Electra

ELECTRA (413. i.e.n.)

Actiunea se petrece la hotarele Argolidei, unde se afla o umila casa taraneasca, intr-o priveliste arida muntoasa, unde locuieste Electra, izgonita de la curte si obligata sa faca o mezalianta si sa se casatoreasca cu un plugar, inlaturandu-se astfel posibilitatea nasterii unor urmasi razbunatori  pe fapta mamei ei, !litemnestra si a iubitului ei, Egist care l-au ucis pe Agamemnon dupa ce s-a intors victorios de la "roia si au incercat sa-l ucida si pe #reste care, salvat de batranul care-l crescuse in copilarie si pe tatal sau care rataceste in e$il. %Electra& lui Euripide nu se desfasoasa in fata palatului min'it cu crime al Atrizilor, ci undeva la marginea tarii, in munti, inaintea unei colibe. Apropierea de natura creaza un cadru vast, salbatic, dionisiac, mai asemanator cu ceea ce se petrecea la originile spectacolului tragic. ocul actiunii e mai mult un concept filozofic decat o realitate astisitca. n fata acestui bordei apare #reste impreuna cu prietenul sau *+lade pe care Electra il credea mort, care soseste pe furis, nestiut de nimeni, cu gandul sa-si razbune tatal si a-si cauta sora. Apare o taranca,  pe care la inceput n-o recunoaste ca fiind sora lui, care isi vaita soarta ei si a fratelui fugar, dupa ce tatal ei intors victorios a fost omorat cu securea de catre mama ei, in timp ce se afla in baie. Ea isi punea toata speranta in intoarcerea si razbunarea lui #reste, singurul in stare sa-l infrunte pe criminal. Acesta o intreaba  dandu-se drept un prieten de-a lui #reste  daca ea ar avea indrazneala sa-si ucida mama impreuna cu el. Ea este gata s-o faca chiar cu aceeasi secure cu care a fost omorat tatal ei. #aspetii sunt gazduiti in coliba, iar Electra este nevoita sa trimita dupa mancare si  bautura tocmai la un mosneag din apropiere care il crescuse si il mantuise (salvase) pe #reste din palatul Atrizilor in ziua crimei. Acesta declanseaza, la sosire, mecanismul faimoasei recunoasteri dintre frate si sora. Ei pun la cale pedepsirea vinovatilor. #reste reuseste sa-l omoare pe Egist in timpul unui ritual de sacrificare in cinstea imfelor, invitat fiind de acesta care nu l-a recunoscut si l-a luat drept strain. omentul urmator este mai zguduitor. Electra pune la cale omorarea mamei ei si ii transmite acesteia stirea mincinoasa a .. iar aceasta alearga s-o intalneasca (iar dialogul celor doua femei devine  prile' de cearta despre trecut). /ar intrarea in coliba coliba a !litemnestrei inseamna de fapt, trecerea ei in nefiinta. Electra, patimasa  spre

deosebire de cea a lui Eschil  participa la crima alaturi de fratele ei, nefiind numai instrigatoare, ca Electra lui Eschil, ci partasa la ea. Aici, ea este cea care-si ucide mama. !iudata, aspra si cu multe fete, Electra lui Euripide asemenea unui arhetip, este fiica patimasa care isi iubeste tatal tot atat de fierbinte pe cat isi uraste mama. 0andul razbunarii, nevoia de razbunare este singura ei stare de spirit, zi de zi, noapte de noapte. /ar dupa nor, rasuna triste lamentatii intre sora, frate si cor. ufletul chinuit de ura al Electrei acum se caieste. nainte de a fi ucisa, !litemnestra 'ustifica intr-un fel fapta ei in fata Electrei, motivand ca este rasplata pentru omorarea fiicei ei, figenia, de catre sotul Agamemnon, pentru a putea avea vanturi prielnice spre "roia, unde se afla sora ei, Elena (sotia lui enelau) si pentru ca a adus-o in asernutul con'ugal pe !asandra, fiica "roiei. Electra nu o crede2 ea stie bine ca mama ei avusese si alte apucaturi usuratice si facuse si casatoria fortata cu Egist, declansand e$ilul  propriilor copii care nu mai era 'ustificat prin nimic. n coliba fusese adus cadavrul lui Egist, si Electra stie ca mama ei va muri de mana ei, cand va trece pragul casei. Astfel cei doi copii vor ramane peste timp man'iti cu sangele mamei lor. /aca la Eschil corul se bucura de crima, de actul de dreptate facut, aici el plange soarta nenorocita a copiilor care au savarsit cel mai cumplit  pacat. n final apar dioscurii (geniile bune in sli'ba zeilor, frati cu !litemnestra si elena  !artor si *olu$) care, inspaimantati de omorul nurorii lor, ii declara lui #reste ca epdeapsa lui a fost dreapta dar nu si fapta lui pentru care va indeplini ceea ce eus si oira (soarta) au hotarat  pentru el. Ei, ca reprezentanti ai lui eus, nu intervin in activitatea oamenilor ca la Eschil ci lasa ca totul sa se intample conform destinului. Electra urmeaza sa fie data de sotie prietenului *+lade care o va lua cu el, iar #reste va trebui sa plece pentru ca nu i se mai ingaduie sa ramana in cetate dupa ce si-a ucis mama, el purtand miasma pacatului. !umplitele 5ere (care intruchipeaza fortele destinului si care erau in timpurile primitive fantomele mortilor  devenind mai tarziu divinitati independente) sunt de fapt Erisiile lui Eschil. Ele iau cipuri de catele si vor urmari pe #reste care va rataci, iesit din munti. Este ceea ce mentioneaza dioscurii, care ami amintesc si de 'udecata lui #reste de catre Areopagul din Atena si norma 'uridica ce se va institui ca la voturi egale, acuzatul sa fie achitat. #reste si Electra se despart pentru totdeauna. Electra e data de sotie lui *+lade, iar #reste va pleca in e$il. /ioscurii strabateterul si se duc sa a'ute pe muritorii piosi, care se gasesc in pericol de moarte. /eci nimeni sa nu comita nedreptate si sa nu navigheze cu tovarasi sper'uri.

!orul pronunta cuvintele finale6 %!ine dintre muritori se poate  bucura de viata fara sa sufere vreo nenorocire se poate socoti ca fericit.& Electra lui Euripide nu are masivitatea si nobletea Electrei lui Eschil, nici unitatea de caracter si finetea Electrei lui ofocle. Ea este insa cea mai violenta in ura fata de mama ei, ura care ia  proportii inspaimantatoare. Ea este patrunsa si de remuscare, deoarece a antrenat la omor pe fratele ei care ezita. Aceasta atitudine oscilanta a Electrei nu e nenaturala deoarece se stie ca firile violente care actioneaza sub imperiul furiei, fara multa gandire, au asemenea reveniri si regrete dupa savarsirea unor fapte rele. Electra intampina pe #reste si *+lade, invingatori ai lui Egist, cu bucurie si mandrie. 7ra neimpacata fata de mama ei vine si de la faptul ca iubitul mamei sale, Egist, spre a evita sa se nasca un fiu de neam mare din Electra, a maritat-o cu un biet agricultor micenian, om cumsecade si nobil in sentimente, dar foarte sarac care nu-i putea oferi decat o viata de mizerie. !litemnestra n-a facut nimic spre a evita aceasta in'osire a fiicei sale. *rin aceasta casatorie inventata probabil de Euripide, sentimentele Electrei isi gasesc e$plicatia naturala. /e altfel izgonirea copiilor de pe ogorul parintesc si din casa tatalui lor, prin a doua casatorie a mamei, uzurparea drepturilor lor de catre un strain ucigas al parintelui lor, cu complicitatea mamei este o incalcare a drepturilor lor cele mai sfinte, care e$plica ura copiilor fata de mama denaturata. !and de departe se vede carul cu care vine !litemnestra, chemata de fiica ei, #reste e plin de ezitari la gandul de a ucide pe nascatoarea sa si acuza de ignoranta pe Apolo, care i-a proorocit aceasta. Electra este cea care il indeamna s-o omoare (asa cum face *+lade in !hoeforola lui Eschil, atunci cand prietenul lui are acelasi moment de ezitare) asa cum si ea a omorat pe tatal lor. !litemnestra, in discutia cu fiica sa, se apara cu argumentele obisnuite6 Agamemnon a sacrificat-o pe fiica ei figenia si a introdus in caminul familiei pe concubina lui !asandra. Electra o ataca acuzand-o cu violenta. Euripide introduce o nota personala6 !litemnestra nu se infurie  pe fiica sa ci ii indura cu blandete mustrarile, spunand ca asa sunt copii6 unii iubesc mai mult pe tatal lor, altii pe mama. Ea ii iarta Electrei si spune ca nici ea nu e multumita de propria sa conduita (cee ce nu se intampla cu persona'ul lui Eschil care motiveaza ca tradarea ei a venit nu numai de la %pacatele de tata vitregit& ale lui Agamemnon, dar si de la faptul ca %e greu pentru femei sa stea departe de barbati&). /aca la Eschil #reste este cel ce-si omoara mama, la Euripide este Electra.

 Ideea si esenta tragica deea predominanta se refera la natura dreptatii umane si divine, la interferenta intre actiunea umana si planul divin, unde rolul primordial il  'oaca notiunea de h+bris, adica trufia nesabuita care intrece masura. 8apta nedreapta a !litemnestrei si a complicelui ei Egist, de a-l omori pe Agamemnon, se intoarce in pacat. Ei vor fi pedepsiti de copii indepartati de la curte, dar nu atat sub impulsul amenintator al lui Apolon ci ca urmare a urii neimpacate, pe care au acumulat-o si din dorinta de asi razbuna tatal. Aici nu e vorba numai de o razbunare sub impuls divin ci si o acumulare de ura pentru nedreptatile suferite de ei insisi. Electra   prin casatoria cu un plugar de rand  este fara seama dupa parerea ei. 8aptul ca ambii copii au fost desmosteniti de mama lor este fara scuza in ochii lor. Acceptand compromisul unei casatorii de ochii lumii, fara a e$ista vreo relatie barbat-femeie intre ea si plugar, Electra nu-si poate intelege mama nici macar ca femeie. Ea nu-i poate intelege pasiunea.

Vina si suferinta Electra poarta vina de a-si fi omorat mama care a nascut-o, dar ea a indeplinit hotararea ursitei, facand un act de dreptate  aflam din dialogul dintre dioscuri si corifen6 %!6 /e ce, voi doi fiind zei, 9 si frati dupa mama cu moarta, nu leati gonit pe 5ere 9 din asezarile lor: /6 "rebuia sa fie implinita 9 hotararea ursitei la fel si porunca inteleapta rostita de limba lui *hoibas. Acum ea se caieste si afla care a fost cauza faptei ei de la dioscuri. E6 !are Apolo 9 ce profetii m-am silit 9 sa a'ung ucigasa de mama: /6 Ati faptuit impreuna 9 deci sortile vi se vor intoarce impreuna. 7n singur blestem v-a zdrobit laolalta, acelasi ce i-a pierdut 9 pe  parintii vostri.& /eci este vorba de malodictia ereditara a *eloprizilor (a regilor din Argos). Amandoi copii sunt patati de sangele mamei lor, dar mai mult va avea de suferit #reste caci va fi alungat in e$il. %/6 Electra are un sot si o vatra2 ea nu a deplans 9 doar, poate,  pentru ca pleaca din Argos. E6 imic nu- mai vrednic de lacrimi decat sa lasi in urma 9 hotarul  patriei tale.&

E vorba de #reste, care va fi izgonit de popor, iar grecii considerau e$ilul drept o cumplita osanda, pentru ca nerghinitul, retezat din pamantul  patriei si lipsit de cultul zeilor cetatii, scos in afara legilor politice si religioase, era privit ca un cadavru viu. ici un cetatea nu avea voie sa  primeasca pe acest om, oricine ar fi el, sa- vorbeasca, sa-l faca partasul rugaciunilor, 'ertfelor inchinate zeilor, varsarilor de apa lustrala, ci dimpotriva, trebuia sa-l goneasca din casa. a suferinta lui sunt sensibili  pana si zeii ceresti6 %/6 ;ai, vai 9 asemenea plangere este cumplit s-o asculte chiar niste muritori. i noi si ceilalti ce locuim in 7ranos ne umplem de mila pentru omul coplesit de nevoi.& /epartarea prea mare dintre pamant si zeii ceresti ii face pe acestia insensibili la suferintele muritorilor. Aceasta parere e aproape un loc comun al literaturii eline. Aici insa, zeii uranieni, reprezentati prin dioscuri, ni se infatiseaza milostivi, aproape umanizati. #reste ami are de suferit si razbunarea 5erelor. %/6 *leaca, fugi spre Atena< !u pasi de spaima ele tasnesc 9 pe urmele tale2 in loc de brate au serpi 9 si pielea lor este neagra2 hrana lor e facuta din groaznice chinuri.&