eCiturc ING. ANDRIAN NICO
s0 SCHCfNC CTGCTNONIC€
$r NNOruTAJC PRRCTI(G
a a
a a a a
pag.l pag.l
heamplificatot comandat digital Reglaj fiziologic de votum h e amp lifi.c atot P e ntnt afuPt ar e C or ector sp alia I s tere o Reduciitor dinamic fu
heamplifrcator .
p49.2 pag.2 pag.3
v o lum
PAg- 3
.
o
Preamptificator comandat electronic
pag.4
a a
VU CorectorRLM
Pag.4 pag.5
O
Corector de ton
Pag- 5
a a o a a
W-metntcu LED-ui
Pag.6 pag.6
a
Amplificator de 25W Amplificator de bandii largd cu
741
Pag- 7
Comutator Pentru semnal analogic
Pag.7 Pag.8 pag.8
Amplifrcator de 5W Amplificatorde 22W
. Filtnttrecebandiipentnt3,SgiTMHz "" .. . Filtnt activ cu 741 ..-atoradaptorus.. o .-.. atorWS o SSB emissie ''' .
Pag'g Pag'g Pag'10 Pag'10
.
Pag. 13
o o . o o . . o o . .
Fittnt,de FI cu cuarl Mixer dublu echitibrat emisic'receplie
BFOpenmtCW-SSB AmplificatorRFpenntWs FOB. WO de mare stabilitate heamplificatorUL-UM-US Mixer de emisie SSB cu ROB 025 . . Comand.iivocald'squelch'... Mixzr cu TAA661 BFO 453 ... 457
...
Pag' 11
pag' 14
.-.. .... ..-.
Pag'14 pag'15
-
Pag'15 Pag. 16
Pag' 16
pag' 17
..' -
Sploiul Unirii, No. I bis, €toi 2, Sector lll, Eucuro;ti - Bom6nio 312 35 86 FFI:319 35
Socletate comerclali ce rePrezinte interesele firmei HOLLIDAYS INN-SUA, atit in Romdnia cit glin alte ldri est europene, pentru constructii hoteliere, clidiri de bunuri 9i dotare, inclusiv cu echipamente de telecomunicatii 9i
birotici.
Ca antrePrenor general INTERNATIO BUILDING COMPROD S.R.L. asigurd, sub management HOLLIDAYS INN, definitivarea gl implementarea detaliilor de proiectare Pentru localii din Bucuregti 9i provincie, constructii incepute sau Pe cale de a fi definitivate.
pag'17
-
.-.
Pag' 18 Pag. 18
tr coordonator
4--IT.A.'.
. . . . . . . . . o . . . .
INTERNATIONAL BUILDING COMPROD S.R.L.
Volt-ohm-metru... Voltmetnt electronic Multimetru Capacimetnt digitat -adaptor Sortatorpentntrezistenle Generator funcP Ohmmernt liniar DvkorFIF Termometru Generatorsinusoidal Testor pentnt tranzistoare Osciloscop cu doud spoturi (adaptor) d.e
Voltmetnt digital Generator de bare TV
Pag'19
....
Andrian Nicolae
Pag. 19
pag.20
tr director executiv
pag' 20
pag'21
Stan Sergiu
.... ..
Pag' 21 Pag' 22
tr tehnoredactor
'"'
Pag22
...
...'
--
Pag' 23
pag'23 pag 24 pag' 24
Cdndndu
VoifI
Corneliu tr designer
Mariana Nicolae
REGI-dI FWIOLOGIC DE VOLUM
PREA}IPLIFICATOR COMANDATDIGITAL
Ca urrnare a caracteristicii de
sensibilfiftfacustici
a
urechii umane reglajul de volum clasic, cu un simplu potentiometru, devine nesatisflcdtor. Efectul devine pregnant la nivele mici ale volumului cind atenuarea frecvenlelor joase devine supdrdtoareS-au cdutat diverse metode aomPensatorii printre care se mengioneaz.S Ei solugia^prevederii unor prize pe potenliomctrul de volum. Intre acestea 5i masd sunt. conectate o serie de capacifd[i" Rezultatul estc mul[umitor dar prezintd doud dezavantaje majore: numirul de prize nu poate fi mai mare de 2-3 din cauza unor complica[ii tehnologice. deci pret de cost ridicat Ei coreclia se re.aliznazA in trepte. poate O so\rli i intrar mai jos. Int se
1
t+,8 9,10
2,1 ct
2
MMC
11 5 I 1L
cl3
4066 6
MMC 40
cbpleazd
fluen1e
in funclie de pozilia cursorului lui P. Pentru un volum
11
mare releaua este practic eliminatd din circuit, iar pentru nivele mici influcnla acesteia devine preponderentd.
1t,
1?
193
11,16
03lpF
15
l'1^ c
o,tPr
tI1
'O, (ninftl
il4
{+
1/3 MMt4059
scode
[JTt-"
0,33pF I
i0nF
creqie
VOLUH
Pentru comanda contactelor electronice se utilizeazl
ln cazul reglajului clasic de volum apare un dezavantai major ca urmare a uzurii potenliometrului gi decalibrdrii
un numfrhtor stanga-dreapta tip MMC40193 (CI-3).
se efectueazi prin inchiderea comutatorului Kl, pentru miqorare gi K2 pentru rnlrire. Trecerc'a de la o valoare'la alta se face, la fiecare secundd ca urmare a imptrlsurilnr furnizate de generatorul de tact realiz:t cu doul negatoare (1/5 5i 1/5) din capsula MMC4069 (CI-l). [,a incetarea apdsdrii tastei (Kl) sau (K2), schimbarea
Reglajul
; t,
modificarea valorii rezisten;ei se hce cu ajutorul'unui q)mutator electronic mmandat digital prin intermediul a doutr taste (creqte-descregte sau up-down). Poate lua oricc naloare lntre R Ei l6R, in ftrncgie de starea contactelor electronice oonlinute in circuitul integrat CI-2. Se oblin astfel 16 nalori discrete ale amplificirii.
amplifictrrii inceteazi
gi se memoreazA
pdni la aplicarea,unei nni comenzi.
1
valoarea re.spedive
coREcroR
SPATIAL STEREO
PREAN'IPLIFICATOR
PENTRUN)APTARE
Sunt cazuri de rediiri stereo cind efectul nu Poate fi sgsizat datoritil neindeplinirii conditiilor de baz5: amplasarea difuzoarelor la cca. 2 m distanli, o anumiti
poiili" a auditoriului, presiune acusticii suficientil,
dinamicl adecvattr, etc.
t? ?56Ct,,
Este cazul recePtoerelor 5i radiocasetofoanelor portabil ' Pent des intAlnite, s-au
imagina O irtee
sau mai comPlexe'
in
defazarea unor lor in mod
R3
'l0kl
Fig.
"l,ffiT;H
1
poate creea in acest fel pi in cazurile amintite mai sus o senzalie de spalialitate.
Pentru a-nu introduce brum sau influenle paruzite semnalul prelucrat va avea, de preferinltr, nivele de ordinul zrcilor de milivo! gi. '5V R3
1ko
3
ill-,F..
Flg.2
R5
lko
R6
lkn T
BClTN c5
2
Er.F
REDucAron DrNAMrc
DE ZGOMOT
PREAMPLIFICATOR Figura de mai jos reprezintil un preamplifietor de microfon realizat cu un circuit integrat operalional de aip:ul PA74l. Transformatorul Tr asiguri adaptarea intre impedanga de intrare a amplificatorului gi-cea a
microfonului. Semnalul fiind intredus pe intrarea
fi0pF
neinvenoare, va apirea la ieEire amplificat, dar nedefazat. Releaua de reaclie negativd este formatl din grupul RlC2R4.'in curent continuu reaclia este totald, din cauza capacitorului Q2, iat in curent alternativ este reglabil[. Astfel, amplificarea se poate modifica intre 10 gi 12(X) prin intermediul potenliometrului R4. Banda este liniare (+ldB) intre 40Hz gi 15kHz. Zgomotul de fond este mai mic de 1,2V. Distorsiunile se incadreazi in dorneniul 0 ,3 ... lVo,functie de amplificare gi tensiunea de iqire. Semnalul la ieEire poate'avea o amplificare maximi de 6... 8Vef.
f ,
R3
200o
t:{1 !t2 Reductrtoarele de zgomot au rolul de a imbunltili raportul dintre semnalul util muzical dintr-un program inregistlat gi zgomotul de fond, manifestat de obicei ca f6gAit, produs in majoritatea cazurilpr de suportul inregistririlor (benzi, discuri, etc.). Montajul propus in continuare mngine la intrare un preamplificator cu operalionalul 74l.Din R2 se regleazl amplificarea. Semnalul cules de la iegirea l0 este trimis pe douit cii separatei Una duce direct la iegirea montajului, la capdtul potenliometrului R7 de unde aiunge la un etaj repetor pe emitor. AcelaEi semnal de la iegirea operationalului urmeaztr gi calea unui filtru treoe-sus, ajunge la etajul al doilea de amplificare (realizat cu tranzistorul T1) care serveste la amplificarea numai a frecvengelor inalte, de peste 3 ... 5kHz. Diodele D1 gi D2 servesc ca.limitatoare pentru semnale parazit-impuls, de exemplu pocnituri e*rgerate provenite din zgdrieturile de
disc. La semnale slabe, diodele sunt inchise. Prin rezistenga R8 se polarizr.az| tranastorul T2. tn caz cI se doregte scoaterea din uz
trimis nemodificat.la iqirea montajului. Etajul al treilea, repetor pe emitor, primegte cele doul semnale prin cunorul potenliometrului, la capltul clruia sunt aplicate. In funcgie de pozilia cursorului acestui potentiometru, se obline situagia de balans, pentru suprimarea trEditului. In linii mari se poate spune cI montajul asigurd
spprimarea frecvengelor mai mari de 4000H2 in
sistemului reducdtor de zgomot se aclioneazi intrerup[torul I. Deci la ielirea etajului al doilea de amplificareseobtineun semnal audio total lipsit de ftecvenle joase, in opoziliedefazAcu semnalul care este a
momentele de
, adicd la audi[ie de nivel mic cdnd orchestra cintd foarte incet, tocmai atunci cin4 fie discul, fie banda de magnetofon sau casetofon manifestl un frpAit de fond carederanieazA.
3
H"",$F{gC,&TOR
t:,{.}
BAT
ELECTR.ONTC Un instrument deosebit de util care echipeazd
, J+c9 jo* f 100pF
"
I Ql?pF
| | I r
de
in saturalie,
rr5
ilg
egalizat
canale stereo, mdsurate nivelurile semnalului, etc.
Tl
K11li
BL1?"1
5-* - | *[-,,
arele HI-FI esle cun Cu ajutorul acestuia
I
6
acestuia. semnalul audio se
aplici unei punli redresoare.
Filtrarea se realtzeazi" prin intermediul capacitllii C4. lnstrumentul poate fi unul obignuit, utilizat curent la
tt1
i5J
22krt
Sfko
mag
i seal
urmdri un exemPlu de rcalizxe a lui, dacd se utilizeazd un
at de la o sutsd ce Poate tI cuprinsd in domeniul 12...24V.
Fig:
1
D1-D/.
Fig,:l {:-e
- t*".
*--Jr"
n,
-i) il
tra
t; [-j
t ril
&,
ie ]
Flg.2 .jr
I
{'l,; 10
1$
) ro
'.D" tS
* [!
!, !:t' {i+ ,.. 1
r1.a f.-1
rilg"
in fig. 2 este ilustrat r:ablajul imprimat, iar in fig.
;5
3
Plaseazd la o montajului se electrolitic in
paralel cu C2 sau utilizirea unor conexiuni ecranate.
4
COR,BCTOR DE TON
CORECTOR RIAA
In fig. 1 este prezentat un lorector tip Baxandall cu o bunl eficacitdte in gama lOHz-2OKILz. Dupi crim se poate vedea in fig.2caracteristica de corecfie prezintd un punct de zero la frewenla de lKHz. La frecvenlele mai joase
o audifie de inaltd
fidelitate, chiar daci se utilizeazd discuri de foarte bund calitate sunt nec€sare Pentru
corec[ii ale benzii audio redate.
preaccentuarea Ei dezaccentuarea ating 17dB, rcspectiv 13
Un montaj care aproximeazd destul de bine
o caracteristici de coreclie tip RIAA se dd in fig. 1, iar curba de rdspuns in fig. 2. in compunerea schemei intrd un amplificator operational tip 7 4l,in a drui bucld de reaclie negative sunt conectate doud celule RC (RlCr gi RsC+)
inseriate.
in a cirui bucld de reactie sunt introduse circuitele de corectie tip RC. Pentru o comandd cornodi,
Impedanla de intrare a preamplificatofului este de 500KQ fiind determinatd in principal de Rr in paralel cu
vederea pestrdrii
Rz. Deasemenea, divizorul Rr-Rz polatizeazd
introducerea intregii retele de coreclie intr-o cutie
alimentarea circuitului integrat de la o sursd simpld de
metalic5.
potentiometrele sunt cu variafie liniard a rezisten[ei. In puritalii semnalului se recomandd
Divizorul Rf -R2 asigurd polarizarea intrdrii la utilizarea unei surse de
l2Ycc.
neinveisoare, c,eea cn duce alimentare simple de l2Ycc.
R3 ;i th
e'ilfir
Fig.
1 50
(dB
)
/*0
Fig.2
Fig.2
5-
AMPLIFICATOR DE 2Sil
VU-METRU CU LED.URI
am ur sarcind de
rie in
Un
cele ce
01...06= 1N 4il+8 T1..'.
T6= nc
t7l-
r2
Pe 9
sursa
dubll de !25Yc.c.
intrare 741 prin inte Alimentares intermediul 3 repetoare pe e vaioarea db +
tiP
la
fl
2kn \ D1
realizatc cu
Schema intermediul Amplificarea dati in principal Peniru iirb tranzitorii gi a
T
pF
"li' llll lllontate
ca
tensiunea la pArametrioe
cdi de reaclie negative' prin 10 Ei R3.
e 20dB, fiind
la salturile vdzut celula
tensiune sd devinl mai mici.
Fig.
1
T5
FIg.3
Fig.2
o I1 t', l1 /
t\ 7
2N 3055
O
'
Kg'?.
';= H,,szt ]
I?
801/-0
R7
Montajul prezenrat in fig.
I
poate
fi
ataEat
oriclrui
amplificatbr de audiofrecvengd. Realiz-area practicl nu ridici probleme, deoarece nu sunt utilizate componente
I1
/
deosebite.
I1 /
+
o culoare deosebitd de celelalte.
Realizarea cablajului se face conform figurii 2, iar asamblarea componentelor ca in desenul din fig. 3'
6
.
A]VIPLIF'ICATOR DE BAI\DA I,ARGA CU 741
COMUTATOR PENTRU
SEMNALAI\ALOGIC
in mutte cazuri este necesard o amplificare de bandi largi in domeniul O,l-ZMHz,lucru dificil de oblinut cu componente uzuale Ei tradilionale pentru domeniul audio. Totugi, cu un amplificator operalional.tip 741 se poate realiza acest deziderat dacd sunt luate unele mdsuri de compensare.la ftecvenle inalte.
Figura
I
ilustreazd, prin intermediul graficului ciEtig
funcgie de ftecven15, situatia normal5 gi cazul realizirii mmpensiirii. Pentru arealiza scopul propus se utilizeazi o scheml conform figurii 2 unde semnalul este amplificat suplimentar de doul tranzistoare complementare (Qr gi Qz). Cdgtigul este de 6 dB in banda O,l-}MHz. Montajul
poate fi utilizat cu succes in banda audio videofrewenli. ldB
cit
Ei in
)
c?qti9 COMPENSAT
6
NORML
FRETVENJA
Fig.
(MHz) 1
f
0,tpr
Comutarea sursei
de semnal pentru
un preamplificator de audiofrecvenll cleea?A probleme, pentru cd semnalul disponibil este mic Ai impedanlele de intrare cu care se lucreazii sunt, de obicei, mari. Din aqeste moiive, rcali2ata conexiunilor la comutatoarele de pe panoul frontal este o chestiune delicatS.
O solulie o poate constitui folosirea porlilor
de
transfer comandate in curent continuu.
Comutatorul din figuri fermite transmiterea unui semnal de maximum 1OVw, fiind previzut cu butoane separste de comande ON ("pornir": Sr) gi OFF ("oprit": 52). Comutatorul propriu-zis este poarta de transmisie G2, comandatil de latch-ul construit cu poarta de transfer Gr. Cind se acfioneazd butonul 51, in punctul Ase aduce o tensiune suficient de mare ca si se deschidl porlile Gr Ei G2. Cind se apasd butonul 52, ambele porli se blocheaze. htch-ul construit cu Gl memoreazl starea 0 de pe intrarea sa de comandl. La o acJionare simultani, comanda de blocare are prioritate. Conden-satorul Cz elimind tranziliile parazite de Ia comutiri. Atat intrarea cdt gi ie5irea porlii G2 sunt polarizate la jumltate din tensiunei de alimentare pentru a permite excursia maximd de semnal fdrd distorsiuni.
rgn
+1?..15V
Q1
rN
qFb c3
C4
nyFn_6
Qopu,
10uFl16Y
R5
ln?
l'7kn-
t,Tn
0;1PFl-
?/1
Fig.2
7
MMC 1066
AIVIPLIFICATOR
AIVIPLIFICATOR
DE5W
din gama cc.
dacd imPer,langa
realizeazd Prin
intermediul a doul tranzistoare cu rol de repetoare
Fig.
a
1
ttllrot Fig.2
o
5o
o5
4o
m
o
o
o Fig.3 Montajul se poate realizz pe o pliculS de cablaj cu dimensiunile de 70x40mm, conform figurii de mai sus' Pentru puteri mai mari de lW se va fixat de circuitul integrat 5i cablaj pr Euruburi M2,5 sau 3.
8
FILTRU TRECE BANDA
FILTRU ACTIV CU
PENTRU 3,5 17 NIIJz
741
in
Fagd de filtrele pasive, filtrele active nu utilizeazA inductante, lucru ce duce la urmdtoarele avantaje: micii, oeea ce permite realizarea lor sub - dimensiune forma unui integrat hibrid; reglarea unui filtru activ este mult mai uEoari decit a unui filtru pasiv; absenla inductangelor elimind problema cuplajelor
continuare se descrie un filtru trece-bandd care
poate fi utilizat amt la receptie cit gi la emisie. Adaptarea se realizeazi pe impedange de 75Q. Inductanlele serealizeazAdin miezuri tip oali utilizate
frecvent in etajele de frecvenl[ internnediarl ale receptoarelor industriale. Sdrma poate fi CuEm sau CuEm + mdtase deO,2...0,25mm. Schema din fig. I conline'patru circuite rezonante LC. Cele m4urcate cu I Ei 4 sunt utilizate ca celuld trece-bandd; iar 2 Ei 3 ca filtre oprEte-bandi. Pentru acord se va utiliza
-
-
un generator gi un decibelmetru sau un osciloscop. Se va urmdri ca acordul circuitelor rezonante sd se realizeze pe
frewengele indicate in tabelul din fig. 2.
Datele bobinelor sunt valabile pentru miezuri cu Au=23. Asemenea filtre sunt deosebit de utile in cazul transceiverelor pentru filtrarea armonicilor la emisie sau a imaginilor la recepgie.
cazul alegerii unui raport RllRZ<219, respectiv
ind uctaga specificd
Fig.
panzite;
sunt stabile la varialii mari de temperaturd; ob{ine o amplificare a semnalului. ^se Inseriind doud filtre, unul trece-sus cu banda de trecere peste 3fi)Hz gi altul trece-jos cu banda de trecere de 27M)Hz (fig. 1) se obtine o caracteristici similarl celei din ng. Z. ttetiniaiitateain zona de trecere este sub 0,5
CUC2<219 se obline o caracteristici similard celei din fig. 3. Cele doud supracresteri din marginild benzii se intind pe o porliune de (4,3 ... 4,4o/o)Xan.
1
Fig. 2 1
f tMHz,
3,5 5
CTPFI
580
I+
2
3
J,9
3,/.
3,75
1000
1000
680
I
9
10
nlspl
11
f tMl"lzl
'1,03
7,5
6,5
7,07
1.70
680
680
Ir70
6
5
6
6
CtpF
l
nlspl
-ld
B
Fig.3
9
PREAMPLTFICAROR
PREAMPLIFICATOR
ADAPTOR. US
UUS , ln cele cn urrneazA este descris un arnplificator
+1
cu
. Acesta este un zistoare TEC de
F45). Stabilirea potenliometrul
T?
semireglabil R3.
Bf2t,'5(.
Peniru lMMHz, bobinele Ll Ei L2 au c6te 5 spire din CuAg@ L,2mm cu pas de lmm. Diametnrl bobinei estede aer). TV dar se ateutilizaEi ca
amPlifi
canalului ifica datele bobinelor metafice cutie intr-o se realizeazA Montajul recepli'onat. etangd.
28l1Hz ?1HHZ
'll'MHz
IN 75-o_
Fig.
1
NpF
'ci-
6,8pF
?
c2
c1
1.1?
lnF
pF
Fig.2 Montajul prezentat atenueaze efectele de intermodulalie rJatoritd adaptdrii optime a antenei. +1?V
calit, teflon etc. 5i este bobinatl 41 de spire din CuEn @ lmrn, la cate se scot urmitoarele prize mediane: i,8MHz = intreagd; 3,5MHz = 29 spire; TMHz: 2O spire; 14MHz: Ll spire; 2lMHz = 8 sPire;28MHz d intr-o cutie blindatd.
Fig.3
.
se sooatc numai Prin treceri
de sticld. Tensiunea de lucru se aplicd printr-un condensator de lnF.
0
FILTRU SSB PE
FILTRU ACTIV EMISIE SSB ln
5
cazul utilizdrii transmisiunilor radio cu bandd
laterald unici (SSB), semnalul provenit de la microfon se filtreazA pentru a nu incdrca inutil mixerul gi filtrul de frewenld intermediari de bandil ingustS. Pe de alte parte sunt eliminate din start brumdl $i m$aitul provenite din cuplajele pzrazite. Utilizarea unui filtru activ conferd unele avataje fagd de unul LC. Schema din fig. I conline doud celule (una trece sus gi alta trece jos) realizzte cu cite un tranzistor FET. Caracteristica de transfer din fig. 2 satisface cerinlele ounui echipament de calitate bun5. Pentru a avea rezultatele dorite trebuie ca valorile componentelor sd se incadreze in toleranla de IVo.
Tranzistoarele pot fi de orice tip (ex.: BF 245, BF 256, etc.). Ob[inerea unui semnal adecvat implicd gi utilizarea unei surse de alirnentare bine filtrate. Daci montajul
Calitatea unei emisiuni (SSB) radio depinde in cea mai
mare parte de selectivitatea frewenlei intermediare gi deci a filtrului de bandl ingustd utilizat. Cu ajutorul a 6 cristale de cuart se poate realiza un filtru cu performanle foarte bune dacd se utilizeaze schema din fig. i.. Caracteristica acestuia este ilustratd in
tig.2. Valoarea frewengei pentru cuarturilc Qr , Qz gi Qr este de 5,5(DMH4 iar pentru Qa, Qs Ei Qo de 5,5.MHz=1500\
...17ffiH2. Pentru bobine se utilizeazd miezuri drepte de feritd. gi
Lr cdte 60 spire din aceeagi sdrmd,
lucreazd in locuri cu semnale perturbatoare se recomandd introducerea acestuia intr-o cutie metau9e, mai ales dacl
semnalul are valori de ordinul milivolfilor.
1,5nF
Fig. 470p
+l
F
1
+{r
33krr.
-8 _17
Fig.
1
-16
-20
/ -10
-n -30
\
f f
/
1trHz l00Hz
Flg.2
Ll
Ei L + conlin cite 50 de spire din CuEm de 0,15mm, iar Lz
3950 k Hz
\
1kHz2 5 10kHz
Fig.2
+5
+6
RECEPTOR MA CU
CONVERTOR. PENTRU
BANDA DE t4MHz in figurd este prezentatl o schemd simpl6, dar standar:ct, pentru utilizarea circuitului integrat TDA 1046, in receplia posturilor modulate in
De reguli:
\2_n, N r -"tt
ulvariabil Cvz frewenfa de
intern este 9i calitatea
circuitului acordat L2,
C-*2,
C'tz sau cle temperaturl
gi
alimentare.
Iegirea din amplificatorul de radigfrewengd se lace rezistiv (Rt=4,7kF), iar semnalul csts cuplat la intrarea mixerului prin condensatorul Cz.
Semnilul clc frccvcnld intsrrpediard este
selectat la terminalul 8 (iegire mixer) de circuitul acorclat Ll, Cl. Secundarul bobinei Lr iniccteazd semnalul de frecven[d intermediard in cascada de filtre ceramice. Dupd acest filtraj se obline un semnal de frewenlS interm'ccliard consirlerat suficient de pur pentru a putea fi aplicat gi demodulat. Semnalul AF este disponibil la terminalul6.
170o
3
rF El
ffi
rnilzaAri;
DA 1046 Fittrole RAS bscitotor ^"1s i6 1L 5 11 "n.0, T
10nF
12
E; oudio 6
1
!tnr
zTW EMISIT
iN L44MHZ d.
de emisie realizat cu tranzistorul za25W in CW clasd B Pe frewenga te excitat cu 3W 5i se alimenteazd de la o sursl de 28Vll,5{. Randamentul este mai bun
BL de
de60Vo. Datele componentelor.
Ct=4... MpF, Cz=Z...22pF, C3,C4={JPp ceramic, Cs= 100pF ceramic, Cr= 150nF polyester, Ct=4 ...104pF,
Cs=4... 64pF. L1 congine 0,5 spire din Cu de 0,7mm cu diametrul de 4mm, L3 gi La = gocuri
Aceste tipuri cte filtre au in componenla lor bobine (L), condensatoare (C) Si cuarluri (Q). Ele dunt filtre de IF, de bandd ingustS, foarte folosite de cdtre radioarhatori in etajele de frecventd intermediard din receptoare, pentru suprimarea unei benzi laterale in emitltoarele BLU (SSB) 9i, in general, acolo unde este nevoie de o selectivitate mai ridicatd. Cele mai rdspdndite sunt filtrele in sfert de punte (cu un singur cuarl) sau in semip[nte (cu doul cuarluri). Filtrele cu cuar[ in punte pot fi realizale mai greu in condigii amatoresti. Schema 'prezentatd utilizeazd doud cristale de cuar! care trebuie sd aibd frecvengele de rezonanle serie diferite intre ele, iar diferenla sd,fie egald chiar cu banda de trecere doritd. Ll gi L2 congin cdte l0 spire bobinate pc un tor de feritd. L2 are prizd la I 12 din numdru I dc spire.
L3 rezoneazd impreund cu capacitdfilc de 330pF in serie cu lnF in banda'de trecere a filtrului. Numdrul de spire depindc de valtlarea lrecvenlei cuarlurilor.
+9V 50 krr.
7,?nF
'r& tr7
I
I
I I
oof-o
o
CD
I
oo
t'"ocD 13
MIXERDUBLU ECHILIBRAT BFO PENTRU CW-SSB
3
x BA ?t'3
500kHz
D1
D3
AF(IF)
IF OUT D2 D4 LO
10nF
*12V
IN
(vFot
Unul din elementeie debazA ale unui echipament de
Montajul prezentat in continuare se realizeazA cu toruri de ierith Oe radioftecvengS. Toate inftgurdrile au
.
n!6 izolate
constituie
le fiecdrui
transformator. Punctele de pe schemd marcheazl inceputurile inftigurdrilor. Rt, Rz gi R: sunt necesare pentru adaptare. precautii.
4
AIITPLIFICATOR RF PENTRU UUS
Pentru mirirea sensibilit6lii unui receptor
FOB
in
in timpul legituriior gama
undelor ultrascurte se recomandd atagarea unui preamplificator ca c€l prezentat mai jos. Schema din fig. 1 contine un tranzistor cu ftecventa de tiiere peste 500MHz (BF 200, BF 180, BF 183, etc.). Antena utilizad este de tip baston. A
circuit serie. (trCr).
Tranzistolul lucreazd in montaj emitor-comun.
Sarcina acestuia este fgrmatd din circuitul acordat derivalie LZC3. Bobina Lr congine 15 spire gi'se realizeazd din CuAg de 0,5mm (in aer), cu diametrul de 7mm. L2 este identictr
Ll,
telegrafice existe situalii c6nd
doutr stalii sunt atet de apropiatb incdt nici cu un filtru de bandtr foarte ingusti nu pot fi selectate. $i cum, de obicei,
tocrnai stalia mai slabd reprezintd un DX mai interesant
cu at6t dezamflgirea operatorului va fi mai rnare.
Solutria prezentatd
in continuare poate constitui
salvarea intr-o situatie ca cea descrisd mai sus. Astfel in lanlul de audioftewen@ seintercaleazA un circuit oprEte bandd a clrui schemtr se prezintl in fig. 1. Caracteristica de frecvenll se prezintd in fig. 2. Dupd cum se observl atenuarea unei frecvenle nedorite poate atinge valori de peste 60dB. Circuitul prezintd un factor de calitate greu de obginut cu un alt tip de filtru.
Potenliometrul P permite oblinerea unei atenuiri
cu deosebirea cd pentru adaptarea la receptor s-a prevdzut o prizd la spira 4 de la masd. In fig. 2se aratd desenul de eablaj irnprimat iar in fig.
Pentru modificarea frecvenlei de rezonangd se modifici Rs-Ro avfrnd grijd ca valorile finale ale acestora
3 modul de plantare a componentelor.
sd rdmAnd identice.
cu
.
maxime a semnalului. -
10kn
Fig.
1
Fig.
1
0
tdBl
Fig.2
-?0
f
"=1?/+Hz
-40 Eq
-60 Ant,
Fig.3
Flg.2
PREAMPLIFICATOR UL.UM-US
VT'O DEMARE
STABILITATE
Pentru rndrirea sensibilitS[ii unui aparat
gamele
ce.
trul
upd sch
fidetiP
alt
rice npn 173, r de
cu etc 30dB.
Valorile elementelor nu sunt critice, intervalele fiind
pteciz.ale pe schemd.Bobina L are 15 spire' Se
direct pe bara de ferit[ a receptorului ciruia sensibilitatea. DacI acesta nu este dotat cu ante la intrarea de antend a se cupleazi Punctu ca masa montajului sd fie recepiorului ii te nu oonectatd la masa re
6-1?V
R?
Tbkn
Fig.2 Performangele unui echipament radio
'
Schema din fig. 1 este destinatd benzii de frecvenli 3,5
... 3,8MHz. Con[ine 3 tranzistoare de
tip BC 107 9i se
alimenteazii de la o sursl de 72Yc.c. Inductanla L congine 12 spire din CuEm de 0,3mm 9i sebobineazl pe un miez oatd de F.I- (470 KHz)' $ocurile de RF se realizeazil pe miezuri drepte de ferite gi conlin c6te 50... 80 spire din CuEm de 0,12mm.
in
fig. 2se poate urmdri cablajul imprimat, iar in fig' 3
modul de plantare a componentelor.
Fig.3
t6
COMANDAVOCALA
MIXER DE EMISIE SSB
UELCH.
CU ROB 025 Circuitul squelcll
din figurd permite
numai
transmiterea unor sdmnale care au nu nivel mai mare
decit un prag dal Dioda D gi mndensatorul CzformeazA un detector de vArf. Tensiunea de pe condensatorul C2 este amplificatd
de un amplificator operagional AO gi aplicatd porgii $I-NU (NAND), construit5 cu tranzistoare din capsula MMC 4007. Caracteristica de transfer a porlii este foarte abruptd. Cind tensiunea de la intrarea 6 a porlii $I-NU (NAND) scade sub tensiunea de tranzilie, iegirea trece in I logic, deschfzdncl poarta de transfer. In acest caz, semnalulde la intrare se reglsegte la ieEire-. Din rezistenga semireglabild R+ se regleazd sensibilitatea circuitului. DacI tensiunea de la intrarea 6 a porgii $I-NU (NAND) cre$te peste tensiunea de tranzilie, iegirea trece in 0 logic., blocind poarta de transfer. In funclie de domeniul de frecvenld in care lucteazA
Fig.
circuitul, se alege valoarea condensatorului C2. Acest gen de circuit este util in sistemele de comunicagie, acolo unde zgomotul este mare sau uncle trebuie sd se transmitd numai semnale cu un nivel mai mare decit un prag dat.
1
r58
I
v*
vDD =
H
VSS=V MMt 1m7
o rtr
u
c3
tlr vet
utn,,i
Fig.2
10uF
R1
10kn
1lt+
Mllctfi66
R5
|
10!n
Printie calitdtile cerute unui mixer de emisie
se
numdrd atenuarea bund a purtdtorului gi intermodulagia redusd. [a aceste deziderate rdspunde montajul prezentat in continuare (fig. 1). Nivelul purtiitorului va fi de aproximativ 70mV eficace.,
In fig. 2 se aratl modul cle realizare a cablajului imprimat iar in fig. 3 plantarea componentelor. Alimentarea montajului se poate realiza de la o sursd stabilizate de 12 ...18Vc.c.
Fig.3
BFO 453 ...457
MIXER CU TAA661
' Existl numeroase cazuri cind se doregte
transformarea unui radioreceptor dotat cu gama undelor 1?V
m 330o sau catodul diodei detectoare de amplitudine care in acest
caz indeplineste rolul de mixer.
in ceie c,i urmeaztr
este descris uri
gpo
ce Poate
fi
atagat unui reoePtor cu KHz. Pentru a Putea rece
1
(4 kn)
laterald inferioar[ sau
+
10..
Eco
Hl----
10...10nF
10..100nF
-'l
c5
Fig.
tipul BC 107-108 sauBFZl4-215 (254'255). Alimentarea mbntaiului serealizeazilde la o surse stabilizatd Ei filtratd
Ij
de 12Vc.c. sau chiar
din
ecePlie.
CuEm cu diametrul Inductanla L mnline l5 de F.I.=455KHz de 0,1mm, bobinate pe utilizat curent in receptoarele industriale.
1
LI
Fig.2
0p1pF
fpo
o
0000 c9 C8 C7
C6
Pentru recep!'ia emisiunilor de trafic radio
Fig.3
se
recomandi mixerul re*,lizatcu circuitul integrat T4A661
(ng.1).
in cazul utilizArii la receplie Pentru prima schimbare pinul 1 seva prevedea circuitul LC acordat pe ftecvenla intermediard. Daci se utilizeaztr Pe Post de detector de produs la pinul I se va oonecta numai un condensator de 2... 10nF. infig.Zse dd cablajul imprimat iar in fig. 3 mo
plantare a
t8
aomRonentelor.
ri,
.
VOLT.OHM-METRU
VOLTMETRU ELECTRONIC
Un.aparat de mdsurd $i control deosebit de util electronigtilor este volt-ohmmetrul. Pentru a veni in sprijinul celor care posedl un instrument de 100,tzA prezentdm un montaj foarte simplu gi care nu necesiti
Schema prezentatl in continuare permite mdsuritori precise ale tensiunilor statice de funcgionare, in special ale polarizdrilor bazS-emitor, cdnd se solicitd o rezistengd mare de intrare a instrumentului.
Oblinerea unei impedante de intrare de ordinul
mmutatoare.
Un fir de miisurl
se conecteazl la borna comund, iar celtrlalt se cupleazi la o serie de borne, funclie de mdrimea
electricl mlsuratd. Pe pozilia voltmetru de curent continuu se pot mlsura tensiuni intre 0 gi 1000V prin intermediul a 6 domenii de mdsurd. Tensiunile alternative intre 0 gi 500V pot fi misurate prin intermediul a 4 doinenii. Ca ohmetru s e vtllizeaz:- n uma i pe o sin gurd sca l5 intre
0gi o.
Etalonarea se va efectua comparativ cu un multimetru digital sau unul analogic de mare precizte. Pentru a avea scald unicd, pentru toate domeniile de mdsurd a tensiunilor continue Ei alternative se vor ajusta valorile rezistenlelor serie.
a
22MQ este posibili ca urmare a utilizdrii unui tranzistor cu efect de cimp (FET) de tipul BF 245. Se pot mdsura tensiuni continue intre 0,5V gi 1000V,
prin intermediul a 8 scale de mlsurd. Comutarea itomeniilor se realizeazA prin comutatorul K. in lipsa acestuia se pot prevedea B borne dar existd pericolul distrugerii FET-ului din cauza unei neatenlii accidentale. In orice ca4 inaintea inceperii m[surltorii, comutatorul K se va poziliona pe scala de 500 sau 10(DV pentru a nu risca aplicarea unor supratensiuni pe grila tranzistorului.
Prin intermediul intrerupdtorului I se alimenteazd voltnetrul. Instrumentul de mdsurd poate fi gi de 100tr2A dar vor trebui ajustate corespunzitor valorile rezistoarelor din montajul electronic. Din P2 se regleazi capul de scalI, iar cu Pr nivelul nzero
volIi".
?x1N41[8 115
2t1NU
impn
ltoPr
IOMUN
19
CAPACIMETRU DIGITAL .ADAPTOR-
MULTIMETRU
circuit integrat tip LM311 sau echivalent'
genereazai porgiqnald 'de valoare
re m
e d
it
pe schema electrici G.. Pentru a avea o rezolulie suficient de bund s-a
g co perioada semnalului
preferat utrlizarcaa3 10n F
domeniu existd o
e e e
mdsuri a capacitd[ii astfel:
A) l,tzs=lPF B) 1,rs=lnF C) 1,ns=100nF
- Valoarea maximd mdsurat[ este: 10.00O/'F " Etalonarea fiecdrei game :de mdsurd se
rcalizeazil din rezistoarele semireglabile Ro, Rz Ei Ra.
Pentru a avea o citire prepisd este necesar ca sursa de 5V sd fie bine filtratd gi stlbilizatd'
20
GENERATOR DE
SORTATOR PENTRU Pen
I
ru testarea mon tajelor analogice (amplificatoare,
mixere, etc.) ,sau a celor digitale este nevoie de un generator de lunc1ii.
Daci in cazul montaielor digitale este suficient un semnal dr€ptunghiular situagia se schimbd in cazul unui amplificator. Pentru aprecierea liniaritegii sau a benzii de frewengi sunt necesare Ei semnale de ftrrmd sinusoidalS,
R3
Rref. ?sokn
wlz
triulghiularS, trapezoidall, etc. -' In cele ce urrneazl este prezentat un montaj care satisface in mare mdsurd dezideratele enunlate. ' Oscilatorul este campus dintr-un integrator (Gr) Ei un trigger Schmidt (Gr, G2). Poarta Ga funcgioneazl ca
3
formator de sinusoida. Factorul de umplere se ajusteazl din potenliometrul Pr, iar frecvenla se regleazA din Pz. Pot fi utilizzte portile conginute de capsulele CMOS 4011, 4tX)l sau 4 negatoare din capsula 4069. Tgnsiunea de alimentare hu este criticd putenq lua orice valoare intre 5 gi l2Vc.c. cu condi[ia safie stabilizatd gi bine filtratl.
LED? LEO
Rx
> Rrcf
1
aprirde LED3
I
se
monteazd cSte o rezislenlS cu valoare egali cu cea pe care dorim sdo sortim. Se regleazARaastfel incet dioda LEDI sd lumineiae (diodele LEDZ Ei LED3 rdmin stinse). Se 'mdregte valoarea frecvenlci R: pdnd cind se aprinde unul din LED-urile 2 sau 3. Operalia se repetd pini cind printr-o rotalie foarte mici a cursorului rezistentei RA, s€ trecede la aprinderea LED-ului I la aprinderea LED-ului 2 sau 3. In acest moment, sensibilitatea gi precizia punlii
,
sunt maiime. La bornele
R-,r
se cupleazi pe rind,
mai mici. Se crqte sensibilitatea prin mirirea valorii rezistefrge i gi se repet5 operalia de cregtere a valorii rezistcnlei de
referinlS pf,nd se ajufrge Ia treapta cea mai
' r
fiqi.
In
momentul aprinderii diodei LEDI, se citegte valoarea.
3.VERIFICARIh-INpAD'RARIIINT',R-OCIASADIi TOT,ERANTT ' Ftalonarea din rezistenla Rase face ca la punctul I. Sfl pfesupunem cd se verificl dacd un stoc de rezislen{e se incadreazA !n domeniul R+10%. La bornete Rrcf So cupleaz,S
l,o
,63
rt I Okn
3,3nF
rt}li
o rezistenld de laklare R. La bornele Rx sc
4011
Vgg -- v'= 9V
LED-u|2. Se modlfici valoarea rezistenlei decadicc in t.repte. DacS se aprinde dioda LED3, se revine cu o trcapti inapoi gi se reia cre$terea valorii rezistenlei de referinld in trepte Rr
Q?.
1uF
rezistenlele ce trebuie sortate. In cazul in care se aprinde dioda LEDI, rezistenta Rx are valoarea cdutatd2. MASURAREA VAT,ORII UNET RITZISTENTE NECUNOSCUTE Rx Cursorul potentiometrului Rn rdmdne in pozilia de la punctul 1. In locul rezistenlei tle refering[ se eupleaze o cutie decadicd. Se cupleazi Rx. Dacd Rx
,
N
s,
I. SORTAREA UNEIVALORI Pe locuf rezistenlei de referinli gi la bornele Rs
vss
=
c3
Ttpr Q1',
ov
cuplcaz.:i o culie deca-dici reglati la valoarea R+ 10%. Se regleaur;i R: p0nd cfrnd se aprinde dioda LED3 gise stinge dioda LF1Dl. Dnpd accea se modificlvaloarea rezistengei
decaclire la R-|Oo/o. In acest caz trebuie sI se aprindd dioda LED2. Aceste operagii se repeti pdna cind dioda LEDI rdnninc aprinsl pentnu orice valoare a rezistenlei decadice
cuprinsi in clomeniul Ra',104/". Astlel orice rezistenld care prodtrcr:aprinde rea diodei LEF)l se incadueazA in limitele dc tolerirnli R!10'%'.
2L
DII-TIZOR FIF
OH1VIMETRU LINIAR '
l:Aparatul descris in continuare permite citirea directl a valorilor rezistenlelor pe scala unui miliampermetru gradat de la 0 la lmA saude la 0 la 100' Marele avantaj al schemei este acela
ci
are scala
Acest circuit funclioneazl bine 300MHz realizind o dMzare cu 10.
pinl la aproximativ
liniarl, adici devialia acului
este propo4ionalS cu rezistenga de mSsurat'
Pentru un miliampermetru cu lmA la cap de scall, suma dintre rezistenla de 2,9kC2 Ei rezistenla inlernii a
instrumentului trebuie adusl la 13kQ, astfel incat iensiunea de 3V furnizatl de dioda stabilizatoare se produci un curent de
lmA
utilizate in montai trebuie sd fie de
Rezistengele (lVo). Aparatul se alimenteazA de la o sursl de tensiune continul de 30V' Rezistena de mlsurat Rx se
feromagnetici.
L:
flantarea pieselor se va avea integrat sd se fixeze ultimul.
grijl
ca circuitul
Supn terminarea construcliei se
potenlibmetrul semireglabil de lkQ
str se
oblin[
mare frewentd de lucru.
precizie
conecteazA la bornele A-8. Curentul prin'Rx este independent ddvaloarea acestei
rezistenge. Aducerea la zero se obline automat prin scurtcircuitarea bornelor A-B. Daci acul nu indici zero'
aclineazi asupra reglajului mecanic al instrumentului' Dioda D2, in funt Pe miliampermetru' protejeaze miliampermetrul impotriva curentului excesiv cind nici o rezistengi nu este conectatd la bornele A-B'
se
16 13 14 18
15
'
Verificarea aparatului 3e face conectdnd la bornele acestuia rezistenle cu valori cunoscute. in cazul in care nu se resPecti valorile indicate in schemS, nici gradaliile 0-100 nu mai corespund, fiind necesar5 o
noui trasare
a scalei.
Fig.
1
Fig.2
oo+ Fig.3
rcgleazd o cat mai
I
GENERATOR SINUSOIDAL
TERMOMETRU Pentru citiri precise Ei rapide se preferi utilizarea unor termometle electronice. In continuare este prezentat un termometru simplu, cu sensibilitate bunii gi varialie liniara
Cind tensiunea dfbnd-sursi, VDs, a un.ui tranzistor cu efect de cimp (TEC) se apropie de zero, acesta se comporte ca o rezistenli liniar-variabild. Aceastl caracteristicil il face util ca element stabilizator in
modificarea valorilor rezistenlelor Ro Ei Rrrr. Termometrul are in componenla sa un multivibratorn format din tranzistoarelel T2 Ei Tg plus doui etaje amplificatoare- .separatoare. Intre iegirile aoestora s-a montet instiumentul indietor.
circuitele oscilatoare cu punte Wien. Tensiunea de iegire este redrbsatd cu dioda Dr gi filtrati de circuitul RgCr.
in gama 22o -- 42oC. Domeniul poate fi extins prin
DacI
e.ste
Potengiometrul Rz fueazd pragul de la care incepe stabilizarea. Oscilagiile apar cand este indeplinitl condilia:
satisgcutii eialitatea:
v*=Lro-
_ RgxRrh Ro=Rz+Ra+pn.-ffi
unde v,o =
^fr;xzo
forma de undi este simetrici gi prin instrument nu
trece curent. odata cu modificarea rezistenlei termistorului, echilibrul dispare. Pe instrument
citi
se Poate
valoarea dezechilibrului (propo;gional cu temperatura). Cu ajutorul potenliometrului Rz se'
stabilegte capul de scal5 (temperatura de la care incepe
citirea).
Alimenhrea instrumentului
se face de la
doui baterii
de 3V sau de relea. Alimerttator_ul conline un transformator de sonerie sau de alt tip ce poate furniza o tensiune de 4-5V. Redresarea se rcalizeazA cu 4 diode de
tip- 1Nzl00l.
[a punerea in func1iune, in locul grupului Rrs - Cg instrument se conecteazd o,capsulil receptoare cu impedanga de 1000 ... 2000Q. Daci multivibratorul funclioneazil se va auzi un ton. Tranzistoarele Tz gi T3 3e sorteazi in vederea oblinerii unor @racteristici cit rnai apropiate.
Frewenga oscilagiei este:
t-l= zfrRc ,
Pentru a obline un reglaj continuu al fJewen[ei,'se
poate folosi un poten(iometru dublu. In construcgia acestui generatorse pleaclde la tensiunea de iepire necesard gi domeniul de freoren15. So alege raloarea condensatorului C,
iar pentru Rl gi Vp5 se iau nigte valori in intrevalele Rt=1 ... 3kC), Vp5-J0... 300mV. Cu aceste date se calculeazi mai intdi
siiot
tensiunea V0'.'Cunoscind Ra gi Vg', se calculeazl Rs. Din ultima formuld rezultd valoarea rnaximl a potenliometrrilui R la frecvenga minirnd aleasd. Dacd este prea mare, se alege o capacitate C cu valparea mai
ridicattr gi se reface calculul pentru R. O acoperire sigurd a benzii neoesare inplicl alegerea unei valori (pentru. R) superioare
^T,1
celei ieEite din calcul.
Alimentarca
amplificatorului
de la o pursd dublll de t9V ... t15V, bine stabilizate $i filtratd. Se pot folosi doud baterii miniaturd de 9V. operational
23
se. face
TESTOR PENTRU TRANZISTOARE
OSCIOSCOP CU DOUA
inainte de plantarea oomponentelor intr-un montaj electronic se recomandd testarea lor indiferent dael au fost utilizate in alte montaje experimentate sau se aflI in ambalajele originale sigilate. Un testor rapid pertru tranzistoarele de inaltl freorengi este descris in cele ce urmeazi. Pot fi verificate toate tipurile de tranzistoare
in cele ce urmeazd se prezintl un chopper simplu care transforml un osciloscop cu un spot intr-unul care Poate
SPOTURI (ADAPTOR)
izualiza simultan doud semnale. Porgite Gr 5i Gz sunt comandate in contratimp transmipnd atternativ la ieEire semnale de pe intrdrile INr, respectiv INa Sunt neoesareprecaulii ca pe intrlri sd nu se aplice semnale mai mari ca amplitudine decit valoarea tensiunii de alimentare. Frecvenla oscilatorului de comandd care conlin€
detector cu dublare de tensiune. Nivelul este indicat de instrumentul cu sensibiliatea de sWA-
invenoare (Ir Si I,
doul
provenite dintr-o capsuli CMOS tip
4069 se regleazd
prin intermediul
rezistenlei
semireglabile R2. Domeniul de ftecvenli- se alege din comutatorul S (S deschis = ftecven[il inalt5; S inchis =
frecvenll joasd). E;ristd gi alte aplicalii ale montaiului printre care
se
aminteEte realizarea unei sirene bitonale pentru alarmare. Circuitul este ieversibil prin aceea ci un semnal aplicat la borna OUT poate fi distribuit prin cele doud cdi
?xBA2[3
in
INr gi locul
INz cltre doud amplificatoare. in inversorului Ia se conecteazi un comutator -care conecteazi punctul A la masd sau la (+). acest caz
R1
19k"
c1
R?
5m.
knl
K2
J2/t MMt
24
4065
/
VOLTMETRU DIGITAL Circuitul ICL 7707 este oonoeput pentru a mdsura ftri repaua divizoare de la intrare, tensiunea de t200,0mV sau +2,0(X)V, a@asta prin simpla modificare a rezistengelor R6, Re gi a oondensatorului C+. S-a ales varianta cu t200,0mV deoarece, prin utilizarea unei relele de divizare, putem miiri domeniul de mIsurI la +2V, +20V, +z0oV sau chiar +2000V. Protejarea intrtrrii impotriva tensiunilor accidentale direct,
mai mari care pot apiirea la intrare se face prin conectarea a
doui diode in antiparalel, de tipul 8A244,1N41,18 etc. Sursele de alimentare de +5V pi -5Vvor fi bine filtrate
gi eventual stabilizate.
Cu alimentarea conectat5 $i intrdrile scurtcircuitate afigaiul va indica 0. Semnul negativ va fi afiEat 5O% din timp.
Din semireglabilul Rs se corecteazAvaloarea afigatl in cazul obginerii unei alte indicalii decit 0 pe elementele de afiEaj.
Tensiunile mai mari decit valoarea maximd mdsuratd pentru scala respectivd vor cauza stingerea ultirnilor trei digiti. Numai I sau -1va aplrea afigat. Absenla polaritdlii semnalului indicd un numlr pozitiv iar pentru unul negativ va apdrea semnul de minus.
GENERATOR DE BARE TV
ln cele ce urmeazi este descrisi schema
gi modalitatea
de realizare a unui tenerator de bare, extrem de simplu, pentru depanarea televizoarelor.
Primul oscilator lucreazii intr-o gamd de frewenge variabild (mndensatorul CL) limita fiind cuprinsd intre 30MHz Ei c*a.70- 80MHz. Pentru gama de frewenle pdnd la 200MHz se folosesc armonicile, atat cat este necesar de a se acoperi cnle 12 canale TV,
Modularea undei purtdtoare se face cu ajutorul unui montaj de J.F. (oasd frecvenfd) echipat cuT2.In funcgie
de frecvenla acestui etaj se obtin bare verticale sau orizontale. Bobinele Ll, LZ se vor bobina cu sdrmi din cupru argintat gi av0nd un diametru de cca. 18-20mm. L1=4 spireC lmm CuAg LZ--ZspireQ lmm CuAg Pentru alimentare se folosegte o baterie de 9V. Transformatorul Trl se rcalizeazA pe o oal6 de feritl cudiametrul de 14-l6mm saupe o toledemicidimensiuni. Primar=75 spire/ 0,07mm CuEm Secundar=75O spire / 0,07mm CuEm Daci generatorul realizat cu T2 nu funcgioneaz5, se va inversa una din legiturile transformatorului Tr1.
Intrerupdtorul K este cel al potenliometrului. La capetele potentiometrului se culege semnalul necesar
depanlrii circuitelor de J.F. din radioreceptoare gi televi2oare. Cu acest montaj se pot face depaniri gi la schimbdtoarele de canale (rotatoare), etajelor de ftecvengd intermediard, cale comund gi deteclie video etc.
?6 2 3t+5
