Roci magmatice Andezitele sunt roci magmatice efuzive alcatuite din feldspati plagioclazi, hornblenda, biotit, augit, cuart. Au o strucutra porfirica cu fenocristale de feldspat, biotit, piroxeni si chiar cuart. Utilizari Andezitele se utilizeaza în principal ca piatra bruta pentru anrocamente si straturi de fundatie la drumuri, tunele, viaducte, îndiguiri, piatra sparta pentru drumuri si balastarea cailor ferate, agregate prelucrate pentru betoane rezistente la acizi, cribluri, nisip de concasaj si ca piatra cioplita (pavele, borduri, calupi). Comportarea la uzura este buna, mai ridicata în cazul andezitelor piroxenice si mai scazuta la varietatile cu mult biotit. Ca roca ornamentala, andezitele pot fi folosite în placari interioare si exterioare, glafuri, ancadramente, solbancuri, trepte etc. 2. Zacaminte reprezentative Aciuta si Leasa, jud. Arad Suseni, jud. Harghita Cerepes-Sovata, jud. Harghita Dacitele sunt roci magmatice efuzive neovulcanice, având compozitia mineralogica compusa din feldspati alcalini, feldspati plagioclazi, cuart, hornblenda, biotit si uneori piroxeni. Au structura porfirica si textura masiva. Fenocristalele sunt de regula formate dintr-un andezin zonat, cuart, biotit si mai rar hornblenda. Pasta microcristalina, rar sticloasa, este constituita din aceiasi componenti mineralogici la care se adauga ca accesorii: zirconul, titanitul, granatul. 1. Utilizari Dacitele sunt utilizate în diverse lucrari de constructii sub forma de agregate minerale naturale prelucrate, ca piatra de constructie prelucrata sau neprelucrata, precum si ca cioplituri si blocuri brute si fasonate. Dacitele mai pot fi utilizate în lucrari ornamentale decorative. Conditiile de calitate impuse pentru folosirea dacitelor pentru constructia de drumuri si balastarea cailor ferate sunt prevazute în SR 667/2001 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri, respectiv SR 2246/1996 Piatra sparta pentru balastarea liniilor de cale ferata (prezentate anterior). 2. Tipuri de ocurente geologice Forma de zacamânt a dacitelor este filonul, lacolitul, si sillul . 3. Ocurente în România Dacitele apar în Muntii Apuseni si în Muntii Rodnei. Zacaminte: 1. Judetul Bistrita Nasaud: Poiana Ilvei II; Poiana Ilvei – Lunca Seaca; Poiana Ilvei – Magura Sturzii; Sângeorz Bai II; Tunel – Magura Ilvei; Valea Cormaia – Km 5; Zagra. 2. Judetul Caras Severin: Strajut – Valea Mare. 3. Judetul Cluj: Bologa (Comuna Poieni); Morlaca; Poieni. 4. Zacaminte reprezentative Poiana Ilvei, jud. Bistrita Nasaud Dioritele sunt roci magmatice intrusive alcatuite din feldspat plagioclaz neutru (andezin) sau oligoclaz, hornblenda, biotit, piroxeni si cuart. Atunci când cuartul depaseste 5%, roca se numeste diorit cuartifer. Dupa mineralul melanocrat predominant, dioritele pot prezenta urmatoarele varietati: diorite cu piroxen, diorite cu biotit, diorite cu hornblenda. Structura dioritelor este holocristalina, iar textura masiva. Culoarea difera functie de continutul mineralogic, de la cenusiu la verde. Utilizari 1
Roci magmatice Dioritele sunt utilizate ca piatra sparta, cioplituri, blocuri brute si fasonate si pentru diverse lucrari ornamental - decorative. Dioritele microcristaline au calitati tehnologice superioare dioritelor pegmatoide, iar cele biotitice sunt inferioare fata de cele piroxenice. Conditiile de calitate impuse pentru folosirea dioritelor pentru constructia de drumuri si balastarea cailor ferate sunt prevazute în SR 667/2001 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri, respectiv SR 2246/1996 Piatra sparta pentru balastarea liniilor de cale ferata (prezentate anterior). 2. Ocurente în România Dioritele apar în partea de nord a Muntilor Zarand, în Carpatii Meridionali, în Muntii Apuseni, în Banat si în Dobrogea de Nord (Greci). Zacaminte: 1. Judetul Arad: Paulis; Soimos. 2. Judetul Caras Severin: Forotic. 3. Judetul Salaj: Moigrad. Zacaminte reprezentative Soimos, jud. Arad Granitele sunt roci magmatice intrusive, cu structura faneritica, holocristalina si hipidiomorfa sau alotriomorf-granulara, in a caror componenta mineralogica intra: cuartul, feldspatii potasici (ortoza), microclinul si feldspatii plagioclazi acizi (albit, oligoclaz). Ca minerale subordonate apar: muscovitul, biotitul, hornblenda si foarte rar piroxeni. Ca minerale accesorii se întâlnesc zircon, turmalin, granat, epidot etc. 1. Utilizari Granitele sunt folosite, functie de continutul mineralogic, structura rocii si culoare, în lucrari de constructie (piatra sparta, concasata si fasonata), cioplituri si placaje în lucrari ornamental - decorative, lucrari de întretinerea drumurilor, agregate naturale pentru betoane etc. 2. Tipuri de ocurente geologice Principalele forme de zacamânt ale granitelor sunt: batolite, lacolite, dykuri, stockuri, filoane fisurate 4. Ocurente în România Granitele formeaza masive importante în Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali si în Dobrogea de Nord. Zacaminte: Granit ornamental 1.Judetul Caras – Severin: Toplet. 2.Judetul Tulcea: Dealul Serparu; Greci - Extindere. Granit pentru constructii 1.Judetul Arad: Radna. 2.Judetul Bihor: Pietroasa. 3.Judetul Caras Severin: Crusovita; Iablanita; Valea Cernei – Seracova; Valea Porcului. 4.Judetul Gorj: Meri; Plesa – Porceni. 5.Judetul Mehedinti: Mala - Eselnita. 6.Judetul Satu Mare: Valea Lupului – Homoroade. 7.Judetul Tulcea: Atmagea; Caprarie; Caprarie – Macin; Izvoarele Macin – VII; Macin – Derea – Anton Suluk; Turcoaia – Iacobdeal. 5. Zacaminte reprezentative Turcoaia, jud. Tulcea Plesa-Porceni, jud. Gorj
2
Roci magmatice Granodioritele sunt roci magmatice intrusive, intermediare între granite si diorite cuartifere. Ele au o structura faneritica, holocristalina si hipidiomorf – granulara, alcatuita din cuart, feldspat plagioclaz (oligoclaz) mai mult decât feldspat alcalin (ortoza, microclin, albit) si unul sau mai multe minerale femice (biotit, hornblenda verde, piroxeni). Acese roci au culori mai închise decât granitele, din cauza procentului mai redus de cuart si a prezentei mineralelor femice. Granodioritele prezinta variatii structurale de la microcristaline pâna la pegmatitice. 1. Utilizari Granodioritele se folosesc pentru lucrari de constructii civile/industriale si de drumuri si pentru lucrari ornamentale si decorative. Caracteristicile lor calitative, ca si utilizarile, sunt asemanatoare cu cele ale granitelor. 3. Tipuri de ocurente geologice Principalele forme de zacamânt ale granodioritelor sunt: batolite, lacolite, dykuri, stockuri, filoane fisurate. 4. Ocurente în România Granodioritele se întâlnesc în Muntii Vladeasa, la Baita Bihor, Savârsin, în Poiana Rusca si în Banatul de Vest. Zacaminte: 1.Judetul Bihor: Pietroasa. 2.Judetul Brasov: Zarnesti - Dealul Blidarului. 3.Judetul Caras Severin: Bradisoru de Jos (perimetrul I); Bradisoru de Jos (perimetrul I); Surduc – Banat. 4.Judetul Cluj: Valea Lungii – Valea Draganului. 5.Judetul Tulcea: Greci – Macin, Greci (Piatra Imbulzita). 5. Zacaminte reprezentative Greci, jud. Tulcea Maidan, Bradisoru, jud. Caras-Severin Zarnesti, jud. Brasov Dintre rocile vitrofirice, perlitele ocupa un loc aparte intre materiile prime pentru materialele de constructii. Formate ca efect al racirii submerse a lavelor in mod brusc (ceea ce a provocat realizarea unei structuri vitroase si a unor texturi sferulit-perlitice, fara aparitie de hialoclastite, ci numai de blocuri tipice de lava), aceste roci se prezinta drept sticle vulcanice tipice, cu frecvente fisuratii concentrice, care amintesc perlele, de unde si numele acestor tipuri petrografice. Utilizari În stare naturala Macinat si clasat, perlitul are utilizari limitate, bazate pe caracteristicile sale fizice (abraziv în sapun, slefuire, prafuri de curatat, piatra decorativa) si cele chimice (sursa de silice in reactia cu varul pentru producerea materiale izolatoare pe baza de silicat de calciu, coagulant pentru zgura, consumator de silice pentru acidul fluorhidric folosit în producerea acidului fosforic alimentar). Perlit expandat Perlitul expandat se utilizeaza ca material izolator în industria materialelor de constructii, în industria chimica, în industria siderurgica, în agricultura, etc. Constructii Material de umplere (Filler) Filtru Tipuri de ocurente geologice Perlitele se formeaza de regula din lave submarine, a caror racire brusca în apa favorizeaza formarea unei structuri vitroase cu fisuri concentrice care dau aspectul rocii. 3
Roci magmatice Ocurente în România Orasul Nou si Coca (judetul Satu Mare) - În acesta regiune activitatea vulcanica a început cu piroclastite si riolite cu structura perlitica. Roca este sticloasa, usoara, compacta, partial alterata (început de caolinizari, bentonitizari si limonitizari). Unele perlite sunt cantonate între strate de bentonite, unde se observa trecerile gradate dintre ele.
Zacaminte: Judetul Satu Mare: Orasu Nou – Sector Dealul Ciap; Orasu Nou – Dealul Negru; Orasu Nou – Mujdeni; Orasu Nou – Sector Dealul Patrat; Orasu Nou - Sector Medies Nord; Orasu Nou - Sector Medies Vii; Orasu Nou - Sector Orasu Nou – VII; Orasu Nou - Sector Valea Adânca; Orasu Nou - Sector Nados. Zacaminte reprezentative Orasu Nou, jud. Satu Mare Serpentinitele sunt roci metamorfice, constituite, în principal, din silicati de magneziu hidratati din grupa serpentinei: antigorit (în masele tectonizate acesta formeaza 90 – 95 % din masa rocii), crisotil, serpophit. Acestora li se adauga clorit, magnetit, cromit, talc, amfiboli, magnezit si calcit. 1.Utilizari Serpentinitele sunt utilizate ca materie prima pentru prepararea magneziului metalic, a sulfatului de magneziu (utilizat în industria farmaceutica, industria pielariei si industria textila), a oxidului de magneziu (utilizat în industria materialelor refractare, în industria cauciucului, în industria cimentului etc). Serpentinitele masive se pot prelucra obtinânduse placi, coloane, fiind utilizate ca roca ornamentala. Serpentinitele crisotilice (fibroase) se utilizeaza la producera azbestului. 2. Tipuri de ocurente geologice Serpentinitele provin, dupa cum arata majoritatea cercetatorilor, din alterarea rocilor ultrabazice, sub actiunea apelor subterane, fapt sustinut si de dispozitia lor de-a lungul fisurilor, sau la marginea masivelorde acest tip. 3. Ocurente in Romania Ogradena - Svinita (judetul Mehedinti) - Serpentinitele apar în complexul rocilor ofiolitice. Zona Resita - Secu (judetul Caras - Severin) - Serpentinitele sunt masive, compacte, fibroase, de culoare verzuie - oliv, provenite prin serpentinizarea unor amfibolite. Se prelucreaza usor si se lustruiesc bine, obtinându-se obiecte de arta si obiecte decorative. Alte serpentinite exploatabile apar în Carpatii Meridionali (Paiusi, Mândra, izvoarele Latoritei, valea Jietului, Baia de Arama, Voineasa, Petrimanu, Muntii Sebesului, etc.). 4. Zacaminte reprezentative Tisovita, jud. Mehedinti (serpentinita magneziana) Sienitele nefelinice sunt alcatuite din feldspati alcalini, potasici si sodici, un feldspatoit (de obicei nefelin, local sodalit sau cancrinit), cu putine elemente femice:biotit, amfiboli si piroxeni sodici. Ca minerale accesorii contin: titanit, apatit, zircon, epidot si eudialit. Utilizari: Rocile sienitice cu continut ridicat de feldspatoizi (mai ales de nefelin, însotit adesea de sodalit si cancrinit), sunt cunoscute pentru utilizarea lor în industria
4
Roci magmatice sticlei si a ceramicii fine, apoi la prepararea aluminei, cimentului Portland, putând fi folosite si ca fondanti în pastele argiloase pentru constructii. STICLA CERAMICA MATERIAL DE UMPLERE IND CHIMIK IND TEXTILA HARTIE 2. Tipuri de ocurente geologice Nefelinul este raspândit aproape exclusiv în rocile magmatice alcaline, sarace în silice: sienite nefelinice, pegmatitele lor, fonolite. Geneza sienitelor nefelinice nu este elucidata, existând mai multe ipoteze: -cristalizarea diferentiata a unei magme bazaltice deficitara în silice; -dintr-o magma cu compozitie sienit – nefelinica; -prin desilicifierea magmei originare si asimilarea carbonatului 4. Ocurente în România In România, sienite cu nefelin potential valorificabile apar în Carpatii Orientali, la Ditrau si în Carpatii Meridionali, la Malaia. 5. Zacaminte reprezentative Valea Ditraului, jud. Harghita Tufurile sunt roci vulcanice formate prin depunerea subacvatica sau aeriana a cenusilor vulcanice. Caracteristicile chimico-mineralogice ale tufurilor sunt identice cu ale rocilor eruptive, iar în ceea ce priveste textura si structura este identica cu cea a rocilor sedimentare. Atunci când materialul piroclastic este amestecat cu cel epiclastic roca se numeste tufit. Functie de compozitia mineralogica se disting: tufuri dacitice, andezitice, riolitice etc. Tinând cont de structura tufurile pot fi împartite în tufuri vitroclastice, cristaloclastice, litoclastice etc. UTILIZARI -în industria materialelor de constructie; -ca roca ornamentala -la fabricarea sitelor moleculare pentru purificare apelor reziduale la instalatiile pentru flotatie -În industria sticlei si ceramicii se folosesc la fabricarea sticlei colorate pentru ambalaje În industria hârtiei se utilizeaza ca material de umplutura. În industria materialelor abrazive se utilizeaza la prepararea pastei de slefuit si ca liant ceramic pentru pietrele de polizor. 2. Ocurente în România Principalele zone în care sunt exploatate tufurile sunt în judetele Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Prahova, Salaj, Vâlcea (Malu Alb-Fedelesoiu, Govora-BunestiBârlogu, Ocnele Mari). Zacaminte tufuri industriale: 1.Judetul Arges: Badaranca – Matau; Matau. 2.Judetul Bistrita Nasaud: Cepari – Liviu Rebreanu; Liviu Rebreanu. 3.Judetul Brasov: Persani. 4.Judetul Cluj: Paglisa; Tioc – Cornesti. 5.Judetul Maramures: Valea Morii – Barasana. 6.Judetul Prahova: Slanic (Piatra Verde). 7.Judetul Salaj: Mirsid – Ortelec (zona nordica); Mirsid Sud. 8.Judetul Vâlcea: Dealul Goruneni – Ocnele Mari; Gatejesti – Govora; Govora Sat (Dealul Scoc); Traistari – Ocnele Mari. 4, Zacaminte reprezentative 5
Roci magmatice Persani, jud. Brasov Paglisa, jud. Cluj Slanic (Piatra Verde), jud. Prahova
6
