3
INTRODUCERE
Activitatea unei întreprinderi nu poate fi concepută în afara mediului în care ea funcţionează şi evoluează. Din acest mediu ea îşi procură mijloacele de care are nevoie, îşi valorifică produsele şi serviciile, efectuează încasări şi plăţi etc. Sub acest aspect, informaţia cuprinsă în rapoartele financiare nu este suficientă, de aceea este necesar de cunoscut întregul complex de cauze şi factori care determină mărimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei financiare, care va fi realizată pe parcursul acestei lucrări la întreprinderea “DRANCOR” SRL. Înfiinţată în anul 1996, Firma de Producţie şi Comerţ “DRANCOR” SRL a fost de la înce începu putt fiin fiindd unul unul dint dintre re li lide derii rii pieţ pieţii ii mold moldov oven eneş eşti ti în domen domeniu iull produ produce ceri riii îngheţatei din lapte, rămînînd şi în continuare un reper al industriei de profil. Scopul practicii de licenţă este de a-mi dezvolta abilităţile practice în baza
materialului teoretic însuşit pe parcursul anilor de studii. Realizarea acestui scop a condiţionat stabilirea următoarelor sarcini: - însuşi însuşirea rea practic practicăă a cunoştinţ cunoştinţelo elorr obţinute obţinute la disci discipli plinel nelee generale generale şi cele cele de specialitate; - acumul acumulare areaa depri deprinde nderil rilor or de lucru lucru pe specia specialit litate ate;; - stud studie iere reaa şi anal analiz izaa situ situaţ aţie ieii fina financ ncia iare, re, patri patrimo moni nial ale, e, orga organi niza zaţi ţion onal alee la nivel de unitate economică; - acumul acumulare areaa deprind deprinderi erilor lor de cerce cercetăr tării ştiinţ ştiinţif ifice ice în mate materie rie.. Informaţia şi datele despre întreprindere sunt veridice şi au fost extrase din documente ce aparţin FCP “DRANCOR” SRL. Raportul de practică cuprinde introducerea, opt capitole, concluzii, bibliografie şi anexe. În capitolul I -„Structura organizatorică a întreprinderii” – se caracterizează,
în general, activitatea întreprinderii “DRANCOR” SRL, redând istoria întreprinderii, tipul şi forma organizatorico-juridică. În acelaşi timp, aici sunt
4
prezentate
sor orttimentul ntul
producţ ducţiiei,
princi ncipal palii
concu ncurenţi
a
întreprinderii. Capitol Capitolul ul II – „Structura „Structura financiară a întreprinderii. Formarea şi repartizarea
capitalului”– este preze ezenta ntată forma de proprietate şi mărimea
capitalului statutar, în acelaş timp sînt efectuate calcule referitoare la gradul de îndatorare a întreprinderii, levierul financiar, capacitatea de îndatorare, gradul de autofinanţare a activelor precum şi gradul de acoperire a dobînzilor. Capitolul III – „Structura „Structura activelor pe termen lung şi a modului de finanţare”–
este analizată structura activelor întreprinderii şi modul lor de finanţare. Capitolul IV – „Structura „Structura activelor curente şi metodele de gestiune a lor.”– este
studiată structura activelor curente si eficienţa utilizării acestora. De asemenea este analizată clientela şi principalii furnizori de materie primă a întreprinderii. Capitolul V – „Structura „Structura veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formarea şi
utilizarea profitului la întreprindere.”– este analizată structura veniturilor şi cheltuielilor, de asemenea sunt se calculează profitul brut , rezultatul activităţii economico-financiare a întreprinderii si profitul net a întreprinderii efectuînd concluziile de rigoare. Capitolul VI – „Organizarea „Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere”– este studiat
forma şi modalităţile de plată utilizate de întreprindere, în acelaşi timp este analizat registrul de casă şi registrul dispoziţia de încasări şi plăţi, calculînd gradul de asigurare a întreprinderii cu disponibilităţi băneşti şi trezoreria netă. „Evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii”– sunt calculaţi Capitolul VII – „Evaluarea indica indicator torii ii care care determ determină ină situaţ situaţia ia econom economico ico-fi -finan nancia ciară ră a înt întrepr reprind inderi eriii şi anume: anume: indicatorii rentabilităţii, lichidităţii, solvabilităţii solvabilităţii precum şi indicii valorii de piaţă. Capitolul VIII – „Planul „Planul strategic al întreprinderii şi analiza executării bugetelor
funcţi funcţiona onale. le.”– ”– sunt sunt identi identific ficate ate obiect obiective ivele le şi scopuri scopurile le înt întrep reprind rinderi eriii cu privire privire la desfacerea producţiei, sursele de finanţare, efectuarea investiţiilor în tehnologia utilizată în producţie. De asemenea se studiază modul de elaborare a bugetelor funcţionale.
4
prezentate
sor orttimentul ntul
producţ ducţiiei,
princi ncipal palii
concu ncurenţi
a
întreprinderii. Capitol Capitolul ul II – „Structura „Structura financiară a întreprinderii. Formarea şi repartizarea
capitalului”– este preze ezenta ntată forma de proprietate şi mărimea
capitalului statutar, în acelaş timp sînt efectuate calcule referitoare la gradul de îndatorare a întreprinderii, levierul financiar, capacitatea de îndatorare, gradul de autofinanţare a activelor precum şi gradul de acoperire a dobînzilor. Capitolul III – „Structura „Structura activelor pe termen lung şi a modului de finanţare”–
este analizată structura activelor întreprinderii şi modul lor de finanţare. Capitolul IV – „Structura „Structura activelor curente şi metodele de gestiune a lor.”– este
studiată structura activelor curente si eficienţa utilizării acestora. De asemenea este analizată clientela şi principalii furnizori de materie primă a întreprinderii. Capitolul V – „Structura „Structura veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formarea şi
utilizarea profitului la întreprindere.”– este analizată structura veniturilor şi cheltuielilor, de asemenea sunt se calculează profitul brut , rezultatul activităţii economico-financiare a întreprinderii si profitul net a întreprinderii efectuînd concluziile de rigoare. Capitolul VI – „Organizarea „Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere”– este studiat
forma şi modalităţile de plată utilizate de întreprindere, în acelaşi timp este analizat registrul de casă şi registrul dispoziţia de încasări şi plăţi, calculînd gradul de asigurare a întreprinderii cu disponibilităţi băneşti şi trezoreria netă. „Evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii”– sunt calculaţi Capitolul VII – „Evaluarea indica indicator torii ii care care determ determină ină situaţ situaţia ia econom economico ico-fi -finan nancia ciară ră a înt întrepr reprind inderi eriii şi anume: anume: indicatorii rentabilităţii, lichidităţii, solvabilităţii solvabilităţii precum şi indicii valorii de piaţă. Capitolul VIII – „Planul „Planul strategic al întreprinderii şi analiza executării bugetelor
funcţi funcţiona onale. le.”– ”– sunt sunt identi identific ficate ate obiect obiective ivele le şi scopuri scopurile le înt întrep reprind rinderi eriii cu privire privire la desfacerea producţiei, sursele de finanţare, efectuarea investiţiilor în tehnologia utilizată în producţie. De asemenea se studiază modul de elaborare a bugetelor funcţionale.
5
Capitolul I. Structura organizatorică a întreprinderii
Firma de Producţie şi Comerţ “DRANCOR” SRL a fost înfiinţată în anul 1996, fiind organizată din punct de vedere juridic ca societate cu răspundere limitată cu capital integral privat. Încă din momentul constituirii, întreprinderea deţinea o cotă esenţială pe piaţa autohtonă în domeniul producerii îngheţatei din lapte, totodată rămînînd şi în continuare un reper al industriei de reper. Noţiunea de îngheţată reprezintă un produs alimentar dulce bătut congelat, fabricat dintr-un mix (amestec complex), ce conţine în anumite rapo raportu rturi ri mate materi riii prim primee lact lactic icee şi/s şi/sau au nela nelact ctic ice, e, incl inclus usiv iv vege vegeta tale le,, zahă zahărr şi/s şi/sau au înlo înlocu cuit itori oriii lui, lui, stab stabil iliz izat ator ori,i, subs substa tanţ nţee gust gustat ativ ivee şi arom aromat atic icee cu adău adăuga garea rea alto altor r ingrediente şi substanţe. În anul 2004 a fost utilizată o secţie de producere a semifabricatelor de patiserie congelate. Ca rezultat întreprinderea şi-a diversificat sortimentul cu produse ce sunt mai puţin afectate de sezon, la moment rata semifabricatelor de patiserie constituie 10 % din totalul produselor fabricate. Începînd cu anul 2006 s-au efectuat investiţii masive de reînnoire a utilajului de producţie şi comercial. În special a fost schimbat utilajul de producere a îngheţatei în păhăruţe cu echipament produs de TEKNO-ICE. Astfel Astfel proiectată proiectată iniţial să producă producă îngheţată îngheţată din lapte, lapte, pe parcurs „DRANCOR” „DRANCOR” SRL şi-a extins profilul de fabricaţie, producînd semifabricate de patiserie congelate, produse de cofetărie, margarină. Procesul de producere a îngheţatei este automatizat, iar utilajele au o capacitate de producere de 450 tone lunar. Fabrica are o varietate de produse care numără pînă la 90 tipuri de îngheţată, printre care îngheţată clasică, de lapte, de frişcă, lacto-vegetală, glazurată etc. În conformitate cu documentele de constituire , genurile de activitate practicate de întreprindere sunt următoarele:
6
producerea şi realizarea îngheţatei;
producerea
şi realizarea produselor de patiserie congelate;
producerea
şi realizarea glazurii de ciocolată;
comerţ cu ridicata al produselor alimentare şi băuturilor;
activitatea comercială de export-import.
Printr-o reţea de distribuţie de circa 3000 de frigidere, deservite de 20 de maşini specializate moderne, produsele „DRANCOR” SRL sunt prezente în toate regiunile ţării. Principalii concurenţi ai FPC „DRANCOR” SRL:
La moment nu există o statistică oficială care ar arăta cu certitudine cotele de piaţă deţinute de diferiţi producători pe piaţa de îngheţată din Republica Moldova. Însă analizînd prezenţa produselor de îngheţată din unităţile comerciale repartizate pe întreg teritoriul ţării se poate afirma ca 90%-95% din cotele de piaţă sînt deţinute de FPC „DRANCOR” SRL, „JLC” SA şi „SANDRILINONA” Structura organizatorică a întreprinderii „DRANCOR” SRL
Structura organizatorică a firmei reprezintă modul de alocare a personalului angajat, în ansamblul compartimentelor de muncă – constituite în funcţie de natura activităţilor ce le sunt atribuite şi grupate pe baza legăturilor ce se stabilesc între ele – în două planuri: în plan vertical, pe diferite nivele ierarhice, în raport cu gradul de subordonare în plan orizontal, pe acelaşi nivel ierarhic, în raport cu funcţiunea deservită. Schema.1.1. Structura organizatorică a FPC „DRANCOR” SRL e r i D c i n U ( l a r e n e g r o t c ) t a i c o s a l u
Serviciul de securitate
Serviciul de aprovizionar
Depozitul de materie primă
Secretariat
Director
Serviciul Contabilitatea Serviciul Secţia Labora- Secţia Secţia de Secţia de reparaţie a resurselor financiar mecanică torul juridică transport frigiderelor umane
Secţia tehnologică
Secţia de construcţii
Secţia comercială
7
Secţia de producere a îngheţatei
Secţia de producere a glazurii
Secţia de producere a margarinei
Secţia de producere a produselor de patiserie con elate
Secţia de producere a păhăruţelor
În prezent la întreprinderea „DRANCOR” SRL sunt angajaţi peste 200 de muncitori calificaţi, care merg anual la stagiere în Germania şi Italia. Încadrarea în „DRANCOR” SRL se face în modul stabilit de legislaţie. La angajare, administraţia îl face cunoscut pe noul angajat cu : •
Regulamentul Intern
•
Locul de muncă şi obligaţiunile
•
Remunerarea muncii
•
Condiţiile de muncă.
Conform Regulamentului Intern al „DRANCOR” SRL obligaţiile salariatului sunt:
Să lucreze cinstit îndeplinească la
şi stăruitor, să respecte disciplina muncii, să timp şi calitativ obligaţiunile de serviciu;
Să se călăuzească în exercitarea atribuţiilor de legislaţia în vigoare şi să fie obiectiv.
Obligaţiile administraţiei sunt:
Să organizeze corect şi eficient munca lucrătorilor;
Să asigure remunerarea muncii în termenii stabiliţi;
Să supravegheze şi să controleze respectarea de către funcţionar a obligaţiunilor acestuia.
8
Capitolul II. Structura financiară a întreprinderii. Formarea şi repartizarea capitalului
FPC „DRANCOR” SRL a fost înfiinţată prin Hotărîrea Adunării Generale a Asociaţilor din 28.11.2006 proces verbal nr.1 şi înregistrată la Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova sub numărul 106042815, ulterior numărul de înregistrare a fost modificat: 100360079246. Forma juridică: Societate cu Răspundere Limitată, cu capitalul integral privat. Durata societăţii este nelimitată. Capitalul statutar constituie 4011265 MDL, subscris şi integral vărsat, format dintr-o cotă unică de participare. Conform documentelor de constituire fondatorii FPC „DRANCOR” SRL au fost persoane fizice. În ultimul exerciţiu financiar 2006 unicul asociat al societăţii devine Drangoi Vasile. Desfăşurarea eficientă şi ritmică a activităţii întreprinderii impune adaptarea continuă la mediul competiţional, ceea ce presupune adaptarea la schimbările tehnologice, anticiparea frecvenţelor schimbării în preferinţele consumatorilor, identificarea activităţilor pe care întreprinderea le poate desfăşura mai bine decît concurenţii ei,adaptarea continuă a structurii financiare pentru ca costul mediu ponderat al capitalului să nu fie superior rentabilităţii estimate. Pentru rezolvarea acestor aspecte importante, aparatul managerial trebuie să facă o apreciere justă, reală a stării financiare a întreprinderii, trebuie să cunoască modificările ce se petrec în societate, cerinţele consumatorilor interni şi externi. Structura financiară a întreprinderii reprezintă, ansamblul complex şi coordonat al diverselor surse de finanţare folosite de managerul financiar pentru acoperirea necesarului de finanţat. În alte opinii se consideră că structura financiară exprimă
9
raportul existent între finanţările pe termen scurt şi cele pe termen lung. Alegerea unei anumite structuri financiare reprezintă un aspect important al politicii financiare a întreprinderii. Decizia de structură financiară depinde de obiectivele întreprinderii, de nivelul rentabilităţii scontate şi de riscurile pe care şi le asumă. Pentru a determina ponderea capitalului propriu în raport cu capitalul împrumutat se calculează devierile absolute şi procentuale intervenite pentru o anumită perioadă. Tabelul 2.1 Analiza structurii financiare la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei Capital propriu Capital împrumutat Capital total
7434266 42733288 50167554
„DRANCOR” SRL Perioada 2009 Cota Suma,lei Cota, ,% % 14,81 17294874 38,91 85,18 27150415 61,08 100
44445289
100
Deviere +,Suma,lei +9860608 -15582873
Cota, % +24,1 -24,1
-5722265
Din calculele efectuate putem constata că capitalul propriu pe perioada 20082009 s-a majorat cu 9860608 lei, iar capitalul împrumutat în anul 2009 s-a redus cu 15582873 lei. Astfel, în structura surselor de finanţare în anul 2008 s-a constatat o pondere mai scăzută de 14,18% a capitalului propriu în raport cu capitalul împrumutat ce deţinea o cotă de 85,18% în capital total. Ulterior în anul 2009 observăm o majorarea a ponderii a capitalului propriu cu 24,1 puncte procentuale. În structura surselor de finanţare a întreprinderii pe perioada 2008-2009 predomină capitalul împrumutat cu o pondere de peste 60%. Următorii indicatori prezintă structura financiară a FPC „DRANCOR” SRL: 1. Gradul de îndatorare a întreprinderii: reprezintă ponderea datoriilor totale ale
întreprinderii pe termen lung şi scurt în suma totală a patrimoniului ei. De regulă această rată trebuie să fie subunitară. Cu cît aceasta este mai mică cu atît securitatea financiară a întreprinderii este mai stabilă. Gî
=
Capital împrumutat Total Activ
Tabelul 2.2
10
Analiza gradului de îndatorare la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 1. 2. 3. Gradul
Datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Activ pasiv de îndatorare a întreprinderii
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 33967766 19715716 -14252050 8765522 7434699 -1330823 50167554 44445289 -5722265 0,85 0,61 -0,24
Din analiza indicatorului pe anul 2008 şi 2009 putem deduce faptul că structura financiară a întreprinderii este favorabilă, deoarece în ambii ani nivelul ratei de îndatorare a întreprinderii are o mărime mai mică comparativ cu limita maximă a normativului, ceea ce determină încrederea creditorilor şi creşterea autonomiei financiare a acesteia. Astfel în anul 2008 ponderea globală în patrimoniul total era de 0,85 ca în anul următor să se micşoreze cu 0,24 puncte procentuale şi să ajungă la 0,61. Descreşterea indicatorului în 2009 este datorat diminuării volumului de datorii pe termen scurt (cu 58%). 2. Capacitatea maximă de îndatorare: reprezintă capacitatea întreprinderii de-a
primi credite, care să fie garantate şi a căror rambursare, inclusiv plata dobânzilor, să nu creeze greutăţi financiare de nesuportat. În stabilirea capacităţii de îndatorare sunt interesaţi: - întreprinderea care, dorind să se împrumute în vederea finanţării unui proiect, trebuie să-şi stabilească garanţiile disponibile precum şi fluxurile financiare pozitive viitoare, astfel încît rambursarea creditelor şi plata dobânzilor să poată fi făcută fără dificultăţi. - Creditorul, care acordînd împrumuturi îşi asumă anumite riscuri şi prin urmare este interesată de situaţia economico-financiară a viitorului debitor, pentru a decide dacă acceptă cererea de credit sau o respinge. Gî
=
Datorii totale Capital propriu
Capacitatea maximă de îndatorare se calculează conform formulei: Capacitatea maximă de îndatorare = 2* Capital Propriu
11
Iar capacitatea de îndatorare efectivă, la un anumit moment, este: Capacitatea de îndatorare efectivă = 2* Capital Propriu - Datorii Totale
Tabelul 2.3 Analiza capacităţii de îndatorare la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 1.Capitalul propriu 2.Datorii pe termen lung 3.Datorii pe termen scurt Gradul de îndatorare globală Capacitatea maximă de îndatorare Capacitatea de îndatorare efectivă
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 7434266 17294874 +9860608 8765522 7434699 -1330823 33967766 19715716 -14252050 5,74 1,56 -4,17 14868532 34589748 +19721216 -27864756 7439333 +35304089
Dacă societatea comercială aduce valori maxime ale indicatorilor, limita fiind ≤ 2, înseamnă că are capacitatea de îndatorare saturată şi nu mai poate primi credite, această situaţie fiind prezentă şi la „DRANCOR” SRL, unde normativul este depăşit în anul 2008 cu 3,74 puncte procentuale, pe cînd în anul 2009 , indicatorul se încadrează în limitele normativului constituind 1,56, acest rezultat datorîndu-se micşorării datoriilor la termen cu 15%, si majorării capitalului propriu, astfel indicatorul studiat se micşorează cu 0,75 faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a capacităţii de rambursare şi o premisă esenţială pentru obţinerea altor surse de finanţare pe termen lung. Acest fapt a contribuit la creşterea capacităţii maxime de îndatorare cu 19721216 lei şi a capacităţii de îndatorare efective cu 35304089 lei. 3. Gradul de autofinanţare a activelor: reflectă aportul capitalului propriu la
finanţarea tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii şi se calculează după formula: Ga
=
Capitalul propriu Total Activ
Tabelul 2.4 Analiza gradului de autofinanţare a activelor la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere
12 2008 7434266 50167554
1.Capiatlul propriu 2.Total Activ Gradul de autofinanţare a activelor
0,14
2009 17294874 44445289
+,+9860608 -5722265
0,38
+0,24
În condiţiile normale de activitate mărimea acestui indicator se consideră suficientă în cazul cînd este ≤ 0,5. Această mărime nefiind respectată atît în anul 2008 cînd indicatorul înregistrează o valoare de 0,14, cît şi în anul 2009 , cînd indicatorul creşte cu 0,24 puncte procentuale, totuşi valoarea obţinută nu contribuie la sporirea independenţei financiare a întreprinderii. 3. Levierul Financiar: mai este cunoscut şi sub denumirea de „rată de levier” , care
exprimă îndatorarea totală a întreprinderii în raport cu capitalul propriu. Rezultatul trebuie să fie subunitar, o valoare supraunitară semnifică un grad de îndatorare ridicat. O valoare ce depăşeşte 2,33 exprimă un grad foarte ridicat de îndatorare, întreprinderea aflându-se în limita în stadiul de faliment iminent dacă rezultatul depăşeşte de câteva ori pragul de 2,33. Lf
=
Datorii totale Capitaluri proprii
Tabelul 2.5 Analiza levierului financiar la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori
1.Datorii pe termen scurt 2.Datorii pe termen lung 3.Capitalul propriu Levierul financiar
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 33967766 19715716 -14252050 8765522 7434699 -1330823 7434266 17294874 +9860608 5,74 1,56 -4,17
Din rezultatele obţinute în ultimii 2 ani de gestiune putem concluziona că în anul 2008 levierul financiar a atins un nivel foarte ridicat, cauza fiind datoriile majore, ceea ce conform regulilor, SRL se putea afla chiar în stadiul de faliment. În următorul an indicele a scăzut simţitor situându-se la nivelul de 1,56. Ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă pentru autonomia societăţii , precum şi creşterea încrederii creditorilor şi partenerilor de afaceri.
13 Efectul de levier: exprimă sporul rentabilităţii capitalului propriu pe seama recurgerii la
împrumuturi. El.f. = (R ec-R d) x
Datorii totale Capital propriu
Efectul de levier este cu atît mai mare, cu cît rentabilitate economica este superioara ratei dobânzii capitalurilor împrumutate. R ec = Profit pînă la impozitare / Total activ * 100% D = Cheltuială cu dobânda / Datorii pentru care s-a plătit dobândă
4. Gradul de acoperire a dobânzilor arată cît de stabilă este capacitatea entităţii de
a-şi onora obligaţiile de plată privind dobânda Gradul de acoperire a dobânzii = Profit brut / Cheltuieli cu dobânda
Tabelul 2.6 Analiza efectului levierului financiar la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 20082009 Indicatori 1.Datorii pe termen scurt 2.Datorii pe termen lung 3.Capitalul propriu 4.Total Activ 5.Profit pînă la impozitare 6.Rata medie a dobânzii Levierul financiar Rentabilitatea economică Efectul levierului financiar Gradul de acoperire a dobânzilor
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 33967766 19715716 -14252050 8765522 7434699 -1330823 7434266 17294874 +9860608 50167554 44445289 -5722265 (1922973) 9835600 +11758573 9,04% 11,83% +2,79% 5,74 1,56 -4,17 -3,83% 22,12% +25,95% -0,73 3,26
0,16 7,54
+0,89 +4,28
În anul 2008 în urma utilizării neeficiente a capitalului împrumutat întreprinderea a obţinut un efect de îndatorare negativ astfel rentabilitatea financiară a întreprinderii sa micşorat cu 0,73 pe cînd în anul 2009 ca rezultat a utilizării eficiente a capitalului împrumutat întreprinderea a obţinut un efect pozitiv în mărime de 0,16. În condiţiile normale de activitate mărimea gradului de acoperire a dobânzilor trebuie să fie supraunitar, această condiţie este respectată în ambii ani. Astfel în anul
14
2008, acest indicator măsoară 3,26, pe cînd în anul 2009 are loc o majorare a acestui indicator cu 4,28 unităţi. Factorii care influenţează formarea structurii financiare:
Stabilitatea vânzărilor
Structura activelor
Rata de creştere
Strategia dezvoltării întreprinderii Capitolul III .Structura activelor pe termen lung şi a modului de finanţare.
Activul este definit ca fiind o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente anterioare sau de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Activele pe termen lung mai sunt numite şi active imobilizate şi reprezintă bunuri economice caracterizate prin: •
Durata de folosinţă îndelungată în activitatea întreprinderii;
•
Lichiditatea mai mare de un an;
•
Participă la mai multe circuite economice;
•
Îşi transmit valoarea asupra produselor noi obţinute.
Activele imobilizate se diferenţiază la rândul lor în raport cu unele trăsături specifice care determină regruparea în raport de forma pe care o îmbracă şi de destinaţia economică. Tabelul 3.1 Analiza structurii activelor pe termen lung la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei 1.Active nemateriale 3453 2.Active materiale în curs de 4185852 execuţie
„DRANCOR” SRL Perioada 2009 Cota Suma,lei Cota, ,% % 0.01 700 0,002 13,49 4701227 15,47
Deviere +,Suma,lei -2753 +515375
Cota, % -0,008 +1,98
15 3.Terenuri 314801 1,01 316391 4.Mijloace fixe 26508739 85,47 25356830 5.Valoarea de bilanţ a activelor 31009392 99,9 30374448 materiale pe termen lung 6.Active financiare pe termen 0 0 0 lung Total Activ pe termen lung 31012845 100 30375148
1,04 83,47 99,9
+1590 +280040 -634944
+0,03 -2,006 0
0
0
0
100
-637697
Informaţia conţinută în tabelul 3.1 atestă faptul că în structura activelor pe termen lung prevalează activele materiale pe termen lung care deţin o cotă de 99,9%, pe cînd ponderea activelor nemateriale constituie 0,01%. O pondere esenţială în total activ pe termen lung o deţine mijloacele fixe. Totodată, se observă reducerea absolută şi relativă a acestei grupe de active, dacă la în anul 2008 mijloacele fixe au constituit 85,47%, atunci în anul 2009 cota mijloacelor fixe a alcătuit 83,47% , adică cu 2,006 puncte procentuale mai puţin. Asigurarea eficienţei şi viabilităţii financiare a întreprinderii presupune existenţa unui potenţial tehnic corespunzător care să ofere întreprinderii posibilitatea realizării unei producţii competitive pe piaţa internă şi externă. Nivelul de eficienţă a mijloacelor fixe se găseşte în directă dependenţă cu structura acestora, cu capacitatea de producţie, cu disponibilitatea întreprinderii de reînnoire permanentă a utilajului. Pentru a exprima eficienţa utilizării mijloacelor fixe se studiază trei grupe de indicatori: - indicatori de structura - indicatori ce caracterizează gradul de folosinţă a mijloacelor fixe - randamentul mijloacelor fixe 1. Rata imobilizărilor , măsoară gradul de investire a capitalului în active pe termen
lung. R im=
active pe termen lung
≤ 2/3
total activ
2. Rata mijloacelor fixe, mărimea acestui indicator este determinată de natura
activităţii întreprinderii. K MF=
mijloace fixe active pe termen lung
16 3. compoziţia mijloacelor fix, cu cît este mai mare ponderea mijloacelor fixe active
în totalul mijloacelor fixe, cu atît este mai puternică influenţa exercitată asupra unor indicatori de eficienţă ai acestora.
K mfactiv. =
mijloace fixe active mijloace fixe total
4. coeficientul de utilitate K= valoarea de inventar-uzura acumulată valoarea de inventar a mijloacelor fix
5. coeficientul de uzură acumulată, , un grad de uzură mai mare de 50% indică
asupra necesităţii reparaţiilor capitale. K uz=
uzura acumulată valoarea de inventar a mijloacelor fixe
6. coeficientul de reînnoire a MF
K reîn=valoarea MF intrate pe perioada raportată valoarea MF la sfârşitul perioadei
7. randamentul mijloacelor fixe , care exprimă eficienţa mijloacelor fixe
R MF =
Q N
Tabelul 3.2 Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 0,61 1,54 0,55
Rata imobilizărilor Rata mijloacelor fixe Compoziţia mijloacelor fixe Coeficientul de utilitate Coeficientul de uzură acumulată Coeficientul de reînnoire a MF Qîngheţată, tone 1037,0 Q produse de patiserie congelate, tone 354,9 Qmargarină, tone 50,1 Qciocolată, tone 26,3 Nr. de linii de producere a îngheţatei 3 Nr. de linii de producere a produselor de 3
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 0,68 +0,07 1,58 +0,04 0,52 -0,03 0,84 15,62% 0,08 1330,8 +293,8 381,1 +26,2 93,0 +42,9 16,5 -9,8 3 3 -
17 patiserie Nr. de linii de producere a margarinei 1 Nr. de linii de producere a produselor de 1 cofetărie Randamentul1 345,67 Randamentul2 118,3 Randamentul3 50,1 Randamentul4 26,3
1 1 443,6 127,03 93,0 16,5
+97,93 +8,73 +42,9 -9,8
Din rezultatele obţinute în ultimii 2 ani de gestiune putem concluziona că în anul 2008 rata imobilizărilor constituie 0,61, rezultat ce se încadrează în limitele normative, iar în anul 2009 se observă o majorare nesemnificativă a acestui indicator cu 0,07 puncte procentuale, însă aceasta nu creează dificultăţi de trezorerie la întreprindere. Rata mijloacelor fixe în anul 2008 constituie 1,54, iar în anul 2009 acest coeficient se majorează cu 0,04 puncte procentuale. Compararea coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii denotă faptul ca întreprinderea în anul 2009 nu a utilizat după destinaţie sursele de finanţare pentru îmbunătăţirea potenţialul tehnic. Procesul de reînnoirea mijloacelor fixe nu a fost suficient pentru compensarea procesului de învechire, uzura acumulată în anul 2009 constituind 15,62%. Din calculele efectuate observăm o majorare a r îngheţatei în anul 2009 cu 97,93 faţă de 2008, aceasta s-a datorat creşterii valorii producţiei cu 293.8 tone. De asemenea r patiserie congelată în anul 2009 înregistrează o majorare uşoară cu 8,73, pe cînd r ciocolată în anul 2009 s-a redus cu 9,8 datorită diminuării volumului de producţie. Randamentul utilajelor de producere a margarinei de asemenea a înregistrat o creştere de 42,9 în anul 2009. După intrarea în funcţiunea a mijloacelor fixe, urmare a exploatării acestora, se creează necesitatea unor investiţii menite să înlocuiască mijloacele care şi-au pierdut calităţile productive, uzate moral. Întreprinderea calculează uzura lunar sau anual în conformitate cu următoarele acte normative: •
Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003 „Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”;
•
Hotărârea Guvernului nr. 389 din 14.03.2007 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind calcularea şi evidenţa uzurii în scopuri fiscale”.
18
Astfel, în scopuri financiare întreprinderea utilizează metoda liniară de calcul a uzurii, care presupune includerea uniformă în costul vânzărilor a unor sume fixe stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Formula de calcul a uzurii anuale este: Uzura=Vuz* Nuz , unde Vuz- valoarea uzurabilă a mijlocului fix, Nuz- norma de uzură. Capitolul IV. Structura activelor curente şi metodele de gestiune a lor
Activele curente constituie o componentă esenţială a mijloacelor economice ale întreprinderii ce au menirea să asigure funcţionalitatea curentă a acesteia. Ele se manifestă, în viaţa întreprinderii, prin avansuri şi recuperări succesive. Pornind de la faza iniţială de capital bănesc, acestea se transformă, în procesul de aprovizionare, în stocuri de mărfuri şi materiale, care constituie potenţialul productiv al întreprinderii. Procesul de formare şi transformare a activelor curente poate fi prezentat schematic, după cum urmează: Venit din vînzări
Mijloace băneşti
Creanţe
Achiziţii Vînzări Stoc de materii prime
Stoc în curs de execuţie
Produse finite
Activele curente se caracterizează prin transformarea permanentă a formelor funcţionale, prin consumarea completă a stocului intrat in circuitul de producţie. Reflectate în activul bilanţului, activele curente cuprind în structura lor: Tabelul 4.1
19
Analiza structurii activelor curente la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori
Stocuri de mărfuri şi materiale Creanţe pe termen scurt Investiţii pe termen scurt Mijloace băneşti Alte active curente Total active curente
„DRANCOR” SRL Perioada 2008 2009 Suma,lei Cota Suma,lei Cota, ,% % 14790442 77,21 10774551 76,57 4225912 0 81819 56536 19154709
22,06 3198015 0 0 0,42 85697 0,29 11878 100 14070141
22,72 0 0,60 0,08 100
Deviere +,Suma,lei -4015891 -1027897 0 +3878 -44658 -5084568
Cota, % -0,64 +0,66 0 +0,18 -0,21
Din datele din tabel rezultă că stocurile au ponderea cea mai mare în structura activelor curente in jur de 77%. În anul de gestiune 2009 se observă o creştere a stocurilor cu 4015891 lei, ceea ce indică o evoluţie pozitivă a situaţiei patrimoniului întreprinderii. Odată cu vânzarea produselor finite, elementele de active circulante nu dispar, valoarea lor transformându-se în creanţe, pînă la încasarea contravalorii sub formă de bani. Astfel în anul 2008 creanţele au atins nivelul de 4225912 lei, iar în anul 2009 echivalentul lor era de 3198015. Elementul fundamental al activităţii îl reprezintă mijloacele băneşti, care asigură achiziţionarea de materii prime şi materiale necesare procesului e producţie. La FCP „Drancor” SRL în anul 2008 au fost înscrise mijloace băneşti în sumă de 81819 lei, ca î următorul an să atingă indicele de 85697 lei. Folosirea eficientă a activelor curente presupune existenţa la întreprindere a unui stoc optim de materii prime şi materiale, asigurarea ritmicităţii producţiei, optimizarea duratei de transformare a acestui în mijloace băneşti. Indicatorii de eficienţă a activelor curente sunt: 1.
Numărul de rotaţii ale activelor curente, se calculează ca raportul dintre
volumul vânzărilor şi valoarea activelor curente. Rezultatul obţinut indică de câte ori activele curente au parcurs ciclul întreg bani - marfa - bani. N=venit din vînzări/Active curente
2.
Viteza de rotaţie, formula de calcul este următoarea: Viteza de rotaţie= 360/nr. de rotaţii
20 3.
Efectul accelerării sau încetinirii vitezei de rotaţie a activelor curente,
rezultatul obţinut cu semnul minus înseamnă eliberări de active curente, iar cel cu semnul plus înseamnă imobilizări de resurse financiare. E=VV1/360*(Dz1-Dz0)
4.
Durata de încasare a creanţelor, cu cât termenul de încasare este mai mic, cu
atât mai favorabile sunt consecinţele pentru situaţia financiară a întreprinderii. Orice întreprindere trebuie să tindă spre o performanţă maximă a acestui indicator, care conform standardelor internaţionale este egal cu 30 zile. Creşterea perioadei de încasare a creanţelor indică despre calitatea scăzută a serviciilor financiare şi limitarea desfacerii producţiei. Dr.creanţelot=Creanţe/Venituri din Vînzări* 360
5.
Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, caracterizează eficienţa
activităţii întreprinderii în
aşa direcţii cum sunt aprovizionarea, producerea şi
desfacerea. Cu cît nivelul acestui indicator este mai mic, cu atât întreprinderea îşi organizează mai eficient relaţiile sale cu furnizorii, cu clienţii. Dst= Valoarea stocurilor/ Costul vânzărilor *360
Tabelul 4.2 Analiza modului de utilizare a activelor curente la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori
Active curente Venit din Vînzări Creanţe Valoarea stocurilor Costul vânzărilor Numărul de rotaţie Viteza de rotaţie Efect de accelerare Durata de încasare a creanţelor Durata de rotaţie a SMM
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 19154709 14070141 -5084568 34863127 44753107 -9889980 4225912 3198015 -1027897 10004741 7544127 -2460614 25510455 28593955 +3083500 1,82 3,18 +1,36 197,8 113,2 -84,6 -10516980,14 43,63 141,18
25,72 94,98
-17,91 -46,2
La FCP „Drancor” SRL în urma încetinirii vitezei de rotaţie în perioada de gestiune curentă cu 84,6 zile, întreprinderea a înregistrat eliberări de resurse financiare în valoare de 10516980,14 lei.
21
Din calculele efectuate rezultă că durata de încasare a creanţelor în anul 2008 a constituit 43,63 zile, iar în anul 2009 a constituit 25,72 zile mărime ce se încadrează în standardele naţionale. Din calculele efectuate rezultă că întreprinderea a depus eforturi pentru a reduce perioada de rotaţie a stocurilor. Astfel în anul 2008, durata de rotaţie a stocurilor a atins valoarea de 141,18 zile, pe cînd în anul 2009 mărimea acestuia s-a diminuat pînă la 94,98 zile. Caracterul continuu al procesului de producţie, însoţit de cel al vânzărilor, apare necesitatea unor nevoi permanente de resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor determinate de volumul de activitate desfăşurată de întreprindere. Finanţarea activelor curente se efectuează prin următorii indicatori: 1.
Fondul de rulment, desemnează acea parte din capitalurile unei
întreprinderi care este destinată finanţării activelor curente necesare înfăptuirii în practică a obiectului de activitate al acesteia, contribuind la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. FR= Active Curente - Datorii pe termen scurt
2.
Nevoia de fond de rulment, desemnează nevoile financiare generate de
executarea unor operaţiuni respective care compun ciclul de exploatare curentă a întreprinderii al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resursele stabile, adică banii ce trebuie viraţi în întreprindere pentru a asigura funcţionarea acesteia. NFR = stocuri + creanţe –Datorii pe termen scurt
3.
Trezoreria netă , formula de calcul este următoarea: TN= FR-NFR
4.
Rata de finanţare a activelor curente, permite supravegherea evoluţiei
fondului de rulment în raport cu cea a capitalurilor circulante , valoarea optimă a acestui indicator este situată între 0,5 şi 1. R fin.=Fond de rulment/Active curente
Tabelul 4.2 Analiza echilibrului financiar la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009
22 Indicatori Active curente Creanţe Stocuri DTS Fondul de rulment NFR Trezoreria netă Rata de finanţare a AC
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 19154709 14070141 -5084568 4225912 3198015 -1027897 14790442 10774551 -4015891 33967766 19715716 -14252050 -14813057 -14951412 138355 -0,77
-5645575 -5743150 97575 -0,4
+9167482 +9208262 -40780 +0,37
Din calculele efectuate rezultă că NFR în anul 2008 valoarea acestuia constituia -14951412 lei, iar în anul următor acest indicator se majorează cu 9167482 lei. Pe parcursul perioadei analizate indicatorul NFR a avut o valoare negativă, ceea ce semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoarea de capitaluri circulante. Această situaţie a fost cauzată de utilizarea creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt pentru finanţarea imobilizărilor. Deşi creditele la acel moment erau scumpe, întreprinderea a decis să utilizeze aceste oportunităţi. În consecinţă această sursă de finanţare a avut un efect pozitiv asupra vitezei de rotaţii a activelor curente, întreprinderea înregistrând eliberări de resurse financiare. Însă întreprinderea trebuia să fie atentă pentru că această situaţie influenţează negativ echilibrul financiar pe termen scurt şi totodată în unele situaţii întreprinderea poate să fie dependentă de creditorii săi. De asemenea în ambii de gestiune valoarea ratei de finanţare a activelor curente este inferioară limitei care atestă faptul că societatea are capacitate de a-şi finanţa activitatea curentă din surse proprii, fără să facă apel la credite. Creşterea fondului de rulment în anul 2009 cu 9167482 lei, a influenţat creşterea ratei de finanţare a activelor curente cu 0,37 în ultimul an de gestiune.
23
Capitolul V. Structura veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formarea şi utilizarea profitului la întreprindere
Analiza structurii veniturilor şi cheltuielilor influenţează mărimea, direcţia şi ritmul de evoluţie în timp a profitului. Veniturile determină sensul activităţii unei întreprinderi şi este rezultatul eforturilor depuse. Observarea dinamicii veniturilor orientează firma către acele modalităţi şi strategii de a-l obţine, care permit înregistrarea unei rentabilităţi şi, respectiv, a unui profit cît mai ridicat. Astfel, veniturile se studiază aparte pe fiecare tip, după sursele de formare. În funcţie de sursele de intrare la întreprindere, veniturile se divizează în patru grupe: venituri din activitatea operaţională, venituri din activitatea investiţională, venituri din activitatea financiară şi venituri excepţionale. Tabelul 5.1 Analiza structurii veniturilor la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei 1.Venituri din activitatea operaţională: - venituri din vînzări 34863127 - alte venituri operaţionale 2669444 2. Venituri din activitatea 40520 investiţională
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 Cota Suma,lei Cota, Suma,lei ,% % 83,13 6,36 0,09
44753107 5325262 1076230
78,23 9,3 1,88
+9889980 +2655818 -1035710
Cota, % -4,9 +2,94 +1,79
24 3. Venituri din activitatea 4361090 10,39 financiară 4. Venituri excepţionale Total venituri 41934181 100
6049306 57203905
10,57
+1688216
+0,18 -
100
+15269724
Informaţia conţinută în tabelul 5.1 atestă faptul că în structura veniturilor o pondere esenţială o deţine veniturile din vînzări. Totodată, se observă o reducerea relativă a acestui indicator, dacă în anul 2008 veniturile din vînzări au constituit 83,13%, atunci în anul 2009 cota a acestui indicator este de 78,23% , adică cu 4,9 puncte procentuale mai puţin, însă în ultimul an de gestiune se observă o majorarea absolută a veniturilor din vînzări cu 9889980 lei. Veniturile din activitatea de investiţii deţin o pondere nesemnificativă în structura veniturilor. În dinamică se observă o reducere a acestui indicator cu 1035710 lei. Veniturile din activitatea financiară deţin o pondere de 10% în structura veniturilor, iar în dinamică observăm o majorare a acestui indicator cu 1688216 lei. Cheltuielile reprezintă resursele utilizate şi pierderile care apar ca rezultat al activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Cheltuielile se divizează, la întreprindere, pe tipuri de activităţi: - cheltuieli din activitatea operaţională - cheltuieli din activitatea investiţională - cheltuieli din activitatea financiară - pierderi excepţionale - cheltuieli privind impozitul pe venit. Tabelul 5.3 Analiza structurii cheltuielilor comerciale la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 Cota Suma,lei Cota, Suma,lei ,% %
Cota, %
25 Cheltuieli comerciale inclusiv: - de transport privind desfacerea - privind reclama - privind datoriile dubioase - alte cheltuieli comerciale, inclusiv: - retribuţia muncii - CAS - CAM
3971833 100
4660913
100
+689080
-
2110763 53,14
2516741
53,99
+405978
+0,85
146719 3,69 50648 1,27 1663703 41,88
101269 4761 2038142
2,17 0,1 43,72
-45450 -45887 +374439
-1,52 -1,17 -1,84
968331 242083 24208
1274916 305980 38247
62,55 15,01 1,87
+306585 +63897 +14039
+4,35 +0,46 +0,42
58,2 14,55 1,45
Cheltuielile comerciale sunt aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestării de servicii. Pe perioada 2008-2009 la FCP „Drancor” SRL observăm o tendinţă de creştere a cheltuielilor de transport cu 405978 lei, ceea ce poate avea un efect negativ asupra întreprinderii, dacă cheltuielile vor creşte şi mai mult în dinamică. Totodată observăm o reducere a cheltuielilor pentru reclamă cu 45450 lei. Astfel întreprinderea suportă cheltuieli mai mici pentru reclamă, însă întreprinderea trebuie sa acorde o atenţie deosebită publicităţii, pentru că aceasta poate aduce întreprinderii beneficii mai mari în viitor. În anul 2009 se observă o reducere a cheltuielilor privind datoriile dubioase cu 45887 lei, aceasta influenţând pozitiv rezultatul obţinut de întreprindere. De asemenea observăm la sfârşitul anului de gestiune o majorarea a cheltuielilor privind retribuţia muncii cu 306585 lei ce a avut ca efect creşterea salariilor angajaţilor întreprinderii FCP „Drancor” SRL, fapt ce s-a expus pozitiv morarului şi motivării acestora. Este de menţionat faptul că la FCP „Drancor” SRL cea mai mare ponderea din totalul cheltuielilor comerciale o constituie anume cheltuielile privind retribuţia muncii înregistrând o pondere de peste 58%. În continuare vom analiza structura cheltuielilor generale şi administrative pentru a determina influenţa acestora în dinamică asupra întreprinderii. Tabelul 5.4 Analiza structurii cheltuielilor generale şi administrative la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 Cota Suma,lei Cota, Suma,lei
Cota,%
26 Cheltuieli generale şi administrative, total: - reparaţia mijloacelor fixe - de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere - impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit - pentru donaţii şi în scopuri de binefacere - privind protecţia muncii - de repartizare - de deplasare - alte cheltuieli generale şi administrative
6238126
,% 100
5055574
% 100
2934292 1399783
47,03 22,43
2045825 1760421
40,46 -888467 34,82 +360638
-6,57 +12,39
-1182552
54086
0,86
45158
0,89
-8928
+0,03
21937
0,35
36059
0,71
+14122
+0,36
11938 150 149342 1006681
0,23 0,002 2,95 19,91
-29389 -21067 -370786 -238675
-0,43 -0,338 -5,38 -0,05
41327 21217 520128 1245356
0,66 0,34 8,33 19,96
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu, înregistrînd la sfârşitul perioadei de gestiune o scădere cu 1182552 lei. Această scădere se datorează reducerii la sfârşitul perioadei de gestiune a cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe cu 888467 lei, fapt ce s-a manifestat pozitiv pentru întreprindere. De asemenea observăm o reducere a cheltuielilor pentru impozite şi taxe , precum şi a cheltuielile de deplasare şi repartizare, ceea ce avut un efect pozitiv asupra rezultatului operaţional obţinut de FCP „Drancor” SRL. Creşterea în anul 2009 a cheltuielilor de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere cu 360638 lei a condus la motivarea personalului de a realiza procesele de muncă într-un mod cît mai eficient. În ansamblu, managerii financiari au gestionat raţional şi eficient cheltuielile generale şi administrative, înregistrînd în anul 2009 o reducere semnificativă a acestora, ceea ce a condus la majorarea rentabilităţii întreprinderii. În continuare vom analiza structura altor cheltuieli operaţionale şi influenţa acestora asupra întreprinderii. Tabelul 5.5 Analiza structurii altor cheltuieli operaţionale la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 Cota Suma,lei Cota, Suma,lei
Cota,%
27 Alte cheltuieli operaţionale, 4636965 total: - privind arenda curentă 18374 - sub formă de amenzi, 97081 penalităţi, despăgubiri achitate - din modificarea metodelor 14240 de evaluare a activelor curente - aferente plăţii dobânzilor, 2863295 pentru credite şi împrumuturi - lipsuri şi pierderi din 49404 deteriorarea valorilor - alte cheltuieli operaţionale 1594571
,% 100
2398770
% 100
-2238195
0,39 2,09
13127 37608
0,54 1,56
-5247 -59473
+0,15 -0,53
0,3
4841
0,2
-9399
-0,1
61,74
2142586
89,32
-720709
+27,58
1,06
29533
1,23
-19871
+0,17
34,38
171075
7,13
-1423496
-27,25
-
Pe parcursul perioadei 2008-2009 se observă o reducere a altor cheltuieli operaţionale cu 2238195 lei, aceasta s-a datorat reducerii semnificative a cheltuielilor aferente plăţii dobânzilor pentru credite şi împrumuturi cu 720709 lei, ceea ce a influenţat pozitiv stabilitatea financiară a întreprinderii. De asemenea observăm la sfârşitul perioadei de gestiune o reducere a cheltuielilor sub formă de amenzi, penalităţi şi despăgubiri cu 59473 lei, ceea ce se manifestă ca un indice al profesionalismului şi competenţei al echipei de manageri ce se ocupă cu gestiunea întreprinderii. Totodată ca efect a acestui gestionări eficiente, întreprinderea dispune de oportunităţi de a direcţiona aceste surse financiare în alte scopuri financiare. Este de menţionat faptul că la FCP „Drancor” SRL cea mai mare ponderea din totalul cheltuielilor operaţionale o constituie anume cheltuielile aferente plăţii dobânzilor pentru credite şi împrumuturi înregistrând în anul 2008 o pondere de 61,74%, iar în anul 2009 se observă se majorare a acesteia cu 89, 32%. Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii veniturilor. Acestea sunt legate de procesul de producţie. Consumurile spre deosebire de cheltuieli se includ în costul vânzărilor. În costul vânzărilor se includ următoarele articole: - consumuri materiale directe; - consumuri directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale; - consumuri indirecte de producţie.
28
Tabelul 5.6 Analiza modului de formare a costului vânzărilor la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2009 Indicatori
1. Consumuri directe de materiale - materie primă - gaze - energie electrică - apă 2. Consumuri privind retribuirea muncii - remunerarea muncii - contribuţii CAS - contribuţii CAM 3. Consumuri indirecte de producţie - uzura activelor pe termen lung - reparaţia mijloacelor fixe - alte consumuri Total
„DRANCOR” SRL Perioada 2009 Suma, ponderea, % 21466217 65,82 20326290 94,6 258651 1,2 809144 3,76 72132 0,33 4161350,9 12,76 3276653,8 78,74 786397,5 18,89 98299,6 2,36 6982960 21,41 3962690 56,74 146262 2,09 2874008 41,15 32610527,9 100
Din calculele efectuate la FCP „Drancor” SRL rezultă că în anul 2009 au fost înregistrate costuri a vînzărilor în sumă de 32610527 lei. Ponderea cea mai mare din costul vânzărilor o deţine consumurile directe de producţie cu o cota de 65,82% , după care urmează consumurile indirecte de producţie cu o pondere de 21,41% şi consumuri privind retribuirea muncii cu 12,76% din costul vânzărilor. În cele ce urmează vom analiza structura cheltuielilor pe fiecare categorie de cheltuieli, pentru că de ele depinde dimensiunea activităţii întreprinderii cît şi mărimea profitului. Tabelul 5.7 Analiza structurii cheltuielilor la FCP „DRANCOR”SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori 2008 Suma,lei
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 Cota Suma,lei Cota, Suma,lei ,% %
Cota,%
29 Costul vânzărilor Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale şi administrative Alte cheltuieli operaţionale Cheltuieli din activitatea de investiţii Cheltuieli din activitatea financiară
25510455 58,26 3971833 9,07 6238126 14,24
28593955 4660913 5055574
60,36 9,83 10,67
+3083500 +2,1 +689080 +0,76 -1182552 -3,57
4636965 89455
10,59 0,2
2398770 1441097
5,06 3,04
-2238195 -5,53 +1351642 +2,84
3333035
7,61
5217996
11,01
+1884961 +3,4
Total cheltuieli
43779869 100
47368305
100
+3588436
Din calculele efectuate la FCP „Drancor” SRL la sfârşitul perioadei de gestiune observăm o creştere a cheltuielilor cu 3588436 lei, această majorare a fost influenţată în primul rînd de creşterea costului vînzărilor cu 3083500 lei, ca urmare a majorării costurilor de materie primă şi a altor factori de producţie, însă întreprinderea a reuşit totodată să realizeze şi majorarea veniturilor din vînzări. De asemenea la sfârşitul perioadei de gestiune observăm o majorare şi-a cheltuielilor comerciale cu 689080 lei, datorită majorării cheltuielilor pentru transport precum şi cheltuielile privind retribuţia ce a avut ca efect creşterea salariilor angajaţilor fapt ce s-a expus pozitiv asupra motivării acestora. Însă acest efect de majorarea a cheltuielilor a fost parţial compensat de reducerea în perioada curentă a cheltuielile generale şi administrative cu 1182552 lei, această scădere se datorează reducerii la sfârşitul perioadei de gestiune a cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe, precum şi a cheltuielilor pentru impozite şi taxe, ceea ce avut un efect pozitiv asupra rezultatului operaţional obţinut de întreprindere. În anul 2009, putem constata o reducere şi-a altor cheltuieli operaţionale cu 2238195 lei, aceasta s-a datorat reducerii semnificative a cheltuielilor aferente plăţii dobânzilor pentru credite şi împrumuturi, ceea ce a influenţat pozitiv stabilitatea financiară a întreprinderii. Cheltuielile din activitatea de investiţii s-au majorat cu 1351642 lei în perioada curentă, ca urmare a ieşirii activelor materiale pe termen lung, totodată şi cheltuielile din activitatea financiară a înregistrat o majorare cu 1884961 lei. Este de menţionat faptul că la FCP „Drancor” SRL, la sfârşitul perioadei de gestiune cea mai mare ponderea din totalul cheltuielilor o constituie anume costul vînzărilor cu o pondere de 60,36% , care este urmată de cheltuielile din activitatea financiară cu o cotă de 11%, precum şi cheltuielile generale şi administrative cu 10,
30
67% din total cheltuieli. Putem menţiona faptul că întreprinderea îşi gestionează corecte cheltuielile, iar resursele financiare care au fost economisite în urma reducerii unor categorii de cheltuieli au fost direcţionate spre alte scopuri financiare. Pentru a aprecia nivelul de dezvoltare a întreprinderii, precum şi modalitatea de utilizare a resurselor economice şi financiare, se recurge la calcularea indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare şi anume: 1. Profit brut (PB), reprezintă rezultatul obţinut în urma vânzării produselor, prestării
serviciilor. PB= Venit fin vînzări - Costul vînzărilor 2. rezultatul activităţii operaţionale (R op) R op=PB+alte venituri operaţionale – cheltuieli comerciale – cheltuieli generale şi administrative – alte cheltuieli operaţionale 3. rezultatul activităţii investiţionale (R inv) R inv= venituri din activitatea investiţională – cheltuieli din activitatea investiţională 4. rezultatul activităţii financiare (R fin) R fin= venituri din activitatea financiară – cheltuieli din activitatea financiară 5. rezultatul activităţii economico-financiare (R ec.fin) R ec.fin= R op± R inv ± R fin 6. rezultatul excepţional Rezultatul excepţional= venituri excepţionale – cheltuieli excepţionale 7. profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare Profit (pierderea) perioadei de gestiune p/n la impozitare= rezultatul activităţii economico-financiare ± rezultatul excepţional 8. profitul (pierderea) net, rezultatul obţinut reprezintă principala sursă de creştere economică: Profit(pierderea) net= profitul (pierderea) perioadei de gestiune p/n la impozitare ± cheltuieli privind impozitul pe venit Tabelul 5.8
31
Analiza indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 Venituri din vînzări 34863127 44753107 +9889980 Costul vînzărilor 25510455 28593955 +3083500 Profit brut 9352672 16159152 +6806480 Alte venituri operaţionale 2669444 5325262 +2655818 Cheltuieli comerciale 3971833 4660913 +689080 Cheltuieli generale şi administrative 6238126 5055574 -1182552 Alte cheltuieli operaţionale 4636965 2398770 -2238195 Rezultatul din activitatea operaţională: (2824808) 9369157 +12193965 profit(pierdere) Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) (48935) (364867) Rezultatul din activitatea financiară: profit 1028056 831310 -196746 (pierdere) Rezultatul din activitatea economico financiară: profit (pierdere) (1845687) 9835600 11681287 Rezultatul excepţional: profit (pierdere) Profitul(pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit Profitul net (pierdere)
(1845687) 77286 (1922937)
Din calculele efectuate la FCP „Drancor” SRL
9835600 9835600
-315932
+11681287 - 77286 +11758537
constatăm că în anul 2008
întreprinderea a înregistrat o pierdere netă în mărime de 1922937 lei, aceasta s-a datorat în primul rînd rezultatului negativ din activitatea operaţională de - 2824808 lei precum şi pierderii din activitatea de investiţii în mărime de - 48935 lei, ca urmare a ieşirii activelor materiale pe termen lung. În anul 2009 observăm o îmbunătăţire a situaţiei, întreprinderea obţine un profit net cu o valoare de 9835600 lei. Aceasta majorarea a fost cauzată de obţinerea unui rezultat pozitiv din activitatea economico-financiara de 9835600 lei. Aceasta majorarea a fost influenţată de creşterea veniturilor din vînzări precum şi scăderea unor categorii de cheltuieli. În linii generale putem spune că deşi, întreprinderea, în perioada precedentă, se afla într-o situaţie dificilă din punct de vedere al rezultatelor financiare, la sfârşitul perioadei de gestiune, managerii financiari reuşesc să stabilească un echilibru între venituri şi cheltuieli astfel încît sa obţină şi un beneficiu economic.
32
Capitolul VI. Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere
În procesul desfăşurării activităţii curente, întreprinderile eliberează facturi cumpărătorilor în vederea achitării produselor livrate şi serviciilor prestate, totodată la întreprindere apar datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale, materie primă etc. De aceea în cadrul relaţiilor nominalizate mai sus, întreprinderea necesită aplicarea mijloacelor băneşti. Aceasta din urmă sunt active cu cel mai înalt grad de lichiditate. În condiţiile actuale, managerii financiari trebuie să cunoască tehnicile de utilizare a disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii pentru maximizarea profitului concomitent cu menţinerea lichidităţii întreprinderii totodată să asigure o gestionare eficientă între încasări şi plăţi. Gestiunea încasărilor cuprinde ansamblul de metode şi tehnici prin intermediul cărora se asigură derularea, într-un mod cît mai eficient a fluxurilor băneşti ce converg spre întreprindere. Pe cînd, gestiunea plăţilor implică cunoaşterea modului în care se ordonează în timp toate datoriile băneşti, ca să fie posibilă o mai bună corelare a încasărilor. Din punct de vedere legislativ organizarea circulaţiei băneşti este reglementată prin Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, raportul privind fluxul
33
mijloacelor băneşti, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al R. Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997, Normele pentru efectuarea operaţiunile de casă în economia naţională A Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25 noiembrie 1992, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992. La FCP „Drancor” SRL sunt utilizate următoarele modalităţi de plată: •
Plăţi în numerar în monedă naţională / valută străină – numerarul permite
cumpărarea imediat a oricăror bunuri, servicii fără costuri de negociere. În activitatea întreprinderilor, efectuarea plăţilor în numerar este reglementată prin lege, fiind stabilite careva limite valorice pînă la care întreprinderea poate efectua încasări şi plăţi. Păstrarea mijloacelor băneşti în casierie în sume mai mari decît limita stabilită se permite în perioada achitării salariilor şi indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. •
Dispoziţia incasso - document de plată pentru încasarea incontestabilă a
mijloacelor băneşti din conturile bancare a debitorilor. Dispoziţia Incasso se prezintă nu mai târziu de 1 zi lucrătoare din momentul elaborării, cu anexarea originalului actului de executare. •
Debitarea directă – este acea ordine de plată care consistă din debitarea Băncii
(în calitate de bancă - plătitoare) a contului bancar a plătitorului pentru suma indicată de către beneficiar în dispoziţia de plată şi creditare de către Bancă(în calitate de bancă – beneficiar) a contului beneficiarului. Debitarea de către bancă a contului plătitorului se efectuează în baza dispoziţiilor de debitare directă, iar creditarea contului bancar al beneficiarului – în baza obligaţiei de debitare directă. Dispoziţiile de debitare directă – sunt documente juridice prin intermediul cărora
plătitorul împuterniceşte beneficiarul concret să prezinte cerinţele de plată, iar Banca plătitoare este investită cu dreptul de a debita contul său cu sumele indicate în cerinţele de plată.
34
Angajamentul de debitare directă – acord încheiat între beneficiar şi Banca
beneficiarului care stipulează obligaţiile ce apar în procesul utilizării mecanismului de debitare directă. •
Decontări prin virament - sunt cele mai des utilizate şi implică folosirea
dispoziţiilor de plată. Pe teritoriul RM se efectuează în baza următoarelor norme stabilite de BNM : -
mijloacele băneşti proprii şi împrumutate de agenţii economici se păstrează la bancă în conturile curente;
-
entitatea economică deserveşte şi dirijează cu mijloace băneşti aflate în cont;
-
plăţile din cont se permit numai în limita sumei disponibile;
-
înscrierea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se efectuează numai după ce ele au fost trecute la scădere din contul plătitorului; Pentru decontările în valută naţională sunt prevăzute următoarele criterii: - decontările între persoane juridice se efectuează doar prin virament; - actele de decontare se îndeplinesc doar în limba de stat; - decontările între rezidenţii Republicii Moldova de efectuează doar în valută naţională; - dispoziţiile de plată, care sunt prezentate şi executate de către Bancă, nu pot fi revocate. În continuare vom analiza fluxul mijloacelor băneşti la FCP „Drancor” SRL pentru a constata dacă există un echilibru între încasări şi plăţi. Tabelul 6.1 Analiza structurii fluxului mijloacelor băneşti la FCP „Drancor” SRL pe perioada 2008-2009
35 Indicatori
„Drancor” SRL Perioada 2009
Activitatea operaţională: - Încasări băneşti din vînzări - Plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenorilor - Plăţi băneşti salariaţilor, Cam, CAS - Plata dobânzilor - Plata impozitului pe venit - Alte încasări ale mijloacelor băneşti - Alte plăţi ale mijloacelor băneşti Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională Activitatea de investiţii - Încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea investiţională Activitatea financiară - Încasări băneşti sub formă de credite şi împrumuturi - Plăţi băneşti privind creditele şi împrumuturile Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea financiară Fluxul net al mijloacelor băneşti din activitatea economico financiară pînă la articolele excepţionale Flux net total
- Diferenţele de curs favorabile(nefavorabile) - Soldul mijloacelor băneşti la începutul anului Soldul mijloacelor băneşti la sfârşitul perioadei de gestiune
51121118 26386408 5782415 2139751 2792234 360315 1170087 13210538 3930 3930 5304073 18500327 (13196254) 18214 18214 (14336) 81819 85697
Analizînd raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru anul 2009, observăm că la FCP „Drancor” SRL s-a înregistrat un flux net pozitiv al mijloacelor băneşti în mărime de 18214 lei. Această valoare nesemnificativă s-a datorat în primul rînd fluxului net negativ al mijloacelor băneşti din activitatea financiară în mărime de – 13196254 lei ca urmare a contractării de către întreprindere a unor credite şi împrumuturi. În activitatea oricărei întreprinderi o importanţă majoră revine existenţei şi mişcării mijloacelor băneşti. Disponibilitatea mijloacelor băneşti ale unei întreprinderi deseori este legată de faptul dacă activitatea acesteia este rentabilă. Pentru a determina gradul de asigurare a întreprinderii cu mijloace băneşti vom utiliza următoarea relaţie de calcul: K DB= Mijloace băneşti/Total activ*100%. Tabelul 6.2 Analiza gradului de asigurare a întreprinderii cu disponibilităţi băneşti la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori
„DRANCOR” SRL
36 Perioada 2008 2009 Disponibilităţi băneşti 81819 85697 Total activ 50167554 44445289 Gradul de asigurare a întreprinderii cu 0,16 0,19 disponibilităţi băneşti
Deviere +,+3878 -5084568 0,03
Din calculele efectuate la FCP „Drancor” SRL observăm că întreprinderea dispune de un grad redus a mijloace băneşti. În anul 2008 rata disponibilităţilor băneşti constituia 0,16%, iar la sfârşitul perioadei de gestiune se observă o majorarea a acestuia cu 0,03 puncte procentuale. În schimb nivelul redus al gradului de asigurare cu disponibilităţi băneşti reflectă o întârziere a încasărilor, reducerea capacităţii de plată a întreprinderii. De aceea managerii financiari trebuie să acorde o atenţie deosebită mijloacelor băneşti pentru a nu crea condiţii dificile de rambursare a datoriilor pe termen scurt.
Capitolul VII. Evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii
Analiza financiară constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. Principalele scopuri ale analizei financiare sunt: - aprecierea rezultatelor financiare obţinute; - evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar;
37
- examinarea randamentului capitalului investit; - evaluarea riscurilor. Funcţiile analizei financiare sunt: - de informare; - de evaluare a potenţialului tehnico-economic; - de apreciere a eficienţei patrimoniului întreprinderii. La nivelul de întreprindere, sistemul de informaţii necesare analizei se formează din două categorii de surse: •
surse interne şi anume: bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul fluxului mijloacelor băneşti, raportul fluxului capitalului propriu.
•
Surse externe sunt necesare orientării activităţii ei la modificărilor ce se pot produce în mediul economic şi financiar în care activează întreprinderea.
Pentru efectuarea analizei financiare se utilizează cei mai semnificativi indicatori, capabili să caracterizeze starea financiară a întreprinderii. 1. Ratele de lichiditate:
Prin lichiditate se înţelege capacitatea întreprinderii de a
transforma activele sale în bani, iar gradul de lichiditate caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii.
Rata lichidităţii curente(Lc ) - se determină ca raport între activele curente şi
datoriile pe termen scurt şi reflectă de câte ori datoriile pe termen scurt se acoperă cu active curente. Unele surse apreciază că rata lichidităţii curente este satisfăcătoare dacă este cuprinsă între 1,2 şi 1,8; altele apreciază pentru a fi satisfăcătoare rata lichidităţii curente trebuie sa fie cuprinsă între 2 şi 2,5. În tot cazul, un raport apropiat de 2 poate fi considerat satisfăcător. Lc = Active curente / Datorii pe termen scurt
Acest indicator pune în evidenţă importanţa şi calitatea bunurilor deţinute de întreprindere la care ea poate face apel atunci când este nevoită să-şi achite, la scadenţă, datoriile contractate pe termen scurt. Existenţa unui grad scăzut al lichidităţii este provocat de creşterea ponderii activelor pe termen lung în totalul plasamentelor financiare.
38
Rata lichidităţii intermediare(L )i - pune în evidenţă capacitatea întreprinderii de
a-şi achita datoriile devenite scadente fără a fi obligată să-şi vândă stocurile. În mod normal rezultatul obţinut trebuie să fie în limita 0,7-0,8 şi se aplică în cazul cererii de împrumut sau credit pe termen scurt. Există două formule de calcul care dau acelaşi rezultat: Li = (Mijloace băneşti+Investiţii pe TS + Creanţe pe TS)/Datorii pe termen scurt Li = (Active curente - Stocuri de mărfuri şi materiale - Alte AC)/Datorii pe termen scurt
Rata lichidităţii absolute(Labs. ) - arată cota datoriilor pe termen scurt care pot fi
achitate imediat. Rezultatul obţinut se compară cu intervalul optim care se situează între 0,2-0,25. Se aplică în cazul cererii creditelor pe termen foarte scurt (<5 zile) sau la încheierea contractelor cu contraagent puţin cunoscut. Labs = Mijloace băneşti / Datorii pe termen scurt
Din prudenţă, pentru a se evita astfel de situaţii delicate şi nedorite este necesar ca întreprinderea să dispună de un nivel optim de disponibilităţi, care să permită evitarea blocajului în circuitul financiar. Astfel pentru determinarea capacităţii de plată a întreprinderii se calculează gradul de asigurare cu disponibilităţi băneşti K m.b.= Mijloace băneşti/ Total activ Tabelul 7.1 Analiza ratelor de lichiditate la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori Mijloace băneşti Investiţii pe termen scurt Creanţe pe termen scurt Active curente Total Activ Datorii pe termen scurt Lichiditatea curentă Lichiditatea intermediară Lichiditatea absolută Coeficientul mijloacelor băneşti
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 81819 85697 +3878 4225912 3198015 -1027897 19154709 14070141 -5084568 50167554 44445289 -5722265 33967766 19715716 -14252050 0,56 0,71 +0,15 0,12 0,16 +0,04 0,002 0,004 +0,002 0,0016 0,0019 +0,003
În concluzie putem deduce că FCP „Drancor” SRL respectă mai puţin limitele optime a indicatorilor de lichiditate. În privinţa lichidităţii curente, care a constituit 0,56 în anul
39
2009 şi s-a majorat cu 0.15 puncte procentuale faţă de anul 2008, putem deduce că această rată se află la limita de jos şi ca rezultat întreprinderea poate întâmpina careva dificultăţi în cazul deciziei de contractare a unui credit pe termen lung. Şi în cazul lichidităţii intermediare ne confruntăm cu o situaţie asemănătoare. Acest indicator constituie 0,16 la sfârşitul perioadei de gestiune, pe cînd de regulă el ar trebui sa unitar, deci rezultă un deficit de lichidităţi la întreprindere. O situaţie dificilă se constată şi în cazul lichidităţii absolute care s-a majorat cu 0.003 puncte procentuale faţă de anul 2008 şi constituie în prezent doar 0.004, ceea ce este cu mult sub limita normala de 0.2. Însă valoarea scăzută a ratei lichidităţii absolute nu constituie o criză de solvabilitate, deoarece întreprinderea deţine stocuri şi creanţe care pot fi uşor transformate în mijloace băneşti în concordanţă cu termenele de plată a obligaţiunilor. Întreprinderea de asemenea dispune de un grad redus a mijloacelor băneşti. În anul 2008 rata disponibilităţilor băneşti constituia 0,001, iar la sfârşitul perioadei de gestiune se observă o majorarea a acestuia cu 0,003 puncte procentuale. Această situaţie poate conduce la o întârziere a încasărilor, o reducere a capacităţii de plată a întreprinderii. Din analiza efectuată se observă ca întreprinderea dispune de un nivel redus al disponibilităţilor băneşti, şi se poate confrunta cu unele dificultăţi în ceea ce priveşte onorarea obligaţiilor de plată pe termen scurt. 2. Ratele de solvabilitate. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face
faţă obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii. Solvabilitatea întreprinderii se exprimă cel mai des prin intermediul următorilor indicatori : a)
Rata solvabilităţii patrimoniale
b)
Rata solvabilităţii generale
a) Rata solvabilităţii patrimoniale (R sp) se calculează ca raport între capitalul propriu şi suma dintre acesta şi creditele totale: R sp = Capital propriu / (Capital propriu + Credite totale)
40
Acest indicator este calculat în cele mai multe situaţii de bănci, în studiile de bonitate efectuate în cazul solicitării de credite valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale trebuie să se încadreze în limitele 0,3 -0,5, peste limita de 0,5 situaţia este considerată normală. b) Rata solvabilităţii generale (R sg) se determină ca raport între activele totale şi datoriile totale. R sg = Active totale / Datorii totale
Rata solvabilităţii generale indică gradul de acoperire a datoriilor totale de către activele totale ale întreprinderii şi exprimă siguranţa de care se bucură creditorii pe termen lung şi scurt, precum şi marja de creditare a întreprinderii; valoarea critică a acestei rate este de 1,5. Tabelul 7.2 Analiza solvabilităţii la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori Total Activ Capital propriu Total credite Total datorii Rata solvabilităţii patrimoniale Rata solvabilităţii generale
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2008 2009 50167554 44445289 -5722265 7434266 17294874 +9860608 31662411 18108751 -13553660 42733288 27150415 -15582873 0,19 1,17
0,48 1,63
+0,29 +0,46
Din analiza efectuată la FCP „Drancor” SRL observăm că rata solvabilităţii patrimoniale în anul 2009 a ajuns la limita acceptabilă şi anume 0,48. Totodată, rata solvabilităţii generale în anul precedent a constituit 1,17, iar în anul 2009 se observă o majorare a acestui indicator constituind 1,63, astfel depăşind limita stabilită de 1,5. Deci întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiunile de plată scadente. 3.Rate de structură a capitalului . În scopul aprecierii compoziţiei capitalului conform
destinaţiilor în practică se calculează o serie de indicatori de structură a pasivelor şi activelor întreprinderii, care presupun luarea în considerare a ponderii fiecărui tip de resursă în totalul capitalului. Studiul ratelor de structură permite evaluarea politicii financiare a unităţii patrimoniale, evidenţiind stabilitatea, autonomia financiară şi gradul ei de îndatorare precum şi obţinerea de informaţii privitoare la modul de asigurare a
41
echilibrului financiar al întreprinderi.
Coeficientul capitalului propriu (Csc) calculat prin raportul: Csc= Capital propriu / Capital permanent
Nivelul coeficientului trebuie să fie mai mare de 0,5. Acest indicatorul pune în evidenţă proporţiile dintre fondurile avansate în circuitul economic şi fondurile împrumutate pe termen mediu şi lung.
Rata de îndatorare la termen (R îtl) : R îtl= Datorii pe termen lung / Capital propriu
Valorile medii pentru acest indicator ar fi cuprinse între 0,3-0,5. Dacă raportul prezintă valori mici, întreprinderea nu este prea îndatorată în raport cu capacitatea sa de autofinanţare. Pe cînd, dacă se obţine valori mai mari, atunci întreprinderea are un grad de îndatorare mai ridicat şi se poate confrunta cu incapacitatea de rambursare a unor obligaţii de plată.
Rata datoriilor(R dat): R dat= Total Datorii/ Total Pasiv
Pentru ca întreprinderea să fie apreciată ca sigură, indicatorul trebuie să înregistreze un nivel de 50%.
Rata autonomiei financiare globale (R afg.): R afg= Capital propriu / Total pasiv .
Este necesar ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 1/3 din total pasiv pentru ca la întreprindere să fie situat un echilibru financiar.
Rata de acoperire a dobânzilor(R dob.): R dob.= Profit brut / Cheltuieli cu dobânzile
Acest indicator arată cît de stabilă este capacitatea entităţii de a-şi onora obligaţiile de plată privind dobânda, iar mărimea acestuia trebuie să fie mai mare ca 1.
Rata de autofinanţare a activelor(R aut): R aut. = Capitalul propriu / Total Activ
Acest indicator semnifică gradul de acoperire a activelor cu capital propriu, însă obţinerea unui nivel înalt, nu reprezintă o garanţie că echilibrul financiar poate fi
42
aspirat, daca rata dobânzii este înaltă, iar rentabilitatea întreprinderii este scăzută atunci echilibrul financiar poate fi compromis chiar şi in această situaţie. Tabelul 7.3 Analiza ratelor de structură a capitalului la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori Total Activ Capital propriu Datorii pe termen lung Capital permanent Total datorii Total pasiv Profit brut Cheltuieli cu dobânda Coeficientul capitalului propriu Rata îndatorării la termen Rata datoriilor Rata autonomiei financiare globale Rata de acoperire a dobânzilor Rata autofinanţării activelor
2008 50167554 7434266 8765522 16199788 42733288 50167554 9352672 2863295 0,45 1,17 0,85 0,14 3,26 0,14
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 44445289 -5722265 17294874 +9860608 7434699 -1330823 24729573 +8529785 27150415 -15582873 44445289 -5722265 16159152 +6806480 2142586 -720709 0,69 +0,24 0,42 -0,75 0,61 -0,24 0,38 +0,24 7,54 +4,28 0,38 +0,24
Din analiza efectuată la FCP „Drancor” SRL observăm că rata autonomiei financiare în anul 2008 nu depăşeşte rata minimă accesibilă de 0,5, însă la sfârşitul perioadei de gestiune se înregistrează o majorare a acestui indicator obţinându-se o valoare de 0,69. Astfel, din punct de vedere al întreprinderi, apelul la credite este foarte riscant, în condiţiile în care situaţia economică a acesteia se poate deteriora în timp. Rata de îndatorare la termen de 0,42 este în descreştere în comparaţie cu perioada precedentă, cînd s-a înregistrat o valoare de 1,17, ceea ce atestă faptul că întreprinderea a înregistrat un grad înalt de îndatorare şi s-a confruntat cu careva dificultăţi de onorare a obligaţiunilor de plată. Din punct de vedere al autonomiei financiare globale în perioada precedentă observăm un rezultat scăzut, mai jos decît nivelul normal cu 0.22, deşi pentru echilibrul financiar este necesar un rezultat apropiat de nivelul 0.33. Însă la sfârşitul perioadei de gestiune se înregistrează o majorare semnificativă a acestui indicator cu 0,24 puncte procentuale. În condiţiile normale de activitate mărimea gradului de acoperire a dobânzilor trebuie să fie supraunitar, această condiţie este respectată în ambii ani. Astfel în anul
43
2008, acest indicator măsoară 3,26, pe cînd în anul 2009 are loc o majorare a acestui indicator cu 4,28 unităţi. Analizînd indicatorii de finanţare a activelor întreprinderii ajungem la concluzia că rata de autofinanţare a activelor este la un nivel destul de redus, în condiţiile normale de activitate mărimea acestui indicator se consideră suficientă în cazul cînd este ≤ 0,5. Această mărime nefiind respectată atît în anul 2008 cînd indicatorul înregistrează o valoare de 0,14, cît şi în anul 2009 , cînd indicatorul creşte cu 0,24 puncte procentuale, ca rezultat aceasta contribuie la micşorarea autonomiei financiare a întreprinderii date. Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit necesar
producţiei, dezvoltării şi remunerării capitalurilor întreprinderii. [ 5 p.191] 1. Rentabilitatea economică, exprimă gradul de valorificare al capitalului total şi reflectă câte unităţi monetare au fost necesare întreprinderii pentru obţinerea unei unităţi convenţionale de profit, indiferent de sursa atragerii acestor mijloace. R ec=(Profit pînă la impozitare / Total activ) * 100%
În ţările cu economie dezvoltată, se consideră corespunzătoare o rentabilitate economică mai mare de 25%, ceea ce înseamnă că, în maxim 4 ani, întreprinderea îşi poate reînnoi capitalurile angajate prin profitul obţinut. 2. Rentabilitatea financiară, exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa. Rentabilitatea financiară reflectă scopul final al acţionarilor unei întreprinderi. R f = (Profit net / Capital propriu) * 100%
3. Rentabilităţii vînzărilor (R v) – această rată indică profitul care se obţine la un leu vînzări. R v = (Profit brut / Venitul din vînzări) * 100%
Prin compararea acestui indicator cu media pe ramură, se poate vedea în ce măsură întreprinderea a asigurat potenţialul pieţei, precum şi eficienţa aplicării politicelor de piaţă şi de preţuri. Principalele rezerve de creştere a ratei rentabilităţii vînzărilor vizează: sporirea vînzărilor, creşterea puterii de negociere a întreprinderii cu furnizorii şi obţinerea unor preţuri de achiziţie avantajoase, ameliorarea structurii vînzărilor,
44
accelerarea rotaţiei stocurilor, optimizarea cheltuielilor, maximizarea preţurilor de vânzare, etc. Tabelul 7.4 Analiza rentabilităţii la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori Total Activ Capital propriu Profit brut Profit pînă la impozitare Profit net Venit din vînzări Rentabilitatea economică Rentabilitatea financiară Rentabilitatea vînzărilor
2008 50167554 7434266 9352672 (1845687) (1922973) 34863127 -3,67 -25,86 26,82
„DRANCOR” SRL Perioada Deviere +,2009 44445289 -5722265 17294874 +9860608 16159152 +6806480 9835600 +11681287 9835600 +11758573 44753107 +9889980 22,12 +25,79 56,87 +82,73 36,10 -9,28
În concluzie putem spune că din datele analizate în tabel se observă o creştere a tuturor indicatorilor în anul 2009 faţă de 2008. Din rândul indicatorilor rentabilităţii cel mai tare s-a majorat rentabilitatea financiară cu 82,73 puncte procentuale constituind în anul 2009 – 56,87%, ceea ce constituie o valoare destul de ridicată. Din analiza efectuată rezultă că rata de rentabilitate a vînzărilor la sfârşitul perioadei de gestiune a constituit 36,1% şi a crescut cu 9,28 puncte procentuale faţă de anul 2008. Ca rezultat situaţia se apreciază favorabilă, pentru că creşterea exprimă efectul respectării corelaţiei dintre un ritm mai mare de creştere a cifrei de afaceri şi un ritm mai scăzut de creştere a costurilor vînzărilor. Rentabilitatea economică s-a majorat cu 25,79 puncte procentuale faţă de 2008. În general, se observă o bună gestionare şi utilizare a resurselor întreprinderii care contribuie la sfârşitul perioadei de gestiune la dezvoltarea şi creşterea performanţelor întreprinderii analizate. Analiza pragului de rentabilitate – indică nivelul minim de activitate la care trebuie să
se situeze întreprinderea pentru a nu lucra în pierdere. Analiza pragului de rentabilitate prezintă multe avantaje incontestabile, dintre care menţionăm: - permite stabilirea nivelurilor de producţie pentru care nu se mai înregistrează pierderi sau pentru care se obţine un nivel programat al profitului;
45
- evidenţiază corelaţiile dintre evoluţia producţiei a veniturilor şi a costurilor, grupate în costuri variabile şi costuri fixe; - permite stabilirea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie în condiţiile obţinerii unui anumit profit programat şi a căilor sale de creştere; - permite elaborarea de ipoteze şi simulări privind evoluţia profitului firmei; - permite luarea unor decizii privind dimensionarea optimă a capacităţilor de producţie şi efectuarea unor investiţii pentru dezvoltarea şi modernizarea fiecărei firme. Determinarea pragului de rentabilitate în unităţi fizice presupune egalarea funcţiei veniturilor cu cea a costurilor de exploatare, QBEP în unităţi fizice = consumuri fixe / ( Preţ unitar – consum variabile unitare )
FCP „Drancor” SRL fiind o întreprindere multiproductivă este dificil de calculat pragul de rentabilitate pe fiecare produs în parte din cauză că este dificilă repartizarea cheltuielilor fixe şi cheltuielilor variabile pe fiecare categorie de produs., se va calcula coeficientul de levier operaţional, conform relaţiei: CLO=(Venit din vînzări - Costul variabile)/(Venit din vînzări – Costuri variabile – Costuri fixe)
Tabelul 7.5 Analiza rentabilităţii la FCP „DRANCOR” SRL pe perioada 2008-2009 Indicatori Venituri din vînzări Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Coeficientul levierului operaţional
2008 34863,1 27716,4 9777,7 - 2,72
Baza de calcul, mii lei Perioada Deviere +,2009 44753,1 9890 31970,7 4254,3 6596,0 -3181,7 2,07
+4,79
Din analiza efectuată la întreprindere observăm că în anul 2008 s-a înregistrat un coeficient al levierului operaţional negativ în mărime de – 2,72 , ceea ce practic a pus întreprinderea în imposibilitatea de a-şi acoperi din activitatea perioadei în exerciţiu cheltuielile sale, din care cauză a fost nevoie de a apela la credite şi împrumuturi.
46
Această situaţie a fost creată ca urmare a creşterii considerabile a consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii, în special a celor variabile faţă de o creştere insuficientă a preţurilor. Însă în anul 2009 la întreprindere se obţine un nivel al coeficientului operaţional suficient pentru a genera resurse proprii pentru acoperirea consumurilor şi cheltuielilor sale şi pentru a obţine un excedent ce poate fi utilizat la dezvoltarea în continuare a activităţii sale.
Capitolul VIII. Planul strategic al întreprinderii şi analiza executării bugetelor funcţionale
Prin intermediul unei analize logice a activităţii oricărei întreprinderi, se propune în continuare abordarea şi aplicarea unui plan strategic care să concentreze resursele întreprinderii pentru obţinerea rezultatului final – satisfacerea clientul/consumatorul. În literatura de specialitate se dau numeroase definiţii strategiei. Într-o accepţie largă, regulile care presupun anumite acţiuni pentru etapele unui proces decizional constituie o strategie.
47
Strategia întreprinderii reprezintă:
ansamblul obiectivelor pe care conducerea îşi propune să le realizeze;
obiective ce sunt stabilite pe bază de studii, cercetări ştiinţifice şi prognoze, acţiuni;
ce trebuie întreprinse pentru diferite orizonturi de timp;
şi modul de alocare a resurselor în vederea menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare.
O strategie trebuie să definească clar patru componente de bază: stabilirea sferei de aplicare a strategiei sau direcţiile în care urmează să-şi desfăşoare activitatea întreprinderile;
delimitarea resurselor, prin care se precizează modul în care
întreprinderea îşi va utiliza resursele de muncă, materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse;
definirea domeniului de activitate sau activităţilor în care, potrivit
strategiei, întreprinderea trebuie să exceleze;
realizarea sinergiei, respectiv definirea modalităţilor de creştere a
capacităţii de producţie a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi interacţiune a acestora. Planul de afaceri este un concept nou apărut, legat de punerea în practica a
obiectivelor strategice; este un instrument de prezentare a obiectivelor şi a modului de realizare a acestora. Planul de afacere nu este o strategie, ci este întocmit în vederea punerii în practica a strategiilor. Poate fi elaborat la nivel de produs, grupa de produse, activităţi comerciale specifice sau pentru fundamentarea investiţiilor de capital; se poate utiliza ca un instrument de planificare sau ca ghid pentru afaceri. Toate tipurile de activităţi ale întreprinderii se coordonează prin intermediul planificării. Planificarea – o funcţie specială a procesului de gestiune(sau un gen special de luare a deciziei), deoarece nu se referă doar la un singur eveniment, ci cuprinde toată activitatea întreprinderii şi constituie un proces de determinare a acţiunilor care urmează să fie efectuate în viitor. Prin planificare se înţelege programarea, coordonarea şi conducerea pe bază de plan a activităţii întreprinderii. Altfel spus - un proces prin care o
48
firmă stabileşte unde se află, unde ar dori să ajungă şi ce resurse financiare sunt necesare pentru aceasta. Toate acestea au caracteristic faptul că se referă la prospectarea viitorului.
Concluzii
Întreprinderea FCP „Drancor” SRL este o întreprindere cu capacităţi mari. Din analiza economică şi financiară a întreprinderii putem concluziona următoarele: •
Veniturile din vînzări în anul 2008 au înregistrat o creştere, ceea ce denotă faptul că managerii financiari au reuşit să majoreze volumul producţiei.
•
Cresterea costurilor din vinzari;
•
Incetinirea rotatiei activelor;
49 •
Pe perioada analizată indicatorul necesar de fond de rulment a avut valoare negativă ceea ce semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Această situaţie a fost cauzată de contractarea unor împrumuturi şi credite bancare pe termen scurt.
Din concluziile de mai sintetizăm că pentru îmbunătăţirea situaţiei economicofinanciare este necesar: •
De preluat exporturile în România şi de diversificat ţările de destinaţie
•
De planificat mai bine situaţia financiară pentru a putea la timp apela la resurse financiare pe termen scurt
•
De depus eforturi în dezvoltarea pieţei de desfacere a altor produse decît îngheţata.
•
Stabilirea căilor concrete de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante.
50
Bibliografie
1. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, Monitorul Oficial al
RM din 1 ianuarie 1996. 2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992,
monitorul oficial al RM din 28 februarie 1994. 3. Normele pentru efectuarea operaţiunile de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25 noiembrie 1992. 4. Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003 „Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”. 5. Hotărârea Guvernului nr. 389 din 14.03.2007 „Cu privire la aprobarea regulamentului privind calcularea şi evidenţa uzurii în scopuri fiscale”. 6. Botnari Nadejda, Finanţele Întreprinderii , Ed. Prim, Chişinău 2008; 7. Bran P., Finanţele întreprinderii , Editura Economică, Bucureşti,1997; 8. Cojocaru C.C., Analiza economico-financiară , Ed. Economică, 1997; 9. Ţîriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza
rapoartelor financiare, Academia de Studii Economice din Moldova, Tipografia
Centrală, 2004; 10. Raportul financiar pe anul 2008 - 2009.