma lor, Filierele pot fi: rotunde, patrate si )e#agonale, precum si cuburi dde filetat montate in dispozitive de actionare numite clupe. Filierele dintro bucata sunt rigide, e#ecuta un filet curat, insa se uzeaza repede. Filetele spintecate permit modificarea diametrului cu 5,15,6 mm, ele putand fi utilizate la mai multe treceri, permitand astfel micsorarea efortului de asc)iere. Filierele rotunde, pentru a putea fi actionate manual, se fi#eaza in portfiliere.
. Filete standardizate E#istenataunei mari variati de filete facea ca intersc)imbabilitatea pieselor filetate sa fie dificila c)iar in interiorul aceleasi tari.
Aceasta situatie a putut fi remediata prin satndardizarea filetelor. 3rin limitarea numarului tipurilor de filete, a dimensiunilor, a numarului de pasi si prin stabilirea rationala a tolerantelor, se micsoreaza stocul sculelor de taiat filete si stocul calibrelor pentru controlul filetelor. Astfel se face posibila fabricatia in masa si in serii mari, ceea ce implicit reduc costul de fabricatie. In $.S.$. sunt standardizate ma*oritatea tipurilor de filete. In cele din urma sunt sunt indicate filetele standardizate care se e#ecuta pentru filete dreaptacu un inceput si pentru filete speciale. (ega*arile filetului e#teror si filetul interior sunt in S!AS 65767 pentru filete metrice normal si fin, filet in toli normal si filet in toli pentru tevi si racorduri. 3entru aceasi categorii de filete este indicata in S!AS %5186 iesirea filetului.
A. Filetul metric Filetul metric este generat de un triung)i e)ilateral cu ung)iul la varf de 055. Atat pasul cat si diametrul sunt e#primate in unitati metrice. In general filetul metric se foloseste la filete de fi#are , filete de reglare si filete de masurare. El tinde sa inlocuiasca intro mare masura filetul in toli. Filetele metrice pentru suruburi sipiulite, in ce priveste profilul si dimensiunile, sunt indicate in Fig. %.
Fig. 4 Filete metrice pentru suruburi si piulite
'. Filetul in toli 3rofilul filetului este un triung)i isoscel cu ung)iul la varf de 665. Filetul in toli este un filet de trazitie- el se mai foloseste la confectionarea piese lor de sc)imb pentru constructiile si la constructiile noi de tip e#istent, la care nu este posibila aplicarea filetului metric.
9bservatii:
Fundul surubului si piulitei, in spatiile +a si +a, limitat de flancurile filetului si de fundul teoretic respectiv +vezi figurile de mai *os poate avea orice forma. 3entru suruburile supuse la eforturi dinamice mari se recomanda forma rotun*ita pentru care r;5,18 p (iametrele dintre paranteze se vor evita pe cat posibil !olul este considerat in valoarea: 1";6,% mm
C. Filetul trapezoidal 3rofilul generator al filetului trapezoidal este un trapez rezultat prin retezarea varfurilor unui triung)i isoscel cu ung)iul la varf de 55. Acest filet inlocuieste cu succes filetul patrat si filetul triung)iular, care reprezinta o serie de dezavanta*e in constructia si functionarea pieselor filetate. Fletul trapezoidal prezinta avanta*ul de a putea fi frezat si nu numai strun*it, ceea ce nu se poate realiza la filetul patrat. 'aza filetului fiind mare, asigura filetului o rezistenta mai mare de cat la filtul patrat si deci poate rezista in conditi mai bune la eforturi a#iale mari in ambele sensuri.
A. Filetul ferastrau Filetul fierastrau este caracterizat prin inclinarea unuia din flancurile filetului cu 05 fata de a#a sa si cu 5 fata de perpendiculara pe a#a a celuilalt flanc +de presiune. 5
Acest filet este folosit de obicei la arborii filetati conducatori solicitati la sarcini a#iale mari dintrun singur sens, cum sunt, de e#emplu, arborii la presele cu surub. (atorita inclinarii cu 5 a unui flanc fata de perpendiculara la a#a filetului, este posibila prelucrarea acestuia nu numai prin stru*ire ci si prin frezare.3entru evitarea dificultatilor de prelucrare, se lasa un *oc a#ial de 5, mm.
'. Filetul patrat Filetul patrat este generat de un patrat cu laturile perpendiculare pe a#a filetului. El se foloseste la arbori de miscare care transmit efortul a#ial.
Filetul patrat neavand flancuri inclinate, *ocul radial nu poate fi eliminat atunci cand filetul piulitei piulita di al surubului sant in contact cu diametrele e#terioare. 3entru eliminarea *ocului a#ial provenit din uzura flancurilor este inlocuirea piulitei.
Acest filet mai are dezavanta*ul ca nu se poate e#ecuta prin frezare, ci numai prin strun*ire. (atorita acestor deficiente, in foarte multe cazuri, filetul patratului este inlocuit prin filet trapezoidal sau in alte cazuri prin filet ferastrau.
C. Filet rotund 3rofilul acestui filet se obtin din arce de cerc racordate prindrepte inclinate care reprezinta flancurile filetului. Acemanator filetului trapezoidal, flancurile filetului rotund se intersecteaza printrun ung)i de 55. Acest filet se foloseste in general la a#ele filetate pentru ventile, acuplarile la gurile de incendiu, precum si la filetele pieselor e#puse la deteriorari din cauza loviturilor cum sunt, de e#emplu: cuplele vagoanelor de cale ferata.
%. te)nologia filetarii In functie de piesa care se prelucreaza, filetarea pate fi: interioara +la aleza* si e#terioara +la arbori. In timpul filetarii se e#ecuta o miscare combinata formata dintro miscare de rotatie si una de translatie.
A. Filetarea interioara manuala Inaintea operatiei de filetare este indicat sa se teseasca mucgia gaurii si sa se verifice diametrul acesteia. In practica sa stabilit ca gaura pentru filet trebuie sa aiba un diametru mai mic de cat diametrul e#terior al filetului de valoarea acestuia, pana la 1,6 mm. (aca diametrul gaurii este prea mic se produce griparea filetului sau c)iar ruperea tarodului, iar daca este prea mare, filetul rezultat are spirele incomplete. Filetarea interioara manuala presupune strangerea piesei de filet in meng)ina si ficsarea tarozilor in manivela, in ordinea urmatoare +cazul utilizarii seturilor de trei tarozi- intai tarodul de degrosare apoi cel mediu si la sfarsit cel de finisare. In timpul lucrului, tarodul trebuie sa fie coa#ial cu aleza*ul de filetat. Cu a*utorul manivelei se roteste tarodul in sensil de asc)ieresi se apasa usor numai la primele spire: dupa 1 rotati, se e#ecuta < rotati in sens invers, pentru sfaramarea asc)iilor metalice. Filetul se va e#ecuta cu toata seria de tarozi pentru a se evita ruperea acestora si obtinerea unei calitati necoraspunzatoare a flancurilor filetului.
Scule pentru filetarea interioara
'. Filetarea e#terioara manuala Filetarea e#terioara a piaselor se e#ecuta cu filiere. Inainte de filetare, ti*a se strun*este pe intreaga lungime care trebuie filetata, iar capul se teseste. Suprafata ti*elor trebuie sa fie cat mai neteda , iar diametrul lor sa fie cu 5,..5,% mm mai mic de cat diametrul e#terior al filetului.
Scule pentru filetarea e#terioara (upa diametrul ti*ei este mai mare decat cel necesar, filiera nu se va insuruba pe ti*adaca diametrul este mai mic, filetul va fi incomplet. 3entru filetarea cu filiera rotunda, se strange bine ti*a in meng)ine, cu capul care trebuie filetat in sus si se unge abundent cu ulei. Apoi se monteaza filiera in portfiliera, se aseaza pe capul ti*ei si se incepe rotirea lor in sensul acelor ceasornic pentru filetul de dreapta, si in sens invers a acelor de ceasornic pentru filetul de stanga. Filetarea se e#ecuta complet dintro singura trecere. 3entru filetarea cu filiera prismatica, dupa fi#area si ungerea ti*ei, se monteaza filiera in clupa, se introduce pe capatul ti*ei si se apasa in asa fel incat dintii sa intre in metal pe o adancime de 5,5,6 mm. Se roteste slupa spre dreapta cu una sau mai multe rotatii, apoi cu o *umatate derotatie spre stanga, si operatia se repeta pana cand filiera a*unge la capatul parti ce se fileteaza. (upa aceea se rasuceste filiera pana la pozitia initiala sea lungul fletului, se strange surubul de apasare si se repeta operatia pana la obtinerea filetului complet- la fiecare trecere se unge ti*a cu ulei. Filetarea manuala a tevilor se e#ecuta cu o clupa speciala cu patru falci, care pot fi sc)imbate de diametrul tevii. Falcile se pot apropia sau departa in acelasi timp. 3entru filetare, se fi#eaza teava si si se unge capatul care trebuie filetat cu ulei de fiert. (upa aceea se aseaza clupa pe capatul tevii, pe o lungime de circa douatrei spire si se apropie falcile intre ele pana la o distanta stabila, astfel incat taierea completa a filetlui sa se faca in mai multe treceri. Apoi se roteste clupa in *urul tevii pana se ficseaza lungimea necesara. 3entru e#ecutarea unei noi treceri, clupa clupa nu ce desurubeaza de pe teava, ci se indeparteaza radial falcile si se scoate clupa liber de teava.
C. Filetarea mecanizata si filetarea mecanica a. Filetarea mecanizata . Se e#ecuta cu masini de filetat manuale, cu masini de filetat portabile actionate electric, cu masini de filetat fi#e, pe strunguri paralele, pe strunguri levorver, pe strunguri automate si pe masini radiale de gaurit sau pe masini de alezat orizontale. b. Masina de filetat manuala. +Fig.1 Functioneaza cu rotirea manuala a manivelei 1, dupa fi#area masinii in umar prin suportul . !arodul este montat in capul a#ului al masinii.
=asina de gaurit manuala se foloseste pentru prelucararea filetelor pana la 0mm diametrul. Fata de filetarea manuala, prin folosirea acestei masini, productivitatea creste pana la de trei ori. =asinile portabile actionate electric au aceiasi constructie ca si masinile de gaurit, deosebinduse numai prin turatii si prin faptul ca turatia masinii, in cursa de desurubare, este de trei ori mai decat in cursa de insurubare. c. Masinile de filetat fixe. Sunt in general masini verticale cu o coloana care se compune, in mare, dintrun motor electric, o cutie de viteze, o cutie de avansuri, un abore principal si o papusa mobila. 3apusa mobila se poate deplasa pe g)ida*ul suportului, permitand filetarea pieselor d lungimi diferite. d. Structuri paralele si strunguri revolvere. 3ot fi, de asemenea, filetarea pieselor. 3entru filetarea pe strunguri paralele piesa se prinde in universal, iar tarodul in papusa mobila sau in suportul cutitului. /a strungurile revolver filetarea se e#ecuta in general cu piepteni de filetat si cutite disc. e. Masini radiale de gaurit sau masinile dealezat orizontale. Se folosesc la alezarea la e#ecutarea filetelor de diamant mari. /a aceste masini filetarea se face unor tarozi de constructie speciala. =asinile de filetat trebuie sa aiba avans si oprire automata, sa asigure un avans egal cu pasi standardizati ai filetului, sa fie prevazute cu dispozitive de inversat a miscarii, sa asigure o viteza de asc)iere mica +1516 m>min. Se realizeaza astfel filete de buna calitate, productivitate in acest caz, fiind superioara filetarii manuale.
C. $acirea si ungerea in timpul filetarii Sunt necesare pentru a se obtine un filet neted si curat. Astfel, la pieselor de otel se utilizeaza emulsie, ulet de in, ulei mineral, seu topit, la piese de aluminiu, petrol- la piesele de cupru, terebetina. 3iesele de fonta si bronz, avand asc)iile casante, se pot fileta fara racire. Filetarea sau taierea manuala a filetelor
3entru filetarea sau taierea manuala a filetelor metric, gaz sau 2id2ort), este nevoie de o filiera pentru filet e#terior si de un tarod pentru un filet interior, care sa fie adecvate nevoilor noastre. =ai *os avem o fotografie a unei filiere, care de obicei pentru a fi folosita se monteaza intro port filiera iar linga ea ea avem un tarod impreuna cu un port tarod. 3e filiera se vede si modul de notare: =5, asta inseamna ca ea va taia un filet =5 cu filet pe dreapta
(aca era construita sa taie un filet pe stinga era notata =5 S!&. Acelasi fel de notare il gasim si pe coada tarodului. 3entru filetul e#terior, la ?urub, se aduce ti*a la diametrul nominal. 3entru filetul interior, la piuli@, gaura se da mai mica, 5,7 din diametrul nominal al filetului. Adica: pentru a taia un filet interior =%, intr o gaura, inmul@im pe % cu 5,7 si ob@inem valoarea de , care reprezinta diametrul burg)iului cu care trebuie data gaura. Acest calcul este valabil pina la valoarea de =15 inclusiv. Cel mai des se intilneste situa@ia de a taia filet metric cu tarodul. (e obicei tarozii sunt in set, adica pentru a taia o singur filet avem nevoie de trei tarozi mai ales pentru marimi carer depa?esc =15. 3rimul tarod cu care se fileteaza, are un diametru mai mic de cit cel nominal si pe coada lui avem inscritionata o linie. 3e al doilea tarod care se foloseste sunt ambutisate doua linii iar ultimul tarod, care e la diametrul nominal, nu e inscrisa nicio linie. E#ista de asemenea si tarozi ,,de masinaB, folositi la tarodarea automata, cu masina: acesta e mai lung si are pe el detalonate toate diametrele pe care le au tarozii pentru tarodarea manuala. .
(upa ce a fost data gaura pentru filet dupa regula de mai sus, pentru ca tarodul
sa se aseze mai bine, se face zencuirea gaurii cu un burg)iu mai mare, ca in figura din stinga. encuirea este o te?ire a marginilor gaurii la un ung)i de %6 de grade si pe o latime obisnuita de mm +poate fi si mai mare, dupa nevoi, notate in desenul te)nic ca in figura alaturata. Aceasta zencuire face ca, dup ce e taiat filetul, surubul sa poata fi potrivit cu mai mare usurinta in filetul gaurii. Se are gri*a ca pe primele ganguri tarodul sa fie normal la planul gaurii. Adica perpendicular pe suprafdata gaurii dar si a#a imaginara a tarodului sa fie in prelungirea a#ei imaginare a gaurii. /a fel si la filiera: ea trebuie sa fie perpendiculara pe viitorul surub, iar viitorul surub trebuie zencuit si el ca si gaura de filetat, din aceleasi motive. 3entru ca filetul frumos, neted pe flancuri si sa aiba si virful gangului neted, nu ca un fierastrau, trebuie sa fie folosita ungerea pentru alunecare si racire. 3entru aceasta este folosit seul de oaie, care datorita caldurii rezultate din frecare, se topeste si intra in spirele taiate de tarod ungindule si racindule. Este foarte important ca miscarea de rotatie a porttarodului sau a portfilierei sa fie mica +ma#im 15 grade de rotatie spre dreapta, daca e filet spre dreapta sau spre stinga daca e filet spre stinga. Si apoi putin mai mare spre inapoi. /a inaintare se formeaza spanul, de % mm, iar prin rotatia inapoi, acesta e taiat. Astfel,
acesta e taiat in asa fel incit nu se deformeaza gangul filetului la inaintare si se
finiseaza filetul la miscarea inapoi. Ca organe de asamblare, sau in industria constructoare de masini, marimile sunt standardizate la numar intreg: , , %, 6, 0, 7, 15, 1 etc. Cel de =8 si =D se evita. In industria electrote)nica sunt folosile dimensiuni ale tarozilor si filierelor care merg si din *umatate in *umatate de milimetru. Adica e#ista suruburi si gauri de =,6 =,6 =%,6, =6,6. Sunt impuse de nevoile de proiectare ale aparatelor electrice. (e e#emplu, la prize si intrerupatoare se pot intilni surubul de = ,6 la bratele de prindere +impanare a aparatului in doza de aparat. In industria de mecanica fina, dimensiunile filierelor si tarozilor pot fi din zecime in zecime de milimetru. In fotografia de mai sus, aratam patru astfel de tarozi: de =, de =1,%, =1,7 si de =1.
In tabelul de mai sus, sunt prezentate principalele caracteristici ale tevilor de otel pentru instalatii, asa cum au fost prevazute in S!AS 866075. (upa cum se vede, sunt prezentate diametrul nominal, diametru in toli, greutatea pe lungimea de un metru, grosimea peretelui, numarul de ganguri de filet pe tol, lungimea utila a filetului si lungimea mufei pentru imbinarea filetata. 3entru a taia manual filete pentru tevile de gaz e nevoie de o clupa. Aceasta are bacuri reglabile si dupa ce sa e#ecutat o trecere pe lungimea dorita a filetului se string bacurile clupei, iar la a doua trecere se taie filetul mai adinc. Este, daca vreti, ceea ce se obtine prin introducerea succesiva in gaura a tarozilor cu diametre crescatoare pina la valoarea nominala. Se repeta operatia pina cind se a*unge la diametrul nominal al filetului. Filetarea tevilor cu filiera se face de obicei pe strung, unde strungarul aduce teava la diametrul nominal pe lungimea necesara si apoi cu pinola centreaza filiera+sau tarodul si impinge filiera pe prima portiune de filet. /a acest gen de filetare e nevoie de o forta mai mare pentru a face ca filiera sa avanseze la inceputul filetului pe directia a#ului si pe diametrul tevii, deoarece taierea filetului se face dintro data la valoarea nominala. Se poate fileta si manual: se aduce teava prin polizare +manual sau mecanic la un diametru cu apro#imativ 5,6mm mai mare ca diametrul interior al filierei, pe o lungime egala cu cel putin grosimea filierei. Aceasta va face ca forta de taiere a fie mai mica, sa se poata centra filiera usor, sa poata fi controlata usor din mina si totodata va oferi spri*in atunci cind va taia de la inceput filetul pe portiunea cu diametrul nominal al tevii. (esigur, inainte de filetare, teava trebuie adusa la diametrul nominal pentru lungimea necesara a filetului. (upa filetare, portiunea de filet care este sub diametrul nominal se debiteaza si se reface zencul de la inceputul filetului.
3entru o mai mare productivitate, atunci cand sunt de filetat o cantiatate mare de gauri, se folosesc burg)ie tarod ca in figura alaturata. 3e por@iunea e inceput a sculei este burg)iul care
are diametrul corespunzator filetului metric ala sculei. Apoi urmeaza portiunea pe care este e#ecutat filetul, urmeaza o portiune al carei diametru este mai mic decit fundul de filet al tarodului, iar aproape de cotorul sculei avem o scula cu care se face zencuirea filetului. Aceasta zencuire permite montarea surubului cu usurinta. 3artea de prindere a sculei, este un )e#agon, pentru ca scula sa nu se invirta in mandrina. !ot in fotografia de mai sus se observa tura@iile pe care producatorul sculei le recomanda la folosire in otel, in aluminiu sau material plastic, tura@ii care se pot ob@ine nu mai cu ma?ini de in?urubat cu acumulator cu tura@ie mai scazuta. In materiale tari, curezisten@a la trac@iune pn la 055 >mmp, grosimea ma#ima este egala cu valoarea filetului metric: adica pentru =0 putem da filet in ma#im 0 mm grosime de material. =ai multe despre filete aveti
Despre filete Filetul este o nervura elicoidal aflata pe o suprafata de rotatie cilindrica sau conica. (aca rotatia se face spre dreapta vom obtine un filet pe dreapta, iar daca se face pe stinga atunci obtinem un filet pe stinga. (in punct de vedere geometric, filetul poate fi generat de o figura generatoare: patrat, triung)i, trapez, semicerc, care are o miscare elicoidala in *urul a#ei suprafetei de rotatie. =ai *os avem un e#emplu de filet cu profil triung)iular.
3ortiunea din elice descrisa de un punct aflat pe generatoare intro rotatie completa a acesteia se numeste spira. 3asul elicei, deci al filetului, p este distanta dintre doua spire consecutive care sunt masurate pe aceeasi generatoare. Gng)iul filetului alfa, este ung)iul dintr flancurile si este acelasi cu ungiul de inclinare al elicei filetului. (iametrul d 1 este diametrul fundului de filet iar d este diametrul e#terior al filetului care este masurat tangent la virf. /a o rota@ie de 05 grade, este parcursa o spir sau gang, iar ?urubul sau piuli@a inainteaza in lungul a#ei cu o distan@a egal cu lungimea pasului p.
In desenul de mai sus este reprezentata in sectiune o piulita si un surub, iar cu litere mici sunt notate cotele surubului iar cu litere mari sunt notate cotele piulitei. Cu litereat 1 a fost notata inaltimea filetului. $elatiile de mai *os arata relatia dintre pas si i naltimea pasului:
t ; 5,7005 p t1= 5,0%D6 p t2 = t1a Citeste articolul AICI
