FACTORI DETERMINANŢI AI RELAŢIEI DE PRIETENIE LA ADOLESCENŢI CUPRINS Motivaţia alegerii temei - Argument Argument ............................................. ..................................................................5 .....................5
CAP. 1. RELAŢIA DE PRIETENIE - TIP SPECIFIC SPECIFI C DE RELAŢIE INTERPERSONALĂ 1.1.Delimitări conceptuale: relaţia interpersonală şi relaţia de prietenie......................7 1.2.Caracteristici ale relaţiei de prietenie.................................. prietenie......................................................... .................................... ............. 1.!."ingurătatea-versus 1.!."ingurătatea-versus prietenie................................. prietenie........................................................ .............................................. ..........................# ...# 1.!.1.De$iniţia singurătăţii................................. singurătăţii........................................................ .............................................. ...............................# ........# 1.!.2.Cau%e ale singurătăţii.................................... singurătăţii........................................................... .............................................. ........................11 .11 1.&.
Dragostea
şi
prietenia
-
di$erenţe................................ di$erenţe....................................................... ..........................................12 ...................12 1.&.1.'eorii 1.&.1.'eorii e(plicative ale relaţiei de dragoste.................................. dragoste........................................................1 ......................1&& 1.&.1.1.'eoria 1.&.1.1.'eoria celor trei $actori ai iu)irii........................................ iu)irii...............................................................1 .......................1&& 1.&.1.2.'eoria 1.&.1.2.'eoria ataşamentului........................ ataşamentului............................................... .............................................. ..................................15 ...........15 1.&.1.!.'eoria 1.&.1.!.'eoria triung*iului iu)irii......................................... iu)irii................................................................ .................................17 ..........17 1.5. +elaţia de prietenie la adolescenţi-particularităţi adolescenţi-particularităţi speci$ice............................. speci$ice..................................1 .....1 1.,. Aspecte ale vieţii sociale n adolescenţă....................... adolescenţă.............................................. .......................................25 ................25 1.7. "e(ualitatea premaritală: di$erenţe $ete-)ăieţi................................... $ete-)ăieţi..................................................... .................. !2
CAP. 2. TEORII EXPLICATIVE ALE RELAŢIEI DE PRIETENIE 2.1. 'eoria 'eoria ec*ili)rului.................................. ec*ili)rului......................................................... .............................................. .......................................!# ................!# 2.2. 'eoria 'eoria ntărire-a$ect...................................... ntărire-a$ect............................................................. .............................................. .................................!# ..........!# 2.!. 'eoria 'eoria sc*im)ului-social........................ sc*im)ului-social............................................... .............................................. .......................................& ................& 2.&. 'eoria 'eoria ec*ităţii.................................... ec*ităţii........................................................... .............................................. ...........................................&1 ....................&1 2.5. 'eoria 'eoria evoluţionistă.............................. evoluţionistă..................................................... .............................................. .........................................&2 ..................&2 2.,. /actori ai atractivităţii interpersonale interpersonale .............................................. .................................................................&! ...................&! 2.,.1. 0evoia de a$iliere...................................... a$iliere............................................................. .............................................. ...........................&! ....&! !
2.,.2. $ectul $amiliarităţii........................................... $amiliarităţii.................................................................. .........................................&5 ..................&5
2.,.!.
"imilaritatea ........................................... .................................................................. .............................................. ..............................&, .......&, 2.,.&. +eciprocitatea........................ +eciprocitatea............................................... .............................................. .............................................. ........................&7 .&7
2.,.5.
Complementaritatea................... Complementaritatea.......................................... .............................................. ...........................................& ....................& 2.,.,. ro(imitatea spaţială................................ spaţială....................................................... .............................................. ............................&# .....&#
CAP. 3. STUDIU PRIVIND FACTORII DETERMINANŢI AI RELAŢIEI DE PRIETENIE LA ADOLESCENŢI !.1.3)iective şi ipote%e.............................. ipote%e..................................................... .............................................. ..........................................5! ...................5! !.2. Metodologia cercetării................................. cercetării........................................................ .............................................. ..................................5& ...........5& !.2.1. "u)iecţi.................................. "u)iecţi......................................................... .............................................. ........................................5& .................5& !.2.2. Metode şi te*nici utili%ate..................................... utili%ate............................................................ ...............................55 ........55 !.2.!. Des$ăşurarea cercetării.................................. cercetării......................................................... .............................................. .......................5, 5, !.!.
+e%ultatele
o)ţinute
4
prel relucrare
şi
interpretare.............................. interpretare...................................................5 .....................5,, !.&. Conclu%ii $inale...................................... $inale............................................................. .............................................. .......................................5 ................5 !.5. Direcţii de valori$icare ulterioară a re%ultatelor.............. re%ultatelor..................................... .....................................#! ..............#!
Bibliog!"i#.......................................... Bibliog!"i#................................................................. .............................................. ........................................ ................. .........$% A&#'#....................................... A&#'#.............................................................. .............................................. .............................................. ......................................$$ ...............$$
&
Mo(i)!*i! !l#g#ii (#+#i - Ag,+#&( De ce prietenia ocupă un loc att de important n viaţa noastră6 rietenia se nvaţă n copilărie6 Ce in$luenţă are grupul de prieteni $amilia societatea asupra copilului şi mai ales asupra adolescentului6 adolescentului6 Cnd şi ntemeia%ă adolescentul prieteniile şi cu cine cnd cunoaşte adole adolesce scentu ntull drago dragoste steaa adevăr adevărată ată şi since sinceră6 ră6 Ce semni$ semni$ică ică pentru pentru adoles adolescen centt relaţi relaţiaa de prietenie6 Dar relaţia de dragoste6 8ucrar 8ucrarea ea şi propun propunee să sta)il sta)ilea ească scă semni$ semni$ica icaţia ţia concep conceptul tului ui de 9priet 9prieteni enie e la preadolescenţi preadolescenţi şi adolescenţi n sensul identi$icării repre%entărilor sociale re$eritoare la prietenie la categoria de vrstă a adolescenţei adolescenţei precum şi motivaţii care stau la )a%a constituirii acestui tip de relaţie interpersonală la tinerii adolescenţi. (istă (istă priete prietenii nii legate legate n anumit anumitee mom moment entee ale vieţii vieţii şi priete prietenii nii de-o de-o viaţă. viaţă. 3 persoană ne devine prieten pe viaţă cnd avem ncredere a)solută n omul respectiv respectiv cnd ţinem la el cnd l cunoaştem $oarte )ine cnd ne leagă amintiri comune vesele sau triste cnd găsim asemănări ntre noi cnd am $ace orice să-l a;utăm pentru că suntem siguri că şi el ar $ace la $el cnd l putem suna la orice oră cnd ne s$ătuim reciproc. rietenia nsumea%ă o mulţime de sentimente. "inonimă cu stima respectul nţelegerea )unăvoinţa atenţia reciprocă loialitatea prietenia este un sentiment dura)il care leagă două persoane cel mai adesea din copilărie e(plică psi*ologii. +elaţiile de prietenie autentice contri)uie la structurarea personalităţii $iecăruia dintre noi. rietenul din copilărie este cteodată mai mult dect un $rate.
n copil care nu depăşeşte pragul $amiliei se poate con$runta cu di$icultăţi de adaptare n societate i%olare depresie. /ormarea unor relaţii n a$ara universului $amilial nseamnă de $apt primii paşi ai copilului n societate. rietenia din copilărie este puternic ancorată n memorie. De acee aceea a am amin inti tiril rilee din din acea aceast stăă peri perioa oadă dă prov provoa oacă că celo celorr doi doi prie priete teni ni em emoţ oţii ii inte intens nse. e. 5
"entimentele emoţiile trăirile interioare sunt deseori lăsate deoparte n relaţiile sta)ilite la vrste adulte pe cnd principalul liant al prieteniilor care prind rădăcini n copilărie este a$ectivitatea. rin urmare relaţiile din copilărie merită cultivate. Adolescenţa este acea 9paletă de sentimente imagini şi trăiri cu care $iecare om se ;oacă la un moment dat şi care uneori poate $i att de $rumoasă nct unii mai stau o lună un an
adolescenţi
doar
pentru
a
mai
simţi
o
dată
emoţiile
vrstei.
Adolescentul ia aceste trăiri le com)ină ncearcă să le nţeleagă şi cnd şi dă seama că ceea ce a creat nu este ntocmai ce-şi dorea şi da seama că timpul ca şi culoarea rămne. Copilul-adolescent păşeşte n viaţă .
cel mai direct legat de ntregul organism să $ie un $actor decisiv n de%voltarea lor. 8a adolescente această nevoie se ampli$ică şi nesatis$acerea ei lasă urme adnci n viaţă in$luenţnd direct nu numai conduita ci şi de%voltarea intelectuală ceea ce $ace ca adolescenţa să $ie numită „ vârsta afectivă” . ?ntensitatea trăirilor a$ective $ace ca perioada adolescenţei să se caracteri%e%e adesea ca o perioadă a pasiunilor şi $urtunilor a$ective o perioadă de romantism n viaţa omului şi de spontaneitate poe%ie. Actualitatea temei noastre constă n $aptul că ne propunem să identi$icăm ce i determină pe tinerii adolescenţi să şi ntemeie%e relaţiile de prietenie ce $ actori i motivea%ă n aceste vremuri moderne tot mai complicate cu reguli diverse şi cerinţe greu de ndeplinit şi urmărit.
.
,
CAPITOLUL 1
RELAŢIA DE PRIETENIE - TIP SPECIFIC DE RELAŢIE INTERPERSONALĂ 1.1.D#li+i(i o&#/(,!l#-#l!*i! i&(#/#0o&!l i #l!*i! # /i#(#&i# R elaţiile sociale desemnea%ă toate tipurile de interacţiuni dintre componentele unui sistem social: persoane grupuri instituţii organi%aţii. le e(primă una dintre caracteristicile de )a%ă ale omului aceea de a se mani$esta prin legături cu ceilalţi mem)rii ai comunităţii.
+elaţiile interpersonale sunt multiple ast$el că n $uncţie de latura lor procesuală dinamică ele sunt relaţii care presupun acţiunea mutuală a partenerilor soldate n timp cu modi$icarea caracteristicilor personale ale lor: sunt aşa-numitele relaţii de acomodare adică de prietenie.
1.2. C!!(#i0(ii !l# #l!*i#i # /i#(#&i# rietenia poate $i considerată 9o relaţie psi*osocială de durată dintre două $iinţe umane re%ultat al alegerii li)ere şi )a%ate pe a$ecţiune ncredere şi preţuire mutuală. @.?luţ 2000, p. 1&.
Caracteristicile esenţiale ale prieteniei sunt: - +elaţia de prietenie are n centrul ei afectivitatea si preţuirea reciprocă @. ?luţ 2000, p. 1& )ucuria plăcerea şi entu%iasmul partenerilor de a $i mpreună.Adevăraţii
prieteni se caută mereu.rietenia este o relaţie autentică ntre două persoane egale $iinţe umane unice dincolo de condiţia socială sau de altă natură.
ntre)area : 9Ce consideraţi mai important n prietenie6 pusă pu)licului american @ ell 1##.
compătimitor şi dispensional ci cu nţelegerea minţii şi a su$letului că celălalt este unic şi nu a $ăcut ceva din răutate.Aceasta nu nseamna că partenerii acceptă orice $el de comportamente unul din partea celuilalt.rieteniile se pot nu numai stinge treptat ci şi ntrerupe )rusc din motive de incompati)ilitate. +elaţiile de prietenie au consecinţe $avora)ile n economia de ansam)lu a vieţii indivi%ilor ct şi n sectoare mai particulare ale ei. rieteniile iţi con$eră o anumită siguranţă n relaţiile interpersonale n general un mai pronunţat optimism n legătură cu moralitatea celorlalţi pe cnd lipsa prieteniilor e asociată cu o mai accentuată prudenţă şi nencredere $aţă de alţii.Dar c*iar simpla ntrerupere de prietenii cum se ntmplă de regulă la terminarea $acultăţii a $ăcut ca tinerii a)solvenţi să mani$este stresuri emoţionale n raport cu cine vor $i noii lor prieteni @/redricson 1##5 p. 117. rietenia ca $enomen uman a devenit un su)iect pre$erat al antropologilor sociologilor psi*ologilor şi cu att mai mult n psi*ologia socială. 93 linie de $orţă după care se di$erenţia%ă $orma şi conţinutul ei este legată de $actorul vârstă” @. ?luţ 2000 p. 1&# " evidenţiindu-se ca o tendinţă semni$icativă creşterea gradului de intimitate şi sta)ilitate de la copilărie la maturitate.3 temă viu disputată la nivelul simţului comun este n ce masură prieteniile interse(e pot rămne la acelaşi statut şi nu se trans$ormă aproape cu necesitate n dragoste şi se(.?nvestigaţii ela)orate denotă că acest lucru se ntamplă $recvent dar nici pe departe la cotele pre%umate de repre%entările cotidiene. @ell1#1 p. !&.
1.3. Si&g,(!(# )#0,0 /i#(#&i# După cum s-a demonstrat n multe cercetări socia)ilitatea este o trăsătură esenţială a $iinţei umane nevoia de relaţionare constituind un $actor important n structura motivaţională a individului.
1.3.1.D#"i&i*i! 0i&g,(*ii rin singurătate se nţelege acea 9stare psi*osocială n care cercul de relaţii al unei persoane este mai mic sau mai puţin satis$ăcător dect işi doreşte. @. ?luţ n Adrian 0eculau 2!. ".
De$inită n acest $el starea de singurătate implică mai multe aspecte $enomenale şi de anali%ă: -0atura şi gradul de activare a unor vectori motivaţionali prin care se relevă tre)uinţele şi interesele speci$ice unui anumit su)iect de a de%volta relaţii interpersonale de natură a$ectivă co-acţională de comunicare de coa)itare sau in$luenţăE -Măsura n care mediul social imediat răspunde acestor nevoi personaleE -Modalitatea su)iectivă n care este trăită starea de singurătate legată de nereali%area aspiraţiilor şi aşteptărilor relaţionale ale su)iectuluiE -Conte(tul psi*oindividual şi psi*osocial n care apare starea de i%olare sau de singurătateE -$ectele pe care starea de singurătate le generea%ă n plan individual grupal şi instituţional. @+. ?oan 1##& p. 15! ?nteracţiunea dintre $actorii menţionaţi mai sus $ace ca starea de singutătate să $ie resimţită n mod di$erit de la o persoană la alta deşi caracteristicile sociale pot $i aceleaşi.'e poţi simţi singur n mi;locul unei mulţimi după cum o singură relaţie pro$undă poate genera un sistem de satis$acţie socială pe care alţii nu o o)ţin nici atunci cnd au numeroase relaţii super$iciale.@=. oncu 25 p. 1!1 De asemenea e$ectele n plan su)iectiv ale stării de singurătate sunt $oarte di$erite pragul de toleranţă la i%olare $iind un indicator important privind nevoia de inserţie şi de participare la viaţa socială.
1
1.3.2.C!,# !l# 0i&g,(*ii /actorii care generea%ă starea de singurătate pot $i identi$icaţi att n plan sociocultural ct şi n plan psi*osocial sau psi*oindividual. /ragilitatea sentimentelor şi relaţiilor interpersonale pe de o parte caracteristicile societăţii moderne *iperte*nologi%ate şi in$ormati%ate pe de altă parte pe $ondul lipsei unor proiecte sociale coerente de asistenţă socială şi psi*ologică pentru multiplele situaţii generatoare de singurătate-iată coordonatele generale ale acestui $enomen psi*osocial care a luat amploare ngri;orătoare n toate straturile societăţii contemporane. @ve%i *ttp:IIopin$orevieJ.com /actorii stării de singurătate sunt: -psi*oindividuali: vrstă se( introversiune-e(traversiune respectul şi imaginea de sine comple(ul de in$erioritate timiditate an(ietate şi re%istenţă la stres socialE -psi*osociali: de statut social-statut pro$esional @tipul de pro$esie nivel de cali$icare statut relaţional @cu partener sta)il căsătoritI necăsătorit $ără partener de am)ianţă socială @%onă re%idenţială şi tipul de locuinţă grupuri sociale 9de vecinătateE -de conte(t socio-cultural: tipul de comunitate tipul de civili%aţie organi%aţiile de asistenţă socială. "c*im)area modelului cultural şi structurii $amiliei moderne este de natură să cree%e premisele apariţiei singurătăţii persoanelor mai n vrstă./amilia restrnsă aşa cum se con$igurea%ă tot mai mult n societăţi industriale şi post-industriale nu mai are capacitatea de a menţine relaţii $ireşti dintre di$eritele generaţii @)unici părinţi copii nepoţi ceea ce restrnge dramatic cercul relaţiilor a$ective de comunicare şi coa)itare n raport cu $amilia tradiţională. Caracteristicile societăţii in$ormati%ate sinteti%ate de A.'o$$ler su) conceptul de tran%ienţă tran%ienţa instituţională şi organi%aţională ocupaţională şi re%idenţială şi n special cea relaţională diminuea%ă considera)il posi)ilitatea $ormării şi menţinerii unor legături interpersonale sta)ile şi pro$unde.@ve%i -*ttp:IIopin$orevieJ.com 'erapia singurătăţii liminarea sau diminuarea sentimentului de singurătate se poate o)ţine prin unele acţiuni sistematice de asistenţă psi*oindividuală sau psi*osocială.Dintre acestea pot $i amintite următoarele: K /acilitarea reali%ării de noi relaţii de către cei a$laţi n di$icultate prin organi%area de cercuri antrenarea n di$erite activităţi sociale antrenarea n $orme speci$ice de activitate sportivă etc.E 11
K Crearea de relaţii a$ective su)stitutive @de e(emplu cu animale domestice E K Determinarea scăderii dorinţei de relaţii sociale prin cultivarea unor activităţi atractive pentru petrecerea timpului li)er @*o))L E n pre%ent ?nternetul poate constitui o modalitate $oarte e$icientă de $ormare a unui sistem relaţional $oarte e(tins cu e$ecte )ene$ice att n plan individual ct şi social ntruct o$eră o nouă $ormă de relaţionare interumană. K De%voltarea unei culturi instituţionali%ate privind statutul şi modul de viaţă speci$ic generaţiei a treia E e(perienţa pro$esională şi de viaţă a oamenilor aparţinnd acestei categorii de vrstă tre)uie valori$icată social prin găsirea unor noi $orme de activitate n care acestea pot $i antrenaţi.@ve%i -*ttp:IIopin$orevieJ.com Cercetările de sociologie şi psi*ologie socială arată $aptul că singurătatea poate $i considerată n primul rnd ca o )oală socială. >niversul arti$icial şi impersonal al marilor oraşe instrumentali%area e(cesivă a relaţiilor umane sărăcirea vieţii spirituale a oamenilor datorită imperativelor noilor modele de e$icienţă care domină societatea modernă 4 sunt numai cteva din cau%ele acestei maladii n plină e(tensiune.
1.%. D!go0(#! i /i#(#&i! - i"##&*# rietenia şi dragostea au un statut aparte n multitudinea relaţiilor interumane. le sunt singurele )a%ate n e(clusivitate pe li)eră alegere şi a$ectivitate nu stau adică su) semnul constrngerilor sociale. Acţiunea lor nu este insă conştienti%ată ca limitare n alegeri şi oricum o dată n$iripate indi$erent n ce mpre;urări e(terioare prieteniile şi iu)irile sunt trăite şi asumate ca realităţi umane cu adevărat construite prin interacţiunea celor doi ceva intim neconvenţional dependent doar de cei n cau%ă: nu ne alegem părinţii colegii de muncă sau de şcoală ne alegem n sc*im) prietenii şi partenerii de dragoste. Anali%nd acest su)iect literatura de specialitate cuplea%ă su)stantivul 9dragoste cu ad;ectivul 9romantic . (presia 9dragoste romantică trimite la cea de 9dragoste platonică. Cnd spunem 9dragoste romantică tre)uie să nţelegem iu)ire adevărată de%interesată )a%ată pe ataşament reciproc n centrul căreia se a$lă atracţia $i%ică puternică a unuia $aţă de altul. @. ?luţ 2 p. 1&!
12
1!
1.%.1.T#oii #'/li!(i)# !l# #l!*i#i # !go0(#
1.%.1.1. T#oi! #lo (#i "!(oi !i i,biii Gat$ield şi Falster @. Gat$ield şi N. F. Falster 1#1 au arătat că e(istă trei $actori care sunt responsa)ili pentru e(perienţa 9iu)irii . -(punerea culturală-un individ tre)uie să $ie e(pus de la o vrstă timpurie ideii de iu)ire şi de a $i indrăgostit. -(citarea $i%iologică-e(citarea se(uală n sens $i%iologic la un moment dat. -'re)uie să e(iste un o)iect adecvat de iu)ire 4 o persoană atractivă de se( opus de o)icei şi de vrstă similară. "c*ac*ter şi "inger @". "c*ac*ter şi H. "inger 1#,2 p. !7# au propus o e(plicaţie cognitivă pentru sc*im)ările $i%iologice prin care trecem. tic*eta pe care o punem sentimentelor trăite atunci cnd cei trei $actori de mai sus sunt pre%enţi este iu#irea. 'eoria celor trei $actori ai iu)irii este interesantă nsă dove%ile pentru o etic*etare e(ternă a trăirilor interioare de acest tip nu sunt conclu%ive.
1&
1.%.1.2. T#oi! !(!!+#&(,l,i 'eoria ataşamentului priveşte iu)irea att din punct de vedere al de%voltării ct şi al evoluţiei. oJl)L @H. oJl)L 1# considera că legătura emoţională dintre copil şi mamă este evidentă att la oameni ct şi la animale. Cnd un copil are nevoie de mama sa şi aceasta nu este disponi)ilă el devine e(trem de agitat şi nimic nu l poate distrage din dorinţa sa de a o regăsi. Dacă nu reuşeşte atunci copilul se ntristea%ă şi n $inal intră ntr-o stare de$ensivă evitndu-şi mama c*iar şi după ce aceasta se ntoarce. Ataşamentul este ast$el vă%ut ca un sistem comportamental @plns rs gngvit privit etc care are drept scop reţinerea n apropiere a celui care are gri;ă de el. "copul )iologic al acestui comportament nnăscut este să l ţină pe copil aproape de mama sa. (perienţa ataşamentului $aţă de mamă este trăită att de pro$und nct copilul şi de%voltă modele comportamentale ale ataşamentului @repre%entări mentale ale sinelui şi ale modului n care alţii se raportea%ă la el care i vor g*ida aşteptările şi comportamentul $aţă de ceilalţi oameni şi n viaţa adultă. ornindu-se de la aceasta premisă s-au investigat di$erenţele ntre tipurile de ataşament o)servate. AinsJort* @M. D. ". AinsJort*1#7 a identi$icat trei modele principale de ataşament )a%ate pe comportamentul copilului cnd şi rentlnea mama dupa o scurta despărţire. Copiii singuri n pre%enţa acesteia e(ploarea%ă şi şi $olosesc mama ca pe o )a%ă pentru aventurile lor. i sunt amărţi atunci cnd sunt separaţi de mamă şi caută n mod activ contactul şi mngierea atunci cnd o ntlnesc. Copiii nervoşi am)ivalenţi la ntoarcerea mamei mani$estă dorinţa de a $i aproape de ea dar şi $urie şi re%istenţă. i protestea%ă cu $orţa şi nu sunt capa)ili să se simtă mngiaţi de o ;oacă normală. Copiii care evită deşi şi doresc interacţiunea cu mama şi mani$estă protestul prin ignorare şi ;oacă. Con$orm lui "*aver @. "*aver 1#7 p.511 iu)irea romantică adultă poate $i privită ca o continuare a procesului de ataşare. =i adulţii mani$estă cele trei tipuri de ataşament: sigur nesigur de evitare. "*aver si Ga%an @. "*aver şi C. Ga%an 1#7 p. 512 au studiat ulterior posi)ilitatea e(istenţei unei legături ntre ataşamentul $ormat n cadrul relaţiei copil-părinte şi ataşamentul n cadrul relaţiilor de cuplu. Din acest studiu a reieşit $aptul că e(istă o ast$el de legatură iar n cadrul relaţiilor de cuplu 5,P dintre su)iecti sunt securi%anţi 2&P evitanţi şi 2P an(ioşiam)ivalenţi.
15
rennan Clar şi "*aver @1## au găsit două dimensiuni optime ce puteau măsura di$erenţele individuale şi permiteau a $i evaluate: an(ietatea şi evitarea. Ast$el n concordanţă cu cele două dimensiuni: -securi%antul @poseda un nivel scă%ut al an(ietăţii şi al evitării de gndul că ar putea $i părăsitE -preocupatul @pre%intă un nivel al an(ietăţii crescut pe cnd cel al evitării este scă%ut doreşte apropierea de ceilalţi dar se teme că va $i respinsE -cel ce ndepărtea%ă @posedă un nivel al evitării crescut iar al an(ietăţii scă%ut nu se teme de $aptul că ar putea $i respins şi nu doreşte apropierea de ceilalţiE -temătorul @deţine un nivel crescut al an(ietăţii şi al evitării este caracteri%at de o m)inare a celorlalte două tipuri de ataşament nesecuri%ant @9cel ce ndepărtea%ă şi 9preocupatul: nu se simte con$orta)il n apropierea celorlalţi şi se teme totodată că această apropiere nu va dura.
-A(!!+#&( # 0#,i(!(#: persoanei i este relativ uşor să se apropie de alţii şi se simte comod depin%nd de ei şi invers. 0u şi $ace gri;i că va $i a)andonat sau că cineva doreşte să termine relaţia.
1,
-E)i(!&(4 persoana n cau%ă nu se simte $oarte )ine $iind apropiat de alţii i este greu să ai)ă ncredere totală să depindă de alţii. -A&'io05 !+bi)!l#&( 4 persoana o)servă că alţii nu sunt de acord ca ea să se apropie de ei aşa cum şi-ar $i dorit. Adeseori şi $ace gri;i că partenerul nu o iu)eşte cu adevărat sau nu o doreşte. @. ?luţ 2 p. 1!1
1.%.1.3. T#oi! (i,&g6i,l,i i,biii După psi*ologul american +o)ert "tern)erg @1#
dragostea n relaţiile
interpersonale se măsoară prin trei componente: -?ntimitate: cuprinde sentimentul de apropiere conectare legăturăE -asiune: cuprinde romantismul atracţia $i%ică se(ualitatea E -Anga;ament: deci%ia de a iu)i pe cineva şi anga;amentul de a păstra această dragoste. @.?luţ 2& p. 1,, Con$orm acestei teorii calitatea unei relaţii este determinată de pre%enţa acestor componente la $iecare individ dar şi de interacţiunea lor n cuplu. 3amenii şi $ormea%ă propriile teorii despre dragoste şi cum aceasta tre)uie să $ie spune "tern)erg @1#,. Această teorie despre dragoste este ca o poveste construită de $iecare inspiraţi de media de cărţile citite de părinţi şi de mulţi alţi $actori e(terni care ne in$luenţea%ă convingerile. Di$erite etape şi tipuri de dragoste pot $i e(plicate prin di$erite com)inaţii ale celor trei elemente. @.?luţ 2& p. 1,! Aceste elemente de pe triung*i se pot com)ina n mai multe tipuri de relaţii:
17
-rietenia: a plăcea pe cineva a te simţi apropiat $aţă de cineva dar $ără pasiune intensă sau anga;ament de lungă durată . -Dragoste pasională: un e(emplu este 9dragostea la prima vedere. /ără intimitate şi anga;ament dragostea pasională poate să dispară $oarte repede. -Dragostea pustie: cteodată o dragoste puternică se deteriorea%ă şi se trans$ormă n dragoste pustie n care este menţinut anga;amentul dar pasiunea şi intimitatea au dispărut.
1.7. R#l!*i! # /i#(#&i# l! !ol#0#&*i4 /!(i,l!i(*i 0/#i"i# Dacă su) aspectul de%voltării a$ective preadolescenţa este marcată de insta)ilitate emoţională şi de *ipersensi)ilitate a$ectivă n adolescenţă ta)loul emotivităţii ncepe treptat să se ec*ili)re%e. Adolescenţa este vrsta sentimentelor a dragostei şi urii a dispreţului admiraţiei şi nostalgiei. "pre deose)ire de copil adolescentul are o a$ectivitate mai secretă şi mai intensă mai selectivă şi mai e(clusivă. $elaţiile %ntre adolescenţii de aceeasi vrstă contri)uie su)stanţial la de%voltarea
socială şi cognitivă a adolescentului la e$icacitatea cu care va $uncţiona ca adult.
nici comportamentul in clasă ci modul n care adolescentul se comportă cu ceilalţi adolescenţi. Adolescenţii care nu sunt plăcuţi de ceilalţi cei care sunt agresivi şi violenţi cei care nu sunt n stare să menţină o relaţie strnsă cu alţi adolescenţi şi care nu pot sa şi găsească un loc n cultura celor de aceeaşi vrstă sunt ntr-un mare pericol. &ondiţii ale prieteniei la adolescenţi:
Calitaţile esenţiale ale prieteniei sunt reciprocitatea şi anga;amentul ntre indivi%i care se consideră mai mult sau mai puţin egali. ?nteracţiunea dintre prieteni se )a%ea%ă mult mai mult pe egalitate dect interacţiunea dintre
adolescenţi şi adulţi. >nii autori privesc
prieteniile ca Brelaţii de a$iliereB mai mult dect relaţii de ataşamentE cu toate acestea adolescenţii $ac o uriaşă investiţie emoţională n prietenii lor iar relaţiile sunt relativ de durată. @F. Gartup 1## rincipalele teme ale prieteniei -a$ilierea si interesele comune -sunt nţelese de către adolescenţi ncă de la vrste $ragede. Copiii de vrstă preşcolară precum şi cei din clasele mici aşteaptă de la prieteni mai ales activităţi comune şi o reciprocitate e$ectivă. Mai tr%iu prieteniile se vor )a%a n principal pe nţelegere reciprocă loialitatea şi ncredere. De asemenea adolescenţii doresc să şi petreacă timpul cu prietenii să ai)ă aceleaşi preocupări cu ei să se destănuie lor. rietenii se distrea%ă mpreunăE adoră să $acă ceva mpreunăE şi le pasă unul de celălalt. Deşi copiii de vrstă şcolară sau adolescenţii nu $olosesc cuvinte ca 9empatie sau 9intimitate pentru a-şi descrie prietenii n mintea lor aceste concepte $ac prietenii să se deose)ească de ceilalţi. @ve%i- JJJ.parinti.com /uncţiile prieteniei la adolescenţi sunt: -resurse emoţionale att pentru distracţie ct şi pentru adaptarea la stresE -resurse cognitive pentru re%olvarea pro)lemelor si ac*i%iţionarea de noi cunoştiinţeE -conte(te n cadrul cărora sunt nsuşite şi ela)orate deprinderile sociale de )a%ă @de e(emplu comunicarea socială cooperarea apartenenţa la un grup -)a%a pentru relaţiile viitoare. Mai presus de toate prieteniile sunt egalitariste. le sunt structurate simetric sau ori%ontal n contrast cu relaţiile adult-adolescent care sunt structurate asimetric sau vertical. rietenii se a$lă n stadii de de%voltare similare anga;ndu-se reciproc mai ales n materie de distracţie şi sociali%are. 'rietenii ca resurse emoţionale .
Ca resurse emoţionale prieteniile $urni%ea%ă adolescenţilor siguranţa de a e(plora noi teritorii de a cunoaşte noi oameni şi de a a)orda pro)leme noi. rietenii sunt cei care sta)ilesc cadrul emoţional pentru e(plorarea mediului ncon;urător ntr-un mod asemănător $elului n care cei care au gri;ă de copii servesc ca şi )a%e de securitate pentru copiii mici. 1#
Aceste relaţii sunt )a%a şi pentru procesele legate de distracţie. Cercetătorii au a;uns la conclu%ia că durata şi $recvenţa rsului %m)itului privitului şi vor)itului sunt mult mai mari la relaţiile ntre prieteni dect la relaţiile cu străinii şi că prietenii se mimea%ă unii pe alţii ntr-o măsura $oarte mare. @F. Gartup 1## rieteniile pot prote;a copiii şi adolescenţii de e$ectele adverse ale unor evenimente negative: con$licte $amiliale )oală şoma;ul părinţilor eşecuri la şcoală. >nele studii sugerea%ă că prietenia scade stresul asociat cu divorţul cu toate că n mod di$erit pentru $ete şi )ăieţi. ăieţii de vrstă şcolară se ndreaptă uşor nspre prieteni părnd să se distanţe%e de pro)lemele de acasa. /etele şi $ac prieteni dar au nevoie de spri;inul mamei. 'rietenii ca resurse cognitive .
se
re$eră
la
trans$erul
de
in$ormaţie
prin
imitare.
Ar mai tre)ui determinat dacă prietenii sunt mai )uni tutori decat nonprietenii sau maniera n care prietenia a$ectea%ă nvăţarea cola)orativă sau modelarea. Cola)orarea att ntre prieteni ct şi ntre nonprieteni a $ost studiată ceva mai mult.
Cooperarea şi con$lictul apar mult mai des n cadrul prieteniilor dect n orice alt conte(t. Adolescenţii se anga;ea%ă n mult mai multe şi mai dese sc*im)uri cola)orative cu prietenii lor dect cu asociaţi neutri. Con$lictele au loc mult mai des ntre prieteni dect ntre nonprieteni nsă prietenii pre%intă o mult mai mare o)iectivitate şi ec*itate n administrarea 2
con$lictelor dect nonprietenii. Cercetătorii con$irmă $aptul că relaţiile adolescenţilor cu prietenii lor se )a%ea%ă pe cooperare reciprocitate şi o administrare e$ectivă a con$lictelor. 'rietenia şi relaţiile ulterioare.
rieteniile adolescenţilor sunt considerate ca $iind modele pentru relaţiile ulterioare. 0oile relaţii nu sunt niciodată copii e(acte ale celor vec*i nsă organi%area comportamentală n cadrul noii relaţii este o generali%are a celor vec*i. "-a arătat că prieteniile care au $uncţionat )ine in$luenţea%ă relaţiile dintre adolescenţi şi $raţii lor mai mici.@N. F. 8add 1##. 'rietenia şi dezvoltarea adolescentului
+elativ puţini cercetători au ncercat să veri$ice in$luenţa prieteniei asupra de%voltării adolescentui. nele sunt line si dătătoare de siguranţăE altele sunt presărate cu de%acorduri şi certuri. "e pare că aceste di$erenţe se re$lectă n modul de adaptare n cadrul şcolii. levii ale căror prietenii sunt marcate de con$licte şi rivalităţi devin treptat nedisciplinaţi şi neinteresaţi. 3ricum este puţin pro)a)il ca relaţiile strnse să contri)uie la 9tot.
numită şi 9epoca $urtunoasă. +ealitatea adolescenţei nscrie n prim-plan relaţiile de prietenie care l determină pe adolescent să intre n con$lict cu impulsul său se(ual $apt care i generea%ă teama. AdolescentulIa este nesigurIă şi nu ştie dacă se comportQ corect $aţă de prietena saIprietenul său. lIea nu ştie mai ales ce gndeşte partenerul despre $elul n care arată din punct de vedere $i%ic sau despre modul de a gndi şi vor)i. /etele se mani$estQ di$erit. >nele cred că nu sunt su$icient de $rumoase şi de elegante comparndu-se mereu cu prietenele lor altele că nu au calităţi psi*o-intelectuale la nivelul antura;ului mai ales n raport cu partenerul către care aspiră iar altele sunt prea ncre%ătoare n propriile $orţe. Riaţa a$ectivă a adolescentului se complică şi se diversi$ică preadolescentul şi mai ales adolescentul admiră iu)eşte simte visea%ă aspiră ştie să dorească are idealuri a$ective i nţelege pe cei din ;ur cu intenţiile reacţiile acestora. ?ntensitatea amploarea şi valoarea emoţiilor sunt dependente de nsemnătatea pe care o au pentru adolescent diverse $enomene o)iecte persoane. @C. =tir 27 Două direcţii apar mai importante n de%voltarea generală a vieţii a$ective a adolescentului : -creşterea autonomiei morale şi a concepţiei morale a adolescentului E -eroti%area vieţii a$ective. rimul aspect este legat de viaţa şi relaţiile sociale cel de-al doilea se re$eră la aspectele individuale ale de%voltării a$ectivităţii. "e de%voltă sentimente superioare 4 morale politice estetice intelectuale 4 )a%a lor de convingere de%voltndu-se datorită lărgirii cunoştinţelor moral-politice datorită lecturii )ogate a activităţilor culturale. Adolescentul devine un $oarte sever şi pretenţios ;udecător cu alţii şi cu el nsuşi. "entimentele ce corespund acestei perioade sunt prietenia 4 )a%ată pe ncredere sinceritate $idelitate devotament ntelegere reciprocă tovărăşia 4 idealuri comune solidaritatea ntregului colectiv sentimente intelectuale 4 curio%itatea uimirea admiraţia ndoiala sentimente de iu)ire 4 se raportea%ă ntotdeauna la o persoană care va cuceri nu numai un comple( de emoţii. >na dintre sc*im)ările ma;ore care apare n viaţa socială a adolescenţilor se re$eră la importanţa pe care o cştigă n această perioadă persoanele de aceeaşi vârsta) grupul de egali", care permite adolescentului să şi cştige treptat independenţa $aţă de $amilia de
origine.rin identi$icarea cu persoanele de aceeaşi vrstă adolescentul interiori%ea%ă noi tipuri de valori şi de%voltă ;udecăţi morale ncepe să e(plore%e lumea pentru a a$la n ce $el ea sau el sunt di$eriţi de părinţii lor.@American olLgrap* Association 22 .
22
*rupul de egali -interacţiunea cu adolescenţii de aceeaşi vrstă contri)uie n mod
semni$icativ la $ormarea imaginii de sine. +elaţiile cu covrstnicii sunt cele care $acilitea%ă adolescentului sta)ilirea şi per$ecţionarea relaţiilor interpersonale deprinderile de comunicare şi trăirea sentimentului de prietenie. 'oate acestea o$eră cadrul necesar pentru e(perimentarea intimităţii dar şi a di$eritelor roluri sociale o$erind adolescentului posi)ilitatea de a se 9oglindi n ceilalţi pentru a-şi $orma propria identitate. e de altă parte multiplicarea relaţiilor sociale ale adolescentului determină e(tinderea simţului eului ampli$icnd uneori con$u%ia şi $ăcnd necesar un proces de @ autoveri$icare şi @ auto testare. @ve%i- *ttp:IIJJJ.med$am.ro +coala-cu pro$esorii disciplinele de nvăţămnt colegii de clasă sistemul de reguli şi
valori speci$ice etc. repre%intă un alt agent important al integrării adolescentului n comple(ul angrena; social.=coala nlesneşte procesul $ormării şi $uncţionării grupurilor de covrstnici şi stimulea%ă con$runtarea cu status-urile pro$esionale adulte. amilia-relaţiile dintre adolescent si părinţii săi se modi$ică pe măsură ce acesta se
de%voltă."c*im)area centrului lumii sociale a adolescentului-de la $amilie la grupul de prieteni şi covrstnici-nu nseamnă că importanţa $amiliei n viaţa adolescentului diminuea%ă.+elaţiile $amiliale strnse legăturile a$ective şi apropierea emoţională de mem)rii $amiliei repre%intă un $actor de protecţie e(trem de important $aţă de comportamentele cu potenţial nalt de risc speci$ice adolescenţei @de e(emplu $umatul consumul de alcool şi droguri iniţierea prematiră a vieţii se(uale etc..Creşterea autonomiei şi dorinţa de independenţă a adolescentului conduce uneori la con$licte acute ntre adolescent şi părinţii săi. @C.=tir 27 're)uie să menţionăm importanţa grupului de adolescenţi n viaţa acestora. Cmpul socio-a$ectiv al grupurilor nu se constituie prioritar din relaţiile diadice de mare sta)ilitate ci nseamnă o te(tură grupală de simpatii antipatii sau indi$erenţeE $uncţionea%ă n grupurile naturale atracţii şi respingeri interpersonale letente sau mani$este. @. ?luţ 2& p. 1,, /ie $ormal @tipul clasă şcolară $ie in$ormal @tipul grupului de melomani literaţi orientat po%itiv sau negativ grupul pre%intă la adolescenţă posi)ilităţi su)stanţiale pentru reali%area la nivel individual. @?. Dumitrescu 1# Adolescentul şi poate valori$ica posi)ilităţile n grupurile de participaţie cu acelaşi status. Aceste grupuri sunt singurele capa)ile să i o$ere posi)ilitatea i%olării de societatea adultă cu trăirea sentimentului de autenticitate şi de serio%itate matură n acelaşi timp. Adolescenţii se comportă n cadrul grupului de participaţie ca şi cum ar $i adulţi. i nu pot $i nţeleşi dect participnd tacit sincer la ;ocul lor serios de maturi. 2!
/uncţiile grupurilor de adolescenţi sunt: -atisfacerea diferenţiată a nevoilor . Cele mai multe grupuri e(ercită o $uncţie
speci$ică @re%olvarea nevoilor dominante ale grupului n cadrul grupului $ormal şi $uncţii accesorii @re%olvarea nevoilor grupului in$ormal. "u)stituirea $uncţiilor speci$ice de către cele secundare este determinată de: sc*im)area nevoilor şi e(igenţelor mem)rilor grupuluiE interrelaţiile şi interin$luenţele dintre grupuriE naşterea de noi aspiraţii şi asimilarea unor noi aderenţi. -evoia de %ncorporare socială şi de dominare . 0evoia de dominare este ntlnită
doar la unii indivi%i. 0evoia de participare la activităţi comune se ntlneşte la toţi mem)rii. -&rearea noilor nevoi . 0evoile individuale se sc*im)ă potrivit nevoilor grupului şi
aspiraţiilor mem)rilor săi. 0evoile noi sunt acelea care provoacă dura)ilitatea grupului ntărirea moralului şi coe%iunii.@N. F. 8add 1## entru adolescent $uncţiile pe care le poate ndeplini grupul sunt di$erenţiate n $uncţie de se( aspiraţii posi)ilităţi şi sunt adesea contradictorii. Adolescenţii simt nevoia societăţii o caută doresc a$irmarea socială. n grup format numai din adolescente tinde să se $racţione%e rapid n mici clanuri @)isericuţe dnd insă impresia de coe%iune. Cuplurile şi triung*iurile convin cel mai )ine n acest ca%. Această pre$erinţă apare la $ete ncă de la vrsta de 1-11 ani perioadă n care prietenia capătă status de e(clusivitate şi se accentuea%ă la 15-1, ani. Adolescentele se mpacă cel mai )ine cu reveria contemplaţia de sine con$idenţa şi mai puţin cu acţiunea. -*rupurile mi/te sunt cu totul e(cepţionale. C*iar n ca%ul şcolilor mi(te prieteniile se leagă )ăieţi cu )ăieţi şi $ete cu $ete. 0umai n cercurile mari de prietenie intră )ăieţi şi $ete dar aceste cercuri sunt constituite pe temeiul intereselor şi preocupărilor comune @pentru literatură mu%ică teatru $ilm şi nu pe principiul a$inităţii a$ective. le sunt mai degra)ă grupuri secundare dect primare. -
2&
-S/aţă de grupul de copii organi%at doar pe perioada ;ocului şi destrămat imediat ce acesta se s$rşeşte grupul de adolescenţi presupune mo#iluri mult mai pro$unde mai adnci c*iar cnd sportul sau ;ocul sunt activităţi principale. *rupul o$eră adolescentului un ideal de sine o imagine $avora)ilă propriului u o
scădere marcată n intensitate a neliniştilor anterioare. 0umai grupul poate să-i satis$acă valenţele de a$irmare poate să-i redea sentimentul de valoare. Adolescentul caută con$ortul pe care i-l poate o$eri răspunderea colectivă. l caută să dovedească adulţilor că repre%intă ceva. n considera)il segment n lumea adolescenţilor re%ultat din interacţiunile particulare ale grupurilor perec*e cuprinde o gamă largă de activităţi despre care părinţii nu ştiu nimic. Aceasta este o vulnera)ilitate proprie unică a lor şi re$lectă o perioadă n viaţă numită Bvremea di%a)ilităţii temporare a părinţilorB.
1.8. A0/#(# !l# )i#*ii 0oi!l# 9& !ol#0#&* "e ştie că omul a;unge la autocunoaştere raportndu-se la ceilalţi. ?ndividul şi percepe şi aprecia%ă propriile nsuşiri de personalitate @ egoismul altruismul spiritul de cooperare cel de competiţie ncăpăţnarea iniţiativa )unătatea sau răutatea etc. doar prin raportarea şi comparaţia cu ceilalţi oameni.
sistemului de relaţii sociale şi interpersonale. *rupul de
apartenenţă care pe parcursul vieţii este mai nti $amilia apoi clasa de elevi din şcoală apoi
grupul de prieteni apoi grupul de muncă pro$esională etc. constituie cadrul social n care se construieşte imaginea de sine a persoanei.@C. =tir 27 Rrsta adolescenţei se caracteri%ea%ă prin procesul de de$inire a identităţii. Mulţi autori de$inesc adolescenţa ca o perioadă de autoo)servare şi autoapreciere de descoperire şi e(plorare a lumii interioare. 8a ma;oritatea adolescenţilor se mani$estă acum nevoia sporită de autocunoaştere preocuparea şi ncercarea de a găsi răspunsuri la ntre)ări precum : 9Cine sunt eu6 9Ce doresc să $iu6 9Ce vreau sau tre)uie să devin n viaţă6 etc. ntre)ări care 25
scot n relie$ procesul de decantare a imaginii de sine tendinţa puternică spre autoa$irmare şi autoreali%are. 8a elevul copil apoi preadolescent şi adolescent grupul educaţional @ clasa de elevi dar şi grupul de prieteni $ormea%ă cadrul social 9spaţiul de comparaţie socială n care se conturea%ă imaginea de sine a mem)rilor săi. Ast$el grupul educaţional şi grupul de prieteni sunt cele care o$eră adolescenţilor cadrul necesar de $ormare şi de comparaţie socială precum şi reperele necesare pentru autocunoaştere. @C. =tir 27
aprecierile celorlalţi vor avea o in$luenţă mai puţin presantă asupra conduite proprii imaginea de sine $iind de;a conturată iar evaluările grupului sau ale persoanelor semni$icative pentru individ $iind integrate şi asimilate sistemului propriu de valori.. =c*iopu1#7# Adolescenţii trăiesc soluţii ncărcate de o ar%ătoare creaţie şi sete de originalitate reacţionnd impulsiv neaşteptat şi c*iar comple( n situaţii mai mult sau mai puţin )anale tipice sau situaţii de viaţă deose)iteE ei ncearcă să-şi e(prime 9eu-l prin conduite şi stiluri de a se m)răca ct mai di$erite de celelalte $iecare avnd un model pe care-l urmea%ă şi totodată un ego ct mai personali%at şi original ncercnd să iasă n evidenţa şi să $ie clar 9delimitat de ceilalţi de aceeaşi vrstă. 3 cri%ă de originalitate la un adolescent nseamnă şi o cri%ă de de%voltare datorită $aptului că toate cri%ele provoacă sc*im)ări reacţii psi*ice comple(e provocnd toate 27
resursele psi*ice mai activ sau mai puţin activ n $uncţie de persoana şi situaţie.@>. =c*iopu1#7#
să
se
o)işnuiască
cu
ele
să
le
personali%e%e
de$inindu-se.
=coala ;oaca alături de viaţa e(traşcolară sociala @$amilia prietenii alţi $actori ai modernităţii cum sunt sursele de in$ormare nivelul adapta)ilităţii spaţiul de ;oc 9autondrumarea nivelul de trai implicarea in activităţile sociale etc. un rol $oarte important in aceasta perioadă ivindu-se şi sc*im)ările in mediul şcolar 4 gimna%iul - cu pro$esori mai mulţi materii mai )ine delimitate cerinţe mai clare mai di$erite şi mai severe crend o responsa)ilitate crescută. . =c*iopu1#7#
'oate micile adunări ale lor au un caracter demonstrativ cu intenţia de a provoca adulţii de a le demonstra o anumită independenţă iar această atitudine este catalogata de părinţi ca de%ordine lipsă de responsa)ilitate 4 deşi tot copil este considerat pu)erul este admonestat pentru sc*im)ările evidente din viaţa lui si lipsa unei o)edienţe ştiute nainte vreme. Ca atare am)iguităţile de tratament continuă $apt ce crea%ă pentru pu)er necesitatea lămuririi propriilor drepturi legate de statutul personal şi de li)ertatea ce o are şi tre)uie să i se acorde. Riaţa interioară se modi$ică şi se ampli$ică $oarte mult n mintea adolescentului constituinduse adevărate $ilme cu diverse scenarii ncărcate de dialoguri lămuritoare sau de reproş in pro)lemele ce-l privesc de acum ncolo. Acum se anali%ea%ă cu rigiditate conduitele tuturor se crea%ă o respingere o opo%a)ilitate crescută $aţă de starea anterioară de copil de care adolescentul doreşte sa se de)arase%e c*iar daca adesea simte nevoia stărilor de con$ort şi linişte pe care le-a avut cu puţină vreme n urmă se consolidea%ă alături de starea opo%antă şi una de concurenţă @imitaţia. @C. =tir 27 3 următoare etapă a adolescenţei ar $i o $a%ă de noi anali%e interioare mult mai ncărcată de nelinişti şi de monologuri meditative şi e(plicative se $ac comparaţii de conduite şi reacţii ntre)ările capătă pro$un%ime si la un moment dat adolescenţii ncep să reali%e%e e(cesele $ăcute acest $apt provocnd nu de puţine ori stări de depresie sau de%amăgire. @>. =c*iopu1#7# Dramatismul intern este legat de potenţialul disponi)il al adolescentului de a se implica n stări noi de relaţii pe $ondul nesiguranţei de sine privind valoarea trăirilor prin care trece a atracţiilor $aţă de persoanele de alt se(. Apar căutările de noi implicaţii sociale noi preocupări umane priveşte cu mai multă atenţie persoanele remarca)ile ncercnd să a$le cum acestea au reuşit să devină importante sau să e(ercite o serie de in$luenţe asupra celorlalţi. . Guving*urst a enumerat un set de o)iective ce se constituie ncă din perioada pu)ertăţii şi devin centre de interes personal : -dorinţa adolescentului să do)ndească satis$acţii şi acceptare in relaţiile cu se(ul opus. ?ntră mai mult in secret şi ideea de $ericire. -să do)ndească un rol acceptat de se( inclusiv un rol competitiv n relaţiile cu cei de acelaşi se( şi n optica persoanelor de se( opus. -să-şi accepte propriul corp. -se de%voltă dorinţa de a găsi mi;loace ce asigură o independenţă economică n timp ct mai redus.
2#
-doresc do)ndirea unei e(perienţe personale emoţionale $aţă de adulţi prin impunerea pe un plan oarecare. -dorinţa de a putea singuri alege pro$esia @de a decide ce cred că-şi doresc in $uncţie de pre$erinţe. -pregătirea @oarecum tainică pentru căsătorie şi pentru o viaţă a sa detaşata de cea a $amiliei de provenienţa. -n adolescenţă se constituie o mare comple(itate a$ectivă interesele acţionnd ca $orme de idei atitudinile dorinţele şi aspiraţiile $iind $oarte clar n aceeaşi situaţie. @F. Gartup 1## 're)uie preci%at că acest set de dorinţe enumerat de Guving*urst dorinţe ce devin o#iective %n perioada adolescenţei nu este de$initoriu $iecare o)iectiv reali%ndu-se şi
constituindu-se inegal dorinţele $iind adesea concurente intrnd in $uncţiune tot inegal. /iecare dintre o)iectivele 9proaspăt apărute ale adolescentului generea%ă numeroase pro)leme a$ective trăiri intense emoţii situaţionale succesele şi eşecurile e(perienţele de cunoaştere de sine succinte toate acestea cu e$ectele lor de re$lu( emoţional sentimental şi generator c*iar de pasiuni distanţea%ă tot mai mult pe adolescent de trăirile copilăriei genernd această cri%ă de originalitate. a este declanşată şi susţinută de toţi aceşti $actori conturnd o$erte de de%voltare socială şi personală $iind un 9statut al omului in decursul vieţii nu doar o $a%ă de trecere pentru ca adolescenţe modelea%ă şi conturea%ă viitorul adult ce se presupune că ar $i responsa)il de $apt doar cu mai multa e(perienţă si stereotipi%at de cutumele şi credinţele sociale mai ales pentru că aceasta cri%ă de originalitate are ca $actor crucial se(ualitatea cu tot ce repre%intă ea ca $enomen social si psi*ologic $iind de$initorie ntr-adevar pentru om. 3 sc*emă de interpretare a drumului urmat de adolescent n căutarea unei $ormule proprii de reali%are ar putea $i următoarea: -9individuali%area
ca
tendinţă
spre
sine
@autocunoaştere
identitateE
-9sociali%area ca tendinţă spre alţii @cunoaşterea altora identi$icareE -9personali%area ca revenire la a$irmarea individuali%ării dar prin integrarea şi depăşirea condiţiei iniţiale printr-o sinte%ă şi prelucrare a modelelor ntlnite şi $ormarea idealului.@>. =c*iopu1#7# Adolescenţa este deci o căutare a identităţii prin con$runtare cu alţii şi integrare socială o perioadă de mari căutări de noi aspiraţii şi nevoi o mentalitate intermediară ntre egocentrismul copilului şi mentalitatea mai o)iectivă a omului matur. 0evoia de a$ecţiune din partea părinţilor dar şi a altor adulţi c*iar a pro$esorilor corelată cu nevoia de securitate de siguranţă par să condiţione%e de asemenea căutările !
adolescentului. C*iar e(istenţa unor situaţii de con$ort psi*ic nu e(clude apariţia nevoii de visare de meditaţie cu evadare din realitate şi c*iar nevoia de singurătate. 3 pendulare deci ntre acţiune şi resemnare ntre anga;are şi retragere. Dominantă este nevoia dialogului cu adulţii a con$runtării. Adolescenţii simt nevoia societăţii o caută doresc a$irmarea socială. "oluţia grupului pare să $ie cadrul social ideal
n interiorul căruia adolescentul se poate valori%a pe deplin. Nrupul o$eră adolescentului nu numai cadru de a$irmare mi;locul de e(primare li)eră ci şi securitate siguranţă distanţarea de ironiile adulţilor şi de autoritatea care ani*ilea%ă a superiorilor @pro$esorilor.
1.:.S#',!li(!(# /#+!i(!l -i"##&*# "#(#-bi#*i 9& 0#',!li(!(# Dragostea este sensul vieţii este o parte a ei. entru toate $iinţele umane n metoda de a ncepe să nţelegi dragostea este să o ncerci treptat. Rom ncepe cu aspectele $undamentale de viaţă n legatură cu dragostea la adolescenţi pentru ca apoi să anali%ăm şi pro)lema se(ualităţii premaritale. rimul şi cel mai important aspect de viaţă legat de dragoste este acela că ea repre%intă ceva $undamental e(istent n creierul uman. Dragostea nu poate $i 9pornită şi apoi 9oprită. ste acolon su$let este activă şi asta e tot. De $apt este aproape imposi)il să se separe dragostea de e(istenţa umană. entru adolescent sunt unul şi acelaşi lucru. Al doilea aspect este legat de $aptul că e(istă di$erite tipuri de dragoste şi tre)uie ştiut ce nseamnă şi ce presupune $iecare tip. 'ipuri de dragoste: !1
-dragostea părintească -părinţii şi iu)esc copiiiE acest tip de dragoste şi devotament sunt di$erite de alte tipuriE -dragoste creştinească -9?u)eşte-ţi aproapele şi mulţi oameni pot $ace acest lucru. i iu)esc pe cei din ;urul lor deoarece sunt $iinţe umane. -dragoste prietenească -o prietenie strnsă ntre două persoane implica o anumită ncredere şi devotament care nseamnă dragoste. Deci două $emei doi )ăr)aţi sau un )ăr)at şi o $emeie care se cunosc de mult timp şi au trecut prin multe mpreună pot spune că se iu)esc. 0u e(istă nici un $el de atracţie romantică sau se(uală implicată. -dragoste materială -este dragostea pentru un o)iectE -dragoste $i%ică @dorinţa se(uală -aceasta este o $ormă a dragostei materiale dar aplicată unei persoane şi nu unui o)iect şi este legată e(clusiv de se(. -dragoste romantică - cnd vor)esc despre dragoste ma;oritatea adolescenţilor se gndesc la aceasta. ste com)inaţia dintre prietenie atracţie se(uală şi căutarea persoanei cu care să te căsătoreşti. ste căutarea persoanei cu care vrei să ntemeie%i o $amilie şi să ţi petreci restul vieţii. @. ?luţ 2 p. 1& Dragostea
este
legată
de
atracţia
se/uală
mai
ales
la
adolescenţi.
Acesta este al treilea aspect al vieţii n legatură cu dragostea. 8egătura ntre dragoste şi atracţie se(uală este puternică şi importantă. Mulţi oameni vor spune că dragostea şi atracţia se(uală pot $i separate. ste adevărat dar atunci se va ntemeia dragostea prietenească nu romantică sau dragostea )a%ată pe dorinţa se(uală $ără prietenie. @M. Dincă 2&. Aceasta duce la al patrulea aspect de viaţă: atracţia se(uală este un $apt de viaţă. (istă patru aspecte importante despre se( care pot $i uşor trecute cu vederea. Creierul conţine structuri $i%ice şi sisteme speciale pentru se(. Anumite componente din aceste sisteme reacţionea%ă la *ormonii se(uali iar alte părţi răspund la stimuli vi%uali şi tactili.(istă o dorinţă )iologică de reproducere care poate $i considerată esenţa e(istenţei umane. 8und n considerare toate aceste patru aspecte -organele se(ualesistemul *ormonal structura creierului şi nevoia )iologică de reproducere 4 putem nţelege de ce se(ul este att de important pentru oameni. "e(ualitatea nu se poate sustrage dinamicii psi*ologice şi sociale. a este o parte $oarte importantă care depinde att de caracteristicile individual anatomice care constituie )a%a atracţiei interpersonale dar şi de unele caracteristici psi*osociale care completea%ă sau com)at atracţia ntre parteneri @inteligenţa comportamentul lim)a;ul. @M. Dincă 2&. "e(ualitatea premaritală a devenit mult mai acceptată n societatea occidentală n special după deceniul al şaselea al secolului UU anii , $iind consideraţi anii 9revoluţiei !2
se(uale. Astă%i o relaţie serioasă de dragoste este aproape de nenc*ipuit $ără se(. @. ?luţ 2 p. 15 8a vrsta pu)ertăţii apar primele mani$estări ale erotismului su) $orma 9aspiraţiilor erotice e(presie a trans$ormării morale a adolescentului. Adolescentul indi$erent dacă este $ată sau )ăiat simte n el apariţia unor 9aspiraţii stranii ca nişte dorinţe nede$inite sau emoţii $ără o cau%ă @A. Gesnard n C. năc*escu 25 p.72. 8a adolescenţi simţurile aduc impresii noi puternice vii. +ealitatea apare mai interesantă sentimente noi se impun pe primul plan: amorul propriu tandreţea e(u)eranţa gelo%ia etc. ?nstinctul erotic apare su) $ormă de dorinţă pur $i%ică mult mai di$erenţiat n raport cu tendinţa autoerotismului in$antil prin locali%area sa la nivelul organelor genitale $iind totodată resimţit ca o 9mişcare su$letească interioară. @C. năc*escu 25 p.72. +evelaţia erotismului $i%ic este di$erită n raport cu se(ul.
Gesnard susţine că la )ăr)at dorinţele $i%ice iniţial autoerotice apoi din ce n ce mai net e(teriori%a)ile prin scopul lor apar devreme şi se a$irmă ca procese ale vieţii organice. Dorinţele de ordin psi*ic sunt mult mai oscilante şi varia)ile n mani$estările lor mult mai greu de sesi%at şi anali%at. >n aspect deose)it de important la adolescenţi este repre%entat de 9intrarea n viaţa se(uală. @C. năc*escu 25 p.7!. Două pro)leme se discută n acest sens: iniţierea se(uală şi prima e(perienţă se(uală. Asupra acestor aspecte ma;oritatea autorilor sunt de acord @A. Gesnard F. "teel . +. Ma*oneL A. llis şi A. A)arna)el . "e admite că iniţierea se(uală din perioada adolescenţei este legată de modelul sociocultural şi de valorile moral-religioase ale grupului social şi ale epocii istorice cărora le aparţine persoana
!!
respectivă @M. Mead . MalinoJsi . +. Ma*oneL. >n rol important revine n sensul acesta concepţiei şi atitudinii adulţilor $aţă de pro)lema se(ualităţii. entru adolescenţi iniţierea se(uală implică spargerea unor ta)uuri şi de%văluirea unor mistere. ste primul pas al iniţierii n vederea pregătirii pentru noile modele comportamentale ale individului. Această situaţie implică teamă curio%itate nelinişte şi nesiguranţă n $aţa necunoscutului dar n acelaşi timp şi dorinţa de 9a a$la şi de 9a $ace pentru a putea 9deveni con$orm cu adulţii.@C. năc*escu 25 p.7! ?nter%isă copiilor ca ceva 9rău şi 9ruşinos se(ualitatea se asocia%ă cu sentimentele de 9ruşine şi de vinovăţie pe care adolescentul tre)uie să le depăşească să le lic*ide%e. "entimentul de vinovăţie se(uală este legat de aşteptarea de către individ a primei e(perienţe se(uale pe care o pune n relaţie cu sentimentele de 9ruşine şi 9pedeapsă consecutive acesteia. 9Rinovăţia se(uală tre)uie nţeleasă ca un sentiment moral de interdicţie de care adolescentul tre)uie să se desprindă o dată cu prima sa e(perienţă se(uală. Din acest motiv iniţierea şi prima e(perienţă n materie de se(ualitate au o $oarte mare valoare emoţională pentru individ.@C. năc*escu 25 p.7&. 3 educaţie se(uală corectă şi )ine condusă precum şi o primă e(perienţă se(uală n con$ormitate cu normele moral-religioase ale modelului $amilial şi sociocultural e(clud ncărcarea emoţional-a$ectivă a persoanei cu sentimente sau comple(e de 9vinovăţie se(uală. 8aumann @1##& mpreună cu cola)oratorii săi a remarcat di$erenţe )ăr)at-$emeie n atitudinea $aţă de se(ualitatea premaritală. le se re$eră nu att la acceptarea de principiu ct la condiţiile des$ăşurării ei. @. ?luţ 2 p.15 "e poate vor)i şi despre sociose/ualitate ca o dimensiune de personalitate comună şi la )ăr)aţi şi la $emei. Aceasta nseamnă concepţia şi practica de anga;are n relaţii se(uale la un pol al ei situndu-se indivi%ii cu orientare sociose(uală nerestrictivă gata să $acă se( $ără a se gndi la legături emoţionale şi sentimentale iar la celălalt cei care consideră că relaţia se(uală tre)uie să se )a%e%e pe apropiere şi pe sentimente po%itive reciproce. i au orientare sociose(uală restrictivă @"impson şi Nangestad 1##2. niversitatea 9a)eş olLai din Clu; . ?luţ @ve%i şi . ?luţ 1##7 p. 5&-55 s-au găsit di$erenţe semni$icative privitor la orientarea sociose(uală ntre )ăieţi şi $ete şi ntre anii de studiu @vrstă.@. ?luţ 2 p.15 Ast$el n anul ? doar 17P dintre $ete declară că au avut o aventură amoroasă !P răspun%nd 9nu n vreme ce la )ăieţi 7P spun 9da şi !P 9nu.
!&
$ete s-au o)ţinut 5P răspunsuri a$irmative şi 5P negative pe cn )ăieţii au declarat aproape n unanimitate @#P că au avut o e(perienţă de acest gen. Activitatea se(uală premaritală sociose(ualitatea n general este puternic marcată sociocultural iar sc*im)ări ma;ore cum ar $i trecerea indivi%ilor dintr-o cultură n alta a$ectea%ă radical şi pro)lema se(uală @. ?luţ 2 p. 151.
R#"#i&*# bibliog!"i#4 M. D. ". AinsJort* M. C. le*ar . Faters ". Fall 'atterns of ttacment1 'scological tud of te trange ituation Gillsdale 0eJ Vor rl)aum 1#7.
H. +. Averill . oot*roLd 3n $alling in love in con$ormance Jit* t*e romantic ideal (otivation and 3motion, 11#77 p. 2!5-2!7.
+. ell 4orlds of riendsip "age u)lications 0eJVor 1#1 p.!&. =t. oncu 'siologia influenţei sociale ditura olirom ?aşi 22. =t. oncu rocese interpersonale ?nstitutul uropean ?aşi 25 p. 1!. H. oJl)L ttacment and 5oss vol. ! 8oss 0eJ Vor asic oos 1#. C. Ciocrltan $aporturile interpersonale ditura olitică ucureşti 1#7! p. 27. H. M. DarleL şi . ersc*eid 6ncreased li7ing as a result of te anticipation of a personal contact Guman +elations 2 1#,7 p. 2#-&.
M. Deutsc* WuitL eWualitL and need F*at determines J*ic* value Jill )e used as a )asis o$ distri)utive ;ustice6 8ournal of ocial 6ssues !1 1#75 p. 1!7-1&#. M. Dincă dolescenţi %ntr-o societate %n scim#are, ditura aideia ucureşti 2&. ?. Dumitrescu dolescenţii-lumea lor spirituală şi activitatea educativă, ditura "crisul +omnesc Craiova 1#. C. năc*escu 9ratat de psiose/ologie ditura olirom ?aşi 25 p. 72-7&. . /riedricson "ocio-emotional )e*aviour at t*e end o$ college li$e n 8ournal of ocial and 'ersonal $elationsips 12 1##5 p. 117.
A. Navreliuc : călătorie alături de celălalt. tudii de psiologie socială ditura >niversităţii de Rest 'imişoara 22. A. F. Nouldner 9e norm of reciprocit1 preliminarv statement American "ociological +evieJ 25 1#, p. 1,1-17. . Gat$ield N. F. Falster , e; 5oo7 at 5ove +eading Ma:Adisson-FesleL 1#1. C. Ga%an . "*aver 8ove and For: An Attac*ment-'*eoretical perspective 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog 5# 1## p. 27-2.
C. Ga%an . "*aver +omantic love conceptualiLed as an attac*ment process n Hournal o$ ersonalitL and "ocial sLc*ologL 52 1#7 p.511-52&. !5
F. Gartup N. ". Moore arlL eer +elations: Developmental "igni$icance and rognostic ?mplications 1##. /. Geider , 9e 'scolog of 6nterpersonal $elations 0eJ VorFilleL 1#5. N. C. Gomans ocial
A. Xa*n R. . 3 8earL G. 8amm WuitL and WualitL: Male and /emale means to a ;ust end n aving riends, ?eeping riends, (a7ing riends and
G. 8amm . XaLser '*e allocation o$ monetarL gain and loss $olloJing dLadic per$ormance: '*e Jeig*t given e$$ort and a)ilitL
under conditions o$ *ig* and loJ
intradLadic attraction 3uropean 8ournal of ocial 'scolog 1#7 p. 275-27. M. . 8ipet% ?. G. Co*en H. DJorin 8. +ogers 0eed complementaritL marital sta)ilitL and marital satis$action n '. 8. Guston @ed 'ersonalit and ocial
. Ma;or H. . Adams +ole o$ gender interpersonal orientation and sel$ presentation in distri)utive ;ustice )e*aviour 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, @A, 1#! p. 5#-, . . M.a;or X. Deau( ?ndividual di$$erences in ;ustice )e*aviour n H. Nreen)erg and +. 8. Co*en @eds 3Buit and 8ustice in ocial
!,
H. Maisonneuve +elaţii interpersonale şi sociometria.
'. Malim 'siologie socială ditura 'e*nică ucureşti 2!. '. M. 0eJcom) 9e cBuiaintance 'rocess. 0eJ Vor: Golt +eine*art Z Finston 1#,1. ?. +adu tracţia interpersonală, relaţii de afiliere şi anceta sociometrică n ?. +adu . ?luţ şi 8. Matei 'siologie socială ditura (e Clu; 1##& p. 152. ". "c*ac*ter 9e 'scolog of ffiliation, "tan$ord >niversitL ress 1#5#. ". "c*ac*ter H. "inger Cognitive social and psLc*ological determinans o$ t*e emotional state n 'scological $evie; ,# 1#,2 p. !7#-!##. . "*aver C. Ga%an A )ased overvieJ o$ t*e studL o$ love n 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, 5 1# p. &7!-51.
H. "impson ". Nangestad "ociose(ualitL and romantic partner c*oice n 8ournal o$ ersonalitL ,. +. "pears A. ". +. Manstead Consensus estimation in t*e social conte(t n 3uropean $evie; of ocial 'scolog, 1 1## p. 1-1#.
+. "tern)erg 9e 9riangle of 5ove 0eJ Vor asic oos 1#. >. =c*iopu &riza de originalitate la adolescenţi, ditura Didactică şi edagogică ucureşti 1#7#. C. =tir ote de curs. 'siologie ocială 27. A. 'esser D. 8. aul*us 'oJard a casual model o$ love Hournal o$ ersonalitL and "ocial sLc*ologL !& 1#7, p. 1#5. H. F. '*i)aut G. G. XelleL 6nterpersonal1 9eor of 6nterdependence 0eJ Vor FilleL 1#7. . Falster N.F. Falster . ersc*eid 3Buit1 9eor and $esearc oston Ma AllLn and acon 1#7. +. /. Finc* (ate selection1 tud of &omplementar eeds in mate selection 0eJ Vor: Garper Z +oJ 1#,. +. . Oa;onc Attitudinal e$$ects o$ mere e(posure. 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, # Monograp* "upplement 2 partea a 2-a 1#, p. 5#-,15.
*ttp:IIopin$orevieJ.com sLc*ologL and "ociologL +evieJ Despre singurătate $enomen psi*osocial psi*ologul Daniel 'oma. *ttp:IIJJJ.parinti.com. *ttp:IIJJJ.med$am.ro
!7
CAPITOLUL 2
TEORII EXPLICATIVE ALE RELAŢIEI DE PRIETENIE LA ADOLESCENŢI 2.1. T#oi! #6ilib,l,i ;nţelegerea dintre oameni ntăreşte legăturile dintre ei şi implică sentimente po%itive @atracţia. 0enţelegerea dintre oameni care se agreea%ă reciproc produce tensiune. Aceasta este o stare de dezecili#ru, o stare care nu este con$orta)ilă şi vor e(ista ncercări de resta)ilire a ecili#rului. Am)ele părţi implicate şi vor sc*im)a atitudinile sau convingerile @cogniţii despre lucrul care produce nenţelegerea pentru a resta)ili nţelegerea şi ast$el ec*ili)rul. @'.Malim 2! p. &. e de altă parte dacă doi oameni nu se agreea%ă reciproc de la prima ntlnire datorită unei neasemănări ntre cogniţiile lor atunci va e(ista un de%ec*ili)ru pe care nici unul din ei nu va ncerca să-l modi$ice. entru că nu este nici un ec*ili)ru de resta)ilit nu e(istă nici un sentiment de discon$ort. Geider @/. Geider 1#5 care a $ormulat teoria ec*ili)rului a arătat că sunt două relaţii posi)ile ntre oameni: -o relaţie de unitate @ ca mem)ri ai unui grup sau ca avnd ceva n comun E -o relaţie de pre$erinţă. Menţionăm că o relaţie de pre$erinţă poate e(ista ntre mem)ri att timp ct nimic nu poate sc*im)a acest lucru.@+. "pears şi A. ". +. Manstead 1## p. 1-# 'eoria ec*ili)rului este n esenţă o teorie cognitivă )a%ată pe $aptul că e(istă o presiune pentru do)ndirea şi menţinerea consistenţei cognitive. @'. Malim 2! p. 5.
2.2. T#oi! 9&(i#-!"#( Dintr-o perspectivă $oarte simplă i placem pe oamenii care ne recompensea%ă şi i respingem pe cei care ne pedepsesc. Lrne şi Clore @D. Lrne şi N. C. Clore 1#7 au $olosit modelul teoriei nvăţării la e(plicarea atracţiei interpersonale. ornind de la premisa că ma;oritatea stimulilor sunt $ie recompensatorii $ie punitivi i placem pe cei pe care i asociem cu stimulii recompensatoriiE i respingem pe cei asociaţi cu pedeapsa. @'.Malim 2! p. 5. ste de remarcat un lucru $oarte important: cu ct trăim un a$ect mai po%itiv sau mai negativ cu att mai puternice sunt sentimentele de respingere sau de agreere. Dacă stimuli neutri sunt asociaţi cu a$ecte po%itive sau negative re%ultă sentimente similare. Acest lucru $uncţionea%ă ast$el n practică: o anume persoană este ama)ilă cu noiE aceasta este o e(perienţă po%itivă recompensatorie @adică un a$ect po%itiv şi ast$el evaluăm n mod po%itiv !
pe acea persoană @adică o placem. De asemenea tindem să pre$erăm oameni şi o)iecte pe care le asociem cu situaţia recompensatoare. 0u numai că suntem )ine dispuşi n pre%enţa unui individ care este ama)il cu noi dar agreem şi locul unde a avut loc această ama)ilitate şi pe ceilalţi oameni care au $ost pre%enţi n acel moment. utem vor)i de o contaminare n ceea ce priveşte agreerea sau respingerea.
2.3. T#oi! 06i+b,l,i 0oi!l 'eoria sc*im)ului social a lui Clar şi Mills @M. ". Clar şi H. Mills 1#7# p. 12-2& şi teoria independenţei a lui '*i)aut şi Xelle% @H. F. '*i)aut şi G. G. Xelle% 1#7 repre%intă o prelungire a teoriei ntăririi. /iecare persoană a$lată ntr-o relaţie asocia%ă anumite costuri şi anumite )ene$icii cu acea relaţie. @'. Malim 2! p. ,. Menţionăm că atracţia este un proces )idirecţional iar comportamentul şi precepţiile am)ilor indivi%i tre)uie anali%ate mpreună.
2.%. T#oi! #6i(*ii 'eoria ec*ităţii modi$ică teoria sc*im)ului social accentund importanţa corectitudinii percepute dintre oameni. Falster @. Falster 1#7 şi cola)oratorii săi $ac o descriere succintă a teoriei n următorii termeni: -Ma(imi%area recompensei şi minimali%area costurilor @rincipiul minima( . !#
-"unt mai multe modalităţi de mpărţire a recompensei dar tre)uie să e(iste o nţelegere asupra unui sistem corect. -3 relaţie inec*ita)ilă produce su$erinţăE cu ct relaţia este mai inec*ita)ilă cu att mai mare e su$erinţa. -Cineva care se a$lă ntr-o relaţie inec*ita)ilă va ncerca să o readucă n limitele ec*ităţii. artenerul a$ectat va depune e$orturi att ct este necesar pentru a resta)ili ec*itatea. Aceasta va continua att timp ct e(istă o şansă de resta)ilire a ec*ităţii. @'. Malim 2! p. #. Adams @H. Adams 1#,5 s-a con$runtat cu două situaţii speciale privind ec*itatea: -sc*im)ul reciproc de resurseE -distri)uirea resurselor limitate. otrivit lui Adams ec*itatea e(istă ntre doi indivi%i A şi atunci cnd re%ultatele lui A plus input-urile lui A sunt egale cu re%ultatele lui plus input-urile lui . "e estimea%ă mai nti raportul dintre re%ultate şi input-uri. @'. Malim 2! p. #. reci%ăm că după aceasta se compară raportul dintre input-uri şi re%ultate pentru cealaltă persoană. Dacă aceste proporţii sunt egale oamenii consideră că sunt trataţi corect ec*ita)il. Această regulă a dreptăţii distri)utive a $ost propusă iniţial de către Gomans @N. C. Gomans 1#,1. Dacă ni se pare că e(istă vreo inec*itate atunci suntem motivaţi să $acem ceva n privinţa ei. Modalităţile posi)ile de intervenţie sunt următoarele: -să modi$icăm input-urile şi I sau re%ultateleE -să ne sc*im)ăm percepţiile despre input-uri şi re%ultate ast$el nct relaţia să nu mai pară inec*ita)ilă. @'.Malim 2! p. # Adams susţine că atunci cnd nici una dintre metodele menţionate mai sus nu $uncţionea%ă relaţia se poate s$rşi.
corespun%ător nevoilor oamenilorE -norma egalitaristă- $iecare o)ţine o parte egală. @'. Malim 2! p. #.
Adams consideră că ntotdeauna oamenii vor pre$era norma ec*ităţii cnd reparti%ea%ă resursele dar cercetări mai recente @M. Deutsc* 1#75 şi N. Miula 1# au demonstrat alte lucruri. "e pare că mpre;urările şi situaţia au legătură cu norma aleasă. "-au adus mai multe argumente: -8amm şi XaLser @G. 8amm şi . XaLser 1#7 p. 275-27 sugerea%ă că ntr-o relaţie input-urile prietenului sunt evaluate di$erit de cele ale unui necunoscut. Cnd este vor)a de un prieten avem tendinţa să luăm n considerare nu numai resursele pe care le &
percepem că prietenul poate să le aducă ci şi e$ortul depus de acesta. e de altă parte n ca%ul unui necunoscut contea%ă doar a)ilitatea. -şi genul $ace di$erenţaE $emeile sunt mai dispuse să aloce resurse pe )a%a normei egalitariste )ăr)aţii tind să $olosească norma ec*ităţii @A. Xa*n 1# p. 17!E . Ma;or şi H. . Adams 1#! p. 5#E . Ma;or şi X. Deau( 1#2 . -Xa*n su)linia%ă că rolul tradiţional al $emeilor este acela de menţinere a armoniei grupului. Acest lucru se poate reali%a cel mai )ine prin adoptarea normelor egalitariste n alocarea resurselor. @'. Malim 2! p. #
2.7. T#oi! #)ol,*io&i0( si*ologii au o$erit cteva e(plicaţii cu privire la cau%ele pentru care $i%icul are relevanţă n a$inităţile interpersonale şi n legătură cu di$erenţele )ăr)at-$emeie. D. "ing* @1##5 pe )a%a propriilor cercetări şi a unor re%ultate din $i%iologie arată că att la )ăr)aţi ct şi la $emei o constituţie corporală proporţională @n speţă raportul dintre talie şi şolduri-talie mică la $emei talia şi şoldurile apro(imativ egale la )ăr)aţi este un indiciu direct o)serva)il pentru $ertilitate ntruct reparti%area grăsimii pe corpul uman este n strnsă corelaţie cu cantitatea de *ormoni se(uali testosteron la )ăr)aţi şi estrogen la $emei. @. ?luţ 2 p. 1!5 /actorii )iologici de acest gen au importanţă dar n sistemul social *ipercomle( acţiunea lor este decisiv temperată de cei psi*osociali şi culturali. Ast$el $rumuseţea $i%ică contea%ă n gene%a şi menţinerea atractivităţilor nu att sau nu numai prin virtuţile lor )iologice @de reproducere şi supravieţuire ci şi radical mai puternic prin semni$icaţiile sociale. @. ?luţ 2 p. 1!5 (plicaţia psi*osociologică are n vedere următoarele: -concrescută pe valenţele )iologice $rumuseţea a devenit n timp o valoare general umană de sine stătătoare şi ca orice valoare socială este preţuită şi dorită de indivi%iE -n prelungire a(iologică ea determină un 9e$ect de *alo $iindu-i asociate nsuşiri şi competenţe ca socia)iliatea independenţa dominanţa succesul interesantul masculinitatea şi $eminitatea. @. ?luţ 2 p. 1!, 'ocmai pentru că $rumuseţea este ceva po%itiv a $i n relaţii de prietenie sau de dragoste cu o persoană ce deţine respectiva calitate sporeşte prestigiul social $iincă in$erenţa din partea celorlalţi este că din moment ce ai un asemenea partener eşti valoros ai potenţialităţi meritorii dincolo de ceea ce e direct vi%i)il. Căutăm să $im o)servaţi n prea;ma persoanelor atractive deoarece ne m)unătăţim imaginea pu)lică e$ect numit al 9iradierii $rumuseţii @'aLlor et. al., 1##& . &1
2.8. F!(oi !i !(!(i)i(*ii i&(#/#0o&!l# /enomenul atracţiei interpersonale a nceput să $ie supus unei anali%e mult mai riguroase de cteva decenii. 'ermenul de atracţie desemnea%ă caracterul po%itiv al atitudinilor interpersonale.@=. oncu 25 p. 1 Aproape toţi teoreticienii sunt de acord c atracţia interpersonală este o atitudine po%itivă $aţă de o altă persoană @ersc*eid şi Falster 1#,# p. 1.
2.8.1. N#)oi! # !"ili##
&2
- taşamentul securizant are loc atunci cnd părinţii sunt gri;ulii cu copii lor au tot timpul n atenţie nevoile acestora sunt mereu responsa)ili. +ăspunsurile de acest gen sunt tipice pentru cvasitotalitatea grupurilor umane. -taşamentul de evitare - ntr-un $el impropriu numit ast$el ntruct este aproape o
contradicţie n termeni autorii pre$ernd e(presia de dragul simetriei şi standardi%ării 4 apare cnd părinţii mani$estă negli;enţă $aţă de tre)uinţele copiilor nu vădesc procupare $aţă de ei sau c*iar i resping.
constituind activităţi plăcute şi interesante deci deconectare şi prile; de )ucurieE - suportul emoţional - consolările şi ncura;ările pe care le primeşti n ca%ul unor evenimente şi situaţii ce te a$ectea%ă negativE -căutarea atenţiei 4 care intervine atunci cnd ştii că ceilalţi vor $i cu oc*ii pe tine n sens admirativ.@. ?luţ 2 p. 1!2. Comportamentele concrete de interacţiune şi a$iliere se găsesc desigur la intersecţia dintre dispo%iţia nnăscută modelele asimilate prin sociali%are @stiluri de ataşament
&!
competenţe de comunicare şi interacţiune socială 4 clasic numită inteligenţă socială şi $actorii situaţionali e(terni. Dorinţa de a$iliere determinată )iologic şi psi*osocial repre%intă un vector motivaţional puternic.@. ?luţ 2 p. 1!2. "c*ac*ter @". "c*ac*ter 1#5# propune patru motive posi)ile pentru o dorinţă att de puternică de a ne a$ilia cu alţii: 1.An(ietatea este redusă cnd suntem mpreună cu alţi oameniE ne simţim mult mai n siguranţă ntr-un grup. Cutrona @C. . Cutrona 1# p. 21-2 a descoperit e(istenţa unei relaţii semni$icative ntre interacţiunea socială şi stres. 2. ro)lemele noastre imediate reduc şi ele an(ietatea. !. Avem nevoie de in$ormaţii care n asociaţie cu altele ne pot asigura o claritate cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. Xirpatric şi "*aver @1# au o)servat că atunci cnd oamenii se a$lă intr-o situaţie stresantă ei caută a;utorul la alţii pentru a $ace $aţă stresului. &. A $i alături de alţii nseamnă a deţine instrumentul cu care ne putem evalua pe noi nşine. Autoevaluarea este un mecanism pentru reducerea an(ietăţii. .@'.Malim 2! p. 7.
2.8.2. E"#(,l "!+ili!i(*ii 8a )a%a acestuia se a$lă ideea că n $aţa a ceva sau a cuiva nou necunoscut reacţia $irească este de un oarecare discon$ort prudenţă şi reţinere pe măsură ce contactul cu stimulul se repetă an(ietatea dispărnd E cnd acesta devine $amiliar sporeşte pro)a)ilitatea de a-l plăcea de a se n$iripa prietenii sau iu)iri. 8egătura dintre e(punerea repetată la un stimul şi creşterea evaluării sale po%itive a $ost evidenţiată de +. Oa;onc @1#, conclu%ionnd că şi numai contactul repetat n sine măreşte atractivitatea $aţă de o persoană. De aceea efectul este numit şi al „simplei e/puneri” demonstrat şi printr-un alt studiu al lui +. Moreland şi al lui ". eac* @1##2 care au a;uns la conclu%ia că $amiliaritatea $eţelor umane ne dă un sentiment de siguranţă de predicti)ilitate a reacţiei purtătorilor lor şi produce nclinaţia de a crede că persoanele devenite $amiliare $ie numai $i%ic au importante puncte comune cu noi @preocupări idei sitiaţie socială. De aici premisele pentru a ne simţi atraşi datorită familiarităţii. Dar contactul repetat cu anumite persoane nu generea%ă automat o mai puternică şi statornică atractivitate. Dimpotrivă poate avea e$ectul invers de respingere. l are două cau%e principale: -pe măsură ce contactele sunt mai intense ne dăm seama că individul respectiv are trăsături de personalitate valori atitudini credinţe şi mai ales interese opuse alor noastreE
&&
-independent de consensul sau disensul psi*ic şi a(iologic poate interveni $enomenul de 9suprasaturaţie de stimuli sau 9plictiseala . @. ?luţ 2 p. 1!!.
2.8.3. Si+il!i(!(#! Conştiinţa comună a decantat două principii ce stau la )a%a prieteniilor şi a iu)irilor prinse n e(presiile: 9cei ce se aseamănă se adună şi 9contrariile se atrag ./ormulate n psi*ologia socială ca principiul similarităţii şi cel al complementarităţii ele au primit şi o validare empirică prin studii de avengură constatndu-se totodată că cel dinti similitudinea ori marea asemănare acoperă ma;oritatea covrşitoare din ca%urile reale de a$inităţi. @. ?luţ 2 p. 1!,. "imilaritatea $uncţionea%ă n primul rnd pe planul potrivirii din punct de vedere $i%ic cu mai mare pro)a)ilitate legndu-se prietenii şi iu)iri ntre ei din partea celor nalţi sau $rumoşi partenerii selectndu-se n spiritul ipote%ei potrivirii $i%ice."imilarităţile n atitudini au devenit strns legate de gredul de atracţie $i%ică.@'. Malim 2! p. 1 "imilitudinea psi*ologică este similitudinea sistemelor valorico-atitudinale şi a trăsăturilor de personalitate. @. ?luţ 2 p. 1!7 0eJcom)e @1#,1 a demonstrat că similaritatea atitudinală pree(istentă contactului se asocia%ă cu atracţia reciprocă după $ormarea legăturii interpersonale. @=. oncu 25 p. 12 "imilaritatea atitudinală ca $actor determinant al atractivităţii a $ost dovedită e(perimental prin te*nica 9altul $antomatic ela)orată de D. Lrne @1#71. A reieşit $aptul că gradul de atractivitate este direct proporţional cu cel al similarităţii atitudinale. +e%ultatul este acelaşi la diverse grupuri de vrstă şi sociale de la copii la )ătrni şi de la muncitori la intelectuali. @. ?luţ 2 p. 1!!. Lrne a ncercat să $ormule%e legea atracţiei ce postulea%ă e(istenţa unei relaţii lineare ntre gradul de atracţie şi proporţia de atitudini comune.@N. 8. Clore şi D. Lrne 1#7& (plicaţia similarităţii psi*ologice re%idă n ntlnirea dintre principiul recompensei al ntăririi şi cel al evitării disonanţei cognitive. Atunci cnd indivi%ii mpărtăşesc interese valori atitudini credinţe şi repre%entări comune ei sunt predicti)ili şi pot acţiona n comun. Acest $apt le procură n acelaşi timp un con$ort psi*ologic stări a$ective plăcute deci recompense ma;ore şi dura)ile. Dacă n sc*im) ntre ei e(istă mari discrepanţe a(iologice şi ideatice disonanţe de mentalitate avem de-a $ace cu o permanentă şi activă sursă de nemulţumire discon$ort intelectual şi a$ectiv şi c*iar stres. 'eoria disonanţei cognitive aplicată la a$initate spune că indivi%ii vor ncerca să a;ungă la un ec*ili)ru cognitiv-a(iologic : -modi$icndu-şi propriile păreri n acord cu ale partenerului E &5
-l va convinge pe acesta să renunţe la ideile disonante E -vor $ace amndoi compromisuri cedndcte ceva din po%iţiile iniţiale E -nu vor mai discuta despre su)iectele controversate E -vor ntrerupe relaţia. @. ?luţ 2 p. 1!7. ?ndivi%ii leagă ntre ei amiciţii prietenii iu)iri şi căsătorii şi n virtutea similarităţii socio-culturale n $uncţie de categoria socio-economică de vrstă rasă etnie şi religie.
2.8.%. R#i/oi(!(#! 3 lege $undamentală a relaţiilor interumane este cea a reciprocităţii ea $iind suportul tuturor sc*im)ărilor economice şi sociale nscriindu-se la rndul ei n principiul e(tins al intăririi şi recompensării. C*iar n cele mai altruistice acte gndul că ntr-un $el sau altul vei $i recompensat-prin aprecierea celorlalţi a comunităţii a divinităţii sau $ie numai pentru creşterea respectului de sine $ăcnd un lucru )un-este perpetuu şi insidios pre%ent. @. ?luţ 2 p. 1!#. Adesea atracţia interpersonală urmea%ă principiul reciprocităţii: i simpati%ăm pe cei care ne simpati%ea%ă şi i antipati%ăm pe cei care ne antipati%ea%ă. @=. oncu 25 p. 2& +eciprocitatea constituie un $actor decisiv n consolidarea şi trăinicia prieteniilor iu)irilor şi maria;elor. a cuprinde o gama largă de mani$estări de la de%văluirea celor mai intime gnduri şi simţiri pna la sc*im)uri de )unuri materiale. Comunicarea nonver)ală @gesturi posturi etc ;oacă şi ea un rol important. "tudiile demonstrea%ă că n persoanele apropiate oamenii caută mai degra)ă evaluări $avora)ile dect e(acte. le con$irmă şi o)servaţiile reieşite din e(perienţa de %i cu %i anume că puţini sunt indivi%ii c*iar culţi şi inteligenţi care nu sunt măguliţi de laude nu de puţine ori $ără acoperire solidă n realitate. rin urmare principiul reciprocităţii se aplică n $enomenul atracţiei.
&,
atunci ea repre%intă cu siguranţă un $enomen reglat de norma reciprocităţii: vom răspunde cu recompense deci cu atracţie celor care ne o$eră recompense. @=. oncu 25 p. 25
2.8.7. Co+/l#+#&(!i(!(#! arţial
direct
concurenţial
cu similaritatea
n a$inităţi $uncţionea%ă şi
complementaritatea. +. Finc* @1#5 a emis te%a că indivi%ii se selectea%ă reciproc n $uncţie de nevoile complementare . @+. Finc*1#5 p.2&1 Complementaritatea implică $ie di$erite niveluri ale
aceleaşi nevoi $ie niveluri nalte ale unor nevoi care pot $i satis$ăcute doar mpreună. @. ?luţ 2 p. 1! Multe cercetări au in$irmat predicţiile teoriei lui Finc* iar acesta şi-a revi%uit te%ele emise propunnd o com)inaţie ntre complementaritatea nevoilor şi relaţiile de rol. A. Xerco$$ @1#7& a a$irmat că e posi)ilă o integrare a similarităţii şi complementarităţii n descrierea şi e(plicarea alegerii partenerului n sensul că ntr-o primă etapă similaritatea de valori şi atitudini acţionea%ă ca un $iltru pentru a continua sau nu relaţia de prietenie iar mai tr%iu complementaritatea nevoilor devine mai importantă. @. ?luţ 2 p. 1! re*m @H. F. re*m 1##2 a sugerat că teoria are legătură numai cu anumite dimensiuni ale comportamentului cum ar $i dominaţia sau nesupunerea. De e(emplu o persoană dominantă are tendinţa să $ie atrasă de una supusă şi invers. 8ipet% @M. . 8ipet% 1#7 a descoperit totuşi că această complementaritate era legată de satis$acţia maritală. Aceasta pare să spri;ine ideea că ea este mai degra)ă o c*estiune de durată şi nu una legată de atractivitatea iniţială. @'.Malim 2! p. 2.
2.8.8. Po'i+i(!(#! 0/!*i!l Deşi n prietenia autentică nu contea%ă condiţia socială sau de altă natură ea )a%nduse pe principiul 9ce eşti şi nu 9cine eşti la scară statistică este puternic asociată cu pro(imitatea spaţială. @.?luţ 2& p. 1,1 "e impune o minimă condiţie n a deveni prietenI prietenă sau iu)itI iu)ită alI a cuiva: să ntlneşti acea persoană. =i cu toate că n %ilele noastre s-a de%voltat e(ponenţial comunicarea la distanţă n special prin internet din sutele de milioane de potenţiali parteneri doar relativ puţini sunt accesi)ili la modul real iar ei sunt daţi de cei a$laţi n apropierea noastră spaţio-geogra$ică. e ei i ntlnim cu cea mai mare pro)a)ilitate şi avem posi)ilitatea să-i cunoaştem şi să-i evaluăm. Apare deci limpede rolul pro(imităţii spaţiale $i%ice n cristali%area a$inităţilor. @. ?luţ 2 p. 1!# &7
a are o semni$icaţie deose)ită deoarece pe lngă $aptul că repre%intă n sine o condiţie primară-oportunitatea ntlnirii şi cunoaşterii reciproce cumulea%ă şi alţi $actori ai atractivităţii. (punerea repetată şi $amiliaritatea care contea%ă n ataşamentul $aţă de celălalt sunt reali%ate la modul plenar şi operant prin apropierea $i%ică. @'. Malim 2! p. . ro(imitatea $i%ică $uncţionea%ă apoi n strnsă legătură cu similaritatea.
dragostea se reali%ea%ă potrivit unor criterii transcendente mundanului pro%aic. @. ?luţ 2 p. 1&1 0enumărate cercetări şi-au propus să găsescă e(plicaţii pentru e$ectele pro(imităţii. De o)icei manualele e(pun trei e(plicaţii: $recvenţa interacţiunilor @0eJcom)e1#,1 anticiparea interacţiunilor @H. M. DarleL şi . ersc*eid 1#,7 p. 2# şi simpla e(punere. @=. oncu 25 p. !5.
R#"#i&*# bibliog!"i#4 H. Adams ?neWuitL in social e(c*ange n 8. eroJit% @ed. dvances in 3/perimental ocial 'scolog vol. 2 0eJ Vor Academic ress 1#,5.
M. D. ". AinsJort* M. C. le*ar . Faters ". Fall 'atterns of ttacment1 'scological tud of te trange ituation Gillsdale 0eJ Vor rl)aum 1#7.
+. aron D. Lrne ocial 'scolog AllLn and acon oston 1##1. . ersc*eid . Falster 6nterpersonal attraction 2nd ed. +eading MA: AdissonFesleL 1#,#. =t. oncu 'rocese interpersonale ?nstitutul uropean ?aşi 25. H.F.re*m 9eor of 'scological $eactance 0eJ Vor Academic ress 1##2. D. Lrne N. 8. Clore 9e ttraction 'aradigm Academic ress 0eJ Vor 1#7. D. Lrne 9e ttraction 'aradigm 0eJ Vor Academic ress 1#71. ". C*elcea &unoaşterea vieţii sociale .undamente metodologice ditura ?0? ucureşti 1##&. M. ". Clar H. Milss ?nterpersonal attraction in e(c*ange and communal relations*ips 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog !7 p. 12-2& 1#7#. N. 8. Clore D. Lrne A rein$orcement-a$$ect model o$ attraction n '. 8. Guston @ed. oundations of 6nterpersonal ttraction 0eJ Vor Academic ress 1#7&. C. . Cutrona e*avioural mani$estations o$ social support: A microanalLtic investigation 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog 51 p. 21-2 1#. H. M. DarleL şi . ersc*eid 6ncreased li7ing as a result of te anticipation of a personal contact Guman +elations 21#,7 p. 2#-&.
A. Navreliuc : călătorie alături de celălalt. tudii de psiologie socială ditura >niversităţii de Rest 'imişoara 22 A. F. Nouldner 9e norm of reciprocit1 preliminarv statement American "ociological +evieJ 25 1#, p. 1,1-17. /. Geider 9e 'scolog of 6nterpersonal $elations 0eJ Vor FilleL1#5. N. C. Gomans ocial
. ?luţ 6luzia localismului şi localizarea iluziei ditura olirom ?aşi 2. . ?luţ =alori, atitudini şi comportamente sociale ditura olirom ?aşi 2&. A. Xa*n R. . 3 8earL G. 8amm WuitL and WualitL: Male and /emale means to a ;ust end n
under conditions o$ *ig* and loJ
intradLadic attraction 3uropean 8ournal of ocial 'scolog p. 275-27 1#7. . Ma;or H. . Adams +ole o$ gender interpersonal orientation and sel$ presentation in distri)utive ;ustice )e*aviour 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, @A, p. ADE, 1#!. . M.a;or X. Deau( ?ndividual di$$erences in ;ustice )e*aviour n H. Nreen)erg and +. 8. Co*en @eds 3Buit and 8ustice in ocial
+. Morelland ". eac* (posure e$$ect in t*e classroom-'*e development o$ a$$initL among students n 8urnal of 3/perimental ocial 'scolog 2 1##2. '. M. 0eJcom)e 9e cBuiaintance 'rocess. 0eJ Vor: Golt +eine*art Z Finston 1#,1 ?. +adu tracţia interpersonală, relaţii de afiliere şi anceta sociometrică n ?. +adu . ?luţ şi 8. Matei 'siologie socială ditura (e Clu; 1##&. D. "ing* /emale ;udgement o$ male attractiveness and desira)ilitL $or relations*ips: +ole o$ Jaist-to-*ip ratio and $inancial status n 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, ,# 1##5.
+. "pears A. ". +. Manstead Consensus estimation in t*e social conte(t n 3uropean $evie; of ocial 'scolog, 1 p. 1-1# 1##.
". 'aLlor 8. eplau D. "ears ocial 'scolog, rentice Gall ?nc 0eJ Vor 1##&. H. F. '*i)aut G. G. XelleL 6nterpersonal1 9eor of 6nterdependence 0eJ Vor FilleL 1#7 . Falster N.F. Falster . ersc*eid 3Buit1 9eor and $esearc oston Ma AllLn and acon 1#7. +. . Oa;onc Attitudinal e$$ects o$ mere e(posure. 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, # Monograp* "upplement 2 partea a 2-a p. 5#-,15 1#,.
5
CAPITOLUL 3
STUDIU PRIVIND FACTORII DETERMINANŢI AI RELAŢIEI DE PRIETENIE LA ADOLESCENŢI
3. 1. Obi#(i)# i i/o(## ;n ceea ce priveşte teoriile e(plicative care determină ntemeierea relaţiei de prietenie literatura de specialitate
menţionea%ă teoria ec*ili)rului teoria ntărie-a$ect teoria
sc*im)ului social teoria ec*ităţii şi teoria evoluţionistă. /actorii motivaţionali ai iniţierii şi ntemeierii relaţiei de prietenie şi $actorii atractivităţii interpersonale sunt constituiţi de către nevoia de a$iliere e$ectul $amiliarităţii similaritatea reciprocitatea complementaritatea şi pro(imitatea spaţială. ornind de la aceste constatări $urni%ate de literatura psi*osociologică asupra speci$icului vieţii sociale şi asupra relaţiilor interpersonale la adolescenţi ne-am propus ca
obi#(i)#: sta)ilirea semni$icaţiei conceptului de 9prietenie şi identi$icarea motivaţiilor speci$ice care stau la )a%a ntemeierii acestui tip de relaţie interpersonală la tinerii adolescenţi. 3)iectivele propuse au $ost operaţionali%ate prin următorul set de i/o(##: 1. ?denti$icarea repre%entării sociale a 9prieteniei la categoria de vrstă a adolescenţilor. 2. ?denti$icarea $actorilor determinativi pentru iniţierea şi ntemeierea relaţiei de prietenie la adolescenţi. ornind de la premisa că motivaţiile sta)ilirii prieteniilor pot $i e(trem de diverse ne propunem ntr-o primă $a%ă o identi$icare a acelor $actori care i stimulea%ă pe adolescenţi să iniţie%e relaţii de prietenie dar şi o clasi$icare a acestora reali%ată cu scopul di$erenţierii $actorilor sociali de cei psi*ologici-individuali culturali educaţionali etc. ornim de la premisa că motivaţiile sta)ilirii prieteniilor pot $i e(trem de diverse. !. "urprinderea di$erenţelor e(istente n ceea ce priveşte modurile de percepţie şi de apreciere de către adolescenţi a relaţiei de prietenie şi de dragoste.
51
3.2. M#(oologi! ##(ii 3. 2. 1.S,bi#*i 0umărul de su)iecţi cuprinşi n acest studiu este de ! de elevi de la 8iceul ..... Deoarece lotul studiat nu are o eşantionare repre%entativă la nivelul elevilor din alte licee sau din ntregul oraş conclu%iile lui tre)uind luate n considerare su) această re%ervă ele putnd constitui puncte de plecare pentru cercetări ulterioare. +eparti%area pe se( a su)iecţilor eşantionului este pre%entată n ta)elul 1 iar pe criteriul vrstei n ta)elul 2. "u)iectii sunt din clasele a ?U a a U a şi a U??-a cte 1 elevi din $iecare clasă.
S#' Masculin /eminin 'otalul
N,+ # 21 !
< !P 7P 1P
T!b#l 1. R#/!(i*i! 0,bi#*ilo /# 0#' V=0( 1, ani 17 ani 1 ani 1# ani 'otal
N,+ 1 1 , & !
< !!.! P !!! P 2 P 1!! P 1 P
T!b#l 2. R#/!(i*i! 0,bi#*ilo /# )=0( Menţionăm că repre%entarea su)iecţilor pe vrstă şi se( apare n ta)elul !.
V=0(! 1, ani 17 ani 1 ani 1# ani
M!0,li& ! ! ! #
F#+i&i&
To(!l
7 7 ! & 21
1 1 , & !
T!b#l 3. R#/!(i*i! 0,bi#*ilo /# )=0( i 0#' 3. 2 .2. M#(o# i (#6&ii ,(ili!(#
52
entru a veri$ica o)iectivele propuse şi operaţionali%ate prin setul nostru de ipote%e am recurs la metoda anc*etei pe )a%ă de c*estionar şi la interviul de grup.
M#(o! !&6#(#i /# b! # 6#0(io&! C*estionarul a $ost alcătuit cu scopul identi$icării unora dintre $actorii determinanţi ai relaţiilor de prietenie la adolescenţi. Ast$el primul item al c*estionarului se re$eră la motivaţiile ntemeierii relaţiilor de prietenie. +epondenţilor le sunt o$eriţi mai mulţi $actori care i pot stimula să iniţie%e prietenii şi sunt rugaţi să acorde cte o notă pentru $iecare n $uncţie de importanţa acordată $iecărui $actor. Cel de-al doilea item este repre%entat de locul de unde su)iecţii şi aleg prietenii. i sunt rugaţi să acorde cte o notă n $uncţie de importanţa acordată pentru $iecare mediu din care aceştia şi aleg prietenii. Al treilea item se re$eră la persoana persoanele care le satsi$ac repondenţilor nevoia de con$esiune ei tre)uind să acorde note pentru $iecare persoană care le-ar putea satis$ace această nevoie. Al patrulea item este repre%entat de satis$acerea nevoii de a$ecţiune a repondenţilor $iind rugaţi să aprecie%e tot cu note importanţa acordată persoanelor care le satis$ac această nevoie. >rmătorul item surprinde aprecierea acordată pentru persoanele care satis$ac su)iecţilor nevoia de siguranţă apoi un alt item la nevoia de comunicare. C*estionarul cuprinde şi o ntre)are desc*isă @itemul 7 destinată identi$icării modului de percepţie şi de apreciere de către su)iecţi a di$erenţelor dintre relaţia de prietenie şi cea de dragoste. rin itemul su)iecţii sunt rugaţi să aprecie%e semni$icaţia conceptului de 9prietenie o$erindu-li-se mai multe a$irmaţii pe care să le aprecie%e cu cte o notă n $uncţie de importanţa acordată. >ltimul item se re$eră la relaţia de dragoste la modul n care este aceasta percepută de su)iecţi. 8i se o$eră repondenţilor mai multe a$irmaţii cu care ei ar putea asocia relaţia de dragoste şi sunt rugaţi să acorde note pentru $iecare n parte.
M#(o! i&(#)i,l,i # g,/ entru a completa cercetarea noastră am apelat şi la metoda interviului de grup. "copul acestui interviu a $ost acela de a putea sta)ili mult mai clar repre%entarea socială a prieteniei la tinerii adolescenţi de a putea clasi$ica $actorii care i stimulea%ă pe tineri să iniţie%e relaţii de prietenie şi de a insista pe di$erenţele e(istente n ceea ce priveşte modul de percepere şi de apreciere a relaţiei de prietenie şi de dragoste. Menţionăm că su)iecţii pe care i-am selectat pentru interviul de grup- şase $ete trei de clasa a ?U a şi trei de clasa a U?? a şi doi )ăieţi unul din clasa a ?U a şi celălalt din clasa a U?? a au $ost aleşi pe )a%a răspunsurilor lor la ntre)area 9Aveţi mulţi prieteni6 răspuns care
5!
a $ost a$irmativ. Menţionăm că la ntre)area noastră adresată ntregii clase după completatea c*estionarului a răspuns a$irmativ un număr mare de elevi.
3. 2. 3. D#0",!#! ##(ii C*estionarul a $ost alcătuit cu scopul identi$icării unora dintre $actorii determinanţi ai relaţiilor de prietenie la adolescenţi.
3. 2. %. R#,l(!(# ob*i&,(# - /#l,!# i i&(#/#(!# relucrarea in$ormaţiilor o)ţinute n urma aplicării instrumentului de cercetare a $ost reali%ată cu a;utorul procedurilor statistice incluse n programul computeri%at """ $or FindoJs versiunea 1.. 1.
Motivaţiile ntemeierii relaţiilor de prietenie la adolescenţi
entru a putea anali%a importanţa acordată de su)iecţi la $iecare item am calculat media $iecăruia pentru a sta)ili care este rangul $iecărei motivaţii stimulative pentru iniţierea şi ntemeierea relaţiei de prietenie.
;+i "! /i#(#&i /#&(, ... a. mi place să relaţione% cu ceilalţi din ;urul meu ). mi dau seama că prin prieteni reuşesc să $ac $aţă mai uşor pro)lemelor c. am $ost educat n $amilie că a avea prieteni e un lucru )un n viaţă d. sunt o persoană căreia nu i place să stea singură e. numai cu a;utorul prietenilor pot reuşi n ceea ce mi propun $. consider că este )ine să nvăţ din
M#i! 7
5&
R!&g,l ??
7,
?
!
?U
57
?R
!#
R???
5,!
R
e(perienţa altora g. ntre prieteni mi regăsesc liniştea şi ec*ili)rul psi*ic *. cred că avnd prieteni mi satis$ac nevoia de companie şi de distracţie i. simt nevoia să mpărtăşesc prietenilor ceea ce simt şi gndesc ;. pro$esorii m-au nvăţat că e(istenţa prietenilor mă a;ută să mă de%volt ca viitor adult.
5,
R?
&#
R??
,#
???
22
U
T!b#l,l %. I(#+,l 1 #"#i(o l! +o(i)!*i! i&i*i#ii #l!*i#i # /i#(#&i# Constatăm că principalul motiv pentru care repondenţii şi ntemeia%ă relaţiile de prietenie se re$eră la $aptul că aceştia consideră că relaţiile de prietenie i a;ută să $acă $aţă mult mai uşor pro)lemelor cu care se con$runtă la vrsta lor @media grupului [ 7., rang ?.
55
Fig,! 1. S,bi#*ii i&i*i! #l!*ii # /i#(#&i# /#&(, 0i+( &#)oi! 0 9+/(#0 !#0(o! ##! # 0i+( i g=� "e o)servă $aptul că primele trei motive se detaşea%ă ca nivel de intensitate de următoarele tipuri de motive. Ast$el rangul al patrulea este atri)uit nevoii de evitare a singurătăţii concreti%ată n $aptul că tinerii adolescenţi iniţia%ă relaţii de prietenie deoarece nu le place să stea singuri.
5,
Fig,! 2. S,bi#*ii 9&(#+#i! #l!*ii # /i#(#&i# /#&(, !0("#l 9i 0!(i0"!
&#)oil# # o+/!&i# i i0(!*i# . Această nevoie a adolescenţilor de a mpărtăşi prietenilor ceea ce simt şi gndesc este apreciată cu notele 9e(trem de important 9$oarte important 9important şi 9destul de important. e locul următor n ntemeierea unei relaţii de prietenie se situea%ă tre)uinţa de reuşită personală dar şi socială concreti%ată n $aptul că adolescenţii consideră că numai cu a;utorul prietenilor pot reuşi n ceea ce şi propun. >rmătorul motiv vi%ea%ă nevoia de ntemeiere a unei prietenii ca re%ultat al educaţiei primite n $amilie n timp ce ultimul motiv este dat de nevoia de creştere şi de%voltare personală ca re%ultat al educaţiei primite n scoală. Ast$el adolescenţii consideră că n viaţă este )ine să ai prieteni deoarece au $ost nvătati şi de pro$esorii lor că prietenia i poate a;uta să se de%volte mai )ine ca viitori adulţi. "e o)servă că acest motiv este totuşi cel mai sla) ca intensitate de e(primare comportamentală @media grupului [ 22
57
2.
Mediul de unde adolescenţii şi aleg prietenii
;+i !l#g # obi#i /i#(#&ii i&4
M#i!
R!&g
a. din clasa de elevi din care $ac parte
2#
?
). dintre cei din $amilie sau dintre rude
2,
??
c. din grupul celor de aceeaşi vrstă alţii nsă dect colegii de clasă
21
?R
d. dintre cei mpreună cu care practic alte activităţi e(traşcolare @sporturi cenacluri literare reviste etc
22
???
T!b#l,l 7. I(#+,l 2 #"#i(o lo,l # ,&# 0,bi#*ii 9i !l#g /i#(#&ii Constatăm că primul rang este atri)uit de către tinerii adolescenţi clasei de elevi din care $ac parte @media grupului[ 2.#. reci%ăm că 1& dintre tinerii adolescenţi aprecia%ă că este $oarte important să şi aleagă prietenii din cadrul clasei de elevi.
5
Fig,! 3. I+/o(!&*! !o!( # (# (i&#ii !ol#0#&*i 9&(#+#i#ii #l!*iilo # /i#(#&i# i& =&,l l!0#i # #l#)i i& !# "! /!(#. .
5#
Fig,! %. I+/o(!&*! !o!( 9&(#+#i#ii #l!*iilo # /i#(#&i# i& =&,l l!0#i # #l#)i> i0(ib,i( /# 0#' !. "atis$acerea nevoii de con$esiune
A(,&i =& 0i+( &#)oi! # o&"#0i,&#> + o&"#0# # obi#i4
M#i!
R!&g,l
a. prietenuluiI prietenilor de acelaşi se( ). mamei
,!
?
5,
??
c. prietenuluiI prietenilor de se( opus d. tatălui
!#
?R
e. sorei sau $ratelui
&7
???
$. pro$esorului
15
R??
g. psi*ologului.
2!
R?
!5
R
T!b#l 8. I(#+,l 3 #"#i(o l! 0!(i0"!##! &#)oii # o&"#0i,&# ,
Constatăm că n ordinea importanţei acordate primul rang este atri)uit prietenului sau prietenilor de acelaşi se(v@media grupului [ ,.!. Această nevoie de con$esiune a tinerilor adolescenţi satis$ăcută de către mama $iecărui su)iect se plasea%ă pe locul al doilea detaşndu-se de primul rang @media grupului [ 5.,. +angul al treilea este atri)uit de către tinerii adolescenţi sorei sau $ratelui @media grupului [ &.7. +emarcăm ast$el di$erenţele considera)ile e(istente ntre primele trei ranguri considernd că tinerii adolescenţi iniţia%ă relaţii de prietenie cu aceste persoane şi pentru satis$acerea nevoii de con$esiune dar şi pentru satis$acerea altor nevoi.
Fig,! 7. I+/o(!&*! !o!( 0!(i0"!#ii &#)oii # o&"#0i,&# /i& i&(#+#i,l /i#(#&,l,i 0!, /i#(#&ilo # !#l!i 0#' e locul al cincilea se situea%ă tatăl @media grupului [ !.5 considernd că adolescenţii şi satis$ac nevoia de con$esiune mai mult şi mai des prin intermediul celor de ,1
acelaşi se( prin intermediul mamei sau al $raţilor şi a)ia apoi tatălui aşa cum reiese con$orm importanţei acordate acestei tre)uinţe de către tineri. Acest re%ultat vine n concordanţă cu cercetările psi*ologice care atestă $recvenţa satis$acerii nevoii de con$esiune de către persoanele de acelaşi se(. +angul R? n ordinea importanţei acordate de către tineri pentru satis$acerea acestei nevoi este atri)uit psi*ologului @media grupului [ 2.!. Considerăm că pentru tinerii adolescenţi este mult mai di$icil să şi satis$acă această tre)uinţă de con$esiune unei persoane autori%ate şi străine lor. +emarcăm $aptul că pe ultimul loc n ordinea aprecierii importanţei satis$acerii acestei nevoi se plasea%ă pro$esorul @media grupului [ 1.5. Considerăm că aceste două ultime ranguri sunt atri)uite psi*ologului şi pro$esorului deoarece tinerii adolescenţi i percep şi i aprecia%ă ca $iind persoane o)iective sau c*iar străine lor mai ales psi*ologul comparativ cu prietenii de aceeaşi vrstă sau comparativ cu mem)rii $amiliei. rin urmare acesta este motivul pentru care tinerii adolescenţi aleg rar să şi satis$acă nevoia de con$esiune prin intermediul unui psi*olog sau al unui pro$esor. +emarcăm di$erenţa considera)ilă care apare ntre primul rang şi acestea.@ ,.! $aţă de 2.! sau 1.5. &. "atis$acerea nevoii de a$ecţiune
N#)oi! +#! # !"#*i,&# 9+i #0(# 0!(i0",( #4
M#i!
R!&g,l
a. colegii de şcoală
15
R?
). cei din $amilia mea
!,
???
c. prietenii mei
!1
R
d. de prieteni dar si de colegii mei de şcoală e. de prieteni dar si de cei din $amilia mea $. de prieteni de cei din $amilie si de colegii de şcoală.
!2
?R
&7 &,
? ??
T!b#l :. I(#+,l % #"#i(o l! 0!(i0"!##! &#)oii # !"#*i,&# Constatăm că nevoia de a$ecţiune a tinerilor adolescenţi este satis$ăcută n ordinea importanţei de către prieteni alături de mem)rii $amiliei primul rang $iin atri)uit acestor persoane @media grupului [ &.7. Al doilea rang este atri)uit de către tinerii adolescenţi prietenilor mem)rilor $amiliei alături de colegii de şcoală @media grupului [ &.7. +emarcăm că di$erenţa dintre cele două medii este $oarte mică ceea ce ne determină să preci%ăm că nevoia de a$ecţiune a tinerilor adolescenţi este satis$ăcută nu doar de către prieteni şi de către ,2
mem)rii $amiliei ci şi de către colegii de clasă. rin urmare tinerii adolescenţi simt nevoia să şi satis$acă tre)uinţa de a$ecţiune şi n cadrul mediului şcolar de către colegii lor.
"atis$acerea nevoii de siguranţă
N#)oi! +#! # 0ig,!&* 9+i #0(# 0!(i0",( #4
M#i!
R!&g,l
a. colegii de şcoală
11
R?
). cei din $amilia mea
!
???
c. prietenii mei
!2
R
d. de prieteni dar si de colegii mei de şcoală e. de prieteni dar si de cei din $amilia mea
!& &
?R ?
$. de prieteni de cei din $amilie si de colegii de şcoală
&5
??
T!b#l ?. I(#+,l 7 #"#i(o l! 0!(i0"!##! &#)oii # 0ig,!&* +emarcăm că primul rang este atri)uit de către tinerii adolescenţi tot prietenilor şi mem)rilor $amiliei ca şi n ca%ul importanţei acordate satis$acerii nevoii de a$ecţiune. @media grupului [ &. +angul al doilea n ordinea importanţei o$erite satis$acerii nevoii de siguranţă este atri)uit prietenilor mem)rilor $amiliei alături de colegii de şcoală. 8a $el di$erenţa dintre cele două medii nu este deloc mare @media grupului [ &.5 e locul al treilea se plasea%ă $amilia nsă se detaşea%ă mult $aţă de primele două ranguri @media grupului [!. Considerăm că această apreciere a tinerilor are n vedere $aptul că $amilia este necesară dar nu şi su$icientă pentru satis$acerea tre)uinţei de siguranţă a adolescenţilor. >ltimele trei ranguri o)ţinute n urma aprecierilor tinerilor adolescenţi sunt atri)uite prietenilor mpreună cu colegii de şcoală apoi numai prietenilor şi n $inal numai colegilor de ,!
şcoală. >ltimul rang atri)uit de către adolescenţi colegilor de şcoală se detaşea%ă considera)il $aţă e celelalte @media grupului [1.1 3)servăm mai ;os importanţa acordată satis$acerii acestei nevoi prin intermediul colegilor de şcoală 2 dintre tinerii adolescenţi apreciind ca $iind puţin important.
Fig,! 8. I+/o(!&*! !o!( 0!(i0"!##i &#)oii # 0ig,!&* # (# ol#gii # o!l ,. "atis$acerea nevoii de comunicare
N#)oi! +#! # o+,&i!# 9+i #0(# 0!(i0",( #4 a. colegii de şcoală
M#i!
R!&g,l
1#
R?
!!
R
!52
?R
!5!
???
&1
??
&5
?
). cei din $amilie c. prietenii mei d. de prieteni dar si de colegii mei de şcoală e. de prieteni dar si de cei din $amilia mea $. de prieteni de cei din $amilie si de colegii de şcoală.
T!b#l $. I(#+,l 8 #"#i(o l! 0!(i0"!##! &#)oii # o+,&i!#
,&
Această nevoie de comunicare este satis$ăcută cel mai $recvent de către prieteni mem)rii $amiliei şi colegii de şcoală @media grupului [ &.5. +angul al doilea este atri)uit prietenilor şi mem)rilor $amiliei @media grupului [ &.1 di$erenţa $ată de primul rang $iind $oarte mică. Cel de-al treilea rang este atri)uit de către adolescenţi prietenilor şi colegilor de şcoală. +emarcăm că n ordinea importanţei acordate de către tineri satis$acerii acestei nevoi următoarele două ranguri sunt atri)uite numai prietenilor @media grupului [ !.52 şi apoi numai mem)rilor $amiliei @media grupului [ !.! nsă di$erenţa dintre medii este $oarte $ oarte mică. e ultimul loc se situea%ă doar colegii de şcoală. Deci cnd este vor)a de satis$acerea acestei nevoi nevoi tinerii adolescen adolescenţi ţi aleg să comunice comunice nu doar cu prietenii prietenii lor sau doar doar cu mem mem)rii )rii $amiliei lor ci şi cu unii şi cu alţii comunicarea $iind mult mai e$icientă şi mai plăcută. 7. Di$erenţa dintre relaţia de prietenie prietenie şi cea de dragoste dragoste
Di"##&*#l# dragostea e mult mai puternică dect prietenia din prietenie se poate naşte dragosteaea este inclusă n ea prietenia e cu mai mai multe persoane dragostea cu unade se( opus dragostea presupune şi relaţii intime apropiere atracţie $i%ică prietenia nseamnă nseamnă li)ertate
N,+,l
R!&g,l
??
5
???
&
?R
12
?
1
R
T!b#l T!b#l 1@. I(#+,l : #"#i(o l! i"##&*#l# i&(# #l!*i! #l!*i! # /i#(#&i# i #! # !go0(#. Constatăm că pe primul loc se situea%ă perceperea şi aprecierea $aptului că pentru tineri tineriii adoles adolescen cenţi ţi dragos dragostea tea presup presupune une trăire trăireaa şi e(peri e(perime menta ntarea rea uno unorr relaţi relaţiii intime intime apropiere şi atracţie $i%ică. 12 dintre tineri au acordat această di$erenţiere. e locul al doilea se plasea%ă di$erenţa legată de gradul de intensitate al celor două relaţii ast$el că opt dintre tinerii adolescenţi consideră că relaţia de dragoste este trăită mult mai intens este percepută ca $iind mult mai puternică dect relaţia de prietenie. +angul +angul al treile treileaa este este atri)u atri)uit it apreci aprecieri eriii $apulu $apuluii că relaţi relaţiaa de dragos dragoste te poate poate $i ntemeiată pornind de la o relaţie de prietenie cinci dintre tinerii adolescenţi considernd că se poate iniţia relaţia de dragoste dintr-una de prietenie atunci cnd persoanele sunt de se( opus. Al patrulea rang este atri)uit perceperii de către adolescenţi a $aptului că prietenia este o relaţie sta)ilită cu mai multe persoane n vreme ce dragostea este ntemeiată doar cu o singură persoană de se( opus patru dintre ei remarcnd această di$erenţă. ,5
>n singur adolescent a considerat că relaţia de prietenie se di$erenţia%ă de cea de dragoste prin $aptul că ea presupune acceptarea acceptarea li)eră.
Fig,! :. Di"##&*# 9&(# #l!*i! #l!*i! # /i#(#&i# i #! # !go0(# !go0(# 9& ",&*i# # 0#' +emarcăm că pentru & din # )ăieţi dragostea implică relaţii intime apropiere şi atracţie $i%ică şi $ete din totalul de 21 notea%ă această di$erenţă $aţă de relaţia de prietenie. 2 )ăieţi din # consideră că dragostea e mult mai puternică dect prietenia iar n rndul $etelor , din 21. 'ot $etele & dintre ele sunt cele care notea%ă $aptul că prietenia este o relaţie ntemeiată cu mai multe persoane n vreme ce dragostea este sta)ilită doar cu una singură de acelaşi se(. >nul dintre )ăieţi consideră că prietenia presupune li)ertate aceasta $iind di$erenţa $aţă de relaţia de dragoste. .Asocierile acordate rieteniei
Pi#(#&i! #0(# !0oi!( ,4
M#i!
a. unitate de sentimente ). simpatie reciprocă reciprocă c. preţuire reciprocă d. idei credinţe interese şi păreri comune e. respect reciproc $. sinceritate g. ncredere reciprocă
2 25 && &2 5, 7 7, ,,
R!&g,l
R??? ?U R? R?? ?R ?? ?
*. a;utor reciproc i.sentiment de siguranţă personală.
,1 &#
??? R
T!b#l T!b#l 11. I(#+,l ? #"#i(o l! !"i+!*iil# , !# 0,bi#*ii !0oi! /i#(#&i! 3)servăm că n ordinea importanţei acordate de către tinerii adolescenţi pe primul loc se situea%ă asocierea prieteniei cu ncrederea reciprocă @media grupului [ 7.,. Al doilea rang este atri)uit de către tineri sincerităţii @media grupului [ 7 putnd constata că primele două medii sunt $oarte apropiate. Al treilea rang n ordinea importanţei acordate acestor asocieri ale prieteniei este atri)uit de către tinerii adolescenţi a;utorului reciproc @media grupului [ ,.1 cu menţiunea că aceasta aceasta apreciere nu se detaşea%ă detaşea%ă $aţă de primele primele două. e al patrulea loc n ordinea importanţei acordate se plasea%ă asocierea prieteniei cu respectul reciproc @media grupului [ 5., . 3)servăm că nu se nregistrea%ă nici aici o detaşare considera)ilă a acestei aprecieri $aţă de cea anterioară. Menţionăm că aceste asocieri se presupun una pe cealaltă deoarece ncrederea reciprocă include sinceritatea iar aceasta presupune respectul reciproc motiv pentru care di$erenţele dintre mediile grupului nu sunt $oarte mari. +angul al cincilea este atri)uit de către tinerii adolescenţi asocierii prieteniei cu sentimentul de siguranţă personală @media @media grupului [ &.#. >rmea%ă >rmea%ă al şaselea şaselea rang care este atri)uit de către tineri preţuirii reciproce @media grupului [ &.& şi strns legat de această apreciere este cea acordată ideilor credinţelor şi intereselor comune@media grupului [ &.2 e ultimele două locuri sunt plasate asocierile prieteniei cu unitatea de sentimente @media grupului [ 2. şi simpatia reciprocă @ media grupului [ 2.5. 3)servăm că acestea două se detaşea%ă mult ca grad de intensitate $aţă de celelalte asocieri acordate de către tineri relaţiei de prietenie. +ema +emarc rcăm ăm $apt $aptul ul că ceea ceea ce cont contea ea%ă %ă pent pentru ru tine tineri riii adol adoles esce cenţ nţii n iniţ iniţie ierea rea ntemeierea şi trăirea relaţiei de prietenie sunt caracteristicile acesteia: ncrederea reciprocă sinceritatea a;utorul şi respectul reciproc şi sentimentul sentimentul de siguranţă personală. personală.
,7
Fig,! ?. I+/o(!&*! !0oi#ii /i#(#&i#i , 9&###! #i/o !&g,l I
Fig,! $. I+/o(!&*! !o!( !0oi#ii /i#(#&i#i , 0i&#i(!(#! !&g,l II Constatăm că 7 tineri din ! acordă nota 9cel mai important pentru asocierea prieteniei cu sinceritatea 5 dintre ei dau nota 9$oarte important iar nota 9neimportant este dată de un singur su)iect.
,
Fig,! 1@. I+/o(!&*! !0oi#ii /i#(#&i#i , 0i&#i(!(#! !&g II ",&*i# # 0#' utem remarca $aptul că n ceea ce priveşte distri)uţia pe se( a asocierii prieteniei cu sinceritatea nota 9cel mai importantB apare numai la adolescente la 7 dintre ele n vreme ce această notă nu este acordată de adolescenţi.
O )servăm mai ;os că pentru elevii de clasa a ?U a este acordată nota 9neimportant pentru asocierea prieteniei cu sinceritatea n vreme ce la clasa a U?? a este dată cel mai $recvent nota 9cel mai important. Deci o dată cu trecerea timpului şi naintarea n vrstă a tinerilor creşte importanţa acordată sincerităţii n relaţia de prietenie.
,#
Fig,! 11. I+/o(!&*! !0oi#ii /i#(#&i#i , 0i&#i(!(#! !&g II ",&*i# # l!0! # #l#)i
Fig,! 12. I+/o(!&*! !0oi#ii /i#(#&i#i , #0/#(,l #i/o !&g III ",&*i# # 0#' utem o)serva din $igura de mai ;os că prietenia nu este asociată cu simpatie reciprocă pentru su)iecţii noştri. Doar 2 $ete dau nota 9$oarte important pentru această asociere şi numai un )ăiat notea%ă cu 9puţin important.Att pentru $ete ct şi pentru )ăieţi cel mai des este acordată nota 9cel mai puţin important.
7
Fig,! 13. I+/o(!&*! !0oi#ii /i#(#&i#i , 0i+/!(i! #i/o !&g IX ",&*i# # 0#' #. Asocierile acordate pentru relaţia de dragoste
D!go0(#! #0(# !0oi!( ,4
M#i!
a. unitate de sentimenteE ). simpatie reciprocăE c. preţuire reciprocăE d. idei credinte interese si păreri comuneE e. respect reciprocE $. sinceritateE g. ncredere reciprocăE *. a;utor reciprocE i. sentiment de siguranţă personală. ;. apropiere $i%icăE . relaţie intimă.
R!&g,l
& ,2 52 !!
U R? ?U U?
5, ,# 7, 5 7& 7 ,
R??? ?R ? R?? ?? ??? R
T!b#l 12. I(#+,l $ #"#i(o l! !0oi#il# !(# !go0(#i +emarcăm că primul rang este atri)uit ncrederii reciproce deci cei mai mulţi su)iecţi au ales acestă apreciere pentru relaţia de dragoste @media grupului [ 7.,. e locul al doilea n pre$erinţele tinerilor aolescenţi se plasea%ă sentimentul de siguranţă personală @media grupului [ 7.& $iind $oarte mică di$erenţa dintre primele două medii. >rmea%ă rangul al 71
treilea care este atri)uit apropierii $i%ice @media grupului [ 7. +angul al patrulea este atri)uit de către tineri sincerităţii @media grupului [ ,.# iar următorul relaţiei intime @media grupului [ ,.. +emarcăm că aceste asocieri acordate de către tinerii adolescenţi relaţiei de dragoste sunt $oarte strns legate ntre ele di$erenţele dintre mediile grupului $iind $oarte mici .>ltimele ranguri n ordinea intensităţii acordate de către tinerii adolescenţi sunt atri)uite simpatiei a;utorului reciproc preţuirii reciprocă şi unităţii de sentimente.
Fig,! 1%. A0oi##! !go0(#i , 9&###! #i/o I !&g Mai ;os remarcăm $aptul că această asociere este notată cu 9$oarte important de către 5 )ăieţi din # şi numai ! $ete din totalul de 21 deci o mare di$erenţă de percepţie a relaţiei de dragoste. 0ota 9cel mai important apare numai la )ăieţi la 2 dintre ei n vreme ce nota 9puţin important apare numai la $ete la ! dintre ele.
72
Fig,! 17. A0oi##! !go0(#i , !/o/i##! "ii !&g,l III
7!
Fig,! 18. A0oi##! !go0(#i , !/o/i##! "ii !&g III ",&*i# # l!0#l# # #l#)i
7&
Fig,! 1:. A0oi##! !go0(#i , !/o/i##! "ii !&g III ",&*i# # 0#' Constatăm mai ;os că att $etele-7 din 21 ct şi )ăieţii 5 din # acordă nota 9cel mai important pentru asocierea dragostei cu relaţia intimă. 0ota 9deloc important este dată de o singură $ată ea nu apare la nici unul dintre )ăieţi. rin urmare pentru cei mai mulţi dintre tineri relaţia intimă este asociată cu dragostea n proporţie $oarte mare.
75
Fig,! 1?. A0oi##! !go0(#i , #l!*i! i&(i+ !&g V 3)servăm că această asociere este notată cu 9cel mai important la $iecare categorie de clasă n proporţia cea mai mare iar nota 9deloc important aoare acordată doar de către un elev de clasa a ?U a.
7,
Fig,! 1$. A0oi##! !go0(#i , #l!*i! i&(i+ !&g V ",&*i# # l!0#l# # #l#)i 3)servăm că nota 9cel mai important apare att la su)iecţii de clasa a ?U a ct şi la cei de clasa a U a şi a U?? a n număr destul de mare.
77
3. %. Co&l,ii "i&!l# Rom ncepe cu conclu%iile o)ţinute n urma des$ăşurării interviului de grup. rin interviul de grup am dorit să identi$icăm motivaţiile sta)ilirii prieteniilor care pot $i e(trem de diverse la această categorie de vrstă. De asemeanea am urmărit n cadrul interviului să surprindem ce semni$ică pentru tineri prietenia cum intervin prietenii n viaţa lor de %i-cu-%i care constituie pentru ei valorile necesare acestei relaţii de prietenie. Am dorit să a$lăm cum intervine a$ectivitatea pentru tinerii adolescenţi n cadrul relaţiei de prietenie am urmărit să surprindem care este contri)uţia $amiliei la ntemeierea unor relaţii )une şi puternice de prietenie şi dacă ele se datorea%ă şi contri)uţiei şcolii. na dintre adolescentele de clasa a U?? a a preci%at $oarte *otărtă că pentru ea este mai important şi $oarte )ine ca prietenul să $ie superior ca e(perienţă de viaţă să ai)ă o )ogăţie de cunoştinţe.
reacţiile celorlalţi-că ntr-o prietenie nu poţi $i superior sau in$erior celuilalt şi că raporturile dintre ei se ec*ili)rea%ă. rin urmare pentru ei prieteniile sunt egalitariste. /oarte importantă este pentru adolescenţi şi a$ectivitatea. +elaţiile de prietenie sunt mult mai strnse şi puternice atunci cnd tinerii simt această a$ectivitate reciprocă. rieteniile sunt trăite sunt simţite ei se simt legaţi a$ectiv de prietenii lor. Aici au $ost cu toţii de acord. Menţionăm pe lngă motivaţiile individuale şi cele legate de grupul de egali motivaţiile „ operaţionale” . 'inerii consideră că este util să ai)ă prieteni att pentru liniştea
psi*ologică ct şi pentru reuşitele din diverse domenii. Ast$el ei au preci%at că atunci cnd sunt ntre prieteni reuşesc mai )ine şi mai uşor n ceea ce şi propun c*iar nvaţă din e(perienţa prietenilor. De aici discuţia a a;uns la a;utorul pe care şi-l acordă tinerii unii altora $ie legat de pro)leme şcolare $ie legat de reuşite pe plan e(traşcolar $ie a;utor n alte domenii de interes comun. "unt cu toţii de această părere mai ales elevii de clasa a ?U a care au su)liniat ct de mult au nvăţat de la prietenii lor mai mari. Adolescenţii cola)orea%ă unii cu alţii pentru a ndeplini sarcini pe care nu le pot $ace singuri ei trans$eră in$ormaţii prin imitare. rin urmare la ntre)area dacă prietenii se stimulea%ă reciproc elevii susţin clar că da. >na dintre $etele de clasa a U?? a susţine că intervine $oarte mult şi dorinţa individuală a $iecăruia de a nvăţa de la celălalt care implică totodată şi con$esiunea. Ast$el relaţiile de prietenie presupun şi autocon$esiunea generată de ncrederea reciprocă amintită la nceputul interviului. rietenii comunică $oarte mult pe orice temă petrec mult timp pentru a clari$ica di$erenţele ce apar n nţelegerea regulilor a;ung mai uşor la compromisuri. Menţionăm că $etele au su)liniat această tendinţă necesară lor de con$esiune.
nu l nvăţa şcoala acest lucru. reci%area lui a determinat-o pe una dintre adolescentele de clasa a U?? a să su)linie%e că are dreptate nsă el nu ar $i ştiut de unul singur aceste principii valori necesare unor relaţii puternice şi de durată de prietenie.
Constatăm că principalul motiv pentru care repondenţii şi ntemeia%ă relaţiile de prietenie se re$eră la $aptul că aceştia consideră că relaţiile de prietenie i a;ută să $acă $aţă mult mai uşor pro)lemelor cu care se con$runtă la vrsta lor. e locul al doilea este plasat motivul re$eritor la nevoia de relaţionare cu alte persoane de vrsta lor. Acest re%ultat vine n
concordanţă cu cercetările psi*ologice care atestă $aptul că la vrsta adolescenţei viaţa socială este trăită cu o intensitate mai mare dect la oricare alte vrste motivele de relaţionare socială şi interpersonală $iind puternic e(primate n comportamentele tinerilor adolescenţi. Al treilea motiv ca nivel de intensitate vi%ea%ă nevoia de con$esiune concreti%ată n tre)uinţa de a mpărtăşi prietenilor ceea ce simt şi gndesc. "e o)servă $aptul că primele trei motive se detaşea%ă ca nivel de intensitate de următoarele tipuri de motive. Ast$el rangul al patrulea este atri)uit nevoii de evitare a singurătăţii concreti%ată n $aptul că tinerii adolescenţi iniţia%ă relaţii de prietenie deoarece nu le place să stea singuri iar rangul următor este atri)uit motivului legat de nevoia adolescenţilor de a nvăţa din e(perienta celorlalţi aspect care i stimulea%ă pe aceştia să iniţie%e relaţii de prietenie. Menţionăm că această tre)uinţă a adolescenţilor este ntărită şi de cercetările psi*ologice re$eritoare la nvăţarea prin imitare. Cel de-al şaselea rang este atri)uit nevoii de siguranţă emoţională e(primată prin aceea că pentru tinerii adolescenţi prietenia repre%intă o sursă importantă de con$ort emoţional linişte şi ec*ili)ru psi*ic. Acest motiv se situea%ă pe treapta a doua din piramida lui A. MasloJ $iind una dintre tre)uinţele umane care se cere destul de imperios satis$ăcută. rmătorul motiv vi%ea%ă nevoia de ntemeiere a unei prietenii ca re%ultat al educaţiei primite n $amilie n timp ce ultimul motiv este dat de nevoia de creştere şi de%voltare personală ca re%ultat al educaţiei primite n scoală. Ast$el adolescenţii consideră că n viaţă este )ine să ai prieteni deoarece au $ost nvătati şi de pro$esorii lor că prietenia i poate a;uta să se de%volte mai )ine ca viitori adulţi. "e o)servă că acest motiv este totuşi cel mai sla) ca intensitate de e(primare comportamentală. Mediul din care adolescenţii îşi aleg prietenii
entru ma;oritatea tinerilor locul cel mai important din care ei şi aleg prietenii este clasa de elevi din care $ac parte. Această opţiune apare mai ales la $etele de clasa a ?U a.
+angul ultim este atri)uit grupului celor de aceeaşi vrstă cu su)iecţii adolescenţi nsă alţii dect colegii de şcoală cu menţiunea că această medie nu se detaşea%ă ca intensitate de cea anterioară. Satisfacerea nevoii de confesiune
Att pentru tinerele adolescente ct şi pentru tinerii adolescenţi la $iecare categorie de clasă nevoia de con$esiune este satis$ăcută n primul rnd de către prietenul sau prietenii de acelaşi se( tre)uinţă concreti%ată prin $aptul că tinerii simt nevoia să mpărtăşească celorlalţi ceea ce simt şi gndesc. >rmea%ă apoi n ordinea pre$erinţelor tinerilor adolescenţi satis$acerea acestei tre)uinţe de către mama $iecărui su)iect $ratele sau sora acestuia şi mai rar repondenţii aleg să se con$ese%e psi*ologului sau pro$esorului aceasta deoarece aceştia din urmă sunt consideraţi a $i persoane o)iective neapropiate lor persoane $aţă de care adolescenţii nu pot $i su$icient de desc*işi şi comunicativi n sensul de autocon$esiune precum se ntmplă n ca%ul celor de aceeaşi vrstă $aţă de care tinerii şi pot comunica orice şi cu care pot vor)i desc*is $ără reţineri. Satisfacerea nevoii de afecţiune
levii consideră că pe primul loc nevoia de a$ecţiune este satis$ăcută de către prieteni şi de către cei din $amilie. entru ei satis$acerea acestei tre)uinţe doar de către prieteni sau doar de către colegii de şcoală nu este su$icientă $iind apreciată cu nota 9puţin important de către 2& dintre su)iecţi. a este apreciată ca $iind necesară dar nu şi su$icientă $ără pre%enţa celor din $amilie. Menţionăm $aptul că n piramida tre)uinţelor a lui A. MasloJ pe a treia treaptă apare nevoia de a$ecţiune de a $i iu)it şi apreciat. rin urmare este important pentru tinerii adolescenţi să se simtă iu)iţi şi apreciaţi de către cei cu care relaţionea%ă cela mai des-adică prietenii şi mem)rii $amiliei. 0evoia de apreciere şi de a$ecţiune a tinerilor adolescenţi constituie una dintre motivaţiile iniţierii şi ntemeierii relaţiei de prietenie nsă această tre)uinţă a lor este simţită cu adevărat atunci cnd este satis$ăcută şi de către mem)rii $amiliei sau rude. Satisfacerea nevoii de siguranţă
're)uie să preci%ăm $aptul că tre)uinţa de siguranţă se situea%ă pe treapta a doua a piramidei lui A. MasloJ $ie că este repre%entată de nevoia de siguranţă emoţională $ie că este vor)a despre sta)ilitate psi*ică sau protecţie. Cel de-al şaselea rang n ordinea intensităţii aprecierii importanţei motivaţiilor ntemeierii prieteniilor este atri)uit nevoii de siguranţă a tinerilor e(primată prin aceea că pentru adolescenţi prietenia repre%intă o sursă importantă de con$ort emoţional linişte şi ec*ili)ru psi*ic. Acest motiv se situea%ă deci pe treapta a doua din piramida lui A. MasloJ $iind una dintre tre)uinţele umane care se cere destul de imperios satis$ăcută. 2
+emarcăm că pentru tinerii adolescenţi este cel mai important să şi satis$acă nevoia de siguranţă prin intermediul prietenilor dar nu numai lor ci şi prin intermediul mem)rilor $amiliei. Satisfacerea nevoii de comunicare
entru tinerii de 1,-17 ani este indi$erent ca prietenii lor să le satis$acă nevoia de comunicare n vreme ce pentru cei de 1# ani este important. 8a cei de clasa a ?U a şi a U a este $oarte important ca nevoia de comunicare să $ie satis$ăcută de către prieteni dar şi de colegii de şcoală şi de către mem)rii $amiliei. +angul nti este atri)uit prietenilor colegilor de şcoală alături de mem)rii $amiliilor repondenţilor. rin urmare nevoia de comunicare este satis$ăcută pe deplin atunci cnd tinerii adolescenţi reuşesc să comunice att cu prietenii ct şi cu colegii de şcoală-deci cu cei de aceeaşi vrstă dar şi cu mem)rii $amiliei şi rude. Menţionăm că la vrsta adolescenţei tinerii simt nevoia de a comunica cu toţi cei cu care relaţionea%ă aceasta $iind şi o $ormă de nvăţare precum şi de imitare socială. Această tre)uinţă umană care se cere n mod imperios satis$ăcută la tinerii adolescenţi poate $i inclusă n tre)uinţele cognitive ale A. MasloJ adăugate pde el piramidei sale tre)uinţe e(primate prin nevoia $iinţei umane de a nvăţa de a şti sau de a nţelege toate acestea putnd $i concreti%ate prin intermediul comunicării. "untem de părere că la vrsta adolescenţei tinerii au nevoie mai mult ca oricnd să se e(prime să vor)ească li)er cu cei de vrsta lor sau cu mem)rii $amiliei despre tot ceea ce trăiesc simt şi e(perimentea%ă. utem spune că adolescenţa repre%intă o căutare a identităţii prin con$runtare cu alţii şi integrare socială o perioadă de mari căutări de noi aspiraţii şi nevoi. 0evoia de a$ecţiune din prietenilor din partea părinţilor dar şi a altor adulţi c*iar a pro$esorilor corelată cu nevoia de securitate de siguranţă par să condiţione%e de asemenea căutările adolescentului. C*iar e(istenţa unor situaţii de con$ort psi*ic nu e(clude apariţia nevoii de visare de meditaţie cu evadare din realitate şi c*iar nevoia de singurătate. 3 pendulare deci ntre acţiune şi resemnare ntre anga;are şi retragere. Dominantă este nevoia dialogului cu adulţii a con$runtării. Adolescenţii simt nevoia societăţii o caută doresc a$irmarea socială. "oluţia grupului pare să $ie cadrul social ideal n interiorul căruia adolescentul se poate valori%a pe deplin. +elaţiile de prietenie o$eră adolescentului nu numai cadru de a$irmare mi;locul de e(primare li)eră ci şi securitate siguranţă distanţarea de ironiile adulţilor şi de autoritatea care ani*ilea%ă a superiorilor @pro$esorilor.
statut prestigiu. 3mul este o $iinţă socială şi n sensul că 9are nevoie de celălalt omB. Dinamica acestor necesităţi orientea%ă şi reglea%ă relaţiile dintre persoane. "unt relaţii constituite n primul rnd pentru satis$acerea necesităţilor de socia)ilitate: relaţiile de prietenie 9distracţiaB n comun relaţiile de dragoste. Diferenţa dintre relaţia de prietenie şi cea de dragoste
Cel mai des tinerii au răspuns că dragostea spre deose)ire de prietenie presupune relaţii intime apropiere şi atracţie $i%ică. 12 repondenţi au sesi%at această di$erenţă. Această deose)ire este cel mai des ntlnită n rndul adolescenţilor de clasa a ?U a şi a U a şi $oarte puţin la cei de clasa a U?? a. 3 altă deose)ire remarcată de mulţi dintre adolescenţi opt dintre ei mai ales dintre cei mai mari de clasa a U?? a se re$eră la gradul de intensitate al relaţiilor. Ast$el tinerii adolescenţi au sesi%at ca di$erenţă $aptul că dragostea este o relaţie mult mai puternică şi mai intensă dect prietenia.
a!utor şi respect
reciproc, sentiment de siguranţă .
Cel mai des apare asocierea prieteniei cu ncrederea reciprocă la $iecare clasă att la $ete ct şi la )ăieţi. /etele asocia%ă n număr mult mai mare prietenia cu sinceritatea asociere considerată importantă de către elevii de clasa a ?U a şi $oarte importantă de către cei de clasa a U?? a. +emarcăm $aptul că o dată cu trecerea timpului şi naintarea n vrstă tinerii iau mai mult n calcul sinceritatea n cadrul relaţiilor lor. Asocierea prieteniei cu respectul reciproc apare la ma;oritatea adolescenţilor n vreme ce asocierea relaţiei de prietenie cu simpatia reciprocă este puţin importantă att la adolescente ct şi la tinerii adolescenţi. socierea dragostei cu %ncrederea reciprocă, sentimentul de siguranţă personală, cu apropierea fizică, sinceritate
8a $iecare clasă att la $ete ct şi la )ăieţi această asociere a dragostei cu ncredere reciprocă apare $oarte des ntlnită ea $iind apreciată cu nota 9$oarte important. 0otele 9neimportant sau 9puţin important sunt acordate numai de către elevii de clasa a U?? a &
acetei asocieri. e locul al doilea n ordinea importanţei se a$lă sentimentul de siguranţă peersonală n cadrul relaţiei de dragoste iar al treilea rang este repre%entat de către apropierea $i%ică.
Di#*ii # )!loi"i!# ,l(#io! ! #,l(!(#lo Considerăm că acest studiu al lucrării noastre poate constitui un punct de plecare pentru cercetări ulterioare privind tinerii adolescenţi cercetări care se pot re$eri la relaţiile interpersonale mi(turi de social şi psi*ologic pentru că acestea au un pronunţat caracter etico-moral şi un caracter $ormativ prin compararea şi raportarea la alţii adolescenţii nsuşindu-şi prin nvăţare socială noi modele de comportament atitudini modalităţi de percepţie valoare gndire stereotipuri pre;udecăţi etc. +elaţiile interpersonale sunt multiple ast$el că n $uncţie de latura lor procesuală dinamică ele pot $i şi relaţii care presupun acţiunea mutuală a tinerilor adolescenţi soldate n timp cu modi$icarea caracteristicilor personale ale lor: sunt aşa-numitele relaţii de acomodare adică de prietenie. +elaţiile de prietenie autentice contri)uie la structurarea personalităţii $iecăruia dintre noi. rincipala virtute a prieteniei din copilărie este de%voltarea autonomiei. +elaţiile $amiliale cu părinţii cu $raţii sunt importante dar nu su$iciente pentru a $orma concepţia despre lume a copilului 're)uie să preci%ăm $aptul că n urma acestui studiu considerăm ca $iind necesar reali%area unei educaţii la nivelul tinerilor adolescenţi privind dimensiunile a(iologice ale relaţiei de prietenie. +elaţia de prietenie ca valoare interpersonală se )a%ea%ă şi pe 5
considerente morale de aceea tinerii adolescenţi tre)uie să cunoască princiipiile şi dimensiunile morale pe care le presupune o ast$el de relaţie. De aceea este necesară o educaţie morală a tinerilor adolescenţi care să i a;ute să se $orme%e ca viitori adulţi. reci%ăm că relaţiile de prietenie contri)uie su)stanţial la de%voltarea socială şi cognitivă a adolescenţilor la e$icacitatea cu care vor $uncţiona ca adulţi. ste )ine ca tinerii adolescenţi să cunoască de la vrste $ragede principalele teme valori principii ale relaţiei de prietenie. Deoarece relaţiile de prietenie constituie resurse emoţionale şi cognitive )a%ă pentru relaţiile viitoare conte(te n cadrul cărora sunt nsuşite şi ela)orate deprinderile sociale de e(emplu comunicarea socială cooperarea apartenenţa la grup suntem de părere că acest studiu va contri)ui ca punct de plecare pentru cercetări ulterioare privind $ie relaţiile interpersonale ale tinerilor adolescenţi $ie procese şi comportamente grupale ale acestora precum comunicarea n grup relaţii de a$iliere sau pre$erenţiale.
,
Bibliog!"i#4 I. S(,ii , !!(# g#&#!l 1. C. Andre &um să te iu#eşti pe tine pentru a te %nţelege mai #ine cu ceilalţi ditura 'rei ?aşi 1###. 2. =t. oncu 'siologia influenţei sociale ditura olirom ?aşi 22. !. =t. oncu 'rocese interpersonale ?nstitutul uropean ?aşi 25 p. 1!. &. +. oudon @coord-8arousse Ficţionar de sociologie ditura >nivers nciclopedic ucureşti 1##,. 5. ". C*elcea &unoaşterea vieţii sociale . undamente metodologice ditura ?0? ucureşti 1##&. ,. ". C*elcea 9enici de cercetare sociologică ditura olirom ucureşti 21. 7. C. Ciocrltan $aporturile interpersonale ditura olitică ucureşti 1#7! p. 27. . A. Cosmovici 'siologia simţului comun şi relaţiile interpersonale, n A. 0eculau @coord.", 'siologie socială. specte contemporane ditura olirom ?aşi 1##,. #. D. Cristea 9ratat de psiologie socială ditura ro'ransilvania ucureşti 2. 1. M. Dincă dolescenţi %ntr-o societate %n scim#are, ditura aideia ucureşti 2& 11. M. Dincă dolescenţă şi conflictul originalităţii, ditura aideia ucureşti 22. 12. ?. Dumitrescu dolescenţii-lumea lor spirituală şi activitatea educativă, ditura "crisul +omnesc Craiova 1#. 1!. C. năc*escu 9ratat de psiose/ologie ditura olirom ?aşi 25 p. 72-7&. 1&. C. năc*escu 9ratat de psiologie morală, ditura 'e*nică ucureşti 25. 15. N. /erreol . Cauc*e H. M. Dupre% 0. NadreL M. "imon Ficţionar de sociologie, ditura olirom ?aşi 1##.
1,. A. Navreliuc : călătorie alături de celălalt. tudii de psiologie socială ditura >niversităţii de Rest 'imişoara 22. 17. . ?luţ $elaţii intime, n A. 0eculau @ ed. (anual de psiologie socială ditura olirom ?aşi 2!. 1. . ?luţ 6luzia localismului şi localizarea iluziei ditura olirom ?aşi 2 p. 1&,-152. 1#. . ?luţ =alori, atitudini şi comportamente sociale ditura olirom ?aşi 2&. 2. H. Maisonneuve $elaţii interpersonale şi sociometria n A. 0eculau @ed. 'siologie socială. specte contemporane ditura olirom ?aşi 1##,.
21. '. Malim 'siologie socială ditura 'e*nică ucureşti 2!. 7
22. R. Mi$tode 9ratat de metodologie sociologică ditura 8umen ?aşi 22. 2!. A. Mi*u 6ntroducere 6ntroducere %n sociologie ditura Dacia Clu;-0apoca 1##2. 2&. A. 0eculau @coord. 'siologie socială. specte contemporane, ditura olirom ?aşi 1##,. 25. 25. R. av avelcu lcu
&uno &unoaş aşte terrea
de sine sine şi cuno cunoaş aşte terrea
pers person onal alit ităţ ăţii ii .
ucureşti ditura Didactică şi edagogică 1#2. 2,. ?. +adu tracţia interpersonală, interpersonală, relaţii de afiliere şi anceta sociometrică n . ?luţ şi 8. Matei 'siologie socială socială ditura (e Clu; 1##& p. 152. 27. ?. +adu @coord. 'siologie socială socială ditura (e Clu;-0apoca 1##,. 2. '. +otariu . ?luţ ociologie ditura Mesagerul Clu;-0apoca 1##,. 2#. >. =c*iopu &riza de originalitate la adolescenţi, ditura Didactică şi edagogică ucureşti 1#7#. !. >. =c*iopu 'siologia vârstelor vârstelor. &iclurile vieţii ditura Didactică şi edagogică edagogică ucureşti 1##7. !1. C. =tir ote de curs. 'siologie ocială ocială 27. !2. !2. . Oani Oani A. alm almon onar arii @coo @coord rd. . (anual de psiologia comunităţii ditur dituraa olirom ?aşi 1##,. !!. Ficţionar de psiologie socială d. =tiinţi$ică şi nciclopedică ucureşti 1#1.
II. A(iol# 0i 0(,ii # 0/#i!li(!(# 1. H. Adams dams ?neW ?neWui uitL tL in soci social al e(c* e(c*an ange ge n 8. er eroJ oJit it%% @ed. @ed. dvances in 3/perimental 3/perimental ocial 'scolog 'scolog vol. 2 0eJ Vor Academic ress 1#,5.
2. M. D. ". AinsJort* M. C. le*ar . Faters ". Fall 'atterns of ttacment1 'scological 'scological tud of te trange trange ituation Gillsdale 0eJ Vor rl)aum 1#7.
!. H. +. Averill . oot*roLd 3n $alling in love in con$ormance Jit* t*e romantic ideal (otivation and 3motion, 3motion, 11#77 p. 2!5-2!7. &. +. aron D. Lrne ocial 'scolog AllLn and acon oston 1##1. 5. +. ell 4orlds of riendsip "age u)lications 0eJVor 1#1 p.!&. ,. . ersc*eid . Falster 6nterpersonal 6nterpersonal attraction 2nd ed. +eading MA: AdissonFesleL 1#,# 7. H. oJl)L ttacment and 5oss 5oss vol. ! 8oss 0eJ Vor asic oos 1#. . H. F. re*m 9eor of 'scological 'scological $eactance 0eJ Vor Academic ress 1##2. #. D. Lrne N. 8. Clore 9e ttraction 'aradigm Academic ress 0eJ Vor 1#7.
1. D. Lrne 9e ttraction 'aradigm 0eJ Vor Academic ress 1#71. 11. 11. M. ". Clar Clar H. Milss Milss ?nterp ?nterpers ersona onall attrac attractio tionn in e(c*an e(c*ange ge and commu communal nal relations*ips 8ournal of 'ersonalit 'ersonalit and ocial ocial 'scolog !7 p. 12-2& 1#7#. 12. N. 8. Clore D. Lrne A rein$orcement-a$$ect rein$orcement-a$$ect model o$ attraction n '. 8. Guston @ed. oundations of 6nterpersonal 6nterpersonal ttraction ttraction 0eJ Vor Academic ress 1#7&. 1!. C. . Cutrona e*avioural mani$estations o$ social support: A microanalLtic investigation 8ournal of 'ersonalit 'ersonalit and ocial ocial 'scolog 51 p. 21-2 1#. 1&. H. M. DarleL şi . ersc*eid 6ncreased 6ncreased li7ing as a result result of te anticipation of a personal contact contact Guman +elations 2 1#,7 p. 2#-&.
15. M. Deutsc* WuitL eWualitL and need F*at F*at determines J*ic* value Jill )e used as a )asis o$ distri)utive ;ustice6 8ournal of ocial ocial 6ssues !1 1#75 p. 1!7-1&#. 1,. . /riedricson "ocio-emotional )e*aviour at t*e end o$ college li$e n 8ournal of ocial of ocial and 'ersonal $elationsips 12 1##5 p. 117.
17. A. Navreliuc : călătorie alături de celălalt. tudii de psiologie socială ditura >niversităţii de Rest 'imişoara 22. 1. A. F. Nou Nouldn ldner er 9e norm of reciprocit1 preliminarv statement American "ociological +evieJ 25 1#, p. 1,1-17. 1#. . Gat$ield N. F. Falster , e; 5oo7 at 5ove +eading Ma: M a: Adisson-FesleL Adisson-FesleL 1#1. 2. C. Ga%an . "*aver 8ove and For: An Attac*ment-'*eoretical perspective 8ournal of 'ersonalit 'ersonalit and ocial ocial 'scolog 'scolog 5# 1## p. 27-2.
21. C. Ga%an . "*aver +omantic love conceptualiLed as an attac*ment process n Hournal o$ ersonalitL and "ocial sLc*ologL 52 1#7 p.511-52&. 22. F. Gartup N. ". Moore arlL eer +elations: Developmental "igni$icance and rognostic ?mplications 1##. 2!. /. Geider , 9e 'scolog 'scolog of 6nterpersonal 6nterpersonal $elations 0eJ 0e J VorFilleL VorFilleL 1#5. 2&. 2&. N. C. Go Goma mans ns ocial
2,. A. Xa*n R. . 3 8earL G. 8amm WuitL and WualitL: Male and /emale means to a ;ust end n
#
2. N. 8add >aving riends, ?eeping riends, (a7ing riends and
2#. G. 8amm . XaLser '*e allocation o$ monetarL gain and loss $olloJing dLadic per$ormance: '*e Jeig*t given e$$ort and a)ilitL
under conditions o$ *ig* and loJ
intradLadic attraction 3uropean 3uropean 8ournal of of ocial 'scolog 'scolog 1#7 p. 275-27. !. M. . 8ipet% ?. G. Co*en H. DJorin 8. +ogers 0eed complementaritL marital sta)ilitL sta)ilitL and marital marital satis$action satis$action n '. 8. Guston Guston @ed 'ersonalit and ocial
!1. . Ma;or Ma;or H. . Ad Adam ams s +ole +ole o$ gender gender interp interpers ersona onall orient orientati ation on and sel$ sel$ presentation in distri)utive ;ustice )e*aviour 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, 'scolog, @A,1#! p. 5#-, .
!2. . M.a;or X. Deau( ?ndividual di$$erences in ;ustice )e*aviour n H. Nreen)erg and +. 8. Co*en @eds 3Buit and 8ustice in ocial
!5. +. Morelland ". eac* (posure e$$ect in t*e classroom-'*e development o$ a$$initL among students n 8urnal of 3/perimental 3/perimental ocial 'scolog 'scolog 2 1##2. !,. !,. '. M. 0eJcom 0eJcom) ) 9e cBuiaintance 'rocess. 0eJ Vor: Golt +eine*art Z Finston 1#,1. !7. ". "c*ac* "c*ac*ter ter 9e 'scolog of ffiliation, "tan$ord Ca "tan$ord >niversitL ress 1#5#. !. ". "c*ac*ter H. "inger Cognitive social and psLc*ological determinans o$ t*e emotional state n 'scological 'scological $evie; ,# 1#,2 p. !7#-!##. !#. . "*aver "*aver C. Ga%an Ga%an A )iased )iased overvie overvieJ J o$ t*e studL o$ love love n 8ournal of 'ersonalit and and ocial 'scolog, 'scolog, 5 1# p. &7!-51.
&. H. "impson ". Nangestad "ociose(ualitL and romantic partner c*oice n 8ournal o$ ersonalitL ,. &1. &1. D. "ing "ing* * /ema /emale le ;udg ;udgem emen entt o$ ma male le attr attrac activ tiven enes esss and and desi desira ra)i )ili litL tL $or $or relations*ips: +ole o$ Jaist-to-*ip ratio and $inancial status n 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, ,# 1##5.
#
&2. +. "pears A. ". +. Manstead Consensus estimation in t*e social conte(t n 3uropean $evie; of ocial 'scolog, 1 1## p. 1-1#.
&!. +. "tern)erg 9e 9riangle of 5ove 0eJ Vor asic oos 1#. &&. ". 'aLlor 8. eplau D. "ears ocial 'scolog, rentice Gall ?nc 0eJ Vor 1##&. &5. A. 'esser D. 8. aul*us 'oJard a casual model o$ love 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog !& 1#7, p. 1#5.
&,. H. F. '*i)aut G. G. XelleL 6nterpersonal1 9eor of 6nterdependence 0eJ Vor FilleL 1#7. &7. . Falster N.F. Falster . ersc*eid 3Buit1 9eor and $esearc oston Ma AllLn and acon 1#7. &. +. /. Finc* (ate selection1 tud of &omplementar eeds in mate selection 0eJ Vor: Garper Z +oJ 1#,. &#. +. . Oa;onc Attitudinal e$$ects o$ mere e(posure. 8ournal of 'ersonalit and ocial 'scolog, # Monograp* "upplement 2 partea a 2-a 1#, p. 5#-,15.
III. S,0# I&(#&#( 1. *ttp:IIopin$orevieJ.com sLc*ologL and "ociologL +evieJ Despre singurătate $enomen psi*osocial psi*ologul Daniel 'oma. 2. *ttp:IIJJJ.parinti.com. !. *ttp:IIJJJ.med$am.ro.
#1
ANEXA 1 CESTIONAR Factori determinanţi ai relaţiilor de prietenie la adolescenţi
Citeste cu atentie a$irmatiile de mai ;os si apoi acordă pentru $iecare a$irmatie note de la 1 la 1 unde 1[deloc important iar 1[e(trem de important n $unctie de importanţa pe care o acor%i: 1.
d. tatăluiE e. sorei sau $rateluiE $. pro$esoruluiE g. psi*ologului. Acordă note de la 1 la , unde 1[ putin important iar , [ cel mai important. &. 0evoia mea de a$ecţiune mi este satis$ăcută de: a. colegii de şcoalăE ). cei din $amilia meaE c. prietenii meiE d. de prieteni dar si de colegii mei de şcoalăE e. de prieteni dar si de cei din $amilia meaE $. de prieteni de cei din $amilie si de colegii de şcoală. 5. 0evoia mea de siguranţă mi este satis$ăcută de: a. colegii de şcoalăE ). cei din $amilieE c. prietenii meiE d. de prieteni dar si de colegii mei de şcoalăE e. de prieteni dar si de cei din $amilia meaE $. de prieteni de cei din $amilie si de colegii de şcoală. ,. 0evoia mea de comunicare mi este satis$ăcută de: a. colegii de şcoalăE ). cei din $amilieE c. prietenii meiE d. de prieteni dar si de colegii mei de şcoalăE e. de prieteni dar si de cei din $amilia meaE $. de prieteni de cei din $amilie si de colegii de şcoală. 7. Care cre%i că este cea mai importantă di$erenţă ntre prietenie şi dragoste6 ...\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ ....................................................... \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\........ . Cu care dintre următoarele a$irmatii asocie%i prietenia6 Acordă pentru $iecare din a$irmatiile de mai ;os note de la 1 la # unde 1[ cel mai puţin important iar # [ cel mai important. #!
a. unitate de sentimenteE ). simpatie reciprocăE c. preţuire reciprocăE d. idei credinte interese si păreri comuneE e. respect reciprocE $. sinceritateE g. ncredere reciprocăE *. a;utor reciprocE i. sentiment de siguranţă personală. #. Cu care dintre următoarele a$irmatii asocie%i dragostea6 Acordă pentru $iecare din a$irmatiile de mai ;os note de la 1 la 11 unde 1[ cel mai puţin important iar 11 [ cel mai important. a. unitate de sentimenteE ). simpatie reciprocăE c. preţuire reciprocăE d. idei credinte interese si păreri comuneE e. respect reciprocE $. sinceritateE g. ncredere reciprocăE *. a;utor reciprocE i. sentiment de siguranţă personală. ;. apropiere $i%icăE . relaţie intimă 1. Clasa: 11. Rrsta: 12. "e(ul:
a. $eminin
).masculin
#&
ANEXA 2 6i # i&(#)i,
1.
Care sunt motivele pentru care voi vă $aceţi prieteni6
2.
ste necesar ca ntre prieteni să e(iste preocupări comune să vă asemănaţi cu
prietenii voştri n caracter idei convingeri6 Ră a;ută să vă mpieteniţi aceste preocupări comune6 !.
Care sunt principalele valori necesare unei relaţii adevărate şi puternice de
prietenie6 &.
?ntervine a$ectivitatea n relaţia de prietenie6
5.
ste adevărat că prietenii se stimulea%ă reciproc se a;ută ntre ei6 sau timpul
petrecut cu prietenii este dedicat distracţiei şi con$esiunilor6 ,.
Are importanţă $amilia voastră atunci cnd vă alegeţi prietenii6 Contri)uie
$amilia la ntemeierea unui număr mare sau mic de prieteni6 7.
+elaţiile voastre )une puternice de prietenie se datorea%ă cumva şi şcolii şi
nvăţămintelor o$erite n cadrul ei6 .
Care sunt n opinia voastră di$erenţele dintre relaţiile de prietenie şi de
dragoste6
#5
