LN ULMN LUMU
DIDACTICĂ PREŞCOLARĂ
l998
a Dgu -Duu Da Duu- Duu- 4 ai)
Copera: Dsnl d cortă:
TTLU ORIGA CRĂRII T TOOO YT ook o o o y yo Fi ii S rit
Cpyight by, a ll ght v Mu Cam Caml l Ita Itaal al Traiig C- Haifa
©agaa uaa Ptu adua î liba âă
Cuvânt înainte . 5 Inroducer .. .......... 1 Firea copiilor 2. Lucrând cu cpiii 12 Medul grădiiţi 8 Oraniza.-a activitţilr ......... .. ....... 27 Jou ...... 2 Cuu 30 ....... 3 Np pă nămol 38 Avă ti ş uu nu Muă i i 55 Lmul Şnă tă . .... . So ...... . ou didi . . . 5 Planifcar şi valuare valuare ărini
B El!nor Schu Koumbus
şi aapte : Magdena Duna. - Bucureşti Editura & Inteal, p cm Tit orig. (eng) s t tomoow yet : hdbook for educators o the youg SBN
Dua Magdena
V Vlumul d ţă pintă rdul un ni ndlungai pcuţi d uar n dmniul pdării pdgii pcla, d şi l pcticii n intituţiil de nvăţămât şcl. h aceti xprin Elin culmn Klumu şi u ă c nu tât pntar lagă pinciii şi mtl utiit n nvăţământul prşcla cât mai dgaă ă or cadlo didactic din gădini\ ugii ctc în cea c privşt compamnul intucţional i ducaţinl. uc pintă aşdar sinta cusui i xpini autri ca p l ntul Intaţinal d Pecţiona "Glda Mir Munt aml din Hai a insitu ce, începnd cu anul in n c an cuu inniv şi sminarii cu tm d ducai i aistnă socială at te mpăit în capitole c traeă principalel apece al educaii pclarului: cnid prsonaităii copiluui în fomar; contuira mdiului ducţinal prictara poind d la ipul de activiae (ducara limbaului elmnte d matmatică c.), d a matrial uilizat i care vo ca pnru copil otivaia difielo aciviăi relaiil cu părinii. Ficr uict trata în maniă acceibilă famiiaă uilind din pin mpele conct i oeind d câ oi ap necesitaea, usii pacice de rezolvar 8 diielo pobem n învă au duca odul d abodar a pocesuui de învăae n gădiniă pezentat n ce ee c accepat n mara maoiat a ăilo umii Fără a include elment undamntal ni penru cadrle didacic educaoae din Romnia voumu oeă o pepectivă modă eibiă aupa meodeo de pdae pcum i aupra modului d utiliz a coninuturilo d pede i a mjloacelo d ealize paia aceei căi ste cu a mai binevenită cu c ea vine în prijinu cnceplo i aiudinilo ducaione promova de conepoeie aee didacce din nvămnu pecol eevee cogiio pdaoice i studenii n psipdagogie vo găi ugeii e de uie pen aciviaea lo prezenă au viioae. Limbul ccesibil i aea concră a iuaiilo pedaogice c ca ace volum ă coniui un pji impon penu ineii ni
INTRODUCERE Fi că lucraţi direct cu ce mici oi lucraţi c educatorele ce�t crte a ot ci pentu a vă de jutor E te conceput ca un ghid pntru ce ugeii şi pentru a imla ppiile dumneaoatr idei. Cate te gândi n ş fl câ lujeac nu mi c un text reeitor l ceea ce trebuie pred copiio şi ca mdalitte de a reminti cine unt ceşti copi care nt posibilitile şi limitele mbiiile şi fustrrie triteile şi bucuriile lo. e multe peone chia şi ti nc nt nclinate minimalizeze impon educaţiei la vâr preşcolră, utiizând rae şabon de felul: 'Sun nc nişte copilaşi. Vor ea imp nee mi ârziu oi mâine' Penru copil, care ete dej regătit nveţe, acea nu ete un răsu de accep. Timpul ese conce foarte abtact, aşa ncât tot tetând, coilul ntreabă meeu Când ee mai târiu?' i 'N -a ct nc mâine Având n vedee imoanţa bect tratat dor ămi exrm recnotna f a de toi cei care mau prijinit i m-au ajutat pe ntega perioadă a scrierii acete cri În pimul rând mulţumec coului oeoral al Centului Ineaona e Perfecionae Moun el enr ncrederea pentru ncuraaa i spr jnl c mi leau acorda O conbuţie deoebi a aut-o H Porat care a c caiolul refetor la matemac de aemene a un aport imoran -a ad Rivka Horowiz Mina Shapia Jacalyn Jcoayan i D. Lynne Jak care m-a ofert fatre or ori de cte or a fo neoe. Sunt ndatorat AM Goden edtor acete căr care a vercat conn mancr e mără ce pagne era crie Mulţmiri eciale lui i, oţul meu, ce a fot rbdor i neegător n timul ceurilor lungi de ctr criere ecum pnor mei a ădi n et me lăcea pentr c i dragoea en coii. Dumneaoră tuturor, recnotna aprecea mea; per ca noi toţi, ecare n eul conbuim a mpnrea i fercrea coiilor de prettnden.
K
1. FIREA COPIILOR �t o ctiun ni auo ncnoc lin cop sunt recum nşt< oab!: reue mpn Un un pecum h·uee ue ă e vâst. n un pecm zmd c nu e âns foa, a epare sus n un pecum puţee a muume cn sunt ângât. n un ca nşe em oosae numa cân sun tae. n sun um baoane ta uşo ătăat e nu mânueşt cu gjă n sunt meeu nej ş gaa s t ajue.
Fiecare copil est ifet; acest luc est xac cea c l fac să e special. Există cta lucru esenJiale, comune tuturor copiilor toţi au neoie e ragoste, e secuitate, hrană un! şi exerciţiu Ficar coil are neoie să se sim proteja şi cceptat e neoie ca ceilali ă- lacă Fiecare micu simte nia să călăui şi chiar i treuie it lmnt control in ptea aultului, e măsă ce îşi eoltă ncrera n sine şi ac pmii paşi spre inepenenţă oţi ciii cresc i se evoltă upă un acelaşi mol Ceea c ieră este ritmul ronal al a. Trui să ştim m d nu înseamă în mo ncs şi m Deoltarea loc pe mai multe palier ic intelectal, social şi emoţional. n copil poate apărea mai avanat ntr-un plan şi mai puţin ntr-altul Să o lum e exmlu p Maria, care ani ea n ocaular uimitor; n ăiniţă, ca mai mare p&e a mpul şi-o petece aplecat! peste cărţle cu poe, încercân să esciee cint; îşi scrie eja numle i încecă să copiee cuvintele pe ce le vee; naJă iute concptele noi şi îşi ilieaă corect cunoştinţele. Totuşi, câ iese afară la joacă şi toţi copiii aleargă, sar şi îşi exerseaă muşchii, Mia reă să participe i chi lâg; mişcările sae st eient nenemânace De emenea, ea mul nînţelegeri ceilalţi copii, ăieţei şi tiţe Putem conchie aaar că, in pct e veere inelcal, Maa este peste ii săi n schim, refertor la alt ii al oltăi, este
elor e- \·âst cu e. tă-! cum pe Dn iel u ie de 5 ani. Nu te c gr I itizi, pn că est pieten şi dră gul zmb lcăra: te nea: t op e n joi i m nă ; n d ş te ci ee d căr ci al cpi, i supun u păere T tuşi ar cap c te d o oves t un tm p i ndlunt; i e t reu ă st e t mai m imp ri ă e aen " e o peră mi lung utr s e cc enrre st lim tă Fireş te cs cctistici î i afecteă
civea e nae D eşi mifeă euim pen ce m me aciăţ din cla să nu bd ă temie ee e epe r să şi tepte rân ul a tnc cn re ua o ere. Se ee ei ă poeele muizării şi doii nu Csfşo i ultn n a p e ctele o În aceaă pră a elei sae Daie ese m ma n n pnc e e ca şi emoiol e ieleul. n cp şi ct cu uită ee ee o persan eglă e obeşe e matiea e a n cnsţe nmi hiiiile inc ebue să n mnim nă că n eşi an mp a că şi emoiol co i u i ee a mp01aă ca ş acea zcă ce neecă Cpul ă se mte b e c n achi necae
nma c cân s e accep c cn ăe nmen apnenă D pc c e nen D emen ceşra n re c c nce n m n cnn Exă peoe be e e e ince chmb; c c înă c n achină n cmmne ă c m peă nă cn ine n n echb p n m n Fc gă c en U n b n c c păc e c m că e c n c n ce ee nă c n c eă n a d a d. Shbă f pa
C n l nă cc c ng mme D n ? n mc c en n ngme e Le c CWSC ! e ne n nci n W n Ac m cnn C c c că n gcenc ă c c e c ă Obe c cn g n: '' m m (mng m mmc m) c '' Dn c ă e e c c n că w n b ă Ş me ncn că ină n n mă ci mmb i - g nc nc Pn c n că w cnn me xă ecn m
ind ui il c und in mdiclă c i u coii ă \·ndc n cund coiu conun cu o ă iui nou gr dini i cu un u ncuncu - ducor Şi d eigu, în ş cum o muim d coii c nu i şi. Lum coiui de n schbe o ă cu i comomnu cui El ui ă nv ă că aţă noilo simulări să adee uno uii noi omnio i o xre şi c o ci cl mi in xină dacă nu in încece? oilul înceacă El l ncrc o E grăb ă ee lucule nbăo ă adauge eo uu ău c nouă aiiţie oi cunoşnţă câ d măun ă c n ocii uului odl ăţl în c colul ximnă ţin vin de vs u de nivlul de dezoe d area lu e ănăae, e mdiul cuu şi oci din cae poin şi delc n uimul rând de eona e s Acune coplulu ebue vu înă in connuaea d ş in inmic o A abud ă aă că un cl de o niă v la oi nid xemue a cooa inun anue fe in oentu in cae v iln ri ni el va anoma in d cul no sonă deă odân un nou de caaci coaene Fecae cl ee de ş oae caa nua cu ne înu. Eă cu o aceea câea ăău fundaenale ce caaceea in geneal ecae guă de âă Cunoaşeea aceo ăău ecu ş înţelea WO mănri eenale deae dn ucule de bz ale del clulu ă o ajua ă ablţ obecee educaţonale in acod cu ace cuoaşee ş alcă ogaul de acae cel a bun bl en claa cae ae ca ş enu ecae cl Vâa a cae cou ne la no educaoaele de n unce de âa a ca c un in ădne in deele ţi ale lu În nele locu e înce a a de cnc şae an in alele oe de uu la âa de do an. La d an c au na da ule de lucu e alea e caţ ca Maoaea edă ce un abţ eleena de cuncae a ocabuaul e boţeşe lnc ace âă clul ae a ul n şca Lucule S uae ăe ne ue ae c e de ecea caacaea de a ace aca ecu ş n enen al nelu nd ecenc clul nu ee e e ace eun cu al co; in cb el e ac ătui d i acea ee cl alel. Colul na e ndeenden ş deşe aâ d ul euşec in oae îcâ e adeea el ene aeecul adullu cu un 'Nu! ae â Du aa an acelaş col ş a a na enu a e cna un eul able ş a ace ac adulu u-ul e in Da Colu şe ul a bne e ânec e caabl acu nu nua de a l ş de a du na coeee ă aae ae
Captat �a de a e ja mpreună cu ai cpi cree. Lăuai acet copil i-\ ·i vedea în rind nur rtei e patru ani pii � manie ă pă de putiă e7are Aeta �e ăte atât în aqiunile r cât i n mdul e i re erală o trătră imprnă ete imaginai deosebi de ie. Este de mene ra îtrebărilr. 'um i De ce' un inme ecent i r iii i(rmi n eriă ae botă n acumuări: copleit de rriie ae achiiii i din nei e con1re a exatiţii lr îi împrăete inaţii\e oricui d rete săI sculte Vbee e pr una une0 ca n onaă Uităte a mi ne! o să mă egăn pe cranga ata' 'Ştiu um e uieră. rei ă uzi?: Mam îmrăcat ingur ! Nimeni nu ma autat! n reliate copiu nu e ete li dar i se pare greu de crezt c a deenit atât de 'mre' Penru copilul mic, a 'mare ete ce exrem d impont Împreuru lui, oae ucurie sun cute au ţ înăime cneor uior a meseor, a cWeo e poa ua pe eresră e e neit e ecue ara acniuni pe câe un cun. Încuraţi copiul în eortule ale - i nu nuai printrW compimen genera. preciai ecre dintre eali z ile al în ar i cei acet cu o inrul i nuimul pe cae l merită noil achiiţii al copilului. n uol an inrl cpiuui e lgec conirail E mi p încă o mulim nri ar nu mi xara în mniri nru c a câiga un anumi chiliru i ni in rogri micril coului au ni mai cooonate Din unc r ocial coilul ing gupului acai r îmrun cu c lanic i alizaz ifri aciiţi În gnl cpaciaa a aii conac xiilizaz. Şi t fel copilul îi coninu olara Saa zvă
unci cân şi conşin moul cum oar ap procului olii l po n chi aciiţil ilnic al copilul lum xmplu uilizaa plilini n copil oa mic ori unul mai mar ar car nu a mai a nain pljul lucrz cu plailin a ncp prin a o xamina mai înâi O a pipi o a cânr miroi runca ori o a âng n u şaa a ncrca n flul u cWoac propriţi marialului şi c um poae fac cu l Numai up aceea a ncrca i a o o roogolinu pn a fac o minge ori ccior lunguiţ. poi p m c a filiariza mai mul cu marialul a ncp crz al fo cominân hnicil p ce la coperi ja. Finiânui caţia o a cu anţi; oicul mola îi in c anci l îi a W n foi in plailin: i am cu o ming n aca poa numl p car copilul l caţiilo al poa chima mul or pe pcuul aciiţii up cum ocul mola i
1
mne e un ucu e au. \8 e a au e a o inane cea a ua a a o e mu eoăi abiio ocae ou a pc e a meun u uu u een ă e u a bun no at\·itae e ooee uem e eempu ă ee upu ctun o om n inau ecae coi moen n atnă ce un ana cee e e t a eoi e putei obea i acă uă eaciie opiuui aţă e un obec nou o ce e ae cua La nceu e a oi ăI expoee ă ecoee ppietăţe ă a ce e poae ace cu e. n co fow1e mic uce a "ă U au cea ma mae exmnea n mo ifeit - uă ipe pe oae ăţe utu ă acă ună cea năuntu; otooete o nceacă me n \TUn e Un cop e cinci au ae ani a aboa obiecu n cu ou at o neee căe caeoi apane obectu cae ee cou u poae a eama acă act obiec ee peicuo ae că aue eucatoae au unui at au De ee ce ecae coi ee e e ceat umeaă c eae poia a peonaae i un o pec e compotae. Să obev e exeu cu neaconeă e cu cea�i ee coiu ii oi ace auie compoiu Accepă păee aoa au niă ntodeauna ă aă nuna up cu oee O ceeaă n aa ceoaţi nu e uă ncioaă enu detue ae? Pe u ce ve ajunge ă cunoaşeţ coiii e cae îi avei n gijă neegâdu-e a peonaiaea eţi puea idenica eaa e cae e aă pe caa evoii Pen ăni copiu ee u e ucie en naţiune e ee oue e viio Şi nţii a şi naţunea nuec eanţe ş vie enu coii o şi îş un neaga ncedee n cadu dacc cae educă. Coii au şi ei ope ţ şi vie ia dacă nu un îedicaţi e o nvţa ş şi e vo pin. Cuvai acee ţe cu înţeeciune. Nieni nu oae gaa vo da ce un e acu ipuu n cae ave n e aceş coii deinde nua e duneavoaă ă e oeiţi cuoşnţe ocazie de devo ş cdua a ece dne e ae u
1
RÂND OI Dac un coplrăiet n m c ul cio. nwJ şi cndmn. Dacă ăeşe n- me si, nv ă ăzbică Ş d v] ă e eă c n cş n vnc mlă, vjă ă e ocomptim Dcă u·ăeşe e ce c I â imid căeşh:n goi v]ă c ns nd c n c p triet I nc ninir nv s imt vino Dcă copil i n ncrjr nvJ bă ede D c i î nlgoi { s f bdt Copil s ld n! l d-i ă piz c pil i j d ibi s ibs i l c copil i nt -l pb ţ s s plc p sin i i pm i pll îţ s b s i sp i - md i opill îţ s gzi n pil � ît i isii i sin îţ îs i p pll i sil sigţi îţ s ib n n s pil i pii ţ s pl s ii î s sl s si cpill p iii Ce aum înva copil'! (Srs d Doroy Law Nolt)
Cop mc unt exrem e mpresonl Felul în cre sunt ttţ etenă moul n cre ei se vo compo Peson j căe este plst coplu o me nuenţă sup cestu şi pote jut mult l moelre oruui copluu Cân ucrţ cu copi n cltte d euctore veţ o esponsltte eoseită ş oe mpot
D H suntţi dj edaoa n in ănii să deenii n ei pb tip de eoană înăg iii i e poate ei n pi ie ăă neei mai ine aua pent ae iii po î e n o ma eien i puei ăi În
de aasă: pimee el o hană aa ee îmbăa m eie ee ien ngi i i poea do e ndns oi aei aoi se eeă în opamentu ău. e de ală pae onduia nui opi ebuie ăă e aţi e i etaa de deolae n ae e gete adiă n re ţie oaiăie de omomen p nei anmie se Fii bânde opiii T atai i u epe! Oie peoană e ea hia opil mitite ae etu ă e simă demnă i de aoe. u ete e e u a idiulia a depeia ori de de pi oiare r moiul ii oee aă de opii! Rpndei la înebăile o u onesiae i î cootte u sa o . Dcă nu inteţon ă îeţ o mis ie u omieţi S d ga
eru oi oiii e ae i eJ în gjă este e ce m mre mortnţă i s se sim n siguă u dumeaoa. Penu m u dinre ei ădiiţa ese pima exereă fr ce. Î ou stuţe u oii sun e igu şi emăoi. i or aea neoie de m muă aen e i protejae nă o sien de sigui e ei penu a exor noul mediu ş a pici toae
aiităil pe ae le poae oei gădinia opii are roin din amilii nie i aetuoae s unt e oce mut m să ae i să e bue de no meu. xee{ or oii îi eteă s eadă că e ee n g ener un o e e o i cree ce Pe de ală co cre in me în are sut recet eeţ ş cre se mt ese eercţ o mest rueă uscue cee e iee eduatoarea i ou stuaie cre e e ă. V evoe să i răto u emee co să e ău iţi cât m mut căură uteţ ş ă e rsmte u setmet e stte ite d au didai ei îmâă m mute motăţ r ce ueţ onui î răţă u meu securt mă că odtă cet semă rne ocă ş onoabi moe i ecmetu că Dcă veţ revee ocr sece ş i e et oece ş etu esşurre at iăţor cer e a tre oeu coor setmet or. *F ctm Co se o smţ m cofot că or înuajai rm or e ni de ucrur e cre ut oşu să e adă i să De exemu, î oţ cuţe uteţ ue o ă etru găi
3
0 i o !t p opiii e n d mi pot şe p i n co\raş oin pie ri hi opiii înşişi Pnt ini in t p nion ni din oni e pm i pi po tiite n joi Lrrie p e gţi depind nt- m i de on n ae te itt grdini. w /�· ot t Pe m opiii e mii7 u din de e i eni e ş eU imn iunţ ştiind e uez s înmpe dei e e pot ştpta. t un momnt soirii n momnt d întânir şi diţie nă grpi momn pnt pntr îniire opo pnu u mi oi tii. xit di i n momn prii . pt ini to aon of opiior n entimnt sritii şi ontinitii. o \ I z t t t o A şi 1e îi jt pe opii s s imt n ign N ei şi n ştepai de opii uri d r ei n sn apaii în. Fomţi- nee înt-n md imp şi D xmp Când i ns giiţ iminea mi înti îţi pi in n dio Apoi vii grpă au: 'În ini minte i stgm Fie i tin ru' oi Câd ei erina d ordine, oi si iei o e şi ieşi pân e otă ma a teina i e gta aue povea e re o voi pne. A permite oiior ă nosă dinaine e e v înâa n oenee ăoe îneană dena o reere in de a n on a a a iei şi prvni prii iaiio diie
Da
Diiina ipiă gidare şi direionea oporeni n aet doeni iat âtv gestii are r ea f tie Dă t l u t ootmt ogto o t o
Rgi sun e en roeţia şi inee i gr a oietăii Gra d grădiniţ t o soiee iniară, iar toa aiee ai rgi a, onidră , i v roea e ai de r ea răude Ee nevoie de i nor iie n ooraen oiior Mai aeşia e dore Regie ie ă e ogie şi e â oii, oarea o eie ă ine ua i ee e e Ră: Dă iei în ae o ii, oăe gră ea u 'ă o âgi ea e. {tu . Îi ei a ă o in. Copiii nt doritori ă snă rgior daă îneeg oie aae n
4
l lo. Pe dna copi ă l i l n a, nn- ami înbăi c c a C c ă i a ta nâ p hter! ă ac i n i i ân pa Cpii po nhid uşo ă n a na tet e d di pnt că po ăni t' i ' ţip' est d jun cp lu u Trhui .,·ă-1 călţ h { e ără c pi îşi elt tnll şi şi x posibiităţl c pc i ă ţi l, o â ca ă păşscă ii ni codi i. Po n copoan n e i z n fi Oi pa şi nt u că p i xpină c un n tărăia ttor ăii i i, ir l încă n înă cu să s inez cu pii Exiă uli d iv n c un copl p c pozne Cnd cp p h lucul cl nlpt t d conamn p u c ul Îni I ii f ncât l să pă în din eşla sa. De exepl: dia coni n ctel din ci Ai s ropi cu un cb n âă şi rncă, când cstel dâ În cs caz, ai pua Ci n n co i t, n nt c i t g, c Ndii i uo ă constică din nou cslul. Acs od d a reacţion este ul ai bil ceui n cri spn�i lui Ani: Eşi o at ea' Uneo ncuile sunt podse ră intenţi, cu a n uoea it1i Rina dce o i c p spe colul csui, pentu a sp rule i a a uplut âr cricioara şi ste atâ d gbit si nc unca, ncât nu pe Olga iind din colţl csuţi el dou eiţ s ciocnit i ca i pe a apei sa văst e i pe pode. Pe lng z ugentă iii conce, edctoara o ot ajut p Rna s pină p iitor n sna incidn, earând 'Rna, ţi-ai ulut pre ult căicioa e crezi c i ua să ci da ioare ca p s nu e ai vrs?' n cs xplu, ducaoarea a oulat probea poi a clăi viitoa acJiuni e Rnei cerândui etiei proa e crezi c oţi c dat ii ... ?). Mai dpte, etil vo f aate s-i nl, i na u să ştearg a d e o. o cut, d sena un coentariu prin ducator te neege i pciz ntuiul Rni, că oui, ata trebuie aib i re grij To aceste acini au un ect ult i educiv decât xclama nndnatic ti De c nu te uiţi e unde ergi? Nco ă u cţ uş u copl cu- fţ plo ă Dacă coil nu se oart bine vobiţi cu el earat de de ceiaţi copii. neoi sub tet te be s coatţi coilul din ilocul celoi, din centrul ctiviţii, atl ca el aat ai n spat (zic) i niplc să rconsider situaţia ca obrvato.
5
indrunwţ cop pn t!n poziv Spu neţl .'ăja, n l c s f Aş
u ş
Hai cultm edem c e întmp mai depe î pee!
'u rbi Ciim pete acum
Vm mere cu ti ar e jucm dup ce erminm uarea.' e bine să lei câe peu pent ecare cule Culrile e r sr mi Umase aşa.'
u i mere aar s e jci, acum u este impul de jcă. bă pnula n e culrile! O ameseci şi ă murdrei e culrie.'
Libertatea " Cop mici au nevoe de ibertate, dar de o ibertate nte anumite limite.
Dile sibilie s fac lege, sel îcâ e să ă cee să îeţe s ia decii limii îns numul de legeri. Prezele, însă, ni lee ccebile. În ces cdru îi puei peie cilului numi libeae De exeml cilul nu ese liber să umble nesupraehe în fra claei u ee liber nici să ecăjeasc un alt cpil ri ăi tce lucrae Cpilul ete liber, tui, alea nre a ica u ablu, a se juc cu nişe cuburi r a îcerca s preac culrile tr-un jc de mas. Aceste sun alegeri ccebie Cae su exact aleerile e care e eite şi c de mule ut ele, acesea sun elemente ce deind de cii e ce î e în grijă, de numl de duli care rpund de ei, de pul disnibil î cre se lucrea, recu de rri dumneasră alegere.
Etă ituaţii n cr nu este pibi nici o ere Dac nu vei intenia
de a permite egeri nu ttai copiii prin a e oferi aternatie
Să reupuem, de exemlu, că tcmai sa eminat aciiae de icură şi mdelj Ese cum remea de ae curee, de srâge şi eza la lc lucrurile D trebi e cii: 'reţ să srângem acu?, rebue s ţ regie s acce aul că muli cii rde cu u' â. n felul n -aţi exim, leai feri legere Dar de reme ce ese îra deăr imul de ce curăene, ţie smlă şi feă (ş nu rebre) f mi 'Ese imul s facem căee şi să em l lc luce ace cex, ede ce sue: Ei, cii, u ebuie s căm ul, nu-i ş?, deschide singură clea sre susul Ba da, trebuie fula rebe, cd de fa, eţi ei usese de a ace aie cegrică
apropiem d c Cn e bii coiio aceio cu oce d ieeneacă Copiii îna i exeme; l n ae oii i \' eaionai cu aţi adui a itui copi a e e mut ca i puei Răbdaea dumneavoatră, buna dioţie şi daotea enu coii toae o anmise n mod natua coi1 in um·. raţi-e că un imoi entu dumneavot Fiecare copi n ae re nevoie ă imă c poesol e jă de el. Fecar copil are nevoie şti că el ee ciev pecia. Gii-ă im n ecre zi ă orbiţi cu fecae coil şi I chemai e nume O ooiţie au două numai entru e va aua abilirea de eaţii cade înr dumneavoa şi e (Bună dimineaţ Rni! Nea ot do de tine iei Ce a înâmat? i ot bonav e panof drgi ai Dana e imi bine n ei). De aemenea, în măa oibiuui alecaţv au îngenuncheai enru a la niveu copilului aunci când vobiţi cu e Toţi coiii au nevoie ă imtă c au cces Ese de daora duneavoară e dai ndrumea neceaă şi de euşit Unii coi au neoie de actiiăţi eciae iar atoa e ebue mai mu ajuor n copil imid ori neotărât va avea nevoie ă e încuajat un alul, ea omotos, a tebui să e nişti. Dacă u copil pa a f a aatic oi neobişnui d agrei a ptea dn cauă că nu este ucien de oiciat O oate din cauz c srina ete prea dici pentru el şi e ime ua. Autai copiii ă cunoasc succeu, dndue înrcinări cae e încadrea n limiele osbliilor lor Ete de aceea imortant ă obervai cu aenie coiii e care avei n pă, penu a şti c anume actiiti să oeii fecăria În momntul cnd copiii au oi la grădiniţ dumneavoară ebuie aveţi deja maeiaee regite pen activitae: ate n atepte ei e vor icii epede şi vor deveni nediscplna. Ete gru atunc când unei cu copiii, să ă concenrţ şi aura lor şi aupra regătr maeralelor ja dec toae cee ncesre înainta actitii i nu ca p a eape de început Aei siml umorulu opiilor le ple s râdă Dacă stei un bun ascultător ei se or buca să pWă gumee ori ocure or lmba D en or apra ult mo daotră. mău ui lace să se râdă d el da op se or buca să râde ei.
ce e
ut ăt uata Ae gri de dueaoă t pct de edr zic psic se ncât s U meeu snăo n puere nul dne lucruri d c ae eoie o educatoare ese acea de a f n pină energie r dacă aceă oră ee noărăiă de cam de simţul echibului aci suntei nadeă esoana cea mai povi penu a e oeri copiilo un n cola stua i plin de oade.
1
MEDIUL GRĂDINIŢE! Câ moai�i ă pti imagi, ot aâa căi xiă ntru a cra psonaliaa ăini Nu oat xta un singur mod d aanar a Mlt dpid d zona n car ă . Grădiniţa dnaoasă st siuaă nt-un mu uban aglomat oi într-un mdu ·a c oă mut saţiu' Ai ccs maial cumăa d la magazin? Or ai a ndmân o bogăţ d matia ca l fuizaă natura - lmn pitr cochilii c.? Când t cnsi o nouă gădiniă bin mdiu ntua să ăstra p cât osibil atins E bin ca gădiniţa să s găască oa aroap c car trbui so fcnz. Dacă un coil ca să ajungă a grădiniţă pra mu d mrs s osi ca l să nu mai ină doc dacă nimn dn famii nu oa aduc În amit ocaiăţi a und amili ocuisc dar una d ata mu d căăor oat f chia foa a Da oiund s aată gădiniJa dumnaoasră i oricar ar mărima i, xisă câţia factori moanţi ndamntai, car rbu să rJinui
INTERORUL Aajaa spauu as
unc când ă noi
clasa
mai înâ la c anum au
Coiii sănăoi aaţi în rr un foar acii Ei au noi d saţiu i d rljw n a s mia i ai xa musculaua n m lib r n jocl n aiviăţil în ei să doniil saţii lagi dshi Aci âd a nu e joaa aţiul din intol gădiniţi i clai dvin în mod sial imo d ală pa a saiu nu rui ă a d înâ oilul imă id Daă moa s uoaă i oa maă aţiul clasi oa modca meu dlasând i ranjând moila n funci d cinţl aiiăi n al asc tui avut n vd modul n ca coii mici nacţionază unul cu cllal i ani coiilor l lac ă s joac singu chi dacă sau unul lâgă alul, înrn fl d jo aall m c cc oiii nc din n mai mul să rlaţionz unul cu alul ă lucz o să s joac n uuri mici d doi sau mai muli copii Unoi naga clasă trng ca un ingu u alo dimovă, muli coii imt din tm n im noia d a ca sigur cului înr-un paţiu mic confortabi
18
Pnu cae inr ac caa rbe ă oe oci oiite naoă ca caoae bie ă hoi cum o reaiz ce mi in ceata conir cea ce aeJ ndmn Saiile or delimitae o ec utiiznd aan c i pnoi cii i u ăi. e elemene ce rebui aut în ede condiii de b t aca c rădinia rebuie oere cuitae din unc d edere fzic ă n ib n in mr cue uş 1 �in Ea tri e menea e oee copiio conor. Nu vă înttai dc rădinia dmnevoaă ete încă şa cm ai dori ă e. ui îmbnăi condiii od gda e măur c imu i fnaee o emi a d gp - a ci apae opiă ee aeul - rebuie aib eret gi pn a u e şi umin din beşug În nele pri le umii nc ca ererle şi şil e ăz cu crae mpoiva inectlor. n aJi ufcien trbuie evăz de-a ungu ereior pnt a aa taori die mria rcm şi lcrri ale copiilor. E bin ca obi ipi clri acui or cuie c i rea m înaă Clele şilor ă f !ae fcien de o nr a uşor d auca şi manat A ei gij ca oa riee ă e acoerie ia frele n aara oibiiăii coiir d a l ig. Acet aec cpă o iporană pecia n lel oa reci ori oae cade cnd u oloie aprat d înczi ori de enia. Pol şi iduile e că un din lu lmn beon oi iată rebuie ă fe şo de curăat şi de întrinu şi de amena potrvite pn mdil coar ac oda ee din em aiguri- că e bi truită şi nu ar aşchii dar nici nu într-at de ucioaă încât f primejdie de alnca Dacă ugrii ereii grdinii iliai o culoare mino bldă i opaa ă nu cioă (Anie: oaua ebuie ă coni mb; vope pe baz de pmb oarte percloae pent copii) Dcă grădini ee ită un caier indal gomoo ebie pat pe a maerial izolaor Un mloc imlu ete tiizrea ctoeor de o plaae e ta. e ot f icate în mod atrci n zonel geoce n cre remea ori inectele le pot tc, ete bine ca acete cae fe lcite. Rogoinele ue e podea aborb de aemenea gomoul
în conidra trril
edcative
ne activii unt linişit atel un mai actie o dea dretul gomooa. Unle n cuat n alee ace chi mizri. eai n paii dieri activiile linitite de c mai active. Plai ntr-n loc pcial aciviil n cae poae ac eodin ori chir mrdrie d e pictu cu degetele odaul) un loc n car podaua şi perii un uor d crat. Ţinnd cont d ace lucuri va rebi ă aranai claa în ncie d 'arii de
n i n Deşurae ci\ iăior ieiou ceto �ii icUă n eiu n e eciuni e căii
În riere ilr ee nece ă v iliJi din in imagini en şi ă oii obiecee şi maeriee e care e vei ndemână A1i eci de r po f enajate pe aui u mee oi deimite in rvne u noi i ci Mrginie unui reş o d aemene conii grniee uo emene ri u pii. e U o ucaă de ceă ori e p!mân - cu un b Ce mai potiiă modiae ese ceea ce veşte cel mi bine. Cieriul ce tebuie ut în vedere ee pul c ai tebuie orgniza n ecţiuni logice O aeene orgnire i tă e coii şi clice şi ăşi ogniee experienţee Ea îi conduce de aemenea, pe idependenţ în uiizre şi aranjre mteialelo Când păui ţi ranjre clsei, lţi n conideraie dicia n cae se mişc prin cameră copiii Se pot ei mica or n caă de l o actiitae sre cealaă, dic dinr-un col n ul? E în ce aiu hâie, creioane şi ate materiale uiizabie Ai menjat un oc coreWzor n care pueţi ucrărie termine, ori coiu rebuie s cre prin jumae de cmeă o ictur de pe cre cuge cooră penu a o pune undea ca să e uuce' Se ote duce la oe un coil ră a-i derja pe ceii' Adesea o de cs aanj cu aenie revine ccidenee şi conicele Sdii cu aenie saa de csă naie de a o amenja. Înregu aţiu tebu ie f la oenilu său maxim ici e şi un sec a bei oganiări ncăperii: rebuie ă veţi siguranţa că uei curinde cu riirea şi observ toae saţiie in clas. Dumneavoastră ca educaoe untei obligaă ă ii n eare cliă unde sun cop)ii trebuie s vedei eort c e întâml în e cre col l camerei n celaşi timp pavanee, nu prea nale, ori rarie ce epră iile or da copiuui senimenul de intimite de care re el nevoie
în coniderare strucr hiecura a ăii de cas
ncpee pe cre o veţi a dispoziţie v a sugera - prin nşi arhiectr ei - numie scheme de orgize paţiuui şi în acei timp duce anumie imiti Obeţi n coţ minez oae şi n ce pare a cmeei ese de obicei umr; rnţi c considerând cete eemente. civiăţie n care ee nevoie de mut ină (den, coj citira imginior tebuie s aib oc în apropiere etrelor ele, c de eemplu jocu ier ridic mai puine cerinţe. Maa ha b
Echipamentu tbuie s e simpu i modicbi Ete mut mai uil ca W obiect ă erecă mi mutor copi decâ unui sing doar. Ee bine c obiectele s fe exibie şi sucien de soide ca ă reziste mipuăior. _
ere e ae t7 e o ace mte cu mloace ocale mnae. e c coneonate n deeu a obece ae e blema ee de a edea ceea ce exă n ul umneaoasr ao e hot cae ee cea buă le entru ecare ntre em înrebaă Ce o ac Cm l o olo n cas Ce o îna co c auo ace obect Cm l ot e ! penr a eaa cea O · t entă cacaă m înâ n mnte cee ce ae ne\oe apo r îmrenă enr a hotî ce cr anume n a ore en actae oectaă F dee echameul ce conne ese dn meta care o run or c ce ad m acue Găa ee desna col. Sla de clas "e a color oae obecele âae e ere ebue să e entru cop e aceea toae eemeee ce n de acttae paour e aae tablă ce n paae dea lnl erer rebe e gească la nel ochlor color. ece co tebue abă W loc pentr ucrurle ale ersonae e c este un dlăpor un er o cte mare de consee sau o ce de caron u ra n perete a n cle atât pe caun. Ml cop mc u aca oae ne or ch deoc lcrur peonle. nă aceş a agez t ce n care un copl începe să eolte conna e ne deatea propre Este pot enru el să bă n lc ma al l e că ese vorba doar de un ăcle au doa de o cue n care ă- preze lcrărle precm ş comorle eronale n desen e cae ocma la colorat o ană o patră. Copll are neoe de n loc pecal unde ă e cr numele ău cae dea entmentl c ee mpotan el ca ersoa dert de celal Câd datort ml rece nt necesre lcrur groase - hane cme or alte asemenea lcr trebe preăzute agăţor or rar nddale pent ca ce mc - poa aâa or aşea lcrle. cee agtor e be fe pe la o nlme conortabl petr ca ă poată f ajne or de cop. pte aj ăş recnoacă pple cere o paţ pe ra cd nele copl ş lpnd câte o age n dreptl fecr cer Va tereat pentr cop ca fecae dte e - aleag apo decpee lpeac magnea alea or bol oece De la recoaşterea boll peroal el va cepe treptat ecnoac lterele dn ete comp ele Lcle dneavoa peroale otţele caledaul ebe ptate loc apae nde na deavoat edcatoe aveţ acc tţ materalele petr rţee edetele alte pde poeţal perc loe n locr ge be cate la cop pot ajge n nele dnţe dn te eg ale l c ta pe bcţe altele e pe gojn preşw o ch pe pode a pe pât alte zoe cop ta pe cae. Oe ee obcel a deavoatr geoc amţv mobla ebe poat f tlz d cte tebe fe 2
o! a mnn aea să e dpte a oo Uno ă â d mte unt op d gănă. O lă d aă mpodobtă obă noă moaă u ma p delo ta\ă daă dmensnle mob:eriu s po ma dgabă dllo dâ oplor. Când op t ea p b a p n pore rebe ă atngă poda n s â r aemn ee bne a e să e obga ă se nnd ât pot ma ml pnr a ge la maă. da ar s preăzt doă tr d moblă e dmenn o d pn a l7te d op d nălţm dre. n tâml oal poa d jto n as a Spălătoul
Tota spăătol rb e ţn n mod spl în ond gne orte bn reb ă ndpnesă relmenăl ntoaelor ante loa. năprea (a ăd) ebe ntă n annă oar ă pntr a eta detele n s proagă aâ de o rnr o. n mod dl ntr a gp de 5 op eb să est l pn o oă o htă. E da a totele ă plaat n operea ls, pnt ta podre or adne D men ol ă pose lene d op d shmb ătată la ndmână Vgheaţ d asemenea o dn moe gen ear opl ă- oloeasă orl oop onolaţ a posoael ă me at O lmnaţ nlae bn vo ae al oalete ma lăt Ogln plaat n aopeea lolo d săla e mân la nell ohlo oll l or naa e aesta să-ş obe înţaa ş să se îgjeaă de ăţena ş odnea hanelo Locule de dormt
Daă oml ădnţe ete pelngt veţ avea neoe de anme altţ en o Aetea o de n ţe de obele dn ţa a egnea n ae ă. n ele lo esă ăţ; n alele ogojn eş aştee e odea o se tleă saltelţe Lol de do oae amenaja n aea sa ae ee tlzat en ale atăţ n ale momente ae zHe ş eeă maea do a ova mole en a z aţ sen d do en o Ineen de aaăţl aţe onee deee d aa etle nţe ş obele eg dmneoă mnţ-vă ă lol en dom ee ă e lnş ş g. N ee ă e aglome atel înt n n opl s n abă lăţ n tea mege l ole o ha ă g eede ntaolo n de genţă A om W lo no mlă element d nedee Daă ol n doeşte la net să domă n vobţ saţ el ş alntaţ1 ă
22
când dicoou dae Lneo coiii o initii dc i e une o oetioa oi e u un cânece a u impu i e pe uţin mic. Dac e aca coiu e onui doa cu un oiect fvoi oi o jucie eieii ă c a e i n dini; Fie c e odihnec oa ori dom coiii trebui imt în igw·ană n erioaa de on. Gândiţiă mai ale la ac lucu nu nu cactecie zice ale ocuui aunci cân aigua un Ji ntu domit i odhn Snatea, ca i at de e ii bine un de cea mai ae impotn pentru ecae copil Bucătăa
Dacă n găin dunavoa coii au nuai o jutae d i, aveţi neoi de n miniu de echiaent e uctăie penu a pegăi gutri uoae. Dac oau ete de o i îeag, ete neca e sită cl puin o aă cadă ia aceaa cee un paţiu ai ag i echipamen mai compex. În unee zone hana ee eaaă n ală pa1e (de exeml o cantnă) ia n gădini e et doa încăiă n aele este regătiă chia n gădiniă. Modul de reaa a âncăii parale de găit vor depnde d zona în cae trăii ş de rree p cae le avei a ndemân. Saiul în cae e gătete, ndiren că ete nunl ori n far cldri gdinei popru-ise, ebe plat deul de departe de coii atfe încât ă nu le periclitz sgranţa, dar scien de aroape pen ca hana să poaă uşo serită. Est de asenea ndcat ca bucătăia să e spaată d locl d copi mănâncă Toat asle acâril, echiamentul d bucătăi bui să îndeplinască conţl sana necesa. Spăaea aslor poate f o problm locul apa est puţin. oşi opraţiunea buie s se facă foa atnt ş tinic, ind orba d un năr ma de copii cu stări difrit d tat acă nu aeţ apă cuntă gij să rbţi apa. O cuăţni atentă dup c masă cută atât d copii ct ş d că dcatoa, ia mai apoi d ngrjtoar st a ult dct ncs t a prntna aaţia şoalor sa a nsctlor pcu ş posla răânr a nclor bactrn Utlţi o taă ra o car - oc ată soluţ găstă poat utilă - pnu a ota l ş ltl d c atnc când n st olost Dtg săpl tc. bi ptrat nt copant drt d cl st ţin ra Orc tcol utlat pn spăla ş oat priclos i ţnt în- loc nciat sau inaccsil coplor
A Ţ EXTE IO Cop au no d a popăt ş d rcţ ac ra o [t st b ca să iasă la lnc Spţ-l n tim pinţlor dsr attăţl
23
i cue e c ei -i tmi coiii !2 i îmbăcai mod otrii Aca: înamă o îmbăcăine ce oate it legării, rturilor joilor d to eu Î cute ui ă exi locw·i oerite ooe n cre copi ăot e oee ea pueic i de oie ă-i oată eece c ui o umte de or er iber. Jo u edee de Hem c coiă uii rii. "oieă doltre orgamului î nel a muscuauii r coordore detelor ări ae copului ocul aoeaă, de aemene eciue oci ître coii. Dac ii cu aeie cum e oacă coiii ă ei ob' ece e eoaiăi lo cre u ar imul ctiiăio de că. ocul iber ce ee e e uil c i ocuie ogaie ori ca c\ie de intrie. u ule dite ciile ce au loc de obicei î a de clă e o deşa cu l ucce aară e bucWi coiio; aşa u, de exemlu, oire bamelo ictra modeljul, precum oric tă aciitae c coniderai c r pu f orgizată curte De eme dcă locul n care e găşe iia dumeoa e1ite tudil drect ! ai, uei auci mai oocoe decât edcoarele ce ebuie ă edea cuoşi dee atură umai ri intediul imagiilor i al cărlor. Tnul djo
Spaiul destin joculor rebuie să e cât mai aproiat de clădir. Pr din tereu de joacă ete bie s fe rotja de o conrucţie simplă, acopri, erită de loaie or de orle c arde pra tare ce chioşc o şopron au 2coer d âă a ermi copiilor ă sea aă indirn de rem Ete bi c acest spaiu s f nchi cu un gard au u id, enru a mpiedica copiii ă s dpr i d aseea, oac inrarea strinior or a nialelor de rips. Daă nu t oibil acest luc e poat consr un ga por dintrun ir d anvlop vechi de cauciuc, care va dliita cl puţin ria n c copiii pot juc Un paţiu larg, acope cu irb poate iza n loc plcut pn joa, n timp vi Lâgă l, tn piu paat va pi jocul atnci când pntul st ud d poai. Mult erri d oc st prvzute cu chipant d cţe Locul dimprejul acstora rbui protjat cu isip ori rogojini Ehipan trnului d joac depind de locu und st plas gădiniţa, d rssl naciar, de auorzaţia dat d auortţi. De sna, dpind n msur d propra daoas iniţiai n ma n ar st posibil, v va f utilă o mi agazie n c s dpozitae chipenl şi atrall d tn, aunci ând nu snt olosi Nu st nvoi d o constie dosbită, importn st s o ncuiaţi bin, ptu a f sig c niic n u va f ditr ori a dispa pst noap. agaia
24
a oa d ana cil p vm a. Găd
Dacă ai cnt spau ti a n giă coilo o găină mcă d o au d gum (ma iu i pot chia ă gătacă lguml p ca -au măna. in intdiu ădinăiuui i pot acia imona nci a c a ni noa; naă ă cunoacă diitl gum viamin p c acta l conin vtin păoa d $ănătat Nu impoibl ca pta i ăi inun ca păin\ în a adota o dit mai ănăoaă D amna gdina dnavoaă poa îmbogăiă c oi A
Mci nma sun o pn ăcuă n-o ăină A nvăa să aibă ă d anima poat pnu copii o xpină nu numai ăcu i valooaă n a puct d vd. Ea poa dvol1a la coi bânda matia da i simul ponabilităţi Îngja anmalo uniaă în acla timp li ntan pn a nvăa cactsicil obcl anmallo ui ag anmal d casă oi animal d cu Dsgu coi bin să ud în pmul nd anmall aa n vcnătat cl ca snt mpotan n aa dumnavoă n motv d ană muncă lgi u i simpu anma d că avot Ocum ca ma bună inoaţ se izaă d ca c av la îndmân. Dacă pal vă p pu ncca să cti ipu psă sau s. O acivat ascnan poa cta vilo d măas la l ca obsva odu n c mooloc s tansoă n boscţ. Poat oat insant să înj to d asmna boal oas znt o a aac nt cop mc u s ndicat s n anmal col saa d clas asn no ps d mu Stţ călăuzi n od adcvat co o nvăţa av oa cu ă atn. anplaea nu aal c bnă oa coo n sca co teto sau tz un snn d scute i cdă Coil oat "ecet" sal c cs u c anmal d cas iall st nt actto oa buni n dvl ncodată tanl cnţat... aa ha
Unl lu d atal n a o ntebuna denată l lsând loc uJi d obltăţ d n utaa o gnal acst mata sunt nat no ns a vo f scutat n dta n cato utoa a c) unvoastă suntţ ca n u s 5
ec m pot ele tte n mod ce m nţeept, n pm nd de ngmd pe mte matel pezentte n cela tmp; cest lc pe dse ten� opo de cttate pncpl. Echmetl t n eteo ·ebe s e constt n semene chp ncât cop să e po ţa năntrl pe peste o pe dedesbt ce Ct dn caron os l ţe scndw gele toate nt porte o po daptate cesto cop. Ee po e ă de ce op te ncât eYecă dept pot pentr nee oc de mşce o c tm n oce ol Pteţ pcta ehpmentl n clo tăctoae o pte s c nşe natl. Copo e pce n pec O smp ând t sod, ezat pe pmânt contte pe tmnt pst de pecoe pent cop de ee o 1 pe ea o peste e O ândă t, peăzt c câe o şpc cpete ş aţtă pe o sr poate deen n tobog ndrgt. Cop neoe de asemenea, de echpment pent cţt Aceta pote coneqonat n rângh ş pn. Pot constte legne dn aneope eh de aomoble gţate de ângh. Amntţ- atnc când oloţ echpamentl de pe teenl de oc s ecţ pmântl dmpe. El ebe s e me opet c nsp pen peen rne n c de cdee.
ORGANZAREA ACVĂŢLOR Jocul Jocul ee exrem de imp01nt enu coil. V-i oprit vreodtă ă pr cm ocă copiii? Sunt â ocui e pini de zl Jocu e iuţi ce oeră Ue cee mi oge prin c copu oe înă expeimând civ. Î n m grădinie copiii u Şezi or nregi criind exrciţii grce şi reeând duă dctore un i lir De vreme c copiii mici un n creşr &â că c şi iculă nu ee ie c ei ă e ogi s e şezi ip pre deung. Ei învă i mu şi mi ine rin inediu experimenării concree prin cre ei o pipăi, exmin şi mnipul oiece rele. Treui deci ă-i fcei p coii ă e ridice ă mite; ctivi7i- şi mplicii oei i oporuniăi penru -şi uili igii, dţile pljul de orgini. n um d mâine, cre lor e vor erc eenimen enu cr ouţie trdiione nu or mi ecie. Am u că un coil înă mut rin inteediul iuţiilor de joc vrite şi imulore. Ce ne v vă l Să luăm un exemplu implu: uci cd coiul nţ o consruci de cuuri, ori aie şi lipee cev învţă de p, cum ăşi coordoneze ociul cu ma i cum ă exerseze mice ne le mâinii. Acs două derindri e va uiliz mu mai ârziu, câd se a pregăti eru ăţe citit-scrsului. fel dcă u copi, îmreuă cu lţi câţi pte de jocă, fce o conrucie din cuui, e v înăţa s colboze cu ceiaţi, să exrime i să ccee idei, să recreeze nru fe mediul coscdu astfe mi bie; ori se fmiliize cu fole geomece cu roblemee de echilibru ale conrucţiei etc tru coil ocu ese mca s adulţii u ebuie să miimaizze ici acasă actiiae, ici seroziaea cu ese îdelini e cei mici Mai deabă dulţii ar bu să se buce micuţii d efi cea, a cm sue echi roeb chiez
ş ş J F # J b
Jocul este cosid a imo eoltarea zic i mital coiilor ct cele mi multe educaoe coscr n lus, fa de timul de jocă ce, cel uţi o oră ec zi jocul "liber sala clas
27
Jocu lbe u o ct·itae ăbacă. Et o actte lin! e ocie n ca coii l ă xploe me e ş ă n dleacă ie ac e ndual e g mici. Fcae coi dtu agă i ă cie a actit cae l nteeaă Ro duneoată ee de a oganz tuaie d oc n şa el nc oe coor o etă \araă e alat Algele o includ cb ac·ă platc coul căi tatl de ăi tc uti et p o ă enu a ăte d coi ot fll de ocu-pule o ise ic de contce Î at col al încăeii poat găt saiu enr n exeient şiinic" Un co pă c1l cu ini. Altoa l place să s ue c e işcă ucul şului ac cnd i e dă oco o . Î tiul ctiito de oc libe ită o mn obităi ş de aleg. D lcul cl a morat t aca că copi n ibe ă aagă dnr actl dsonble e aca e cae o orec E unt lbe de asmena, ă chb o actitate cu aa ră a cre eiua d ecae daă. La nc obabl a tb ă-i ataţ oi să- ghda pe coii n acaă activtae ai l dcă a� o claă neroă De xeml, dimineaa ti discuta cu ată upa depe act ce i le o aleg n tl jocului libr ş ca nt itel c trbi epectate. Pe sne: La muţ aceata au loc pa cop numai, c ă lce. Când en, uneţi ă rog lucrrl la loc ş cră)a locl enru ca ş a i ă oaă lca la rndul lor. Cn ar oi, eci să lcrz ai înâi a măuţă? n moenl n ce col îş iă actiitatea cade în rsponsabilatea li s cure o ă reanjz spaţil n cr a lucat ş apoi es lib săş uile ip ra' în cadl rioadei de joc libr lcrnd la o ală aciitate no vd cât un copl "oinăn S-a ptea ca el să aă nevoie săi rini, oi ă- dai o mână de ato, pn a s apca de cea Oi poate că l r dori nuai să pivească până să e oăască aspra ăoai aciviăi. Obsrvai dacă sn nii copii care ind să folosească n ecare z acleaşi mariale. ncujaţii să încrc lucr no oe nevoi să le arăaţi cum s olosac oaeca, ă înre mrgelele pe aţă ec civitea de joc liber e ci o roa e luc or inens n spcial pen cor Dr orcâ ocpaă ar ea, nu rbuie s e si ace câ mai es pivirea prin clasă, enu a se aigura că ol ese în ordine şi car lucază cu pr. Plimbaţiv p ved ca ecre copil să aib maerialele d cre re nvoie r mânecile riicae i ia ps orţle de lasic cre i proejează mbrăcminea e acuarele, apă ec. Dăriţi n cuvân e încraje copiluli ce pare frusra liniiţi- pe cel prea zgomoos, or li în poală câte copil car pre a sir o necesiă o atţie special. Dacă oui aveţ răgl de a vă aea pen moment, ave jă să sa c faţa la clas, pnr a obsra, p câ posibil, câ m mlţi copii deodaă. Cu aproximaiv cinci mine înne d einrea cviţii libr anaţ
28
oii a imu ân şi gaii şi tmin ucrl Rranea ai o ura n mn Reamintii coio ă au oea u in ocui oi bui ri i l a e acolo (Sueti: oac ow1 ic inicai jocul in ce oin ie ci e uzzle ti nea pe a ca esă cu un n sa imbol eectivului joc a ul anli ei aea se mai uine jcui de
â
Jcu dramac
Coiii mici un oar ocua crească ma. Joc rmatic le oferă ej secia a eoa derite ro, deea ro de i a oaeni c sn mpotni în vaa o. Pentr ce mi, oice ee posibi un băil poa o 'mmcă ş o faă poate un ttic oe n sn ncă bne dnie Penu cop, ee unt ma degrb o moatate e exporae a umi, în car mortat n ee ca ei e conoe roro, c reattea să se confoze noilor lor În coll csue ori al uii răiorl ug de acas, eent al poe u napo a "sa i chimba c cea ai de do, cum e xemplu n cmon e jcrie Un "lu care rag" nu ma ape eloc nicoştor Dacă cinea i o ceaşcă n cr fac c lapte, lel se soă med n ro pisică blnd şi alinată n jocl dramatic se poae înâmpla oice Ca şi în cal alo aciăţi, coi oart mci preeră aee ă se joace inguri, c ci mai mari n gata inacţioneze unl cu clălalt i ă invn7 sevn comlca e venimn oi eronaje. oul ac e ib i şi srs n maginaţia coiilor. El nu rbui conunat cu "ramaiara car n asemănăor ca dnumir dar te d obicei regizat! de eucato i nu e sponan; a nerpa, xelu, o poete olostă, ecare aând n rol anum, e dmatizar, şi n joc ramac. Joc raic, ete spont s poae ea în orce loc d obce apare n paţl conacrat conucţor cu cbr pe erenu d joacă e aă , m ae, îndeoebi în colţul căse Pţ caja joc amac bog confcd pd a îndă chpente specale n n eenţă, c mple c dere obce pe ce cop le or tlz jucnd-e da docr d-a pol, dea mccul de gaj, de-a ânzătol, frzel ec Materalle pe c le e confciona ebue ă eec aţa comă n ă. n cţe de nle coplo care, de exemplu e jcă ma ml mp d-a docol o de-a coala ec. aţil cuţi poe modica, maerale nece le po ad a la îndmână. ar p n mobila coluli ăii poae că din c sode sa lzi. Vele e bci o coneciona n tăcuţe papir mac, coj d nucă cocos ori de ann li ceea ce exă la înemă în regnea
2
unoată. Fiţ câ d imgna e doţi D exlu, dinto bucă cton şi nşe câr e du coia nu matei ueţi confecţiona o " c o ţ de n colul cuţei e con dsnai un o e i din ie e matea ceţi e Piticlee round o eni uşo co su ouă: o rogojină e odea oae deeni un minuna o cutie d atc oae contiu un lgăn oi enu o uă-bebeu.
h
ăuşi or cea mi mi, enru coii. Dacă ste osibi asaţi e eel coţului căsuei o oglindă devat. u de e vedea n ogind m aes n imujoculi dramaic i jut coi n a-şi foa o imagne oiti des e înşişi. Coiii s ngje n jocu damic n mod sonan, uţi îmbogi calittea jocuui lor ofeindu-le exeienţe nesne ş simulândule din cân în când imagnia Aăgra n când în cân, a unu ucruor nou în colul căui un ca sica câtev oi au mur aanae ariic în-o stic din lasc - a conbui la această mbogăţie Obsând cu aenie ocu daic, vi a mul des coii a-i aveţ n gij. Un coi oat raa ăuş n lul n cae es el rat cas nii coii reă să oac otdeun rolu bebluulu Aţi luă de ce d să fu. In coil care oci fo bona oae juca mai mul im dea docoL Coii au nevoe d rileuri en a e exma. au nevoi de ana d nvţa ă s adte lumea adulilor - de a ace aceă lume, care nu a ntodeauna un loc cu s ma uo d înţele en e. Jocul damic oe ndlni acese neoi
Cbe Cubule se numă rin maealle ce color cle ma mar acţii Cu el un col e oae uca sngu i ou ă e gească n roieea ceolali de vâa a or e oae îmi cu ul au mai muli ne de oac, înr-n efo de cooee Cuble da colulu uc enmen de mlnie i de cono le î ot ofer o moaliae de elaionae cu mediul n ecial cu cle (cldii, vehcule ec.) în faa căoa în vaa reală el e vede mc de o A v6 d b
Mu ucrri o învăe de coil rn ntermediul cuburlor l a oretă rcum flu maralului, măm, greuaea, dimnunle, gro mea, lungimea i lma. l oae com emănărle i difrenle, învăţând ă clce oi ă ore Î l utei cl în ac domnu und rileul cl m diver, c d exmlu a srul actviţi de conrucţ când a
c
e u: "Ha ă oe cbe !e nem nde e ee ocu cttea c cub co ate eege mai şo conceptee de e uafaă olu. E exeimeeă eenţele ş tuce ec i a;le Să e măsoră c ă dă care este ma ung şi ce este ma cw mi me, mi mic u egal Dcă îi uneţi coilul Poi să desci ac l e care l-i contrui să î dăâmi? l eţi tm n nţelegee reesiblii Încur�-i pe copii ă vobescă dee constcţiile or pe msură ce le dic. n aciţile de conţii, limbaul i aqne fuzionează Vocabul1l creşte şi e exibilzez pe măsuă ce coiii înaţ să uiizeze pepoziţii, d\ebe (u o este, sb, în tele deeb etc), adjectie (lung, scur, nt gros, sbţie ascuţt moae, det cub) şi substantie (nue date consciilo de cbui, nme ae obieceo utilizate n jocul cu cburi nue de forme eometce). Adese copiii dicut dese ceea ce fc n timpu actiiăţi de concţie De asemenea ei pot ti cburile atunci când spun poveşi n cet ip de oc îşi face oc i eectre meiului socia pe măsră ce coi ecreă c ajutoJ cbuio împrejrimile în cae ăiesc Cubrle pot utiiate şi pentu a constui ieie feuri de hi. Desgw· asectele estetice şi ritice fac de semenea pae inteant din conta de cub deoaece pe mă ce copi se exereaz n utilizaea lor ei învaţă ee oă, rmonie, echilibru, actuire generaă. brl sla de claă
Cube ocupă mut spaţiu Un oc potvi ent ele deci ar u conainer potbil cae poate uo mutat en a nu sta în um n cadu altor acivii Cubuile de aceeaşi mrime i oă trebuie use mpenă Ca un e de indicaţie cae ajute copiii s recunoască locu atunci când trebie să le pun a loc, aţi tea atşa n desen ent ece tip de cubri, pe rafucuti e care ţin acesea Deoarece copiii fote mici ntâmpin icutţi n peea n elaţie a uni desen biensiona cu obiecl coespzto iensiona puteţi efectiv ipi câte n cub in ecare ip pe raf e ce aţine paţiul de depozite pent cub trebuie s se ae a nţie mic i poape e locu n ce copiii vor consi cest oc rebuie să e sucient e larg pent a permite confortu consrucţiei, dar sucient de epe e 'cărăile p ce se mică copiii pin cmeră (de ex. s nu e aproape e dmu spre u) afe ncât s nu existe percoul ca ce ce au construit ei s e dâmat din geea Deoarece jocul de conscţii ese o actiitae zgomotoasă, pueţi nconja col contruciio cu o rogojin sau un re. Fiaţi coiilo i ate maerie interesante penru ca i e poat foosi împreună cu cble a de exepu minuţe, ime mici de jucărie, păpui
31
mee care ot nden rou dee (mm, co, ecr ec.) Acete grne se o conecJon n u uze e bne cocen de oum o e mterae emtoare Or o cute n magn decue n revse e e con uc e emn ucen e goe entu şee n coe Co o ca e înş ee jucoe n ucee tuu goe cu Dertee eu e mtee o uge e ve ue n jocu e contce Nu ă gţ spuneţ coo ce cum nume cotusc Aecţ e conce ev exg Ae ote uşo eşco vo cone c ee c num numt e conuce entu m oe n e duuu To e eue u - e em c exs ue cu ce e c ş ee ce nu ee cue unc câ e joc cu cuue nu vo reuş s nvee vo uco c e ete e g Coo ce tn evn gv unce cuue e-a ue une: "Cuue unt enu cosu nu ent nct O Nu ce c cecu esu e me c e joc cu cuue O m tâu n mu ctv ue nte u e e c ue ce m mu gj e cuu?1 Aee co u ee ne contuo e ce e ac Uneo e v vo cee sce ee u cuvne o e eena emnu V o ug sce numee une e, c e exemu 'Su Munc" u Fe u Am ) o ch un mej e Bne ven! ) Sfrşu avăJ d onsu
a e te jocu cue nece u m m eung enu we oc. A et ec n m e co c ee mu - tene con uce Pue ch tno ctve e âgee cuuo ce e oce nu e ncân e co nt-o ce cu nomo n joc nou o ntovno cu n câee Înmn co - ec conce uâ cuue unu câe unu O nee e eu "Ce e v nâ cu cuue e c e âm e oe o g cou e neege ng ee mon gj e cu Tpu de ubu
Ex m mue e e cuu ue ece n co o ete n gene ex cego e cu ) cuu comce oe; ) cuu goe e n c) cuu ute enu jocu e m Cuue un ue e oce n emn tc n on Dc nu v
32
cbur e puteţi c;tr �e di cuti de e e ee cu \ărt mortt ete c tte eturie de cuburi ă rectte t ă ersă oării ur reii ture mtemtice gemerce. Cee mi utilite cubuie cmpce. cub e cest el mi poart umee de b n. iă i le cubui cre un ju di ubul uitate ir te u dimesie h/ aă de ubu unitte tă c1ri e p� o mai mi. u es eoe c toae cubrie să ib baza pătră sau detungiulară ele ot ciidri ui iramide ec. Cuburie sun u uilize e copii în ocu drmic mai aes uburie mi ei t timuţi t prin oeire diferite e obiece de expu câe\· cnduee de uimi dferie pot loite pe coperiuri otuare rmpe c u o ie scâdui ei uiiza o pău, u ece i o că ma care psaă pe o ctucie de cuburi v ofei un czi pcu o scăiă cutii bre buteni pot consii de emenea lucri uile n cet oc. euile de cuuri mici ot uilize jocurie de mă Copiii peă eoi să mânuiacă piee mici găsind în acesa o aisacţie mi mare decâ n mipue obieceo ri Aemene ocuui cu celeate tipui de cuui accorii e de to felul \"or pute mboăi acitea.
ETE N JOCUL E CONTRUCI diferie stadii ae deolrii le copiul combină cubuile n difeie modalii l începu mai simple oi to mai complicae Aceste ecene pecic î costrucţie deci şi de dezvare p a uival vaabile. Cia dcă e or de un copi mai m condiie cre el nu mai avut ciodtă rilejul s uiizeze cubui, va tbae aceeaşi aze c şi copiu mic di mul mai rapid, dtă nieluui ueor de muizae. Acee eape eoutive uiliea cuburilor un 1 Familiaiaea La ncepu, coiul do mu ce de colocolo Se filiazea cu ele nu conuieşe încă unu opiii linia cubie enru contui şiui uni Uneo ei combină şiile cu uile. De aemenea coiii uun cubile unul ese alul enru a Oma uui. i e înâml la înceu ă pun aâ de mule încâ uie se âm, da ei eeă aciuea ia i ia De p, a dite lăceile coilului mic ee cee e aşi âa conci i de a vi cum e ăbuşec cubuile. Ca şi n ale actiii, ceea ce ese imoan penu el ee poceul n ine al coniii şi nu elau poiu-zi Touşi deşi ăceea de a dăâma a coilului o înelee i o accep ebuie ă i e [bleacă aumie limie Nu i se va pie coilului
33
o u a a um o Da o s a m d p or opi a u a u u buio �. Cona opi p po o ubur g u a ub ps "po). D m noo p s onn u robm ou. h Copu i u pţiu u juoru uburi nru a oui d xmp J pu u ima uri or a xprm orm un diri Sruui s Copi z sruuri oa u auoru ubuior. Ei d snbi a hb suu go a aue gnra onrui. 6 Consid opu ue un so. E um iror a i adsa oos ou mai P su apar ii pobm p să gnd mu d ădior - um ă rr uşi xmu A uru mpi u m d niar d oar a aiţi. Luru în mur op s do i mau, o mai a să r n up i d amn b pâas mn prni a onsi n doior s oor aţiu omx pu a ou o um uură opa A eş o ouţi mn un so oa.
!
Nsp, apă, nămo
Coi, rora n mod ona ramn rbui şi rbu aă, d omoan viza ş dr a a ur un înn a în mod dobi riju 1 va, înro uaţ aabi şi uravga, d aş bga mâii i io în aă, n ni i d , î no. Daă u î noşţ d ază a ri bn ar aor maa rţ (şi ada duaoar or nămânaţ. D rbu inodu mod dibra aiţ d i ai, a niiui ş a mouu în roram? ă ea moi moa aaa: Coi a o nna ea e i a, a , robab m naua mara d oa dn â x Aa ş ămânu u namn xţa nor E n iza gi i ur; or d ma bur i axa. Coi u î mod a ar a
4
Bebi e steă proşcân p n aie cei mai ri n arşi de bocee ae dup pe. Toe tei niipu, p şi năo citae ecbiă e inişi copiu neo ei ori expozi, şi e stimu pe ce timi inhiba copil ce, în impu jocului ibe e endinţa s se mue de a o cti\·ite a incpabi ind ă e ccentee upa unui singu !uc oe ni t e ou p, încâ mai apoi e ee capab tea inişit şi ă ucreze aânc cufundt n alte actiităţi, penru o perioad îndeunaă Pobai eziai oi chi obiecţi n euă cu punerea a dispoziţi copiio mici nisipuui pei oi nămoui. Poe că vă ese nepcu gndul mieiei ce se va fce; oi credei pr şi simpu că jocul şi pa unt doar o pieree e veme. În unee regiuni apa ese reu de găit, iar n atee ete potă şi ebie tă su înainte de a uiizat. Este e înţees c, în ceste condiţii ncludere pei în acivitie dn gădini este diciă Totuşi, ces fapt nu reduce valoaea ocuui cu ap n sine Aciiile c niip, apă şi năol conribuie mai nti la apropiere de nau ă, de îneleer şi especul faţă de ceta şi aJă de cei ce lucrea pe câmp n plus calităile apei nisipului nmoul ciliteză nvăaea fenoene lor şiinţice (ex puirea nhe)area ruginie încrajâ la copil curioitaea şiinic şi dorina de explorare. Activităie cu acete materii sunt l începu imple, apoi gada ele devin mi compexe Copiii e joc cu ee iniia doa exporândule faiiariându se c poprietăie or Mai târiu ei înaă ă oae cu grijă ă măsoare ă cnreasc ceea ce neceiă o coordore mi bună înr ochi şi mân.
A Apa place n mod special copiilor ici sunt n mod naral facina ea Aciviile cu pă pot ave loc e n curte e n ala de claă. Dacă e deşoar n cameră este nelep ca paiul de lucr ă e acoperi cu un aterial plaic sau orice altceva aeţi la dispoiie - un caon o câteva i de ziae de eemplu Ee util de aeenea ă pai la ndeână bree o o câp pentru a şterge apa mprştiată Copiii care ucreaă cu apa trebuie s-i protejeze hainele prin uecara âecilor i punea nui or protector au a ei alope Din arial platic pot confecionae uor ş simple, s e lege conobil pete hainele copiilor Copiii nu au voie ă aduc ei nii apa pent paiul destinat activităii cu apă, dcât dacă lcl ete aproba şi uprveghea de adult. Dacă copil var din greşeală :p, este obligaia lui de a o srânge imedia cu buretee o cu o câp. chipmentul destinat activiilor cu apă ee bine e aeza cât ai aprope de spaiul epectiv de joc, pe upo au penu a lua cât
m �o e ce mci Peu im independen\ copiui ebie ă i iă cei uiie hipenti nci c2d doee 'ide nă n pu iiăi obii n e1ină p ciu e bii cuă oc şi pne a c ehipmenu i ece ui copi eie chmă n ece zi â mi de copii rebie ă uree mi cu ă ă. Fe �i cnie chipenui uiiza de copii depinde de ocu e ăii şi de ee ce a·i îndemână. Adeea, cel mi me scce îl obiece!e p e de bicei uncă: ice i he din pasic (c ct u m npente cu ât mi bine) pluă ătăi de ăăcţă âii ecuăi e; ei psic ic coci, coi de că; ii igăi dci bee şi ămele, bmbus cuii de coser de ei cee cu mgii ăioe) aci gări e fundl unoa dinte cee utii pet permite cere pei) dopuri de ică şi ce de borce câtea obiece de me ce po uilie câd i învăă pe coii dese ugiir şi giă Nu iliţi niciodă eipene din tică pen mo eviden că tic se poate spge Atiiate oae de r-n ai pecial ori a o msă n jurl cei copiii ucrază td n piciore. Î acest pau, e că u co nue oi nmi o msă, e pot as cădie in pstic sau metal, ori cofecioe intro eopă de cacic tăiaă în jmăate pe oizonlă or e oate aşeza găeaă Indiferet de ce am vei foloi, reipieu rbuie să e eza ucien e jos pe c cei mici ă poă ucr cofortabil O ă cu afă e peu ciiăie c aă oferă poibiie unei mai accenuae ieracini oiale nte opii, dr dacă ste gre de pocurat pueţi p şi sim ă dai copior idiidu, mi mute e mi mici, pent jocu cu a. Dimeniie mei peu joc u pă nu sn aâ de importae ine, c pu c ee ă pemiă ere, n gnă, obeceor de oacă L oiâ e mlte ciităi cu a vă gândi i să cei c coiii i sge că ei e v ândi a şi i me. Copiii o expermen calităile apei uâd măsurd popâd. Ori pot fce să ptească aoae otite de ei di con leioare a lă Copior le pce ă e baloe de ă. O olţie conetrată de ă adăgată apei a timula aeasă aiitte. U ic de glieă a a c be ă ezite ai mt Reţetă etr solţia de ăn - caă ău icid - 1/4 aă gliră sa zaăr - aroxii lti de Adăugarea unor coorţi aliari a oele etoxice va ce o ăcere mai mare coiilor i le a tiula imagiaţi opiii oare ici oc ă sue mai degrabă aspiră ael ei or aea neoie de ie dueaoară enr a e ainti ă ue ori ote ciar eces să exeri c ei area baloeor .
A< utii uei " ·i la bi ă�io oi entu a e ăa hinee Şi eig < iă ciiie coe: coiii \o ă eete c hă en nt cci n ii i; \ bi ee ă tnci cân bi dee ecui âit i ee He e nţă dee oieăie ei e ânge e oie coiii obeTă ce e âm c ăd cu cuie e eă e nun oc cald eă obiecle en ede ce n
l Joc ul cu nii ei te coii or ă ee e n oc oli n jocu e oi de uă c ee oi unt cbii ă că. lu iiul un ect cant u copiio oen n celi i i un rie d ciite intenă. Pentr cetă ciite nu ee neoie d niic eci n ară d nisi Copilul i ote uii doa mâinie i iciorele. otui nu o ciiae i bgată i mi iericată, unt necei nuii itei eciiene pentu ine niiu (găei ic din pic ci i i un enu ăt (linuri, loăele coici uăăi de tă1ăcue ecuăoi} Ee bine c cs obece ă e deoite n poiea aiului cu niip. Cuia i l ada c ni i ot ave orice oă u măime. Vei ae cee a c ă conine, n ncie de cee c aveţi l dispoiţi De exmu ueţi uple cu nii o anveoă d cauciuc ăiaă e oontă o o cdă de pc i asfl ă veţi puea uo cea coul cu nisi. (O nelopă mae de racor a pua evi simulan i multor copii dec o aneloă oişnuă auomobil) uţi ăpa n ăân o o nu prea ancă dar aă delimând-o cu cărămii i pe car S mplei oi cu nii. Dacă se poibil, ete bine ca ernul cu nisip din ce ă ibă o uaă ct mai mar Nu uia ă eedei pe min locuri e a, pe car să e poaă aşeza copi cre ncă nu dorec ă s mplc cu o n civiate ot uiliza n cst cop bucăţi d pacj ori scdur in e e O ală olui st să punţi nisip n ci mci, aşzat p ms ori p ămân. Dacă c c nisi s ăsş afară, n cu a rbui aşz la bă ori poejaă d W acoriş Dacă a s afă în cară, rui ua măs pnr a proe podau sau spaţul d acie, punnd p os o oli d pasic, o ucaă me de cron pză, i c ispu rebu ă foae fn i cura ispul mar, pru nu s plăcu d manipul. ua nu bui mpluă nă a r Dacă s pa plină, nispul s a împrăşi n impu oculu copilor Dacă aţ anmal n cur, inţi cuii cu nisip acopri atnci cd nu l oloii Dacă l Wziţi din cd în cnd nispul a dn m pău Ca şi apa nisipul poa măura şi câărt Granulele d nsip pot emina cu auoru upi. u manul se po ada din nisip paicue d
37
ereu e m Cop or câ due npuu ce e ce rr e ce oce e ot uc o despre nt or ch eeee o1e smpe de eore. Fxu tur cto ce u oc u cu s condce coperre comcre re co. Ee tm e emee jocu dc V ecer - e co câte reu e penru ucru cu â ut mn petru c poe r cu och u u u ee c de mâct... Î "co" c e oec juce 'e p uetee de u ete e a oo te mtere d cs e că cete se pot tc e că pu oe e de uert. Cd cte cu p tet co sur ree pu oc mtee Ce cre su uct cu pcoree oe ee - ter bne coee te e e c. Ce cre au prtt pno treue co cuu e e p nnte de a d. ote cete eu o expcte copo de cte euctoe trett cu de âdee pe m$ur ce se ete oc
l (ll l Lutu poe u n terou de, n căz or n aaa cee n medu t în ce se ee (u cre ve eu u eue ă e pat epae de rd e o su de eu e . Unelele ure de acae cu lu oale sun seănăoe celor ulzae n cve cu np ş apă. Luul oae folos ca nr-un fel e pcur cu deeee e hâe unc cnd coplul ese capabl s-ş repae u cose e ae1l pe ce o doreşe E oae odea ome ple reughuae u oce ae oe doeşe. Dacă ul ese scup, o nu poae ue ncerca d eaoasr s ace' un e de gl, ese pcu la pp ş poae ser aceluaş scop ca luul; ese dep ns, ea nu poae psaă a reţe: 2 căn de nol 2 cn cu ns 1 /2 can cu s Augaţ sucen penru a ace dn aces esec o aere oel! C lucez cu nolul, co eue s e ăcaţ o ov, cu şoţ n lc sau saloe Asgţ�vă enea c su cţ nane e a părs grnţa.
ctiiti titic i c Maealele penu cese acţ se gsesc o, n uru nosu Co
38
e ecoeă mo tal nc e exm n aă mlt t nine ca cet e ree co. De ecae dt când u co at joacă n în n cu ge e reea. De ce ă câd cou ge cu un beo mântu ntru a eena mn o mbou e nea ent a m aa cum o ede . Fe c denaz cu crbne e totur cu eul e mât o cu conul e hâre coi dn oat le rma o c gec a ndemn "dcto obea c dn o gr cua naţona n ocio eono or ego a re une aa e Gob co tec rn ae ad rent mboce (Hda w Cu peşow 1972 76 D a aomat n juae do an mzglec a ea nna d a e ce<. a trzu cou încee rrnte lucle em e ca u onte en - oa cae i în pc na uan. Când n ja onra grac anumit cn ad înr 7 n e îm d obc oaia n te aţi mar arta de ss (ce) tea de jo (ântu) centr n care denea ubc rncpa. du nu gşt întotdauna oea coului rea aracă Pnt acsa n u înă a te n d mncae epcta a nu ete dferit de cea un aut. Colu nteresat atâ în rodu nal cât mai ales în poesu d xeuţ Retând acet roce ar şi ar copul naţă ă perecone zil motce câtigă încredere n cacitţie se Pentru acet mot coor trebue i e ofere nc o atae de experenţe atc. ar rebui de emenea ca e rcursul ntreguui an colar să puşi n mod eetat n faţa posibilităi de algere peronal a diferielor actităi · dsere lipir dcupare etc. Iată câta modalt d a fac aceste acttăţi să e ereu ntresante stmuloare pen copi schimbai mereu uneee (pensulă creă creion ec) chimbaţi ateraul e cae se deseneză ori se pictează ziar caron, fze late ec) odcaţ oa a ateral iaţi hia n oe circue o ae foe geoece n foe de ce sau lege n oe de iale ci cd copl ulzez aeale pe deene o lc l el e uiizeaz ntrn od ecic coplei. saţ şadar s eploreze i ă utiizeze ideie sae oginale Eviaţi n geeral daţi copiilor s copieze dfere modee Ete o pracic ce e ihb gdrea iniţiaiva; e u od de a spune copilului, a tiliza cune Aa ese ceea ce educaoea conder ee poa i bun aces fel vei dobdi aprecierea e Şi deoece copii doresc s plac edctelor ei vor cepe s v copeze ideie s i le ăbe pe ale lor prop Încercaţi să obeaţ dcă n cl eav copi ce cli pre executarea ceori tipuri de creaţie, n ece zi Acesa nen c ese neces ca ei s e epui şi ltor siul dec cei pe i nnesc de obice
3
O pli mre n tur poa ce smu, âd-l coiilr un mo
penr vorb r ca ce ă Vzţ o iă u ar uui. O prii ă ă ri\·ii e mnă ule de e mp. Fie ei n oraş r înrn a imag sun mw un co nr c cei mici e c no acă ş cur n momnu n car ăşec pe uă a ă. că n mo dfe n u ie ş imare n"a n dul :" : o me de c en imu imagin1i unui coi ee ce e cunoa ş e ădi i e r im creaiie le iice.
ă
x:Hă
Introducere" ativit"tea artisti
Liere de exrimre ee ce de or n munc asică, d cuoinele de aă dee m ă o o ecă ş de maerlee ooie u de emene imorne enu e uşur colo năJare, ce i ne ee nrodce merlee n od gad. n c şi n ae cv uim ne o. hir după ce copiii ăânec derinerile de ă c i v ăţ e iice o nu reuie ă li e reine imun re mue oiiiăi e eere civăţie iice e ncee cu creion ş hârie aă de li (iic) ş orece Pun ce in uei dău pic cu pensu ori modelau cu ilă a lailnă. nd copi e oinuiec cu cee maeiale, ee momenu să u l imainai enru le oeri exeriere aisice muoare Amniiă ă schima de unelele, ondul pe cae se luceaz, recum ormele acesu ond. De exemlu, nu crie ncăiei că un copl euie ă piceze n ecare zi e o oae de he Adunai coane ma pe care ă e daţi copilor enru a ica pe ee. ai u ei po ecupa n nerio cese crone o lipi pe ee ereste ş, o e o lea n şr c pe nişe aone, ă ea pe ee jucndu-se dea renul. În aces el se oae nţa ş un joc damaic De câe o aveţ osiiaea, deşuraţ acviăţ arsce n aa clase In cal o, cop po esena pe toua cu cea; ori po 'pca, uând apa dnro cană ş când asel dere u; pvţ apo mpreun cw spa imanie pe mă ce soaele ace ap ă se evapoe Modelajul ş sculpua se po ace cu aril o pilnă da de asemenea, c rmeuş Or puei uia zăpada şi chia să o pia e din succesul une acivăţ ace depnde de modul n ce amen spaţul dar n me măs euşa acvăţ e daoez calţ maeaelo olose. Ee de dor ca nodeauna ncecaţ dueavosă nseă maeralele nane de a le da coplo ă le ulzeze Pensulele să e cae, oecele ă nu e oce. Pasa de p să e poapăă ş de bă caiate Dac lucai n lemn erătăul de oaj să e acuţ, ar cuee să e drepe ş soide Ese experan să oeş cu cocnul n-u c ndo
ă
4
bă ă ă
eici n ân cn curee - m e pe uce şi . Când i ipul a âne ce copil euie ă jue c uue ă e pue l o piii euie ă ăecă pi ăpunu şi popele l uie o ână u e ap u ruie ă eunai o aiie do penu ă ă gnii că e ce ieie. Fecre aciiae ar cpul ău şi eciena pecic. D înaine d cee aei ă c ce ic <i\ i hine. Şoie po conecţone in c de pc oi din căşi ei le uilo, cu ol de hale. Copiii rebuie ă-i păe orţul o aul ş n iu iăi e cuăre ocuu i ânee eilului e îâplă uneoi c â ea ai e i ă-i poeee ine n ipul uuui â un copil ă uie ă o i că şi n impul curăţii ocului Co cuto
Coenwie pe cre le cei priin ucra unui copil po avea un ipc ai re decâ -aţi puea ea e oen ncai să ţi aenă şi ă nu ciicaţi oi ă cei eari ce puea op civiaea copiluu oi ar cura unioa Dă ec piceaă aceeşi acă aro lipeşe pe he acelai măr oşu cu o un ve pe paa deapă, ce plcicoaă ăire aiic ar aceaa! .. Dţ pilului şn xpeimn, ă-i ncec pole idei Nui nci înrbân şi cernd neapă puns: "Ce ai cu oi C se 1a'. S npă că unii copi pu ş imu -a ds n însuşi pocsul ceaiei, ă a vea un sco pci n ine. Don lo se n pncipa de a nva s oloecă difriel al; şi când au înăa să le npule oi nt sucent de au, ei vo nce să cez având un scop în in De aceea ste poibl c orice ce de dnca a cri sal ă ună coilul înr-o dilmă; l vă oae rsunde fabcând o tm - un nme orecar chia ă u ca c face i acaa nma pnu a v as ceeea dn neec unţa cuăilo lu va stoaă Coiii au ult dscemn. D to lucăl pe ca le comntai nt drue o simatc, vo nvJa s nu e ma ncad n udcata dnavoă. Coiii tu c nu oa lucl sunt "du o matic Es odeana mai bn sinc da nt-un e ca s d auto Rmrci asua ruct culoi o fo o utl, la el comntal rivind odul n ca luceaz copilul culoi foas a al "Văd c lucezi oat ulu. Lucaa ta ste foat cat Ce ntmp câd copil nmn dcultă' Dac s lută cu mnuia foafci, i te� fac o oft Vi s in u hta c a u tai ma bin?" Da n alul a oblm, ncercd pzn t ma coct l u ajua cl ma bn nu lucând n ocul u o udu s fa cva ma uo, ci cluindul cu nbă, d mlu dac l dot esnze un elan da nu i m amint cm at ui ntba
41
"anu e u sab? Ae coaă'! e e na: e eeanu A uh mc c c mne îne d ac e ajută p op ăş epn coc eeau p ca H ăI dne. An� n pa pn pae ucăr tene; foe de hâ1e po aga pe o oă ă e Uuce o pne n ponz pe up0r pae. Obte modat n patnă u gă c cue dn mn or necest un pau ma mae P ca uca gă un ouşo pen·u c numl copu daa a ce au o xcuae Dcă poat c ngu num încu ăş emn op Expun uă uuo copo n upă dcă c n v pc. Ete pnt pn copi ă adă că î pu. Dsul
nu cop c cioae c, ma ş n c a bun. Sun m rsn câ c obşnui ş ma uşo d pca d nu\e mc Înca ă ă pocu i mute cut eca dn cu o aete d cuo lasle în u spauu dtnat desnuu tl ncât op ă poată pua uo cronul dort. Dnu cu ceione erat e xecut de obicei pe hârti bă sau coloraă. pot util de amene ie ş caoan. Dc e co hâia ce no ceionul cerat, copi po exprenta W nou l de olorar utlizd reioul p lungimea lui. Dac oe ate s spag, o sunt atât de foloite nât au răa buţe m, ee nu pot folote de ăt opii. Creioanle foate mici s greu manpuable d ătre mic, deoar le nst cooroarea musulatuii ne cae, petru ei este a dicil de ralizat. (ăstraţi aeste buăel nr-o ut separat Mai tâiu e ueJi asta u ara i ofcţiona lumâni) od similar u ceioae eate este âuit i utiliat creta al â reta ooat este sup ori nu se oate roura agalul oate utiiat a o ret nagr n lourle n care aest ateia ste abundet oiii ot aa e e ât Da utiliaţi o sob u le uteţi tra rtrie e le ars au buţile rbue Cu gal s oate dsa e toate felurle hâie iusi pe gair
Dpaa lpa
tivitea e tiere u oarfa oer eriţiu bun tr oear oooarea oh-â i voltea usulatwii e a âiii iaţi-v vfril foarfei nu uţite i otuite Copiii e -au ut iiot o foafe or a nvoie e vţaţi u s-o ţi i trebuie -i ţi egetu mare n artea e sus s maevre
42
orca eschind·o lr i poi nchiândo: Aoi e eie s coninue cee 7 e acţiii mişcnd n aceai timp oreca nainte. Dei ce uc pre eiden o �emene expiqie i mai les demonstraie eleent ese cer peu uii copii. ţii ee autai rin inerea hiei te ncâ pot i or. Tret, deig, ei o ţ s se descurc inguri c! nu au a losit icioda orec copiii o sii o re plere eea i cep pr i c e ju r rinii hrtiei. Când ajun s �tpâneac ehnica iei , e vor apţi uiiee cet ou epindere penru a ce ate ucrri n ceast ep totui aciitea n ine ete ai ioan decâ rodusl ei c nu pot prcure oreci i se poate cee copiior sie iae, caoae uţiri, hie de mpachea i le rup n ucţele mici Lipie pe un od oarecare, ucţelele pt consitui coa i oaicur interesae. Sutanţa de lipit ee unu intre lcrie cele i utile i mai uo de oţiut pri mioace proii. Fiecae ţr i cutur re propriul u mo de prodce utţ e lipit n uncţie de reurse n xremu Oren este utilit in de ore; n ute )ri aricne na de orum Câ e dai copii or tn de ipit puneio în cutiue ici, câe una pentru ecae ori la doitrei copii. Ese ma ine decâ s e us aă n· -un ecipien me ate este ut ai dici ca coil s po aunge a e. Sutţa pae n n cu oce uneal de la degete pâ la beţoare E ine s eiste la ndeâ o uo cu o ued sau un uee en ergeea degee lo .
Reete enru ubsnţă de lp Lci d ă d gedene: 1 ceacă nă 1 eaşcă c apă ee; 2 14 e apă aă Indaţ Ameeaţ na u apa rece eeaţ bne până ce e omogenzează Adăgaţ apa clooă meeca Pneţ vl pe o m meeând mere pnă e ompozţa ee omogenă Lţ val de pe o Laţ meel e răceacă păraţ n borne acopere înrn o ece c d i d o (su d o Inedene 2 ng nă de pomb (a nă de oez) apă ree ă looă daţ Adăgaţ la nă apă rece en! penru a ae o paă Adăga ap looă pă cnd eel e bţază
de\·e c e� u ac că metecând r n c opoa nroaă Lao d e oc s-o se kc ătrao nt-n a rn oc ce Colul
oa t o ciie d i nui ect e n on entr căt o Pntr o ooc n o ont 1 crnul n e c lemnu. On aette e cr ent t e a cior osbitea d a ir7 c fr tri e ere cor fr Utli aa tr re. Dcua n caJoane de o cojie d ou ot li tia en co Ate seii: ene nii iarbă uscată sătur boae or emne e ers ane Pictu
Pcr oate ect c fert nee e o irita d fondri, c cuo cmpate oi cte n casă Pictr pnl Penuee roa, cu coadă ungă un c mi uor d
mânit căte coi Coordonarea lo moică n ese ucient d dtaă enu a ner c urnţă enlel ubţii. Hâi de cta bine ă bă dimniuni ma1, te nct coii ă potă mşc mâna execuân tăăuri lg Pasi hâr p n eet or un al upo netd pus pe asă su e ode Orce nume ale proejai spţiul de pca cu zie au cu un plic. Dacă ictaţi fră n r lbe desiu, vo nece mi puţine pecauţ. Pentru ctat, i un oc iniştit bn unint şi n afr zone de ctiite gită. Spţiul tebuie să e n aşa l arnj încâ copiii ă indpendnţi în ucul lo; dacă e poe i îşi vo agăa singui la usca, lucăile, a nvoi să aplz l educo. Toţi ci ce pictză ebui ă poa un şoţ c ă l poz hinle. nu igu că xcsul de culă nu pic p pno oi p pode, i copiilo cw ă cur penul p mgin cuiui c conin culo ăi nodeaua n arope o câă wdă o un bue pn a şrge culoa sau p împăşie Copiilo l plac picz cu o cuol c l au la ipozii cha nint de cunoa numl ceso culori Touş, când încţi ă pdţi concepl d culo, inoduci d c dă o inguă culoa şi nu i mul d u - în cei i. Încpi cu cl i culo p oşu lbsu şi glbn. Ma âziu adăugi ngu şi lb Fic culoe rbui ibă popi pnuă aste încâ să nu s udcă o ă msc După ce copiii înaă culo d baă l o xplo ai dp, cânu-l. In
p e e pce ud� pet eJle c peu cele ute. c te1 pctu sce\ uele pue· pe e S·O c dc cri Dc adăugafi şi dt tet ptu dustă etu p� u de a p pes deee luă e cpuu et ee schb deztre ce u aut lc p. a tu ece ede de pctu uavă că u st cuate pe ă � u câ ueă r u wee Aceas va pedc să s lpec chzătae să se usuce cule Cp rebue dea s cuee pesuele. Dc este utlzată ua pesulele sut spăate pă rece. et alt tp de cule utecă r de ule va ece săae a tt cu u dt (cest et ua de căt educe) ue pesuee tr cute descs ca să se usuce. Cele a ulte cul su ua tepea ub 1ă lchdă au pudră cu cest u se uceaz aduâd puă ă a culre. De bce etu s ucr cu ee ete eve să se daue pctuă de a etu a pta să culle cutue ude îpedcâdu·le să se usuce, l c de pă scrbea chd. Î ca cd culrle su scupe cuăa dar cattae c atât cât e ecesar ă prepara pr culre de acuareă Acelu sc pae ser cratul aletr. tă reetă Iedee: cecă de scbelă chdă ad) 6 cet cu a ceacă cu su; · acuel sau clt aleta. dca Da spuu p eseca be cu scrbe adua câea pctu de clat aletr sau culare de cuae Adue spuulu este ul d duă e 1 culare va adea a be e uprafeţe caul câd îbrăcăta a tr de culre ăuule auă ă e pălaă a ur Pctu cu ut Ta ureele bucă c ur de aera. Esă
a ule dur care cp t să e utlzeze e îae bureele î cua cu culare, a e rece cu el, răsăur l ee hâre e "cează lau a buetelu cu eula a e uzează aceată latură ctaă ca l e udă hâra se de e aă ulzd ber au eulă se cură e hâe c bălace de culare; se abrb bălacele cu buc de uree de dfee e va rezula rucură tereaă.
5
r u o r de aoxmt m nme. Mu
oe tgo pete dre dee
P c re u u. ur m oe e uoe e re u
uo ue p ue u uee Ţe pau deup âi oreat î dre e o meg ptua. Su p pa i uoarea e a tde pe hâtie. Faceţ eş lucru dn ungu f, p
Şpre uru de pmr ot utlzat etru mrmae
do e ut, ee de e Pute utz egme ato moo t e ae p u ae autoru uu taş u mode. Bgţ am n ore groasA (o a uoa a u eua), aoi aţ-o ie ato o o esr etru a mprma gwa Rtaţ ana ma mue o e·u a o struur
Pcr cu degeee Uu d ma vate moae r a ou
î oe expm emoţe teoe este ua u dgtl E ee u jlo e m o aum gura etu op ntruât aes oa ştg uşo eea e e me s u vad; un o se asud eu ata esd e me ea a uat. Dn aest mot tua u degeee este tzat dee t ţ u oiii znt dt roeme To op î, o osder o atvate etrem de lut Deoee p u degetee ete o aae murdşt o vo eu porte oru resee ap ş ş suee ânil Vţ aa evoe de geee u i poop îdem, etru urre. operţ mesee o pa u de u u oe de st Paa uor n fţa rui o e m or pe poda n u ude eaz. E î va mete uore gur u degeee, me au o aeva un o are teme s ere ura u degetee oate ee pr fooiea unu bşo au a unu but
Cou poate ura tim ndungat a un ing tablou imbnd d mai mut o tma doa e se uu n rmu rd de nzaţia ar io d
atitata Aşa vzut şi n at atiitţi n at diu olul t ma intrsat n a nvţa u a a ad duaa oului dât roduu na Ata t motivul c "dirug" u ur a a nmuţmind duatoa a nu d ni rtat doa o oai "murdrt' n at, ou gt ntr-o oad d xmntr
Pcur ulă O ur mura o ir oar m rt t o
sar de u Fia o oue a îtreaga urare Petru a ae o tur mura, ave neo d o ârti g şi arg or de sa sau ore atea re e ote foo î ae so. Lind ma
\· bin in c i. Puti ş ia ut� un t n c i t r plic M n c vi ti hâ1i hâ1i n ni 01 c cpir. E p c i ct â p dcu ui p c ipc Sun d ana bi cbinii a ctr maltăi D xp c pc a i< ii iră ir ă adv advt, t, ată n ni, uc nu cci pi nază pictază tu Pictu p ca ă tudiu n pa şcră, xcuri cntă, p tă a cpii i ca ginal, aginat d cpii. Pi ci ăş xi iil ppi n lb, pin)- n iu civitii fn mia i tunu tunu când cniraţi nc r atunci când i ictă un utr.
Modeljul
atrilul pu ar pt llna, argila, pap mch-u Ficar atal r anta l. Agla pfrabilă, nucât t un matia n fă mutil biltăi utiiar Dacă t păttă cu ă, a pat utiztă r rutiiată pnru d ună d tip Acta ac şi un matril lat in. Dai Da i c cii cpl c pl buctă buctă ar ar d aglă ag lă L ncput cpi cupaţ cu cunatr cunatr tiuui tiuui - cu nut , cum cum mt la pipăt c a cu l l cipi cicăn r rgi şi apat. După vr ucn d iliai cu il, uci vr nc ă facă numr uri, p cl i u dugndul di, cânul b i mă uniă. Cilu ai m rcu ătrra lului p car a c. Cân it timul trân, răaţl cpiir cun ă dn at bucă r ut nuă ing mr, rtună, car puă la lc Pnru a ăa gil uă, fci cu dgtul gauă n u mng ş ăa năun puţină apă Argil trbui pt ntrun ac d platic r ntr-un a cum a ală d pământ Adăugi cntita mică d apă n ri unţi cârpă mdă p giă, nan d a- nc Agl caă ă p mă pat lat u căţ c r ţtă a unui b p ailna altrnatiă la rgl! Accri ca bţi cbti bţ d cb r ma dil cpil ltlina pat cmaă cută. Iată ţtă ţtă fbc fbca a a platl plat ln n Ingrdint c cu ină; - 1 cacă cu a - 1 ccă cu pă 1 2 caşcă cu ui gl u cât picri d drnt lichid;
47
- coo coo o o ca eec n n ş e e Te Te dăi dăi aa şi e e dorţ , colo! colo! . nai bie Adăugaţi, c cn dorţ Piin ă ă -o -o c înci oi c de ic i c oae oae ăaă igide - oc ece. Atiţ
Lc c e ee o civiae deină aâ eeo câ şi băieio. E oeă to coiio lei ăce pen i devoa epindei e oce i iiă e eene aoiea iio Coill iăie aaa eni Îi ie aoa ecică i ede c bcăţelele i zboaă i en atnci cân î ie c eăă Ade oiuie ciocani când bae ciu Pen coi ic lcl în len ee o cie ăcă e icae şi ne. Se idică oi o obleă a ebi i e ei coiilo ici ă lceze c nee de ăie? Răn evident ee: Da te oibil acă i înâi năi coiii c ă iiee c aenie nelele. Liiai Lii ai nă de coii coi i cae lceză lceză e nn ani oen Ae vă va ai şo ă-i pavegheai pavegheai De aeeea ece copi ebie ă aibă n pai e c de e e n ae ă e işe ă a exia ecol de a lovi din nâae aţi coii Dacă die die coi i-a ovi o vi din ee eea aăă dee deell c cocan coc an obii c el dee ceea ce -a nâa de ce i c a ebui ă eie e viio eenea accidene neoi ce lc ete o obleă de învăae a ei deindei i de dezvoe a coodoăii. Aeoi ee vob doa de neaenie. oiii doec să obacă ne ei ă dice dee ceea ce ac n i ce lceă. Ace Ace oae ei n ip acivităii c lenl atâta vee câ n acelai tip aeni a ceea ce ac. ac. Le peţi peţ i gea chia n cânece cân ece ai ae cânce baae e il işcio din ip lcli. Oeiţ Oeiţii copiilo copii lo pi pieu eu concee conce e şi pce p ce nele nel e bne a au u uile d i paeghee Vei ăplăită zâd c eoi i pini de eponabilitate cează ei. Siţi i ncaai copiii uceze cea ce ee ipo pen ei Do şii şi i nge ng e de en en nie ni e n cce c uoul uni ci c i po ei dep aeol aeolnn n ocl dic O cie ci dacă nu ee efectă poae evi ep caă enu veunl dine icile aniale ae gdiniei Copiii Copiii ai ici ici - n w de i un eici eiciii ă baă cu ciocnelul ioneze ioneze oi cişoe de len în plăci de plaic ge o n caon. Coiii m a (de 6 i o ai l o înăţai ă ilizeze eătăl şuubelniţa cleşele nvăai copiii ă aibă eec pen nee. Fiecae neaă ae oil ă oc de păe nde ebie pă dă ce a o oloiă. Unele po agă e o cândică l. Ciee po ptae no cie de conee oi o cie de
48
p!atic sa c1on c capc Dcă e e osibil, aaJi aări n magne pent a aag e\ etaele c u e ri p i e . În ea e ri eş maia mă e ă muţi tmp tmpa a ă ă da fa ptă ucăee e mn răm e de a cr or acă e excaJ ă vă rb enru i mii. egeJ un em n moa e car iee n ă ma şo Pt li fooste ş i e m oe n a obne lemnul ecea c ci ă i i U n i n io oG bne în n mân e pt ove oae ot r i e penu baee celo. Lăz ech, luee upe, au de copac găte pe o coadă coadă de mătă mooae de emn toae toae o utlzate penu o i i combnă o aeate de em ş tehc pen ac ă e n e. Adeea coi
a foa fee constc mute dn ee oae ngenoae.
S,.utui obi
Sce moble (o ma e cu1, obe p decoa n mod plcu claa. Pentu ce un mob copu ebue să ae dee ome dn he coloaă pe cae le agă apo na e aa nto ucuă e . Poae ula de amn coc, pene ş ce aceva cede că e poveşe Obectee ebue araja n aşa el c ă e mobe, ă e mş Cop e o amuza mu nu· cum e deplaează atunc cnd uă nt
Muzică ş miş care care Cop au o încnae nauaă căe mucă. Deo ot auz i i cum î cntă o nşe atunc cnd uceaă uceaă o o e oacă C sa coada bat mngea mn gea o n jc cec, e ulzeaă me ş cană de cuvne. Le pace mul ă acute ch suneee cel ma eu audb i e oşneu funelo în vn mul ape ce cuge tul eeu xpeenee mcale ebue ă e lăcute n d n a umneavoaă, a co ă vo ajuta ă le faceţ astfel nee educaoe nu e m n lagul lo end muca deoaece cnde că nu au voce fmoasă o u împecae de faul că n cână la nc numen Ee adevăa că acee taene sunt ule ou nu ee un fac faco o etena etena în ucceu u cceu eeeneo ucale Ce ul co nc nc ă ăca ca nu n u băga băga de eă e ă c c cna. Ceea ce vo obsea cu sguan sguan acea ese lucl oa ee enuul duneaoaă Placa î ecae o acvae mucală Dacă nu ee ucen au în clsă, face actvaea e ol o cha n cue dacă ea eme Ofe colo o vaete lagă de exeene muzcale. Ee oa entu e ă învee ş ă îmăăeacă muca ş danu ool dn ce fac ae Ee de eenea moan să e lăgeacă cunoşnele n edaea de no cnece cnece dansu ocu oc u ucale. uca le. Da colo col o şana de e şc e muzcă n feul lo eonal n dnte e sun însă uno ş o e e să pacpe a acăle uzcale de gu. Nu
o;i iciodt copiu ă icie Initaţi ă i se altue� dc ruă u obligi d se i simi n igurn şi regtit a ori el însuşi i t oe de a s e j imlicat oe m ciiea muicl d cli de aculttor Poate că cas dwea·osă s coii ai cro rii sau rude cât la itmete micae itaii t-o zi la griiţă ă câte entu copii şi cu c te od e de ies uetu cât de uşr sau de greu este de a cânta la ace itrument Stbiiţi iaite c oaeţii ce nue vor cât: celor mici le pc melodiile simle şi amiliare e care le po nsoi ngânându-l ori btând din palme Dcă eţi n icku caeon legţi nuai dicil catle ce e lc coiilor or e c s u muic bine riat, muzică i timulează s e mişte cadeţt snd, sărid, băâd din am, mergâd, galopând ec Îi putei aut s îvee tmuie bâ dintro tob ori d dou beţe, do cuburi sau dou pietre Muzica oat contitui, de semeea fondul petru ate actiitţi meodiie ioaie s ăcute atnci când vie remea ca ucruie să e strâne şi use n ordie entru perioada de odihă un inicate melodiile line blâde Eis câea eemente impotante ce trebuie cunoscute de ctre copii n cadru actiitilor muzicale acultaţi meodia şi întreb)i-ă o dată cu coiii depre " nme: st unetee ate sau oa? Coiii pot cerca ă emit sune îa aoi joe, n a auzi i imţi difernţa * temo ete iza modii Meodia pe care o acultă es o meodie iute ori una lent? inteiae ntrebaţi copiii cum se aude muzica ar, puteic ori mi lab'! Pui încpe cu un sne sab pe care facţi ă cr din c n ce mai are i mi uic Dar puteţi face i inver - acesta t nrebri p care l pui une copiilor o nainte, duă ce le-aţi arăa cw să pocede ze, uilizându-ă ocea ori un instrumet muzical orecar iozi/ie: cw vă face muzica ă vă imţiţi! Fericiţi Triti! Liniştiţi ete un bn prij pen copii de ai cunoate proprie tăr ueteşti it est sca meodiei repetaea bătăilor Unee bti nt putice i altele sabe maginaţ şi repeta mprenă cu copiii suci riice impe armonie este o combinaţie plăcută, dn oate neele mprenă Cântecele trebuie cntate zilic, e că aveţi au u n orar actiiăţi muzicale Ele trebuie câae de către educatoae i de copil pen plăcerea, bca ce o roduc e exempl dacă tiţi un câtec depre spălal pe mâini, cânţi1 n timp ce copiii se spală pe mâni Dac o păr zboar pese capetele dvoară i ştiţi n câtecel depre o paăe nu pierdeţi prilejul, ctaţi auci pontaneitatea ete o clitate extre de plăcută în muzică De asemeea cntecele pot pue n concordanţ cu proama colaă, cu coţinuile de învă Eiă cânece-năaoare pentru îvăţa naul
5
i nmerel. Există cntce dese animale loci călătorii i mlte diferte eenimnte Utilizaile atci când cedţi că se porivesc cu conţinutul aciităţior dmneavoasră. ncuajaJi copiii n forturil or muzical Niciodată să n-i spuneţi unui copil că n cântă bine ori că n ştie să cânte În general, coii mici nu au deprinderea a câa în grup i cot tot felul unee ori chicoeli, n nci un caz legate de idea uni cor bine organizat n aceată fază nu e oa imortan dcă e păs sau n rtmul Esnţial este fatl că preşcolal se bcă d muzică şi învaţă s o aprciee Înceeţi acivitatea muzicală cu un cântc e ce copiii l ti deja. Când rdaţi un cântec nou, alegţi unul mai simlu ent cei foar mici şi unul ceva mai complica en ci mai mar. Cântecel c includ eptiţii de acţni, snet şi cuvint sunt totdana bine rimite Digur dmnavoastră trebi să cunoteţi bine cântcu, tfl încât ntreaga atenţie să vă e concentraă asura copiilor. Va trebui să aezaţi e ecae în aa fel încât să ţi vătă din orce ngi cm dirijaJi. n timpl activităţii libere joc, cântai ca din întâmple nol cântec, pen tru a pite coiilor să s familiizez cu el înainte de a veni momentl să predaţi, în timpul activităţii mzicale ropriuzis Cântecl oate ncesita o scă inroducer De exmpl: "Vă mai amintiţi cnd găit o pisic! dor mind în clasa noră Acsa este un cnc despr o isic!. Ce sunete coate pisica? Dacă asculaţi cu atenie, veţi auzi că în aces cântec ea face ia Coiii vor învăţa aşad mult mai repde n cântec dacă acesta ee legat de o mă sau activiate e care ei o cunosc deja, ori o învaţă chiar în aca peoadă Cânaţi singur cânecul n nregim, cel uin o dată astfe încât copiii l p azi şi chiar "simi". Exlicaţile că trebui mai întâi să asclte cu atenţie. Dă ce aţi cânat inviaţii să vi e alăur şi să cântaţi îmruă Putţi ciar să "deenaţi în ar linia mlodică penru a aăta când melodia este înaltă sa joasă Când cuvintele idic mişcri de membre or ale corpli, copiii vor ncerca o m satisfacţie să le exec atnci când l cântă. Dacă cântă în imba mată, xplicaţi cae cvânt nou Dacă textl se nto limbă stăină, xpliţi semnicaţia generală a ctecli u este bine să epetai prea mlte oi cântecul. Dpă ce l-aţi cntat a ea oa i la n altl binecuosct i ntoarceivă la ctecl no pe dt ntr-o at zi. stfel veţi evita plictiseala i neatenţia copiilo Înebaţi copiii ce cântece le plac. i a câtecele lor preferate i se vor simţi mai implicaţi i motivaţi dacă li e peite să aleagă Scrieţi cuvintele cântecelor noi pe o foae de âte i pueio la geta pnţilor, cae a putea astel să e demnaţi să le copiee i ă le cânte acă cu copiii Încrcaţi ă aaţi cântece di n cât ma i multe suse osibile De câte ori aaţi unul nou, ci nrun carnet. Treptat, veţi alcăti o colecţie ce vă va la îndemân o de câte or vi avea nevoi.
51
Ritmcă s şare. ăpunu na al nui cpi a mcă m� a mca ncită �ţi n mlt cazri, acst ucru oa rca bm l d o praagmrate ri at c c nnd Îcca ă obn cât Ti mt :pi posib i mu mob ctr r ast1Cl î nc t n nu1ă c mi mar d cpii ă oaă prticip a acia n ac i tim. mdă bnă d a ncp cia ca cniă dn xcii! mc
Puţ cn m m candnd num color i bănd s m l in p am i ba' din co o cn s im ă lza un cnc sm amar coo pntr a t rml pn mc al rupu mlo coaor Pnu a aa cpiii pr m uza băăl n t D is c ta c co p i itm cn·i s contn ccsna snor. D sma ca co poa magn ş xcua rm dr p ca o cal nc ducaoara a oblgaa s l rp; al s po lza băă dn am po ba gnnch, glznl, naul c. Rmul pt xcu cu pcniri dn d ri lscări d mbă Dacă ai şns cpiii ă or srin cu mul l ogna prsonal În p u ct oa o bnă mt n tu co pi a năa dnuml dilor pi al col d l conniza ocul funca. Ai ua nrodc un joc · "·a coul · cu micar i sun. rodcţi u rm p ca coi l rpă ca un "cou xac aa cum l·aţi xca, mWă c unu pciv Lsi c ca dn co nd "con col jculu. Ac ip d joc da col oa xin pnu a combna n mod ri SWl rml i mi - sărw mcăr dn cap, roi rc l d acJn la car copi o gnd Rw pnt cii d nc nclud d obc mrul, arşl păra p ri alrgara gaopul rra, mrsl n paru lab rtra lănaul în cadn ara Ac acv vor cşga n vocn clor dacă l or adăga um mnca D xmpl loc d a coada pu ş impl ml d mş putm ca ocu păior car umbl. Foar or pot concţiona plăi dn ar ai hi colora, organznds o prdă ntru muzica l pot ilza baloan i şf car uat dicat, împin. Ccri po uili d amna ·O varta d luri pnru a cu un picior or cu amdo, înul şi n afara lor ori d a l rosogoli p p d a u copil la all; oul rspcndu· rmul ui um mlodii Mingi or simula, d amna o mulţim d idi şi d acţiu Aminil mru coilor cult cu anţi muzica afl nc şi cum să s miş rd ln c Adapaţi rimul la capacaa lor u aa mul lcrur dpr un copil obsrnd flul n car mşcă nd copiul ma m or mai dzvolta din unc d vdr moric l va capabil ă rpc rmur ma complca, i să xcu mcări mai
ex c e em ă a -u icio ă se e ·eaă ă magă c tee. nee ca i ciii e mişe n eaşi diece n ecia daă aiu ete imita. şcaa oa ndcaă de eucat in anmie inii: de xemu u i un � : ând auii ica i ă megei n go cân ee ă a... . Tuie s e ai de amea cii ileul nu o exprimae lib n mişae: "Cum ă ae ă imii mica? Aăai aa in mica e uiă n oce e dii ei coiio -şi coaă anoi; se or imi u mai ine. O ă ciitae de miare aoiă et ea intituată S icem că .. De exemu Să icm c ete o oae eâd dint-o mână" S icem că ci o ăeaă u a ş ete . c toi no boacă îmăşiind aa . că lei o bac .. egeni copila. Acetea su doar c exemle d uiliae a meoei eu mişcăi cu ses. O alt aină le ce coiio şi chiuie c su ăşi oi marioee legea de nlici oi ae d mâini şi d icioae le a mi mamentu Coiior lac de asemen, să imie animae. Dacă car oil di lasă se a refae ît-o maimuică ei uimie c de mle soiuri de maim o aăea Ce mai imia animale n câinii isicile roaştele eaii ii oacii, ieuii boaşel toase, ăile Dac imii că i mai mici au eoie de priin ui îneba "Cum se mişc n leu e fe de sune scoate e Ale idei penu mişca pot ugete de ablori scuri sau fooai. n activitatea de rmică şi mişce vei avea nevie de un semnal oecare, cum a btaia din ame ori untu copoeui en a aăta d este tim er copii de a ece de la o mişcar a ata, o opresc Aegeţi vă un isrume păc, şi uşor de azi a sil activităii, o rexre este asol ecesr Pueţi opiii s se îtind e podea i daile inscaul de a se ica tim de mi (Semna dWeavoast a mra mitui) uei-e si imai neze că st ie ele de r i să se îid e os hir ca ee îvţa s e reezi ese l d cele mai importe ci î viaţ Imee mae dii insrmenee muzicae le ei coiilo exerieţa minaă a efori de coopere î r, mi orchesr. De fap me rdiiţe a foare pţie srete i î ici orvie pe orchestra pe cre ai do-o. Pueţi foa c oae etea mi orchesr ceva isee de percţie. foe bie s v ocraţi isrumete sciete per ce pţin umtae di copiii di casă Uee inste o costruie e d deavos, e chiar de cr coi. Isete de scra po confecioae ri p or cii i
53
de chibriuri cutii metalice de conere ori lte tipuri de containee cu orez pietice boabe de faoe nip boabe � pob bie mici de ticlă u de met, tui ec. Fiecare dinte acete teiae poduce n zgomot dierit ritm - po utiizte ingui, cubui oi piere, pecum i beiore mici oi cozi de mă din lemn (aţi coad n bucăi de poximati cm). Taere ot confecionae in coi oae e nuci e coco o caace de oae au crăii. Tagere mici petru degete: facei o gaură n centl a dou capace de bocan de mime egaă i potiiţi prin găui câte un elatic. Copilul îi tece degetul mare i pe cl arătător pin eatice i pote oi atfel cee două capace apropiind cee ouă degete unu de ceăa - cu ajutorul cuieor bateţi într-o bucată de lemn o peeche de capace metalice oi de ticlă. Lăţi paiu pentru ca aceste capace să e poată mica şi aunec dea lungul cuielor Cnd cutaţi lemnul capaele se vo lovi ee de altee zoăind agăţaţi de un b, orzonta, ţei de meta de difete lungimi, cue potcoave oi alte obiecte din meta Loviţile cu o baghetă metalică pentru a prooca diferite felu de clinchete Co sticleo - pe o mă de lemn plaaţi pahe ori sticle umplute cu apă n ctităi ifete anjaţi-e n odine de a cea aproape goală a cea apoape pină. Po ânate câtece imple, lovind paaee cu beţişor au o liguă Htia multe suete pot obţiute cu ajutol htei fonido mototolindo, pândo Foşneul mai poate obţinut feând difeite pugi de plastic Când e pedaţi copiior depe insmentee muzicae, pezentaţile âte unul îo ativitate. Dictaţi pe lag depe ecae isuet c se numete, ce sete scoate, cum se câtă la el Copiii au nevoie de timp să exploze şi se iazeze cu insenl repectiv Lăaţi-l a demâna copiilo n timpul actvităţilo libee Explicaţie nsă clar tbuie ă uilzeze inentele şi ce conţi; u ebe să e lăaţi s e p îcăpee cu ele vJaţi-i să ai j de iste e snt cte de la magazin o st confeţonate cu mijloace proprii D obvaţi c instet este stcat scoatţi! di set pâ ce este paat Încaţi s impicai copiii n epaţii a în confecţioea ismentelo mle Când copilul mic se a î pezţa ui istument, câd l ţie î mâ, i este apoape imposibil s se abţină să câte la el Nu aşteptaţi ci imposibilul Câd ismetele st sco din dlap oi cutie este oe dicil peu copii m aes o claă os, ă liniştiţi p cd ee a ales isl la vea să câte Iată cteva sugesi pent a evita dezodie e e poate cea O souţie ar ă ceeţi copiilo să nu ţi isetel mâă timp ce aşteapt a şi ceiaţi s le pete pe lor ci s le psze pe masă o pe podea n aţ lo
Nuai la emlu educoei coiii şi or puea l intmentele. Comenzie or intouce eceţe ucceie de exemu "Toţi cei ce cât la beţioaree itmice $i inrumentele $i ne ate cum un!; Acum nuai glii nceei cu intmenee ce u uneul cel i cld mai linitit oi n mod gt ugaţile pe cee2te Dac e exemplu aţi ncepe cu bee oe puţine instrumente ar putea auzite. O l modalitate de distribui inmenee ete de ncepe să cântaţi un cântec. Aleei u cântec cu un ritm reguat a�tfel ca ce mici ă poată uor să bată ritmul in pale. În timp ce toţi ânt ş bat din p2e copiii n ul câe unul i leg inuenul i trec la loc din acet moment el v utiliz intuenul en a executa ritul repect n locu btii din pae. acet fe, nimeni nu atept i ecre prticip. Puţine diniJe au suciente instrumente pentru a i se e te tuturo co piilor câte n acelaşi tim. V2 nevoe ă le împaă ntre e înăţâ si tepte rdu D ecre pote patcipa la orcestră bătâd rtl cu mâinile şi pcioele O altă soluţie ee acee de a împări rolw: cei cu intrumente o foa orces resl vor foa col. Pent ş co ete importt membrii lu vor n picioe Atât coru cât şi orce ebuie s e tenţi la ijor c v e educaoe e nu dine copii. Membrii orcetrei trebuie săi i ntentele pe pode pâă ce dijorul dă semul. Puteţi organiza activitţile în cae cop înşişi discută i hotărăsc asupra nuentelor ce cot suetee cele povite pnt compni un cântec ume ales. De exemplu dcă grpul cop ve să cte u câtec depre cluţ ei o aege cubuile, cu ce bat rtmic pe o msă imitâd sunetul copitelor luui Instrumentele muzicale po utlizte n mule şi dfrte lte elw Utilizaţile în combinţie cu mişc sta penr le ofr copiilor o experienţă m lgă i m bogtă.
Î
i Pen pnte, dn perodele cu cee m i bucw este ceea cre coplul ncepe să gă ş să vorbsă ceste s\t, îndvă, do relizi extem de mpotte Este siu dec să vez c se sdesc pănţ, n prmi do i de vţă a copiilor or să ncjeze să se mite i să vorbecă n ător doi , c cei pănţ dep efo c să acă să ste linitiţi ş s nu vorescă tt Dr copilul nu exersez contnuu, nu î prtă chziţile în cest domen progrsul su întnete ch se poate op. Exct c ebe ă expenţă în ers nnte de cepe s să i să lere, coplul ue să câştge exprenţă n vorbre, ninte de se gj n oe de imbj complcte, c st cttul scrisul Cei ic u nevoe de cât mte
55
exeee obi e E r mnr n c e c
frij pri eri l ra. im inc cr rir ciir i crir PnU rbi bin r -i mi înâ cm n cin Pn c ci b n ri cnc c ncept e xpr mae cin c e c iş e C cri innn ă co i e ee şt (\ voc Fc pnn p l rcden .
p
Drţ caaciăţile ligv"ice
Ee necea ma înâ ă cunoaşte ni co ii l c inr în csă Vrbi i c - n r r ma ales u e i Coesaa st un oc b eci on a E mpic ob i ş acuaea. Da co ii o câ mi m t e plj i bi Acta - aa nes entu ceea c au e de spu D i cpiii bi aemnea în ă ascule. P auta dla cpcăo de cuae pn fee acă au oc ri D xmlu un cop ă dc unee delo ntumente muzcale o ă cunoacă s- e c) oca unu cop dn c P măsu c cunoaş mi bin co p i obsa foae ma i e n în capaci t i le lo ngstc Vâta ete unul dn facto ce nunază cnin mbaulu coplulu concptl p ca le nlege ş coctna în ii lo Colul foae mc xpmentaă încă lmaj ul, chimbn xprii cuntel, tuctue în func d neol sale P măsuă c el e maază încpe găscă lăce n unetel cuntelo l p con i cunl o sunele faote, cânând numo, poezoa opo ş cha numle soalo. P la şşat an coplul ăâşt e dln lma mat Lmbau se dezoltă ş oga ca n contnum ş do co nu samănă înte în c eşt mul cşte ş doltă Acs lucu s oseă fote bn e ch la co c on dn ac fmle - cu atât ma mult dc la co atât de f dn csa daosă cest dfn un lucl cl ma noal
p
Gşi d ni
te b cunoscut că mut n t dcl de onuat d căt colul mc; , c obc achz ma t Nu fac ea m ca d acst gel de on D obc aca sunt do o polmă de tm d maz, atl că el o d e mă ce colul cşte Nu une ncodată cou stua ncut, ntd să et după dnaoă sete cu c fote ne că nu l oat on
5
i ici un ca nu ei e e Ceea ce utei înă ace ete c a-l corecta u nu� eeai cnele n mo corec upă ce copilul ea n cu a uu A coninai cu a pooiţie cură, ae nct cu·inee umnea n or area aâ de eien ca o corecare n a ti e comortent prin care uei ace coilul cnşien e nunia coecă ein n ace!aşi tmp ă- inhibai ee de a uii7 cuinele ouţa n uş ert e cea e car e tci uo. De exemlu că coilul ice: 1eulele ale şi uge leee în ue' puei une "Adeăra ieurele are şi fuge repede n ăure Hai edem acă- uem ace nă nai Su at co excamă ouă pouă Dac noii e uc, oae c o ă eem cucubeul Replica educatoarei oate una el Aşa e, lou. Dacă oaree iee din nori, poae vom edea un curcubeu" Reetând corect cuinele ronunae incorc de copil, i vei da o şană auă cu ună cuintee ă a-i aage atenia aua eşelilor, ca ceva e Lrbuie -i e şine. uei aborda n aceaşi el şi greelile graaicale care un eu e frecen a preşcoar Cutai ă ofeţi un ode e exrima pentr copii, orbin car şi corec. Exeaţi n a v menţine o calitate vocal plăcută şi relant. Dac avei n caă eronal aiiar, reainii-le imponţa eluui n care vorbec, exic şi discut cu cei mici. De obicei ee uor e iulat coiu care este n mod natural un vorbăreţ. Fi aene totuşi, ă nu negiai pe coilul ăcu, ino. E poae eac cel care are ai mulă nevoie de priinu dumneavoatră Foae adeea pe ăură ce copiii învaţ vorbeac, ei ajung la un anumi niel care apoi pare întrcâtva coboare ces fenomen apare în general n jrl vârtei de trei ani. Un copil care a vorbi ai degrab uen, poae ncepe bruc e bâbâie Unii rinţi e te c abilitatea ingvitic a copilului lor ese pierdută. Dar nu este aa Mai egrab el îşi tabilizează achiziţiile. Dup o cur peroad de auare uena libajului va eveni Dacă e aat îns mu rea vizibil nrijoai n faa copilului n ceea ce privete retl su eporar, pănJi sau educaoaea po provoca n cele din o bâlbâială real. n alt facor poae inuena capacităie lingvistice ale copilului este mediul ilial să ute famiii n c adlii peec foarte puin tip, oi chia deloc, conversae cu coiii. Poae îi lau i îi aprecaz, or le vorbesc autorit, dar nu i ascul. Nu dicută cu ei Doar le vorbesc opiii provenii in asemenea familii învaţ foarte epede c ebe s ân tcuţi li copii vin din medii n cae epraea vebal este încajat; st lăda chiar, c p îneb intte. Pinii îi ia la plibae i cută cu ei despre ceea ce vă; li e citesc i i se povestesc base n copil ce provine dinrO că n c unt citite ziae i c va dor s citeasc el însui Dac adulii i spW i citec povei, el îi va const iute baga bogat d
57
une ş exei Lmbajl clă
ndifeen e eiul ingisi de roenien şi de apiie bae le oiior din asa uneaoas exis ule urri pe are e puei fae penru ai ui spr aiiii ingiie e nie ai na. Ainii nodeauna ei i na rin iuri şi rin pariipare ai exi o reaie ire nre exeriena one şi neegerea ideior abrae Exis pesoane şi iagine auni âd un oil nepe s eg a dini iar a nuai ei au pru ani ar rebui a iedi nea s ieas Drum pân oo n nu ee elo uor. Pen a au iirii apee eiaie enru oi rebuie a e e failiariee u oneee exriae de uinee e are e a ii Abia auni poeie poeziile ori ale aiii ege de ibaj po a eniaie enu opil po avea W en Sueee uvineor o onguria ri a ierelor nu un la ua urei uuri de sine soar i rep7nri ibolie Da de exelu roii o riei uine-nue de ue ele nu vor rmâne enru oi nii ea deâ unee ori liee aâa ree â e nu are nii o experien u aee frue nu lea vz gua ori pii i nii nu ae ar repreenarea a eea e eni aese uvine n ineediul iaginior deenelor foograior Dup e oilul a âiga experien şi s-a failiariza u obieele i e reprezenrea lor e ese pregi idenie imaginile obieelor Uoarea ea ese lga de abodarea iereor i ai depae de eea e va foa i iiul Se vede dei um alea re ibajul ri ese oniă din ule şi variae experiene Dar e e de experiene ingiie ebui ofere grdini? Mai nâi ee ipoan penru opii noaă i uiizeze nmele peroanelor i uior pen aea nu ee nevoie d pree fora Da de exeplu un opi pune El nu vrea -i dea uăa" puei nreba nu vrea" i juăie Sig e nme PeiJându-le opiior vorbeă depre expeienele or pună nebi i pie rp la aee nebi ei onibui la rea olului d oine i a voabuaului pe are ei au da Freenarea grdiniei n ine ee o experien no pen ei ai uli dinre opii Exi uli oeni noi pe e i nâlne i noi egli de opoen de v Probabil ei aeale i eipee pe opiii nu leau v niiodaă ai naine Fliizai-i u oe eea i de la nepu Apoi vine oen orizonul e gi eii u p la plibare Pleai n vizi pen a oae oiaea Unii opii poe u iale de
Cne
58
Ce
casă ori anmae e ce. Aanja c gl de o v acee anma Apo cutaţ ee ee. Ce mnânc? Une ocec Sn nme pecae pen caee feeo anmae' Ce nme pn co aceo anmae cm boeaz Ped coo no ee cee ş egmee cae cec, o ce o cmae n me ec Fcee aa oae a fe Pne co e îâ fnce e coe ş e; gea p ş ae ce e cacae De ne n cee Toae fcee cec n om oae egmee cec n ămân Cm e mnâncă oamen Ce g a' (Co o comaa ge mânc eecv n dfee fct) Ce fe e coa a feee fce ş egme Ce fe e emne Semnee o mâncae Cne e mnâncă - oamen e Po emnae acee mne Îmbcmnea poae n a bec Înăa co nme feeo e mbcmne caacece feeo anomw Cm neneaz emea ce poat om Pe-e ee eme anom no nece ş o ce ce nconjoa Ee m e pea ş m n Oce aege en a pea ga c o e face ofen coo o mne e exeene concee egae e ema epec! n co n ee eg cc ş ce nee co ecâ ce e e oae acee exeene ă ce e oae ecoc agne obeceo e nee e eeneze e a aco ae ace fe co e o baz conce en achze ae abace e m z
î
a (haa v)
"Ja ee moaaea n cae o exeen comn a c e c ne m ma mo ecâ ee n ea n n j a a eenmen ee o oee e co o co me ba e o exeen com a a oae e ca fe e ene o a acee exeene Eaoea acee emenea ja cn cnee e m ce co e cz Ce ma nca ee e a ce ee ce c o coca o cbece coo a ceon neg c n oa e o foe e he nane e a ncee ce aa ha a cn n oc ne ecae n ca o oae oae eea cn Pe m· ce co c e ce cee ge neeg e c eee eezn neee one c o co bnae e e/ee foe cne c acee cne a nee e e c obe o e eea ce c a e" zao a n e ja cee 1 ceac Co a aea o c cone a fa c oeea ne ac c ee e hâe c ocne o oae
9
uiânu-e pe jua Va nc cone a imponei u\·âtui ci a i un impu penu copi e a cea noi ne. Alcie p1mului ua ei iu ic ebui ajuai mai u cpii un cu peu pee in pee o ce n ucceiune oic i a Dieiele pece ae aceuii eeimen au ii penu ieii copii La ncepu impeiie o cue in ae pie n mo eona i ecae copi a oi cu oce cip -$i a c cunee pe cae el le-a u a [ neoie in patea umnea\o e u e mai mae penu a coona oae punile no poete coeen n cae ecae copi ebie i ecunoac conibuia O moaie ecien penu a nma copiii n ceea ce au ei e pu ete cee e pune nei Oinea nebio i a punui a conuce poeea e a un ncepu expcati a un it lic Ia câea exemple e nebi impe ce-i po ia pe copii ne am me no i iei? Cum am ajun acoo' A mai en cinea cu noi Ce m cu noi acolo' Ai obea cea pecal ce a neea n mo eoebi Ce un anumi copi) Ce i amintei epe izia no a e e) buie Mai pae cinea aaue cea Am uta cea cem um -ai imi acolo' a o ha a eenmenuu (un junal) pe cae au compuo copii ino ini uban up ce au iziat acariu! in oa Noi am me zim un acariu Am me acoo cu auobuu Ma ui Dnuţ i mama ariei au eni cu noi aa Saei a vent ea au muţi pet n acvau oi am me e jumeu a a to e Ei eau o cooaţi Petii notau n acar mc Ei tiu noate oare bine a t o boa ţeto mae Şi Luc a v ua Ea un cheet m e baen atn in avan Îi a c e e Afar, nun bazin me cu a eau oci Pria u Mihai a cut n a i cie -au jucat cu ea n om e a acau a pecut pa n cu un bţ cu o pa me Ao ne
no
răini�ă
A u e e ede m li u de u mi mul ipui e ăi e e po pic iei l di! pui de coii ncie e â cpce in\ iică i ein c cete ăÎ l e·enimee n unqie de difeii cto pe ce nu1i umnevosă puei lu n conierie ei uili n c opoiii imple cue oe bon u popoii ebote oi fe m comlexe
c/ m poz eeee · poeorele un ese tr2nsmie de l o generie l l de părini cpii de profeso ee Unee sunt cndte tnc cân e e cord i se be mnge. Adee ee n pe u en dr u un rtm eu c de exemu de numărător le ât de ooie înceere O curor Dcă nume ime c te din trdiiie comunăii dumnevotră nu ipţi c de nve r e t că nu m u "moderne" ori nu sun poriie. Adece or rie dn cee că pin indvidultăii ş eui cuii resecive nvăe st e im populre contbuie orme l coil enimenuui de identite cu rul său recum i l celui e pnnă l cet gru.
Jocur u deetele Exsă veu cute ce unci când un ecite sun copnie de că le degeelo le mâini i. Ace dugă un elemen de cune i icipre Jocurle cu degeele po util7te c un el de ăse reză teniei n eiodee de ecee de l o cive l l o u mlu enu eeli p ce o vocă ncurţ coi ă e lăture tât n cuvine c şi în ciun Mule jocur cu deeee se eeră l număt Alele nime ri l bunee mnere Unele sun ur şi imu curte oestoe Iă ouă exemle de jocui de ces el:
CinciCnc oicei şorce jocă u ieşt (ninte e ncepe, puneţi ele âini l pte. Strângâd rmtur e drm Auceţ în faţ o mân, icân egeele. Pc ttl e eit (Auceţi n ţă cealală ână, Pândnd şoce n ca o piică e n şrcel te - ns . �i'!;: ă1 Ş u cu e s- cun "acuneţi ş epee uneţi in nou ambele âii la pate. niuaţi cu celea cuvine celeaşi mişci ân nu ai ăâe nic un şoicel 6
Mâe Deschide-e nchie-e Dschde- ncide-e Aud o dt Deschidee, nchie Deschid-e ncidee Pun n po
Se deschd ame po se srâ pum) e bate d pame o dat.) Se dechd se cd pum. Ambee mâ se u te a.)
Se rt textu cu dierite intucţiuni: e or ud d dou ori de ei ori etc., e o ing u, vâru piioreor or orce mişce invenţi dunevor u copiii Poezior poe utiiz dor c rere ori ncutu su rşiu unei civii de exempu ninte civiţii de scs utem nroduc rinte c puc crionu, puc g rdic foi ec
Po Poeiie fc mu pcer copiior eviden poeziie peci detin
r O poezie rbuie e poivi â inteectu cât şi emoţion şi confo cu niveu de deore copiuui. Pnu d un imu exempu ştim c ci mici gec detu de dici obigi de t iniştiţi periode mi ungi de imp, pcândue în chimb cţi şi mişcr. Penu împc unci şi un şi t oezi dtin or trbuie conţin schimbi de imgini du de rpide - nu rnduri înşire descriptiv, ci cţiun. Copiu rebuie s "vd" cie n poei. Fiecr vers e ciii cu voe re rbuie picteze o imgine cu cuvinte pe cre un copi e po "ved în mine Dc poezi ciţi muzice, înc copiii o cân ori bte din me ete şi mi bin Vrie cu rm sunt de emene d dot n poezii pentru copii. Doece cunte rim un cee c p mi evident într-o poezie, ee r ebui e emnicie şi penu conţinut înenind pecepere d ce copi înţeeuui Poeziie rebuie e ce cu idei impe se refere eperienţe concee obiece nime u oei cu ce copiii n fmiiizi şi fţ de cre ei mnifet tidni fective pozitive. Deigu mi impot c orce poezi penu copii ebuie e o poezie u e ebie îndeinec ceeşi tndde de perfecţine cre şepte de poezi pen duţi Unii copii po dor compW şi i poezii ncujţi n toe mocee Giţi timp creţi cuvintee copiuui pe m ce v dicez poezi pe o compune. Pote c doreşe fc deene cre -i înovrşec cuvintee. Dc mi uţi copii f cei uc, e puteţi trânge poez şi fceţi o crticic. Puneţio n coţu bbioecii din d c uri de crţie
'aeărate peru a ecare s e bucure de ea Coiii or ânr de produciie lor emoraJi mai mte poeme ce plac ueavotr nevă Pueţi eeci ă ă contruii propria colecie ce apoi poate mpăiă n mod pontan cu copiii n omente decvte Copiii or simţi spiritul poeiei pn enziasmul dumneoastră. Pa
Exisă mai multe modalităţi de a rezenta o poveste coiilor. Metoda ca mai ece i mai bine cunoscută este pur şi simlu aceea de a sune povestea Alte modliăi de pezentare sn a citi copiilor dintr-o care - mai probabil dinr-o carte cu imgini a pune poveea ili7ând tabla de fetru, deee uccesive au păpui; a crea o poeste cu guri mii npte ntro tăviţă cu niip, p care dumneavoasră educaoaea (sau coiii) le delaţi pe măsuă ce povestea se deşoară a deena ovestea pe hâie ori cu creta e tablă, e măură ce o narţi a câna o poveste - o baladă Idiferet de modalitatea e care o alegeţ aiguraţivă că tiJi povetea foarte bine aşa încât ă vl uteţi concentra numai aupra copiilor şi nu asupra uccesiunii ecvenţelor din rul acţiunii. naine de a cepe ovestea vericai dacă oţi coiii sut aşezaţi conoabil acă toţi ot vedea şi auzi dacă nu sunt rea ngheuiţi. Puteţi aanja coiii n cerc n semicerc au n ocae altă dipuere. Mărimea gpului pecator va avea efect asupra modului n ca copiii recepteaă poveirile. Eviden cu cât gupul este mai mic cu atâ mai inimă şi cald devine ambiana. Cu câ un mai mici copiii cu atât mai mi ar trebui ă e upu Locul obişnui penru oveti ese colul biblioecii ori un al loc pecial de ina poveilor Deigu că este oibil ă modicai aceas obinuinţă Întro zi caldă ueţi sta cu tot guul de coii la umbra unui coac Exisă mai mule eici penu a cii o cate cu imagini Una dinte ele ete de a ine caea u, astel că imanile e gec n faţa copiilo pe tot curul ovetii. Aceată oziie le peite ă rieacă deuaa poetii i d asemenea să e opreacă upra imagiilor idiiduale Va cea mai dcil e dmnao ent că e neoită ă priiţi pagina de citit dio la Da imţiţi că prea mulţi timuli viali mpiedi pe coil ă-i utilizeze roa imagiaţie atci ţie cea oală, ridicaţo ca ă e tă d copii de câte o aa o imagine. ăta dseele miâd ata cet de la capt al ccul de copii la celălalt, atfel că ecae idieret de locul de ade, a avea oibiliea de a vi eca poză n tim ce citiţi foloii geu câ mai epreie, recum i o mimi adecvată ca vă vor ajuta să daJi viaţă poeşii ndifen de meoda e o alegeţi pentu a peenta ovetea, îcercai ă menţinei contacul via cu
copi. O bs e aţ i - eaiie aculă ae oi s ră�ucesc intr-o p ae i aa du-i e eilalţi? î n cc aţ i i ete i l cmeariile lo r . po'" et tbue să pr,·acă 'ârt i ieeel c opii l or . eu ei ae mici e aprox imati \· an o ei e pe care le puei ebuie e c ur t, sme ş conree reJâd a iic uo copi aemăori cu ei e mă ud c p crsc e ai eă, ei vor cabi i să ea aei p ri m ug i . L Rc :ă audă de a ţi i şi despr eimetele de z cu d ieeee lo e deotă. i t t c l e po esi i depre aţi omeni, dee lu cu aimae şi eenimente Devi
căutăori e ioaţii cecetto de e ele. lce ud oe despre cum e nml lucule eminele din ce e deolt nele, momoloc rasormâdu-se bote etc. apreciaă şi ovetile uoiice neobi ş ite . Ueori câe o ovete e W arşi tris u exune iui enionte oi e eici e. cuâo, copiii şi mnie nelinile ş emerile sfe c aemeea poveşi po servi şi c inmen enu ai aa să eea şi să dep ăşeac eea seimete Dictai despre poveste şi i preă it puraţi covorbiri cu copiii despre apece mai uţin obinui te utei desc i de di cţi a cu u comentiu c de eemp l : "A a o cru trs ce a îla i i m i t şi vo veod l e'" Fo mon ese şi tcta p oeştii e ce o alegeţi ae pa o irigă ml, cl desşuraă'? Conduce e, mod loi c, la pc culmiat covi gător De emene ideie eprimate î povese trebuie sl e uşo de îele pe copii şi e ncdee eperiea lor. Ale cli ce poresc succesu poveilor un coversaia direcă suneele ieresate ale cvielor propoiţii ce e ee ime şi repeiţii Imagiile clre şi atractive ale ci i îmbogăţesc de emene ovee. Câd selecţioaţi o ovete entu leo sune coiilo, leeţ un ce v place. Dac şii ici o ovete uf cie n de b peu a ovet, comuneţ ingu ua e ovete ese dee coiii nşi dee duevo oi dee o îâmplare obişit Dac cunoaşteţ omen care sun buni ovetito, invitţi î ăiiţă su bWici mi le n e ce
ştiu oveşt minWte bte e iţie Dc lee o oveste ino e, mi nt citţ oveste entu duevot. Citiţo şi ecitiio smi c o ştiţi deul de bne ent o We uti e Ao Weţ deo te şi exes nând ovete cu voce e Vobţi cl. olos centul n locle otvte Poul dwevost entusm v n cuvinte. olo le lce ş ud oveştile voite i şi i, şi de ece dt când le uneţ ovete, dac le neitţ cu enţie comotmentul, veţ obsera oi reacţii şi oi titudini ne Wei oveşt ee dec şi W lt mod de v cWoşte m bne coiii.
6
CărJi şi alt mloce vzual
Exist mule �i dieie lui de cţi enru oiii mici. nele inesc ndeosebi la ezvolarea imbaului - c}i pentu alfabe ori dicţionare în imagin i. Atele uiez inomaii cqi cu imagini înţişând fapte legate de oameni animale, Teme aşini, proeii. xis înc i ale cri numai entu diac i rlxr Unori creez rpriie lo pocşi le cru pe pagini albe in cre confcţionea7 cri uilizândule apoi ca e nie ci adevarae neori chiar copiii fc poveşi dicândui ideile educaoarei Pueţi confecona uşor cţi e desenând imagin, e decupându-le din ziare şi revise, lipindule aoi e htie Unele dinre cese ccee constau oar din imagini Altele au şi cuvine utei scre cunele cu un creion sau carioca. Imaginile pe care le desenaţi su le alegei enu a ilusra carea de povei ebuie desigur e aracive şi clare, cu dealii adecvae şi interesante ouşi, rea mule elemene po disrage de la rul principal al naraţiunii Desenaţi i coloraţi o copert drguţ, e s e la fel cu una enru o care adevrat Legaţi oile capându-le, liindule ori utilizând un şnur; foloiţi orice meod care v pare convenabi. Coninuul poveşii poae deeina mrimea cţii De exemlu, carea coninând o povese despre un eleant poae avea un foa mae i imagini mari cea ovsind despe un şorcel - foa mi redus cu desene, eviden mai mici dar sucient de clae) Creai n clas un colţ al bibioecii. u este neaprat nevoie s e ceva deosebi poae pur şi implu un coţ al camerei. porant ese exise un spaţiu pen crţi Ele po ue pe un ra, e mas, ori în buzunare aplicae pe pânz Coaeţi câteva pee pe care s şa copiii aunci când vor s roiac o cae nvţai-i cw s înoarc paginile cu gj nu se vor inge de ele decâ dac au mâinile curae Dac aveţi desule ci, copiii le po mpumua dar dac le iau acas ei rebuie s le psreze cu grij, nr-un loc sigur, în s nu e ainse de cel sau pisic i nici de ânuele friorlor mai mici Aşa cum am amini, sperea oveşilor se poae ace adiiona" prin nararea ori prin ciirea din care, i cu ajuorul aor mjloace cum a de exemlu ta de fet pe care se un personaje deenae ori decupae, pe mur ce se deleaz povesea O al modlie ese peenaea oveştii n micare, ulizâd o Ese u mijoc de învţân ceva mai compica, dar care arage mul copiii Desenaţi povestea pe W sul lung de âie care poae cu mai mule foi de hârie lipite afel încât ormeze un rulou lung). Aaşaţi ecare cap al sluui de câe un bţ ciindric, afe încâ hâtia s se ruleze de pe unu pe cellal Pe ce derulai imaginile, povesii aciunea Putei arana sulul inriorul unei cui de caon, tfel încât imaginile vor apea ca pe ecran 6
de cneo au de l\·o Dn o dalăl de os, na pn nmdul s u dn cl ma u de co x dee că de a concona uş le ş u eu d a le een. O a d ppu mnă sau dg o concţonate dn male ae o cae sun acae de xemplu nşe şosee uae Păuşle po căta co c o, o lngu de ln Păpuşl e dege o cu dn c texle cusue sel ca să se oeasc pe dg, o c dn caon sau hâe Pl ă aşa cum le a ş umle sun u decupae, e de un o ol cunoaş ş lte ule pu de păuş, secce ă o culu dunavoasă. Coo ue să l se emă s mânuască ăpuşle, deş maoneele sun ow dsacv de , sun de oce pea complca de manula de că şcola Pn ntmedul ppuş, co învaă s spună oveşt cea d ş săş dezote magnaţa. Adesea, n ntemedul păpuşlo, copu a sun l e ce nu lea f dezău n le stuaţ. Dac suteţ aene ce sun cop ş oseaţ jocul Lo cu pă uteţ aa mule ucu dese elu n cae gândesc ş sm e În c loc a eu să s desşoae al de păpuş? Pueţ constu o scenă dn caton ae o o cu ma mae. O do aco o mas cu o că lg a cop sau n spaele e, n genunch, ţnnd păuşle sus, în e, penu ca specao să le poa edea. O puteţ ulza pagul deschse, n cae ageţ e un şnu o pedea aceasta a oa cona, în spaele cea se gesc copăuşa vden, puteţ magna ş ale modaltăţ pn cae ute consu o scnă n eatl d păpuş Foa adsa n mod sonan, cop, după ce ajug s cunoasc ne o povse, doesc să den aco e Hane ş echpamene specale pnu acese damază po f ceate dn oce mateal vă es la ndemâ, dn lucu deja depozae în colţl căsţe o dn oce altca poate f pocu sau magnat (ca de exmplu, n smplu eţşo nuat n ole de stol, cu olul uu sceptu "adeat")
ăuor
aa ăt tt Pe pacusul anlu, cop den tepta conştenţ de cuntele scse ş de semnfcaţa lo. Deele ntâln cu lmajl ş semnfcaţe lu pe ce coplul le ae pn nteedl dumneaoas n sala de cla, n tmpul actăţlo, l ghdeaz spe o donţ nual de a c ş sce Cop den pegtţ s ctec n peoade de mp dete, n ncţ de nvell de matutate ş de expeenţa de lmaj e cae o ae fece u este nlep să olga copl s achţonee aum dpnde d scs ş ctt dacă n este sufcen de mat o exeena s de lmaj este dus âsta
••
cnologică n s n ciu cnt nt o dci n caă vnă În ca cnd obi că bU ă mai ata n ca c it mbjl c concna�-ă ndob aa dlo dind d găt a cisi i în acai tm a doăi caaciă o d mba na din dndil chi t coodona ochmână Eistă m activiăţi n gădniă ca vizaă acată dind j c mici bi (cuburi mi ioi bam n bcăl) Vi imua cioitata coiio d cuvint conJionând ab oi mn c smncai ntr Tb ca imică coii n comtaa lo vo ncw·a doinţa d a năa ă dcodc imbol ltlo - adcă d a ci aă câta xm d tab tmuaa inui dornţi d a ct n o notai coiii ca vo nzăoi n anm activiţ cm a udaa lanlo hăna anmallo dn caă ditibia matiao oi ia m. Coii vo învăţa d mnl alăta cntlo ci ă- dciz nm i acnil. P calnda vo nmna il obi - nt (ărbătoil) nu gădini cum i l d nat S vo ta dci mgina aco vnimnt; la nct dcatoaa ao coiii vo acia c vo nmn zi mortant clndar P l vo ala n nmai imagni znând nomn mooogc a li d vo sci (oi o ataa caona) c numl acso nomn. Dcaţ c co cm aţi dci ma d tăzi! noită! Nooasă Plooaă? Fmoaă? Simultn cu gia nlu otv ntr a dc ma ara cronal c t c acs nm o cţi1 loc. tichtl conb la a ordinii în cm car coil îi ără lcrrl în-n dlăo a n loc oacr nd ă ci i n c matal d mna locl Coll n la loc oacl nr rrtr c t cr oc" Crion mrg nro cti cr tă c "coan tctl o ntovrit d iagni a obctlo.) Di i d mobil din cr maa cal l tc) ot r ana tict c nl lo tl n coi vo aocia cl ci c obctl cv. Şi n cua grădniţ ot ticht bc lagă n tc) Când lcaţi la lmbr c coii aătai-l di "ticht ca l vdţ trdă d ciclaţi d magazn c Alt doă activăţi mnicat al activitţi gătioar nt cttc t:
Taeu ronsabiitţior.
aendu omunitate
Taeu meteoooi
Eietee.
6
Sciei i trmieţi scio reponabili comunitJi n cae e
ă ădini dpe dit poleme l copiio. D xmPu, et neca n cit cpio conu nui gd în juu gdiniei. Copiii pot dic cuvin n aceaşi mod n c o fc pnt potie din "ua a dunotr ciei nductoi counii a pua pc impe in ş enibiiai fa de dicutJie dumeaoa. n gdii bui m ncut i cu cât unt mi m impicai c â i bin. Dac pni o ptce oi eu eeniment pcia cu cop niai pni i nicii. oncion initio te o ctiitte d imue a imbuu cae e pc mu copiio; ena inaii pot ânge aii dintr duaoa i fiii coiio pe cae-i ei în ca
Ştiinţă D und in poaia? D c cad zee din copaci? Cm e nac puo d gin? Şi ci Şi bo? e e întâmp cu omida? n agae t d c? Oe cm e fac un cucubeu? Copiii unt coi pn o. E o şi o fu de cu E ac ob pipăi i io Îi ooc ot me pnu a îna a acea expien ee de neînocui. Feu n cae copiii mici inegheaz ee în en cu adea o aciae tinic
d şnţ
Un ductoae et când e oba de a peda iina pent c e gândec că nu u cient de mte ucu dpe acea aciate. Nu ace gii! e ateapt nimn c cunoaştei ou otu ceea ce ee dea de n penu a începe u n poga de acae inic n ca de gdn. V puei îmbogi apoi cnoşnee pe mu c uci c cop n un zone edcoao e o n cuc obgao cae e a ghida. mai bine ee dac un aeenea ccum e ia nuai ca n ghid oi ca ugei pen diet ci Ve e iee aege ubiecee cae i e pa a nee de epoa âge ino dn oate uee a ca pute aea acce: c oaeni. ae pate din actatea nic dn caa deaoa ee e nac dn înbe pe cae e pn copiii n ca didcc neept e ce cae îi acu pe copi i punde în p ând înbo o Dac pun Ia o înteb ee nodeauna coec pne N Da a încecm am Ch dac ii pun nu oe pea epede La copi ai înâ încece decopee ng oa i pu ata pe copii aaee ce şi c pne gdâdui cu înebi coae. xpu câd e ce obea n
obc, le pu pun îneb de elul: ·um aa? Cu se m la pip Pduce zgm e ce um mre Ee be gum" O peţ ăău p îbâ tf 'A be vdaă că . . ?" D c edeţ au "um pum am . d pu Îb cp u um c ş dl ecu da xa cabu aca â mpa pu s vbac aca mp s acn c mpu b uu m îcuaja- s basc dspe acsa s-I dc da Pu s sc ca c pu c cp ma âu dcl pp Ajua- cau a cmp asm db cau c P mu c aug s ag acs uc capab casc s lucl - d gb aâ ma câ ba s sa s pda a cp su dc s Tu acas s pda pca; aad dac m ca s lucu bu xpus u ca p lg ! pus c mc au ve s- u a smu ptu a a d asma au ach s pc md ac a xpm s pu maa cc pduc u m s bac dp ca c s âp p măsu ap s dsa A b a aca c pp d s ptu u cp mc
nnd n şnţ D acaa c s pa dua d p a a Jc apap ud clas la d b ca cu s b s a u c aum ca s Sct t u lc ud duaas cp pu xpm bsa aa ucu Acs c pa mba cu a uc Un set scund de afi ori o masă. Dac u a mas dspb ( au) maca u c cam dsâd cu ca p pda a ca a c s ac s s xs u Jc u p a pu dscp d cadu ac d u d a aa ap mb spcc Un avzie cs a cca u du c ma gs pc sau acp cu pâ Un cânta. O pca dsp cum s pa csu u câ smpu gs ca ma dp acs cap Lă. Dac dsua aca a a g ca aâ mp câ u s upa să psa cua sa acp cu u maa dc sa puc a ca p sc pa pca c c Dac aca s ds uu s d d s g upa cu sa
e ms ori de r, pentru a u e piere c câ copiii lucez. Avaru U borc e e stic ote u ceut i este etl e cofoabi er eiii te mici i melci Tai Aea eă cu u cvwu i ete uiiz peu me mici ca hmseu e eempu Tf Lcie o pue epoziţe ăvi mici Dc u e vei pute utii c ceaş =ucc te cte O t ee c ce exue e ge oc e ezte e o up ozo Dc ii ce v ut couile ii c coi pe igere lo i pui coecio u cu pt ecpeul ece Dc pe e l te vei orocul e oe o vriette me e uele i iumee u rezeti coiio pe mule ito t peu u upui uei imul eceive Cocei-vă e ubiecele i civiie cobuie l ee o cocee ecce Sugeiie icue î cet cpio petu cie iiice cu coiii ci u u ezete -o oie e imoei eoece ubecee pe ce e egei vo eie ee e ocul ue e gi uevo e ecicul culu pouliei locle eele ilo i eviet e um e b e ce o ei l ozie Cel imo co ou cie ic colo ee ezul umevo i pijiul e ce i-1 oeii Pa
Ee oe iee iei cum coee o c cee uii e ev c uee eie coec u i mul im e eme i coiii o ee ieeul eu ele Toi ee imo c e v uec oceul ceeii Wei le c e ceu i ule ol e cee le cl Nei eoe e W ecime oic: eiele o pe o co e ou o W cocob cev ugei Pue u bee ieo ui bo cl o gui-v c beele peez eeii P eele eo e mgii e buee i peeee e �i Tui o ce mc e zo e cl i buee l bocuVl u loc l u o o Wcie e ul e ce cile PWei bee o o g e z e mi ue o -o e c mez be ii eu eiee Pi loc oi e bueee ee Fcei cev g c e ul e ci e
Bu i ilă.
Z u u u
Cu pli # pn
pti d mpu o ui m1gin) i umpi pământ apoimati o rm in Puni min i prii- u un t d pămnt d o umtt d nimtru groim. i pntu i tpti să no mn. Sunt mut uui p opiii pot nă dpr p: păi omponnt şi dnumira or faptu ă toat pant au noi d p ar btan hnitoa un pant au n d or i d ubră. Dmonstri opiior modu n ar t puat apa pr fz pltor punnd o tupină d in u o aro abă nt-un boran u ap onin un oorant alintar. At infoaii rfră a fatu ă pant n dau o mar itat d ururi bW d mat. La difit pant aat han t dpozitt n difrit păJi Arătai opiior um Wor i măân smin W plant (nui mazăr fo) atori pina (in ap vrd) şi aă dată rădăini pantor (morovi, rdih). Copiii pot hotăr - prin obsai i rtar propri daă apa i toi unt rădini ori tupini Arătai- ă roşi a f a pirsiil şi mr Wt ft al plator Luai opiii a o pimbr n natură şi xinai plt i opaii din vnăata diii. Duta iu viii ui opa ş an n ajută opaii (umbră ut hti t) AdWai frunz din opai difi opara- din putu d vdr a uori fo, ăimii snzai provoat la atinr Există anumit or au o smnai piaă n ulra davoă (a rododndonu n pa sau otuul n budm)'? Ştii vro ndă dspr Cri opior să sână (daă t posibil) tio d or n i d difrit rtri uoar, r, miros Daă xst trn nfoost lnă rădnă puti utilza pnru a naja o răn
Exstă anuit tp d rădin ar st or d n intoru rădini o dină minrală, onstit ro pro al i/sau băi d bt Pnru a fa o din inral pia prl alu i bt n dift ulo, folosind au au olort alin ajai obitl n-u bol (f) d stilă pst l W st onstd din 6 inui d apă, 3 inur d s 6 in albr d ruf i 3 li d aona Dpă a prsăa n 3 linu d pst n jl up apa s vpoă vor ră ristall d s tva or o sbstană sd oralul va np s s foz p al, piaă ori bt Da pla bior n jnt sll s vor fo p bţor Grădna dnavosă va rzs mai ult zil dpă o p prosp
agând o ingw amoiac. Pietrel pot i şi n at m Pnei cop să stng dvers fer de pere şi ă pnă n coţ şiinţei; i e po caica n ce de drite crtr. În zone nd ace uc es posb, că�a s p petre Anmalel
Foare mte cr pot nva cop mc pr ş de a ama La încep concena-vă apa amaeor d md neavoă e că nt anma de fă or de casă msră ce cop înaă cm ă e mască c să e hrnacă cwe cve e or ajnge pontan or prn nteed dmneaotă cnoac me cr epre anmae c să b c ee Îngrra maeor va ajta de asmenea pe cop să nveJe cm ă ae responataea faJ de ceva Cop precoar n n cent de ma pen a avea o rpdere depnă n ceea ce prvete ngrjrea maor de ermă or de caă dar în mod sg pot de n rea ajtor Dmnavoasră degr ve prncpa îngjtor Anmaee obnte n rădnă nt broasca estoaă petor amster p Agravă nant de a po asemenea proiec c ave pobtaea dorna necsa de a avea amae n ădnă C po învăţa cop depre anma? oare mt Exstă de an mae Une t anmae de atee snt anma de noap Toae anmaee a nevoe de aă apă adăpo ne anma înoaă ae e răc mrg o ar atee boară Caracrtic ce ae anma ne oeră pnce d prn dpre cm e mcă: ar rp notăoe' gee pcoae Dere anma a o "mbrăcmne dr ne a nă de a tee a ă pe pene a o cocă Hana nma poate ca asa o brocă estoas de xemp ete n capaca e a o de n co că Amae a derte e d c (c vnă o gar n p p) C mâncă anmaee] Cm î găec ana Cn e apră îneapă mcă e caea ooec gee coee or em mro pecc nee amae e cmbă c ot p ce cec: de xemp moooc es dn o apo aoă n oac! o omd dene e o car anma prodce ma aemene P n va otdea e Nc n anma n va da naee e pec dee ama de at e) Ee ntrean pen op ă nve dee amae depre p or ncv depre e n cae e nac aceta n a apec a ve anmaeor ar dne cop ee ă acă aă ee moaea Dă n extă deoc amae mprejr grădne nc o potate de a avea anmae mc de ca cop n excre ca ă vadă mae v ea rădna ooog recăora de pet oc n cae nt crec
vi de măae or cha n magazn cu anmale - toate acestea ut contacte ceae cu nţele le Contund o cuţă petu b ş u jgeab petu aă, e ae notdeauna "maal ddctc anc când eţ pe depe păă ş aţa l. Fucle hance t ofe un mateal de aţă teesant e ăt Dac ţ otă ă contuţ feă de fuc, aeţ ă ă colectaţ fcle n acea clone Lcuto d f clo nu e îpacă ne u c celal ş ba. ăcnd o fe de fc, eţ pete copl să a ce fac fcle ub pămnt Ca s o costu puneţ un boca cu gua n js n centul uu boc ma ma. Umpleţ complet aţul dne bcae cu pmnt p. Aduna nu ma ult de douăzec de nc ş puele n bcanul cel acoi�1 cu n capac o cu un pastc legat cle o p ucent ae anc cd eţ dcat capacul pen a le ă, ceea se a îtpla o ată e ăptmnă cu cta boabe de semţ pent pă senţe de bă cta ptw de ap îdulct cu eza bcul t lc aat deate de azele decte ale soaelu pecum de extemele de cal ee up z au două cle ncepe ăş consucă asele tuelele cămle, a cop o putea s le umească dect acttatea pn tcl Pentu a studa âmele plaaţ ctea pecele întun bc e tclă e cu pămt Pueţ ctea me ş acpeţ bocanul ace gău î capac pntu a pte păudeea alu. Înuaţ ad! lagă e te nagă n juul boculu Doace mele pefeă tunecul, ele îş costu casele apap de peeţ acopeţ cu negu. Dup ăptămă două coatţ ta neag; cop putea edea ce au cnstut ele Nu u că matealul dacc unt ţe După ce ă eal actţle, duc napo n ădă sau pc cle ş mele autaţle ă e ntegze în mdul l atual Dacă utţ eal acet lucu îpe cu cop, cu att ma bne eţ ofe elul u a ceea ce îseaă epecul faţă d auă ş deptul la aă al tutuo elo Ap
cttle tce legate tu fel sau alul e apă se pt esa e î cue e clasă Dac sut cute nu ă e a face leguă cu împteea ape Dac sunt î clasă este îelept să acpe spal cu platc ş pta î apopee buete o ă pe a ştege apa sa Cel a be este ca îate e a expeeta cu cp s îceca sgă s executaţ ecae acttate stfel ă eţ putea sea cae sut seeele cele m dcl de îeles o cele pecolul ez este O acttate potă pn ăd este e a îă ce becte pltesc obecte ce se scuund Cop pot tes o ule de obecte: pee ee capace de boca oede cue, ee de cbtu utlzate, dpu e pl c de nuc cu pltc cut e cosee Cp p cte bet î
p! ş obeă ce e înâmplă: obiecu ueşe or s cuună me Es dfeenţe m n obectee ce uesc ş cee ce e cuun. Ee mponă mmea O euea' V ueţ ân a ee a îne pe ce ă e pune colo Spuneţ coplo să pvec bălocee me up oe Foosn un eţşo ceă au ceon (n unce e ocul e � âns p), ge o ne n juu ăoaceo P n nou cee n zua umăoe Une - us p? Ae pobe smle cân oen îş p ee ş e e ânhe la uc n e ce a Ce e înâl cu p n u cu unc câ oele ncăze te (soaee nczee nono n vao e pc nvze ce uc n e; ce ee poceu e epoe M âu p e noce n o e oe ce e înâm cân n e e ceşe) I uneţ câţv co ue cu o cue e conee o un v ş şezo n me Ce e nâ cu z Se oeşe ş e no n Teţ o ne n exeou cue/uu neu e ş pneţ o co să o uc n nou Lăţo pee noe coo mn ce e ue ou e De ce ·o n he Pe cop coe neu pe nhee cu n e ce J o Ex eo een Ce e nâ cu n âu ş n c câ ee oe ece Ce e nâ cu c ee l f? ee o c e ncâ co o ee vo cue Ee e emene o enu co neţe ocu ecv o ce e nu un u e e nuec
re
Srie pei.
resre esoerror Pe w ce co exmene e o ne n e oeve şnce S c oe eeu ucu Ex ee oW e no ecoee nu n cee e ch en co n şu cc ee o o ne c e oc on n e e ec e Obiece care plutc; n ce ece Obiecte cae
e scfundă.
În c o u ce n cee cune o ue u f n ee u coo nee o Nu ne ce cunee oş Ch c co n cec nc ee en e c ee o cne cnee ne n e ch Du ce co e oecee ş oe ee e e şe c o â ş e e e on n ec o
rtanu in oţu şne, penu ă e ud de op. M âzu pueţ nlou obecee c mgne o Seţ ău ş nuee eu obe O duţe u o gupu depe ceă expeenă o depe oe ă ve şnţă poe ju op ă-ş enesă e u îvă Aău de poe n de foţe v ve o o deoe d ş bjuu, înu op vo înv ue o de uu eveene poee ee p o eez enm� mple
Iă âev ense pe e po f uze de op penu u feu î e şe de uo oeo DeonU ee o ă d u obe u o pâhe de u âe Pue o âdă uă pee o p e u bue Pue obe foe eu pe unu d peee ndu ş p eă p âdu penu d obeu Penu o on p pu âdu pe un bo p u bue de e Pue uee o e oooe u obe n os pe pă penu deon e uşo f u obe unee o ă e oooeă deâ du o u O deon foe p ee de fe n dop de pu o dn p ee po e d âe eepu ee obou de p u ee dejo Deon opo ee uo e po o u u uou oo deâ e ă! Pu op e â o eu de eo po pe- ee e u o u obă ă u e Cop po o ue u o d o d pob oe de o â Î u b -o âdă de p b Lu o dou jă pe o pd o d pu d u p u juou u u b bă o bee d dou j oon u uo u â dou u d e Câ w Gu po o d obe d de epu ub P su e p d oo p po d ş e No ş e op popee P p o ob d e Cop o e ob p d p d e p u E o p ob ye e po o obe do o: po e e nu po D u o
Pa
Rampa plaul cla
Rţ.
.
l aă gţL
faceţi cu ajutoru uui şnur dou cercui. n·un cerc puneţi obiecee pe ce e arag maeţii iar în cea obiecee cae u sun arase de magne
re Oamenii şi mai aes copiii cunosc şi înaţ prin ieediu simţuio (păt, az Activi!ţle odlţ pedae p care copiii nu numai că i uiizeaz dar îşi şi dezvo simţue. Cofecţionaţi o 'cuie de pipăi" id o gaur nro cuie de cao U săcueţ poae servi aceuiaşi scop. Pasaţi mai mue obiece cue din maeriae diferie n cuie ori scueţ Puneţi copiu s bage mâ n cuie apuce un obiec şi peacA descrie. pueţi da oie copiior să e uie a oae obiecee înaine de a pue n cuie GU· Paţi pe o fare au o aă diferie aimene dine cee ma oişuie şi famiiare copiior Peţi copiii s închidă ochii Daţi ecruia guse o bucică diru din aimene Poae ghici e ce g? Da ichide ochii şi îşi rge o cip şi nu? Vaiaţi aimenee asfe încâ să icudă ucru duci ace amae sărae pice Pe o sau o pânz aşeţi ucri care dau aceeaşi enzaţie a pipi d a oaecum afe (de ex ceioe ceae de difee cuo ceşi cu şi fră mode deena) Puneţi u copi s e priească bie apoi să închid ochii şi să ia u obi de a Î poae descie Dac e necear ghidaţi cu înrebăi: ese mae au mic moae au ae! ae reun desen o nu ee imic pe e? Dup ce copi îşi ei descierea deschide ochii şi pieşe iar oiecu. Dicu1i cu oţii depre câe ucu po spue despre obiec şi cae u e po aa decâ foosinduţi ochii şi ederea. Ceaţi difee unee şi zgomoe uiizd mioace impe de exempu u ceion căd pe podea o ingu n pahar dechide şi nchiderea şii uieau. Copiii cu ochii închişi ebuie să ghiccă ce ue a fo ce aume a pooca O aă aciiae ce deo dicimiaa uneeo ee uăoaea umpeţi cea cuii mici (di mea au pic) c difee fe de boabe eiţe o ae şi îchideţi-e Ciii o cuura cuiie şi o acua aen; e po a no umi oine fWcţie de ifee crei e exempu de a ce mai e a ce mai ab ue o iner Pueţi ifeie uc câe o cuie de meicamee oi ocaş opac Facei guri capace copeţi exeio cuiei au ocaui pen a ige nu e eşe nimic din ce ee u (ex ceap eguş oi fea coa de poocae Copiii o ceca ghiceac dup io ce ee ineio eci cii meee ua guui cu cee upa miouui aimeee e ecoc mu u au chi deoc auci câd ne ap e şi n uiim uai g
Ppău.
Vă
Auzu.
ul.
.
VREME ŞI ERL
Cop ot învăţa mule ucu despe veme ş fenomenee moogce ş asonomce, ur ş smu n nemedu obeaţ dec. Uznd smre e pO obseva cu soee ăa dmaţa ş au aa că a ş see oea, că oaa ese ş uneu aud oae Pn � mtanA vebaiza aco nomn oba Cle1dl edau exmd cc de enmee egae d c oa ej d mu bă: Cae su cacece ze ş noţ' â z sun -o săămâă ş cae u nume o Câe u s u m s numesc e? Penu a uşa Jeegeea de căe co a u noţn aâ d abace ecum mu ş caendau uzaţ e de uzz concţona d dmeaoasă, o abe, ace cu c co o uca e muă naJă nu ne cee ma me be eu ăţaea ş mmoaa zo ăămâ o uo uu se umăou o oae de hâe go o caon ubţ cu eu ecae n c oduce o e d â; aceasă şe sce nmee z au un Penu ecae cmba de daă hâ oae uşo ocu cu aa cha d că co n ee ţă ecae z a săân e zaă o cuoa w o un numă P co ma mc ca cu um ze uc o a ma cae au accs a num� ma ma ş au ma caaa d absaczae o uca cu u caed ma comx agna e ng d xemu O a em oa c do buaă de caon cae sun e o dae magn zând oa â no oaa zăad n cen ăţ aaţ u dcao e cae co o mşca en a ndca du ce znă emea dn ace z În mu zon on coceă aa d oae e de sco Pueţ ace co un du ţc e a dea omu oo câ d muă oa cade ecae z a săăâ Lua boca u măm gă eţ câ o ceă cu ne z a ă Peţ cee ce a nn oc Puţ ăa de d a go n ămâ ca eţ un c La aţ dso na boanu e ce c u Cea mâ acoe oa dma co o boc ă adă câ d mu ă d oa n u ca d a oua zua d S aco bocanu s descoă bocau maţ. onnţ a aca n mu ămâ uma z co aază bocn ş oma caae d oa a cz eca z. Dcuaţ cu co d schb d ea dn mu z ee eoada ca ma cdă a ze âd soae ca d au
eiene lege ee
Cae este emperu cân oele pune'? Ac cie e poe nfe pe le ubece le cuculumuu. Ce el d hne oă omen cnd veme ee caă D cnd ee ece Dacă aeţ un omet de peree, demonJ cum ă e epeu Pen ce mc ue contu un "emometu cu juo unu emo Aş eo de un con u pnză Cnd eme ee cdă co ncd oa s (mpaura uă), e ee ece de (em coboă) De- ungu olu e po deen gdţ cu ce coepondene Ee ct penu co ă e mtă c un expet ş ă pedă ee undu-e no ute nă cop ă ecunoc deee u de no e ce e pot ede pe ce n pec deenţ dne no înunecţ de oe ş no b puoş ce eeznă eme enă. Aeu ee împejul nou pee o; d penu că ee nzbl ee un concept dc de înee de căe col Încecţ ce exemene me ce ă e colo exen euu: nţ un oc cu blone colote obnue u bone de ăun ce un umpue cu e uec în e Demonţ u une ompe de e omă de bcceă) Pueţ ă că eu e utee ş că pă up pămnuu cnd un bomeu ce eune eu L un bocn cw cu lgă ee ce înndeţ o bucă me dnun blon Fxţo cu un ec Luţ un e ăţ mbee cpee unu dn cee ee cuţ Aşez n că p uu pe cenu upeţe de bon ş x! cu o bndă dez Fceţ un deen puneţ! n co n poee bocnuu În e de u pgn deenţ un oe în e de jo no cu oe Cău be uu e c ndco mşc ndc chmbăe de peune duă cum tă pe de u o de o deenuu
Bomu
Matemacă Auc câ peă aeaca colulu se cere aaeze eeule ue gâr abstrce. I e cer aă reaţl r obecte ş et ă ă bece ş eeee tr-o cţă oroaă; să coare cat ă potrveacă ă guze, oeze clasce. Deş acese operaţ u tr-aevăr abracte ele e fuaetea experea cocr. Afel, coplu e tr a, care a cerc e a ute or ă eacă t-u spaUu us cu u obec are - rcceta, cuul puş o cue are u scau a putea ţelege ce reţi să sue atuc câ zceţ că uşa u ete suce e lg or că spau e recer ee prea tâmt, peru că a expeeta el îuşi. ulte aseea epeieţe foaz baza îţeegeri a âziu a geoetre
a Svţ ste aspec pota î ateatcă Orce secveţ e acu
ce se rept recve i c aju coplul achziţoeze sesul ue ogesi oroate t a eeetelor (e ex: scuţia espre zilele săptâii, aopue aului, evetele cursul u zile) aută s se puă bazele peu îţelgerea coceptelo aeace e a târzu Cop ci pretă cofuzi câ te voba e tp V uteţ îtâi cu siuaţi ca acestea beţelul c îşi abă aa câ va "cuâ băeelul e re ai care spue Dacă ege acas î că ese "tz" or coplu e patru a care oreşte î facă bagajele "azi, ca să plece e. Cel ai be este ec să vă refe la veietee zilice ilare e "ac ş acu aştepâ copu să se azeze suciet petru a ţeege tâpll recuul i viioul ai eptat. Rl pl cose u alt aspect aboat ateatc putea ara c târâuse pe su as oi pito ţeav oasă r peste obstacole cţuse copaci precolalo se pe e fapt atatia ac pofeso utilizeaz cu aceste plejur pepozţii sau avee eâ elaţi spaţiae stfel, po i dpt sus i jos p i sub lâgă nă pt sut ai ut ecât cute Ele costitue epereţe sezor-oce Ee su pe care copiul a cot e ulte oi i ae eptat au fot raue îtr-u libaj iteligibil Poptăl Zc ae obiectelor plică ateatca Tot aa cu coplul are ulte eprieţ tp i spaţiu el achzţoeaz o cuoatere a luii ce a obieteo jurul său O par, u butea, o bucat e e, o pa sau o juce po l sau uşo îcearc să le ice, ar u poat c sut prea le oi st prea uşoae sut sufate e vât. tpul jocului
9
clul învaJ dee rreăţle zce ale becelr - tate, rtunde ate due m uare grele găue gale e dnăuntru de atfel c in eda in cre a incepe învee dee geu ş mău o dee gemete el va câga rbab ba sld entru înţelegerea acea rn exermenare cncre. ota in funce de dfee cre cmaaa ce e acază ch ău e-a fce c cee c ma m ma mc c ma g ma ct c ma at a ca ma mt ma pJ
uău
Penu c una dnre cele a ane e ale becel ee că aceea f numărae. Puem dcua dere număr dn mmenul in cae cul mc ae dnge înre m Când e feră cea bun de mânca el cee "a mul uem une că el a au ma a lece de maemacă. Nuaul a incee cu ul d mule; a va gea ce rucu nnecenal în ar e la cnc r e an clul a f caabl ă un câe bece ex in clec�e numărândue dac f inre cnc zece bece Vr exa, ca în cal delăr lmbaulu dferene în ce ree caacaea dfrlr c de a ineege cncee egae de au p nwăr Tu nu a f nee rbabl de un ram nddual en ecare. Cel ma bne ee ă înceca ă fl xemenele eenmenee zlnce bnue enu a le ulza in elaa ace cncee în cazl uua au alua dnre c Aceaa îneamnă c ebue cnne de cmnenele maemace ale eenmenel bnue cmune e de z cu z de neceaea de a le aduce in baul clulu De exemplu dacă un· cl dee cea cae ee e un ra pune Ee s e ra Când re c e enu jucăe uele: Ma ît ee rândul lu Kr doa a f Bela Ln ee a ta Dacă cpl î en lucaea a cu- pd!" Un cl aduc ercc fma e cae a g e cm aa a ee a (1oaă)" Arndu- de d c aa la Îaă clrând deenele ue înba Cne ae ma mt cane u au Rna'? La dferelr îmeură ce alcae n ace unc de edee ee ă C ulza cunele a aczna in md necea dee exae de acea. E b dl de bne e ma mt au ma pJ, jos, cu ae aceea nu abă nc ee cae năr îneană "a ul" cae ege in " Ee bne aada ă bea felul cum î anzează c acnle cu cunele ner Da anwe cmenz ! felul în c le indeln u dacă ulzeă exrea cecă Sue el " ule acw" de fa ae ma pune O e în
n p c n �pne că mine e � p r!
X pi d ni nmă nt pân c duci r ână Rgi ă d t mnd dit rămjră. Vă ă n
pe e ro.
număr cc Dcă n neă că numră mcnic, Uăii1 cu nmăr i cm i mne in gădă pn \ă d cntite cuă.
urri rioe
Corepodea uu-lauu
Reuoerea imolurilor werelor
imbe ot un mn ui n înăre ci·l arând nn con amiiar Nu o�i oiii au ai 1m d nă. E ibi a la itul unui an d grădniJă unii dintre i ă nu ti încă ă citac şiau ă ci ci. Câia nu e or dcuca n concl arimic ână la a ori chiar a ani. Dind d dumnaoaă l ofri i coiilo informaii mult i diite rin iniu ac"ăir � j ifa At tă Mute din chipamenl utiizate n difet lte actiităi o oosi i n acivitata matmatică Cril de poşti se po ranorma nro ci d maematică" nuărnd obictele dintro imagine găind ci ucrior discutnd car grp d obice din imagin e mai mar Cutia cu nii i igheul cu apă ot utiit şi e n ctiitţile matmatice; rocuraiă mai mul cuii d diferit orme şi mărimi, ticlu mic d medicamn ăni d mărimi dire Tuându- niip ori ap e or rieju unor măsă sonan copiii găind xprsia practică ce corsd lui 'ra mult, "mai mu" "rea mic" "mai puţin" etc Cuburile o xrine lga d formă, mărme şi gutae. Consind cu auorul cuburilor coilu nelge idea d nălţime şi ncep o prcap p ca d ime. lgra cuburilor după mărim culo tc. t o bună prgăir pn clsicare D asmenea or apăa mult prlei d număra aunci când copiii şi mp cuburile Giul s o altă actiiat popular prntre preşcolari a imlic mult aciităi mamatice: copiii ăoar şi nmr pe măsură ce adaugă igredil Und n camer bin s e găsască n ceas de peerinţ unul ral astfel ncât s li oa arta coiilor atunci când n eeniment are loc la o anmită oră pun clor mici c la ora 9 or işi la limbae or or lua gtra u ae nici o mnicaţi nru i. Dar all or nc sta ucle da li e arat casul şi li s s\e "Cd limba a aici, la ora 9 şi imba mare a sta drt n sus ora noi om " Dacă et dicil ă obţineţi un ca aderat, oloiţi uul sca ori confcţionaţi ecran d cea din caron Fi că e ral or confecţionat ceasul trebuie plasat la nielul ochilor copiilor pntru a e uşor citasc cifrele. * e ra sau p o muă pţi şir d cuii p cre id o eticet cu o cifr d la la l Copiilor li se poate cere s scoată din ele aâ elmn/obiec cât arată nml d pe cuie Înătru puţi aea sminţ, coici pietcele turi. Incepuul actiiăţilor d măs poat cut cu autol unei colecţii de panglici şnw beţişor prec şi al unui centime se poate ce copiilor - indiidual sau n pi - s a cât bucţi de pglic de mime gală st neceare pentr a nse pe lgima msei d eempu icii n grdiniţ poate nr-a o aentur atâ pntru
eâucaoe c ş penu copi Ln prncu că\ăuzo enu Jumneaoaă a puea uătol: "Ha s v ce dfee odaă po g en a pe cop pen maemacă, ă ca aceşa ă e conenţ ş e că e e pedau a e ebue naă să ăpundă bne." Pacc ma în uea aceu ncp ee ndcaă do de mee manae dumneaoa·ă
Ace de oc7e dn ădnă e pjnă pe cnoeea n connă expnne a copuu depe ne n dee cea dee umea dn ău Ro ducaoe ee de a cca aceaă cunoaee de a o ă oam de acae pe ce-I acee ebe ă poneac de a cop pe naa ş e eeă a cop ame apo a deee apece ae meduu n cae e aă copu ecnăae au comnae În neo acee c acăe po aea oc at n ădnă c n aa aceea Ciul
Cop coa judecă ce n nce de opa a eoan ace ap ape ede n mue mpeju Da cm ce nme ndeşe dee ne n ee ma pn eden de a cop a cop Po nae ma me ac pen a cunoae acee aece n be De eem cee-e coo ă- deeee pop oe Cum e eenă co e ne n? Aae penc? Mc Zmbee' Acee deene ă o j n cacaa mo uc nd că auopo1eu ae o deoeb emncae en co O acae maă poae poecaă ae ua cea co de he ecae coaă nd ce n a e de n e c ee de na co Se o a ma mue o de a pe ae nc ă oe o coa me Acaea neceă coope dne do cop Un ade n a aa e odea c baee o depae c deeee mn e C ajo nu ceon cea o ceă ce de-a doea co con cou pm co Ao oe e chmbă ce de-a do co ccnde e ode e o a coa de he ee do con nd ae ecae cop a e a cooeă dp cm e mbca e n Aj co decuee conue e n n pcoe e eee Sce e eca deen nmee eec co e ca e e mn ce ne nee ă Deenaea conw co n bn ej de a dca c co dee e co C e nmm? Ce em ace c ajo o? ncee c aa ajoea copo eco c au do och do ech un n o u Ma pne c n u e dee ae ă ae co adeea n cnoc cnee en a deemna enee ncenee
b&ji i bba. Î puti sima ă e nee prin cncle, poeii, jocuri de că jocu c deetee. ăai apcee emoional ae eei. Ce eprimă chiple Fiecre indi id e popia lui xpreie i o araă dit pe chipul să Înrebai copiii Cum aai oi când sunteţi bucwoi SWi Trişti' Gnditoi Pueţi smi ai cm untţi când uneţi supăai" ii s ă cpon uni . Au uitat ei cuma părul Toae aceste aciităi l ac pe copi mai conien de sine însuşi şi de ceea ce ace din e un indiid dieri de ceilali. Al cui păr este cârlionat şi al cui este dp Sunt copii ce poară ocheari ar copil este mai nalt' Cine este scund Cine are mâinie mai mri Ese cinea căia îi lipse un din Discutând despe deosebiile dintre copii îi facem pe aceia ă accepte dirnţele dintre ei Înăarea difetelor pă\i ale corului este prilej i penru a iliaa pe cpii cu unee cunotin d baă despre snătate i deprinderile d iienă. Discuai depre curăţenia pronală Aăaile modul corect de a peria dinii Verici dacă ştiu la ce oră e duc seara la culcare. neori ucaorea poae aea mai mulă inuenă dcâ pinţii n a coninge copilul să se bage n pat la oa poriiă Înăai copiii despre alorea unei hrane bune şi sănătose şi chiar preătiţi cu ei câea elu simple de mâncare cu cât mai concrete sunt aciitţile cu atât mai multe or înăţa copii i. Fi O tm de continuu interes pentru copii se reă la membrii filiei şi a
rolurile lor. Dicutai cu copiii care sunt relaiile de denie dintre membrii amiliei Puteţi ntreba, de exemplu: "Ce este maa pnr tatăl tu" (soţie) "Ce eti tu penru pănţii ăi?" copil, u ică) "Cum o nmeşti tu pe mama mamei tale" iscuii ulterioare pot ace reere la aciităţile mamei tălui la ce fac ei pentr copil şi failie n casă i n afa casei Puni copiii sşi esenee cre filia i apoi să eplice desenul Pe măs ce copilul orbeşt sceţi numele memb al familiei lângă personajul ce l repre. Lipseşe cinea dn fmilie (ţiorul nouncut, poa). Se include copilul n desen Cum se reprein pe sine însi me şi în centl ilii oi mic şi n afa ei' E posibil ă-i desenee pe unii mmb ai miliei mai ma, dominând pe alţii de obicei, cu gra ese mai mare cu at semnicaia pentr copil ese mi me Când un copil îşi desene fmilia, el îi împeşte, de multe din gndle şi sentimentele despre fmilie şi despre e însuşi gndi şi senimnte pe care nu poate oi nu re să le expme erbl nde locesc iiile u toate iliil au aceli tip de c trebaţi copiii "Cm rt
casa voatră'? . s o clădre ma r o caă că? .. xă cre? . Ca cva n rădnă?. ată dec o aă temă de abrda c cp n dea exnd s domenul ocal Facţ compa ntre locurl n care ăesc cop dn ca or nt aca ş cele n cae trăesc al cop (camere aprtamente ca; locun la a ş a oraş ocne n dvere pă ale m). Ve pea ă fce pe cp să nţelagă ce înseană "aca, atâ n een n rucr zce lgată de clădre, ş în ceea ce pveşe connutul emoţonal. unândl întrebăr de tpul Câţ oaen locesc acasă la tne . Câe care sn .. Und do tu'? .. " condc p cop spre conersa despre pr d cae, camre, moblă. O coplor maralele neceare penru aş rreena casa prn den, pcură or colaje. V (cutt)
Extnde ubectl cae pre becul vecnăă medat Cel ma bn mod de a învăa der acaa es d a acona. Luaţ co la lmbare împrjurl dnţe. Ce lucu emcave obsă e Se contruete ceva pe aroape Exstă vreo creadă de vte c care ă l se încucşază druul Ce fel de clădr vd e u uta ă vorbţ ş depre clădea grădnţe. Dpă ce aţ exlorat vcnătaea facţ împrenă cu cop desen car o repreznt ueţ dsena cu cretă e podea or cu un bă n np or pe pmânt Cop ar ea, asemena, ă conască n model mar, dn cubur Ajtaţ cop ăI fac ucen d ar pent a merge fec înănl clădr dn cub După ce au jcat cu odelul mae, cop vor pregă enu deal e vor conecţona modele în nată utlzând deşeur dn dferte materale, cut mc or alte dere conanre care, de obce, e aruncă întro gos ode. Dac dna dumneavoatră ese na loca adc toţ co c o frecvenea locuesc n aproere, te ncee cu denarea ue ţ e o bucată de caron faceţ o cţ e cae ndcaţ locul ae ecu col lngă cae deen de c ce cl numele coplulu. O ată te ca ece col deeneze , e c apo ă o decuee o leacă e n locul corect H o uteţ agţa e erete, tel ca toţ cop o udeze dar a bne ete atunc când co ot manula eect aa aeaţ e odea o pe o a oa une e ea câteva gune gte n coe or concţonate dumneao maşnţe pele etc Se poate deolta de ac u joc daatc, pe muă co înaţ denumrle dn îejw de ex ă ajg la lu u trebue merg det înante, ao la e lângă coacul cel ae
Făc ul hăii ctd hia u modl al îmrurimlr coiii n ctii viciil i ilil xitt pnru i ptru 18milii l at c ită iaă cu tt lul d alimt bunu vicii ri at c t u car rir u chic ri u main pntru hraa imal ci d caă ri n arpir i un ciu ptal, u diar ri o biică ori curi itrat etru cii cum a tatui ri acu upă c c ii di ouia dicuti d ci car ofră act ici nzătoru, mpr poiistu, mdcul o ainta medicală rorul, fiul, coitol, potul etc ţi unt pra cr unt d flo comunităii t poibil, deiu, ă utl pvtiar oi main nt dcra dtor pran din cmuntt tuş cu ct cpii t apro ma mul d pana ală şi d activita a, cu at mai mult i v ua învăţa în mod fcti Inviti în rădii mmbi ai comuiăii pntu a l obi copilor Cno copii l te teamă d poliiti O vizită amicală unuia dintr ctia poate ajut n a e ip anita în pcal dcă l xplcaţi că cn sa t d rtj şi a-i ajut ă ajună acasă în cal c reodată pid lto copii l teamă ă maă ladoctor Un vizitto apainnd pronului medicl, i cr le prmite ă cult l tocop, le pote scimba atitudine O ide ună et ă m cu coi ă vzt ct pon a ocu d muncă cpmntele speciale, manăl, o scna pe cop Excursi
i duc pe prşcoa în excu impcă eponităţ m ebui să ă asig mi ant că locul te oivit pnu iita de c mc poi teui să aci anjamnle necae cu pole c iuă bun desu excus ml xcusi e copio ete ine ă e foe scue cu un obict uşo de ns; la înoc u ă stmulţ ci, nu exnuţ st înlpt nvi cţva pănţ să se lă, pn e uoe Ocum, aţ neoi d încă cel puţn un dult Pgăţi copii exc cu ce l înn de plece suţi-ă că u îns unde pecă de ce Dcă o e n9 de n spec, o de ni au de mâce l pce ntiinţţi-i p pănţi d tot cse d dicutţi, d amene, i cu copiii depe ele ându-lse cse infoţi s o iţ m esponsil mi su pe Nu uiţ ts d pm uo Dpă excus ogn cttăţ plsc, d poese, oc dtc, pn ce copii să expime c u ă u simţi u gând în impul excus Imedit după viz, sceţi o scioe de mu gzdlo due voă din excusie opi conui i ei desend câte c, o scindu- nume osu cso
•
Trnsotul S mje np e n b v înva n cşi. Cm ă e en a ng gni, n - z n ? Mg man n nma' fcJna he nma dn maa ma n : mb n ne n a b nen. m îş mn men e a A a Ex n a na în a amn î xpm U a mn n ma în a ană a fa nea�. Înaaţ a maţ în . an nc m b xae ş e n a nx. anm a îna a a n m xm în a m mn
x m m n a aaţ n ş x n n îa a în ma bn ma a îna; nna a m man b m a a nn a g n aa n n gân n . D n îm g în n n manaa n na n ma n an aa nm a a a a ; n na în a m n a n xm Jocuri de manipulare
O m n an gn a în n a a 1 a n anm g n în n a n mana m n aa a a j a a a n â m n n
Mu ocui mnipur i d a xra dn or: Co c xmu: cpiu rui ă nnd oi că un n n ăul cu n-o bucă c1n i ă căuică imin au n n omric. pu d jc coodonar: p un cdu d mn nind o buc ână în oa uni bu oi ct ca înci n dirit uri m ni n :). iă c d a-i timula copii n a câtia d1nda încdra d a s îmbăc sinuri. trucţie. ctiii n car copiul bui clădacă ca poriin dii pi un numit ctiiăi d conuci. În un jocuri d conuci utiă cubu n at cr olosira ciocnuui d jucăi şi intro dcra unor cuişoa au pion/ n cândur d lmn ori pastic şi pntru a acui o imin u o u omică O iană a acsi joc ntinda uui lsic p cuişoa pntru a acătui dirit orm omtic Cl mai bun xmpu st jocul d tip pl n car pi paa bui poi ua cu a pnu a complta nt În u jocur mn importat obina uni imaini, în at o o ori o ri d x.: o scnă nric Puti confciona o arita d p s di n dicultat d la c mai impl (tri-pu pis pân la c mai compx. Cordnr
Reconrure
Jcu cgiiv
Jocui coiti au scop oltaa ândiii. Un c copiuui s sortz oi s casic obicl n at, l tbui s aj mnt n anumit scn ori înt-o aumi ordin. iind la flul n ca copilul xcut acs sarcini puti a n c ms l a ns sau nu concpul spcti Claicara includ sortar, rupa sau punr n corsponn Copiii tbui s cunoc! ucruri car sam!n pin unl tstui şi dir pin altl Obicl pot casica n unci culoa mim sau scop.
lcre
oo. O orm spcic d joc d clasic st c tip ot ucatoaa
p mai mul crtoa p l mp n pat or ş pi al n ca din acs spaii plasnd cât o imain Obiciul s a d acst imaini ctiiata concrt a copiuui dpind tipul d joc oo to-ul cl mai simpu s copiu pod o s d mici joa cu imai p c bu l ps imanil idntic p caoaul ma Un alt o st c d tipul "lucu s posc. ici copiu fa c o luă nt nsuşii uno uci ca nu sunt inic su a n nt-u fl au u d mplu imaina ui p cu imain u
ui: ubre cu ow cei cu roca uş o conrui, an lotoul ouelo contair) Iot cu im 'o AB _Pimul cum i numl r c oici ir lucuilor ou n cu im imgina onului imgin corondn d l u mnouă denumir ce ime că i pl, r i moa tc). "Lt ABC combină imginea cu ima liter a numlui t oo, bui amilari7i cu ierle i unel coondnte i d xmlu, litea imgina unui aici, liter b e imginea unei brci, u inver n al ip de o te "ore ce ipşe Planş nu e divia exi o inuă imgine renând o cenă comlexă rani cae , emei etind mnce, joc în cure tc Din imaginea eeciă lipsec lemen piciorul nui caun, copitele acii etc. Coilul udiz denul, ede un lemenele lipă şi le caută inte jeoanle p car le ae la îndemână. Pe eton nu e gec doa fagmentele car lipesc ci naa imgine a elemnului din ca lipşt cea de exemplu dacă din dsenul m lipsşte piciorul nui cun, copilul la îndmân mai multe jetoane elati aemoar, prin ce i un cun coml; acsa din u l a une ps cunul ră picio din imgina de pe plnşă Do Dominouile un bucăle mici, dunghiue din crtn au lemn îmrite nje prno lini D ecar pae a linii se gşt un numă n aranjamen de punce au o imagine Cle două pri o idenice sau dit Unele ies d domino au una sau mble jumăăi goale Jocul esuun potiiea jumătăţilo imilae ale pieslo de domino - o imagine a unui copac cu imgina alui coac, numărul cu numrul ei puncte cu ei pncte. Acsta ste jocul d domino adiiona Puţi deci confcţiona pe acet prncipiu seui de domino abodând orcare concept doiţi să predaţi culori, numee animale uc etc. Mce Într-un joc mace copilul trebuie să combin şi să coordone două sau mai mul abile eemplu ond şi roşu tund şi oşu etc Planşa macei es împţiă în 16 părat egale etoane mici ecare d mma nui păăţel pe planş ntoc jocul toe-ghid st paa în patea de s a plaşei şi/sau p lai ori n p d jos Dacă eductoe peaz n paea de sus jeon oşu şi n jeon cu pe din la copilul rebui să caute prne jtoae crc oşu Dacă jeele-ghid su culoea galbnă i imaginea ni fetiţe copilul ebuie s gsească jetonul cu imaginea uni fetiţe îmbcate în ochie galben poi el plasază cnaşul git pe plşă, în păăţelul unde se ineseceă liniile iagin de la cele dojoae·ghid ltaţia eplictiă la p 93 Un al tip de depindee conitiă ete acea d a consi sctri n jocul d scu copilul ee să
oc neee cte e ecee
9
coic pă moel ecn e elemen nre care exit umite la�ii Aceă acivitate e poae eur cu mterile diee mree cuburi de dierie cuori i oe eone chi cobi[i cooe ncepe�i cu o ruc im - len numi do eemene cel mai incat culoi c e exemplu lb i neru Trep rece la ctui mi icile to p bă d dou elemene (de ex neneu-alb alb-ab-neu O ; păt:a-rcundn). Dâuise imle o ecvene, copu rebuie continue ctura poi jocurile den mi dicile Copilului i e poe cere de exemplu ă mintac ordine unei poveiri ori eenmen. O i e cere ă plaee nie imini înr-o ecvenă corec, de exempu ou - morooc boacă u n bia cumpă un bon - biatu mere cu baonu baonu zboă cei ip de joc poae f juca cu uee Copilu î acoperă ochi acul o ere e unee El trebuie apo pWJă exc uneee în ordnea n cre lea aui: " înâi m au un uie apoi m aui cum curgea apa . " Jocui d mişca i d imit gstuală ocurile d micre trebuie s cuprindă
mai mult decât exeriiile de rutn Pentru copi mci, regle jocului rebuie e imle În a ex eruni ale acHor jocur a câtea exemple ă ca mne !" coiii oberă cu aene e unul dntre e eemna dret conducor execu exac acelea acun e cre acesta le face. Se mcă atunc când e mşc e merg acolo unde mere e Un joc imlar, în cre cop ebuie ă excute uie comen ese numit Sn pWJe. onducorul ocului oron mite lucrur uâd "Simon pune" uând aoi de exemlu "Smon sune rdic mânle!'; "Simon pune: coboar minle" Smon pune utte n pae! " De ecare dată, copiii execută ordinu d. Când conducăl tă s ic Simon se", co sunt obigaţ s 1 exece ordnul. (Desgur, numee uiliat Smon sau orcre aul, deine de ar sau reiunea n cre locui.) ocul acesta oate uzat entru a obsera dc WJ co deosebeşte dreat de sâ ( Smo se r pcorul stâng! ") Dac ordnu ee gre execua, coilul ăeşte jocul. n alte jocur este solicttă fo mult atenţia Două dnr cestejocur sunt "Coşul rut" ş Ră ra gâc" n Coşul ru" co st e scueee arjate n cerc. ouctor jocul să n mijloc Ficre coil ş alege nele fct e crI ă ruulu. Concătrul mişcuse n cerc rn faţa scaunelor ş se de exemlu: "Mă duc la iaă să cuă ş să n co o ierscă" olul cre a ales să e ierscă se rdcă şi oeşte duă conucătr crş ueă ent mersu n . onducător sune ir Mă duc a a s căr şi să n co măr oiul cre este "măr" se ridi şi se şază n satele ersc ii " ocul contnu tfel ână când condutol că bsc Sa
coş La acasta car inci ondcăoul jocului ede ă ocp can D pen că n cec iă un can mai ţin i iniia oate caunee a oca de ructe", nind nici n loc lib pntru coill dn mioc, digr că un copi a mâ n picio E a deni no condcăo al joclui Î ac el coill de cinci an a năa şi îşi a anti numel mai mo c i ci obici notă w uc c nm d lgm ucăi, plante tc Jocl "Ra\ă aţă gc" cer şi el mlă atenie din patea coiilo. Es n joc uor I o îneleg ş d cae o bcua chia copi d ti ani oiii a o oda oi sca, oi ind ă. nul dine copii, conducăol jocli me nc n juru coiilo, n aara cecului n tim c mg, ainge eca coi mă snând: Raţă . aţă ... ra. ". Busc, an uătoru copil i exclamă: "Gscă!" o la ugă n jurul cerculu. G ae i i ncacă să-1 rndă Dacă conducăoul aung a locl pe ce "âsca" la lăsat gol şi e aază aunci acsta din conducăo În l în cae gâca" l prnde p conducător, aca o oşte dn no în jrl cecli, aingând copii e mr algând o noă "gâscă" În unelejocuri copi ug toţi n oa ăţie de cel cae încearc ă pnd n emnea oc ese "pl pe căae". Se oacă �tfl n aţa casi ş un cerc deena cu cra, o crămd ec) să mamaoae În faţa e ma dare sau mei. n ca ş copiimieli stă pu. Mamaoae strigă muşe: "Copii, vniţi acă! e rspund Nu puem!". Dn nou mama cheam iar meii reuz ar ud "Ne te ric!". Mama înab: "De ce?" iar miei ăpund "se un lp p care!" n ce din u mama chA ar "Cop, co nţ acasă" D data aceata toi mluş aleag către că. Pândind acest moment lpul ncearc să pnd. Ce pe care e va reuş ă-I prndă devne up" pntru noul joc. Un joc de acest t, orcât de uant ar el poate nenşt or char înpmâa pe copi oare mc Ese dc, ma povt penru copiii de aproxmativ a. Coar de r ngle un pare nn dn ulejour de şare
n atee alte obcte, ca de exempu o bast sau un patof SW ecute mpwul cerculu de copi Cee mut jocu de ace fe ncud e sau cânece, ceea ce rreznt ş o modatate interesată de a prda tuctu verbale
bj ocur de mbaj nu cer nc W e de echpamet nua magnaţe cvinte. Unele jocu e efer la exeraea memore alte a deprder de acultae ş altee pot jocu-hctori care ţntec a deotae atât a mbaju cât ş a âdr
9
Mm L co c poe st pnând de eempl "Am p a î cxue ş -a lw pr u de di . U1ru cp rptă c a u p ş a adaugă ca d xempu Am pea n xcur ş m- la p ua de ş ăaşă". fes, o ăoa le v râu ma ârzu au ma mut ucru ă- am ta c să Ptu a ta să pra n de u ş u robab ee mprţţ p n ru m m a d a epe j . P nt mm varat a as joc Aultaea m a a fr ocur cu nee ş cut; pe ac r, r ă r Wu a a uu cuâ cu uu a a aua ( e
r a) Iva suaţ au7 utz u a ber
x Ha ă m cuâ « vaa uă a p oar oar aă caa c c) Ghiciti Joc-ghco po f a char de căr cop car cop ar n bagaj de ghctor ae de a r a ru c Put copca jocu eând ca obcu a ghcoar ă abă u îcp cu o aut ră x. ru c, ghctoara curcubuu). curi e ărfi eta)
le de ţ p cu ru oa u xrara uoaştr aăor ş fror penr mo or pr raccara ator r rr Jocu ag fuc obc ş cop p aeţ caă joc pu, p car p ju cop c c ut PoToc. Sul căr cup c ouă joa ca ag Co joacă c o eae a câ u c că, zat cu faa jo Sua c o cop au c o ca proru ac ş o paaz p a cu faa u. D car aă c pu c o car pe ă pu: Toc!. Dacă, âmpa, c oă că cu aa u u c cop bu p ar: o . C car u pru a oa c pu p auc cu faa u p ă ocu cuă p uu r co u, ră c o . Coc a joc c ac c c o o În ac joc oajoa pa cu faa jo af c u poa ă a ur ag. Că u aaja a u r a g au a cu c uu oza copor ţ n juu u f po juca o u u cop u cop c c, u a a aă e c a zu x.: fa). E p a oc caa xac u a fo c o a oa c a ca au aga x.: "O că) po p aca car a oc. a a cop ca rcă ucc ouă c, ag x: că ap') pu ar cu faa jo Rgua jocuu d a ac pc.
9
ee copil, a ân es n să-ş aeac n e l maginici. Dc e �te ia â h pu n faţa l i. o ia rşi ân 1i ae cqil: n"in e oi care a ele mai mh h
Ma
PLANIFCARE I EVALUARE PL: FC CTTĂŢL
cesta, lc e lipite de o numită dircJione şi deci or e o ecienă i căuă. Când plnici luţi n coniderre neoile coiilor - neoile lo eoionle ocile zice capciăţie or intelectue Un din metodee de pnice civtăilor ee de contrui un or de b pjini pe rutine ilnice Pdaa n�ită laifca. Fr
Rtnl
Ruinle un un eleent necer n progrul ecărei ădinie e că ce e ninde pe jumăe de i dcă ete un progr prelungi ori ăpmân Spătul mbrăctu cură clei şi punere n ordine lucrilor odihn oele de oire şi de plecre - oe un eleente le ruinei iice Dcă ce dinre cee evenimene loc l proxiti ceei oră n ecre i cet u l tabiire tructii de b ilei n unele grădinie exiă i un numit tip cordt conrouui nitr şi căţeniei n ecre diineă. Alte grădinie legte de intituii religioe cordă imortnă prticiprii coiilor l rtu reigio de diineă Oicre r crceriticile gădiniei dunoă rutinele inice un eenţile pentru bilire unei ofere curine pentru coi i Pentu uli coii ici, ndeplinire tinelor nr- loc nou ul decât cel l cei poe neceit un orecre imp de coodre i nre. Di-e ucient timp îndelinecă cet rutine n od conortbi enru ei Ete nelăcu i upărător ă i gonit ernent de l o ciyitte l lt Tmpl
Tipul ete o robleă delică n nii precolrităii. Coiii u neoie ă li e oere tiu necer penr i ndelini cu ucce îndtorrile -i leg iretui le neceită ti i concentre ci când i cinci ni ălu i terul âinilor du i ult l un coi decât l u dut neori duii uită cei ni de exerienă ce u cut din cete ctiităi de tină o do nră ent ei Coilul ic nu re nici ulă exeenă i nici ultă răbdre; entru el ceei ecenă de ip oe ând re când r ică eriodele de ti n cre coiii buie ă te ei en cu oeti oi ă dicute e uite te tebuie ă e rJte n eente ci: cincireece u douăeci de inute ete ucient ent un u de coii de
ai: copiii mi ii t st cfbi încă şi i li i, i iii
i r - cev 1ai u. Trebie deci s! rizţi oraru gei câ e o ee · eader de ci\·ie cu cee de iişe. De exeu ece ciii u ci\"i i uşi acu eiii şcă uei cee iu de rădiiă cu ciie că iişiă $e e ree di ce c c şiu iu că su ce ce âbă şi duiic U1ăe Cd ciii u i cbi er rădiiei i uei e de u ddue cte ctiie idiiuă Deece ciii ă i ciue iu de ucu ădiiă tbuie ă e i de ciiăi. Nui duetă uei ă dee eid de i ce ei uc ecre ciă. Duă eiue c ciii u ci ei ebui ă ie eidă iişiă. Peşie u uic ciiăi de ee. Î d d ă ei de u i cec iuui şi iuie evi ciuui Ace ucu ete de ce i i)ă de e ce ciii uşi x iui iu Le uei ei u echiib eJi eei eu ei Şi te iu e deşă cu ee cie şi cu ee i e uei ie ei ce ee. Cuculumul
Cucuuu u ciiăi e u c dii ee iue ecu i de eie iddue de i ce eeiee e ci di c dweă. uee cu eă u cuicuu dej căui eu ădiie. cee i ue c uşi ebui ăI căuii ău iue. ceci ă cuii u echiib eu cii ce ă e iu d dec ieuui ei şi cciă Oul
O ce căuii ebu ă icudă u ii de b cei iuu ce ei ee e e uu cu iuui ă ce exee de ibi
ORAR PE:VTRl PROGRA REDCS (JMĂTAT DE arată 8:00
So color
815
Du rală cu o ul (ouă c ruăcu).
83
Ac\ă r (tvă cra cotruc u cuur )
9 : 25
Srngr matrillor (copii i jută l strângra şi ranjrea juăriilor, difritlor obicte).
9:4
Actvt d prdr u.
1 1
ăr oală
102
Guar.
100
Cură duă uar
1045
Atvă d oacă î r lr.
1 1 30
Toaă pălr ur î ord a haor.
I l 0
Actat d ru tru or au muzcă.
121
Jocur d mă ctă ltt (pul ucăr m ocur co lc pru rupu mc)
120
rra marallor (pura la oc a mralor ocurlor
125
Cora ală cu tot grupul p umaza acttăl l.
1255
Prăra ptru pcara acă
1300
Plcar co lor
RAR E. L" ROGRA RE\GI !A TĂ a·antă
( mi a i ontou niar)
0
Sosirea copiilor
ui u ( g i c dnui)
8
Podă d civit ( i vitţi rti\· şi ti vit d d a n guui mi ci )
945
Că2ra şi anj are l
00
ăl şi olă
00
O gu uoă
30
Aiv i ăţ i
I
Ativit d u ntu onvi p ov ş ti
I
Tolt şi ăl
20
Pânul
230
Stâng m
2
Odihnă sa
30
oltă ăl
Acivăţi li ni t i ucă ii
d jocă n lib
omn
oui cogniv)
mi u d mnt joui d mă
30
Stâng mllo (un l lo oulo ucăio)
0
Sl mânilo
0
Gu
6O
Aităţ n lb
700
Tolt i ăl
7
Actvit u tot guul ntu convi ot nlogra
70
Pgi ntu l ă
800
Pl
RR PR RGR PRG Ă ZA ' 000
oii i iviăi ib n r.
100
Totă şi ăl.
1030
vi ntrg gl nt convi gnlă şi montr ni "ni hnici l n pită.
100
Ativit lib
1130
nr ci.
110
Activităi mzică şi ritmică.
0
Acii oc orgnizt (oci iniit ctor).
130
civit g pnt covri povti cnc, jocri.
1310
ctivită�i ibr oc n t.
13
olă i pălr.
133
n.
00
Srngr i.
11
Aivi vi i iitri.
10
ivităi ocă n r libr.
1
Aiviăi şnă
15:
Jocri ntrior ş oc ognitiv.
10
gătir ntr plr c.
1600
lr co iilr.
Orl ăpămn P lngă orrl lnic bză v rbi ă lcăii n orr pn ntrg ăpă n nl rgini copiii mrg l grăiniă il p ăpămnă n ltl cnc il ri mi pin. Pnăm n mpl or cini l. Obrvi că rtinl şi tcr orrli ilnc rămn în nă ci iviăil nă n ntiol iritlor prio imp n oi iri
8
A
SĂPMÂ
Lna: . D la).. Edta . . Timpu
. .. până la . . . .
ar
Lu
Mecu
Jo
V
00
- - SOIA C OPII LOR -
- AIVIE D GRU t OAŢ cum fac pa
- AITA LIB OC ucu cu patA pcu cubu, c!u ppuş
-
00
p ucu î m d cu c a , cuu
p:u vz (a bu
u YI S c p, ca a, pcu, cub, coţu ppuş
Vz a bu
UŢARA ŞJ ANRA L<I
aa mag cu pu d p dcu ga
00
g, pcu caj, cubu, cou ppuş
Obs
T lj S
cmpa ş e cc d pu d ca bab)
paa7 bab d gu; cc dp ca pe
cu ş cu ga d cu tc ş c
OALĂ I SPĂA P
Â
- SA
Gu a bu
- ĂI D.Ă ST -
:
· O, A Ţ!
IVIĂŢ Î R PO\·este pân i
Miare ş mz
)\ p b de !Ct
t
ru
păpşi
re i a gădnj
Se discu vt: e fce nlul YÎZeÎ
O DE MAĂ IVIĂ LŞ (puZ7le, jcării mici meve,
] don(} i).
-RA RAOR
R � OZ I
i -
Gţ pâi mp cht buţi n eu i e d pin� pen uae s
1
RĂIR P' PL AĂ
00
- AA OIILOR
( O aă avet orar znc � n rar oa spâna, nl pg concnraţi apa uecer car d e în c. Facţ c ace bece Cm rea1ea7 nrg an ca'? V aa mp penr ca m ! o ân s d a m c o aa n hrn c fora n d a c ş dgra Panca(- dc ce acoda aca c d âa cpr dn g Anc când ho p an cncpe or ag c care e an en ata cc a g deaa n na âra ş n d dar dar ş d co-ca d ca ; med ran ra în ca a gdnţa n gd reda d r de c Un d rfr Ia c b xa p o an d x: anm nne ar ane ana ad Ac a d a c o aa dc da d c cna c ra d d x ca n ca aa grd a c n roan ra n pecac d cc naşra a a a r c darc n c d c c aa ş n coor ş d aca acd xca ş cnra n car da n ga d ac
gra ec rca n a da o a a c c a na d a. În anca a dc d a âg câ a rma ş a d ca cc ga d c c a a c a c c c a c acaa a d ac Dac a daa ac ca caţ dşaţ da ga d c ca ac arc a ac d d ş c ca g cc caţ da a ac c c c g cc aa ca Î ac d ga a c ca în ga c c g - c g aga o c daa jc ddacc ca x cc ca aţ
1
m
P, n s tu b ga) d r pnru părn ae : con�n no dp r c p c prda� în proada p A ăn noa oi a ă dcu c cop lo dp ubt ăt la gdnţ
m
XMP D ŢI PNT BLEL PĂLO
T stt  EA
Cnon d na: âna t că dn âu t cral Dod ac tl ă crac. 3 x d f d pân i dfr o Aăţ Atv t o nloga panara nţor d âu or ş ovăz; coacr pân gra dror l d pân.
Lbaj cun au propozţ no) F iă o gogoaşă; nă mt cn a frăâna a coac. Cânc rc xl câncu) Excr
Vită l o bă.
an d lc Fcar c ar no d pgă ş plana. Fapul c facţ pan lcţ ă ajă ă ă ţ dl ş ţ m cn în pznaa nfoaţlo n faţa coplor tă o chă d pn W plan d lcţ
p
(a opu ii
ai
( mata o a pdaa i ii)
gi:
( tbi ai u st mata ptu a pta tii - {i t
od:
(ot x m aum i pta ia) au I u I ul I t.
Cu
(tmiai i o smaia ptd p st ai dist p pasl atiitii)
Aoa (dp ai omplta i dmaat ig i dtol. C imii dsp i, a g Dp ll aiot opiii? Est a a bi mod diit data itoa? D C spt l ii -a plt mod dobit') A atiiti ( t lii a atiiti ai mai pt pt ti i xsa opiii va at li) EVALURE
Ea opilo pola t dit d a a opiio di il pima i opii st piai mai as pi itdi obvai Ata it ota imtlo to la a opi p ca l avi p Est bi avi do divida ptu . oaa t at doa a ob d la va pt davoat a ptl moa pol oplli dto piv !SEĂR FTCE tp ota t l c ot to i d d imt oi omtaii dp mt apa p pacl zil gdii itoa a opii Va tb s pti la dm t
c D ct ri vedei au auiţi cva c vi par emicaiv notaţi p �cur Câd vi ava cva mai mul ip punei inrmaia doaul copilului a a �t rul ntâmplri ptiv D ici up c cpii au pcat aca xit u timp dipiil pru cri n trgim tmplara pctiv atai ta i dac t mnicativ pu{i i ra cnd a avu loc vnimtul ând trâg ai mult ntmplări d act el l vor oeri o imagie mai cmplt a compamtului copilului at ctva xmple d cetari cue care pot apăa n doaul cu îmări: ai b l leathe a adu adu un u n dovlac mitt l Era Era er ericită ic ită i a atat tutu or priteilo ei Ti Iau admia. ar cd Michal a pu că dvlacul i va mu a a cput plngă pund c nu-i advrat ichal a iitat ă triac ceva zile i api o s îceap ric. a e întâmpl cu dovlcii dac nu îi mănâci" Ftiţ i upa iima dându-i ama că cea ce-i spunea Michal ar puta advăra Şia inut dovlacul lngă a to timpul ili şi nu 1-a lăat pe ichal să se aprpi. ai Buicul lui car t tâmplar tâmplar a vi d la ţară, n viită Saul Sa ul a ot xem x em d d îcntat îc ntat pentu pent u c unicul uni cul i ace to flu flu l de jucării din l. Saul mi-a pu: Şiai că bunicul mu i aolut aolut totul? totul? activit ăii libr de oc Rob a aunca ani nu. timpul activităii cu rmgu rmgu n Grald ai târziu -a cert cu mai muli copii
GRAFIC NOTRE A PARIĂR LA VAE
ând unei ocupată cu prdara i oi copiii sut angajaţi n difrie activităi este uneori dicil ă vă amintii cin c fac i când Poae apărea o ituaie ca acasa un copil îşi petrc nreaga proadă de aciviae de oc liber liber n ca care re zi, manipulând manipulâ nd cuburil cubu ril; ; nu picz picz nicioda, niciodaă nu re re olvă olvă ocu ocur r pue pu e u u se uită nicidată nic idată printro printro carte ca rte Aces luc, chia ch iarr dacă-! obsa obsaii et posibil să-I uii uii când suneţi suneţ i ocupa ă supavegai oţi copi c opiii care ică pin clasă, c lasă, având avân d cele mai ma i dif d ifi i preocupă. um poa aunci educaoaa să păsrze n mine asemenea siuaţii Un simplu rac poate d mare autor Luaţi Luaţi o aie de hâie şi scriei n paea paea de u numele uuor aciviăţlor car xiă în orarul săpânal. n paea sgă p veical screţi numele uuror copiilor. Agăţai alul su p peree ori n cabine dacă aveţi ul, astfel ncâ numai adulii să-I poată vda. in când n când, în impul lei privţi şi oservai cine lucraă şi cu ce materiale Noaţi ace lucu pe ael cu o cuciuliţă sau oricar l sem a rşiul ăpămnii, obvaţi lisa Vedeţi exi copii care s-au s-a u ucat de exemplu, numai colul colu l păpuşilor a din ărbă ărbăoar oarea ea Hallowen de la l a srşil lunii luni i ocombie oco mbie acoră un loc cenal
dovlecilor (nr)
4
au deşur aci v i ă i n spţ temace·? Dcă gă cv mc dp un il sce t ucu n dou u înemă fpc mlu Maua an i n ua i Maua ua n ece z a ese ătămni u uburl ma a a expemna magne in lul ne a lun ne pc. pa ou că c ma a pe puu pu-o cu ubul en un dn c p v bu pobb ă ţ tai v ae ă încuje ă încece mue că, câ m dee. pagna umăo ee d! un mdel de gc pcpă epecv un mde de gc pogeuu (n. .) �OTARE PRGRSULI COPILU cel cel p d gc po ul a pn ineg ineg a a pog pogu u copo cop o n ce ce c in de u tulu o inc inc chl/depndel o copomenel do o căue ble de ce p penu e uă dela ocă oonă că nelcuaă Pu n d exepu dcă coplul ee un aculăo en dcă oboee ped dcă mănâncă bne Se nelge bne cu celal cop t un cop el o nxo ce p d nome po îng n o bluu o c un cu u nu P o p pu uu ull nulu nul u pă pă xep xep eelo luc e cop cop pcu, ene, ene, coe coe ec. une-le n n dol dol copluu cn d d pe c dn ce, pue ă p npo ă de de pe l pogeuu, pe ău ce coplu e eo
dU �
�
�
z
·�
•
&v {& ;)
r--l 1 / 1 1 f 1 � ·' 3 <
- -
D
j/
, ·
z
�
o cvbr f !
z
PRN Cân coplul ve enu ma daă a gădnă, aa mle necunscue atâ ntru câ ş enru pţi si Dac ma als, u au avu m nne n al cl la gdii\ nţ avea mul înbă e u. Nu nţ n� ac i i ţ rne. i ca- gă un l uma u copii Pănţ au dl d a lu a l vaţ cl l ş au d amna nablăţ n vnţ ca ncuja ă vz gna fc ă mă bnevnU Smnl ănţl nunţa nnl cl. Dacă un cl îş vde· ăn bucuş că ge la gădnţă el bucu ă l1 ecven n cl dn umă cel ca v benca cl m mul d u un lţ n n ăn ş clul. n c un mă la ncu văzându ăă n gădnţă cu cnv c nul cunc Dcă v că bu unuţ de guă mlă ncua ăn u bunc ă meună cu l n gădnă n ml le ână c clul da Obeva dcă nadvă clul e cl c a blm cu e d ăn u nu cumv ănlu gu ăş l clul. IMARE ĂR'LOR Pă e v m mul m mlc dacă un cu ă nlegă gamul gădn mdul aunl duă ce l e lcău dcă veţ c H mă 1 m1nă n acvăl c u lc. gama nâln cu ăn(. a ş al ud v d ă . E bne gn la c nâln un mc gm l dv cha cu de l; ăn ş auma n c cu c lul d ăn nccând n md ndc ă gcă lu la blml l cu c vnul e cnună n ml. Dcuţl v m cn ăn nvăând unul de l ll m că nu un ngu n uţ dclă mău c ănţ ş măşc dle ş nmnl vţ u ă a ma mul d la ş d cv duv cu c v mul m dncă dc ă v ş ul de mdul l d vţă că Ogn n ăn Jc d nu dvl clulu blm cl l clă uul dgeulu nu7 c) dă c nlg blmel ş cum cnbu l lv l ănţ un n ul n ce c ş câv gu ml l m nnl dvnnd nş cu un cc un l. nb dn n dcă dc ă cnu cu cv l cn c me
1
e l .oacă aă în eaa cu copii i cu gădinia În un le culuri aăl compl dopae conidernd că aceea sun " mil': n le uluri ce cr apare ntodaun te tăl mm icânue do nre dul ca eci o înâlnir numai pn taţi" şi o l numai pentru mame" Ace ntâlniri po lua forme diere Poate dorţi ă puneţi ărinii să că ciă car piii or eşoră n ipul uei zile de grdiniă; ori exerai cu ei citire poveşilo. Biblioteca grădiniei p cae o vei crea rep l a oi căţile potrit Dcă părinţii îşi or petrece mai mul imp ciind copiilor o jucând cu ei tot elul de jocui, acest luc va îmbunătăţi nu nui rlţiil părin�copil da i întreaga ciitate a grădiniţei !NTÂLRIL IDVIDULE U PĂRIŢI u toate contcele cu părinţii trebuie să aibă loc î contexul întâlniilo de up. Putei nja o dicuţie piată cu unul sau cu mbii păinţi V un bun pilej de a mai multe amănunte despre ceea ce ced şi or prnţii în leăur cu copul lor. Oae ambii părinţi au aceleaşi opinii privind deoltaea şi comporamenul copilului lor Autii câ pueţi u ete uo ă i pănt Dacă părinţii sunt sucient d dechişi pnu ă împrtăşi roblme ponale, ascultaţi-i cu înţelegere şi rpc dar întotdeauna păaţi inomaţia pntru dumeavoastr Ca profioni nu putţi dcuta acet infaii cu cinea cr nu lucrea în domniu ori n insituţi rspectivă Menini concu cu părinii p o parcurul nului e prefeabil să ei mi mul înlniri cur decâ o dă pe an o adunr lung şi pliciitoare Puei d mene menin contacl cu piii prn cisoi ori elefon. âeva cuin cimbate cu păintele dimineaa câd îşi aduce copilul l dini, po uneor şi sucinte i eciene. oae amilia ae un oape deoebi, ori pote cinva et bolav Veţi înţelege mai bie astl compoaenul copiilr Bultinul penru părini găţa la intara în rdiniţ contibuie mult la menţina contactului cu pănţii utei lua iniţiaiva de izita csă milia Găsii ema şi ziua poviă. Se po ivi şi siuaţii spciale - copilul este bolnav o a apăt un nouăscu Fie că păinţii vă viiteaz e că îi viitaţi dumeaoasră ţineţi un caet cu însei supra acsor evenimene n cae să vă otaţi impesii, ecomadă o un cu emat asupa îtâlnri. O ide a să alcătuiţi umie oi de obsevaţie pe cae pnţii să le completee Iat câtva sugesti de întbă la care păţii po spunde în cs or o1J opilul doatră ar priteni? n vcini? grădiniţă Cum se poart cu ei? Cu cine doeşe ă e joace? acivitt cedţi că i place cel mai mut la
11
diniW îi lac ă că ai mul acaă? m oat ta cua cu ca' niiaYă activităi acuă d ugtiil alt? cuă ilali ii i aă cu i? a w laiil a cu adulii um racina7 n ţa indicil! um îşi ănş ntmntl a a crd dr l îuşi n gădiniă nii a ua ă lucz ănii o mână d au ca vlntai n claă ă ună vşi coiior ăi învţ cnc l ot dci i aăa anial nşnu să cn la un inmt uical âa ănţi rgăti mânca nu coii o o oganiza o nâlni gnală cu ăini şi coii ncuaaii câ ui mai mult în acst acivtăţi Rcaţi doiil culual ş nic Dacă untţ dcis şi rina, ăinţi vo ucuoşi ă vă îăăşacă câa din oiciuril i radiiil o nlgra şi aiciara dumnaoasră afctiă a c ca unca dumnavoaă ă nciz n uma aco aii i a dăi d asmna coiilo, un an şcoa cad şi ăcu
