Cuprins Cuprins.................................................................................7 Cuvânt înainte................................................................... înainte....................................................................13 .13 Prefaţă................................................................................13 Introducere.........................................................................14 Niveluri calibrate sub valoarea 200 - Eul....................................................................16
PRIVIRE GEER!"#......................................... GEER!"#.............................................................1$ ....................1$ %ca&a Con'tiinţei.......................................................... Con'tiinţei.................................................................1$ .......1$ Re(nu& ani)a&....................................................................*+ C!PI,-"" 1.................................................................... 1.......................................................................34 ...34 Ru'inea/ 0isperarea...........................................................34 Introducere.........................................................................34 ,a&ou c&inic.......................................................... c&inic.................................................................. .............34 .....34 !tracţia )orţii....................................................................32 !ordare spiritua&ă/ noaptea nea(ră a suf&etu&ui...............3 0isperarea ar)ică............................................................37 Catastrofe de (rup/ ta&ou re(iona& 'i situaţiona&..............35 ,ranscendenţa............................................ ,ranscendenţa............... ..................................... ................ ............... .......3$ 3$ 0ua&ităţi&e ru'inii................................................................3$ 0!"I,#6I"E RIII..........................................................3$ C!PI,-"" *.................................................................... *.......................................................................41 ...41 Vinovăţia 'i ura ră8unătoare............................................41 Introducere.........................................................................41 ,a&ou c&inic.......................................................... c&inic.................................................................. .............41 .....41 Vinovăţie 'i )e)orie.........................................................43 ,ransfor)are........................................................... ,ransfor)are.................... ..................................................43 ...........43 9nţe&e(erea )ecanis)u&ui de do)inare a& eu&ui................44 Po&itica eu&ui : ra..............................................................4 ;Eu& idea&;................................. idea&;........................................................................... ..........................................47 47 Pro&e)e întâ)pinate &a depă'irea cu&pai&ităţii 'i defecte&or )ora&e...............................................................45 Ec
,eo&o(ia 'i cu&pai&itatea............................................ cu&pai&itatea....................................................21 ........21 0ua&ităţi&e vinovăţiei 'i urii.................................................2* C!PI,-"" 3.................................................................... 3.......................................................................23 ...23 !patia.................................................................................23 Introducere.........................................................................23 ,a&ou c&inic.......................................................... c&inic.................................................................. .............23 .....23 0epă'irea apatiei...............................................................24 !ccidente&e.........................................................................22 !patia în ca8u& individu&ui nor)a&......................................22 0i'i totodată de 0orinţă?....................4 0ua&ităţi&e durerii:suferinţei............................................... C!PI,-"" 2.................................................................... 2.......................................................................7 ...7 @rica...................................................................................7 >nive& ca&irat 1++?.............................................................7 Introducere.........................................................................7 @rica pato&o(ică : c&inică................................................... c&inică.....................................................5 ..5 0epă'irea fricii...................................................................5 @rica 'i evo&uţia spiritua&ă..................................................7+ @rica 'i re&i(ia.....................................................................7+ 0ua&ităţi&e @ricii..................................................................71 C!PI,-"" .................................................................... .......................................................................73 ...73 0orinţa...............................................................................73 >ive& ca&irat 1*2?.............................................................73 Introducere.........................................................................73 ,a&ou C&inic.................................................... C&inic.......................................................................73 ...................73
0orinţa 'i Eu&......................................................................74 0e8avantaAe&e 0orinţei/@rustrareaB Invidia 'i Ge&o8ia.........72 0orinţa ca %c&avie..............................................................72 0orinţa ca 0ependenţa......................................................72 Eu& ca 0ependenţă.............................................................7 Recuperarea din 0ependenţa faţa de Eu...........................77 0epă'irea 0orinţei.............................................................77 9n&ocuirea 0orinţei..............................................................75 Po8itiona&ităţi&e 0orinţei.....................................................75 C!PI,-"" 7.................................................................... 7.......................................................................5+ ...5+ @uria...................................................................................5+ >nive& ca&irat 12+?.............................................................5+ Introducere.........................................................................5+ ecanis)e&e @uriei Eu&ui................................................... Eu&ui....................................................5+ .5+ EDpresii c&inice...................................................................51 0epă'irea @uriei.................................................................5* &ocaAe................................................................... &ocaAe............................ ....................................................53 .............53 0ua&ităţi&e @uriei.................................................................53 C!PI,-"" 5.................................................................... 5.......................................................................52 ...52 ândria..............................................................................52 Introducere.........................................................................52 0iscuţie..............................................................................52 ândria socia&i8ată...................... socia&i8ată.............................................................5 .......................................5 0ina)ici&e eu&ui..................................................................55 eu&ui..................................................................55 0epă'irea )ândriei............................................................55 Procesarea )ândriei..........................................................5$ 0ua&ităţi&e )ândriei........................................................... )ândriei............................................................$+ .$+ PRIVIRE GEER!"!......................................... GEER!"!.............................................................$* ....................$* Psi
Re8u)at...........................................................................1+1 C!PI,-"" $.....................................................................1+* CuraAu&..............................................................................1+* Introducere.......................................................................1+* EDpresii %ocia&e................................................................1+3 0ina)ica Eu&ui.................................................................1+4 0epă'irea nive&u&ui *++....................................................1+2 C!PI,-"" 1+...................................................................1+7 eutra&itatea....................................................................1+7 Introducere.......................................................................1+7 0iscuţie............................................................................1+7 0ina)ica Eu&ui în eutra&itate..........................................1+5 0epă'irea eutra&ităţii.....................................................1+$ C!PI,-"" 11...................................................................11+ 0isponii&tatea.................................................................11+ Introducere.......................................................................11+ 0iscuţie............................................................................11+ 0ina)ica eu&ui în 0isponii&itate......................................111 0epă'irea nive&u&ui 0isponii&ităţii...................................11* C!PI,-"" 1*...................................................................113 !cceptarea.......................................................................113 >ive& ca&irat 32+?...........................................................113 Introducere.......................................................................113 0iscuţie............................................................................113 0ina)ica eu&ui în !cceptare.............................................114 0epă'irea nive&u&ui 32+....................................................112 C!PI,-"" 13...................................................................11 Raţiunea...........................................................................11 Introducere.......................................................................11 ive&u& ca&irat a& ari&or cărţi a&e &u)ii occidenta&e........11 0iscuţie............................................................................117 0ina)ica eu&ui în Raţiune................................................115 Re&ativis)u& )ora&...........................................................11$ 0epă'irea "i)itări&or Inte&ectu&ui.....................................1*1 enta&i8are 'i ref&ecţie.....................................................1** PRIVIRE GEER!"!...........................................................1*4 0epă'irea dua&ităţii &ineare..............................................1*4 Introducere.......................................................................1*4
%c
0epă'irea tentaţii&or........................................................127 Eu& spiritua&......................................................................127 Ispitirea prin feno)ene de tip sidd
Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................175 !EF! !...........................................................................15+ arta sca&ei con'tiinţei.....................................................15+ !EF! ...........................................................................151 "ista tae&e&or..................................................................151 !EF! C...........................................................................15* Cu) ca&iră) nive&e&e con'tiinţei....................................15* Infor)aţii (enera&e...........................................................15* ,e
Niveluri calibrate între 500-599: Realitatea spirituală Privire generală - Depăşirea nivelului linear..............................207 CAPITOLUL 14 - Iubirea ................................................................2! CAPITOLUL 15 - Iubirea nec"n#i$i"nată% bucuria şi e&ta'ul ...........22 %EC6IE! ! P!,R! Niveluri calibrate între (00-000: )tările ilu*inate
Cuprins.................................................................................7 Cuvânt înainte....................................................................13 Prefaţă................................................................................13 Introducere.........................................................................14 Niveluri calibrate sub valoarea 200 - Eul....................................................................16
PRIVIRE GEER!"#.............................................................1$ %ca&a Con'tiinţei.................................................................1$ Re(nu& ani)a&....................................................................*+ C!PI,-"" 1.......................................................................34 Ru'inea/ 0isperarea...........................................................34 Introducere.........................................................................34 ,a&ou c&inic.......................................................................34 !tracţia )orţii....................................................................32 !ordare spiritua&ă/ noaptea nea(ră a suf&etu&ui...............3 0isperarea ar)ică............................................................37 Catastrofe de (rup/ ta&ou re(iona& 'i situaţiona&..............35 ,ranscendenţa...................................................................3$ 0ua&ităţi&e ru'inii................................................................3$ 0!"I,#6I"E RIII..........................................................3$ C!PI,-"" *.......................................................................41 Vinovăţia 'i ura ră8unătoare............................................41 Introducere.........................................................................41 ,a&ou c&inic.......................................................................41 Vinovăţie 'i )e)orie.........................................................43 ,ransfor)are......................................................................43 9nţe&e(erea )ecanis)u&ui de do)inare a& eu&ui................44 Po&itica eu&ui : ra..............................................................4 ;Eu& idea&;...........................................................................47 Pro&e)e întâ)pinate &a depă'irea cu&pai&ităţii 'i defecte&or )ora&e...............................................................45
Ec'i totodată de 0orinţă?....................4 0ua&ităţi&e durerii:suferinţei............................................... C!PI,-"" 2.......................................................................7 @rica...................................................................................7 >nive& ca&irat 1++?.............................................................7 Introducere.........................................................................7 @rica pato&o(ică : c&inică.....................................................5 0epă'irea fricii...................................................................5 @rica 'i evo&uţia spiritua&ă..................................................7+ @rica 'i re&i(ia.....................................................................7+ 0ua&ităţi&e @ricii..................................................................71 C!PI,-"" .......................................................................73 0orinţa...............................................................................73
>ive& ca&irat 1*2?.............................................................73 Introducere.........................................................................73 ,a&ou C&inic.......................................................................73 0orinţa 'i Eu&......................................................................74 0e8avantaAe&e 0orinţei/@rustrareaB Invidia 'i Ge&o8ia.........72 0orinţa ca %c&avie..............................................................72 0orinţa ca 0ependenţa......................................................72 Eu& ca 0ependenţă.............................................................7 Recuperarea din 0ependenţa faţa de Eu...........................77 0epă'irea 0orinţei.............................................................77 9n&ocuirea 0orinţei..............................................................75 Po8itiona&ităţi&e 0orinţei.....................................................75 C!PI,-"" 7.......................................................................5+ @uria...................................................................................5+ >nive& ca&irat 12+?.............................................................5+ Introducere.........................................................................5+ ecanis)e&e @uriei Eu&ui....................................................5+ EDpresii c&inice...................................................................51 0epă'irea @uriei.................................................................5* &ocaAe................................................................................53 0ua&ităţi&e @uriei.................................................................53 C!PI,-"" 5.......................................................................52 ândria..............................................................................52 Introducere.........................................................................52 0iscuţie..............................................................................52 ândria socia&i8ată.............................................................5 0ina)ici&e eu&ui..................................................................55 0epă'irea )ândriei............................................................55 Procesarea )ândriei..........................................................5$ 0ua&ităţi&e )ândriei............................................................$+ PRIVIRE GEER!"!.............................................................$* Psi
!titudini&e...........................................................................$2 ,răsături&e de persona&itate/ for)area caracteru&ui...........$$ Rea&itatea eDperi)enta&ă.................................................1++ Re8u)at...........................................................................1+1 C!PI,-"" $.....................................................................1+* CuraAu&..............................................................................1+* Introducere.......................................................................1+* EDpresii %ocia&e................................................................1+3 0ina)ica Eu&ui.................................................................1+4 0epă'irea nive&u&ui *++....................................................1+2 C!PI,-"" 1+...................................................................1+7 eutra&itatea....................................................................1+7 Introducere.......................................................................1+7 0iscuţie............................................................................1+7 0ina)ica Eu&ui în eutra&itate..........................................1+5 0epă'irea eutra&ităţii.....................................................1+$ C!PI,-"" 11...................................................................11+ 0isponii&tatea.................................................................11+ Introducere.......................................................................11+ 0iscuţie............................................................................11+ 0ina)ica eu&ui în 0isponii&itate......................................111 0epă'irea nive&u&ui 0isponii&ităţii...................................11* C!PI,-"" 1*...................................................................113 !cceptarea.......................................................................113 >ive& ca&irat 32+?...........................................................113 Introducere.......................................................................113 0iscuţie............................................................................113 0ina)ica eu&ui în !cceptare.............................................114 0epă'irea nive&u&ui 32+....................................................112 C!PI,-"" 13...................................................................11 Raţiunea...........................................................................11 Introducere.......................................................................11 ive&u& ca&irat a& ari&or cărţi a&e &u)ii occidenta&e........11 0iscuţie............................................................................117 0ina)ica eu&ui în Raţiune................................................115 Re&ativis)u& )ora&...........................................................11$ 0epă'irea "i)itări&or Inte&ectu&ui.....................................1*1 enta&i8are 'i ref&ecţie.....................................................1**
PRIVIRE GEER!"!...........................................................1*4 0epă'irea dua&ităţii &ineare..............................................1*4 Introducere.......................................................................1*4 %c
,ransfor)area spiritua&ă..................................................124 Pro&e)a paradi()ei.......................................................124 ,entaţii&e..........................................................................12 0epă'irea tentaţii&or........................................................127 Eu& spiritua&......................................................................127 Ispitirea prin feno)ene de tip sidd
9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................175 !EF! !...........................................................................15+ arta sca&ei con'tiinţei.....................................................15+ !EF! ...........................................................................151 "ista tae&e&or..................................................................151 !EF! C...........................................................................15* Cu) ca&iră) nive&e&e con'tiinţei....................................15* Infor)aţii (enera&e...........................................................15* ,e
otă autoio(rafică..........................................................155 = 0avid R. ains...........................................................1$3
Cuvânt înainte )c"pul lucrăril"r anteri"are a c"nstat în e&pl"rarea şi e&plicarea unei n"i te+nici #e cercetare ba'ate pe c"nştiin$ă% respectiv aplicarea ei în t"ate #"*eniile vie$ii% inclu',n# e&perien$ele şi în$elegerile #e natură spirituală. ur*at în *"# natural #e'v"ltarea unei ştiin$e prag*atice şi clinice a a#evărului% ce putea i "l"sită ca " bus"lă în ve#erea g+i#ării nes,rşitel"r căutări u*ane ale a#evărului. După cu* a* #escris şi în stu#iile anteri"are% #ată iin# structura ei inti*ă% *intea u*ană e incapabilă să #iscearnă a#evărul #e alsitate% acesta iin# un apt #e care "*enirea este c"nştientă în *"# #urer"s. Pre$ul acestei ign"ran$e şi li*itări s-a #"ve#it en"r*: nu #"ar in#ivi'i i'"la$i% ci şi întregi civili'a$ii au traversat nu*er"ase peri"a#e #e ag"nie% suerin$ă şi *"arte. Nivelele c"nştin$ei v"r i e&a*inate în special pentru "l"sul stu#entului spiritual% al #ev"tatului% precu* şi al pers"anel"r integre interesate #e aut"î*bunătă$ire. Prin anali'area #ieritel"r "bstac"le şi nivele ce trebuie #epăşite% unele principii ce spri/ină ev"lu$ia spirituală se #"ve#esc a i aut"revelat"are. Prin ur*are% lucrarea #e a$ă este *ai #egrabă un *anual practic #ec,t " anali'ă c"*pre+ensivă% asa cu* a "st în căr$ile anteri"are #e e&e*plu% )ec$iunea înt,ia #in #evăr vs 1alsitate. Dar% #eşi au "st pre'entate şi în lucrările anteri"are% principiile un#a*entale v"r i reluate #in n"u. Prin ur*are% *aterialul pe care- $ine$i în *,ini se a#resea'ă şi căutăt"ril"r rustra$i% care% #eşi au citit t"tul şi au "st peste t"t% asist,n# la t"t elul #e se*inar3% c"nstată că e"rtul l"r e 'a#arnic 4intea e ase*enea unui burete6 a abs"rbit t"ate in"r*a$iile% #ar eu sunt t"t în acelaşi l"c4. De"arece nivelele ineri"are ale c"nştiin$ei sunt cele *ai #urer"are şi *ai #iicil #e în#urat% *i se pare cel *ai p"trivit să începe* anali'a n"astră #e la ba'a scării c"nştiin$ei% c+iar cu ele. rebuie spus însă că% #eşi sunt cele *ai #urer"ase% acest lucru nu însea*nă că sunt şi cele *ai #iicile #e #epăşit. 8a c+iar #i*p"trivă: însăşi suerin$a in#usă #e aceste nivele ineri"are se c"nstituie într-un *"tiv puternic #e a le #epăşi% pentru a găsi alinare. n pr"cesul #epăşirii nivelel"r c"nştiin$ei% i*p"rtan$a v"in$ei u*ane este subliniată *ereu şi *ereu% #e"arece c"nstituie cea *ai relevantă unc$ie a lucrării spirituale. Pute* spune c+iar că v"in$ei i s-a #at prea pu$ină aten$ie în c"*para$ie cu uriaşa ei i*p"rtan$ă% căci v"in$a repre'intă #e apt " invita$ie a#resată interven$iei Divine.
Prefaţă După cu* a* spus #e/a% cercetarea un#a*entală asupra naturii şi nivelel"r c"nştiin$ei a *ai "st #escrisă şi în lucrările anteri"are. Pri*a a "st publicată în "r*a unei #i'erta$ii nali'a
cantitativă şi calitativă şi calibrarea nivelel"r c"nştiin$ei umane, 995. "t în 995 a ur*at Putere vs 1"r$ă% inclu',n# şi e&plica$ii şi elab"rări supli*entare. r*ăt"arele #"uă căr$i au "st #e#icate a#evărului spiritual şi Ilu*inării: ;c+iul )inelui 200 şi )inele: Realitate şi )ubiectivitate 200!. în vre*e ce ulti*ele #"uă căr$i au "st #e#icate Ilu*inării pers"nale% #evăr vs 1alsitate 2005 a investigat #istribu$ia şi ev"lu$ia nivelel"r c"nştiin$ei în via$a publică% în s"cietate precu* şi în in#ivi'i.
air*a$ii.
rebuie re*arcat însă% că #at"rită un"r #esc"periri *ai recente survenite în ca#rul cercetării c"nştiin$ei% instruc$iunile reerit"are la *"#alitatea #e eectuare a testului =inesi"l"gic au "st revă'ute şi actuali'ate ve'i ne&a >.
Introducere >,*pul energetic universal şi "*nipre'ent nu*it c"nştiin$ă este " putere şi " #i*ensiune ininită% al,n#u-se #inc"l" #e ti*p şi este prin e&celen$ă n"nlinear ca şi c"*p"'i$ie. Repre'intă 4lu*ina lu*ii4 ce e*ană #e la Ne*aniestat către aniestat% #e la n"nlinearul cu p"ten$ialită$i ininite către e&presiile sale lineare% precu* #esăşurarea >rea$iei #"*eniul i'ic circu*scris şi perceput. Puterea c,*pului ininit al c"nştiin$ei şi p"ten$ialitatea sa ininită se *aniestă ca *aterie. ai t,r'iu% intera$a ?u*inii Divinită$ii% în calitatea ei #e c,*p al c"nştiin$ei% generea'ă prin interac$iunea cu *ateria e*ergen$a acelei calită$i unice a energiei vie$ii însăşi. Deşi *ateria are " p"ten$ialitate en"r*ă% îi lipseşte calitatea înnăscută sau puterea #e a ev"lua în c,*pul e&isten$ei nu*it 4via$ă4. Di*ensiunea ti*pului e generată #e *aterie plus ev"lu$ie. p"i% *ateria la care se a#augă ti*pul este e&pri*ată ca spa$iu% iar e&isten$a ti*pului% spa$iului şi *ateriei se p"ate #iscerne prin inteligen$ă% un aspect al Divinită$ii e&pri*ate ca @ia$ă. @ia$a e*ană e&clusiv ca " c"nsecin$ă a Divinită$ii% iar acest a#evăr este pe #eplin c"nir*abil la nivelul 000 al c"nştiin$ei% a#ică nivelul bs"lutului. >rea$ia p"ate l capabilă #e a i cun"scută e&clusiv în virtutea pre'en$ei c"nştiin$ei% care repre'intă însăşi *atricea e&isten$ei. stel% c"nştiin$a este realitatea ire#uctibilă a pri"ri prin care linearul e perceput #e c"nştien$a subiectivă a n"nlinearului. >"nştiin$a ev"luea'ă ap"i prin nivele pr"gresive #e putere% ce p"t i calibrate într-un el ase*ănăt"r cu *"#ul #e *ăsurare al un#el"r energetice% respectiv al binecun"scutel"r stratiica$ii ce c"*pun spectrul electr"*agnetic. n anii A70 ai sec"lului trecut a apărut " ştiin$ă clinică ba'ată pe "l"sirea energiei vie$ii şi a
interac$iunii acesteia cu c,*pul ininit al c"nştiin$ei înseşi. cest lucru a avut #rept re'ultat nivelele calibrate ale Băr$ii >"nştiin$ei% binecun"scută la r,n#ul ei în t"ată lu*ea% #ate iin# pre'entările printr-" serie #e căr$i publicate în *ulte li*bi precu* şi nu*er"asele c"nerin$e $inute în )% >ana#a% sia şi Cur"pa. Nivelele a*intite erau stratiicate în c"n"r*itate cu val"area l"r calibrată nu*eric #e putere% pe " scală l"garit*ică #e la la 000% un#e in#ică e&isten$a% iar 000 cel *ai înalt c,*p energetic p"sibil în #"*eniul u*an% atins #"ar #e c,$iva "a*eni în t"t cursul ist"riei% nu*i$i în *"# tra#i$i"nal arii vatari "n#at"rii cel"r *ai i*p"rtante religii ale lu*ii% precu* Iisus Brist"s% 8u##+a% "r"astru şi Eris+na. ceştia au "st ilu*ina$i #e către Pre'en$a Divină ce a înl"cuit *intea u*ană "bişnuită% lineară şi li*itată cu realitatea n"nlineară. sinele in#ică pre'en$a Divinită$ii i*anente şi
este nu*it une"ri în literatura clasică prin ter*enul #e inte niversală. Prin transce#en$ă% sinele eului e înl"cuit #e sinele n"n-eului ve'i BaF=ins% 995% 200% 200!. cest en"*en a "st nu*it în *"# tra#i$i"nal Ilu*inare. pari$ia unei ştiin$e clinice a a#evărului a "st #escrisă în lucrările anteri"are. ; air*a$ie i*p"rtantă cu privire la c,*pul ininit al c"nştiin$ei e aceea că el repre'intă bs"lutul% prin care t"ate celelalte p"t i calibrate în unc$ie #e gra#ul în care se rap"rtea'ă la el. ecanis*ul re'i#ă în ştiin$a clinică a =inesi"l"- giei% ce utili'ea'ă siste*ul nerv"s u*an şi energia vie$ii #upă cu* e e&pri*at prin siste*ul energetic #e acupunctura ca pe un instru*ent #e *ăsură bi"l"gic "arte G sensibil te+nica neput,n# l #uplicată cu a/ut"rul instru*entel"r ştiin$iice neînsule$ite. în pre'en$a #evărului% *usculatura c"rpului se întăreşte% iar #acă e c"nruntată cu *inciuna care repre'intă #e apt absen$a a#evărului şi nu "pusul acestuia% slăbeşte. cesta este un răspuns rapi# şi tran'it"riu% ce revelea'ă rapi# nivelul #e a#evăr al sti*ulului pre'entat.
>,*pul ininit% ate*p"ral% at"tputernic şi at"tpre'ent al c"nştin$ei e c"*parabil cu un c,*p electr"static care ră*,ne inert #acă nu e #eclanşat #e apari$ia unei sarcini electrice care să- active'e. p"i% a*intitul c,*p electr"static va răspun#e la r,n#ul lui cu " sarcină egală şi "pusă% #e e&act acelaşi nivel. în şi prin sine% c,*pul electr"static nu ace ni*ic altceva #ec,t să răspun#ă şi să înregistre'e. )pre #e"sebire #e c,*pul electr"static% c,*pul ate*p"ral al c"nştiin$ei e per*anent şi% prin ur*are% înregistrea'ă t"t ce s-a petrecut sau a e&istat în ca#rul ti*pului% spa$iului şi ev"lu$iei. >,*pul însuşi se ală #inc"l" #e ti*p% spa$iu "ri altă #i*ensiune cun"scută% #e"arece cuprin#e t"ate #i*ensiunile% ară a i inluen$at #e acestea. >,*pul ininit este "*nipre'ent% "*nip"tent% "*niscient şi singurul i#entiicabil cu bs"lutul prin care t"ate e&presiile ev"lu$iei sau e&isten$ei p"t i c"*parate. "t ceea ce e&istă în univers% inclusiv un g,n# pasager% e înregistrat pentru t"t#eauna în c,*pul ate*p"ral al c"nştiin$ei% care se ală peste t"t în egală *ăsură. "t ceea ce s-a înt,*plat vre"#ată este #isp"nibil #e"arece c,*pul se ală #inc"l" #e ti*p şi spa$iu. Nu e&istă aici sau ac"l"% nu e&istă acu* şi atunci. "talitatea este în *"# egal şi per*anent pre'entă peste t"t. Prin ur*are% Barta >"nştiin$ei este un g+i# "arte practic şi prag*atic% *enit în$elegerii nivelel"r ev"lutive ale c"nştiin$ei ce trebuie #epăşite pe #ru*ul pr"gresului spiritual% ilu*inării sau î*bunătă$irii #e sine. Ca "eră t"t"#ată " +artă prag*atică a "bstac"lel"r ce trebuie #epăşite pentru a atinge nivelele "pti*e şi *ai beneice ale c"nştiin$ei. >alibr,rile nu stabilesc a#evărul% ci #"ar îl c"nir*ă% per*i$,n# t"t"#ată şi alte c"rela$ii a#i$i"nale.
)C>
Niveluri calibrate sub valoarea 200 - Eul Privire generală - )cala c"nştiin$ei >apit"lul . Ruşinea şi Disperarea..............Nivel calibrat 20 >apit"lul 2. @in"vă$ia şi ura vin#icativă.....Nivel calibrat !0 >apit"lul !. patia ............ .......................Nivel calibrat 50 >apit"lul G. Durerea....................................Nivel calibrat 75 >apit"lul 5. 1rica........................... ............Nivel calibrat 00 >apit"lul (. D"rin$a.... ................................Nivel calibrat 25 >apit"lul 7. 1uria.........................................Nivel calibrat 50 >apit"lul H. ,n#ria....................................Nivel calibrat 75
PRI@IRC CNCR?J
Scala Conştiinţei Pentru a în$elege nivelele calibrate ale c"nştiin$ei% e util să recapitulă* *"#ul în care a apărut aceasta pe planetă% precu* şi ev"lu$ia ei #e-a lungul ist"riei% încep,n# cu regnul ani*al p,nă la e&presia sa prin "*enire. Punctul ini$ial #e interes re'i#ă în ev"lu$ia eului% cu li*itările sale înnăscute. er*enul eu are " altă se*niica$ie în lucrarea spirituală #ec,t în psi+"l"gie%
psi+anali'ă sau în te"riile lui Kung şi 1reu#. Dieren$ele v"r i clariicate ulteri"r. Cul nu p"ate i #epăşit #acă e perceput ca un #uş*an. Cl repre'intă " *"ştenire bi"l"gică şi ară el ni*eni nu ar *ai i în via$ă pentru a se pl,nge #e li*itele sale. Prin în$elegerea "riginii şi i*p"rtan$ei sale pentru supravie$uire% eul p"ate i vă'ut #e"p"trivă ca iin# beneic% #ar înclinat să #evină nestăp,nit şi să cau'e'e pr"ble*e e*"$i"nale% psi+"l"gice şi spirituale în ca'ul în care nu e #epăşit. De la Ne*aniestat la aniestat% energia c"nştiin$ei însăşi interac$i"nea'ă cu *ateria şi repre'intă acea e&presie a Divinită$ii prin care apare via$a% în "r*ele cele *ai ti*purii% e&presiile ani*ale ale vie$ii erau "arte pri*itive şi nu aveau " sursă interi"ară cun"scută #e energie. Prin ur*are% supravie$uirea #epin#ea #e atragerea acestei energii #in e&teri"r. ceasta nu c"nstituia " pr"ble*ă în regnul vegetal% un#e cl"r"ila trans"r*a aut"*at energia s"lară în pr"cesele c+i*ice necesare. @ia$a ani*ală a trebuit să c,ştige ceea ce îi era necesar #in *e#iul înc"n/urăt"r% iar principiile stabilite atunci au un#a*entat esen$a eului% care şi acu* este centrată în principal asupra interesel"r pers"nale% ac+i'i$iei% cuceririi şi rivalită$ii cu alte "rganis*e în ve#erea supravie$uirii. >u t"ate acestea% e i*p"rtant #e n"tat că el #e$ine şi alte însuşiri% precu* curi"'itatea şi căutarea% #eci prin ur*are şi capacitatea #e a învă$a. Pe *ăsură ce ev"lu$ia a pr"gresat% *ecanis*ele #e supravie$uire au #evenit *ai elab"rate% ca şi calitatea inteligen$ei% prin inter*e#iul căreia in"r*a$ia e #"b,n#ită% st"cată% pr"cesată% c"*parată% integrată% c"relată şi stratiicată. ceastă "bserva$ie stă la ba'a te"riei 4*"#elului inteligent4 ce nu necesită nici " presupunere cu privire la Divinitate sau >reat"r. Ca c"nir*ă că una #in calita$ile înnăscute ale energiei vie$ii e aceea că prin e&perien$ă% aceasta acu*ulea'ă in"r*a$ii şi e capabilă să le pr"cese'e într-" integrare pr"gresivă şi într-" stratiicare c"*ple&ă. p"i% via$a a ev"luat pr"gresiv în "r*e t"t *ai înalte% iar #acă această ev"lu$ie este re#ată în "r*a unei +ăr$i ce ac"peră peri"a#e *ari #e ti*p% e&presia ei în regnul ani*al #evine evi#entă.
NIVELELE DE CONŞTIINŢĂ ALE ERELOR ARHEOLOGICE perioada era %eo!o%i#ă >uaternar
durata forma de viaţă apro"imativă &mi!ioae ai' De'v"ltarea şi #"*ina$ia "*ului
er$iar superi"r er$iar ineri"r
(0
>retacic
(0
Kurasic riasic
!5 !5
-ni*ale şi plante *"#erne. -De'v"ltarea rapi#ă a *a*ierel"r% respectiv a insectel"r şi plantel"r *"#e*e -a*iere pri*itive ulti*ii #in"'auri -De'v"ltarea plantel"r cu l"ri6 pri*ele păsari şi *a*iere Diversiicarea reptilel"r6 c"niere pari$ia #in"'auril"r% plantele cica#e% peştii vertebra$i
ive!u! #a!i$rat al vie$ii
22 22 2 HG
(H (2
Per*ian
25
>arb"nier
H5
Dev"nian
50
)ilurian
G0
;r#"vician
90
>a*brian Preca*brian
70 peste !00
De'v"ltarea reptilel"r şi insctel"r *"#e *" #e*e *e66 nu nu*e *er" r"as asee grup grupur urii #e plante şi ani*ale Pri*ele reptile% a*îbii şi insecte pri*itive% c"niere pri*itive pri*itive Pri*ele a*îbii. Pri*ii *elci #e usca uscat. t. Plan Plante te pri* pri*it itiv ive. e. Pri* Pri*el elee "r*e #e via$a terestra )c"rpi"ni. Pri*ii peşti cu bran+ii. Reciuri #e c"rali
G5
Pri*ii peşti şi *elci. Pri*ele apari$ii ale *ult"r nevertebrate *arine. Pri*ele nevertebrate *arine Pr"t"'"are lge% lic+eni% bacterii.
2
!5 27 7
H 2
>ele *ai vec+i r"ci #atea'ă #e apr"&i*ativ %H50.000.000 ani. Cste #e "bservat că la nivelele c"nştiin$ei situate sub val"area 200 cu e&cep$ia *a/"rită$ii păsăril"r% via$a ar putea i #escrisă prin ter*enul #e 4rapace4. Ca îşi #"b,n#eşte energia pe sea*a cel"rlal$i şi% #at iin# că supravie$uirea se ba'ea'ă pe ac+i'i$ii% ea îi ve#e pe ceilal$i ca pe nişte rivali% c"*petit"ri şi #uş*ani. P,nă la nivelul 200 al c"nştiin$ei% viata este% prin ur*are% plină #e rivalită$i şi interese pers"nale% #e"arece îi percepe pe ceilal$i ca pe nişte #uş*ani p"ten$iali. Ca p"ate i etic+etată aşa#ar% pentru a recurge la ter*eni *ai *"#erni% ca iin# p"sesivă% c"*petitivă% "stilă şi% în e&presiile sale e&tre*e% agresivă şi cru#ă. ?a nivelul 200 al c"nştiin$ei survine " trans*uta$ie spre *aniestări *ai benigne% ce ar putea i e&e*pliicate prin trecerea #e la carniv"re la ierbiv"re. De la nivelul 200 al c"nştiin$ei în sus natura vie$ii #evine *ai ar*"ni"asă. par senti*entele *aterne îns"$ite #e gri/a a$ă #e ceilal$i% l"ialitatea #e grup% i#entiicarea cu al$ii şi începutul începutul a ceea ce *ai t,r'iu% în ca#rul naturii u*ane% u*ane% se e&pri*ă ca si*$ al rela$iei% s"ciali'are% /"c% "r*area a*iliei şi c""perarea #e grup pentru atinge rea un"r
"biective c"*une.
e!nul ani"al
Cuprins.................................................................................7 Cuvânt înainte................................................................... înainte....................................................................13 .13 Prefaţă................................................................................13 Introducere.........................................................................14 Niveluri calibrate sub valoarea 200 - Eul....................................................................16
PRIVIRE GEER!"#......................................... GEER!"#.............................................................1$ ....................1$ %ca&a Con'tiinţei.......................................................... Con'tiinţei.................................................................1$ .......1$ Re(nu& ani)a&....................................................................*+
C!PI,-"" 1.................................................................... 1.......................................................................34 ...34 Ru'inea/ 0isperarea...........................................................34 Introducere.........................................................................34 ,a&ou c&inic.......................................................... c&inic.................................................................. .............34 .....34 !tracţia )orţii....................................................................32 !ordare spiritua&ă/ noaptea nea(ră a suf&etu&ui...............3 0isperarea ar)ică............................................................37 Catastrofe de (rup/ ta&ou re(iona& 'i situaţiona&..............35 ,ranscendenţa............................................ ,ranscendenţa............... ..................................... ................ ............... .......3$ 3$ 0ua&ităţi&e ru'inii................................................................3$ 0!"I,#6I"E RIII..........................................................3$ C!PI,-"" *.................................................................... *.......................................................................41 ...41 Vinovăţia 'i ura ră8unătoare............................................41 Introducere.........................................................................41 ,a&ou c&inic.......................................................... c&inic.................................................................. .............41 .....41 Vinovăţie 'i )e)orie.........................................................43 ,ransfor)are........................................................... ,ransfor)are.................... ..................................................43 ...........43 9nţe&e(erea )ecanis)u&ui de do)inare a& eu&ui................44 Po&itica eu&ui : ra..............................................................4 ;Eu& idea&;................................. idea&;........................................................................... ..........................................47 47 Pro&e)e întâ)pinate &a depă'irea cu&pai&ităţii 'i defecte&or )ora&e...............................................................45 Ec
0urerea:%uferinţa...............................................................+ Introducere.........................................................................+ ,a&ou c&inic.......................................................... c&inic.................................................................. .............+ .....+ -rientarea %piritua&ă..........................................................1 !ta'a)ente&e.....................................................................* I&u8ia posesiei/ ;a avea; 'i ;a& )eu ;..................................* E&ierarea de stări&e 'i senti)ente&e ne(ative...................3 on=ata'are versus deta'are.............................................3 0eci8ia............................................................ 0eci8ia................................................................................4 ....................4 E&ierarea de 0urere >'i totodată de 0orinţă?....................4 0ua&ităţi&e durerii:suferinţei............................................... C!PI,-"" 2.................................................................... 2.......................................................................7 ...7 @rica...................................................................................7 >nive& ca&irat 1++?.............................................................7 Introducere.........................................................................7 @rica pato&o(ică : c&inică................................................... c&inică.....................................................5 ..5 0epă'irea fricii...................................................................5 @rica 'i evo&uţia spiritua&ă..................................................7+ @rica 'i re&i(ia.....................................................................7+ 0ua&ităţi&e @ricii..................................................................71 C!PI,-"" .................................................................... .......................................................................73 ...73 0orinţa...............................................................................73 >ive& ca&irat 1*2?.............................................................73 Introducere.........................................................................73 ,a&ou C&inic.................................................... C&inic.......................................................................73 ...................73 0orinţa 'i Eu&......................................................................74 0e8avantaAe&e 0orinţei/@rustrareaB Invidia 'i Ge&o8ia.........72 0orinţa ca %c&avie..............................................................72 0orinţa ca 0ependenţa......................................................72 Eu& ca 0ependenţă.............................................................7 Recuperarea din 0ependenţa faţa de Eu...........................77 0epă'irea 0orinţei.............................................................77 9n&ocuirea 0orinţei..............................................................75 Po8itiona&ităţi&e 0orinţei.....................................................75 C!PI,-"" 7.................................................................... 7.......................................................................5+ ...5+ @uria...................................................................................5+ >nive& ca&irat 12+?.............................................................5+ Introducere.........................................................................5+
ecanis)e&e @uriei Eu&ui....................................................5+ EDpresii c&inice...................................................................51 0epă'irea @uriei.................................................................5* &ocaAe................................................................................53 0ua&ităţi&e @uriei.................................................................53 C!PI,-"" 5.......................................................................52 ândria..............................................................................52 Introducere.........................................................................52 0iscuţie..............................................................................52 ândria socia&i8ată.............................................................5 0ina)ici&e eu&ui..................................................................55 0epă'irea )ândriei............................................................55 Procesarea )ândriei..........................................................5$ 0ua&ităţi&e )ândriei............................................................$+ PRIVIRE GEER!"!.............................................................$* Psi
C!PI,-"" 11...................................................................11+ 0isponii&tatea.................................................................11+ Introducere.......................................................................11+ 0iscuţie............................................................................11+ 0ina)ica eu&ui în 0isponii&itate......................................111 0epă'irea nive&u&ui 0isponii&ităţii...................................11* C!PI,-"" 1*...................................................................113 !cceptarea.......................................................................113 >ive& ca&irat 32+?...........................................................113 Introducere.......................................................................113 0iscuţie............................................................................113 0ina)ica eu&ui în !cceptare.............................................114 0epă'irea nive&u&ui 32+....................................................112 C!PI,-"" 13...................................................................11 Raţiunea...........................................................................11 Introducere.......................................................................11 ive&u& ca&irat a& ari&or cărţi a&e &u)ii occidenta&e........11 0iscuţie............................................................................117 0ina)ica eu&ui în Raţiune................................................115 Re&ativis)u& )ora&...........................................................11$ 0epă'irea "i)itări&or Inte&ectu&ui.....................................1*1 enta&i8are 'i ref&ecţie.....................................................1** PRIVIRE GEER!"!...........................................................1*4 0epă'irea dua&ităţii &ineare..............................................1*4 Introducere.......................................................................1*4 %c
0epă'irea ucuriei 'i a eDta8u&ui.....................................134 PRIVIRE GEER!"#...........................................................135 ,ranscendenţa.................................................................135 C!PI,-"" 1...................................................................14+ PaceaB eDta8u& 'i i&u)inarea.............................................14+ Introducere.......................................................................14+ 0iscuţie............................................................................14+ 0ina)ica Păcii 'i I&u)inării..............................................141 0epă'irea nive&u&ui ++....................................................14* C!PI,-"" 17...................................................................144 Rea&i8area %ine&ui.............................................................144 Introducere.......................................................................144 0iscuţie............................................................................144 C!PI,-"" 15...................................................................145 I&u)inarea co)p&etă........................................................145 Introducere.......................................................................145 0ina)ica I&u)inării..........................................................145 0epă'irea nive&u&ui 52+....................................................14$ C&arificarea pro&e)e&or Vidu&ui.......................................12+ 0epă'irea vidu&ui.............................................................121 !andonarea fina&ă..........................................................121 PRIVIRE GEER!"#...........................................................124 ,ransfor)area spiritua&ă..................................................124 Pro&e)a paradi()ei.......................................................124 ,entaţii&e..........................................................................12 0epă'irea tentaţii&or........................................................127 Eu& spiritua&......................................................................127 Ispitirea prin feno)ene de tip sidd
,recerea dinco&o de porţi.................................................12 Indicaţii (enera&e..............................................................12 ode&e&e...........................................................................12 Perturări 'i !tracţii.........................................................17 E&ierarea de inte:Corp:Eu E)oţiona&............................17 C&arificarea Erorii 0ua&iste a Victi)ei:@ăpta'u&ui..............1$ C!PI,-"" *1...................................................................17+ ,ranscenderea inţii........................................................17+ Introducere.......................................................................17+ 0ua&ităţi co)parative.......................................................17+ %u)ar...............................................................................17* C!PI,-"" **...................................................................173 ! deveni propria ru(ăciune..............................................173 Introducere.......................................................................173 9ntreare..........................................................................173 Răspuns............................................................................173 9ntreare..........................................................................174 Răspuns............................................................................174 9ntreare..........................................................................174 Răspuns............................................................................174 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................175
!EF! !...........................................................................15+ arta sca&ei con'tiinţei.....................................................15+ !EF! ...........................................................................151 "ista tae&e&or..................................................................151 !EF! C...........................................................................15* Cu) ca&iră) nive&e&e con'tiinţei....................................15* Infor)aţii (enera&e...........................................................15* ,e
PRIVIRE GEER!"#.............................................................1$ %ca&a Con'tiinţei.................................................................1$ Re(nu& ani)a&....................................................................*+ C!PI,-"" 1.......................................................................34 Ru'inea/ 0isperarea...........................................................34 Introducere.........................................................................34 ,a&ou c&inic.......................................................................34
!tracţia )orţii....................................................................32 !ordare spiritua&ă/ noaptea nea(ră a suf&etu&ui...............3 0isperarea ar)ică............................................................37 Catastrofe de (rup/ ta&ou re(iona& 'i situaţiona&..............35 ,ranscendenţa...................................................................3$ 0ua&ităţi&e ru'inii................................................................3$ 0!"I,#6I"E RIII..........................................................3$ C!PI,-"" *.......................................................................41 Vinovăţia 'i ura ră8unătoare............................................41 Introducere.........................................................................41 ,a&ou c&inic.......................................................................41 Vinovăţie 'i )e)orie.........................................................43 ,ransfor)are......................................................................43 9nţe&e(erea )ecanis)u&ui de do)inare a& eu&ui................44 Po&itica eu&ui : ra..............................................................4 ;Eu& idea&;...........................................................................47 Pro&e)e întâ)pinate &a depă'irea cu&pai&ităţii 'i defecte&or )ora&e...............................................................45 Ec
!ta'a)ente&e.....................................................................* I&u8ia posesiei/ ;a avea; 'i ;a& )eu ;..................................* E&ierarea de stări&e 'i senti)ente&e ne(ative...................3 on=ata'are versus deta'are.............................................3 0eci8ia................................................................................4 E&ierarea de 0urere >'i totodată de 0orinţă?....................4 0ua&ităţi&e durerii:suferinţei............................................... C!PI,-"" 2.......................................................................7 @rica...................................................................................7 >nive& ca&irat 1++?.............................................................7 Introducere.........................................................................7 @rica pato&o(ică : c&inică.....................................................5 0epă'irea fricii...................................................................5 @rica 'i evo&uţia spiritua&ă..................................................7+ @rica 'i re&i(ia.....................................................................7+ 0ua&ităţi&e @ricii..................................................................71 C!PI,-"" .......................................................................73 0orinţa...............................................................................73 >ive& ca&irat 1*2?.............................................................73 Introducere.........................................................................73 ,a&ou C&inic.......................................................................73 0orinţa 'i Eu&......................................................................74 0e8avantaAe&e 0orinţei/@rustrareaB Invidia 'i Ge&o8ia.........72 0orinţa ca %c&avie..............................................................72 0orinţa ca 0ependenţa......................................................72 Eu& ca 0ependenţă.............................................................7 Recuperarea din 0ependenţa faţa de Eu...........................77 0epă'irea 0orinţei.............................................................77 9n&ocuirea 0orinţei..............................................................75 Po8itiona&ităţi&e 0orinţei.....................................................75 C!PI,-"" 7.......................................................................5+ @uria...................................................................................5+ >nive& ca&irat 12+?.............................................................5+ Introducere.........................................................................5+ ecanis)e&e @uriei Eu&ui....................................................5+ EDpresii c&inice...................................................................51 0epă'irea @uriei.................................................................5* &ocaAe................................................................................53
0ua&ităţi&e @uriei.................................................................53 C!PI,-"" 5.......................................................................52 ândria..............................................................................52 Introducere.........................................................................52 0iscuţie..............................................................................52 ândria socia&i8ată.............................................................5 0ina)ici&e eu&ui..................................................................55 0epă'irea )ândriei............................................................55 Procesarea )ândriei..........................................................5$ 0ua&ităţi&e )ândriei............................................................$+ PRIVIRE GEER!"!.............................................................$* Psi
0ina)ica eu&ui în 0isponii&itate......................................111 0epă'irea nive&u&ui 0isponii&ităţii...................................11* C!PI,-"" 1*...................................................................113 !cceptarea.......................................................................113 >ive& ca&irat 32+?...........................................................113 Introducere.......................................................................113 0iscuţie............................................................................113 0ina)ica eu&ui în !cceptare.............................................114 0epă'irea nive&u&ui 32+....................................................112 C!PI,-"" 13...................................................................11 Raţiunea...........................................................................11 Introducere.......................................................................11 ive&u& ca&irat a& ari&or cărţi a&e &u)ii occidenta&e........11 0iscuţie............................................................................117 0ina)ica eu&ui în Raţiune................................................115 Re&ativis)u& )ora&...........................................................11$ 0epă'irea "i)itări&or Inte&ectu&ui.....................................1*1 enta&i8are 'i ref&ecţie.....................................................1** PRIVIRE GEER!"!...........................................................1*4 0epă'irea dua&ităţii &ineare..............................................1*4 Introducere.......................................................................1*4 %c
PaceaB eDta8u& 'i i&u)inarea.............................................14+ Introducere.......................................................................14+ 0iscuţie............................................................................14+ 0ina)ica Păcii 'i I&u)inării..............................................141 0epă'irea nive&u&ui ++....................................................14* C!PI,-"" 17...................................................................144 Rea&i8area %ine&ui.............................................................144 Introducere.......................................................................144 0iscuţie............................................................................144 C!PI,-"" 15...................................................................145 I&u)inarea co)p&etă........................................................145 Introducere.......................................................................145 0ina)ica I&u)inării..........................................................145 0epă'irea nive&u&ui 52+....................................................14$ C&arificarea pro&e)e&or Vidu&ui.......................................12+ 0epă'irea vidu&ui.............................................................121 !andonarea fina&ă..........................................................121 PRIVIRE GEER!"#...........................................................124 ,ransfor)area spiritua&ă..................................................124 Pro&e)a paradi()ei.......................................................124 ,entaţii&e..........................................................................12 0epă'irea tentaţii&or........................................................127 Eu& spiritua&......................................................................127 Ispitirea prin feno)ene de tip sidd
E&ierarea de inte:Corp:Eu E)oţiona&............................17 C&arificarea Erorii 0ua&iste a Victi)ei:@ăpta'u&ui..............1$ C!PI,-"" *1...................................................................17+ ,ranscenderea inţii........................................................17+ Introducere.......................................................................17+ 0ua&ităţi co)parative.......................................................17+ %u)ar...............................................................................17* C!PI,-"" **...................................................................173 ! deveni propria ru(ăciune..............................................173 Introducere.......................................................................173 9ntreare..........................................................................173 Răspuns............................................................................173 9ntreare..........................................................................174 Răspuns............................................................................174 9ntreare..........................................................................174 Răspuns............................................................................174 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................172 Răspuns............................................................................172 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................17 Răspuns............................................................................17 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................177 9ntreare..........................................................................177 Răspuns............................................................................175 !EF! !...........................................................................15+ arta sca&ei con'tiinţei.....................................................15+ !EF! ...........................................................................151 "ista tae&e&or..................................................................151
!EF! C...........................................................................15* Cu) ca&iră) nive&e&e con'tiinţei....................................15* Infor)aţii (enera&e...........................................................15* ,e,ine care #ă #in c"a#ă . .500
;#ată cu pr"gresul ev"lu$iei% bipe#ele au c,ştigat #"uă *e*bre #e care nu aveau nev"ie pentru l"c"*"$ie aşa că% st,n# în p"'i$ie verticală% au p"rnit pe calea #e&terită$ii *anuale şi% în ur*a apari$iei #egetului *are% au "st în stare să *anevre'e şi să cree'e unelte. >"*ple&itatea crescută a "st acilitată #e apari$ia l"bului r"ntal şi a c"rte&ului prer"ntal ca l"cus anat"*ic al inteligen$ei u*ane. >u t"ate acestea% #in cau'a pre#"*inării instinctel"r ani*ale% inteligen$a a servit la început instinctel"r pri*itive. stel% c"rte&ul prer"ntal a #evenit un *i/l"c pus în slu/ba supravie$uirii ani*ale. şa cu* e evi#ent #in "bserva$iile eectuate% ev"lu$ia repre'intă >rea$ia şi% în acelaşi ti*p% calitatea principală a >rea$iei este ev"lu$ia - #e"arece% #e apt% ele sunt unul şi acelaşi lucru. ;*ul pri*itiv a apărut încep,n# pr"babil cu trei *ili"ane #e ani în ur*ă ?ucL şi ap"i% *ult *ai t,r'iu% în "r*ele lui B"*" Nean#ert+al% >r" agn"n% B"*" Crectus şi altele% t"ate calibr,n# în /urul nivelel"r H0-H5. >el *ai recent% pr"babil cu (00.000 #e ani în ur*ă% a apărut în rica pre#eces"rul "*ului *"#e* - şi anu*e Homo Sapiens Idei ta, ce pre'enta un nivel calibrat al c"nştiin$ei si*ilar% #e H0-H5. Persisten$a eului pri*itiv în "* se *aniestă prin *ie'ul narcisist al 4eg"tis*ului4 care% la nivelele situate sub val"area 200% in#ică *en$inerea atributel"r pri*itive ale interesului eg"ist% in#ieren$ei a$ă #e #repturile cel"rlal$i şi perceperii acest"ra *ai #egrabă ca pe nişte c"*petit"ri şi #uş*ani #ec,t ca pe nişte alia$i. Din ra$iuni #e securitate% "a*enii s-au a#unat în grupuri şi au #esc"perit beneiciile c""perării care% şi ele% au repre'entat un c"r"lar al e&presiil"r ani*ale ale "r*ării grupului% +aitei şi a*iliil"r% *aniestate în regnul *a*ierel"r şi păsăril"r.
Nivelul calibrat #e c"nştiin$ă al "*ului a ev"luat încet. stel% în *"*entul naşterii lui 8u##+a% c"nştiin$a c"lectivă a întregii u*anită$i calibra la nivelul 90. Ca a crescut la apr"ape 00 în *"*entul naşterii lui Brist"s şi încet% în ulti*ele #"uă *ilenii% a ev"luat p,nă la val"area 90 un#e a stagnat *ulte sec"le p,nă la s,rşitul anil"r 9H0. tunci% apr"&i*ativ în *"*entul >"nvergen$ei r*"nice #e la s,rşitul acestei peri"a#e% a sărit brusc #e la nivelul 90 la 20G-205% un#e a ră*as p,nă în n"ie*brie 200!% c,n#% #in n"u% a sărit brusc p,nă la actualul nivel #e 207. în pre'ent% apr"&i*ativ 7HM #in p"pula$ia lu*ii calibrea'ă sub nivelul 200 al c"nştiin$ei #in care G9M se găsesc în *erica. )e*niica$ia aptului că nivelul #e c"nştiin$ă al apr"&i*ativ H0M #in t"talul p"pula$iei lu*ii este încă sub val"area 200 este că lu*ea e #"*inată #e instincte% *"tiva$ii şi c"*p"rta*ente ani*ale pri*itive% aşa cu* se p"ate ve#ea în "rice buletin #e ştiri. na #intre se*niica$iile *a/"re ale )calei >alibrate a >"nştiin$ei ve'i *ai /"s este că nivelul 200 #ieren$iea'ă a#evărul #e alsitate. Prin ur*are% nivelele situate peste val"area 200% ce pr"gresea'ă alg"rit*ic% in#ică puterea% iar cele #e #e#esubt se c"relea'ă cu "r$a% in#ierent #e e&presiile pe care le ia aceasta: i'ice e*"$i"nale "ri s"ciale. Dieren$a p"ate i e&pri*ată plastic prin #ict"nul c"n"r* căruia c"n#eiul i#e"l"gia este *ai puternic #ec,t sabia "r$a. 1"arte i*p"rtant este şi aptul că% la nivelul 200 al c"nştiin$ei i'i"l"gia creierului se sc+i*bă şi ea #ra*atic% ceea ce repre'intă% prin ur*are% pragul #e la care calitatea vie$ii se *"#iică - şi aceasta nu nu*ai în ceea ce îi priveşte pe "a*eni% ci şi în ca#rul regnului ani*al% *arc,n# tran'i$ia #e la speciile pră#ăt"are la cele #"*estice. cest lucru este e&pri*at prin apari$ia gri/ii pentru bunăstarea% supravie$uirea şi ericirea cel"rlal$i% şi nu #"ar a pr"priei pers"ane. 8eneiciile ev"lu$iei interesului pentru ceilal$i şi a creşterii spirituale sunt arătate cu claritate în ur*ăt"area sc+i$ă:
Core!area ive!e!or #o(tiiţei #u rata feri#irii Nive! Ilu*inare Pace 8ucurie Iubire nec"n#i$i"nată Iubire Ra$iune cceptare Disp"nibilitate Neutralitate >ura/ ,n#rie 1urie D"rin$ă 1rică Durere patie @in"vă$ie Ruşine
Lo%aritm 700-000 (00 570 5G0 500 G00 !50 !0 250 200 75 50 25 00 75 50 !0 20
)ro#et 00 00 99 9( H9 79 7 (H (0 55 22 2 0 0 9 5 G
Dina*ica eului va i e&a*inată pe larg în capit"lele cc ur*ea'ă iecare capit"l iin# #e#icat unui nivel clariic,n# în #etaliu subiectul.
>PI;??
uşinea# $isperarea
%Nivelul calibrat 20 sau sub acesta& Introducere Nivelul Ruşinii se apr"pie pericul"s #e *"arte. >ei ala$i aici p"t alege să *"ară recurg,n# la un act c"nştient #e sinuci#ere sau% într-un *"# *ai subtil% prin reu'ul #e a lua acele *ăsuri şi atitu#ini care le-ar putea prelungi via$a. "t aici înt,lni* a#esea şi *"artea cau'ată #e negli/are% in#ieren$ă sau acci#ente. >u t"$ii sunte* c"nştien$i într-" *ăsură *ai *are sau *ai *ică #e #urerea pr"v"cată #e u*ilin$ă şi #iscre#itare. De ruşine% ne pune* capul în pă*,nt şi apr"ape că ne #"ri* să #eveni* invi'ibili. C&ilarea repre'intă un partener tra#i$i"nal acces"riu "bişnuit al ruşinii% iar în s"cietă$ile pri*itive% #in care pr"vine întreaga u*anitate% e&ilarea ec+ivala cu *"artea. Ca stă la ba'a ricii #e respingere% #e'apr"bare şi eşec. C&perien$ele #in c"pilărie% cu* sunt #e e&e*plu negli/area "ri abu'urile i'ice% e*"$i"nale şi se&uale c"n#uc la ruşine şi *arc+ea'ă pers"nalitatea pe via$ă% e&cept,n# ca'ul în care sunt re'"lvate ulteri"r. După cu* a stabilit 1reu#% ruşinea pr"#uce nevr"'e. Ca este #istructivă pentru sănătatea e*"$i"nală şi psi+"l"gică şi% ca " c"nsecin$ă a sti*ei scă'ute #e sine% pre#ispune la #e'v"ltarea aec$iunil"r psi+ice. ; pers"ană a cărei pers"nalitate are la ba'ă Ruşinea este ti*i#ă% retrasă% intr"vertită şi #epreciativă a$ă #e pr"pria val"are. Ruşinea este "l"sită ca unealtă a cru'i*ii% iar victi*ele sale #evin a#esea% la r,n#ul l"r% cru#e. >"piii ruşin"şi sunt cru'i #e"p"trivă cu ani*alele şi cu ei înşişi. >"*p"rta*entul pers"anel"r a căr"r c"nştiin$ă se situea'ă abia la nivelul 20 este unul pericul"s. ceşti "a*eni sunt pre#ispuşi la
+alucina$iile pr"prii unei naturi acu'at"are% la paran"ia% în vre*e ce al$ii #evin psi- +"tici sau c"*it cri*e bi'are. nii in#ivi'i *arca$i #e Ruşine îşi c"*pensea'ă acest nea/uns prin perec$i"nis* şi rigi#itate% #evenin# încr,ncena$i şi int"leran$i. C&e*ple n"t"rii ale acestui apt sunt e&tre*iştii *"rali% ce "r*ea'ă grupuri vigilente% pr"iect,n# asupra alt"ra pe care se si*t ap"i în#reptă$i$i să-i agrese'e pr"pria l"r ruşine inc"nştientă. Nu #e pu$ine "ri% cri*inalii în serie au ac$i"nat sub res"rtul ruşinii% al urii şi a *"ralis*ului se&ual% /ustiic,n#u-şi aptele prin i#eea #e pe#epsire a e*eil"r 4rele4. De"arece trage în /"s întregul nivel al pers"nalită$ii% ruşinea cau'ea'ă vulnerabilitate şi a$ă #e celelalte e*"$ii negative% gener,n# astel #e *ulte "ri îng,*are% *,nie şi vin"vă$ie.
'ablou clinic Depresia severă repre'intă un nivel grav al c"nştiin$ei% ce p"ate i*"bili'a şi c+iar a*enin$a via$a. Ca nu survine #"ar în ca'ul in#ivi'il"r ci% #e ase*enea% e aplicabilă şi un"r grupuri *ai *ari #e "a*eni% care *"r #in cau'a apa$iei sau c+iar recurg la suici#. Disperarea este caracteri'ată #e nea/ut"rare şi lipsă a speran$ei% iin# #escrisă% prin ur*are% ca " stare #espirituali'ată% îni"răt"r #e greu #e în#urat. @"in$a #e a trăi e pier#ută% #ar în pr"un'i*ile acestei stări p,nă şi actul sinuci#erii #evine i*p"sibil #in cau'a lipsei #e energie. )inuci#erea pasivă survine prin reu'ul +ranei sau a cel"r necesare vie$ii i'ice. Para#"&ai% "#ată ce pers"ana în cau'ă #epăşeşte nivelurile severe ale apatiei şi #epresiei% "b$ine *ai *ultă energie şi #evine capabilă să #ucă la inal actul suici#al% ceea ce e&plică para#"&ul *e#ical c"n"r* căruia anti#epresivele p"t cau'a suici#ul *ai cu sea*ă în ca'ul c"piil"r şi a#"lescen$il"r. cest en"*en a "st binecun"scut #in punct #e ve#ere clinic cu *ultă vre*e înainte ca anti#epresivele să ie #esc"perite. tunci c,n# pers"ana #epresivă şi apatică începe să-şi î*bunătă$ească starea% a'a #epresiei agitate trece într-una în care e&istă suicientă energie pentru c"*iterea actului suici#al. >u *ul$i ani în ur*ă% înainte #e
#esc"perirea anti#epre- sivel"r% pacien$ii erau puşi sub supraveg+ere strictă pe t"ată #urata peri"a#ei #e trecere #e la apatie la starea agitată BaF=ins% 2005. Ruşinea relectă #e ase*enea ura a$a #e pr"pria pers"ană O care% #acă e în#reptată spre e&teri"r% p"ate re'ulta în agresiuni severe% une"ri c+iar cri*inale. Cste #e re*arcat aptul că un pr"cent se*niicativ al a#"lescen$il"r cri*inali ur*au trata*ente cu anti#epresive. Depresia e ac"*paniată #e sc+i*bări *a/"re ale i'i"l"giei creierului% precu* şi #e nivele /"ase ale neur"trans*i$ăt"ril"r precu* ser"t"nina şi N;RCPINC1RIN n"ra#renalina. înclina$ia spre #epresie inclu#e " serie #e act"ri genetici şi =ar*ici puternici şi se *aniestă a#esea în ca#rul aceleiaşi a*ilii. C c"relată cu vulnerabilitatea la alc""lis*. )e esti*ea'ă că *ini*u* " trei*e #intre a#ul$i v"r avea " #epresie seri"asă "ri *"#erată la un *"*ent în via$a l"r. Din punct #e ve#ere clinic% în general% #epresia necesită a/ut"r speciali'at. i% pentru a c"*plica şi *ai *ult lucrurile% să *ai spune* că e #estul #e #iicil să #ieren$ie* ten#in$ele suici#ale reale #e% relativ *ai recventele gesturi sau a*enin$ări #e acest gen ce pr"vin #intr-" pr"ble*ă t"tal #ierită c"relată #e regulă cu resenti*ente şi rela$ii interpers"nale. Depresiile severe p"t i #epăşite în anu*ite c"n#i$ii% #ar recla*ă înt"t#eauna a/ut"r psi+iatric sau *e#ical speciali'at% precu* şi spri/in şi pr"tec$ie. Depresia e îns"$ită #e " pier#ere a speran$ei şi v"in$ei #e a trăi% *ai cu sea*ă la pers"anele singure şi i'"late% la bătr,ni% "ri la "a*enii "bişnui$i care au traversat peri"a#e #e stres sever precu* #iv"r$ul% pier#erea pers"anei iubite% ali*ent inanciar% #"liu. >,t priveşte sinuci#erea% ea repre'intă " cau'ă principală a *"r$ii a#"lescen$il"r. se*eni alt"r *ala#ii% pr"ble*ele e*"$i"nale *a/"re sunt c"*puse #in act"ri i'ici% *entali şi e*"$i"nali. P"t e&ista #e ase*enea şi act"ri interpers"nali şi s"ciali% precu* şi inluen$e =ar*ice. @in#ecarea p"ate necesita ab"r#area unuia% "ri a tutur"r act"ril"r #e *ai sus. >+iar şi " pr"ble*ă i'ică aparent *in"ră% precu* " +ip"glice*ie ne#iagn"sticată% p"ate c"nstitui " cau'ă *a/"ră
*ulte pers"ane #epresive au #epăşit această stare renun$,n# să *ai c"nsu*e 'a+ăr. Cşecul #e a căuta sau #e a accepta un a/ut"r a#ecvat se #at"rea'ă recvent *,n#riei spirituale% negării psi+"l"gice sau pur şi si*plu ign"ran$ei =ar*ice. 1luctua$iile #e #isp"'i$ie aectea'ă ap"i rela$iile inter- pers"nale şi c+iar pe cele #e *uncă #e e&e*plu% cri*inalii care îşi #istrug şi uci# c"legii #e serviciu. P"t i anali'a$i t"$i act"rii c"nstitutivi% şi% gra$ie s*ereniei% se p"ate "b$ine vin#ecarea c+iar şi în gra#ele *ai grave apr"ape atale ale b"lii% #upă cu* se "bservă în ca'ul grupuril"r spirituale care lucrea'ă pentru vin#ecări.
(tracţia "orţii Deşi e&istă presupunerea c"*ună că t"ată lu*ea se te*e #e *"arte şi are " aversiune a$ă #e ea% une"ri *"artea pare a i atractivă% repre'ent,n# s,rşitul suerin$el"r sau un act inal #e ră'bunare% sacriiciu er"ic sau e&pri*are e&tre*ă a urii #e sine. ai trebuie să a*inti* #e 4*"artea r"*an$ată4% celebrată pentru #ra*a ei intrinsecă legen#e% "pere% literatură% #e e&. R"*e" şi Kulieta. 1i"rul *"r$ii a î*bibat >"l"seu*ul R"*an% #uelurile şi actele #e ră'b"i. 41lirtul cu *"artea4 repre'intă #e ase*enea " atrac$ie spre asu*area un"r riscuri *a/"re ve'i #e e&e*plu repre'entările #e pe gecile *"t"cicliştil"r "ri tatua/ele ce înă$işea'ă "ase încrucişate şi cranii. "artea p"ate i şi cere*"nială +ara=iri şi este celebrată s"le*n prin uneralii în ca#rul căr"ra sicriul este tras încet #e cai î*p"#"bi$i. 1reu# a p"stulat e&isten$a unui instinct intrinsec ai *"r$ii pe care -a nu*it 4+anat"s4 în c"ntrast cu Cr"sul% instinctul vie$ii% ce este a#,nc îngr"pat în inc"nştientul pri*itv% #e un#e e&ercită " inluen$ă p"ten$ială ce p"ate i c"ns"li#ată prin în#"ctrinare pil"$ii =a*i=a'e% ter"riştii isla*ici% sinuci#erile în *asă ale sectel"r. în pre'ent% e&istă " lungă listă #e aşteptare printre e&tre*iştii isla*ici 4N"i slăvi* *"artea% nu via$a4% a spus 8in ?a#en. C&istă prin ur*are un cult al *"r$ii% căruia i se c"neră strălucire în "c+ii tineril"r i*presi"nabili şi naivi. cest"ra li se in#uce i#eea #e a c"*ite nu nu*ai acte suici#ale% #ar şi a#evărate carnagii. u e&istat nu*er"şi v"luntari pe avi"anele =a*i=a'e% în ti*pul celui #e-al D"ilea Ră'b"i "n#ial. stel% #eşi un s,rşit #ra*atic p"ate avea " atrac$ie unică şi " strălucire e&tra"r#inară% cel *ai a#esea sinuci#erea este un act #isperat c"r"b"rat cu pier#erea cre#in$ei sau a speran$ei.
(bordare spirituală# noaptea nea!ră a sufletului )enti*entul #e a i aban#"nat #e Du*ne'eu şi lăsat c"*plet lipsit #e speran$ă re'ultă într-" stare gl"bală #e #epresie şi p"ate inclu#e " *"#iicare a e&perien$ei te*p"rale c"*parabilă cu cea #e la nivelurile /"ase ale ia#ului pe care le #escrie Dante: 4@"i cei ce intra$i aici% lăsa$i "rice speran$ă4. ceastă stare p"ate i% #e ase*enea% una tran'it"rie% #rept c"nsecin$ă a unei lucrări spiritual spiritualee #e integrare integrare intense% intense% *ai cu sea*ă în ca'ul #ev"ta$il"r #ev"ta$il"r care renun$ă renun$ă la "rice precau$ie precau$ie şi e&pl"re'ă cele *ai pr"un#e niveluri ale c"nştiin$ei. /uns la aceste a#,nci*i% #ev"tatul intuieşte că e necesar să renun$e la eu şi să înlăture "rice în#"ială. ceastă stare p"ate repre'enta nev"ia #e a
atinge vali#area interi"ară a a#evărului spiritual înaintea aban#"nului t"tal al eului însuşi. )e înt,*plă c+iar ca această cale să ie ur*ată şi #e atei% care v"r să veriice #acă Divinitatea e&istă% respectiv #acă se p"ate supravie$ui pre'en$ei Ci. Depresia spirituală severă p"ate repre'enta şi ulti*a bătălie a eului pentru supravie$uire. Principala ilu'ie a eului este că el este Du*ne'eu şi că în lipsa lui va surveni *"artea. stel% ceea ce este #escris #rept n"aptea neagră a suletului repre'intă #e apt n"aptea neagră a eului. >"nruntarea cu esen$a eului p"ate i neaşteptată% repre'ent,n# " c"nsecin$ă a aban#"nării ataşa*entel"r "#ată cu ilu'iile eului% cre#in$ele spirituale şi religi"ase alse% ante'iile #espre Du*ne'eu ş.a.*.#. Para#"&al% n"aptea neagră a suletului este a#esea se*nul unui pr"gres spiritual se*niicativ pentru că% în realitate% nu suletul inele superi"r% ci eul se ală în întuneric. Pute* "b$ine un "arecare c"n"rt #acă ne rea*inti* #ict"nul spiritual c"n"r* căruia pute* urca #"ar în *ăsura în care c,n#va a* "st /"s% respectiv #e aptul că Iisus Brist"s a transpirat s,nge în ră#ina +etse*ani% sau că 8u##+a a relatat că s-a si*$it ca şi cu* "asele i-ar i "st rupte în ti*p ce- atacau #e*"nii. In străun#urile #isperării spirituale şi în cea *ai neagră lipsă a speran$ei este necasar să ur*ă* învă$ătura care spune că "rice rică repre'intă " ilu'ie. Ra$iunea pentru care este în regulă să aban#"nă* t"t ceea ce în#răgi*% la"laltă cu cre#in$a că esen$a eului repre'intă sursa vie$ii% re'i#ă în aptul că aceasta nu este sursa% in#ierent c,t #e intensă ar părea această e&perien$ă. lti*a
barieră pe care trebuie să " #epăşi* şi s-" aban#"nă* în av"area lui Du*ne'eu Du*ne'eu este substratul aparent ire#uctibil al e&isten$ei înseşi. ;#ată cu aban#"narea a ceea ce pare a i sursa şi esen$a ire#uctibilă a vie$ii% uşa se #esc+i#e larg% la *"*entul cel *ai p"trivit #in punct #e ve#ere =ar*ic% iar Pre'en$a străluceşte prin Ra#ian$a Divinită$ii. lături #e *inte% sinele pers"nal se #i'"lvă în sinele ininit şi etern% a#uc,n# " pace
pr"un#ă şi " stare #e nitate abs"lută% ab s"lută% #inc"l" #e "rice n"$iune #e # e ti*p. ceastă stare nu este " c"nsecin$ă a *in$ii sau eului% ci " înl"cuire a acest"ra% -. ce survine atunci c,n# ele încetea'ă să *ai unc$i"ne'e. lti*ele trepte presupun cura/% c"nvingere şi aban#"nare. In acest punct% #evărul% în "r*a vibra$iei şi aurei unui a#evărat învă$ăt"r "eră *a&i*u* #e a/ut"r aşanu*ita 4gra$ie a *aestrului4% #upă cu* se înt,*plă şi la inv"carea salvat"rului ales sau a realită$ii spirituale ulti*e% ie aceasta 8u##+a% Brist"s sau Du*ne'eu #irect. ; altă "r*ă a n"p$ii negre a suletului apare #rept c"nsecin$ă a că#erii #intr-" stare înaltă precu* e&ta'ul sau bucuria #ev"$iunii% #ev"$iunii% #upă cu* e #escris "arte bine în vie$ile sin$il"r creştini. C ca şi cu* a* i părăsi$i #e cel preaiubit ve'i @ie$ile )in$il"r. ceasta se p"ate înt,*pla #in
cau'ă că respectiva pers"ană şi-a "l"sit =ar*a bună% iar ră*ăşi$ele ataşa*entel"r ataşa*entel"r =ar*ice ies la supraa$ă pentru a i pr"cesate şi aban#"nate şi ele lui Du*ne'eu. nele #intre acestea sunt pr"un#e% precu* resenti*entele în#reptate î*p"triva lui Du*ne'eu% cele ale urii #e sine% precu* şi cre#in$ele în#răgite% #ese"ri legate #e suerin$a însăşi cu* ar i cre#in$a că suerin$a ar a#uce av"ruri #in partea lui Du*ne'eu. In ti*pul n"p$ii negre a suletului% cre#in$a în anu*ite i#ei este pusă în antite'ă cu a#evărata Realitate. "ate cre#in$ele cu privire la Du*ne'eu repre'intă in"r*a$ii la *,na a #"ua% pri*ite #e la al$ii şi preluate ca atare% şi% #e aceea% c+iar şi acestea trebuie aban#"nate. Ra$iunea acestui apt p"ate i găsită anali',n# aşa-nu*itul para#"& al pisicii% care air*ă că nu*ai " pisică ştie cu
a#evărat ce însea*nă să ii " pisică în virtutea aptului că este " pisică. Ca nu ştie ni*ic 4#espre
ce anu*e însea*nă să ii " pisică4 şi nici nu are vreun siste* #e cre#in$ă. Prin ur*are% t"ate cre#in$ele er"nate cu privire la Du*ne'eu sunt e&teri"are realită$ii e&peri*entale. Dru*ul către ilu*inare trece prin "nestitatea pr"un#ă a neştiin$ei. C&perien$a interi"ară a Divinită$ii în "r*a )inelui sau a lui Du*ne'eu i*anent este "arte #ierită #e cre#in$a într-un Du*ne'eu transcen#ent. ceasta este ra$iunea în virtutea căreia 8u##+a ne-a prevenit cu privire la inutilitatea tutur"r #escrieril"r sau n"*inali'ăril"r lui Du*ne'eu% #at iin# că Ilu*inarea repre'intă " c"n#i$ie sau " stare în ca#rul căreia cun"aşterea se petrece prin i#entitate. In această c"n#i$ie sau stare nu e&istă nici" pers"ană% sau niciun sine% prin anal"gie cu care să pute* #escrie sinele. er*enul "pti* prin care a* putea #escrie t"tuşi această c"n#i$ie
sau stare este cel #e aut"eulgen$ă% " stare în care >un"aşterea îşi este sieşi pr"pria Realitate. cest subiect va i reluat şi în capit"lele viit"are. Deşi ter*enul =ar*ă nu e "l"sit în *"# speciic în ca#rul religiil"r "cci#entale% el repre'intă% neîn#"ielnic% " realitate un#a*entală% cea a răspun#erii spirituale ce #eter*ină #estinul suletului #upă *"arte. er*enul inclu#e% #e ase*enea% pr"ble*ele spirituale inerente c"n#i$iei u*ane% inclusiv aptul că u*anitatea e caracteri'ată #e " în$elegere spirituală li*itată ign"rantă. stel% sc"pul vie$ii u*ane este #epăşirea acest"r li*itări *"ştenite% prin inter*e#iul a#evărului spiritual revelat #e *arile religii şi #e *arii învă$ăt"ri spirituali. #esea% =ar*a se c"nun#ă în ;cci#ent cu renaşterea% reîncarnarea sau vie$ile *ultiple. rebuie spus însă că% generic% =ar*a se reeră la aptul că suletul parcurge un #ru* ev"lutiv #e"p"trivă #in perspectiva "riginii "riginii şi #estinului #estinului său% iin# resp"nsabil% resp"nsabil% prin ur*are% pentru pr"priile #eci'ii. ;ricine are un anu*it nivel calibrat al c"nştiin$ei% c+iar #in *"*entul naşterii. Din punct #e ve#ere ve#ere prag* prag*ati atic% c% *"# *"#ul ul în care care se #esăş #esăş"ar "arăă aceas această tă c"n#i$ c"n#i$ie ie p"ate p"ate i c"nsi# c"nsi#era eratt irelev irelevant ant.. Dieritele religii% precu* şi cercetările eectuate asupra c"nştiin$ei% au urni'at " serie #e e&plica$ii. In#ierent care ar i ra$iunile% iecare in#ivi# trebuie să p"rnească #in punctul în care se ală în ca#rul pr"cesului ev"lutiv. "tuşi% în lipsa unei în$elegeri a#ecvate asupra =ar*ei% circu*stan$ele in#ivi#uale p"t părea acci#entale sau caprici"ase% iin# astel în c"ntra#ic$ie cu #esc"peririle "b$inute pe calea cercetării c"nştiin$ei% care #e*"nstrea'ă li*pe#e că t"ată crea$ia este " relectare a ar*"niei% /usti$iei şi ec+ilibrului #ivin.
$isperarea )ar"ică Disperarea =ar*ică este e&peri*entată a#esea prin eveni*ente tragice sau catastr"e. C&istă% #e ase*enea% " =ar*ă u*ană c"lectivă% ba'ată% pur şi si*plu% pe aptul #e a i "*. Ca p"ate i e&pri*ată ca " c"n#i$ie #e grup% în virtutea act"ril"r etnici% religi"şi% ge"graici% respectiv pe ba'a un"r apte sau ac"r#uri #in trecut. Ear*a este lineară% se pr"pagă prin inter*e#iul suletului şi e *"ştenită ca " c"nsecin$ă a un"r acte se*niicative ale v"in$ei. Pr"babilitatea un"r ase*enea c"nsecin$e aparent negative p"ate p"ate i #e#usă rapi# #in ist"ria u*ană% care inclu#e recvent şi recurent *asacre inutile ale nevin"va$il"r% precu* şi #ierite acte #e #esacrali'are =ar*a negativă I*plicarea în c"nsecin$ele =ar*ice negative se petrece ca re'ultat al ac$iunil"r #in trecut. stel% acla*area *"r$ii unui gla#iat"r este se*niicativă #in punct #e ve#ere =ar*ic pentru aptul că respectiva pers"ană "b$ine satisac$ie #in suerin$a sau *"artea alt"ra. apr"ba "l"sirea g+il"tinei însea*nă a te alătura c"nsecin$el"r =ar*ice ale acesteia. -$i ace singur #reptate presupune% #e ase*enea% un risc =ar*ic% căci Du*ne'eu a spus 4Dreptatea e a *ea4. într-" lu*e plină #e in/usti$ii e greu #e acceptat i#eea că Divinitatea garantea'ă " #reptate abs"lută. C *ai bine să ave* încre#ere în #reptatea abs"lută a lui Du*ne'eu% şi să nu /u#ecă* #acă nu vre* să i* /u#eca$i% iin# util să ne a*inti* #e a#agiul biblic: 4>el curat să arunce pri*a piatră4. ; anal"gie anal"gie utilă cu Kusti$ia Kusti$ia Divină ?egile Ear*ei Ear*ei re'i#ă re'i#ă în în$elegerea în$elegerea că acest c,*p ininit% ininit% "*nipre'ent şi "*nişcient al c"nştiin$ei este el însuşi Ra#ian$a Divinită$ii% în care sunt înregistrate t"ate eveni*entele% in#ierent c,t #e *in"re p"t părea. în *"*entul naşterii% sunte* aut"*at alinia$i la c,*pul general =ar*ic ca " c"nsecin$ă a calită$ii acestui c,*p c,*p linear în ca#rul c,*pului inint al c"nştiin$ei înseşi. stel% " entitate va putea să-şi *ateriali'e'e pr"priul #estin nu*ai prin actele
v"in$ei. Nivelul calibrat al c"nştiin$ei e aectat în bine sau rău #e către #eci'iile interi"are şi actele v"in$ei şi% #rept c"nsecin$ă% respectiva entitate va i atrasă p,nă la pr"priul nivel #e c"nştiin$ă% ce este #"*inat la r,n#ul său #e un 4c,*p #e atrac$ie4 ve'i Putere vs 1"r$ă% 995. stel% nivelul #e c"nştiin$ă repre'intă " *"ştenire =ar*ică. Din perspectiva unei în$elegeri generale a naturii c"nştiin$ei se p"ate ve#ea că /usti$ia =ar*a se petrece aut"*at% #rept c"nsecin$ă a interac$iunii vibra$iil"r suletului în ca#rul c,*pului general ininit al c"nştiin$ei. tiin$a a#evărului şi cercetările eectuate asupra nivelului calibrat al c"nştiin$ei au c"nir*at pe #eplin vali#itatea pasa/ului #in ),nta )criptură: 41iecare ir #e păr vă este nu*ărat4. "tul este cun"scut #e către c,*pul ininit al Divinită$ii% prin care /usti$ia se înăptuieşte aut"*at. 1ante'iile u*anită$ii cu privire la un #u*ne'eu gel"s% 'el"s% ră'bunăt"r şi principală cau'ă a #e'astrel"r naturale% repre'intă #"ar pr"iec$ii antr"p"*"rice inc"nştiente. >u t"ate acestea% este evi#ent că #e'astrele naturale #e *ari pr"p"r$ii ce s-au petrecut #e-a lungul ist"riei u*anită$ii au e&istat c+iar înaintea "*ului% iin# c"nsi#erate " cau'ă a s,rşitului erei #in"'auril"r Pentru a su*ari'a% să *ai spune* că% aşa cu* este cun"scut% =ar*a "ri #estinul spiritual repre'intă c"nsecin$a #eci'iil"r #eci'iil"r v"in$ei şi #eter*ină #estinul spiritual #upă *"artea i'ică nivelurile celeste% ia#ul% purgat"riul sau aşa-nu*itele planuri astrale interi"are. Cste inclusă şi "p$iunea reîncarnării în tăr,*ul i'ic u*an care% în ur*a cercetării ba'ate pe calibrarea c"nştiin$ei% se #"ve#eşte a i p"sibilă nu*ai prin asenti*entul v"in$ei in#ivi#uale. "$i "a*enii au ales #e bunăv"ie această cale. In plus% cercetarea c"nştiin$ei c"nir*ă că t"ate pers"anele sunt născute în cele *ai "pti*e c"n#i$ii pentru ev"lu$ia spirituală% in#ierent #e părerea pe care " au la un *"*ent #at cu privire la acest lucru. Ear*a însea*nă cu a#evărat resp"nsabilitate şi% #upă cu* a* citat în cercetarea spirituală anteri"ară% iecare entitate este răspun'ăt"are în a$a universului. De ase*enea% este binecun"scut că aşa-nu*ita =ar*ă p"'itivă apte bune% rugăciune% serviciu #e'interesat etc p"ate c"*pensa sau c+iar anula =ar*a negativă. Pr"gresul spiritual survine aut"*at #in alegerea v"in$ei p"'itive% a iertării şi iubirii ca *"# #e a i în lu*e şi nu percep,n# acest senti*ent senti*ent ca pe " tran'ac$ie a#ucăt"are #e c,ştig. Pr"cesarea =ar*ei nu inclu#e #"ar această via$ă% ci şi aspecte ist"rice ev"lu$i"nare #e*ult uitate. ?ucrar ?ucrarea ea spirit spiritual ualăă p"ate p"ate a#uce a#uce la supraa supraa$ă $ă atitu# atitu#ini ini%% g,n#ur g,n#urii sau cre#in$e cre#in$e repri*at repri*atee #in inc"nştientul pers"nal% ca şi aspecte ale inc"nştinetului u*an c"lectiv% ce sunt aliniate energetic în *"## anal *" anal"g "g sist siste* e*ul ului ui c+a= c+a=re rel" l"rr #in #in ar+e ar+eti tipu puri rile le Kung Kungie iene ne #e #e e&. e&. ini* ini*aa c"pi c"pilu lulu lui% i% spli splina na ră'b"inicului% naivitatea a#"lescentului% etc. Dat"rită naturii #e'v"ltării u*ane% c+iar şi un a#ult *atur% inteligent şi pe #eplin #e'v"ltat #e$ine încă unele p"rniri inantile şi c"pilăreşti repri*ate sau uitate% #ar încă unc$i"nale. na #intre cele *ai c"*une este alternarea #intre " parte bună şi una rea aceasta este '"na tulburăril"r pers"nalită$ii #is"ciate sau î*păr$ite% #e tip D"ct"r Ke=Lllr. BL#e. Di+"t"*ia binerău p"ate i sursa a nu*er"ase #iicultă$i psi+"l"gice% cea *ai c"*ună re'i#,n# în pr"iectarea răului asupra cel"rlal$i.
Catastrofe de !rup# tablou re!ional şi situaţional )ărăcia şi inani$ia repre'intă c"n#i$ii en#e*ice pentru anu*ite regiuni% culturi şi '"ne ale lu*ii% #upă cu* a* #escris într-" lucrare anteri"ară . #evăr versus 1alsitate% capit"lul G. ceasta se caracteri'ea'ă prin rate ri#icate #e natalitate şi *"rtalitate inantilă% " speran$ă re#usă #e via$ă% " inci#en$ă *are a b"lil"r% ră'b"aie civile% cru'i*e şi gen"ci# în *asă. >ercetarea c"nştiin$ei c"nir*ă aptul că sărăcia regi"nală en#e*ică are "rigine =ar*ică şi se e&pri*ă în c"rela$ie cu trans*isia genetică. 1"r*ele ti*purii ale u*an"i'il"r nivel calibrat H5-90% au apărut şi #ispărut% iar însuşi B"*" )apiens% privit #in perspectivă evulu$i"nistă% repre'intă " apari$ie "arte recentă. De apt% c+iar în acest *"*ent% *a/"ritatea p"pula$iei lu*ii 7HM calibra'ă sub nivelul 200% apt care ini$ia'ă şi atrage e&perien$e c"n"r*e acestui nivel. 1iecare nivel calibrat al c"nştiin$ei in#ică un pr"gres în c"*para$ie cu cele anteri"are şi p"ate repre'enta% #e ase*enea% nivelul la care au că'ut cei ala$i c,n#va pe " treaptă superi"ară% #rept
c"nsecin$ă a alegeril"r v"li$i"nale. ceastă p"sibilitate a regresului nivelului #e c"nştiin$ă este "arte bine #"cu*entată în ca'urile li#eril"r p"litici ai*"şi% care au p"rnit #e la un nivel integru ce calibra în *ar/ele val"rii #e G00 #ar care% ulteri"r% #in cau'a *egal"*aniei% au #ecă'ut la val"ri "arte scă'ute Nap"le"n% Bitler% etc. cest en"*en se înt,*plă #e"p"trivă în ca'ul in#ivi'il"r "bişnui$i şi în cel al grupuril"r% precu* Insula Paştelui sau alte s"cietă$i care au apărut şi ap"i au #ispărut. >eea ce e cun"scut #rept =ar*ă negativă e in#icat une"ri şi prin ter*enul #e #at"riepăcat. 4i ne iartă n"uă greşelile n"astre% precu* şi n"i iertă* greşi$il"r n"ştri4. Deşi #eci'iile v"in$ei i*plică unele c"nsecin$e =ar*ice% acestea sunt re*"ntabile prin inter*e#iul #e#ica$iei şi alinierii spirituale c"respun'ăt"are. Pe *ăsură ce "a*enii ev"luea'ă #in punct #e ve#ere spiritual% "bservă că iecare nivel îşi are pr"priile teste sau tenta$ii% în care cei neaten$i p"t să ca#ă. Dintre acestea% cele *ai cun"scute sunt b"ga$ia% puterea şi prestigiul. cest lucru este #escris #in punct #e ve#ere clinic prin ter*enul #e 4tenta$ie lucierică4 a puterii #e #ragul puterii% respectiv a e&ercitării puterii asupra alt"ra. Ră#ăcina er"rii re'i#ă în atribuirea sursei puterii eului% şi nu Divinită$ii. >a'uri si*ilare p"t i înt,lnite şi în lu*ea seculară% c,n# preşe#in$i #e c"rp"ra$ii par a-şi pier#e "rice legătură cu realitatea şi s,rşesc prin a succ"*ba #in cau'a lăc"*iei pentru putere. Ruşinea este şi c"nsecin$a abu'ării #e statutul spiritualreligi"s% aşa cu* se p"ate "bserva în ca'ul *aeştril"r #ecă'u$i% care% c,n#va se bucurau #e b"gă$ie şi încre#ere universală. ; *are parte a literaturii lu*ii inclu#e abule% aşa cu* sunt #e e&e*plu cele reerit"are la vec+ii 'ei greci şi ger*ani% "ri cele ale @ec+iului esta*ent sau cel"rlalte religii surclasate ulteri"r prin #e'v"ltarea *"n"teis*ului. ?ucrarea spirituală p"ate i ar#entă% apt atestat #e ist"riile înregistrate ale sin$il"r creştini. Q ulte #intre ele sunt #escrise "arte elab"rat% precu* enta$ia ),ntului nt"n sau >"nesiunile ),ntului ugustin. De ase*enea% trebuie spus că şi 8u##+a a #escris *"#ul în care a "st atacat cat #e ilu'ii% respectiv #e energiile negative şi #e*"nice - *ara. Q Din stu#iile anteri"are% a* alat că t"$i "a*enii sunt născu$i / sub c"n#i$iile "pti*e pentru
î*plinirea "p"rtunită$il"r =ar*ice. Prin ur*are% este în$elept să nu /u#ecă*% #e"arece% ceea ce pare a i catastr"a sau suerin$ă p"ate repre'enta% #e apt% calea spre eliberare pentru cei care au " =ar*ă negativă #e anulat. stel% c+iar şi eveni*entele aparent catastr"ice p"t c"nstitui puncte esen$iale şi "bligat"rii pentru ev"lu$ia suletului.
'ranscendenţa n cea *ai neagră #isperare% sunte* e&tenua$i #e energie şi nu *ai ave* nici *ăcar v"in$a #e a supravie$ui. rebuie spus însă că% a#esea% abia c,n# a/unge* într-" stare #e #isperare abs"lută pute* aban#"na eul% une"ri c+iar înaintea *"r$ii i'ice. ntr-" ag"nie e&tre*ă şi ate*p"rală% suletul p"ate striga: 4Dacă e&istă un Du*ne'eu% îl r"g să *ă a/ute4% *"*ent în care se petrece *area trans"r*are. ceasta c"nir*ă a#evărul învă$ăturii en c"n"r* căreia raiul şi ia#ul sunt la *ai pu$in #e un centi*etru #istan$ă unul #e celălalt. în *"# bi'ar% c+iar a/uns în acest punct% eul p"ate încerca să arunce vina asupra lui Du*ne'eu. stel% c+iar şi în al #"ispre'ecelea ceas% eul se va lupta să #"ve#ească aptul că *"artea repre'intă " realitate% în vre*e ce Du*ne'eu nu.
$ualităţile ruşinii Ruşinea este c"nsecin$a negării realită$il"r reerit"are #e"p"trivă la sine şi )ine. Repre'intă un epis"# tran'it"riu într-" via$ă n"r*ală% #ar #en"tă un "bstac"l *a/"r pentru ev"lu$ia spirituală #acă #evine nivelul pre#"*inant al c"nştiin$ei% #upă cu*% atunci c,n# este severă% a*enin$ă c+iar supravie$uirea i'ică.
D?IJ
Atra#ţie
Aver*iue
>"ncentrarea asupra sinelui
>"ncentrare asupra alt"ra
4r i trebuit să4 ut"pe#epsire Depresie )pirit critic e&agerat Negativitate Retragere% #isi*ulare inele ca lipsit #e val"are ut"apreciere rigi#ă >"n#a*nare "rtiicare Denigrare ră #e sine )ever De'ec+ilibru
4tunci nu a* putut4 Iertare #e sine legerea vie$ii ban#"nare în v"ia lui Du*ne'eu Renun$are la p"'i$i"nalită$i @i'ibilitate% transparen$ă ir*area #arului vie$ii >"rectibil% le&ibil Iertare legerea val"rii #e sine ;n"are Iertare #e sine 8l,n# Cc+ilibru c"nsi#erarea a*bel"r
variante ut"învin"vă$ire C&agerarea greşelil"r Privire selectivă par$ială inele ca per#ant >apătul #ru*ului ntipatic reşeală #e neiertat ;rientare narcisistă ut"evaluare in#ulgentă )erviciu în slu/ba sinelui
8la*area ign"ran$ei eului ransce#erea li*ităril"r Privire #e ansa*blu ec+ilibrată inele c"rectat n n"u început @al"r"s ca iu al lui Du*ne'eu Cr"area ca lec$ie ri/a pentru al$ii Renun$are la p"'i$ia eg"istă )erviciu în slu/ba vie$ii
)inele ca centru al vie$ii
inele ca participant la via$ă
C!PI,-"" *
*inovăţia şi ura ră+bunătoare %nivel calibrat ,0& Introducere t,t #e #es "l"sită în s"cietatea n"astră pentru a *anipula şi pe#epsi% vin"vă$ia se *aniestă într-" varietate #e e&presii% cu* ar i: re*uşcările% aut"-incri*inarea% *as"c+is*ul şi întreaga ga*ă a si*pt"*el"r victi*i'ării. @in"vă$ia inc"nştientă generea'ă tulburări psi+"*atice% pre#isp"'i$ii la acci#ente şi c"*p"rta*ent înclinat spre suici#. ul$i "a*eni se luptă t"ată via$a l"r cu vin"vă$ia% în ti*p ce al$ii încearcă cu #isperare " eva#are #in acest cerc vici"s% prin negarea a*"rală a "ricărei vin"vă$ii. >ei #"*ina$i #e vin"vă$ie #evin pre"cupa$i #e 4păcat4% atitu#ine e*"$i"nală ce este a#esea e&pl"atată în sc"puri #e c"erci$ie şi c"ntr"l #e către #e*ag"gii religi"şi. ceşti *isi$i ai păcatului şi salvării% "bse#a$i #e pe#eapsă% îşi pr"iectea'ă şi-şi *aniestă a#esea asupra cel"rlal$i pr"priile senti*ente #e vin"vă$ie% )ubculturile în care sub'istă abera$ia aut"lagelării *aniestă #e *ulte "ri şi alte "r*e en#e*ice #e cru'i*e% cu* ar i ritualul public #e uci#ere a ani*alel"r. @in"vă$ia pr"v"acă uria% a cărei e&presie este a#esea cri*a. Pe#eapsa capitală este un e&e*plu al elului în care uci#erea înc,ntă " p"pula$ie *,ni"asă şi #"*inată #e vin"vă$ie% #eşi val"area ei in+ibit"are "ri c"ercitivă nu a "st #e*"nstrată nici"#ată. în l"cul acest"ra% ea satisace t"tuşi nev"ia e*"$i"nală #e a plăti cu aceeaşi *"ne#ă.
'ablou clinic cesta este nivelul culpabilită$ii severe şi al aut"c"n#a*nării ca pers"ană rea% neastă. ?a acest nivel% Du*ne'eu e c"nsi#erat punitiv şi ră'bunăt"r. @in"vă$ia este un c"*p"rta*ent învă$at% ce pre'intă c"*p"nente psi+"l"gice *a/"re. )"cietatea% părin$ii şi religia au " c"ntribu$ie în acest sens% #ar nu trebuie uitată nici pr"gra*area negativă% reali'ată prin pr"gra*e s"ciale. stel% ruşinea p"ate i pre#"*inantă% iin# îns"$ită #e /u#ecă$i #e val"are prin care ne privi* pe n"i înşine ca pe " pers"ană ne#e*nă% neinteresantă% antipatică% un vier*e care nu ace nici #"uă parale% ur,t #e Du*ne'eu şi care nu *erită salvarea - şi cu at,t *ai pu$in iertarea. cesta este nivelul la care ne aut"aprecie* #rept pers"ane ne#e*ne #e iertare şi ără nici" speran$ă #e *,ntuire. @in"vă$ia ia "r*a peniten$ei% a urii #e sine% a suici#ului şi a #epen#en$ei care se aut"pr"pagă. 4;+% D"a*ne% priveşte c,t suăr4 #evine " încercare subtilă #e a- *anipula pe Du*ne'eu. nul #intre *ecanis*ele prin care eui e&pl"atea'ă culpabilitatea se #esăş"ară prin
pr"iec$ie% în aşa el înc,t *"tiva$iile şi e*"$iile sunt renegate şi privite ca şi c,n# s-ar ala în e&teri"r% #evenin#% in c"nsecin$ă% un "biect al urii şi ră'bunării /ustiicate. n para#"& spiritual este repre'entat #e învă$ătura religi"asă a urii în#reptate î*p"triva păcatului% care e&pri*ă #e apt e&act ceea ce #e'avuea'ă. ceastă capcană p"ate i "c"lită prin c"*pasiune% iertare şi în$elegerea aptului că u*anitatea este "r*ată #in in#ivi'i care sunt li*ita$i% ign"ran$i şi care c+iar nu ştiu şi nu în$eleg ce anu*e ac - şi #e ce ac acel lucru. Ign"ran$a este un pr"#us secun#ar aut"*at% ce #erivă #in *ecanis*ele *entale interne *"ştenite ale eului% care au "st e&a*inate şi clariicate #intr-" perspectivă ev"lu$i"nistă în rut+
vs 1alse+""# #evăr versus 1alsitate% )ec$iunea . @in"vă$ia *ai p"ate i a*eli"rată şi prin recun"aşterea a#evărului cuprins în #eclara$ia lui )"crate% c"n"r* căreia 4t"$i "a*enii caută nu*ai ceea ce percep a i binele 4% #ar% #in păcate% #in cau'a li*itel"r percep$iei% a#evărul nu
p"ate i separat #e alsitate şi nici binele autentic #e ceea ce se percepe ca iin# #e'irabil b"gă$ie% succes% pr"prietă$i% putere asupra cel"rlal$i% etc.. @in"vă$ia este c"nsecin$a re*e*"rării ac$iunil"r trecute% pe care le regretă*. Cle p"t i #epăşite nu*ai prin rec"nte&tuali'are. reşelile sunt c"nsecin$a irească şi i *pers"nală a învă$ării şi a
#e'v"ltării% iin#% #eci% inevitabile. ;#ată cu pr"gresul ev"lutiv% a apărut capacitatea #e învă$are nu*ită 4inteligen$ă4 t"c*ai ca " c"nsecin$ă a pr"cesului "pera$i"nal necesar pentru supravie$uire ba'at pe 4încercare-greşeală4. p"i% acest pr"ces al 4încercării-greşelii4 se acu*ulea'ă sub "r*ă #e in"r*a$ii% ce c"*pun *e*"ria. In"r*a$iile acu*ulate astel #evin repere pe a&a te*p"rală% eveni*entele iin# s"rtate în unc$ie #e 4atunci4 şi 4acu*4. 4)inele4 pre'ent 4este4% cel anteri"r 4a "st4% iar a#evărul este că ceea ce 4a "st4 nu este perect i#entic cu ceea ce 4este4. Regretul şi vin"vă$ia re'ultă t"c*ai #in ecua$ia #intre sinele pre'ent şi cel trecut. Dar% #e apt% această ecua$ie nu *ai e&istă în realitate% căci cei #"i ter*eni nu *ai sunt aceiaşi. @in"vă$ia p"ate i " e*"$ie e#ucativă% care apare ca " averti'are *enită să î*pie#ice repetarea aceleiaşi greşeli. recutul nu *ai p"ate i rescris% #ar p"ate i rec"nte&tuali'at în aşa el înc,t să #evină " sursă #e învă$are c"nstructivă. Regretul în legătură cu eveni*ente sau #eci'ii trecute p"ate i #i*inuat prin în$elegerea aptului că% la vre*ea respectivă% acestea 4 păreau " i#ee bună4. întruc,t *intea "*enească este i*perectă şi nici#ecu* at"tştiut"are% vin"vă$ia şi regretul sunt +rănite #e ign"ran$ă şi li*itări% repre'ent,n#% #e apt% nişte sta#ii ev"lu$i"niste. Cr"rile trecute se #at"rea'ă li*itel"r şi apar$in unui anu*it punct #e pe a&a ev"lu$iei% apăr,n# #e"p"trivă pe plan in#ivi#ual şi c"lectiv. >eea ce era acceptabil în trecut nu *ai este acceptabil acu*. Ign"ran$a se #at"rea'ă er"rii percep$iei sau interpretării. De aceea% "ricare ar i c"n$inutul regretului% el ră*,ne #e apt acelaşi #eect% care apare în situa$ii #ierite. Deini$ia literală şi abs"lută% a cuv,ntului 4păcat4 este 4er"are4 . ai t,r'iu acesta intră în c"rela$ie cu unele percepte şi învă$aturi religi"ase% iin# clasat pe " serie #e gra#e #e gravitate şi vin"vă$ie. Practic% nu e&istă #ec,t un singur 4păcat4 recurent% cel al er"rii% al ign"ran$ei% al percep$iei greşite% al er"rii sau al calculului greşit Cl repre'intă " c"nsecin$ă a unei li*itări în ca#rul c"nştiin$ei u*ane. Iertarea #e sine este acilitată #e u*ilin$ă şi #e acceptarea acestei li*itări. Realist v"rbin#% #e "bicei este *ai p"trivit un 4regret *"#est4% aşa cu* a "st el nu*it #e 8ill .% celebrul "n#at"r al lc""licil"r n"ni*i. @in"vă$ia şi re*uşcarea e&cesive sunt " "r*ă #eg+i'ată #e eg"centris*% în care sinele #evine e&acerbat% iar r"lul #e er"u al trage#iei e /ucat #e negativitatea #in care se +răneşte eul. n c"nsecin$ă% eliberarea #e vin"vă$ie necesită renun$area la acest eg"tis* un#a*ental% pentru că eul se re-energi'ea'ă prin negativitate. ; altă atitu#ine eg"istă este cea c"n"r* căreia 4trebuia să i ştiut *ai bine4 care a#uce în #iscu$ie ip"teticul% înt"t#eauna înşela% t"r. "ate p"'i$iile ip"tetice calibrea'ă ca alse. te c"*place în vin"vă$ie însea*nă a-$i +răni eul şi aceasta este " in#ulgen$ă. Iată #e ce trebuie să e&iste #isp"nibilitatea #e a- supune. n ter*eni psi+"l"gici% sursa #e vin"vă$ie% aşa cu* a "st nu*ită #e psi+analişti este supraeul% pentru a "l"si ter*enul intr"#us #e 1reu#. cesta este partea #in *inte ce i*plică /u#ecă$ile intr"spective% punctele #e ve#ere şi c"n$inuturile învă$ate. n supraeu +ipertr"iat p"ate i sursa unei vin"vă$ii şi a unei scrupul"- 'ită$i e&cesive6 #upă cu* p"ate i şi pr"iectat către al$ii% ceea ce /ustiică #"rin$a #e ră'bunare în "r*ele sale e&tre*e. cest lucru /ustiică inclusiv cri*ele în care victi*ele 4îşi *eritau *"artea4% apt care este în c"ntinuare spri/init prin pr"pagan#e rasiale sau prin cultul spălării creierului practicat #e unele pers"na/e cu aut"ritate #e e&e*plu ter"riştii religi"şi. Nivelurile e&tre* #e /"ase ale c"nştiin$ei sunt atinse #e pers"anele care ca# victi*ă er"rii lucierice *,n#rie% #ist"rsiunea a#evărului sau er"rii satanice cru'i*e% sălbăticie. stel% cele *ai *ari #istrugeri a#use u*anită$ii au "st "arte a#esea ăcute în nu*ele lui Du*ne'eu inversiunea clasică lucierică a binelui şi răului. Dintr-" perspectivă ev"lu$i"nistă care #e'văluie li*itele eului% se p"ate ve#ea clar că cei care perpetuea'ă cru'i*ea sunt ei înşişi victi*ele niveluril"r ru#i*entare ale c"nştiin$ei.
Dintr-" anali'ă a "riginil"r şi #ina*icii sale% se p"ate c"nclu'i"na că vin"vă$ia nu este altceva #ec,t " altă "r*ă #e eg"centris*% în care er"area este e&agerată în l"c să ie aban#"nată în av"area unei puteri superi"are. Du*ne'eu nu este un sa#ic% aşa înc,t aut"#egra#area sau aut"pe#epsirea nu-i "l"sesc nici ?ui% nici apr"apelui n"stru. Partea 4"tică4 a ist"riei creştinis*ului a încercat să gl"riice p,n'a #e sac% cenuşa şi suerin$a ca "r*e #e peniten$ă. >u a/ut"rul unei în$elegeri superi"are a eului şi a *ecanis*ului său% se p"ate "bserva că acest *ecanis* este subtil% put,n# c"n#uce la *aniestări e&tre*e ca ascetis*ul sau persecu$ia #e e&e*plu% Inc+i'i$ia. n psi+"l"gie% e&istă un pr"ces #e eliberare #in g+earele vin"vă$iei care se nu*eşte 4anulare4 şi care i*plică at,t trans"r*area supraeului punitiv c"nştiin$a într-" vi'iune *ai realistă asupra vie$ii% c,t şi c"*pensarea er"rii% în aşa el înc,t aceasta să #evină *ai bl,n#ă% *ai pu$in critică şi punitivă. ntr-" #esăşurare n"r*ală a peri"a#ei c"pilăriei% igurile parentale cu care ne i#entiică* nu sunt aspre% ci gener"ase şi iubit"are% în#eplinin# r"lul #e #ascăli. )upraeul punitiv *ai p"ate i pr"iectat şi în aară% ca " p"'i$i"nalitate p"litică e&tre*ă% agresivă şi critică% ce se pr"pagă prin 4seva4 urii p"litice. ; altă e&presie a acestei er"ri este *"#elul s"cial inva'iv al aptaşuluivicti*ei% care p"ate i aplicat "ricărei situa$ii s"ciale. In psi+anali'ă% " astel #e stratage*ă se nu*eşte 4pr"iec$ie4 *enită repri*ării c"nlictului% în l"cul c"nştienti'ării sale şi #e'v"ltării unei resp"nsabilită$i în a$a lui. n ter*in"l"gia reu#iană clasică% eul este în$eles şi c"nte&tua- li'at într-un *"# "arte #ierit a$ă #e ter*in"l"gia spirituală. Cul reu#ian este acel aspect al *in$ii care are #e-a ace cu realitatea e&teri"ară% precu* şi cu ec+ilibrarea şi re'"lvarea c"nlictel"r interi"are #intre )ine p"rnirile pri*itive şi c"nştiin$ă. stel% se pune se*nul #e egalitate între sănătatea psi+ică şi " pers"nalitate sănăt"asă% realistă şi ec+ilibrată. tunci c,n# supraeul *align se a*eli"rea'ă şi #evine benign% el percepe aut"ritatea ca pe " "r*ă pr"tect"are% r"lul său iin# c"nsi#erat e#ucativ. stel% el nu are nev"ie să ie pr"iectat în lu*ea e&teri"ară sau înt"rs î*p"triva lui însuşi.
*inovăţie şi "e"orie şa cu* a "st #escrisă% structura #ualistă a eului c"n#uce la c"nun#area percep$iei un pr"gra* linear e#itat cu realitatea. De e&e*plu% pr"centa/ul #e er"are #in #ep"'i$ia *art"ril"r "culari la pr"cese este #e 50M. e*"ria şi a#ucerea a*inte nu vin #in realitate% ci #in percep$ia n"astră #in *"*entul respectiv. Pentru *ai *ulte in"r*a$ii% ve'i )ec$iunea #evăr versus 1alsitate. Deşi unele apte ist"rice p"t i rea*intite c"rect% sensul l"r nu este în$eles pentru că% #acă vin"vă$ia persistă% atunci eveni*entele nu p"t i în$elese cu* trebuie în c"nte&tul unei Realită$i *ai e&tinse.
'ransfor"are Deşi utile% e&plica$iile psi+"l"gices"ci"l"gice% nu lă*uresc t"tuşi pe #eplin însănăt"şirea reală ce are l"c atunci c,n# sunt #epăşite aceste niveluri /"ase ale c"nştiin$ei. Prin inter*e#iul alinierii spirituale% î*pre/urările trecute ce stau la ba'a vin"vă$iei sunt rec"nte&tuali'ate sub inluen$a energiei spirituale. cest pr"ces este generat #e un e&erci$iu al v"in$ei spirituale% care% prin inten$ie% inv"care% rugăciune şi air*a$ie ini$ia'ă un pr"ces care nu *ai apar$ine eului% ci )inelui n"n-li- near. cest pr"ces este #escris pe larg în 4 >"urse in iracles4 n curs #espre *irac"le - nivel calibrat (00% iar e&perien$a în cau'ă este în *"# subiectiv *iracul"asă% trans"r*ativă şi c"n#uce către un senti*ent #e pace şi însănăt"şire. cest en"*en este acilitat #e participarea la grupuri spirituale% un#e energia spirituală pers"nală este #e'v"ltată prin inten$ia grupului% prin spri/in% precu* şi prin c,*pul spiritual #e e&e*plu% s"cia$ia lc""licil"r n"ni*i calibrea'ă la nivelul 5G0% cel al Iubirii Nec"n#i$i"nate. şa cu* au #"ve#it-" *ii #e "a*eni% percep$iile negative şi vin"vă$ia p"t i înl"cuite astel printr-" în$elegere p"'itivă şi printr-" sc+i*bare a c"nte&tului şi *e*"riei. cest lucru stă la ba'a
unei air*a$ii utili'ate în *"# "bişnuit în astel #e grupuri: 4cu* vă# lucrurile altel4. Prin inter*e#iul acestei trans"r*ări% pers"ane #etestate înainte p"t i iertate% înspăi*,ntăt"rul #in trecut p"ate #eveni paşnicul #in pre'ent% iar ura este înl"cuită #e c"*pasiunea pentru slăbiciunea "*enească. Deşi trans"r*area este cerută #e sinele pers"nal% ea are l"c prin inv"carea puterii v"in$ei spirituale% #at"rită căreia% ceea ce e aparent i*p"sibil nu nu*ai că #evine p"sibil% ci #evine c+iar " realitate ba'ată pe e&perien$ă.
nţele!erea "ecanis"ului de do"inare al eului Ilu'ia este " c"nsecin$ă aut"*ată% secun#ară a p"'i$i"na- lită$ii. >eea ce se înt,*plă în ca#rul unei trans"r*ări *iracul"ase este aptul că p"'i$i"nalitatea se #i'"lvă per*i$,n# " *ai *are c"nte&tuali'are% în aara ti*pului şi spa$iului% prin care c"n$inutul linear este înl"cuit #e c"nte&tul n"n-linear. Persisten$a negativită$ii este rec"*pensa secretă pe care " pri*eşte eul. ceastă rec"*pensă secretă repre'intă% #ealtel singura sursă #e energie a eului% aşa înc,t acesta percepe iertarea şi c"*pasiunea ca pe nişte 4#uş*ani4. în "r$ele ar*ate t"talitare nu este per*isă nici " *aniestare #e bunăv"in$ă% în$elegere sau c"*pasiune% pentru că acestea sunt c"nsi#erate se*ne #e slăbiciune% iin# inter'ise cu #esăv,rşire. n lu*ea spirituală% e&istă un #ict"n i*p"rtant care air*ă că 4nu e&istă resenti*ente /ustiicate4. ceastă air*a$ie nu este agreată #e către eg"% care recurge ap"i la litania "r"ril"r% a*intin# vi"larea 4#repturil"r4% in/usti$iile% argu*entele pre'u*tive ale 4eticii4 şi 4*"ralită$ii4 etc. 1iecare c"nsilier% sp"ns"r% sau specialist este "bişnuit cu astel #e #eclara$ii. >a să te restabileşti% pri*ul lucru pe care îl ai #e ăcut este să în$elegi #acă #"reşti cu a#evărat să te agă$i #e asta şi în c"nsecin$ă să pri*eşti 4seva4 sau să renun$i. cesta este *"*entul #ecisiv ără #e care vin#ecarea nu p"ate avea l"c. Deci'ia luată la acest *"*ent #e c"titură are c"nsecin$e c"ncrete în psi+"l"gia creierului şi în capacitatea lui #e a alege iertarea în l"cul urii. ve'i #iagra*a Psi+"l"giei creierului #in capit"lul 9. Pentru acceptarea acestui pas necesar% p"ate i util şi încura/at"r să #ă* un e&e*plu puternic. Pr"babil că e&e*plul cel *ai i*presi"nant este acela al veteranil"r celui #e-al D"ilea Ră'b"i "n#ial% care au traversat% ără niciun #ubiu% " e&perien$ă gr"a'nică. După înc+eierea ră'b"iului% *a/"ritatea "ştil"r c"*batan$i ina*ici s-au iertat "arte repe#e unii pe al$ii% salut,n#u-se c+iar "icial şi sărbăt"rin# î*preună înc+eierea c"nlictului. i-au str,ns *,inile şi şi-au rec"nir*at respectul recipr"c. u e&istat pil"$i =a*i=a'e care au *itraliat vasul pe care se alau *ii #e s"l#a$i a*ericani% căr"ra le-au ucis ca*ara'ii şi au lăsat în ur*a l"r *ul$i răni$i şi sc+il"'i. Pe #e altă parte% a*ericanii au "st aceia care au aruncat b"*ba at"*ică% ucig,n# sute #e *ii #e civili. După încetarea "stilită$il"r a e&istat " acceptare ciu#ată% care s-a aşe'at ca " pătură peste c"*batan$i şi care p"stula aptul că t"tul se ter*inase şi că usese #e apt #"ar " treabă 4legată #e ră'b"i4. 1"şti c"*batan$i au #evenit c+iar prieteni% ac,n#u-şi vi'ite peri"#ice î*preună cu a*ilia. P,nă şi în 'iua #e a'i% supravie$uit"rii c"*e*"rea'ă î*preună *arile bătălii. Re$inerea% ş"văiala #e a ierta nu este #"ar " c"nsecin$ă a lipsei #isp"nibilită$ii #e a lăsa să #ispară acea 4sevă4 a eului care percepe ne#reptatea% ci şi a ilu'iei c"n"r* căreia ceilal$i nu " 4*erită4. în realitate% cel care iartă şi nu cel iertat beneicia'ă cel *ai *ult. )c"pul e&e*plului a*intit este #e a #e*"nstra că p,nă şi cele *ai grele c"n#i$ii p"t i #epăşite% #ar nu*ai printr-un act #e v"in$ă şi prin #isp"nibilitatea #e a renun$a la între$inerea urii şi a ră'bunării. Ne-a* putea întreba cu* #e este p"sibilă t"tuşi " astel #e trans"r*are s,ntă% #ate iin# c"n#i$iile gr"a'nice e&istente #e a*bele păr$i% inclusiv încarcerarea în lagărele #e pri'"nieri #e ră'b"i% "a*etea% t"rtura% cru'i*ea ără *argini şi *asacrul. în realitate şi *ai ales #in punct #e ve#ere psi+"l"gic% acest lucru nu putea i reali'at #el"c #e către eu*inte pentru că acest"ra le lipseşte puterea necesară pentru a " ace atunci c,n# sunt abs"rbite #e c,*pul energetic al urii% care calibrea'ă abia la nivelul !0. în c"nsecin$ă% sursa trans"r*at"are a puterii nu-şi are nici#ecu* "riginea în *inte sau în pers"nalitate. Puterea necesară re'i#ă într-" calitate n"n-lineară a c"nştiin$ei nu*ită 4v"in$ă4% care e singura ce p"ate #esc+i#e p"arta spre puterea necesară #i'"lvării p"'i$i"nalită$ii eului.
Prin rugăciune% ),ntul Du+ ne trans"r*ă în$elegerea în virtutea puterii #e vin#ecare a ra$iei. >eea ce eul nu p"ate ri#ica prin puterile sale% #evine un ulg pentru ra$ia Divină. >a " c"nsecin$ă a pr"cesului #e trans"r*are% nu nu*ai că vi'iunea asupra cel"rlal$i se trans"r*ă% trec,n# #e la ură la bunătate% #ar însăşi vi'iunea asupra pr"priei pers"ane este trans"r*ată. >ulturile #"*inate #e vin"vă$ie au " percep$ie negativă asupra lui Du*ne'eu% pe care îl c"nsi#eră critic% ră'bunăt"r% *,ni"s şi punitiv prin #e'astrele naturale care sunt c"nte&tua- li'ate ca iin# pe#eapsa lui Du*ne'eu pentru răutatea n"astră. Ku#ecata pers"nală se ba'ea'ă pe percep$ia care se #e'v"ltă prin cre#in$e şi pr"gra*are prealabilă% iar t"ate acestea la un l"c sunt c""r#"nate #e rec"*pensa energiil"r negative ale eului. Pur şi si*plu% eului 4îi place4 să suere " 4ne#reptate4% să ie *artir% să ie neîn$eles şi% #esigur% victi*ă per*anentă a vicisitu#inil"r vie$ii. In elul acesta% el pri*eşte " rec"*pensă en"r*ă% nu nu*ai #in p"'i$i"nalitatea însăşi% #ar şi prin c"*pasiune% aut"c"*păti*ire% sen'a$ia #e a i i*p"rtant sau în 4*ie'ul ac$iunii4% în#eplinin# r"lul #e er"uer"ină a *el"#ra*ei. Cul acu*ulea'ă 4/igniri4 şi ne#reptă$i% +răneşte 4senti*ente rănite4 şi se c"*place în suerin$a acestei *el"#ra*e interi"are a acu*ulării #e ne#reptă$i. In acest sc"p% eul c"lectiv e&pl"atea'ă 4#repturi4 ce p"t i inv"cate şi ra$i"nali'ate pentru "rice p"'i$i"nalitate sau punct #e ve#ere e&tre*ist. 8ătălia pentru 4#repturi4 este ele*entul principal al *ass-*e#iei şi al acelei lupte s"ciale agresive nu*ită p"litică pentru care a#evărul este v"it sacriicat în av"area c,ştigului şi #in cau'a căreia *ili"ane #e "a*eni *"r. Cvaluarea interi"ară şi "nestitatea a$ă #e n"i înşine #e'văluie #eliciile secrete pe care eul le "b$ine #in ali*entarea acest"r /ustiicări şi ne*ul$u*iri. Ilu'ia eului e că acesta este un pr"ces #e aut"-ali*entare% c,n#% în realitate% eectul "b$inut este e&act cel c"ntrar. Pentru a ieşi #in acest cerc vici"s% este bine să anali'ă* t"talitatea suerin$el"r "*eneşti şi să rec"nte&tuali'ă* eveni*entele #e la nivelul c"*pasiunii. şa cu* spune 8u##+a% a i *urit"r însea*nă aut"*at a sueri% şi t"c*ai acesta este *"tivul pentru care el ne-a învă$at să nă'ui* către Ilu*inare% scăp,n# astel #e recuren$a #eter*inis*ului =ar*ic. tunci c,n#% în *"# v"luntar% eli*ină* prin iertare un generat"r al urii% n"i sunte* cei care ne #esprin#e* #e apt #e ură. După cu* a *ai spus 8u##+a% nu este necesar să-i pe#epsi* sau să ne ră'bună* pe al$ii pentru că ei v"r i #"b"r,$i c+iar #e pr"pria l"r *,nă. Publicul îşi e&pri*ă a#ese"ri îngri/"rarea că vin"va$ii ar putea scăpa nepe#epsi$i. ;ricine este a*iliari'at cu a#evărul spiritual şi cu realitatea c"nştiin$ei p"ate să "bserve că astel #e lucruri nu sunt p"sibile. 1iecare #intre n"i este răspun'ăt"r în a$a niversului şi este supus Ku#ecă$ii Divine prin însăşi #ina*ica universului. 1iecare sulet pluteşte ca un #"p #e plută pe *are% e&act la nivelul pr"priei sale l"tabilită$i% iar acest lucru nu e #eel c"nsecin$a unui act arbitrar al *ării. Pe c,r*ă nu este *,na altcuiva% ci pr"pria n"astră *,nă% ceea ce relectă libertatea t"tală pe care Du*ne'eu a lăsat-" vie$ii. Ni*eni nu ca#e #ec,t prin pr"pria *,nă. >+iar şi acele înt,*plări care par 4acci#entale4 nu sunt altceva #ec,t nişte percep$ii. Nu e&istă acci#ente în univers - ele nici *ăcar nu repre'intă " p"sibilitate. De apt% e v"rba #e cu t"tul altceva: ele sunt inc"*pre+ensibile şi i*previ'ibile pentru eul linear #in cau'a li*itării acestuia la para#ig*a neFt"niană a cau'ei şi eectului nivel calibrat G50. >u #"uă'eci #e ani în ur*ă% în 'iare se pre'enta ca'ul unui avi"n căruia i s-a #e'agregat u'ela/ul pe c,n# 'bura la *are altitu#ine şi% cu t"ate acestea% nu*ai " singură pers"ană #in sutele #e pasageri care se alau la b"r# a "st aspirată aară. ;a*enii se reunesc pentru că sunt alinia$i la acelaşi c,*p #e atrac$ie. >,n# peştii #in un#ul *ării se a#ună în bancuri% iar păsările în st"luri% iecare se ală e&act ac"l" un#e trebuie - şi aceasta nu ca re'ultat al alinierii cu al$ii% ci în virtutea aptului că t"$i sunt a#uşi la unis"n #e acelaşi c,*p #e atrac$ie. 1iecare% separat% ur*ea'ă un c,*p #e atrac$ie puternic ase*ănăt"r celui *agnetic% care% la r,n#ul său% este supus c,*pului #e atrac$ie i*e#iat superi"r şi aşa *ai #eparte% p,nă la Divinitate. Pasa/ul #e *ai sus calibrea'ă la nivelul 995. 6
Politica eului . /ra Cul structurat #ualist se aut"pr"pagă printr-" p"'i$i"nalitate care tin#e să va#ă t"tul în ter*enii #e aptaş victi*ă clasica er"are relativistă a lui Earl ar&. Din cau'a acestei p"'i$i"nalită$i arbitrare% eul #ivi'ea'ă eveni*entele în perec+i antag"nice% iar senti*entul #e vin"vă$ie care re'ultă p"ate i #irec$i"nat către sine sub "r*a culpabilită$ii% #upă cu* p"ate i pr"iectat către e&teri"r sub "r*a *aniestăril"r #e ură sau paran"ia. stel% eul are ten#in$a #e a /u#eca şi% inv"luntar% #evine pr"pria sa victi*ă. Dacă urăşte% se si*te vin"vat în *"# inc"nştient #e vi"larea a#evărului şi p"ate să-şi repri*e vin"vă$ia acu*ulată% apt care a#augă şi *ai *ultă energie urii pr"iectate. şa cu* v"* *ai #iscuta într-unui #in capit"lele ur*ăt"are% acest lucru c"ntribuie şi la nivelul #e rică% pentru că eul se aşteaptă în *"# inc"nştient să pri*ească înap"i e&act ceea ce pr"iectea'ă în e&teri"r. In ciu#a instru*entel"r sale re#utabile% eul nu p"ate scăpa #e c"nsecin$e% ie că-şi #iri/ea'ă atacul spre interi"r sau e&teri"r. 1alsitatea inerentă a p"'i$iei eului este aceea că% #e apt% nu pers"ana resi*te vin"vă$ia sau ura% ci #"ar eul însuşi. sinele a#evărat ră*,ne neaectat% pentru că a#evărul este i*un la alsitate stel% /"cul #e-a uraculpabilitatea este " p"litică "pera$i"nală #"ar la nivel interi"r% în ca#rul căreia " serie #e v"ci #ierite caută să #"*ine şi să c,ştige puterea. Cul este invi#i"s pe ceea ce intuieşte a i superi"r li*itel"r sale şi% în c"nsecin$ă% urăşte şi #enun$ă ceea ce nu p"ate să în$eleagă. re c+iar un interes pers"nal în a critica şi #enigra ceea ce nu p"ate să în$eleagă. stel% scepticul urăşte la nivel subtil a#evărul spiritual sau c"nştiin$a superi"ară% precu* şi val"rile acest"ra iubirea% a#evărul% Divinitatea% ru*use$ea. ra în#reptată î*p"triva purită$ii sau esteticii este e&pri*ată prin "bscenitate şi vulgaritate gr"s"lană% ca şi prin pr"anare #istrugerea Pietei% p,ngărirea e*inită$ii% insultarea eru#i$iei% #eăi*area integrită$ii% etc. ; *are parte a pretinsel"r critici ve'i *ascara#a 4#iscursului liber4 nu repre'intă altceva #ec,t ură #eg+i'ată şi îns"$ită #e /ustiicări ba'ate pe ra$iune% în ve#erea #i*inuării vin"vă$iei. ra i#e"l"gică ali*entea'ă #e'baterea publică asupra *a/"rită$ii subiectel"r şi pr"ble*el"r actuale ale s"cietă$ii% iar eul preia #e aici ceea ce percepe el a i un c,ştig - aptul că e în centrul aten$iei. #esea% ura ia "r*a culpabilită$ii pr"iectate prin învin"vă$ire. în *"# anal"g% p"liticile eului îşi au c"resp"n#entul în s"cietate% care este "arte pre"cupată #e învin"vă$ire. Deşi in#ivi'ii /"acă şi ei un r"l% eveni*entele neericite repre'intă a#ese"ri un eşec al pr"cesului s"cial însuşi% #in cau'a un"r p"litici în *"# inerent greşite. i% #eşi pe#epsirea vin"va$il"r satisace publicul% #e "bicei acest lucru îl şi înşeală% pentru că s"lu$ia trebuie căutată şi #esc"perită prin e&a*inarea a c+iar pr"cesului în cau'ă. @in"vă$ia care îşi are "riginea în nişte /u#ecă$i greşite #in trecut este #epăşită cu a/ut"rul un"r instru*ente reparat"rii precu* c"nesiunea% re#e#icarea *"rală şi c"*pensarea prin inter*e#iul aptel"r bune pr"cesul #e 4anulare4 a răuluigreşelii. *ilin$a vine şi ea în spri/inul reabilitării prin recun"aşterea aptului că " parte i*p"rtantă a vin"vă$iei îşi are "riginea în *,n#rie% #e e&e*plu: 4Nu ar i trebuit să ac greşeala asta4. C&istă " er"are în cuv,ntul 4ar trebui4% ce repre'intă ip"teticul. Ip"teticul nu este nici"#ată " realitate% el iin#% #e apt% " abstrac$iune i#eali'ată. în c"nsecin$ă% ip"teticul repre'intă " ante'ie. stel% ist"ria n"astră pers"nală trecută repre'intă cel *ai bun lucru pe care l-a* i putut ace în c"n#i$iile #ate% ceea ce inclu#e percep$iile şi starea n"astră *ental-e*"$i"nală #in *"*entul respectiv. reşelile p"t avea un eect p"'itiv% pentru că ele servesc *en$inerii unei s*erenii realiste. Cul repre'intă #e apt " bus"lă #eectă% care arată #e *ulte "ri #irec$ia greşită. >,n# î$i #ai sea*a #e a*pl"area li*itel"r tale% te întrebi cu* #e p"$i supravie$ui t"tuşi suicient #e *ult ca să p"$i ace greşeli. n stu#iu al ist"riei civili'a$iei #e'văluie rapi# că nu nu*ai in#ivi'ii% ci şi p"p"are întregi% s-au prăbuşit şi au #ispărut ca " c"nsecin$ă #irectă a incapacită$ii *in$ii "*eneşti #e a ace #ieren$a între a#evăr şi alsitate. ili"ane #e "a*eni% $ări şi genera$ii întregi sunt #evastate în *"# repetat #e cre#in$e% alse ilu'ii% precu* şi #e eşecul în a-i recun"aşte pe li#erii n"n-integri. stel% renu*ita lucrare a lui ac=aL 4De'ilu'iile p"pulare e&tra"r#inare şi nebunia *ul$i*il"r4 a "st e#itată în *"# c"nstant% încep,n# #in HG.
Pentru că ev"lu$ia c"nştiin$ei este pr"gresivă at,t la nivel in#ivi#ual% c,t şi c"lectiv% trecutul% prin selec$ie% pare a i negativ c"*parativ cu pre'entul. învă$ăturile se p"t trage nu*ai prin trăirea e&perien$el"r pe parcursul unui c"ntinuu* te*p"ral6 prin ur*are% e&istă înt"t#eauna ceva în plus a$ă #e ceea ce p"ate i cun"scut ip"tetic. stel% în realitate% la 25 #e ani nu pute* #e$ine t"ate in"r*a$iile care se acu*ulea'ă p,nă la v,rsta #e 50 #e ani. "$i ne spune* 4#acă aş i ştiut% aş i ăcut altel4. în elul acesta% cu a/ut"rul u*ilin$ei% pute* "bserva că iecare *"*ent #at inclu#e " li*itare. >eea ce a* "st c,n#va nu *ai e&istă în acest *"*ent - sunte* al$ii. reşelile ac parte integrantă #in pr"cesul #e învă$are% iar aceasta este s"arta c"n#i$iei u*ane însăşi. Dat iin# că *intea c"nştientă este li*itată% ea c"*pensea'ă acest lucru substituin# sup"'i$ii care nu-s altceva #ec,t " 4g+icire4 *ai e#ucată şi% prin ur*are% la nivel "pera$i"nal% alegerile şi #eci'iile se ba'ea'ă pe "p$iunile care par a i cele *ai bune% aşa cu* spune şi #ict"nul lui )"crate. @in"vă$ia spirituală este " c"nsecin$ă a siste*el"r *"rale% etice şi religi"ase care% #eşi c"ntribuie la senti*entul #e culpabilitate% *ai inclu# şi nişte pr"ce#ee% veriicate în #ecursul ti*pului% *enite eliberării #in g+earele acesteia. De e&e*plu: c"nesiunea% iertarea% peniten$a% re#e#icarea către principiile spirituale% precu* şi aptele bune% serviciile ăcute în *"# #e'interesat "ri e"rturile u*anitare. >ulpabilită$ii i se p"ate #a şi " utili'are p"'itivă: ca *"tivat"r al sc+i*bării în bine. în plus% " vin"vă$ie alată în *ar/e re'"nabile repre'intă şi #"va#a aptului că ave* " c"nştiin$ă şi că% prin ur*are% sunte* c"ri/abili. Psi+"pa$il"r le lipseşte acest ele*ent% iar asta îi ace să *eargă înainte "rbeşte% repet,n# înc"ntinuu aceleaşi greşeli şi scuun#,n#u-se prin ur*are #in ce în ce *ai a#,nc. stel% pers"anele "rientate spiritual p"t i recun"scăt"are că #e$in nişte stan#ar#e #upă care îşi p"t c"nstrui via$a şi care p"t /uca r"lul un"r g+i'i interni realişti ai pr"priului c"*p"rta*ent.
Eul ideal ; altă structură a eului psi+"l"gic a "st nu*ită #e 1reu# 4Cul i#eal4% în c"ntrast cu I#-ul instinctel"r ani*alice repri*ate% respectiv cu supraeul sau c"nştiin$a. cest *ecanis* *ental este c"*pus #in stan#ar#e şi "biective i#eali'ate% a#*irate% sperate şi #"rite. Cl repre'intă ceea ce ne planiică* şi speră* s, #eveni*. 1igurile i#eali'ate se internali'ea'ă ca *"#ele şi #eci #in punct #e ve#ere inspira$i"nal% ali*entea'ă a*bi$iile şi pla. niicarea pr"priei vie$i. în#eplinirea acest"r i#ealuri c"n#uce la creşterea aprecierii #e sine şi la satisac$ii% #ar în acelaşi ti*p% eşecul în î*plinirea speran$el"r p"ate avea ca re'ultat apari$ia un"r senti*ente #e culpabilitate. stel% aşteptările nerealiste trebuie să ie revi'uite peri"#ic ca să nu #evină "presive. avea per*anent un "biectiv în *inte este inspirat"r% c"ntribuin# c+iar la *ateriali'area acestuia% pentru că ceea ce ave* c"nstant în *inte tin#e să se *ateriali'e'e. "tuşi% este " greşeală să te laşi cuprins #e senti*ente #e culpabilitate pentru că nu ai reuşit să #uci la în#eplinire un i#eal. ?a " e&a*inare *ai atentă se a/unge recvent la c"nclu'ia că nu "biectivul respectiv a "st cel #"rit cu a#evărat% ci *ai #egrabă satisac$ia as"ciată acestuia. 1iecare *"*ent inclu#e si*ultan în sine at,t "p$iuni% c,t şi li*ite. cestea cuprin# t"talitatea c"nsecin$el"r act"ril"r =ar*ici e&pri*ată c"lectiv ca t"talitatea î*pre/urăril"r care au generat *"ştenirile şi situa$iile #in via$a cuiva. Culsinele este linear şi% prin ur*are% supus li*ităril"r şi "bstac"lel"r. Recun"aşterea acestei #ile*e u*ane p"ate avea ca re'ultat alegerea "biectivel"r spirituale în #eav"area cel"r *ateriale. 4Nu p"$i să " iei pe un #ru* "c"lit către rai4. Dict"nul 4ai bine a#ună b"gă$ii în >eruri #ec,t pe pă*,nt4 ne a/ută să ne rea*inti* acest lucru. Pe ter*en lung% c"nsecin$ele aptel"r bune pe care le-a* ăcut în via$ă a$ă #e ceilal$i "a*eni au " inluen$ă p"'itivă *ult *ai *are #ec,t succesul lu*esc% care este te*p"rar şi în cele #in ur*ă se pier#e. Cste beneic să-$i reevalue'i peri"#ic "biectivele şi să te întrebi #acă acestea sunt cu a#evărat i*p"rtante sau #acă nu sunt cu*va nu*ai " c"nsecin$ă a eg"centris*ului tău. )uccesul în "rice ac$iune este pur şi si*plu c"nsecin$a aut"*ată a aptului că% ară a căuta pr"itul% eşti cel *ai bun în stilul #e via$ă pe care $i l-ai ales.
Pentru #epăşirea culpabilită$ii% rugăciunea şi reaplecarea către val"rile spirituale sunt e&tra"r#inar #e utile% aşa cu* este şi c"nştienti'area aptului că% în ciu#a aparen$el"r% c"n#i$ia u*ană este "arte #iicilă pentru iecare #intre n"i.
Proble"e întâ"pinate la depăşirea culpabilităţii şi defectelor "orale >ulpabilitatea este " unc$ie a supraeului n"r*al sau a c"nştiin$ei% repre'ent,n#% #e apt% un *ecanis* #e li*itare care c"ntrabalansea'ă instinctele şi i*pulsurile ani*alice ale sinelui - sau IDului% #upă cu* îl nu*ea 1reu#% acest ele*ent iin# c"*pus #in instincte "arte pri*itive repri*ate% ce inclu# c+iar i*pulsurile cri*inale. In ti*p ce un e&ces #e vin"vă$ie se i*pune a i c"rectat% absen$a ei t"tală este cu *ult *ai gravă% repre'ent,n# în general% c"nsecin$a unei c"n#i$ii pat"l"gice c"ngenitale care c"n#uce la #ierite "r*e #e cri*inalitate şi psi+"pat"l"gie% aşa cu* se înt,*plă în ca'ul cri*inalil"r în serie% pers"nalită$il"r psi+"pate sau% în p"litică% în ca'urile #e narcisis* *esianic *align. In ca'ul "a*enil"r "bişnui$i% e&istă un *ecanis* n"r*al al culpabilită$ii care ac$i"nea'ă ca un "bstac"l î*p"triva eg"is*ului% cru'i*ii% sau instinctel"r #e pră#ăt"r. spectele utile ale culpabilită$ii inclu# regretul% ab$inerea şi aut"critica *enită c"rectării unui c"*p"rta*ent% t"ate acestea iin# păr$i c"*p"nente ale *"ralită$ii şi eticii resp"nsabile. ceste aspecte ale c"nştiin$ei c"ntrabalansea'ă val"rile e&tre*e #e eg"centris* pe care le *aniestă pers"nalită$ile cri*inalepsi+"pate. în lipsa barierei ab$inerii% i*pulsurile "arte pri*itive #e ură care în *"# n"r*al sunt repri*ate aut"*at se #e'lăn$uie asupra s"cietă$ii în "r*a cri*inalil"r% vi"lat"ril"r% pe#"ilil"r% cri*inalil"r în serie şi ucigaşil"r în *asă. "ate aceste c"n#i$ii calibrea'ă apr"&i*ativ la nivelul !0 al c"nştiin$ei sau c+iar *ai /"s. Din cau'a ciu#ă$eniei c"*p"rta*entel"r e&pri*ate% astel #e pers"ane sunt în *"# "bişnuit caracteri'ate ca iin# 4p"se#ate4 #e e&e*plu% #e #iav"l. stel% ele sunt #"*inate #e niveluri ale c"nştiin$ei care au "st caracteri'ate în#e"bşte prin ter*enul #e 4astral ineri"r4. ceste an"*alii sunt #iagn"sticabile #e cele *ai *ulte "ri încă #e la v,rsta #e trei ani% prin incapacitatea speciică #e a*,nare a satisacerii plăceril"r% #e a învă$a #in e&perien$ă "ri #e a anticipa c"nsecin$ele. P,nă în pre'ent% aceste tulburări s-au #"ve#it a i incurabile% iar parcursul l"r clinic inclu#e reci#iva şi cri*inalitatea cr"nică #evenită stil #e via$ă. Dacă aceste tulburări sunt îns"$ite #e un intelect s"li#% ele ar putea lua "r*a rau#ării unei c"*panii "ri a #ist"rsi"nării pat"l"gice a religiei. cest lucru se înt,lneşte în sectele bi'are sau în #ist"rsiunile aberante ale religiil"r tra#i$i"nale% care #evin secte şi c+iar c"n#uc la sinuci#eri in#ivi#uale sau c"lective "ri la uci#erea un"r pers"ane nevin"vate 4în nu*ele Divinită$ii4. ; altă variantă este cea a pers"nalită$ii *ultiple "ri #is"ciate% care pre'intă s"cietă$ii " parte n"r*ală% iar pră#ăt"rul #isi*ulat ac$i"nea'ă ca agent #ublu% spi"n% in"r*at"r "ri tră#ăt"r. în e&presiile sale p"litice *a/"re% această tulburare este vă'ută şi la *egal"*aniile narcisiste *esianice% care atunci c,n# se vă# a*enin$ate puternic% recurg c+iar la uci#erea unui nu*ăr "arte *are #e "a*eni. Ner"% Bitler% Bussein% )talin% etc.
Ec1ilibrarea culpabilităţii şa cu* reiese #in cele spuse *ai sus% absen$a culpabilită$ii repre'intă " c"n#i$ie *ult *ai gravă #ec,t c"ntrariul ei% a#ică e&cesul #e culpabilitate. >ăci absen$a acesteia c"n#uce la " "r*ă #e tulburare *entală care% cu un sec"l în ur*ă% a "st #enu*ită 4i*becilitate *"rală4. Prin c"ntrast% c"nştiin$a +ipertr"iată este as"ciată cu scrupul"'itatea sau tulburările "bsesiv-c"*pulsive% în ca#rul căr"ra pers"ana respectivă trăieşte cu tea*a #e culpabilitate% *aniestată c+iar şi în legătură cu unele lucruri *in"re% cu* ar i #e e&e*plu " *ică greşeală abs"lut n"r*ală.. în ca#rul ev"lu$iei spirituale% culpabilitatea este rec"nte&tu- ali'ată% în aşa el înc,t să c"n#ucă către beneicii. Cste necesar însă ca ea să ie re#einită în "r*a aten$ei #e a nu ne lăsa #"*ina$i #e i*pulsuri #istructive. ai t,r'iu% ea este repre'entată ca în$elepciune a *aturită$ii şi #evine un act"r #e ec+ilibru etic
esen$ial î*p"triva eg"centris*ului. stel% culpabilitatea este #epăşită #upă ce a "st rec"nte&tuali'ată% ar*"ni'ată şi ec+ilibrată prin inter*e#iul resp"nsabilită$ii şi *"ralită$ii c"nştiente şi internali'ate. ;#ată rec"nte&tuali'ată% culpabilitatea p"ate i acceptată c+iar ca un act"r pr"#uctiv% pr"tect"r şi un *ecanis* al învă$ării. >ulpabilitatea este neplăcută pentru că se as"cia'ă cu pier#erea iubirii% cu #e'apr"barea #in partea iguril"r parentale internali'ate precu* şi cu pier#erea respectului #e sine. Cste "l"sită a#esea ca un instru*ent #estinat c"ntr"lului asupra alt"ra. Ca *ai si*b"li'ea'ă şi respingerea% #i'gra$ia% "ri pier#erea unui statut. >,t priveşte religia% culpabilitatea se as"cia'ă str,ns cu păcatul şi rica #e Du*ne'eu% care i-a g"nit pe #a* si Cva #in ră#ina C#enului% apt care a *arcat *"*entul ini$ial al =ar*ei "*ului #e a i " iin$ă pre#ispusă la greşeli şi si#area aut"rită$ii #ivine. ?a " e&a*inare *ai atentă% se #"ve#eşte că er"area re'i#ă într-" curi"'itate inantilă nec"ntr"lată% care a c"n#us în inal la succesul şarpelui în atragerea c"pilulului interi"r curi"s% încre'ăt"r şi naiv. ; interpretare şi întrebuin$are utilă a culpabilită$ii re'i#ă în respectul pentru para*etri şi grani$e. stel% culpabilitatea şi tea*a se *aturi'ea'ă în aten$ie şi în$elepciune. cest lucru se relectă în respectarea preceptel"r şi grani$el"r *"rale care înl"cuiesc culpabilitatea şi se *ateriali'ea'ă în trăsăturile #e caracter care stau la ba'a supravie$uirii% succesului şi ericirii. Cul îi *ai urăşte #e ase*enea şi pe cei care îl ac să se si*tă vin"vat% apt ce c"ntribuie la ura sa i*atură î*p"triva "ricărei aut"rită$i care este percepută ca iin# arbitrară% aut"ritară şi represivă şi nici#ecu* benignă şi pr"tectivă. stel% #at iin# că vin"vă$ia este c"nsi#erată #urer"asă% ea *ai p"ate i evitată şi printr-un *ecanis* al negării şi al pr"iectării resp"nsabilită$ii către al$ii% prin inter*e#iul bla*ării% apt ce a*eli"rea'ă suerin$ele c"nştiin$ei şi% în plus% /ustiică ura e&teri"ri'ată care% alt*interi% ar i putut i utili'ată î*p"triva pr"priei pers"ane. în c"nsecin$ă% s"cietatea este *ereu gata să acu'e şi să etic+ete'e% căut,n# ără încetare să găsească resp"nsabili asupra căr"ra să p"ată pr"iecta vin"vă$ia şi ura. ve'i% #e e&e*plu% para#"&ul 4urii în#reptate î*p"triva păcatului4.
Culpabilitatea inconştientă n ca'ul pers"anel"r n"r*ale% #evierea #e la a#evăr şi "nestitate are ca re'ultat acu*ularea vin"vă$iei% care% ap"i% este repri*ată #in cau'a naturii ei neplăcute şi #urer"ase. stel% în ti*p% se a#ună un re'erv"r c"nsi#erabil #e vin"vă$ie ce scapă aten$iei şi c"nştien$ei% p,nă e #esc"perit prin intr"spec$ie. ceasta este " situa$ie "arte "bişnuită% care c"ntribuie la #e'ac"r#uri şi #ispute s"ciale. Deşi er"rile *"raleetice sunt a#ese"ri scu'ate prin /ustiicări ra$i"nale% trebuie spus că inc"nştientul nu se lasă înşelat #e *inciună şi% în a#,ncul său% ştie bine c,n# este *in$it #e sine sau #e al$ii. na #intre sursele #isputel"r s"ciale re'ultă #in înclina$ia actuală #e a p"liti'a c"nvingăt"r t"ate aspectele s"cietă$ii% care necesită ap"i /ustiicări eiciente. cest lucru c"n#uce la " #e"r*are a evi#en$ei ce ar i putut slăbi p"'i$i"nalitatea. n e&e*plu ar i argu*entele î*p"triva "ricăr"r reeriri publice la religie şi Divinitate.rgu*entele a#use în spri/inul acestei ab"r#ări se reeră la citatul c"nstitu$i"nal 4nu ace$i nici" lege care să înte*eie'e " religie4% ară a cita% #ina#ins% şi restul pr"p"'i$iei% care c"ntinuă în elul ur*ăt"r 4sau să inter'ică liberul e&erci$iu al acesteia4. >"nstitu$ia este #eistă% #ar nu şi teistă% ceea ce este " #ieren$ă "arte i*p"rtantă. ici şi în "rice alte reeriri la te&te legislative% aut"rul are în ve#ere ). n.tr. Pre'entarea un"r /u*ătă$i #e a#evăr pentru a cuceri " p"'i$ie este /ustiicată ra$i"nal pentru supri*area culpabilită$ii. C&istă "arte *ulte e&e*ple care arată "p"'i$ia a$ă #e pr"gra*ele s"ciale% pe care a#versarii se ac însă că uită să le rap"rte'e. cu*ularea #e vin"vă$ie s"cială are l"c sub "r*a un"r acu'a$ii sau #eăi*ări publice% care ap"i au nev"ie #e /ustiicări ulteri"are% sus$inute prin alte #enaturări subtile şi ret"rici elab"rate. >ulpabilitatea şi ura se atenuea'ă prin acceptarea li*itel"r eului*in$ii% #ată iin# structura inerentă şi #eectele "pera$i"nale ale acest"ra. stel% l"cul urii e luat #e triste$e atunci c,n# ve#e* "a*eni care-şi #istrug at,t pr"pria via$ă% c,t şi pe a cel"rlal$i. De ase*enea% #evine "arte evi#ent că nu ave* nici un c,ştig #acă îi ur,*. >apacitatea #e a ierta îşi are sursa în acceptarea u*ilă a li*itel"r inerente ale c"n#i$iei u*ane însăşi% care% la ur*a ur*el"r% se ală pe " curbă #e învă$are în
ev"lu$ia c"nştiin$ei. stel% abia în ulti*ii 20 #e ani% nivelul general al c"nştiin$ei u*anită$ii a reuşit să #epăşească pragul a#evărului #e la nivelul 200% #ar 7H M #in p"pula$ia lu*ii se situea'ă încă sub nivelul 200 G9 M iin# în *erica.
*inovăţia şi procesul evoluţiei spirituale spiran$ii spirituali întreabă a#ese"ri #e un#e să-şi înceapă anali'a interi"ară şi cu* anu*e să pr"ce#e'e. De "bicei% e&istă *ai înt,i " peri"a#ă #e #"b,n#ire a cun"ştin$el"r spirituale prin stu#iu% prin recventarea grupuril"r spirituale% respectiv prin participarea la c"nerin$e% reuniuni sau *e#ita$ii. r*ea'ă ap"i c"ncentrarea pe călăt"ria interi"ară a aut"-e&pl"rării care% pentru a i reuşită% ar trebui să se #esăş"are *ai #egrabă pe c,teva #irec$ii generale #ec,t pe *"*ente sp"ra#ice% care% *ult prea a#esea% c"n#uc la #escura/are sau aban#"narea tutur"r pr"iectel"r. n aspect "arte i*p"rtant este ca înaintea unei intr"spec$ii *"rale să #e$ine* cun"ştin$ele necesare cu privire la pr"pria n"astră c"nştiin$ă şi elul ei #e a ac$i"na. De aceea% e capital ca aceasta să #evină p"'itivă şi să ie utili'ată în *"# c"nstructiv% pentru că% #acă nu este rec"nte&tuali'ată% pr"cesul va genera aut"-învin"vă$ire% creşterea culpabilită$ii şi ruşinii "ri c+iar pier#erea respectului #e sine. rebuie în$eles "arte clar că t"ate #eectele sunt parte integrantă #in însăşi structura eului% care este naiv şi incapabil să #iscearnă între aparen$ă şi esen$ă. Practic% eul nu are capacitatea să acă #e"sebirea #intre a#evăr şi alsitate% "ri #intre lu*e şi sinele pers"nal. >el *ai bine e să te a#rese'i c"nştiin$ei tale interi"are şi să " aci să #evină *ai #egrabă un aliat util şi un pr"es"r #ec,t " sursă #e suerin$ă. 1"arte i*p"rtant este t"t"#ată ca sc"pul acesteia să ie unul e#ucativ. >ăci e li*pe#e că pr"pria n"astră c"nştiin$a e un instru*ent i*p"rtant şi un g+i# util% cu care trebuie să ne pune* #e ac"r# prin inter*e#iul v"in$ei. stel% printr-un e&erci$iu #e v"in$ă% c"nştiin$ei îi p"ate i inter'is să #evină #"ar un alt aut"r in#ulgent cu sine% care se c"*place în culpabilitate şi care% în *"# para#"&al% este eg"ist. Cste bine să i* c"nştien$i că a purta p,n'ă #e sac şi a ne pune cenuşă în cap p"ate i *el"#ra*atic% #ar este un act c"*plet inutil at,t pentru lu*e% c,t şi pentru integritatea spirituală% iin# #e apt " aut"-in#ulgen$ă vicleană. >ulpabilitatea p"ate i înl"cuită nu*ai cu a/ut"rul unui regret #ecent% iin# " li*itare u*ană *"ştenită% în c"ntrast cu care perec$iunea repre'intă " i#eali'are la el #e nerealistă. >ulpabilitatea este atenuată prin acceptarea li*itării% care% la r,n#ul ei% este şi " c"nsecin$ă p"'itivă a u*ilin$ei. stel% culpabilitatea p"ate i respinsă ca iin# #"ar " altă "r*ă #e aut"-in#ulgen$ă. ;nestitatea a$ă #e pr"pria pers"ană necesită cura/% s*erenie% răb#are şi în$elegere pentru aspectele i*ature ale c"nştiin$ei% care% p,nă la ur*ă% sunt un pr"#us al c"pilăriei. De aceea% aceasta are ten#in$a #e a e&agera% e&ist,n# c+iar tenta$ia #e a " 4înlătura4 #acă stă în calea i*pulsivită$ii. ?ucrarea re'i#ă în în$elegerea "nestă a #eectel"r interi"are sau #e caracter% ară a #eclanşa atacuri #e vin"vă$ie% ură% urie sau resenti*ente în#reptate ie î*p"triva pr"priei pers"ane% ie a alt"ra. Cul*intea repre'intă un set #e *"#ele c"*p"rta*entale învă$ate% al căr"r sc"p inal re'i#ă în #epăşirea pr"gra*ării şi unc$i"nării acest"ra în virtutea puterii Ra#ian$ei )inelui% care rec"nte&tuali'ea'ă via$a în *"# p"'itiv. Pre'en$a )inelui este e&peri*entată #rept c"*pasiune pentru întreaga via$ă% în t"ate "r*ele ei #e e&presie% inclu',n# ev"lu$ia ei ca sine pers"nal. S Prin ur*are% iertarea înl"cuieşte c"n#a*narea% se*n că a venit *"*entul unei intr"spec$ii *ai pr"un#e. Pr"cesul #escris *ai sus repre'intă în$elepciunea c"lectivă a tutur"r grupuril"r #e aut"-a/ut"rare ba'ate pe cei 2 paşi% precu* şi a alt"ra #e acest gen. Cl repre'intă% #e ase*enea% şi pre*isa #e ba'ă ur*ărită în ca#rul anali'el"r pr"un#e% cu* ar i psi+anali'a% în care regula un#a*entală este% ca înt"t#eauna% ab"r#area e&pl"rării c"nlictel"r intra-psi+ice să aibă l"c *ai înt,i #in perspectiva supraeului. De ase*enea% este util să ne a*inti* că lu*ea are #e c,ştigat prin în$elepciune şi nici#ecu* prin ură% vin"vă$ie sau bla*are. Pe #ru*ul #esc"peririi interi"are% #ă* peste a*intiri şi eveni*ente pe care le regretă*% #ar care% pur şi si*plu% ne c"ns"li#ea'ă #eci'ia #e 4a ace *ai bine4.
n alt instru*ent "arte util în activitatea spirituală şi terapeutică este si*$ul u*"rului% care c"*pensea'ă inc"nvenientele teatrului lu*esc al absur#ului. *"rul repre'intă c"nsecin$a p"sibilită$ii #e a ve#ea prin ilu'iile para#"&ului. >u t"ate că *arii învă$ăt"ri ne-au învă$at că principalul #eect "*enesc este ign"ran$a% ar i c+iar *ai util să c"nsi#eră* că li*itarea "*enească esen$ială e naivitatea - care% la ba'ă% repre'intă un #eect. >u a/ut"rul unei pregătiri a#ecvate% al anali'ei interi"are şi al "nestită$ii% calea p"ate i ur*ată în siguran$ă% evit,n#u-se că#erea în ruşine% #isperare% #e'nă#e/#e% aut"-c"n- #a*nare% #epresie "ri pier#erea respectului #e sine. După cu* a re*arcat şi +"$ul c,n# a "st prins asupra aptului :4Ci% ni*eni nu-i perect% nu-i aşaT4 Pentru că religiile lu*ii prevă# anu*ite peri"a#e "r*ale #e peniten$ă şi aut"-e&a*inare% acestea au ten#in$a #e a se c"*parti*enta şi #e a i c"nsi#erate neplăcute şi su*bre. nali'a spirituală *atură c"n#uce la #e'v"ltare şi e#uca$ie% ceea ce ne a#uce *ai *ultă ericire şi bucurie. stel% peniten$a tin#e să #evină epis"#ică% #ar #e'v"ltarea spirituală este per*anentă.
'eolo!ia şi culpabilitatea *anitatea este " specie care ev"luea'ă pr"gresiv% #ar ale cărei "rigini au "st "arte pri*itive şi ign"rante în ceea ce priveşte realitatea. In c"nsecin$ă% cre#in$ele te"l"gice ale vec+il"r civili'a$ii sau născut #in *iturile unei i*agina$ii nee#ucate% #"*inată #e negativis*% în ac"r# cu nivelurile scă'ute ale c"nştiin$ei. leg"ria lui #a* şi Cva se situea'ă la nivelul 70% iar i#ea că "*ul 4s-a născut #in păcat4 calibrea'ă #"ar la nivelul !0 #e a#evăr. Divinitatea a "st percepută ca iin# "presivă şi înspăi*,ntăt"are. n punct #e ve#ere alternativ ce îşi are "riginea în cercetarea c"nştiin$ei este acela că u*anitatea s-a născut în *"# un#a*ental in"centă% #ar ign"rantă air*a$ie calibrată la nivelul 200. în c"ntrast% *ai e&istă şi punctul #e ve#ere al lui )"crate c"n"r* căruia t"$i "a*enii sunt intrinsec nevin"va$i% pentru c, ei p"t ace #"ar ceea ce percep că ar i bine% #ar sunt t"tal incapabili să #iscea*ă a#evăratul bine #e ilu'iile alse ale lu*ii. ir*a$ia lui )"crate calibrea'ă la nivelul 700. #evărul lui )"crate se c"r"b"rea'ă #e"p"trivă cu cercetarea e&tinsă% e&perien$a spirituală şi clinică% ist"ria şi investiga$ia. întruc,t "*ului i-a lipsit capacitatea #e a #iscerne a#evărul #e alsitate% a "st instituit siste*ul binelui şi al răului% instru*ent prag*atic şi #"tat cu val"are s"cială pentru c"pii şi pentru largul seg*ent al p"pula$iil"r care calibrea'ă sub nivelul 200. Dat iin# că cel"r neev"lua$i sau i*aturi le lipseşte senti*entul stan#ar#el"r spirituale-etice-*"rale% ei sunt c"n#uşi #e 4reguli4 cu privire la ceea ce este 4bine şi rău4. )ub nivelul 200 al c"nştiin$ei% nu e&istă pre"cupare pentru al$ii şi% în c"nsecin$ă% regulile #espre 4bine şi rău4 înl"cuiesc lipsa c"nştien$ei. >eea ce este tentant pentru lu*ea n"n-integră nu p"ate i i*aginat nici *ăcar ca "p$iune pentru cei *ai ev"lua$i #e e&e*plu să uci'i pe cineva pentru bani% etc.. Inrac$i"nalitatea este rela$i"nată #irect cu nivelul pers"nal al c"nştiin$ei #e$inu$ii #in înc+is"ri calibrea'ă în *e#ie la nivelul 50. stel% vin"vă$ia are şi " unc$ie val"r"asă la nivel c"lectiv% iar ac"l" un#e este ca'ul c"ntrabalansea'ă s"cial *aniestarea instinctel"r pri*itive. >ulpabilitatea i*plicată #e c"nceptele #e binerău are " val"are si*ilară pentru c"pii% căr"ra le lipseşte şi si*$ul realită$ii #e e&e*plu este 4rău4 să str,ngi în *,nă un pis"i n"u-născut4. In acest ca'% culpabilitatea îşi pre'intă şi aspectul său p"'itiv% care ac$i"nea'ă ca " c"ntrabalansare in+ibat"are în a$a lipsei #e stăp,nire şi p"rniril"r instinctuale pri*itive ale eului neev"luat şi 4necivili'at4. în ca'ul pers"anel"r *ai *ature% p"rnirile instinctuale pri*itive ar putea străpunge pe neaşteptate siste*ul #e apărare prin inter*e#iul un"r acte i*pulsive% care% *ai t,r'iu% sunt regretate sau c"nsi#erate a i " greşeală pr"stească - şi% prin ur*are% " averti'are utilă asupra ten#in$ei care p"ate c"n#uce către er"ri #e /u#ecată. aturi'area este un pr"ces care se #esăş"ară pe t"ată #urata vie$ii pentru că% aşa cu* spune un vec+i pr"verb% 4nu a* î*bătr,nit #egeaba4. într-un anu*it gra#% *ustrările #e c"nştiin$ă şi regretele legate #e vec+ile
greşeli sunt inevitabile% c"ntribuin# la #e'v"ltarea c"*pasiunii pentru sine şi pentru al$ii. Dar pentru a în$elege er"area u*ană% este necesară " c"nştiin$ă *ai p"'itivă şi *ai realistă.
$ualităţile vinovăţiei şi urii Pentru că i*plica$iile l"r asupra sinelui sau a cel"rlal$i p"t i se*niicative% culpabilitatea şi ura necesită " aten$ie specială% in#ierent că sunt pr"iectate în interi"rul n"stru sau asupra alt"ra% în sc+i*b% #acă le #epăşi*% rec"*pensa pe care " pri*i* *erită e"rtul% căci v"* e&peri*enta gra#e t"t *ai *ari #e ericire. Renun$area la culpabilitate şi ură repre'intă un beneiciu *a/"r la t"ate nivelurile vie$ii pentru că t"ate aceste p"'i$i"nalită$i ale eului sunt c"r"'ive at,t pentru pr"pria pers"ană% c,t şi pentru al$ii. >,t priveşte re'isten$a la sc+i*bare% aceasta îşi are sursa în plăcerea secretă pe care eul " pri*eşte #e la negativis*.
Dua!ităţi!e #u!pa$i!ităţii (i urii Atra#ţie ++++++++++++++ Aver*iue Ku#ecata pr"prie ?ăsarea /u#ecă$ii în v"ia D"*nului Pe#epsirea pr"priei Iertarea pr"priei pers"ane şi a alt"ra pers"ane şi a alt"ra Reu'ul *ilei cceptarea *ilei şi c"*pasiunii Kustiicarea Renun$area la plăcerea secretă negativis*ului Pr"iectarea su*area resp"nsabilită$ii senti*entel"r legerea percep$iei legerea esen$ei ;pinie îngustă% rigi#ă 1le&ibilitate% c"nsi#erarea a*bel"r păr$i Peniten$ă% aut"-in#ulgen$ă )ervicii în av"area alt"ra >ra*p"narea #e situatie Inv"carea *irac"lel"r lui Du*ne''eu Kustiicare >e#are% alegerea "p$iunii i*are Depăşirea li*itel"r precierea răută$ii 8ucuria #e a i îngă#uit"r ac$i"na c"ntra pr"priei ac$i"na în av"area pr"priei pers"anea alt"ra pers"ane a alt"ra legerea negativului legerea p"'itivului i c"rect i inc"rect Nea/ut"rare% bl"ca/ 1le&ibilitate% *aturi'are întărire ranscen#en$ă 8l"care în trecut răire în pre'ent align% cru# 8enign% *il"s vari$ie ener"'itate pr"iecta alege să ii aut"rul resp"nsabilitatea Ră'bunăt"r Iertăt"r i *"#est "pta pentru 4*ai *ult #ec,t asta4 ?ăc"*ie 8enev"len$ă
C(PI'3/3 , (patia
%nivel calibrat 40& Introducere cest nivel este caracteri'at #e negli/en$ă% in#ieren$ă% sărăcie% iar în gra#ele *ai severe% #e #isperare şi lipsă a speran$ei. ?u*ea şi viit"rul arată su*bru6 pat"sul este leit-*"tivul vie$ii. Cste " stare a nea/ut"rării6 victi*el"r sale% înc"n/urate #e nev"i% le lipsesc nu nu*ai resursele% ci şi energia pentru a ructiica "ca'iile #isp"nibile. în aară #e ca'ul în care energia e&teri"ară este "erită #e îngri/it"ri% p"ate surveni *"artea prin sinuci#ere pasivă. ?ipsi$i #e v"in$a #e a trăi% aceşti nea/ut"ra$i privesc în g"l% iner$i la sti*uli% p,nă ce "c+ii încetea'ă să *ai clipească pentru ca% în cele #in ur*ă% să nu *ai aibă suicientă energie nici *ăcar pentru a îng+i$i +rana. cesta este nivelul cel"r ără a#ăp"st şi ai părăsi$il"r s"cietă$ii. Cste% #e ase*enea% #estinul *ult"r bătr,ni şi b"lnavi i'"la$i. paticii sunt #epen#en$i% cei #in /urul l"r îi percep însă ca pe " p"vară. Ci repre'intă e&presia u*ană a ceea ce se nu*eşte ta*as în il"s"ia clasică +in#usă gunas, ce are la ba'ă tril"gia calită$il"r tamas iner$ie% re'isten$ă% rajas energie înaltă şi satt- va pace. De prea *ulte "ri% s"cietă$ii îi lipseşte *"tiva$ia necesară pentru a i cu a#evărat #e a/ut"r culturil"r şi in#ivi'il"r ala$i la acest nivel% care sunt vă'u$i ca nişte risipit"ri inutili ai resursel"r. Nivelul patiei este cel al stră'il"r >alcuttei% un#e nu*ai " s,ntă ase*eni *aicii ere'a şi a ucenicil"r ei au avut cura/ul să intervină. Cste nivelul aban#"nării speran$ei şi pu$ini au cura/ul #e a privi în a$ă aceste lucruri.
'ablou clinic patia nerecun"scută ce î*bracă "r*a iner$iei stă Ia ba'a *ult"r pr"ble*e s"ciale şi pers"nale. Cşecul aut"rită$il"r #e a-ş/ asu*a resp"nsabilitatea şi #e a gesti"na pr"ble*ele p"ate re'ul- ta% #e ase*enea% în catastr"e #e *asă. C&istă nenu*ărate e&e*ple ale eşecului #e a ac$i"na sau a unc$i"na% #intre care *erită a*intite atacul #e la Pearl Barb"ur% eşecurile #in ră'b"iul >"reii avertis*entele neluate în sea*ă înaintea atacuril"r #e la septe*brie% gra#ul insuicient #e pregătire al *ilitaril"r tri*işi Q Ira=% ca şi reac$ia înt,r'iată la #istrugerile pr"v"cate #e uraganul Eatrina în versiunea "riginală în li*ba engle'ă% cartea a apărut în 200(% iar aut"rul se reeră cu prep"n#eren$ă la ist"ria ) - n.tr. patia in#ică un interes şi un #isp"nibil energetic e&tre* #e re#use. Ca p"ate i en#e*ică pentru anu*ite culturi şi regiuni% inclu',n# '"nele sărace şi perieriile *aril"r *etr"p"le. In#ieren$a p"ate i *ascată la nivel cultural în *"# subtil. stel% întrebarea 4la ce bunT4 repre'intă " atitu#ine c"nta*inantă în acest sens. ?enea este inclusă pe lista cel"r şapte păcate capitale #e"arece repre'intă " respingere a #arului #ivin al vie$ii şi " aut" in#ulgen$ă lipsită #e iubire. în această stare% nu e&istă niciun interes pentru s"arta cel"rlal$i şi nici *ăcar pentru pr"pria via$ă. ceeaşi atitu#ine este pr"iectată ap"i asupra lui Du*ne'eu% care este vă'ut #rept in#ierent% intangibil şi #istant. Dar trebuie spus că nu*ai #acă ne ir"si* pr"pria via$ă% îl v"* c"nsi#era pe Du*ne'eu in#ierent% ră'bunăt"r şi #istant. ceastă atitu#ine #uce la lipsa speran$ei şi la pesi*is*. patia repre'intă a#esea un#a*entul pasivită$ii şi al c"n- I #a*nării #e sine% gener,n# un respect scă'ut a$ă #e pr"pria per- g"anaS şi a$ă #e i*aginea #e sine. )enti*entul lipsei #e val"are c"ns"li#ea'ă atitu#inile şi c"*p"rta*entele s"ciale negative care generea'ă sărăcie şi " calitate scă'ută a vie$ii. >,t priveşte lipsa speran$ei% ea c"n#uce ulteri"r la #eclin% iar acesta este "l"sit *ai ap"i ca un *i/l"c #e salvare a aparen$el"r. Csen$a re'i#ă în aptul că resp"nsabilitatea e respinsă% iin# înl"cuită cu " *entalitate cr"nică #e victi*ă% ce încearcă să evite a#evăratele pr"ble*e
pr"iect,n# presupusa sursă a acest"ra în lu*ea e&teri"ară pentru a putea ap"i s-" bla*e'e c"n"rtabil. 1alia #ualistică a victi*eiăptaşului este c"ns"li#ată ulteri"r #e către te"riile s"ciale p"st*"#erne% ce se re*arcă printr-un relativis* accentuat% ce nu ace altceva #ec,t să perpetue'e ilu'ia. In#ieren$a parentală are " inluen$ă #estul #e *are asupra *"#elel"r c"*p"rta*entale însuşite #e c"pii% care preiau lipsa iubirii şi a *"tiva$iei. cest lucru generea'ă un siste* #e rec"*pensă interi"r ina#ecvat şi un gra# re#us #e sti*ă #e sine% c"*pletate #e " înclina$ie spre #escura/are. Deşi 4eul i#eal4 se p"ate #e'v"lta% iar igurile er"ice p"t i a#*irate% c"nvingerea interi"ară este că i#ealurile nu p"t i "b$inute #in cau'a lipsei #e speran$ă şi a scepticis*ului. ; pers"ană n"r*ală se bucură #e recun"aşterea aptel"r sale c+iar #acă eşuea'ă într-" anu*ită încercare. "tuşi% " pers"ană lipsită #e speran$ă nici *ăcar nu *ai încearcă să unc$i"ne'e la un nivel superi"r. >,*pul energetic #e atrac$ie al apatiei atrage asupra sa şi alte e&presii ale aceluiaşi c,*p energetic ineri"r binecun"scutul principiu al 4erestrei sparte4% ceea ce re'ultă într-" #estră*are generală a universului s"cial% ce ali*entea'ă la r,n#ul ei inrac$i"nalitatea şi sărăcia. >"n#i$ia apatică in#ică #e'ec+ilibrul şi re'ultă în elab"rarea un"r scu'e *enite salvării aparen$el"r. P"ate genera% #e ase*enea% ip"+"n#rie şi " pers"nalitate aut"centristă% pasivă% neunc$i"nală% care caută rela$ii #epen#ente. >"n"rtul "erit #e #r"guri şi *e#ica*ente p"ate c"nstitui şi el " scăpare #in g"lul interi"r. "tuşi% c,n# eu"ria te*p"rară in#usă #e #r"guri încete'ă% înt"arcerea stării neplăcute #evine int"lerabilă% astel înc,t #epen#en$a #e #r"guri a/unge să #evină un stil #e via$ă. )pirala #escen#entă ce se aut"perpetuea'ă p"ate inspira ap"i încercări #isperate #e a supravie$ui% inclusiv agă$area #e rela$ii abu'ive. >,t priveşte c"n#a*narea pr"priei pers"ane% aceasta este pr"iectată asupra lui Du*ne'eu şi a s"cietă$ii care% prin ur*are% sunt bla*ate pentru respectiva c"n#i$ie. Csen$a tulburării p"ate i i#entiicată ca inabilitatea sau reu'ul #e asu*are a răspun#erii% această c"n#i$ie gener,n# ap"i vin"vă$ie% ruşine şi un nivel energetic scă'ut şi p"ate s,rşi în vagab"n#a/ şi #epen#en$ă s"cială. ?ipsa însuşiril"r pr"pice vie$ii c"n#uce la că#eri peri"#ice în #epresie severă şi c+iar la sinuci#ere.
$epăşirea apatiei aniestate prin că#eri şi senti*ente #e #escura/are% *"*ente sau peri"a#e *ai lungi #e ti*p #"*inate #e apatie p"t surveni te*p"rar în via$a apr"ape "ricui. >,t priveşte acest stil #e via$ă în sine% el repre'intă " negare at,t a val"rii vie$ii% c,t şi a Divinită$ii% în calitate #e sursă a acesteia. )ingurul *"# #e a ieşi #in acest i*pas recla*ă interven$ia v"in$ei% unica în *ăsură să c"*pense'e lipsa energiei intrapsi- +ice. @"in$a% a cărei natură şi "rigine este spirituală% nu trebuie c"nun#ată cu 4puterea v"in$ei4% care se a#resea'ă #"*eniil"r *ental şi psi+"l"gic. în starea #e apatie% v"in$a pers"nală e slabă şi ineicientă. ceastă stare p"ate i #epăşită #"ar prin inv"carea @"in$ei Divine% care calibrea'ă la nivelul H50 şi #e$ine puterea necesară regenerării. în vre*e ce eulsinele îşi ar"gă *eritul supravie$uirii% a#evărata sursă re'i#ă în pre'en$a Divinită$ii ca )ine. >,t priveşte capacitatea eului #e a se aut"sus$ine% aceasta este p"sibilă #"ar în virtutea )inelui. Cl însuşi nu este #ec,t un recipient al energiei vie$ii şi nici#ecu* "riginea acesteia precu* cre#e. Inv"carea Divinită$ii p"ate re'ulta sau nu într-" inalitate #"rită% #e"arece pentru )ine% a#versitatea sau *"artea i'ică p"ate i singura cale #e a învinge eul. Pentru )ine% aban#"narea 6 lu*ii pers"nale sau a c"rpului i'ic p"ate c"nstitui instru*entul "pti* al trans"r*ării suletului. stel% în ca#rul acestui para#"& aparent% înr,ngerea eului *in$iic"rpului este nu*ai un sacriiciu te*p"rar% în av"area ev"lu$iei per*anente a suletului şi% prin ur*are% a unui c,ştig =ar*ic. în vre*e ce v"in$a pers"nală calibrea'ă #"ar la nivelul la care " ace pers"ana în cau'ă "arte scă'ut în starea #e apatie% apr"&i*ativ la val"area !0% @"in$a calibrea'ă la un nivel "arte puternic% ceste c"n#i$ii ilustrea'ă "r$ele #ina*ice #in spatele a#evărului că 4nen"r"cirea "*ului este "p"rtunitatea lui Du*ne'eu4. Inv"carea Divinită$ii este #e*"nstrată "pti* #e grupurile ba'ate pe cei 2 paşi% în ca#rul căr"ra etapele ini$iale sunt un#a*entate pe ur*ăt"area i#ee: 4a#*ite* că sunte* lipsi$i #e putere asupra
pr"priil"r n"astre vie$i% şi #"ar Du*ne'eu ne p"ate însănăt"şi4. #*i$,n# că sunte* lipsi$i #e putere pers"nală şi înt"rc,n# spatele eului% *"*entul este pr"pice pentru înc+inarea vie$ii lui Du*ne'eu. ceasta este ur*ată #e un inventar *"ral cura/"s şi ap"i #e căutarea în#ru*ării a#ecvate prin inter*e#iul rugăciunii şi stabilirii unui *"#el spiritual 'ilnic al vie$ii 72 Paşi şi 12 Tradiţii). Pr"cesul #escris *ai sus a reuşit să re'"lve " serie întreagă #e pr"ble*e "arte #iicile pentru *ili"ane #e "a*eni #in t"ate c"l$urile lu*ii. v,n# în ve#ere gra#ul în care s-au petrecut% trans"r*ările re'ultate au "st #escrise ca *iracul"ase. cest pr"gra* si*plu a început în nglia% la ;&"r#% şi a "st a#us în )tatele nite #e către R"lan#% un pacient% lipsit #e speran$ă #e vin#ecare% al ai*"sului psi+analist elve$ian >ari Kung% a cărui "nestitate -a a/utat pe R"lan# să atingă punctul #e înt"arcere în *"*entul c,n# i-a spus: 4nici eu% nici arta *ea nu te *ai p"ate a/uta. )ingura ta speran$ă este să te i*plici cu t"tul într-un pr"gra* spiritual% căci e&istă ca'uri c,n# în aceste circu*stan$e s-a petrecut vin#ecarea4. i astel% vin#ecarea #ra*atică a lui R"lan# a stabilit para#ig*a a ceea ce nu*i* astă'i *işcarea universală ba'ată pe cele 2 trepte% ca şi alte pr"gra*e ce au la ba'ă cre#in$a. ceastă ab"r#are s-a #"ve#it eicientă într-un pr"cent #e !5M în ca'urile e&tre*e #e cri*inali cr"nici. patia se ală în centrul a nu*er"ase stări lipsite #e speran$ă% alate #inc"l" #e capacitatea #e re'"lvare a v"in$ei u*ane sau a s"cietă$ii. @in#ecarea #in "ricare #intre aceste stări apatice este sus$inută #e participarea la grupurile spirituale% #e"arece energia generală a acest"ra calibrea'ă la val"area 5G0% nivelul Iubirii Nec"n#i$i"nate% care este "arte rar înt,lnit în ca#rul p"pula$iei lu*ii 0%GM. n alt pr"gra* "arte eicient c+iar #acă nu spiritual #e#icat vin#ecării şi î*bunătă$irii vie$ii prin acceptarea strictă a resp"nsabilită$ii a "st #e*"nstrat #e se*inariile Cr+ar#% calibra$e la nivelul G00. e+nica "l"sită în acest ca' presupunea c"nruntarea c"nstantă cu iresp"nsabilitatea şi anularea tutur"r scu'el"r şi a eva'iunil"r #e la aceasta. >eea ce pare a i apatie repre'intă #e apt " re'isten$ă interi"ară puternică şi subtilă a eg"is*ului şi *,n#riei% ce p"ate i #escrisă #e sintag*ele 4nu p"t4 sau 4nu vreau4. Persisten$a eului este at,t #e puternică% înc,t acesta are nev"ie recvent #e " catastr"a generală precu* un ră'b"i sau un cutre*ur pentru a i a#us la gra#ul în care e #ispus să ie aban#"nat. stel% prin inter*e#iul =ar*ei c"lective% grupuri întregi #e "a*eni sunt atrase în anu*ite situa$ii ce par catastr"ale% t"tuşi c"n$in beneicii =ar*ice nevă'ute.
(ccidentele >,*pul ininit al c"nştiin$ei este t"tpre'ent% t"tputernic% şi inclu#e întreaga C&isten$ă. stel% ni*ic nu se p"ate înt,*pla - în aara acestui #"*eniu ininit% #e"arece el c"nstituie însăşi sursa e&isten$ei. In ca#rul acestui c,*p ininit #e putere e&istă niveluri energetice #escrescăt"are. Pe *ăsură ce acestea sunt e&pri*ate pr"gresiv în "r*ă şi linearitate% puterea l"r relativă sca#e% pentru a a/unge în inal p,nă la in#ivi#. cest c,*p uriaş p"ate i c"*parat cu unul electr"static i*ens% iar in#ivi#ul este ase*eni unei particule încărcate electric care% în virtutea puterii ininite a c,*pului% se alinia'ă aut"*at la nivelul c"respun'ăt"r. )arcina c"rpului spiritual =ar*ic este stabilită #e inten$ie şi #eci'ie. In a$a percep$iei naive% ceea ce nu p"ate i e&plicat la nivel intelectual pare acci#ental% *ai cu sea*ă c,n# eveni*entul este şi i*pre#ictibil% #ar $in,n# sea*a #e aptul că acest c,*p ininit al c"nştiin$ei este neli*itat în #i*ensiuni% re'ultă că ni*ic nu se p"ate înt,*pla în aara lui. n plus% t"t ceea ce se petrece în ca#rul său se ală sub inluen$a lui% şi% prin ur*are% în realitate% nu se p"ate înt,*pla ni*ic 4acci#ental4.
(patia în ca+ul individului nor"al In via$a apr"ape iecărui in#ivi# e&istă peri"a#e recurente #e apatie% percepute ca un en"*en te*p"rar şi tran'it"riu. Pentru cei "rienta$i spiritual% investiga$ia ce *erge p,nă în esen$a en"*enului% în ve#erea în$elegerii "riginil"r sale% generea'ă un re'ultat p"'itiv. în ca'ul in#ivi'il"r "bişnui$i% apatia se aplică% #e regulă% în ca'ul un"r '"ne ale vie$ii ce au "st negli/ate% căr"ra li s-a "pus re'isten$ă% "ri pentru care s-a reu'at resp"nsabilitatea. cestea se e&pri*ă% #e ase*enea% ca
aversiuni şi atrac$ii% #ar la " cercetare *ai atentă% se #"ve#esc a i ba'ate pe ilu'ii. "t"#ată% *ai trebuie să spune* că "rice aversiune sau ilu'ie p"ate i #i'"lvată prin inter*e#iul aban#"nării t"tale% îns"$ită #e resp"nsabilitatea #e a renun$a la "biectivele ilu'"rii. ?a nivel "pera$i"nal% acest lucru p"ate i #escris ca aban#"narea #"*eniului linear eul în av"area celui n"nlinear Divinitatea.
$i1oto"ia pasiv.a!resiv Ruşinea% apatia şi vin"vă$ia repre'intă "r*e #e agresiune î*p"triva sinelui% acesta iin# atacat #e ură% acu'a$ii şi /u#ecă$i negative. în ca'ul acest"r *ecanis*e% reversul *"ne#ei e "l"sit în sc"p #eensiv% pr"iect,n# şi e&te*ali',n# ura şi vin"vă$ia. patia repre'intă% #e ase*enea% " "r*ă #e re'isten$ă la pr"cesul #e *aturi'are şi " cale #e negare şi reu' ilustrată cu* nu se p"ate *ai bine #e încăpă$,nare. Prin aceste *ecanis*e% resp"nsabilitatea pers"nală este negată. ;#ată intrat sub i*periul l"r% un in#ivi#% altel aparent n"r*al% se p"ate #e#a peri"#ic la agresiuni e&tre*e î*p"triva cel"rlal$i. tunci c,n# vier*ele urii #e sine este #irec$i"nat spre e&teri"r% el se e&pri*ă în "r*a *ali$i"'ită$ii% relei v"in$ei% bla*ării şi c+iar a acu'el"r publice e&tre*e. ra #e sine #irec$i"nată în e&teri"r calibrea'ă la niveluri "arte /"ase% #e"arece repre'intă " negare a a#evărului la un nivel pr"un#% iin# " atitu#ine #istructivă pentru s"cietate şi stan#ar#ele sale. ceastă agresiune #irec$i"nată în e&teri"r îşi găseste apr"bări s"ciale şi se e&pri*ă în "r*ele ră'b"iului% inrac$i"na. lită$ii% ter"ris*ului% #istrugerii *e#iului înc"n/urăt"r% vi"len$ei #e *asă% etc. ceste pr"iec$ii nu p"t i p"sibile #ec,t în ca'ul în care c"nştiin$a este ie absentă ca în ca'ul psi+"pa$il"r% ie aservită prin pr"cese ra$i"nale ră'bunare /ustiicată% ră'b"aie sinte sau p"litice% etc. Nev"ia #e /ustiicări este servită #e interpretările #ist"rsi"nate ale s"cietă$ii şi #e c"lectarea in/usti$iil"r. tunci c,n# acest *ecanis* psi+"l"gic "perea'ă într-un li#er caris*atic% *ii sau c+iar *ili"ane #e "a*eni *"r. cest sin#r"* se nu*eşte 4narcisis* *esianic *align4 şi este #escris #etaliat în capit"lul 5 #in dev!r versus "alsitate. Pat"l"gia e&tre*ă a un"r ase*enea li#eri este abs"lut evi#entă #acă privi* #isp"nibilitatea l"r spre *asacrarea pr"priil"r c"*patri"$i% pe care îi urăsc şi-i c"nsi#eri c,ini% ca*e #e tun sau vre#nici #e *"arte. ceste pers"nalită$i #ist"rsi"nate #e'avuea'ă iubirea şi% prin ur*are% e*eile c"nsi#er,n#-" un se*n #e slăbiciune şi vulnerabilitate interi"ară. tunci c,n# aceste *ecanis*e pr"iectate nu p"t i e&pri*ate în e&teri"r% au l"c c"nlicte interi"are în ca#rul c"nştiin$ei% s,rşitul un"r ase*enea li#eri *esianici i*plic,n#% a#esea% suici#ul. celeaşi *ecanis*e "perea'ă inc"nştient% #ar într-un gra# *ai atenunat% în ca'ul pers"nalită$il"r "stile şi #"rit"are #e publicitate% care ac re*arci e&tre* #e aci#e şi acu'ă pers"anele publice prin *inciuni şi #ist"rsi"nări ale eveni*entel"r. In ter*enii psi+anali'ei% negativitatea intensă este #isi*ulată prin pr"iec$ie pentru a păstra ilu'ia in"cen$ei% în ciu#a ca*ula/ului transparent. >"nsecin$a lipsei #e "nestitate este a#esea gran#"*ania şi perceperea pr"priei pers"ane ca iin# superi"ară alt"ra. Cul inc"rp"rea'ă% #e ase*enea% " serie #e i*agini şi c"ncepte spirituale pentru a in#uce în er"are% #ist"rsi"n,n#u-le în e&act c"ntrariul l"r pentru a /ustiica *asacrarea necre#inci"şil"r şi ereticil"r care% prin ur*are% *erită să *"ară. >,*purile energetice e&tre* #e /"ase p"t i ra$i"nali'ate #e intelect% care va percepe #ist"rsiunile pseu#"religi"ase #rept a#evăruri% gl"riic,n# în *"# bi'ar *artiriul şi suici#ul. Practica +ara=iri repre'intă un e&e*plu clasic #e e&ternali'are şi #ra*ati'are a unui c"nlict interi"r repri*at în "a*enii n"r*ali şi sănăt"şi Represiunea intrapsi+ică a p"rniril"r inacceptabile şi a c"nlictel"r epui'ea'ă energia psi+ică care #evine in#isp"nibilă pentru "pera$iunile n"r*ale #e a#aptare. cest lucru generea'ă apatie% e&pri*ată sub "r*a e&tenuării% "b"selii şi lipsa plăcerii #e a trăi an+e#"nie. ?ipsa plăcerii re'ultată #in activită$ile "bişnuite p"ate i c"*pensată artiicial prin #ierite #epen#en$e. >,n# *"#alitatea #e eva#are e bl"cată sau nu *ai p"ate i "b$inută% #epresia interi"ară se înt"arce% put,n# genera *ăsuri #isperate. stel% *ul$i "a*eni aecta$i preeră să *"ară #ec,t să se c"nrunte cu c"nlictele l"r interi"are şi cu pr"pria resp"nsabilitate.
ceastă spirală #escen#entă pr"gresivă c"n#uce în cele #in ur*ă la " cri'ă s"cială c"nrunta$i"nală% precu* arestarea% #iv"r$ul% pier#erea l"cului #e *uncă% internare în spital precu* şi pier#erea casei şi a cel"rlalte p"sesiuni. Prin ur*are% c"nruntarea este una #intre c"nsecin$ele p"'itive ce apar în ur*a aparentel"r cala*ită$i% căci are% #e *ulte "ri% #arul #e a ne salva c+iar via$a. Din punct #e ve#ere statistic% cele *ai #e succes vin#ecări #in g+earele acest"r *"#ele #e via$ă pat"l"gice survin cu a/ut"rul grupuril"r ba'ate pe cre#in$ă% #at iin# că "nestitatea a$ă #e pr"pria pers"ană este un pr"ces #iicil #acă nu c+iar i*p"sibil pentru *a/"ritatea "a*enil"r% în lipsa unui a/ut"r se*niicativ. @in#ecarea necesită spri/in puternic şi e&perien$ă% iar e&e*plul *e*bril"r #e/a vin#eca$i tin#e să #escura/e'e negarea% lucru întărit şi #e sublinierea integrită$ii *"rale% respectiv acceptarea #eectel"r #e caracter ără a că#ea în vin"vă$ie. în plus% atunci c,n# îi a/ută* pe ceilal$i% sti*a n"astră #e sine creşte. Deşi *ăsurile strict psi+"l"gice p"t i une"ri beneice pentru " anu*ită peri"a#ă% aceste tulburări sunt #e regulă cr"nice% iar vin#ecarea necesită pr"gra*e #e natură spirituală% #at iin# că acestea se a#resea'ă esen$ei pr"ble*ei şi c"nsi#eră tulburările şi c"*p"rta*entele un aspect secun#ar. ra a$ă #e pr"pria pers"ană necesită " terapie #esăşurată #e la un nivel "arte înalt #e c"nştiin$ă% precu* cel al iubirii nec"n#i$i"nate care calibrea'ă la val"area 5G0. ăsurile psi+"l"gice care calibrea'ă în *ar/ele nivelului G00 nu au suicientă putere pentru a genera vin#ecarea interi"ară. Pr"cesul vin#ecării necesită un sătuit"r şi un c"nsilier care să ne g+i#e'e şi să ne servească ca e&e*plu% cu care să ne i#entiică*% pe care să- iubi* şi pe care să- respectă*. In e&perien$a #e *ai *ulte #ecenii a acest"r grupuri% s-a vă#it că nu*ai un *e*bru #e/a vin#ecat p"ate #e$ine aut"ritatea necesară care să i*pună respect şi% prin ur*are% " i#entiicare terapeutică a#ecvată. Prin acest *ecanis*% iubirea se înt"arce într-" "r*ă ce p"ate i acceptată% iar pri*irea ei este acilitată #e s*erenia rea. listă% spirituală şi integră. )*erenia spirituală nu trebuie c"nun#ată cu interpretarea ei s"cială sub "r*a u*ilin$ei. In *"# para#"&al% cel u*il spiritual nu p"ate i nicicu* u*ilit şi% prin ur*are% greşelile p"t i acceptate #!r! a interveni o pierdere a sti*ei #e sine. ; pers"ană u*ilă va avea respect pentru ceilal$i% nu-i va /u#eca şi va i #esc+isă spre c"*pasiune pentru întreaga u*anitate.
(patie versus "otivaţie >"*p"rta*entele u*ane p"t re'ulta #in p"rniri instinctuale sau #in atrac$ia e&ercitată #e "biectivele i#eali'ate. In accep$iunea lui 1reu#% eul i#eal repre'intă internali'area calită$il"r% reali'ăril"r şi iguril"r er"ice a#*irate% care sunt inspirat"are şi c"nstituie p"sibilită$i #e creştere şi #e'v"ltare. 1igurile a#*irate sunt selectate în ac"r# cu nivelul prevalent al c"nştiin$ei in#ivi#ului% astel înc,t iecare nivel tin#e să aibă în *"# caracteristic pr"prii li#eri care să inspire. ?ipsa unei ase*enea iguri internali'ate p"ate pr"veni #intr-un interes scă'ut sau pr"st #irec$i"nat al părin$il"r în pri*a c"pilărie% respectiv #intr-" lipsă a sti*ei #e sine sau a senti*entului val"rii pers"nale% situa$ie care c"n#uce la pre#isp"'i$ia pentru eşec% pesi*is* şi sin#r"* : a*"tiva$i"nal. >"nstruirea încre#erii în sine este "pti* reali'ată în #"'e *ici% etapi'at şi cu a/ut"rul încura/ării *"tiva$i"nale. ; i*agine #e sine negativă p"ate re'ulta #in eşecuri trecute "ri #in critica e&ercitată #e c"legi sau #e igurile parentale% gener,n#% în inal% atitu#ini #e genul 4nu p"t4 sau 4nu *erit4. @ec+iul a#agiu: Dacă nu ai reuşit #in pri*a% *ai încearcă4 nu e nici *ăcar au'it% căci apatia a#uce #e regulă în apărarea sa nu*er"ase scu'e şi /ustiicări ra$i"nale pentru a evita ruşinea. în unele e&presii severe% apatia p"ate i îns"$ită #e " #epresie clinică #at"rată unei pr"aste unc$i"nări cerebrale% ce necesită recurgerea la anti#epresive pentru c"rectarea #e'ec+ilibrului cel pu$in te*p"rar% p,nă se re"rgani'ea'ă psi+icul. >"ntrap"n#erile clasice la apatie şi la i*aginea negativă #e sine sunt cre#in$a% speran$a şi caritatea. 8eneiciul #e a-i a/uta pe ceilal$i este "arte bine #e*"nstrat în ca#rul s"cietă$ii in#ierent că apare prin alegere% inspira$ie sau c+iar c"erci$ie. #esea% pentru cei care au că'ut "arte /"s% c+iar a avea gri/ă #e ani*ale p"ate repre'enta un start "arte bun% #upă cu* " #e*"nstrea'ă pr"gra*ele cu c,ini #resa$i. Pacien$ii apatici şi "arte în v,rstă îşi învi"rea'ă atitu#inea #acă în pr"gra*ul l"r #e îngri/ire sunt incluse şi ani*ale #e c"*panie. ; serie #e cercetări recente au in#icat aptul că p,nă şi
si*pla #e$inere a unui ani*al #e c"*panie sca#e nivelul #epresiei şi al +ipertensiunii% av,n# un nivel p"'itiv asupra sănătă$ii în general. Prin ur*are% a avea gri/ă #e alte iin$e repre'intă " *et"#ă terapeutică% aşa cu* " #e*"nstrea'ă şi alc"licii lipsi$i #e "rice speran$ă #e vin#ecare care îi a/ută pe n"ii veni$i% "ri atle$ii care îşi revin prin si*plul act #e a-i încura/a pe *e*brii *ai tineri ai ec+ipei. Prin ur*are% în ca#rul lucrării spirituale% participarea la înt,lniri #e grup are " val"are puternic *"tiva$i"nală% în virtutea energiei spirituale intrinseci a grupului. stel% "rgani'a$iile caritabile servesc unui sc"p înalt% aşa cu* " ac şi *ent"rii% antren"rii% c"neren$iarii% clericii% învă$ăt"rii şi "rgani'a$iile u*anitare. De regulă% " pers"ană n"r*ală are " '"nă li*itată #e apatie% cel pu$in pentru " anu*ită peri"a#ă #e ti*p% iin# v"rba% în general% #e anu*ite aspecte negli/ate #in cau'a lipsei ti*pului% a energiei şi interesului necesar. patia spirituală este% #e ase*enea% "arte c"*ună ca e&presie a evitării şi reu'ului #e a ab"r#a c"nlictele interi"are% ce #evin astel " r,nă în calea pr"gresului şi #e'v"ltării. ceste înt,r'ieri sunt #e aşteptat şi p"t i #epăşite prin inter*e#iul rugăciunii şi inspira$iei înnăscute în grupurile spirituale active. "tiva$ia este a/utată în apr"ape "rice stră#anie u*ană prin e&is. ten$a unui *ent"r% c"ni#ent% sau prieten apr"piat. patia este a#esea re'ultatul i'"lării% put,n# i vin#ecată prin i*plicarea într-" activitate sau rela$ie p"'itivă% care "eră " sursă #e interes. patia in#ică absen$a iubirii% ceea ce repre'intă% #e altel% cel *ai puternic anti#"t al său. bsen$a iubirii p"ate i situa$i"nală sau c"nsecin$a respingerii iubirii #in cau'a eg"centris*ului sau a unei sti*e #e sine "arte scă'ute% re'ultate #intr-" c"pilărie lip. sită #e aec$iune. legerea iubirii pentru Du*ne'eu activea'ă iubirea Lui Du*ne'eu prin rugăciune şi a#"ra$ie. Prin ur*are% #isp"nibili- tatea p"ate c"nstitui #eclanşat"rul care #esc+i#e uşa spre e*ergen$a pr"gresului spiritual. ul$i "a*eni l-au găsit pe Du*en'eu în un#ul cel"r *ai negre #isperări. Cul este at,t #e puternic% înc,t une"ri #"ar " prăbuşire severă are suicientă putere pentru a activa #isp"nibilitatea aban#"nării lui. >,n# aceasta se activea'ă% spiritul #in interi"r este reînn"it% apatia iin# înl"cuită #e speran$ă. stel% rugăciunea neîncetată p"ate repre'enta singura "p$iune #isp"nibilă pentru a #epăşi anu*ite peri"a#e severe sau prelungite #e #at"rii =ar*ice. cest lucru este e&pri*at une"ri prin ter*enul #e 4testarea cre#in$ei4% şi p"ate i traversat "pti* prin c"nvingerea că 4şi asta va trece4. se*eni "ricărui alt "bstac"l #e pe #ru*ul ev"lu$iei% apatia e #epăşită *ai #egrabă #e acceptare #ec,t #e negare. patia spirituală p"ate i aban#"nată prin reînsuşirea a#evăruril"r spirituale un#a*entale% "erite #e ),nta )criptură sau literatura #e gen. Relec$ia şi *e#ita$ia asupra versetel"r precu* cele ale Psal*ului 9 sau alt"r pasa/e av"rite reactivea'ă a#esea inspira$ia în virtutea nivelului "arte ri#icat al c"nştiin$ei. De ase*e- / nea% re-inspira$ia este a#esea " c"nsecin$ă a repetării i*nuril"r şi rugăciunil"r av"rite% "ri a ascultării *u'icii clasice într-un ca#ru ru*"s. Pasa/ele *u'icale ce calibrea'ă la niveluri superi"are val"rii 500 pre'intă un c,*p energetic #irect% ce "c"leşte intelectul şi *enta$iile negative% av,n# un eect înăl$ăt"r ; serie #e atare pasa/e *u'icale găsi$i enu*erate în capit"lul 9 #in dev!r versus "alsitate$. Ne reeri* aici #e"p"trivă la *u'ica clasică% la sunetul #ivin al ci*p"iului sc"$ian sau c+iar ire'istibilele piese ale cel"r #e la 8ee ees. patia trecăt"are p"ate in#ica " re'isten$ă la un anu*it #eect pers"nal% put,n# l #epăşită rapi# prin acceptarea #irectă a acestuia. cest apt reactivea'ă *işcarea spirituală. >+iar şi evitarea p"ate i c"ntracarată #e acceptarea aptului că este actual*ente "pera$i"nală evitarea negării nega$iei. stel% pute* alege să evită* " pr"ble*ă în *"# c"nştient în l"c să i* la #iscre$ia eectel"r acesteia. ceastă alternativă #esc+i#e "p$iunea #e a nu ab"r#a deocamdat! respectiva pr"ble*ă% ceea ce nu însea*nă că " ign"ră*. cceptarea prin inter*e#iul alegerii c"nştiente are c"nsecin$e #ierite #e negarea inc"nştientă. te îngri/i #e pr"pria pers"ană repre'intă " inten$ie integră #acă e ăcută c"nştient. Cste un e&erci$iu al #e'v"ltării iubirii% în special #acă e #e#icat lui Du*ne'eu. ne"ri este necesar să ne "#i+ni* şi să ne #ă* un răga' pentru recuperare% pentru a ne putea revig"ra. ceasta este una #intre unc$iile /"cului şi recreerii% şi nu serveşte nici#ecu* #"ar aut"in#ulgen$ei.
$ualităţile apatiei şa cu* se înt,*plă şi în ca'ul alt"r nivele% p"'i$i"nalită$ile se e&pri*ă în "r*a atrac$iei şi aversiunii. Cle trebuie #epăşite cu a/ut"rul rugăciunii şi% a#esea% cu a/ut"rul alt"r pers"ane.
Atra#ţie 8la*arepr"iectarea cau'ei Nu p"t titu#ine #e victi*ă In#ierentă Deetis* Kustiicarera$i"nali'arescu'ă titu#ine nea/ut"rată ?ipsa speran$ei @al"are #e sine negativă titu#ine slabă reu'a s"lu$iile In#"lentă Pesi*is*% cinis* Nu *erit @iit"rul pare su*bru inele vă'ut ca incapabil Rigi#% inle&ibil Pasiv Reu'ul a/ut"rului ră #e sine >ra*p"nare #e "p"'i$ie ut"in#ulgen$ă )cu'e te scuun#a suc"*ba
Aver*iue Resp"nsabilitate Nu vreau titu#ine #e partener Interes ;pti*is* c$iune titu#ine #ecisă )peran$ă @al"are #e sine ca #ar al lui Du*ne'eu titu#ine p"ten$ial puternică Disp"nibilitate% acceptare Cnergia ac$iunii încre#ere% cre#in$ă% speran$ă cceptarea val"rii vie$ii ;p"rtunită$i viit"are inele vă'ut ca #"rnic să înve$e aleabil% capabil #e creştere ctiv% i*plicat în e"rt cceptarea a/ut"rului >"*pasiune ban#"narea p"'i$i"nalită$il"r Depăşirea #iicultă$il"r ;nestitate ev"lua re'ista% a reu'a% a respinge
C(PI'3/3 5 $urerea.Suferinţa %nivel calibrat 64& Introducere Cste nivelul triste$ii% al pier#erii şi al #escura/ării. >ei *ai *ul$i #intre n"i a* trecut prin aceste stări pentru un ti*p% #ar aceia care ră*,n la acest nivel trăiesc " via$ă #e regrete şi #epresii c"nstante. Cste nivelul #"liului% #ep"se#ării şi al regretel"r a$ă #e trecut. Cste% #e ase*enea% nivelul cel"r care s-au "bişnuit să piar#ă şi al /ucăt"ril"r cr"nici% care acceptă ruina ca pe " parte a stilului l"r #e via$ă% a/ung,n# a#esea p,nă la pier#erea slu/bel"r% prietenil"r% a*iliei% banil"r% şansei şi sănătă$ii l"r. Pier#erile *a/"re suerite în pri*a parte a vie$ii îl ac *ai t,r'iu pe subiectul l"r vulnerabil la acceptarea pasivă a #urerii% ca şi cu* suerin$a ar i pre$ul vie$ii. >el alat în Durere ve#e suerin$ă peste t"t: suerin$a c"piil"r% triste$ea c"n#i$iei lu*ii% triste$ea vie$ii înseşi. cest nivel îşi pune a*pre a* prenta nta asupr asupraa întreg întregii ii vi'iun vi'iunii e&iste e&isten$i n$iale ale.. ; parte parte a sin#r" sin#r"*u *ului lui pier#e pier#erii rii este este n" n"$iu $iunea nea ireversibilită$ii a ceea ce a "st pier#ut sau a ceea ce si*b"li'a si*b"li'a aceasta. în acest punct ave* #e-a ace cu " trecere #e la particular la general% astel înc,t pier#erea unei iin$e iubite este ec+ivalată cu pier#erea iubirii înseşi. ?a acest nivel% atare pier#eri e*"$i"nale p"t #eclanşa " #epresie seri"asă seri"asă sau c+iar *"artea. Deşi Durerea este ci*itirul vie$ii% ea are t"tuşi *ai *ultă energie #ec,t patia. stel% c,n# un pacient trau*ati'at şi apatic începe să pl,ngă% şti* că starea lui este *ai bună. ;#ată ce începe să pl,ngă% va şi *,nca *,nca #in n"u.
'ablou clinic )uerin$a repre'intă " e&perien$ă u*ană universală care este #iicil #e privit sau #e în#urat #in cau'a i*plica$iil"r sale e*"$i"nale e*"$i"nale cu care "a*enii sunt prea a*iliari'a$i. ?a un nivel re#us p"ate i e&pri*ată ca regret% #ar atunci c,n# este într-un sta#iu avansat ea p"ate genera c+iar neputin$ă% iin# prea c"pleşit"are. c"pleşit"are. niversalitatea acestei e&perien$e este cau'ată #e structura şi natura eului% care percepe inc"rect sursa ericirii% plas,n#-" în #"*eniul e&tern sau e*"$i"nal. In realitate% singura sursă #e ericire este cea interi"ară% iar *ecanis*ul său este intrapsi+ic şi intern. >,n# "b$ine* un "biect% " situa$ie sau " rela$ie #"rită% *ecanis*ul intern intră în ac$iune prin satisacerea acelei #"rin$e pentru că "biectul% pers"ana sau starea au "st #"tate cu " serie #e calită$i speciale. I*p"rtan$a se găseşte în "c+ii *art"rului sau ai celui "bservat% neiin# #eel intrinsecă "biectului #"rit sau pers"anei în sine. De aceea% suerin$a este ataşată #"rin$ei şi p"sesiunil"r. )"cietatea presupune că anu*ite c"n#i$ii% "biecte sau pr"prietă$i sunt val"r"ase% iar această înv"ială c"lectivă aectea'ă "p$iunile pers"nale. Pers"ana ev"luată #in punct #e ve#ere spiritual are pu$ine #"rin$e sau ataşa*ente şi este% prin ur*are% relativ i*ună la suerin$ă% #at iin# că sursa ericirii este e&peri*entată la nivel interi"r şi nu este #epen#entă #e aspecte e&teri"are. Dacă sursa ericirii este #"b,n#ită prin *ecanis*ele eului ea este ba'ată *ai #egrabă pe i*agerii% siste*e #e cre#in$ă şi val"ri pr"iectate% #ec,t pe Realitatea bs"lută însăşi% care este invulnerabilă la "rice "r*ă #e pier#ere. ;biectele% calită$ile sau rela$iile #evin supraesti*ate în virtutea *ecanis*ului ataşării şi a pr"iec$iei / val"rii. >u c,t este pr"iectată *ai *ultă unicitate asupra rela$iei 6 cu "biectul sau pers"ana #"rită% cu at,t este *ai *are p"sibilitatea apari$iei unei suerin$e şi pier#eri. 1rica #e a sueri " pier#ere c"ntribuie la c"ns"li#area ataşa*entel"r #epen#ente% I precu* atributele s"ciale% banii sau ai*a. ai*a.
1ericirea este rec"*pensa psi+"l"gică interi"ară ce apare atunci c,n# sunt atinse sc"purile e&ternali'ate. stel% e " greşeală să cre#e* că sursa ericirii este #at"rată #at"rată lucruril"r e&terne în l"c să acceptă* că e #e apt #e "rigine interi"ară. Pr"t"tipul este structurat prin însuşi pr"cesul ev"lutiv. In acea *atrice pri*"r#ială% "r*ele ani*ale #e via$ă nu aveau pr"pria sursă #e energie% ci #epin#eau #e surse e&terne% ce puteau l găsite prin căutare% c"nruntare şi greşeli. stel% *ecanis*ul bi"l"gic a "st structurat pe ur*ăt"rul *"#el: nev"ie - căutare - c"nruntare şi greşeală - #esc"perire răsplată. ?a "a*eni% acelaşi tipar se *en$ine la nivelele c"nştiin$ei situate sub pragul 200 ve'i )c+e*a 1unc$iil"r >reierului #in capit"lul 9. D"rin$a #e ac+i'i$i"nare este #e apt instinctul ani*alic #e supravie$uire% care #epin#e #e 4"b$inerea4 unui partener% precu* şi #e "b$inerea *,ncării% a unui terit"riu% a#ăp"st% #e #"*inare şi c"ntr"l. stel% pentru instinctul ani*alic% sursa ericirii este pr"gra*ată să ie un#eva în e&teri"r. Prin ur*are este 4accesibilă4 şi #eci pre#ispusă la pier#ere. In ca'ul î*perec+erii şi stabilirii unei legături între ani*ale% aceasta se răsr,nge asupra parteneril"r şi a *e*bril"r grupului. )uerin$a p"ate i "bservată şi la nivelul ani*alel"r% prin reac$iile +aitel"r #e lupi% tur*el"r #e elean$i şi c"l"niil"r #e *ai*u$e care e&peri*entea'ă pr"cesul suerin$ei% #urerii şi pier#erii. C&ternaii'area sursel"r #e ericire percepute #uce la ataşa*ente şi la apari$ia #"rin$ei #e c"ntr"l ca pri* *ecanis* #e supravie$uire% îns"$ite #e necesitatea unui statut şi #e t"ate si*b"lurile #e siguran$ă pe care le i*plică aceasta% re'ultatul inal al acestei i*plica$ii re'i#,n# în *aterialis*.
rientarea Spirituală De *ulte "ri% " pier#ere *a/"ră ne ace să apelă* la religie şi spiritualitate spiritualitate pentru a "b$ine a/ut"r şi răspunsuri. Din punct #e ve#ere e*"$i"nal% "a*enii găsesc c"ns"lare în spri/inul ba'at pe în$elegere% în rugăciune şi în înt"arcerea la practicile religi"ase. Prin ur*are% pier#erea "eră *ai #egrabă "p"rtunitatea creşterii inten$iei #e a reevalua şi #e a practica principiile spirituale% #ec,t " si*plă apreciere intelectuală. ?a început% " pier#ere este un eveni*ent ne#"rit pentru că este #istructivă şi ne inva#ea'ă spa$iul e*"$i"nal. Reac$ia ini$ială p"ate i #e"p"trivă #e ş"c% in#ignare sau c+iar neîncre#ere. buciu*ul e*"$i"nal e*"$i"nal necesită energie şi aten$ie într-un *"*ent în care nivelul energetic este scă'ut% a/ung,n#u-se astel la *,nie. Pr"cesarea acestei cri'e este a/utată #e c"ncentrarea pe anu*ite realită$i interi"are% precu* şi #e transce#erea li*ităril"r inerente ale acest"ra. >,n# pier#erea este inv"luntară şi neaşteptată% apar *,nia şi in#ignarea% precu* şi rica #e a pier#e c"ntr"lul. întreruperea vie$ii prin eveni*ente neaşteptate creea'ă% #e ase*enea% şi an&ietatea unei rea#aptări "r$ate% lucru care p"ate necesita luarea un"r #eci'ii *a/"re. Cste bine #e ştiut că cercetarea spirituală ne in#ică aptul că "rice suerin$ă şi #urere e*"$i"nală re'ultă #in î*p"trivire. cestea se vin#ecă prin renun$are şi acceptare% care alină #urerea. Pe parcursul pr"cesului% se p"ate "bserva că #urerea e*"$i"nală pr"v"cată #e pier#ere nu este stabilă sau c"ntinuă% ci j se *aniestă în valuri care p"t i #i*inuate printr-" atitu#ine #urabilă #e neî*p"trivire precu* şi printr-" aban#"nare c"ntinuă în a$a lui Du*ne'eu. în ti*p ce trăi* ilu'ia renun$ării la " pers"ană% un "biect% " #"rin$ă% un $el sau " calitate% percepute a i aparent esen$iale% #e apt% pr"cesă* #urerea #istrugerii ataşa*entului6 4ce-ul 4 la care renun$ă* repre'intă% #e apt% #"ar ataşa*entul însuşi. însuşi. n a#evăr #e ba'ă care trebuie reali'at pe parcursul pr"cesului este acela că nu e p"sibilă nici" sursă eectivă a ericirii în aara n"astră. în realitate% pier#erea sc"ate la supraa$ă #e"p"trivă ilu'ii ce ne-au *arcat ti*p în#elungat% #ar şi p"sibilită$ile #e re#ucere a #"*ina$iei acest"ra asupra psi+icului. Cul are " *ultitu#ine #e ataşa*ante a$ă #e cre#in$e% sl"ganuri% "biecte% "a*eni% titluri% bani% c"nvenien$e% #ivertis*ent% *"bilier% *ărturii senti*entale şi a*intiri ale tutur"r cel"r #e *ai sus. Cul*intea pre$uieşte lucrurile te*p"rare şi trecăt"are #e"arece acestea sunt apreciate ca iin# 4speciale4 şi% prin ur*are% sunt vă'ute ca " 4sursă #e ericire4. în *"# para#"&al% pier#erea repre'intă în acelaşi ti*p şi li- bertate% #ar şi #esc+i#erea #e n"i "p$iuni. Pier#erea acilitea'ă " a#aptare interi"ară şi apari$ia un"r calită$i% t"ate acestea repre'ent,n# "p"rtunită$i pentru creştere. în acelaşi ti*p% *intea regretă şi ar vrea să anule'e sc+i*barea%
înt"rc înt"rc,n# ,n#u-s u-see la c"n"r c"n"rtul tul asigu asigurat rat #e circu* circu*sta stan$e n$ele le anteri anteri"a "are% re% #ar creşte creşterea rea şi #e'v"l #e'v"ltar tarea ea ev"lutivă au valen$e i*perative. i*perative. Prin ur*are% resenti*entele se *aniestă a$ă #e aptul că trebuie să ne sc+i*bă*. )c+i*barea p"ate i " sursă #e plăcere anticipativă #acă este acceptată şi " sursă #e resenti*ent #acă este reu'ată. taşa*entele se a#resea'ă pre'entului şi viit"rului anticipat% precu* şi 4agă$ării4 #e trecut. "ate aceste p"'i$ii sunt ilu'"rii pentru că nu e&istă nici"#ată vreun alt ti*p în aara *"*entului pre'ent şi ni*eni nu trăieşte nici trecutul nici viit"rul #ec,t în i*agina$ie şi în a*intiri. )ingura sursă #e ericire ba'ată pe realitate este în pre'ent% şi ceea ce e&istă în pre'ent nu ace "biectul pier#erii. "ate "r*ele #e pier#ere repre'intă " c"nruntare pentru eg" şi pentru *ecanis*ele lui #e supravie$uire. "ate aspectele vie$ii "*eneşti sunt ee*ere6 prin ur*are% agă$area #e "rice aspect al acesteia #uce în cele #in ur*ă la suerin$ă şi la pier#ere. "tuşi% iecare inci#ent repre'intă " "p"rtunitate #e a căuta în interi"r sursa vie$ii% care este înt"t#eauna pre'entă% nesc+i*băt"are şi nu ace "biectul pier#erii sau ravagiil"r ti*pului. )uerin$a sau pier#erea% ca "rice altă situa$ie apăsăt"are a vie$ii% p"ate i vă'ută ca " "p"rtunitate val"r"asă #e creştere şi ca un *"*ent în care ne pute* rec"nsi#era val"rile şi sc"purile. Dacă acestea sunt ur*ate% va i p"sibil să renun$ă* într-un inal la t"ate ataşa*entele inclusiv la siste*ele #e cre#in$ă şi să e&peri*entă* sursa ericirii care e*ană #in interi"r.
(taşa"entele taşa*entul repre'intă pr"cesul prin care se *aniestă suerin$a pier#erii% in#ierent #e tipul său% in#ierent că este internă sau e&ternă şi in#ierent #acă se *aniestă a$ă #e un "biect% " rela$ie% " calitate s"cială sau un aspect al vie$ii i'ice. Cul se perpetuea'ă singur% prin re$eaua sa elab"rată #e val"ri% siste*e #e cre#in$ă şi pr"gra*e. par astel nev"i% care c,ştigă t"t *ai *ultă energie pe *ăsură ce sunt înru*use$ate şi elab"rate% c,te"#ată c+iar p,nă la "bsesie. )ursa #urerii nu este siste* siste*ul ul #e cre#in cre#in$ă $ă însuşi însuşi%% ci ataşa* ataşa*ent entul ul a$ă a$ă #e acesta acesta%% precu* precu* ş/ e&age e&agerar rarea ea val"ri val"riii sale sale i*aginare i*aginare.. Re'"lvarea Re'"lvarea interi" interi"ară ară ataşa*ent ataşa*entel"r el"r este este #epen#ent #epen#entăă #e e&erci$iul e&erci$iul v"in$ei v"in$ei%% care este singur singuraa ce are putere putereaa să #esac #esacăă *ecani *ecanis*u s*ull ataşa* ataşa*ent entulu uluii prin prin inter*e#i inter*e#iul ul pr"cesulu pr"cesuluii #e aban#"nare. într-un *"# subiectiv% subiectiv% acest lucru ar putea i e&peri*entat sau c"nte&tuali'at c"nte&tuali'at ca iin# un sacriiciu #eşi% #e apt% el repre'intă " eliberare. Durerea e*"$i"nală a pier#erii se naşte #in ataşa*entul însuşi şi nu #in "biectul% iin$a "ri starea care au "st pier#ute. ?a început este #iicil să renun$ă* la ataşa*entele şi siste*ele #e cre#in$ă care au "st c"ns"li#ate printr-" în$elegere s"cială% cu* ar i b"gă$ia% succesul% ai*a% ru*use$ea şi altele ase*enea. "ate acestea repre'intă acelaşi c"ncept% c"n"r* căruia ceva în plus a$ă #e ceea ce 4e&istă4 va a#uce " ericire *ai *are. Dinc"l" #e pr"cesul #e ataşare% un alt ingre#ient al *ecanis*ului *ecanis*ului eului re'i#ă în cre#in$a lui în p"sesiuni. >ercetarea c"nştiin$ei arată că gra#ele rap"rtate #e ericire sunt în c"nc"r#an$ă cu nivelele calibrate ale c"nştiin$ei% *ai #egrabă #ec,t cu vreun ele*ent e&teri"r. ?a nivelul 5G0 al c"nştiin$ei% nivelele rap"rtate #e ericire se apr"pie #e sută la sută.
Ilu+ia posesiei# a avea şi al "eu )uerin$a )uerin$a are #e-a ace cu pier#erea% pier#erea% iar pier#erea pier#erea i*plică " pr"prieta pr"prietate te anteri"ară anteri"ară precu* precu* şi " rela$ie specială cu aceasta. I#eea #e p"sesie% e&pri*ată prin "r*ulările 4al *eu4 sau 4*eu4 #en"tă " c"nte&tuali'are şi " se*niica$ie unică% re'ultate ale stilului #ualistic #e pr"cesare al eului. Prin inter*e#iul acestuia% un 4eu4 separat este legat ca prin *agie în i*agina$ie #e ceva anu*e% #eci #e " anu*ită calitate% p"sesiune sau pers"ană. De e&e*plu% un ceas este pur şi si*plu un "biect% #ar "#ată ce ave* #rept #e pr"prietate asupra lui% el capătă " calitate unică şi specială% nu*ită 4al *eu4. >eea ce usese #"ar 4un4 ceas #evine acu* ceasul 4*eu4 şi% prin ur*are% se trans"r*ă în *"# *agic. >,n# acest lucru este accentuat% el #evine 4ceasul *eu av"rit4. Prin acest pr"ces% ceasului în cau'ă i se a#augă " serie #e calită$i care- ac unic: ataşa*ent% c"ntr"l% tea*a pier#erii precu* şi " serie #e senti*ente. )e p"ate ve#ea% într-a#evăr% că scena este pregătită acu* pentru trage#ie. ceasta se petrece #acă " pers"ană cre#e că a pier#ut pr"priul ceas în l"cul unui ceas "arecare.
Devine evi#ent că% "#ată ce sunt intr"#use p"sesiunea #e *"*ent şi i#eea #e 4al *eu4% îşi ace apari$ia şi ataşa*entul. P"vara e*"$i"nală p"ate i eliberată prin în$elegerea aptului că% #e apt% t"tul îi apar$ine nu*ai lui Du*ne'eu şi că "a*enii e&ercită #"ar " unc$ie #e a#*inistrare. în lu*e% p"sesia şi pr"prietatea repre'intă particularită$i tran'it"rii% iar val"area şi averea e&istă #"ar în percep$ii% c"nceptuali'ări şi legalită$i. lături #e p"sesiune e&istă şi alte ataşa*ente ale eului% cu* ar i *,n#ria% senti*entele #e siguran$ă şi plăcerea sen'"rială. )enti*entul #e ericire este #eclanşat #e satisacerea unei #"rin$e interi"are% care eliberea'ă în creier neur"trans*i$ăt"ri precu* ser"t"nina şi en#"rina% acestea iin# c"nsecin$a% nu şi sursa e&perien$ei ericirii. "ate stu#iile s"ci"l"gice% psi+"l"gice #espre ericire au c"nir*at că "a*enii cu "rientare religi"asă sau spirituală sunt în general *ai erici$i per ansa*blu% in#ierent #e circu*stan$ele vie$ii l"r. ellas% 2005.
Eliberarea de stările şi senti"entele ne!ative >,n# vine v"rba #e pier#ere% pr"cesul spiritual #e neî*p"trivire şi aban#"nare este eicace t"tuşi% nu este unul p"trivit pentru stările e*"$i"nale care calibrea'ă *ai /"s #e nivelul 75% precu* #epresia% vina şi apatia. ; pers"ană cu "rientări spirituale aprecia'ă t"ate e&perien$ele vie$ii şi le percepe pe iecare în parte ca pe nişte "p"rtunită$i #e ev"lu$ie spirituală. et"#a prin care ne pute* elibera #e stările şi senti*entele negative inclu#e nişte paşi "arte si*pli% reuşita ei #epin',n# #e #isp"nibilitatea şi capacitatea n"astră #e a ne aban#"na. Păstrea'ă senti*entul şi stai c"ncentrat c"nstant asupra lui. >"nştienti'ea'ă aptul că t"ată suerin$a este pr"v"cată #e î*p"trivire. )uerin$a pier#erii i'v"răşte #in ataşare şi #in sen'a$ia că respectivul "biect ar i special. 1ii #ispus să ii abs"rbit #e senti*entele tale% capitul,n# în a$a l"r ară să le evi$i. ;bservă că ele vin în valuri şi că renun$area în a$a cel"r *ai intense valuri tin#e să #i*inue'e severitatea l"r e*"$i"nală. >ere a/ut"rul lui Du*ne'eu şi aban#"nea'ă-$i v"in$a pers"nală în a$a ?ui. Cste #e un real a/ut"r să citeşti Psal*ul 9 sau alte pasa/e spirituale preerate. 1ii #ispus să sup"r$i şi să sueri întregul pr"ces. Dacă nu î/ vei "pune re'isten$ă% se va elibera singur şi va a/unge la un s,rşit Deşi în ca'ul unei pier#eri suerin$a este #eclanşată #e un eveni*ent speciic% senti*entele #urer"ase ale ataşării apar #in cau'a *ai *ult"r surse #e-a lungul ti*pului% iar în interi"r ar putea e&ista *ai *ulte #ec,t s-a cre'ut ini$ial. stel% iecare pier#ere le repre'intă #e apt pe t"ate celelalte% căci e&perien$a re'i#ă în pier#erea însăşi şi nu #"ar în eveni*entul speciic care a #us la c"nştienti'area ei. ; i*p"rtantă sursă #e putere #e-a lungul eliberării #e senti*entele #urer"ase este repre'entată #e i#entiicarea cu t"ată u*anitatea% precu* şi #e c"nştienti'area aptului că suerin$a este universală şi înnăscută în c"n#i$ia u*ană şi în ev"lu$ia eulu+ .
Non-ataşare versus detaşare Dieren$ierea l"r este "arte i*p"rtantă% iar eşecul în$elegerii: acesteia p"ate c"n#uce la *ari greşeli spirituale. 4Detaşarea4 este un pr"ces în #esăşurare care% #in neericire% p"ate c"n#uce la apatie% pla"nare e*"$i"nală% lipsă a i*plicării şi in#ieren$ă. Ca se p"ate *aniesta şi prin pasivitate sau prin pier#erea interesului pentru via$ă. în ca#rul învă$ăturil"r spirituale e&istă unele neîn$elegeri reerit"are la i#eea că şi iubirea p"ate repre'enta un ataşa*ent% acest lucru iin# însă " c"ncep$ie greşită% #e"arece iubirea este un aspect al Divinită$ii6 p"sesivitatea este un aspect al eului. ; în$elegere greşită a ev"lu$iei negării p"ate i i*plicată şi vis a vis #e i#eea #e 4@i#4 sau 4Neant4. în ti*p ce 4@i#ul4 repre'intă " e&perien$ă spirituală i*presi"nantă calibrea'ă la nivelul H50% nu este t"tuşi )ta#iul 1inal care% #e apt% este cel al "talită$ii. cest lucru apare #intr-" interpretare greşită a învă$ăturil"r lui 8u##+a. 4@i#4 însea*nă n"nlinear şi absen$a "ricărui lucru sau linearitate. Dinc"l" #e 4@i#4 se găseşte realitatea n"nlineară% c"*pletă şi supre*ă a "talită$ii. C&perien$a subiectivă a @i#ului% #eşi "arte i*presi"nantă% este c"*plet #ierită #e Realitatea stării
Pre'en$ei Divinită$ii ca "talitate% ce inclu#e caracteristica *a/"ră a Iubirii Ininite înseşi ve'i capit"lul H.
$eci+ia Durerea pr"cesării pier#eril"r pers"nale este re#usă #e acceptarea şi c"nştienti'area e*"$i"nalăil"s"ică a întregii realită$i a c"n#i$iei u*ane înseşi% pe care " î*părtăşi* cu t"$ii: în #"*eniul u*an t"tul este te*p"rar% tran'itiv şi ev"lutiv. Ni*ic nu p"ate i cu a#evărat 4p"se#at4 sau 4al *eu4. "ate rela$iile sunt te*p"rare şi arbitrare. ?egalitatea per*ite #"ar utili'area un"r #repturi #e c"ntr"l. "tul apar$ine lui Du*ne'eu6 în c"nsecin$ă% t"t ce este c"nsi#erat ca iin# 4al *eu4 sau ca 4apar$in,n#u-*i4 repre'intă " c"n#i$ie te*p"rară% inclusiv c"rpul u*an. D"*ina$ia se reeră #"ar la c"ntr"l6 e v"rba #e " #"*ina$ie care guvernea'ă% #ar nu stăp,neşte. "ate pr"prietă$ile şi rela$iile trebuie vă'ute ca iin# " "r*ă #e a#*inistrare. ;bliga$ia priveşte *ai #egrabă resp"nsabilitatea alinierii #ec,t ataşa*entul sau i*plicarea. taşa$i-vă *ai *ult #e principii #ec,t #e "a*eni% "biecte% c"n#i$ii sau situa$ii tran'it"rii. Nivelele calibrate ale c"nştiin$ei sunt in#icat"are ale principiil"r ce p"t i as"ciate acesteia% #eter*in,n# nivelul şi c,*pul #e atrac$ie general al c"nştiin$ei% prin inter*e#iul căruia t"tul este "r#"nat şi inluen$at. răi$i cu #e*nitate şi cura/. ceastă atitu#ine inv"că 4Puterea4 nevă'ută prin inter*e#iul căreia supravie$uieşte t"tul ccepta$i aptul că pier#erea% #"liul şi suerin$a repre'intă un pr"ces n"r*al şi% prin ur*are% nu-i "pune$i re'isten$ă. ccepta$i aptul că "rice iin$ă sensibilă trăieşte prin cre#in$ă. în ciu#a preten$iil"r naive ce recla*ă c"ntrariul% t"$i "a*enii trăiesc e&clusiv pe ba'a principiil"r cre#in$ei - singura întrebare ce se p"ate pune priveşte "biectul acestei cre#in$e6 >re#in$a p"ate i p"'i$i"nată în ilu'"riu% în intelect% ra$iune% ştiin$ă% pr"gres% putere p"litică sau lu*ească% satisac$iile eului plăcere% b"gă$ie sau speran$ă e&e*plu: 4*,ine4. "ate aceste cre#in$e sunt ba'ate pe sup"'i$ii care p"t i puse în u*bră în "rice *"*ent% #e"arece sunt ragile. >+iar ş/ ip"teticul 4necre#inci"s4 sau scepticul trăiesc prin cre#in$a în pr"priul intelect% care repre'intă 4realitatea4. în Pre'en$a pr"priu- 'isă a Realită$ii Ininite% t"ate aceste preten$ii #ispar% la el cu* #ispar şi t"ate "piniile acestui sine care cre#e în ceva. Realitatea se aut"c"nir*ă în virtutea #e a i " I#entitate% în ca#rul căreia #ispare natura #ualistă a tutur"r cre#in$el"r.
Eliberarea de $urere %şi totodată de $orinţă& @al"area sau pre$ul #"rin$el"r arată aptul că acestea au " i*p"rtan$ă si*b"lică sau generată la nivel #e clasă. >apacitatea #e a ve#ea #inc"l" #e particularită$ile l"r acilitea'ă retragerea ataşa*entel"r şi atenuea'ă% prin ur*are% #e"p"trivă intensitatea cu care se *aniestă #"rin$a şi înse*nătatea pier#erii. 1iecare 4lucru4% pers"ană sau ele*ent c"nsi#erat a i i*p"rtant este apreciat #"ar în virtutea repre'entării sale asupra unei caracteristici *ai abstracte. )uerin$a încercată în *"*entul unei pier#eri nu este astel cau'ată #e anu*ite particularită$i% ci #e un c,*p #e atrac$ie al c"nştiin$ei% a cărei repre'entare si*b"lică este. 1iecare 4lucru4 relectă caracteristici abstracte care p"t i clasiicate prin inter*e#iul un"r nivele pr"gresive #e abstracti'are.
E!emet 8ani 8"gă$ie
C!a*ă 8unuri i/l"ace
Iubit Iubită
Rela$ie
Ru#ă ut"*"bil
1a*ile% ribal P"sesiune
Atri$ut a$*tra#t )upravie$uire I*p"rtan$ă% prestigiu% c"n"rt )e&% *,n#rie% securitate% c"*panie I#entitate #e grup ransp"rt% practic%
itlu >asă
)upravie$uire Babitat
?u& )lu/bă
P"sesiune Cc"n"*ic
inere$e Partener
;p"rtunitate% învă$are Pers"nal
Părinte
Rela$ie
>"pil
Rela$ie
)ănătate 4@al"ri4
1i'icvia$ă P"sesiune
4Necesităti4
P"sesiune
c"n"rt% statut ,n#rie% )tatut >"nvenien$ă% asigurarea supravie$uirii >"n"rt% *,n#rie% statut )upravie$uire% statut% în#e*,nare @iit"r #esc+is% vig"are% atrac$ie >"*panie% a/ut"r% aec$iune% iubire 1a*iliei#entitate #e grup% trecutul Drag"ste% p"ten$ial viit"r% r"l parental )upravie$uirea ca trup )enti*ent% 4al *eu4% a*iliaritate >"nvenien$ă
Renun$area la ataşa*ente este uşurată prin aprecierea aptului că 4val"area4 repre'intă " suprapunere care #epin#e #e " se*niica$ie abstractă precu* şi #e ceea ce si*b"li'ea'ă un atribut sau un lucru. stel% v"* #esc"peri că " anu*ită pier#ere sau un c,ştig p"t i c"*pensate prin substituirea cu un ec+ivalent #in aceeaşi clasă sau #intr-" clasă *ai înaltă. nele "r*e #e suerin$ă au #e-a ace cu pier#erea reală sau i*aginară a atributel"r pers"nale% cu* ar i tinere$ea% puterea i'ică% sănătatea sau c+iar cu "p"rtunită$ile pier#ute sau regretul pentru pre"cupările 'a#arnice% eşecurile #in trecut sau alegerile neericite. )uerin$a pentru er"rile sau #eci'iile greşite #in trec* se re'"lvă prin inter*e#iul rec"nte&tuali'ării ca parte a pr"cesului #e învă$are nu*it 4a i "*4. Regretul este% #e ase*enea% " c"nsecin$ă a trans"r*ării realită$ii în ip"tetic% #e e&e*plu 4ar i trebuit4% 4aş i putut4 sau 4#acă aş i ales #ierit4 etc. cestea inclu# şi ilu'ia că #eci'ia ip"tetic 4*ai bună4 ar i generat un avanta/ sau " ericire *ai *are. ceste presupuneri ign"ră şi aptul că ev"lu$ia se ba'ea'ă pe " curbă #e învă$are şi că asupra alegeril"r ac$i"nea'ă inluen$e =ar*ice necun"scute% at,t negative% c,t ş/ p"'itive. C&istă " er"are inerentă în air*a$ia că 4aş i putut4 sau 4ar i trebuit4 #e"arece% în realitate% #acă cineva 4ar i putut4 întra#evăr să acă ceva% atunci în *"# evi#ent 4ar i ăcut4% #acă t"ate c"n#i$iile erau av"rabile unei alegeri *ai bune. >"*pasiunea pentru sine precu* şi natura vie$ii u*ane însăşi av"ri'ea'ă pr"cesul #e vin#ecare. )uerin$a este " c"nsecin$ă a agă$ării #e percep$iile anteri"are. C&istă un beneiciu *a/"r în #eci'ia #e a te re#e#ica pre'entului şi #e a te c"ncentra asupra lui ără a ace /u#ecă$i #e val"are sau presupunerii înspăi*,ntăt"are #espre viit"r. Dacă nu este î*pie#icat% psi+icul u*an se #"ve#eşte creativ şi inventiv. 1iecare nivel al c"nştiin$ei are pr"priile lui pr"ble*e înnăscute% #ar şi s"lu$iile c"nc"r#ante. D"rin$a #e a sc+i*ba trecutul% #eşi #e în$eles% e însă 'a#arnică şi ne "rbeşte în a$a "p"rtunită$il"r pre'entului. ; li*itare într-un #"*eniu al vie$ii repre'intă si*ultan #esc+i#erea spre "p"rtunită$i şi "p$iuni în alte #"*enii. Pier#erea în#reaptă a#esea " pers"ană #e la căutarea ericirii în e&teri"r la căutarea înlăuntru% prin reevaluarea bunuril"r şi alegeril"r evitate anteri"r. stel pier#erea p"ate i trans"r*ată în pr"it% ca un i*b"l# pentru creşterea şi ev"lu$ia spirituală. Cste însă necesar un anu*it ti*p pentru a a/unge la c"nclu'ia că " pier#ere p"ate i c+iar " 4binecuv,ntare sub ac"perire4. Reu'ul acestei "p"rtunită$i c"n#uce la a*ărăciune şi la " inv"lu$ie a
val"rii intrinseci a vie$ii. cceptarea vicisitu#inil"r vie$ii u*ane c"n#uce la " *ai *are în$elegere şi c"*pasiune. Iubirea repre'intă "p"rtunitatea #e a ne aban#"na v"in$a pers"nală lui Du*ne'eu şi #e a reevalua sc"pul general al #arului vie$ii.
$ualităţile durerii.suferinţei n ti*p ce anu*ite gra#e #e suerin$ă sunt inevitabile în ti*pul vie$ii% suerin$a cr"nică necesită renun$area la p"'i$i"nalită$ile #uale pe care se ba'ea'ă ea% *aniest,n# această atitu#ine pe ter*en lung sau ca pe un sta#iu prevalent al c"nştiin$ei. Dua!ităţi!e durerii Atra#ţie
Aver*iue
trăi în trecut anula te rev"lta î*p"triva lui Du*ne'eu )peran$a #e sc+i*bare Pier#ere Reu'% negare ,nie% resenti*ent ut"învin"vă$ire te si*$i g"lit *icş"ra 1ericirea vă'ută în e&teri"r
trăi în pre'ent accepta accepta li*itările Ear*ei
Re'isten$ă te înt"arce în ti*p C*"ti"nali'are căuta si*patia evita% a c"ntr"la Pier#erea c"nsi#erată per*anentă )ursa ericirii în e&teri"r De neînl"cuit @ia$a plină #e pr"ble*e *ărăciune
ban#"nare ;p"rtunitate recere cceptare cceptarea li*itel"r pune în l"c val"ri n"i c"*pensa Percep$ie interi"ară asupra ericirii ransce#en$ă accepta "p$iunea ini*i'are )atisăcut cu sinele accepta% #epăşi Pier#erea c"nsi#erată te*p"rară )ursa ericirii în interi"r @iit"r "pti*ist @ia$a plină #e s"lu$ii >re#in$ă şi speran$ă
C(PI'3/3 4 7rica %nivel calibrat 800& Introducere ?a nivelul 00 ave* la #isp"'i$ie *ai *ultă energie. 1rica sau peric"lul sunt sănăt"ase. 1rica guvernea'ă " *are parte a lu*ii: rică #e #uş*ani% rică #e bătr,ne$e sau *"arte% tea*a #e a i respins şi " *ultitu#ine #e alte senti*ente #e rică *"tivate s"cial c"nstituie #eclanşat"rii pri*ari ai *"tiva$iei în vie$ile *ult"r "a*eni. Din perspectiva acestui nivel% lu*ea - plină #e capcane şi a*enin$ări - pare să se ale la c+ere*ul +a'ar#ului. 1rica e unul #intre instru*entele #e c"ntr"l preerate #e agen$iile "presive t"talitare şi #e *anipulat"rii i*p"rtan$i. Pr"lierarea te*eril"r este la el #e neli*itată ca i*agina$ia u*ană6 "#ată a/unşi în g+earele ricii% c+iar şi cele *ai in"cente eveni*ente ne-" ali*entea'ă. 1rica #evine "bsesivă şi p"ate lua "rice "r*ă. ea*a #e a pier#e " rela$ie c"n#uce la gel"'ie şi la un nivel cr"nic #e stress. ; g,n#ire *arcată #e rică p"ate cau'a paran"ia sau apari$ia structuril"r neur"tice #eensive. De ase*enea% pentru că este şi c"ntagi"asă% 1rica p"ate #eveni un tren# s"cial #"*inant. 1rica li*itea'ă #e'v"ltarea pers"nalită$ii şi av"ri'ea'ă in+ibi$iile. De"arece este nev"ie #e energie pentru a #epăşi 1rica% cei ala$i sub i*periul ei nu p"t atinge un nivel *ai înalt #acă nu sunt a/uta$i. stel% cel te*ăt"r% pentru a se elibera #e sub r"bia 1ricii% va căuta li#eri puternici% ce par că şi-au învins pr"priile te*eri. 1rica este " e*"$ie% #ar ca stil #e via$ă e li*itativă. ea*a realistă sau precau$ia servesc supravie$uirii în c"ntrast cu tea*a ira$i"nală% ce in#ică pr"ble*e psi+"l"gice şi intrapsi+ice. ea*a utilă #in punct #c ve#ere s"cial este un c"*p"rta*ent acceptat și n"r*al% ce se e&pri*ă in apr"ape iecare #"*eniu al vie$ii% #e la încuicrca uşil"r şi alar*ele î*p"triva incen#iil"r% p,nă la sănătate și "biceiuri ali*entare% ară a a "*ite întreaga structură inanciară a s"cietă$ii. In plus% ea repre'intă un punct #e interes al *ass-*e#ici #e"arece /"acă un r"i *a/"r în aacerile u*ane *ai ales în supravie$uire. Din punct #e ve#ere ev"lutiv% rica apare ca un re'i#uu al supravie$uirii ani*ale care la "a*eni a pr"gresat prin capacitatea #e c"gni$ie în e&presii ce au sens% inclusiv în abstrac$iune. >apacitatea #e a anali'a şi abstracti'a percep$ia ti*pului% precu* şi c"ncep$iile #espre viit"r "eră " varietate nes,rşită #c c"n#i$ii reale sau i*aginare asupra căr"ra p"ate i pr"iectată rica. stel *ultiplicitatea ricil"r se pr"pagă la nes,rşit prin *ecanis*ul i*agina$iei şi al ante'iei. în vre*e ce vin"vă$ia% ruşinea şi regretul repre'intă trecutul% rica e " anticipare "cali'ată asupra viit"rului. De"arece *ecanis*ul pri*"r#ial al ricii este #e "rigine ani*ală iin# esen$ial pentru supravie$uire el este îngl"bat în structura şi i'i"l"gia creierului u*an ve'i sc+e*a unc$i"nării creierului #in capit"lul 9. De ase*enea% rica se c"nun#ă cu tea*a *aniestată în a$a si*pt"*el"r e*"$i"nale şi i'i"l"gice ale ricii înseşi. cestea p"t re'ulta #in aptitu#ini #in a#aptare% #ar c,n# scapă #e sub c"ntr"l p"t escala#a în panică parali'antă. Deşi rica a#augă " serie #e *i/l"ace #e siguran$ă între$esute în t"ate aspectele vie$ii "bişnuite% luctua$iile sale "pera$i"nale sunt acceptate ca n"r*ale. >a *"# pre#"*inant #e c"*p"rta*ent rica este nec"n"rtabilă şi repre'intă " r,nă ce li*itea'ă e&peri*entarea realită$ii% gener,n# astel " scă#ere a nivelului #e c"nştiin$ă. >a nivel pre#"*inant al c"nştiin$ei calibrat la val"area 00% rica #evine " li*itare% " stare subiectivă şi +abituală #e e&pectativă ce p"ate i ap"i pr"iectată asupra "ricărui aspect al vie$ii. cest lucru #eter*ină +ipertr"ierea *ecanis*el"r cerebrale #e supravie$uire şi generea'ă un nivel
ri#icat #e alertă al siste*ului neur"cerebral. Deşi rica legată #e c"ntra*ăsurile pr"tect"are vine în spri/inul supravie$uirii% te*erile nerealiste p"t #eveni parali'ante şi% prin ur*are% "arte n"cive. Din punct #e ve#ere ev"lutiv se p"ate ve#ea că via$a u*ană începe printr-" e&peri*entare a ricii suerită #e c"pilul *ic tea*a #e a i luat #e l,ngă *a*a sa% respectiv #e a " pier#e. 1rica se c"ntinuă #e-a lungul vie$ii şi cul*inea'ă% în inal% cu tea*a resi*$ită în a$a *"r$ii însăşi% la care se a#augă rica #e necun"scut. In ca#rul unei vie$i n"r*ale% rica este c"ntrabalansată #e nenu*ărate *anevre şi c"*pensa$ii #eensive ce ac via$a t"lerabilă şi c+iar plăcută. "tuşi% e&istă şi unele rici ine&plicabile% printre care se nu*ără cele #e acci#ente şi eveni*ente catastr"ice. >ercetările au in#icat aptul că alinierea religi"asăspirituală cu cre#in$a are capacitatea #e a re#uce nivelul general al ricii. Cnergia spirituală sc+i*bă #"*ina$ia creierului cu un siste* *ai p"'itiv% prin care +"r*"nii #e stres sunt înl"cui$i #e en#"rine% ser"t"nine şi al$i neur"trans*i$ăt"ri.
7rica patolo!ică . clinică ra#ele clinice ale ricii sunt e&pri*ate prin tulburări #e an&ietate nelinişte ce inclu# "biile% tulburările #e stres p"st- trau*atice% in+ibi$iile sau e&cesele *ecanis*el"r c"*pensat"rii cu* ar l% #e e&e*plu% retragerea în sine% #epen#en$a sau a#ic$ia #e anu*ite substan$e. tili'area pe scară largă a tranc+ili'antel"r şi a alc""lului atestă pr"ble*a #isc"n"rtului şi an&ietă$ii e&cesive% care inclu#% #e ase*enea% unii act"ri genetici sau #e *"ştenire in#ivi#uală şi #e grup. >a răspuns la această necesitate% a apărut " întreagă varietate #e *"#alită$i #e trata*ent% ce inclu# #ec"n#i$i"narea% c"nsilierea in#ivi#uală sau în grup% precu* şi nu*er"ase psi+"terapii% inclusiv psi+anali'a. 1rica *"rbi#ă *ai stă şi la ba'a alt"r #iicultă$i psi+"l"gice cu* ar i tulburările "bsesiv - c"*pulsive% ip"+"n#ria şi isteria.
$epăşirea fricii Pr"cesul #e ieşire #in senti*entele negative este ase*ănăt"r cu cel al recuperării #in alte stări şi atitu#ini negative. n ca#rul acestui pr"ces% te*erile sunt lăsate să apară ără nici" re'isten$a energia l"r e*"$i"nală iin# înr,ntă i*e#iat ce apare. ; astel #e te+nică si*plă ar putea i nu*ită 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 ?a acest pr"ces% se începe cu " anu*ită rică şi ap"i se c"ntinuă asu*area p"sibilită$ii ca aceasta să #evină reală. De e&e*plu 4i-e tea*ă să nu-*i pier# slu/ba4 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 4După asta nu v"i *ai avea bani4 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 4După asta v"* i #a$i aară #in casă4 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 4După asta v"* i vagab"n'i4 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 4După asta nu v"* avea bani pentru *,ncare şi a* putea *uri #e "a*e4 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 4După asta ne î*b"lnăvi* şi *uri*4 şi aşa *ai #eparte. Pentru că iecare c"nsecin$ă a ricii este aban#"nată şi este p"sibil să ie% pentru că *ul$i "a*eni au reuşit acest lucru% c"rtegiul #e te*eri se înc+eie cu rica *aniestată în a$a *"r$ii i'ice înseşi. Cste însă interesant că e&perien$ele 4în apr"pierea *"r$iiU near #eat+ e&perience eli*ină ulteri"r "rice tea*ă #e *"arte c+iar a#evărată în via$a pers"anei respective. pr"ape t"ate te*erile s"ciale% psi+"l"gice şi i'ice repre'intă #"ar e&trap"lări inc"nştiente ale ricii #e *"arte% în care îşi au% #ealtel% şi i'v"rul P"ate #ura pu$in sau "re% 'ile sau c+iar *ai *ult să parcurgi întreaga listă #e "r"ri. In inal% c,n# *"artea este acceptata şi lăsată în sea*a lui Du*ne'eu% esen$a ricii se t"peşte. ban#"nul inal #eclanşea'ă în *"# evi#ent c"nte&tuali'area Divinită$ii% iar încre#in$area vie$ii i'ice lui Du*ne'eu pune în #iscu$ie şi ulti*ul n"ian #e te*eri% cele legate #e Destin şi #e un Du*ne'eu punitiv ilustrat astel #e legen#ele şi repre'entările antr"p"*"rice. Cste util să ne rea*inti* că #acă Du*ne'eu nu ar i t"ate*il"stiv% pr"babil că a'i nu a* *ai i nici *ăcar în via$ă. >+iar şi siste*ele #e cre#in$ă pri*itive% ce p"stulau e&isten$a unei #ivinită$i gel"ase şi ră'bunăt"are preve#eau " serie #e s"lu$ii prin care se "erea salvarea şi iertarea păcatel"r. cestea inclu#eau iertarea păcatel"r prin sp"ve#anie% peniten$ă% acceptarea unui ,ntuit"r% instaurarea unei
sc+i*bări *a/"re a c"*p"rta*entului% rugăciune şi% în esen$ă% încre#in$area pr"priei v"in$e lui Du*ne'eu. Cste util să reali'ă* că t"t ce însea*nă via$ă% clipă cu clipă% se spri/ină pe cre#in$ă% "ricu* s-ar nu*i aceasta. Nici c+iar ateii nu renun$ă la cre#in$a că siste*ul l"r #e val"ri e autentic şi vali#% în plus% trebuie spus că cercetarea eectuată pe nivelurile calibrate ale c"nştiin$ei a pr"bat vali#itatea cel"r *ai i*p"rtante religii şi siste*e spirituale ale lu*ii. #evăr versus 1alsitate% 2005. Pacea p"ate i c"nsecin$a acceptării caracterului inevitabil al vie$ii. Iar #acă v"r cerceta în pr"un'i*e% şi scepticii p"t "bserva că val"area intrinsecă% un#a*entală şi ire#uctibilă a vie$ii re'i#ă în capacitatea #e c"nştien$ă% în c"nştiin$ă şi în substratul subiectivită$ii. 1ără c"nştiin$ă% in#ivi'ii nici *ăcar nu ar 4şti4 că 4ştiu4% astel înc,t c"nştiin$a #evine " c"nştienti'are apri"ri a e&isten$ei% in#ierent #e c"n$inutul acesteia. stel% c"nştiin$a în sine p"ate i acceptată ca " realitate evi#entă% ară a " *ai /ustiica #rept Divină aşa cu* rec"*an#ă 8u##+a. 4i4 este un lucru6 #ar a şti că 4eşti4% necesită% în *"# evi#ent% " calitate superi"ară. ;rice tip #e rică repre'intă un pr"#us al eului% "pera$i"nal pe un anu*it sta#iu ev"lutiv c"relat cu #e'v"ltarea i'ică. @ia$a iin$el"r lipsite #e sen'a$ii c"ntinuă prin inter*e#iul *ecanis*el"r #e pr"iectare şi actuali'are% care unc$i"nea'ă în virtutea c,*pului #e atrac$ie pre#"*inant #e e&e*plu% c"l"niile #e c"rali. Dar% "#ată cu c"nştienti'area ev"lu$i"nistă a e&isten$ei% apare şi un 4eu4 care se separă #e clasa ani*ală. stel% rica apare c"nc"*itent cu "p$iunea şi c"nştienti'area c"nsecin$el"r. Ca se pr"pagă în in#ivi# prin re'isten$ă şi se retrage "#ată cu acceptarea% care p"ate i acilitată prin restructurarea ricii% în aşa el înc,t aceasta să ie percepută ca un beneiciu. ?a " anali'ă *ai atentă% "bservă* că în aara c"n$inutului ei% ne este tea*ă #e rica însăşi pentru că repre'intă " reac$ie i'i"l"gică% e*"$i"nală şi e&perien$ială neplăcută. cest lucru stă la ba'a celebrului citat al preşe#intelui R""sevelt 4Nu ave* #e ce să ne ie rică #ec,t #e rica însăşi4. De aceea% în tratarea senti*entului #e rică% c"nc"*iten$a i'ică trebuie acceptată prin n"nre'isten$ă. în acest el% sen'a$iile însele încetea'ă sen'a$ii #e grea$ă în st"*ac% tre*ur *uscular% transpira$ie% puls accelerat etc.% iar rica p"ate i re#usă #"ar la aspectul ei i'ic. Din punct #e ve#ere clinic% senti*entul #e rică p"ate i #epăşit #estul #e uş"r în starea #e +ipn"'ă. ; *et"#ă terapeutică este ca pers"ana care sueră #e rică să înve$e aut"-+ipn"'a% " te+nică relativ si*plă ce p"ate i însuşită cu uşurin$ă în ca#rul unei singure şe#in$e. ut"-+ipn"'a *ai este şi un instru*ent #e rea*intire şi regresie în via$a anteri"ară. )cepticis*ul se *en$ine p,nă c,n# respectiva e&perien$ă #in via$a trecută începe să se #erule'e% per*i$,n# ele*entel"r principale să iasă la iveală și astel% să a#ucă *ultă alinare. 1rica p"ate i c"nvertită în previ'iuni şi calcule ra$i"nale% care p"t genera " pre'ervare a vieții ără niciun apel la e*"$iile as"ciate senti*entului #e iică. >ăci p"ate apărea " #epen#en$ă a$ă #e e*"$iile pe care le generea'ă iica şi *el"#ra*a i*aginară as"ciată. >ercetarea c"nştiin$ei a #e'văluit că pr"gra*area precisă a *"r$ii i'ice este stabilită c+iar în *"*entul naşterii - şi anu*e% nu 4cu*4 v"* *uri% ci 4c,n#4. ser$iune calibrată ca a#evărată. Cste util să ne #ă* sea*a că in#ivi#ul este linear şi% în c"nsecin$ă% li*itat% în vre*e ce )inele este n"n-linear şi neli*itat. ?a el #e util e să în$elege* că *"artea reală pr"priu-'isă nu este p"sibilă% pentru că via$a p"ate i #"ar *utată #intr-" #i*ensiune în alta% #ar nu p"ate să #ispară cu #esăv,rşire. D"ar receptaculul vie$ii este linear% nu şi sursa acesteia% pentru că via$a și )ursa ei sunt n"n-lineare şi prin ur*are nu #epin# #e ti*p şi #i*ensiune. Cli*inarea ricii recla*ă sub/ugarea i*agina$iei care îşi ală "riginea in c"pilărie% atunci c,n# #ieren$ierea între realitate și ante'ie nu este încă bine #e'v"ltată. stel% în c"pilărie% i*aginile înric"şăt"are şi e*"$i"nale e&istă în i*agina$ia n"astră și nu sunt supuse c"ntr"lului. Cle se p"t trans"r*a în supersti$ii şi i*agini înric"şăt"are% c"ns"li#ate prin bas*e şi pr"gra*area *ass*e#iei. Desenele ani*ate c"n$in #e "bicei " *ultitu#ine #e i*agini şi pr"#uc$ii graice înspăi*,ntăt"are% c"nstituin# în telul acesta " sursă recventă #e spai*e pentru c"pii. Cste i*p"rtant #e n"tat că t"ate cercetările asupra activită$ii cerebrale arată cu* creierul unui c"pil nu p"ate ace #istinc$ia între realitate şi vi"len$a televi'ată ?"+*ann% 200G. #ul$il"r le plac il*ele #e gr"a'ă pentru că au capacitatea să c"ntr"le'e pr"cesul #e instalare a ricii prin #istan$area pru#entă
caracteristică spectat"rului. "tuşi% această capacitate i*aginativă a *in$ii u*ane p"ate i utili'ată terapeutic în pr"gra*e #e #esensibili'are prin inter*e#iul te+nicil"r 4virtuale4. 1rica are ten#in$a #e a se aut"-c"ns"li#a şi c"nstituie " pie#ică în calea #e'v"ltării c"*peten$el"r #e a#aptare. 1rica #e eşec are ca re'ultat apari$ia un"r in+ibi$ii şi sca#e încre#erea s"cială. ea*a #e #e'apr"bare s"cială c"n#uce la retragere în sine şi sărăcie e*"$i"nală. >,t priveşte negarea senti*entului #e rică% ea p"ate avea un re'ultat c"ntrar% *aniestat printr-" suprac"*pensare sub "r*ă #e brava#ă sau c"*p"rta*ent inutil riscant.
7rica şi evoluţia spirituală Iisus Brist"s a spus că rica este ulti*ul "bstac"l care trebuie #epăşit. Din perspectiva stu#iil"r eectuate asupra c"nştiin$ei şi ev"lu$iei acesteia% "rice senti*ent #e rică este un pr"#us al persisten$ei eului şi al eşecului acestuia #e a-şi aban#"na suveranitatea în *,inile lui Du*ne'eu. ban#"narea activă în v"ia D"*nului are l"c prin alegere şi c"nstituie un act #e v"in$ă "arte #ierit #e pasivitate% apatie sau rese*nare. alege în *"# c"nştient alinierea cu Divinitatea şi #evărul e un act #ătăt"r #e putere% care transeră i#entitatea #e la sinele pers"nal la )ine% şi care are #rept re'ultat creşterea încre#erii% cura/ului şi #e*nită$ii u*ane în #auna ten#in$el"r #e aut"-#egra#are sau aut"-#eni- grare. ban#"narea t"tală a#uce pacea6 aban#"narea par$ială sau c"n#i$i"nată i*plică în#"ieli ără s,rşit. tunci c,n# eul şinele e aban#"nat pr"gresiv% el se #i'"lvă şi este înl"cuit #e sinele veşnic şi aut"-ra#iant% care şterge "rice ur*ă #e în#"ială% pentru t"t#eauna. ceeaşi e&perien$ă se petrece şi în ca'ul pers"anel"r care au trăit " e&perien$ă în apr"pierea *"r$ii sau acel"ra care #e$in " c"nştiin$ă avansată şi care au traversat în$elegeri trans"r*at"are. )tu#iile eectuate asupra c"nştiin$ei c"nir*ă aptul că *"artea nu este nici *ăcar p"sibilitate. @ia$a este sus$inuta #e )ursa ei eternă% #e care nu p"ate i separată. >eea ce este linear% circu*scris şi li*itat în ti*p capătă e&isten$ă în virtutea a ceea ce este etern şi n"n-linear ceastă air*a$ie calibrea'ă la nivelul .000.
7rica şi reli!ia 1rica apare prin c"nştienti'area c"nsecin$el"r viit"are ale păcatel"r% er"ril"r şi abateril"r n"astre #e la *"rală% care p"t i te*p"rare sau pe ter*en lung. C&istă " tea*ă a$ă #e Ku#ecata Divină% ca şi a$ă #e repre'entarea antr"p"*"ric, a unui Du*ne'eu supărat sau c+iar ră'bunăt"r. >u c,t vi'iunea #espre Du*ne'eu este *ai pri*itivă% cu at,t *ai înspăi*,ntăt"are sunt şi i*aginile. )enti*entele #e rică sunt as"ciate şi c"*binate cu vin"vă$ia şi cu spectrul pe#epsei - sau c+iar al Ia#ului însuşi. "ate acestea sunt a*pliicate prin siste*ele #e cre#in$ă *it"l"gice% care #evin parte integrantă #in cultura respectivă. >u c,t nivelul c"nştiin$ei este *ai înalt% cu at,t este *ai re#usă tea*a #e Du*ne'eu. In *"# tra#i$i"nal% "*ul este #escris a*biguu% ca iin# #e"p"trivă in"cent prin ign"ran$ă nu ştiu ce ac şi vin"vat prin instinctele ani*alice ale eului. Ign"ranta este intrinsecă structurii şi li*itel"r eului *in$ii #ualiste care% #in cau'a #e'v"ltării sale li*itate% nu p"ate să #iscearnă între aparen$ă și esen$ă. stel% în absen$a unui ,ntuit"r% vatar sau are învă$ăt"ri u*anitatea s-ar ala într-un *are #e'avanta/. >+iar şi religiile însele tin# să ie în c"nlict% e&cept,n# principiul *"n"teis*ului n c"nsecin$ă% iin$a u*ană se ală în c"nlict% e&pusă riscului% şi pra#ă tenta$iil"r care vin at,t #in interi"r% c,t şi #in e&teri"r. Religiile iu#e"-crestină şi isla*ică "eră s"lu$ii pentru i'băvire şi *,ntuire% în ti*p ce bu#is*ul şi +in#uis*ul accentuea'ă ev"lu$ia spirituală #e la li*itele eului linear la nivelurile n"n-lineare *ai înalte ale i#entiicării spirituale ;ricare ar i c"ute&tuali'area% c"nsecin$ele păcatel"rrătăciril"r li*ităril"rign"ran$ei sunt c"ntrabalansate #e Iertarea% Iubirea şi >"*pasiunea Divină. Din stu#iile ectuate asupra c"nştiin$ei reiese clar că s"arta suletului repre'intă *ai #egrabă c"nsecin$a alegeril"r şi #eci'iil"r iecăruia #intre n"i #ec,t ră'bunarea unei #ivinită$i *,ni"ase. stel că% ase*enea unui #"p #e plută care pluteşte pe *are şi care se ri#ică în ac"r# cu pr"pria sa capacitate #e l"tabilitate% sau a piliturii #e ier care se #eplasea'ă aut"*at într-un c,*p *agnetic
universal% aşa şi iecare spirit îşi #eter*ină pr"pria p"'i$ie ev"lutivă în c"nte&tul n"n-linear al c,*pului ininit al c"nştiin$ei. Kusti$ia #ivină este înnăscută şi in#epen#entă% apăr,n# ca " c"nsecin$ă a >rea$iei însăşi. în plus% "*nipre'en$a generală a "talită$ii inclu#e per*anent "p$iuni #e salvare. Dreptatea lui Du*ne'eu este astel perectă% pentru că per*ite at,t " libertate #eplină% c,t şi p"sibilitatea ev"lu$iei c"nştiin$ei şi a c"nştienti'ării spirituale. >ele #e *ai sus calibrea'ă la nivelul 9G56 prin c"ntrast% repre'entările antr"p"*"rice ale lui Du*ne'eu calibrea'ă abia la nivelul 75.
$ualităţile 7ricii 1rica este în pri*ul r,n# un *ecanis* #e supravie$uire% care ace parte #in pr"cesul #e ev"lu$ie al eului încă #e la "r*ele cele *ai pri*itive #e via$ă ani*ală. C&istă " tea*ă realistă pe ter*en scurt% ce se găseşte în c"ntrast cu rica #evenită nivel un#a*ental% #"*inant al c"nştiin$ei. )enti*entele #e rică apar #evre*e la c"pilul *ic şi pr"lierea'ă #e-a lungul vie$ii% #acă nu sunt c"ntracarate #e un si*$ă*,nt c"*plet #e siguran$ă. Pentru a ne si*$i c"n"rtabil în rap"rt cu via$a% trebuie să #epăşi* *ai înt,i senti*entele ira$i"nale #e tea*ă care apar ca re'ultat al nu*er"asel"r p"'i$i"nalită$i ale eului.
Atra#ţie C*"$ia peric"lului Panică% reac$ii e&agerate Dra*ati'are ccentuare >,ştigarea aten$iei% a a/ut"rului )upravie$uire Pr"tec$ie >"ntr"l C*"ti"nalitate C&agerare -$i i*agina Pr"iectare în viit"r pr"liera -$i "bserva #uş*anii Re'istă% apără-te% evită Clab"rea'ă% escala#ea'ă nc"rea'ă /ustiica pr"iecta cau'e >"ncentrare asupra trupului "arte Perspectivă i'ică asupra vie$ii Pier#erea tinere$ii. banil"r% averii Pier#erea iubirii alt"ra #epin#e #e pr"pria pers"ană
Aver*iue ),-$i păstre'i s,ngele rece ut"c"ntr"l c$i"nea'ă cu cal* Depri*are In#epen#en$ă ncre#ere în Du*ne'eu Rătăcire% pier#ere ban#"nare ,n#ire luci#ă ini*i'are ră*,ne ra$i"nal răire in pre'ent supri*a i*agina$ia căuta siguran$a cceptă Re#u-$i percep$iile Descurcă-te privi realist -$i asu*a resp"nsabili tatei >"ncentrare asupra spiritului @ia$a vă'ută ca iin# eternă )piritualitatea privită ca realitate )ursa ericirii c"nsi#eral/B a i intrinsecă inele ca )ursă avea încere#ere în Du*ne'eu% )ine
C(PI'3/3 9 $orinţa %Nivel calibrat 824& Introducere ?a acest nivel ave* #e-a ace cu încă şi *ai *ultă energie. D"rin$a *"tivea'ă *ulte #"*enii ale activită$ii u*ane% printre care şi ec"n"*ia. >ei #in sera publicită$ii apasă pe această c"ar#ă pentru a ne pr"gra*a cu #"rin$e legate #e p"rnirile n"astre instinctuale. D"rin$a e cea care ne ace să #epune* *ari e"rturi pentru a ne atinge "biectivele sau pentru a "b$ine anu*ite rec"*pense. D"rin$a #e bani% prestigiu sau putere e cea care c"n#uce vie$ile *ult"ra #intre cei ce au reuşit să învingă ea*a ca leit-*"tiv al vie$ii. De ase*enea% D"rin$a c"nstituie nivelul pati*il"r şi al #epen#en$ei şi nu #e pu$ine "ri% la acest nivel% #"rin$a #evine c+iar *ai i*p"rtantă #ec,t via$a. @icti*a D"rin$ei p"ate i inc"nştientă cu privire la un#a*entul *"tivel"r sale. nii "a*eni #evin #epen#en$i #e #"rin$a #e aten$ie şi-i c"n#uc pe ceilal$i prin preten$iile l"r. >,t priveşte #"rin$a #e a recun"aşte şi a accepta se&ul% aceasta a pr"#us " uriaşă in#ustrie c"s*etică şi #e *"#ă. D"rin$a are #e-a ace cu acu*ularea şi lăc"*ia. Dar - pentru că e un c,*p energetic în *işcare #"rin$a e insa$iabilă% astel înc,t satisacerea unei #"rin$e este i*e#iat înl"cuită #e " altă #"rin$ă nesatisVcută% pentru altceva% lată #e ce *ulti*ili"narii ră*,n "bse#a$i #e #"rin$a #e a c,ştiga t"t *ai *ul$i bani. In *"# evi#ent. D"rin$a e un sta#iu *ult *ai înalt #ec,t patia sau Durerea. Pentru a 4pri*i4 trebuie să ai *ai înt,i energia #e a 4#"ri4. elevi'iunea are " inluen$ă *a/"ră asupra *ult"r
"a*eni% căr"ra le in"culea'ă şi le între$ine #"rin$ele p,nă la gra#ul în care #epăşesc patia şi încep să caute " via$ă *ai bună. D"rin$a ne p"ate a#uce pe #ru*ul în$elegerii. Ca p"ate i% aşa#ar% " tra*bulină spre nivelele *ai înalte ale c"nştiin$ei.
'ablou Clinic D"rin$a c"nstructivă are ca re'ultat în#eplinirea "p$iunil"r prin inter*e#iul ra$iunii şi v"in$ei% acestea inluen$,n# nivelul general al c"nştiin$ei. stel% #"rin$a p"ate ti înl"cuită #e alegere şi #eci'ie. De'avanta/ul #"rin$ei este e&pri*at prin calitatea sa "bligat"rie% care p"ate c"n#uce la pasiune şi t,n/ire c"nstantă. tunci c,n# este a*pliicată #e e*"$i"nalitate% #"rin$a p"ate ti e&peri*entată c+iar ca 4nev"ie4 >"nsecin$a unei vie$i #e an&ietate şi nes,rşite căutări cu privire la ac+i'i$i"narea sursel"r e&terne şi artiiciale #e satisac$ie re'i#ă într-" e&punere crescută la rica #e eşecpier#ere. Din perspectivă ev"lu$i"nistă% "riginea *"#elului şi *ecanis*ului #"rin$ei *erge p,nă la pri*ele "r*e #e via$ă ani*ală% căr"ra le lipsea " resursă internă #e energie şi care% #in acest *"tiv% trebuia căutată în e&teri"r% prin încercări şi greşeli. stel% necesită$ile şi #"rin$ele au #evenit str,ns legate #e supravie$uire şi rică. în iin$a u*ană% #"rin$ele au căpătat "r*a elab"rată a e&presiil"r s"ciale şi abstracte şi au avut ca re'ultat căutarea i*perativă sau c+iar recurgerea la unele c"*p"rta*ente cu gra# ri#icat #e risc. P"tele p"t li generate per*anent #e eşecul *ecanis*ului #e satisac$ie interi"ară% care ace ca ele să nu ie nici"#ată suiciente% atingerea l"r #evenin# un stil #e via$ă c"ntinuat la nes,rşit D"rin$alipsa este " ra*iica$ie a instinctului "riginar #e "a*esete% care p"ate c"nstitui un ele*ent aut"*at ce #eclanşea'ă *"#elul c"*p"rta*ental #e rustrare cr"nică. In ter*in"l"gia e'"terică tra#i$i"nală% lipsa şi #"rin$a sunt l"cali'ate #in punct #e ve#ere energetic în c+a=ra ple&ului s"lar% #e un#e şi e&presia că " pers"ană 4este c"n#usă #e ple&ul s"lar4. 1"r*ele pat"l"gice ale #"rin$ei sunt bine cun"scute in s"cietate #rept " căutare per*anentă #e rela$ii% se&% *aterialis*% acu*ulări si
#epen#en$e. >,t priveşte #"rin$a c"ntinuă pentru apr"bare% ea c"n#uce la c"*p"rta*ente care 4să acă plăcere4 "a*enil"r% #eci la " atitu#ine supusă şi servilă. In ine% #"rin$a s"cială este% a#esea% " rec"*pensă pentru în#"iala şi lipsa #e încre#ere in n"i înşine% precu* şi #e necesitatea c"nstantă #e a ne urni'a surse e&terne #e plăcere. C&presiile s"ciale ale nev"il"r şi #"rin$ei se p"t ataşa #e c"ncepte e&terne% p"'i$ii p"litice% precu* şi #e necesitatea c"ntr"lării cel"rlal$i in ve#erea satisacerii senti*entel"r #"rite #e i*p"rtan$ă şi aten$ie publică. stel% #"rin$a şi nev"ia sunt peste *ăsură #e narcisiste% #eşi aparent repre'intă nişte p"'i$i"nalită$i şi e&presii s"ciale altruiste. D"rin$a s"cială *ai e&pri*ă şi unele trăsături #e pers"nalitate caracteri'ate prin *anipulare% c"*peti$ie% precu* şi căutare a statutului.
$orinţa şi Eul Dat"rită "riginii sale ev"lu$i"niste% eul îşi #e'v"ltă unc$ia ac+i'itivă #e 4a #"b,n#i4% căci aceasta este necesară #in punct #e ve#ere bi"l"gic pentru supravie$uire. stel% sursa satisac$iei este l"cali'ată ca iin# 4un#eva în e&teri"r4% #eşi a#ev ărata sursă a plăcerii re'i#a într-un *ecanis* cerebral intern% pe care ac+i'i$i"narea unui 4lucru #"rit4 #"ar îl #eclanşea'ă% în e&presiile l"r cele *ai bl,n#e% #"rin$ele eului se în#reaptă spre asigurarea +ranei s"ciale şi e*"$i"nale% aşa cu* se înt,*plă in ca#rul a*iliei% al tribului sau al +aitei. )"ciali'area are ca re'ultat *"tiva$ia #e a #"*ina% c"ntr"la şi atrage. In ca'ul iin$ei u*ane% acestea se e&pri*ă s"cial prin căutarea statutului% a p"sesiunil"r şi a unui stil #e via$ă c"*petitiv% care c"n#uce la gel"'ie şi invi#ie. Pr"ble*a #e ba'ă a acestui niv el #e c"nştiin$ă re'i#ă în senti*entul intern al lipsei care se trans"r*ă în ne*ul$u*ire cr"nică% senti*ente #e insatisac$ie şi un c"*p"rta*ent #einit #e per*anente căutări. @ulnerabilitatea #"rin$el"r eului c"nstă in ip"te'a acestuia că î*plinirea #epin#e #e ac+i'i$ia un"r surse e&terne. Nev"ia e&agerată are ca re'ultat " supraesti*nre a circu*stan$el"r e&teri"are şi a i*p"rtan$ei l"r nerealiste. stel% #"rin$a c"n#uce la avi#itate% rustrare şi an&ietate% precu* şi la lăc"*ie% 'g,rcenie şi nev"ia cr"nică #e a ac+i'i$i"na. Pr"ble*a D"rin$ei este legată #e înclina$ia eului #e a pr"iecta t"t elul #e ele*ente speciale asupra "biectel"r% pers"anel"r sau calită$il"r percepute. stel% pers"ana% calitatea sau "biectul #"rit #evin e&acerbate% r"*an$ate% şi î*p"#"bite cu strălucirea un"r atribute *agice e&agerate aşa cu* se #escrie în binecun"scuta carte la*"ur: F"rl# Pr"ble* - 8aileL. 950. In acest el% eul #evine inatuat şi 4plin4 #e pr"priile sale pr"iec$ii% lucru acilitat #e energia speciică strălucirii. cest lucru c"neră "biectului% pers"anei "ri calită$ii #"rite " aură *agică şi se#ucăt"are. #e care pu$ini "a*eni îşi #au sea*a că% #e apt% repre'intă #"ar " ilu'ie #e e&e*plu: pasiunile înlăcărate ale a#"lescen$ei. D"rin$a a*pliicată p,nă la +ipertr"iere #evine pasiunea care si#ea'ă ra$i"nalitatea% n clipa c,n# pr"*isiunea *agică şi ilu'"rie se #i'"lvă în realitate% apare un senti*ent #e a*ărăciune sau pier#ere. ass-*e#ia este speciali'ată în a #a " aură #e strălucire at,t pr"#usel"r% c,t şi #iversel"r pers"nalită$i% astel că 4pre'entarea4 este *ult *ai i*p"rtantă #ec,t realitatea #e la care se p"rneşte. stel% publicitatea pe care " ace *e#ia repre'intă un act"r *a/"r şi " in#ustrie "arte inluentă. 4;rice publicitate este *ai bună #ec,t niciuna4. cest lucru c"n#uce la apari$ia unei #"rin$e nes,rşite #e a sta în lu*ina relect"arel"r% pentru că una #intre ascina$iile eului re'i#ă în captarea aten$iei. Bui este er"ul principal în il*ul interi"r al vie$ii iecăruia #intre n"i. Neliniştea% an&ietatea internă a eului în legătură cu în#eplinirea nev"il"r sale pr"iectate c"n#uce la apari$ia unei #"rin$e insa$iabile #e putere şi c"ntr"l asupra alt"ra% care. în e&presiile sale cele *ai +ipertr"iate. î*bracă "r*a #ictaturii% *egal"*aniei şi gran#"*aniei narcisiste% care-şi pr"pune să #"*ine întreaga lu*e. De-a lungul ist"riei% senti*entul #e rustrare legat #e neîn#eplinirea #"rin$el"r eg"centrice a c"n#us la urie% ră'bunare şi c+iar la uci#erea a *ili"ane #e "a*eni nevin"va$i. ceasta este c"nsecin$a insa$iabilită$ii eg"centris*ului trans"r*ată în barbarie şi e&tre*is* *ilitant t"talitar. ceastă c"n#i$ie se *ai nu*eşte şi 4narcisis* *esianic *align4 pentru că% în esen$ă% acest eu neev"luat îl invi#ia'ă şi- urăşte în secret pe Du*ne'eu% c"nsi#er,n#u-l un rival. Inteligent% eul îşi e&pri*ă gran#"area interi"ară căut,n# să ia l"cul Divinită$ii% #eclar,n# că el
însuşi este Du*ne'eu Ner"% >e'ar% etc. sau pretin',n# că repre'intă " aut"ritate Divină specială% pre#estinată% şi #eci% aut"ri'ată #e Divinitate. 'urparea #ivinită$ii se p"ate ve#ea în e&punerile publice #esp"tice ale 4*arelui c"n#ucăt"r4% etc.% care se aşteaptă cu sinceritate să ie venerat. P"tenta$ii au nev"ie #e plecăciuni şi pl"c"niri% #upă cu* se aşteaptă să pri*ească nu*ele #e #"*nstăp,n suveran. Regii au #"*nit în virtutea #reptului #ivin% #e pe un tr"n aşe'at înt"t#eauna *ai sus #ec,t scaunul "ricărui alt "*. r"nul însuşi si*b"li'ea'ă preten$ia la suveranitate% la putere neli*itată şi la 4#reptul #ivin al regil"r4. Para#"&ul acest"r preten$ii *esianice ale c"n#ucăt"ril"r lu*ii este că% #e-a lungul ti*puril"r% pu$ini #intre ei au *en$inut un nivel calibrat #estul #e înalt pentru a in#ica a#evărata putere intrinsecă. în l"cul acesteia% ci s-au ba'at înt"t#eauna pe "r$ă ar*e% p"li$ie secretă% ar*ată şi ter"ris*.
$e+avanta:ele $orinţei#7rustrarea; Invidia şi
$orinţa ca Sclavie 1ericirea şi satisac$ia apar în ur*a în#eplinirii #"rin$el"r% iar eşecul #e a ace acest lucru generea'ă an&ietate şi tensiune. Depen#en$ele se instaurea'ă prin inter*e#iul creierului legat la începutul ev"lu$iei #e si*$uri şi se *aniestă a$ă #c sen'a$iile interi"are pr"prii siste*ului #e rec"*pensă. Depen#en$a şi #"rin$a cr"nică repre'intă elab"rările u*ane ale *i/l"acel"r care generea'ă răspunsul sperat #in partea creierului activită$i% g,n#uri etc.. Iată #e ce a spus 8u##+a că principala sclavie a "*ului e cea a$ă #e si*$uri. ?ăc"*ia a "st inclusă pe lista cel"r şapte păcatc capitale #in cau'a aptului că in#uce " sclavie a$ă #e trup şi plăcerile acestuia% *,ncarea şi se&ul #evenin# #epen#en$ele cele *ai "bişnuite. Pe parcursul #e'v"ltării civili'a$iei% pe lista ele*entel"r artiiciale #e #eclanşare a siste*ului #e rec"*pensă a creierului s-au *ai a#ăugat alc""lul şi #r"gurile.
$orinţa ca $ependenţa )atisac$ia repetitiva a ciclului #"rin$a - satura$ie c"n#uce la "bişnuin$ă% care% la in#ivi'ii vulnerabili se p"ate trans"r*a în pasiune ar'ăt"are şi #epen#en$ă. ceastă escala#are se ală la acelaşi nivel cu p"rnirile instinctuale şi p"ate c+iar să capete pri"ritate în a$a instinctel"r n"r*ale #c supravie$uire. >,n# satisacerea #"rin$el"r #evine #"*inantă% in+ibi$ia e&ercitată #e ra$iune
a/unge ineicientă şi ne"perabil,% aşa cu* se "bservă în ur*ărirea ac$iunil"r cu un gra# *are #e pericul"'itate care au " ist"rie *arcată #e " rată *are #e *"rtalitate #e e&e*plu% cucerirea Cverestului% că#erea% într-un but"i% în apele casca#ei Niagara% înregistrarea unui rec"r# #e a#,nci*e în *aterie #c scuun#ări% etc.. Nici *ăcar spectrul *"r$ii pe care " p"ate a#uce lava unui vulcan sau su"carea în ur*a unei avalanşe nu *ai e suicient pentru a c"ntr"la #"rin$a insa$iabilă şi i"rul #e a lirta cu *"artea% care apare şi în ca'urile e&tre*e ale cri*inalită$ii 8"nnie şi >lL#e. In ciu#a c"nsecin$el"r "arte grave% #epen#en$a ia l"cul ra$iunii şi al instinctului #c c"nservare. >,t priveşte i*pulsul% el revine repe#e atunci c,n# apare şi "ca'ia satisacerii #"rin$ei% aşa cu* se înt,*plă în ca'ul /"curil"r #e n"r"c% al pe#"iliei% al #epen#en$ei #e #r"guri şi alc""l% al cri*inalită$ii% clept"*aniei% se&ualită$ii% pir"*aniei% c"*p"rta*entel"r psi+"pate% tulburăril"r #e ali*enta$ie% #epen#en$ei #e cu*părături% ca şi în ca'ul acu*ulăril"r e&travagante şi ira$i"nale - şi aşa *ai #eparte. >ercetările eectuate asupra ncur"c+i*iei creienilui au #e'văluit carc #intre *ecanis*ele genetice neur"trans*i$ăt"are resp"nsabile #e #"*eniul #epen#en$el"r răspun# interven$iil"r ar*aceutice. în general% t"ate #epen#en$ele sunt si*ilare #in punct #e ve#ere "pera$i"nal prin aptul că #eclanşea'ă eliberarea neur"trans*i$ăt"ril"r as"cia$i cu plăcerea în creier. ?a ba'ă% t"ate #epen#en$ele repre'intă c"nsecin$a unei #epen#en$e principale% cea a$ă #e răspunsul #e plăcere însuşi% "ricare ar i *i/l"cul prin care acesta este pr"v"cat. ; #esc"perire *e#icală recentă arată că p,nă şi *e#ica*entele î*p"triva *ala#iei Par=ins"n p"t pr"v"ca unele c"*p"rta*ente c"*pulsivc% cu* ar i atrac$ia a$ă #e /"curile #e n"r"c% se& şi cu*părături. anner% 2005 ceste c"*p"rta*ente p"t varia #e la aran/a*entele inanciare rapace p,nă la vi"larea şi uci#erea în serie a c"piil"r #ar% în esență *ecanis*ul l"r un#a*ental este acelaşi. ipul particular #e c"*p"rta*ent selectat este în ac"r# cu inluen$a =ar*ic, genetică% precu* şi cu act"rii culturali care se relectă în nivelul #e c"nştiin$ă a in#ivi#ului. Depen#en$ele nu #ispar prin c"nsecin$ele l"r negative% "ric,t #e gr"a'nice ar i acestea. cesta este şi *"tivul pentru care ele nu p"t i în$elese #e "a*enii "bişnui$i% care c"nsi#eră că " peri"a#ă petrecută în înc+is"are va #escura/a cri*inalitatea. Dat"rită "r$ei c"*pulsive% *a/"ritatea cri*inalil"r reci#ivişti v"r reveni la cri*ă #upă #"ar c,teva 'ile #e la ieşirea #in înc+is"are% #upă cu* se p"ate "bserva *ai ales la atacat"rii #e c"pii.
Eul ca $ependenţă Dacă în$elege* #epen#en$a% calea este #esc+isă spre în$elegerea tenacită$ii eului )inele caută plăcerea şi #evine #epen#ent #e senti*entul pri*it #e la #ieritele p"'i$i"nalităti. cest ciclu #e reac$ii se c"ns"li#ea'ă +abitual iar acest lucru c"n#uce la un *"#el cerebral #"*inant care supravie$uieşte în ciu#a c"nsecin$el"r negative care se răsr,ng asupra pr"priei pers"ane "ri a alt"ra. ?a "rigine% c+iar şi satisac$iile "erite #e negativitate se #at"rea'ă #epen#en$ei. ceasta e&plică natura cr"nică a pat"l"giei s"ciale spirituale e*"$i"nale care a #"*inat civili'a$ii întregi% sec"le #e-a r,n#ul. >+iar şi în 'iua #e a'i% această pat"l"gie #"*ină 7HM #in p"pula$ia lu*ii% pentru că renun$area la c"*p"rta*entele negative ar înse*na " pier#ere #e plăcere şi #e satisac ție. Rec"*pensa vanită$ii este evi#entă6 rec"*pensele lăc"*iei% ale #"rin$ei #e a ac+i'i$i"na şi ale gran#"*aniei sunt% #e ase*enea clare. De sec"le întregi% "a*enii se cra*p"nea'ă #e ură şi caută ără încetare% " /ustiicare pentru asta. >"lec$i"narii #e in/usti$ie abun#ă - la el şi *artirii% intrigan$ii sa#icii% *as"c+iștii% per#an$ii - ca şi #e*ag"gii şi tiranii #e t"ate elurile. @i"len$a urii este î*bătăt"are% iar cei care uci# "a*eni nevin"va$i sunt 4e&ta'ia$i4. >"nlictele p"litice% religi"ase si il"'"ice #au at,ta #epen#en$ă. înc,t culturi si p"pula$ii întregi sunt c"n#a*nate la *"arte pentru plăcerea *a/"ră #e a ace lucrurile 4aşa cu* trebuie4 respectiv pentru a plăti p"li$e. Dacă e&e*plele #e *ai sus sunt e&tre*e% trebuie spus că acelaşi *ecanis* #e rec"*pensă secretă #erivă şi #in încăpă$,nare% resenti*ente% vin"vă$ie% aut"-incri*inare% precu* şi% "ric,t ar părea #e bi'ar la pri*a ve#ere% c+iar #in suerin$ă. lte "r*e *ai sunt: vin"vă$ia cr"nică% te*erile "ră s,rşit% "bsesiile% i*pulsurile% precu* şi eternele 4gri/i4 ale vie$ii #e 'i cu 'i. >+iar şi înr,ngerea sau pier#erea p"t i% în *"# para#"&al% recep$i"nate ca rec"*pense% ele #"ve#in# cru'i*ea #estinului. P"'i$iile eului se caracteri'ea'ă prin respingerea resp"nsabilită$ii şi pr"iectarea
senti*entului #e vin"vă$ie un#eva 4în e&teri"r4% ta ur*a ur*ei% #in aceasta îşi c,ştigă eul energia necesară e&isten$ei% căci lui îi lipseşte plăcerea #erivată #in energia spirituală. In inal% rec"*pensa pe care " pri*eşte eul re'i#ă în aptul că se substituie Divinită$ii% *entin,n#u-şi în acest el suveranitatea şi c"nvingerea secretă că el este însăşi sursa vie$ii% #eci Du*ne'eu.
ecuperarea din $ependenţa faţa de Eu n şi prin sine. eul este incapabil să-si #epăşească pr"priile nea/unsuri% căci se găseşte în capcana circulară a sălii "glin'il"r. Cul nu va reuşi nici"#ată să-şi găsească salvarea prin pr"priile sale "rte% căci nivelurile c"nştiin$ei p"t i #epăşite nu*ai prin tre'irea energiei spirituale. ecanis*ul salvării trece prin v"in$a care s"licită interven$ia Divinită$ii. Cul #evine #"*inant ca ur*are a "riginii sale atavice% esen$ială pentru supravie$uirea pri*itivă. Pentru eu% 4vreau se trans"r*ă în 4a* nev"ie W şi în 44trebuie să a* stel% căutarea sa #ev ine renetica şi "rice precau$ie p"ate i spulberată în cete patru 'ări. lată #e ce% #"rin$ele p"t i escala#ate p,nă la "bsesie% antren,n# #eci'ia #isperată #e a recurge la "rice sacriiciu% inclusiv c+iar ?a *"artea a *ili"ane #e al$i "a*eni pentru a le în#eplini. Cul trebuie să atb, t"t ceea ce-şi #"reşte% cu "rice pre$% şi va găsi *ulte scu'e pentru a /ustiica acest lucru. Cl se #ebarasea'ă #e ra$iune "l"sin# " ret"rică inteligenta% plina #e învinuiri și incri*inări la a#resa alt"ra% pentru că trebuie să c,ştige cu "rice pre$% căci% în *ili"ane #e ani #e ev"lu$ie% c+iar ar i *urit #acă nu şi-ar i vă'ul #"rin$ele şi necesită$ile satisăcute. Prin ur*are% să spune* încă " #ată că eul are " *e*"rie "arte lungă şi *ili"ane #e ani #e #e'v"ltare în spate.
$epăşirea $orinţei Pentru că pr"ble*a este *ai #egrabă internă #ec,t e&ternă% încercările #e a c"ntr"la #"rin$ele păti*aşe prin 4puterea v"in$ei4 eul au rare"ri succes şi la el se înt,*plă şi în ca'ul î*plinirii plăceril"r% care nu "eră #ec,t " satisac$ie te*p"rară. După cu* este bine cun"scut% "r*ele cele *ai #istructive ale pasiunil"r puternice răspun# "pti* la pr"gra*ele #e trata*ent ba'ate pe cre#in$ă şi pe grupurile "rgani'ate pe sc+e*a cel"r #"ispre'ece paşi% "ate aceste "rgani'a$ii pun accentul pe aceleaşi c"ncepte #e ba'ă: u*ilin$ă% "nestitate interi"ară% resp"nsabilitate şi aban#"narea în a$a unei "r$e superi"are. Incapacitatea #e a răspun#e la atare pr"gra*e se #at"rea'ă reu'ului pe care eul îl e*ană prin pr"pria sa esen$ă şi pentru care aban#"narea înainte ca #urerea să a/ungă la pr"p"r$ii #e nesup"rtat repre'intă " anate*ă. ra#ele *ai pu$in severe% #ar t"tuşi pr"ble*atice% ale #"rin$ei p"t i #epăşite prin înl"cuirea preten$iil"r cu preerin$ele% precu* şi prin aban#"narea iecărui i*puls% i*e#iat ce apare. ; altă practică re'i#ă într-un pr"ces spiritual #e tipul 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 în ca#rul căruia iecare c"nsecin$ă anticipată şi te*ută este aban#"nată în v"ia lui Du*ne'eu. ?a început% acest pr"ces pare i*p"sibil% #ar la " investiga$ie *ai atentă% 4i*p"sibilul4 se #"ve#eşte a nu i altceva #ec,t lipsa #isp"nibilită$ii. stel% aban#"narea #epin#e *ai #egrabă #e v"in$ă #ec,t #e putin$ă. n alt e&e*plu al aplicării pr"cesului 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4 este ur*ăt"rul: 4Dacă aban#"ne' cutare şi cutare% atunci *ă v"i si*$i plictisit% i'"lat% v"i #eveni un ni*eni% un nev"iaş4 -şi aşa *ai #eparte% c"ntinu,n# lista c"n#i$iil"r presupus int"lerabile% care% #acă sunt anali'ate atent% ne #e'văluie că niciuna #intre ele nu este% #e apt% int"lerabilă. în plus% caracterul l"r presupus int"lerabil se #at"rea'ă #"ar re'isten$ei şi nu c"n#i$iei #e e&e*plu% #acă această presupunere s-ar ba'a pe realitate% atunci ni*eni nu ar i ericit #acă nu ar i b"gat şi celebru. Reaua-v"in$, şi re'isten$a iau recvent "r*a scu'ei 4nu p"t4% pentru evitarea resp"nsabilită$ii #e a aban#"na inten$iile eului. cest lucru p"ate i #e*"nstrat prin ntrebarea 4Dacă cineva ar $ine " puşcă încărcată la capul tău cu inten$ia să te î*puşte #acă nu te pre#ai% atunci aşa ai aceT4 Răspunsul ar i% bineîn$eles% că p"$i să te pre#ai% aşa că% pr"ble*a $ine *ai #egrabă #e verbul 4a vrea4 #ec,t 4a putea4. In plus% $ine$i c"nt că p,nă şi un stil #e via$ă #e asce'ă e&tre*ă este uş"r #acă a "st #"rit şi ales. C&istă *ulte c"*unită$i spirituale care renun$ă la bunurile lu*eşti sau sunt a#epte ale principiului 4*ai pu$in însea*nă *ai *ult4. Dacă e aleasă liber% si*plitatea este acceptată uş"r% iin# însă respinsă categ"ric #acă este i*pusă.
>u c,t nivelul c"nştiin$ei unei pers"ane este *ai ri#icat% cu at,t *ai scă'ută este presiunea e&ercitată #e #"rin$e şi nev"i. în ca'ul ev"lu$iil"r spirituale i*p"rtante% lipsurile şi nev"ile #ispar pentru că satisac$ia nu *ai e #eter*inată #e p"sesiuni% ci #in )ursa e&isten$ei însăşi% care% în c"nsecin$ă% nu este #epen#entă #e niciun act"r e&tern sau *"#iicat artiicial prin i'i"l"gia creier creierulu ului.i. Pers"a Pers"anel nelee ev"lua ev"luate te #in pu punc nctt #e ve#ere ve#ere spirit spiritual ual e&peri e&peri*en *entea tea'ă 'ă plenar plenar bucuri bucuriaa senti*entului senti*entului libertă$ii interi"are. Dacă se ur*ea'ă un pr"ces #e tipul 4i ce ur*ea'ă #upă asta4% se #"ve#eşte% în cele #in ur*ă% că tea*a esen$ială care #eclanşea'ă întreaga serie e c+iar cea *aniestată în a$a *"r$ii. ceastă tea*ă #e *"arte este repri*ată şi e&istă inc"nştient în spatele nenu*ăratel"r nenu*ăratel"r "r*e #e rică la care e pre#ispus "*ul. Prin aban#"narea vie$ii şi lăsarea ei în v"ia lui Du*ne'eu% Ra#ian$a interi"ară a )inelui străluceşte% iar supravie$uirea este şi ea lăsată în v"ia lui Du*ne'eu "#ată cu apari$ia bucuriei. ; c"n#i$ie prealabilă pentru a reuşi eli*inarea ricii #e *"arte re'i#ă în aban#"narea pr"un#ă în v"ia v"ia lui Du*ne'eu% Du*ne'eu% îns"$ită #e " rugă pentru pentru pri*irea ra$iei Divine. Divine. Ieşirea #in li*itările restrictive trece prin etapele clasice: #e la 4 a avea4 la 4a ace4 pentru a a/unge în inal la 4a X î*plinirea p"ten$ialului spiritual eli*ină t"ate necesită$ile şi lipsurile% pentru că sursa ericirii se ală în interi"r6 ac"l" a "st #e apt #inî"t#eauna. )ursele #e ericire ale eului sunt pr"vi'"rii% te*p"rare% tran'it"rii şi ilu'"rii% iar aceasta este " Realitate care p"ate i veriicată e&peri*ental. sinele nu #"reşte ni*ic pentru că el este c"*plet prin însăşi natura sa% iin# )ursa pri*"r#ială a t"t ceea ce e&istă. stel% e&cept,n# necesită$ile i'ice #e ba'ă pentru supravie$uire% 4lipsa4 este " percep$ie. Pr"v" Pr"v"car carea ea spirit spiritual ualăă stă în #esc"p #esc"peri erirea rea )ursei )ursei erici ericirii rii.. ul$i ul$i "a*eni "a*eni b"g b"ga$i a$i şi #e succes succes *ărturise *ărturisesc sc cu sinceritat sinceritatee că% în aară #e înlesniril înlesnirilee practice% practice% în esen$ă esen$ă nu sunt *ai erici$i erici$i #ec,t în vre*ea stu#en$iei% c,n# nu aveau niciun ban6 aşa se e&plică% #ealtel% şi p"pularitatea "perei 48"e*a Puccini% H9(. Culsinele c"nsi#eră că ericirea pers"nală este c"n#i$i"nată% apt ce pr"#uce tea*ă. titu#inea #e a nu #"ri ni*ic te scuteşte #e rică% c"nstituin# #eci% " stare #e i*unitate a$ă #e aceasta. In cele #in ur*ă% c+iar şi #"rin$a #e 4a avea4 un c"rp #ispare% iin# c"nsi#erată un "bstac"l% #eşi este utilă în e&pl"rarea #"*eniului linear. ?a nivel "pera$i"nal% c"rpul p"ate i c"nsi#erat ca " 4s"n#ă spa$ială4 te*p"rară% #estinată e&pl"rării #i*ensiunii lineare% #ar care #eserveşte în acelaşi ti*p şi ev"lu$ia spirituală. taşarea #e c"rp se ba'ea'ă pe ilu'ia i#entiicării cu acesta ca 4sine4% ca sursă şi l"cus al vie$ii. Din perspectiva un"r stări *ai înalte ale c"nştiin$ei% trupul p"ate i perceput ca " neplăcere% " li*itare şi " i #istragere. De aceea% şi el trebuie să ie aban#"nat. în cele #in ur*ă% i#entiicarea cu trupul #ispare% iar în acel *"*ent% sp"ntan% c"rpul #evine *ai #egrabă un ter$ #ec,t 4eu4.
nlocuirea $orinţei intea c"nsi#eră că #"rin$a e " *"tiva$ie necesară pentru în#eplinirea "biectivel"r. ceastă c"nvingere îşi are ră#ă"inile în vec+iul siste* ev"lu$i"nist #e satisacere a p"tei ani*alice. Peste Peste nivelu nivelull 20 2000 al c"nşt c"nştiin iin$ei $ei%% "biect "biective ivele le nu sunt sunt atinse atinse prin prin #"rin$ #"rin$ă% ă% ci prin prin #eci'i #eci'ie% e% anga/a*e anga/a*ent nt şi "p$iune "p$iune ca act #e v"ință stel% "biectivul "biectivul #evine inspirat" inspirat"r% r% iar acest lacra are ca re'ultat alinierea pri"rită$il"r care% ca şi în lucrarea spirituală% se *ateriali'ea'ă în #e#icare şi aban#"narea re'istentei. Deci'ia a#augă val"are pr"cesului şi e"rtului necesar pentru reali'area "biectivului. Nu trebuie să 4#"reşti cu ar#"are4 un lucru% ci #"ar să te #eci'i să ur*e'i pr"cesul necesar actuali'ării lui. cest lucru este acilitat #e aban#"narea aban#"narea re'istentei care ar putea lua naştere #acă eul *intea c"nsi#eră că e un 4sacriiciuU.
Po+itionalităţile $orinţei 1iecare nivel al c"nştiin$ei este as"ciat cu unele presupuneri care-i c"ns"li#ea'ă percep$iile şi le trans"r*ă trans"r*ă în re'isten$ re'isten$ă. ă. n *"# caracteristic caracteristic%% t"ate t"ate acestea acestea iau "r*a un"r perec+i perec+i #ualiste #ualiste #e atrac$ii şi aversiuni.
Dua!ităţi!e Doriţei Atra#ţie )pecial >,ştig% "l"s 8"gă$ie >"ntr"l D"b,n#ire P"tă 1"r$ă pr"bare )ucces 1ai*ă încăpă$,nare gresiune Re'isten$ă părare c+i'i$ie >ucerire P"pularitate 4rebuie să a*4 I*p"rtant 4C&altare4 C&cep$i"nal 8ăgat în sea*ă C*"$ie )trălucit"r sc+i*ba lu*ea P"sesie C&punere )uperi"r
Aver*iue ;bişnuit Pier#ere )ărăcie Pasivitate Pier#ere 1rustrare )lăbiciune >ritică Csec n"ni*at Renun$are )upunere )c+i*bare Pre#are )ărăcie Pier#ere Ign"rare Preer >"*un N"r*alitate e#iu Ign"rat Plictiseală ;bişnuit sc+i*ba sinele )i*plitate ?ipsă #e strălucire >"*un
cestea sunt *aniestările as"ciate în *"# clasic cu c+a=ra ple&ului s"lar. Cle se bucură #e " largă acceptare s"cială. ?a nivel c"lectiv% ele apar ca atitu#ini şi *"tiva$ii la care trebuie să renun$ă*% #e"arece repre'intă ataşa*ente. Pr"cesele necesare sunt #isp"nibilitatea% c"nte*plarea% relec$ia şi *e#ita$ia% iar rec"*pensa care ur*ea'ă este se*niicativă şi #esc+i#e calea *ult"r beneicii neaşteptate% neaşteptate% care rec"nte&tuali'ea'ă rec"nte&tuali'ea'ă calită$ile subiective subiective ale vie$ii.
C(PI'3/3 6 7uria %nivel calibrat 840& Introducere 1uria p"ate c"n#uce at,t la ac$iuni c"nstructive% c,t şi la ac$iuni #istructive. tunci c,n# "a*enii lasă în ur*ă patia şi Durerea pentru a-şi #epăşi 1rica% ei încep să #"rească6 D"rin$a c"n#uce la rustrare care% la r,n#ul ei% c"n#uce la 1urie. stel% 1uria p"ate i un punct #e spri/in prin care cei "pri*a$i "pri*a$i p"t i catapulta catapulta$i% $i% în cele #in ur*ă% ur*ă% spre libertate. libertate. 1uria î*p"triva î*p"triva in/usti$ie in/usti$ieii s"ciale% s"ciale% ca şi cea în#reptată î*p"triva victi*i'ării şi inegalită$ii% a #at naştere un"r *işcări i*p"rtante% ce au c"n#us la sc+i*bări *a/"re în structura s"cietă$ii. )ă re*arcă* însă% că re'ultatele beneice au apărut #at"rită acel"r *işcări şi nici#ecu* #at"rită uriei în sine. "tuşi% 1uria se e&pri*ă cel *ai a#esea ca resenti*ent "ri prin stiluri #e via$ă e&e*pliicate #e "a*enii iritabili şi e&pl"'ivi% e&agerat #e sensibili şi înclina$i să #evină 4c"lect"ri #e in/usti$ie4% precu* şi certăre$i% belic"şi belic"şi şi pr"ces"*ani. pr"ces"*ani. De vre*e ce 1uria i'v"răşte #in #"rin$a rustrată% ea se ba'ea'ă pe c,*pul energetic i*e#iat ineri"r ei D"rin$a. 1rustrarea pr"vine #in e&agerarea i*p"rtan$ei #"rin$el"r. ; pers"ană *,ni"asă% ase*eni c"pilului rustrat% începe să $ipe. 1uria c"n#uce lesne la ură% senti*ent ce are un eect er"'iv asupra tutur"r #"*eniil"r vie$ii. >a reac$ie trecăt"are% uria este " e*"$ie "arte înt,lnită în s"cietate #ar% cu t"ate acestea% ca nivel general al c"nştiin$ei in#ică #"*ina$ia un"r c,*puri energetice negative% ce relectă percep$iile #ist"rsi"nate ale eului. n aspect principal al acest"r #ist"rsiuni re'i#a în percep$ia narcisistă asupra lu*ii% respectiv în aşteptările c"n"r* căr"ra lu*ea ar trebui să se c"n"r*e'e #"rin$el"r şi percep$iil"r n"astre. în *ăsura în care lu*ea nu este pre"cupată #e respectivul in#ivi# aectat #e nivelul uriei% re'ultatul se înă$işea'ă în "r*a rustrării şi resenti*entel"r resenti*entel"r cr"nice. Dat iin# că în esen$a sa se c"nsi#eră suveran% eul narcisist e c"*bativ şi pre#ispus la a se si*$i insultat c+iar şi în c"n#i$iile unei pr"v"cări *ini*e. cest lucru generea'ă resenti*ente cr"nice şi urcarea uriei la supraa$ă% un#e se e&pri*ă ă$iş. De ase*enea% uria p"ate lua şi "r*e #eg+i'ate şi *ai s"isticate% precu* ar i p"'i$iile s"ciale ce c"n#uc la r"lul #e pr"testatar cr"nic% respectiv #e critic ce-şi atacă cu urie #uş*anii percepu$i ca atare. Peri"#ic% uria repri*ată ia "r*a agresiunil"r c"*p"rta*entale une"ri *erg,n# c+iar p,nă la agresiune i'ică şi acu'el"r publice. tunci c,n# resenti*entele resenti*entele ies la supraa$ă% se p"t pr"#uce pier#eri ale c"ntr"lului% a/ung,n#u-se a/ung,n#u-se c+iar şi la gra#e e&tre* #e #istructive ale uriei. Cle sunt e&pri*ate în ca#ru rela$i"nal prin abu'area partenerului sau a c"piil c"piil"r. "r. 1uria 1uria cr"nic cr"nicăă re'ult re'ultăă a#esea a#esea într-" într-" pers" pers"nal nalita itate te "arte "arte agresi agresivă vă ce încear încearcă că să îi c"nstr,ngă pe ceilal$i prin #"*ina$ie şi inti*i#are. )tilul #e via$ă re'ultat astel% e #escris în *"# caracteristic prin epitetul 4urtun"s4.
=ecanis"ele 7uriei Eului )tructura eului este #ualistă şi #ivi'ea'ă unitatea Realită$ii în perec+i c"ntrastante şi c"ntrarii aparente% care sunt prin ur*are pr"#usul şi c"n$inutul percep$iei% care c"nstă% la r,n#ul ci% #in pr"iec$ii. cesta este un #eect clasic al *in$ii% aşa cu* a arătat Descartes% care a e&plicat aptul că *intea îşi c"nun#ă pr"priile pr"#ucte %res interna, res cogitans$ cu realitatea e&teri"ară a naturii% aşa cu* este ea în realitate %res e&tensa 'e&terna$. cest #eect un#a*ental este pre'entat pe larg în )ec$iunca #in dev!r versus "alsitate$. ?a nivel "pera$i"nal% eul pers"nal este% #eci% " victi*ă a pr"priil"r sale percep$ii #ualiste pr"iectate. )ub nivelul calibrat 200% e&istă " li*ită la care *intea nu *ai este capabilă să acă #ieren$a #intre percep$iile sale e*"$i"nale "piniile şi lu*ea
e&teri"ară aşa cu* este ea în realitate. cest nea/uns aectea'ă 7HM #in p"pula$ia lu*ii şi G9M #in p"pula$ia *ericii. în această situa$ie% pers"ana uri"asă percepe t"t ceea ce nu serveşte eului ca pe un #uş*an. Ca este% #eci% într-" per*anentă #eensivă% iin# înclinată spre agita$ie e*"$i"nală% care se pr"pagă prin energi'area *ecanis*el"r e*iserei cerebrale st,ngi ve'i sc+e*a 1unc$i"nării >reierului #in capit"lul ,'- >iclul percep$iei greşite ur*ată #e urie şi resenti*ent ali*entea'ă ap"i siste*ul nerv"s si*patic #in "rganis* şi pr"v"acă reac$iile #e tip 4luptă sau ugi4 >ann"n% 929 care ac să crească a#renalina şi c"rti'"nul. stel% siste*ul nerv"s general al pers"anei uri"ase este pr"gra*at pentru a reac$i"na la alar*ă şi stress )elLe% .,/0' prin reten$ia #e sare şi creşterea rit*ului car#iac şi a tensiunii arteriale. Cul se +răneşte #in rec"*pensa "erită #e e*"$iile negative şi astel se aga$ă #e nega$ivitate pentru a supravie$ui. în ti*p ce creierul spirituali'at este spri/init #e energia spirituală% e*isera cerebrală st,ngă e "rientată către eu şi se ba'ea'ă pe sursele energiei ani*ale. Cul p"'i$i"nali'at se te*e să a#*ită " greşeală şi eviti resp"nsabilitatea. ; *et"#ă *a/"ră #e apărare a eului c"nstă în pr"iectarea unei c"nştiin$e punitive 4supraeul4 asupra lu*ii e&teri"are% pentru a trăi ap"i cu rica #e ră'bunare. stel% eul uri"s se te*e #e a#evăr% cinste şi ec+ilibru% #e"arece acestea îi p"t re#uce #"*ina$ia% c"nsi#er,n# prin ur*are iertarea sau nevin"vă$ia alt"ra ca pe " anate*ă. Cul pers"anei uri"ase c"nsi#eră rela$iile ca pe un c,*p #e luptă pentru e&ercitarea #"*inării% c"ntr"lului şi a un"r atitu#ini şi ac$iuni pri*itive. cest reu' #e a renun$a la atitu#inile negative apare pentru că% în *"# subiectiv% eul e&trage plăcere #in negativitate% care *"tivea'ă şi pers"nalită$ile calibratc sub nivelul 200. Prin c"ntrast% pers"anel"r situate peste nivelul 200 le #isplace uria at,t la ele însele% c,t şi la al$ii% şi nu se si*t #el"c c"n"rtabil în pre'en$a acesteia. Din punct #e ve#ere s"cial% uria este un ele*ent n"civ #e"p"trivă în a*ilie% la l"cul #e *uncă "ri în "rice el #e rela$ie% iin# " a*enin$are şi pentru sănătatea pers"nală. Pentru pers"anele slabe şi vulnerabile% uria însea*nă putere% în ti*p ce pentru pers"anele puternice% uria este privită ca " slăbiciune pri*itivă "arte neplăcută% iin# c"nsi#erată " #"va#ă #e i*aturitate. în şi prin sine% uria este #"ar " e*"$ie subiectivă care nu re'"lva ni*ic în lu*e% spre #e"sebire #e ra$i"nalitate şi c"ntr"l. 1uria este "l"sită #e către 4eu4 ca un substitut pentru cura/% care necesită +"tăr,re% #eter*inare sau #ev"ta*ent. Cul% ase*eni unui ani*al pri*itiv% g,aie #e urie şi caută în *"# inc"nştient să pară puternic şi re#utabil. P"'i$ia eului se pr"pagă singură pentru că rec"*pensa secretă pe care " caută este e*"$ia însăşi. cest *ecanis* #e aut"-pr"pagare este a*pliicat prin agă$area #e trecut pentru /ustiicarea şi păstrarea ranc+iunii% "btur,n# senti*entele #e culpabilitate care% altel% ar putea re'ulta #in "nestitatea privit"are la a#evăratele *"tive. >ă e&pl"atarea trecutului este " abera$ie% in#ică şi nivelul scă'ut la care calibrea'ă " atare atitu#ine% #at"rat aptului că% în realitate nici nu e&istă trecut. N"i pute* să 4cun"aşte*4 #"ar pre'entul şi% în cel *ai bun ca'% ave* #e-a ace cu " percep$ie rapi#ă% pentru că a#evărul nu repre'intă nu*ai c"nsecin$a c"n$inutului linear% ci şi a c"nte&tului.
E>presii clinice 1uria cr"nică generea'ă a#esea c"nsecin$ele s"ciale #istructive% cu* ar i neîn$elegerile *aritale "ri #iv"r$ul. >"nlictele care i'bucnesc la l"cul #e *uncă au ca re'ultat un ran#a*ent scă'ut şi% #e cele *ai *ulte "ri% recla*ă c+iar c"nsiliere speciali'ată. erapia este #ese"ri i*pusă #e tribunal ca " c"n#i$ie pentru pr"barea inrac$iunil"r% *ai ales în ca'urile #e cri*e c"*ise sub i*periul uriei. >ercetările au #e*"nstrat că acest *"#el este evi#ent încă #in peri"a#a pri*ei c"pilării% iin# resp"nsabil #e neîn$elegerile cu ra$ii% sur"rile şi c"legii #e clasă. )piritul belic"s cr"nic c"n#uce la respingere s"cială% ceea ce sp"reşte resenti*entele şi uria cr"nică% /ustiic,n# c+iar şi p"sibilitatea ca aceasta să erupă în "*uci#ere. ; varietate a acestui stil #e via$ă se "bservă în unele e&presii clinice precu* 4tulburarea pers"nalită$ii e&pl"'ive4 "ri 4tulburarea pers"nalită$ii #e grani$ă4% în ca#rul căr"ra accesul #e urie este #eclanşat #e c+estiuni banale. ; altă e&presie a uriei clinice se "bservă în 4tulburările #e pers"nalitate pasiv-agre- sivă4% în ca#rul căr"ra pasivitatea este " "r*ă #eg+i'ată #e agresiune% cu
i'bucniri peri"#ice care c"n#uc la cri'e #esc+ise #e urie. Re'isten$a agresivă apare la c"pii încă #e la v,rsta #e #"i ani şi ia "r*a clasicului 4nu4 al c"pilului #e #"i ani. gresiunea "stilă #esc+isă este " caracteristică a pers"nalită$ii psi+"pate% Ia care absen$a c"nştiin$ei per*ite *aniestarea #esc+isă a agresiunii pri*itive şi are ca re'ultat " capacitate scă'ută #e aut"-c"n- tr"l şi int"leran$ă a$ă #e înt,r'ieri. ai e&istă şi incapacitatea evaluării c"nsecin$el"r pr"priil"r ac$iuni sau a asu*ării resp"nsabilită$ii pentru acestea. De *ulte "ri% unele tulburări severe #e caracter se agravea'ă atunci c,n# speran$ele "ri preten$iile nu sunt î*plinite rapi#. în *"# para#"&al% î*plinirea l"r are ten#in$a #e a inla*a eul% astel înc,t pers"ana uri"asă şi nerăb#ăt"are% ca şi pers"nalitatea psi+"pată% nu sueră #eel #e vre" lipsă a sti*ei #e sine% aşa cu* se cre#e în *"# "bişnuit ci% #i*p"trivă% *aniestă un eu +ipertr"iat. în#eplinirea pr"gresivă a acestei gran#"*anii interi"are are c"nsecin$e #e'astru"ase pentru s"cietate% iar tiranii nar- cisişti *esianici c"nstituie e&e*plul cel *ai evi#ent. )atisacerea speran$el"r narcisiste şi eg"iste nu re'"lvă pr"ble*a% ci #"ar escala#ea'ă agresiunea. stel% c"ncilierile nu st"pea'ă agresiunea% ci " ali*entea'ă. ?ăc"*ia eului este #e nestăvilit% iar rustrarea lui p"ate avea #rept re'ultat cru'i*ea% uci#erea arbitrară a *ili"ane #e "a*eni "bişnui$i şi nevin"va$i% precu* şi a un"r ar*ate şi p"pula$ii întregi. n spatele eului "stil% uri"s şi #e'lăn$uit e&istă 4nebunul uri"s4 s,nger"s şi ne*il"s #in vre*urile străvec+i% #ar şi 4*ilitantul4 sălbatic #in 'ilele n"astre. Ră#ăcinile a#,nci ale urieiurii s,nger"ase sunt atavice. I#-ul reu#ian şi instinctul lui ()anatos$. Cul inla*at nu este interesat #e cun"aşterea realită$ii şi nici #e " î*bunătă$ire prin ra$iune% l"gică "ri /u#ecată. ?i#erul *esianic caris*atic ştie să-şi ali*ente'e p"ta #e s,nge prin pr"pagan#ă. C&plica$ia psi+"l"gică a #esc+i#erii publice re'i#ă în aşa nu*ita sanc$iune a aut"rită$ii sau a s"cietă$ii% in care supraeul clasic reu#ian c"nştiin$a este înecat #e ac"r#ul *ul$i*ii. cest lucru este #e*"nstrat la nivel ist"ric prin e&isten$a arenei r"*ane% a g+il"tinei% a *asacrului civilil"r #in anciuria% sau% la el #e bine% prin răutatea #e*"nstrată #e P"l P"t% a"% #"l Bitler şi al$ii. P"'i$ia #e #ictat"r ace să prin#ă via$ă *egal"*ania înnăscută a aspectel"r pri*itive şi inc"nştiente ale eului. Csen$a eului este cre#in$a lui ilu'"rie că este Du*ne'eu Ner"% >e'ar% arele >"n#ucăt"r. Para#"&ul c"nstă în aptul că #acă realitatea Divinită$ii este ininit *il"stivă% u'urparea ei rau#ul"asă are #rept ur*are cru'i*ea şi *"artea% a#ică t"c*ai "pusul *il"steniei. 1uria cr"nică necesită /ustiicări şi% astel% e&presia c"*ună a pers"nalită$ii uri"ase este vă'ută în c"lec$i"narul clasic #e ne#reptă$i care% prin e&tensie paran"ică% a#ună *"tive #e ne*ul$u*ire pentru a-şi /ustiica "stilitatea. Cste i*p"rtant #e *en$i"nat că în ca'ul grupuril"r #c recuperare ba'ate pe cre#in$ă% cu* ar i pr"gra*ele cel"r 2 trepte% un #ict"n #e ba'ă este că nu e&istă niciun 4resenti*ent /ustiicat4. Pentru a-şi /ustiica e&tre*is*ul% eului îi *ai place să cite'e şi unele interpretări greşite care au "st #ate ist"riei. C&istă un #ict"n cun"scut care spune că percep$ia găseşte ceea ce caută #e e&e*plu% *"t"arele #e căutare #e pe Internet. stel% pr"*ulgarea şi pr"pagarea #eliberată a /ustiicării ist"rice a c"ntinuat pentru #iverse interese eg"iste #e-a lungul sec"lel"r% cu pre$ul vie$ii şi al libertă$ii p"p"arel"r. cest lucru este caracteristic urii religi"ase care c"ntinuă #e *ilenii întregi. şa cu* a arătat a+at*a an#+i% "r*ula 4"c+i pentru "c+i4 "rbeşte întreaga lu*e. stel% puterea p"litică a li#eril"r e&tre*işti se ba'ea'ă pe c"ntinuarea şi pr"pagarea senti*entel"r #e ură% urie şi acu*ulare #e ne#reptă$i. In *"# evi#ent% pacea ar i cea *ai puternică a*enin$are la a#resa acest"r *işcări p"liti'ate. Pr"pagarea #eliberată a #e'ac"r#uril"r şi a urii c"nstituie " e&pl"atare şi " subversiune a libertă$ii #e e&pri*are. @e'i% #e e&e*plu% accentuarea #ieren$el"r #e rasă% se&% clasă% v,rstă% etc..
$epăşirea 7uriei Pentru " pers"ană n"r*ală% uria este percepută ca un #e'avanta/. Cste " stare #e supărare tran'it"rie care pr"v"acă #e'binări. nti#"turile cele *ai cun"scute şi evi#ente sunt c"*pasiunea% acceptarea% #rag"stea şi #isp"nibilitatea #e a ierta. ransce#en$a recla*ă e&isten$a #isp"nibilită$ii #e aban#"nare a p"'i$i"nalită$il"r pri*are: . ăgă'uirea resenti*entel"r cr"nice şi 4in/usti$iil"r4 acu*ulate.
2. şteptările nerealiste legate #e lu*e şi #e unele rela$ii ce inclu# speran$e legate #e c"nvenien$e% ac"r#uri% apr"bări% înv"ieli şi altele. !. ban#"narea eg"is*ului ca stil #e via$ă şi c"ncentrarea pe pr"pria sc+i*bare% nu pe cea a lu*ii. G. Disp"nibilitatea #e aban#"nare a speran$el"r inantile re'i#uale #e la #"i ani at,t cu privire la pr"pria pers"ană% c,t şi la percep$ia asupra lu*ii. De e&e*plu: 4Du*ne'eu *i-a #ăruit seninătatea #e a accepta lucrurile pe care nu p"t să le sc+i*b6 cura/ul #e a sc+i*ba lucrurile pe care p"t să le sc+i*b6 şi în$elepciunea #e a recun"aşte #ieren$a #intre acestea4 ca şi în pr"gra*ul cel"r 2 trepte. 5. su*area resp"nsabilită$ii pentru a#ucerea la supraa$ă a atitu#inil"r inantile şi sub"r#"narea l"r un"r pr"cese *ult *ai *ature şi *ai rec"*pensat"are cu* ar i ra$iunea% ec+ilibrul şi gri/a pentru al$ii. (. în$elegerea aptului că resenti*entele sau uria nu au legătură cu ceea ce 4sunt4 al$ii% ci *ai *ult cu ce 4nu sunt4. De e&e*plu% nu ne #eran/ea'ă at,t 'g,rcenia% c,t lipsa gener"'ită$ii% nu eg"is*ul% c,t lipsa i*plicării şi a interesului ş.a.*.#. 7. cceptarea slăbiciunii şi a li*itel"r u*ane% care% la " parte a p"pula$iei% se #at"rea'ă unei incapacită$i native pentru "nestitate. Re'"lvarea pr"ble*ei uriei necesită "nestitate interi"ară% precu* şi #isp"nibilitatea #e a aban#"na t"t ceea ce nu este integru şi esen$ial*ente nepracticabil% pun,n# în l"c încre#erea în sine. lt pr"ce#eu este cel #escris anteri"r şi nu*it 4i ce ur*ea'ă #upă astaT4% în ca#rul căruia scenariile sunt aban#"nate în v"ia lui Du*ne'eu. titu#inile c"*pensat"rii cu *ult *ai puternice #ec,t uria sunt #ev"ta*entul% ra$iunea% u*ilin$a% recun"ştin$a% perseveren$a şi t"leran$a. De ase*enea% este util să "bservă* că eul interi"r a #evenit #epen#ent #e e&cita$ia artiicială a uriei. stel% este e#ucativ să ne selectă* un *"#el #e succes şi să- ur*ă* cu perseveren$ă% îngl"b,n# în pr"priul caracter trăsături cu* ar i +"tăr,rea% #ev"ta*entul% c"*peten$a şi integritatea. )uccesul nu vine #in invi#ierea şi p"negrirea acestui *"#el% ci #in i*itarea lui. Prin ur*are% pers"ana uri"asă trebuie să privească în ur*ă şi să va#ă ce anu*e lipseşte #in pr"pria sa e#uca$ie şi #e'v"ltare.
?loca:e >a şi în ca'ul cel"rlalte niveluri% p"'i$i"nalită$ile au ca re'ultat #ualită$i c"ntra#ict"rii care recla*ă aban#"narea plăcerii trecăt"are a in#ulgen$ei a$ă #e atrac$ii şi re'isten$a la aversiune. Disp"nibilitatea ace p"sibilă aban#"narea aut"-in#ulgen$ei pe ter*en scurt în av"area creşterii spirituale pe ter*en lung.
$ualităţile 7uriei trac$ie aniestă-$i senti*entele Inti*i#ea'ă Re$ine-te Pe#epseşte% ii c+it 8ate-$i /"c #e al$ii Cntu'ias*% e&altare C*"$ie Dra*ati'ea'ă C&pri*ă-te @al"riică-te
versiune ut"-c"ntr"l Iartă Cliberea'ă-te ?asă #e la tine Re$ine-te Detaşare ,n#ire Ign"ră Repri*ă-te Cliberea'ă-te #in unc$ie
1ii c"rect *lă-te în pene 4ac+"4 ,r,ie% arată-$i c"l$ii gita$ie 1urie *enin$are en#in$ă #e a /u#eca
Nu ii c"rect rată-te slab 4ăină pl"uată4 1ii cal* Pace Ra$i"nalitate >"*pr"*is cceptare
C(PI'3/3 @ =ândria %Nivel calibrat 864& Introducere ;a*enii încearcă un senti*ent p"'itiv atunci c,n# ating acest nivel% iar sp"rirea sti*ei #e sine c"nstituie balsa*ul tutur"r suerin$el"r în#urate la nivelele ineri"are ale c"nştiin$ei. ,n#ria este "arte #eparte #e Ruşine% @in"vă$ie sau ea*ă% repre'ent,n# un salt en"r*% care *arc+ea'ă #epăşirea #isperării. ,n#ria are " reputa$ie bună% în general% şi este încura/ată #in punct #e ve#ere s"cial. >u t"ate acestea% #upă cu* ve#e* #in sc+e*a nivelel"r c"nştiin$ei% ea este suicient #e negativă pentru a ră*,ne sub nivelul critic #e 200. Din acest *"tiv% *,n#ria se si*te bine nu*ai #acă este pusă în c"ntrast cu nivelele ineri"are. ,n#ria este #eensivă şi vulnerabilă pentru că #epin#e #e c"n#i$ii e&teri"are% în lipsa căr"ra p"ate reveni la un nivel ineri"r. n 4eu4 supraevaluat este vulnerabil. ,n#ria ră*,ne slabă pentru că p"ate i #ăr,*ată #e pe pie#estalul ei% #evenin# Ruşine. cesta este% #e apt% peric"lul ce ali*entea'ă te*erile legate #e pier#erea *,n#riei. ,n#ria este #i vi'i vă şi #ă naştere ac$i"nalis*ului% iar c"nsecin$ele acestui apt sunt c"stisit"are. )-a *urit #estul #e a#esea #in ra$iuni ce $ineau #e ,n#rie% iar nu*er"ase ar*ate s-au *ăcelărit cu reguluritate #in acelaşi *"tiv. Ră'b"aie religi"ase% ter"ris* p"litic şi big"tis*% ist"ria teribilă a ;rientului i/l"ciu şi a Cur"pei >entrale - t"ate acestea sunt pre$ul ,n#riei% pe care iecare s"cietate îl plăteşte. Partea ineri"ară a ,n#riei este ar"gan$a% negarea şi reu'ul. ceste caracteristici bl"c+ea'ă #e'v"ltarea. n ,n#rie% reacerea #in #epen#en$a #ată #e pati*i este i*p"sibilă% pentru că sunt negate pr"ble*ele e*"$i"nale sau #eectele #e caracter. Dealtel% t"ată pr"ble*a negării este una legată #e ,n#rie. stel% ,n#ria se c"nstituie într-" pie#ică "arte vi'ibilă pe #ru*ul #"b,n#irii a#evăratei puteri% care va pune în l"cul ,n#riei a#evăratul prestigiu şi a#evărata *ăre$ie.
$iscuţie Pe *ăsură ce apare acest nivel al c"nştiin$ei% creşte şi pre'en$a ericirii e&peri*entate. pr"&i*ativ 2M #in "a*enii situa$i la nivelul uriei se si*t erici$i cu privire la pr"pria via$ă% #ar la nivelul *,n#riei acest pr"cent creşte p,nă la 22M. "tuşi% *,n#ria - ase*eni uriei şi ricii repre'intă " p"stură #eensivă #in cau'a vulnerabilită$ii sale intriseci% ce necesită apărarea p"'i$iei. ,n#ria a#uce *ul$u*ire% #eşi repre'intă un bl"ca/ pe #ru*ul trecerii spre terenul s"li# al cura/ului care% în virtutea invulnerabilită$ii sale% e c"*plet in#epen#ent #e rică. Inla*area eului este esen$a vulnerabilită$ii *,n#riei prin aptul că acesta îşi supraesti*ea'ă i*p"rtan$a şi val"area% c"nsi#er,n#-" esen$ială pentru unc$i"nare% supravie$uire şi interac$iune cu ceilal$i. )ti*a #e sine a ,n#riei se ba'ea'ă pe " "pinie inla*ată şi e&agerată - şi nici#ecu* pe realitate. stel% eul caută c"nir*ări% pentru a-şi *asca pr"pria nesiguran$ă. ,n#ria% ca *ul$u*ire #e sine trecăt"are% este utilă #in punct #e ve#ere "pera$i"nal pentru atingerea "biectivel"r şi% prin ur*are% c"nstituie un răspuns n"r*al% învă$at încă #in c"pilărie prin apr"bare parentală şi rec"*pensarea c"*p"rta*entului p"'itiv. stel% ca siste* #e rec"*pensă% ea acilitea'ă *aturi'area şi acultura$ia. Cr"area survine atunci c,n# eul presupune că cel rec"*pensat este el şi nu c"*p"rta*entul. ceasta c"n#uce la căutarea rec"*pensei şi a#*ira$iei% prin care ac$iunile #evin sub- servite "biectivului #e a c,ştiga aprecierea. "#elul *"tiva$i"nal persistă în *a/"ritatea a#ul$il"r în #ierite gra#e% #ar% "#ată cu *aturi'area pr"gresivă% el #evine internaii'at% iar rec"*pensa se petrece în virtutea aut"rită$ii c"nerite #e stan#ar#ele şi igurile parentale internali'ate. erg,n# *ai #eparte pe #ru*ul *aturită$ii% "piniile sau apr"bările cel"rlal$i sca# în
i*p"rtan$ă şi sunt înl"cuite #e aut"apr"bare% via$a iin# trăită atunci în c"n"r*itate cu stan#ar#ele interi"are. ?a un nivel şi *ai *atur% #eşi apr"barea cel"rlal$i nu este #e'avuată% ea nu *ai repre'intă un #eter*inant al c"*p"rta*entului% #upă cu* spune şi #ict"nul: *eu sunt cel care trebuie s! m! suport*.
=ândria sociali+ată ,n#ria #epin#e a#esea #e i*aginea s"cială şi #e e&presiile acesteia% e*anate prin inter*e#iul p"sesiunil"r% publicită$ii% titluril"r% b"gă$iei% etc. )tatutul s"cial şi si*b"lurile sale *"tivea'ă subculturile ce #e$in pr"priile /al"ane intrinseci ale succesului. ceasta p"ate inclu#e abs"lut t"tul% încep,n# cu stilul li*ba/ului% cel vesti*entar% şi *erg,n# p,nă la a#resă% #i*ensiunile casei% *arca *aşinii şi alte înse*ne ale b"gă$iei. Deşi *erica şi alte #e*"cra$ii sunt cel pu$in ip"tetic v"rbin# nişte s"cietă$i ară clase% #e apt% clasa s"cială repre'intă " realitate puternică. lături #e v,rstă şi se&% e unul #in pri*ele lucruri pe care le "bservă "a*enii unii la al$ii. 1iecare subcultură #e$ine pr"priul siste* #e val"ri şi stratiicări. cestea se înă$işea'ă în "r*a r"luril"r% privilegiil"r% resp"nsabilită$il"r% aşteptăril"r% cu t"ate gratiica$iile şi "bliga$iile aerente% iin# re'ultatele unui siste* c"*ple& #e *"tivat"ri. @al"rile se p"t alătura aut"*at anu*it"r activită$i şi calită$i% precu* e#uca$ia% trăsăturile #e pers"nalitate şi stilurile #e c"*p"rta*ent "ri li*ba/. Cle #evin c"#iicate în ca#rul subculturil"r% lecare #intre acestea av,n# pr"priile c"#uri interne acceptate. Presiunea s"cială a subculturil"r este "arte puternică şi #eter*ină a#esea c"n$inutul *"#elel"r c"*p"rta*entale internali'ate ce #einesc succesul "ri eşecul - şi aectea'ă prin ur*are *,n#ria% respectul #e sine şi percep$ia asupra val"rii s"ciale. celaşi stil c"*p"rta*ental ce c"n#uce la apr"bare şi succes într-" subcultură p"ate înse*na respingere sau eşec în alta. stel% se #"ve#eşte în$elepciunea şi acurate$ea străvec+iului #ict"n iatiu: +nd eti la oma. s! #aci ca romanii. Para#"&al% e&istă ȘI unele subculturi care-şi sublinia'ă c"n"r*itatea prin pr"priile caracteristici ale antic"n"r*is*ului l"r. 1iecare subcultură îşi are pr"pria il"s"ie intrinsecă% nescrisă şi între$esută în atitu#ini şi siste*e #e cre#in$ă% e&pri*ate ca un *i/l"c #e "rientare spre val"ri% "biective şi "p$iuni pre'u*tive. ccstea se c"nte&tuali'ea'ă şi se e&pri*ă ca nişte nivele calibrabile şi ev"lu$i"nare ale c"nştiin$ei% în ca#rul căr"ra c,*pul general e #"*inat #e un c,*p #e atrac$ie al unei energii puternice şi invi'ibile% ce antrenea'ă şi #"*ină c"nştiin$a in#ivi#uală. Pre'en$a acestui c,*p este intuită şi recun"scută prin inter*e#iul un"r se*nale subtile. cestea se e&pri*ă ca atitu#ini e*"$i"nale% psi+"l"gice şi c"*p"rta*entale% ce #evin un li*ba/ articulat şi evi#ent #e presupuneri şi aşteptări. stel% atitu#inile sunt " e&presie vi'ibilă a un"r nivele speciice ale c"nştiin$ei. n vre*e ce ,n#ria% prin c"ntrast cu respectul #e sine şi încre#erea% e c"nsi#erată " val"are în unele subculturi% ea repre'intă. in general% " r,nă pentru ansa*blul s"cietă$ii. ,n#ria e&pri*ută ca ar"gan$ă şi superi"ritate pers"nală tin#e să ie " p"i$i"nalitate s"cială antag"nică% #e"arece e percepută în "r*a vanită$ii% cu t"ate aerele #e superi"ritate pe care le i*plică aceasta ve'i 4c"rectitu#inea p"litică4 sau 4elitele4. ,n#ria însea*nă a#*ira$ie #e sine% ceea ce i*plică i#eea că% prin c"*para$ie% ceilal$i sunt ineri"ri "ri au *ai pu$ine *erite% un rang sau " val"are ineri"are. ransparen$a acestei vi'iuni este în$eleasă rapi# #e "a*enii *ai *aturi% care " c"nsi#eră a i un atribut ce ac$i"nea'ă în #etri*entul s"cietă$ii. ,n#ria eg"istă în "r*a i#eii #e a i special #eclanşea'ă senti*ente care creea'ă resenti*ente în ceilal$i şi în s"cietate% în general. Prin c"ntrast% "a*enii cu a#evărat #e succes sunt accepta$i% #e"arece succesul *atur e ac"*paniat *ai #egrabă #e s*erenie şi gratitu#ine #ec,t #e un aer #e superi"ritate. ,n#ria e apărată în virtutea vulnerabilită$ii şi vi'ibilită$ii sale. Nea/unsul său *a/"r re'i#ă în invi#ie şi gel"'ie% precu* şi în c"nsecin$ele acest"ra *ateriali'ate în ură% *ali$i"'itate şi ră'bunare. 1ragilitatea ,n#riei i'v"răşte #in esen$a ei narcisistă% ce percepe a#evărata i*p"rtan$ă ca pe " a*enin$are şi un risc #e pier#ere a statutului. stel% vanitatea sa are #rept re'ultantă " sensibilitate a$ă #e c"*para$ii% ce c"n#uce la tea*a #e atacuri şi paran"ia s"cială% îns"$ite #e "stilitatea tipică
acest"ra. ?a nivel s"cial% această ten#in$ă este e&pri*ată prin sin#r"*ul #e a urî li#erii şi succesul% în r,n#ul căr"ra se nu*ără şi sin#r"*ul #e ură î*p"triva a*ericanil"r. Partea întunecată a narcisis*ului se e&pri*ă şi prin c"piii care invi#ia'ă şi *aniestă "stilitate a$ă #e pre*ian$ii #in clasa l"r% şi are #rept re'ultat ulteri"r #eri'iunea cu care sunt privi$i stu#en$ii ce agreea'ă a#evărata per"r*an$ă şc"lară. ;stilitatea narcisis*ului găseşte e&presii culturale pr"itabile c,n# e e&pl"atată pentru c,ştiguri p"litice% inanciare "ri #e i*agine. Cste para#"&al% #ar astel% "stilitatea în#reptată î*p"triva celebrită$il"r ia naştere c+iar #in *"tiva$iile criticil"r #e a #eveni celebri. ; c"nsecin$ă a i*p"rtan$ei #e sine ba'ată pe ,n#rie re'i#ă în nev"ia acesteia #e a i ali*entată şi +rănită c"nstant pentru a surclasa în#"ielile interi"are şi lipsa senti*entului #e c"*pletitu#ine ce re'ultă #in satisacerea cerin$el"r integrită$ii. ,n#ria este sensibilă% c"*petitivă% se si*te a*enin$ată şi #evine inla*ată #e gel"'ia "stilă i*plicată #e statutul s"cial sau aten$ia #in partea cel"rlal$i. Prin ur*are% repre'intă *"tiva$ia în virtutea căreia criticii u'ea'ă #e sarcas*% ir"nie şi presupusă satiră şi stă la ba'a întregii in#ustrii un#a*entate pe atacarea pers"anel"r publice şi a reputa$iei li#eril"r recun"scu$i. Inte*etul a #evenit într-un *"# "arte vi'ibil un #"*eniu ce *i*ea'ă ip"crit integritatea% av"ri',n# " inla$ie a narcisis*ului e&pri*at ca "pinie. Dat iin# că eul narcisist nu este aliniat la a#evărul integru% "r*ele sale #e e&presie #evin stri#ente şi alse% calibrîn#% prin ur*are% la niveluri e&tre* #e scă'ute. Cul pri*itiv şi *,n#ru e lac"*% iar acest călcîi al lui +ilc atrage în cele #in ur*ă c"nsecin$e neericite% lucru #"ve#it nu " #ată #e ist"rie. De"arece *,n#ria e percepută ca " e&presie a eului u*an% unele "r*e ale sale sunt acceptate sau c+iar apr"bate la un anu*it nivel s"cial. >el *ai evi#ent e&e*plu re'i#ă în aşa-nu*itele "pinii pers"nale% în nenu*ăratele l"r e&presii ce î*bracă "r*a libertă$ii #e li*ba/. "tuşi% #acă le e&a*ină* ca pe " unc$ie a eului% "piniile nu se #"ve#esc ni*ic *ai *ult #ecît nişte i#ei căr"ra li se a#augă " "r*ă a i*p"rtan$ei #e sine #e"arece 4sunt ale *ele4. ; "pinie nu e #ecît " i#ee învelită în strălucirea i*p"rtan$ei #e sine - care #evine *ai atractivă #ecît ra$iunea% l"gica "ri aptele. ;pinia este ra$i"nali'ată a#esea prin inter*e#iul ret"ricii cu sc"pul #e a /ustiica " p"'i$i"nalitate% precu* cea repre'entată #e scepticis*ul nivel calibrat (0 care #enun$ă #"*eniul n"nli- near #e"arece nu este capabil să îl în$eleagă. Narcisis*ul *,n#ru şi înnăscut al eului îi bl"c+e'ă acestuia capacitatea #e a în$elege #"*eniul abstract% astel încît% la acest nivel% ra$i"narea e li*itată la rc#uc$i"nis*ul *aterial linear ce neagă realitatea nivelului 500 al c"nştiin$ei precu* şi a cel"r superi"are acestuia. Iar aceasta este " c"nsecin$ă a i'i"l"giei li*itate a creierului. )cepticis*ul eşuea'ă în încercarea #e a-şi #iscre#ita $intele #e"arece pentru a ace acest lucru ar trebui să în$eleagă *ai înt,i subiectul pe care îl critică. în acest el% *ecanica cuantică sau te"ria relativită$ii nu v"r i #e'avuate #e pe p"'i$iile i'icii neF- t"nienc. )cepticis*ul şi cinis*ul sunt lipsite #e eru#i$ia care le-ar c"neri vali#itate în argu*entare. )*erenia repre'intă anti#"tul "pti* pentru *a/"ritatea #ecep$iil"r cu privire la pr"pria pers"ană. ,n#ria î*pie#ică recun"aşterea se*niica$iei en"r*e a c"nte&tului şi în special a para#ig*ei. Prin ur*are% iecare pr"ces *a/"r al cun"aşterii u*ane a "st ini$ial luat în rîs #e e&e*plu% 1ra$ii rig+t la EittL BaF=% respectiv "pinia că inec$iile sunt generate #e ger*eni şi nu #e *ias*e. In virtutea structurii sale înnăscute% eul e incapabil să #is- cearnă a#evărul #e alsitate şi c"nun#ă percep$iile cu realitatea. stel% eul este victi*a pr"priil"r sale li*itări. >eea ce a părut cîn#va a i " i#ee bună e vă'ut ulteri"r ca " sursă #e regret% aşa cu* bine ştie t"ată lu*ea #in pr"pria e&perien$ă. stel% val"area nivelului calibrat al c"nştiin$ei re'i#ă în aptul că a#evărul relativ şi real al unei air*a$ii se p"ate #eriva prin inter*e#iul unui siste* care- evaluea'ă rap"rtîn#u- la " scală abs"lută a vali#ită$ii. ; s"cietate liberă ce per*ite întreaga ga*ă a e&presiil"r u*ane% #e la alsitatea evi#entă la în$elepciunea cea *ai avansată% speră că #e-a lungul ti*pului în$elepciunea şi bunul si*$ v"r prevala asupra e&cesului şi ret"ricii. >u t"ate acestea% c,n# e p"ten$ată% alsitatea #evine elab"rată% iar c"nsecin$ele sale se p"t întin#e pe *ulte #ecenii sau c+iar sec"le #e suerin$ă% pînă în *"*entul în care% în ine% e #e'văluită.
$ina"icile eului )ursa intrinsecă a ,n#riei re'i#ă în vanitatea narcisistă a eului% prin care acesta se aut"pr"pagă recurg,n# la i*agini şi si*b"luri "r#"nate într-un circuit #e *"#ele care% la r,n#ul l"r% se aut"c"ns"li#ea'ă. I*p"rtan$a c"nstituie " val"are e*"$i"nală ce i*plică " c"*ple&itate #e c"*p"nente care sugerea'ă val"area - iar aceasta e înt"t#eauna relativă şi% prin ur*are% subiect al c"ntra#ic$iei şi er"rii. Cul se te*e #e nega$ie şi% #e aceea% caută să se c"ns"li#e'e c"nstant prin apr"bări şi ac"r#uri. cest lucru este e&pri*at cu* nu se p"ate *ai bine prin e&pl"atarea nes,rşită la care recurge *ass*e#ia% înl"cuin# realitatea prin crearea unei i*agini virtuale% se#ucăt"are şi strălucit"are% #ar t"t"#ată #ist"rsi"nate. >ei în$elep$i evită aişările "stentative #e"arece acestea atrag *ult *ai a#esea invi#ie şi gel"'ie #ecît a#*ira$ie sinceră. ,n#ria e ragilă şi% prin ur*are% sc+e*ele sale #eensive sunt a#esea rigi#e şi #use pînă la e&tre*% c+iar pînă la *aniestări paran"ice. "t ceea ce este u*lat prea *ult pre'intă în "rice *"*ent riscul să se şi #e'u*le% apt ce #eclanşe'ă rapi# ruşinea. stel% s*erenia este interpretată greşit #e către eg" ca iin# ec+ivalentul u*ilirii% în vre*e ce% #e apt% s*erenia repre'intă cea *ai puternică şi eicientă pavă'ă î*p"triva u*ilirii sau a vulnerabilită$ii. ceasta este " în$elepciune tactică un#a*entală în U artele *ar$iale% #"*eniu în ca#rul căruia asu*area unei p"'i$i"- nalită$i repre'intă " greşeală *a/"ră ce c"n#uce în cele #in ur*ă la înr,ngere% #e"arece " p"'i$ie i&ă "eră "p"nentului p"sibilitatea #e a #e'v"lta " sc+e*ă clară #e atac. In ca#rul #ina*icil"r eului% un set rigi# #e aşteptări re'ultă într-" sti*ă #e sine *ereu a*enin$ată. ,n#ria are " structură lineară% iin#% prin ur*are% vulnerabilă% în vre*e ce sinele e n"nlinear şi% în c"nsecin$ă% nu p"ate i atacat #e pe p"'i$ii lineare. n vre*e ce eul este c"n#i$i"nat% sinele nu c"nstituie un subiect al c"n#i$iil"r #e"arece are capacitatea #e a se î*plini prin el însuşi şi este lipsit #e li*itări% #eini$ii şi calită$i% situ,n#u-se în *"# evi#ent #inc"l" #e "rice a#/ective. ut"-evaluarea eului se ba'ea'ă pe preten$ii şi "pinii% în vre*e ce a#evăratul respect #e sine apare în virtutea energiei integrită$ii şi a#evărului. sinele e c"*plet în virtutea universalită$ii şi t"talită$ii sale% care sunt nec"n#i$i"nate.
$epăşirea "ândriei ,n#ria repre'intă " p"vară ragilă şi inutilă% nu nu*ai vulnerabilă în a$a ruşinii% ci şi% para#"&al% una care c+iar pr"v"acă şi atrage atacurile. Ca se ba'ea'ă pe " presupunere alsă% c"n"r* căreia val"area intrinsecă repre'intă " variabilă ce p"ate i #ei- ntă. cceptarea #e sine re'ultă #in renun$area la în#"ilelile cu privire la pr"priul sine. "t ceea ce e&istă este în *"# intrinsec egal% în virtutea crea$iei şi a sursei crea$iei însăşi. eritul sau val"area sunt ba'ate pe /u#ecă$i #e val"are lineare% t"ate acestea neiin# altceva #ec,t nişte a#/ective arbitrare. în "n#% t"ate a#/ectivele nu sunt #ec,t nişte sup"'i$ii ee*ere si tran'it"rii% la el ca si*b"lurile s"ciale şi p"litice. pretin#e sau a inccrca să î$i #"ve#eşti pr"pria val"are însea*nă #e apt a " pier#e. "#elul vulnerabilită$ii se naşte în c"pilărie #in senti*entul #e nea/ut"rare al bebeluşului şi c"pilului *ic% pentru care sti*a #e sine este #epen#entă #e "pinia cel"rlal$i şi #e satisacerea #"rin$el"r acest"ra. în acest el% apare ilu'ia că puterea şi *eritul sunt te*p"rare şi #epen#ente. în ca#rul unei #e'v"ltări n"r*ale% #epen#en$a #e sursele e&teri"are #e *ul$u*ire e respinsă% iin# internali'at, în "r*a ac"r#ului cu pr"priile ac$iuni cest lucru #evine accesibil printr-" c"nştiin$ă p"'itivă% precu* şi prin nişte aşteptări realiste% c"nstruite pe ba'a un"r "biective şi stan#ar#e în ac"r# cu realitatea. )ti*a #e sine realistă se naşte #in în#eplinirea principiil"r integre% astel înc,t inten$ia #evine un act"r i*p"rtant ce este% în sine% *ai pu$in vulnerabil #ec,t re'ultatele i#eali'ate. >a'ul "pti* este ca "rice c"pil *ic să pri*ească iubire nec"n#i$i"nată% c+iar #acă *,n#ria #e a i apr"bat p"ate i c"n#i$i"nată. ; apr"bare insuicientă în c"pilărie p"ate c"n#uce *ai tîr'iu la senti*ente #e insecuritate.
C nev"ie #e cura/ pentru a #epăşi structurile *,n#riei şi% cu a/ut"rul s*ereniei% să acceptă* realitatea n"astră interi"ară% ce se ba'ea'ă pe " sursă invulnerabilă. cceptarea esen$ei interi"are a e&isten$ei ca pe " realitate aut"-e&istentă recla*ă aban#"narea "ricăr"r #eini$ii asupra )inelui% precu* şi #eplasarea accentului #e pe întrebarea cine asupra întrebării ce. nti#"tul *,n#riei presupune alegerea s*ereniei şi integrită$ii în #etri*entul p"'i$i"nalită$il"r precu* cea #e a i c"rect% #e a i c+it% #e a ne cuun#a în senti*entul #e vin"vă$ie sau #e a p"rni în căutarea senti*entului #e aut"a#*ira$ie. eritul "ricăr"r reali'ări trebuie atribuit lui Du*ne'eu ca Pre'en$ă interi"ară a Divinită$ii şi nu eului. Prin ur*are% reali'ările se "b$in pe calea gratitu#inii şi bucuriei şi nu pe calea *,n#riei vulnerabile. Cr"area un#a*entală a *,n#riei spirituale re'i#ă în presupunerea eului că ar repre'enta aut"rul şi agentul per"r*an$ei. ceastă preten$ie a eului se asea*ănă cu cea a unui bec ce air*ă că el este aut"rul lu*inii% în vre*e ce sursa puterii sale pr"vine în *"# ev i#ent #in energia i*pers"nală a electricită$ii însăşi.
Procesarea "ândriei "tul e&istă în virtutea @"in$ei Divine: astel% în virtutea )ursei >rea$iei% cu t"$ii sunte* c"pii ai lui Du*ne'eu. ,n#ria însea*nă înl"cuirea realită$ii cu " ilu'ie. Cgalitatea a t"t ceea ce e&istă e c"nsecin$a #arului e&isten$ei însăşi. Prin ur*are% t"t ceea ce este necesar e să ii% iar acesta este #e/a un #at. Recun"ştin$a înl"cuieşte cu uşurin$ă *,n#ria. Pacea interi"ară repre'intă c"nsecin$a s*ereniei şi acceptării *"ştenirii =ar*ice% cu t"ate #arurile şi li*itările intrinseci ale acesteia. C "arte util să şti* că "rice e&isten$ă u*ană repre'intă c"nsecin$a unui ac"r# al v"in$ei. 8u##+a a spus: 4C rar să te naşti în "r*a u*ană% şi *ai rar să au'i #e Ilu*inare şi încă *ult *ai rar să p"rneşti pe acest #ru*4. >a în ca'ul "ricărei p"'i$ii li*itative a eului% cea care trebuie aban#"nată nu e p"'i$i"nalitatea în sine% ci rec"*pensa e*"$i"nală a acesteia "ri energia pe care i-" urni'ea'ă eului. în$elegerea aptului că *,n#ria repre'intă " li*itare este în sine un pas "arte i*p"rtant. Cste abs"lut n"tabil aptul că *,n#ria repre'intă în sine " lipsă ce necesită în *"# c"nstant să ie ali*entată pentru a-şi c"*pensa insuicien$ele. ?a el #e n"tabil este şi aptul că% cu c,t este *ai *ult +rănită% cu atît apetitul ei #evine *ai *are% a/ungîn# în cele #in ur*ă c+iar insa$iabil. 1rustrarea *,n#riei c"n#uce cu uşurin$ă la urie şi #e aici satul în$elept #e a i aten$i cu "a*enii *,n#ri% căci aceştia p"t #eveni vi"len$i sau ră'bună>ei în$elep$i #in punct #e ve#ere spiritual resping ispitele eului *aniestate în "r*a latăril"r% titluril"r% p"*pei% succesului lu*esc% b"gă$iei precu* şi a tutur"r cel"rlalte tenta$ii ale ilu'iei. în cele #in ur*ă% se c"nir*ă cu tenta$ia para#"&ală a *,n#riei #eg+i'ate în s*erenie% a#ică cu aşanu*itul eu spiritual ce se p"ate înă$işa c+iar în "r*a pietă$ii "ri u*ilin$ei. )ărăcia asu*ată p"ate i şi ea " "r*ă #e "stenta$ie% iin# aişată ai#"*a *,n#riei spirituale. #evăratul ascetis* este " c+estiune ce $ine #e ec"n"*ia #e e"rt. Nu e v"rba #e p"sesiunile în sine% ci #e i*p"rtan$a pe care le-" atribui*. stel% cineva p"ate i b"gat% #ar neataşat #e b"gă$ie% ceea ce e " c+estiune #e in#ieren$ă a$ă #e cele lu*eşti% în genul sugerat #e ). 1rancisc #in ssisi. >apacitatea #e a i ericit nu #epin#e #e p"sesiuni% "#ată ce nev"ile i'ice ele*entare sunt satisăcute. 1ericirea se c"relea'ă în *"# clar cu nivelele calibrate ale c"nştiin$ei% c"n"r* +ăr$ii acest"ra. >u cît sunt *ai pu$in pre'ente #"rin$ele% cu atît senti*entul #e libertate este *ai puternic. Pe *ăsură ce nivelul n"stru #e c"nştiin$ă creşte% p"sesiunile p"t #eveni " p"vară. ;a*enii b"ga$i trăiesc a#esea vie$i "arte si*ple% "cup,n# nu*ai 2 sau ! ca*ere #in vilele l"r en"r*e şi% #e *ulte "ri% nici *ăcar nu intră în unele pr"prietă$i pe care le #e$in. şa cu* se întî*plă şi la alte nivele ale c"nştiin$ei% întîlni* şi aici " serie #e presupuneri şi p"'i$i"nalită$i ce-şi c"ns"li#ea'ă puterea ca " c"nsecin$ă a perec+il"r #e atrac$ii şi aversiuni. 1iecare #intre acestea îşi are pr"priile rec"*pense anticipate si te*eri legate #e pier#ere. ; atitu#ine generală *a/"ră precu* s*erenia acilitea'ă întreaga lucrare spirituală interi"ară. în general este trecută cu ve#erea% #e"arece *intea se "cali'ea'ă asupra c"n$inutului şi nu asupra c"nte&tului general% în ca#rul căruia se #esăş"ară aventura spirituală. )*erenia nu este #"ar "
atitu#ine% ci şi " realitate ba'ată pe apte. >u a/ut"rul "nestită$ii interi"are% #ev"tatul spiritual are nev"ie să în$eleagă li*itele inerente ale c"n#i$iei u*ane. ceasta #e"arece "a*enii nu cun"sc cu a#evărat cine sau ce sunt% #e un#e vin sau ce #estin îi aşteaptă% ei iin# t"t"#ată inc"nştien$i cu privire la " *ultitu#ine #e act"ri =ar*ici% #e"p"trivă in#ivi#uali şi c"lectivi. intea nu este c"nştientă #e " *ultitu#ine #e aspecte ale psi+icului şi nici #e inluen$a nu*er"asel"r energii ce apar$in c,*puril"r #e atrac$ie ale c"nştiin$ei. De aceea% #acă nu este a/utată% *intea este abs"lut incapabilă să ştie #acă " anu*ită #"rin$ă se va #"ve#i sau nu% în inal% " pie#ică. Cu singur nu ştiu ni*ic cu a#evărat - iată " air*a$ie "arte reală% căci *intea şi asta în cel *ai bun ca' nu are #ec,t i*presii şi presupuneri. @ia$a are sens şi l"gică #"ar atunci c,n# privi* în ur*ă. c"*paniată #e #ev"$iune% practica sprirituală "eră " putere supli*entară şi urni'ea'ă un spri/in nevă'ut. stel% cre#in$a şi încre#erea alăturate #isp"nibilită$ii şi inten$iei se #"ve#esc a i nişte g+i'i veriica$i în ti*p. în 'ilele n"astre% a#evărul şi realită$ile spirituale p"t i vali#ate prin inter*e#iul nivelel"r calibrate ale c"nştiin$ei. Prin ur*are% a#evărul p"ate i c"ns"li#at prin inter*e#iul cel"r care au p"rnit #e/a pe cale% aceasta #in ur*ă put,n# i vali#ată şi ea e&peri*ental prin calibrarea nivelel"r c"nştiin$ei.
$ualităţile "ândriei Atra#ţie @anitate% *,n#rie i *ai *ult I*p"rtant #*irat )tatus ;bservat ai bun #ec,t )uperi"r tractiv% la *"#ă avea #reptate Pre'ent în #iscu$ii Din interi"r C&clusivist avea succes
Aver*iue )*erenie% u*ilin$ă i *ai pu$in Ni*eni Privit #e sus N"r*alitate Ign"rat ?a el Ineri"r Plat greşi ăcut C&clus >"*un rata
ban#"narea a#/ectivel"r cuprinse în lista #e *ai sus generea'ă " *are e&pansiune a libertă$ii interi"are% atrăgîn# t"t"#ată eliberarea #e nu*er"ase te*eri şi in+ibi$ii. In *"# para#"&al% pier#erea i*aginară a atrac$iil"r acilitea'ă *ulte c,ştiguri *ai pr"un#e% invulnerabile la pier#ere şi in#epen#ente #e lu*ea eveni*entel"r trecăt"are. cestea sunt în$elese în a#evărata l"r natură% #e c"nsecin$e ale cau'ei şi eectului% respectiv pr"#use secun#are ale activită$ii. Prin aban#"narea percep$iei asupra c,ştigului "ri pier#erii% p"sibilită$ile =ar*ice se reali'ea'ă prin asenti*ent şi prin ceea ce a* #evenit. Pe *ăsură ce ev"luă*% v"* începe să privi* t"t ceea ce a#*iră lu*ea ca pe " p"vară şi ceea ce lu*ea c"nsi#eră " pier#ere ca pe " libertate spirituală. Pacea interi"ară re'ultă #in aban#"narea atrac$iil"r şi aversiunil"r #e"p"trivă.
)C>
Nivele calibrate 200 - 400 =intea lineară )rivire de ansa*blu- )*i1o!o%ia adevăru!ui Capito!u! 2, >ura/ul-------------------------------------------&Nive! #a!i$rat 322' Capito!u! .2 Neutralitatea......................... --------&Nive! #a!i$rat 342' Capito!u! .. Disp"nibilitatea ----------------------------&Nive! #a!i$rat 5.2' Capito!u! .3 cceptarea................ --------------------&Nive! #a!i$rat 542' Capito!u! .5 Ra$iunea ----------------------------------------&Nive! #a!i$rat 622'
PI*IE rea$ia în "r*a ev"lu$iei i'ice şi spirituale. n vre*e ce #"*eniul i'ic şi "r$a repre'intă ev"lu$ia în e&presia ei lineară% energia spirituală% ca şi energia un#a*entală a vie$ii însăşi este n"nlineară şi in#ică un c"ntrast între "r*ă şi esen$ă. bilitatea #e a #istinge între aceste calită$i c"ntrastante apare ca " c"nştien$ă spirituală% precu* şi ca " capacitate #e a recun"aşte realitatea spirituală ca a#evăr. >apacitatea #e supravie$uire a "st acilitată #e inteligen$ă% carc repre'intă " calitate a c"nştiin$ei vie$ii% capabilă *ai întîi #e în$elegerea #"*eniului linear% iar pe *ăsură ce pr"gresea'ă% şi a principiil"r abstracte. ?a u*an"i'i% pr"cesul ev"lutiv al acestei capacită$i a "st per*is #e apari$ia şi #e'v"ltarea l"bului r"ntal% carc a #evenit #"*inant "#ată cu apari$ia bipe'il"r. ceastă inteligen$ă *entală a c"gni$iei a "st utili'ată în principal sub nivelul 200 al c"nştiin$ei% servin# instinctel"r ani*alice #e p"sesiune% agresiune şi #"*inare. Prin ur*are% a "st circu*scrisă linearită$ii li*itate a "r*ei. Pe *ăsură ce c"nştiin$a a ev"luat #inc"l" #e nivelul 200% energia vie$ii şi c"nştien$ei a #evenit pr"gresiv aliniată cu realită$ile n"nliniare ale iubirii şi căutării a#evărului spiritual. In acest sens% val"area intrinsecă a cel"rlal$i e percepută #rept " realitate nu*ai la nivelul 200.
7i+iolo!ia creierului şi funcţia adevărului >apacitatea #e a cun"aşte şi în$elege a#evărul e c"nc"r#antă cu nivelele c"nştiin$ei% aşa cu* este relectat #e"p"trivă în ev"lu$ia anat"*iei cerebrale şi% c+iar *ai i*p"rtant% în sc+i*bările pr"#use în i'i"l"gia creierului u*an şi în *"#elele sale prevalente #e pr"cesare a in"r*a$iei. cestea% la rîn#ul l"r% #epin# #e c,*purile energetice spirituale şi nevă'ute. în ceea ce îi priveşte pe "a*eni% la nivelul 200 al c"nştiin$ei se pr"#uc sc+i*bări pr"tin#e% atît în i'i"l"gia creierului% cît şi în *"#elele #e pr"cesare a in"r*a$iei. cestea p"t i su*ari'ate #upa cu* ur*ea'ă:
Sub nivelul 200 al conştiinţei# ?a pers"anele #rcptace% e*isera cerebrală st,ngă e #"*inantă în privin$a pr"cesării in"r*a$iei la pers"anele st,ngace iin# #"*inantă e*isera cerebrală #reaptă. I*pulsul este pr"cesat #irect prin inter*e#iul centril"r #e trans*isie talarnusul% iin# #irec$i"nat într-" *işcare rapi#ă spre cei e*"$i"naliinstinctuali a*ig#ala% şi abia ap"i #in c"rte&ul prer"ntal% printr-" *işcare *ai înceată. în c"nsecin$ă% răspunsul e*"$i"nal se petrece înainte ca inteligen$a şi c"gni$ia să aibă şansa #e a-l *"#iica. *intirea unui eveni*ent e st"cată în '"na +ip"ca*pusului cerebral% în sc"p #e reînvă$are şi rea*intire. cest pr"ces al e*iserei cerebrale st,ngi este si*ilar ca unc$i"nare creierului ani*al%
prin aptul că este centrat asupra supravie$uirii pers"nale şi% astel% în ca'ul "a*enil"r% serveşte eului. Din această perspectivă% 4ceilal$i4% inclu'în# a*ilia sau *e*brii tribului% sunt vă'u$i în principal ca "biecte sau *i/l"ace ale supravie$uirii pers"nale. n alt aspect e&tre* #e i*p"rtant priveşte aptul că in"r*a$ia "erită #e i*pulsul înt,r'iat al inteligen$ei #in c"rte&ul prer"ntal nu e #"ar prea lentă pentru a atinge centrul #e răspuns% ci şi% atunci c,n# reuşeşte t"tuşi să " acă% a "st #e/a sub"r#"nată răspunsului e*"$i"nal #e/a generat. stel% intelectul #evine în pri*ul r,n# un instru*ent al p"rniril"r ani*alice şi al "biectivel"r eg"- centriste. Prin ur*are% răspunsurile subsecvente sunt pri*itive% "rientate spre supravie$uire şi a&ate pe *"#elul lupt! sau #ugi, t"ate acestea av,n# c"nsecin$e neur"+"r*"nale precu* eliberarea #e c"rti'"n sau a#renalină care% la rîn#ul ei% e&ercită " presiune asupra siste*ului i*unitar şi a punctel"r #e acupunctură. )iste*ul #e răspuns al e*iserei cerebrale st,ngi este ac"*paniat #e " slăbire tran'it"rie a *usculaturii c"rpului% precu* şi #e un răspuns =ine"si"l"gic negativ "ri slab. "tuşi% siste*ul energetic al c"rpului îşi revine rapi# şi restabileşte ec+ilibruS #e acupunctură% astel înc,t siste*ul energetic general #evine #in n"u pregătit pentru ur*ăt"rul ciclu #e răspuns la sti*uli. "#elele #e reac$ie la stres au "st #escrise #e Bans )eLle 95(% 97G #upă cu* ur*ea'ă: . Reac$ie #e alar*ă 2. )ta#iul re'isten$ei !. )ta#iul epui'ării şi #e'ec+ilibrului i'i"l"gic catab"lic D"*ina$ia e*iserei cerebrale st,ngi este relectată #e ase*enea #e " c"nştien$ă spirituală li*itată sau c+iar ine&istentă% #e vre*e ce e pr"gra*ată pentru supravie$uirea ani*ală. *intirile acestei succesiuni #e eveni*ente sunt st"cate în regiunea +ip"ca*pusului cerebral6 astel% la " rea*intire ulteri"ară% va reapărea a*intirea succesiunii aşa cu* a "st ea c"nte&tuali'ată #e către te+nicile şi "biectivele pri*itive #e supravie$uire ale eului. Prin ur*are% a*intirile sunt încărcate e*"$i"nal negativ şi st"cate la"laltă cu tea*a% an&ietatea% resenti*entul sau plăcerea acu*ulării.
$easupra nivelului 200 al Conştiinţei Deasupra nivelului 200 al >"nştiin$ei% e*isera cerebrală #reaptă #evine #"*inantă la pers"anele #reptace respectiv cea stîngă la stîngaci. I*pulsul este #irec$i"nat rapi# spre c"rte&ul prer"ntal prin inter*e#iul centrului #e trans*isie şi% #e aici% la centrul e*"$i"nal. După cu* v"* ve#ea ulteri"r% acest lucru se petrece încă şi *ai rapi# prin regiunea prer"ntală a creierului eteric. Prin ur*are% percep$ia e *"#iicată #e inteligen$ă% iar înse*nătatea generală a eveni*entului este c"nte&tuali'ată în c"n"r*itate cu nivelul prevalent al c"nştiin$ei. In general% a*intirile st"cate se reeră la eveni*ente *ai bune #ec,t s-ar înt,*pla în ca'ul unui răspuns e&clusiv al e*iserei cerebrale st,ngi. în ca'ul pr"cesel"r #in e*isera cerebrală #reaptă% răspunsul neur"+"r*"nal e anab"lic% apt ce eliberea'ă en#"rine şi ec+ilibrea'ă siste*ul #e acupunctură. )e eliberea'ă% #e ase*enea% şi "&it"cine şi ves"presine în a*ig#ală centrul e*"$i"nal% apt c"relat cu instinctele *aterne% c"*p"rta*entul paternal% "r*area cupluril"r şi capacitatea s"cială acilitată #e 4creierul s"cial4 al *a*ierel"r "ran% 200G. In acelaşi ti*p% răspunsul la testarea =inese"l"gică este puternic şi p"'itiv. Pr"pensiunea #e a pr"cesa in"r*a$ii prin inter*e#iul un"r *"#uri *ai sănăt"ase e inluen$ată prin "bişnuin$a ti*purie #e a asculta *u'ică clasică% #e a aprecia esteticul şi #e a ace parte #intr-un grup religi"s practicant% t"ate acestea aect,n# în *"# se*niicativ *"#elele şi c"ne&iunile neur"nale. >ercetarea creierului ne arată că e*isera cerebrală n"n- #"*inantă este sti*ulată #e artă% natură% *u'ică şi estetică% t"ateacestea av,n# #rept re'ultat un altruis* şi un cal* interi"r crescute% precu* şi un nivel *ai înalt al c"nştiin$ei. at+eFs% 200. >ercetări ulteri"are asupra activită$ii călugăril"r tibetani bu##+işti au #e*"nstrat aptul că *e#ita$ia are ca re'ultat neur"- plasticitatea cerebrală% precu* şi unele sc+i*bări i'i"l"gice 8egleL% 200G. ceste #ieren$e *a/"re şi se*niicative p"t i su*ari'ate sub "r*a unei +ăr$i% #upă cu* ur*ea'ă: 1N>RCICR?I intea ineri"ară sub nivelul 200 intea superi"ară #easupra nivelului 200 • •
1N>RCICR?I )ub nivelul 200 Peste nivelul 200 D"*ina$ia e*iserei D"*ina$ia e*iserei cerebrale st,ngi cerebrale #repte ?inear N"nlinear )tres-#renaiină Pace-Cn#"rine ?uptă sau ugi C*"$ie p"'itivă lar*ă% re'isten$ă% epui'are )pri/inirea glan#ei ti*us ntic"rpi şi i*unitate în ntic"rpi în creştere scă#ere ngreunarea unc$i"nării I*unitate în creştere glan#ei ti*us ulburarea *eri#ianului #e @in#ecare acupunctură 8"ală )iste* #e acupunctură vin#ecat Răspuns =inese"l"gic negativ Răspuns =inese"l"gic p"'itiv )că#erea nivelului neur"t rans*i$ăt"ril"r ser"t"ninei ctivarea e*"$iil"r #e #"uă ctivarea *ai lentă a e*"$iil"r #ec,t "ri *ai rapi# #ec,t prin a i*pulsuril"r #in c"rte&urile c"rte&ul prer"ntal prer"ntal şi eteric
Notă importată7
)tră#ania şi inten$ia spirituală *"#iică unc$i"narea creierului şi i'i"l"gia c"rpului% stabilin# " '"nă speciică in"r*a$iil"r spirituale în c"rte&ul prer"ntal #in e*isera cerebrală #reaptă% precu* şi în creierul eteric energetic c"respun'ăt"r.
Sc1i"bări "entale survenite la nivelul 200 al conştiinţei Nivelele c"nştiin$ei sunt aliniate cu anu*ite c,*puri energetice calibrabile% nu*ite în #ina*icile n"nlineare cmpuri de atrac/ie. cestea #"*ină un anu*it nivel #in c,*pul energetic as"ciat cu un anu*e nivel al c"nştiin$ei şi inluen$ea'ă #ieritele gra#e #e inteligen$ă. >,*pul #e atrac$ie aliniat în principal cu supravie$uirea e nu*it minte in#erioar! şi calibrea'ă la nivelul 55. Cste legat #e supravie$uirea i'ică% plăcerea e*"$i"nală şi acu*ulările pers"nale. )e c"nsi#eră t"t"#ată că este aliniat cu interesul a$ă #e pr"pria pers"ană. Pe *ăsură ce c"nştiin$a c"ntinuă să ev"lue'e% ea #evine #in ce în ce *ai c"nştientă #e i*p"rtan$a cel"rlal$i şi% îns"$ită #e " capacitate *ai *are #e #iscernă*,nt% atinge în cele #in ur*ă nivelul 275. cesta este nu*it mintea superioar!, capabilă să gesti"ne'e abstrac$iile şi esen$a n"nlineară. Prin ur*are% este *ai perceptivă la principii şi la calită$ile subtile ale esen$ei.
(titudinile cestea relectă gra#ul în care percep$ia% e*"$iile% *enta$ia şi ra$iunea sunt inluen$ate la #ieritele nivele ale c"nştiin$ei. ?u*ea este e&peri*entată şi privită "arte #ierit la nivelul 275 al c"nştiin$ei% cel al *in$ii superi"are% c"*parativ cu elul în care e ab"r#ată la nivelul 55% al *in$ii ineri"are. ceste niveluri inluen$ea'ă pr"un# t"ate aspectele vie$ii. ra#ul #e #ieren$iere este apr"ape ec+ivalent cu #escrierea a #"uă civili'a$ii #ierite şi c"ntrastante% ce au niveluri #ierite #e val"ri'are a rela$iil"r #intre pers"ane% a plăcerii şi ericirii vie$ii% a succesului lu*esc% a p"liticii şi% cel *ai i*p"rtant% al nivelului c"nştien$ei şi alinierii spirituale. Cste evi#ent că *intea ineri"ară se "cali'ea'ă asupra speciicului linear al unei situa$ii% pe care " priveşte #in perspectiva pr"priului interes. Prin c"ntrast% *intea superi"ară inclu#e c"nte&tul general% iin# c"nştientă #e sensurile n"nlineare abstracte% inclusiv #e se*niica$ia spirituală. In cele ce ur*ea'ă% re#ă* c,teva pasa/e selectate #in v"lu*ele publicate anteri"r.
Ta$e!u! . 1unc$i"narea *in$ii Y titu#ini
8itea iferioară &ive! #a!i$rat .44'
8itea *uperioară &ive! #a!i$rat 3/4'
cu*ulare c,ştiga *intire păstra ,n#ire #en"ta i*pul ca restric$ie >"ncentrare asupra pre'entului-trecutului D"*inat #e e*"$ii-#"rin$e 8la*are In#ierent
>reştere savura Rele&ie ev"lua Pr"cesare i*plica i*pul ca "p"rtunitate >"ncentrarea asupra pre'entului-viit"rului D"*inat #e ra$iune-inspira$ie su*area resp"nsabilită$ii Disciplinat
>"n$inutceea ce este speciic >"n$inut c"n#i$ii generale >"ncret% literal bstract% i*aginativ ?i*itat în ti*pspa$iu Neli*itat Pers"nal I*pers"nal 1"r*ă )e*niica$ie >"ncentrare asupra eneralită$i particularului a C&e*ple e&clusive >lasare pe categ"rii Reactiv Detaşat Pasiv-agresiv Pr"tectiv *intirea eveni*entel"r >"nte&tuali'area se*niica$iei plănui creea Deini$ie )e*niica$ie Particulari'are enerali'are >"*un ranscen#ent "tiva$ie Inspira$ie% inten$ie "rală Ctică C&e*ple Principii )upravie$uire De'v"ltare i'ică si e*"ti"nala intelectuală Plăcere şi satisac$ie *plinirea p"ten$ialului "ate gra#a$iile e&istă între perec+ile c"ntrastante ce relectă intensitatea. De e&e*plu% e&istă " #ieren$ă între #"rin$ă% tîn/i- re% a*bi$ie şi preten$ie c"*parativ cu "p$iunile pentru preerin$ă% speran$ă% alegere% av"ri'are sau acceptare. Dieren$ierea unei singure calită$i p"ate e&pri*a #istinc$ia între cri*ă% urie% #epresie şi *i'erie şi% pe #e altă parte% satisac$ie% rela&are şi le/eritate în ab"r#area aşteptăril"r. >ercetările eectuate în #"*eniul psi+"l"giei% psi+iatriei şi pr"cesel"r cerebrale ac"r#ă în ulti*a vre*e " aten$ie #e"sebită stu#ierii atitu#inil"r% apt care #e*"nstrea'ă c,t #e i*p"rtante sunt acestea pentru ericirea% satisac$ia şi succesul "*ului. )'ege#L-as'a=% 200G6 re+art-reic+el% 20056 "ran% 200G. titu#inea p"ate i #einită ca un set #e "bişnuin$e *entale% ce pun în legătură sinele perceput cu lu*ea percepută% respectiv cu ceilal$i. în s"cietatea n"astră% atitu#inile sunt stu#iate în ca#rul aşa-nu*itei #iscipline a mbun!t!/irii de sine% subiect pentru care e&istă nu*er"ase ateliere #e lucru% precu* şi " literatură i*presi"nantă. C&perien$a c"lectivă c"*ună este aceea că aşteptările #e la pr"pria pers"ană% respectiv #e la ceilal$i% se *"#iică "#ată cu creşterea şi *aturi'area pr"gresivă% #e-a lungul ev"lu$iei spirituale. stel% c,*pul cultural al creşterii atrage seg*entul pr"gresiv al s"cietă$ii% etic+etat recent #rept 4creativ cultural4 RaL an# n#ers"n% 2000. >a un e&erci$iu% si*pla Iecturare a ur*ăt"arei liste #e ter*eni c"ntrastan$i are un eect #e eliberare #e"arece a#uce în a$a c"nştien$ei #ierite "p$iuni ce useseră trecute cu ve#erea.
Ta$e!u! 3
9u#ţioarea miţii : Atitudii!e 8itea iferioară &ive! #a!i$rat .44' Nerăb#are Preten$ie D"rin$ă )upărare% tensiune >"ntr"l tilitaris* ?iteral ;rientat spre sine )upravie$uire pers"nală% >"nstrictiv C&pl"atare Design >"*peti$ie trac$ie Naiv% i*presi"nabil @in"vă$ie Pesi*ist C&ces 1"r$ă Deştept C&pl"atarea vie$ii Insensibil Particulari'are Declara$ie înc+istare er*inare )i*patie N"tare Cvitare >"pilăresc tac >ritică >"n#a*nare )cepticis*
8itea *uperioară &ive! #a!i$rat 3/4' "leran$ă Preerin$ă @al"are >al*% #eliberare ban#"nare P"ten$ial Intuitiv ;rientat spre ceilal$i )upravie$uirea cel"rlal$i% a a*iliei C&pansiv Pre'ervare% creştere rtă >""perare Cstetică )"isticat% in"r*at Regret ;pti*ist Cc+ilibru Putere Inteligent )ervirea vie$ii )ensibil >"nte&tuali'are Ip"te'ă Desc+i#ere er*inare C*patie Cvaluare cceptare atur Cvitare cceptare Iertare în$elegere
abelul 2 ne revelea'ă şi alte "p$iuni şi p"sibilită$i ce vin în beneiciul c"nştien$ei #e sine. titu#inile li*itative au "st nu*ite #eicien$e #e caracter% iar grupurile care spri/ină creşterea spirituală au "bservat că aceste #eecte încep să se #i*inue'e i*e#iat ce sunt recun"scute şi însuşite. 8eneiciul #e a ne accepta #eectele în l"c să le negă* presupune creşterea senti*entel"r #e "nestitate a$ă #e pr"pria pers"ană% a respectului şi siguran$ei% ac"*paniate #e " atitu#ine #eensivă cu *ult #i*inuată. ; pers"ană cinstită a$ă #e ea însăşi nu e #eel pre#ispusă la a-i i rănite senti*entele "ri #e a avea un #inte î*p"triva alt"ra. Intr"spec$ia "nestă are #rept beneiciu i*e#iat re#ucerea suerin$ei e*"$i"nale reale şi p"ten$iale. ; pers"ană e vulnerabilă la suerin$ele
e*"$i"nale în *"# #irect pr"p"r$i"nal cu gra#ul ei #e aut"acceptare şi c"nştien$ă #e sine. >,n# "a*enii îşi acceptă #eectele% ceilal$i nu îi p"t ataca aici. In c"nsecin$ă% ei se si*t *ai pu$in vulnerabili #in punct #e ve#ere e*"$i"nal şi *ai siguri pe ei. a/"ritatea certuril"r #"*estice pr"vin #in reu'ul acceptării un"r #eecte *in"re #e caracter% precu* uitarea unei însărcinări sau alt #etaliu *in"r% care c"nstituie punctul #e plecare al *a/"rită$ii c"nlictel"r interpers"nale. >ele *ai neplăcute sunt nes,rşitele acu'a$ii *utuale cu privire la lucruri *ărunte pe care "nestitatea şi *aturitatea e*"$i"nală le-ar i prevenit #e la început. aria/ele #eteri"rate şi inrac$iunile #"*estice p"rnesc #e la c+estiuni *un#ane% care ap"i escala#ea'ă% #e"arece #eclanşea'ă eul narcisistic pentru care a avea #reptate cu "rice pre$ repre'intă un aspect *ai i*p"rtant #ecît însăşi via$a. >+eia creşterii lipsite #e suerin$ă este s*erenia% ceea ce presupune renun$area la *,n#rie şi preten$ii% precu* şi acceptarea ailibilită$ii ca pe " caracteristică u*ană n"r*ală - atît a$ă #e sine% cît şi a$ă #e ceilal$i. intea ineri"ară caută rela$ii c"*petitive% cea superi"ară le percepe *ai #egrabă c""perative. intea ineri"ară se i*plică alături #e ceilal$i% cea superi"ară #evine aliniată cu ceilal$i. )intag*a si*plă mi pare r!u eli*ină ără suerin$ă *a/"ritatea c"nlictel"r. c,ştiga în via$ă însea*nă a renun$a la "bsesia găsirii unui vin"vat. ra$ia e #e #eparte *ai puternică #ec,t beligeran$a şi% #esigur% e *ai bine să ai succes #ec,t să învingi.
Ta$e!u! 5 9u#ţioarea miţii : Atitudii!e intea ineri"ară nivelintea superi"ară nivel calibrat calibrat 55 275 In gar#ă Prieten"s% caritabil >inic ;pti*ist )uspici"s ncre'ăt"r Cg"ist g,rcit calcula Instabil Preten$i"s )tr,ns la pungă insista C&ces ;bra'nic C&tre* rabă vari$ie Plăcere Nerecun"scăt"r Desc"nsi#erare >"n#a*nare )e&ist nc+istat &at asupra pr"priei
tent ener"s plănui )tabil ş"r #e *ul$u*it #ecvat nev"il"r cere Cc+ilibru P"litic"s D"tat cu arta c"*pr"*isului >"ntinuarea #ru*ului 8anii nu sunt t"tul D"rin$ă preciativ >"*pli*ent De'apr"bare *anist Pr"gresiv Pre"cupare pentru lu*e
pers"ane ;p"rtunist @ulgar te c"*place Invi#ie "rgă
şi ceilal$i #ecvat planului vie$ii )ubtil te î*bunătă$i preciere% respect )i*$ul u*"rului
Puterea #e a a#"pta atitu#ini p"'itive în l"cul cel"r negative #epin#e #e v"in$ă. Inv"carea a/ut"rului #ivin are #rept re'ultat un pr"ces trans"r*ativ ce #evine *ai puternic prin practică% #e"arece acu* pers"nalitatea se alinia'ă cu un cî*p #e atrac$ie puternic şi p"'itiv% şi nu cu eul slab şi linear. în practică% ceea ce la început p"ate părea als sau artiicial #evine surprin'ăt"r #e natural şi uş"r% #e"arece este aliniat la realitate şi spri/init #e aceasta. Cul-sinele linear se luptă să supravie$uiască% #ar puterea eului spiritual e spri/inită #e c,*pul ininit prin care ev"luea'ă şi supravie$uieşte via$a. Iubirea atrage spri/inul% *,nia îl respinge. runc,n# balastul re'isten$ei% pluta se ri#ică aut"*at la supraa$a "ceanului% în virtutea pr"priei l"tabilită$i.
'răsăturile de personalitate# for"area caracterului nvă$area şi a#"ptarea un"r atitu#ini *ai *ature şi *ai c"nstructive generea'ă " pers"nalitate *ai plăcută% ce se alinia'ă "pti* cu sine şi cu ceilal$i. ?a nivelul 55% rata #e ericire subiectivă este #e nu*ai 5 pr"cente% #ar ea creşte #e patru "ri la nivelul 275 al c"nştiin$ei *intea superi"ară% a/ungîn# la (0 #e pr"cente. )e va #esc"peri că eul c"nstă% #e apt% #in nişte cără*i'i interc"nectate - şi că în#epărtarea uneia singure va #ărî*a întreaga c"nstruc$ie% ce se prăbuşeşte sub pr"pria sa gravita$ie. >+iar şi un e"rt "arte *ic în aparen$ă% p"ate avea eecte *a/"re% iar n"i pute* #esc"peri că un si*plu ',*bet ne p"ate sc+i*ba c"*plet via$a. iile #e "a*eni ce ur*ea'ă #ru*ul aut"-î*bunătă$irii sprirituale p"t c"nir*a realitatea acestei #esc"periri. Cnu*eră* în cele ce ur*ea'ă c,teva atitu#ini c,ştigăt"are% iecare #intre acestea iin# uş"r #e ales şi av,n# beneicii *a/"re pe ter*en lung. @ia$a trăită în c,*pul energetic #e la nivelul calibrat 200 sau peste acesta e "arte #ierită #e cea trăită sub acest prag.
Tră*ături po;itive de per*oa!itate : )artea I Disp"nibil..................2(5 Cc+ilibrat.........%%.Z%...!05 8l,n#........................225 >al*........................250 tent.........................295 )tăp,nit.....................255 >"r#ial......................255 Decent.......................295 De încre#ere..............250 Barnic% silit"r............20 Dipl"*at...................2G0 ?e/er..........................20
Cc+itabil...................!(5 Ctic............................!05 >"rect............. .........!05 >re#inci"s.................!(5 1er*..........................2G5 1le&ibil......................2G5 Prieten"s....................2H0 ;riginal......................255 8ucur"s. ....................!!5 1ericit. ............. .........!95 uncit"r.....%6...6.........200 )ănăt"s......................!(0
abelul #e *ai sus înă$işea'ă calită$ile val"ri'ate şi spri/inite #e t"ate s"cietă$ile #e succes ce au calibrat #e-a lungul ti*pului peste nivelul 200. >alea c"nştien$ei spirituale e spri/inită #e aptul că *"tiva$iile spirituale sunt c"ns"li#ate #e energiile ce relectă puterea% în vre*e ce p"'i$iile eg"iste sunt slabe% li*itative şi e&tenuante. şa cu* calită$ile negative sunt între$esute una cu cealaltă% şi
cele p"'itive sunt interc"nectate% astel înc,t pr"gresul într-un #"*eniu a#uce #upă sine î*bunătă$iri surprin'ăt"are în altele% ce nici *ăcar nu au "st accesate c"nştient. Din cercetarea c"nştiin$ei a* alat că a#"ptarea unei atitu#ini p"'itive ne intr"#uce într-un c,*p #e atrac$ie superi"r al c"nştiin$ei% care începe ap"i să ne *"#iice pers"nalitatea #e"p"trivă în beneiciul n"stru şi al cel"rlal$i.
Tră*ături po;itive de per*oa!itate : )artea II )ărit"r ..........................220 ;nest ......%.Z..................200 ;n"rabil........................255 *an.%..........................2(0 )*erit... ..................... .270 I#ealist......%.....6%.............295 *abil.........................220 Drăgu$.......................... 255 N"r*al..........................!00 Desc+is..........................2G0 Disciplinat.....................!00 Răb#ăt"r.......................255 Perseverent%%.Z%..............20 Deerent........%%.....%Z..%..220 P"litic"s...Z.%%............... .2G5
P"'itiv...........................225 Pr"tectiv.........................2(5 Ra$i"nal........................G05 De încre#ere...................290 Respectabil....................250 Respectu"s.....................!05 Resp"nsabil....................290 )ănăt"s..........................!00 )i*$ul u*"rului.............!G5 )ensibil..........................2G0 )tabil Z%.Z.......................255 ata să a/ute..................2G5 tent.............................225 "lerant .........................2G5 >al#................................205 în$elept...........................!H5
ran'i$ia #inspre *intea ineri"ară spre cea superi"ară are #rept re'ultat scă#erea ratei ş"*a/ului #e la apr"&i*ativ 50 la nu*ai H pr"cente. "t"#ată% rata sărăciei sca#e şi ea #e la 22 la %5 pr"cente% iar cea a inrac$i"nali ta$ii #e la 50 la #"ar 9 pr"cente. în *"# si*ilar% beneicii *a/"re se relectă şi în t"ate celelalte #"*enii ale vie$ii% inclusiv nivelul e#uca$i"nal% cel al c,ştiguril"r% succesul *arital% pr"pria înă$işare% apr"barea s"cială% stilul li*ba/ului şi% în ine% "piniile p"litice şi s"ciale. "ate acestea relectă resp"nsabilitatea pers"nală şi au un c"resp"n#ent #ecisiv în pr"centa/ul #e c"ntraven$ii rutiere săv,rşite% nivelul încre#erii% pr"prietă$ile i*"biliare #e$inute% sănătatea% l"ngevitatea şi% "arte i*p"rtant% satisac$ia pers"nală. în vre*e ce aceste avanta/e sunt "arte evi#ente la nivel pers"nal% ele #evin şi *ai vi'ibile atunci c,n# sunt e&pri*ate c"lectiv. )"cietatea care calibrea'ă la nivelul 55 e caracteri'ată #e pre#"*inarea atributel"r negative precu* slaba #e'v"ltare ec"n"*ică% " rată scă'ută a alabeti'ării% rate înalte #e *"rtalitate inantilă% precu* şi un ş"*a/ crescut. De ase*enea% este repre'entată #e e&pl"atarea şi repri*area #repturil"r civile% c"rup$ia su"cantă şi e&tre*e *a/"re în #istribu$ia b"gă$iei. ceste s"cietă$i #e*"nstrea'ă sărăcie% lipsa #repturil"r şi libertă$il"r civile% " prevalen$ă a vi"len$ei şi "pri*ării% iin# #escrise la nivel c"lectiv ca ne#e'v"ltate sau c+iar pri*itive.
ealitatea e>peri"entală Cul*intea presupune şi este c"nvins #e aptul că percep$iile şi interpretările sale asupra vie$ii sunt reale şi prin ur*are a#evărate. Cl cre#e că şi al$i "a*eni vă#% g,n#esc şi si*t în acelaşi el% iar #acă nu " ac% se înşeală. stel% percep$ia îşi c"ns"li#ea'ă puterea prin inter*e#iul c"nvingeril"r şi presupuneril"r. şa cu* a "st #escris% iecare nivel al c"nştiin$ei este în ac"r# cu un c,*p #e atrac$ie #"*inant% pe care îl relectă şi prin inter*e#iul căruia c"nte&tuali'ea'ă sensul şi val"area. Prin ur*are% iecare pers"ană trăieşte într-" lu*e #e pr"#uc$ie pr"prie% c"ns"li#ată #e căutarea apr"bării precu* şi #e " varietate #e ra$i"nali'ări. Disparitatea este c"*pensată p"'itiv prin inter*e#iul e*patiei% c"*pasiunii% acceptării şi a în$elepciunii *aturită$ii. Prin c"ntrast% " atitu#ine negativă priveşte #ieren$ele ca pe " sursă #e *,nie% resenti*ent şi alte senti*ente negative.
)e pune întrebarea #acă #ieren$ele e&peri*entale sunt li*itate #"ar la res interna percep$ii sau sunt #at"rate #ieren$el"r e&terne #intre e&perien$e. Prin inter*e#iul "bserva$iei clinice% s-a #esc"perit că "a*enii nu nu*ai că percep varia$ii *a/"re în c"n"r*itate cu nivelele l"r #e c"nştiin$ă% ci c+iar e&peri*entea'ă eveni*ente "arte #ierite. 1a$ă #e cei care sunt neprieten"şi% ceilal$i "a*eni c+iar sunt a#esea reci şi neprieten"şi% în vre*e ce e&act acelaşi *e#iu se #"ve#eşte a i a#esea c"r#ial şi a*abil pentru " pers"ană cal#ă şi iubit"are. stel% în virtutea a ceea ce sunte*% inluen$ă* subtil eveni*entele #in /urul n"stru. Dat"rită atitu#inil"r p"'itive% "a*enii iubit"ri atrag eveni*ente p"'itive% recipr"ca iin# la el #e valabilă $in,n# sea*a #esigur #e inluen$ele =ar*ice. >+iar şi ani*alele p"t intui inten$ia% iar "a*enii sunt g+i#a$i #e se*nale subli*inale ce relectă inten$ia% atitu#inea şi nivelele c"nştiin$ei. în anu*ite li*ite% n"i tin#e* să e&peri*entă* rele&ia a ceea ce a* #evenit. )cepticul se în#"ieşte #e vali#itatea realită$il"r spirituale #e"arece el nu #e$ine e&perien$a *irac"lului şi% prin ur*are% neagă realitatea #i*ensiunil"r superi"are în ca#rul căr"ra *irac"lul repre'intă un apt c"ti#ian. intea *ecanicistă percepe t"ate en"*enele #e acest gen ie prin tea*ă% ie prin inter*e#iul ilu'iil"r% #e"arece ea nu p"ate atinge esen$a l"r 1iecare nivel #e c"nştiin$ă tin#e astel să se aut"ratiice% acest apt eluci#,n# şi *"tivul pentru care ev"lu$ia c"nştiin$ei pare a i lentă.
e+u"at Din cele #e *ai sus% #evine evi#ent că transce#crea nivelului 200 al c"nştiin$ei are " i*p"rtan$ă *a/"ră pentru "rice #"*eniu al vie$ii% at,t la nivel in#ivi#ual% c,t şi c"lectiv. Din perspective spirituale% lucrurile se #"ve#esc a i şi *ai i*p"rtante% #e vre*e ce nivelul 200 #eter*ină tran'i$ia #e la a i #"*inat #e alsitate la a #eveni aliat cu a#evărul. şa cu* a* a*intit anteri"r% un aspect i*p"rtant re'i#ă în aptul că% în pre'ent% 7H M #in t"talul p"pula$iei lu*ii calibrea'ă sub nivelul 200 G9 M în *erica. Dat"rită en"r*ei creşteri a puterii la nivelele #e peste pragul 200 pr"gresie l"garit*ică% " p"pula$ie #e#icată integrită$ii c"ntrabalansea'ă negativitatea *a/"rită$ii lu*ii. stel% civili'a$ia supravie$uieşte pentru a c"ntinua ev"lu$ia.
C(PI'3/3 A Cura:ul
%Nivelul calibrat 200& Introducere ?a nivelul >ura/ului% energia spirituală *"#iică pr"un# at,t e&perien$ele pers"nale% c,t şi pe cele *aniestate a$ă #e ceilal$i6 prin ur*are% aici are l"c atingerea a#evăratei puteri% iin# v"rba #e un nivel #e întărire. ceasta este '"na e&pl"rării% a reali'ării% a perseveren$ei şi #eter*inării. ?a nivelele ineri"are% lu*ea este vă'ută ca iin# lipsită #e speran$ă% tristă% înric"şăt"are sau +istrantă% #ar la nivelul >ura/ului via$a este incitantă% pr"v"cat"are şi sti*ulat"are. >ura/ul i*plică #isp"nibilitatea #e a încerca lucruri n"i şi #e a #a piept cu vicisitu#inile vie$ii. ?a acest nivel #e întărire pute* să gesti"nă* cu a#evărat "p"rtunită$ile pe care ni le "eră via$a. )pre e&e*plu% la nivelul 200 e&istă energia necesară însuşirii aptitu#inil"r pe care le presupune " n"uă pr"esie. De'v"ltarea şi e#uca$ia #evin "biective reali'abile. De ase*enea% e&istă capacitatea #e a ace a$ă te*eril"r sau #eectel"r #e caracter şi #e a creşte în ciu#a acest"ra. n&ietatea nu ne *ai 'ă#ărniceşte aspira$iile% aşa cu* ăcea la sta#iile ineri"are ale ev"lu$iei. ;bstac"lele care înr,ng "a*enii a căr"r c"nştiin$ă se ală sub nivelul 200 ac$i"nea'ă ca sti*uli pentru cei ce au ev"luat în acest pri* nivel #e putere a#evărată. ;a*enii #e la acest nivel restituie lu*ii la el #e *ultă energie c,tă pri*esc% în vre*e ce% la nivelele ineri"are% p"pula$iile şi in#ivi'ii atrag energie #e la s"cietate ără să "ere ni*ic în sc+i*b. De"arece reali'area i*plică un ee#-bac= p"'itiv% sti*a şi val"ri'area #e sine #evin t"t *ai puternice. ici începe pr"#uctivitatea. Depăşirea nivelului 200 c"nstituie pasul cel *ai critic în ev"lu$ia c"nştiin$ei u*ane şi a calită$ii sale c"respun'ăt"are% at,t in ceea ce priveşte via$a interi"ară% c,t şi cea e&teri"ară. De'v"ltarea capacită$ii #e aliniere *ai #egrabă la un a#evăr recun"scut #ec,t la un c,ştig pers"nal separă în *"# clar a#evărul #e *inciună. legerea #ecisivă #e a ace acest pas îşi are "riginea în acceptarea resp"nsabilită$ii pentru pr"priile #eci'ii şi ac$iuni. cest apt in#ică şi sc+i*barea #e la a i #"*inat #e e*"$ii pri*itive% ceea ce se atenuea'ă "arte *ult cu a/ut"rul inteligen$ei şi vali#ării veriicabile. stel% cura/ul repre'intă " vict"rie asupra ricii *aniestate în a$a pier#erii% #ar şi înl"cuirea acesteia cu " răsplată esen$ială şi pe ter*en lung: a#evărul. ?a nivelul 200 e&istă " acceptare intuitivă a a#evărului resp"nsabilită$ii ca realitate spirituală şi s"cială. ceasta este îns"$ită #e apari$ia c"nştiin$ei resp"nsabilită$ii pentru #estinul suletului şi nu nu*ai pentru c"rp şi satisac$ia eului. cu*% a#evărul este perceput ca un aliat şi nu ca un #uş*an. ?u,n# l"cul c,ştigului% alinierea la a#evăr a#uce cu sine puterea şi respectul #e sine% eli*in,n# gran#"*ania eului. ntrebarea 4care este "are "l"sul "*ului care c,ştigă lu*ea% #ar îşi pier#e suletulT4 #evine acu* " a&i"*ă care #iri/ea'ă #eci'iile şi +"tărăşte "p$iunile. Pentru că nu este #epen#ent #e act"ri sau re'ultate e&teri"are% cura/ul generea'ă încre#ere interi"ară şi #ă un sens *ai a#,nc pr"priei puteri. legerea integrită$ii şi a c"rectitu#inii este rec"*pensat"are şi încura/at"are. C&istă un senti*ent *ai puternic #e libertate interi"ară #at"rită aptului că ne si*$i* uşura$i #e senti*entele culpabilită$ii şi ricii care îns"$esc in *"# subtil "rice vi"lare a a#evărului% pentru că% la nivel inc"nştient% spiritul ştie c,n# eul *inte şi încalcă principiile c"nştiin$ei tre'e. cesta e*ană #intr-un ar+etip al inc"nştientului c"lectiv% aşa cu* a #escris *agistral lucrurile psi+analistul elve$ian >arl Kung nivel calibrat 520. cu*ularea #at"riei spirituale inc"nştiente =ar*a sca#e pr"gresiv nivelul calibrat al c"nştiin$ei cel"r care vi"lea'ă a#evărul. Puşi în această situa$ie% ei trebuie să c"*pense'e prin vanitate e&cesivă% urie% culpabilitate% ruşine şi tea*a a$ă #e Ku#ecata Divină. Integritatea are ca re'ultat apari$ia satisac$iei interi"are care se #e'v"ltă #in î*plinirea stan#ar#el"r interi"are. ?a acest nivel sunt *ult *ai i*p"rtante e"rtul şi inten$ia #ec,t re'ultatul.
;nestitatea interi"ară începe să c"n#ucă% într-" *ăsură #in ce în cc *ai *are% "p$iunile şi #eci'iile% #eter*in,n# şi apari$ia unui senti*ent interi"r #e "n"are. Pe ter*en lung% sc"pul vie$ii #evine #e'v"ltarea p"ten$ialului interi"r. Deşi cura/ul este #e"p"trivă recun"scut şi rec"*pensat #e s"cietate% apr"barea s"cială #evine #"ar un ele*ent secun#ar% pentru că pers"anele integre ştiu că este p"sibil să păcăleşti lu*ea întreagă% #ar nu şi pe tine însu$i. Dat"rită nivelului *ai înalt #e c"nştiin$ă care apare la val"area 200% tenta$iile #e vi"lare a integrită$ii în sc"pul reali'ării un"r c,ştiguri sunt recun"scute si respinse% în ti*p ce sub nivelul 200% acestea sunt /ustiicate ra$i"nal ără a $ine sea*a #e c"nsecin$e. n ur*a cercetăril"r #e calibrate a c"nştiin$ei% s-a veriicat aptul că iecare "* îşi #ă sca*a inc"nştient c,n# este *in$it% lucru #e'văluit "arte repe#e pe ba'a testului =inesi"l"gic care ace i*e#iat #ieren$a #intre a#evăr şi *inciună. Răspunsul *ai slab al *usculaturii precu* şi sc+i*bările energetice #in siste*ul #e acupunctură in#ică aptul că sesi'area #ieren$ei #intre a#evăr şi *inciună e " calitate intrinsecă a energiei vitale% iin# relectată în răspunsul c"rpului% c+iar #acă *intea " neagă. ?a nivelul 200% energia c"nştiin$ei rela$i"nea'ă cu integritatea ra$iunii si% în c"nsecin$ă% înşelăciunile ret"ricii sunt respinse ca slabe şi #eectu"ase. Prin acest pas înainte in ca#rul ev"lu$iei% survine " #i*inuare se*niicativă a e*"$i"nalit,$ii şi a ante'iei nerealiste. stel% via$a #evine *ai pu$in #ra*ati'ată% iar rec"*pensa trecăt"are a p"'i$i"nalitățil"r eului îşi pier#e atrac$ia% in plus. e&istă " încre#ere *ai *are şi un senti*ent cuprin'ăt"r #e securitate ce p"ate i #"b,n#it #"ar prin respectarea "nestită$ii interi"are. Prin încercări şi greşeli% #esc"peri* că pre$ul c"*pr"*isului nu *erită riscul #e a pier#e încre#erea c"nerită #e integritate.
E>presii Sociale ri/a pentru ceilal$i şi capacitatea #e resp"nsabilitate s"cială apar peste nivelul 200. 1aptul că 7HM #in p"pula$ia lu*ii se situea'ă sub nivelul 200 al c"nştiin$ei în *erica% G9M e&plică #e ce este lu*ea aşa cu* e% cu nes,rşitele sale c"nlicte% ră'b"aie% sărăcie% cri*e etc. >ercetările arată că sursa acest"r pr"ble*e este *ai #egrabă en#"genă #ec,t e&"genă. ;nestitatea a$ă #e pr"pria pers"ană c"n#uce la scă#erea e*"$iil"r negative caracteristice c,*puril"r energetice *ai /"ase. Neliniştea% tea*a% insecuritatea şi vin"vă$ia se #i*inuea'ă şi acelaşi lucru înt,*pl,n#u-se şi cu rustrarea% resenti*entele şi uria. cu* e*"$iile negative nu *ai sunt #eel binevenite% iin# c"nsi#erate neplăcute at,t pentru n"i înşine% c,t şi pentru ceilal$i. Discu$iile în c"ntra#ict"riu% c"nlictele şi neîn$elegerile nu *ai sunt nici ele atrăgăt"are. >,t priveşte #iicultă$ile tran'it"rii ale realită$il"r s"ciale% ele sunt acceptate *ai #egrabă ca nişte aspecte n"r*ale ale e&isten$ei u*ane #ec,t ca insulte pers"nale. pare un #e'gust pr"gresiv a$ă #e vi"len$ă% ca şi a$ă #e teatralitatea e&tre*is*ului p"litic şi i#e"l"gic% aşa cu* c"n"rtul +"*e"static #e cal* interi"r este preerat agita$iei şi a#renalinei. >u " anu*e *aturitate% se #e'v"ltă un si*$ al u*"rului care înl"cuieşte treptat atacurile şi i'bucnirile "stile. Pacea şi liniştea% care par plictisit"are niveluril"r *ai scă'ute ale c"nştiin$ei% sunt acu* preerate pentru că acestea c"nstituie peri"a#e #e cal* în care pute* g,n#i şi c"nte*pla. Relectarea #evine *ai i*p"rtantă #ec,t reactivitatea e*"$i"nală. D"rin$ele sunt *ai pu$in s"licitante% iar calitatea răb#ării înl"cuieşte i*pulsivitatea şi int"leran$a a$ă #e înt,r'ierea satisacerii #"rin$el"r. ?a nivelul 200% via$a #evine *ai inten$i"nală% iar i*pulsivitatea sca#e. 1ericirea pers"nală #evine un sc"p tangibil% iar recun"ştin$a înl"cuieşte resenti*entele% aut" c"*păti*irea şi învinuirea alt"ra. C&perien$a subiectivă a lu*ii se î*bunătă$eşte% iar "a*enii par *ai prieten"şi şi *ai "spitalieri. )trălucirea păleşte% iar e&cesele sunt înl"cuite #e ec+ilibru. >ura/ul c"n#uce către e&pl"rare şi acilitea'ă #e'v"ltarea pers"nală şi ev"lu$ia c"nştiin$ei. Cle*entul c+eie ce c"n#uce la atingerea şi c"ns"li#area cura/ului re'i#ă în acceptarea resp"nsabilită$ii pers"nale. ceastă *işcare *a/"ră necesită aban#"narea er"rii #ualiste a victi*eiăptaşului% care sub*inea'ă s"cial*ente integritatea prin învin"vă$ire şi scu'e un#a*entate pe te"rii #ualiste *"rale şi s"ciale relativiste% c"n"r* căr"ra " cau'ă e&teri"ară sau c"n#i$ia s"cială înl"cuiesc aut"n"*ia pers"nală% integritatea şi "nestitatea. stel% cura/ul *ai
i*plică şi #epăşirea i#entiicării cu siste*ele #e cre#in$ă care calibrea'ă sub nivelul 200 şi se ba'ea'ă pe învin"vă$iri şi scu'e. >+iar #acă e&istă sau a e&istat " 4cau'ă4 e&teri"ară% #epin#e nu*ai #e respectivul in#ivi# #acă p"ate să se ri#ice #easupra ei. )"cietatea este saturată #e e&e*ple ale un"r astel #e apte #e cura/% c+iar şi în a$a un"r cala*ită$i severe #e e&e*plu% ccain% 200). în *"# e*piric% pr"v"carea cu care cura/ul se c"nruntă în *"# "bişnuit este rica% la care se a#augă neîncre#erea în sine şi tea*a #e eşec. >ura/ul nu însea*nă însă absen$a ricii% ci #eter*inarea #e a " #epăşi% care% atunci c,n# reuşeşte% #e'văluie " putere ascunsă. ea*a #e eşec sca#e atunci c,n# în$elege* aptul că sunte* răspun'ăt"ri pentru inten$ie şi e"rt% #ar nu şi pentru re'ultat% care #epin#e #e *ulte alte c"n#i$ii şi act"ri i*pers"nali. )pri/inite #e inspira$ie% inten$ia puternică şi #e#icarea p"t c"n#uce în *"# surprin'ăt"r la apari$ia succesului în ciu#a eşecuril"r anteri"are. cest lucru #e'văluie capacitatea interi"ară pentru vite/ie şi cura/% care c"n#uce% ulteri"r% la creşterea se*niicativă a încre#erii în sine. ulte încercări #ure ale vie$ii p"t i traversate #"ar "u a/ut"rul 4unui tur #e "r$ă4 pe ba'a căruia se c"nstruieşte încre#erea în sine.
$ina"ica Eului Nivelul 200 are ten#in$a #e a se c"ns"li#a aut"*at #at"rită ec+ilibrului interi"r% alinierii la integritate şi a#evăr şi a unei unc$i"nării reuşite. Dict"nul care guvernea'ă acest nivel este 4să păstră* linia #e plutire4 şi% ase*eni unui vap"r% $ine cursul #rept% erin#u-se #e eectele te*p"rare ale valuril"r vie$ii. C*"$iile ineri"are încă *ai erup peri"#ic şi au nev"ie #e c"rectări% #ar ele nu *ai sunt căutate şi apreciate% iin# percepute *ai #egrabă ca in"p"rtune. Nivelul calibrat al c"nştiin$ei este c"nsecin$a alinierii la principiile spirituale. Cl ne c"n#uce #estinul şi sea*ănă cu bus"la unui vas. Prin respectarea integrită$ii% se acceptă #eectele #e caracter% care sunt c"nsi#erate *ai cur,n# pr"v"cări *enite a*eli"rării #ec,t scu'e pentru vin"vă$ie% aut"c"*păti*ire sau resenti*ente. I a nivelul 200% "biectivele sunt centrate pe val"ri% iar reali'area l"r este realistă şi p"sibilă. 1unc$ia eului psi+"l"gic% aşa cu* este vă'ută #e psi+anali'ă% este aceea #e a alinia pers"nalitatea la realitatea s"cială a lu*ii e&teri"are şi% si*ultan% #e a ec+ilibra c"*p"nenta #e pers"nalitate a c"nştiin$ei supraeul lui 1reu# cu 4eul i#eal4n"r*ele internaii'ate î*p"triva p"rniril"r instinctuale pri*itive 4i#4- ul. 1unc$i"narea #eectu"asă a acestui *ecanis* c"n#uce la apari$ia un"r c"n#i$ii şi caracteristici pat"l"gice cu* ar i pr"iectarea #e'apr"bării interi"are% ricii sau instinctel"r pri*itive asupra alt"ra% ala$i în lu*ea e&teri"ară #e e&e*plu% învin"vă$irea sau paran"ia. Cşecul #e a ne c"ntr"la instinctele are ca re'ultat apari$ia un"r valuri #e urie repri*ată% precu* şi a ricii şi #epresiei. n supraeu e&agerat sau sa#ic p"ate i pr"iectat şi asupra alt"ra% #egener,n# în trăsături rigi#e #c caracter% ură #e sine şi culpabilitate aut"-punitivă. Cste i*p"rtant ca aceste *ecanis*e să ie cun"scute% şi ele au "st cel *ai bine #escrise #e nna 1reu# în lucrarea *Eul i mecanismele de ap!rare* 97. ; intr"spec$ie reuşită necesită " esti*are reală a li*itel"r #e'v"ltării şi t"leran$ei u*ane. Prin sp"rirea interi"ara a puterii spirituale% rec"*pensele p"'i$i"nalită$il"r ineri"are ale eului sunt respinse în av"area plăcerii care apare în *"# natural prin înl"cuirea l"r cu c"rectitu#inea şi integritatea. De la nivelul 200 în sus încep să ie p"sibile rela$iile s"ciale resp"nsabile. în ti*p ce nivelurile e*"$i"nale *ai scă'ute c"n#uc la c"abitarea cu ceilal$i% la nivelul 200 inten$ia se #eplasea'ă spre alinierea cu ceilal$i% precu* şi către principiile recipr"cită$ii şi *utualită$ii% în #eav"area eg"centris*ului. 1ără interven$ia #e"r*ăril"r narcisiste% capacitatea #e testare a realită$ii ia l"cul ilu'iil"r şi prete&tel"r perceptuale. 1ără interven$ia c"nstantă a #ivergen$el"r apare ar*"nia% ca principiu esen$ial #e "perare care ace p"sibilă în$elegerea cu al$ii şi c""r#"narea activită$il"r. In c"nsecin$ă% apare apr"barea şi acceptarea s"cială. ?a r,n#ul ei% iecare etapă c"ns"li#ea'ă "biectivele şi
*"tiva$iile integre. Neliniştile şi incertitu#inile sunt acceptate ca n"r*ale şi c"nc"*itente cu #e'v"ltarea " n"uă slu/bă% " n"uă rela$ie% etc.. >a ur*are a alinierii cu a#evărul% la nivelul 200 apare " capacitate î*bunătă$ită #e a #eparta/a a#evărul #e *inciună% iar intelectul pr"gresea'ă se*niicativ% #e'v"lt,n# capacitatea #e a ace #ieren$a #intre ret"rica e*"$i"nală şi vali#itatea *"tivată şi c"nir*abil,. pare% #eci% abilitatea #e a #etecta prete&tele şi ilu'iile prin care i*agina$ia şi ante'ia înl"cuiesc l"gica şi ec+ilibrul. Pentru că sub nivelul 200 al c"nştiin$ei% a#evărul se vin#e pentru c,ştig% e&istă " incapacitate #e a se #iscerne între a#evăr şi alsitate% iar er"rile sunt acceptate ără nici" critică% pentru că sunt c"nvingăt"are. stel% sub nivelul 200 e&istă " pier#ere se*niicativă în privin$a e&peri*entării realită$ii şi a capacită$ii intelectuale. )ub nivelul calibrat 200% "a*enii sunt incapabili să utili'e'e testul =inesi"l"gic% "b$in,n# a#esea re'ultate alse. )ub nivelul 200 e&istă capacitatea #e pr"cesare a 4aptel"r4 lineare% însă nu e&istă încă şi abilitatea #e recun"aştere a a#evărului% care nu este linear şi #epin#e #e capacitatea #e a g,n#i abstract. intea Ineri"ară utili'ea'ă aptele pentru a spri/ini p"'i$i"nalitatea% în ti*p ce intea )uperi"ară respectă ec+ilibrul% în$elesul şi ac"r#ul e&istent între nivelurile abstrac$iei. în acest el% pr"gresiv% în$elesul se alinia'ă niveluril"r a#evărului% *ai #egrabă ca " c"nsecin$ă n"r*ală a regulil"r l"gicii şi ra$iunii #ec,t a #"rin$eU. )ub nivelul 200% aptele sunt grupate ără a se $ine c"nt #e categ"riile #e val"are egală% "rice #"va#ă c"ntrară iin# negli/ată sau eli*inată prin /ustiicări ra$i"nale. stel% intea )uperi"ară trebuie să se supună #isciplinei% legil"r #ialecticii şi cerin$el"r integrită$ii intelectuale. Detectarea a#evărului #epin#e astel #e recun"aşterea c"nte&tului care inluen$ea'ă şi categ"ri'ea'ă pr"un# în$elesul şi se*niica$ia. în ti*p ce aptele% atunci c,n# sunt asa*blate l"gic% p"t i citate ca 4#"ve'i4% a#evărul se ală la un nivel #ierit #e abstracti'are şi p"ate i *ateriali'at nu*ai prin alte *i/l"ace #e c"nir*are. >+iar şi în cel *ai bun ca'% *intea "*enească nu p"ate să acă #ieren$a #intre 4apte4 şi a#evăr% respectiv #intre a#evăr şi *inciună. Detectarea a#evărului este spri/inită #e u*ilin$ă şi #e spiritul anali'ei ec+ilibrate şi c"recte. n e&e*plu clasic este acela al ra$il"r rig+t care au "st ri#iculi'a$i cu 4aptul4 că avi"anele sunt *ai grele #ec,t aerul şi% #eci% incapabile să 'b"are. în plus% argu*entul scepticis*ului a e&e*pliicat suicient #e *ult că unele apte selec$i"nate p"t c"n#uce la c"nclu'ii "arte er"nate.
$epăşirea nivelului 200 ?a nivelul 200% i*aginea lui Du*ne'eu este as"ciată cu încre#erea% /usti$ia% ec+ilibrul aut"rită$ii şi *ecanis*ele care p"t c"*pensa lipsa perec$iunii prin *,ntuire% cu acceptarea resp"nsabilită$ii pentru #eecte şi cu stră#ania #e a i *"rali. ceastă i*agine *ai benignă a Divinită$ii înl"cuieşte pr"iec$iile antr"p"l"gice caracteristice nivelel"r *ai /"ase% ce aruncă asupra lui Du*ne'eu *arile slăbiciuni ale "*ului% cu* ar i vanitatea% severitatea% uria% părtinirea% gel"'ia şi ac"r#area #e av"ruri #e natură etnică şi ge"graică. ?a nivelul 200% religia este respectată şi c"nsi#erată *ai cur,n# " "p$iune #ec,t " a*enin$are. Principiile #e ba'ă sunt evitarea păcatului% acceptarea resp"nsabilită$ii spirituale şi înlăturarea tenta$iei aşa cu* se spune şi în rugăciunea 4atăl n"stru4. Rugăciunea este c"nsi#erată #e"p"trivă " "r*ă #e venera$ie şi " c"nir*are a v"in$ei lui Du*ne'eu% iar inv"carea în#ru*ării apare ca " reac$ie n"r*ală% #rept c"nsecin$ă a u*ilin$ei şi a acceptării #eectel"r #e caracter. stel% *"ralitatea tin#e să ie un "biectiv *a/"r% care se relectă a#ese"ri în atitu#inile s"ciale resp"nsabile şi în respectul pentru val"rile tra#i$i"nale. Deşi *ai e&istă încă tea*a a$ă #e Kusti$ia Divină% aceasta este atenuată #e încre#erea în c"rectitu#inea% *il"stenia şi iertarea lui Du*ne'eu. ne #e#ica integrită$ii şi unei vie$i ără #e păcat c"n#uce la c"nştienti'area #eectel"r #e caracter% ceea ce are ca re'ultat u*ilin$a spirituală şi c"nştiin$a aptului că% ără a/ut"rul lui Du*ne'eu% eul şi li*itările sale sunt "arte greu une"ri c+iar i*p"sibil #e #epăşit. ea*a #e păcat% #eşi nu c"v,rşit"are% este t"tuşi i*p"rtantă. Ca c"n#uce la ailieri şi interpretări religi"ase care sunt c"nsi#erate #e"p"trivă ra$i"nale şi c"ns"lat"are. Respectul pentru aut"ritate are ca eect acceptarea c"nceptel"r religi"asespirituale% precu* şi în$elegerea necesită$ii cre#in$ei.
>ura/ul este re'ultatul unui act #e v"in$ă prin care se ia #eci'ia #e acceptare a "nestită$ii şi integrită$ii interi"are ca pe nişte principii a&i"*atice #e via$ă% care trebuie ur*ate în ciu#a "ricăr"r re'isten$e% tenta$ii şi "bstac"le. Dat"ria a$ă #e sine şi a$ă #e al$ii generea'ă alinierea la principiile spirituale şi cura/ul #e a #epăşi aceste "bstac"le şi re'isten$e. Prin inten$ie şi practică reuşită% vicisitu#inile vie$ii #e"p"trivă interi"are şi e&teri"are% #evin "ca'ii #e creştere a puterii. ceasta este ba'a s"li#ă a încre#erii în sine% în Du*ne'eu% în a#evărul spiritual% în via$a însăşi.
C(PI'3/3 80 Neutralitatea
%Nivelul calibrat 240& Introducere Cnergia #evine "arte p"'itivă la nivelul Neutralită$ii% căci acesta este #einit #e eliberarea #in p"'i$i"nalită$ile caracteristice sta#iil"r ineri"are. )ub nivelul 200% c"nştiin$a tin#e spre #i+"t"*ii şi p"'i$ii rigi#e% apt care c"nstituie un i*pe#i*ent într-" lu*e *ai cur,n# c"*ple&ă şi *ultiunc$i"nală #ec,t în alb şi negru. b"r#area un"r atare p"'i$ii #ualiste creea'ă p"lari'are care% la r,n#ul ei% generea'ă "p"'i$ie şi #ivi'iune. şa cu* se înt,*plă şi în artele *ar$iale% " p"'i$ie rigi#ă #evine un punct vulnerabil6 ceea ce nu se în#"aie este în peric"l să se spargă. Ri#ic,n#u-se #easupra barierel"r sau "p"'i$iil"r ce #isipea'ă energia% c"n#i$ia Neutralită$ii per*ite ab"r#area pr"ble*el"r într-un *"# le&ibil şi realist. i neutru însea*nă a i relativ neataşat #e c"nsecin$e şi eşecuri% neîinplinirea unui #ru* ne*aiiin# c"nsi#erată rus- trantă% înspăi*,ntăt"are sau " înr,ngere. ; pers"ană alată la nivelul Neutralită$ii p"ate spune 48ine% #acă nu v"i reuşi să pri*esc acest serviciu% v"i găsi altul4. cesta este începutul încre#erii interi"are în sine. si*$i şi în$elege puterea însea*nă a nu te lăsa inti*i#at% #ar în acelaşi ti*p a nu #"ri neapărat să #e*"nstre'i ceva. şteptarea că via$a% cu suişurile şi c"b"r,şurile ci va i% în "n#% bună #acă ne pute* a#apta% este " atitu#ine pr"prie nivelului 250. ;a*enii ala$i la nivelul Neutralită$ii au si*$ul bunăstării. C*ble*a accstui nivel e încre#erea în capacită$ile necesare pentru a trăi în lu*e. cesta este nivelul )iguran$ei. >u "a*enii #in acest nivel este uş"r să te în$elegi şi în prea/*a l"r te si*$i în siguran$ă% pentru că ei nu sunt interesa$i #e #ispute% c"*peti$ii şi vin"vă$ie. Ci ne trans*it încre#ere iin# ei înşişi% pe "n#% netulbura$i #in punct #e ve#ere e*"$i"nal. ceastă atitu#ine evită /u#ecă$ile şi nu c"n#uce la vre" nev"ie #e a c"ntr"la c"*p"rta*entul cel"rlal$i. în acelaşi ti*p% trebuie spus că "a*enii Neutri pre$uiesc în aceeaşi *ăsură libertatea pers"nală şi a cel"rlal$i.
$iscuţie >ura/ul are *"tiva$ia şi puterea #e a #epăşi re'isten$ele% #e a ace a$ă pr"v"căril"r şi #e a trece peste ele cu "r$ă şi +"tăr,re% apt care îi #e'v"ltă% în sc+i*b% capacitatea #e a aplica #eci'iile. >ura/ul este necesar pentru că% la acest nivel% se "bservă încă unele pr"ble*e şi #iicultă$i% ce necesită e"rt şi #eter*inare pentru a i #epăşite. stel% "bstac"lele p"t i în "n# nişte pr"iec$ii care nu re'ultă #in realitate% ci #in p"'i$i"nalită$ile re'i#uale. >ura/ul p"ate anticipa #iicultă$ile cu care se p"ate c"nrunta% cu* ar i #isc"n"rtul% respingerea% incertitu#inea sau an&ietatea. Prin c"ntrast% nivelul Neutralită$ii nu pr"iectea'ă percep$ii #ualiste pentru că a #epăşit p"'i$i"nalită$ile precu* "bstac"lele alate la nivelul >ura/ului şi care sunt create #e în#"ială% an&ietate% anticipare sau nea*iliaritate. De aici re'ultă libertatea #e a nu investi e*"$i"nal în reali'area "biectivel"r narcisiste. Neutralitatea nu este interesată #e c,ştiguri eg"iste% #e c"ntr"larea alt"ra "ri #e alte c,ştiguri. Ca se *ul$u*eşte *ai *ult să atragă #ec,t să pr"*"ve'e. Neutralitatea este benignă şi nu este înclinată nici să se pr"sterne'e în a$a strălucirii% #ar nici s,-şi *ini*i'e'e i*p"rtan$a6 ea nu este interesată să c"nvingă% să c"nstr,ngă% să inti*i#e'e sau să a*enin$e. în ca#rul Neutralită$ii iecare este liber să încerce să 4#"ve#ească4 "rice #espre sine. De ase*enea% aceasta nu este atrasă #e cau'e. în c"nsccin$ă% Neutralitatea este paşnică şi pre$uieşte liniştea şi cal*ul. Ca *ai repre'intă şi un nivel lipsit #e s"licitări% presiune sau necesită$i narcisiste. titu#inea care caracteri'ea'ă în general acest nivel este interesul% #ar nu i*plicarea e*"$i"nală% ceea ce per*ite instalarea le/erită$ii% pentru că ni*ic nu este cu a#evărat 4în /"c4. Nu e&istă vre"
"bligativitate #e 4cucerire4 sau 4c,ştig4. stel% neutralitatea este relativ in#epen#entă şi bucur"asă #e a i ceea ce este. 4Dacă vrei bine% #acă nu la reve#ere4 este " atitu#ine #e încre#ere şi val"are intrinsecă% care nu are nev"ie #e ni*ic #e la al$ii. Nivelul Neutralită$ii este c"n"rtabil şi relativ lipsit #e an&ietate pentru că nu plasea'ă supravie$uirea în rap"rt cu re'ultatele prec"ncepute. stel% sursa ericirii nu este pr"iectată în e&teri"r către al$ii sau către lu*e% ceea ce c"n#uce la " relativă securitate şi libertate interi"ară. Neutralitatea este% #e ase*enea% scutită #e an&ietatea s"cială a a*enin$ării şi% #eci% nu cun"aşte paran"ia. titu#inea #e 4laisse'-aire4 îi per*ite aişarea unei c"r#ialită$i c"*"#e pentru că nu este ni*ic 4în /"c4 care să ceară apr"bare #in partea cel"rlal$i. ?ibertatea Neutralită$ii este c"nsecin$a aban#"nării p"'i$i"nalită$il"r% c"n#i$iil"r şi aşteptăril"r. Necesită$ile narcisiste şi eg"centrice nu *ai sunt #"*inante acu*. în c"nsecin$ă% nivelul Neutralită$ii nici nu sueră #e lipsă şi nici nu este c"n#us #e #"rin$e% nev"i "ri "bliga$ia #e 4a ace4 ceva sau #e a lua p"'i$ii în pr"ble*ele s"ciale6 el inclu#e% #eci% le&ibilitatea. în Neutralitate e&istă încre#erea că Du*ne'eu este bun% iar #e aici re'ultă încre#erea în în$elepciunea Divină% care nu $ine c"nt #e li*itele "*ului. stel% Du*ne'eu repre'intă într-a#evăr sursa libertătii pentru că Divinitatea nu pare să *ai ie " a*enin$are #e care să ne ie tea*ă şi pe care să " ur,* - şi% în c"nsecin$ă% pe care să " negă*. C&presiile s"ciale ale acestui nivel al c"nştiin$ei sunt #einite #e c"e&isten$a c"*"#ă. Neutralitatea nu este interesată #e c"nlicte sau #e participarea la *işcări rev"lu$i"nare "ri la pr"teste. cest aspect ar putea i perceput ca pasivitate% c,n#% #e apt% este v"rba #e stabilitate% care nici nu pr"*"vea'ă sc+i*barea% #ar nici nu i se "pune. stel% seninătatea Neutralită$ii "eră un ec+ilibru în e&cesele trans"r*ăril"r s"ciale şi un reugiu #in a$a e*"$i"nalită$ii% care per*ite relec$ia şi evaluarea cal*ă.
$ina"ica Eului în Neutralitate P"'i$i"nalitatea are ca re'ultat percep$ii #ualiste% iar acestea sunt c"nsecin$a #e"r*ăril"r eg"iste şi a li*itel"r inerente ale eului. Percep$iile pr"iectate sunt c"nun#ate cu realitatea% iar accentul este #at #e c,ştigul sau pier#erea i*aginară. Prin c"ntrast% Neutralitatea este c"nsecin$a n"nataşa*entului% iin# astel relativ lipsită #e #e"r*ările in#use #e val"rile şi "piniile pr"iectate. Cste i*p"rtant să ace* #ieren$a între n"n-ataşa*ent şi #etaşare. Detaşarea in#ică retragere şi nega$ie% c"n#uc,n# la in#ieren$ă care este% prin ea însăşi% " "r*ă #e apărare î*p"triva te*erii #e ataşa*ent. Detaşarea pr"gresivă c"n#uce la plictiseală% la platitu#ine% precu* şi la #i*inuarea vitalită$ii şi a bucuriei #e a trăi. Dacă este ur*ărită cu regularitate% #etaşarea c"n#uce în cele #in ur*ă la 4@i#4% #espre care a#esea se cre#e în *"# er"nat că repre'intă Ilu*inarea sau starea 8u##+ică #escrisă în sanscrită ca anatta B Deşi @i#ul este " stare "arte i*presi"nantă% cea abs"lută este "talitatea. @i#ul este n"n-linear% ceea ce este i*p"rtant% #ar este% t"t"#ată% lipsit #e Iubirea Divină care% #e ase*enea% este n"n-lineară. #evăratele c"n#i$ii ale "talită$ii sunt în esen$ă "arte #ierite #e Neant. )ubiectul e #iscutat pe larg în capit"lul H. >alea către Ilu*inare trece *ai #egrabă prin n"n-ataşare #ec,t prin negare. Pentru a în$elege acest lucru% este i*p"rtant să reali'ă* că energia n"n-lineară a c"nştiin$ei este intrinsecă în #"*eniul linear şi că n"n-ataşa*entul însea*nă #e apt n"n- #epen#en$ă a$ă #e "r*ă. N"nataşa*entul nu însea*nă nici atrac$ie% nici aversiune. Prin c"ntrast% #etaşarea c"n#uce a#esea la aversiune şi evitare. N"n-ataşa*entul per*ite eliberarea #in atrac$ia e&ercitată #e val"rile şi anticipările pr"iectate precu* c,ştigul. ?ipsită #e tea*a #e atrac$ie sau aversiune% Neutralitatea per*ite participarea şi bucuria #e a trăi% pentru că via$a #evine *ai *ult un /"c #ec,t " i*plicare cu înaltă resp"nsabili ta te. cest lucru este c"n"r* învă$ăturil"r lui a"% prin care lu&ul vie$ii nu este nici căutat% nici în#epărtat. în acest el% via$a #evine si*plă% plăcută şi lipsită #e e"rt. şa cu* a arătat% #ealtel% ). 1rancisc #in ssisi: 4p"artă lu*ea ca pe " +aină uş"ară 4. ?a nivel e&peri*ental% via$a c"ti#iană este un #ivertis*ent în care ni*ic nu are prea *are i*p"rtan$ă. Dacă nu e&istă nici" *i'ă% nu e&istă nici tea*a #e pier#ere% nici truia eului #e a avea un c,ştig.
c"l" un#e >ura/ul ve#e pr"v"cări% Neutralitatea percepe *ai #egrabă principii şi in#ica$ii #ec,t s"licitări sau regula*ente rigi#e. în Neutralitate este abs"lut n"r*al să acceptă* sau să reu'ă* " "p$iune% pentru că nu e&istă ni*ic #e #"ve#it sau #e c,ştigat. în c"nsecin$ă% Neutralitatea per*ite " *are le&ibilitate şi #etaşare. Din punct #e ve#ere psi+analitic% la nivelul Neutralită$ii% aspectele p"'itive ale eului n"r*al şi sănăt"s reuşesc să păstre'e un ec+ilibru între unc$iile interi"are şi e&teri"are. I*pulsurile pri*itive sunt recun"scute şi respinse ca iin# "p$iuni #eav"rabile. Intelectul este lipsit #e e*"$i"nalită$i #e"r*ate% ceea ce per*ite instalarea realită$ii sănăt"ase şi integrării s"ciale. >"nştiin$a supraeul a "st atenuată% astel înc,t nu este necesar ca atitu#inile interi"are să ie pr"iectate asupra alt"ra. Natura u*ană% inclusiv p"rnirile sale ani*alice% este acceptată ca n"r*ală şi% în c"nsecin$ă% nu trebuie să ie respinsă% repri*ată% negată sau pr"iectată asupra alt"ra. stel% Neutralitatea este necritică a$ă #e inc"nvenientele vie$ii i'ice% e*"$i"nale şi s"ciale. Nivelul Neutralită$ii este îns"$it #e senti*ente #e securitate şi siguran$ă ce apar ca " c"nsecin$ă a n"n-#eensivită$ii şi n"n- p"'i$i"nalită$ii% îns"$ite #e lipsa ricii% culpabilită$ii sau ten#in$ei #e a-i /u#eca pe al$ii. ?a acest nivel% *ai survine şi " uşurare a$ă #e s"licitările nes,rşite ale nev"il"r şi i*perativel"r narcisiste. Neutralitatea nu este nici cinică% nici i*perativă% şi nici nu încearcă să c"nvingă pentru a-şi atinge "biectivele. a acceptă pr"gresul% sc+i*barea şi ev"lu$ia c"nştiin$ei ără re'isten$ă sau anticipare6 pui şi si*plu% pluteşte #e-a lungul r,ului vie$ii prin #eci'ie şi acceptare şi nu prin ceea ce a* putea percepe greşit ca iin# pasivitate sau in#ieren$ă.
$epăşirea Neutralităţii Pacea şi cal*ul Neutralită$ii c"nstituie " uşurare binevenită pentru t"$i aceia care au #epăşit nivelurile ineri"are şi au supravie$uit suerin$ei interi"are. cesta p"ate i c"nsi#erat ca un nivel #e recuperare pentru spiritulsuletul care s-a s*uls #in *laştina #isperării% #epresiei% suerin$ei% vin"vă$iei% ricii şi a căutării renetice a c,ştigului% apr"bării şi acu*ulării eg"iste a b"gă$iil"r pă*,nteşti% #"ar pentru a le trans"r*a pe t"ate în cenuşă. In l"c #e a- regreta% Neutralitatea priveşte trecutul ca pe ceva instructiv şi e#ucativ. ultă lu*e alege să-şi petreacă via$a la acest niveS al recuperării şi însănăt"şirii interi"are. rebuie spus însă% că% #eşi Neutralitatea este în *"# subiectiv " stare "arte av"rabilă c"*parativ cu nivelurile #e sub ea% nu c"nstituie încă " e&presie a bucuriei şi a ra#ian$ei Divinită$ii sau a iubirii şi c"*pasiunii #epline. Neutralitatea nu #istruge via$a şi nici nu-i "pune re'isten$ă% #ar nu este nici un c"ntribuit"r activ. Ca serveşte via$a printr-" participare lipsită #e re'isten$ă şi reu'ă să #evină un *i/l"c #e #escura/are. cest nivel este esen$ial- rnente unul tăcut% care nici nu c"ntribuie la pan"ra*a vie$ii% #ar nici nu " #i*inuea'ă. In Neutralitate% sunte* recun"scăt"ri că a* scăpat #e casa interi"ară a "glin'il"r prin renun$are şi aban#"nare. Nu *ai sunte* r"bii a&i"*el"r 4este i*perativ să4 sau 4trebuie să4. Nu *ai este necesar să i* 4c,ştigăt"ri4% 4plini #e succes4 şi să "b$ine* apr"bare sau acceptare. Nu este necesar să ave* #reptate şi nici să "bligă* pe altcineva să 4acă ceva4 în legătură cu pr"ble*ele lu*ii. "tuşi% în inal% #at"rită alinierii la principiile spirituale% c"nştiin$a ev"luea'ă în virtutea inspira$iei care caută ac"r#ul prin v"in$ă. stel% ec+ilibrul interi"r se #eplasea'ă #inspre neutralitate spre " latură şi *ai p"'itivă a scalei c"nştiin$ei% #at"rită inten$iei spri/inite #e cre#in$ă şi #e entu'ias*ul unui sc"p p"'itiv Dat"rită n"n-re'istert$ei% energia spirituală a aec$iunii î*pinge suletul spre niveluri şi *ai înalte #e c"nştienta şi e&presie. P"ten$ialul #e #e'v"ltare al iubirii nec"n#i$i"nate şi al c"*pasiunii abs"lute atrage " apreciere sp"rită a ru*use$ii şi pr"gresului spiritual% ca " c"nsecin$ă a venera$iei şi rugăciunii. stel% prin n"n-re'isten$ă% se #esc+i#e uşa prin care energia ra$iei Divine #ă un i*puls ev"lu$iei c"nştiin$ei% iar v"in$a pers"nală #evine air*ativă iin# atrasă către Divinitate prin căl#ura interi"ară pr"gresivă a Ra#ian$ei Iubirii Divine. ctivarea p"ten$ialului spiritual este " c"nsecin$ă a n"n-re'isten$ei% care se asea*ănă unei l"ri care se #esc+i#e şi reac$i"nea'ă la căl#ura s"arelui #at"rită calită$il"r sale naturale i*pregnate #e >rea$ia însăşi.
C(PI'3/3 88 $isponibiltatea
%Nivelul calibrat ,80& Introducere cest nivel #e energie "arte p"'itiv p"ate i c"nsi#erat " p"artă spre nivelele superi"are ale c"nştiin$ei. Dacă% #e e&e*plu% cei ala$i la nivelul Neutralită$ii se #escurcă bine la l"cul #e *uncă% la nivelul Disp"nibiltă$ii ave* #e-a ace cu e&celen$a% succesul în "rice încercări iin# un lucru "bişnuit. ici #e'v"ltarea este rapi#ă pentru că aceşti "a*eni sunt aleşi pentru a avansa. Pe #e " parte% Disp"nibiltatea i*plică #epăşirea re'isten$ei interi"are în a$a vie$ii şi pe #e alta% #esc+i#erea #e a lua parte la ea. )ub nivelul 200 "a*enii tin# să ie li*ita$i% #ar la nivelul !0 are l"c " *are #esc+i#ere. ?a acest nivel "a*enii #evin "arte prieten"şi% iar succesul ec"n"*ic şi s"cial pare să ur*e'e aut"*at. )pre e&e*plu% cei binev"it"ri nu sunt îngri/"ra$i #e ş"*a/6 ei v"r accepta "rice slu/bă% "ri îşi v"r creea pr"pria aacere şi carieră. Nu se si*t în/"si$i #e unc$iile #e e&ecu$ie sau #e a p"rni #e /"s )unt în#at"rit"ri a$ă #e ceilal$i şi c"ntribuie la binele s"cietă$ii. De ase*enea% ei sunt #esc+işi a$ă #e pr"ble*ele interi"are şi nu se c"nruntă cu bl"ca/e *a/"re în pr"cesele #e învă$are. ?a acest nivel% sti*a #e sine este ri#icată% iin# întărită #e ee# bac=-ul p"'itiv pri*it #e la s"cietate în "r*a recun"aşterii% aprecierii şi rec"*pensei. >el binev"it"r şi #isp"nibil este e*pa- tic şi sensibil la nev"ile cel"rlal$i. Ci sunt cei ce c"nstruiesc s"cietatea şi principalii c"ntribuit"ri ai acesteia. u capacitatea #e a se c"ri/a pe ci înşişi% #at iin# că tin# să înve$e #in pr"priile e&perien$e. Depăşin# ,n#ria% ei sunt #ispuşi să-şi privească în a$ă #eectele şi să înve$e #e la al$ii. ?a acest nivel% "a*enii #evin stu#enti e&celen$i. Ci sunt uş"r #e instruit şi repre'intă " c"nsi#erabila sursă #e putere pentru s"cietate.
$iscuţie De#icarea spirituală şi e"rtul a#uc c"*pensa$ii neanticipate ce c"nir*ă vali#itatea anga/a*entului. )e #"ve#eşte că sacriiciile *erită pe #eplin e"rtul. Recun"ştin$a spirituală este " sursă neaşteptată #e plăcere% ce a#uce cu sine un senti*ent #e bine care c"nstituie c"nsecin$a creşterii lu&ului #e energie spirituală. )urvine un senti*ent *ai intens #e vitalitate şi apreciere a vie$ii% pe *ăsură ce calită$ile sale se î*bunătă$esc pr"gresiv. C&perien$a este subiectivă% n"n-lincară şi subtilă% #ar "arte puternică. încre#erea şi "pti*is*ul c în#"iala% neîncre#erea% î*p"trivirea şi cinis*ul. ?upta este înl"cuită cu ti+na% iar via$a însăşi #evine în *"# natural atrăgăt"are şi plăcută. Prin renun$area la re'isten$ă% este necesar un e"rt *ai *ic pentru a unc$i"na în lu*e. Rec"*pensele #e'v"ltării spirituale #evin *"tiva$ii aut"*ate ce se trans"r*ă în entu'ias* ca " c"nsecin$ă a unei percep$ii *ai p"'itive asupra sinelui şi vie$ii. @ia$a #evine *ai #egrabă un *"tiv #e plăcere #ec,t unul #e re'isten$ă% iin# îns"$ită #e " anticipare p"'itivă. "tiva$ia este c"nsecin$a inspira$iei şi nu a #"rin$ei #e c,ştig. In acest sens% s-a #esc"perit că renun$area la rec"*pensele negative ale p"'i$i"nalită$il"r şi sc"puril"r eg"centrice are ca re'ultat beneicii interi"are *ult *ai i*p"rtante. Disp"nibilitatea este veselă% binev"it"are şi v"luntară. Ca are energia supli*entară care altel ar i "st risipită pentru re'isten$ă% a*,nare şi ne*ul$u*ire. Disp"nibilitatea energi'ea'ă în#eplinirea #"rin$el"r alt"ra şi% în acest el% e&presia ei s"cială este binev"it"are şi u*anitară. Cste atitu#inea 4bunului )a*aritean4% precu* şi cea a încre#erii s"ciale. Cnergia Disp"nibilită$ii este% #e ase*enea% şi nivelul Regulii #e ur: 4 1ace$i alt"ra ceea ce a$i vrea să vi se acă v"uă W. în rela$iile reuşite% acest lucru are ca re'ultat " recipr"citate între parteneri şi c"*pani"ni. ceastă recipr"citate e re'ultatul alinierii la bunăstarea iecăruia şi nici#ecu* a i*plicării e*"$i"nalită$ii ani*alice% care c"n#uce a#esea la inc"nveniente supărăt"are. Recipr"citatea ace ca
partenerii să î*partă beneiciile% în ti*p ce i*plicarea in#uce " rela$ie *ai #egrabă 4#iicilă4 #in cau'a aptului că iecare va trage spu'a pe turta lui% #"rin# un gra# *a&i* #e c"ntr"l. Disp"nibilitatea este *ai #egrabă gener"asă #ec,t avi#ă #e c,ştig sau #"*ina$ie% iar rela$iile #in ca#rul său i*plică servirea #e'v"ltării şi "biectivel"r tutur"r% nu #"ar a cel"r pr"prii. Disp"nibiltatea este #eci ar*"ni"asă şi se e&pri*ă *ai #egrabă printr-" atitu#ine #e tip 4c,ştig-c,ştig4 #ec,t prin cea caracteristică niveluril"r *ai /"ase% în care via$a este percepută ca " #i+"t"*ie 4c,ştig-pier#ere4. >"ntribu$ia la bunăstarea şi ericirea alt"ra este rec"*pensantă şi c"n#uce la #esc"perirea că gener"'itatea este prin ea însăşi " rec"*pensă. nii "a*eni sunt at,t #e li*ita$i înc,t e&peri*entea'ă acest senti*ent #"ar cu ani*alele l"r #e casă av"rite% #ar cel pu$in% este un început. #evărata gener"'itate nu aşteaptă nici un el #e rec"*pensă pentru că nu e&istă c"nstr,ngeri. >apacitatea pentru Disp"nibilitate este latentă la *a/"ritatea "a*enil"r şi iese la supraa$ă ca reac$ie la catastr"ele *a/"re. #evărata bunăv"in$ă nu caută recun"aşterea şi nici nu este *"tivată #e inla*area eului. 1"arte *ulte pers"ane% cu a#evărat caritabile% c"nsi#eră că este " "n"are să aibă per*isiunea #e a-i servi pe al$ii şi nu sunt c"nştien$i #e aptul că acest lucru serveşte î/ti acelaşi ti*p şi acu*ulării #e *erite =ar*ice. Disp"nibilitatea atrage abun#en$ă şi reac$ii #e spri/in% care nu apar ca ur*are a căutării% ci a unui răspuns #e tipul 4cine se asea*ănă se a#ună4. Recun"ştin$a este c"nsecin$a unei atitu#ini gener"ase care c"ntribuie la atrac$ie. ; p"veste a#evărată a unei cun"ştin$e pe care " c+ea*ă reta e&e*pliică perect cele #e *ai sus. Ca a venit în )tatele nite #in Irlan#a şi% av,n# " e#uca$ie *e#ie şi-a căutat #e lucru ca ată în casă. i-a găsit " slu/bă ca e*eie #e serviciu pe pr"prietatea "arte *are a unei a*ilii înstărite şi i*p"rtante #in punct #e ve#ere s"cial. Disp"nibilitatea ei plină #e bunăv"in$ă a ăcut să ie pr"*"vată ca *ena/eră. Ca se "cupa #e t"ate necesită$ile a*iliei% călăt"rin# alături #e aceasta prin lu*e în c"n#i$ii #e lu&. atăl a*iliei avea *ulte investi$ii şi% #in c,n# în c,n#% îi *ai #ă#ea retei% la cină% c,te un p"nt în legătură cu bursa #e val"ri. Destul #e ciu#at% ac$iunile retei creşteau vertigin"s. >u ti*pul% rec"*an#ările "ca'i"nale au ăcut ca p"rt""liul retei să crească c"ntinuu% în ciu#a relativ recventel"r luctua$ii ale bursei. In inal% ea şi-a v,n#ut ac$iunile pentru " investi$ie i*"biliară în a+nattan NeF ["r= şi a #evenit *ili"nară. In ciu#a averii sale #e acu* c"nsi#erabile% reta a c"ntinuat să ie #e#icată a*iliei în care c"piii #e/a crescuseră% începuseră să iasă la petreceri% se căsăt"riseră etc. într-" 'i% a pri*it un tele"n #e la un unc+i *ai în#epărtat care venea în vi'ită #in Irlan#a. cesta a sunat c,$iva *e*bri ai a*iliei% #"rin# să se înt,lnească cu unul #in ei la NeF ["r=% ceea ce c"nstituia " a#evărată e&cursie% iar reta a "st singura care a "st #e ac"r# să acă acest #ru*. u luat pr,n'ul î*preună şi ap"i unc+iul s-a înt"rs înap"i în Irlan#a. >,$iva ani *ai t,r'iu% acesta a *urit şi i-a lăsat retei " pr"prietate en"r*ă care val"ra *ai *ulte *ili"ane #e #"lari% ca recun"ştin$ă pentru prietenia ei. reta şi-a c"ntinuat *unca #e *ena/eră la aceeaşi a*ilie% #eşi #evenise #e *ai *ulte "ri *ulti*ili"nară. ?a în*"r*,ntarea sa au participat sute #e "a*eni cu care se î*prietenise şi pe care-i a/utase #e-a lungul anil"r. în testa*entul său% " *are parte #in avere a "st lăsată pentru "pere #e caritate% #ar a ră*as suicient pentru a-i ace "arte b"ga$i pe t"$i c"piii şi ru#ele sale. în legătură ai p"vestea retei% î*i a#uc a*inte #e " re*arcă recentă a unei alte cun"ştin$e 4tii% un *ili"n #e #"lari nu *ai c"ntea'ă c+iar aşa #e *ult4 Disp"nibilitatea calibrată la nivelul !0 se ală în c"ntrast cu 4acerea #e bine4 calibrată la nivelul 90 care caută să i*pună c"ntr"lul şi pr"priile val"ri asupra alt"ra.
$ina"ica eului în $isponibilitate Prin aliniere şi #e#icare spirituală% nivelul energiei spirituale creşte şi activea'ă puternic c+i*ia şi i'i"l"gia e*iserei cerebrale #repte #upă cu* arată graicul 1unc$i"nării >reierului. cest lucru *"#iică percep$iile şi eliberea'ă neur"trans*i$ăt"ri anab"lici şi en#"rină în creier. în elul acesta% lu*ea este per cepută ca îin# *ai bl,n#ă% *ai prieten"asă şi *ai generoasă. tingerea "biectivel"r este acilitată *ai #egrabă prin inter- nali'area l"r #ec,t prin pr"iectarea către c"n#i$iile e&teri"are. stel% c,ştigul este internali'at şi c"nsi#erat " creştere interi"ară reuşită. c$iunile şi #eci'iile sunt *"tivate #e inten$ii bune şi c"n#uc la alegerea "p$iunil"r p"'itive. Integritatea inten$iei este c"n"r*ă unei c"nştiin$e p"'itive şi are ca re'ultat un respect #e sine sănăt"s% in#epen#ent #e "piniile alt"ra sau #e c,ştigurile e&teri"are. cest lucru generea'ă aut"n"*ie şi satisac$ie% care apar ca re'ultat al în#eplinirii p"ten$ialel"r interi"are. D"rin$a #e'v"ltării interi"are şi căutarea perec$iunii apar c"nc"*itent în ca#rul alinierii spirituale% care #evine un *"# #e via$ă. Perec$iunea spirituală #evine un 4eu-i#eal4% care îşi *aniestă inluen$a *ai #egrabă prin atrac$ie #ec,t prin pr"*"vare.
>a " c"nsecin$ă a renun$ării la eul narcisist% apare " re#ucere a #e"r*ăril"r perceptuale ce sunt re'ultatul p"'i$i"nalită$il"r eg"centrice. cu* este *ai uş"r să acceptă* i*perec$iunile u*ane care% la nivelul ,n#riei% ar i "st ab"r#ate prin urie% negare% vin"vă$ie sau pr"iec$ie către e&teri"r. >u " c"nştiin$ă p"'itivă% greşelile şi er"rile p"t i recun"scute şi c"rectate% ără " atitu#ine #eensivă şi ară pier#erea respectului #e sine. )urvine şi " creştere a #esc+i#erii către u*"r şi către capacitatea #e a ne a*u'a #e pr"priile slăbiciuni "*eneşti #e e&e*plu% a greşi este "*eneşte% a ierta este Du*ne'eieşte. Nivelul Disp"nibilită$ii este eicace în lu*e pentru că nu se î*pie#ică #e re'isten$ă% iar atunci c,n# se c"*bină cu #ev"ta*entul% #evine capabil să străpungă barierele interi"are ale siste*ului #e cre#in$ă a&at pe 4nu p"t4 pentru a a/unge la 4p"t4. lte #evi'e sunt 4lasă capul în /"s% c"ntinuă să *ergi şi ur*ea'ă-$i visul4% 4c,n# #ru*ul este greu% nu*ai cei puternici îl c"ntinuă4% 4*ergi #rept înainte% "rice s-ar înt,*pla4 sau 4creea'ă-$i pr"priile "p"rtunită$i4. în centrul acest"r #evi'e şi il"'"ii se ală #isp"nibilitatea #e acceptare a resp"nsabilită$ii şi răspun#erii pr"prii şi reu'ul #e a plasa vin"vă$ia şi resp"nsabilitatea în e&teri"r.
$epăşirea nivelului $isponibilităţii ?a nivelul !0 succesul re'ultă #intr-" c"nvingere interi"ară asupra val"rii pers"nale. ;pti*is*ul ce re'ultă #e aici încura/ea'ă #e'v"ltarea şi creşterea ulteri"ară% ca şi air*area val"rii #e"p"trivă practice şi subiective a alinierii la căutarea a#evărului spiritual şi a principiil"r sale. >reşterea puterii interi"are c"nir*ă realitatea "pera$i"nală a principiil"r spirituale% căci ructele l"r c"nstituie a#evărurile revelate. titu#inile şi ac$iunile eicace c"nstituie rec"*pense şi i*pulsuri. Depăşirea cu succes a li*itel"r prealabile încura/ea'ă şi *ai *ult e&pl"rarea spirituală şi principiile un#a*entale. ?i*ita acestui nivel este #ată #e c"ncentrarea asupra pers"nalită$ii şi #e i#entiicarea cu aceasta% în ti*p ce% în realitate% #e'v"ltarea se #at"rea'ă ra#ian$ei )inelui. Disp"nibilitatea #e aban#"nare a li*itei este sus$inută în virtutea ilu*inării pr"gresive a )inelui. Ilu'ia c"nstă în aptul că 4eul4 pers"nal ar repre'enta realitatea un#a*entală şi trebuie #epăşită% lucru p"sibil #at"rită elanului p"'itiv al Disp"nibilită$ii. "tuşi% Disp"nibilitatea îşi c"nsi#eră principiile şi c"nvingerile ca pe " "r$ă #e pr"pulsare ca şi c,n# sursa s-ar ala în interi"r. stel% apare c"nvingerea că sinele pers"nal stă la ba'a succesului. ?i*itarea pri*ară re'i#ă în i#entiicarea sursei vie$ii cu " pers"nalitate separată% care #evine i#entiicabilă cu v"in$a. "tuşi% trebuie în$eles că t"t ceea ce se înt,*plă apare ca " c"nsecin$ă a p"ten$ialului care se *aniestă atunci c,n# c"n#i$iile sunt a#ecvate% respectiv că v"in$a şi inten$ia c"nstituie act"rul #eclanşat"r% #ar nu şi cau'a ev"lu$iei. Practica spirituală a serviciului altruist este #enu*ita în *"# tra#i$i"nal 4Ear*a L"ga4% şi atunci c,n# este c"*binată ? rugăciunea şi #ev"ta*entul% este trans"r*ativă. ceasta a "st calea lui a+at*a an#+i. Disp"nibilitatea spri/ină inten$ia şi acilitea'ă pr"cesul #e puriicare a ev"lu$iei spirituale care% a#esea% recla*ă #isp"nibilitatea c"nruntării cu #isc"n"rtul interi"r pentru a putea atinge un "biectiv superi"r. Disp"nibilitatea i*plică *ai *ultă energie necesară e"rtului #e #epăşire a "bstac"lel"r şi "p"'i$iil"r. Ca *ai necesită şi acceptarea un"r peri"a#e #e suerin$ă% *enite atingerii "biectivel"r *ai înalte. "t"#ată% cuprin#e şi " atitu#ine p"'itivă a$ă #e pr"cesul #e învă$are şi acu*ulare necesar anga/a*entului spiritual. Disp"nibilitatea este " atitu#ine p"'itivă% în c"ntrast cu încăpă$,narea care c"nstituie " "r*ă #e re'isten$ă. ban#"narea p"'i$i"nalită$il"r este c"nsecin$a #isp"nibilită$ii şi% prin ur*are% c"nstituie " calitate i*p"rtantă a e"rtului spiritual interi"r seri"s.
C(PI'3/3 82 (cceptarea %Nivel calibrat ,40& Introducere ?a acest nivel al c"nştien$ei are l"c " trans"r*are *a/"ră în ceea ce priveşte în$elegerea aptului că sursa şi creat"rul e&perien$ei #e via$ă ale unui in#ivi# sunt c+iar el însuşi. su*area unei atare resp"nsabilită$i este pr"prie acestui nivel #e ev"lu$ie% caracteri'at #e capacitatea #e a trăi în ar*"nie cu "r$ele vie$ii. "$i "a*enii #in nivelele ineri"are pragului 200 înclină să ie lipsi$i #e putere şi se privesc pe ei înşişi ca pe nişte victi*e alate la c+ere*ul valuril"r vie$ii. cest apt îşi are "riginea în cre#in$a că sursa ericirii sau cau'a pr"ble*el"r cuiva se ală 4în aara acestei lu*i4. Prin în$elegerea aptului că sursa ericirii e în n"i înşine% acest nivel a#uce cu sine un salt i*ens. în acest sta#iu nu *ai atribui* unui ceva 4supranatural4 capacitatea #e a ne ace erici$i şi nici #rag"stea nu *ai este privită #rept ceva #at şi ap"i luat înap"i #e un altul% ci i'v"r,n# #in n"i înşine. cceptarea nu trebuie c"nun#ată cu pasivitatea% care c"nstituie un si*pt"* al patiei. 1"r*a #e acceptare #e care ne "cupă* acu* per*ite anga/area în via$ă şi în circu*stan$ele acesteia% ără a încerca însă să ne alinie* via$a unei planiicări. ;#ată cu acceptarea #at iin# că a* #epăşit negarea ave* #e-a ace cu percep$ia şi cal*ul e*"$i"nal. @e#e* acu* lucrurile ără a ie *ai #e"r*a sau în$elege greşit şi% în acelaşi ti*p% c"nte&tul e&perien$ei ni se lărgeşte în aşa el înc,t #eveni* capabili să ve#e* lucrurile în ansa*blu. în esen$ă% acceptarea i*plică ec+ilibrul% *ăsura şi caracterul p"trivit. >ei ala$i la nivelul cceptării nu sunt interesa$i să #eter*ine ce anu*e este rău sau bun% ci se #e#ică re'"lvării pr"ble*el"r. )lu/bele #iicile nu le creea'ă vreun #isc"n"rt şi nici #escura/are. ;biectivele pe ter*en lung încep să #evină prevalente a$ă #e cele pe ter*en scurt6 aut"#isciplina şi stăp,nirea #"*eniului l"r #e activitate #evin şi ele un l"c c"*un. ?a nivelul cceptării nu *ai sunte* p"lari'a$i #e c"nlicte sau "p"'i$ii6 în$elege* că şi ceilal$i "a*eni au aceleaşi #repturi ca n"i şi respectă* acest lucru% pentru că pune* pre$ pe ec+itate. Dacă nivelele ineri"are sunt caracteri'ate #e rigi#itate% la acest nivel începe să apară pluralitatea% ca " "r*ă #e re'"lvare a pr"ble*el"r. Prin ur*are% acest nivel este eliberat #e #iscri*inare şi int"leran$ă. De ase*enea% e&istă " c"nştien$ă a aptului că egalitatea nu e&clu#e6 că acceptarea% *ai curîn# #ec,t să respingă% uneşte şi îngl"bea'ă.
$iscuţie Nivelurile c"nştiin$ei situate *ai /"s #e val"area !50 relectă " #"*ina$ie a percep$iei prin p"'i$ii e*"$i"nale şi val"ri pre'u*tive. ?a aceste niveluri e*"$iile sunt aspre şi #istructive şi% în c"nsecin$ă% generat"are #e c"nlicte şi lupte. ?a nivelul 200% e*"$i"nalitatea se în#epărtea'ă #e negativitate şi se în#reaptă către " ab"r#are p"'itivă a lu*ii şi a sinelui% #evenin# un spri/in pentru via$ă. ?a nivelul !0% e*"$i"nalitatea şi v"in$a sunt pre#"*inant p"'itive% #ar încă repre'intă p"rniri e*"$i"nale. ?a nivelul !50% prin acceptare% liniştea înl"cuieşte e*"$iile tulburăt"are% astel înc,t e*"$i"nalitatea păleşte în l"c să #eter*ine senti*entele. ?a nivelul !50% #"rin$a eului narcisist #e a-i c"ntr"la pe al$ii este re#usă la tăcere prin încetarea ten#in$ei #e a /u#eca şi a #"rin$ei sale intrinsece #e a-şi pr"*ulga punctele #e ve#ere. enta$iile spiritului #ualist se #i*inuea'ă% aşa cu* ac şi /u#ecă$ile ba'ate pe #i+"t"*ia #intre bine şi rău. legerea apare *ai #egrabă în "r*a libertă$ii "p$iunil"r #ec,t a categ"riil"r *"rali'at"are. Dat iin# nivelul #e c"nştiin$ă al lu*ii% a alege vanilia însea*nă să ve'i ci"c"lata ca pe un rival% un #uş*an sau " calitate care trebuie #etestată. ?a nivelul !50% e&istă libertatea #e a ve#ea că ele nu
sunt% #e apt% #ec,t "p$iuni alternative% aşa înc,t pute* alege " anu*ită ar"*ă ară să " #e*"ni'ă* pe cealaltă. stel% apare " atenuare a c"nstr,ngerii generate #e etic+etarea "p$iunil"r în "r*a un"r gra#e #e #e'irabilitate şi aversiune. 1"arte i*p"rtantă la acest nivel este şi utili'area capacită$ii pentru Disp"nibilitate care a "st #"b,n#ită anteri"r% la nivelul !0. )uccesul nivelului !50 se ba'ea'ă pe #isp"nibilitatea #e aplicare a principiului iertării% în sc"pul ec+ilibrării *"ralită$ii şi a ten#in$ei #e a /u#eca. stel% spiritul ră'bunăt"r este înl"cuit #e c"*pasiune% care per*ite " *ai *are ar*"nie precu* şi " stare #e bine interi"ară% interpers"nală şi s"cială. Devine evi#ent că er"area are nev"ie *ai #egrabă #e c"rectare% iertare şi c"*pasiune% #ec,t #e /ustiicarea un"r atitu#ini sau ac$iuni punitive. Renun$ării la atitu#inea critică i se "pune suicien$a eului inla*at% care apare ca re'ultat al aut"aprecierii sale ca arbitru al *"ralită$ii. cceptarea nu atrage negarea% ci înl"cuirea acesteia cu percep$ia realistă şi cu recun"aşterea li*itel"r intrinsece. Ca nu se si*te "bligată 4să ia p"'i$ie4 sau *ăsuri în legătură cu ceea ce "bservă% #upă cu* nici nu încearcă să 4repare4 ceva. în c"nsecin$ă% cceptarea p"ate "bserva şi accepta li*itele e&isten$ei u*ane şi nea/unsurile lu*ii% ără a-şi pier#e ec+ilibrul şi seninătatea. cceptarea este un re'ultat al în$elepciunii şi al renun$ării la p"'i$i"nalită$i prin aptul că acceptă că e&presiile variate ale vie$ii sunt în ac"r# cu v"in$a Divină şi că% în acest el% >rea$ia este e&tre* #e variată în e&pri*ările şi în ev"lu$ia sa. cceptarea nu ace #ieren$a #intre #ualită$ile 4"ri"ri4 sau 4albnegru4 şi p"ate #epăşi tenta$ia #e a i critică. cceptarea reali'ea'ă că atributele "bservate sunt caracteristice naturii u*ane şi c"nstituie rele&ii ale =ar*ei in#ivi#uale sau #e grup. )"cietatea cuprin#e " *i&tură #e niveluri #ierite #e #e'v"ltare ev"lu$i"nistă% inclu',n# " pan"ra*ă #e "p$iuni şi căi alternative #e a pătrun#e în 4casa "glin'il"r4 e&isten$ei. ?a nivelul !50% cceptarea este in"ensivă pentru că nu încearcă să-i /u#ece% să-i c"ntr"le'e% să-i sc+i*be sau să-i #"*ine pe al$ii. Ca nu vrea nici să 4salve'e lu*ea4% nici să " c"n#a*ne în *ultiplele ei "r*e #e e&pri*are. Prin aban#"narea #"rin$ei #e a-i sc+i*ba şi c"ntr"la pe al$ii% apare " libertate recipr"că #e a nu i c"ntr"labil prin "piniile% val"rile şi apr"barea alt"ra. ?ipsa necesită$ii #e a i apr"bat #e către al$ii atrage #upă sine #ispari$ia "bligativită$ii #e a căuta şi #"ri cu ar#"are ac"r#ul s"cial. "tuşi% acest lucru e #ierit #e pasivitate sau in#ieren$ă care% prin natura l"r% îi #e'avuea'ă pe ceilal$i.
$ina"ica eului în (cceptare cceptarea se aplică at,t lu*ii interi"are% c,t şi celei e&teri"are. Prin e#uca$ie spirituală% #evine evi#ent aptul că eul% prin structura sa intrinsecă% este pre#ispus la er"ri #e percep$ie şi că% prin #isp"nibilitatea #e renun$are la p"'i$i"nalită$i% aceste tulburări #e percep$ie sunt #epăşite. aturitatea cceptării inclu#e capacitatea #e a accepta cu seninătate at,t li*itele pers"nale% c,t şi cele general u*ane ară pier#erea respectului #e sine% pentru că /u#ecă$ile #e val"are şi-au pier#ut vali#itatea şi acu* sunt c"nsi#erate ca iin# în pri*ul r,n# "p$iuni arbitrare şi pers"nali'ate. In elul acesta% părerile pers"nale sunt #etr"nate şi îşi pier# ten#in$a #e #"*inare prin presiune e*"$i"nală. în acest *"*ent% >"nştiin$a supraeul #evine benignă pentru că 4i s-au sc"s c"l$ii4 şi% în c"nsecin$ă% nu *ai este nev"ie să " negă*% să ne te*e* #e ea sau să " pr"iectă* asupra lu*ii. Prin acceptare% în l"cul negării *"rali'at"are ca "r*ă #e repri*are% p"rnirile ani*alice sunt acceptate ca ăc,n# parte #in natură şi ca iin# ec+ilibrate #e caracteristicile u*ane p"'itive. Prin #epăşirea atitu#inii critice% nici cele *ai pri*itive p"rniri instinctuale nu *ai trebuie să ie c"*parti*entate% #e"r*ate "ri atribuite alt"ra. stel% #eşi p"rnirile pri*itive încă e&istă şi sunt recun"scute% nu se ac$i"nea'ă asupra l"r. cceptarea e&clu#e preten$ii) T şi per*ite "biectivitatea realistă. ?a acest nivel% #iscernă*,ntul n"n-e*"$i"nal ia l"cul atitu#inii critice% care% #e "bicei% e intens e*"$i"nalia$ă prin urie% in#ignare% #enun$are şi atac in/uri"s. Deşi este evi#ent că e&istă *ulte ele*ente şi "r$e în lu*e care #ăunea'ă vie$ii şi ericirii "*eneşti% nu este necesar să le ur,* sau să le #e*"ni'ă*% ci să $ine* sea*a #e ele şi să le evită*. stel% ceea ce c,n#va a "st #e*"ni'at% acu* este privit *ai #egrabă ca " vre*e *ai rea% ca " *aree sau ca " "r$ă a naturii: luată în calcul%
#ar nu #etestată. @ia$a nu c"ntinuă prin ura î*p"triva ulgerului% ci prin evitarea l"cului un#e e&istă pr"babilitatea ca el să l"vească. Renun$area la atitu#inea critică are ca re'ultat eliberarea #e e*"$iile negative ale urii% care sunt îns"$ite #e paran"ia% vin"vă$ie c"nştientă sau inc"nştientă şi tea*ă inc"nştientă #e ră'bunare. *ilin$a previne inla*area eului prin care *ie'ul narcisist al acestuia îi percepe pe al$ii ca iin# 4răi4% iar pe sine ca iin# 4bun4% şi% prin ur*are% superi"r. *ilin$a are ca re'ultat renun$area la aut"-inla*area eului şi la c,ştigul narcisist care re'ultă #in ten#in$a #e a /u#eca. Reu'ul #e a /uca r"lul #e arbitru *"ral per*ite renun$area la această unc$ie în av"area lui Du*ne'eu 4Ku#ecata e a ea4 spune D"*nul şi are ca re'ultat #etaşarea #e nes,rşitele #e'bateri lu*eşti asupra p"'i$i"nalită$il"r *"rale% etice% legale% p"litice% religi"ase% etnice% /uri#ice şi s"ciale. în ti*p ce eului i- ar plăcea să c"nsi#ere că "rice "pinie este " sărbăt"rire gl"ri"asă a #reptului la liberă e&pri*are% u*ilin$a recun"aşte că u*anitatea a reuşit să supravie$uiască "arte *ultă vre*e ără "piniile şi saturile pers"nale ale un"ra. ;nestitatea a$ă #e sine recla*ă e&a*inarea *"tivel"r eului care este pre"cupat să aibă " i*agine e&agerată şi aut"-suicientă% e&pri*ată prin ret"rică şi argu*enta$ie. )*erenia re*arcă aptul că lu*ea este aşa cu* este% în ciu#a *ili"anel"r #e e&per$i care s-au aut"-nu*it astel. De "bicei% acestei reali'ări u*ile i se "pune re'isten$ă pentru că eului îi place "arte *ult să încalece un cal #e bătaie. în acest ca'% să înse*ne "are acceptarea că via$a pers"nală a iecăruia nu c"ntea'ă% că este lipsită #e val"are sau se*niica$ieT Di*p"trivă% prin u*ilin$ă% aceasta îşi pier#e alsa val"are şi îşi accepta a#evărata putere şi unc$ie% #e'v"lt,n# astel energia şi "r$a spirituală şi inluen$,n# lu*ea% *ai ales prin c"nştiin$a c"lectivă a u*anită$ii. Puterea şi integritatea spirituală a iecărui in#ivi# în parte aee ca *area să se ri#ice% cu t"ate vap"arele #e pe ea. n#e*nurile *"rali'at"are pr"v"acă reac$ii c"ntrare% în ti*p ce integritatea s*ereniei ra#ia'ă " putere căreia ni*ic nu-i re'istă. Pentru ca eul să renun$e la eg"tis*% *ai este necesar să reali'ă* că a nu c"n#a*na nu este acelaşi lucru cu a t"lera. "ată lu*ea ştie că inrac$iunea este " greşeală% #ar acest lucru nu a avut ca re'ultat #ispari$ia ei.
$epăşirea nivelului ,40 Prin aban#"narea criticis*ului e*"$i"nal% calea e #esc+isă spre ar*"nie şi linişte% ca " c"nsecin$ă a #i*inuării presiunii e*"$i"nalită$ii. Iertarea şi *ila per*it relec$ia c"nte*plativă şi apari$ia ec+ilibrului c"nerit #e #iscernă*,nt şi în$elegere. Re'isten$a "pusă clarită$ii lipsite #e e*"$ii este c"nsecin$a ten#in$ei eului #e a nu renun$a la r"lul său narcisist şi suicient ca /u#ecăt"r şi arbitru al val"rii şi *"ralită$ii. Cul pretin#e că este pi"s şi ali*entea'ă în secret atitu#ini #e tipul 4eu sunt *ai cre#inci"s*ai sacru #ec,t tine4% ceea ce îi c"neră energia pe care " abs"arbe. Cl se te*e că îi v"r scă#ea *eritul% val"area şi i*p"rtan$a #acă renun$ă la p"'i$i"nalitate şi #evine în acest el #"ar un servit"r al lui Du*ne'eu% în l"c #e a i însuşi Du*ne'eu% aşa cu* nutreşte cre#in$a sa secretă. stel% nucleul re'isten$ei re'i#ă în această ilu'ie a eului #isi*ulată cu gri/ă precu* şi în preten$ia lui la "*nip"ten$ă şi #ivinitate. Cul se te*e #e pier#erea suveranită$ii sale ilu'"ri i% care% #e apt% nu este #ec,t gran#"*anie. De " *ult *ai *arc i*p"rtan$ă #ec,t aerul p"*p"s este în$elepciunea pătrun'ăt"are precu* şi "bservarea şi anali'a% care sunt acultă$ile intelectului şi ale inteligen$ei% neperturbate #e e*"$i"nalitate şi pre/u#ecată. C*"$iile întunecă în$elegerea% se*niica$ia şi sensul care nu se p"t #e'v"lta şi nu p"t ev"lua pe #eplin #ec,t la un nivel *ai înalt al c"nştiin$ei% care este lipsit #e e*"$i"nalitate şi p"'i$i"nalită$i. stel% nivelul cceptării lu*inea'ă calea spre ur*ăt"area etapă ev"lu$i"nistă: Ra$iunea şi ?"gica. Cul narcisist este lipsit #e u*"r şi îşi #e'văluie a#evărata natură prin 4sensibilitate4 şi prin alte trăsături nevr"tice. îi lipseşte capacitatea #e a r,#e #e el însuşi şi #e *icile sale *anii% precu* şi #e para#"&urile vie$ii "*eneşti. stel% #e'v"ltarea si*$ului u*"rului c"ntribuie la ev"lu$ia c"nştiin$ei prin #e'inla*area i*aginii pline #e sine a eului% prin care el îşi +răneşte vanitatea şi "piniile e*"$i"nale. *ilin$a e&clu#e p"sibilitatea #e a te ace #e r,s sau #e a te #a în spectac"l pentru a
atrage aten$ia sau a-i c"ntr"la pe al$ii prin strigăte e&agerate sau gesturi b"*bastice. cceptarea reu'ă #ra*atis*ul şi per*ite " pluralitate cal*ă% ară *arginali'area generată #e inla*area p"*p"asă a p"'i$i"nalită$il"r care atrag #isputa şi atacul. cceptarea a#uce pace *ai #egrabă prin inclu#ere #ec,t prin respingere sau #enun$are% "erin# astel securitatea necesară #e'v"ltării ra$i"nalită$ii şi intelectului.
C(PI'3/3 8, aţiunea %Nivel calibrat 00$
Introducere Inteligen$a şi ra$iunea ies la ra*pă atunci c,n# #ep,si* e*"$i"nalitatea pr"prie nivelel"r ineri"are. Ra$iunea este capabilă să gesti"ne'e cantită$i *ari şi c"*pic&c #c #ate si s ia rapi# #eci'iile c"recte6 e capabilă să în$eleagă rela$iile% gra#a$iile şi #istinc$iile% şi astel% *anipularea si*b"luril"r ca pc nişte c"nccptc abstracte #evine #in cc în ce *ai i*p"rtantă. cesta este nivelul ştiin$ei% al *c#icinei si al capacită$ii crescute #c c"nceptuali'are şi c"*pre+ensiune în general. >un"aşterea şi e#uca$ia sunt c"nsi#erate "arte i*p"rtante aici. în$elegerea şi in"r*a$ia sunt instru*entele principale ale reali'ării% ceea cc c"nstituie e*ble*a nivelului G00. cesta este nivelul laurea$il"r pre*iului N"bel. al *aril"r "a*eni #c stat% al /u#ecăt"ril"r #c la >urtea )upre*ă. Cinstcin. l-reu# şi alte iguri i*p"rtante #in ist"ria g,n#i* se înca#rau aici @e'i% spre e&e*pliicare% tabelul arile căr$i ale lu*ii "cci#entale. Nea/unsul acestui nivel este eşecul #e a #istinge cu claritate #ieren$a #intre si*b"luri res c"gitans şi cc anu*e repre'intă ele res e&terna şi c"nu'ia intre lu*ile "biectivc şi cele su+iectivc% apt care li*itea'ă în$elegerea caualit$ii. ?a acest nivel e uş"r să scăpă* #in ve#ere pă#urea #in cau'a c"pacil"r% să #eveni* se#uşi #e c"ncepte şi te"rii si sl s,rşi* tră să atinge* punctul esen$ial.
Nivelul calibrat al =arilor cărţi ale lu"ii occidentale p"tl"nius G20 \uin"% +"*a G(0 r+i*e#e G55 rist"an GG5 rist"tel G9H ugustin 50! urelius% arcus GG5 8ac"n% 1rancis GH5 8er=eleL G70 8"sFell G(0 >ervantes G!0 >+aucer GH0 >"pernic G55 Dante 505 DarFin G50 Descartes G90 D"st"ievs=i G(5 Cngels 200
B"*er G55 Bu*e GG5 BuLgens G(5 Ka*es% illia* G90 Eant G(0 Eepler G70 ?av"isier G25 ?"c=e G70 ?ucretius G20 ae+iavelli GG0 ar& !0 elville G(0 ill% ). G(5 ilt"n G70 "ntaigne GG0 "ntes\uieu G!5 NeFt"n G99 Nic"*ac+us G!5
Cpictet G!0 Pascal G(5 Csc+il G25 Plat"n GH5 Cucli# GG0 Pl"tin 50! Curipi#e G70 Plutarc+ G(0 1ara#aL G î 5 Pt"le*eu G!5 1iel#ing GG0 Rabelais G!5 1"urier G05 R"usseau G(5 1reu# G99 )+a=espeare G(5 alen G50 )*it+% #a* G(5 alile" GH5 )""cle G(5 ibb"n GG5 )pin"'a GH0 ilbert G50 )terne G!0 "et+e G(5 )Fit GG5 BarveL G70 acit G20 Begel G70 uci#i#e G20 Ber"#"t GG0 "lst"i G20 Bipp"crate GH5 @irgiliu GG5 B"bbes G!5 Intelectuali'area p"ate #eveni un sc"p în sine #e e&e*plu 4relativis*ul4 şi i*pactul său negativ asupra *e#iului aca#e*ic. Ra$iunea este li*itată prin aptul că nu ne "eră capacitatea #e a #iscerne esen$a sau punctul critc al unei pr"ble*e. Ra$iunea este #isciplinată #e #ialectica l"gicii şi apare ca " necesitate #e a #iscerne a#evărul linear al aptel"r c"nîr*abile. Ca pr"#uce cantită$i *asive #e in"r*a$ie şi #"cu*entare% #ar este lipsită #e capacitatea #e a re'"lva #e'ac"r#urile #intre #ate şi c"nclu'ii. "ate argu*entele il"s"ice sună c"nvingăt"r în elul l"r. Deşi ra$iunea este "arte eicientă într-" lu*e te+nici'ată în care #"*ină *et"#ele l"gice% t"t ea c"nstituie% para#"&al% principalul bl"ca/ în calea atingerii un"r nivele superi"are ale c"nştiin$ei pentru că atrage i#entiicarea sinelui cu *intea. Depăşirea acestui nivel este relativ pu$in "bişnuită în s"cietatea n"astră nu*ai GM #intre "a*eni reuşesc s-" acă pentru că recla*ă " sc+i*bare #e para#ig*ă: #e la #escriptiv la subiectiv şi e&peri*ental. 1aptul că sc+i*barea para#ig*ei este " c"n#i$ie esen$ială pentru în$elegerea niveluril"r *ai înalte ale c"nştiin$ei şi realită$ii spirituale nu este încă recun"scut nici *ăcar în #"*eniile #e stu#iu speciice precu* 4ştiin$a şi c"nştiin$ă4 sau 4ştiin$ă şi te"l"gie4% ce ur*ăresc c"nir*area realită$il"r spirituale n"n-lincare care calibrea'ă #e la nivelul 500 în sus în #"*eniul linear şi li*itat la *ar/ele nivelului G00.
$iscuţie ar/ele nivelului G00 al c"nştiin$ei repre'intă apari$ia capacită$ii #e sinteti'are şi utili'are a abstrac$iil"r şi si*b"luril"r lineare #e *are c"*ple&itate precu* şi stăp,nirea se*niica$iei% în$elesului şi veriicării l"r. Inteligen$a în$elege c,*purile ierar+ice şi #iscerne val"area prin inter*e#iul unc$i"nalită$ii% *eritului i*plicit sau se*niica$iei. Ca stratiică pri"rită$ile prin succesiunea siste*el"r #e clasiicare% care sunt anal"ge cu para#ig*a% #"*eniul% categ"ria% clasa% specia% sub-specia% genul şi% în inal% e&e*plul speciic. ceastă unc$ie c"*ple&ă este anal"gă unui siste* #e s"rtare rapi#ă% capabil si*ultan #e integrare şi selectare. Deşi c"n$inutul este linear% #irec$ia sa generală şi sursa #e unc$i"nare sunt n"n-lineare% iar #"*ina$ia sa este în c"nc"r#an$ă cu puterea nivelului c"nştiin$ei #in c,*pul respectiv. Pe l,ngă capacitatea c"l"sală *en$i"nată *ai sus% unc$iile #e pr"cesare c"*ple&e c"neră% si*ultan şi aut"*at% " i*p"rtan$ă variabilă iecărei #ate% atribuin#u-i " anu*ită cre#ibilitate% i*p"rtan$ă% plau'ibilitate şi val"are. stel% acestea reali'ea'ă " i*ensă bancă #e #ate% #e"p"trivă in#ivi#uală şi c"lectivă% creată #e u*anitate #e-a lungul *ileniil"r.
>apacitatea #e a g,n#i şi ra$i"na a avut ca eect apari$ia un"r #"*enii aca#e*ice precu* ştiin$a% psi+"l"gia% il"'"ia% *etai'ica% psi+anali'a şi psi+"l"gia spirituală şi e'"terică. cest"r aspecte li s-a a#ăugat atributul 4#ina*ic4 pentru a le #a un plus #e i*p"rtan$ă. "t"#ată% li s-a suprapus te"ria învă$ării% psi+"l"gia c"*p"rta*entului be+avi"ris*ul% c"n#i$i"narea "perativă% siste*ele #e reac$ie şi rec"*pensă% acilitarea şi in+ibarea. Prin cercetare% ştiin$a a *ai #escris şi c"relat *"#ele #e unc$i"nare în #"*eniul neur"anat"*iei% neur"c+i*iei% siste*ului nerv"s si*patic şi parasi*patic% +"r*"nil"r cerebrali% neur"trans*i$ăt"- ril"r% precu* şi *"#iicării acest"ra prin e&perien$ele #in genetică. Deşi t"ate acestea repre'intă " *asă i*p"rtantă #e in"r*a$ie% pr"ble*a #e ba'ă a ră*as aceeaşi #e-a lungul întregii ist"rii: ce însea*nă "are eleT #e e&e*plu% +er*eneuticaT. e#ita$ia asupra subtilită$il"r i*plicate #e sens a pre"cupat cele *ai i*p"rtante *in$i #in ist"rie şi a pr"#us *area b"gă$ie a il"'"iei şi a ra*uril"r ei i*p"rtante% cu* ar i episte*"l"gia% te"l"gia% *etai'ica şi "nt"l"gia ştiin$a #espre 4iin$ă W% care au stu#iat pr"ble*atica #irect. ;#ată cu ev"lu$ia c"nştiin$ei% ra$iunea% l"gica şi intelectul sunt sti*ulate #e alinierea la a#evăr% care c"nstituie% #e apt% un aspect al Divinită$ii şi sursa invi'ibilă a puterii c,*pului *in$ii însuşi. Darul alinierii la a#evăr are ca re'ultat în$elegerea şi acu*ularea în$elepciunii şi perspicacită$ii% *aniestate în e&erci$iul aplicării unc$iei ra$iunii. stel gra#ul în care ra$iunea este pri"ritară în rap"rt cu e*"$i"nalul #epin#e încă #e v"in$a in#ivi#uală. De aceea% in#ivi#ul este liber să ign"re ra$iunea sau să-i ur*e'e *a&i*ele şi interpretările realită$ii renun$,n# la i*agina$ie% #"rin$ă% ante'ie sau "p$iuni e*"$i"nale. stel% g,n#irea şi ra$i"na*entul apar într-un c,*p general al unei t"nalită$i e*"$i"nalevaluat"are care p"ate i av"rabilă sau li*itativă. "nalitatea e*"$i"nală generală *ai relectă şi i*pulsurile s"ciale c"lective şi varia'ă #e la cultură la cultură. Prin ur*are% în ca#rul iecărei culturi% aceasta este #istribuită în #iverse sub-grupuri care sc"t în evi#en$ă sau #i*inuea'ă val"area ra$iunii şi a intelectului. în general% e#uca$ia superi"ară s-a caracteri'at printr-" val"are a statutului s"cial suprapusă peste val"area sa naturală% intrinsecă. ceasta a atins cea *ai înaltă c"tă val"rică în peri"a#a #e aur a reciei antice% apr"&i*ativ în anii 500-!00 I.B.% iin# c"ns"li#ată ap"i #e-a lungul sec"lel"r în Cur"pa. în acelaşi ti*p% trebuie spus că e#uca$ia s-a #i*inuat în ulti*ul sec"l% at,t în universită$ile #in Cur"pa% c,t şi #in *erica% prin p"liti'area şi i*plicarea în relativis*ul il"'"ic"*"ral aşa cu* a* #escris pe larg în #evăr versus 1alsitate. ; cultură *atură c"nir*ă e#uca$ia şi învă$area ca *"#ele p"'itive ce vin în spri/inul vie$ii% apt #"ve#it #e p"pularitatea şi răsp,n#irea *işcăril"r #e aut"-perec$i"nare. işcarea 4creativită$ii culturale4 este un alt e&e*plu în acest sens n#ers"n şi RaL% 2000 ce are un i*pact p"'itiv asupra s"cietă$ii în general. Nivelul calibrat a c"nştiin$ei )tatel"r nite este situat în pre'ent la val"area G2% ceea ce c"nstituie " #"va#ă a inluen$ei *a/"re a nivelului intelectului. C i*p"rtant #e *en$i"nat t"t"#ată că la nivelul Ra$iunii% nivelul calibrat al ericirii este #e apr"&i*ativ H0M% apt alat în c"ntrast puternic cu pr"centa/ele scă'ute înt,lnite sub nivelul 200 #e la la 22M. C"rturile u*anitare #e spri/inire a cel"r #eav"ri'a$i pun un accent special pe e#uca$ie% c"nsi#erată a i calea cea *ai eicientă #e ieşire #in sărăcie. >u c,t nivelul e#uca$i"nal este *ai ri#icat% cu at,t este *ai scă'ută rata natalită$ii% *"rtalitatea inantilă% rata î*b"lnăviril"r şi alte "r*e ale sărăciei. cest lucru a "st #e*"nstrat în *"# spectacul"s prin apari$ia recentă a aşanu*itului 4igru >eltic4 în lu*ea ec"n"*ică: #upă sec"le #e *i'erie% ec"n"*ia irlan#e'ă a luat av,nt brusc pentru a atinge% în pre'ent% " p"'i$ie #e t"p în Cur"pa% iar aceasta #rept c"nsecin$ă a accesului liber ia învă$ă*,ntul superi"r% îns"$it #e re"r*e ec"n"*ice% p"litice şi legislative pr"gresive.
$ina"ica eului în aţiune >"*bina$ia între ra$iune% l"gică şi e#uca$ie repre'intă " c"ntrabalansare puternică a presiunii nucleului narcisist pri*itiv al eului% care se si*te a*enin$at #e val"rile *ai înalte #e integritate pers"nală şi s"cială. n #uş*an al ra$i"nalită$ii este c+iar narcisis*ul însuşi% care #enaturea'ă şi #e"r*ea'ă ra$iunea ]pentru reali'area sc"puril"r pr"prii. ?a nivelurile *ai /"ase ale c"nştiin$ei%
*intea este utili'ată nu*ai ca " altă ar*ă pentru c"ns"li#area p"'i$i"nalită$il"r% pentru a-i c"ntr"la pe al$ii şi pentru a per*ite e&pri*area instinctel"r ani*alice ra$i"nali'ate. Ra$iunea intelectului p"ate i #e"r*ată ca ret"rică pentru a servi sc"puril"r e*"$i"nale şi eg"iste în l"cul cel"r integre #e e&e*plu% il"'"iile relativis*ului cal. H0% sau ar&is*ul cal. !0 De"r*area a#evărului pentru a servi planuril"r pers"nale este *at #egrabă " caracteristică a *in$ii ineri"are #ec,t a celei superi"are ve'i pre'entarea generală #in sec$iunea II. intea ineri"ară înl"cuieşte intelectuali'area narcisistă cu #isciplina #ialectică a a#evărului l"gic. >el *ai bun e&e*plu #e #eclin al nivelului aca#e*ic este 4relativis*ul *"ral % #escris succint în ur*ăt"arele citate #in presă:
elativis"ul "oral Relativis*ul *"ral este cre#in$a c"n"r* căreia #einirea binelui şi răului este " alegere in#ivi#uală şi pers"nală. Prin negarea legii abs"lute% această i#e"l"gie arată că iecare - #eci'ie este " pr"ble*ă ce $ine strict #e senti*entele pers"nale. Relativis*ul *"ral însea*nă #e e&e*plu că a#ulterul nu e ceva rău în *"# "biectiv. în ti*p ce eu aş putea să c"nsi#er că a#ulterul este greşit şi că el #istruge căsăt"ria% altcineva este perect în#reptă$it să crea#ă că acesta este c"rect şi că. #e apt% c"ns"li#ea'ă căsăt"ria. celaşi ra$i"na*ent se aplică în ca'ul cri*ei% /aului% pe#"iliei% şi a "ricărei alte a$ete ale vie$ii u*ane. Prin această i#e"l"gie nu p"ate e&ista " #eini$ie abs"lută a binelui şi a răului - e&istă #"ar percep$ia a ceea ce n"i c"nsi#eră* că este bine sau rău. cest principiu #e"r*at a pătruns a#,nc în universită$ile n"astre. >reat #e a#ep$ii învă$ă*,ntului laic% relativis*ul *"ral #erivă #in te"ria ev"lu$i"nistă care% şi ea% a per*eat cultura universitară% *ai ales ştiin$ele. Prin negarea e&isten$ei lui Du*ne'eu% te"ria ev"lu$i"nistă a se*ănat se*in$ele relativis*ului *"ral. Dacă nu e&istă Du*ne'eu% spun seculariştii% atunci nu e&istă nici lege abs"lută. 1"l"sin# relativis*ul *"ral ca pe " ar*ă% seculariştii liberali p"t #istruge "rice lege abs"lută #"resc. >+iar şi legile care guvernea'ă s"cietatea p"t i #istruse. a/"ritatea "a*enil"r recun"sc că legea% i#e"l"gia şi *"rala a*ericane sunt guvernate% în principal% #e cre#in$a iu#e"-creştină% prin cele ece P"runci. Dar% #in *"*ent c e% c"n"r* i#eil"r atee% nu e&istă Du*ne'eu% t"t ceea ce ne *ai ră*,ne sunt 'ece sugestii6 nu e&istă lege. în lipsa un"r legi abs"lute% #einirea binelui şi răului #evine strict " pr"ble*ă pers"nală. i t"c*ai acesta este *"tivul pentru care ar# >+urc+ill% Barris ir=in si al$i secularişti p"t pr"*"va i#e"l"gii precu* anti-a*ericanis*ul şi pe#"ilia. >artea a apărut în versiunea "riginală în )tatele nite% iar reeririle aut"rului vi'ea'ă in principal ). ir Dacă " pers"ană nu cre#e în legea abs"lută% atunci nu este "bligată nici să c"nsi#ere că pe#"ilia este ceva rău. Relativis*ul *"ral #istruge legea ce separă binele #e rău% *"ralul #e i*"ral. cestea sunt #"ar c,teva e&e*ple #e a*"ralitate şi relativis* *"ral care se răsp,n#esc în universită$ile n"astre. Iar i#eea că a #iscerne între rău şi bine este strict resp"nsabilitatea iecăruia e #estul #e bine întipărită în *intea stu#en$il"r #e a'i. rebuie *enti"nat% #e ase*enea% că actualul Papă% atunci c,n# şi-a preluaW unc$ia% a #eclarat că cea *ai i*p"rtantă pr"ble*ă care a*enin$ă lu*ea este relativis*ul *"ral% care înl"cuieşte Divinitatea prin #eclararea suveranită$ii eului narcisist. I*pactul său asupra s"cietă$ii a "st *en$i"nat #e *ul$i c"*entat"ri s"ciali #e e&e*plu% 8ruce% 200!. Nivelurile #c c"nştiin$ă #in *ai/ele val"rii G00 arată că% #eşi e*"$iile sunt încă pre'ente şi luate în c"nsi#era$ie% ele nu *ai #"*ină l"gica şi ra$iunea. Relec$ia şi interpretarea repre'intă #"ar " "r*ă #e g,n#ire aleat"rie% în ti*p ce ra$iunea este c"nstr,nsă #e #ialectică şi #isciplină la regulile l"gicii% bine repre'entate #e *ate*atică. intea ineri"ară este *ai pu$in ev"luată% iin# caracteristică c"piil"r% i*aturită$ii şi lipsei #e e#uca$ie. In c"n#i$ia sa pri*itivă% *entalul se supune e*"$iil"r% necesită$il"r şi #"rin$el"r pers"nale. stel% *intea ineri"ară av"ri'ea'ă c"*unicarea stăril"r subiective sau "piniil"r% care nu sunt #in
aceeaşi categ"rie cu c"nstruc$iile *entale ale in$ii superi"are% *enite să repre'inte air*a$ii veriicabile şi "biective ce necesită n"r*e *ai înalte #e vali#itate. stel% intea ineri"ară este guvernată #e 4#"rin$e4% iar cea superi"ară este #isciplinată #e resp"nsabilitate% care pretin#e respectarea n"r*el"r a#evărului şi% c"nc"*itent% a cerin$el"r eticii şi resp"nsabilită$ii. Pre'entarea alsită$ii #rept un pretins a#evăr este scu'abilă în ca'ul c"piil"r% #ar p"ate avea c"nsecin$e *a/"re în via$a a#ultă. 1il"'"iile 4p"st*"#erniste4 arcuse% >+"*s=L% şa*#% aşa cu* sunt pre'entate în #evăr versus 1alsitate calibrea'ă între !5 şi H5% pentru că% #e apt% ele c"nstituie încercări #e tulburare a ra$iunii şi #e /ustiicarelegierare a *inciunii. stel% inc"nvenientul principal al intelectului re'i#ă în aptul că este supus #e"r*ăril"r generate #e naivitate şi #e aşteptările e&agerate ce c"n#uc se*niica$ia către narcisis* #c e&e*plu 4n cuv,nt însea*nă e&act ce vreau eu să înse*ne%4 spune Bu*ptL Du*ptL. 1alsiicarea ra$iunii este un se*n al n"ri-integrită$ii% repre'ent,n# şi " caracteristică pri*ară a trăsăturil"r unei pers"nalită$i psi+"pate. Pr"pagarea *inciunii #e către pers"nalită$ile publice c"nstituie un ele*ent *a/"r al presei actuale% care se c"ncentrea'ă asupra scan#alului. )upraeul% sau c"nştiin$a% c"nstr,ng #e ase*enea% intelectul6 astel% ra$iunea integră şi l"gica repre'intă " c"nsecin$ă a *"ralită$ii şi eticii% ce relectă c"nte&tul şi nu #"ar c"n$inutul. intea ineri"ară negli/ea'ă în *"# caracteristic c"nte&tul #e"arece c"nsi#eră că acesta ar i*pune " c"nstr,ngere asupra #e"r*ăril"r e*"$i"nale ale a#evărului " stratage*ă utili'ată recvent în ret"rica p"litică. şa cu* #evine evi#ent% vi"larea a#evărului *ai p"ate i c"nsecin$a unei #e"r*ări v"ite a sensului cuvintel"r% ce serveşte p"liticianis*ului şi te"riil"r s"ciale calibrate sub nivelul 200 #e e&e*plu% 4n"ua g,n#ire% p"li$ia li*ba/ului% elitis*ul p"litic etc. Ra$iunea şi l"gica #isciplinată a#eră la #eini$iile #in #ic$i"nar ale cuvintel"r. #erarea la ra$iune şi la a#evărul l"gic ca stan#ar# s"cial a scă'ut în siste*ul /u#iciar şi în #iscursul public% ca " c"nsecin$ă a e&pl"atării c"nceptului #e libertate a li*ba/ului% care însea*nă că "ricine p"ate să spună "rice #"reşte ară c"nsecin$e şi că ac$iunile şi c"*p"rta*entele c"nstituie un 4#iscurs si*b"lic4. Prin legiti*area tutur"r c"*p"rta*entel"r care astel #evin 4c"recte4% se #esc+i#e larg #ru*ul către anar+ie şi #egenerare. Din punct #e ve#ere ist"ric% *arile i*perii s-au prăbuşit #in interi"r% prin #ecă#ere *"rală. De apt% Pri*ul *en#a*ent inter'ice nu*ai guvernului să cen'ure'e #iscursul. In arena s"cială% a#erarea la a#evăr nu *ai este " c"n#i$ie6 în acest el% se accentuea'ă t"t *ai puternic pre*isele il"gice% care au *ai *ult " val"are "presivă #ec,t una intrinsecă în *e#ia. Pe *ăsură ce ic$iunea înl"cuieşte a#evărul% nivelurile calibrate ale c"nştiin$ei relectate prin c"*unicare au scă'ut% #eşi unele #intre ele au re'istat acest"r ten#in$e apt pentru care% în *"# para#"&al% *ai *ult sunt criticate #ec,t apreciate - ve'i #evăr versus 1alsitate% >apit"lul 9. entali'area repre'intă " pr"cesare aleat"rie a si*b"luril"r. ,n#irea lineară este pre#ispusă la er"are pentru că se "cupă #e c"n$inut. >"n$inutul este cun"scut prin calitatea c"nştien$ei% ce c"nstituie c,*pul #e atrac$ie al c"nştiin$ei prin care se reali'ea'ă c"nte&tuali'area. >"n$inutul g,n#eşte6 c,*pul ştie. Prin c"ntrast% sinele este. De"r*area ra$iunii integre pentru a servi sc"puril"r eg"iste c"nstituie sursa pri*"r#ială a c"nlictului s"cial% a #isc"r#iei *"rale şi a suerin$ei u*ane. Negarea ra$iunii% cu "r$ele sale intrinseci% arc ca re'ultat eliberarea p"rniril"r ani*alice atavice speciice aspectel"r pri*itive ale eului% care c"nsi#eră că l"gica% ra$iunea şi veriicarea îi c"ntracarea'ă inten$iile. >"nsecin$ele #e"r*ării l"gicii şi ra$iunii sunt evi#ente at,t #e-a lungul ist"riei% c,t şi în lu*ea #e a'i. In ti*p ce a#evărul se alinia'ă la supravie$uire% alsitatea e resp"nsabilă #e *"artea a 'eci #e *ili"ane #e vie$i şi aceasta nu*ai în ulti*a sută #e ani. Prin *aturitate% intelectul este integrat în e*"$iile p"'itive care a#augă val"are şi *"tiva$ie% cu* ar i plăcerea #e a reali'a. linierea spirituală are ca re'ultat pri"riti'area principiil"r spirituale prin care se re'"lvă un c"nlict. în acest el% ea c"n#uce Ra$iunea ia cel *ai înalt gra# #e #e'v"ltare. nga/area în servirea binelui supre* însea*nă% #e apt% sub"r#"narea în a$a v"in$ei lui Du*ne'eu. şa cu* a arătat )"crate% percep$ia asupra 4binelui4 sau 4răului4 este% a#esea% *ai #egrabă re'ultatul #"rin$ei şi ilu'iei #ec,t al realită$ii "biective. Dacă este #"rită% " situa$ie sau " "p$iune apare a i 4bună46 #acă nu este #"rită% e respinsă ca iin# 4rea4. stel% ra$iunea ec+ilibrea'ă
tulburările e*"$i"nale întruc,t inten$ia sa este *ai *ult #e a #iscerne a#evărul #ec,t #e a /ustiica er"area. Principiile spirituale sunt a#esea preerate in- telectuali'ăril"r li*itate% aşa înc,t cre#in$a în ra$iune este înl"cuită #e cre#in$a în Du*ne'eu. Ra$iunea şi l"gica #e e&e*plu% ştiin$a sunt #e *are val"are în ca#rul para#ig*ei l"r. ?a nivelul 500% prin inter*e#iul alinierii spirituale% subiectivitatea #evine în *"# pr"gresiv un punct *a/"r #e c"ncentrare a e&perien$ei% care sc"ate în evi#en$ă val"rile senti*entel"r #e iertare% *ilă% #rag"ste şi #ev"ta*ent. Ca a#augă " în$elegere #ierită sensului şi val"rii% inluen$,n# selectarea "p$iunil"r şi preerin$el"r% aşa cu* sunt eic percepute #c intelect.
$epăşirea 3i"itărilor Intelectului Intelectul acu*ulea'ă% s"rtea'ă% pr"cesea'ă şi asi*ilea'ă in"r*a$ia spirituală şi religi"asă. stel% pare a i un para#"& că el p"ate% în acelaşi ti*p% să #evină " li*itare a ev"lu$iei către un nivel *ai înalt al c"nştiin$ei% care necesi$i #epăşirea *in$ii. ?i*ita *in$ii este evi#en$iată #e structura sa% prin aptul că eul unc$i"nal este linear% #ualist şi #"*inat #e para#ig*a neFt"niană a cau'alită$ii% care întăreşte ilu'iile unui sine pers"nal separat ca agent cau'al. ran'i$ia #e la nivelul G00 al c"nştiin$ei la nivelul 500 c"nstituie un salt para#ig*atic #e la si*b"lurile lineare ale #"*eniului *ental către subiectivitatea n"n-lineară. intea este *ul$u*ită #e ac+i'i$i"narea cun"ştin$el"r% #ar ap"i #esc"peră că nu*ai ea singură nu este suicientă pentru a ace trans"r*area% care necesită c"nvertirea #atel"r într-" realitate e&peri*entală interi"ară. Intelectul este "bişnuit să ie *ul$u*it #e aptul ca 4au#e4 #espre un subiect şi p"ate c"nsi#era cu naivitate că in"r*a$ia în sine e suicientă. Deşi c,te"#ată acest lucru p"ate i a#evărat% alte"ri% transerul #e la ac+i'i$ia in"r*a$iei către e&perien$a subiectivă iese la iveală prin practică spirituală% *e#ita$ie% c"nte*plare şi #ev"ta*ent% îns"$ite #e rugăciune. Prin respingerea eg"centris*ului% prin practică şi #ev"ta*ent% energia spirituală se scurge în siste*ul energetic *ai #egrabă sub "r*a iubirii #ec,t a #rag"stei li*itate la rela$ii pers"nale. >,*purile energetice trans"r*at"are care încep #e la nivelul 500 în sus sunt calibrabile% n"nlineare% strălucit"are% ira#iante şi *ai presus #e "rice #eini$ie "biectivă veriicabilă ştiin$iic. ;bstac"lele sunt re'ultatul agă$ării #e li*itări în ve#erea c,ştigului pers"nal% cu* ar i% #e e&e*plu% *,n#ria pentru ac+i'i$ia intelectuală a in"r*a$iei însăşi. Deşi sc+i*barea #e la *ental către a#evărul spiritual este un act #e v"in$ă care ac$i"nea'ă prin c"nsi*$ă*,nt% acesta nu este un pr"ces c"ntr"labil% precu* au "st ac+i'i$ia *aterialului *ental şi a in"r*a$iei. ceastă tran'i$ie este cel *ai bine #escrisă ca " trecere clasică #e la 4a avea4 ia 4a ace4 şi ap"i la 4a i4% şi este acilitată #e aban#"narea încercăril"r #e c"ntr"lare a pr"cesului. Cste *ai i*p"rtant să investi* cre#in$ă şi încre#ere în inten$ia spirituală şi să ne încre#in$ă* Divinită$ii% prin care p"ten$ialitatea se trans"r*ă în realitate - atunci c,n# c"n#i$iile per*it acest lucru. stel% renun$area este " atitu#ine necesară şi apr"ape c"nstantă% ce presupune " u*ilin$ă pr"un#ă. ; re'isten$a a#ese"ri nerecun"scutl re'i#ă în ataşa*entul a$ă #e cele a*iliare% prin ceea ce p"ate i #enu*it 4i#elitatea #e para#ig*ă4. şa cu* s-a *en$i"nat *ai sus% această li*itare este #e*"nstrată #e c"nerin$ele şi publica$iile #e#icate 4ştiin$ei şi religiei4 sau 4ştiin$ei şi c"nştiin$ei4% care sunt aca#e*ice şi% în c"nsecin$ă% calibrea'ă pe la *i/l"cul nivelului G00. Cle e&clu#% în *"# caracteristic% recun"aşterea i*p"rtan$ei pri*are a subiectivită$ii% tăr,*ul )inelui% singurul prin care realită$ile spirituale ce calibrea'ă la nivelul 500 sau peste acesta p"t i recun"scute şi în$elese. ?i*itele ştiin$ei aca#e*ice sunt relectate şi *ai evi#ent prin a*bivalen$a l"r şi prin neîncre#erea în *ărturia şi in"r*a$ia e*pirică insburg% 2005. Intelectuali'area ştiin$iică a 4realită$ii4 e&perien$ei pers"nale relectă " tergiversare a cre#ibilită$ii şi respectabilită$ii aca#e*ice #in para#ig*a neFt"niană a e&perien$ei u*ane. în acest el% a#evărata realitate spirituală este e&clusă #in stu#iu% în ciu#a sc"pului presupus al pr"iectel"r #e acest gen. Cste ca şi cu* ai căuta c+eile #e la *aşină n"aptea% la lu*ina elinarului% 4pentru că lu*ina este *ai bună ac"l"4% sau ca şi c,n# ai căuta strig"ii cu un c"nt"r eiger.
De " i*p"rtan$ă *a/"ră şi evi#entă este aptul că% #in cau'a "rbirii para#ig*ei% sursa pri*ară #e in"r*a$ie spirituală a lu*ii - *ărturia ist"rică a cel"r *ai *ari *istici şi învă$a$i ai lu*ii inclusiv arii vatari - este e&clusă. tiin$a este lineară6 Realitatea )pirituală este n"n-lineară% ceea ce cre#e* că ar trebui să ie evi#ent. Prin inten$ia spirituală% intelectul p"ate i sacrali'at pentru a #eveni " tra*bulină şi " cale către în$elegerea realită$ii spirituale% în l"c să ie perceput ca " un#ătură sau un bl"ca/. )tu#iul spiritual utili'ea'ă intelectul pentru a #e'vălui că p,nă şi acesta trebuie să ie #epăşit% *arc,n# tran'i$ia #e la 4a şti4 către 4a #eveni4% lucru reali'abil prin practică spirituală% #isciplină şi #ev"ta*ent.
=entali+are şi reflecţie n act"r *a/"r #e bl"ca/ în calea ev"lu$iei spirituale şi a #epăşirii i#entiicării sinelui cu *intea re'i#ă în pr"cesarea #atel"r% si*b"luril"r şi cuvintel"r prin *entali'area aleat"rie care se presupune că e 4g,n#ire4. în ti*pul *e#ita$iei% această v"rbărie *entală este +istrantă şi #evine " sursă #e an&ietate. încercarea #e a re#uce la tăcere *intea prin puterea v"in$ei este ineicace% iar re'ultatele sunt li*itate şi #e scurtă #urată. Prin în$elegerea sursei lu&ului pr"cesului #e *entali'are% acesta p"ate l #epăşit% #e'văluin# liniştea #in care i'v"răşte relec$ia. entali'area este #e "rigine eg"centrică% iar unc$ia sa pri*ară este c"*entariul. Dacă nu este e&pres s"licitată% g,n#irea este " vanitate% " pr"cesiune inter*inabilă #e "pinii% /ustiicări% evaluări şi /u#ecă$i subtile prin care g,n#uril"r li se c"neră val"are şi i*p"rtan$ă prin se*niica$ia presupusă că î*i apar$in 4*ie4. Cul este în#răg"stit #e p"vestea vie$ii sale şi #e pers"na/ul ei central. cceptarea aptului că% #acă nu i se cere să re'"lve pr"ble*ele% *entali'area lui este inutilă şi lipsită #e "rice val"are şi *erit repre'intă " pr"v"care pentru vanitatea înnăscută a eului. stel% 4i*p"rtan$a4 este " vanitate şi% prin inla*are% eul presupune că are #reptul şi aut"ri'a$ia #e a #eran/a pacea şi liniştea cu v"rbăria şi sp"r"văiala sa inantilă. intea are un au#it"riu i*aginar şi îşi c"ntinuă la nes,rşit *"n"l"gul aut"-a#ulării şi i*p"rtan$ei presupuse. intea in#isciplinată are un c"*entariu sau " părere #espre "rice. >ui îi pasăT >ine i-a cerut lucrul ăstaT ,n#urile sale sunt recvent *"n"t"ne% repetitive% plebee şi *un#ane. Cste " uşurare să lăsă* intea să #evină tăcută şi #"ar să 4e&iste4 în *e#iul înc"n/urăt"r. Re'ultă pacea% iar cal*ul şi aprecierea prevalea'ă. Pentru a reali'a că un c"*entariu nu este nici necesar% nipi aut"ri'at% v"in$a îi #ă *in$ii per*isiunea să ie tăcută. tunci c,n# este #epreciată şi u*ilită% ba'a vanit"asă a *entali'ării se prăbuşeşte şi în l"cul ei #esc"peri* bucuria liniştii interi"are% care c"nstituie% #e apt% 99M #in inte. Nu*ai M stă la taias. intea #isciplinată ar trebui să ia cuv,ntul nu*ai atunci c,n# i se cere să în#eplinească " sarcină. Dacă nu este antrenată% intea #evine in#isciplinată% un interpret neascultăt"r şi un pisăl"g. Cul are nev"ie să înve$e ce este respectul pentru )ine şi ?iniştea Pre'en$ei. Dacă "bservă* intea% #evine evi#ent că aceasta repre'intă c"pilul turbulent şi in#isciplinat% care caută per*anent aten$ia cel"rlal$i. De "bicei% este inutilă încercarea #e a bl"ca g,n#urile şi #e a "bliga intea să ră*,nă cal*ă ară a-i eli*ina în prealabil *"tiva$ia şi beneiciul. Ră#ăcinile sale *"tiva$i"nale p"t i i#entiicate şi aban#"nate. în *"# surprin'ăt"r% este p"sibil să luă* această #eci'ie: pur şi si*plu% să nu ne g,n#i* la ni*ic. cest lucru este p"sibil prin alinierea la ?iniştea Ininită #in care ia naştere relec$ia. Ca nu este l"cali'ată între g,n#uri% ci c+iar înaintea apari$iei acest"ra. ; te+nică utilă pentru evitarea *entali'ării re'i#ă în vi'uali'area creativă% prin care sc"pul #"rit este e&a*inat şi re$inut în *inte peri"#ic. P"ten$ialitatea are ten#in$a #e a se *aniesta atunci c,n# c"n#i$iile sunt av"rabile% iar inten$ia plus înclina$iile =ar*ice are " inluen$ă c"nte&tuală. în ca'ul activită$ii intelectuale "bişnuite% l"gica şi succesiunea si*t c"nsi#erate cau'ale şi necesită un e"rt. >,t priveşte vi'uali'area% ea inluen$ea'ă re'ultatul prin *ecanis*e cu t"tul #ierite şi *ai acile.
Niveluri calibrateîntre 400 - 4AA# ealitatea spirituală )rivire %eera!ă - Depăşirea nivelului linear >apit"lul G. iubirea Capito!u! .4 - Iubirea nec"n#i$i"nată% bucuria şi e&ta'ul
PI*IE ,*purile puternice ale c"nştiin$ei #c la nivelul 500 şi peste acesta ac"r#ă pri"ritate în$elesului% se*niica$iei şi val"rii. recerea p"rneşte #e la ceea ce lu*ea c"nsi#eră că este 4"biectiv4% în#rept,n#u-se spre subiectivitatea e&peri*entală% #evenită calitate #"*inantă a e&peri*entării c"nştien$ei. ran'i$ia re'i#ă în sc+i*barea punctului central al i*p"rtan$ei% #e la calită$ile #escriptive ale celui "bservat% spre calită$ile subtile ale "bservat"rului. ceastă subiectivitate rec"nte&tuali'ea'ă ceea ce este "bservat în ter*enii plăcerii% satisac$iei% înse*nătă$ii şi val"rii. )c+i*barea inluen$ea'ă pr"un# #eci'ia% alegerea% şi $elurile pe ter*en lung% care aectea'ă la r,n#ul l"r rela$iile% alegerile pr"esi"nale şi nenu*ăratele #eci'ii luate #e-a lungul vie$ii.
Sc1i"barea Paradi!"ei Nivelul 500 in#ică aptul că această c"n#i$ie subiectivă nu*ită Iubire a #evenit acu* nu nu*ai se*niicativă% ci şi #"*inantă% ne*airin# #"ar un senti*ent şi " e*"$ie% ci şi un principiu #upă care să te g+i#e'i. In ti*p ce energia Iubirii p"ate i centrată ca " c"nsecin$ă a interesului sau a *"tiva$iei% ca repre'intă " #epăşire a restric$iil"r şi li*ităril"r in#use #e interesul pr"priu eg"ist. Iubirea serveşte% în vre*e ce eul caută să ie servit% în g"ana sa #upă c,ştig. Pentru Iubire% satisac$ia pe ter*en lung şi plăcerea gener"'ită$ii înl"cuiesc satisac$iile eg"iste şi trecăt"are ale c,ştigului. Cnergia Iubirii are " calitate unică şi ate*p"rală care satisace p"ten$ialită$ile subtile şi #iicil #e #escris prin inter*e#iul l"gicii. Pe *ăsură ce Iubirea #evine în *"# pr"gresiv spirituali'ată% ea apare *ai #egrabă ca " aliniere cu Divinitatea% care este sursa şi #"*eniul supre* al Iubirii. De aceea% începe să ie percepută ca s,ntă% sacră şi substan$ă a #ev"ta*entului% cre#in$ei religi"ase şi a c"nştientei *istice. De la nivelul #e c"nştiin$ă 500 în sus% atrac$ia pentru ru*use$e% pace şi linişte interi"ară #evine #in ce în ce *ai i*p"rtantă. Principiile spirituale ale *aril"r învă$ăt"ri se înc"rp"rea'ă în stilul #e via$ă şi% în cele #in ur*ă% #evin #"*inante. >"nlictele nu *ai apar #in cau'a #ubita$iei asupra iubirii% iertării sau c"*pasiunii% ci #in #"rin$a #e a le institui şi i*ple*enta c,t *ai bine. stel% speciicul şi c"n$inutul linear al ac$iunil"r #evin #"*inate #e puterea c,*pului general al c"nte&tului. în cele #in ur*ă% #ivinitatea vie$ii însăşi se aut"reve- lea'ă% şi t"t ceea ce însea*nă via$ă capătă val"are. vansul para#ig*ei este caracteri'at printr-" trecere #e la încre#erea în percep$ie şi în *entali'are spre #iscernă*,ntul esen$ei. ceastă tran'i$ie este " c"nsecin$ă c"nc"r#antă a ceea ce se nu*eşte în ter*eni clasici 4#esc+i#erea celui #e-al treilea "c+i al c"rpului 8u##+ic4% care repre'intă apari$ia vi'iunii spirituale. n ti*p ce percep$ia se a&ea'ă pe linearitate% vi'iunea spirituală repre'intă capacitatea #e a #iscerne realitatea interi"ară% ce relectă c,*pul general. >ea *ai apr"piată e&perien$ă #e acest gen
#in via$a "bişnuită% la care se ace reerire recvent% este intui$ia% ce i*plică t"c*ai aptul că nu este v"rba #e " pr"cesare lineară şi l"gică. >"rpurile eterice #e energie spirituală apar în *"# pr"gresiv şi c"nc"*itent cu avansul nivelel"r #e c"nştiin$ă% p"rnin# #e la c"rpul *ental ineri"r spre cel *ental superi"r% ap"i spre c"rpul cau'al% şi în *"# pr"gresiv% spre c"rpurile 8u##+ice% >+ristice şi t*ice. în ca#rul iecărui c"rp% c"ncentra$ia energetică este anal"agă cu siste*ul c+a=rel"r. ?a cele *ai înalte nivele% ele se c"relea'ă cu c"nştiin$a >+ristică% şi% în cele #in ur*ă% la c+a=ra c"r"ană a c"rpului t*ic% cu #"*inan$a nerestric$i"nată a c"nştiin$ei Divine a Ilu*inării% prin inter*e#iul i#entiicării cu Divinitatea înnăscută a )inelui. ?a acest nivel #e c"nştiin$ă% Du*ne'eu ranscen#ent şi I*anent e recun"scut ca " nitate #in care apare t"ată C&isten$a>"nştien$a>rea$ia% precu* şi în "r*a c"nştien$ei pure #in care apar c"nştiin$a şi subiectivitatea.
Nivelul calibrat al conştiinţei Cnergia iecărui nivel pre#"*inant al c"nştiin$ei este stabilită #e v"in$a spirituală% prin inter*e#iul căreia se pr"#uce alinierea. >u* a* *en$i"nat şi *ai înainte% se p"ate c"*para cu reglarea bus"lei unei nave% în care #estinul viit"rul #evine #"*inant şi inluen$ea'ă #eci'iile #in pre'ent în virtutea inten$iei. 1luctua$iile peri"#ice ale e*"$iil"r% ase*enea valuril"r sc+i*băt"are ale *ării% nu recla*ă #ec,t să ie c"rectate şi nu însea*nă că #estina$ia a "st aectată sau sc+i*bată% acest lucru iin# în#eplinit #"ar #e v"in$ă. )unt #e aşteptat peri"a#e #e #iicultă$i neanticipate% #ar aceasta însea*nă #"ar că unele ten#in$e a#esea inc"nştien$e au ieşit la supraa$ă pentru a i recun"scute şi pr"cesate. >"nsecvent "ricărei investiga$ii a sinelui% peri"a#e si*ilare p"t apărea în "rice pr"ces #e ilesc"perire interi"ară% cu* ar i psi+anali'a sau al patrulea pas #in pr"gra*ul cel"r D"ispre'ece Paşi 4ă un inventar *"ral interi"r4. ;nestitatea ce reiese #in e&a*inarea pr"priei pers"ane nu necesită nu*ai cura/% ci şi #isp"nibilitatea #e a renun$a la /u#ecată şi #e a ne aban#"na lui Du*ne'eu. De-a lungul ti*pului% e&perien$a u*ană generală a #"ve#it ca sinceritatea interi"ară pr"un#ă este p"sibilă #"ar cu a/ut"rul lui Du*ne'eu% pentru că% în *"# evi#ent% eul singur este prea pu$in #ispus să c""pere'e cu pr"pria-i *"arte şi #ispari$ie. Ini$ial% lucrarea spirituală se c"nruntă cu #epăşirea e*"$iil"r şi p"'i$i"nalită$il"r perceptuale% care sunt c"nsi#erate a i prep"n#erent pers"nale% #ar la nivele *ai înalte% li*itările cele *ai i*p"rtante sunt cele ale c"nte&tului şi para#ig*ei. tunci c,n# sunt #escrise% acestea p"t suna abstract #ar% la nivel "pera$i"nal% ele repre'intă pie#ici în calea unei c"nştien$e t"t *ai înalte. stel% ele au legătură cu c,*pul general al c"nstr,ngeril"r% alate #e regulă în aara c"nştien$ei şi care p"t părea că apar$in #"*eniului te"l"giei% *etai'icii% episte*"l"giei% "nt"l"giei "ri naturii e&isten$ei şi iin$ării înseşi. înca#rarea para#ig*el"r c"nştien$ei subiective se ace #ese"ri prin pre'u*$ii inc"nştiente% ce se ală #e regulă #inc"l" #e c"nceptuali'are sau c+iar #e "rice încercări #e #escriere. cestea #evin #in ce în ce *ai pr"ble*atice la nivelul ee*erului şi ineabilului% un#a*ental pentru calită$ile e*pirice #e ba'ă ale e&isten$ei% ca " relec$ie a c"nştien$ei. stel% se ri#ică întrebări cu privire la sursa capacită$ii #e a percepe *ăcar C&isten$a sau 1iin$area% respectiv #acă ase*enea calită$i sunt înnăscute sau suprai*puse #e presupunerile tăcute ale para#ig*ei. Ne întrebă*: 4Prin cc calitate #evine "are abstractul perceptibil% şi% "are nu cu*va însăşi starea #e cun"aştere e #"ar un nivel superi"r al abstracti'ăriiT încă " #ată% cu t"ate că acestea p"t părea aca#e*ice pentru intelect% la nivel e&peri*ental ele repre'intă " pri"ritate şi sunt pr"un# trans"r*at"are. ?a cele *ai înalte nivele% ele repre'intă ulti*ii n"ri ce ascun# ra#ian$a s"arelui Divinită$ii. In ti*p ce nivelul (00 al c"nştiin$ei #en"tă în *"# "r*al e*ergen$a stăril"r pe care le nu*i* în *"# clasic prin ter*enul #e Ilu*inare% Reali'area )inelui este " caracteristică a nivelului 700 al c"nştiin$ei. ?a *i/l"cul nivelului H00 înt,lni* "bstac"lul creat #e ilu'ia că trebuie să trece* peste @i#% iar ap"i% "#ată cu *"artea li*itel"r c"nte&tului% e&pl"#ea'ă splen#"area Ilu*inării #epline6
aceasta însea*nă #e apt l"ria in C&celsis De"% e&cla*a$ie ce întregeşte pr"*isiunea ăcută #e cei *ai *ari vatari ai lu*ii.
C(PI'3/3 85 Iubirea Introducere Nivelul 500 este caracteri'at #e #e'v"ltarea unui c,*p energetic ce #evine în *"# pr"gresiv nec"n#i$i"nat% nesc+i*băt"r şi per*anent. Cl nu luctuea'ă% pentru că sursa lui% alată în însăşi pers"ana care iubeşte% nu este #epen#entă #e act"ri e&teri"ri. iubi este " stare #e a i. Cste un *"# #e a te rap"rta la lu*e% unul plin #e iertare% aten$ie şi i*plicare. Iubirea nu este intelectuală şi nici nu pr"vine #in *inte6 iubirea i'v"răşte #in ini*ă. Ca are capacitatea #e a-i înăl$a pe al$ii şi p"ate ace lucruri *ari #at"rită purită$ii *"tivel"r sale. ?a acest nivel #e #e'v"ltare% capacitatea #e a #istinge esen$a #evine prevalentă% *ie'ul unei pr"ble*e #evine pre"cuparea #e căpetenie. 1iin# #epăşită Ra$iunea% apare capacitatea #e a recun"aşte instantaneu t"talitatea unei pr"ble*e şi c"nte&tul lărgit al acesteia. Ra$iunea se "cupă nu*ai #e #"*eniul particularului% #ar iubirea surprin#e întregul. cestă abilitate% a#esea asu*ată intui$iei% este capacitatea #e în$elegere instantanee ară a recurge la pr"cesarea succesivă a si*b"luril"r. cest en"*en aparent abstract este #e apt unul "arte c"ncret6 el este ac"*paniat #e " înse*nata eliberare #e en#"rină în creier. Iubirea nu ia nici " p"'i$ie% iin# astel gl"bală şi *ai presus #e separa$ia p"'i$i"nalită$ii. stel% este p"sibil să i* 4unul cu celălalt4 ca şi cu* nu ar *ai e&ista nici " barieră. Iubirea este aşa#ar inclu'i vă% lărgin# în *"# pr"gresiv se*niica$ia sinelui. Iubirea se c"ncentrea'ă asupra binelui #in via$ă% în t"ate "r*ele #e e&presie ale acestuia. Ca #i'"lvă negativitatea *ai curîn# rec"nte&tuali',n#-" #ec,t atac,n#-" r"ntal. într-un cuv,nt% #e"arece este bla/ină şi sus$ine via$a% iubirea repre'intă nivelul a#evăratei ericiri.
$iscuţie n ter*enii ev"lu$iei c"nştiin$ei% acest nivel repre'intă transcen#en$a i#entiicării cu #"*eniul linear li*itativ% precu* şi cu p"'i$i"nalită$ile acestuia% pentru a a/unge la c"nştien$a subiectivită$ii ca stare pri*ară% ce un#a*entea'ă întreaga e&perien$ă. stel senti*entul realită$ii se #eplasea'ă #e la ceea ce e perceput spre c"n#i$ia sau acultatea prin inter*e#iul căreia se #esăş"ară e&perien$a. în vre*e ce eul se centrea'ă pe c"n$inut% spiritul val"ri'ea'ă c"nte&tul. Cul val"ri'ea'ă cantitatea% în c"ntrast cu spiritul% care sublinia'ă calitatea. ?a nivelul 500 al c"nştiin$ei% apr"&i*ativ 90M #in "a*eni e&peri*entea'ă ericirea ca pe " calitate #e ba'ă a vie$ii. 8arierele ri#icate în calea Iubirii% ce apar #in instinctele ani*alice% nu *ai ac presiuni pentru #"*ina$ie% #upă cu* nici *ie'ul narcisist al eului nu *ai pre#"*ină% apt ce repre'intă " c"nsecin$ă a s*ereniei şi a renun$ării la eg"centris*. stel% interesul pers"nal nu *ai este #"*inant% sub "r*a eg"is*ului sau a #"rin$ei. Percep$ia asupra sinelui capătă "r*a bl,n#ă a alinierii cu Iubirea% ca sc"p pri*ar al vie$ii şi ca stil al acesteia. >,*pul energetic al iubirii este rec"*pensat"r în şi prin pr"pria sa calitate. )e #esc"peră astel% că Iubirea este #isp"nibilă "riun#e% iar în sc+i*bul Iubirii pri*i* şi *ai *ultă iubire. >u t"ate că iubirea p"ate i la început c"n#i$i"nată% cu a/ut"rul inten$iei spirituale ea #evine un *"# #e via$ă şi un el #e a rela$i"na cu via$a% în t"ate e&presiile acesteia. Pe *ăsură ce Iubirea pr"gresea'ă% ea nu *ai caută nici c,ştiguri% nici să "b$ină ceva în sc+i*b% #e"arece se aut"-rec"*pensea'ă în virtutea c"*pletitu#inii sale% #in *"*ent ce nu are niciun el #e nev"i. >apacitatea #e a iubi creşte% astel înc,t% pe *ăsură ce " pers"ană iubeşte *ai *ult% cu at,t va putea iubi şi *ai *ult - iar în această privin$ă nu e&istă un punct inal sau vre" li*itare. în plus% s-a #esc"perit aptul că #acă iubi*% sunte* #e ase*enea iubi$i.
?a nivelurile *ai /"ase ale c"nştiin$ei% iubirea este percepută ca iin# c"n#i$i"nată şi e i#entiicată cu p"sesia% pasiunea% r"*antis*ul şi #"rin$a% care sunt pr"iectate asupra "a*enil"r sau "biectel"r pentru a le c"neri un aer special şi strălucit"r% ce tin#e să pălească #upă ce "biectul sau rela$ia au "st "b$inute. Pe *ăsură ce e*"$ia ac+i'i$iei păleşte% sca#e şi aparenta #e'irabili- tate a respectivului "biect al #"rin$ei. Pasiunile i*plică şi " tea*ă #e pier#ere% ce c"n#uce une"ri la #isperare. Intereren$a cu p"sesiunea p"ate genera reac$ii e*"$i"nale "arte vi"lente% cu* ar i uria% gel"'ia sau c+iar cri*a şi sinuci#ererea. stel% e&istă "r*e #e p"sesiune sau gel"'ie ce p"t i neec+ilibrate sau e&cesive% c"n#uc,n# la "bsesie% #in cau'a pr"iectării unei i*agini e*"$i"nale e&agerate şi inatuate. )"cietatea tin#e să privească ase*enea e&cese ca pe " nebunie te*p"rară 4în#răg"stit nebuneşte4% îns"$ită #e " lipsă tran'it"rie% #ar intensă% a si*$ului realită$ii% precu* şi #e " i*unitate a$ă #e interven$iile sau precau$iile ra$iunii. C*"$ia inatuării eliberea'ă a#renalina şi +"r*"nii se&uali% iar respectivul en"*en intens sărbăt"rit calibrea'ă ui*it"r #"ar la nivelul G5% ceea ce #e'văluie aptul că "riginea sa stă în principal în instinctul #e î*perec+ere #in natura ani*ală. Prin c"ntrast% nivelul #e c"nştiin$ă al Iubirii este îns"$it #e " secre$ie #e en#"rine. Natura renetică a instinctului #e î*perec+ere este " relec$ie a *"#ului în care natura perpetuea'ă speciile şi% #estul #e #es% #upă " î*perec+ere te*p"rară% cuplurile se #espart% cu t"ate că unele specii% cu* ar i lebe#ele% "r*ea'ă cupluri pentru t"ată via$a. Iubirea apare şi în regnul ani*al% iin# e&e*pliicată prin gestul c,inil"r #e a #a #in c"a#ă% "ri #e t"rsul pisicii% put,n- #u-se e&pri*a% #e ase*enea% şi în "r*a iubirii *aterne. De"arece stările iubirii% respectiv ale #"rin$ei pasi"nale% sunt recvent c"nun#ate% tabelul ur*ăt"r p"ate i "arte "l"sit"r pentru #iagn"sticul #ieren$ial. şa cu* #evine evi#ent% c"ntrastul apare între i*plicarea eului sinelui şi alinierea c"nsensuală a )inelui% ce in#ică *utualitatea inten$iei superi"are #e a servi rela$ia şi nu #"ar #"rin$ele şi p"tele eului pers"nal.
$ia!nostic Ca!itate ?"cus ;rigine 1unc$ie *entală Inten$ie Durată B"r*"nien#"crine C*"$ii 1i'i"l"gia creierului )tabilitate C*"$ie 1unc$iile c"rpului Descriere Pat"l"gie Ku#ecată Percep$ie Inten$ie C*"$ie Pr"#uctivitate
$iferenţial# Infatuare vsB Iubire )a*iue>Atra#tie &ive!u! .64' )ineCg" Instinct ani*al estarea realită$ii î*perec+ere ran'it"rie #renalină+"r*"ni se&uali C&ces#e'ec+ilibru C*isera cerebrală st,ngă i'ică Pri*e/#ie#isperare Disperat% te*ăt"r% agitat De'ec+ilibru% lipsa apetitului şi a s"*nului Depen#en$ă% t,n/ire )inuci#ere% #isperare% #epresie De'ec+ilibru C&agerare% strălucire P"sesiune% captură% c"ntr"l% #e$inere 1rustrare% an&ietate întreruptă
Iu$ire &ive!u! 422?' )ine)pirit )tare spirituală )ubli*are ?egătură% bucurie Per*anentă Cn#"rine >al*ec+ilibru C*isera cerebrală #reaptă eterică năl$are î*plinire î*bunătă$ire î*plinire% bucurie )tare #e bine î*bunătă$ire Ilu*inare i î*preună ul$u*ire% satisac$ie Intensiicată
Pr"pria i*agine Pier#ere Cc+ilibru I*agine s"cială 1unc$ie intelectuală Nivelul c"nştiin$ei )til "#el Rela$i"nare Reali'are
Inatuată Depresie% urie% ură% vin"vă$ie >iu#at% suprasti*ulat Inatuată R"*anti'are% *inte ineri"ară )că'ut I*plicare In#ivi#ualis* Reven#icare% li*itare )atisac$ie% p"sesie
P"'itivă )upărare% regret% aşteptare )tabil înăl$ată Realis*% *inte superi"ară Ri#icat liniere >"nc"r#an$ă r*"ni"asă% e&pansivă î*plinit% c"*plet
$ina"ica eului în Iubire >apacitatea #e a iubi creşte pe *ăsură ce sunt aban#"nate li*itările şi p"'i$i"nalită$ile perceptuale ale eului narcisist. Ca este îns"$ită şi sus$inută #e " creştere a energiei spirituale ce e*ană #e la )ine% în c"ntrast cu #"rin$a% ce pr"vine #e la sine. Iubirea apare ca " c"nsecin$ă a alinierii spirituale în c"nc"r#an$ă cu principiile şi practicile spirituale şi este îns"$ită #e " creştere a energiei spirituale. Percep$ia este înl"cuită #e vi'iunea ce per*ite c"nştienti'area val"rii intrinseci a t"t ceea ce e&istă. Iubirea este " calitate a Divinită$ii care ilu*inea'ă Csen$a şi% prin ur*are% atrage iubirea alt"ra. De la nivelul calibrat 500 la 5!9% iubirea este încă subiect al c"n#i$iil"r şi părtiniril"r ba'ate pe c"nsi#era$ii şi val"ri calitative% ca şi pe inluen$a siste*el"r #e cre#in$ă. ?i*itările p"t i rustrante pentru aspiran$ii spirituali ce încearcă 4să va#ă #inc"l" #e c"*p"rta*ente4 şi să iubească pers"ana% lucru *ai uş"r #e 'is #ec,t #e ăcut. ?i*itările p"t i ur*ări ale un"r e&perien$e neplăcute #in trecut% ca şi a inluen$el"r =ar*ice% put,n# i% #e ase*enea% inluen$ate #e pr"gra*area s"cială şi siste*ele #e cre#in$ă% #intre care unele se ală în aara c"nştien$ei% "per,n# inc"nştient. Renun$area la ten#in$a #e a /u#eca sp"reşte cu *ult capacitatea #e a Iubi% aşa cu* ace şi renun$area la a *ai vrea ceva #e la al$ii. stel% "a*enii nu *ai sunt percepu$i prin ceea ce au sau ce ac% ci în unc$ie #e aprecierea pentru ceea ce sunt sau au #evenit. Iubirea e aut"-î*plinit"are şi% astel% nu caută c,ştiguri sau c"*pensarea un"r lipsuri. Pentru că nu are nev"ie 4să "b$ină4 ni*ic% este liberă să 4ie î*preună4 în *"# paşnic şi să aprecie'e c"*pania. >,n# iubeşti% lu*ea este *ai bună şi "a*enii săi î$i par *ai prieten"şi şi *ai #isp"nibili. C&istă% un senti*ent sp"rit #e siguran$ă şi #e i#entiicare cu "*enirea în general% precu* şi " pre"cupare pentru bunăstarea şi bucuria alt"ra. >,*pul energetic este îns"$it #e " aură ra#iantă ce are un eect intrinsec asupra alt"ra% ce tin# să #evină ei înşişi *ai bl,n'i% aşa cu* se înt,*plă şi cu percep$iile l"r. cest c,*p energetic are " inluen$ă asupra întregii vie$i% intuin# siguran$a pe care " #ă Iubirea. >aracteristica acestui nivel este 4#ulcea$a4 inc"nîin#abilă a pers"nalită$ii% v"rbirii% atitu#inii şi stilului #e via$ă.
$epăşirea nivelului 400 al conştiinţei ?a nivelul 500 al c"nştiin$ei% Iubirea este #"*inantă ca " e*"$ie p"'itivă persistentă% ca " inluen$ă în s"cietate% precu* şi ca un c"ntribuit"r la ri#icarea c"nştiin$ei c"lective a "*enirii. Pentru a c"ntinua să avanse'i este necesară% însă% aban#"narea li*itel"r iubirii c"n#i$i"nate în ve#erea atingerii celei nec"n#i$i"nate. Pentru aceasta este nev"ie să aban#"ne'i iubirea ca ataşa*ent p"'itiv% pentru ca ea să p"ată #eveni " c"nte&tu- ali'are şi " p"sibilitate generală #e aliniere a vie$ii% un *"# #e a i în lu*e şi nu #"ar " e*"$ie între #"uă entită$i separate. Re'ultă că iubirea nu #evine " e*"$ie cantitativă% ci " e&presie a esen$ei% care se i#entiică în cele #in ur*ă cu "biectul. >a *"#
e&isten$ial% iubirea nu are nev"ie #e 4al$ii4% ca "biecte ale î*plinirii sau e&pri*ării sale. Cste " calitate in#epen#entă% ară subiect% "biect% verb sau a#/ectiv% #eci n"nlineară şi neli*itată. ?i*itările iubirii au #e-a ace cu calită$ile şi #ieren$ele percepute. Prin inter*e#iul "nestită$ii interi"are si a e&a*inării% aceste li*itări sunt #e'văluite% #e "bicei% ca /u#ecă$i re'i#uale sau ca i*pact al e&perien$el"r anteri"are. )"lu$ia prin care se atinge Iubirea nec"n#i$i"nată re'i#ă în #isp"nibilitatea #e a ierta şi a #istruge re'ervele şi e&perien$ele #in trecut care-i înă$işea'ă pe "a*eni ca iin# i*p"sibil #e iubit. Prin #isp"nibilitatea #e a ierta şi #e a renun$a la pr"priile percep$ii% ei p"l i rec"nte&tua- li'a$i şi vă'u$i acu* #"ar ca li*ita$i sau inluen$a$i #e pr"gra*area l"r% ca neprivilegia$i spiritual% respectiv ca e&e*ple vii ale înclina$iei eului #e a i "rb în a$a alsită$ii. Prin inten$ie% c"nştien$a p"ate i sc+i*bată #e la #ualitatea perceptuală a bineluirăului% la "bservarea 4#e'irabilului4% respectiv 4in#e'irabilului4. Iubirea re'ultă #in #isp"nibilitatea pentru s*erenia #e a renun$a la lu*e şi la eveni*entele sale pentru Du*ne'eu. )c+i*barea înă$işării% ce repre'intă c"nsecin$a unei aban#"nări pr"un#e% este centrul binecun"scutului 4n curs în irac"le4% un#e *irac"lul apare ca ur*are a rec"nte&tua i'ări i li*itel"r. Prin inter*e#iul acestei rec"nte&tuali',ri% e #e'văluită in"cen$a interi"ară şi sin$enia înnăscută a "a*enil"r şi a vie$ii. ceasta este " trans"r*are subiectivă ce nu se ală sub c"ntr"lul v"in$ei. n *ecanis* trans"r*ativ este şi renun$area la cre#in$a în vali#itatea pr"priil"r i#ei% percep,n#u-le #"ar ca pe nişte i*agini #in trecut% ară nici" vali#itate sau realitate curentă. Prin aban#"nare% cere* Du+ului ),nt să înăptuiască un *irac"l% #e"arece astel renun$ă* la pr"priile n"astre p"'i$i"na- lită$i perceptuale şi la c,ştigul l"r eg"ist în av"area revelării #evărului. cestea sunt a#esea îns"$ite #e " rec"n te& tua li 'are a ti*pului% l"cului şi a inten$iei% repre'ent,n# un en"*en literal% e&perien$ial şi trans"r*ativ în sine. Diicultă$ile lu*ii apar ca iin# " c"nsecin$ă a #ieritel"r nivele ale #e'v"ltării şi ev"lu$iei care% puse î*preună% generea'ă turbulen$ă s"cială. "tuşi% si*ultan% #isp"nibilitatea unui ase*enea spectru vast per*ite creşterea spirituală şi anularea 4=ar*ei neaste4 şi% prin alegere% acu*ularea *eritului şi a 4=ar*ei bune4. stel% acest #"*eniu per*ite "p"rtunită$i spirituale *a&i*e% cu " *ultitu#ine #e "p$iuni şi alegeri% ce urni'ea'ă un *are p"ten$ial pentru ev"lu$ia c"nştien$ei. Precu* ne-a învă$at 8u##+a: 4Rar e să te naşti ca iin$ă u*ană% încă şi *ai rar e să au'i #e Ilu*inare şi cel *ai rar este să " ur*e'i4.
C(PI'3/3 84 Iubirea necondiţionată; ?ucuria şi E>ta+ul
%Nivele calibrate 450 - 4AA&
Pe *ăsură ce iubirea #evine t"t *ai nec"n#i$i"nată% ea începe să ia percepută ca bucurie interi"ară. Nu e v"rba #e bucuria cau'ată #t " turnură av"rabilă a eveni*entel"r% ci #e un c"*pani"n c"nslant al tutur"r activită$il"r. ai cur,n# #ec,t #intr-" sursă anu*e% bucuria i'v"răşte #in iecare *"*ent al e&isten$ei. Nivelul 5G0 este t"t"#ată şi cel al vin#ecării şi al grupuril"r spirituale #e a/ut"r. ai sus- #e nivelul 5G0 începe nivelul sin$il"r% vin#ecăt"ril"r şi al stu#en$il"r avansa$i. >aracteristică acestui c,*p energetic este capacitatea #e a avea " răb#are i*ensă şi " persisten$ă a atitu#inii p"'itive% c+iar #acă sunte* puşi în a$a un"r a#versită$i prelungite. C*ble*a acestei stări este c"*pasiunea. ;a*enii care au a/uns la acest nivel au un eect c"nsi#erabil asupra cel"rlal$i. Ci sunt capabili #e peri"a#e lungi #e e&ta' şi visare cu "c+ii #esc+işi% apt ce le in#uce " stare #e iubire şi pace. ?u*ea vă'ută #e cei care au atins nivelul 500 este ilu*inată #e " nease*uită ru*use$e şi perec$iune a crea$iei. "tul se înt,*plă ără e"rt% prin sincr"nicitate% iar lu*ea şi "rice lucru #in ea e vă'ută ca iin# " e&presie a iubirii şi #ivinită$ii. @"in$a in#ivi#uala este abs"rbita în v"in$a #ivină. Cste si*$ită " pre'en$ă% a cărei putere acilitea'ă en"*ene situate în aara aşteptăril"r c"nven$i"nale ale realită$ii pe care "bservat"rul "bişnuit ie nu*eşte *iracul"ase. ceste en"*ene repre'intă puterea c,*pului energetic şi nu puterea in#ivi#ului. )i*$ul resp"nsabilită$ii a$ă #e ceilal$i este şi el #e " altă calitate la cei #in acest nivel% c"*parativ cu repre'entan$ii nivelel"r ineri"are. stel% e&istă #"rin$a #e a "l"si starea c"nştiin$ei cuiva întru "l"sul vie$ii înseşi şi nu în beneiciul c,t"rva in#ivi'i. ceastă capacitate #e a iubi si*ultan *ut$i "a*eni este ac"*paniată #e #esc"perirea că% pe *ăsură ce iubi* *ai *ult% creşte şi capacitatea n"astră #e a iubi. C&perien$ele #e *"arte clinică% ce sunt în *"# caracteristic trans"r*at"are prin eectele l"r% au per*is a#esea "a*enil"r să e&peri*ente'e nivelele energetice situate între 5G0-(00.
$iscuţie Iubirea Nec"n#i$i"nată repre'intă "biectivul *a/"rită$ii "a*enil"r "rienta$i spre #"*eniul spiritual şi în special al stu#en$il"r şi aspiran$il"r seri"şi. Repre'intă% #e ase*enea% i#ealul >reştinis*ului şi al alt"r religii. ?a nivelul general al p"pula$iei lu*ii% val"area 5G0 e atinsă #"ar #e un pr"cent #e 0%GM. >u t"ate acestea% pentru cei care aleg în *"# seri"s această cale% Iubirea Nec"n#i$i"nată este un sc"p practic şi tangibil şi nu #"ar un "biectiv i#eali'at şi sperat. Nivelul calibrat al c"nştiin$ei in#ică un anu*it sta#iu #e-a lungul scării ev"lu$iei c"nştiin$ei% ce relectă nu nu*ai pr"gresul ăcut în aceasă via$ă% ci şi c"nsecin$ele =ar*ei anteri"are. Din perspectivă spirituală% această via$ă pă*,ntească p"ate i vă'ută #rept " etapă tran'it"rie ce "eră avanta/e =ar*ice *a&i*e% #upă cu* a subliniat şi 8u##+a. în ca'ul grupuril"r spirituale "arte *"tivate% apr"&i*ativ 50- 55M #intre *e*brii l"r ating "biectivul Iubirii Nec"n#i$i"nate. De e&e*plu grupurile ba'ate pe cei 2 paşi% cele ele *e#ita$ierugăciune #in as+ra*uri% călugării creştini şi cei en% etc. pari$ia acest"r stări avansate este acilitată% #e ase*enea% #e ur*area strictă a învă$ăturil"r unui *aestru "arte avansat% respectiv #e alinierea cu un *are vatar. 8eneiciul tăcut şi n"nverbal #e a i în pre'en$a unui ase*enea învă$ăt"r e p"ten$at #e tras*iterea tăcută a energiil"r #e înaltă recven$ă #in aura învă$ăt"rului 4învă$ătura tăcută4% 4rans*isia n"n-*in$ii4% 4ra$ia învă$ăt"rului4 "ri 8inecuv,ntarea. )tu#entul spiritual seri"s este c,ştigat şi prin căutarea un"r *ateriale şi învă$ături al căr"r nivel calibrat să ie veriicabil% evit,n# astel #iversiunile #iscutabile #e la calea cea #reaptă% care nu sunt
#ec,t nişte a*u'a*ente #e "rigine astrală. C bine% #e ase*enea% să evită* preten$iile spirituale p"*p"ase care% #e apt% sunt ic$iuni% şi% în ciu#a p"pularită$ii l"r% calibrea'ă sub nivelul 200. ;biectivul Iubirii Nec"n#i$i"nate p"ate i atins prin *i/l"ace "arte si*ple% #ar pentru a #a re'ultate "pti*e ele trebuie aplicate c"ntinuu% într-" practică 'ilnică. Iubirea Nec"n#i$i"nată e " c"n#i$iecalitate #e a i în lu*e care apare în virtutea anga/a*entului spiritual seri"s şi a #isp"nibilită$ii #e a aban#"na "bstac"lele şi li*itările sau p"'i$i"nalită$ile şi% #esigur% t"ate rec"*pensele acest"ra a#esea inc"nştiente. ?a acest nivel% ele sunt sunt în *"# evi#ent #e/a recun"scute 4a i c"rect4% 4a "b$ine4% 4a c,ştiga4% 4a i a#*irat4% #ar în l"cul l"r apar unele *ai subtile% precu* sup"'i$ia *in$ii că ar cun"aşte t"tul. cun"aşte ceva #espre un lucru nu însea*nă #el"c a #i respectivul lucru. vanta/ul pe care îl pre'intă e&perien$a alături #e grupuri spirituale veritabile şi *ature re'i#ă în val"area e&e*plului% în$elegerii şi a in"r*a$iei î*părtăşite% precu* şi în inspira$ia care survine prin interac$iunea cu ceilal$i *e*brii. ceste nivele ri#icate ale c"nştiin$ei sunt pre'entate şi #e "rgani'a$iile care% #eşi nu sunt "rientate spre #"*eniul spiritual într-un *"# "r*al% ac$i"nea'ă la nivelul c"*pasiunii nec"n#i$i"nate% precu* edicii "!r! "rontiere nivel calibrat 500% care slu/esc tră nici" #iscri*inare s"l#a$ii% in#ierent #e ce parte a barica#ei luptă aceştia.
$ina"ica eului în Iubirea Necondiţionată Prin alinierea cu Iubirea ca sc"p pri*ar% îns"$ita #e #e#icarea spirituală% ev"lu$ia c"nştiin$ei este spri/inită şi acilitată #e " inu'ie #e energie spirituală puternică% e*anată #e )ine. Inlu&ul acestei energii unice începe #e la nivelul calibrat 200 şi c pr"gresiv. Cectul său "bservabil re'i#ă în sc+i*barea i'i"l"giei creierului ve'i +arta unc$i"nării creierului% aceasta ieşin# #e sub #"*ina$ia e*iserei cerebrale st,ngi% #e s"rginte ani*ală% pentru a a/unge în '"na #e inluen$ă a e*iserei cerebrale #repte% *ai bl,n#e şi% #esigur% "rientată spre c+estiunile spirituale. ccelerarea energiei spirituale e acilitată #e renun$area la interesele eg"iste şi narcisiste precu* c,ştigul pers"nal. Cnergia este acilitată #e inten$ie şi aliniere la *ilă% c"*pasiune% precu* şi #e #e#icarea pentru alinarea suerin$el"r cel"rlal$i prin inter*e#iul bunăv"in$ei% *il"steniei şi a*abilită$ii. Cnergia spirituală catali'ea'ă trans"r*area percep$iei p"'i$i"nale şi lineare spre c"nte&tul *ai larg al t"talită$ii n"nli- neare% ce transcen#e li*itele ti*pului% spa$iului% secven$ialită$ii% percep$iei şi cre#in$ei în principiul "pera$i"nal al cau'ei şi eectului. stel% revela$iile ce apar sunt #escrise a#ecvat ca iin# 4*iracul"ase4 şi trans"r*at"are. )ursa bucuriei i'v"răşte #in e&perien$a interi"ară subiectivă a sursei înnăscute a e&isten$ei înseşi% nest,n/enită #e li*itele presupunerii că sinele pers"nal ar i un agent cau'al sau pri*ar. Prin u*ilin$ă şi aban#"nare% c"ntr"lul i*aginar este aban#"nat lui Du*ne'eu şi @"in$ei Divine. cest lucru generea'ă recvent ceea ce lu*ea nu*eşte sin$enie nivel calibrat 555 şi atitu#inic"*p"rta*ente altruiste. Pe *ăsură ce c"nştiin$a îşi c"ntinuă avansul% perec$iunea înnăscută şi ru*use$ea e&tra"r#inară a t"t ceea ce e&istă strălucesc precu* " ra#ian$ă lu*in"asă. "t ceea ce însea*nă via$ă #evine *ai ru*"s% iar lu*ina interi"ară revelea'ă Divinitatea >reat"rului. C&perien$a subiectivă a curgerii energiei spirituale este resi*$ită ca " #ulcea$ă e&tra"r#inară. Cste ca şi cu* ea ar curge #e-a lungul şirei spinării% a/ung,n# c+iar în creier şi inun#,n# regiunea ini*ii% #e un#e se p"ate revărsa în e&teri"r şi c+iar la " anu*ită #istan$ă% pentru a inluen$a eveni*entele e&teri"are. De ase*enea% energia inluen$ea'ă starea subiectivă a alt"ra% care se găsesc în ra'a #e inluen$ă a c,*pului% apt ce are un eect înăl$ăt"r ra$ia aestrului. Cnergia spirituală =un#alini p"ten$ea'ă trans"r*area şi trecerea #e la percep$ie la vi'iune% #e la linearul li*itat la natura n"nlineară şi neli*itată a e&isten$ei. ceasta este una #in e&presiile realită$ii un#a*entale că t"tul intră în e&isten$ă în virtutea *aniestării p"ten$ialită$il"r atunci c,n# c"n#i$iile sunt av"rabile inclusiv =ar*a. ceastă c"nir*are este acilitată şi #e inten$ie şi aliniere spirituală. stel% nici" pers"ană nu ace *inuni6 acestea repre'intă c"nsecin$e i*pers"nale ale c,*pului #e energie spirituală însuşi% ce ac$i"nea'ă ca un catali'at"r% aşa cu* ace şi energia ce ra#ia'ă #in aura *aeştril"r şi a învă$ăt"ril"r avansa$i% ce catali'ea'ă inten$iile spirituale ale stu#en$il"r. în vre*e ce unc$i"narea eicientă în lu*e este încă p"sibilă% cei ala$i în *ar/ele superi"are ale nivelului 500 p"t necesita părăsirea lu*ii "bişnuite a c"*er$ului şi e"rtului% aban#"n,n- #u-şi "sta "cupa$ie şi rela$iile s"ciale. Printr-" aliniere şi practică spirituală intensă% energia spirituală p"ate c"ntinua să curgă şi să crească p,nă la nivelul C&ta'ului 575 un#e a/unge să bl"c+e'e p"sibilitatea #e a unc$i"na în lu*ea "bişnuită% recla*,n# prin ur*are% retragerea #in aceasta. >el *ai bine e să i* pregăti$i pentru aptul că lu*ea are pu$ină în$elegere sau #el"c pentru atare stări.
)pre #e"sebire #e liniştea şi cal*ul ce revin la nivelul (00% starea #e C&ta' se *aniestă printr-un nivel energetic e&tre* #e înalt% îns"$ii #e " capacitate ne"b"sită. 1ru*use$ea >rea$iei este evi#entă şi ra#iantă% iar Divinitatea şi perec$iunea ei ra#ia'ă cu " intensitate c"pleşit"are. C&ta'ul este e&peri*entat subiectiv% astel înc,t energia şi puterea per"r*an$ei *"t"rii #evin inepui'abile. Nu apare niciun senti*ent #e "b"seală% iar respectiva pers"ană nici *ăcar nu si*te nev"ia #e a se "pri să *ăn,nce% respectiv să #ea curs un"r nev"i i'i"l"gice pri*are. în l"cul acest"ra% #e e&e*plu% " pers"ană alată la acest nivel p"ate #ansa *ulte "re în şir ,ră să *ăn,nce% ără să se "#i+nească şi ,ră să îşi tragă suletul. în lipsa calibrării c"nştiin$ei% lu*ea nu ar şti #acă " atare stare este pat"l"gică sau #i*p"trivă% una #e 4int"&icare Divină4. Re#ă* în cele ce ur*ea'ă% pentru reerin$e *ai a*ănun$ite% " #iagn"'ă #ieren$ială a stăril"r spirituale a$ă #e cele pat"l"gice.
atat"nic anie +iperreligi"'itate p"lară Ilu*inare ran#"are e*a'ă Ilu*inare De'ilu'ie religi"asă Pietate )crupul"'itate Inspira$ie I*agina$ie @i'iune Balucina$ie învă$ăt"r spiritual autentic învă$ăt"r als% i*p"st"r Dev"$iune Biperreligi"'itate De#icat ;bse#at% victi *i'at% spălat pe creier N"aptea neagră a suletului Depresie pat"l"gică Detaşare In#ieren$ă% renun$are N"n-ataşare% acceptare Pasivitate încre#ere Naivitate )tare avansată Psi+"'ă% eg"*anie 8eatitu#ine Cu"rie *ilin$a )ti*ă #e sine scă'ută î*părtăşire spirituală Pr"'eliti'are De#icare Religi"'itate Inspira$ie esianis* "c #ivin De'"rgani'are sc+i'"renică C&ta' spiritual )tare *aniacală% #r"guri învă$ăt"r spiritual veritabil P"litician spiritual% li#er #e sectă ?iber Pat"l"gic învă$a c"ntr"la Deşi starea #e e&ta' este recun"scută în c"*unită$ile avansate #in punct #e ve#ere spiritual% iar ca e&perien$ă subiectivă a "st #escrisă #e *istici a#evăra$i precu* Ra*a=ris+na% ră*,ne t"tuşi " necun"scută pentru *asele largi ale p"pula$iei lu*ii.
7eno"ene spirituale# Sidd1is ncep,n# #e la nivelul 5G0 al c"nştiin$ei şi p,nă la cele *ai înalte *ai/e ale val"rii 500% se petrec sp"ntan en"*ene ce sunt ine&plicabile prin ra$iune "ri prin c"nceptuali'area "bişnuită a "pera$iil"r l"gice% cau'ei şi eectului. Cle sunt un ac"*pania*ent al #"*ina$iei pr"gresive a energiei spirituale
=un#alini şi se petrec *ai cur,n# ca " c"nsecin$ă a c,*pului c"nte&tual #ec,t a v"in$ei% apr"ape aut"*at. în *"# tra#i$i"nal% ele au "st nu*ite sidd)is ter*en #in li*ba sanscrită şi #en"tă puterile *istice% *iracul"ase "ri supranaturale ce nu sunt e&plicabile prin inter*e#iul l"gicii. în vre*e ce în sta#iile ti*purii ale apari$iil"r ele p"t i sp"ra#ice% pe *ăsură ce c"nştiin$a avansea'ă% acestea #evin recvente şi une"ri c"ntinue. Cle sunt neinten$i"nate şi apar aut"*at% prin pr"pria l"r v"in$ă a* putea spune. ceste en"*ene inclu# acultă$i precu* ve#erea la #istan$ă% prec"gni$ia% clarve#erea% clarau#i$ia. psi+"*etria% bil"ca$ia şi percep$iile c&trascn'"riale% precu* şi apari$ia *irac"lel"r% inclusiv a vin#ecăril"r şi trans"r*ăril"r sp"ntane. Cle sunt nişte acilitări unice% alate #inc"l" #e e&pecta$ii sau e&plica$ii p"sibile. >apacită$ile sau en"*enele #e acest gen nu sunt sub c"ntr"lul pers"nal şi nici nu repre'intă " c"nsecin$ă a 4cau'ei şi eectului4. Prin ur*are% stu#en$ii sunt averti'a$i să nu le c"nsi#ere a i ceva pers"nal% #at iin# că ele se petrec in#epen#ent #e eulsinelc pers"anei care le e&peri*entea'ă. stel% #upă cu* a* spus şi *ai #evre*e% nici" pers"ană nu ace *inuni pentru că acestea sunt e&clusiv " c"nsecin$ă a )piritului. Inla*area eului spiritual este evitată prin "nestitate şi u*ilin$ă% iar aceste atitu#ini c"n#uc la aban#"narea ten#in$el"r #e a e&pl"ata pentru "b$inerea un"r c,ştiguri. 1en"*enele tin# să se petreacă şi #evin puternice pentru #ierite peri"a#e #e ti*p% c+iar ani în şir. nele par a păli şi #evin *ai pu$in pre#"*inante% în vre*e ce altele c"ntinuă per*anent. în sine% curgerea energiei =un#alini este e&tra"r#inară prin aptul că la nivel subiectiv% sen'a$ia p"ate să ie #escrisă #"ar ca subli*ă% atunci c,n# energia a*intită curge #e-a lungul şirei spinării% ap"i în creier% a/ung,n# prin c+a=ra ini*ii în lu*e% un#e pre'en$a ei acilitea'ă #esăşurarea a#evăratel"r *inuni. ;curen$a sa este percepută ca înt,*pl,n#u-se ară inten$ie. Cste ca şi cu* calită$ile Divine sunt a#use la *aniestare prin inter*e#iul #"*eniil"r *ai înalte% ce transcen# lu*ea i'ică *un#ană. în cele #in ur*ă% ceea ce este aparent 4e&tra"r#inar4 #evine " n"uă realitate% ca şi cu* a* trăi într-" #i*ensiune #ierită% în care ceea ce pare i*p"sibil se *aniestă ară e"rt% #e parcă ar i "c+estrat astel. Puterea c,*pului acilitea'ă în *"# aut"n"* e*ergen$a p"ten$ialită$ii =ar*ice în realitatea *aniestată printr-" #esăşurare ar*"ni"asă. ceste #ina*ici sunt n"nlineare şi #e neîn$eles pentru intelect% care plec,n# #e la pre*isa *"#elului NeFt"nian linear şi li*itat al cau'alită$ii% e incapabil să c"nceptuali'e'e e*ergen$a ;r#inii sau r*"niei Divine.
$epăşirea bucuriei şi a e>ta+ului ban#"narea tutur"r cre#in$el"r% p"'i$i"nalită$il"r% în#"ielil"r şi ataşa*entel"r li*itative per*ite inlu&ul #e energie spirituala% care se petrece c"nc"*itent cu #ev"$iunea nivelul calibrat 555. Dev"$iunea persistentă a$ă #e a#evărul spiritual şi a$ă #e iubire per*ite #is"lu$ia re'isten$el"r. ranscen#en$a necesită aban#"narea tutur"r ataşa*entel"r% inclusiv a cel"r caracteri'ate #rept 4resp"nsabilită$i4 #e către sine şi s"cietate. stel% rela$iile% p"'i$iile% titlurile şi r"lurile s"ciale sunt aban#"nate în cele #in ur*ă î*plinirii )inelui şi atingerii stării #e Ilu*inare. Dev"tatul care #ă înap"i ascun#e% #e apt% un anu*it ataşa*ent a$ă #e în#"ială% întreb,n# naiv: #ar #e ceT )"lu$ia este însă ra#icală şi recla*ă să aban#"nă* t"tul lui Du*ne'eu şi Pr"vi#en$ei Divine. ; tran'i$ie *a/"ră necesită resp"nsabilitate a$ă #e al$ii prin recurgerea la a/ustările necesare şi realiste în accst sens% precu* şi prin a/utarea cel"rlal$i să accepte sc+i*bările necesare. ceastă tran'i$ie p"ate% prin ur*are% să recla*e un cura/ c"nsi#erabil şi " răb#are şi " c"nvingere pe *ăsură% #c"arece a#uce la supraa$ă în#"ieli% ataşa*ente şi vin"vă$ii re'i#uale. Cventualitatea unui salt *a/"r al c"nştiin$ei este rar luată în c"nsi#era$ie ca " p"sibilitate seri"asă% iin# *ult *ai a#esea privită ca " pr"babilitate #e către *a/"ritatea aspiran$il"r care% #acă nu sunt preveni$i în acest sens% e p"sibil să nu aibă niciun plan anticipat. Prin ur*are% stu#en$ii seri"şi ar trebui să ie in"r*a$i% pentru a păstra ase*enea rela$ii sau alian$e spirituale capabile să recun"ască stările avansate ale c"nştiin$ei. )tarea interi"ară #evine #"*inantă în *"# pr"gresiv% pe *ăsură ce sinele se #i*inuea'ă şi se eclipsea'ă în a$a )inelui. )c+i*bările c"nsecvente% #e"p"trivă interi"are şi e&teri"are% se #"ve#esc a i *ai relevante #ec,t se anticipase.
C*ergen$a un"r nivele t"t *ai înalte ale c"nştiin$ei necesită peri"a#e #e a/ustare% precu* cele pe care le presupune ac+i'i$ia un"r n"i perec+i #e "c+elari% iar astel unc$i"narea în lu*e p"ate i li*itată peri"#ic #in cau'a sc+i*băril"r #e "rientare. în ca#rul acest"r re"rientări% en"*enele par a se petrece sp"ntan% #e la sine şi nu prin pre*isa perceptuală a cau'ei şi eectului% cu* se presupune în *"# "bişnuit. Plăcerea nu *ai e ceva ce trebuie #"b,n#it% ci un aspect interi"r înnăscut% *ai #egrabă " c"nsecin$ă a puterii c,*pului #ec,t " stare atinsă prin inter*e#iul #eci'iei pers"nale sau a unui agent "arecare. )e *ai #esc"peră în *"# pr"gresiv că% în realitate% nu e&istă niciun aut"r al ac$iunil"r% iin# "bservată #erularea aut"n"*ă a p"ten$ialită$ii =annice #in perspectiva unei n"i para#ig*e a realită$ii% alate #inc"l" #e principiul #ualistic al cau'alită$ii. stel% via$a #evine " serie nes,rşită #e revela$ii şi înc,ntări care% la început% par uluit"are. p"i apare în$elegerea aptului că ceea ce pare a i #e #"*eniul *iracul"sului este #"at " #e'v"ltare c"nstantă a p"ten$ialită$ii ev"lu$iei >rea$iei% prin care e&perien$a subiectivă a ti*pului se #i'"lvă şi este înl"cuita #e cun"aşterea t"talită$ii. în acelaşi el% percep$ia 4sc+i*bării4 este înl"cuită #e e*ergen$a pr"gresivă a >rea$iei în #esăşurare% percepută ca " #evenire şi reali'are a p"ten$ialită$ii în #"*eniul *aniestării. în lipsa trecutului sau a viit"rului% nu e&istă nici pre'ent - şi acest lucru #e'văluie că trecutul% pre'entul sau viit"rul nu repre'intă #ec,t nişte c"nte&tuali'ări ilu'"rii c"nsecvente cu li*itele para#ig*ei. ;#ată cu aban#"narea tutur"r siste*el"r #e cre#in$ă şi a p"'i$/"nalită$il"r% survine #e'văluirea >rea$iei. cest pr"ces p"ate a#uce cu sine unele nesiguran$e sau în#"ieli tran'it"rii% ce trebuie aban#"nate cre#in$ei şi #ev"$iunii% #e"arece "arte rar e&istă p"sibilitatea c"nsultării unui învă$ăt"r spiritual "arte avansat. în aceste *"*ente% >un"aşterea inerentă ca recven$ă vibra$i"nală #in ca#rul c,*pului c"nştiin$ei însăşi se #e'văluie şi revelea'ă realitatea para#ig*ei. In virtutea Ra#ian$ei )inelui% e*ergen$a revelată e tăcută. ?u*ea #evine atunci *ai #egrabă " revela$ie a esen$ei #ec,t a aparen$ei. ut"revela$ia #evine pr"gresiv recun"scută şi i#entiicată #e >un"aştere ca Divinitate. )c+i*barea *a/"ră a para#ig*ei nu p"ate i anticipată şi nici *ăcar i*aginată cu a#evărat% iar apari$ia ei este #escrisă prin ter*enul #e 4ş"c #ivin4. >"nsecin$a re'i#ă într-" revela$ie pr"un#ă% prin care *intea este re#usă la tăcere în pre'en$a Divinită$ii% pentru a #ispărea c+iar cu t"tul la nivelul (00. tunci% t"tul #evine e&act ceea ce este% " #erulare c"ntinuă ce se revelea'ă ară început şi s,rşit% ară #ivi'iuni precu* 4atunci4% 4acu*4 sau iGîn viit"r4. în$elegerea nu se *ai petrece ca " c"nsecin$ă a *entali'ării% a g,n#uril"r sau a *e#ierii e&ercitate #e vreun sine pers"nal% pentru si*plu *"tiv că acesta nu *ai e&istă. #erarea la principiile spirituale un#a*entale este abs"lut necesară pentru " trans"r*are *a/"ră% iar cre#in$a% #ev"$iunea şi aban#"narea repre'intă principalele *"#alită$i. Ca nu necesită #ec,t aban#"narea "ricărui siste* #e cre#in$ă% precu* şi în$elegerea aptului că "rice rică repre'intă " ilu'ie #at"rată agă$ării #e " p"'i$i"nalitate% respectiv #e percep$iile acesteia% inclusiv a#erarea şi cre#in$a în para#ig*a a*iliară a realită$ii. Ni*ic nu e aşa cu* usese perceput #e către eu% #e"arece #i*ensiunea lineară e pre'u*ptivă% iar bs"lutul n"nlineav repre'intă " para#ig*ă t"tal #ierită% ce "perea'ă cu alte principii% care se aut"revelea'ă şi nu p"t i în$elese prin pr"ce#ee l"gice. în Realitate% e&isten$a îşi este pr"pria-i se*niica$ie% iin# i#entică cu aceasta. Nu e&istă pre#icat% subiect sau verb% iar în$elegerea este #inc"l" #e li*ba/. Precu* se p"ate e&pri*a "pti*% se*niica$ia unui lucru re'i#ă e&act în ceea ce este acel lucru. I#entitatea îşi este pr"pria se*niica$ie. Devine evi#ent că t"ate #eini$iile repre'intă #"ar pr"#use ale *in$ii% nişte abstrac$iuni #ualiste şi nerealiste. #evărul este aut"n"* şi aut"- evi#ent în virtutea pr"priei sale esen$e% ca "talitate. In lipsa arteactului separa$iei #ualiste între subiect şi "biect% "talitatea at"tcuprin'ăt"are a C&isten$ei îşi este sieşi pr"pria #eini$ie şi se*niica$ie. stel% " pisică ştie că e " pisică în virtutea aptului că este " pisică% neiin# prin ur*are separată în *"# #ualist #e pr"pria sa realitate. >un"scăt"rul şi cun"scutul sunt una şi aceeaşi i#entitate. ransce#en$a e&ta'ului şi a bucuriei spirituale #epin#e #e #isp"nibilitatea #e a aban#"na t"tul lui Du*ne'eu% c+iar şi starea e&cep$i"nală a e&ta'ului% care repre'intă " #i*ensiune alată #inc"l" #e "rice p"sibilitate #e #escriere. )tarea în sine repre'intă acu* " tenta$ie şi p"ate înt,r'ia ev"lu$ia spre Ilu*inare. ?a început% e&istă " re$inere şi " înt,r'iere #e a aban#"na " ase*enea c"n#i$ie gl"ri"asă
lui Du*ne'eu şi t"tuşi% apare cun"aşterea şi în$elegerea aptului că p,nă şi această *inune trebuie eliberată. ng"asa şi e'itarea #e a ace acest pas revelea'ă e&isten$a unui ataşa*ent a$ă #e starea însăşi% precu* şi a$ă #e senti*entele *inunate trăite a$ă #e ea. tunci% #at"rită #e#ica$iei şi inten$iei% apare c"nvingerea că #a% într-a#evăr% trebuie să aban#"nă* c+iar şi acest lucra în *,inile lui Du*ne'eu% iar această aban#"nare ne a#uce la nivelul (00% într-" pace ininită% alată #inc"l" #e "rice în$elegere sau #escriere. >"n#i$ia în cau'ă se #e'văluie a i însăşi a#evărata pace a lui Du*ne'eu.
Niveluri calibrate între 900 -8000# Stările ilu"inate
Privire generală - ranscen#en$a >apit"lul (. Pacea% e&ta'ul şi ilu*inarea >apit"lul 7. Reali'area #e sine >apit"lul H. Ilu*inarea c"*pletă
PI*IE ,n# se înt,*plă acest lucru% învă$ăturile sale au " val"are #e"sebită pentru sec"le #e-a r,n#ul% iin# tra#use în *ulte li*bi% apt #e natură să c"ns"li#e'e şi *ai *ult recun"aşterea val"rii l"r pentru u*anitate. în *"# caracteristic% învă$ăturile c"recte calibrea'ă la acelaşi nivel #e c"nştiin$ă cu cel al învă$ăt"rului6 prin ur*are% "rice #iscrepan$ă între acestea va c"n#uce la interpretări greşite "ri la tra#uceri er"nate. cest lucru este i*p"rtant #e vre*e ce atare în$elegeri greşite sunt "arte c"*une% iar #evia$iile şi er"rile c+iar pre#"*ină în anu*ite religii care% #in această cau'ă% calibrea'ă la nivel ineri"r celui al învă$ăturii "riginale. Nivelele c"nştiin$ei situate #inc"l" #e val"area H50 sunt cele *ai rar înt,lnite în întreaga ist"rie u*ană% ele repre'ent,n# reali'area c"*pletă a Divinită$ii% "rice nu*e ar purta aceasta. i în acest punct trebuie să spune* că apar recvent interpretări greşite% îns"$ite #e în$elegeri nea#ecvate ale #evărului% ce se #at"rea'ă li*itel"r pe care le pre'intă capacitatea eului*in$ii #e a în$elege învă$ătura în cau'ă. Prin ur*are% este "arte i*p"rtant să vali#ă* învă$ăturile *aril"r în$elep$i care se situau ei înşişi la nivelele "arte înalte ale c"nştiin$ei. în ciu#a rarită$ii l"r% învă$ăt"rii spirituali ilu*ina$i #in cursul ist"riei au avut un i*pact *a/"r asupra civili'a$iei% iar învă$ăturile l"r au inluen$at puternic t"ate nivelele s"cietă$ii% in#ierent #acă acest lucru este sau nu recun"scut. De e&e*plu% în lu*ea actuală% beneiciile a#evărului spiritual sunt institu$i"nal i'ate şi abs"rbite în structurile un#a*enta ie ale s"cietă$ii% ără a *ai #a şi recun"aşterea cuvenită celui care a e*is respectivele a#evăruri. 1iecare pers"ană trebuie să #eci#ă pentru ea însăşi ce anu*e c"nsi#eră că este a#evărul supre*% în ba'a căruia să îşi #esăş"are via$a. cest lucru este #e*"nstrat c+iar şi #e ateii anatici. Dieren$a #intre binele ilu'"riu şi a#evăratul bine #in lu*ea #e astă'i p"ate i acu* #eter*inată rapi#% #at"rită apari$iei ştiin$ei c"nştiin$ei ce #ieren$ia'ă ilu'iile şi percep$iile eului #e esen$a a#evărului ce p"ate i c"nir*ată% e&act aşa cu* apari$ia *etalurgiei a per*is eectuarea #istinc$iei #intre aurul als şi *etalul n"bil autentic% respectiv cu* testarea DN per*ite c"nir*area i#entită$ii. >+iar #acă *intea u*ană este pre#ispusă la er"are% ea val"ri'ea'ă ară în#"ială ceea ce percepe a i a#evărat% precu* şi *i/l"acele #e #esc"perire a a#evărului. celaşi #ru* este #e*"nstrat #e sinceritatea savan$il"r *aterialişti% care se #e#ică intelectului c"nsi#erat a i singura sursă #e a#evăr.
Pe l,ngă aptul că pr"p"vă#uiesc #evărul% învă$ăt"rii Ilu*ina$i e*ană c,*pul puternic al inspira$iei% #ev"$iunii şi c"*pasiunii% un c,*p at"tcuprin'ăt"r şi cu eect înăl$ăt"r pentru nivelul energetic al u*anită$ii. în lipsa e*ergen$ei acestei energii spirituale puternice #e natură Divină% ev"lu$ia c"nştiin$ei "*enirii s-ar i "prit la nivelul 200% î*pie#ic,n# "rice ev"lu$ie ulteri"ară spre starea #e Ilu*inare% ceea ce repre'intă p"sibilitatea supre*ă şi p"ten$ialitatea reali'abilă ulti*ă. stel% Iisus a spus că era si*ultan 41iul ;*ului4 şi 41iul lui Du*ne'eu4 în virtutea încarnării Divinită$ii. Eris+na a repre'entat a#evărul învă$ăt"rului )upre*% iar 8u##+a ne-a învă$at că )tarea lti*ă este #inc"l" #e "rice n"*inali'are. ceste a#evăruri p"t i c"nir*ate în lu*ea #e astă'i prin utili'area caiibrării nivelel"r #e c"nştiin$ă% care air*ă că arii vatari #e la nivelul 000 repre'intă cel *ai înalt prag p"sibil în #"*eniul u*an. stel% venerarea *aril"r învă$ăt"ri ai ist"riei se ba'ea'ă pc un apt ce p"ate i c"nir*at şi nu #"ar pe *ituri. "t"#ată% *ai trebuie spus că p,nă şi *et"#a caiibrării c"nştiin$ei a apărut ca " c"nsecin$ă a #e#icării u*anită$ii întru căutarea #evărului% "erin# un *i/l"c #e #iscernă*înt alat #inc"l" #e capacitatea cel"r *ai e#ucate şi strălucite inteligen$e #e e&e*plu 1reu#% NeFt"n şi Cinstein calibrau la nivelul G99.
C(PI'3/3 89 Pacea; e>ta+ul şi ilu"inarea Introducere )tările Ilu*inării survin la nivelul (00 al c"nştiin$ei% "#ată cu înl"cuirea linearului #e n"nlinear. cest c,*p energetic este as"ciat cu e&perien$a #ese*nată prin ter*enii #e ranscen#en$ă% Ilu*inare% C&ta' şi >"nştiin$a lui Du*ne'eu. >,n# această stare este atinsă% #istinc$ia între subiect şi "biect #ispare% ne*aie&ist,n# un punct central speciic #e percep$ie. 1recvent% in#ivi'ii ce au atins acest nivel se în#epărtea'ă #e lu*e #e"arece starea #e beatitu#ine ace ca activită$ile "bişnuite să-şi piar#ă sensul. nii ră*,n t"tuşi în lu*e şi #evin învă$ăt"ri spirituali% al$ii îşi #esăş"ară lucrarea pentru binele u*anită$ii în an"ni*at. >,$iva revin în lu*e şi a/ung *ari genii în #"*eniile l"r #e activitate% a#uc,n# c"ntribu$ii *a/"re s"cietă$ii. ceste pers"ane sunt sin$i şi c+iar ar putea i can"ni'ate #eşi% la acest nivel% religia "r*ală este #e "bicei #epăşită% iin# înl"cuită #e spiritualitatea pură #in care i'v"răsc t"ate religiile. In pre'ent e&istă #"ar şase pers"ane în întreaga lu*e care calibrea'ă peste nivelul (00 cu t"$ii an"ni*i: trei se situea'ă între (00 şi 700% unul între 700 şi H00% unul între H00 şi 900 şi t"t unul între 900 şi 000. )-a rap"rtat că la nivelul (00 şi *ai sus ac$iunea e percepută lent% suspen#ată în ti*p şi spa$iu #eşi ni*ic nu e sta$i"nar% t"tul e însule$it şi ra#iant% un #ans ev"lutiv în care se*niica$ia şi )ursa sunt c"pleşit"are. ceastă revela$ie are l"c nera$i"nal% astel înc,t în *inte e&istă " linişte ininită% pentru că *intea a încetat să *ai c"nceptuali'e'e. ;bservat"rul se #i'"lvă în peisa/ şi #evine t"tuna cu "biectul "bserva$iei sale. "ate lucrurile sunt legate între ele printr-" Pre'en$ă #e " putere şi " tan#re$e ininită. arile "pere ale artei% *u'icii şi ar+itecturii ce calibrea'ă între (00 şi 700 ne p"t transp"rta te*p"rar la nivele *ai înalte ale c"nştiin$ei şi sunt universal recun"scute ca eterne şi inspirat"are.
$iscuţie ransce#en$a #e la #"*eniul linear la cel n"nlinear al c"nştiin$ei re'ultă într-" sc+i*bare *a/"ră a para#ig*ei. ?a acest nivel nu e&istă nici" pers"ană separată care să "bserve tran'i$ia pentru că este #e/a c"n$inută în )ine% situa$ia put,n# i e&pri*ată prin sintag*a +unosc!torul i cunoscutul sunt unul i acelai lucru. ici e&istă starea unei Păci ininite% " inseparabilă Pre'en$ă a lui Du*ne'eu ce apar$ine unei #i*ensiuni c"*plet #ierite a$ă #e pacea şi liniştea e*"$i"nală "ri psi+"l"gică. în acestă tăcere% t"tul se înt,*plă #e la sine% aut"n"* şi sp"ntan. )unetul nu are niciun eect asupra liniştii% ce persistă c+iar şi în ca#rul sunetului. )tarea este nu*ită în *"# tra#i$i"nal şi ist"ric sat-c)it-ananda e&ta' tăcut. 1unc$iile i'i"l"gice p"t a/unge la " li*ită: nu e&isă nici" #"rin$ă #e *işcare sau v"rbire% iar ?iniştea interi"ară este *ută şi suspen#ată in ate*p"ral. 1aptul că trupul îşi c"ntinuă sau nu supravie$uirea nu *ai pre'intă interes şi se*niica$ie% iin# " c+estiune lăsată la latitu#inea niversului. Dacă pr"pensiunile =ar*ice sunt aliniate la c"ntinuarea vie$ii i'ice% atunci c"rpul supravie$uieşte% #acă nu% el este pur şi si*plu aban#"nat - pentru că a venit #in pă*,nt şi în pă*,nt se înt"arce% #upă ce şi-a servit sc"pul pentru spirit. pr"&i*ativ în 50M #in ca'uri% atunci c,n# este reali'at acest nivel #e c"nştiin$ă% c"rpul va i aban#"nat. Dacă nu se înt,*plă aşa% atunci în "rice ca'% c"ntinuarea i'ică survine la ini$iativa cel"r apr"pia$i şi ca răspuns la #"rin$ele lu*ii% care ar putea genera necesitatea #e a *,nca sau a bea. Din interi"r nu e&istă nici" înclina$ie spre " re'"lvare sau alta. aşa cu* nu e&istă nici #"rin$a #e a c"*unica sau v"rbi. Pre'en$a este aut"î*plinit"are şi c"*pletă% unică% tăcută şi e&tre* #e plăcută. Csen$a ei prece#e t"ate *aniestările% în calitate #e )ursă a C&isten$ei. "tul este vă'ut ca apăr,n# #in *aniestarea ne*aniestatului sub "r*a >rea$iei% #intr-" )ursă at"tpre'entă% înnăscută şi #inc"l" #e v"in$ă.
în nitate şi "talitate t"tul este si*ultan şi intrisec a$ă #e t"t ceea ce î*părtăşeşte calitatea vie$ii. în ca#rul c"nte&tului ininit al "talită$ii% p"ten$ialitatea e activată prin inter*e#iul @"in$ei Divine% cun"scută în *"# "bişnuit ca @"in$a lui Du*ne'eu. er*enul voin/! este t"tuşi "arecu* înşelăt"r% pentru că i*plică " calitate v"li$i"nală. >rea$ia este "bservată în #esăşurarea ei şi în revela$ia e*ergen$ei p"ten$ialită$ii ininite. stel% nu e&istă nici" #ualitate a unui >reat"r care creea'ă ceva% #e"arece >reat"rul şi >rea$ia sa sunt unul şi acelaşi lucru% iar >rea$ia este aut"ra#iantă. "t ceea ce e&istă este perect şi c"*plet. >rea$ia nu ace tran'i$ia #e la i*perec$iune la perec$iune aşa cu* cre#e eul% ci *erge #e la perec$iune la perec$iune. Ilu'ia trecerii #e la i*perec$iune la perec$iune este un pr"#us al *in$ii. De e&e*plu% un b"b"c #e tran#air nu este #eel un tran#air i*perect. tunci c,n# este #esc+is pe /u*ătate el repre'intă t"t " l"are perectă% lucru valabil şi atunci c,n# e #esc+is c"*plet. în ine% c,n# se "ileşte nu repre'intă altceva #ec,t " l"are "ilită perect. "tul este prin ur* are perect% la "rice sta#iu şi la "rice e&presie a e*ergen$ei şi #esăşurării ev"lu$iei >rea$iei. stel% ilu'ia sc+i*bării e înl"cuită #e "bservarea pr"cesului *aniestării realită$ii #in p"ten$ialitate tran'i$ie% e*ergen$ă% trans"r*are% *eta*"r"'ă. 1ără intereren$a intr"#usă #e interpretarea *entală% perec$iunea a "t >eea >e C&istă este evi#en$iată #e ru*use$ea intrisecă a apari$iei i'ice perecte. 1ără e#itarea şi clasiicarea ce e*ană #"ar #in *intea lineară% t"tul este vă'ut la el #e perect. >eea ce lu*ea ign"ră pe *"tiv că nu e #ec,t iarbă este #e apt " ru*use$e egală cu cea a l"rii. )culptura vie a întregii naturi este egală în ru*use$e şi se*niica$ie% necun"sc,n# niciun el #e clasiicări. "tul este " e&presie a Divinită$ii în "r*a >rea$iei - t"tul este la el #e sacru şi #e s,nt. ?a el ca t"ate celelalte% c"rpul este% #e ase*enea% aut"n"* şi se *işcă în pr"priul său ac"r#% a#ică #e la sine. ?a nivelul (00 nu *ai e&istă un l"cus v"li$i"nal "ri cau'al% şi nici un sine pers"nal "ri un eu i*aginat a i agentul cau'al sau cel care #eci#e ac$iunea.
$ina"ica Păcii şi Ilu"inării n via$a "bişnuită% eul pretin#e că e aut"rul ac$iunii. ceastă preten$ie eg"istă care este e&peri*entată ca realitate interi"ară repre'intă " ilu'ie ba'ată pe " unc$ie nerecun"scută a eului% aceea #e e#itare instantanee. cest en"*en se înt,*plă într-un interval #e 0.000 #intr-" secun#ă #in *"*entul în care en"*enul s-a petrecut #e apt. După cu* a* *en$i"nat anteri"r% cea *ai bună anal"gie cu această unc$ie a eului este *"#ul în care înregistrea'ă un caset""n cu re#are instantanee. Pe *ăsură ce sunetul este înregistrat pe ban#ă% această unc$ie ne per*ite să au'i* ceea ce s-a i*pri*at cu " secun#ă *ai #evre*e. Prin ur*are% n"i nu e&peri*entă* sursa% ci au'i* ceea ce s-a înregistrat cu " secun#ă *ai #evre*e. ceastă înt,r'iere e intrinsecă tutur"r e&perien$el"r eului #in via$a "bişnuită% aşa că *intea nu e&peri*entea'ă realitatea% ci nu*ai un plaLbac= înt,r'iat% trecut prin ecranul percep$iei. ?a nivelul (00% această înt,r'iere #ispare şi% "#ată cu eli*inarea i#eii e&isten$ei unui ter$ care să pr"cese'e înt,r'ierea% t"t ceea ce e&istă este ree&peri*entat ca " unitate ce usese separată în *"# artiicial. 1ără a *ai p"'i$i"na în interi"r acest instru*ent al eului% en"*enele sunt e&peri*entate #irect şi nu prin inter*e#iul ilu'iei unui spectat"r. i una cu en"*enele% în l"c să le percepe* separat% generea'ă e&peri*entarea "talită$ii Pre'en$ei% e&pri*ată în "r*a a t"t ceea ce e&istă. "t ceea ce are e&isten$ă nu este #"ar în *"# pasiv aici ci% în *"# evi#ent% se pre'intă c"nştien$ei ca " calitate a e&isten$ei şi nu a inten$iei v"li$i"nale. stel% universul apare a i un #ar #e " ru*use$e şi " perec$iune e&tra"r#inare% ce ra#ia'ă prin inter*e#iul Ra#ian$ei intriseci a Divinită$ii. ?a nivel en"*enal% "bservarea p"ate i #escrisă ca " percep$ie cu încetinit"rul a tutur"r *işcăril"r. 1en"*enele% *işcările şi ac$iunile ce au "st atribuite anteri"r euluisinelui sunt vă'ute acu* a i aut"n"*e% ără niciun punct speciic #e pr"venien$ă - şi cu at,t *ai pu$in ca i'v"r,n# #intr-un eu sau un sine in#epen#ent. )enti*entul iin$ării se e&tin#e şi #evine at"tcuprin'ăt"r% a/ung,n# p,nă la un nivel pri*"r#ial% at"tpre'ent şi înnăscut *ai #egrabă ca Csen$ă #ec,t ca i#entitate separată. >a " c"nsecin$ă% percep$ia asupra rela$iil"r #ispare şi ea% #e"arece nu repre'intă altceva #ec,t " c"nstruc$ie *entală legată #e percep$ia separa$iei care e înl"cuită #e c"nştien$a unei c"*ple&ită$i
at"tin- clusive n"nlineare. stel% ară percep$ia separa$iei şi ară a i nev"ie ca aceasta să ie e&plicată% n"$iunea #e rela$ie #evine inaplicabilă şi lipsită #e sens. sinele nu are " rela$ie cu lu*ea% #e"arece C&isten$a are " Csen$ă in#ivi'ibilă. în *"# anal"g% ştiin$a a #esc"perit că nu e&istă un centru i#entiicabil al universului. Deşi banca #e #ate a *e*"riei c"ntinuă să ie #isp"nibilă% val"area ei re'i#ă în capacitatea recun"aşterii #escriptive% ce per*ite c"ntinuarea unc$i"nării c"rpului #acă aceasta e "p$iunea =ar*ică. >"rpul pare atunci să "pere'e în virtutea unui principiu c"*parabil cu un *"*entu*. şa cu* a* #escris în lucrările anteri"are% el este ceva ase*ănăt"r unei /ucării =ar*ice% ce unc$i"nea'ă c"*plet #e la sine. ?a nivelul (00 şi peste acesta% trans"r*area este c"nsecin$a #is"lu$iei *ie'ului narcisist al eului% care presupune% în *"# ilu'"riu% că este suveran şi% prin ur*are% agentul cau'al principal al v"in$ei. ceastă ineren$ă este inclusă în se*niica$ia tennenului egocentric. stel% esen$a eului re'i#ă în presupunea sa un#a*entală prin care se i#entiică pe sine cu sursa principală a e&isten$ei% ac$iunii şi a #eci'iei% u'urp,n# astel suveranitatea Divinită$ii. ceastă presupunere pri*itivă este înă$işată #esc+is în starea pat"l"gică nu*ită narcisism mesianic malign % în ca#rul căreia esen$a eului este cea venerată şi #ivini'ată. De-a lungul ist"riei% 'eiicarea sinelui a "st e&pri*ată încă #in peri"a#a î*păra$il"r r"*ani% care se #eclarau literal a i 'ei% şi se *aniestă şi în lu*ea #e astă'i ai căr"r li#eri aişea'ă " inla*are gran#il"cventă şi "*nip"tentă a eului. cest sin#r"* al narcisis*ului *esianic *align calibrea'ă la nivelul !0 şi este #escris #etaliat în capit"lul 5 #in v"lu*ul dev!r versus "alsitate.
$epăşirea nivelului 900 Pentru c"nceptuali'area şi e#uca$ia "bişnuită% s-ar părea că starea C&ta'ului e cea ulti*ă. Dacă privi* #in perspectiva eului% acest lucru este sigur a#evărat. n&ietatea% anticiparea% regretul% atrac$ia sau t,n/irea nu *ai suscită niciun interes. recute sunt% #e ase*enea% şi regulile% "biectivele% pr"cesele şi c"n#i$iile ce trebuie în#eplinite% precu* şi r"lurile ce trebuie /ucate. ?a acest nivel nu e&istă nici" pers"ană% nicun sine şi nici al$ii "ricare ar i aceştia. "tul se petrece sp"ntan şi ară e"rt% pre'ent,n#u-se% pur şi si*plu% aşa cu* este. In *"# si*ilar% #ispar calită$ile - care repre'intă% #e apt% nişte percep$ii #escriptive. "tul este e&act aşa cu* este - ără nici" nev"ie #e a#/ective. intea e liniştită% căci ără subiect sau "biect% ără act"ri care să acă ceva anu*e% nu *ai sunt #eel necesare nici verbele. în plus% se c"nstată #ispari$ia v"in$ei% #at iin# că nu *ai e&istă #eci'ii #e luat şi t"tul ev"luea'ă sp"ntan şi aut"n"*% în virtutea e&presiei ev"lu$iei >rea$iei. >eea ce ră*,ne #upă #is"lu$ia acest"r unc$ii ale eului este c"nştien$a"bservarea% #ar% #e apt% în lipsa unui "bservat"r. în realitate% singura care ră*,ne este c"nştiin$a. stel% nu e&istă nici" nev"ie #e a pr"cesa% #in *"*ent ce "p$iunile nu *ai sunt separate #e calită$i lineare. Nu *ai e necesar nici să alege* sau să c+ib'ui* asupra un"r *"tive pr" "ri c"ntra. ?a nivel "pera$i"nal% in"r*a$ia îşi e suicientă sieşi şi% prin ur*are% ac$iunea este aut"n"*ă. Nu *ai este nev"ie să luă* #eci'ii #e"arece c"nc"r#an$a înl"cuieşte rela$iile si "p$iunile. Prin ur*are% în lipsa "ricărui aut"r% ni*ic nu se înt,*plă% #upă cu* ni*ic nu cau'ea'ă e&perien$a. ;#ată cu încetarea e&perien$ei ti*pului% succesiunile #ispar. Prin ur*are% nu *ai e&istă nici înainte% nici #upă. r*"nia nită$ii >"nc"r#an$ei este ev"lu$i"nară% repre'ent,n# e&pri*area p"ten$ialită$ii ca *aniestare% #ar în lipsa "ricărei inten$i"nalită$i. >ea *ai bună anal"gie ar i cea cu *işcarea universului% care e c"nc"r#antă în *"# ar*"ni"s cu t"talitatea. stel% gravita$ia e intrisecă >rea$iei% iar c,*pul ei este *ai #egrabă c"nc"*itent #ec,t cau'al sau c"nsecven$ial aceştia iin# ter*eni ce repre'intă c"nstruc$ii *entale e&plicative ip"tetice. >"nc"r#an$a este e&presia nită$ii şi r*"niei Divine% ce #evine evi#entă prin transce#erea separa$iei #ualiste carte'iene #intre res interna %cogitans$ şi res e&terna'e&tensa a#ică lu*ea aşa cu* e. în unitatea t"talită$ii nu e&istă niciun lucru separat care să cau'e'e un re'ultat separat. Pentru a #epăşi nivelul (00 e necesar să renun$ă* la i#entiicarea cu "bserva$iile pe care le înregistră*% căci acestea sunt în realitate calită$i aut"n"*e inerente c"nştiin$ei înseşi. >u a/ut"rul
*e#ita$iei pr"un#e se va #esc"peri că ne-a* i#entiicat inc"nştient cu aceste calită$i% apt care c"n#uce la aban#"narea ilu'iei "ri a rec"*pensei #e a i *art"r"bservat"r. 8l"ca/ul pri*ar în calea #epăşirii acestui nivel şi a acce#erii la altele *ai avansate ale Ilu*inării re'i#ă în satisac$ia% plăcerea şi ataşa*entul *aniestat a$ă #e starea #e C&ta'. In plus% aceasta este e&peri*entată ca " t"talitate% ca " î*plinire #eplină. p"i apare c"nştiin$a aptului că p,nă şi această stare% "ric,t #e e&tra"r#inară ar putea i% trebuie aban#"nată lui Du*ne'eu. ;#ată cu această aban#"nare% ia naştere " para#ig*ă *ult *ai e&tinsă% i*p"sibil #e i*aginat p,nă în acel *"*ent. Nivelul calibrat al un"r învă$ăt"riînvă$ături #in '"na val"rii (00
@văţători b+inavagupta ur"bin#" Ear*apa EasLapa ag#eburg u=tanan#a )atc+i#anan#a "Fles% K 'u% ?a" @ive=anan#a
(55 (05 (!0 (95 (G0 (55 (05 (G0 (0 (0
@văţături b+inavagupta n curs in *irac"le F"r=b""= gga#a+ ene'a 8iblia ?a*sa Cvang+elia #upă ?uca Cvang+elia #upă "*a Eabala )crierile lui ?a"'u i#rat+ is+ne+
N"ul esta*ent Regele Ka*es Psal*ii 8iblia ?a*sa @i/nana 8+airava
(55 (00 (G5 (00 (99 ((0 (05 (0 ((5 ((5 (G0 (50 (!5
C(PI'3/3 86 eali+area Sinelui Introducere cesta este nivelul aril"r învă$ăt"ri ai #vaita şi @e#anta% care au #escris realită$ile spirituale ale Reali'ării )inelui. Cste nivelul inspira$iei puternice% #e"arece aceşti în$elep$i Ilu*ina$i stabilesc c,*puri energetice #e atrac$ie care inluen$ea'ă întreaga u*anitate. ?a acest nivel% e&perien$a unui in#ivi# nu *ai este separată #e a cel"rlal$i% ci% *ai #egrabă% ave* #e-a ace cu i#entiicarea )inelui cu >"nştiin$a şi Divinitatea. Divinitatea I*anentă este reali'ată ca )ine% #inc"l" #e puterea #e pătrun#ere a *in$ii. cest nivel c"nstituie v,rul ev"lu$iei c"nştiin$ei pentru #"*eniul u*an. arile învă$ături înal$ă *asele şi ri#ică nivelul #e c"nştiin$ă al întregii u*anită$i. avea " atare vi'iune însea*nă ra$ie şi #arul a#us #e aceasta este Pacea ininită% #escrisă ca ineabilă% #inc"l" #e cuvinte. ?a acest nivel #e în$elegere% sensul e&isten$ei transce#e t"ate ti*purile şi t"ate in#ivi#ualită$ile. Nu *ai e&istă nici" i#entiicare cu trupul i'ic în sensul #e 4eu4% prin ur*are% #estinul acestuia nu *ai are nici el vre" i*p"rtan$ă. >"rpul e vă'ut *ai *ult ca un instru*ent al c"nştiin$ei% prin interven$ia *in$ii% cu pri*a val"are a acesteia% c"*unicarea. sinele se înt"arce înap"i la arele )ine. cesta este nivelul n"n-#ualită$ii sau al nită$ii >"*plete. Nu e&istă vre" l"cali'are a c"nştiin$ei% c"nştien$a iin# pre'entă pretutin#eni în *"# egal. arile "pere #e artă care îi înă$işea'ă pe in#ivi'ii ce au atins nivelul Ilu*inării au particularitatea #e a-l surprin#e pe învă$ăt"r cu " anu*ită p"'i$ie a *,inii% nu*ită DR% în care pal*ele ra#ia'ă binecuv,ntare. cesta este actul trans*iterii acestui c,*p energetic către c"nştiin$a u*anită$ii% #escris% #c ase*enea% şi în "r*a +al"ului. cest nivel al ra$iei Divine #epăşeşte c+iar val"area #e 000% cel *ai înalt nivel atins vre"#ată #e vreun "* ce a trăit în ist"ria înregistrată. ceşti "a*eni sunt arii vatari% pe care% cu a#evărat #rept este să îi nu*i* D"*nul Eris+na% D"*nul 8u##+a% D"*nul Iisus Brist"s şi "r"astru.
$iscuţie Dinc"l" #e e&ta' sunt nivelele *aril"r *istici% în ca#rul căr"ra cun"aşterea este c"nsecin$a Pre'en$ei Divinită$ii ca )ine Du*ne'eu i*anent. Distinc$ia #intre Du*ne'eu i*anent şi Du*ne'eu transcen#ent este una te"l"gică% intelectuală şi c"nceptuală. Pre'en$a )inelui c"nstituie aşa-nu*ita perus+a sau Ra#ian$a )inelui ca )ursă. sinele cun"aşte in virtutea i#entită$ii cu Divinitatea însăşi. îşi este prin ur*are pr"pria c"nştiin$ă şi prin Pre'en$a sa se ace cun"scut #rept >un"scăt"rul. stel% el nu cun"aşte #espre ci prin c"*pletitu#inea pr"priei Csen$e. ransce#en$a e&ta'ului per*ite reapari$ia unei unc$i"nări li*itate% în ca#rul căreia reintrarea în lu*e este #in n"u p"sibilă. "tuşi% accst lucru este *ai #egrabă " re'ultanta a un"r înt,*plări #in #"*eniul n"nlinear #ec,t " c"nsecin$ă a #eci'iei% #eşi p"ate i percepută er"nat #rept v"li$i"nală #in e&teri"r. Iu realitate% nu e&istă ni*eni care să #eci#ă% nu e&istă nici *ăcar "p$iuni care ar necesita #eci'ii sau alegeri. @ia$a #evine aut"n"*ă la nivel en"*enal% ca " e&presie a ev"lu$iei crea$iei şi a c,*pului "*nipre'ent al c"nştiin$ei. Nivelul (00 al c"nştiin$ei şi cele superi"are acestuia sunt #enu*ite în *"# tra#i$i"nal nivele ale n"n-*in$ii% #e"arece g,n#irea secven$ială se "preşte% iar în l"cul accstcia apare e"nştien$a n"nlincară a c"nştiin$ei însăşi% a#esea nu*ită inte în literatura lu*ii. In virtutea Divinită$ii% ne*anicstatul ca p"ten$ialitate #evine aniestat. în *"# subiectiv% Pre'en$a este cea a >"nştiin$ei însăşi% a cărei calitate esen$ială e #evărul% ca e&presie a Iubirii - şi recipr"c% calitatea Iubirii ca re'ultantă a #evărului. Nivelele c"nştiin$ei #e la 700 în sus sunt nu*ite ist"ric nivele ale reali'ării )inelui sau ale *isticil"r avansa$i% precu* cei repre'enta$i în ti*puri recente #e Ra*ana a+ars+i% Nisarga#atta a+ara/% )ri ur"bin#"% a+at*a an#+i şi Panta/ali. )crieri a*iliare la acest nivel sunt
învă$ăturile en ale lui 8"#i#+ar*a% )utra Dia*antului% Ini*ii şi ?"tusului% >"ranul% N"ul esta*ent e&cept,n# p"calipsa% ["ga )utra a lui Patan/ali ca şi Rig @e#a. ; listă repre'entativă a acest"ra e a#au- gată la s,rşitul capit"lului. Cste #e luat în c"nsi#erare aptul că unii #intre cei *ai cun"scu$i învă$ăt"ri sunt relativ recen$i pe scara ti*pului ist"ric. nii au căpătat c+iar recun"aşterea largă a s"cietă$ii. I*pactul l"r asupra lu*ii se petrece la #"uă nivele - cel prin care ei îşi e&pri*ă anu*ite învă$ături şi% si*ultan% cel tăcut% în care ra#ia'ă prin aură un c,*p energetic asupra c"nştiin$ei c"lective a u*anită$ii. cest eect al ra#ia$iei este la r,n#ul său #ublu: c"ntrabalansea'ă negativitatea lu*ii şi c"ntribuie la creşterea ev"lu$iei c"nştiin$ei lu*ii% at,t la nivel general% c,t şi particular ac$i"n,n# asupra #iscip"lil"r. După cu* a* *en$i"nat anteri"r% c"nştiin$a u*ană s-a situat la nivelul 90 în *"*entul naşterii lui 8u##+a% la nivelul 00 la naşterea lui lisus Brist"s% cresc,n# ap"i la 90 un#e a stagnat pentru *ulte sec"le. ?a s,rşitul anil"r WH0 a sărit brusc la val"area 205 pentru a avansa în n"ie*brie 200! la actualul nivel #e 207. în literatura spirituală tra#i$i"nală e&istă #escrieri şi clasiicări ale #ieritel"r nivele avansate ale c"nştiin$ei% nu*ite stările )a*a#+i. #esea% acestea sunt as"ciate în *"# #escriptiv cu stările #e *e#ita$ie ulteri"are #epăşirii li*itel"r eului. nele #intre ele sunt tran'it"rii% precu* #ieritele stări nu*ite sat"ri sau c"nştienti'ări cestea sunt a#esea #epen#ente #e starea *e#itativă însăşi. .6S început% starea #e sat"ri necesită tăcere şi linişte% în p"'i$ia cu "c+ii înc+işi. Pe *ăsură ce se #e'v"ltă% a/unge să p"ată i practicată cu "c+ii #esc+işi. După ce avansea'ă şi *ai *ult% ră*,ne pre'entă c+iar şi c,n# "c+ii sunt #esc+işi şi ne c"ntinuă* activită$ile "bişnuite. După cu* se p"ate ve#ea în celebrele picturi cn cu tur*a #e biv"li% pr"venite #in sec"lul (% pr"gresia este ur*ăt"area: *ai înt,i trebuie l"cali'at şi i#entiicat eul biv"lul% ap"i #"*esticit% #upă aceea #epăşit6 ur*ea'ă părăsirea lu*ii% ap"i lu*ea însăşi #ispare pentru ca în inal% cel #evenit #e/a în$elept să se înt"arcă în lu*e. In acest punct% lu*ea este #escrisă ca " rele&ie în apa c"nştiin$ei. )e pare că pe *ăsură ce c"nştiin$a ev"luea'ă% ea ră*,ne la un anu*it nivel pe peri"a#e variate #e ti*p% ce sunt #escrise ca răsti*puri #e realiniere şi rea/ustare la c,*pul energetic *ai avansat. C&istă " realiniere necesară unc$i"nării şi l"cali'ării c"rpului% precu* şi reluării capacită$il"r i'i"l"gice precu* şi a p"sibilită$ii #e a c"*unica şi v"rbi. De e&e*plu% Ra*ana a+ars+i% #upă " ilu*inare bruscă şi neaşteptată a "st peste #"i ani *ut% p,nă c,n# să îşi acă cura/ să v"rbească. Nu a avut niciun el #e gri/i a$ă #e pr"priul său c"rp% a u*blat cu pici"arele g"ale pe Bi*alaLa şi a trebuit să ie a#us înap"i în 8"*baL. C&perien$a subiectivă a acestei înt"arceri re'i#ă într-un răspuns sp"ntan la iubire şi aliniere% respectiv la inluen$a cel"rlal$i. în interi"r% *intea este tăcută şi nu e&istă nici" înclina$ie pers"nală #e a v"rbi şi nici" nev"ie #e a c"*unica - #upă cu* nu e&istă nici *ăcar " nev"ie #e a c"ntinua via$a * acest c"rp. n *"# intrisec% iecare nivel avansat al c"nştiin$ei este c"*plet prin el însuşi. a/"ritatea în$elep$il"r au stal " via$ă întreagă la un anu*it nivel% al$ii au reuşit să se înt"arcă la " unc$i"nare li*itată în lu*e. Pentru a te putea înt"arce să ti*c$i"ne'i în lu*e e nev"ie să ie eectuate anu*ite a/ustări #estul #e greu #e #escris. ;a*enii #in lu*e c"nsi#eră că în$eleptul este " pers"ană in#ivi#uală. Ini$ial acest lucru este #estul #e surprin'ăt"r% pentru că% #e apt% nu e&istă " pers"ană in#ivi#uală căreia să i se v"rbească. )e #e'v"ltă însă " intera$ă cu lu*ea - care #eşi nu e realitatea interi"ară% întruneşte aşteptările acestcia% #e"arece lu*ea percepe un )ine l"cali'at într-un c"rp in#ivi#ual% respectiv într-" i#entitate separată pers"nalitatea. ltă #iicultate ce necesită a/ustări re'i#ă în în$elegerea c"*unicării verbale a cel"rlal$i. Deşi sunt au'i$i% e&istă " înt,r'iere uş"ară în ti*pul căreia se petrece un "arecare pr"ces #e tra#ucere interi"ară ce revelea'ă ceea ce inten$i"nea'ă să spună v"rbit"rul prin cuvintele sale. stel% pers"na pare a servi #rept " intera$ă #e tra#ucere şi e #e'v"ltată aut"n"*. P"ate surveni " înt,r'iere c+iar #e c,$iva ani p,nă ce un ase*enea en"*en să se petreacă. nii în$elep$i nu şi-au părăsit nici"#ată l"cul "riginar. Ra*ana a+ars+i a ră*as la *untele ranac+ula t"ata via$a lui. După *"artea sa as+ra*ul a ră*as activ p,nă astă'i. Nisarga#atta a+ara/% #upă ce a "st a#us înap"i #in încercarea lui #e a urca pe Bi*alaLa% a ră*as în *ansar#a sa #in 8"*baL. ceste stiluri #e via$ă relectă% #e ase*enea% intera$a cu tra#i$iile culturale.
în$elep$ii cu a#evărat ilu*ina$i nu au niciun interes să #e'v"lte " *işcare% nici să c"ntr"le'e via$a cel"r care îi ur*ea'ă% nici să c"nstruiască e#iicii şi nici să #e$ină p"sesiuni lu*eşti. Nu e&istă nici" nev"ie sau #"rin$ă #e î*plinit% şi cu at,t *ai pu$in cea #e-ai c"ntr"la pe ceilal$i. De ase*enea% re*arcile învă$ăt"rului ar putea i percepute #rept criptice #e"arece sunt scurte% precise şi lapi#are% neiin# nev"ie #e ni*ic în plus. er*enul transcen#en$ă este% #e apt% " "r*ă #e li*ba/ #e"arece în #"*eniul n"nlinear e&istă #i*ensiuni *ai #egrabă pr"gresive #ec,t nivele pr"priu-'ise. în l"cul acestuia% tran'i$ia ar putea i #escrisă *ai c"rect printr-" ase*ănare cu lu*ina s"arelui% care apare #rept c"nsecin$ă a evap"rării n"ril"r. ?a aceste nivele% c"n#i$ia sau starea c"nştiin$ei p"ate sau nu să ev"lue'e *ai #eparte în ti*pul acestei vie$i% în unc$ie #e p"ten$ialitatea =ar*ică şi @"in$a Divină. >"nştiin$a ev"luea'ă ca şi cu* este atrasă pentru a se înt"arce la pr"pria ei sursă. 1iecare avans creşte para#ig*a c"nştien$ei care i*plică un anu*it senti*ent #e acasă. ul$i în$elep$i ce au atins nivelul 700 ră*,n aici pentru t"t restul vie$ii l"r. ;ca'i"nal t"tuşi% pr"cesul ev"lu$iei c"ntinuă sp"ntan atunci c,n# este per*is să acă astel. 1iecare nivel repre'intă încununarea ev"lu$iei prece#ente% #ar% t"t"#ată% şi " uşă spre ur*ăt"rul. ?a nivel subiectiv% tran'i$ia este *ai #egrabă " e*ergen$ă sau " #esăşurare% ceea ce repre'intă #"*eniul c"nştien$ei #espre care nu p"ate e&ista vre" *entali'are% #e"arece aceste stări apar$in n"n-*in$ii stare etic+etată în *"# para#"&al însă% #rept intea. De la nivelul 700 în sus% re'isten$a ce se ală în c"nştiin$a c"lectivă a u*anită$ii trebuie #epăşită c+iar în iin$a învă$ăt"rului. cest lucru este c"n"rtabil #in punct #e ve#ere i'ic p,nă c,n# se atinge apr"&i*ativ nivelul H00 al c"nştiin$ei% *"*ent în care apar unele si*pt"*e i'ice #urer"ase% iar siste*ul nerv"s se si*te ca şi cu* ar transp"rta prea *ultă electricitate% gener,n# " sen'a$ie #e arsură. De iecare #ată c,n# ceva apare #in c"nştiin$a c"lectivă a u*anită$ii% trebuie să ie pr"cesat. Iisus Brist"s a transpirat s,nge% iar 8u##+a a re*arcat că-şi si*$ea "asele ca şi c,n# erau '#r"bite. ulte atare si*pt"*e au "st ab"r#ate în scrierile anteri"are% iin# #escrise şi #e #ieri$i *istici #e-a lungul ist"riei. )pre #e"sebire #e si*pt"*ele i'ice sau #urerile "bişnuite ce p"t i #epăşite prin n"nre'isten$ă% aceste sen'a$ii #e arsură electrică persistă p,nă c,n# er"area #in inc"nştientul c"lectiv este i#entiicată% aban#"nată şi clariicată în *"# v"luntar% in vre*e ce unc$i"narea la nivelul 700 este p"sibilă #in punct #e ve#ere te"retic #e e&e*plu aica ere'a e&istă unele înt,r'ieri în gesti"narea en"*enel"r interne. Pentru a acilita tran'i$ia este necesar să ave* unele cun"ştin$e #espre siste*ul c+a=rel"r respectiv #espre #ieritele ar+etipuri Kungiene aie inc"nştientului c"lectiv. Cle sunt repre'entate #e #ieritele subgrupe s"ci"-culturale% iar atitu#inile şi p"'i$i"nalită$ile l"r en#e*ice p"t i intuite sau #iagn"sticate prin te+nica #e calibrarc a c"nştiin$ei. ban#"narea la nivele #in ce în ce *ai *ari #evine " invita$ie pentru creşterea c"nştiin$eic"nştien$ei% iar acest lucru se petrece la un nivel alat #inc"l" #e inten$ie% #e"arece ev"luea'ă #e la sine. titu#inea #esc+isă a$ă #e aban#"nare p"ate i ase*ănată cu " p"stură Lin asi*ilabilă la nivel i'ic cu " *u#ra p"'i$ia clasică a *,inii. stel% p"stura generală a c"nştiin$ei este *ai #egrabă una #e per*isiune #e a pri*i #ec,t atitu#inea c"ntrastantă Lang a inten$i"nalită$ii a "b$ine. Prin aliniere cu aban#"narea în *,inile lui Du*ne'eu% căruia îi pute* servi #rept canal al v"in$ei Divine% via$a n"astră se trans"r*ă într-" rugăciune% #e"arece n"i înşine sunte* rugăciunea.
Nive!u! #a!i$rat a! uor @văţători>@văţături di ;oa va!orii /22 @văţători 8"#+i#+ar*a795 >+arLa% #i )an=ara #e ?e"n% "ise 7G0 rana#a 720 D"gen 7G0 eister Cc=+art 705 an#+i a+at*a 7(0
a+ara/ Nisarga#atta a+ars+i Ra*ana Patan/ali Pl"tin )+an=ara ). ere'a #e vila
720 720 75 7!0 70 75
@văţături 8"#+i#+ar*a% învă$ături en N"rul neştiin$ei )utra Dia*ant )utra Ini*ii >"ran )utra ?"tus N"ul esta*ent ără p"calipsa Rig @e#a ["ga )utra% Patan/ali Ra*aLana aica eresa
795 705 700 7H0 700 7H0 790 705 7G0 H0 70
N"ta. )crierile #isp"nibile ale s,rşitul vie$ii nivelul 7!0.
lui Pl"tin calibrea'ă la nivelul 50!% #ar aut"rul l"r a atins la
C(PI'3/3 8@ Ilu"inarea co"pletă
%Nivelul calibrat D @40& Introducere n vre*e ce nivelele superi"are val"rii (00 sunt rare% cele peste H50 sunt #e"sebit #e greu #e i#entiicat. Pentru *ai bine #e /u*ătate #in ulti*ii 000 #e ani% nu s-a alat ni*eni la nivelul H50% iar ti*p #e 200 #e ani n-a e&istat niciun pă*,ntean care să #epăşească val"area (00. 1recven$ele energetice "arte înalte ale Ilu*inării trans*it " vibra$ie c"nştiin$ei c"lective a u*anită$ii% iar a*prenta l"r se înscrie în c"rpurile energetice spirituale ale "a*enil"r atinia$i spiritual printr-" trans*isie tăcută. 1recven$a vibra$i"nală a acestei energii ră*,ne în c"rpurile eterice *ultă vre*e şi p"ate persista #e-a lungul a 25 #e încarnări sau c+iar 000 #e ani% aştept,n# să ie activată. Puterea unică a c,*pului nivelel"r "arte înalte c"ntrabalansea'ă energiile negative prevalente în *a/"ritatea p"pula$iei lu*ii #in care% aşa cu* a* *ai a*intit% 7HM calibrea'ă sub nivelul 200% nu*ai în ) iin# v"rba #e G9M. >elălalt serviciu pe care- "eră aceste nivele avansate re'i#ă într-" in"r*a$ie trans"r*at"are% trans*isă% #e regulă% #e-a lungul sec"lel"r pentru beneiciul stu#en$il"r spirituali. ulte învă$ături #e acest gen au " "rigine străvec+e% iin# pr"*"vate prin inter*e#iul anticel"r @e#e% precu* panişa#ele şi 8+agava#-ita% ca şi prin N"ul esta*ent% "+ar şi altele. In unele ca'uri% aut"rii reali sunt necun"scu$i% #ar învă$ăturile pr"vin #e la Divinitate sau #e la arii vatari ce calibrea'ă la nivelul 000 Brist"s% 8u##+a% Eris+na% "r"astru. arii învă$ăt"ri au trans*is #"ar #evărul accesibil cel"r *ai înalte nivele. Diversele religii ale lu*ii au "st "n#ate ulteri"r #e a#ep$ii l"r% une"ri la *ulte sec"le #istan$ă% per*i$,n# astel apari$ia un"r er"ri% #upă cu* e binecun"scut cel"r ce stu#ia'ă 8iblia. stel% învă$ăturile calibrate ale religiil"r se situea'ă la un nivel ineri"r "n#at"ril"r l"r. Din punct #e ve#ere ist"ric% e rar ca *arii învă$ăt"ri să ie şi aut"rii acest"r te&te. ne"ri% #isparită$ile şi er"rile sunt se*niicative precu* inclu#erea p"calipsei nivelul 70 în N"ul esta*ent. După sc"aterea acesteia% N"ul esta*ent calibrea'ă la nivelul HH0 şi nu #"ar la (G0 precu* ini$ial. în$elep$ii ilu*ina$i erau în principal *istici sau recipien$i ai încarnării Divine% precu* Iisus Brist"s. >ele *ai vec+i surse ale a#evărului spiritual pr"vin #e la arii în$elep$ii rieni #in antica In#ie #e e&e*plu @e#ele "ri panişa#ele% scrieri ce #atea'ă #e 5000 ani - 8u##+a trăin# apr"&i*ativ în anii 5(! .B.. în$elep$ii ce au atins nivelul H50 sau cele superi"are acestuia au #evenit e&tre* #e inluen$i% învă$ăturile l"r "r*,n# esen$a *ult"r şc"li şi tra#i$ii spirituale i*p"rtante. stel% " învă$ătură *a/"ră îşi păstrea'ă val"area intrinsecă pentru *ulte sec"le. utenticitatea şi vali#itatea învă$ăt"ril"r şi învă$ăturil"r l"r sunt acu* vali- #abile prin e*ergen$a ştiin$ei c"nştiin$ei şi a capacită$ii ei #e a calibra nivele c"nir*abile ale a#evărului. în ti*p ce nu*ărul real al în$elep$il"r "arte avansa$i ce inluen$ea'ă "*enirea a "st li*itat #e-a lungul sec"lel"r% învă$ăturile l"r sunt în esen$ă aceleaşi% c+iar #acă au apărut in#epen#ent% în #ierite c"l$uri ale lu*ii şi în alte ere ist"rice. stel% se p"ate air*a că a#evărul e *ereu a#evărat #e"arece e singurul ce p"ate i #esc"perit. arii învă$ăt"ri şi învă$ăturile l"r e*ană c,*puri energetice e&tre* #e puternice în c"nştiin$a c"lectivă a u*anită$ii% în lipsa căr"ra "*enirea s-ar i e&ter*inat pr"babil singură air*a$ie calibrată #rept a#evărată.
$ina"ica Ilu"inării ?a nivele "arte ri#icate% e&peri*entarea subiectivă a e&isten$ei nu *ai e li*itată #e eul narcisist sau #e bl"ca/ele psi+"l"gice ale p"'i$i"nalită$il"r. ceastă c"n#i$ie atrage c"nsecin$ele aban#"nării pr"gresive şi pr"un#e a tutur"r li*itel"r şi siste*el"r #e cre#in$ă.
>erin$a re'i#ă într-" c"ncentrare persistentă a *in$ii% care să eli*ine re'i#uurile e*"$i"nale şi *entale ale nivelel"r ineri"are ale c"nştiin$ei precu* şi într-" aban#"nare a tutur"r i#entită$il"r #e sine şi a siste*el"r *entale #e cre#in$ă. cest pr"ces e a/utat şi spri/init #e inlu&ul c"ntinuu al energiei spirituale =un#alini% pînă la c"rpul eteric spiritual superi"r situat #easupra c+a=rei c"r"ană. 1lu&ul energiei =un#alini este un răspuns la aban#"narea v"in$ei pers"nale #irect către învă$ăt"rul Divin% vatar% în$elept - sau către Divinitatea însăşi% in#ierent #e nu*ele acesteia. De e&e*plu% precu* în Psal*ul 9% în cuvintele lui Eris+na "ri ale lui Iisus% "$i cei care *ă c+ea*ă% in#ierent pe ce nu*e *i se a#resea'ă% sunt ai ei şi î*i sunt #ragi. Iubirea lui Du*ne'eu accesată prin a#"ra$ie% anga/a*ent% #ev"$iune sau serviciu #e'interesat este catali'at"rul şi invita$ia "r*ală pentru interven$ia Divinită$ii prin puterea c,*pului n"n- linear al c"nştiin$ei însăşi% iin# "*niscientă% "*nipre'entă şi "*nip"tentă. Prin aban#"narea tutur"r re'isten$el"r% acest c,*p energetic puternic şi n"nlinear #evine în *"# pr"gresiv #"*inant şi% în cele #in ur*ă% ia "r*a unei pre'en$e at"tcuprin'ăt"are.
$epăşirea nivelului @40 Din perspectiva intelectului% #ualitatea pr"ble*atică înt,lnită la nivelul H50 al c"nştiin$ei p"ate părea "arecu* aca#e*ică şi% prin ur*are% " '"nă a *etai'icii% te"l"giei sau "nt"l"giei. Dacă nivelul este atins e&peri*ental% se #"ve#eşte a i *ult *ai c"*ple&ă. Cste v"rba #e un pas "arte i*p"rtant% ce i*plică #ieren$e *a/"re în privin$a re'ultatel"r% #e"arece #ev"ta$ii spirituali care ating acest nivel sunt inluen$a$i a#esea #e interpretările greşite ale învă$ăturil"r lui 8u##+a% care i#entiică greşit ter*enul #e vi# c"nsi#er,n# că vi#ul repre'intă starea ulti*ă - ceea ce în *"# evi#ent este als% lucru pr"bat at,t prin cercetarea c"nştiin$ei prin te+nica #e calibrare% c,t şi e&perie*ental. în li*ba/ spiritual tra#i$i"nal% iecare #intre aceste nivele avansate este pă'it #e #rag"nii unei #ualită$i. cest lucru este a#evărat în special la nivelul H50 un#e li*itele ce se i*pun a i #epăşite re'i#ă în pr"ble*a aparentel"r c"ntrarii% a căr"r ulti*ă pre'entare şi Realitate este "talitate versus Ni*ic% C&istentă versus N"ne&isten$ă. @i#ul calibrea'ă la nivelul H50 şi repre'intă punctul inal al căii negării% ce neagă realitatea a "rice şi "ricine #e e&e*plu "r*a lineară a g,n#uril"r *aniestate ca ataşa*ent. Cr"area ce ur*ea'ă re'i#ă în presupunerea că transcen#enta tutur"r "r*el"r este singura c"n#i$ie pentru atingerea stării 8u##+ice. ceasta este " er"are uş"r #e ăcut #e"arece la nivel e&peri*ental starea #e @i# este e&tre* #e i*presi"nantă. Pe *ăsură ce se #esăş"ară este ineabilă% ininită% ate*p"rală% at"tcuprin'ăt"are% liniştită% tăcută% ne*işcăt"are şi% în *"# straniu% cuprin'ăt"are a t"ată c"nştienta şi n"nc"nştien$a ce prece#e c+iar şi iin$area sau e&istenta. ceastă stare este în *"# #einit şi e&peri*ental lipsită #e "rice întrebare% #ubiu "ri #ualitate. ici nu e&istă nici subiect% nici "biect nu e&istă ni*ic #e aban#"nat% aşa că parc a i starea inală a ilu*inării înseşi. ltă #iicultate la acest nivel e că nu e&istă învă$ăt"ri pe care să-i c"nsultă* şi cu care să ne î*părtăşi* g,n#urile% alături #e care să relectă* şi să ne c"ntinuă* pr"priile #esc"periri şi cu at,t *ai pu$in să găsi* c"nir*ări% #e"arece starea aceasta este într-a#evăr *inunată% iar nev"ia unei #irec$i"nări #e acest tip nu pare a i necesară. Dacă starea #e @i# ar i ulti*a realitate% ar repre'enta " c"n#i$ie per*anentă şi nu ar *ai e&ista nici" entitate care s-" rap"rte'e. "tuşi ea nu este ulti*a stare şi prin ur*are *ai #evre*e sau *ai t,r'iu cineva va părăsi vi#ul pentru a se înt"arce la e&isten$a c"nştientă. r*ăt"rul pas re'i#ă în e&peri*entarea subiectivă a en"*enului #e e*ergen$ă sp"ntană în C&isten$ă #upă retragerea in#usă #e vi#. In această via$ă acest lucru *i s-a înt,*plat la v,rsta #e ! ani% precu* a* a* *ai #escris. Dintr-" #ată% #in vi# şi inc"nştien$ă% a apărut nu nu*ai t"cul e&isten$ei% ci şi cel al #esc"peririi vie$ii i'ice şi a c"rpului care *i-a ac"*paniat înt"arcerea #e la vi# la iin$are. stel% în această via$ă% #ile*a #e la nivelul calibrat H50 *i s-a pre'entat #evre*e şi a revenit ulteri"r% *"*ent în care a* respins-" şi a* #epăşit-". i-a luat !H #e ani să #epăşesc această pr"ble*ă. >un"aşterea necesară pentru #epăşirea acestui nivel e aceea că Iubirea Divină este şi ea n"nlineară şi lipsită #e subiect% "biect% c"n#i$i"nalitate sau l"ca$ie. ?i*itainc"*pletitu#inea vi#ului este atinsă #rept c"nsecin$ă a anga/ării intense pe #ru*ul nega$iei şi a aptului că se scapă #in ve#ere
că Iubirea repre'intă calitatea principală a Divinită$ii% iin# n"nlineară şi nici#ecu* un ataşa*ent. Cr"area #ru*ului nega$iei re'i#ă în i#entiicarea greşită ce c"n#uce la reu'ul Iubirii% #e"arece% în e&peri*entarea ei general u*ană% iubirea este percepută ca un ataşa*ent şi ca " li*itare. Prin c"ntrast% Iubirea Divină este pre#"*inantă% puternică şi c"pleşit"are% repre'ent,n# calitatea pri*ară a Pre'en$ei. Cste pr"un#ă şi nec"n#i$i"nată% ără subiect sau "biect. Nu repre'intă un act #e actură e*"$i"nală% ci " c"n#i$ie sau stare ce *ai #egrabă ne eliberea'ă #ec,t să ne li*ite'e. @i#ul calibrat la nivelul H50 e c"*parabil cu spa$iul ininit şi g"l al c"nştiin$ei. Prin c"ntrast. Pre'en$a Divinită$ii este precu* lu*ina s"arelui. Nu e&istă nici" p"sibilitate #e a greşi #e"arece Iubirea este în$eleasă #rept însuşi *ie'ul şi sursa )inelui n"stru pri*ar.
Clarificarea proble"elor *idului >u a/ut"rul ştiin$ei caiibrării c"nştiin$ei şi a e&perien$el"r subiective% neîn$elegerile ce planea'ă asupra subiectului vi#ului p"t i clariicate pe #eplin în cele ce ur*ea'ă. >"nu'ia se naşte #e pe #ru*ul nega$iei% #ar şi #in ter*in"l"gia "l"sită pentru a e&plica #eclara$iile lui 8u##+a% care ne-a sătuit să nu "l"si* ter*enul 3umne4eu #in cau'a #e'in"r*ăril"r "arte răsp,n#ite cu privire la a#evărata natură a Divinită$ii. Pentru a în$elege *ai bine% ur*ăt"arele calibrări sunt "arte utile. Nive! #a!i$rat Realitatea ca *art"r"bservat"r (00 r+at H00 ve#ea în pr"pria natură HG5 @i# H50 nitate H50 Ni*icul H50 Realitatea #rept c"nştiin$ă H50 Realitatea #rept c"nştien$ă H50 ;*niscien$ă H50 ;*nip"ten$ă H50 ;*nipre'en$ă H50 "talitate H55 8u##+a 000 >reat"rul ininit Divinitatea ininit Du*ne'eu ininit După cu* se p"ate ve#ea *ai sus% nivelul calibrat H50 #en"tă i#entiicarea cu atribute% calită$i sau caracteristici ale Divinită$ii% #ar nu cu Divinitatea însăşi. stel% "talitatea% ;*nipre'en$a% N"nlinearitatea etc sunt calită$i ale Divinită$ii% #ar le lipseşte încă i#entitatea esen$ială% care re'i#ă în c"nştien$a c"nştientă a Du*ne'eului ca Divinitate şi astel% >reat"rul cel"r vă'ute şi nevă'ute a#ică a cel"r lineare şi n"nlineare precu* şi sursa Iubirii şi c"nştiin$eic"nştien$ei. învă$ăturile lui 8u##+a au "st e&pri*ate evi#ent pentru a evita pre/u#ecă$ile cu privire la ter*enul Du*ne'eu% #ar% #e"arece 8u##+a însuşi calibra la nivelul 000% el #epăşise aceste în$elegeri. ran'i$ia #e la nivelul H50 la 000 este c"nsecin$a respingerii @i#ului ca realitate ulti*ă şi a în$elegerii aptului că sursa ilu*inării şi a stăril"r ilu*inate este Divinitatea ca Du*ne'eu% care inclu#e t"ate atributele ce calibrea'ă la nivelul H50 la care se a#augă cel #e Du*ne'eu ca Iubire ininită. Ilu*inarea #eplină reali'ea'ă că Pre'en$a ca Du*ne'eu şi Divinitate este )ursa şi Csen$a @ie$ii% >rea$iei% >"nştiin$ei>"nştien$ei şi C&isten$ei. Du*ne'eu este prin ur*are "*nip"tent% "*niscient şi "*nipre'ent% #e"p"trivă I*anent şi ransce#ent% ca şi aniestat şi Ne*aniestat. Nivelul calibrat 000 repre'intă ulti*a stare p"sibilă #in ca#rul #"*eniului u*an air*a$ie calibrată ca a#evărată.
$epăşirea vidului Deşi stu#en$ii spirituali p"t c"nsi#era că pr"ble*a c"*plicată şi spin"asă a #epăşirii vi#ului% inerentă stăril"r "arte avansate nu este t"c*ai " pr"v"care pentru această via$ă% ei p"t i in#uşi pe " pistă greşită #e"arece iecare stu#ent p"ate să se găsescă la un nivel "arte înalt ără nici" aten$i"nare prealabilă. stel% t"$i stu#en$ii ar trebui să ie instrui$i încă #in ti*p asupra *"#alită$il"r prin care să trate'e stările "arte avansate ale c"nştiin$ei. erită a*intită #in n"u *a&i*a c"n"r* căreia ia#ul şi raiul sunt #"ar la c,$iva centi*etri #istan$ă. De apt% pute* a/unge în cele *ai pr"un#e şi *ai subli*e stări #irect #in un#ul ia#ului aşa cu* #escrie aut"rul e&perien$ele sale subiective. nul #in *"tivele înt,r'ieril"r aparent nes,rşite apărute pe #ru*ul Ilu*inării este în#"iala care ar trebui aban#"nată ca " "r*ă #e re'isten$ă. C i*p"rtant să şti* că% #e apt% se înt,*plă #estul #e rar ca "a*enii să ie #e#ica$i a#evărului spiritual într-" ase*enea *ăsură înc,t să caute cu seri"'itate Ilu*inarea% iar cei care ac acest lucru " ac #e"arece sunt #estina$i Ilu*inării. n acest *"*ent% ev"lu$ia spirituală se #esăş"ară într-un rit* "arte accelerat% iar in"r*a$ia spirituală ce nu usese nici"#ată #isp"nibilă este accesibilă astă'i. Pr"gresul unui stu#ent spiritual este accelerat astă'i% iar avanta/ul re'i#ă în accesarea un"r in"r*a$ii spirituale care în trecut au "st li*itate la c,teva grupuri privilegiate "arte restr,nse. Pr"gresul spiritual nu survine în etape #einibile şi pr"gresive #upă cu* ar putea părea #in anali'area nivelel"r calibrate ale c"nştin$ci. 8a% c+iar #i*p"trivă a* putea spune% p"t surveni salturi neaşteptate "arte *ari în "rice *"*ent% aşa că% t"$i stu#en$ii ar trebui să aibă avanta/ul #e a #e$ine in"r*a$ia necesară pe care să " "l"sească în anu*ite *"*ente ale lucrării. >un"ştin$ele necesare în *"*entul inal sunt esen$iale încă #e la început. şti ceea ce e necesar #e ştiut pentru atingerea stăril"r Divine accelcra'ă pr"gresul6 pe #e altă parte% e&istă " re'isten$ă inc"nştientă #at"rată ricii şi ign"ran$ei. ceastă tea*ă este #epăşită prin #"b,n#irea în$elegerii necesare6 prin ur*are% nu e&istă ni*ic #e care să ne te*e*% căci "rice rică este " ilu'ie - iată " cun"aştere ce se #"ve#eşte esen$ială în sta#iile "arte înalte. ;rice stu#ent care este seri"s cu privire la alinierea spirituală şi la #ev"$iunea a$ă #e Du*ne'eu% Iubire% #evăr% care #"reşte să a*eli"re'e suerin$ele u*anită$ii sau ale "ricărei iin$e sensibile este #e/a "arte% "arte avansat. plicarea c"nsecventă a "ricărui principiu spiritual p"ate genera pe neaşteptate un salt "arte i*p"rtant% c+iar p,nă la un nivel #e neanticipat înainte. In acest punct% *e*"ria p"ate c+iar să nu *ai ie #isp"nbilă% în l"cul ei >un"aşterea #evărului )piritual pre'ent,#u-se tăcut şi #e la sine. )tu#en$ii spirituali ar trebui să accepte realitatea că ei sunt #e/a #ărui$i. n citit"r seri"s al unei căr$i precu* cea #e a$ă% cu greu ar putea i altel #ec,t #ăruit. Divinitatea îşi cun"aşte păr$ile6 prin ur*are% a accepta acest a#evăr însea*nă a si*$i #e/a bucuria. nu e&peri*enta bucurie prin în$elegerea acest"r lucruri însea*nă că încă li se *ai "pune un#eva " anu*ită re'isten$ă. ceastă c"nştien$ă este c"ns"li#ată #e în$elegerea aptului că% în p"i#a para#ig*ei neFt"niene #ualiste asupra realită$ii% n"i nu sunte* #"ar c"nsecin$a trecutului. 8a c+iar #i*p"trivă% starea n"astră actuală este #at"rată un"r atrac$ii ale p"ten$ialită$ii% #e"arece #e"p"trivă trecutul şi viit"rul sunt ilu'ii. Prin ur*are% #e#icarea către Ilu*inare #evine acu* ase*enea unui *agnet care ne atrage spre el% iar rit*ul ev"lu$iei #epin#e #e #isp"nibilitatea iecărui in#ivi# #e a aban#"na re'isten$ele. Ilu*inarea nu e " c"n#i$ie ce trebuie "b$inută% ci " certitu#ine căreia trebuie să i ne aban#"nă* pentru că sinele este #e/a realitatea n"astră. Iar cel care ne atrage către in"r*a$ia spirituală este c+iar sinele.
(bandonarea finală ?a nivelele anteri"are ale c"nştiin$ei% ilu'iile percep$iei au "st #e/a aban#"nate% ca şi interpretările un"r aşa-nu*ite val"ri şi se*niica$ii. cest lucru c"n#uce la pier#erea i#entiicării cu e*"$iile sau linearitatea în "r*a pr"#usel"r *in$ii şi retragera investi$iil"r #e interes în ceea ce este tran'it"riu - inclusiv c"rpul i'ic şi en"*enele lu*ii.
n cele #in ur*ă% c+iar şi ilu'ia *art"rului"bservat"rului se #i'"lvă în c"nştien$ăc"nştiin$ă% care se #"ve#esc a i nepers"nale şi aut"n"*e. Nu *ai e&istă li*ita cau'ei şi a eectului% #upă cu* nu *ai e&istă nici sc+i*bare. Ilu'ia ti*pului se #i'"lvă #e ase*enea în "talitatea >"nc"r#an$ei Divine. Nu e&istă nici atrac$ie şi nici aversiune a$ă #e e&isten$a însăşi% pentru că p,nă şi *aniestatul este vă'ut a i #"ar " c"nsecin$ă a #iscernă*,ntului c"nştiin$ei. "tul a "st aban#"nat lui Du*ne'eu şi t"t ceea ce *ai ră*,ne #in sine e însăşi esen$a eului% care pare a i sursa pri*"r#ială şi aut"rul vie$ii şi al e&isten$ei. >,n# se înt,*plă acest lucru% apare şi revela$ia aptului că p,nă şi aceasta trebuie aban#"nată lui Du*ne'eu. ceastă ulti*ă barieră este se*nali'ată #e un acces brusc al ricil"r ră*ase% "arte puternic şi intens% cul*in,n# cu rica pri*"r#ială *aniestată în a$a *"r$ii. p"i apare cun"aşterea înnăscută în aura spirituală că t"ate rici le repre'intă " ilu'ie% iar *"artea nu c"nstituie nici *ăcar " p"sibilitate. p"i% ca " c"nsecin$ă a #ev"$iunii% este aban#"nată şi ulti*a ilu'ie. r*ea'ă trăirea sen'a$iei at,t #e te*ute a *"r$ii - " ag"nie scurtă% #ar "arte intensă% #e"arece spre #e"sebire #e *"artea i'ică% ea nu a *ai "st trăită nici"#ată p,nă atunci. ceasta e singura *"arte p"sibilă. Pe *ăsură ce ag"nia se stinge% apare e*ergen$a şi revela$ia l"riei Ininite a Divinită$ii. lti*ele vestigii ale eului*in$ii #ispar în ăcerea Pre'en$ei. Perec$iunea şi ru*use$ea e&tra"r#inară a "talită$ii >rea$iei ca Divinitate ra#ia'ă puternic şi în tăcere% #inc"l" #e "rice ti*p. 5loria in E&celsis 3eo este starea însăşi. Nivelul calibrat al un"r învă$ăt"riînvă$ături situate peste val"area H50 8+agava#-ita 90 Buang P"% en H50 8iblia ,ră p"calipsă şi @ec+iul esta*ent e&cept,n# HH0 ene'a% Psal*ii% Pr"verbele >re'ul #e la Niceea H95 panişa#ele 970 @e#ele 970 "+arul 905 N"ta: învă$ăturile en ale lui Buang P" sunt pr"ble*atice pentru că #escriu Dru*ul Nega$iei şi #eclară în *"# er"nat )tarea #e @i# calibrată la nivelul H50 ca pe " c"n#i$ie ulti*ă a stării 8u##+ice calibrată la nivelul 000. Dinc"l" #e aceste c"nsi#era$ii clasice #espre @i#% Buang P" însuşi a #epăşit li*itarea şi a atins nivelul 9(0 în ulti*a parte a vie$ii sale. Prin ur*are% nega$i #"ar linearul% #ar nu nega$i Realitatea n"nlineară a Iubirii. Nega$i #"ar ataşa*entele speciale şi pers"nale% care repre'intă " li*itare e*"$i"nală. Iubirea Divină e " calitate universală şi un c"nte&t n"nlinear care e înnăscut ca Ra#ian$ă a c"nte&tului general.
SECŢIUNEA A CINCEA
'ranscendenţa
Privire generală - rans"r*area spirituală >apit"lul 9. ?i*itări şi #istrageri >apit"lul 20. recerea #inc"l" >apit"lul 2. Depăşirea *in$ii >apit"lul 22. #eveni pr"pria rugăciune
PI*IE
Proble"a paradi!"ei 1iecare pers"ană e&peri*entea'ă% percepe şi interpretea'ă lu*ea şi eveni*entele ei în c"n"r*itate cu nivelul său pre#"*inant #e c"nştiin$ă. cesta este c"ns"li#at în plus #e înclina$ia *in$ii #e a e&plica prin *entali'arc şi prin interpretarea in"r*a$iil"r percepute. stel% iecare nivel tin#e să se c"ns"li#e'e prin aut"vali#are. cest pr"ces are #rept re'ultat ceea ce este cel *ai bine #escris #rept para#ig*a a#erării sau presupunerea că lu*ea percepută repre'intă realitatea. De"arece *intea% în virtutea structurii ei înnăscute% este incapabilă să #ieren$ie'e percep$ia #e esen$ă - sau res c"giatans interna #e res e&tensa e&terna - ace presupunerea naivă că e&peri*entea'ă şi% în c"nsecin$ă% cun"aşte realitatea% respectiv că t"ate celelalte puncte #e ve#ere sunt în *"# necesar greşite. cest en"*en generea'ă ilu'ia% care este c"nsecin$a aut"*ată a li*itel"r pr"cesului *ental.
Din #"rin$a #e c"n"rt şi c"ns"li#are *entală% "a*enii tin# să se a#une cu cei care î*părtăşesc aceeaşi para#ig*ă. De ase*enea% para#ig*a e #enu*ită şi #i*ensiune% c"nte&t sau c,*p general. ceeaşi pr"ble*ă este tratată #e il"'"ie prin inter*e#iul *etai'icii care% în în$elesul său literal% însea*nă dincolo de cele #i4ice% *intea #eriv,n# #e aici " serie #e nivele şi categ"rii #e abstracti'are #e e&e*plu specia% clasa% genul sau trăsături c"*une viu versus inert. >"nte&tul #eter*ină " serie #e para*etri cu #ierite calită$i sau li*ite i*plicate sau air*ate% ca şi cerin$e şi atribute ce i#entiică nivelele #e abstracti'are care% la r,n#ul l"r% *"#iică sau #eter*ină 4în$elesul4 +er*eneutica% alat în c"nc"r#an$a cu perceperea val"rii% se*niica$iei% i*p"rtan$ei sau a *eritului. Para#ig*a este paralelă cu e&pecta$ia şi inten$ia% ase*ănăt"r elului în care *"t"rul #e căutare preselectea'ă #"*eniul #esc"periril"r p"sibile pe Internet. stel% para#ig*a pre#eter*ină ga*a e&perien$el"r sau #esc"periril"r p"sibile şi repre'intă un act"r #e care c"nştiin$a "bişnuită nu e c"nştientă. stel% para#ig*a este rare"ri #einită #irect6 cel *ai a#esea este nu*ai presupusă. I*p"rtan$a para#ig*ei este vi'ibilă la nivelul 200 al c"nştiin$ei şi #evine evi#entă la tran'i$ia #e la para#ig*a NeFt"niană la *ecanica cuantică% şi ap"i% iarăşi% la nivelul 500 al c"nştiin$ei. în *"*entul e*ergen$ei subiectivită$ii Iubirii. r*ăt"rul salt *a/"r şi "arte rar survine la nivelul (00 al c"nştiin$ei% care *arc+ea'ă transcen#en$a #"*eniului linear şi ivirea #i*ensiunii n"nlineare. ceasta relectă #e"sebirea #intre c"n$inut linear şi c"nte&t n"nlinear% aşa cu* se ve#e şi în ur*ăt"arele Qclasiicări: )ub 200
200-G99 500-(00 Peste (00 >"n$inut plus >"n$inut linear >"nte&t plus c"n$inut >"nte&t c"nte&t ?iteral% c"ncret ;biectiv )ubiectiv Ce*er aterialist "ral Iubit"r >"*pasiv >au'ă-eect >au'ă-eect Inten$i"nal Desăşurare un#an )"isticat bstract ;bservat"r 1i'i"l"gia 1i'i"l"gia C*is. #reapta >reier eteric e*is. st,ngi e*is. #repte ^ creier eteric Deinibil% #escriptibil I#entiicabil C&peri*ental >"nir*abil ecanic% si*plist ultiact"rial @"li$i"nal C*ergent 4ni*al4 *an )piritual Ilu*inat 4,n#ire4 Ra$iune preciere% val"are >un"aştere >"rp inte )pirit Pre'en$ă Narcisis* )ine plus al$ii ltruis* )ine
Din cele #e *ai sus este evi#ent aptul că% ceea ce inluen$ea'ă pr"un# e&perien$a% se*niica$ia% i*p"rtan$a şi val"area este c"nte&tul. De ase*enea% inluen$ea'ă şi aşteptările care% în şi prin sine% sunt inc"nştient selective% c"l"r,n# e&perien$a şi c+iar percep$iile. Di*ensiunea lineară se ală în sera "biectiva% #e*"nstrabilă% pe c,n#% în c"ntrast% cea n"nlineară este air*abilă% #e*"nstrabilă şi c"nir*abilă% #ar% în pri*ul r,n#% subiectivă şi e&perien$ială. Di*ensiunea nelineară nu p"ate i nici subiectul #escrierii şi nici "biectul #einirii prin linear% #e"arece sunt #"uă para#ig*e #ierite% #ar care nu se e&clu# recipr"c neapărat. ceste c"nstraste p"t i "bservate în *"# clasic în #e"sebirile #intre ştiin$a aca#e*ică NeFt"niană şi ştiin$a clinică. Pri*a p"ate pre'ice eectele% în ti*p ce ulti*a este sensibilă la nu*er"asele inluen$e #e c"nte&t% ca #e e&e*plu inten$ie% integritatea sc"pului% c"ntr"lul participan$il"r% şi *ulte alte variabile% unele i#entiicabile% #ar şi *ulte necun"scute. stel% clinicianul "bişnuit şi cu e&perien$ă
"l"seşte în întregi*e t"ate *"#alită$ile p"trivite #espre care e&perien$a a #"ve#it că sunt "l"sit"are #e e&e*plu *"#alită$ile netra#i$i"nale. tiin$a se "cupă #e pre#ictibi itate şi statistică. >linicianul se "cupă #e eecte şi re'ultate. stel% a avea 4 ini*ă4 este un lucru necesar pentru clinician% #ar nu este şi *ăsurabil pentru "*ul #e ştiin$ă aca#e*ic. C&perien$a clinică a nu*er"şi *e#ici e&peri*enta$i vi'ea'ă a#esea "a*eni şi situa$ii care nu au răspuns la *et"#ele ştiin$iice. în ti*p ce ştiin$a aca#e*ică nu p"ate recun"aşte vali#itatea i#e"l"giil"r sau *et"#el"r neştiin$iice sau c+iar le #enigrea'ă% clinicianul este *ult *ai *ultilateral şi *ai u*il pe plan intelectual% iin# interesat *ai *ult #e *unca sa. Pr"babil cel *ai bine cun"scut e&e*plu este cel al lc""licil"r n"ni*i% în care% *ili"ane #e "a*eni #ispera$i s-au restabilit% pur şi si*plu% printre ei nu*ăr,n#u-se *ul$i "a*eni #in înalta-s"cietate% pers"nalită$i% celebrită$i - c+iar şi preşe#in$i. De ase*enea% aici *ai pute* găsi *ii #e #"ct"ri şi al$i pr"esi"nişti reputa$i. et"#a "l"sită #e lc""licii n"ni*i este clar una neştiin$iică% pur spirituală% #ar "arte puternică şi eicace. #esea% un alc""lic activ vine la lc""licii n"ni*i nu*ai #upă ce a parcurs t"ată ga*a #e trata*ente stan#ar#. ;ricu*% ele*entul principal necesar pentru recuperare este " s*erenie 4neştiin$iică4% pur spirituală% precu* şi capitularea în a$a unei Puteri )uperi"are. stel% spiritualitatea şi ştiin$a sunt #"uă para#ig*e c"*plet #ierite şi iecare are l"cul ei în s"cietate. 1aptul că e&istă " pseu- #"ştiin$ă nu respinge ştiin$a bună *ai *ult #ec,t " pseu#"spiritualitate care nu p"ate anula spiritualitatea autentică. >apacitatea #e a în$elege pe #eplin spiritualitatea nu apare în ev"lu$ia c"nştiin$ei p,nă la nivelul calibrat 200% c"nc"r#ant cu " sc+i*bare în i'i"l"gia creierului şi în circuitele #e prelucrare a in"r*a$iei. Prin ur*are% neîn$elegerea spiritualită$ii e generată #e " li*itare i'i"l"gică pre'entă c+iar #in *"*entul naşterii% aşa cu* atestă şi ur*ăt"rul citat ce apar$ine lc""licil"r n"ni*i: 4C&istă% #in neericire% "a*eni c"nstitu$i"nal incapabili să ie cinsti$i cu ei înşişi Ci nu sunt vin"va$i. Ci par a i născu$i în acest *"#% #ar c+iar şi asa% unii #intre ei se restabilesc #acă au bunăv"in$ă...4
'entaţiile Cv"lu$ia spirituală este un pr"ces #e #e'văluire% e*ergen$ă şi puriicare% *ai #egrabă c"nsecin$a a ceea ce a* #evenit #ec,t un re'ultat a ceea ce ace* sau a* "st. Cr"rile spirituale p"t i st"pate prin s*erenie% averti'are şi precau$ie. enta$iile ce apar #e-a lungul #ru*ului au "st e&a*inate 7n ti*pul #iscu$iil"r reerit"are la #iversele nivele ale c"nştiin$ei. >ea *ai bună s"lu$ie e ca ele să ie revă'ute peri"#ic pentru a ne *en$ine în gar#ă. enta$iile care repre'intă nivele ineri"are val"rii 200 sunt a#esea repri*ate şi% în c"nsecin$ă% p"t reapărea subit şi #easupra acestui nivel.
Nive! >ura/ Neutralitate Disp"nibilitate cceptare Ra$iune Iubire 8ucuriee&ta'
Tetatie 8rava#ă% *ac+"% asu*area riscuril"r In#ieren$ă% respingere )uprai*plicare Cşecul #e a recurge ia *i/l"acele a#ecvate Intelectualis*% ra$i"nali'are% bl"care în cau'ăeect )e#uc$ie% e&pl"atare Ku#ecată greşită
?a "rice nivel% *,n#ria p"ate să se înt"arcă% îns"$ită #e tenta$ia #e a e&pl"ata titlurile spirituale sau c"ntr"lul asupra a#ep$il"r. ,n#ria spirituală p"ate să #ucă la supraesti*area sinelui% care pretin#e ap"i că e 4superi"r lui Iisus4% sau că e un li#er i*p"rtant% acla*,n#u-se #rept un ăcăt"r #e *irac"le sau un 4vatar4 şi e&pun,n# a*bi$ii gl"bale. tingerea #arului spiritualită$ii survine prin ra$ie% apt ce generea'ă ap"i s*erenia #e a recun"aşte starea% #ar #e a nu asu*a şi *eritul acesteia% #e"arece această atitu#ine are #rept re'ultat
inla*area şi e*a'a cului% precu* şi " alsiicare a a#evărului care ar putea #uce la e&pl"atarea cel"rlal$i şi la e&punerea teatrală a puteril"r spirituale si##+is. >alită$ile sau en"*enele supranaturale nu sunt ale sinelui pers"nal% ci ale c,*pului. Cste #eci " er"are să pretin#e* pentru ele *erite pers"nale sau " aten$ie specială. @ulnerabilitatea la tenta$ii este " c"nsecin$ă a naivită$ii% nepregătirii "ri tăgă#uirii% iin# *"tivată #e *,n#rie sau #e #"rin$a pentru c,ştig. rebuie a*intită% #e ase*enea% şi atrac$ia eului spiritual pentru statut% rang şi a#ula$ie. învă$ăt"rii sunt plasa$i pe un pie#estal% apt ce p"ate cu uşurin$ă să aibă #rept re'ultat u*larea eului spiritual sau a i*p"rtan$ei învă$ăt"rului respectiv. *ilin$a şi recun"ştin$a pentru #arul spiritului trebuie reair*ate. Cnergia spirituală p"ate şi ea să e&pună *i/l"ace #e vin#ecare atunci c,n# ten#in$ele =ar*ice sunt av"rabile. Cste " er"are să pretin#e* *erite pers"nale pentru atare apte "ri en"*ene la care sunte* *ai cur,n# *art"ri #ec,t aut"ri. în c"nsecin$ă% talentele psi+ice trebuie respectate şi "l"site pentru cel *ai *are bine şi nici#ecu* pentru c,ştiguri pers"nale.
$epăşirea tentaţiilor @ulnerabilitatea persistă at,ta ti*p c,t e&istă încă #"rin$e pentru c,ştig% *,n#rie% vanitate% c"ntr"l% b"gă$ie sau plăcere sen'uală. ;#ată cu *aturitatea spirituală% percep$ia este înl"cuită #e vi'iunea ce relectă esen$a şi a#evărul spiritual% av,n# #rept re'ultat capacitatea #e a privi #inc"l" #e ilu'ii. @i'iunea este as"ciată cu în$elepciunea spirituală ce. clariică aptul că e&pl"atarea c"n#uce la pier#ere şi nu la creştere pr"gresivă. Puritatea spirituală este c"nsecin$a "nestită$ii care% la r,n#ul ei este re'ultatul #ev"ta*entului a#evărat. Pentru a i un servit"r al lui Du*ne'eu trebuie să te alinie'i la în#ru*area Divină care #uce la servirea )inelui şi nu la satisacerea sinelui sau a lu*ii. n puternic si*$ al resp"nsabilită$ii =ar*ice c"neră% #e ase*enea% tărie şi c"neră siguran$a s*ereniei. C #e n"tat că "arte *ul$i în$elep$i au că'ut pra#ă tenta$iil"r prin *ecanis*ele aut"ilu'i"nării şi ra$i"nali'ării. ?u*ea "eră *ari "p"rtunită$i pentru ascensiune% #ar şi pentru că#ere% lucruri care se înt,*plă nu*ai #rept c"nsecin$ă a unei ac$iuni a v"in$ei. >a atare% niciun repr"ş şi nici" scu'ă nu înlătură c"nsecin$ele. în#"iala p"ate să ie re'"lvată prin utili'area te+nicil"r #e calibrare a c"nştiin$ei% care sunt "arte si*ple #e e&e*plu% întreb,n# #acă " ac$iune sau " #eci'ie p"ate să servească binele cel *ai înalt.
Eul spiritual Dev"ta*entul şi #e#ica$ia c"n#uc une"ri la a*bi$ie% entu'ias* sau c+iar la anatis*% ceea ce repre'intă labilitate şi instabilitate. ; er"are recventă este să încerci să "r$e'i ri#icarea energiei =un#alini prin e&erci$ii artiiciale. Cnergia =un#alini se ri#ică în *"# aut"*at la nivelul c"respun'ăt"r prin alinierea cu c,*pul energetic al nivelului pre#"*inant #e c"nştiin$ă. ceasta se înt,*plă ca " c"nsecin$ă a ceea ce a* #evenit. 1"r$area energiei spirituale prin *anipulare are #rept re'ultat #ereglări seri"ase şi instabilită$i ce p"t a/unge c+iar la stări *entale ira$i"nale. Cle p"t in#uce preten$ia #e a te cre#e 4pr"et4% sau c+iar 4Iisus Brist"s4 "ri 4*esia4. cestea au "st "bservate în ti*pul anil"r în care aut"rul a "st c"nsultantul *ult"r grupuri spirituale şi religi"ase. nele practici spirituale p"t să #ucă ia aşa-nu*itele stări *"#iicate ale c"nştiin$ei sau la stările spirituale aut"-sugesti"- nate. în ti*p ce *antrele şi anu*ite practici repetitive au " "arecare val"are% în unc$ie #e nivelul calibrat al a#evărului l"r% ca şi #e inten$ia #in spatele l"r% ele p"t să #evină un înl"cuit"r pentru reali'ările pr"gresive care stau la ba'a creşterii spirituale a#evărate. )tarea autentică este relectată #e ceea ce a* #evenit şi nu #e ceea ce cre#e* sau ace*. stel% e *ai bine să ie "c"lite practicile "culte sau *anipulările *agice în av"area a#evăratei creşteri spirituale. Pr"gresul este uşurat #e #isp"nibilitatea #e a aban#"na a*bi$ia pers"nală în av"area lui Du*ne'eu. Cr"area p"ate i î*pie#icată şi prin a i în alertă a$ă #e #"rin$ele #e supravie$uire ale eului% intr"#uc,n# în circuit pr"cesul spiritual.
Ispitirea prin feno"ene de tip sidd1is C&istă *ulte te+nici şi siste*e presupus 4spirituale4 care sunt v,n#ute şi pr"*"vate prin *ărturia un"r s"*ită$i. >"*erciali'area revelea'ă inten$ia #e a pr"ita şi nu #e a spri/ini ev"lu$ia spirituală reală a căutăt"rului naiv. în ti*p ce unele #intre te+nici au cu siguran$ă val"are% ele p"t i "b$inute gratuit #in "rice carte integră #espre spiritualitate. n peric"l egal îl repre'intă se#uc$ia şi pr"'elitis*ul la care recurg " varietate #e secte ba'ate pe strălucirea c"n#ucăt"ril"r% c"ntr"larea a#ep$il"r% te+nici Wbinecun"scute #e spălare a creierului şi în#"ctrinare% aşteptări inanciare şi se&uale. "ate acestea calibrea'ă e&tre* #e /"s. ceste "rgani'a$ii se speciali'ea'ă% #e ase*enea% în te+nici #e prin#ere în capcană% se#uc$ie şi e&pl"atare a in"cen$ei şi naivită$ii. Cul spiritual în$elege pr"gresul *ai *ult ca pe un c,ştig sau ca pe " stare #ec,t ca pe un #ar şi% în c"nsecin$ă% " resp"nsabilitate. Cl c+iar va ace para#ă cu s*erenia şi pietatea sa% #evenin# cu t"tul ip"crit. Cl este% #e ase*enea% i*presi"nat #e rang% titlu% şi #e a#ula$ia nu*er"şil"r a#ep$i% precu* şi #e *aniestările p"*p"ase şi teatrale ale en"*enel"r paran"r*ale. ratarea inc"rectă a en"*enel"r paran"r*ale este un avertis*ent seri"s asupra ten#in$el"r eului% care este se#us cu uşurin$ă #e eveni*entele parapsi+"l"gice - telep"rtare% tele=ine'ie% clarve#ere% bil"ca$ie% levita$ie% *ateriali'are #e "biecte% pr"iec$ie astrală şi c+iar en"*enul D"ppelganger #ublare. #"ri un en"*en #e tip si##+i repre'intă avertis*entul că eul spiritual caută e&tra"r#inarul. 1en"*enele reale sunt neinten$i"nate% n"n-v"li$i"nale% sp"ntane şi aut"n"*e. Cle nu sunt c"nsecin$a te+nicii şi nu p"t să ie învă$ate% nici pre#ate% şi cu at,t *ai pu$in pentru un anu*it pre$. Pre#area acest"ra c"ntra plată calibrea'ă sub nivelul #e 200. în pri*ul r,n# inten$ia #e a #"b,n#i aceste capacită$i este n"nintegră% #eşi #e cele *ai *ulte "ri îşi are "riginea în naivitate. învă$,n# un truc pentru a trans"r*a apa în vin% nu #evii nici#ecu* Iisus Brist"s. ceste i*ita$ii au înl"rit sec"le în şir în In#ia şi au reapărut ca suveniruri c"*erciali'ate în lu*ea ;cci#entală. Cle trebuie evitate #e "rice aspirant spiritual seri"s şi #e#icat atingerii Ilu*inării. 1en"*enele #e tip )i##+is sunt un #ar #at #e Du*ne'eu% nici#ecu* ceva c"*ercial sau "b$inut în *"# artiicial. în c"nsecin$ă% ele nu sunt c"nsecin$a unei instruiri sau a unei practici.
(devăratele feno"ene Sidd1is 1en"*enele se înt,*plă iresc şi sp"ntan la nivelul #e c"nştiin$ă situat apr"&i*ativ la val"area 5G0% ca " c"nsecin$ă a puterii c,*pului c"nştiin$ei însuşi. Cle ne intrigă% pre'intă interes şi ne #au satisac$ii% #ar nu trebuie #"rite "ri căutate. Cle se asea*ănă cu *"#ul în care ne surprin#e un curcubeu apărut pe neaşteptate ceea ce p"ate i t"tuşi un en"*en "bişnuit. ici nu este nici" inten$ie i*plicată. >eea ce ave* în *inte p"ate "arte bine să se reali'e'e sau nu. >el *ai a#esea% en"*enele nu sunt anticipate% #ar #upă un ti*p% repetarea l"r recventă c"n#uce la " anu*ită aşteptare. Practicarea asi#uă a principiil"r spirituale #e ba'ă este ceea ce prece#e apari$ia *irac"lului ve'i titlul tratatului spiritual n curs n miracole, calibrat la nivelul (00. 1en"*enele "bservate sunt vă'ute şi #e al$ii% neiin# prin ur*are nişte "bserva$ii subiective. "ate en"*enele #e tip si##+is se p"t petrece şi t"ate sunt sp"ntane şi situate în aara c"nte&tuali'ării cau'ei şi eectului. Cle sunt " reali'are a p"ten$ialită$il"r atunci c,n# c"n#i$iile sunt av"rabile% precu* se înt,*plă la nivelele superi"are ale c"nştiin$ei. Dru*ul spre "bservarea en"*enel"r #e tip si##+is este si*plu şi nu i*plică cerin$e *"netare% practici repetitive% traininguri sau instruc$iuni: . ban#"na$i t"ată atrac$ia sau #"rin$a pentru aceste en"*ene% căci aceasta în sine repre'intă " #istragere. 2. ban#"na$i iecare *"*ent lui Du*ne'eu% inclu',n# t"ate atrac$iile% repulsiile% sau #"rin$ele pentru c"ntr"l sau c,ştig. !. lege$i să i$i *il"şi nec"n#i$i"nat% iert,n# t"t ceea ce însea*nă via$ă. G. lege$i să ve#e$i ru*use$ea% perec$iunea şi caracterul sacru al tutur"r "r*el"r #e via$ă.
Siste"ul de sănătate n c"ntrast cu *anipulările artiiciale ale en"*enel"r #e tip si##+is% e&istă unele e&erci$ii beneice *enite î*bunătă$irii sănătă$ii% ericirii şi nivelului #e unc$i"nare% pentru care e&istă " plată c"respun'ăt"are #at"rată pr"es"ril"r% sălil"r #e clasă etc. în c"ntrast cu cele vătă*ăt"are% astel #e pr"gra*e calibrea'ă peste nivelul 200 şi sunt pr"iectate să î*bunătă$ească "r*a i'ică şi starea #e bine a "*ului %7 minte s!n!toas! ntr-un corp s!n!tos$. precierea vie$ii p"rneşte a#esea #e la pre"cuparea sp"rită pentru calitatea sa% inclusiv esteticul.
C(PI'3/3 8A 3i"itări şi distra!eri Introducere Deşi literatura spirituală urni'ea'ă " cantitate en"r*ă #e in"r*a$ii cu privire la realitatea spirituală şi la a#evărurile pe care trebuie să le cun"aşte*% se pare că încă se *ai si*te lipsa un"r #etalii i*p"rtante şi a un"r in"r*a$ii necesare pentru stu#en$i. C&istă "arte *ulte lucruri utile ce nu apar în literatura tra#i$i"nală #ec,t #acă sunt căutate în *"# special sau #acă se a/unge la c"nclu'ia că astel #e eveni*ente sunt în pri*ul r,n# #e interes ist"ric şi nu #iversiuni% care ar i putut i înt,lnite #e "rice căutăt"r spiritual seri"s. Cste *ai bine ca aceste lucruri să ie cun"scute cu *ult înainte% pentru că% atunci c,n# ele se înt,*plă% s-ar putea să nu ie ni*eni prin prea/*ă pe care să- c"nsultă*. stel% unele in"r*a$ii au " val"are practică şi previn c"nsternarea sau c"nu'ia.
$iscuţie a/"ritatea #iscu$iil"r legate #e acest subiect p"rnesc #e la nivelul #e /"s al )calei >"nştiin$ei şi c"ntinuă ap"i spre '"na ei superi"ară% #ar% în acest ca'% este i*p"rtant să p"*i* #e sus în /"s% pentru că nivelul superi"r al )calei >"nştiin$ei repre'intă î*plinirea #estinului iecărui stu#ent spiritual seri"s şi anga/at. în plus% salturile spre '"nele superi"are ale c"nştiin$ei p"t apărea pe neanun$ate. stel% #epăşirea nivelului H50 p"ate cau'a unele pr"ble*e #espre care ar i i*p"rtant să şti* #inainte. cestea apar c"nc"*itent cu intrarea într-un c,*p energetic "arte puternic al c"nştiin$ei% pentru care siste*ul nerv"s u*an nu este pregătit #in cau'a rarită$ii cu care a apărut acesta #e-a lungul ev"lu$iei lui B"*" )apiens. )e p"ate "bserva că% pe *ăsură ce nivelul c"nştiin$ei creşte% sp"reşte l"garit*ic şi puterea% p,nă se a/unge la nivelurile energetice #e înaltă recven$ă. stel% apar creşteri "arte i*p"rtante% nu nu*ai în ceea ce priveşte puterea energiei pr"priu-'ise% ci şi în recven$a vibra$i"nală. )-ar putea ace " anal"gie c"*par,n# capacitatea unui tub ra#i" cu vi#% ce apar$ine unui aparat #e *"#ă vec+e% cu cea a unui tran'ist"r% respectiv a unui cablu #e 0 v"l$i% care se presupune că ar trebui să c"n#ucă un curent #e ( 000 #e v"l$i. ?a nivel subiectiv% "rganis*ul p"ate să si*tă inter*itent că nervii săi sunt supras"licita$i. cest lucru ar putea să ie resi*$it ca " sen'a$ie #e arsură neplăcută şi generali'ată% ca şi cu* aura respectivei pers"ane ar i în lăcări. ceastă stare ar putea i îns"$ită t"t"#ată #e " serie #e #ureri şi suerin$e stresante% #e sen'a$ii bruşte #e slăbiciune sau c+iar #e incapacitatea #e a *ai unc$i"na. ceste nea/unsuri sunt bine cun"scute #in relatările *isticil"r sau a în$elep$il"r #in antic+itate% care au î*părtăşit #in pr"ble*ele şi suerin$ele prin care au trecut. ?a aceste sta#ii% capacitatea #e a ace " cercetare pers"nală asupra c"nştiin$ei% prin utili'area te+nicii #e #iagn"sticare =inesi- "l"gică% p"ate i "arte utilă% şi% spri/inită #e rugăciune% sursa re'isten$ei p"ate i intuită şi c"nştienti'ată. ?a nivelele "arte avansate% re'isten$a şi p"'i$i"nalită$ile nu apar #e la eul pers"nal% ci #in c"nştiin$a c"lectivă a u*anită$ii. stel% pentru a l"cali'a sursa c"nlictului% nu e neapărat eicient să ur*ări* c"nştiin$a pers"nală ci% *ai #egrabă% să luă* în c"nsi#erare nivelurile generale ale c"nştiin$ei u*anită$ii% "bservată în *işcările ei *a/"re #e-a lungul ti*pului. De e&e*plu% p"'i$i"nalită$ile şi re'isten$ele a*intite ar putea să apară #in cau'a spiritului critic% a in#ignării sau c+iar a uriei resi*$ite a$ă #e suerin$ele u*anită$ii% #eşi pers"ana care le e&peri*entea'ă e "arte p"sibil să i #epăşit această #ualitate la nivel in#ivi#ual. Deşi e p"sibil ca sinele pers"nal să i #epăşit para#ig*a lui c"rectgreşit% binerău% plăcutneplăcut% aceste percep$ii şi p"'i$i"nalită$i nu sunt re'"lvate t"tuşi în straturile *ai a#,nci ale inc"nştientului c"lectiv. Prin rugăciuni pr"un#e şi a#,ncă s*erenie% s"arta lu*ii p"ate i aban#"nată în v"ia lui Du*ne'eu la niveluri #in ce în ce *ai a#,nci% pentru că #evine evi#ent că t"t ceea ce e "bservat se #esăş"ară în #eplină c"nc"r#an$ă cu Pr"vi#en$a şi în$elepciunea Divină. @ia$a lu*ească "eră un *a&i*u* #e "p"rtunită$i pentru ev"lu$ia c"nştiin$ei% at,t prin inter*e#iul
anulării ac$iunii =ar*ei negative trecute% c,t şi prin #e'v"ltarea =ar*ei p"'itive% #e"p"trivă la nivel in#ivi#ual şi #e grup. ; trecere rapi#ă în revistă a ist"riei trecute a u*anită$ii ne #e'văluie că% în *"# evi#ent% e&istă "arte *ultă 4=ar*ă negativă4 #e anulat% ca să ne e&pri*ă* cu bl,n#e$e. enera$ii întregi au "st #e ac"r# cu cele *ai gr"s"lane "r*e #e brutalitate% sălbăticie şi barbarie% care c"ntinuă c+iar şi în 'iua #e a'i. stel% această lu*e ar putea i aban#"nată pentru a servi binelui supre*% privin#-" ca pe un atelier #e lucru #e *a&i*ă utilitate. şa cu* a spus şi 8u##+a% se înt,*plă rar şi este un *are n"r"c să ne naşte* ca iin$e u*ane. i *ai rar se înt,*plă să au'i* v"rbin#u-se #espre a#evăr şi% încă şi *ai rar este să ur*ă* #evărul Ilu*inarea. ; altă sc+i*bare neaşteptată ce survine în privin$a capacită$ii #e a unc$i"na #upă intrarea în stările "arte avansate ale c"nştiin$ei re'i#ă în respingerea atributel"r pr"prii e*iserei cerebrale st,ngi4 lineare. sinele este n"n-linear şi c"nsu*ă " energie c"nsi#erabilă pentru pr"cesarea in"r*a$iei lineare secven$iale% în special pentru #etaliile acesteia. stel% este "arte p"sibil ca lu*ea te+n"l"giei% cu t"ate #isp"'itivele şi *ultiplele sale "p$iuni "pera$i"nale% să #epăşească capacitatea unei pers"ane avansate #in punct #e ve#ere spiritual. )-ar putea ca un aparat care nu unc$i"nea'ă #upă siste*ul si*plu al but"nului înc+is #esc+is să ie negli/at cu #esăv,rşire. Pe #e altă parte% nu e&istă niciun el #e pr"ble*ă #in perspectiva c"ncentrării6 ba c+iar #i*p"trivă% suspen#area pr"cesării *entale încura/ea'ă acest pr"ces. ai e&istă şi peri"a#e neprevă'ute% în care apare c+iar "p$iunea #e a ieşi #in c"rp% în *"*ente care% în aparen$ă% p"t i "arte bi'are. cest lucru a#uce la supraa$ă "rice atrac$ie re'i#uală sau aversiune a$ă #e via$a lu*ească% iar "p$iunea #etaşării #e c"rp #evine atrăgăt"are şi trebuie aban#"nată în v"ia lui Du*ne'eu. cest lucru se petrece la un nivel #ierit c"*parativ cu nivelurile anteri"are ale ataşa*entului% aversiunii sau ale i#entiicării cu c"rpul i'ic. >,n# apare "p$iunea #e plecare% aceasta este pur şi si*plu "bservată. ;p$iunea este una "arte clară şi #esc+isă6 în c"nsecin$ă% pers"ana în cau'ă se va re'u*a la a "bserva #acă c"rpul va *erge sau nu% respectiv #acă va *ai respira sau nu. Nu e&istă v"in$ă pers"nală sau alternativă în acest #e*ers. în *"# cert% #eci'ia asupra re'ultatului îi apar$ine Divinită$ii% în unc$ie #e natura *"ştenirii =ar*ice a iecăruia #intre n"i. ai apare şi " varietate #e *"#iicări trecăt"are% reerit"are la sc+i*bări #e ec+ilibru şi #e interpretare a in"r*a$iil"r pri*ite #e la si*$uri sen'a$ii. în c"ntrast cu e&perien$ele anteri"are #e via$ă% c"*unicarea se #uce la un nivel #ierit% iar ceea ce v"rbesc "a*enii prin inter*e#iul li*ba/ului "bişnuit pare #e neîn$eles şi lipsit #e sens. * putea să cere*% prin rugăciune% ca Du+ul ),nt să interprete'e şi să acă " tra#ucere pe în$elesul n"stru. ceastă inten$ie nu trebuie să ie reair*ată% căci v"* "bserva că e&istă un #ecala/ #e " secun#ă între v"rbirea au'ită şi tra#ucerea sa interi"ară lăuntrică. Cste ca şi cu* a* i pe /u*ătate sur'i sau a* avea " pr"ble*ă #e învă$are% #ar trebuie spus că înt,r'ierea cau'ată #e absen$a 4e&peri*entat"ruluiW p"ate i recuperată "arte repe#e% răspun',n# cu 4cep"ti*4 Ia întrebările care ne sunt a#resate. După ce respectiva c"*unicare a "st tra#usă şi în$elesul #evine li*pe#e% apare clar că punctul central al unei c"nversa$ii în aparen$ă lungi p"ate i re'u*at la #"ar c,teva cuvinte. ceastă #iicultate se #at"rea'ă #ivergen$ei #e stiluri utili'ate pentru trecerea #e la pre'entarea lineară ia c"nştienta n"nlinerară. )e*niica$ia c"*unicării c"nstă în esen$ă şi *ai pu$in în #etaliile "r*ei. stel% răspunsul spiritual al sinelui interi"r p"ate i #estul #e scurt şi criptic% pentru că este precis şi c"ncentrat asupra esen$ei pr"ble*ei. >el care pune întrebarea nu e&pri*ă nu*ai linearitate şi secven$ialitate% ci şi "r*ele neF- t"niene ale c"nte&tuali'ării #e tip subiect"biect şi cau'ă eect% şi% #e ase*enea% acestaacela. Pentru " peri"a#ă variabilă #e ti*p% s"ciali'area şi #iscursurile "bişnuite nu sunt nici binevenite% nici uş"r #e reali'at. între ti*p% c"rpul p"rneşte către " ac$iune sp"ntană în c"nc"r#an$ă cu înclina$iile sale =ar*ice% "riun#e se #"ve#eşte a i util în serviciul Divinită$ii% iar a*plasa*entul său nu este #el"c un *"tiv #e îngri/"rare. /ustarea înt,lnită #e la nivelul (00 în sus are l"c #at"rită aptului că *intea este tăcută şi nu *ai pr"cesea'ă #atele într-un stil secven$ial şi linear. stel% banca #e #ate "bişnuită a *e*"riei nu *ai este pr"cesată în c"n"r*itate cu l"gica secven$ială şi cu c"*parti*entali'area ierar+i'ată. De e&e*plu% în via$a "bişnuită% un "biect pier#ut este căutat prin inter*e#iul re*e*"rării *işcăril"r
anteri"are în ca#ru te*p"ral. Prin c"ntrast% în c"n#i$ia n"n-lineară situată în aara ti*pului şi a succesiunil"r nu se *ai pune pr"ble*a să i* c"nsulta$i% iar situa$ia trebuie luată aşa cu* se pre'intă% răspunsul venin# instantaneu şi nepr"ccsat% aşa cu* iese #in tăcere. ?a nivelurile c"nştiin$ei situate sub val"area (00% un pr"ces rapi# şi c"*parabil p"ate i accesat prin utili'area te+nicii cercetării =inesi"l"gice. 4#evărat4 sau 4als4 este răspunsul instantaneu al c"nştiin$ei% ce inclu#e un nu*ăr en"r* #e #ate% alate #inc"l" #e "rice l"gică% pr"cesare "ri *entali'are a in"r*a$iei. în ti*p ce #ese*narea nu*erică este p"trivită pentni pr"iectele #c cercetare a c"nştiin$ei% ea nu este necesară în practica 'ilnică atunci c,n# la *a/"ritatea întrebăril"r se p"ate răspun#e sub "r*a unui si*plu 4#a4 sau 4nu4. Pentru a "eri ec+ivalentul a ceea ce p"ate i accesat prin inter*e#iul te+nicil"r =inesi"l"gice sau prin unc$i"narea sp"ntană a )inelui n"n-linear ar i nev"ie #e " *are varietate #e calculat"are puternice% care% c+iar şi aşa% nu ar i capabile să pr"cese'e evaluările calită$ii% i*p"rtan$ei% #e'irabilită$ii% atrac$iei% val"rii% integrită$ii% etc. De e&e*plu% " evaluare c"*pletă a unei "erte #e *uncă ar necesita integrarea a apr"ape un *ili"n #e act"ri% iecare #intre aceştia put,n# i #ecisivi pentru succes sau eşec. "pta pentru " anu*ită slu/bă inclu#e " *are c"*ple&itate #e act"ri% cu* ar i a#aptarea ia a*bian$ă% si*patia% p"trivirea perectă% precu* şi a#ecvarea =ar*ică% pentru a nu *ai a*inti #e p"trivirea unui nu*ăr en"r* #e act"ri ec"n"*ici şi s"ciali. >+iar #acă pr"cesarea tutur"r acest"r #ate ar i p"sibilă% p,nă la ur*ă ea t"t ar lua "r*a un"r "arte bine #"cu*entate presupuneri. Prin c"ntrast% c,*pul c"nştiin$ei% în virtutea "*nipre'en$ei şi a "*niscien$ei sale% tra#uce în *"# aut"*at nu*ărul ininit #e act"ri într-" singularitate cu* ar i 4#a4 sau 4nu4. cest lucru inclu#e în *"# aut"*at at,t act"rii c"nştien$i% c,t şi pe cei inc"nştien$i% cuprin',n# c+iar şi întrebările care nu s-au pus. "ate acestea sunt c"relate cu p"trivirea la nivelul #e c"nştiin$ă a celui care pune întrebările. De luat în c"nsi#erare *ai este şi #iscrepan$a #intre vi'iunea pe care " are eul% respectiv sinele asupra lu*ii% în aşa el înc,t% ceea ce pare a i " pier#ere pentru eu repre'intă% #e apt% " vict"rie pentru spirit #e e&e*plu% ac+itarea unei #at"rii =ar*ice% astel înc,t c"nştiin$a să se elibere'e şi să-şi p"ată c"ntinua ev"lu$ia. stel% eulsinele ar putea si*$i că pier#e% în ti*p ce spiritul c,ştigă.
I"pactul an!a:a"entului spiritual In *"# naiv% stu#en$ii spirituali ala$i la începutul #ru*ului l"r se aşteaptă a#ese"ri ca 4viit"rul spiritual4 să a#ucă cu el " ericire uş"r inantilă% prin care ei să ie transp"rta$i către " stare lipsită #e tensiune% *agică% c+iar #ivină% care să le a#ucă plăcere at,t l"r% c,t şi alt"ra. cest lucru este% ,ră în#"ială% a#evărat% #acă tran'i$ia are l"c #e la nivelurile c"nştiin$ei situate sub val"area 200 către cele superi"are acestui prag% ca' în care pr"centul #e ericire creşte într-a#evăr "arte repe#e. >"ntinuarea pr"cesului #e ev"lu$ie necesită cura/% +"tăr,re% precu* şi alinierea la pri"rită$i #r cpt c"nsecin$ă a inten$iei şi% in inal% a anga/a*entului. Dacă vicisitu#inile ce apar pe cale sunt în$elese ca iin# n"r*ale% ele nu v"r avea ca re'ultat niciun bl"ca/. Deşi iecare nivel al c"nştiin$ei are atrac$iile şi aversiunile sale intrinseci ce trebuie #epăşite% #e la nivelul 200 în sus începe să apară un spri/in #in partea puterii energiei spirituale ce lipseşte la nivelurile ineri"are. "t"rul spiritual #e'v"ltă #in ce în ce *ai *ul$i cai putere pe parcursul #ru*ului său. ;bstac"lele ce par #iicile% c+iar i*p"sibil #e trecut la un nivel ineri"r sunt #epăşite relativ uş"r la nivelurile superi"are% şi% prin puterea inten$iei% #ese"ri acestea #ispar în *"# sp"ntan% #"ar ca " c"nsecin$ă a aptului că au #evenit evi#ente. stel% ev"lu$ia şi pr"gresul #evin *ai #egrabă " c"nsecin$ă a puterii c,*pului% #ec,t a v"in$ei sau a e"rtului pers"nal. Reali'area tran'i$iei #e a nivelurile situate sub val"area 200 către cele superi"are acesteia ar putea necesita spri/in şi în$elepciune #in partea grupuril"r #e stu#iu ba'ate pe cre#in$ă% religie "ri spiritualitate. Inten$ia spirituală şi anga/a*entul% în special atunci c,n# sunt îns"$ite #e rugăciune% inv"care şi #ev"ta*ent% sc+i*bă c,*pul energetic pre#"*inant al c"nştiin$ei% care este c""r#"nat #e puternicul său 4c,*p #e atrac$ie4 energetic. stel% #eclara$ia şi inten$ia spirituală% a#esea #inc"l" #e c"nştien$ă% sc+i*bă regulile pe ba'a căr"ra trăi*% iar situa$iile #e via$ă aparent #isparate% inclusiv
e*"$iile% sunt acu* "rc+estrate #e la un alt nivel care% #e cele *ai *ulte "ri% este #ierit #e aşteptările "bişnuite ale eului pers"nal şi ale s"cietă$ii. cest lucru ar putea avea ca re'ultat un c"nlict trecăt"r% i*plic,n# situa$ii e*"$i"nale sau pers"nale% pentru că sc"purile )piritului )inelui nu sunt aceleaşi cu ale eului sinelui. Iertarea este un instru*ent e&tre* #e i*p"rtant% în special atunci c,n# se c"*bină cu #isp"nibilitatea pentru u*ilin$ă şi cu acceptarea slăbiciunii şi a greşelil"r u*ane. Deşi aban#"narea "p$iunil"r eg"iste ar putea i c"nsi#erată un sacriiciu% c,n# acest lucru este rec"nte&tuali'at% ele se #"ve#esc a i un #ar ascuns. Prin anal"gie% se p"ate spune că anga/a*entul spiritual creea'ă un ecran #e ra#ar c"*plet n"u în calculat"rul spiritual al iecăruia. Dintr-un punct #e ve#ere c"n#ensat% e v"rba #e un întreg siste* e#ucativ pr"iectat în *"# special pentru #iscip"l% ce ia în c"nsi#era$ie " *ul$i*e en"r*ă #e act"ri care trec #inc"l" #e în$elegerea n"astră. Prin te+nica #e calibrare a c"nştiin$ei% se p"ate c"nir*a aptul că anga/a*entul spiritual c"n#uce la crearea unui întreg pr"gra* spiritual pr"iectat special şi aut"n"* e&act pentru a lua în c"nsi#era$ie inclu#erea unei *ul$i*i en"r*e #e act"ri% ce cuprin# şi #etaliile =ar*ice. ransce#en$a reuşită prin inter*e#iul acestei e#uca$ii spirituale pers"nale nu este accesibilă eului% #ar #evine p"sibilă prin bunăv"in$a ra$iei Divine. r putea părea surprin'ăt"r c,te"#ată să #esc"peri* că atitu#inea #e a ne lăsa în v"ia )inelui pentru a ne salva şi pentru a ev"lua spiritual vine în c"nlict cu *aşina$iile viclene ale eului% care caută să *en$ină c"ntr"lul. Pute* i siguri însă că nucleul narcisist al eului nu va accepta nici"#ată bucur"s u*ilin$a sau aptul că " *inte "bişnuită şi nespri/inită% nu este #eel capabilă să acă #ieren$a #intre a#evăr şi *inciună. De ase*enea% este bine #e ştiut #inainte că "rice suerin$ă nu ace parte integrantă #in c,ştigul spiritual% ci se #at"rea'ă strict re'isten$ei pe care " "pune #"*eniului spiritual. )uerin$a vine #in insisten$a eului #e a " lua pe #ru*ul lui. ban#"narea i#eii că eul ar i Du*ne'eu şi înt"arcerea sinceră către Divinitate este singura cale ce serveşte ev"lu$iei c"nştiin$ei. Dacă t"ate e&perien$ele #e via$ă sunt aban#"nate pe *ăsură ce apar% ele se trans"r*ă% prin recun"ştin$ă% în *irac"le şi sunt privite ca #aruri. ceastă trans"r*are nu are l"c în sera v"in$ei u*ane% ci este un #ar al ra$iei Divine. )ă-$i trans"r*i via$a pentru a #eveni un servit"r al D"*nului% s, te #e'v"l$i spiritual şi să te anga/e'i în serviciul Divinită$ii - iată nişte acte "arte puternice ale v"in$ei u*ane. >re#in$a este c"ns"li#ată prin rea*intirea pr"*isiunil"r celui #e al 9lea Psal* şi ale panişa#el"r% c"n"r* căr"ra 4t"$i cei care ă c+ea*ă pe "ricare #in nu*ele ele sunt ai ei şi Ii iubesc4. >re#in$a în ininita bunătate a Iubirii Divine este prin sine însăşi trans"r*at"are. Din c,n# în c,n#% acesta este singurul lucru #e care ne agă$ă* în *"*entele #e #isperare.
Instru"entul si"plităţii ; altă înt,r'iere pe calea către Ilu*inare re'i#ă în presupunerea că trebuie să stăp,ni* şi să asi*ilă* " cantitate *are #e in"r*a$ie spirituală pentru a reali'a succesul spiritual. De "bicei% bibli"tecile spirituale cuprin# sute #e căr$i% la care se a#augă " *ul$i*e #e ateliere #e lucru% grupuri #e "r*are şi activită$i #e recreere% care ar putea c"n#uce la un stu#iu intens al te"l"giei% *etai'icii% il"'"iei% ist"riei religiil"r şi alt"ra ase*enea. Deşi t"ate acestea p"t "eri in"r*a$ii "arte val"r"ase% a#ese"ri ele s,rşesc prin a #eveni *ai #egrabă " pie#ică #ec,t un spri/in% pentru că eru#i$ia acu*ulată ace să crească "rg"liul spiritual şi atitu#inile aut"-ilu'"rii #e tipul: 4Cu ştiu4. Pentru a ne cr"i #ru* prin t"ată această c"*ple&itate% este necesar #"ar să cun"aşte* şi să aplică* c,teva instru*ente spirituale si*ple% a căr"r eicacitate este *ult sp"rită #e regularitatea practicii şi #e aplicarea l"r c"ntinuă% ără nici " e&cep$ie. Pentru a i "l"sit"r% instru*entul trebuie să ie c,t *ai si*plu% c+iar c"nstituit #intr-un singur c"ncept. Nu trebuie să uită* că ev"lu$ia spirituală nu este c"nsecin$a cun"aşterii #evărului% ci a #isp"nibilită$ii #e a #eveni acel a#evăr. învă$a #espre realitatea spirituală este interesant şi pre'intă şi unele beneicii. >el *ai bine e ca învă$ăt"rul spiritual să ie ales prin intui$ie sau atrac$ie% iar *et"#a #e pre#are şi şc"lile spirituale să
c"respun#ă nivelului şi senti*entel"r iecăruia% put,n# i ur*ate însă #"ar #upă ce vali#itatea l"r a "st veriicată prin te+nica #e calibrare a c"nştiin$ei.
Instru"ente si"ple; dar de "are valoare Pute* alege un instru*ent pri*ar% plus încă c,teva% #ar *ulte #intre ele nu sunt necesare. Instru*entele si*ple aplicate c"nstant v"r avea ca re'ultat #e'văluirea a#evăruril"r spirituale care nu trebuie #"b,n#ite intelectual pentru că ele se pre'intă singure cu *arc claritate. In plus% acestea apar nu*ai c,n# sunt "l"sit"are şi% pentru că nu sunt " ac+i'i$ie a *in$ii% ele nu s,rşesc prin a #eveni " vanitate spirituală. Re#ă* în cele ce ur*ea'ă c,teva instru*ente #e ba'ă% testate% care au avut re'ultate antastice #e-a lungul sec"lel"r: . 1ii bun cu "rice şi "ricine% inclusiv cu tine% t"t ti*pul% ără e&cep$ie. 2. @enerea'ă t"t ceea ce însea*nă via$ă% în t"ate "r*ele ei #e e&pri*are% in#ierent #e situa$ie% c+iar #acă nu în$elegi acest lucru. !. Nu-$i înc+ipui că t"t ce ştii este #e*n #e încre#ere. R"agă- pe Du*ne'eu să-$i e&plice sensul #ieritel"r cun"ştin$e. G. încearcă să #esc"peri ru*use$ea ascunsă în t"t ceea ce e&istă - *ai t,r'iu aceasta $i se va #e'vălui singură. 5. Iartă t"ate lucrurile la care ai "st *art"r sau pe care le-ai e&peri*entat% in#ierent #e situa$ie. *inteşte-$i că Brist"s% 8u##+a şi Eris+na au spus că "rice greşeală apare #in necun"aştere ign"ran$ă. )"crate a spus că "a*enii p"t alege nu*ai ceea ce cre# ei că este bine. (. b"r#ea'ă via$a cu s*erenie şi arată-$i #isp"nibilitatea #e a ce#a t"ate p"'i$i"nalită$ile şi c,ştigurile *entale e*"$i"nale. 7. 1ii +"tăr,t să te ab$ii #e la "rice c,ştig% #"rin$ă sau pr"it şi% în c"nsecin$ă% pune-te% prin pr"prie v"in$ă şi în *"# #e'interesat% în slu/ba vie$ii% în t"ate "r*ele ei #e e&presie. H. rans"r*ă-$i via$a într-" rugăciune c"ntinuă prin inten$ie% aliniere% s*erenie şi aban#"nare. #evărata realitate spirituală este% #e apt% " *"#alitate #e a i în lu*e. 9. Prin veriicare% c"nir*ă nivelul c"nştiin$ei şi a#evărul spiritual al tutur"r învă$ăt"ril"r% învă$ăturil"r% grupuril"r spirituale şi ale literaturii la care #eci'i să te alinie'i. 0. cceptă aptul că% prin #eclara$ie spirituală% anga/a*ent şi aban#"nare% apare >un"aşterea% care ne a#uce spri/in% in"r*a$ie şi t"t ceea ce ave* nev"ie pentru întreaga călăt"rie. Instru*entul cel *ai puternic% care se ală sub i*periul v"in$ei% este #ev"ta*entul. stel% nu #"ar a#evărul spiritual% ci şi gra#ul #e #ev"ta*ent pus în slu/ba acestuia ne trans"r*ă. ; lucrare clasică i*p"rtantă care #e*"nstrea'ă eicacitatea si*plicită$ii şi a #ev"ta*entului este 4+e Practice " t+e Presence " "#4 Practica pre'en$ei lui Du*ne'eu% n. tr a 1ratelui ?aFrence (92% care sc"ate în evi#en$ă i*p"rtan$a c"nstan$ei.
C(PI'3/3 20 'recerea dincolo de porţi Indicaţii !enerale Pr"gresul spiritual este energi'at prin inten$ie% care c"ns"li#ea'ă #e#icarea şi anga/a*entul% precu* şi prin alinierea la principiile şi practicile spirituale. cest lucru are ca re'ultat #e#icarea şi #isp"nibilitatea #e a ne c"ncentra asupra e"rtului% +"tăr,rii şi răb#ării% care necesită " atitu#ine generală #e bunăv"in$ă #e"p"trivă a$ă #e sine şi a$ă #e pr"cesul spiritual. >ele #e *ai sus ar putea i re'u*ate ca " atitu#ine #ev"$i"nală ce #epăşeşte "rice #eini$ie lineară speciică. )c"purile asu*ate #au pri"ritate% în *"# aut"*at% val"rii şi se*niica$iei care% astel% au ten#in$a #e a "eri energia necesară e"rtului spiritual. Deşi se "bişnuieşte să se re'erve un ti*p special pentru practicile spirituale cu* ar i% #e e&e*plu% *e#ita$ia "r*ală% în general este *ai practic să inc"rp"ră* principiile spirituale în via$a #e 'i cu 'i şi în *"#ul n"stru #e via$ă% pentru că peri"a#ele speciale #e#icate acestei stră#anii p"t pier#e în lupta cu c"ti#ianul% s,rşin# prin a i aban#"nate în t"talitate. Prin c"ntrast% un stil #e via$ă c"nte*plativ nu are ten#in$a #e a i aban#"nat aşa #e uş"r cu* se înt,*plă în ca'ul peri"a#el"r #e ti*p re'ervate în *"# special acestei activită$i şi care necesită un ca#ru special% liniştit. Peri"a#ele i'"late #e practică spirituală au% #e ase*enea% ten#in$a #e a li c"*parti*entate% put,n# să #evină i'"late la nivel *ental #in c"ti#ian ca iin# ceva ce 4ace*4 *ai #egrabă #ec,t ceva inc"rp"rat #e pers"nalitate ca un aspect al n"stru% a#ică ceea ce 4sunte*4. Practic% t"tul unc$i"nea'ă "pti* #acă ne alege* principiul spiritual pe care- trans"r*ă* ap"i într-" regulă interi"ară #e via$ă% pe care să " aplică* în *"# regulat şi ără abatere% 4"rice ar i4. De "arte *are val"are se #"ve#eşte alegerea unui #ict"n #upă care să ne g+i#ă* în via$ă% cu* ar i #eci'ia #e a i bun şi bine inten$i"nat a$ă #e t"t ceea ce însea*nă via$a% în t"ate "r*ele ei #e e&presie. Prin #e#uc$ie% această atitu#ine ar putea avea ca re'ultat #isp"nibilitatea #e a uita c"nstruc$iile *entale% "bserva$iile şi t"ate lucrurile aparent negative. nga/a*entul #e a trăi în c"n"r*itate cu #ict"anele spirituale #e ba'ă este puternic c"ns"li#at prin rugăciune% i*pl"rare şi +"tăr,rea #e a i *ai #egrabă servit"rul lui Du*ne'eu #ec,t al eului. De ase*enea% este preerabil să- rugă* #irect pe Du*ne'eu să ne "ere " altă perspectivă asupra lucruril"r% precu* şi să-i cere* in#ica$ii% in"r*a$ii şi în#ru*are.
=odelele nga/a*entul spiritual% alinierea şi #e#icarea ini$ia'ă un pr"ces n"n-linear în care en"*enele şi situa$iile at,t cele #inlăuntru% c,t şi cele #inaară sunt atrase #e c,*purile energetice interi"are% pr"ces ce inclu#e% #e ase*enea% ten#in$ele şi c"*p"nentele =ar*ice. în c"ntinuare% via$a se #esăș"ară în #ierite straturi şi pre'entări *"#iicate care s-ar i *aniestat altel. Inten$ia spirituală inluen$ea'ă percep$iile% a*intirile şi interpretarea val"ril"r ce #ieră a$ă #e sc"purile şi ten#in$ele eg"iste pri"ritare p,nă în acel *"*ent. Pri"rită$ile sunt acu* pr"gra*ate #e )pirit% în c"nc"r#an$ă cu val"area spirituală intrinsecă% respectiv cu ev"lu$ia spirituală. Cv"lu$ia c"nştiin$ei este pr"gresivă şi presupune un întreg 4pr"gra* #e învă$are4% ini$iat prin re'"lu$ia care c"ns"li#ea'ă puterea v"in$ei spirituale. lteri"r% "rice e&perien$ă #evine val"r"asă pentru #esăşurarea şi #e'văluirea c"nştien$ei spirituale. în acest el% 4greşelile4 sau 4succesele4 sunt #e val"are egală% lucru ce c"ntrastea'ă puternic cu preerin$ele anteri"are ale eului. şa cu* bine se ştie% #e#icarea - către val"rile spirituale şi către pr"cesul #e puriicare - are ten#in$a #e a sc"ate la supraa$ă c"ntrastele aparente prin care sunt pre'entate #ualită$ile =ar*ice% ceea ce recla*ă reali'area unei #ieren$ieri între p"'i$i"nalită$ile #in care acestea apar. na #in pri*ele #ile*e persistente care va apărea cu certitu#ine este #ualitatea binerău% care c"nstituie un c,*p "arte pr"liic #e investigare. Pe ba'a "bserva$iei% se p"ate ve#ea că #i+"t"*ia binerău nu
este #ec,t relectarea unei c"n- te&tuali'ări #e ansa*blu% ce se ba'ea'ă pe presupuneri nee&a*inate. /uta$i #e " pr"un#ă s*erenie% ne v"* #a cur,n# sea*a că% nespri/inită% *intea este cu a#evărat neaut"ri'ată% neec+ipată şi incapabilă #e a avea un astel #e #iscernă*,nt. Ca p"ate să acă această #esc"perire #"ar încep,n# să întrebe pentru cine este bine şi pentru cine este rău% c,n# şi în ce î*pre/urări. In cele #in ur*ă% acest lucru c"n#uce la e&a*inarea unei c"nte&tuali'ări generale a se*niica$iei şi în$elesului vie$ii u*ane însăşi ca e&perien$ă tran'it"rie #e învă$are. >+iar şi " privire rapi#ă% supericială asupra e&perien$ei u*ane #e'văluie că aceasta este% în pri*ul r,n#% *urit"are% te*p"rară şi trecăt"are% iar *intea% nea/utată% nu p"ate nici *ăcar să spună #e un#e a apărut şi înc"tr" se în#reaptă. De ase*enea% #in cau'a structurii sale interi"are% aceasta nu este capabilă să acă #ieren$a #intre a#evăr şi *inciună. >u ce aut"ritate ar putea ea să #iscernă între 4bine4 şi 4rău4T cest lucru c"n#uce la #esc"perirea aptului că 4 g,n#irea4 nu este un lucru pe care să te p"$i ba'a pentru a a/unge la a#evărul sau pr"gresul spiritual% iar *intea% #e una singură% are #"ar ten#in$a #e a atrage t"t *ai *ulte g,n#uri in l"c să le #ea în gri/a unei în$elegeri n"nlineare şi c"*plete% cave ar re'"lva pr"ble*a în întregi*e. Reali'area spirituală nu arc l"c cu uşurin$ă printr-" *entali'are lineară şi l"gică% ci c"nstituie " aură *ai #iu'ă şi *ai intuitivă a c"*pre+ensiunii şi a în$elegerii% ce cuprin#e c"nte&tul general şi nu #"ar un c"n$inut linear. legerea unui #ict"n spiritual #e ba'ă #upă care să trăi* #evine practic un set #e atitu#ini care ne sc+i*bă percep$ia. C v"rba *ai #egrabă #e un stil #e p"'i$i"nare şi rela$i"nare cu via$a #ec,t un set #e siste*e #e cre#in$ă lineare. titu#inile au ten#in$a #e a se generali'a sub "r*a #iscernă*,ntului şi *ai pu$in în cea a unei percep$ii #einibile. cest #iscernă*,nt spiritual are ten#in$a #e a ră*,ne #esc+is şi încura/at"r pentru e&tin#erea în$elegerii. stel% ne #ă* sea*a că% în l"c să 'ice* 4cre# asta şi asta4 % spune* 4se pare că este aşa4 sau 4pare a i aşa4. cestea sunt *ai #egrabă nişte înclina$ii legate #e sens% prin care se pr"cesea'ă in"r*a$ii% #ec,t nişte air*a$ii #eclarative care spun răspicat că 4Nu are #reptate% pentru că...4. Printr-" sc+i*bare a punctului central al "cali'ării% e&peri*entarea #evine *ai pu$in lineară% *ai pu$in #einită şi *ai pu$in verbali'ată. în c"nsecin$ă% "b$ine* ceea ce " situa$ie este ca atare% aşa cu* "b$ine* t"tul #e la un *inunat apus #e s"are ără să ave* nev"ie să *entali'ă* şi să spune* ceva #e genul 4nu-i aşa că-i *inunatT4 sau să ace* " #escriere a cul"ril"r% "r*el"r% n"ril"r% etc. Prin această "rientare% pr"cesarea in"r*a$iei #evine #in ce în ce *ai c"nte&tuală şi *ai generală în #etri*entul particularului% recurg,n# t"t"#ată *ai pu$in la v"cali'are şi li*ba/ *ental. cesta se #e'v"ltă într-" capacitate #e 4a în$elege4 şi #e 4a şti4% ară i*plicarea pr"cesului #e g,n#ire. >alitatea e*pirică subiectivă #e a $ine în bra$e " pisică care t"arce sau #e a înt,*pina un c,ine care #ă #in c"a#ă nu necesită niciun el #e g,n#ire sau *entali'are. Di*p"trivă% luă* pur şi si*plu ceea ce situa$ia respectivă ne "eră #at"rită capacită$ii pr"gresive #e a #iscerne esen$a şi nu percep$ia *entali'ată. Prin acest pr"ces% în inal #evine "arte clar că t"tul este pur şi si*plu ceea ce este c"nstituin#u-se în pr"pria-i se*niica$ie% #e aici re'ult,n# " acceptare care nu necesită niciun c"*entariu% c"n$inut sau "pinie. cest stil este înru#it cu ceea ce se nu*eşte calea 4u ei4 #in a"% c"n"r* căreia n"i pluti* cu uşurin$ă pe valurile vie$ii% aban#"n,n# încăpă$,narea şi spiritul critic în v"ia lui Du*ne'eu. N"nre'isten$a c"n#uce la n"nataşare şi *ai pu$in la taşare% care p"ate i " "r*ă #e evitare. N"n-re'isten$a nu însea*nă să ign"ră* sau să negă* ci% #i*p"trivă% să participă*% să "bservă*% să i* c"nştien$i% ceea ce la nivelul e&perien$ei% ne trece #e la sta#iul #e a i un act"r i*aginar în il*ul vie$ii% în acela în care #eveni* *art"ri"bservat"ri care% #eşi nei*plica$i e*"$i"nal% sunt t"tuşi capabili să participe. ceastă atitu#ine sca#e tenta$ia #e a investi în p"'i$i"nalită$i sau re'ultate. Drept ur*are% v"in$a pers"nală este aban#"nată% iar @"in$a Divină îi ia l"cul% >rea$ia iin# c"ntinuă% ev"lutivă şi *enită #e'văluirii c"nştien$ei. n pr"cesul trans"r*a$i"nal #e *ai sus% c"nştien$a se p"ate #iscerne #rept calitatea un#a*entală care activea'ă e&peri*entarea. Nu e&istă nici un 4cine4 care participă% e&peri*entea'ă sau "bservă6 este v"rba *ai #egrabă #e " calitate înnăscută care ac$i"nea'ă cu uşurin$ă% ără vre" risipă a energiei pentru *"#iicarea pr"cesului. întreaga via$ă #evine pur şi si*plu un 4#at4% iar c"nştien$a esen$ei subiectivită$ii re#uce sensul unui 4eu4 sau 4sine4 pers"nal la pre'en$a înnăscută a )inelui% care #epăşeşte pr"cesul #e g,n#ire al c"n$inutului% sau% *ai #egrabă îl înc"n/"ară. ceastă
c"nştien$ă este 4?u*ina4 cu a/ut"rul căreia 4ve#e*4 #e"p"trivă *ental şi e*"$i"nal. Prin această c"nştien$ă% accentul se în#reaptă acu* spre interi"r% către sursa ?u*inii şi nu către #etaliile a ceea ce este ilu*inat. Nu*ai prin această ?u*ină pute* să ne #ă* sea*a #e c"n$inutul *in$ii6 altel% cu* ara şti "are prin ce e&perien$e trece* şi ce cre#e* #espre eleT
Perturbări şi (tracţii Cnergia ani*ală a eului se relectă în c"ncentrarea prin care energia psi+ică este #irec$i"nată şi% #eci% e*"$i"nali'ată. p"i% c"n$inutul *ental e*"$i"nal atrage aten$ia şi începe să se aut"- pr"page. De aici re'ultă atrac$iile% aversiunile şi #iversiunile% care% în inal% c"n#uc la înc"rsetarea într-" serie #e c"*p"rta*ente #e rutină care se aut"c"ns"li#ea'ă şi aut"energi'ea'ă. cestea generea'ă c,*purile energetice ale c"nştiin$ei% care se alinia'ă la c,*purile #e atrac$ie i*pers"nale şi generale ale c"nştiin$ei u*ane şi sunt antrenate #e ele. stel% prin selectarea "p$iunil"r% in#ivi#ul se ac"r#ea'ă ca un aparat #e ra#i" recep$ie la recven$ele% ra#i" sau @. Prin ur*are% tea*a şi ura ne ac"r#ea'ă la recven$e cu t"tul #ierite #e acelea ale iertării şi acceptării. 1iecare nivel al c"nştiin$ei inluen$ea'ă percep$ia% atitu#inile as"ciate precu* şi p"'i$i"nalită$ile l"r c"nc"*itente. Depen#en$a #e înclina$iile eului e ca " int"&ica$ie în care plăcerea se "b$ine #in rec"*pensa e*"$i"nală a negativis*ului. stel% p"'i$i"nalită$ile negative au ten#in$a să #evină "biceiuri ce se aut"perpetuea'ă% înru#ite cu #epen#en$a% ba'ate pe presupuneri şi pe ilu'ia se#ucăt"are a satisacerii instinctel"r ani*alice pri*are. în cele #in ur*ă% prin repetare% acestea #evin #"*inante şi c,ştigă c"ntr"l% ceea ce c"nstituie% #ealtel% principalul sc"p al eului narcisist. n lucrarea spirituală% acestea se nu*esc 4ispite4 şi se presupune că pentru a scăpa #e ele este necesar un sacriiciu pentru că n"i t,n/i* #upă plăcerea pe care ne-" #ă 4seva4 e*"$i"nală urni'ată #e senti*entul că 4ave* #reptate4 sau 4sunte* c+it4 sau că ne pl,nge* #e *ilă% etc. cest tip pavl"vian #e c"n#i$i"nare se *aniestă ca un siste* #e rec"*pensă aut"-sti- *ulat"are% care ap"i #evine aut"n"*. >a ur*are% intereren$a cu aceste satisac$ii trecăt"are are ca re'ultat " sen'a$ie neplăcută #e rustrare şi priva$iune. stel aşa cu* se p"ate "bserva în *"# "bişnuit *intea e*"$i"nală a eului se aga$ă #e negativis* şi #e pr"pria-i c"n#i$ie servilă% nevr,n# #el"c să le #ea #ru*ul pentru a se în#repta spre nivelurile superi"are #e unc$i"nare şi pentru a se a#apta *ecanis*el"r. De e&e*plu% succesiunea resenti*ent repr"ş aut"-c"*păti*ire victi*i'are este #e cele *ai *ulte "ri " capcană care caută rapi# vali#area prin încura/area s"cială şi pseu#"i*p"rtan$a p"'i$i"nalită$il"r aut"-apreciative. Nu este ceva ne"bişnuit ca "a*enii să-şi petreacă t"ată via$a purt,n# " ranc+iună şi +rănin#-" cu /ustiicări elab"rate% ilu'ii şi alsiicări retr"spective ale a*intiril"r. cest c"*ple& psi+"l"gic "bservat în *"# "bişnuit este c"*pus #intr-un a*estec al tutur"r niveluril"r c"nştiin$ei situate sub val"area 200. Cl #evine e&tre* #e bine apărat şi i*uni'at cu încăpă$,nare la "rice pr"v"cări şi cu at,t *ai *ult la v"in$a #e a- aban#"na. în c"nsecin$ă% iertarea% acceptarea% ra$iunea şi iubirea sunt c"nsi#erate ca iin# antitetice a$ă #e sc"purile interi"are secrete ale eului. în acelaşi ti*p% nu e ne"bişnuit nici ca "a*enii să-şi #istrugă întreaga via$ă apăr,n# nişte alsită$i neintegre% pe care le +rănesc cu gri/ă şi #e care se cra*p"nea'ă. ut"-ilu'i"narea este un #eect intrinsec al eului*in$ii care% în absen$a lu*inii a#evărului spiritual% se aut"-c"ns"li#ea'ă şi are c"nsecin$e #istructive% care e&clu# ericirea a#evărată. @icti*a este incapabilă să acă #e"sebirea #intre plăcere ce îşi are "riginea în negativis* şi a#evărata ericire% pe care acest gen #e "a*eni nu " cun"sc nici"#ată cu a#evărat. >"*ple&ul pat"l"gic este apărat cu at,ta putere înc,t "a*enii preeră practic să *"ară #ec,t să renun$e la el sau să-şi pună *ăcar pr"ble*a aban#"nării lui. în *"# "rtuit% acest cerc vici"s este une"ri întrerupt #e " cri'ă #e c"nruntare cu via$a% care% în inal% se #"ve#eşte a i " #eg+i'ată binecuv,ntare.
Eliberarea de =inte.Corp.Eu E"oţional Nivelurile calibrate *ai /"s #e val"area 200 au ten#in$a #e a se aut"-pr"paga #in cau'a plăcerii se#ucăt"are e*"$i"nale a rec"*pensării instinctului ani*alic al eului. )ingura cale #e ieşire #in această situa$ie trece prin "nestitatea integră a$ă #e sine% care% #in neericire% nu este reali'abilă
atunci c,n# sunte* #"*ina$i #e acest c"*ple& e*"$i"nal negativ. Dat iin# că acest c"*ple& c"nstă #in energiile ani*alice ale "r$ei% nu*ai energiile *ai puternice ale a#evărului au capacitatea #e a genera însănăt"şirea recuperarea. Dat"rită naturii Divinită$ii% interven$ia se ace prin invita$ie% pentru că Iubirea este putere şi nu "perea'ă prin instru*entele "r$ei. >"*pasiunea i'v"răşte #in în$elegerea aptului că 7H M #in p"pula$ia lu*ii calibra'ă sub nivelul 200 al #evărului% iar această ciră se ri#ică apr"ape #e 00M în unele sub-culturi şi regiuni ale lu*ii% care supravie$uiesc% în pri*ul r,n#% #"ar prin instinctele ani*alice. ; eliberare si*plă% în #"uă etape% #in negativis*ul eului: *ecanis*ul a#evărului Pentru #epăşirea tutur"r acest"r li*itări şi pentru si*pliicarea c"*ple&ită$ii subiectului% este necesar să acceptă* #"ar #"uă i#ei: . Negativis*ul se ba'ea'ă pe " "r$ă energetică #e "rigine ani*ala ce p"ate i #epăşită nu*ai prin putere% care este în e&clusivitate #e "rigine Divină. De aceea% este necesar să cere* şi să inv"că* a/ut"rul lui Du*ne'eu prin "rice *i/l"ace ave* la în#e*,nă. 2. Renun$area la i#entiicarea cu c"rpul% e*"$iile şi *intea% c"nsi#erate ca iin# C. 1i$i sinceri şi accepta$i că elesunt ale v"astre% #ar nu sunt nici#ecu* 4v"i4. în ti*p ce acestea ar putea să pară artiiciale% ciu#ate% străine sau nenaturale la început% realitatea un#a*entală este că ele repre'intă #e apt un a#evăr #e "r#in superi"r% care c"nstituie un instru*ent puternic şi re#utabil. intea va încerca să nege această realitate ca şi acest a#evăr iar aceasta este c+iar ceea ce se aşteaptă ca ea să acă% pentru că ea percepe intuitiv #evărul ca pe " pe#eapsă ne*esis. De-a lungul sec"lel"r% *ili"ane #e "a*eni au ales practic să *"ară #ec,t să accepte aceste #"uă pre*ise si*ple. ;a*enii sunt gata să se arunce în aer pe ei şi pe al$ii #ec,t să a#*ită că ar i putut să greşească. rebuie să în$elege* că eul ne va c"n#uce cu bucurie către pr"pria *"arte şi va preera să ne "*"are #ec,t să a#*ită cu u*ilin$ă că a ăcut " greşeală şi c+iar că - "+ #"a*ne% ăsta ar i cel *ai "ribil #intre cuvinte - 4Nu are #reptate4. Dec,t să *uri* şi să ave* " via$ă inernală% *ai bine să ne *aturi'ă* şi să recun"aşte* că *intea este înşelăt"are% şireată% ne*il"asă şi în nici un ca' un prietenS Nucleul eului re'i#ă în "rg"liul său narcisist şi% în secret% el se c"nsi#eră Du*ne'eu. "tuşi% el p"ate i surprins în sup"'i$iile sale secrete% inla*at"rii şi #ualiste% ce p"t i anulate prin si*pla u*ilin$ă. ceasta este p"arta spre libertate şi spre e&perien$a ericirii. Desc"peri* a#evărată natură a *in$ii c,n# încercă* să scăpă* #e c"ntr"lul ei. ?a " anali'ă *ai atentă% *intea este vă'ută ca " c"*ple&itate c"*pusă #in g,n#uri presupus ale 4*ele4 plus " serie #e #ate actuale. Datele sunt utile6 prin c"ntrast% g,n#urile şi punctele #e ve#ere asupra l"r nu sunt #e încre#ere% #ar ni le asu*ă* prin presupunerea că se i#entiică cu pr"pria n"astră pers"ană. ;#ată ce g,n#urile sau senti*entele au "st etic+etate ca 4ale *ele4% ele #evin în *"# *agic i*pregnate cu " "*niscien$ă pre'u*tivă% respectiv cu " presupusă vali#itate supre*ă. cestea c"nstituie ceea ce în întreaga literatură spirituală clasică e #escris #rept ilu'ie% care pr"gresea'ă recvent către #e'ilu'ie. Dacă nu este st"pată #e în#"iala şi inter"ga$ia integră% *intea recurge la un ase#iu per*anent pentru a învinge a#evărul iabil şi veriicabil% care i-ar pune sub se*nul întrebării suveranitatea pre'u*tivă #e e&e*plu% înclina$ia u*ană universală #e a apăra ceea ce c"nsi#eră* a i 4c"rect4% în ciu#a evi#en$ei c"ntrariului. Distrugerea #"*ina$iei e&ercitate #e *inte p"ate i reali'ată printr-un singur pas -s*erenia care este c"ns"li#ată prin si*pla recun"aştere a aptului că *intea nu este #el"c suverană şi at"tştiut"are% neiin# capabilă nici *ăcar să acă #ieren$a #intre a#evăr şi *inciună. ceastă atitu#ine are val"are practică atunci c,n# vine v"rba #e supravie$uirea i'ică şi recun"aşterea "biectel"r. >+iar şi atunci c,n# este v"rba #espre recun"aşterea lu*ii i'ice% *intea este incapabilă #e în$elegere% şi nici *ăcar nu recun"aşte "bserva$ia "arte si*plă că Cv"lu$ia însea*nă >rea$ie. intea este un instru*ent util în li*itele pr"tect"are ale l"gicii% ra$iunii% c"nstr,ngerii şi #isciplinei "pera$i"nale intrinsece. stel% *intea este în "r*a sa cea *ai bună atunci c,n# activea'ă pe tăr,*ul ştiin$ei% care nu per*ite e&isten$a e*"$i"nalului "ri încălcarea l"gicii. n prieten î*i 'icea c,n#va: 4"c*ai *i-a* #at sea*a că nu trebuie să a* " părere #espre "rice - ce
uşurareS4. ceastă #esc"perire a c"n#us la savurarea unei libertă$i "arte *ari% pentru că "piniile sunt îngră#it"are% restrictive% agresive şi argu*entative. Dacă g,n#urile şi i#eile nu sunt cu a#evărat 4ale *ele4% atunci #e ce apar şi cine este aut"rul l"rT De apt% acestea nu au #el"c la "rigine " pers"ană sau ceva si*ilar% ci apar *ai #egrabă #intr-" calitate i*pers"nală. >"n$inutul unui c,*p calibrabil al c"nştiin$ei este ase*ănăt"r cu " bancă #e i#ei cuprinsă într-un c,*p speciic #e energie% #e la nivelul c"nştiin$ei c"lective a "*enirii. ,n#uri% c"ncepte şi i#ei si*ilare se reunesc la #iverse niveluri şi sunt "rc+estrate prin antrenarea aten$iei şi a 4c,*pului #e atrac$ie4 general% care% ca şi gravita$ia% atrage i#ei cu #ensitate si*ilară. 1en"*enul este ase*ănăt"r cu stratiicarea speciil"r #e peşti şi a "r*el"r #e via$ă la #ierite a#,nci*i ale *ării. Dar şi în via$a u*ană% unii ră*,n la un#% iar al$ii se ri#ică la supraa$a apei. nu*ite tipuri #e g,n#ire% siste*e #e cre#in$ă şi e&presii sunt en#e*ice în unele s"cietă$i şi subculturi% care au "st #"*inate #e *ituri #e-a lungul sec"lel"r. De e&e*plu% e&istă $ări în care integritatea% "nestitatea% şi cinstea nu sunt c"nsi#erate i*p"rtante nici *ăcar în tran'ac$iile 'ilnice. 8a c+iar #i*p"trivă: t"ate interac$iunile se ba'ea'ă în întregi*e pe c,ştig% iar înşelăt"ria e c"nsi#erată " abilitate şi " te+nică #e apreciat. într-" astel #e cultură% *"ralitatea nu nu*ai că este absentă% #ar este c"nsi#erată c+iar a i ira$i"nală% lipsită #e val"are% " #"va#ă #e slăbiciune% aşa cu* #esc"peră *ul$i turişti naivi% care% atunci c,n# se înt"rc acasă cu un presupus "biect antic nepre$uit% #esc"peră că% #e apt% acesta val"rea'ă #"ar c,$iva cen$i.
Clarificarea Erorii $ualiste a *icti"ei.7ăptaşului Prin inter*e#iul stră#aniei spirituale% #esc"peri* că sinele nostru a "st captiv% " 4victi*ă4 încătuşată #e înşelăt"riile inteligente ale eului. "ate înşelăciunile eului p"t i "bservate în ev"lu$ia #ieritel"r specii ale regnului ani*al #e-a lungul un"r peri"a#e întinse #e ti*p. în t"ată această peri"a#ă% atragerea în cursă% înşelăt"ria% rivalitatea% eg"is*ul% ca*ula/ul şi "r$a au c"ntribuit la supravie$uire. Cv"lu$ia +"*ini#el"r a c"n#us la apari$ia lui B"*" sapiens% şi% c"nc"*itent% la apari$ia c"rte&ului prer"ntal în a$a creierului ani*al% care a ră*as sub #"*ina$ia instinctel"r ani*alice p,nă la nivelul 200 al c"nştiin$ei. Instinctele ani*ale sunt în t"talitate c"n#use #e c,ştigul pers"nal şi c"ntinuă să ur*e'e aceeaşi cale% alată în c"nlict cu energia puterii spirituale% a a#evărului şi% în special% cu energia iubirii% înşelăt"ria eului este inteligentă prin aptul că ea îi per*ite acestuia să-şi c"nvingă victi*a şi pri'"nierul să crea#ă că aut"rii înşelăciunii sunt 4un#eva în aară4 % c,n#% #e apt% aceştia sunt 4înlăuntru4. >are este i#entitatea a#evăratului aut"rT în ur*a investiga$iil"r% se va #esc"peri că nu e&istă niciun aut"r% ci #"ar un c,*p energetic al unui nivel speciic al c"nştiin$ei care a apărut #e-a lungul peri"a#ei ev"lu$i"niste% care încă pre#"*ină şi prin care% *a/"ritatea p"pula$iei lu*ii este #"*inată şi încătuşată. ici pute* în$elege în$elepciunea şi a#evărul cuvintel"r lui 8##+a : 4)e înt,*plă rar să ne naşte* ca iin$e u*ane% şi *ai rar să au'i* a#evărul% şi încă şi *ai rar% #upă ce l-a* alat% să- şi ur*ă*4. #evărul acestei air*a$ii este veriicat prin ca- librarea c"nştiin$ei% care arată că #"ar 0%GM #in p"pula$ia lu*ii este capabilă să a/ungă la sta#iul Iubirii Nec"n#i$i"nate. Iubirea nec"n#i$i"nată este un "biectiv practic% re'"nabil şi uş"r #e atins într-" via$ă "*enească. De la acest nivel% anga/a*entul şi #e#icarea spirituala ev"luea'ă spre stările bucuriei perecte - c+iar cele ale e&ta'ului - pentru ca% în inal să atingă nivelul (00% al Păcii% care este nivelul #e început al *isticului. >alea *isticului% în în$elesul cel *ai clasic al ter*enului% p"ate i #einită ca " Non 3ualitate 3evo#ional!.
C(PI'3/3 28 'ranscenderea =inţii Introducere n pr"cesul #epăşirii niveluril"r c"nştiin$ei% alegerile şi "p$iunile au ten#in$a #e a apărea în "r*a un"r c"ntrarii aparente. cestea sunt resi*$ite ca aversiuni sau atrac$ii care% p,nă în *"*entul în care sunt #e*"ntate% p"t părea #iicil #e #i'"lvat. trac$ia i*plică #e"p"trivă plăcerea ascunsă şi cea evi#entă% iar aversiunea se e&pri*ă prin e&pectativa neplăcerii şi a #isc"n"rtului. legerile *ai sunt c"*plicate şi #e un anu*it sens *"rali'at"r al #at"riei% e&pri*at prin sintag*ele 4ar trebui să4 sau 4ar i ca'ul să4% put,n# i respinse prin interven$ia unei culpabilită$i subtile şi a tenta$iei #e evitare. Cste% #eci% preerabil să e&clu#e* t"ate sup"'i$iile #e genul 4ar trebui să4. ; calitate pri*ară a ev"lu$iei spirituale este libertatea. ;ca'iile #e sc+i*bare p"t i c"nsi#erate *ai cur,n# invita$ii #ec,t "bliga$ii *"rale% iar aceste "p$iuni "eră% într-a#evăr% un gra# *ai *are #e libertate şi ericire interi"ară. >u t"ate acestea% ave* înt"t#eauna libertatea să le $ine* în aşteptare% pentru ca ap"i% în alt *"*ent şi în alt c"nte&t% alegerea sau #eci'ia respectivă să apară în *"# natural. ;bstac"lele aparente care se ivesc #e-a lungul căii c"nstau în #"uă c"*p"nente principale: plăcerea sau " rec"*pensă aparent atrăgăt"are% şi 2 tea*a #e alternativă a#ică #e pier#erea plăcerii. ulte #intre aceste perec+i c"nlictuale c"nstituie parte integranta #in 4natura u*ană4 şi au "st *"ştenite î*preună cu însăşi via$a. cestea sunt însă #e aşteptat% ca nişte praguri #e rutină pe care trebuie să le treacă "rice căutăt"r al nivelel"r superi"are ale c"nştin$ei. în realitate% ele nu sunt nici aşa "r*i#abile precu* par ini$ial% iar #epăşirea% c,t"rva *ăcar% a#uce cu sine încre#ere şi aşteptări realiste pentru succese şi *ai *ari. Cle*entele c+eie sunt "cali'area asupra c"*p"nentel"r speciice c"nlictului şi bi'uirea pe puterea suprin'ăt"r #e *are a @"in$ei )pirituale calibrată la nivelul H50% care intervine atunci c,n# cere* a/ut"rul lui Du*ne'eu şi sunte* #ispuşi să aban#"nă* rec"*pensele negativită$ii. Dualită$ile c"nlictuale cele *ai c"*une p"t i grupate în general #upă si*ilarită$i% şi c+iar re'"lvate î*preună.
$ualităţi co"parative )!ă#erea ati#ipată >"ntr"l 1a*iliaritate% "bicei gă$are #e trecut şurin$ă Ign"rare% negare% respingere% Nu p"t Nu vreau să Rigi#itate% repeti$ie )tabilitate% +"*e"sta'ă recutul ca scu'ă ?ipsa puterii v"in$ei încerca ,ine pretin#e "pune re'isten$ă
Temeri ban#"nare )c+i*bare% nesiguran$ă% ina#ecvare ea*a #e necun"scut sau #e n"u Diicultate% e"rt )upărare% reu'ul resp"nsabilită$ii Nu vreau Nu p"t să învă$are Repr"gra*are% sc+i*bare Pre'entul ca agent al sc+i*bării >"nruntarea cu lipsa #isp"nibilită$ii ace cu* i "nest accepta
Dualită$ile #e *ai sus sunt a*iliare "ricui% #at iin# că se aplică% în general% "ricărei încercări #e creştere şi ev"lu$ie spirituală. Deşi c"nlictele p"t părea i*p"sibil #e re'"lvat% s"lu$ia l"r este suprin'ăt"r #e si*plă şi presupune aplicarea strictă a instru*entel"r spirituale% precu* #isp"nibilitatea #e a ne aban#"na lui Du*ne'eu şi #e a eli*ina re'isten$ele prin inv"carea puterii @"in$ei )pirituale calibrată la nivelul H50% îns"$ită #e rugăciune pentru pri*irea a/ut"rului Divin. )e p"ate cere şi a/ut"rul Du+ului ),nt% a#*i$,n# aptul că eu a#ică eul nu sunt în stare să ac acest pas #e unul singur. ?a nivel "pera$i"nal% acesta repre'intă #e/a " cerere #e a în$elege şi c"nte&tuali'a situa$ia în *"# #ierit% #i'"lv,n# astel para#"&urile aparente. @"in$a pers"nală "perea'ă #"ar la nivelul calibrat al c"nştiin$ei ce caracteri'ea'ă respectiva pers"ană în acel *"*ent #in ev"lu$ia sa% iin# a#esea prea slabă pentru a eectua sc+i*barea #"rită. C"rturile #in trecut% eectuate prin inter*e#iul *ecanis*el"r eului p"t genera în#"ială% lipsa încre#erii în sine şi reu'ul #e a privi în a$ă pr"ble*ele. cest lucru este e&pri*at a#esea #e sintag*a 4a* încercat4% care însea*nă% #e apt% că cel care a încercat este sinele *ic% ac$iunea lui iin# *ai cur,n# " #"rin$ă #ec,t " întreprin#ere #ecisivă. în ciu#a inten$iil"r bune% puterea v"in$ei pers"nale nu este suicientă şi% recurg,n# la ea% e&istă riscul apari$iei vin"vă$iei. #evărata aban#"nare în *,inile lui Du*ne'eu nu p"ate avea l"c ără eli*inarea ilu'iil"r privit"are la puterea v"in$ei pers"nale şi ără înl"cuirea acest"ra cu " #eci'ie #eclarativă. In via$a #e 'i cu 'i% succesul e c"nsecin$a #e#ica$iei şi perseveren$ei. cestea p"t părea să repre'inte un sacriiciu pers"nal pe ter*en scurt% care eli*ină plăcerile trecăt"are în av"area "biectivel"r pc ter*en lung. în ca#rul lucrării spirituale interi"are p"t apărea aceleaşi atribute% #ar nu #rept c"nsecin$ă a v"in$ei pers"nale% ci ca un #ar al )inelui% pri*it în "r*a unui răspuns #in partea Pre'en$ei lui Du*ne'eu. ; re'isten$ă i*p"rtantă a eului re'i#ă în #"rin$a #e a c"ntr"la şi #e a "b$ine plăcere #in rec"*pensele sale. Prin ur*are% eul creea'ă re'isten$a în "r*a ricil"r% aşteptăril"r negative sau a te*erii #e sc+i*bare sau eşec. cestea repre'intă t"tuşi *,n#ria spirituală% care necesită% #e ase*enea% să ie aban#"nată. In realitate% presupunerea că Divinitatea este *ul$u*ită% ne*ul$u*ită sau #e'a*ăgită #e ac$iunile u*ane repre'intă " vanitate. ban#"narea pr"un#ă î*pie#ică% prin ur*are% pr"gra*area lui Du*ne'eu prin t"t elul #e presupuneri şi% prin acceptare% per*ite aban#"narea în v"ia )a% apt ce repre'intă " p"'i$ie *ai u*ilă. Re'"lvarea c"nlictel"r este astel re'ultatul inten$iei% alinierii şi aban#"nării c"n#i$i"nalită$il"r - #ar şi al inluen$ei =annice. @al"rile eg"iste găsesc " largă acceptare şi rec"*pensă s"cială% în plus% aceste rec"*pense sunt c"nsi#erate a i c"nsecin$ele cau'ei şi eectului. Prin aban#"narea presupusel"r c,ştiguri sau pier#eri% p"sibilită$ile =ar*ice se reali'ea'ă prin asenti*ent şi repre'intă " c"nsecin$ă aut"*ată a ceea ce a #evenit " pers"ană şi nici#ecu* a ceea ce are sau ace aceasta. Pe *ăsură ce ev"luă*% val"rile pre$uite în lu*e p"t i vă'ute ca nişte r,ne% iar ceea ce lu*ea percepe a i " pier#ere% p"ate i c"nsi#erat " "r*ă #e libertate sau c,ştig spiritual. Pacea interi"ară re'ultă #in aban#"narea tutur"r atrac$iil"r şi aversiunil"r. @al"rile percepute sunt în pri*ul r,n# pr"iec$ii ale #"rin$el"r şi lucruril"r ne#e'irabile. >u c,t sunt *ai pu$ine #"rin$ele% cu at,t *ai *are e satisac$ia vie$ii. Prin ur*are% evitarea b"gă$iei sau #enigrarea acesteia repre'intă atitu#ini la el #e alse ca şi ur*ărirea ei. )ărăcia p"ate i şi ea " "r*ă #e "stenta$ie şi *,n#rie spirituală. #evăratul ascetis* e pur şi si*plu " pr"ble*ă ce $ine #e ec"n"*ia #e e"rt. Nu p"sesiunile în sine% ci presupusa l"r i*p"rtan$ă sau val"are pr"iectată repre'intă a#evărata pr"ble*ă. Prin ur*are% b"gă$ia nu are " i*p"rtan$ă reală% #e"arece capacitatea pentru ericire interi"ară nu #epin#e #e act"ri e&terni "#ată ce nev"ile ani*ale pri*are sunt satisăcute. trac$iile eg"iste sunt c"ns"li#ate #e val"ri s"ciale% pr"gra*are culturală şi siste*e #e rec"*pensă. ceste val"ri repre'intă #e ase*enea c"n$inutul visel"r% ante'iil"r şi #"rin$el"r n"astre% ele pre'ent,n# " *are varietate în ca#rul subculturil"r. Pentru a găsi se*niica$ia e necesar să privi* #inc"l" #e percep$ie şi aparen$ă% ac"l" un#e se p"ate #iscerne esen$a. După cu* a spus )"crate% cu t"$ii alege* ceea ce percepe* că ar i binele. Pr"ble*a e să #iscerne* aparen$a #e esen$ă% pentru a putea #ieren$ia binele real #e substitutele sale ilu'"rii. Dierită #e cerin$ele #e ba'ă ale c"n"rtului şi supravie$uirii i'ice% #e'irabilitatea este% în realitate% " val"are pr"iectată.
Dacă #iscerne* esen$a% t"t ceea ce e&istă îşi #e'văluie ru*use$ea intrisecă şi val"area% căci t"ate repre'intă " e&presie a ev"lu$iei >rea$iei pe #ru*ul prin care ne*aniestatul #evine aniestat. Prin ur*are% val"area este intrisecă în t"t ceea ce e&istă% în virtutea )ursei Divine a C&isten$ei care se găseşte în #"*eniul n"nli- near şi este invi'ibilă pentru li*itele inerente *ecanis*el"r percep$iei.
Su"ar Cv"lu$ia spirituală este " c"nsecin$ă aut"*ată a "bservării *in$ii şi a înclina$iil"r ei #in perspectiva generală a para#ig*ei c"nte&tului şi nu #in cea a c"n$inutului. In l"c să încercă* să "r$ă* sc+i*barea% nu e necesar #ec,t să-i per*ite* Divinită$ii să " acă% prin aban#"narea pr"un#ă a c"ntr"lului% re'isten$ei şi a ilu'iil"r pier#eriic,ştigului. Nu e necesar să #istruge* sau să atacă* ilu'iile% ci #"ar să le per*ite* să ca#ă singure. Nu e necesar sau util să "l"si* "r$a prin *ecanis*e #e genul vin"vă$iei% #upă cu* nu trebuie nici să încercă* să "r$ă* ev"lu$ia spirituală% #e"arece ea se #esăş"ară aut"*at% în virtutea pr"priului ei ac"r#% atunci c,n# "bstac"lele şi re'isten$ele sunt aban#"nate. Puterea a#evărului este " calitate a Iubirii Divine care% in *ila ei ininită% #i'"lvă p"'i$i"nalită$ile şi ne rea#uce la Realitatea )inelui. Prin ur*are% este necesar să acceptă* că *"*entul apari$iei acestei revela$ii #epin#e #e )ine şi nu #e sine% #e"arece sinele este singurul capabil să înc"rp"re'e calită$ile =ar*ice neştiute. >,*pul ininit şi n"nlinear al c"nştiin$ei nu este #"ar "*nipre'ent şi "*niscient ci şi% #e ase*enea% "*nip"tent. în ca#rul accstui c,*p general% ceea ce v"* #eveni gravitea'ă aut"*at la nivelul c"respun'ăt"r al c,*pului general% precu* iese un #"p #e plută la supraa$a apei% ca " c"nscecin$ă a interac$iunii #intre plută% gravita$ie şi #ensitatea apei. )piritul se înal$ă în virtutea a ceea ce a #evenit prin c"nsi*$ă*,ntul pr"priului liber arbitru. >"*pasiunea pentru sine este un atribut al )inelui. stel% ulti*a re'isten$ă *a/"ră ce trebuie aban#"nată este re'isten$a "pusă iubirii at"tpre'ente a ?ui Du*ne'eu.
C(PI'3/3 22 ( deveni propria ru!ăciune Introducere )tu#en$ii întreabă a#esea eare ar putea i cel *ai p"trivit sat practic pentru ur*ăt"arele pr"ble*e recvente: cu* să i*ple*entă* prag*atic a#evărul spiritual subiectiv% respectiv cu* anu*e s, institui* spiritualitatea ca pe " cale #e a i în lu*e. #ar care serveşte ev"lu$iei şi pr"gresului spiritual. )tu#entul e#ucat a pri*it #e/a un *are nu*ăr #e in"r*a$ii cu privire la " *ultitu#ine #e practici şi c"ncepte spirituale. rans"r*area #"rită re'i#ă în tran'i$ia #e la 4a* au'it #espre4 la 4ştiu cu* să ac pentni a reali'a acest lucru4. ceastă pr"gresie este #e apt #e la " cun"aştere pre'u*tivă In necun"scut% respectiv #e la a*iliar la n"u. stel% aplicarea reala a in"r*a$iei spirituale p"ate părea încă nesigură. intea însăşi #evine interesată #e ev"lu$ie atunci c,n# ală că #inc"l" #c g,n#urile şi pr"cesele *entale "bişnuite% respectiv #inc"l" #e #"*eniile ra$iunii şi l"gicii e&istă nişte #i*ensiuni superi"are ale a#evărului. Interesul e #irec$i"nal atunci spre #csc"pcrire şi tre'ire spirituală. l$i stu#en$i p"t i "arte puternic *"tiva$i #e inspira$ie respectiv #e e&perien$ele "rtuite ce au #arul #e a i trans"nnaiive şi #e a ini$ia pr"cesul alegerii c"nştiente a pr"gresului şi ev"lu$iei spirituale. ceasta se p"ate petrece pe neaşteptate sau in anu*ite *"*ente critice #e sc+i*bare a c"nte&tului şi percep$iei. )tu#entul inspirat #evine ap"i atras #e p"ten$ial şi îşi centrea'ă interesul asupra aplicării practice a pr"cesel"r spirituale in via$a #e 'i cu 'i. ran'i$ia presupune în *"# caracteristic înc"rp"rarea pre*i'el"r intelectului în realitatea e&peri*entală a subiectivită$ii. stel% accentul ca#e asupra i*ple*entării% respectiv asupra aplicării practicil"r spirituale şi pre*i'el"r #e acest gen. Prin inc"rp"rare_ acest"ra şi practicarea l"r% n"ul #evine un act"r +abitual. C*ergen$a realită$ii #in p"ten$ialitate survine în virtutea un"r ciru*stan$e pr"pice% în care inten$ia şi v"in$a repre'intă ele*entele principale ale activării energiei. în#eplinirea p"ten$ialului are un ee#-bac= p"'itiv% prin care inten$ia este c"ns"li#ată iar pr"cesul spiritual #erivă *ai #egrabă #e Ia )ine #ec,t #e la sine cu s *ic.
ntrebare )-a spus că p,nă şi aplicarea unui singur principiu spiritual% c+iar "arte si*plu% e suicientă pentru a ace pr"grese *a/"re #e e&e*plu% 4ii bun cu t"t ceea ce însea*nă via$ă4% respectiv 4iartă% in#ierent #e c"nsecin$e4 sau 4relectea'ă asupra un"r versete av"rite c,teva 'ile% săptă*,ni sau luni
ăspuns cesta este cel *ai eicient *"# #e a începe. n singur *i/l"c aplicat c"nstant şi rigur"s este *ai eicient #ec,t lectura tutur"r căr$il"r sau #ec,t t"ate *"*entele sp"ra#ice #e entu'ias*. Persisten$a este caracteristică "cali'ării *in$ii. Prin anal"gie% #acă trage* un singur ir% t"t pul"verul se va #eşira. 1iecare pas înainte îl anticipea'ă pe ur*ăt"rul şi atrage in"r*a$ia a#ecvată şi #e/a asi*ilată% ce a*pliică şi clariică e&perien$a. stei% #ict"anele pri*are sunt #"ve#ite şi c"nir*ate #e e&perien$ă. 1en"*enul #e învă$are nu se petrece în virtutea cau'ei şi eectului şi nici" e&perien$ă rec"*pensat"arc nu ar trebui c"nsi#erată a i un c,ştig. Prin practica a*abilită$ii #eveni* a*abili #e"arece bunătatea însăşi este trans"r*ativă. stel% aşteptările trebuie #ate la " parte. Prin asenti*entul v"in$ei% trans"r*area se petrece în *"# aut"n"*% ca " c"nsecin$ă a c"nte&tului şi nu #"ar a c"n$inutului.
rebuie să spune* că prietenia nu unc$i"nea'ă pentru că aşteptă* #in partea cel"rlal$i un răspuns si*ilar% ci pentru că #esc+i#e uşa n"nlineară spre " p"ten$ialitate sp"rită. nii "a*eni c+iar se ab$in #e la bunătate% gener"'itate sau ab"r#ări prieten"ase #e"arece acestea p"t #eclanşa suspiciuni% ele*ente #eensive sau c+iar paran"ia în "a*enii situa$i sub nivelul 200. Iată un e&peri*ent util% e#iicat"r şi interesant: încerca$i să ',*bi$i ş"eril"r care au "prit la se*a"r alături #e #u*neav"astră. nii ş"eri v"r returna se*nul #e prietenie% al$ii v"r ră*,ne i*pasibili% privin# #rept înainte% al$ii se v"r panica #upă cu* sunt şi unii ce v"r #e*ara în tr"*bă% cu vite'ă *a&i*ă #eîn#ată ce se ace ver#e. >+iar şi un ',*bet prietenesc trebuie să ie #iscret.
ntrebare Dar cu* p"ate "are practica spirituală să genere'e sc+i*băriT >are sunt *ecanis*ele psi+"l"gice care per*it şi #eclanşea'ă sc+i*bareaT
ăspuns Nu e&istă un pr"ces al sc+i*bării% ci unul al e*ergen$ei ev"lutive. ?arva nu se sc+i*bă în luture% ci pur şi si*plu îşi #uce la în#eplinire p"ten$ialul său% ca un pr"#us al ev"lu$iei >rea$iei. Pentru a repeta% >rea$ia însea*nă ev"lu$ie în virtutea e*ergen$ei p"ten$ialită$ii în realitate. Inten$ia v"in$ei spirituale e suicientă. parentul 4n"u4 repre'intă ne*aniestatul ce #evine aniestat% la el cu* #esc+i#erea pu*nului revelea'ă " *,nă #esc+isă. Reali'area este " "p$iune şi " alegere ce iau "r*a unui aspect al v"in$ei. 1iecare alegere p"'itivă creşte p"ten$ialitatea şi pr"babilitatea un"r alegeri p"'itive a#i$i"nale% ceea ce% #e ase*enea% este în ac"r# cu te"ria cuantică. 1iecare alegere p"'itivă ne #uce *ai apr"ape #e un c,*p atract"r *ai înalt al c"nştiin$ei% in lu*ea seculară% un#e 4b"ga$ii #evin şi *ai b"ga$i şi săracii t"t *ai săraci4 este la el #e a#evărat că% prin integritate şi e"rt% "ştii săraci p"t #eveni b"ga$i% iar "ştii b"ga$i% #in cau'a er"rii% p"t ali*enta. @ia$a u*ană "eră " *are val"are% c"nstituin# "p"rtunitatea "pti*ă pentru ev"lu$ia sprituală. Prin alegere% pilitura #e ier a spiritului este atrasă spre #ieritele religii #e către c,*pul "*nip"tent şi "*nipre'ent al c"nştiin$ei însăşi. cest lucru e anal"g cu eectul unei c,*p electr"*agnetic gigantic% #"tat cu " putere ininită.
ntrebare Dar "are această #eini$ie a c"nte&tuali'ării nu intr"#uce cu*va în #iscu$ie c"nceptul #ubitabil al liberului arbitruT
ăspuns rgu*entele cu privire la liberul arbitru sunt #e "bicei a*bigue #in cau'a c"nte&tuali'ării ina#ecvate şi a aptului că se ba'ea'ă pe ip"tetic. p"i ele s,rşesc în "r*a un"r intelectua- li'ări #iscursive în cerc vici"s% ce in#uc speran$a inc"nştientă că liberul arbitru va i negat ca p"sibilitate reală% evit,n# astel resp"nsabilitatea sau răspun#erea spirituală. ;p$iunile au para*etri #in care re'ultă #e"p"trivă resp"nsabilitatea şi culpabilitatea. a*a "p$iunil"r este c"nsecin$a un"r *ultitu#ini #e act"ri cun"scu$i şi necun"scu$i% inclu',n# şi ceea ce s-ar putea nu*i pr"pensiuni =ar*ice. cestea sunt ulteri"r inluen$ate #e pr"babilitate% inclusiv #e rec"*pensele şi eşecurile trecute% şi% #c ase*enea% #e intensitatea e"rtului şi #e#ica$iei% #e gra#ul #e integritate% etc. Ip"teticul nu este " realitate% iar ga*a alegeril"r este re'ultatul #istilării un"r act"ri lineari şi n"nlineari c"*plecşi. stel% sub alte circu*stan$e şi c"n#i$ii pre#"*inante p"t î alese "p$iuni #estul #c #ierite. Din cau'a naturii ev"lu$ieicrea$iei% c"n$inutul şi c"nte&tul c"nştient sunt tran'it"rii şi ee*ere #e"p"trivă #escriptiv şi e&peri*ental ne aban#"na către @"in$a lui Du*ne'eu şi a cere +i#area Divină repre'intă ac$iuni at,t #e puternice% înc,t *"#iică "p$iunile #isp"nibile şi val"rile percepute ale acest"ra. Din #ina*icile n"nlineare re'ultă principiul itera$iei% prin care " alegere sau " "p$iune repetată #evine în *"# pr"gresiv " pr"babilitate 4#epe#en$a sen'itivă a$ă #e c"n#i$iile ini$iale4.
ntrebare >e se p"ate spune #espre revela$iile *a/"re sau e&perien$ele spirituale ce au #rept re'ultat sc+i*bări *a/"re bruşteT
ăspuns 1en"*enele naturale *a/"re% precu* avalanşele% se petrec prin repeti$ii vibra$i"nale. P"'i$iile eg"iste #evin slăbite în virtutea un"r paşi aparent *in"ri şi nese*niicativi. De e&e*plu% prin si*plul apt #e a spune "ri #e c,te "ri este p"sibil 4*ul$u*esc4 se p"ate a/unge la a #eveni " pers"ană *ai recun"scăt"are şi *ai gener"asă care% prin en"*enul atrac$iei% pri*eşte acu* ară e"rt " serie #e beneicii i*p"sibil #e atins înainte% nici *ăcar printr-un e"rt sus$inut. )c+i*bările *a/"re se petrec% #e ase*enea% şi #rept c"nsecin$ă a eliberării #in "bliga$iile =ar*ice negative. C ca şi cu* *intea inc"nştientă e satisăcută că " lec$ie a "st învă$ată% respectiv că " #at"rie a "st c"*pensată #e anu*ite c"*p"rta*ente. In *ulte eluri% învă$area spirituală este si*ilară cu însuşirea #e n"i valen$e prin repeti$ie şi practică% p,nă c,n# acestea #evin ireşti% ca " a #"ua natură. învă$area este acilitată #e inspira$ie şi #e i#entiiarea cu igurile a#*irate care aişea'ă atributele #"rite. N"i tin#e* să #eveni* ase*enea cel"r pe care îi a#*iră*.
ntrebare >e calită$i sunt #e cel *ai *are a/ut"r pentru un #ev"tat% pe l,ngă a*iliaritatea cu in"r*a$iile privit"are la c"nştiin$aspiritualitatea avansatăT
ăspuns #"ptarea un"r atitu#ini as"ciate cu intea )uperi"ară ve'i Privire generală% )ec$iunea a #"ua şi selectarea "ricăreia #intre virtu$i. Reu'ul sau respingerea atitu#inil"r negative sau a p"'i$i"nalitățil"r. c$i"narea într-un el beneic în t"ate circu*stan$ele% arăt a$ă #e sine% c,t şi a$ă #e al$ii. Respingerea vi"lării principiil"r spirituale pentru c,ştiguri pe ter*en scurt. >reearea unei i*agini i#eali'ate a$ă #e pr"pria pers"ană şi aplicarea acesteia ca pe un r"l. c$i"narea în virtutea sup"'i$iei 4ca şi cu*4 c"n#uce la c"nştienti'area p"ten$ialită$ii #e a #eveni cu a#evărat ceea ce a#*iră*. >a instru*ent #e învă$are este a#esea suprin'ăt"r #e eicient să pretin#e* că ave* calită$ile #"rite% iar ap"i% spre suprin#erea n"astră% să #esc"peri* că era v"rba #e apt #e un aspect neactivat şi latent al pr"priei pers"nalită$i. ul$i "a*eni ac #in aut"î*bun,tă$ire pri"ritatea nu*ărul unu a vie$ii l"r şi se i#entiică cu igurile a#*irate în l"c să le invi#ie'e. >a e&erci$iu practic% înainte să părăsi$i casa rea*inti$i-vă cu* anu*e a$i vrea să i$i şi #eci#e$i să ac$i"na$i în acest el. 1ăc,n# astel% "bserva$i răspunsul cel"rlal$i a$ă #e prietenia% c"nsi#era$ia sau iubirea pe care le-" arăta$i. Reu'a$i se#uc$ia şi tenta$ia a ceea ce este sen'a$i"nal. ban#"na$i plăcerea #ubi"asă a ră'bunării% a ten#in$ei #e a i c+it% respectiv #e a ace cea *ai bună aacere în pr"ble*e şi sc+i*buri e*"$i"nale. în ine% ca un e&erci$iu plăcut% per*ite$i c"nştient şi inten$i"nat cel"rlal$i "a*eni să c,ştige% #esc"perin# astel pr"pria *ăre$ie şi gener"'itate. ti 'g,rcit la nivel e*"$i"nal generea'ă sărăcie e*"$i"nală. 1iecare c,ştig -ii alt"ra ne ace în *"# para#"&al *ai b"ga$i şi pe n"i înşine% aşa că% prin practicarea acestui e&erci$iu% a/unge* să i* "arte b"ga$i #in punct #e ve#ere e*"$i"nal.
ntrebare Dar "are acest lucru nu însea*nă "are " încercare #eliberată #e a-i *ul$u*i pe ceilal$iT
ăspuns cestea sunt atitu#ini ilu'"rii% c"nsecvente sărăciei spirituale şi sti*ei #e sine scă'ute. ac$i"na in virtutea ra$iei spirituale însea*nă a i gener"şi% #e"arece sursa gra$iei c iubirea% care e neli*itată
şi înnăscută. c$iunea *ăruntă şi 'g,rcită generea'ă sărăcie spirituală şi înc+i#e uşa spre )ursa ra$iei ininite% ce este #e/a pre'entă în "r*a )inelui. )inele *ic ac$i"nea'ă #e pe p"'i$ii li*itative şi se ve#e pe sine însuşi ca iin# insuicent şi în nev"ie. Prin ur*are% e #eensiv şi atent la c,ştiguri. sinele *ic este #eensiv şi lac"*. Cl este t"t"#ată inc"nştient la nivel e&peri*ental că e&istă şi un )ine alternativ% care nu ace #ec,t să-şi aştepte activarea prin invita$ie şi asenti*ent. sinele *ic este te*ăt"r şi #eel #ispus să aibă încre#ere în )ine. Prin ur*are% transcen#en$a necesită #e"p"trivă cre#in$ă şi cura/.
ntrebare Prin e&e*plele pe care le "eri$i% "l"si$i a#esea u*"rul în ti*pul c"nerin$el"r şi interac$iunii interpers"nale. ;a*eni sunt a#esea surprinşi% #e"arece au #espre învă$ăt"rul spiritual i*aginea unei pers"ane pi"ase% respectiv a unui "rat"r plin #e inspira$ie.
ăspuns Para#"&ul re'i#ă în aptul că u*"rul c+iar este " ab"r#are c,t se p"ate #e seri"asă a c"nlictel"r spirituale% iin# a#esea *ult *ai eicient #ec,t platitu#inile "l"site cu s"brietate. *"rul sc naşte #intr " abun#en$ă #e bună-v"in$ă. 8l înlătură suerin$a şi an&ietatea e*"$i"nala şi transcen#e negativitatea prin transpunerea alsită$il"r ce alt*interi ar i inab"r#abile. rat,n# " alsitate ca pe un aspect ascuns al pr"priei pers"nalită$i% absur#itatea ei e revelată. cesta c *ecanis*ul +iperb"lei% care e&pune în a#evărata l"r lu*ină siste*ele #e cre#in$ă ba'ate pe #ist"rsiuni ra$i"nali'ate ale a#evărului. *"nil astupă prăpastia #intre res interna c"gitans şi res c&eterna lu*ea aşa cu* e. Prin ur*are% "r*ea'ă un c"ntrast i'bit"r între ceea ce percepe *intea şi esen$a realită$ii. stel% u*"rul e&pune ilu'iile aut"ali*entate ale eului. *"rul revelea'ă puncte #e ve#ere alternative şi "p$iuni% iin#% prin ur*are% un senti*ent eliberat"r. Din punct #e ve#ere clinic% el este as"ciat% #e ase*enea% cu " sănătate bună şi c+iar cu l"ngevitatea. *"riştii calibrea'ă în *"# caracteristic în *ar/ele superi"are ale nivelului G00% au vie$i lungi şi sunt iubi$i #e t"ată iu*ea *"rul e&pune aspectele supri*ate ale psi+icului u*an% astel înc,t ele p"t î i#entiicate şi recun"scute *ai uş"r% put,n# ti atent anali'ate şi #epăşite #ată iin# transparen$a alsită$ii l"r. Nu trebuie să i* #eensivi a$ă #e slăbiciunile u*ane% iin# *ult *ai bine ca acestea să ie recun"scute% acceptate şi asu*ate. #evărata c"nştien$ă spirituală apare #in recun"aşterea esen$ei. arii u*"rişti sunt iubi$i în virtutea puterii l"r #e a privi în a$ă slăbiciunile "*eneşti şi c+iar #e a r,#e #e ele. Darul l"r c"nstă în aptul că trans*it şi cel"rlal$i să acă acelaşi lucru. Cectul u*"rului e terapeutic şi astel are #arul #e a creşte s"li#aritatea şi c"*pasiunea u*ană prin inter*e#iul recun"aşterii *utuale. *"rul re#uce suerin$a interi"ară% ruşinea şi vin"vă$ia% #,n# astel la iveală "p$iuni *ai bla/ine. Negarea psi+"l"gică i'v"răşte #in vin"vă$ie% iar c,n# aceasta e #epăşită apare "nestitatea interi"ară. *"rul este anti#"tul sărăciei e*"$i"nale% psi+"l"gice şi spirituale% precu* şi " cale #e re'"lvare "pti*ă a atitu#inil"r *ici% *esc+ine% ce #en"tă% #e apt% un respect #e sine scă'ut.
ntrebare Prin ur*are% este "are u*"rul " cale prin care să ab"r#ă* nea/unsurile #urer"ase ale euluiT
ăspuns Da. Cl serveşte ca e&e*plu al te+nicil"r terapeutice spirituale ce c"n#uc la libertate şi "nestitate interi"ară. Cste anti#"tul ruşinii% vin"vă$iei şi ricii. Revelea'ă subtil capacitatea şi puterea interi"ară şi per*ite recun"aşterea *ăre$iei înnăscute a "*ului. Prin inter*e#iul u*"rului% inab"r#abilul #evine #isp"nibil pentru recun"aştere% asu*are şi transce#en$ă. *"rul acilitea'ă integritatea interi"ară. Prin c"ntrast% eul ne*"#iicat este su*bru şi t"tal lipsit #e u*"r.
ntrebare >u* se ar*"ni'ea'ă u*"rul cu #ev"$iuneaT ;are ele nu repre'intă ele*entele c"ntrareT
ăspuns Dev"$iunea însea*nă #e#icarea către #evăr şi Iubire% iar u*"rul #evine un instru*ent ce a/ută î*plinirii "biectivului. Cl #i*inuea'ă val"area ilu'iil"r pun,n# în c"ntrap"n#ere a#evărul şi alsitatea prin /u&tapunere. Inten$ia un#a*entală a u*"rului este în realitate "arte seri"asă şi #e#icată eliberării #in g+earele ilu'iil"r% ricii% urii şi vin"vă$iei. Cl #e*ască eul% #i*inu,n# prin ur*are #"*ina$ia acestuia. Cl c"n#uce la eliberarea #e sine şi la atingerea )inelui.
ntrebare >u* se înt,*plă acest lucruT
ăspuns Pr"gra*ele eului sunt lineare şi #einite #e restric$ia la c"n$inut. )piritul sau sinele este n"nlinear şi repre'intă c"nte&tul. >"n$inutul restric$i"nat al eului este aban#"nat prin e&punerea irealită$ii percep$iil"r şi p"'i$i"nalită$il"r sale. )e p"ate ve#ea atunci că percep$iile ului sunt aliniate la cucerire şi c,ştig. >,n# alsitatea i#eil"r sale c]tc e&pusă lu*inii c"nştien$ei% #"*ina$ia ilu'iei păleşte. Reali'area )inelui nu repre'intă nici un c,ştig şi nici " ac+i'i$ie. C v"rba #e " Reali'are ce se #esăş"ară #e la sine atunci c,n# "bstruc$iile -- u aban#"nate sau în#epărtate. C"rtul este #"ar " c"nsecin$ă a re'isten$ei care% la r,n#ul ei% repre'intă un pr"#us al ilu'iei. tunci c,n# n"rii #e pe cer se în#epărtea'ă% s"arele străluceşte prin pr"pria sa putere. Pre'en$a #in interi"r este binevenită şi iubită% netrebuin# e&iste senti*ente #e rică a$ă #e ea% căci% la ur*a ur*ei% este " stare un#a*ental bl,n#ă ce revelea'ă puterea trans"r*at"are a Iubirii. >"nceptul unui Du*ne'eu #e care trebuie să ne te*e* este ulti*a glu*ă a eului în acest teatru al absur#ului.
ntrebare >u* anu*e p"ate #eveni #ev"$iunea calitatea #"*inantăT
ăspuns Prin acceptarea că sunte* *ai #egrabă atraşi #e #estina$ia n"astră #ec,t re$inu$i #e trecut. Cv"lu$ia c"nştiin$ei este " *"ştenire =ar*ică #e"arece repre'intă " calitate înnăscută în c"nştiin$a u*ană însăşi. >ura/ul apare #in #ev"ta*ent% integritate% aliniere şi #e#ica$ie. ; caracteristică val"r"asă a #e#ica$iei este ericirea care% în cele #in ur*ă% #evine c"ns"li#ată ca " av"are interi"ară tăcută% #ar persistentă. @al"area "bservării atente este clară şi prin aptul că% #"ar să e&iste c"nştien$a unui #eect al eului% şi acest lucru tin#e să anule'e respectivul #eect. Prin aban#"nare şi inv"care% @"in$a Divină acilitea'ă tran'i$ia #e la *ic la *are% pentru că sinele spri/ină şi energi'ea'ă inten$ia ără e"rt. inele este ca " atrac$ie *agnetică prin care v"in$a pers"nală este aban#"nată pr"gresiv% iar "r$a #c "punere% re'isten$a este slăbită. stel% calea însăşi este aut"î*plinit"are% plină #e rec"*pense şi revelea'ă *ul$u*iri pr"gresive. 1iecare pas% in#ierent c,t #e *ic% este la el #e i*p"rtant.
ntrebare >e se p"ate spune #espre eectul învă$ăt"rului )piritualT
ăspuns Printr-" trans*isie tăcută% nivelul #e c"nştiin$ă al învă$ăt"rului acilitea'ă trans"r*area in"r*a$iei #e la ni velul *ental p,nă la realitatea subiectivă e&peri*entală. Nivelul #e c"nştiin$ă şi c,*pul energetic vibra$i"nal al aurei învă$ăt"rului este un pr"#us al ev"lu$iei c"nştiin$ei şi nu repre'intă un act"r pers"nal. Cl activea'ă calită$ile native ale stu#entului la un nivel n"nverbal. Prin anal"gie% ar putea i nu*it ec+ivalentul spiritual al eectului R"ger 8annister #espre care a* v"rbit anteri"r. Cl trans*ite un c,*p #e energie #e înaltă recven$ă prin inter*e#iul aurei. >alitatea sa #erivă #in certitu#inea că se ba'ea'ă pe Realitatea e&perien$ială. celaşi en"*en este acceptat #e grupurile #e recuperare în care puterea sp"ns"rului este #erivată #in e&perien$a încununată #e succces% #eci #in stăp,nirea unei pr"ble*e. tare grupuri spirituale ra#ia'ă un c,*p energetic înalt% care vine ap"i în spri/inul n"il"r veni$i prin inter*e#iul alinierii in#ivi#uale şi #e grup% *en$inută #e aut"-"nestitate. 1iecare nivel al c"nştiin$ei repre'intă un c,*p #e atrac$ie ce #"*ină un anu*it c,*p al c"nştiin$ei în virtutea puterii sale înnăscute şi intrinseci. în ca#rul grupuril"r *ai *ari şi *en$inute pe ter*en lung% acest lucru este nu*it prin sintag*a Putere )uperi"ară. #esea% cuv,ntul Du*ne'eu este evitat% #e"arece este pre#ispus la er"ri #e #eini$ie şi nu*er"ase cre#in$e şi siste*e #e cre#in$e c"nlictuale inclu',n# aici rica şi vin"vă$ia resi*$ite în a$a #escrieril"r antr"p"*"rice ale lui Du*ne'eu. Pentru a spri/ini pr"gresul spiritual% alege$i învă$ăt"ri şi învă$ături veriicabile% evit,n#u-i pe cei care au ceva #e c,ştigat prin a#erarea sau alinierea v"astră la respectivul grup. Cvita$i grupurile sau învă$ăt"rii puşi pe ac+i'i$ii% lac"*i sau *,na$i #e #"rin$a #e c"ntr"l. sinele este c"*plet î*plinit"r şi nu are niciun el #e nev"ie şi nici ni*ic #e c,ştigat. învă$ăt"rul este un servit"r al #evărului şi nu sursa acestuia. "$i cei care luptă pentru Du*ne'eu îl şi servesc. In t"ate scripturile spirituale e&istă " #eclara$ie reluată recurent în #ierite culturi şi li*bi% c"n"r* căreia Divinitatea răspun#e la aliniere. De "bicei% e pusă într-" "r*ă #e genul >ei care cre# sunt ai ei. P"rnin# #e la aceste cuvinte% #evine evi#ent că nu e "arte i*p"rtant c,t #e #eparte a* a/uns pe cale% #ar e esen$ial aptul că sunte* pe cale.
NC`C NC` - Barta scalei c"nştiin$ei NC` 8 - ?ista tabelel"r NC` > - >u* calibră* nivelele c"nştiin$ei
(NE( ( Farta scalei conştiinţei
)er*pe#tiva !ui Dume;eu
)er*pe#tiva *ie!ui
Nive!
Lo%aritm
Emoţie
)ro#e*
NIVELE ALE ADEVĂR=L=I )ine
i Cu
Ilu*inare
700-000
Ineabil
>"nştiin$ă pură
cceptare t"tală
Perec$iune
Pace
(00
8eatitu#ine
Ilu*inare
întreg
>"*pletă
8ucurie
5G0
)eninătate
ransigurare
Iubit"r
8enignă
Iubire
500
@enera$ie
Revelare
în$elept
)e*niicativă
Ra$iune
G00
în$elegere
bstracti'are
il"s
r*"ni"asa
cceptare
!50
Iertare
ranscen#en$ă
!0
;pti*is*
Inten$ie
Inspirat"r
Plină #e speran$ă Disp"nibilitate
ngă#uit"r
)atisăcăt"are
Neutralitate
250
încre#ere
Cliberare
Per*isiv
Reali'abilă
>ura/
200
ir*are
>"ns"li#are
NIVELE ALE 9AL
B&igcntă
,n#rie
75
8at/"cură
Depreciere
Ră'bunăt"r
ntag"nică
1urie
50
ră
gresivitate
nega Punitiv
De'a*ăgi înric"şăt"are
D"rin$ă 1rică
25 00
?ăc"*ie n&ietate
înr"bire Retragere
Dispre$uit"r
ragică
Durere
75
Regret
Disperare
De'apr"bat"r
1ără speran$ă
patie
50
Disperare
Renun$are
@in#icativ
Rea
@in"vă$ie
!0
învin"vă$ire
Distrugere
Dispre$uit"r
i'erabilă
Ruşine
20
*ilire
Cli*inare
(NE( ? 3ista tabelelor Intr"#ucere Barta scalei c"nştiin$ei )ec$iunea înt,ia - Privire generală Nivelele #e c"nştiin$ă ale erel"r ar+e"l"gice Regnul ani*al >"relarea nivelel"r c"nştiin$ei cu rata ericirii >apit"lul Dualită$ile Ruşinii >apit"lul 2 Dualită$ile vin"vă$iei şi urii vin#icative >apit"lul ! Dualită$ile apatiei >apit"lul G Nivele pr"gresive #e abstracti'are Dualită$ile #urerii >apit"lul 5 Dualită$ile ricii >apit"lul ( Dualită$ile #"rin$ei >apit"lul 7 Dualită$ile uriei >apit"lul H Dualită$ile *,n#riei )ec$iunea a #"ua - Privire generală 1unc$i"narea şi i'i"l"gia creierului abelul : 1unc$i"narea *in$ii - titu#ini abelul 2: 1unc$i"narea *in$ii - titu#ini abelul !: 1unc$i"narea *in$ii - titu#ini răsături p"'itive #e pers"nalitate - partea I răsături p"'itive #e pers"nalitate - partea II >apit"lul ! arile căr$i ale lu*ii "cci#entale >apit"lul G Diagn"stic #ieren$ial: inatuare vs iubire >apit"lul 5 )tări spirituale autentice >apit"lul ( )crieri şi învă$ăt"ri ce calibrea'ă în *ar/ele nivelului (00 >apit"lul 7 )crieri şi învă$ăt"ri ce calibrea'ă în *ar/ele nivelului 700 >apit"lul H Nivele ale Divinită$ii )crieri şi învă$ăt"ri ce calibrea'ă peste nivelul H50 )ec$iunea a cincea - Privire generală Dieren$iere între c"n$inut şi c"nte&t enta$ii >apit"lul 2 Dualită$i c"*parative
(NE( C Cu" calibră" nivelele conştiinţei Infor"aţii !enerale >,*pul energetic al c"nştiin$ei p"se#ă " #i*ensiune ininită. nu*ite nivele ale acestuia se c"relea'ă cu c"nştiin$a u*ană% iar acestea au "st calibrate #e la 4I4 la 4.0004 ve'i şi ne&a : +arta scalei c"nştiin$ei. ceste c,*puri energetice relectă şi #"*ină c"nştiin$a u*ană. "t ceea ce e&istă în univers ra#ia'ă " anu*ită recven$ă sau c,*p energetic% care se păstrea'ă pentru t"t#eauna în c,*pul c"nştiin$ei. stel% iecare pers"ană sau iin$ă care a trăit vre"#ată% precu* şi "rice lucru legat #e ea inclu',n# "rice î*pre/urare. g,n#% ac$iune% senti*ent "ri atitu#ine este înregistrat pentru vecie şi p"ate i regăsit şi accesat în "rice *"*ent #in pre'ent sau viit"r.
'e1nica Răspunsul =inesi"l"gic testarea *usculară c"nstă într-un răspuns si*plu% prin 4#a4 sau 4nu4% la anu*i$i sti*uli. De "bicei% cel cure eectuea'ă testarea apasă cu #"uă #egete pe înc+eietura *,inii întinse "ri'"ntal #e subiect% e&ercit,n# " presiune *"#erată a:.upra acesteia. De regulă% subiectul testării $ine cu cealaltă *,nă #easupra ple&ului s"lar " anu*ită substan$ă% ce ur*ea'ă a i testată. >el care eectuea'ă testarea îi spune subiectului 4re'istă4 şi% #acă substan$a testată este beneică pentru subiect bra$ul a#e*tuia va ră*,ne puternic. Dacă% #i*p"trivă% aceasta nu este enetică sau are un eect a#vers% *uşc+iul nu va putea re'ista aceleiaşi presiuni şi bra$ul subiectului va slăbi. Răspunsul "b$inut astel e "arte rapi# şi succint. Este important de notat #aptul c!, pentru ob/inerea unor r!spunsuri corecte, att persoana care e#ectuea4! testarea, ct i subiectul acesteia trebuie s! calibre4e peste nivelul 200. st#el, inten/ia din spatele interoga/iei trebuie s! #ie una integr!.
>u c,t nivelul #e c"nştiin$ă al ec+ipei #e testare e *ai ri#icat% cu at,t *ai c"recte v"r i re'ultatele. >ea *ai bună atitu#ine e cea a #etaşării clinice% ce presupune să pune* întrebările prea$,n#u-le cu ur*ăt"area #eclara$ie: 4In nu*ele binelui supre* respectiva c+estiune calibrea'ă ca a#evărată.Peste 00. Peste 200%4 etc. >"nte&tuali'area air*a$iei 4în nu*ele binelui supre*4 sp"reşte acurate$ea #e"arece transcen#e *"tiva$iile şi interesele pers"nale eg"iste. i*p #e *ul$i ani% testul a "st c"nsi#erat a i un răspuns l"cal al siste*ului i*unitar sau #e acupunctură al c"rpului. >u t"ate acestea% cercetările ulteri"are au sc"s la iveală aptul că răspunsul nu era #el"c unul l"cal al c"rpului% ci un răspuns general al c"nştiin$ei% *aniestat în a$a unei substan$e sau #eclara$ii. >eea ce este a#evărat% beneic şi a#uce piin"s vie$ii generea'ă un răspuns p"'itiv ce pr"vine #in c,*pul i*pers"nal al c"nştiin$ei care este pre'ent în "rice iin$ă. cest răspuns p"'itiv este in#icat #e creşterea t"nusului *uscular al c"rpului. în general% cel *ai #es "l"sit este *uşc+iul #elt"i#% #e"arece este c"nsi#erat a i cel *ai bun *uşc+i in#icat"r6 cu t"ate acestea% "ricare alt *uşc+i al c"rpului p"ate i utili'at în acelaT sc"p. De e&e*plu *uşc+iul ga*bei% "l"sit a#esea în acest sc"p #c practicienii ştiin$ei c+ir"practice. nainte #e a pune " întrebare în "r*a unei #eclara$ii% este necesar să s"licita$i per*isiunea% air*,n# #e e&e*plu: 4* per*isiunea #e a întreba ceea ce inten$i"ne'4 DaNu. Respectiv% r"sti$i ur*ăt"area ra'ă: 4ceastă calibrare serveşte binelui supre*4. Dacă " #eclara$ie este alsă% respectiv #acă " substan$ă este n"civă% t"nusul *uscular slăbeşte atunci c,n# subiectului i se cere să re'iste. cest lucru in#ică aptul că sti*ulul este negativ% nea#evărat% î*p"triva vie$ii - respectiv că răspunsul este 4nu4. Răspunsul este "arte pr"*pt% presupun,n# " #urată e&tre* #e scurtă. >"rpul îşi va reveni ap"i i*e#iat% înt"rc,n#u-se la tensiune *usculară n"r*ală. Pentru eectuarea testării =inesi"l"gice e&istă în principal trei *"#alită$i. Pri*a% cea *ai u'uală şi "l"sită t"t"#ată şi în cercetare% recla*ă pre'en$a a #"uă pers"ane: cel care eectua'ă testarea%
respectiv subiectul acesteia. Cste #e preerat ca testarea * să aibă l"c într-un *e#iu liniştit% lipsit #e 'g"*"t sau *u'ică #e I un#al. )ubiectul testării îşi $ine "c+ii înc+işi. >el care I eectuea'ă testarea trebuie să "r*ule'e 4întrebarea4 într-" "r*ă #eclarativă. Prin inter*e#iul testării =inesi"l"gice acestei întrebări #eclarative i se p"ate răspun#e prin 4#a4 sau 4nu4. De e&e*plu% este incorect să întreba$i: 4Cste "are acesta un cal sănăt"sT4. 1"r*a c"rectă a aceleiaşi întrebări este ur*ăt"area: 4cest cal este sănăt"s4% respectiv c"r"larul acesteia 4cest cal este b"lnav4. După "r*ularea acestei #eclara$ii% pers"ana care eectuea'ă testarea apasă cu #"uă #egete pe înc+eietura *,inii întinse "ri'"ntal #e subiect% e&ercit,n# " presiune *"#erată asupra acesteia şi spun,n#u-i% în acelaşi ti*p% 4re'istă4. 8ra$ul subiectului va putea ră*,ne er* şi puternic% apt care in#ică un răspuns prin 4#a4% respectiv va slăbi% lucru ce c"respun#e unui răspuns prin 4nu4. Răspunsul este "arte scurt şi i*e#iat. #"ua *et"#ă presupune să "r*a$i un cerc #in #egetul rrare si cel *i/l"ciu #e la " *,nă pentru a încerca să- #esace$i și trăg,n# cu arătăt"rul celeilalte *,ini. în ca'ul acestei *"#e e&istă " #ieren$ă "bservabilă #e putere între un răspuns air*ativ şi unul negativ. >ea #e a treia *et"#ă e cea *ai si*plă #ar% ca şi celalalte% re- iarnă " "arecare practică. Ri#ica$i pur şi si*plu un "biect greu. precu* un #ic$i"nar *are sau c,teva cără*i'i% #e pe " *asă% păstr,n# în *inte " i*agine sau " air*a$ie a#evărată% respectiv una alsă. ;bserva$i t"t"#ată aptul că ve$i ri#ica greută$ile cu uşurin$ă #acă vă g,n#i$i la ceva a#evărat% #ar ve$i #epune un e"rt sus$inut #acă pr"ble*a în cau'a este alsă a#ică nea#evărată. Re'ultatele "b$inute se p"t veriica "l"sin#u-se şi celelalte #"uă *et"#e.
Calibrarea nivelelor specifice Punctul critic #intre p"'itiv şi negativ% #intre a#evărat şi als% sau #intre ceea ce este c"nstructiv% respectiv #istructiv se găseşte la nivelul calibrat 200 ve'i +arta scalei c"nştiin$ei. "t ceea ce se găseşte #easupra val"rii 200 este a#evărat şi #eter*ină creşterea t"nusului *uscular al subiectului6 t"t ceea ce se găseşte sub această val"are este als şi #eter*ină scă#erea t"nusului *uscular al aceluiaşi subiect. )e p"ate testa abs"lut "rice air*a$ie% eveni*ent ist"ric sau pers"ană in#ierent #acă #in pre'ent sau #in trecut. întrebările nu trebuie nici *ăcar verbali'ate.
Calibrarea nu"erică# C&e*plu: 4Ra*ana ar+ars+i calibrea'ă peste nivelul 700.4 DaNu )au% 4Bitler calibrea'ă peste nivelul 200.4DaNu. ?a 20 #e aniT DaNu ?a !0T DaNu ?a G0T DaNu în *"*entul *"r$iiT DaNu
(plicaţii estarea =inesi"l"gică nu p"ate i "l"sită pentru a pre'ice viit"rul% în rest nu e&istă nici " li*ită în calea întrebăril"r #u*neav"astră. >"nştiin$a nu are li*ite nici în ti*p% nici în spa$iu #ar% cu t"ate acestea% per*isiunea p"ate i reu'ată. ;rice eveni*ent ist"ric% ie el pre'ent sau trecut% p"ate i testat. Răspunsurile sunt i*pers"nale şi nu #epin# nici #e siste*ul #e cre#in$ă al subiectului% nici #e cel al pers"anei care ace testarea. De e&e*piu% pr"t"plas*a *aniestă " reac$ie #e aversiune la sti*ul ii n"civi şi carnea ce s,ngerea'ă. cestea c"nstituie calită$i ale *aterialel"r testate şi sunt i*pers"nale. De apt% c"nştiin$a nu cun"aşte #ec,t a#evărul% #e"arece nu*ai acesta are " e&isten$ă reală. Ca nu răspun#e la alsitate% #e"arece alsitatea nu are " e&isten$ă pr"priu-'isă în realitate. "t"#ată% ea nu va răspun#e c"rect nici întrebăril"r eg"iste sau n"n-integre% #e genul cel"r care vi'ea'ă investirea banil"r în anu*ite ac$iuni. Prin ur*are% răspunsul =inesi"l"gic este #"ar " pre'en$ă. şa cu* se înt,*plă şi în ca'ul electricită$ii% spune* că lu*ina este aprinsă. tunci c,n# spune* că este stinsă% ne reeri*% #e apt% la l absen$a electricită$ii. în realitate% nu e&istă ni*ic #e genul 4ni- I *icului4. ceasta este " air*a$ie #e"p"trivă subtilă şi crucială I pentru în$elegerea naturii c"nştiin$ei. >"nştiin$a este
capabilă să recun"ască #"ar #evărul. Ca pur şi si*plu eşuea'ă să răspun#ă la alsitate. în *"# si*ilar% " "glin#ă relectă " i*agine nu*ai #acă e&istă un "biect #e relectat. Dacă nu e&istă nici un "biect în a$a "glin'ii% nu e&istă nici vre" i*agine relectată în aceasta.
Pentru a calibra un nivel Nivelele calibrate se rap"rtea'ă la " scală #e reerin$ă speciică. Pentru a a/unge la aceleaşi val"ri ca în +arta scalei c"nştiin$ei re#ată în ne&a % întrebările trebuie c"relate cu aceasta% #upă cu* ur*ea'ă: 4Pe " scală a c"nştiin$ei u*ane #e la la .000% în care (00 in#ică ilu*inarea% acest "biectac$iunesubstan$ă calibrea'ă peste...un nu*ăr4. )au: 4Pe " scală a c"nştiin$ei un#e 200 c"nstituie nivelul #evărului% iar 500 nivelul Iubirii% această air*a$ie calibrea'ă peste ...in#ica$i un anu*it nu*ăr4.
Infor"aţii !enerale ;a*enii #"resc în general să #e"sebească a#evărul #e alsitate. Prin ur*are% air*a$ia trebuie ăcută c,t *ai precis. Cvita$i "l"sirea ter*enil"r generali precu* 4este "are aceasta " slu/bă bunăT4. 48ună4 in ce sensT l salari'ăriiT >"n#i$iil"r #e *uncăT P"sibilită$il"r #e pr"*"vareT >"rectitu#inea şeuluiT
E>perti+a 1a*iliaritatea cu testarea generea'ă " e&perti'ă pr"gresivă% întrebările a#ecvate încep să se ivească t"t *ai #es şi p"t #eveni apr"ape incre#ibil #e c"recte. Dacă acelaşi subiect al testării lucrea'ă î*preună cu " aceeaşi pers"ană ce eectuea'ă testarea pentru " anu*ită peri"a#ă #e ti*p% cel pu$in una #intre aceste #"uă păr$i va #e'v"lta " calitate #e " ui*it"are acurate$e% care c"nstă în principal în capacitatea #e a in#ica cu preci'ie întrebările a#ecvate c+iar şi atunci c,n# subiectul nu are nici " i#ee #espre acestea. De e&e*plu% pers"ana care eectuea'ă testarea a pier#ut un "biect şi începe să spună: 4l-a* lăsat în bir"ul *eu4 Răspuns: nu 4l-a* lăsat în *aşină4 Răspuns: nu. p"i% pe neaşteptate% subiectul testării apr"ape că 4vi'uali'ea'ă4 "biectul şi spune: Wîntreabă: l-a* agă$at pe uşa #e la baieT4. tunci cel care eectuea'ă testarea spune: 4"biectul este agă$at pe uşa #e la baie4. Răspuns: #a. în ca'ul #e a$ă% subiectul testării nu avea nici " i#ee #espre aptul că pers"ana care eectua testarea se "prise să ali*ente'e *aşina şi-şi uitase geaca pe uşa t"aletei ben'inăriei. )e p"ate "b$ine astel "rice in"r*a$ie% #espre apr"ape "rice lucru #in pre'ent sau trecut. ne"ri se p"t "b$ine răspunsuri negative #in *"tive pr"babil =ar*ice. Printr-" veriicare încrucişată% acurate$ea p"ate i c"nir*ată cu uşurin$ă. "t"#ată% "ricine îşi însuşeşte această te+nică% are la #isp"'i$ie în *"# i instantaneu un nu*ăr *ai *are #e in"r*a$ii #ec,t p"t st"ca t"ate c"*puterele şi bibli"tecile #in întreaga lu*e. Prin ur*are% p"sibilită$ile acestei *et"#e sunt în *"# evi#ent neli*itate şi ui*it"are.
3i"ite Din *"tive încă necun"scute% apr"&i*ativ 'ece la sută #in t"talul p"pula$iei lu*ii nu p"ate "l"si te+nica testării =*esi"l"gice. estul este c"rect nu*ai #acă at,t subiec$ii testării% c,t şi inten$ia întrebării calibrea'ă peste nivelul 200% iin# prin ur*are integre. bs"lut necesare sunt #etaşarea% "biectivitatea şi alinierea cu #evărul şi nici#ecu* "piniile subiective% "bserv,n#u-se c+iar că #"rin$a #e a #"ve#i " anu*ită "pinie i*plică riscul c"*pr"*iterii testului. ne"ri% #e ase*enea #in *"tive ne#esc"perite încă% se înt,*plă ca pers"anele căsăt"rite să nu se p"ată testa una pe celalaltă% trebuin# astel să apele'e la " a treia pers"ană. n subiect p"trivit pentru testare este " pers"ană al cărei bra$ se întăreşte atunci c,n# are în *inte un "biect sau " pers"ană iubită% respectiv slăbeşte% #acă se g,n#eşte la ceva negativ rică% ură% vin"vă$ie% etc.
;ca'i"nal% se înt,*plă ca şi un subiect p"trivit pentru testare să #ea răspunsuri para#"&ale. cest lucru p"ate i re'"lvat #e "bicei recurg,n# la te+nica #e 4palpare a glan#ei ti*us4% #esc"perită #e #"ct"rul K"+n Dia*"n#. >u pu*nul str,ns% apăsa$i #e trei "ri #easupra sternului% ',*bi$i şi spune$i 4+a-+a-+a4 la iecare palpare% i*agin,n#u-vă *ental " pers"ană sau un "biect iubit. stel% #e'ec+ilibrul te*p"rar va i în#epărtat. cesta p"ate i "ca'i"nat #e aptul că a$i "st înc"n/urat recent #e "a*eni negativi% a$i ascultat *u'ică #eat+-*etal sau a$i privit pr"gra*e #e televi'iune vi"lente etc. Cnergia *u'icii negative are un eect #ăunăt"r asupra siste*ului energetic al c"rpului pentru încă " /u*ătate #e "ră #upă ascultarea *u'icii respective. De ase*enea% " altă sursă "bişnuită #e energie negativă " repre'intă recla*ele #e televi'iune. După cu* a* air*at şi *ai #evre*e% *et"#a =inesi"l"gică #e a #iscerne a#evărul #e alsitate şi nivelele #e a#evăr presupune nişte cerin$e stricte. v,n# în ve#ere li*itările% nivelele calibrate sunt enu*erate pe larg în căr$ile anteri"are.
E>plicaț ie estul =inesi"l"gic este in#epen#ent #e "piniile şi cre#in$ele pers"nale% iin# un răspuns i*pers"nal al c,*pului c"nştiin$ei care% precu* pr"t"plas*a% este i*pers"nală în t"ate răspunsurile sale. cest lucru p"ate i #e*"nstrat prin "bservarea aptului că răspunsurile la testare sunt aceleaşi in#ierent #acă sunt sau nu verbali'ate. stel% subiectul testării nu este inluen$at #e întrebare. #e"arece nici *ăcar nu ştie care este aceasta. Pentru a #e*"nstra acest lucru% ace$i ur*ăt"rul e&erci$iu: >el care eectuea'ă testarea se g,n#eşte la " i*agine necun"scută subiectului şi spune: i*aginea pe care " a* în *inte este p"'itivă sau a#evărată% sau calibrea'ă peste nivelul 200% etc. Dacă i*aginea la care se g,n#eşte cel care eectuea'ă testarea este p"'itivă ?inc"ln% Iisus% aica ere'a% etc t"nusul *uscular al bra$ului subiectului se va întări. Dacă #i*p"trivă% cel care ace testarea are în *inte " i*agine negativă sau " air*a$ie alsă% bra$ul subiectului va slăbi instantaneu. Dat iin# că subiectul nu ştie la ce anu*e se g,n#eşte cel ce ace testarea% re'ultatele nu sunt inluen$ate #e cre#in$ele şi "piniile pers"nale.
'e1nica )inesiolo!ică corectă ?a el precu* interesul principal al lui alile" alilci vi'a astr"n"*ia şi nu abricarea tclesc"apel"r. Institutul pentru >ercetări )pirituale vansate este #e#icat cercetării c"nştiin$ei şi nu în *"# speciic =inesi"l"giei. 1il*ul vi#e" 8utere versus "or/! #e*"nstrea'ă te+nica un#a*entală a testării =inesi"l"gice. In"r*a$ii *ai #etaliate cu privire la ştiin$a =inesi"l"giei p"t i găsite pe internet. De e&e*plu% pute$i căuta pe *"t"arele #e căutare #upă cuv,ntul =inesi"l"gie. C&istă "arte *ulte reerin$e% ca #e e&e*plu lin=-ul >"legiului #e Einesi"l"gie plicată FFF. Ica=.c"* precu* şi alte institu$ii e#uca$i"nale.
$escalificare De"p"trivă scepticis*ul (0 şi cinis*ul calibrea'ă sub val"area 200% #e"arece relectă pre/u#ecă$i negative. Prin c"ntrast% " investiga$ie vali#ă necesită " *inte #esc+isă şi "nestă% lipsită #e "rice vanitate intelectuala. "ate stu#iile negative la a#resa =inesi"l"giei c"*p"rta*entale calibrea'ă sub nivelul 200 #e regulă la (0% ca şi investigat"rii înşişi. Pentru " pers"ană "bişnuită p"ate părea surprin'ăt"r că p,nă şi unii pr"es"ri ai*"şi p"t calibra - şi c+iar " ac - sub val"area 200. stel% stu#iile negative sunt c"nsecin$a un"r pers"ane negative. "t"#ată% în *"# para#"&al% eşecul investigat"ril"r care calibrea'ă sub nivelul 200 c"nir*ă% #e apt% a#evărul *et"#"l"giei pe care ei încearcă să " #iscre#ite'e. Ci trebuiau să "b$ină re'ultate negative şi aşa au şi acut% apt care% para#"&al% #"ve#eşte c"rectitu#inea testului pentru #etectarea #ieren$ei #intre integritate şi n"nintegritate. ;rice n"uă #esc"perire p"ate i vă'ută ca " a*enin$are la a#resa siste*el"r #e cre#in$ă prevalente. 1aptul că a apărut " ştiin$ă clinică a c"nştiin$ei% ce vali#ea'ă Realitatea spirituală% este%
#esigur% #e natură să atragă re'isten$e% #e"arece repre'intă " c"nruntare #irectă cu #"*ina$ia *ie'ului narcisist al eului. )ub nivelul 200 al c"nştiin$ei în$elegerea e li*itată #e #"*ina$ia in$ii Ineri"are% care e capabilă să recun"ască apte% #ar nu e încă în stare să în$eleagă a#ecvat sensul ter*enului adev!r c"nun#,n# res e&terna cu res interna% precu* şi aptul că a#evărul are i*plica$ii i'i"l"gice t"tal #ierite #e alsitate. în plus% a#evărul e intuit şi evi#en$iat #e "l"sirea anali'at"arel"r #e v"ce% #e stu#ierea li*ba/ului c"rpului% #e luctua$iile respirat"rii şi ale presiunii sangvine% #e răspunsul galvanic al pielii şi c+iar #e te+nica Buna #e *ăsurare a #istan$ei pe care " ra#ia'ă aura c"rnului. nii "a*eni recurg la " te+nică "arte si*plă% cc "l"seşte pr"priul c"rp ca instru*ent #e i#entiicare a a#evărului: Q st,n# în pici"are% ei ca# în a$ă în ca'ul a#evărului% respectiv in spute in ca'ul alsită$ii. Din perspectiva unei c"nte&tuali'ări *ai avansate% principiile prevalente sunt că #evărul nu p"ate i #iscre#itat #e alsitate *ai *ult #ec,t ar putea i lu*ina #e întuneric. D"*eniul n"nli- ncar nu se supune li*itel"r lineare. Dintr-" para#ig*ă #ierită #evărul e c"*parat cu l"gica% neiin# #"ve#ibil: #e altel% t"t ceea ce p"ate i #"ve#it calibrea'ă *a&i*u* la nivelul G00. >ercetarea =inesi"l"gică asupra c"nştiin$ei "perea'ă la nivelul (00% a#ică la intera$a #intre #i*ensiunile lineare şi n"nlineare.
$iscrepanţe De-a lungul ti*pului "ri în ca'ul un"r investigat"ri #ieri$i se p"t "b$ine #ierite calibrări% iar aceasta pentru " varietate #e *"tive: . )itua$iile% "a*enii% p"liticile şi atitu#inile se sc+i*bă în ti*p. 2. tunci c,n# se g,n#esc la ceva% "a*enii înclină să "l"sească #ierite *"#alită$i sen'itive: vi'uale% au#itive% tactile etc. Dacă le cere* să se g,n#ească la *a*a l"r% ei îşi p"t i*agina cu* arăta% ce v"ce avea% cu* se si*țeau în prea/*a ei% etc. ?a el% BenrL 1"r# p"ete i calibrat #e"p"trivă ca un tată% ca un in#ustriaş% ca un "* #e *are i*pact în )% etc. ceeaşi ec+ipă% "l"sin# aceeaşi te+nică% va "b$ine re'ultate si*ilare sub aspectul c"eren$ei interi"are. C&perti'a se #e'v"ltă prin practică. C&istă însă unii "a*eni cere sunt incapabili să aibă " atitu#ine ştiin$iică şi #etaşată% care nu p"t i "biectivi pentru care *et"#e =inesi"l"giei nu va #e re'ultatele sc"ntate. De#icarea şi inten$ia în#reptate spre a#evăr trebuie c"nsi#erate cu pri"ritate% înaintea "piniil"r pers"nale şi a #"rin$ei #e a avea #reptate.
$espre autor Note bio!rafice şi autobio!rafice Dr. D@ID R. BEIN) este un renu*it învă$ăt"r spiritu- i al% aut"r şi c"neren$iar în #"*eniul stăril"r spirituale avansate% cercetării c"nştiin$ei şi Reali'ării Pre'en$ei lui Du*ne'eu în Q "r*a )inelui. ?ucrările şi înregistrările c"nerin$el"r sale au "st larg recun"scute #rept unice% prin aptul că " stare "arte avansată a c"nştiin$ei a survenit în ca'ul unei pers"ane cu pregătire ştiin$iică şi clinică% aptă să relate'e şi să e&plice ulteri"r aceste en"*ene ne"bişnuite într-" *anieră clară şi c"*pre+ensibilă. ran'i$ia #e la starea n"r*ală a cului*in$ii spre eli*inarea acest"ra prin inter*e#iul Pre'en$ei e #escrisă în tril"gia Putere versus 1"r$ă apărută în 995% v"lu* ce a atras lau#ele aicii ere'a% ;c+iul )inelui 200 şi )inele: Realitate şi subiectivitate 200!% care au "st tra#use şi în li*ba r"*,nă şi sunt c"tate cu 5 stele #e recen'iile #e pe FFF.a*a'"n.c"*. ril"gia a "st prece#ată #e " cercetare asupra Naturii >"nştiin$ei% publicată sub "r*a unei lucrări #e #"ct"rat cu titlul: nali'a cantitativă şi calitativă şi calibrarea nivelel"r c"nştiin$ei u*ane% ce reunea #"*eniile aparent separate ale ştiin$ei şi spiritualită$ii. Ca a "st reali'ată gra$ie #esc"peririi *a/"re a unei te iniei care% pentru pri*a #ată în ist"ria u*ană% per*itea #iscernerea a#evărului #e alsitate. I*p"rtan$a acestei lucrări #e început a "st recun"scută prin recen'iile av"rabile şi lau#ative #in 8rainin# 8ulletin precu* şi #e pre'entările ulteri"are la >"nerin$a Interna$i"nală supra *n$ei şi >"nştiin$ei. De atunci% nu*er"ase pre'entări au "st "erite *ult"r "rgani'a$ii% c"nerin$e spirituale% grupuri religi"ase şi *"nastice% inclusiv 1"ru*ului ;&"r#. în "rientul în#epărtat% #"ct"rul BaF=ins e recun"scut #rept învă$ăt"r al >ăii Ilu*inării ae RL"ung )un Ea= "sa. >"nsecvent "bserva$iei sale c"n"r* căreia *ulte a#evăruri spirituale au "st greşit în$elese #e-a lungul ti*pului #in cau'a e&plica$iil"r insuiciente% #"ct"rul BaF=ins pre'intă lunar se*inar3 în care "eră e&plica$ii #etaliate ce sunt *ult prea e&tinse pentru a putea i re#ate în "r*atul li*itativ al unei căr$i. înregistrările acest"ra sunt #isp"nibile însă Ia cerere% î*preună cu sec$iunea #e întrebări şi răspunsuri *enită unei clariicări supli*entare FFF.veritaspub.c"*.
Su"ar bio!rafic Davi# R. BaF=ins practică psi+iatria #in 952 şi e *e*bru pe via$ă al s"cia$iei Psi+iatrice *ericane% precu* şi a nu*er"ase alte "rgani'a$ii pr"esi"nale. pari$iile sale televi'ate inclu# +e acNeil?e+rer NeFs B"ur% +e 8arbara alters )+"F şi +e "#aL )+"F% #"cu*entare ştiin$iice şi *ulte altele. Cste aut"rul a nu*er"ase artic"le ştiin$iice şi spirituale% căr$i% casete şi serii #e c"nerin$e. lături #e laureatul pre*iului N"bel% ?inus Pauling% este c"aut"r al căr$ii 4;rt+"*"lecular PsLc+iatrL - Psi+iatria ;rt"*"leculară 4. ctivitatea sa terapeutică% #i#actică şi #e cercetare este *en$i"nată în +"Ws +" in *erica şi +"Ws +" in t+e "rl#. Pentru c,$iva ani% a "st c"nsultant al #i"ce'el"r Cpisc"pale şi >at"lice% "r#inel"r *"nastice şi ănăstirii en. D"ct"rul Davi# R. BaF=ins a $inut nu*er"ase c"nerin$e şi prelegeri% inclusiv la est*inster bbeL% la niversită$ile rgentina% N"tre Da*e% ic+igan% 1"r#+a* şi Barvar#. $inut c"nerin$a anuală ?an#sberg la 1acultatea #e e#icină #in )an 1rancisc"% niversitatea #in >ali"rnia. De ase*enea% este c"nsultant a nu*er"ase guverne pe #"*eniul #ipl"*a$iei interna$i"nale% i*plic,n#u-
se activ în re'"lvarea un"r c"nlicte în#elungate ce c"nstituie a*enin$ări *a/"re la a#resa păcii *"n#iale. n recun"aşterea c"ntribu$iei pe care a a#us-" u*anită$ii. D"ct"rul BaF=ins a "st înnn"bilat% #evenin# >avaler al ;r#inului )uveran al ;spitalieril"r ). I"an #in Ierusali* "n#at în anul 070. >ere*"nia a "st "iciată #e către Prin$ul #e c"r"ană @al#e*ar al Dane*arcei% la )e*inarul e"l"gic #in )an nsel*"% în luna "ct"*brie 995.
Notă autobio!rafică Dacă a#evărurile re#ate în această carte au "st #erivate ştiin$iic şi "rgani'ate în *"# "biectiv% ca t"ate a#evărurile #ealtel% ele au "st% în pri*ul r,n#% e&peri*entate pers"nal. ; succesiune #e stări intense ale c"nştiin$ei% începute la " v,rstă t,nără% la început au inspirat şi ap"i au #irec$i"nat pr"cesul în$elegerii subiective care avea să ia% în cele #in ur*ă% "r*a acestei căr$i- ?a v,rsta #e trei ani a survenit pe neaşteptate " c"nştienti'are c"*pletă a e&isten$ei% " în$elegere n"n-verbală - #ar c"*pletă - a se*niica$iei că 4)unt4 - ur*ată i*e#iat #e revela$ia înric"şată a aptului că ar i putut "arte bine să nu e&ist #el"c. Cra v"rba% ără în#"ială% #e " tre'ire bruscă #in uitare% #c " acce#ere la c"nştien$a iin$ării înseşi. In acel *"*ent% sinele pr"priu s-a născut şi în c"nştiin$a *ea subiectivă şi-a ăcut intrarea #ualitatea între 4Cste4 şi 4Nu este4. De-a lungul c"pilăriei şi a#"lescen$ei% para#"&ul e&isten$ei şi întrebarea reerit"are la realitatea sinelui *-au îns"$it c"nstant. ne"ri% sinele pr"priu aluneca înap"i într-un )ine *ai *are% i*pers"nal% iar te*erea încercată ini$ial în a$a n"n-e&isten$ei. tea*a un#a*entală #e Neant% revenea. n 9!9 era* 4băiatul cu 'iarele4 în isc"nsin% 4beneiciin#4 #e " rută #e 7 *ile. într-" n"apte întunecată #e iarnă a* "st surprins #e urtună şi visc"l la *are #istan$ă #e casă. In c"n#i$iile unei te*peraturi #e -20 gra#e. 8icicleta a alunecat pe g+eată% iar visc"lul *i-a î*prăştiat 'iarele% arunc,n#u-le pe c,*pia ac"perită #e 'ăpa#ă şi g+ea$ă. * i'bucnit în lacri*i #e rustrare şi e&tenuare% +ainele *ele erau îng+e$ate b"cnă. Pentru a *ă eri #in a$a v,ntului% a* spart în crusta #e g+ea$ă un a#ăp"st #in 'ăpa#ă% un#e *-a* ascuns. >ur,n# tre*uratul s-a "prit şi i-a luat l"cul " căl#ură #elici"asă% ap"i " stare #e pace alată #inc"l" #e "rice încercare #e a " #escrie. ceasta era ac"*paniată #e " i*ensă revărsare #e lu*ină şi #e " pre'en$ă a unei iubiri ininite% ără început şi s,rşit% şi care% în acelaşi ti*p% nu era #i entă #e pr"pria *ea esen$ă. Pe *ăsură ce c"nştien$a *ea se a*esteca cu această stare ilu*inată şi at"tpre'entă% a* început să uit #e pre'en$a pr"priului *eu c"rp i'ic% ca şi #e lucrurile #in /urul *eu. intea *i se liniştise% t"ate g,n#urile încetaseră. Percepea* acut că singurul lucru real era " Pre'en$ă ininită% #inc"l" #e ti*p şi #e p"sibilitatea #e a " #escrie. După " peri"a#ă ne#einită şi apr"ape sustrasă ti*pului% a* "st rea#us la cun"ştin$ă #e cineva care î*i scutura genunc+iul% ap"i a* 'ărit a$a înspăi*,ntată a tatălui *eu. Nu vr"ia* #el"c să *ă înt"rc în c"rp şi în t"t ce înse*na acel lucru% #ar pentru că îl iubea* *ult pe tatăl *eu şi ve#ea* că sueră% )piritul *eu a ales t"tuşi să " acă. ntr-un el% a* e*pati'at cu tea*a sa în a$a *"r$ii *ele #eşi% în acelaşi ti*p% i#eea #e *"arte *i se părea a i absur#ă. Nu a* #iscutat cu ni*eni #espre e&perien$a *ea subiectivă% nee&ist,n# niciun c"nte&t în care să " p"t #escrie. Nu au'ise* nici"#ată #e e&perien$e spirituale% altele #ec,t cele #in vie$ile sin$il"r. Dar% #upă această e&perien$ă% realitatea acceptată a lu*ii a început să *i se pară #"ar pr"vi'"rie% învă$ătura religiil"r tra#i$i"nale pier',n#u-şi se*niica$ia şi% para#"&al% a* #evenit agn"stic. n c"*para$ie cu ?u*ina Divinită$ii pe care " si*$ise* eu scăi#,n# întreaga e&isten$ă% #ivinitatea religiei tra#i$i"nale pălise. In acest el% spiritualitatea a înl"cuit religia. In ti*pul celui #e-al #"ilea ră'b"i *"n#ial a* "st reparti'at la un serviciu riscant% pe un #istrugăt"r #e *ine% iin# #ese"ri apr"ape #e *"arte. Dar% spre #e"sebire #e ceilal$i *e*bri ai ec+ipa/ului% nu *ă te*ea* #e ea. Cra ca şi cu* *"artea îşi pier#use autenticitatea pentru *ine. După ră'b"i% ascinat #e c"*ple&itatea *in$ii şi #"rin# să stu#ie' psi+iatria% *-a* înscris la acultatea #e *e#icină. Psi+analistul care *ă în#ru*a% pr"es"r la niversitatea >"lu*bia% era% #e
ase*enea% agn"stic. *,n#"i ne-a* însuşit " vi'iune întunecată asupra religiei. ?ucrurile au *ers bine% ca şi cariera *ea% eu încep,n# să cun"sc succesul. "tuşi% calea *ea nu s-a re'u*at la pr"gresele #in via$a pr"esi"nală. * că'ut pra#ă unei b"li pr"gresive şi atale% ce nu răspun#ea niciunui trata*ent e&istent. ?a v,rsta #e !H #e ani% *ala#ia avansase la " stare e&tre*ă% eu iin# în t"t acest ti*p c"nştient #e aptul că era* pe *"arte. Nu-*i păsa #e c"rp% #ar spiritul *eu se ala într-" stare #e suerin$ă şi #isperare e&tre*ă. Pe *ăsură ce *"*entul inal se apr"pia% *i-a trecut prin *inte un g,n#: 4i #acă% t"tuşi% Du*e'eu e&istăT4 şa a* început să *ă r"g: 4Dacă e&istă un Du*ne'eu% atunci îl r"g să *ă a/ute acu*4. -a* aban#"nat lui Du*ne'eu% "ricare ar i "st el% a* că'ut în inc"nştien$ă şi c,n# *-a* tre'it% a* c"nstatat că avusese l"c " trans"r*are #e " ase*enea "r$ă% înc,t era* parali'at #e venera$ie. Pers"ana care usese* nu *ai e&ista. Nu *ai e&ista nici vreun sine sau cu pers"nal% ci #"ar " Pre'en$ă Ininită% în'estrată cu " putere at,t #e neli*itată% înc,t *ă "cupa cu t"tul. ceastă Pre'en$ă a înl"cuit ceea ce usese* 4cu46 c"rpul *eu şi ac$iunile sale erau c"ntr"late nu*ai #e @"in$a Ininită a Pre'en$ei. ?u*ea era ilu*inată #e claritatea unei nită$i Ininite% ce se e&pri*a pe sine prin revelarea tutur"r lucruril"r% în ru*use$ea şi perec$iunea l"r ininită. ceastă linişte a c"ntinuat să #ure'e. Nu *ai avea* " v"in$ă a *ea% pr"prie% iar c"rpul i'ic îşi ve#ea #e treabă sub c"ntr"lul v"in$ei #e"p"trivă ininit #e puternică% #ar şi e&tre* #e tan#ră a Pre'en$ei. în această stare% nu e&ista vre" nev"ie #e a *ă g,n#i la ceva. "ate a#evărurile erau aut"evi#ente% neiin# necesară şi #ealtel nici p"sibilă% nici" c"nceptuali'are. în acest ti*p% siste*ul *eu nerv"s era e&tre* #e supras"licitat% #c parcă ar i transp"rtat *ai *ultă energie #ec,t era pr"iectat s-" acă. Cectiv era* inapt #e a unc$i"na în lu*e. ;#ată cu t"ate te*erile şi an&ietatea% #ispăruse şi "rice *"tiva$ie "bişnuită. Nu era ni*ic #e tăcut% t"tul era perect. 1ai*a% succesul şi banii #eveniseră g"lite #e se*niica$ie. Prietenii *ă presau să iu prag*atic şi să revin la practica *ea% #ar nu avea* nici " *"tiva$ie "bişnuită pentru a ace acest lucru. "tuşi% a* #esc"perit că putea* percepe realitatea #in spatele pers"nalită$ii% a* în$eles că "riginea e*"$iil"r se găsea în cre#in$a "a*enil"r că ei erau respectiva pers"nalitate. i astel% practica *ea s-a reînn"#at #e la sine% #evenin#% în cele #in ur*ă% i*ensă. ;a*enii veneau #e pe t"t cuprinsul )tatel"r nite. In cele #in ur*ă% a* a/uns să a* 50 #e terapeu$i şi al$i anga/a$i% 2000 #e pacien$i trata$i% un nu*ăr #e 25 #e bir"uri% lab"rat"are #e cercetare% trat,n# 000 #e pacien$i n"i în iecare an. în plus% a* "st invitat la nu*er"ase e*isiuni #e ra#i" şi televi'iune% pe care le- a* enu*erat *ai sus. în 97!% a* re'u*at *unca *ea în cartea 4;rt+"*"lecular PsLc+iatrL - Psi+iatria ;rt"*"leculară4. ceastă lucrare% venită cu 0 ani înainea ti*pului său% a avut #arul #e a crea tulburare. )tarea generală a siste*ului *eu nerv"s s-a î*bunătă$it încet şi ap"i a survenit un alt en"*en a* si*$it " ban#ă #e energie #ulce% #elici"asă% ce curgea c"ntinuu% prin şira spinării şi a/ungea în creier% un#e creea " sen'a$ie intensă #e plăcere c"ntinuă. "t ceea ce *i se înt,*pla în via$ă se petrecea prin sin- cr"nicitate% ev"lu,n# într-" ar*"nie perectă% iar *irac"lul #evenise un l"c c"*un. ;riginea a ceea ce lu*ea ar nu*i *irac"l era Pre'en$a% şi nu sinele *eu pr"priu. "t ceea ce *ai ră*ăsese #in 4şinele4 *eu pers"nal era un si*plu *art"r pasiv al acestui en"*en. >el care #eter*ina t"t ceea ce se petrecea era un 4Cu4 *ai *are şi *ai pr"un# #ec,t pr"priul *eu sine şi pr"priile *ele g,n#uri. )tările pe care le e&peri*enta* useseră rap"rtate şi #e al$ii6 astel% a* început să cercete' învă$ăturile spirituale% inclusiv pe cele ale lui 8u##+a şi ale în$elep$il"r ilu*ina$i% pe cele ale lui Buang P"% #ar şi pe acelea apar$in,n# învă$ăt"ril"r *ai recen$i% ca #e e&e*plu Ra*ana a+ars+i şi Nisarga#atta a+ara/ c"n- lîr*,n#u-*i astel aptul că e&peri*entele trăite #e *ine nu erau unice. De"#ată% a* în$eles pe #eplin 8+agava#-ita% e&peri*ent,n# în cele #in ur*ă acelaşi e&ta' spiritual pe care- rap"rtau sin$ii creştini şi )ri Ra*a Eris+na. "t ceea ce e&ista în lu*e era lu*in"s şi e&tra"r#inar #e ru*"s. "ate iin$ele #eveniseră Ra#iante şi e&pri*au Ra#ian$a în tăcere şi splen#"are. Părea că t"ată "*enirea e *"tivată în realitate #e iubire interi"ară% #ar #evenise pur şi si*plu inc"nştientă cu privire la acest lucru6 *a/"ritatea vie$il"r erau trăite ca şi cu* le-ar i trăit nişte a#"r*i$i% care nu se tre'iseră încă la
c"nştien$a care repre'enta% #e apt% a#evărata l"r natură. "$i cei #in /urul *eu arătau #e parcă ar i "st a#"r*i$i% #ar erau incre#ibil #e ru*"şi O era* în#răg"stit #e iecare #intre ei. , trebuit să pun capăt "biceiului *eu #e a *e#ita " "ră I #i*inea$a şi " "ră înainte #e culcare% pentru că acest lucru î*i inten- I siica starea #e ericire într-" ase*enea *ăsură% înc,t nu *ai putea* unc$i"na n"r*al. Revenea " e&perien$ă si*ilară aceleia pe care " trăise*% c"pil iin#% în 'ăpa#ă% #ar î*i venea t"t *ai greu să părăsesc acea stare pentru a *ă reînt"arce în lu*e. Incre#ibila ru*use$e a tutur"r lucruril"r ra#ia în t"t ceea ce e&ista perec$iunea l"r6 iar ac"l" un#e lu*ea ve#ea ur,$enie% eu ve#ea* #"ar ru*use$e eternă. ceastă iubire spirituală inun#a "rice percep$ie. "ate grani$ele #intre aici şi ac"l"% atunci şi acu*% eu şi tu% #ispăruseră. * petrecut *ul$i ani în linişte interi"ară şi% în t"t acest ti*p% puterea Pre'en$ei creştea. Nu *ai avea* " v"in$ă pers"nală. sinele pers"nal #evenise un instru*ent al Pre'en$ei Ininite% ac$i"n,n# #upă v"in$a acesteia. ;a*enii si*$eau " pace e&tra"r#inară în aura acestei Pre'en$e. >ăutăt"rii căutau răspunsuri la *ine #ar% #e vre*e ce nu *ai e&ista in#ivi#ualitatea Davi#% a* în$eles că% #e apt% ei îşi pri*eau răspunsurile #e la pr"priul l"r sine% care nu #ierea #el"c #e al *eu. >,n# privea* " pers"ană% regăsea* acelaşi sine strălucin# în "c+ii săi. Dinc"l" #e în$elegerea "bişnuită% se petrecea *iracul"sul. ulte *ala#ii cr"nice% #e care suerise* ani #e-a r,n#ul% #ispăruseră - ve#erea *i se n"r*ali'ase sp"ntan% ne*aiav,n# nev"ie #e "c+elarii pe care-i purta* #e-" via$ă. ;ca'i"nal% si*$ea* " energie e&tra"r#inar #e plăcută6 " Iubire Ininită începea să ra#ie'e pe neaşteptate #in ini*ă% spre scena unei nen"r"ciri. ;#ată% c"n#ucea* pe aut"stra#ă% c,n# acea energie e&tra"r#inară a prins să ra#ie'e #in pieptul *eu6 c,n# a* a/uns la " curbă% a* vă'ut că ac"l" avusese l"c un acci#ent% r"$ile *aşinii răsturnate se *ai înv,rteau încă. Cnergia a*intită a trecut cu *are intensitate în pasagerii *aşinii l"vite% ap"i s-a "prit singură. Din n"u% cu altă "ca'ie% în ti*p ce *ă pli*ba* pe stră'ile unui "raş ciu#at% energia a început să curgă spre bl"cul #in a$a *ea. /uns cur,n# în a$a unei scene #e bătaie #e stra#ă% a* c"nstatat că 4beligeran$ii4 au #at înap"i şi au început să r,#ă. tunci% energia s-a "prit. )c+i*bări pr"un#e ale percep$iei au survenit pe neaşteptate şi în î*pre/urări i*pr"babile. Pe c,n# cina* singur în ?"ng Islan#. la resturantul R"t+*anWs% Pre'en$a s-a intensiicat pe neaşteptate p,nă ce "rice lucru şi pers"ană care părea separată în percep$ia "bişnuită s-a c"nt"pit într-" universalitate şi unitate ate*p"rală. în ăcerea abs"lută şi lipsită #e "rice *işcare% a* în$eles că nu e&istă 4eveni*ente4 sau 4lucruri4 şi că% #e apt% ni*ic nu se înt,*plă% pentru că trecutul% pre'entul şi viit"rul sunt nu*ai arteacte ale percep$iei% cu* este #ealtel şi ilu'ia unui 4eu separat% "biect al naşterii şi *"r$ii. Pe *ăsură ce sinele li*itat şi als se #i'"lva în sinele universal al a#evăratei sale "rigini% încerca* " sen'a$ie #e c"n"rt% #e înt"arcere acasă% " stare #e pace abs"lută şi #e i'băvire #e t"ate suerin$ele. Pentru că nu*ai ilu'ia in#ivi#ualită$ii este "riginea "ricărei suerin$e. tunci c,n# în$elege* că universul este unul% c"*plet şi una cu t"t ceea ce este% etern şi ară s,rşit% nici" suerin$ă nu *ai este p"sibilă. î*i veneau pacien$i #in t"ate $ările lu*ii% unii #intre ei iin# t"tal iipsi$i #e speran$ă. înăşura$i în cearceauri albe% pe patul suerin$ei î"r% ei veneau #upă ce c"lin#aseră prin t"ate spitalele% spre a găsi trata*entul şi speran$a vin#ecării #in psi+"'e şi tulburări *entale incurabile. ul$i erau *u$i #e ani #e 'ile. Dar in iecare pacient% #inc"l" #e aparen$a '#r"bită% b"lnavă şi nev"lnică% a* vă'ut clar esen$a ra#iantă a iubirii şi ru*use$ii% pr"babil că at,t #e ascunsă #e suerin$ă şi #e i*aginea "bişnuită a acesteia% înc,t acel pacient sau pacientă era c"*plet privat #e iubire în această lu*e. într-" 'i% " e*eie *ută a "st a#usă la spital în că*aşă #e "r$ă. vea " #ereglare neur"l"gică severă şi nu putea sta în pici"are. intrat în spas*e 'băt,n#u-se pe p"#ea% "c+ii i se #ă#eau peste cap. 1a*ilia ei era #estul #e b"gată şi% prin ur*are% usese c"nsultată #e nenu*ăra$i *e#ici #e-a lungul anil"r - unii #intre ei iin# specialişti celebri în t"ată lu*ea. 1usese încercat "rice trata*ent p"sibil şi pr"esia *e#icală renun$ase în cele #in ur*ă ca la un ca' lipsit #e speran$ă. * privit-" şi a* întrebat n"n-verbal: 4D"a*ne% ce vrei să ac cu eaT4 * în$eles ap"i că t"t ce trebuia să ac era să " iubesc6 at,ta t"t. sinele ei interi"r i-a strălucit în "c+i şi eu *-a* c"nectat cu această esen$ă iubit"are. în aceeaşi secun#ă% ea s-a vin#ecat prin cun"aşterea pr"priei sale realită$i6 ce s-a înt,*plat cu , *intea şi c"rpul ei ne*aiav,n# vre" i*p"rtan$ă nici *ăcar pen- I tru ea.
în esen$ă% acelaşi lucru s-a petrecut în ca'ul a nenu*ăra$i U pacien$i. nii s-au recuperat în "c+ii lu*ii% al$ii nu% #ar însănăt"şirea clinică n-a *ai avut i*p"rtan$ă pentru aceşti pacien$i. g"nia l"r interi"ară luase s,rşit6 #e"arece se si*$eau iubi$i şi î*păca$i interi"r% c+inul l"r se s,rşise. cest en"*en p"ate i e&plicat #"ar prin a spune că realitatea iecărui pacient a "st rec"nte&tuali'ată #e >"*pasiunea Pre'en$ei% astel înc,t el sau ea a e&peri*entat vin#ecarea la un nivel ce transce#ea lu*ea şi aparen$ele acesteia. Pacea interi"ară a )inelui ne-a cuprins pe a*,n#"i% #inc"l" #e ti*p şi i#entitate. * în$eles că "rice c+in şi suerin$ă pr"vine e&clusiv #e la eu şi nu #e la Du*ne'eu. cesta era un a#evăr pe care l-a* c"*unicat în tăcere *in$il"r pacien$il"r *ei. tunci c,n# a* intuit acest bl"ca/ *ental în ca'ul altui pacient ce suerea #e *u$enie şi nu v"rbise #e *ul$i ani% şi i-a* spus prin inter*e#iul *in$ii: 4îl bla*e'i pe Du*ne'eu pentru ceva care $i-a "st cau'at in realitate nu*ai #e pr"priul tău euX el a sărit brusc şi a început !ă v"rbească% ş"c,n# inir*iera care a "st *art"ră la inci#ent. Dar *unca a #evenit #in ce în ce *ai "b"sit"are% pentru ca% în cele #in ur*ă% să *ă c"pleşească. @eneau t"t *ai *ul$i b"lnavi şi aştepta* să se elibere'e paturi% #eşi spitalul cu care lucra* c"nstruise " ane&ă specială pentru pacien$ii *ei. * si*$it " iustrare en"r*ă în a$a i*ensei suerin$e u*ane şi a i*p"sibilită$ii *ele #e a *ă "cupa #e *ai *ul$i pacien$i în acelaşi ti*p. * si*$it c, trebuie să e&iste " cale #e a ab"r#a *ai #irect cau'ele *ala#iil"r "bişnuite% eternul i'v"r al triste$ii şi suerin$ei u*ane. tunci a* început să-*i în#rept aten$ia spre =inesi"l"gie% iin# uluit #e p"ten$ialul ei. Cra 4cul"arul4 #intre #"uă universuri - lu*ea i'ică şi lu*ea *in$ii şi a spiritului% " intera$ă între #i*ensiuni. într-" lu*e plină #e 4a#"r*i$i4 ce s-au pier#ut #e sursa l"r% avea* în a$ă at,t un instru*ent #e recuperare% c,t şi unul care% *ai *ult% avea că#erea #e a #e*"nstra tutur"r legătura pier#ută cu realitatea superi"ară. * început să teste' iecare substan$ă% g,n# sau c"ncept la care *ă putea* g,n#i şi a* cerut stu#en$il"r şi asisten$il"r *ei să acă acelaşi lucru. p"i a* "bservat un lucru esen$ial. în ti*p ce t"$i subiec$ii slăbeau c,n# erau supuşi un"r sti*uli negativi - spre e&e*plu% lu*inile lu"rescente% pestici#ele şi în#ulcit"rii artiiciali - stu#en$ii #isciplinel"r spirituale% ce-şi crescuseră nivelul c"nştiin$ei% nu slăbeau într-" *ăsură at,t #e înse*nată ca "a*enii "bişnui$i. Părea că în c"nştiin$a l"r survenise " sc+i*bare i*p"rtantă şi #ecisivă - a- tunci c,n# au în$eles că nu se alau la *ila lu*ii% ci erau aecta$i nu*ai #e ceea ce *intea l"r cre#ea. Pr"babil că pr"cesul #e a pr"gresa pe #ru*ul spre ilu*inare putea i #escris #rept creşterea abilită$ii "*ului #e a re'ista în a$a vicisitu#inil"r e&isten$ei% inclusiv b"ala. inele avea vă#it capacitatea #e a sc+i*ba lucrurile #in lu*e prin si*plul apt #e a le cun"aşte în lăuntrul l"r6 Iubirea sc+i*ba lu*ea #e iecare #ată c,n# lua l"cul n"n-iubirii. întreaga sc+e*ă a civili'a$iei putea i sc+i*bată pr"un# prin c"ncentrarea acestei puteri a iubirii asupra unui punct speciic. ;ri #e c,te "ri se înt,*plă acest lucru% ist"ria se biurcă spre #ru*uri n"i. i-a "st clar că aceste în$elegeri cruciale nu nu*ai că puteau i c"*unicate lu*ii% #ar că puteau i c+iar #e*"nstrate vi'ibil şi ireutabil. Părea că *area trage#ie a vie$ii u*ane usese înt"t#eauna aceea că psi+icul putea i a*ăgit şi in#us în er"are at,t #e uş"r% #isc"r#ia şi c"nlictul iin# c"nsecin$ele inevitabile ale aptului că "*enirea nu are capacitatea #e a #istinge a#evărul #e alsitate. Dar în acest punct se găsea şi un răspuns la această #ile*ă un#a*entală% " *"#alitate #e a rec"nte&tuali'a natura c"nştiin$ei însăşi şi #e a ace e&plicabile acele lucruri care altel puteau i nu*ai presupuse. @enise ti*pul să-*i părăsesc via$a neF-L"r=e'ă% aparta*entul #in "raş şi casa #in ?"ng Islan#6 #esc"perise* ceva *ult *ai i*p"rtant. înainte #e a-*i putea c"ncreti'a i#eile% avea* nev"ie sa *ă perec$i"ne' ca instru*ent. i-a* părăsit aşa#ar *unca şi t"t ce i*plica ea şi a* început să #uc " via$ă *"#estă% într-un "raş *ic% un#e a* petrecut ur*ăt"rii şapte ani în *e#ita$ie şi stu#iu. însă starea at"tputernică #e ericire #escrisă anteri"r c"ntinua să revină *ereu şi *ereu in#epen#ent #e v"in$a *ea şi ără a i căutată în *"# special. în cele #in ur*ă% a* în$eles că trebuia să învă$ să trăiesc în această Pre'en$ă Divină şi - în acelaşi ti*p - să unc$i"ne' în lu*e. Pier#use* #e *ult c"ntactul cu ce se *ai înt,*pla prin lu*e. Pentru a *ă putea "cupa #e cercetare şi scris% era necesar să încete' "rice practică spirituală şi să *ă c"ncentre' asupra lu*ii "r*el"r. * început să
citesc 'iarele şi să *ă uit la televi'"r% pentru a în$elege #espre ce este v"rba în lu*e% cine erau pers"anele publice şi care era nivelul #ial"gului s"cial. C&perien$ele e&cep$i"nale şi subiective ale a#evărului - #"*eniul *istic ce aectea'ă t"ată "*enirea% pentru că trans*ite energia acestui nivel în c"nştiin$a c"lectivă - nu p"t i în$elese #e către *a/"ritatea "a*enil"r cu e&cep$ia căutăt"ril"r spirituali% şi sunt% prin ur*are% re#use la " se*niica$ie li*itată. încerca* să *ă reînt"rc la n"r*alitate% pentru că% în sine% a i n"r*al şi "bişnuit c"nstituie " e&presie a #ivinită$ii. #evărul sinelui n"stru real p"ate i #esc"perit pe #ru*urile vie$ii #e 'i cu 'i. "t ceea ce trebuie să ace* pentru aceasta este să trăi* înc"n/ura$i #e aten$ie şi a*abilitate a$ă #e ceilal$i. Restul se revelea'ă #e la sine% #upă un anu*it ti*p necesar. Du*ne'eu şi lucrurile "bişnuite nu sunt #el"c n"$iuni inc"*patibile. i astel% #upă " lungă şi circulară călăt"rie a spiritului% *-a* înt"rs la cea *ai i*p"rtantă *uncă - aceea #e a încerca să a#uc Pre'en$a *ăcar cu pu$in *ai apr"ape #e în$elegerea şi atingerea se*enil"r *ei. Pre'en$a e tăcută şi trans*ite " stare #e pace% care c"nstituie spa$iul in care şi prin care t"tul e&istă şi pri*eşte e&perien$a. Cste ininit #e tan#ră şi t"tuşi #ură ca " st,ncă. lături #e ea% "rice tea*ă #ispare. 8ucuria spirituală se petrece la un nivel liniştit #e e&ta' ine&plicabil. De"arece e&perien$a ti*pului încetea'ă% nu *ai e&istă apre+ensiune "ri regret% nici suerin$ă% nici anticipare6 sursa bucuriei e nes,rşită şi *ereu pre'entă. Nee&ist,n# început şi s,rşit% nu *ai e&istă nici pier#ere% #urere sau #"rin$ă% ni*ic nu trebuie ăcut% t"tul este #e/a perect şi c"*plet. tunci c,n# ti*pul se "preşte% t"ate pr"ble*ele #ispar% ele nu sunt altceva #ec,t arteacte ale unui punct al percep$iei. De"arece Pre'en$a este ac"l"% nu *ai e&istă vre" i#entiicare ulteri"ară cu *intea sau c"rpul. tunci c,n# *intea se linişteşte% g,n#ul 4eu sunt4 #ispare şi el la r,n#ul său% iar >"nştien$a Pură străluceşte întru ilu*inarea a ceea ce sunte*% a* "st şi v"* i înt"t#eauna% #inc"l" #e t"ate lu*ile şi universurile% #inc"l" #e ti*p şi prin ur*are% ără început "ri s,rşit. ;a*enii se *iră: 4;are cu* p"t unii să atingă această stare a c"nştien$ei4% #ar pu$ini ur*ea'ă etapele necesare% p"ate t"c*ai pentru că sunt at,t #e si*ple. ?a început% #"rin$a *ea #e a atinge această stare era intensă. p"i a* în$eles că a* nev"ie #e #isciplină pentru a putea ac$i"na cu " calitate c"nstantă a iertării şi tan#re$ii% ără e&cep$ie. >ine vrea să atingă această stare% trebuie să si*tă c"*pasiune pentru t"t ceea ce e&istă - inclusiv pentru pr"priul său sine şi pentru pr"priile sale g,n#uri. p"i survine #isp"nibilitatea #e a $ine #"rin$ele în suspensie şi #e a aban#"na v"in$a pers"nală în iecare *"*ent. De"arecc iecare g,n#% si*$ire% #"rin$ă sau ac$iune a "st aban#"nată lui Du*ne'eu% *intea a #evenit #in ce în ce *ai liniştită. ?a început% a* relectat în#elung asupra *ult"r ist"rii% v"lu*e şi paragrae% ap"i asupra i#eil"r şi c"nceptel"r. Pe *ăsură ce renun$ă* la #"rin$a #e a p"se#a respectivele g,n#uri% ele nu *ai a/ung la " ase*enea elab"rare% ci se rag*entea'ă pe parcurs. Sn cele #in ur*ă% a* putut anali'a însăşi energia ce se ală în spatele g,n#ului% c+iar înainte ca acesta să #evină g,n#. )arcina *en$inerii acestei i&ită$i şi c"nstan$e a c"ncentrării ără a-*i per*ite nici *ăcar un singur *"*ent #e #istragere #e la *e#ita$ie% a c"ntinuat şi în ti*p ce-*i ve#ea* #e activită$ile "bişnuite. ?a început% acest lucru părea "arte #iicil #ar% pe *ăsură ce trecea ti*pul% a #evenit "bişnuit% aut"*at% recla*,n# #in ce în ce *ai pu$in e"rt pentru ca% în cele #in ur*ă% să p"ată i reali'at c"*plet ără e"rt. Pr"cesul se asea*ănă cu " rac+etă ce părăseşte pă*,ntul. ?a început% ea are nev"ie #e " putere en"r*ă% ap"i - pe *ăsură ce părăseşte c,*pul gravita$i"nal al Pă*,ntului - #e t"t *ai pu$ină% pentru ca% în cele #in ur*ă% să se #eplase'e prin spa$iu sub pr"pria sa iner$ie. Dintr-" #ată% pe neaşteptate s-a petrecut " sc+i*bare în c"nştien$ă% Pre'en$a iin# ac"l"% inc"nun#abilă% neîn#"ielnică şi at"t-cuprin'ăt"are. u e&istat c,teva *"*ente pu$ine #e nelinişte şi tea*ă% atunci c,n# sinele a *urit% ap"i abs"lutul Pre'en$ei a inspirat " străulgerare #e venera$ie. ceastă acce#ere a "st spectaculară% *ult *ai intensă #ec,t "rice altceva cun"scut. Nu are un c"resp"n#ent în lu*ea e&perien$ei "bişnuite. cest ş"c pr"un# este a*"rti'at #e iubirea ce îns"$eşte Pre'en$a. 1ără spri/inul şi pr"tec$ia acelei iubiri% a* i ani+ila$i. ur*at un *"*ent #e ter"are atunci c,n# eul s-a agă$at #e pr"pria-i e&isten$ă% te*,n#u-se că va i ni*icit. In l"c să se înt,*ple aşa ceva% în *"*entul *"r$ii eului% l"cul său a "st luat #e sinele c"*plet% " t"talitate în care t"t ceea ce e&istă e cun"scut şi evi#ent% în e&presia perectă a pr"priei
