Moara cu Noroc de Ioan Slavici Rezumat Leonte George Clasa a X-a F
Didactic nuvela se defneste ca specie a geniului epic in proza cu un singur fr narativ cu un singur con!ict cu o actiune nu prea complicata si cu persona"e relatic putine care sunt caracterizate succint in #uncite de participarea lor la actiune$
Din punct de vedere etimologic termenul termenul %nuvela& provine din cuvantul #rancez %nouvelle& si italiana %novela&$ 'm(ii termeni inseamna de la origine %noutate& asadar ca specie epica nuvela se a)eaza asupra imediatului evenimentelor narate$ De o(icei in centrul nuvelei se a!a un persona" care are rolul de protagonist$ De e)emplu in nuvela %'le)andru Lapusneanu& de Costec*e Negruzzi protagonistul este cel al carui nume apare in titlu$ In %Moara cu noroc& de I$ Slavici se insista in special asupra lui G*ita sotul 'nei insa si un persona" cum este Lica Samadaul are un rol esential in te)t$'paritia sa declanseaza instrainarea in cuplul G*ita-'na$
+ alta caracteristica a nuvelei este tendinta catre o(iectivare$Daca povestirea presupune in general o perspectiva su(iectiva apartinand unui narator intradiegetic intradiegetic care se adreseaza unui presupus auditoriu in nuvela naratorul este omniscient si e)tradiegetic ca in %Mara cu noroc& de Ioan Slavici$
In critica literara trei nuvele sunt cosiderate a f capodoperele literaturii romanesti,&'le)andru Lapusneanu& de Costac*e Negruzzi %mos Nic*i#or Cotcariu& de Ion Creanga si %Moara cu noroc de Ioan Slavici$ .e)tele nuvelistice ale lui Slavici sunt realiste si psi*ologice$De psi*ologice$De alt#el verosimilitatea #aptelor narate este o alta trasatura generala a nuvelei asadar nuvela se apropie de criteriul lui %mimesis&/incredere in reproducere cat mai e)acta a realitatii0
In %1stetica& sar si in %Lumea prin care am trecut& I$Slavici considera ca una dintre cele mai importante #unctii ale literaturii este cea de etica adica moralizatoare$
Magdalena 2opescu demonstreaza ca intentia aurotului este cu mult depasitea de cea a operei$.alentul scriitorului a condus spre crearea unor nuvele cum este %Moara cu noroc& in care simpla latura moralizatoare este completata de structuri dostoievs3iene$'cestea sunt,tema iu(irii a urii a vinovatiei #ascinatia #ericirii$
Intentia moralizatoare a autorului este e)primata inca din primul enunt al te)tului,&+mul tre(uie sa fe multumit cu saracia sa caci daca e vor(a nu (agatia ci linistea coli(ei tale te #ace #ericit$&
Cuvintele apartin mamei 'nei insa prin acest persona" se e)pune opinia autorului$Fericirea este identifcata saraciei si linistii coli(ei in timp ce (ogatia conduce catre o realitate opusa$Din acest punct de vedere G*ita nu #ace o alegere morala intrucat el pre#era saraciei (ogatia$ .ocmai de aceea la fnalul te)tului G*ita ca si alte personale care intra in %*4(ris&/greseala0 este pedepsit$
In viziunea mamai 'nei omul tre(uie sa se multumeasca doar cu ce are soacre lui G*ita nu o poate vedea pe 'na %carciumarita&$1i i se pare %prea tanara prea asezata oarecum (landa din fre&$'cest punct de vedere va f ulteroir negat cand odata cu aparitia lui Lica la *an 'na devine o alt#el de #emeie$
5ean Ricardou pro(lematizeaza si relatia inceput-s#arsit$1l o(serva ca intr-un te)t incipitul si fnalul se a!a intr-o stransa legatura c*iar daca se situeaza la o distanta narativa mare$Inceputul nuvelei este creeat prin mama 'nei iar la fnal tot aceasta este cea care situeaza toate evenimentele petrecute su( semnul predestinarii$Mama 'nei este persona"ul care incepe si inc*eie nuvela$
Interte)tualitatea inceput-s#arsit se creeaza si prin motivul %drumului&$In incpitul nuvelei G*ita afrma *otararea de a merge la locul numit de el %Moara cu noroc&$La fnal apare drumul indepartarii de acest spatiu malefc din punct de vedere moral asadar titlul nuvelei se potriveste te)tului doar in prima parte pana la aparitia lui
Lica Samadaul$Se poate spune ca un persona" cum este G*ita da din interior titlul$+ realitate similara este vizi(ila si in romanul %Cel mai iu(it dintre pamanteni& de Marin 2reda$Suz4 cea de-a patra e)perienta erotica a lui 6ictor 2etrinei il numeste pe acesta intr-o convor(ire la tele#on %cel mai iu(it dintre pamanteni& In am(ele te)te titlul este ironic pentru ca persona"ul se con#runta cu limita tragicului
In aparenta pentru G*ita moara devenita *an este %cu noroc&$1l identifca #ericirea acumularii (anilor$Naratorul omniscient o(serva (ucuria persona"ului cand in timpul nocturn dupa ce incuie poarta *anului isi numara (anii$1l traieste asemenea Marei o #ericire a(soluta cand vede ca averea se inmulteste$'cesta este si intaiul motiv pentru care G*ita accepta sa il urmeze pe Lica Samadaul in a#acerile oneroase$2entru G*ita (anii sunt cei care ii dau sentimentul #ericirii si considera ca si 'na ar tre(ui sa gandeasca la #el de aceea nu se va invinovati atunci cand va sesiza intrainarea 'nei$La randul sau 'na nu intelege de ce G*ita este tot mai distant$1a crede ca acesta s-a intraintat de ea$
De #apt cauza neintelegerilor din #amilia G*ita-'na este Lica Samadaul$Saca inainte de aparitia acestuia G*ita isi vede sotia la modul superlativ %'na era tanara si #rumoasa 'na era #rageda si su(tirica'na era sprintena si mladioasa&$
Dupa istaurarea geloziei si perspectiva persona"ului masculin se modifca$Naratorul omniscient preia din interior toate gandurile persona"ului sau impunandu-i-se viziunea %avec&/5ean 2ouillon- .imp si roman0similara #ocalizarii interne / Gerard Genette- Figures III 0Si in romanul %7ltima noapte de dragoste intaia noapte de raz(oi& de Camil 2etrescu se re!ecta aceeasi sc*im(are de perspectiva$In timpul iu(irii Ste#an G*eorg*idiu o idealizeaza pe 1la insa la s#arsitul romanului pentru a-si motiva psi*ologic *otararea despartirii fnale si-o imagineaza pe sotia sa ca pe o #emeie o(isnuita a!ata la o petrecere alaturi de oameni mediocri$
In %+c*ii lor se intalnira& 5ean Rousset analizeaza motivul %primei priviri& care poate declansa #ascinatia sau respingerea$Din primul
moment in care il vede pe Lica Samadaul 'na ramane&privind ca un copil uitmi8$$$9 oarecum pierduta si speriata de (ar(atia in#atisarii lui&$ Inca o data naratorul isi mani#esta omniscienta deplina redand cu e)actitate trairile persona"ului$ 7imirea si pierderea de sine sunt termeni erotici ancitipand apropierea 'nei de Lica Samadaul$'cesta este descris in mod direct de catre narator ca find %un om ca de :; ani inalt uscativ si supt la #ata cu multata lunga cu oc*ii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mi"loc&$ 2ortretul lui Lica Samadaul va intra in contrast cu cel al lui G*ita$ Insasi 'na va #ace mai tarziu o deose(ire neta intre cei doi$1a ii va marturisi la un moment dat lui Lica #aptul ca el este un adevarat (ar(at in timp ce G*ita este doar %o muiere im(racata in *aine (ar(atesti&$
Daca initial 'na este inspaimantata de aparitia lui Lica Samadaul pe parcurs va considera ca opinia lumii despre acesta este gresita$'paritia lui Lica Samadaul la *an reprezinta o introducere la tema instrainarii in cuplul G*ita-'na$ Initial G*ita este atras de usurinta cu care poate sa o(tina (ani in urma complicitatii cu Lica$ 2entru G*ita #ericirea incepe sa insemne acumularea (anilor iar in viziunea lui si 'na ar tre(ui sa ai(a aceeasi opinie$ 2e masura ce G*ita este acaparat tot mai mult de strangerea averii 'na se simte tot mai parasita de sotul ei$ C*iar atunci cand ii marturiseste lui G*ita aceasta realitate acesta incepe sa se simta la randul sau instrainat de 'na$ Mai tarziu G*ita incepe sa realizeze pericolul complicitatii cu Lica Samadaul insa nu mai poate pleca de la *an$ Singura cale de salvare pare a f cunoasterea lui 2intea "ustitiarul$
Desi este un persona" secundar 2intea are rol esential in nuvela$In trecut #usese si el samadau la #el ca Lica si se im(ogatise ilegal$2entru aceste #aradelegi #usese pedepsit impartind celula cu Lica Samadaul$ In prezentul narativ 2intea are insa un alt statut,este cel care #ace dreptate$ In su(terana trairii 2intea regreta insa ceea ce a #acut in trecut$Fara sa vrea isi aminteste de trecutul sau atunci cand il vede pe Lica$ 2entru a scapa de aceasta o(sesie 2intea vrea sa-l aresteze pe #ostul sau complice de aceea ii cere a"utorul lui G*ita care la randul lui incepe sa-l urasa pe Lica Samadaul$
Foarte importante in nuvela sunt scenele dansului cu a"utorul carora pot f caracterizate persona"ele$ In cartea %Slavici necunoscutul&
George Munteanu numeste prima scena a "ocului intre Lica Samadaul si 'na drept %dans nuptial&$'na re#uza initial sa "oace alaturi de Lica insa este impinsa tocmai de catre sotul ei$,&5oaca muiere
In mod a(solut raportul de superioritate se creeaza in scena a doua a dansului cand Lica il in"oseste pe G*ita$ Lica nu poate avea rolul unui mediator in #amilia G*ita-'na intrucat G*ita nu-si va sc*im(a niciodata statutul nu va deveni niciodata seducatorul$ In su(terana 'na traieste o con#runtare intre cei doi si considerandu-se parasita de G*ita va merge #ascinata catre Lica$ De aceasta data 'na nu mai re#uza "ocul ci %din adins se lasa in voia lui&$ In spatiul de pro#unzime a te)tului 'na incepe sa se descopere ca #emeie mai ales ca sotul ei avea o unica perspectiva a #ericirii,(anii$
Cu cat G*ita incearca sa para mai nepasator cu atat 'na devine %mai neastamparata in timpul "ocului&$ Naratorul omniscient preia inca o data trairile persona"ului$G*ita care %#er(ea in el si nu se stapanea
decat cu gandul sa e vai si amar de (ar(atul care tre(uie sa-si pazeasca nevasta&$1l vrea sa para un ast#el de (ar(at considerand in acest #el ca are control asupra situatiei$ De #apt Lica Samadaul este cel care conduce intreaga scena reusind sa-i manipuleze si pe G*ita si pe 'na$ Fara sa vrea G*ita se simte #ascinat de Lica intrucat acesta reuseste sa ii seduca nevasta$In %Semiotica pasiunilor&Greimas si Fontaille defnesc gelozia ca %intersectarea atasamentului si rivalitatii&$Gelosul este cel care simte ca nu mai are acces in scena$ +n aces caz G*ita se simte dat la o parte de 'na si planuieste sa se raz(une pe Lica dandu-l pe acesta lui 2intea$
Lica il umileste pe G*ita scotandu-l in mod defnitiv din scena atunci cand il intrea(a %asa e ca mi-o lasi mie acu o data de ziua de 2asti=&$ In acest moment 'na s-ar f asteptat din partea sotului cuvintele iu(irii insa raspunsul acestuia %Fa cu ea ce vrei>& o #ace sa se simta total parasita$ 2arado)al G*ita este cel care se simte parasit de 'na pentru #aptul ca aceasta in mod voit se daruieste lui Lica$
Dorind sa se raz(une pe rivalul sau G*ita pleaca noaptea de acasa pentru a se intalni cu 2intea$ 'ceasta realitate nu este insa cunoscuta de 'na care i se va darui lui Lica$
In %Soleil noir& 5ulia ?risteva analizeaza romanele lui Dostoievs3i raportandu-se la o(sesiile persona"elor$'tat in %Fratii ?aramazov& cat si in %Crima si pedeapsa& e)ista o(sesia crimei$ 5ulia ?risteva defneste crima in (aza a patru enunturi pe relatia identitatii intre celalalt si Dumnezeu, %Dumnezeu nu e)ista$.u esti Dumnezeu$.u nu e)isti$1u te ucid$& In nuvela lui Slavici apar in scena crimei structuri dostoievs3iene$ Dincolo de trairea a(sentei lui Dumnezeu e)ista ast#el umilintaingenunc*erea si lacrimile 'nei dar si strigatul %-Nu vreau sa mor G*ita>Nu vreau sa mor>&$ +(sesia crimei e)istenta in su(constient rezulta din marturisirea lui G*ita$,&Simt numai ca m-i sa pus ceva de-a curmezisa in cap si ca nu mai pot trai iara pe tine nu pot sa te las vie in urma mea&$ 2entru ultima data G*ita se vede in tema vinovatiei,&1u te-am aruncat ca un ticalos in (ratele lui&$ In locul unei con#runtari directe cu Lica pe care nu-l gaseste la *an G*ita se raz(una ucigand-o pe 'na$ 7ra pe care o resimte #ata de Lica este trans#erata 'nei$ In %Studii despre iu(ire& +rtega 4 Gasset analizeaza relatiile dintre iu(ire si ura o(servand ca in am(ele pasiuni e)ista aceeasi directionare catre o(iectivul iu(it sau urat
insa sensul este di#erit$ In iu(ire se merge catre o(iect dar in (enefciul lui pe cand in ura se urmareste defintarea o(iectului$ Desfintarea suprima este tocmai crima$
Intentia autorului de a-si pedepsi toate persona"ele are au avut vreo vina coincide cu intentia operei$'na este pedepsita pentru infdelitatea ei insa nici G*ita nu va scapa de tragic$ 1l va f ucis de catre Rarut omul lui Lica$ Inainte de a muri 'na il vede pentru ultima data pe Lica iar naratorul martor o(serva mai intai glasul iu(irii,&tipa dezmierdata& apoi gradarea urii, %ii musca mana si-si infpse g*earele in o(ra"ii lui&$'(ia apoi %cazu moarta langa sotul ei&$ 'st#el persona"ele nu se pot intalni decat prin moarte$
Nici Lica nu va scapa nepedepsit mai ales ca din cauza lui patimesc celelalte persona"e$ Stiindu-se urmarit de 2intea si inuind ca nu mai are cum sa scape Lica se sinucide aruncandu-se cu capul intru-un ste"ar$ De #apt intentia autorului este de a-l pedepsi si pe 2intea caci si el gresise in trecut$ 1l nu poate scapa de pacatele pe care le are decat prinzandu-l pe Lica lucru care nu se intampla$De aceea 2intea se autocompatimeste, %7#>Saracul de mine>L-am scapat>& $'sadar nici 2intea nu poate scapa de su( incidenta tragicului desi se va disimula in raport cu lumea, %' scapat>Dar asta nu are s-o a!e nimeni in lume>& 1l este persona"ul care cunoaste tot ce s-a intamplat cu G*ita si cu 'na si va trai in timp si tragicul acestora$
In capitolul al- X6II -lea cu care se inc*eie nuvela vocea moralizatoare a autorului concluzioneaza prin intermediul mamei 'nei, %Se vede ca au lasat #erestrile desc*ise&$ Meta#ora % #erestrile desc*ise& sim(olizeaza destramarea #amiliei G*ita-'na o data cu aparitia lui Lica Samadaul$
In mod indirect rezulta ca aceste doua persona"e i-au permis lui Lica Samadaul sa le strica armonia con"ugala$Mama 'nei situeaza insa totul su( semnul destinului, %Dar asa le-a #ost data&
Nuvela se inc*eie ciclic prin acelasi motiv al drumului care de aceasta data implica indepartarea #ata de spatiul malefc al
*anului$Focul care arde din temelii in locul care purtase odinioara denumirea de %Moara cu noroc& are un rol purifcator$ Focul anuleaza malefcul moral reprezentat de Lica Samadaul$ Mama 'nei se indeparteaza de acest spatiu luandu-si nepotii cu care pleaca %mai departe& $ Con#orm te)tului s#arsitul coincide cu inceputul$
Nuvelele realiste scrise de Slavici cuprind alaturi de mesa"ul moralizator si structuri e)istente initial in romanele lui Dostoievs3i realitate ce dovedeste talentul literar al autorului$ Din aces punct de vedere Slavici anticipeaza romanele scrise de Liviu Re(reanu in perioada inter(elica, %Ion& %2adurea spanzuratilor& %Rascoala& %Ciuleandra& a)ate in "urul unor o(sesii care conduc destinele persona"elor$'tat la Slavici cat si la Re(reanu persona"ele se simt prinse intr-un spatiu al inc*iderii din care nu mai pot scapa decat prin ne(unie sau moarte$
