252 EE Janet Dailey-Cu Un Pic de Noroc

JANET DAILEY CU UN PIC DE NOROC

CAPITOLUL I

 — Eşti sigură că nu vrei să te duc cu maşina acasă ? se interesă reverendul Johnson. Dacă nu te deranjează să aştepţi câteva minute, aş i !ucuros să te duc. "everendul Johnson nu .arăta ca un prelat, #n cămaşa lui simplă şi  pantaloni $a$i. %ntre patruzeci şi cincizeci de ani, arăta ca un pescar care nimerise din greşeală #n !iserică. De apt, el era un anglican ervent, #ncântat că parohia lui din &isconsin era situată #ntr'o zonă cu atât de multe lacuri, torente şi râuri. %i plăcea să ştie că #n timp ce era (un pescar de oameni) ca Domnul, era de asemenea şi pescar, ocupaţie şi vocaţie pe care o simţea perect potrivită cu prima.  — *u mulţumesc. Este o seară plăcută şi #mi va ace plăcere să mă  plim!, insistă Eve "o+land #n timp ce'şi punea mantoul maro, su!ţire, de vară, %n aară de asta, nu este chiar aşa departe.  — Da, dar nu'mi place ideea de a te plim!a singură după lăsarea #ntunericului.  — a!le nu este -inneapolis -inneapolis sau -il+au$ee,, râse ea. Eistau daţi când uita chiar să #ncuie uşa din ată de la casa  părinţilor ei, dar nu'şi ăcea griji #n astel de ocazii. ocazii.  — /recutul meu de orăşean 0e vede. nu'i aşa ? #i zâm!i el. -ulţumesc că ai #nlocuit'o pe, doamna 1lstrom la orgă #n seara asta...

2 criză minoră o #mpiedicase pe aceasta să participe la sluj!ă şi Evei i se ceruse să'i ţină locul... 0per, că nu ţi'am stricat planurile pentru astă'seară.  — *'aveam nici un el de planuri, spuse ea şi nu continuă mai departe cu eplicaţiile.  — 3ăcat. Eşti o emeie caldă şi generoasă. 3oate că ar tre!ui să le şoptesc la ureche !ăr!aţilor potriviţi din congregaţia mea. El voi ' să ie ama!il, dar oerta sa avea un eect demoralizant. Eve #şi compuse un zâm!et rapid ca să'şi ascundă reacţia.  — Este un gând rumos, dar majoritatea lor sunt deja legaţi de cineva. 4ă puteţi păstra talentele de peţitor pentru altă dată. *oapte  !ună. 0i sunt !ucuroasă c'am putut da o mână de ajutor.  — *e vedem la !iserică, duminică. "everendul #şi ridică mâna drept salut.  — *u această duminică, răspunse Eve. Deschidem căsuţa de vară de pe lac, aşa că nici eu şi nici părinţii mei nu vom i la !iserică.  — Da ? are lac ? uriozitatea lui de pescar pescar se trezea.  — *ama$agon. 5acul era doar la câteva mile la răsărit de oraş.,  — 0e pescuieşte minunat acolo, acolo, constată el.  — 6tiu. Este locul avorit al tatălui meu. 0e uită la ceasul ei e mână. -ai !ine aş pleca. *oapte !ună, reverend Johnson.  — *oapte !ună. 3ărăsind !iserica. Eve #şi #ncheie nasturii de la mantou. Deşi oicial era vară, temperatura #n *orth+oods scădea su!stanţial #n orele serii. erul era acoperit cu sute de mii de stele strălucitoare. 2 lună mare şi grăs grăsul ulie ie co conc ncur uraa cu stel stelel elee 7 glo! glo!ul ul argi argint ntiu iu era era ap apro roap apee ca un candela!ru care lumina pământul. 8ecurile de pe stradă erau inutile ată de lumina ce se revărsa din cer. 9n timp ce mergea pe trotuar. #n minte ii răsuna oerta pe care o ăcuse reverendul. /răind #n a!le cei douăzeci şi şase de ani, cu ecepţia a patru ani petrecuţi la colegiu #n *adison, Eve ştia practic orice !ăr!at necăsătorit din zonă. 1ceia care ar i putut'o interesa n'o remarcaseră niciodată, iar cei care o remarcaseră n'o interesaseră pe ea. Era convinsă că era prea moturoasă. -ama ei dispera că Eve nu'şi va găsi niciodată un !ăr!at care să'i convină şi continua să'i reamintească aptul că, cu iecare an care

trecea, ea devenea mai rigidă #n comportare. Eve renunţase la speranţa că va veni vreodată :ăt':rumos, dar n'avea de gând să se mărite doar de dragul de a i căsătorită, indierent cât de drăguţ şi respecta!il ar i un pretendent. *'avea intenţia să se căsătorească dacă n'avea, cel  puţin, o adâncă aecţiune pentru !ăr!at, iar până acum nici unul nu'i trezise nici măcar atât. Din când #n când eistaseră nişte curtezani. 3e mulţi dintre ei #i plăcuse sincer, dar nu pround. 0e părea că o atrăgeau #ntotdeauna !ăr!aţii care nu erau atraşi de ea. 6i nu din cauză că era urâtă. Din multe puncta de vedere era atrăgătoare. u păr şaten şi ochi căprui, avea un ten ără cusur, dar trăsăturile ei nu erau rapante. 0ilueta #i era o!işnuită, nici sla!ă, nici grasă. *u era prea #naltă sau prea scundă. 3ur şi simplu nu se remarca din mulţime. #ntr'o mare de eţe drăguţe, a ei era ultima care se o!serva. Eve era la el de realistă #n aprecierea calităţilor sale personale. Era inteligentă, avea o ire plăcută şi simţul umorului. a proesoară de muzică, aprecia muzica şi artele. Dar avea tendinţa să ie tăcută şi nu' şi ăcea repede prieteni. 3etrecerile din primii ei ani, când nu se mişcase de pe scaun, ără a i invitată la dans, #i micşoraseră tendinţa de a mai participa. 3reera săr!ătorile cu câţiva prieteni apropiaţi, #n locul unora de mare amploare. Din ire nu era agresivă, deşi nu se lăsa călcată #n picioare. Erau unii care sugeraseră că, la douăzeci şi şase de ani, era prea mare ca să mai locuiască acasă, dar când Eve evaluase costurile  pentru a trăi singură din salariul ei, se lăsase păgu!aşă. #n aară de asta, ea şi părinţii ei erau !uni prieteni. Era la el de independentă ca şi cum ar i locuit singură #ntr'un apartament. u atâtea gânduri care o cuprinseseră, Eve nu o!servă cârciuma de care se apropia. 2 ereastră era larg deschisă, deschisă, ca să lase umul umul să iasă aară şi să intre aer curat. #năuntru, un tonomat cânta tare un cântec  popular. Eve nu'; auzi, şi nici râsetele şi vocile animate. 3rivirea ei era aţintită pe trotuar. Dintr'o dată un !ăr!at păşi direct #n aţa ei., Eve n'avu timp să se oprească sau să se dea la o parte. -âinile ei se #ntinseră pentru a micşora şocul coliziunii. Evident, nici el n'o văzuse, căci intră de'a dreptul #n ea. 8raţele lui o #nconjurară din rele, ca s'o prindă #n timp ce ea ăcea doi paşi #napoi, din cauza şocului.

 *ăucită, Eve #şi ridică aţa. *u era sigură că greşeala aparţinea #n #ntregime vreunuia dintre ei. 3rea #nlemnită ca să vor!ească, se uită la străinul peste care dăduse, sau viceversa. :irma de neon a cârciumii lumina ata acestuia din plin. 1proape cu un cap mai #nalt ca ea, avea părul negru şi ondulat, care'i cădea #n şuviţe dezordonate pe runte. 2chii %ui erau al!aştri cu un luciu de umor #n ei. 3este trăsăturile oarte masculine se #ntindea o piele  !ronzată. Era rumos, #ntr'un el aspru. *'am nimic, 3oţi să'mi dai drumul acum.  — /re!uie ? otă el din rărunchi. -âinile lui se mişcară, dar nu departe de ea, #ncepând să rătăcească peste umerii şi spinarea ei, cercetător, de parcă veriica elul #n care se simţea ea #n !raţele lui. 6tii ce mult timp este de când am ţinut o emeie #n !raţe ? 5inia !ine conturată a gurii %ui purta o senzualitate. latentă, #n timp ce #ntre!area conirma, direcţia pe care o suspectase Eve că duceau gândurile lui. -âinile lui eercitau o uşoară apăsare, cu s'o apropie

mai mult de el. Ei stăteau pe trotuarul străzii principale, la câţiva paşi de o cârciumă plină de oameni. 3recis el nu #ncerca s'o acosteze #ntr'un astel de loc ? 4oia să se z!ată, dar #i era teamă ca el să nu privească acest lucru ca o provocare #n loc de rezistenţă. /otuşi, ea recunoştea pericolul inerent al situaţiei, şi'şi menţinu trupul rigid.  — 9mi dai drumul, te rog ? #i ceru ea.  — /e #nspăimânt, nu'i aşa ? El #şi dădu capul pe o parte, privind'o agale7 iar mâinile lui #şi #ncetară mişcarea.  — Da, recunoscu Eve, pentru că inima #i !ătea, ne!uneşte şi avea o senzaţie de suocare #n piept. El lăsă mâinile să'i alunece, #ndepărtându'le şi lăsând'o li!eră. Ea se aşteptase la rezistenţă. /recu o secundă #ntreagă #nainte ca ea să realizeze că nu mai era ţinută. :ata #l depăşi şi era deja cu un pas #nainte când mâna lui se strecură să'i prindă !raţul.  — *u ug> in #ntuneric, şoricelule maro, o, mustră vocea lui. -ai rămâi un minut.  — *u  -âna %ui o orţă să se oprească, dar ea #şi smuci !raţul, drept  protest #mpotriva degetelor degetelor lui de oţel.  — De ce te gră!eşti ? /e #ntâlneşti cu cineva ? #ntre!ă el curios. interesat.  — *u  Eve era conuză şi prudentă. El nu'i dădea drumul şi nu ăcea nici o mişcare care să dea semne c'ar vrea s'o eli!ereze.  —
9i era greu să'şi imagineze un !ăr!at ca el vreodată singur. Era evident o cursă. *'avea de gând să se lase prinsă.  — 0ă'ţi spun #n alt el > nu vreau să merg cu dumneata. dumneata.  — red că ţi'ai ăcut o impresie greşită. @ura, lui se arcui #ntr'o  jumătate de zâm!et dezarmant., 4reau să merg undeva unde să putem vor!i. 1ltă cursă, !ănui Eve.  — -ă #ndoiesc că te interesează să vor!eşti, ripostă ea cu o urmă de sarcasm.  — E'adevărat, insistă el şi se aşeză #n aţa ei, ără a'i da drumul la  !raţ. Eve se uita drept #n aţa ei, #ntr'un eort de a nu'i da nici o importanţă, cu toate că pulsul i se accelerase. ealaltă mână a lui se ridică să'i mângâia părul şaten şi mătăsos. %nstinctiv, ea se smuci,  preerând orţa care avea scopul de a o intimida, #şi #ntoarse capul să se uite la el. ând #i #ntâlni #ntâlni privirea, privirea, realiză realiză că omul comunica comunica prin atingere atingere — cu mâinile sau privirea —, ori gura şi trupul, indirect, adăugă mintea ei #n cele din urmă. *u se #ndoia de măiestria lui #n orice domeniu. almul ei #ncepu să se destrame puţin, din cauza imaginaţiei sale  perverse.  — Este adevărat, repetă el. *u ştii că un !ăr!at poate vor!i cu un şoricel maro ?  — 1i vrea, te rog, să nu'mi mai spui aşa ? iz!ucni ea iritată #n timp ce reuza să comenteze o!servaţia lui de mai devreme.  — 9ntotdeauna m'am #ntre!at dacă un şoricel maro ar riposta dacă ar i #nghesuit #ntr'un colţ. Este ceva spirit acolo, #n spatele aparentei timidităţi. Era evident după epresia de satisacţie de pe aţa lui că ea' i trezise interesul. Eve #şi dori să'si i ţinut gura...
 — Dacă insişti că asta este ceea ce vrei să aci, voi merge cu tine ca să ajungi #n siguranţă şi ca nici o pisică să nu se repeadă la tine #n drum spre casă.  — *u mă pot gândi decât %a o singură ' pisică şi aceea eşti dumneata, replică Eve.  — /ouche râse el. Ea'; privi direct #n aţă.  — Dacă nu mă laşi #n pace, o să ţip.  — 6oarecii chiţăie, o corectă el, #ngustându'şi privirea ca să judece cât de serioasă #i era ameninţarea.  — 1cest sericei maro ţipă, insistă ea. 3utea, şi dacă se simţea suicient de ameninţată, o va ace. *u ajunsese #ncă la acest punct, dar conversaţia durase destul.  — red că ţipă, #ncuviinţă el după după ce trecuse o secundă. 9i lăsă !raţul şi'şi ridică mâinile #n semn de indicaţie ironică a aptului că n'o va mai atinge.  — -ulţumesc. Eve nu era sigură de ce spusese asta. %mediat #ncepu să se #ndepărteze, #ncercând să nu meargă prea repede. i simţea cum a o!servă cu acei ochi al!aştri magnetici ai lui. Era o senzaţie enervantă.  — *oapte !ună, şoricelule maro, se auzi vocea joasă, cu o urmă de regret #n ea. Ea nu răspunse. 3e o distanţă de #ncă zece metri( se #ntre!ă dacă el #ncepuse s'o urmărească. 0e, stăpâni să nu se uite #napoi. âteva secunde mai, târziu auzi uşa de la cârciumă cum se deschide şi se #nchide. 0e uită peste umăr, dar el nu se vedea.7 Deoarece nici un client nu ieşise, era limpede că el intrase. #ncepu să se #ntre!e cine era. 1junse acasă după ora zece. 1mândoi părinţii ei erau #n camera de zi. *ici unul nu părea surprins. /atăl ei era un !ăr!at #nalt cu ochi căprui şi păr rar, #n timp ce mama ei era mititică, şatenă, puţin #ncă #ncăru runţ nţit ităă şi oc ochi hiii ma maro roni nii. i. De la ea mo moşt şten enis isee Eve Eve #nă #năţi ţişa şare reaa comună.  — "epetiţia cu corul !isericii tre!uie să i durat mult, o!servă mama ei. Era o constatare, nu o remarcă reeritoare la #ntârzierea Evei.  — 3uţin. #şi dădu haina jos de pe umeri şi se #ntre!ă dacă o va mai #m!răca vreodată ără să se, gândească la sine ca la un şoricel maro. "everendul Johnson s'a oerit să mă conducă cu maşina, dar era o

seară aşa de plăcută #ncât am hotărât să mă plim!. 1 durat puţin mai mult.  *u'l menţiona pe străinul din aţa cârciumii. *u voia să'i #ngrijoreze ără motiv. 2ricum nu, usese un incident periculos, nu merita să'i pomenească. 9n mijlocul nopţii, /o!A -clure se rostogoli pe o parte. @enele lui lungi de !ăieţel luturară, somnul iindu'i tul!urat de un sunet uşor. #ncet, deschise ochii al!aştri şi somnoroşi aţintindu'i către uşa de la dormitorul iui care stătea deschisă. 1scultând, auzi mişcări #nă!uşite #n cealaltă parte a casei. 5a coltul gurii #i apăru un zâm!et, care se adânci când auzi un scaun răsturnându'se şi o #njurătură #n surdină. 1zvârlind cuvertura, /o!A se strecură din pat şi se duse spre uşa din hol. 3icioarele lui goale nu ăceau nici un zgomot pe mochetă. Deschise larg uşa şi aşteptă până văzu silueta #naltă a tatălui său care se detaşa din #ntuneric. 1vea un mers nesigur, #ncercând din greu să nu acă zgomot. 5umina lunii pline pătrundea prin ereastră la capătul coridorului unde /o!A stătea, %uminându'; şi pe tatăl lui. #n clipa #n care'; văzu  pe !ăiat, tatăl lui, 5uc$ -clure, se opri !rusc şi se clătină,  proptindu'se de perete cu o mână. 2 cută de #ncruntare #i apăru pe runte #n timp ce'; privea pe !ăiat.  — e aci aară din pat ? /re!uia să dormi. 9l acuză el cu o vece ameninţătoare.  — -'ai trezit, replică /o!A. #ntotdeauna mă trezeşti trezeşti când #ncerci să te strecori.  — *u mă strecuram.
 — 1cesta este un alt lucru pe care'; vom discuta dimineaţă. Dar era o repetare sla!ă a avertismentului precedent, #n timp ce un val de o!oseală #l copleşea. 1cum, mă duc direct #n pat. 5uc$ se #mpinse de perete şi olosi acest elan pentru a ajunge la uşa dormitorului său, vizavi de cel al iului său. /o!A #l o!servă cum deschide uşa de la camera #ntunecată şi'; auzi cum se #ndreaptă spre  pat. :ără o lumină care să'i localizeze eact destinaţia, 5uc$ se #mpiedică de tă!lia patului, #ncepu să #njure şi se opri scurt când /o!A traversă holul ca să apese pe #ntrerupător, aprinzând plaoniera.  — De ce nu eşti #napoi #n pat, acolo unde tre!uia să ii ? 5uc$ #nconjură şchiopătând patul şi se aşeză pe acesta, #ntr'o rână.  — -i'am #nchipuit că ai nevoie de ajutor ca să te pregăteşti de culcare. /o!A se apropie de pat cu ră!darea ră!darea unui adult şi'; ajută să'şi tragă  pulovărul peste cap.  — 3entru un puşti de opt ani, #ţi #nchipui cam multe, o!servă 5uc$ cu o ironie aectuoasă. 9n timp ce el #şi desăcea !utonii de la mâneci, /o!A #i descheia nasturii de la cămaşă.  — /re!uie să recunoşti, tăticule, că ţi'am ăcut o avoare #n noaptea asta, spuse /o!A, ajutându'; pe tatăl său să'şi scoată !raţele din mâneci. um ar, i ost dacă doamna Jac$son te'ar i văzut venind  !eat acasă ?  — *u sunt !eat, protestă 5uc$, desăcându'şi, pantalonii şi stând suicient #n picioare ca să'i tragă #n jos pe şolduri. /o!A #i trase #n continuare până #i scoase. 1m !ăut câteva pahare, asta'i tot.  — 0igur, tăticule. /o!A trase cuvertura. *u'i tre!ui multă insistenţă ca să'i !age pe taică'său su! ea.  — Este aşa de !ine să stai #ntins, !om!ăni, 5uc$ şi #ncepu să #nchidă ochii când /o!A #l #năşură #n cuvertură. 1poi #i deschise şi #şi  privi iul cu o privire #nceţoşată. Bi'am spus că am vor!it cu un şoricel maro ? 1!ia rostise #ntre!area şi se şi rostogoli pe o parte, #nundându'se #n perne. Du'te la culcare, iule, murmură el. lătinând din cap, /o!A se duse la uşă şi se opri să se uite %a tatăl său care deja sorăia. 0e #ntinse şi stinse lumina

 —
u şovăială,. 5uc$ se rostogoli pe spate, acoperindu'şi ochii cu  !raţul, #mpotriva luminii strălucitoare ce intra prin ereastră. /o!A aşteptă #ntr'o tăcere ră!dătoare până când el se ridică #n şezut. ,  — 1h, capul meu  mormăi 5uc$. şi şi'l cuprinse cuprinse #n am!ele mâini. /o!A se cocoţă #n pat, şi'i oeri tatălui său amestecul pe care'; ăcuse.  — 8ea asta. /e vei simţi mai !ine. Dându'şi mâinile la o parte, 5uc$ se uită sceptic.  — e este asta ?  — *u #ntre!a, #l sătui /o!A şi apuca ndu'; pe taică'său de nas, #i duse paharul la !uze. "euşi să'i toarne #n gură o cantitate de lichid #nainte ca el să tuşească şi să'i ia paharul din mână.  — e este asta ? tuşi din nou şi se #ncruntă când studie paharul.  —
CAPITOLUL II

 — aeaua s'a răcit, #i'acuză /o!A când tatăl lui apăru #n cele din urmă #n !ucătărie. 9m!răcat #n jeanşi al!aştri, uzaţi, şi un maiou gri, 5uc$ #ntârziase să acă un duş şi să se radă. 3ărul #i strălucea de umezeală. El zâm!i la reproşul iului său.  — 1 tre!uit să mă spăl, se apără el şi sor!i din caeaua călduţă, după care #şi mai turnă lichid ier!inte din caetieră. 0e aşeză pe un scaun #n ata lui /o!A şi se sprijini cu !raţele pe masă... 4rei să'mi eplici ce s'a #ntâmplat cu doamna Jac$son noaptea trecută ?  — 1vea de gând să'ţi ceară du!lu iindcă stătea după miezul nopţii, aşa că am plătit'o şi am trimis'o acasă, repetă !ăiatul eplicaţia din noaptea precedentă.  — 6i a plecat — chiar aşa, spuse 5uc$ cu o luturare a mâinii care să indice cât usese de uşor. 1 plecat şi te'a lăsat singur.  — Ei !ine... /o!A se oi #n scaun.  — De ce a plecat ?  — red că avea impresia că nu am !ani. !ani.  — De ce ai ăcut asta ?  — 0unt prea mare ca să stea cineva cu mine, tăticule, protestă /o!A. 3ot să am singur grijă de mine,  — 3oate că poţi, dar liniştea mea ? Eu sunt adult, iar tu eşti un copil. ând plec, vreau să ştiu că este un adult cu tine — care are grijă de tine, da. Dar mai ales pentru caz de urgenţă — dacă te #m!olnăveşti sau te loveşti. 1ş vrea să ştiu că este cineva cu tine să te ajute, eplică 5uc$ erm. 9nţelegi ?  — Da, răspunse /o!A cu jumătate de voce. voce.  — De acum #ncolo, când ies seara, vei avea o persoană care va sta cu tine până mă #ntorc. 0'a #nţeles ?  — Da.  — 8un. Discuţia iind #ncheiată, 5uc$ duse ceaşca de caea la gură.

 — Dar cei doisprezece dolari ? #n privinţa lui /o!A, discuţia nu era terminată. 0unt din !anii pe care'i economiseam să'mi cumpăr o  !icicletă.  — 1r i tre!uit să te gândeşti la asta #nainte #nainte de a'i cheltui.  — Dar ar i tre!uit s'o plăteşti tu, dacă cu nu puteam, raţiona /o!A cu o logică perectă. 1r i tre!uit s'o plăteşti, !a #ncă si #n plus.,  — 9ţi voi da doisprezece dolari cu o condiţie, replică 5uc$. #i dai teleon doamnei Jac$son, #i spui ce'ai ăcut şi'i ceri scuze. 0e auzi un lung otat #nainte ca /o!A să #ncuviinţeze din cap.  — 2.  — 1i mâncat ? schim!ă 5uc$ su!iectul. su!iectul.  — ereale.  — 1i vrea şuncă şi ouă ?  — 0igur, apro!ă /o!A. /e ajut eu. 9n timp ce !ăiatul aşeza masa, 5uc$ puse şunca #n tigaie şi sparse ouăle să le !ată. /erminându'şi trea!a #naintea tatălui său. /o!A se duse %a plită ca să se uite.  — /ăticule ? #şi dădu capul pe spate să'i privească pe tatăl lui cel #nalt. 4rei să'mi povesteşti despre şoricelul maro ?  — 6oricelul maro ? se #ncruntă 5uc$ la el, cu o epresie nedumerită.  — 9h#. *oaptea trecută când ai venit acasă mi'ai spus că ai vor!it cu un şoricel maro, #i eplică /o!A. redeam că oamenii văd doar eleanţi roz când !eau.  — 2amenii pot avea orice el de iluzii când !eau. Evident că a mea a ost un şoricel maro, murmură 5uc$. /re!uie să i !ăut mai multe  pahare decât mi'am dat seama. seama.  — Din cauza mamei, aşa'i ? spuse /o!A #ncet. 0e lăsă un moment de tăcere, după care 5uc$  9i aruncă o privire zâm!itoare.  — e vrei să acem astăzi ? 4rei să mergem la pescuit ? 0ă ne  plim!ăm cu !arca ? 0pune doar. doar. El evitase intenţionat #ntre!area iului său şi /o!A ştia că nu era nevoie s'o repete.  — 0ă mergem la pescuit, hotăr# /o!A. /o!A.  — 3escuit să ie, #ncuviinţă 5uc$ şi zâm!i ciuulind părul şaten al iului său.

Două ore mai târziu, vasele erau spălate, Daturile ăcute şi ei stăteau #n !arca ancorată #ntr'un goluleţ al lacului *ama$agon. 2  pădure deasă se #ntindea pe ţărmul sinuos al lacului, ocazional ăcând loc câte unei âşii de nisip.
ând 5uc$ termină, #şi privi iul. 1cesta se uita la cer, #ncruntarea datorată concentrării iind #nlocuită de o privire gânditoare.  — red că avem nevoie de o mamă, anunţă el după câteva secunde.  — De ce ? onstatarea atinsese mecanismul de apărare al lui 5uc$ şi'; ăcu să riposteze. De când tu şi cu mine n'am ost #n stare să ne descurcăm singuri ? redeam că avem un sistem care uncţionează  !ine.  — *e descurcăm, tăticule, #l asigură /o!A, apoi otă. Doar că am o!osit să spăl vasele şi să'mi ac patul. olturile gurii lui 5uc$ se ridicară #ntr'un zâm!et.  — 1vând o mamă nu #nseamnă că ai i scutit de partea ta din tre!urile gospodăreşti. Desăcându'si mâinile de su! cap, /o!A se ridică #n şezut.  — um aci să găseşti o mamă ?  — 1sta'i pro!lema mea, clariică 5uc$. a tu să ai o mamă, ar tre!ui să mă căsătoresc din nou.  — rezi că ţi'ar plăcea să te #nsori din nou ?  — *u crezi că #ntre!area ta devine un pic pic cam personală ? 6i puţin cam jenantă, gândi 5uc$ când se ridică #n şezut, #ncruntat.  — Eu sunt iul tău. Dacă nu poţi vor!i cu mine despre asta. cu cine  poţi s'o aci ? raţiona /o!A.  — Eşti mult prea matur pentru vârsta ta. 2chii al!aştri ai lui 5uc$ străluciră de umor sec când #ntâlni privirea sinceră a iului său.  — Dacă te #nsori din nou, ai putea avea mai mulţi copii, accentua /o!A. /e'ai gândit la asta?  — Da, şi nu ştiu dacă as putea stăpâni #ncă unul ca tine, glumi 5uc$. u un otat easperat, /o!A protestă >  — /ăticule, vrei, te rog. să ii serios ? #ncerc să discut inteligent cu tine. *u'i necesar să ai un al !ăiat. 1i putea avea o etiţă.  etiţă.  — Despre asta este vor!a ? 4rei raţi şi surori ? 9n spatele tuturor acestor #ntre!ări ale copilului se ala interesul  pentru o mamă. -ai devreme sau mai târziu, 5uc$ simţea că va tre!ui să dezvăluie motivul.  — 6tii că este chiar imposi!il să am o conversaţie ca de la iu la tată cu tine ? declară /o!A cu o iritare de adult. *iciodată nu #mi

răspunzi la #ntre!ări — doar #mi pui tu altele. um o să #nvăţ vreodată ceva ?  — 8ine. 5uc$ #şi #ncrucişa !raţele şi adoptă o #năţişare serioasă. e vrei să ştii ?  — Dacă #ntâlneşti ata care tre!uie, tre!uie, te vei #nsura din nou ?  — Da, dată #ntâlnesc ata potrivită, potrivită, cedă 5uc$ dând #ncet din cap. u un zâm!et satisăcut, /o!A se #ntoarse la locul lui, #n poziţia iniţială, cu ceaa pe !raţe si se uită la cer.  — /e voi ajuta s'o cauţi. 5uc$ răsulă adânc, deschise gura să spună ceva, după care se hotăr# că era mai #nţelept !ă lase su!iectul !altă. ăsuţa de la lac era construită din !ârne, completată cu o verandă cu vedere la lacul de peste drum. 0tructura rustică dar modernă era aşezată #ntr'un luminiş de pădure pinii deşi ormau un semicerc #n  jurul ei. 9n +ee$end. Eve "o+land şi părinţii ei veniseră să acă pregătiri  pentru vară. :usese o trea!ă veselă să'si deschidă din nou casa de vacanţă şi să evoce amintiri ericite din vara precedentă. 0tând pe verandă, Eve se uita la azurul apelor lacului *ama$ason. 1ici, #n pădurile de nord din &isconsin si -innesota, era locul unde se născuse legenda despre 3aul 8unAan si !oul lui al!astru, 8a!e. onorm legendei, 3aul şi 8a!e tropăiseră prin *ama$agon, care usese de zece cri mai mare. Drept rezultat s'au ormat lacurile mai mici din jur — rAstal, /rapper, 5ittle 8ass şi altele. Eve #şi amintea cum se uita la harta zonei când era copil şi credea #n poveşti. :igura mititică a lui 3aul 8unAan usese tot atât de reală pentru ea ca iepuraşul de 3aşti, sau moş răciun, chiar dacă el nu lăsa daruri. Ea'şi ridică ata spre cerul al!astru şi inspiră aerul curat, mirosind a  !rad. 0pre nord, aproape de @rand 4ie+, se ala cumpăna apelor. De' a lungul acestei linii invizi!ile, toate râurile de la nord se vărsau #n marile lacuri. -ai la sud era cumpăna apelor care #n inal se vărsau #n golul -eic. u un otat de mulţumire, Eve se #ntoarse si intră #n căsuţă. 1ceasta era mică, avea doar două dormitoare, iar camera de zi era separată de !ucătărie printr'o masă. 5ăsă uşa !atantă să se #nchidă. /atăl ei avea #mprăştiate pe masă uneltele de pescuit şi le aranja.

-ama ei era #n !ucătărie, pregătind o salată de cartoi pentru masa de seară.  — *u te superi dacă iau maşina ? #ntre!ă Eve. 4reau să merg la  !ăcănie. *u mai am şampon şi o să am nevoie nevoie de loţiune pentru soare  — 0igur. /atăl său lăsă mâinile #n !uzunarul de la pantaloni şi aruncă cheile de la maşină.  — 1i nevoie de ceva ? Eve se aplecă să'si ia portoelul de pânză pe care'l lăsase pe soa.  — 3oate nişte lapte. răspunse mama ei, dar #n aară de asta, nu'mi vine altceva #n minte.  — 8ine. -ă #ntorc mai târziu  strigă Eve peste umăr când #mpinse uşa de la verandă. 0trecurându'se #n scaunul din spatele volanului, Eve se simţea la el de veselă si #nsorită ca după'amiaza de vară. -aterialul din care erau ăcuţi pantalonii şi !luza era de un gal!en vesel, !rodat cu al!. 3ărul ii era strâns cu o !andă elastică al!ă, scoţându'i #n evidenţă ovalul eţei Era un drum scurt până la com!inaţia de !ăcănie şi magazin general care'i servea pe toţi cei din jur. :amilia "o+land tăcuse cumpărături acolo de multe ori, #n vara trecută, aşa că Eve era o aţă amiliară proprietarilor. /răncăni cu el câteva minute când #şi plăti cumpărăturile. ând se porni să plece, auzi vocea unui !ăr!at care cerea să vor!ească cu proprietarul. 0una vag amiliară, dar când se #ntoarse să vadă dacă era cineva cunoscut, !ăr!atul era ascuns vederii ei de un  panou despărţitor. 2mul având aaceri cu proprietarul şi iind posi!il să nu'l cunoască, Eve ieşi din prăvălie ştergându'şi incidentul din minte. 9şi lăsase maşina #n locul de parcare al !ăcăniei. 0e #ndreptă spre ea, dar doar când ajunge mai aproape #ncepu să'şi dea seama că ceva nu era #n regulă. 9şi #ncetini paşii si ochii i se măriră a ne#ncredere %a vederea ştergătorului rupt şi a găurii din par!riz. 9mpietrită, Eve se uită a!sentă pe geamul lateral şi văzu o minge de  !ase'!all zăcând pe locul din ată. "eacţionând mecanic, deschise  portiera ş> apucă mingea din mijlocul mijlocul cio!urilor.  — 1sta'i mingea mea  se auzi vocea unui unui !ăietei.

3rea #nlemnită pentru a i supărată sau necăjită, Eve se #ntoarse să se uite la el. 2 şapcă de !ase'!all era cocoţată peste o claie de păr şaten'#nchis, iar o pereche de ochi al!aştri nevinovaţi, care nu clipeau, se uitau la ea. Eve #l judecă pe copil ca iind #ntre opt şi nouă ani. 1vea senzaţia că'; mai văzuse undeva, posi!il la şcoală.  — /u ai ăcut asta ? gesticula ata spre par!rizul spart, olosind aceeaşi mână care ţinea mingea.  — *u chiar. 4edeţi, tatăl meu mi'a cumpărat această mănuşă nouă de !ase'!all. #şi privi mănuşa prea mare de pe mâna stângă. *oi #ncer' cam să vedem cum merge. %'am cerut tatălui meu să'mi arunce o minge cu putere ca să'mi dau seama dacă mănuşa este !ună, ca să nu mă doară mâna. *umai că atunci când a aruncat'o, era prea sus şi mingea a lovit vârul mănuşii mele, apoi F sărit şi a intrat #n maşina ta. /re!uie că am atins'o, declară el cu un zâm!et gânditor. Dar tăticu a ost cel care a aruncat'o, eu doar n'am prins'o.  —  — Este maşina dumitale ?  — Este a tatălui meu. Eve #şi termină cuvintele #n timp ce se #ntorcea cu aţa la tatăl !ăiatului. "ăceala şocului o ăcu să'i #nţepenească picioarele. Era străinul pe care'; #ntâlnise săptămâna trecută. 3ărul lui ciuulit, ondulat, #i cădea  pe runte. 5umina soarelui adăuga o vitalitate aspră acestor trăsături masculine rumoase. Eve aştepta, ţinându'şi inconştient respiraţia, ca el s'o recunoască, #n timp ce se pregătea să o!serve acea gură, cu zâm!etul pregătit, ormând cuvintele (şoricel maro). Dar asta nu se #ntâmplă. El n'o

recuno recunoşte ştea. a. Eviden Evident,t, com!in com!inaţi aţiaa dintre dintre !ăutură !ăutură şi um! um!rel relee nop nopţii ţii #nceţoşaseră imaginea ei #n mintea lui. El se uită la mingea de !ase'!all din mâna ei.  — 0per că /o!A v'a eplicat ce s'a #ntâmplat. Epresia lui era  plăcută, dar serioasă.  — Da, mi'a eplicat. Era conştientă de cât de tare #i !ătea inima. el puţin a spus că dumneata ai aruncat mingea şi el a ratat'o.  — -i'e teamă că aşa s'a #ntâmplat, recunoscu recunos cu el. :ireşte, voi plăti costul reparaţiei maşinii tatălui dumitale, domnişoară...  — "o+land, Eve "o+land, se prezentă ea, iind !ucuroasă că sacul de cumpărături dintr'o mână şi minţea din cealaltă o #mpiedicau să dea mâna cu el.  — *umele meu este 5uc$ -clure şi acesta este iul meu, /o!A. El #şi lăsă mâna pe umărul !ăiatului cu mândrie paternă. *e petrecem vara la o casă de pe lac, la câteva mile de aici. Eve era sigură că #nţelesese greşit numele.  — 1i spus 5u$e -clure ?  *u, zâm!i el. Este 5uc$ — de la noroc. Deşi #n realitate numele de 5uc$ derivă de la 5u$e sau 5ucius. Este unul dintre acele nume de amilie care se transmit din generaţie #n generaţie  — 9nţeleg, murmură ea şi se uită la /o!A. #n cele din urmă #nţelegea de ce !ăiatul i se păruse cunoscut la #nceput. #ntre el si tată eista o asemănare iz!itoare.  — u par!rizul spart, n'o să ii #n stare să conduci până acasă, o!servă 5uc$. 1ş aprecia dacă ne'ai lăsa să te ducem noi cu maşina. Date iind #mprejurările, Eve #i acceptă oerta  — Da, mulţumesc, dădu ea din cap. cap.  — 3oţi să'mi dai mingea de !ase'!all !ase'!all #napoi? interveni !ăiatul. !ăiatul.  — 8ine#nţeles, i'o #ntinse ea. — -aşi -aşina na no noas astr trăă este este pa parc rcat atăă acol acolo, o, #i atrase atrase aten atenţi ţiaa 5uc$ 5uc$ -clure, #ndrumând'o spre un Jaguar, ultimul model. 0puneai că maşina este a tatălui dumitale ?  — Da, el este la căsuţă.  — 1colo vrei să te duc ? Deschise uşa pasagerului pentru ea, #n timp ce /o!A se urcă pe  !ancheta din, spate.  — Da. 3ărinţii mei si cu mine petrecem petrecem vara acolo.

Eve aşteptă ca el să se instaleze la volan, pentru a'i indica direcţia.  — *u'i departe de casa noastră, comentă el şi Eve #şi dori ca aceasta să i ost #n direcţie opusă 6tia că el o putea recunoaşte #n orice minut, ceea ce ar ace lucrurile jenante. 4oi aranja cu tatăl dumitale să'i plătesc par!rizul. Eve se #ntre!ă dacă nu cumva era un apropo la seul ei, insinuând că ea nu era capa!ilă să acă aranjamente adecvate iindcă era emeie. 0e #ndoia, totuşi. 5uc$ -clure avea toate calităţile unui !ăr!at, dar n'o rapase ca un tip misogin. -ai pro!a!il, el voia să se #nţeleagă direct cu proprietarul maşinii. eea ce ei #i convenea de minune. u cât #l vedea mai puţin, cu atât mai mici erau şansele ca el s'o recunoască.
ei. :ăcu pauză #n aţa oglinzii de deasupra măsuţei de toaletă şi'şi studie imaginea. /răsăturile nu'i erau aşa de senine ca de o!icei. Eve #şi pipăi gura gingaşă şi plină, urmărindu'i cur!a cu degetele. #n ochii căprui se adău ad ăuga gase se o scli sclipi pire re de en entu tuzi zias asm. m. auz auzaa erau erau 5uc$ 5uc$ -cl -clur uree şi #ntre!area > oare când o va recunoaşte el ? u veselul gal!en al pantalonilor şi !luzei, Eve admise #n sine că nu arăta a şoricel maro. Dacă nu altceva, o loare a soarelui era mai  potrivită — cu petalele petalele ei gal!ene şi mijlocul maro. maro.  — hiar că eşti o oglindă a vanităţii, murmură Eve si se #ndepărtă de imaginea relectată #nainte de a i prea preocupată de #năţişarea ei. Dar #n su!conştient luă hotărârea să nu se mai #m!race #n maro. De acum #ncolo, doar culori strălucitoare se vor adăuga la gardero!a ei. Cainele Cainele terne nu'i nu'i ameliorau ameliorau #năţişarea #năţişarea.. 6oricel maro — cuvintele cuvintele lui o urmăreau, cu amintirile acelei nopţi. Eve se temea de vremea când o va #ntâlni pe soţia lui 5uc$, pentru că #n această comunitate mică era imposi!il ca drumurile să nu li se #ntâlnească #n cursul verii. 1r i o ne!unie să #ncerce s'o evite. e să'i spui unei emei al cărei soţ #ncercase să te agate ? 2are ce el de căsătorie avea el ? 0pusese că era singur acasă şi voia să vor!ească cu cineva. Era clar că el şi nevastă'sa aveau necazuri, conchise Eve. 0au poate că el era tipul care oricum călca pe de lături. *u — #ndepărtă ea gândul. 0ă lirteze putea i ceva iresc la el, el, da darr 5uc$ 5uc$ -cl -clur uree nu era era ge genu null care care să de depă păşe şeas ască că limi limite tele le cuvintelor. Eista prea multă prounzime la el ca să ie supericial. Dar Dar ce impo import rtan anţă ţă av avea ea ? Era Era cara caragh ghio ioss să's să'sii piar piardă dă timp timpul ul gând gâ ndin indu du'se 'se la un !ă !ăr! r!at at #nsu #nsura rat, t, indi indie ere rent nt cât cât de inte intere resa sant nt şi atrăgător era. 0unetul uşii !atante şi #ncetarea vocilor din camera din aţă o ăcură pe Eve să se #ntoarcă spre uşa dormitorului ei. 1scultă şi auzi cum se deschide portiera maşinii de aară. 8ăr!atul #nalt, remarca!il, şi iul lui plecau. Era chiar !ine. 1cum putea să iasă din ascunzătoare — dându'şi seama, se opri #n ata uşii. 0e ascunsese. 0e ascunsese iindcă nu voia ca el să'şi aducă aminte că ea era un şoricel maro, urât. Deci asta ăcuse ? 0e !ăgase #ntr'o gaură, eact ca un şoricel.

 *u se va mai #ntâmpla niciodată, hotăr# Eve, şi'şi părăsi (gaura)  pentru a se #ntoarce #n camera din ată. 0ingurul ocupant al acesteia era maică'sa. Eve se uită #n jur, remarcând că Jaguarul dispăruse de pe alee.  —
:amilia "o+land rămăsese ără mijloc de transport pentru două zile. #n dimineaţa celei de a treia zile, proprietarul atelierului livră maşina completată cu un par!riz nou. Giua #ncepuse cu un cer gri şi ameninţător. 5a ora la care usese maşina returnată #ncepea să picure. 5a prânz, ploua de'a !inelea, o!ligând'o pe Eve să stea #n casă. 3ărinţii ei hotărâră să'şi #mprospăteze rezervele de alimente #n acea după'amiază. 2 invitară pe Eve să vină cu ei, dar deoarece plănuiau să'şi mai viziteze şi nişte prieteni, ea reuză. 9n zilele ploioase, #i ăcea plăcere să se ghemui ască #n pat cu o carte, dar acum era prea agitată ca să citească. :iindcă avea o după' amiază #ntreagă la dispoziţie, se hotăr# să coacă ceva şi intră #n  !ucătărie să acă o prăjitură cu ciocolată, ciocolată, preerata tatălui ei. 9n curând, mirosul delicios al prăjiturilor care se coceau #n cuptor umplu casa şi alungă tristeţea zilei cenuşii şi ploioase. Două tăvi se răceau pe masa din !ucătărie. 0e uită prin geamul de la cuptor pentru al treilea rând. 3răjiturelele #ncepeau să se rumenească, şi după un minut vor i gata. 9i ajunse la ureche un zgomot de paşi pe veranda de lemn. ăcând'o să plece din ata cuptorului. 2 clipă după aceea, cineva ciocăni la uşă. Eve aruncă o privire spre cuptor si se duse să deschidă uşa. 3e partea de sus a rochiei de catiea se ala o dâră de ăină. 0e scutură cu mâna, dar nu reuşi decât s'o #ntindă. #ncă se mai scutura când deschise uşa.

-aterialul al!astru al canadienei lucea de ploaie peste o pereche de umeri laţi. Eve se trezi #n aţa unor ochi al!aştri, rapanţi. 2 traversă un ior la vederea lui 5uc$ -clure de cealaltă parte a  pragului.
 — 3răjituri de ciocolată. ciocolată. Ea #i zâm!i #n treacăt si continuă să scoală prăjiturile cu paleta. El inspiră adânc, ochii rotindu'i'se #n cap de #ncântare.  — -iros !ine.  — 1i vrea una ? #i oeri Eve. 0e uită %a 5uc$, care intrase #n câmpul ei vizual. 3ot să'i dau o prăjitură ?  — 0igur, apro!ă el cu o mişcare a capului. /o!A apucă una pe care ea tocmai o pusese pe platou.  — 1i grijă. 9l avertiză ea, dar era prea târziu. /o!A #şi retrăsese deja mâna, sulând #n degetele arse.  — 0unt ier!inţi, spuse el.  — :ireşte. 1!ia le'am scos din cuptor. 9ncearcă una din spate. 1rătă cu paleta. 1u avut timp să se răcească. El luă una din prăjiturile indicate şi muşcă din ea. #n timp ce mesteca, studie prăjitura.  — 0unt #ntr'adevăr !une, declară el.  — 0'o ajuţi pe mama ta să'ţi acă şi ţie. #i zâm!i Eve la acest compliment.  — Eu nu mai am mamă, replică /o!A a!sent şi mai muşcă din  prăjitură. 1ceastă declaraţie a !ăiatului o ăcu să se simtă şocată. #ndrăzni o  privire jenată spre 5uc$. 3ro!lemele lui de acasă se terminaseră  printr'un divorţ ? u ecepţia unei oarecare inepresivităţi resemnate, el nu părea deranjat de vor!ele iului său.  — 0oţia mea a murit când /o!A era mic, eplică e plică 5uc$ şi se uită la iul lui. olţurile gurii i se ridicară a zâm!et. /o!A şi cu mine suntem singuri de câţiva ani, dar mi'e teamă că talentele noastre gospodăreşti nu se etind până la coptul prăjiturilor.  — 9nţeleg, murmură Eve. iindcă nu ştia ce altceva altceva să zică. uno unoaş aşte tere reaa apt aptul ului ui că era era căsă căsăto tori ritt o ăcu ăcuse se sa se simt simtăă #n siguranţă aţă de evidenta >ui atracţie masculină. Descoperirea că era văduv o prinse nepregătită, tul!urând'o.  — 3ot să mai iau o prăjitură ? #ntre!ă /o!A după ce'şi linse crema de ciocolată de pe degete.  — 8ine#nţeles. Ea ăcuse o cantitate mare, aşa că erau destule. 3răjiturile de casă erau #n mod evident o delicatesă specială pentru !ăiat.

 — De ce nu #ncerci una, tăticule tăticule ? *u ştii ce pierzi.  — 0erveşte'te, #l invită Eve şi se dădu #ntr'o parte ca să scoată ultimele prăjituri. 9n timp ce 5uc$ ţinea cont de oertă şi'şi lua o prăjitură, ea puse tava goală pe !uetul alăturat şi #ncepu să scoată cocă cu lingura din  !olul mierului. uriosul /o!A /o!A o urmă.  — 1sta ce este ?  — Este un !ătător de aluat. ând pui aluatul #n cuptor, se transormă #n prăjituri. 9ncepea să ie clar pentru ea că totul era nou pentru el.  — um le aci ? 0e uită #n sus la ea, #ncruntat şi gânditor. gânditor.  — Este o reţetă pe spatele am!alajului de ciocolată. 2!işnuinţa de a'i #nvăţa pe alţii era prea adânc #nrădăcinată #n Eve ca să scape oca' zia de a #mpărtăşi cunoştinţe acolo unde se trezea interesul. 0e opri din trea!ă ca să ia am!alajul gol de ciocolată şi să i'; arate.  — Este chiar aici, indică toate ingredientele ingredientele şi cum să le aci. u prăjitura #ntr'o mână şi am!alajul cu reţeta pe el #n cealaltă. /o!A se duse #n partea opusă a !ucătăriei şi o studie cu mare concentrare. ând 5uc$ se sprijini cu un şold de !uet lângă Eve. ea #ncepu să realizeze cât de limitat era spaţiul !ucătăriei.  — Este ceva oarte plăcut la o !ucătărie plină cu miros de prăjituri #ntr'o zi ploioasă. hiar te ace să te simţi ca #ntr'un cămin, remarcă 5uc$.  — Da, aşa este, #ncuviinţă Eve şi simţi că intimitate #ntâmplătoare o tul!ura. 1i mâncat vreuna din prăjiturile astea ? 0unt !une. 9şi conirmă 5uc$ opinia.  — *u #ncă. recunoscu ea. şi se #ntoarse să'i spună că era caea #n rasul electric dacă voia o ceaşcă, dar când deschise gura el #i strecură o prăjitură caldă #năuntru.  — 2 !ucătăreasă ar tre!ui să'şi guste produsele, insistă el cu o ironie inoensivă. :u o clipă de surpriză când ochii ei #ntâlniră 0clipirea de umor dintr'ai lui. 1poi dinţii ei se #nipseră instinctiv să muşte o !ucăţică. 5uc$ ţinu o prăjitură până vând ea muşcă, iar restul il dădu #n mâna. u gura plină, !unele maniere,#i dictau să nu vor!ească până când nu mestecă şi #nghite. *u era uşor să acă acest lucru su! ochii lui

care o urmăreau, mai ales când el luă notă de lim!a care ieşi să lingă ciocolata de pe !uze. %nima ei #ncepu să duduie ca o locomotivă care urca un deal.  — 2 s'o termin mai târziu eu nişte caea, spuse Eve punând  prăjitura muşcată pe !uet, nevrând să treacă prin eperienţa de a i o!servată din nou de 5uc$. 5uă lingura şi se apucă să pună in tavă aluatul de prăjituri, concentrându'se.  — 6i eu credeam că Eva l'a l' a tentat pe 1dam cu un măr, rosti 5uc$ agale. ând ai descoperit că merge mai !ine cu o prăjitură ? Din nou privirea ei se aţinti asupra lui, surprinsă că el #şi amintea numele ei şi uluită de implicaţia, cuvintelor lui. %ndierent cât #ncerca, Eve nu putea rămâne indierentă la gluma lui cu iz seual. Era E ra cu mult mai priceput la acest joc decât ea.  — e #nseamnă a tenta ? interveni interveni /o!A cu curiozitate. 5uc$ se #ntoarse către iul său, ără să ie supărat de #ntre!are sau de aptul că /o!A auzise.  — Este. ca şi cum ai pune o râmă #n cârligul undiţei. 3eştele nu  poate rezista să nu muşte.  — 2h  u curiozitatea satisăcută, atenţia lui /o!A se #ndreptă asupra asupra altor altor lucruri. lucruri. 3use am!alajul am!alajul de ciocolată ciocolată pe !uetul !uetul unde Eve #l lăsase #nainte... *u sunt greu de ăcut, tăticule. rezi că am putea ace câteva prăjituri cândva ?  — 9n următoarea zi ploioasă vom ace o #ncercare, #n cercare, promise 5uc$ si se uită ia Eve. Dacă avem necazuri, #i putem da Evei un teleon.  — 9h#, u  u de acord /o!A / o!A cu un zâm!et larg. 3e neaşteptate, tocmai când Eve hotărâse că 5uc$ urma să rămână #n !ucătărie pentru restul după'amiezii, el se #ndepărtă de !uet.  — /o!A si cu mine am proitat destul de ospitalitatea ta. 1r i mai  !ine să plecăm. easul de la cuptor semnaliza că celălalt rând de prăjituri era gata. 0unetul #i permise să se #ntoarcă şi să'si ascundă dezamăgirea că el  pleca. De asemenea, #i permise să'şi amintească amintească motivul vizitei lui,  — Drăguţ din partea ta că te'ai oprit, replică Eve, scoţând  prăjiturile din cuptor.  — 1 ost cel mai puţin din ce puteam ace, insistă 5uc$ şi se opri din drum. Ea u o!ligată să se uite #n adâncul ochilor lui al!aştri. 3e

 !uzele lui plutea un zâm!et. 0per că m'ai iertat pentru ce s'a #ntâmplat cealaltă dată când ne'am #ntâlnit. Ea se al!i din cauza şocului când #şi dădu seama.  — Deci #ţi aminteşti  Deşi zâm!etul rămânea, o cută atrăgătoare se adăugase epresiei lui.  — 4or!eam despre par!rizul spart. -ai eista si altceva de care tre!uia să'mi amintesc ? Ea simţea curiozitatea privirii lui care cerea un răspuns, unul cu care usese cât pe ce să se dea de gol.  — *u. !ine#nţeles că nu, rosti ea cu un zâm!et nervos pe ată,  pulsul alergându'i cu o mie de mile mile pe oră. 3entru un moment jenant, ea crezu că el o s'o mai #ntre!e, dar după aceea #l auzi mergând spre camera din aţă şi spre uşă.  — 0alută'i pe părinţii tăi din partea partea mea.  — 2 voi ace, promise ea şi se #ntoarse când cei doi erau la uşă.  — 5a revedere, Eve, #i ăcu /o!A cu mâna.  — 5a revedere, repetă şi 5uc$. ăsuţa părea teri!il de tăcută si pustie după plecarea lor. 3loaia de dincolo de erestre părea s'o ţină #nchisă #năuntru şi din pereţi picura singurătatea. Eve #şi turnă o ceaşcă de caea şi se aşeză la masă să term termin inee prăj prăjit itur uraa pe care care i'o i'o dădus dădusee 5uc$ 5uc$.. 1cea 1ceast staa #şi #şi pier pierdu duse se savoarea. 0ăptămâna următoare, Eve se oeri să se ducă la. !ăcănie pentru a cumpăra pâine, lapte si alte articole importante, astel ca părinţii ei să se poată duce cu prietenii la o plim!are cu !arca. ând ajunse la  !ăcănie, remarcă imediat Jaguarul parcat #n aţa acesteia. *u'şi dădea seama de strălucirea de !ucurie din ochii ei. 5uc$ 5uc$ şi /o!A /o!A tocm tocmai ai ieşe ieşeau au din din ma maga gazi zinn cu !raţ !raţel elee plin plinee de cumpărături, când intră.  — 8ună. 0alutul ei vesel era un pic emoţionat. Gâm!etul pe care i'; acordă 5uc$, ăcu să'i crească pulsul.  — 1stăzi eşti #n siguranţă. /o!A si'a lăsat acasă mingea şi mănuşa de !ase'!all, spuse el.  — 8ine. /ocmai mă #ntre!am dacă să mă opresc aici sau nu, râse Eve, minţind, iindcă au acordase nici un gând par!rizului spart.

 —
rutinat. 0culându'se cu o mişcare plină de gratie, alergă #napoi la  prietenele ei.  — 8londa aceea era mortală, nu, tăticule ? 1muzat. 5uc$ privi  peste umăr la iul său care continua să se uite după ata cu corp rumos.  — Da, !ănuiesc că era, #ncuviinţă el inepresiv şi se uită la trio'ul care se juca cu mingea, după care se ridică #n şezut, nemaiţinând atenţie !londei.  — 6i ea gândea despre tine că eşti dragul, o!servă /o!A cu un zâm!et şmecheresc. 1m văzut ce privire seA ţi'a aruncat.  — 4ezi prea multe. 5uc$ #l #mpinse #n joacă #n nisip şi'; ţintui acolo.  — De ce nu te #nsori cu o ată ca ea ? 5uc$ otă. rezuse că su!iectul usese uitat. 9şi scutură capul cu easperare.  — 1parentele nu #nseamnă totul, iule. 0ărind 0ă rind #n picioare se aplecă să'i tragă pe /o!A #n s's. Cai să mergem să #notăm.  — 0ă vedem cine ajunge mai repede  #l provocă /o!A si o rupse la ugă. 5uc$ se luă după el, paşii lui mari acoperind repede distanţa dintre ei. %ntră #n apă până la genunchi, apoi se avântă #nainte. 5oviturile  puternice de !raţe #l purtară #n curând #n apa adâncă, unde aşteptă ca /o!A să'i ajungă.  — 5a ce te gândeşti, drăguţă doamnă ? murmură 5uc$ cu o voce  pe care o auzea doar el singur. -'ai părăsit pentru altcineva altcineva ? %maginea şotiei sale #i apăru din ceaţa gândurilor, cu ata râzând spre el #n timp ce'; trăgea #n patul lor. /răsăturile ei erau şterse ca #ntr'un vis, dar nu'i mai provocau acea durere ascuţită. /impul o redusese la o amintire rumoasă care venea să'i !ântuie din când #n când. Deşi #ncă poseda apetitul seual al unui !ăr!at normal, dorinţa emoţională părea să'i i părăsit. u ecepţia lui /o!A, toate lucrurile  !une din viaţă erau #n trecut. Giua de mâine părea goală, ără nici o  promisiune.
su!tilă era mai seA — ca de eemplu când Eve #şi linsese ciocolata de pe !uze. iudat că se gândise la ea #n loc de soţia lui, 5isa, care o!işnuia să'şi plim!e degetul in jurul marginii paharului. 2 mână #l stropi cu apă #n ată. 5uc$ clipi şi'si şterse picăturile din ochi #n timp ce /o!A râse şi se #ndepărtă #notând. -omentul de relecţie duse când el primi provocarea iului iului său. /unetul !u!ui din cer. dezlănţuind un torent de ploaie care lovea ca un ciocan #n acoperişul căsuţei. 2 pala de vânt intră pe geamul de deasupra chiuvetei, ciuulind mătasea maronie a părului Evei, care spăla vasele de la masa de prânz. :ulgerele !răzdau cerul.  — Dumnezeule, ce aproape este  comentă maică'sa, #ntotdeauna  puţin neliniştită neliniştită #n privinţa urtunilor violente.  — 3artida de !ase'!all din -il+au$ee a ost amânată din cauza  ploii, otă tatăl ei dezamăgit şi #nchise radioul de deasupra rigiderului. 6i aveau meci şi duminică... Dacă tatăl ei avea o pasiune #n aara pescuitului, acesta era !ase'!all'ul... 3oate că se va #nsenina maii târz ma târziu iu #n acea aceast stăă du după pă'a 'ami miaz azăă şi.. şi.... :u #ntr #ntrer erup uptt de târâ târâit itul ul teleonului din camera cealaltă... "ăspund eu.  — Dacă sunt -a!el şi :ran$. spune'le să vină #ncoace. Este o zi  !ună pentru jucat cărţi, strigă soţia lui după după el. 5a al treilea apel, el răspunse.  — Este pentru tine, Eve. /re!ui să ridice vocea vo cea ea să ie auzit, din cauza urtunii. 6tergându'si mâinile cu prosopul, ea se duse la teleon.  — 1lo ?  — 8ună, Eve. 0unt /o!A. /o!A -clure. 2chii ei se măriră de surprindere.  — 8ună, /o!A.
Eve Eve #şi #şi #nă! #nă!uş uşii râsu râsull care care am amen enin inţa ţa să'i să'i e epl plode odeze ze #n piep piept. t. %ndicaţiile pro!a!il nu aveau nici un sens pentru el.  — 9nseamnă c'ar tre!ui să le amesteci până se o!ţine o compoziţie cremoasă. 9n teleon se auzi un otat greu.  — redeam c'o să meargă uşor, dar nu este aşa. 0e lăsă o pauză urmată de o cerere şovăitoare. Eve, presupun că n'ai putea să vii să'mi arăţi cum se ace ? 9n vocea lui eista multă mândrie şi o recunoaştere stingherită a #nrângerii.  —
tre!uie s'o i aşteptat, pentru că deschise uşa cu o secundă #nainte ca ea să ajungă. 8ăiatul #şi duse un deget la !uze şi'i ăcu semn să intre. Ea se gră!i, ără a apuca să acă ceva cu apa care picura de pe ea şi de  pe um!relă.  — /ata #ncă doarme, şopti /o!A şi eplică eplică > are nevoie de odihnă. Colul de la intrare era urmat de camera de zi cu lam!riuri şi un şemineu de piatră. 3rivirea lui /o!A #n acea direcţie arăta că acolo dormea 5uc$. Eve se uită #năuntru când /o!A o conduse. 1colo, pe o  pătură cu desen geometric, era 5uc$, 5 uc$, gol de la !râu #n sus, cu un !raţ aruncat peste cap, #n somn. Era pentru prima dată când Eve vedea pe cineva #ncruntându'se #n somn. 9n !ucătărie, /o!A o conduse la masa unde avea toate ingredientele.  — 9mi arăţi şi mie cum se ac prăjiturele ? repetă /o!A cererea pe r'are o ăcuse la teleon.  — *u, nu'ţi voi arăta, spuse Eve, scoţându'şi jacheta udă şi atârnând'o pe spătarul unui scaun, #ţi voi spune cum să aci. ea mai  !ună cale ie a #nvăţa este s'o aci singur. singur. 3as cu pas, ea'; #ndrumă să prepare aluatul. ând primul rând de  prăjituri ieşi din cuptor, /o!A era numai ochi. 1!ia putea aştepta să se răcească puţin, ca să se asigure că erau la el de !une precum arătau.  — 0unt la gust la el cu ale tale, declară el triumător după ce luă  prima #nghiţitură.  — 8ine#nţeles, râse Eve #ncet ca să nu'; trezească pe 5uc$ din camera alăturată.  — *u le'aş i putut ace dacă nu m'ai i ajutat, adăugă /o!A cu sinceritate. Eşti o !ună proesoară.  — hiar asta şi sunt. u adevărat, accentua ea pentru că el nu #nţelegea. 0unt proesoară.  — e materie ?  — -uzica.  — 3ăcat că nu'i engleza. Este materia la care sunt cel mai sla!. se strâm!ă /o!A. *ici tata nu este oarte !un.  — *oi toţi avem materii la care nu suntem aşa de !uni ca la altele, ridică din umeri Eve. Eu sunt sla!ă la matematică.  — /ăticul este chiar !un la asta. /re!uie s'o olosească tot timpul #n munca lui.

 — e ace ?  — 5ucrează pentru !unicul meu. 1poi, dându'şi seama că nu răspunsese la #ntre!area ei, /o!A detalie. 8unicul meu deţine pădurea din partea de nord a lacului. /atăl meu se ocupă in special de !uşteni. #n acest el putem petrece mai mult timp #mpreună vara, când am vacantă. 1 avut o #ntâlnire cu !unicul azi'noapte. De aceea a venit aşa târziu acasă.  — redeam că a avut o altel de #ntâlnire. uvintele #i ţâşniră Evei #nainte de a'şi da seama.  —
 — 8ănuiesc, #ncuviinţă /o!A cu importanţă. 1 avut chiar şi halucinaţii.  — 1 avut ?  — Dună ce l'am ajutat să se uree #n pat a pretins că a vor!it eu un şori şorice cell ma maro ro.. 0e uită uită la ea cu oc ochi hiii plin plinii de ve vese seli lie. e. 3oţi 3oţi să'ţ să'ţii imaginezi asta ?  — Da. Eve #nghiţi #n sec si #ncercă să zâm!ească... Da, pot. 0uspiciunile ei se conirmaseră. 1cum voia să renunţe la su!iect. /e voi ajuta să pui cu lingura aluatul #n tavă, se oeri ea, trecând la acţiune. ând ultima tavă de prăjituri ieşi din cuptor, ea spălă vasele murdare de aluat #n timp ce /o!A le şterse şi le puse #n !uet. El stătea sprijinit cu cotul de !uet şi o urmărea cum curăţa tava de resturi.  — *u mă deranjează să spăl vase sau să'mi ac patul, spuse /o!A şi'şi propti capul #ntr'o mână. Dar mi'ar plăcea să am o mamă. Ea nu vedea legătura #ntre cele două constatări.  — De ce ?  — 3entru că prietenii mei glumesc când tre!uie să şterg praul sau să'mi #mpăturesc hainele, #i eplică el. /ăticu mi'a spus că mamele ac curat şi gătesc şi ac multe astel de lucruri.  — Este adevărat. Eve se a!ţinea să nu zâm!ească. Era greu să ţi se pună la #ndoială  !ăr!ăţia de către egalii tăi. când ai numai opt ani. itind printre rânduri, putea #nţelege de unde'şi căpătase /o!A aerul de maturitate. "esponsa!ilitatea #i usese dată la o vârstă ragedă, aşa că nu poseda atitudinea lipsită de griji, tipică majorităţii copiilor de vârsta lui. urăţă ultima tavă şi i'o dădu lui /o!A s'o şteargă. @olind apa din chiuvetă, şterse !uetul, apoi se şterse şi ea pe mâini. 0e uită la ceasul din perete şi se minună cât de repede trecuse după'amiaza.  — 1cum când totul este curat, curat, este timpul să plec, declară ea.  — *u mai poţi sta puţin ?  — *u, este târziu. 9şi luă jacheta de pe spătarul scaunului si şi'o puse pe ea. /o!A #i aduse um!rela.  — -ulţumesc c'ai venit, Eve. 0e opri o clipă când #i trecu ceva  prin minte. 3oate că ar tre!ui tre !ui să'ţi spun domnişoara "o+land, iindcă eşti proesoară.

 — 1ş preera să'mi spui Eve, replică ea şi porni spre holul de la intrare.  — 2, Eve, zâm!i el şi merse cu ea. ând trecură pe lângă camera de zi, privirea ei u atrasă automat #năuntru. 5uc$ stătea #n şezut, recându'se la ochi cu mâinile de parcă tocmai se trezise. -işcarea din aţa lui #i atrase atenţia. "idică ochii şi rămase nemişcat o clipă când o văzu pe Eve. Din cauza norilor de aară, era putină lumină in antreu. Eve nu se gândi la #ntuneric când se porni să vor!ească, zâm!ind de năuceala evidentă de ne ata lui. Dar 5uci vor!i #naintea ei.  — *u dispărea #n #ntuneric... şoricelule maro, rosti el ca #ntr'un el de transă. 3aşii ei se răriră 0căpase atâta timp să nu ie recunoscută, #ncetase să se mai teamă. 1cum când ei si'o amintea, simţea că'i vine rău. 0mulgându'si privirea de la el, se gră!i spre uşa din aţă. ând o smuci deschizând'o, #l auzi strigând'o > Eve  Ea nu se opri. *u'si aminti nici măcar să'şi deschidă um!rela până când ploaia nu'i udă ata 3ământul era plin de apă care plescăia su!  picioarele ei când alergă către maşină. maşină. CAPITOLUL IV

Din pieptul ei se smulse un strigăt de surpriză când o mână #i apucă  !raţul şi o #ntoarse. Eve nu se gândise că 5uc$ va veni după ea — nu #n ploaie — dar iată'; stând #n aţa ei cu pieptul gol lucind !ronzat #n  ploaie, şi cu părul #ncreţit de umezeală. 3loaia puternică lovea #n părul lui negru, aducându'l pe runte. 6ovăind, Eve #şi ridică privirea spre al!astrul ochilor lui, cuundându'se #n privirea care o recunoştea.  — /u eşti ata de care m'am lovit lângă cârciumă #n acea noapte, constată 5uc$ #ntr'o acceptare inală a aptului.  — Da. -âna care ţinea um!rela se clătină şi 5uc$ tre!ui să'şi erească ata  pentru a nu'i intra spiţele #n ochi. 3rivirea lui alunecă peste ata, părul şi ochii ei.

 — redeam că mi te'am imaginat din cauza unei sticle de +his$A.  *u ştiu de ce nu s'a declanşat nimic când te'am #ntâlnit. 2 cută #i apăru #ntre sprâncene, apoi dispăru când ochii #i căzură pe jacheta ei... /re!uie să i ost com!inaţia de um!re şi jachete maro... şi ceaţa somnului. De ce nu mi'ai spus nimic #nainte ?  — 6i să'mi reaminteşti că sunt un şoricel maro ? râse ea cu amărăciune.  — e este rău #n a i un şoricel maro ? olţurile gurii lui se ridicară ridicară #ntr'un zâm!et atrăgător, #mi amintesc că mi'a plăcut şoricelul maro  pe care l'am #ntâlnit.  — *u prea este un nume cu care cineva ar dori să ie numit. De această dată Eve reuşi r euşi să' şi ascundă amărăciunea din voce şi preăcu comentariul #ntr'o glumă. "euşi #ntr'o mare măsură.  — Depinde de cel care priveşte, Eve, o corectă 5uc$ strângându'şi gânditor !uzele. /u vezi un şo!olan, eu văd o creatură gingaşă cu  !lăniţă. /u eşti o emeie puternică, dar nu eşti oarte sigură pe tine. #mi doresc să i rămas #n acea noapte. /otul ar i  i ost dierit. um putea oare spune că şi ea ar i dorit7 ştiind ce ştia acum ? #nţe #nţele lege gere reaa ulte ulteri rioa oară ră a un unui ui ev even enim imen entt mo modi dii ică că #nto #ntotd tdea eaun unaa  perspectiva unei persoane.  — /ată  strigă /o!A din uşa deschisă. 1r i mai !ine să vii #năuntru  /e'ai udat leoarcă acolo   — /o!A are dreptate. 3rivirea ei căzu pe şiroaiele de ploaie de pe  pieptul gol al lui 5uc$. 4irilitatea lui #ndrăzneaţă #i stârni senzaţii ciu' ciu ' date... Eşti ud tot. 1r tre!ui să te duci #n casă.  — 4ino cu mine. 5uc$ nu'i dădu drumul la !raţ cât #i ăcu invitaţia.  — *u. /re!uie să merg acasă. "ezistă tentaţiei de a accepta, ascultând sunetul ploii pe um!rela ei, căderea acesteia #n acelaşi ritm cu pulsul ei. El zâm!i.  — /ot asta ai spus şi atunci.  — Este târziu. Eu...  *u putu continua propoziţia iindcă palma lui umedă #i cuprinse o!razul. Eve uită complet ce urma să spună gândurile #mprăştiindu'i' se su! mângâierea tul!urătoare a atingerii lui.

 — /ată  /o!A striga neră!dător şi iritat. 2 să mori de pneumonie pneumonie  Era diversiunea de care avea nevoie Eve pentru a'şi reveni #n ire, #nainte de a comite ceva ne!unesc. ne !unesc.  — 1i ace mai !ine să pleci. Ea se #ntoarse, #ntrerupând contactul cu mâna lui şi ridicându'şi suicient de sus um!rela ca să'i vadă aţa. *u #ntâmpină nici o rezistenţă când #şi eli!eră !raţul ca să acă ultimii paşi către maşină.  — *e vom vedea din nou, Eve. Era o airmaţie categorică. categorică. Dar ea nu era sigură că era o promisiune.  — Da. Deschise portiera şi se strecură #năuntru, chinuindu'se să'şi #nchidă um!rela udă. 5uc$ continua să stea #n ploaie, o!servând'o.  — rezi că va i soare mâine ? #ntre!ă el pe neaşteptate. neaşteptate.  — *'am ost atentă la timpul pro!a!il, pro!a!il, replică Eve.  — *ici eu, recunoscu 5uc$. Era indierent la ploaia care cădea asupra lui #n timp ce văzu maşina Evei #ntorcându'se #n unghi drept pe alee. %ncidentul nu usese  produs de imaginaţia unui alcoolic. :emeia pe care crezuse c'o visase doar, usese #n tot acest timp su! nasul său. 0ingurul lucru !un care i se #ntâmplase #n sase ani usese când o ţinuse #n !raţe, dar nu crezuse că este reală. hiar şi acum, 5uc$ nu era sigur că acea parte nu şi'o imaginase. 3lăcut nu era cuvântul  potrivit pentru ceea ce simţise el. Era ceva mai pround decât atât. :usese iresc şi natural să ai!ă !raţele #n jurul ei, simţind gingăşia trupului ei lângă al lui. :emeia usese Eve. Era ciudat că nu'şi dăduse seama #nainte. Era liniştită şi caldă, cu un optimism interior şi un umor !lând care'i  plăcea. @ura lui 5uc$ se #ntinse #ntr'un zâm!et când #şi aminti că ea avea şi o voinţă proprie. *u era uşor de intimidat.  — /ată  El. se #ntoarse, privirea părăsindu'i luminile din spate ale maşinii care pleca şi merse spre casă, cu picioarele ude plescăind #n pantoii uzi. Gâm!i văzând epresia dezapro!atoare a iului său când ajunse la uşă.  — Eşti ud leaşcă, #l acuză /o!A. /u nu m'ai lăsa să ies #n ploaie aşa, cu nici o haină pe mine, şi mi'ai spune că răcesc. /u cum poţi ace asta ?

 — 3entru că sunt un prost, replică 5uc$, ne'având cum să'i argumenteze lui /o!A altel.  — 1r tre!ui să scoţi de pe tine hainele hainele ude7 #l sătui !ăiatul.  — 1şa intenţionez. 5uc$ lăsă, o dâră udă #n urma lui când se duse la !aia de lângă dormitorul lui, unde se dez!răcă şi'şi puse un halat. De ce a ost Eve aici ? #ntre!ă el, recându'şi viguros părul umed cu un prosop de !aie.  — 1 venit să mă ajute să ac prăjiturele. 0unt !une, să ştii. 2  privire #ntre!ătoare din partea lui 5uc$ #l #ndemnă pe /o!A să'i eplice. %'am dat teleon şi am rugat'o să vină pentru că aveam  pro!leme cu indicaţiile şi tu dormeai... 1poi u rândul lui să'şi lase capul pe o parte şi să'i #ntre!e pe tatăl lui > um ai ajuns să'i spui şoricel maro ?  — 0e #ntâmplă că Eve a ost cea cu care am vor!it vor!it #n acea noapte şi m'am reerit la ea ca la un şoricel maro, dădu 5uc$ din umeri şi puse  prosopul pe un stativ.  — redeam că ai ost !eat #n acea noapte. noapte.  — 1m !ăut câteva pahare, mai multe după ce am #ntâlnit'o, decât #nainte.  — Dar de ce ai numit'o şoricel maro ? /o!A #ncă #ncă nu #nţelegea.  — Este o poveste lungă, #ncepu 5uc$.  — 6tiu, interveni /o!A cu un otat resemnat, #mi vei vor!i despre asta altă dată.  — 1i dreptate, zâm!i 5uc$ şi'; #ntoarse pe iul său #mpingându'; să iasă din !aie. Este caea ăcută ?  — 9h#. /o!A #şi dădu capul pe spate să se #ncrunte la el. 0per că'ţi vei reaminti de toate lucrurile pe care urmează să mi le spui (altă dată). 9n !ucătărie, 5uc$ #şi umplu o ceaşcă cu caea şi luă o mână de  prăjiturele de pe masă.  — Despre ce aţi vor!it tu şi cu Eve ? 1şezându'se pe un scaun, muşcă dintr'o prăjitură şi'; privi pe /o!A cu scepticism. hiar tu le'ai ăcut ?  — Da, u replica lui deensivă. Eve mi'a spus numai cum. 1 spus că #nvăţ mai !ine când ac cu mâna mea. Ea este proesoară. 6tii asta ? 4reau să spun că este o proesoară adevărată. 3redă muzica.  — *u, n'am ştiut, recunoscu 5uc$.

 — 1m mai vor!it şi despre alte lucruri. /o!A se #ncruntă #ntr'o #ncercare de a'şi aminti su!iectele pa care le discutase cu Eve. %'am spus că ne gândim să te recăsătoreşti. 5uc$ se #necă cu caeaua şi tuşi.  — e'ai ăcut ? El puse ceaşca jos ca să se uite la iul lui, controlându'şi uria care' l cuprinsese.  — 1m menţionat că ai vor!it despre o nouă căsătorie, repetă el cu %nocenţa celor opt ani ai lui. Este adevărat.  — *u, n'am vor!it despre asta. 5uc$ ridică un deget către iul lui, mişcându'l uşor. De ce nai!a i'ai spus asta lui Eve ? redeam că a ost o discuţie intimă #ntre mine şi tine.  — Doamne, tată. n'am ştiut că voiai voiai s'o ţii secretă, clipi /o!A.  — /o!A, dar n'o să te apuci să discuţi pro!leme personale cu stră străin inii ii.. 5uc$ 5uc$ #şi #şi trec trecuu de dege gete tele le prin prin pă păru rull um umed ed cu un ge gest st de easperare. Dumnezeule, urmează să trăncăneşti cu toţi vecinii. De ce nu dai un anunţ la ziar ? (0e caută o soţie pentru un văduv cu un !ăiat trăncănitor, de opt ani.)  — rezi că cineva va răspunde la cerere ? %n spatele runţii #ncruntate a iui /o!A #ncepea să se coacă un plan.  — *u  trânti 5uc$ cu palma #n masă. Dacă descopăr că ai dat vreun anunţ la ziar, jur că nu vei mai i #n stare să te aşezi pentru cel  puţin o săptămână  1ceastă trea!ă trea!ă cu căsătoria a ajuns prea departe.  — Dar spuneai... #ncepu /o!A să protesteze. protesteze.  — *u'mi pasă ce am spus, #l #ntrerupse 5uc$ cu o mişcare a mâinii care'i #nlătura argumentul. -'am jucat cu această idee a ta, dar este timpul să #ncetezi. Eu voi hotăr# când şi dacă mă recăsătoresc, ără să iu #mpins de tine.  — Dar priveşte lucrurile #n aţă, tată, ar tre!ui să te #nsori, insistă /o!A ră!dător. 1i nevoie de cineva care să'ţi ţină companie şi să ai!ă grijă de tine. 1m devenit prea mare ca să ac tre!urile de emeie #n casă.  — *u te #nsori doar pentru companie şi ca să ai pe cineva care să'ţi ţină casa. 5uc$ regreta eplicaţia pe care i'o dăduse lui /o!A despre rolul unei mame. 1sta provocase toată #ncurcătura... Eistă mai multe lucruri implicate #n asta.
 — 4or!eşti despre #m!răţişat şi sărutat si chestii din acestea, dădu #nţelegător /o!A din cap.  — 1sta şi... alte lucruri, admise 5uc$.  — 4rei să spui se, ca #n cartea pe care am citit'o noi doi #mpreună când mi'ai eplicat cum se ac !e!eluşii, replică iul lui oarte calm. 5uc$ scutură din cap şi se scarpină pe runte.  — Da. vreau să spun se şi toate sentimentele aţă de emeia cu care te căsătoreşti.  — /e'ai gândi să te #nsori cu cineva ca Eve ? /o!A #l privi #ntre!ător. 1i spus că #năţişarea na este totul.  — De ce spui un astel de lucru ? iz!ucni 5uc$ iritat. *u crezi că Eve este o emeie atrăgătoare ?  — Eve este cum tre!uie, eu o plac, dar...  — :ără dar  ripostă 5uc$. Eve este o tânără drăguţă şi nu vreau să te mai aud ăcând comentarii de genul (#năţişarea nu este totul). "emarci de genul acesta jignesc sentimentele oamenilor... Ei ar i tre!uit să ştie. Deja o rănise pe Eve când o numise şoricel maro, chiar dacă nu voise să ie grosolan. 0ă nu'i spui niciodată ceva care s'o #n'  josească   — Cai, tată, nu tre!uie să ii aşa pornit. Eve nu arată deloc ca  !londa pe care am văzut'o la plajă. 1cea !londă !londă ar putea uşor să apară  pe coperta unei reviste 3laA!oA. 3laA!oA. 5uc$ #ncepu să se #ntre!e cum putuse pune mâna /o!A pe o astel de revistă, dar #şi aminti propria lui curiozitate la această vârstă şi hotăr# să nu insiste. 2tă. *u sunt interesat să mă #nsor cu o emeie a cărei atracţie principală este pântecul. /o!A se #ncruntă.  — 1dică cum ?  — *'are importantă, spuse 5uc$. #ntregul su!iect despre emei si căsătorie este #nchis. Dar aminteşte'ti ce ti'am spus despre Eve, #l avertiză el *u mai vreau să aud că aci vreo remarcă supărătoare despre ea.  — *u voi ace, tată, spuse /o!A oensat. Ea este drăguţă. drăguţă.  — *u uita asta, atunci, replică tatăl lui mai !lând şi se ridică #n  picioare. -ă duc să dau jos halatul şi să'mi pun nişte haine pe mine. 1i ace !ine să găseşti ceva #n care să pui aceste prăjiturele.  — Da. domnule, #ncuviinţă #ncuviinţă /o!A pe un ton dezolat.

5uc$. ezita.  — *'am vrut să iu aspru cu tine, /o!A. 6tiu ce spun. Doar că uneori tu aci ca situaţiile să ie jenante ără să'ţi dai seama.  — um ?  — *u'ţi pot eplica. 0cutură din cap, apoi #l ciuuli pe iul său cu un gest de aecţiune. *u i necăjit. 3loaia lăsase pământul, curat. erul era de un al!astru proaspăt, iar  !razii #şi pierduseră stratul de pra de pe ei, ăcând un contrast verde rapant cu al!astrul orizontului. După o zi de soare de vară, pământul era uscat şi doar câteva !ăltoace aminteau că plouase. 0tând pe scaunul pianului. #n aţa acestuia, Eve #şi lăsa degetele să alunece peste clape, cântând o melodie de -ozart ără note. ânta din memorie, cu ochii #nchişi, ascultând notele care picurau una după alta. :rumuseţea muzicii era un !alsam pentru tristeţea care o !ântuia de când 5uc$ o recunoscuse ca pe şoricelul lui maro, cu câteva zile #n urmă. ând ultima notă se pierdu #n pustietatea căsuţei, Eve #şi lăsă degetele să'i alunece #n poală. 1plauze de la o singură persoană răsunară #n spatele ei. 0urprinsă, se răsuci de la pian să descopere imediat identitatea celui care o ascultase. @eamul de la uşa !atantă dezvăluia orma unui !ăr!at care stătea  pe verandă, iar Eve #l recunoscu instantaneu. 2 cuprinse plăcerea şi nesiguranţa, #ncordându'i nervii %a maimum şi accelerându'i pulsul.  — *u te'am auzit venind. 0e ridică repede să traverseze camera şi să descuie uşa. -ama şi tata au plecat la pescuit azi'dimineaţă. ând trase uşa s'o deschidă o!servă, că unica maşină de pe alee era a  părinţilor ei.
 — /o!A şi cu mine ne'am hotărât să acem o plim!are pe lac #n această dimineaţă şi ne'am gândit că poate ai merge cu noi. %nvitaţia lui era #nsoţită de acel zâm!et leneş pe care Eve #l găsea atât de tul!urător. 9ncântarea ei avu viaţă scurtă când citi printre rânduri.  — Drăguţ din partea ta să mă inviţi, dar nu vreau să te simţi o!ligat să aci asta iindcă crezi c'ar tre!ui să dregi ce s'a #ntâmplat lângă câr' ciumă #n acea noapte. 9n elul #n care'şi ţinea capul, mai sus decât #n mod normal, eista o urmă de mândrie. Gâm!etul lui deveni mai pronunţat, #m!lânzindu'i trăsăturile.  — *'am de gând să mă scuz pentru tot ce am spus şi am ăcut atunci, o inormă 5uc$. "egret că te'ai simţit #ntristată de epresia (şoricel maro), dar am spus'o #n cel mai ama!il el. 9ţi cer să vii cu noi iindcă ne place compania ta. Dacă crezi că eu am nevoie de un motiv să te invit, să spunem că este elul meu de a'ţi mulţumi pentru că i'ai arătat lui /o!A cum să acă prăjituri. 2chii al!aştri strălucitori o ironizară !lând> 4ii cu noi ? Eve Eve zâm! zâm!ii #ntr #ntr'u 'unn el el care care'i 'i su!l su!lin inia ia grop gropit itele ele atră atrăgă găto toar aree din din o!raji.  — -i'ar ace plăcere, acceptă ea. 5asă'mi două minute să mă schim!. 1r i ost greu să se urce şi să co!oare din !arcă, cu usta strâmtă  pe care o purta.  — 0igur. El #ntinse mâna să deschidă uşa. *e vom opri pentru  prânz, pro!a!il, la unul din compleurile compleurile de pe lac. Eve ezita, #ntre!ându'se dacă nu era prea #ndrăzneaţă, apoi lăsă la o  parte orice precauţie ca să propună >  — Dacă mă mai laşi cincisprezece minute, pot ace sandvişuri  pentru un picnic. 5ui /o!A i'ar plăcea.  — 5ui /o!A i'ar plăcea, #ncuviinţă 5uc$. *e #ntâlnim la !arcă  peste un sert de oră.  — 4oi i acolo, promise ea când el #mpinse #mpinse uşa şi plecă. 9ntâ 9ntârz rzii iind nd lân ânggă uşă, şă, Eve Eve #l urm urmări ări cu cum m co co!o !oaară trept reptel elee şi traversează drumul spre malul lacului, cu o senzaţie caldă de plăcere. 9nainte ca el să dispară din vedere, ea se repezi #n !ucătărie să ia coşul de picnic din cămară şi să inspecteze rigiderul. a să meargă cu

şuncă, ea adăugă #n coş sandvişuri cu caşcaval şi cu !rânză, plus  !iscuiţi săraţi şi nişte mere roşii delicioase.
apă. #ntorcând volanul, 5uc$ manevră !arca spre larg, #nainte de a  porni cu viteză. 4iteza provoca un curent care'i ridică Evei părul de la spate, ciuulind'o. 3uţin mai târziu #şi dădu seama că nu'şi luase un !atic.  *u mai era nimic de ăcut acum aşa că se #ntoarse cu aţa %a vânt, lăsând'o s'o mângâie şi să'i #ncolăcească părul. 0prijinindu'si !raţele de marginea vasului, Eve avea o vedere clară a tot ce se ala #n ata ei, incluzându'; şi pe 5uc$. El stătea la volan, cu picioarele depărtate. 3roilul lui !ronzat de soare contrasta cu cerul, la el de al!astru ca ochii lui. 4ântul #i răvăşea părul negru şi des şi'i lipea cămaşa de corp, scoţând la iveală muşchii. Jeanşi strânşi su!liniau #ngustimea soldurilor şi musculatura coapselor, accentuând aura %ui de virilitate aspră. 9n clipa #n care Eve realiză cât de direct #l privea. 9şi mută ochii la  !ăieţelul de lângă ea, o replică mai tânără a tatălui său. #n această zi, /o!A părăsise masca de maturitate ca să adopte o atitudine lipsită de griji care de o!icei era evidentă la 5uc$, cu ochi jucăuşi şi zâm!et uşor. Ggomotul puternic de motor ăcea conversaţia imposi!ilă, dar Eve #l auzi pe /o!A #ndemnându'şi tatăl să meargă mai repede. 4ăzu zâm!etul pe care 5uc$ i'; aruncă si ştiu că el râdea, chiar dacă vântul nu aducea sunetul spre ea. -ări viteza, lăsând #n urmă dâre lungi de spumă. 5uc$ se uită peste umăr la ea si zâm!i 7 şi Eve ii răspunse %a zâm!et 3entru un scurt moment, ea'şi permise să considere că ei ăceau un ta!lou intim — !ăr!at, emeie, şi copil. 3entru un moment şi mai scurt, ea se lăsă să'şi imagineze că aşa era, până când reveni la realitate şi alungă imaginea. După un timp, 5uc$ micşoră viteza şi'i dădu volanul iului său. /o!A se umlă de importantă, simţul lui eagerat de responsa!ilitate tran trans sor ormâ mând ndu'i u'i e epr pres esia ia #ntr #ntr'u 'una na seri serioa oasă să.. 5uc$ 5uc$ stăt stătuu lâng lângăă el  primele minute, până când /o!A căpătă deprinderea de a conduce vasul. 1poi se mută #n partea opusă, ca să'şi sprijine un sold de  parapet şi să urmărească traicul, #n caz că iul lui n'ar vedea ceva. 3oziţia #l puse aproape direct #n aţa Evei. 3rivind'o cu coada ochiului, o prinse uitându'se la el şi'şi ridică vocea să comenteze >  — Este o zi rumoasă.

 — -inunată  #şi strigă ea #ncuviinţarea. 4ântul #şi schim!ă direcţia pe neaşteptate şi aduse părul peste aţă etei. #ntorcându'şi capul, şi'; #mpinse spre spate. ând se uită la el, 5uc$ privea #nainte.
 —  — ând mâncăm ?  — ând o să ni se acă oame, replică 5uc$.  — -ie mi'e oame, sta!ili /o!A. 5uc$ se uită uită la ceas.  — 8ănuiesc c'ar tre!ui să căutăm un loc pentru pen tru a acosta. 0au vreţi să lăsăm ancora şi să mâncăm pe vas ? El o includea şi pe Eve #n #ntre!are.  — 3entru mine n'are importanţă, importanţă, dădu ea din umeri.  — 1m putea co!or# pe una dintre dintre aceste insule ? propuse /o!A.  — *u văd de ce nu, #i zâm!i 5uc$ !ăiatului, apoi #ncepu să cerceteze pâlcul de insule pentru un loc de picnic.  — ine ştie ? 3oate vom găsi mina de argint pierdută a şeului  *ama$agon, remarcă Eve. /o!A se #ntoarse spre ea.  — e mină de argint pierdută ?  — ea care aparţinea şeului indian după numele căruia a ost  !otezat lacul. 5egenda spune că este pe una din insulele acestui lac, eplică ea.  — Este adevărat ? se #ncruntă /o!A.  — *imeni nu ştie sigur, recunoscu ea. Dar el #şi plătea toate cumpărăturile din 1shland cu argint curat. 0e presupune că !ătrânul şei avea de gând să arate locul minei unui prieten, dar i s'au arătat  prevestiri rele şi a amânat călătoria. După aceea a murit ără să spună vreodată cuiva unde era mina.  — 2oo  eclamă /o!A cu ochii măriţi de emoţie. *'ar i ceva dacă aş găsi'o ?  — 2 grămadă de oameni au căutat'o de'a lungul anilor. 9l avertiză Eve dar nimeni n'a găsit'o #ncă.

 — e'ar i să acem picnicul nostru acolo ? arătă 5uc$ spre o insulă cu o plajă largă de nisip #n aţa !razilor.  — 1rată perect, apro!ă Eve alegerea şi 5uc$ duse !arca #n acea direcţie. CAPITOLUL V

ei trei stăteau turceşte pe o pătură pe cate 5uc$ o adusese din  !arcă #n timp ce Eve despacheta coşul de de picnic.  — 8rânză, ructe, !iscuiţi, o!servă 5uc$ #n timp ce ea scotea alimentele. /ot ce lipseşte este o sticlă cu vin. 1r i tre!uit să #mi spui. Erau prea multe su!#nţelesuri romantice #n această remarcă. Eve nu era sigură cum să interpreteze asta, aşa că #ncercă o a!ordare o!işnuită când căută #n coş după termos.  — 8ănuiesc că va tre!ui să ne mulţumim cu limonada, dădu ea din umeri.  — 9mi place limonada, se !ăgă /o!A #n vor!ă #n timp ce ea puse termosul deoparte ca să aranjeze un sandviş şi o porţie de cartoi  prăjiţi pe o arurie de carton pe care i'o dădu. 1rată !ine, !ine, Eve.  — 0per să'ţi placă. 1ranja o arurie pentru 5uc$ şi una pentru sine, lăsând !rânza, ructele şi !iscuiţii pentru desert.  — 1i căutat vreodată mina pierdută, Eve? /o!A #şi mesteca gânditor sandvişul #n timp ce o studia.  — *u prea. Doar de câteva ori, când eram de vârsta ta. ta. 0u!iectul continua să'i ascineze. #n timpul mesei, o hărţui cu #ntre!ările, smulgându'i Evei tot ceea ce aceasta uitase că ştia. /o!A reuză !ucata de !rânză pe care i'o oeri când #şi termină sandvişul, dar luă mărul lucios. 5uc$ şi'l mâncă pe al lui. 1poi olosi cuţitul să'şi mai taie o elie de !rânză.  — Este o !rânză !ună.  — 8rânză de &isconsin, !ine#nţeles, zâm!i ea. 2rice altceva n'ar i ost patriotic.  — 6eul *ama$agon a avut chiar şapte neveste ? se #ntoarse /o!A la su!iectul lui avorit.

 — Da, dar !ănuiesc că a ţinut secret şi ată de ele locul minei, răspunse Eve.  — 6apte neveste, otă /o!A şi se uită la tatăl lui. 2, tată, tot ceea ce ai tu nevoie este una   — 0au nici una, murmură 5uc$ #ncet şi aruncă spre iul lui o  privire care'i impunea tăcere. -ai vrei limonada, limonada, /o!A ?  — *u, mulţumesc. 8ăgă cotorul de măr #n punga pe care Eve o adusese pentru resturi. "idicându'se, /o!A #şi scutură irimiturile de  pe picioare. Este ceva dacă mă duc să ac puţină puţină eplorare ? 5a #ncuviinţarea din cap a lui 5uc$, /o!A #şi luă tălpăşiţa. #n câteva minute el dispăruse. 3rimele minute ei #l auziră oşnind prin tuişuri. ând zgomotul se termină, Eve deveni conştientă de ; acere si de aptul că era singură cu 5uc$. 3rivirea #i u atrasă către el #ntr'un impuls irezisti!il şi i se opri inima #n loc când #l văzu o!servând'o.  — -ai vrei !rânză ? vor!i ea repede pentru a masca tul!urarea  !ruscă ce o cuprinsese. 5a distanţă se auzea o !arcă traversând lacul, ceea ce'i reamintea că nu erau singuri #n #mprejurimi, indierent cât de izolaţi păreau.  — *u. 0unt sătul. 5uc$ #şi scutură capul !runet a reuz. reuz. %nactivitatea nu'i convenea Evei #n acest moment, pentru că ştia că gândurile ei o vor lua #ntr'o direcţie care nu era #nţeleaptă.  — 1r i mai !ine să #mpachetez astea şi să le duc #nainte ca toate insectele de pe insulă să ie atrase. 9nă 9năşu şură ră !rân !rânza za care care rămă rămăse sese se şi o pu puse se #n co coşş #mpr #mpreu eună nă cu termosul cu limonada şi cei câţiva cartoi prăjiţi care rămăseseră. 1dăugă punga de hârtie cu resturi şi'şi dădu seama că 5uc$ se ri' dicase. ând se lăsă pe vine lângă ea, Eve se trezi că'i este greu să respire normal. -irosul lui cald era #n jurul ei, accentuat de căldura soarelui. Ea era #ngenuncheată pe lătură, stând pe călcâie, oarte conştientă de prezenţa lui.  — -âncarea a ost oarte !ună. -ulţumesc pentru picnic. Eve. -âna lui se #ntinse să'i prindă ceaa şi o trase spre el. "idicându'şi privirea, ea o!servă linia senzual a gurii lui care se apropia. *u'i putea rezista chiar dacă ar i vrut, dar nici nu voia. 2chii ei se #nchiseră o clipă #nainte ca gura lui să'i atingă !uzele. 0ărutul o ăcu să tremure din cap până'n picioare. -ult prea repede el #şi ridică aţa, lăsând !uzele ei să tânjească după apăsarea caldă a gurii lui.

0curtimea acestui sărut #i reaminti că era un gest de recunoştinţă din partea lui. *u #nsemnase mai mult decât un sărut pe o!raz, ar tre!ui să ie ne!ună să vadă mai mult decât atât. 1plecându'şi capul ea #ncercă să pară nepăsătoare. Degetele ei se ocupară să #nchidă mânerele coşului de picnic.  — 4rei să pui asta acum #n !arcă ? Ea #l luă şi i'; #ntinse, cu  privirea #n altă parte. 3entru o clipă, Eve u supusă cercetării ochilor lui #ngustaţi, apoi el zâm!i când #i luă coşul.  — 0e poate, #ncuviinţă el agale şi se ridică. 0tând #n picioare, Eve rezi rezist stăă impul impulsu sulu luii de a'; a'; urmăr urmării cum se se duce duce la !arcă !arcă.. 0cutu 0cutură ră irimiturile şi iricelele de nisip de pe pătură şi o #mpături. 0imţind din nou izolarea, ea'şi mută privirea către pădurea insulei. 3ătura era strânsă #n aţa ei, apăsată protector peste stomacul #n care simţea un ghem. #n spatele ei, Eve auzi paşii lui 5uc$ pe nisip.  —
atenţi care o priveau. Deveni conştientă că'i lipsea rujul de pe !uze şi că vântul #i ciuulise părul.  — 1r i tre!uit să aduc un pieptene. 3ărul meu este o catastroă, remarcă ea #ncordată. 3rivirea lui 5uc$ i se plim!ă #ncet peste păr şi #napoi către aţă, culoarea ochilor lui devenind mai intensă.  — 1rată ca ciuulit de un !ăr!at #n timp timp ce ace dragoste cu tine. -âna lui #i netezi părul şi'i cuprinse ceaa. -ângâierea uşoară o ăcu pe Eve să'şi desacă !uzele #ntr'o respiraţie tăcută atrăgând atenţia lui asupra lor. #n timp ce gura lui se apropia ineora!il, cealaltă mână se mişcă pe şalele ei şi o apăsă pentru a o lipi de el. 9ncordarea o părăsi, cuprinzând'o moleşeala când #n cele din urmă gura lui #şi atinse destinaţi 1ceasta se mişca #ncet peste gura ei, gustând şi cercetând iecare !uză #n parte. 8ătaia puternică de ciocan a inimii ei dezvăluia prăpădul pe care el provoca #n simţurile ei. 1ceastă investigaţie intimă nu se opri aici. 8uzele lui tari, ier!inţi, #şi continuară raidul, trecând peste o!raji spre zona sensi!ilă din jurul urechii. 1proape ameţită, ea'l apucă de umeri, agăţându'se de el drept sprijin şi echili!ru #n această #m!răţişare năucitoare.  — 1i idee ce !ine'i aşa, Eve ? murmură 5uc$, cu o voce voce chinuită. Ea simţi respiraţia lui gââită şi gemu uşor. 1sta'; ăcu să #ntoarcă ata. aducând'o #ntr'un unghi dierit când puse stăpânire deplină pe  !uzele ei, teritoriu deja cunoscut lui. 1cum, 5uc$ #şi sta!ilea  pretenţiile asupra acestuia, pătrunzând şi cercetând #ntunericul dulce al gurii ei. Eve #i #ncolăci gâtul cu !raţele. -âinile lui #ncepură să hoinărească  peste umerii şi spatele ei, lăsat gol de maioul pe care'; purta. -oliciunea cur!elor ei era apăsată şi modelată de muşchii lui tari. 0ărutul se adânci până când Eve u răvăşită de o durere ier!inte ce ardea #n interiorul ei. /reptat, simţi cum pasiunea dispare din sărutul iui. 0e termină #nai #naint ntee ca gu gura ra lui lui să term termine ine,, şovă şovăin ind, d, co cont ntac actu tul. l. u resp respir iraţ aţia ia #ntretăiată, ea'ei ridică #ncet !ăr!ia. Era conştientă că 5uc$ se străduia să respire normal. Ea #ncercă să'ţi ţină #n râu mâinile.  — 1şa nu'l vom găsi niciodată niciodată pe /o!A, spuse el #n cele din urmă.  — *u, nu'l vom găsi, #ncuviinţă Eve si'şi #ndepărtă mâinile de pe gâtul lui.

El #şi #ncetă strânsoarea, dându'se #napoi pentru a pune distanţă #ntre ei. Ea aruncă o privire către el, #ncercând să o!ţină un indiciu cum să trateze acest sărat. 5uc$ era aproape #ntors, uitându'se #n jos la  potecă. eva #i tul!ura epresia, care se #m!lânzi #ntr'un zâm!et când se uită la ea. /otuşi Eve #şi dădea seama că o nedumerire #i um!rea  privirea.  — /o!A nu poate i departe. %nsula este prea mică, spuse el şi'i apucă mâna, #ncepând să meargă pe potecă. Douăzeci de metri mai #ncolo, ajunseră #n partea opusă a insulei, şi' ; văzură stând #ntr'o groapă cu apă de pe marginea lacului. El sări #n sus când #i văzu.  — 0untem gata de plecare ? #ntre!ă /o!A cu o indierenţă ce nu se  potrivea cu curiozitatea curiozitatea din ochii lui.  — Dacă eşti şi tu, replică 5uc$. 3rezenţa lui /o!A aduse #napoi atmosera relaată, prietenoasă care marcase #nceputul ecursiei. Eve nu se simţea stingherită, totuşi o oa' recare nesiguranţă nu'i dădea pace. *u putea spune dacă 5uc$ o  privea ca pe o emeie sau o prietenă. prietenă. El trase !arca pe ţărmul din aţa casei părinţilor etei si'i dădu mâna să ajungă pe mal. #n comportamentul lui nu eista nimic care să indice că el ar accepta o invitaţie de a veni #n casă pentru un pahar, aşa că Eve nu ăcu nici o #ncercare.  — -i'a ăcut plăcere, spuse ea #n loc de a'; invita. -ulţumesc că m'aţi invitat să vin şi eu.  — 1 ost plăcerea noastră. 3oate că o vom ace ace şi altă dată. Era o replica oarecare, care nu promitea nimic. Eve nu lăsă să i se vadă dezamăgirea, luă coşul de picnic şi !luza  pe care n'o #m!răcase. După ce'i lutură din mână lui /o!A, traversă drumul spre căsuţa de lemn. De când o părăsise pe Eve, cuta de pe runtea lui 5uc$ se adâncise. #n timp ce mergea pe poteca de la lac spre casa lui, 5uc$ #ncerca să'şi reamintească ultima oară când se simţise atât de viu ca #n acele scurte momente când o ţinuse #n !raţe pe Eve şi o sărutase. Era a!ia conştient de /o!A care se târa #n urma lui.  — /ăticule ? #i atrase /o!A atenţia. atenţia. De ce se sărută oamenii ? 1sta #l scoase !rusc pe 5uc$ din reverie. #şi #ncetini pasul, lăsându' ; pe /o!A să'i ajungă din urmă şi ridică o sprânceană !ănuitoare.

 — 3entru că se plac, #i dădu el răspunsul general. /o!A se #ntoarse să'i privească gânditor.  — 1i sărutat vreodată pe cineva care nu'ţi nu'ţi plăcea ? 5uc$ ştia că era o #ntre!are cu tâlc, dar, oricum, răspunse >  — *u.  — Dacă săruţi doar oamenii care'ţi plac, #nseamnă că tre!uie c'o  placi pe Eve, conchise /o!A. 3rivirea pătrunzătoare şi severă nu putea i ignorată si !ăiatul recunoscu. 4'am văzut pe tine şi pe Eve. 4eneam #napoi să văd dacă sunteţi gata de plecare, dar erai aşa de ocupat s'o săruţi #ncât nu m'ai auzit.  — *u, nu te'am auzit, admise 5uc$ posomorât. posomo rât. 4alul de emoţie #l ăcuse surd la orice #n aară de geamătul de supunere al etei. 6i da, o  plac pe Eve.  — De ce nu te #nsori cu ea ?  — 1 plăcea nu'i tot una cu a iu!i. 5uc$ #l privi iritat pe iul său. 6i credeam că s'a #nţeles că su!iectul este #nchis. 0e auzi un lung otat din partea lui /o!A, dar nici un comentariu. -ai târziu #n acea noapte, /o!A era trântit pe podeaua camerei de zi, cu !raţele #ncrucişate pe o pernă, #n timp ce urmărea televizorul. 5a o reclamă el se #ntoarse către tatăl său care stătea pe un scăunel — numai că acesta nu era acolo. 9ncruntându'se, /o!A se ridică să se uite #n !ucătărie, dar nu era nici urmă de el. /atăl său nu mai era #n apele lui de la călătoria cu  !arca. 1cest apt #l #ndemnă pe /o!A să plece plece #n căutarea lui. 9l găsi #ntr'o cameră #ntunecoasă. 5umina din hol i'; arătă stând aşezat pe pat, cu coatele pe genunchi şi !ăr!ia sprijinită #n palme. /o!A se opri un minut #n prag, #ncurcat când #l văzu pe taică'său uitându'se la otograia #nrămată a mamei lui, de pe dulap. /o!A se duse la el şi'i puse o mână de #ncurajare pe umăr.  — e s'a #ntâmplat, tată ? 5uc$ se #ntoarse spre el şi'i zâm!i trist.  — *imic, puiule. Dar /o!A se uită la otograie.  — /e gândeai la mămica ? 8uzele 8uzele lui 5uc$ se strânseră uşor.  — *u, nu mă gândeam. "idicându'se #n picioare, el #şi lăsă mâna pe umărul lui /o!A. 3ărăsiră #mpreună camera. #n timp ce ieşeau pe uşă, /o!A se uită cu

coada ochiului la otograia !londei zâm!itoare. #şi strecură mânută #n cea a tatălui, dar ştia că. este o sla!ă consolare. 1 doua zi, când stomacul lui /o!A insistă că era ora prânzului, intră #n casă prin uşa din spate si se duse #n !ucătărie. #l auzi pe 5uc$ vor!ind h teleon şi spunând la revedere cuiva.  — 9i voi spune. 8ine... voi i acolo, spuse 5uc$ si #nchise. #nchise. uriozitatea !ăieţelului se trezi, ca de o!icei.  — ine era ? e să'mi spui ?
 — 2 voi ruga, #ncuviinţă acesta acesta #n cele din urmă.  — 9i dai teleon după ce mâncăm ? insistă /o!A.  — Da. Eve era la jumătatea drumului spre uşă, #n !raţe cu loţiunea de soare, o pătură şi o carte pentru o după'amiază la soare, când sună teleonul.  — "o+land, răspunse ea.  — 8ună, Eve ? #ntre!ă vocea lui 5uc$ de la la celălalt capăt al irului. Ea puse loţiunea de soare peste pătură şi'si trecu mâna li!eră #n  jurul mijlocului ca pentru a #m!răţişa #m!răţişa plăcerea pe care i'o trezea vocea lui.  — Da, eu sunt, Eve.  — 5uc$ -clure, se identiică el ără a i nevoie. Eşti ocupată #n această vineri ?  — *u. Ea si maică'sa vor!iseră #n treacăt despre o epediţie pentru cumpărături la a!le, dar aceasta putea i amânată.  — 4reau să'ţi cer o mare avoare. 1m nişte aaceri de care tre!uie să mă ocup vineri, ceea ce #nseamnă că voi i plecat majoritatea zilei şi voi #ntârzia seara. /o!A #ntrea!ă dacă ai vrea să stai cu el #n timp ce eu sunt plecat, #n locul emeii care ace de o!icei acest lucru. 9nghiţindu'şi dezamăgirea, Eve #ncuviinţă.  — *u mă deranjează deloc să am grijă de /o!A. 5a ce oră ai dori să vin ?  — 1ş vrea să vii devreme. 2ra opt ar i !ine ? #ntre!ă 5uc$.  — 3ot i acolo la opt.  — -ulţumesc. /o!A va i !ucuros să ştie că vii, spuse el. *e vedem vineri.  — 3e vineri, repetă Eve şi'i spuse la revedere. /o!A va i !ucuros de venirea ei, spusese el. #nsemna că 5uc$ nu ? Eve otă a!ătută, iindcă nu ştia. 4ineri dimineaţa, tatăl ei o lăsă la casa de pe lac, cu câteva minute #nainte de ora opt. ând ieşi din maşină, el #i reaminti>  — Dacă ai nevoie de ceva, teleonează'ne. -aică'ta sau eu vom i aici #n câteva minute.  — 4oi teleona. -ulţumesc. -ulţumesc. #i ăcu cu mâna şi alergă spre casă.  — Era clar că /o!A o aşteptase iindcă uşa din aţă se deschise #nainte ca ea să ajungă. El stătea #n prag, cu un zâm!et larg pe aţă.

 — 8ună, Eve.  — 8ună, /o!A. 3rivirea ei trecu pe lângă el către silueta #naltă care se apropia de uşă când ea intră. 1ccelerarea pulsului #i semnaliza că simţurile ei luaseră notă. Eve nu'; văzuse niciodată pe 5uc$ #n haine de serviciu, iar costumul #nchis şi cravata #i schim!au #năţişarea #ntr'un el care'i intensiica aura de autoritate masculină, dominatoare şi plină de putere.  — Eact la timp, zâm!i el a!sent. 1m lăsat numărul de teleon lângă teleon. -ă poţi căuta acolo dacă ai o urgenţă.  — eea ce sper să nu ie cazul, replică ea, #ncercând să răspundă cu naturaleţea ei o!işnuită. După o privire de #ncuviinţare, el #şi lăsă mâna pe capul iului său.  — 0ă ii cuminte. 1ltel Eve te va pune pune să stai la colţ. Gâm!etul lui purta o urmă de aecţiune şi indulgentă aţă de iul său, când 5uc$ se #ntoarse spre Eve.  — *u voi #ntârzia prea mult diseară. diseară.  — *u'ţi ace pro!leme, #l asigură ea. /o!A şi cu mine ne vom descurca.  — 6tii cum să dai de mine dacă este nevoie, #i reaminti 5uc$. /re!uie să plec, se adresă el amândurora şi'i zâm!i iului. *e vedem mai târziu.  — 0pune'i !unicului (!ună), (!ună), din partea mea, #l instrui /o!A.  — 9i voi spune, promise 5uc$. a să ajungă la uşă, tre!uia să treacă pe lângă Eve. 8raţul lui se atinse inerent de ea, transmiţându'i un mic ior. ând inspiră, ea  prinse mirosul loţiunii de ater'shave. 3arumul lui părea pă rea să plutească #n aer chiar după ce el ieşise. u /o!A stând lângă ea #n prag, Eve #l o!serva mergând către maşină. Ea'i răspunse la salului cu mâna când el ieşi din alee #n sosea. 1vea o senzaţie !ine deinită de a i parte a unei anţii  — 0tând #n prag cu (iul) ei şi ăcând cu mâna mâna (soţului) ei. Eve goni gândul. Era genul de gândire periculoasă care ar duce'o către suerinţă. *u era #nţelept. Era doar o ată  ată care avea grijă de copil  — 1tât. ompunându'şi un zâm!et strălucitor, se uită la /o!A >

 — e avem pe agendă #n această dimineaţă ? El ridică din umeri şi'şi dădu capul pe spate ca să'i arunce o privire luminoasă, care'i amintea etei #n !ună măsură de tatăl lui.  — *u ştiu. 4rei să ne jucăm cu mingea mingea ?  — rezi că vom sparge o ereastră ? #l tachina Eve.  — 0per că nu, declară /o!A posomorât. 1 tre!uit să'mi cheltuiesc  jumătate din !anii pe care'i economiseam pentru o !icicletă ca să'mi  plătesc partea mea de stricăciune la par!rizul tău. /ata a plătit majoritatea iindcă a ost mai mult vina lui, când a aruncat mingea  prea sus, dar el n'ar i jucat dacă nu i'o ceream eu. *oi #mpărţim totul  pe din două.  — Da, văd asta, #ncuviinţă ea, iindcă cei doi păreau să ie #ntr'o relaţie de prietenie remarca!ilă, a!solut unică, #n comparaţie cu orice altă relaţie pe care ea o văzuse din #ntâlnirile cu părinţii la şcoală.  — 4rei să ne jucăm cu mingea ? #şi #şi repetă d propunerea.  — 0igur, u de acord Eve. Du'te şi adu'ţi mingea mingea şi mănuşa.  — 3entru tine o voi aduce pe a tatei, tatei, se oeri /o!A. 1leea părea cel mai sigur loc de joacă, neiind erestre #n apropiere. ând /o!A se plictisi, co!orâră la lac, unde el #i dădu primele lecţii #n arta delicată de a ace să sară pietricelele la supraaţa lacului. 5a prânz se #ntoarseră la căsuţă.  —
Eve găsi un pachet de !rânză #n rigider.  — 9ţi plac sandvişurile la grătar, cu !rânză?  — 9h#, dădu el din cap. 9n timp ce grătarul era pus la #ncălzit, Eve căută #n !uet şi găsi o cutie cu supă de roşii. 2 dilua cu lapte şi adăugă o !ucăţică de unt. ând aranja mâncarea pe masă, /o!A o consumă cu pota unui !ăiat #n creştere.  — 1 ost oarte !un, Eve  declară el şi se dădu pe spate !ătându'se !ătându'se cu palma pe !urtă. Eşti #ntr'adevăr o !ucătăreasă !ună   — 1 #ncălzi un sandviş şi a deschide o cutie de supă nu #nseamnă eact să găteşti, zâm!i ea. -ă gândeam să'i teleonez tatălui meu să ne ducă la !ăcănie azi după'amiază, să mai cumpărăm câte ceva. #ţi voi pregăti o cină adevărată diseară. 1i vrea ?  — -ai #ntre!i ? CAPITOLUL VI

După câteva #ntre!ări, Eve u #n stare să descopere unele din elurile de mâncare preerate ale %ui /o!A. :iind !ăiat, avea gusturi simple. ina din acea seară consta din riptură de pasăre, cartoi piure şi puţin porum! iert. a desert ăcu o prăjitură cu zmeură şi cu cremă.  — *u'mi amintesc de când n'am mai mâncat aşa de !ine, declară /o!A. 1 ost chiar delicios, Eve.  — -ulţumesc, domnule. u mâinile pline de vase murdare, #n drum spre chiuvetă, ea'i ăcu o plecăciune glumeaţă.  — /e voi ajuta la vase, se oeri el şi se ridică de la masă. De o!icei tata le şterge.  — *u'i nevoie să mă ajuţi. Ea deja #nvăţase #n timp ce pregătea mâncarea, că /o!A era o!işnuit cu tre!urile domestice. 0imţul datoriei era lăuda!il, dar era #ncă un copil şi avea nevoie de o pauză măcar o dată.  — 3oţi să ieşi aară şi le voi spăla eu.  — hiar ? 3ărea uluit de oerta ei.

 — Da, râse ea.  — 4oi sta şi'ţi voi ţine companie. #şi trase  — e altceva a mai spus tatăl tău când i'ai sugerat că ar putea să se căsătorească cu mine ?  — *imic. -i'a spus că su!iectul este #nchis şi că nu'; vom mai discuta, dar eu cred că avem nevoie de cineva #n jurul nostru care să ai!ă grijă de noi. omentariul dezvăluia că el nu renunţase la idee. Este prea multă trea!ă pentru un !ăieţel ca mine şi tata este ocupat.
 — /o!A -clure, cred c'ar tre!ui să laşi asta #n seama tatălui tău, sugeră Eve.  — 1ha,, dar el nu #ncearcă să găsească pe nimeni, protestă /o!A. -ă gândeam c'aş avea mai mult noroc... 1poi râse... 1m ăcut o glumă. -ai mult noroc pentru 5uc$ HnorocI.  — Da, o glumă. Gâm!etul ei se transormă transormă #ntr'o strâm!ătură.  — 0ă ştii că acesta este şi numele meu, o inormă el şi'şi sprijini #ncă o dată !ăr!ia #n palmă.  — *u ştiam. 2chii ei se măriră de surprindere. redeam că este /o!A — /o!ias, se corectă ea după diminutiv.  — 1cesta este cel de al doilea nume al meu, eplică /o!A. 3rimul meu nume este 5uc$ — ca al tatei. -ama a insistat să mă numească după el când m'am născut, dar tăticu a spus că este prea greu să cresc cu un nume ca acesta. El zicea că o să mi se spună 5itlle 5uc$ HnorocelI şi lui nu'i plăcea ideea să ie 8ig 5uc$ Hnorocul cel mareI. 1şa că mi'au zis /o!A.  — red c'aşa'i mai !ine, #ncuviinţă #ncuviinţă Eve cu hotărâre. 9n eperienţa ei de la şcoală, văzuse cât de cruzi erau copiii uneori, când unul din ei avea un nume neo!işnuit. Deseori #l tachinau cu cruzime. De regulă, copiilor nu le place să ie dieriţi. Doar mai târziu, când simţul lor de individualitate răz!ătea la supraaţă, #şi maniestau dorinţa pentru un nume unic. /otuşi, nu putu să nu'si amintească ziua când usese prima oară  prezentată tatălui si iului şi 5uc$ eplicase tradiţia de amilie a numelui său. 1tunci se #ntre!ase dacă mai era un (mic) 5uc$ acasă care să continue tradiţia. Era amuzant să descopere că mai tot timpul acesta usese /o!A. După ce terminară cu vasele, ea şi cu /o!A se duseră #n camera din ată şi se uitară un timp la televizor. 5a ora nouă, ea'i propuse să acă o !aie şi să se pregătească de culcare. El nu #ncercă s'o contrazică sau să #ncerce s'o convingă să stea până când vine 5uc$ acasă. După !aie, /o!A intră cu picioarele goale #n camera de zi, #m!răcat #n pijama. 0e lăsă să cadă pe !raţul otoliului unde stătea Eve.  — 1i de gând să mă !agi #n pat ? #ntre!ă #ntre!ă el.  — 8ine#nţeles că da, zâm!i Eve la apelul irezisti!il ire zisti!il din privirea lui. /o!A era capa!il s'o #nvârtească pe degete, ca şi tatăl lui.

/o!A o luă spre camera lui, iar Eve #l urmă. :ăcu o săritură #n pat şi se !ăgă su! cuvertură. Ea #l #nveli !ine, apoi se aşeză pe marginea patului.  — *u tre!uie să'mi citeşti o poveste sau altceva, spuse /o!A. 0unt  prea mare pentru asta.  — 2. 1i vrea să'ţi las lumina aprinsă un timp ? #ntre!ă Eve, reerindu'se reerindu'se la veioza veioza care ardea pe nopti noptieră. eră. Deja Deja !ănuia !ănuia că el era era (prea mare) chiar şi pentru asta.  — *u, dădu din cap /o!A, legănându'şi legănându'şi capul pe pernă. 3rivirea ei usese deja atrasă spre noptiera unde se ala o otograie #nrămată a unei rumoase emei !londe cu ochi verzi scânteietori. 2 durere vagă o străpunse pe Eve când ghici identitatea eţei zâm!itoare din otograie.  — Este o otograie a mamei tale ? #l #ntre!ă ea pe /o!A pentru conirmare.  — Da. *umele ei era 5isa, o inormă /o!A.  — Este oarte rumoasă, recunoscu Eve, conştientă că 5uc$ nu ar i numit'o niciodată pe această emeie (şoricel maro). Era aurie — toată numai soare şi primăvară. Eve se dispreţui pentru gelozia care o rodea. Dar nu intenţiona deloc să intre #n competiţie cu ceva atât de rumos ca această ată — nici chiar cu amintirea ei. Era ără speranţă să creadă că 5uc$ o va iu!i vreodată.  — /ata are o otograie la el ca asta, #n camera ca mera lui, spuse /o!A. #i vor!eşte... deşi #n ultimul timp n'a mai ăcut'o, adăugă el.  — 0unt sigură că o iu!eşte oarte mult, #ncercă #n cercă ea să zâm!ească si să mascheze durerea care'i strângea inima. Este timpul să te culci.  — -ă vei săruta de noapte !ună ? #ntre!ă #ntre!ă el ără să clipească.  — 0igur că da. 2 greutate #i apăsa pieptul când se aplecă şi'i atinse runtea cu un sărut. /ânjea să ai!ă dreptul să acă acest lucru #n ie' care noapte. 0e #ndreptă, murmurând > semn uşor, /o!A.  — *oapte !ună, Eve. u o privire mulţumită, el se !ăgă şi mai adânc su! cuvertură. Eve trecu pe lângă otograia #nrămată şi stinse lumina. 0e mişcă #n tăcere spre uşa camerei. 5acrimi amare #i #nţepau colţurile ochilor, regretând mai mult ca oricând in viaţă că nu se născuse rumoasă.

9n camera de zi, Eve dădu mai #ncet televizorul şi luă o revistă ce zăcea pe măsuţa pentru caea. @hemuindu'se #n otoliu, #ncercă să se orţeze să citească. 3endula de pe cămin marca orele. /recuse de miezul nopţii când 5uc$ intră pe alee, mult mai târziu decât prevăzuse. 2prind motorul, #şi apucă servieta de pe locul de lângă el, iar haina de la costum o aruncă pe umăr. ravata #i era desăcută #n jurai gâtului şi nasturii de sus ai cămăşii, descheiaţi. 9ncordarea după un drum lung cu maşina şi o!oseala după o zi  plină cu discuţii de aaceri ăceau ca muşchii de la umeri şi gât să'i doară. 2!oseala !răzda linii adânci pe trăsăturile lui aspre. ând 5uc$ merse spre uşa din aţă a căsuţei remarcă lumină la ereastră. olţurile gurii ; se ridicară #ntr'un zâm!et uşor la lumina de  !unvenit. ând deschise uşa, auzi zgomotul #nundat al televizorului. #l cuprinse plăcerea când realiză că Eve tre!uie să'i i aşteptat să vină acasă. 1şezându'si servieta lângă uşă, intră #n camera de zi şi se opri. Eve adormise #ntr'un otoliu mare, cu o revistă #n poală. Gâm!etul lui se accentuă când o văzu ghemuită ca un şoricel de catiea, #şi puse haina  pe soa #mpreună cu cravata şi se duse să #nchidă #nchidă televizorul. 5iniştea plutea in cameră când se apropie de otoliul unde dormea ea. %ntenţiona s'o trezească, dar când o privi, o!oseala păru să'i  părăsească. #n pacea odihnei, trăsăturile senine #i aminteau de rumuseţea !lândă a -adonei, sau de :rumoasa 1dormită care aştepta să ie trezită cu un sărut. ea din urmă imagine era un gând #m!ietor. 1plecându'se, 5uc$ #şi puse mâinile pe am!ele !raţe ale otoliului. 0e simţ simţea ea #nvi #nvior orat at de preze prezenţ nţaa ei. ei. #şi #şi co co!o !ori ri !u !uze zele le pe gu gura ra ei, ei, #nde #ndemn mnat at de ging gingăş ăşia ia lor lor du dulc lce. e. 5a prim primul ul co cont ntac act, t, aces aceste teaa nu răspunseră la apăsarea sărutului. 1poi 5uc$ simţi cum !uzele ei se mişcă su! ale lui. Emoţii violente se răspândiră prin el, un #ndemn chinuitor născându'se #n interiorul lui. Eve se mişcă #ncepând să se trezească şi el se dădu #napoi, continuând să stea aplecat deasupra ei. 1vea o dorinţă puternică s'o ia #n !raţe şi s'o ducă #n dormitorul lui unde să poată da râu li!er sentimentelor ce'l copleşiseră. @enele ei se ridicară #ncet si el o!servă luminiţa de recunoaştere care se aprinse #n ochii ei căprui, aproape negri. 0ângele lui se #ncălzi la plăcerea pe care o văzu #n ochii ei.

 — Eşti acasă, murmură ea cu o !ucurie !lândă.  — Da, răspunse 5uc$ răguşit, pentru că i se părea că venise #ntr' adevăr acasă. Era o senzaţie pe care nu şi'o putea eplica, nici măcar lui #nsuşi.
ând el se #ntoarse #n camera de zi, Eve reuşi să pară oarte calmă, controlată şi oarte nepăsătoare. /otuşi #n privirea lui cercetătoare nu se citea apro!area.  — @ata ? #ntre!ă el.  — Da. /re!ui să se uite #n altă parte #nainte de a i aectată de  !ăr!ăţia lui ostentativă. ostentativă. /o!A este !ine ?  — 3ărea adormit, replică 5uc$. 4a i #n regulă până mă #ntorc eu #napoi.  — 8ine#nţeles, murmură ea şi se duse spre uşa de la intrare. intrare. 1ară, o lună plină scălda totul #ntr'o lumină argintie, iar cerul era  plin de stele sclipitoare. 3rintre pini adia vântul, parumând aerul cu  prospeţimea acestora. Eve se opri lângă portiera pasagerului #n timp ce 5uc$ o deschise pentru ea.  *ervozitatea o ăcu să spună >  — Este o seară rumoasă, nu ? 1m!ianta era prea romantică pentru liniştea ei.  — Da, este, apro!ă 5uc$ si aşteptă ca ea să urce #nainte de a #nchide portiera. 3rivirea ei #l urmări cum #nconjoară maşina şi se instalează la volan. ând porni motorul, Eve se uită #n' ata ei. *ervii ei se #ncordară din cauza apropierii lui, tăcerea devenind insuporta!ilă.  — um ţi'au mers aacerile astăzi ? #ntre!ă ea, ca să acă conversaţie.  — 8ine. Era un răspuns neutru, dar 5uc$ mai #ntre!ă > Bi'a ăcut /o!A vreun necaz ?  — *ici unul, #l asigură Eve. 5a această oră a nopţii nu era nici un el de traic pe drumul către părinţii ei. Era #n #ntregime al lor... *e' am jucat cu mingea — şi n'am spart nici o ereastră, adăugă ea cu indierenţă preăcută.  — Eşti mai norocoasă ca mine. El #i aruncă o privire rapidă, colţul gurii ridicându'i'se a zâm!et, cu vocea plină de amuzament.  — 1m avut grijă când am ales locul, eplică ea, relaându'se puţin datorită su!iectului a!ordat. 3ână la căsuţă era un drum scurt. 2 parte a ei regreta repeziciunea cu care ajunseră, iar altă parte era uşurată. ând intrară pe alee, Eve văzu că părinţii ei lăsaseră aprinsă lumina pe verandă.

 — 0per că nu sunt #ngrijoraţi din cauza ta, comentă 5uc$ când opri maşina.  — -ă #ndoiesc să ie, replică ea. 1u acceptat acum că sunt o ată mare. /impul meu #mi aparţine. 5ăsând motorul să meargă, 5uc$ se #ntoarse spre ea.  — ât #ţi datorez pentru că ai stat cu /o!A ? Eve #nţepeni la această oertă de a'i plăti serviciile.  — *imic.  — *u ţi'am cerut să stai eu /o!A cu intenţia de a găsi o !a!A sitter gratuită. Dacă n'ai i venit, ar i tre!uit să plătesc pe altcineva.  — /e rog nu'mi cere să iau !ani pentru asta7 #l rugă ea, nevrând să ie plătită pentru ceva ce ăcuse cu plăcere. onsideră că am ăcut o avoare unui vecin.  — 8ine, spuse el, nu mă voi certa cu tine.  — -ulţumesc. Eve vru să deschidă portiera, dar u oprită de o mână care'i atinse  !raţul. 9mpotriva voinţei sale, ea se uită la el. 5umina lunii #i arginta trăsăturile. #n ea se trezi o dorinţă pe care nu o putea nega.  — -ulţumesc c'ai stat cu /o!A. 4ocea lui joasă era tul!urătoare şi vi!rantă.  — u plăcere, şopti Eve, aectată de atingerea atingerea şi apropierea lui.  *ici nu se trase la o parte când capul lui co!or# spre al ei. /remura su! posesia !uzelor tari, hotărârea ei sărâmându'se #n mii de cio!uri. -âna lui ajunse su! sânii ei şi #n tăcere, o lipi de el. Eve se arcui, #ncercând să satisacă dorinţa pe care o simţea #n sărutul lui. 0ângele #i !u!uia #n urechi cu orţa unui tunet #n timp ce'; lăsa să'i desacă !uzele şi să'i savureze integritatea răspunsului. Din  piept #i scăpă un geamăt din cauza chinului pe care 5uc$ #l stârnise #n ea. El era totul. 0imţurile ei erau dominate de el. 0enzaţia muşchilor lui ca nişte stânci #i ecita mâinile care stăteau pe pieptul lui, #ncălzite de ier!inţeala generată de trupul lui viril. om!inaţia de arome — miros de tutun, colonie, şi propriul lui miros masculin — umplându'i  plămânii. 6i gustul lui lui era #n gura ei. 5umea se #nvârtea ne!uneşte #n jurul ei, dar Evei nu'i păsa — nu atâta vreme cât #l avea pe el de care să se agate. 0ărutul era iad şi rai

#n acelaşi timp. Dar, ără a ţine seama de consecinţe, părea să ie condamnată să'i iu!ească. 5uc$ #şi smulse gura de pe !uzele ei şi #ncepu să'i traseze dâre de oc pe o!raji. "espiraţia ei era atât de #nă!uşită, #ncât practic nu mai eista. El #şi !ăgă degetele #n părul ei pentru a'i ţine capul nemişcat.  — 6i mulţumesc că m'ai aşteptat, Eve, murmură el răguşit lângă  pielea ei sensi!ilă. 1 trecut multă vreme de când cineva a ăcut acest luciu. *ici nu'ţi pot eplica ce !ine'mi ace.  — 5uc$, eu... Dar #i era rică să pronunţe cuvintele, cu vintele, apoi el o sărută din nou şi nu mai u nevoie să spună nimic. Dar de această dată scurt, deşi ea avu consolarea să'i simtă şovăiala când se termină şl el se dădu la o parte.  — /re!uie să mă #ntorc. /o!A este singur7 spuse 5uc$ de parcă era nevoie să se justiice.  — Da. De data asta el nu mai ăcu nici o mişcare s'o oprească atun atunci ci când când Eve Eve de desc schi hise se po port rtie iera ra.. *o *oap apte te !u !ună nă.. mu murm rmur urăă ea, ea, co!orând din maşină.  — *oapte !ună, Eve, răspunse el. % se părea că z!oară spre veranda luminată7 conştientă că 5uc$ aştepta să se asigure că ea ajunge #năuntru. ând deschise uşa, se #ntoarse şi'i ăcu cu mâna.
 — 8ine, #l asigură 5uc$. Este oarte târziu. ulcă'te, /o!A. 4om vor!i mâine dimineaţă.  — 8ine, tată, răspunse el #n mijlocul mijlocul unui căscat. *oapte !ună.  — *oapte !ună, /o!A. 5uc$ aşteptă până când #n cameră nu se mai auzi nimic, apoi intră #ntr'a lui. 5umina lunii care intra pe ereastră era suicientă să'i  permită să se dez!race ără a'mai aprinde veioza. Deschizându'şi cămaşa, şi'o scoase din pantaloni şi o puse #n dulap.. 0e aşeză pe marginea patului să'si secată pantoii. 5una lăsa să cadă lumina pe otograia #nrămată care stătea pe măsuţa lui de toaletă. El se opri şi se uită la otograie.  otograie.  — *oi am avut un lucru !un, 5isa, murmură el. Dar a ost cu mult timp #n urmă... Gâm!i amuzat. De ce am senzaţia că nu te deranjează dacă mă #ndrăgostesc de altcineva ? Dar ea nu'i răspunse. /recuse un timp de când nu'i mai răspundea. 5uc$ nu mai era !ântuit de imagini din trecut. 6i nici nu mai simţea nici un el de vinovăţie că era aşa. CAPITOLUL VII

0oarele după'amiezii o ardea, cu toată crema anti'solară când Eve #şi schim!ă poziţia #n şezlong. 2chelarii #nchişi de soare reţineau majoritatea luminii, dar costumul ei de !aie roşu #i lăsa epus trupul razelor soarelui. ând #ntinse mâna după paharul cu ceai rece alat pe un scăunel alături, #şi ţinu sutienul pentru a nu'i aluneca de pe sâni. @ura de ceai o răcori pe moment. 9şi promisese să se ducă până la lac să acă o  !aie, dar nu găsise energia. <şa din aţa căsuţei scârţâi şi ea #ntoarse capul ca s'o vadă pe maică'sa care ieşea pe verandă. 1ceasta o văzu pe Eve şi zâm!i.  — 1ici eşti, rosti ea. Eram gata să dau o ugă până la lac. Eşti căutată %a teleon.  — Eu ? Eve aproape uită de !retelele desăcute desă cute de la costum şi se ridică !rusc. ine este ?  — 5uc$ -clure, răspunse mama ei.

 — 0pune'i că vin imediat imediat  Degetele i se #ncurcau când #ncercă să'şi #nnoade !retelele #n gra!ă. #n timp ce se chinuia cu acestea, !aretele de piele ale papucilor reuzau să coopereze cu mişcările ei de a'şi !ăga tălpile #năuntru. 1uzi uşa !atantă #nchizându'se #n urma mamei sale. Deşi #i transmisese lui 5uc$ că venea la teleon, Evei #i era teamă ca acesta să nu se sature de aşteptat. ând #n cele din urmă reuşi să'şi #nnoadă !retelele si să intre #n papuci, alergă #n casă. "ece "ecept ptor orul ul zăce zăceaa pe ma masă să.. Eve Eve #l ap apuc ucă, ă, ără ără să de deaa aten atenţi ţiee schim!ului de priviri amuzate dintre părinţii ei.  — 1lo ? @ââia din cauza gra!ei si a!ia a!ia mai respira.  — Eve ? 0e pare că a!ia respiri, o!servă vocea lui 5uc$ si ea #nchise ochii, uşurată că el nu renunţase să aştepte.  — Eram aară.  — -ama ta mi'a spus că pro!a!il eşti la la lac.  — De apt nu am ost, #i eplică Eve. Eram Er am #n ala casei si ăceam  plajă.  — 9m!răcată #ntr'un !i$ini oarte sumar, sumar, presupun, murmură 5uc$.  — *u, zâm!i ea. 1m un costum de !aie !aie #ntreg, oarte respecta!il.  — /re!uia să i !ănuit. 4ocea lui era amuzată. "eplica #i atinse mândria sensi!ilizată. 6tia eact ce gândea el.
 — -ulţumesc, dar... #ncepea să reuze politicos din mândrie, dar u #ntreruptă.  — 9nainte de a mă lăsa !altă, ar i mai !ine să asculţi termenii invitaţiei. #n vocea lui se ghicea un uşor amuzament.  — /ermeni ? repetă Eve cu o cută de uimire uimire pe runte.  — De când s'a sculat /o!A, azi'dimineaţă, nu mai conteneşte cu laudele la adresa ta, spunând cât de !ună !ucătăreasă eşti, o inormă el. 1 trecut atâta timp de când n'am mai avut o mâncare gătită #n casă, aşa că m'am hotărât să'ti cer ca să vii la noi la cină şi să descopăr dacă /o!A ştie despre ce vor!eşte. Era uşor uimită de replica lui. si uşor amuzată.  — 9nseamnă că mă chemi la cină si te te aştepţi s'o pregătesc eu ?  — Doar #n parte, o asigură 5uc$. 1m luat câteva ripturi, aşa că eu. voi avea grijă de elul principal. "estul meniului ţi'; las ţie  — 1i mult tupeu, 5uc$ -clure, iz!ucni iz!ucni ea #n râs.  — e spui ? o provocă el. :acem târgul ? 4ii 4ii diseară ?  — 5a ce oră ? #ntre!ă ea, zâm!ind receptorului.  — 4in să te iau la ora şase. E'n regulă ? #ntre!ă el.  — 3erect, #ncuviinţă Eve. 4oi i gata. gata.  — *e vedem deci la ora şase, promise 5uc$ şi #nchise. #nchise. Gâm!etul #i #ntârzia #ncă pe !uze când Eve puse receptorul #n urcă şi plecă de lângă teleon. 0e #ntâmplă să se uite la tatăl ei şi prinse sclipirea jucăuşă din ochii lui.  — 3ariez că ieşi să cinezi cu 5uc$, ghici el. 5'ai văzut cam des #n ultimul timp. 3oate că 7rr tre!ui să am o discuţie cu el când vine să te ia diseară, ca să'i alu intenţiile. @lumea, dar Eve reacţiona ca de o!icei.  — 0ă nu #ndrăzneşti  #l avertiză ea şi el râse. râse. a parte a noii ei imagini, care nu corespundea etichetării de (şoricel maro), Eve era #m!răcat cu o !luză al!ă din dantelă cu găurele, decoltată mult #n ormă de 4 şi #ncheiată #n ată cu nasturi, si o pereche de pantaloni al!aştri, dintr'o mătase ce se mula pe picior. Eact la ora sase, 5uc$ veni cu maşina la căsuţă, #nsoţit de /o!A. @ata de plecare, Eve ţâşni din casă #nainte ca tatăl ei să ai!ă ocazia unei (mici discuţii) cu 5uc$, aşa cum o ameninţase in glumă.

/o!A luieră admirativ când o văzu. Eve ie #nroşi puţin. *u se gândise că un stil şi o culoare dierită a #m!răcăminţii ei i'ar schim!a #năţişarea — suicient cât să remarce un !ăiat de opt ani. ând /o!A se urcă pe !ancheta din spate, ca Eve să poată sta #n aţă cu 5uc$, ea u su!iectul ochilor lui admirativi, ceea ce ăcu ca o!rajii să i se #nier!ânte şi mai tare.  — *u'i rău, #şi murmură 5uc$ apro!area. omplimentele de la el erau ceva cu care nu era o!işnuită, aşa că #ncercă să nu le !age #n seamă. sea mă.  — 4rei să spui că nu este rău pentru un ..şoricel ..şor icel maro), #l corectă ea..  — *u, deloc un şoricel maro.
zmeură de ia prăjitura din seara trecută, pe care o amestecă cu alte ructe, ăcând o salată de ructe ca desert. ând se aşezară la masă, mâncarea părea ără cusur. Eve nu era sigură dacă mâncarea sau compania ăcea ca totul să ie atât de !un, dar toţi trei #şi mâncară până la ultima #nghiţitură tot ce aveau #n arurii.  — *u ti'am spus că Eve este o !ucătăreasă !ună ? insistă /o!A când ei mai #ntârziau la caea.  — -i'ai spus, #ncuviinţă 5uc$. 6i ai avut avut dreptate.  — /atăl tău merită o parte din laude, zise Eve. *u ştiu cum a ost riptura ta, dar a mea a ost perectă.  — -ulţumesc. 5uc$ #nclină din cap, ca acceptare ironică a complimentului. 6uviţe de păr des #i căzură pe runte dându'i un aer ştrengăresc.  — 6i a mea a ost !ună, #l asigură /o!A. Dar tot ce'ai avut de ăcut a ost să urmăreşti să tiu se ardă. Eve a gătit cu adevărat.  — 6i a ăcut o trea!ă ecelentă. 1l!astrul 1l!astrul magnetic al ochilor lui se concentrară asupra ei, tul!urător şi alene. hiar ştii care este calea spre inima unui !ăr!at  /oate simţurile ei se răvăşiră din cauza acestei remarci, aruncând'o #ntr'o stare de conuzie. 0e chinuia să ascundă acest apt, plecându'şi  privirea si ocupându'şi mâinile cu vasele pentru desert, care erau #ncă  pe masă.  — *u te deranja cu vasele, o instrui 5uc$. 5e lăsăm lăsăm #n chiuvetă.  — 3rostii. 4ocea ei era cam agitată, trădându'i tul!urarea. 4a dura doar câteva minute să le spălăm şi nu ne vor sta in cale.  — 9n cazul acesta, vom ajuta cu toţii. El #şi #mpinse scaunul. /u  poţi curăţa masa si pune vasele #n chiuvetă, iar /o!A ie poate spăla, #n timp ce eu o să le şterg. /otul se ăcu #ntr'un timp record. Eve termină de stere plita, masa şi !uetul puţin #nainte ca 5uc$ şi /o!A să ie gata cu vasele. ând cei trei intrară in camera de zi, /o!A ie #ntoarse cu ata la ei.  — De ce n'am ace ocul #n şemineu, şemineu, tată ?  — Este vară. /o!A, #i reaminti 5uc$ cu o privire indulgentă. indulgentă.  — 6tiu, dar ar i distractiv, dădu el din umeri. 6i am putea coace loricele,  — Dar nu mai poţi i lămând, râse Eve.

 — *u, dar le voi manca oricum, replică el si ea #nţelese că plăcerea consta #n copt mai mult decât #n mâncat. /e rog, tăticule  Doar un ocuşor.  — 8ine, se dădu !ătut 5uc$. Doar unul mic. mic. 9n timp ce /o!A se duse #n !ucătărie după punga cu porum! şi o tiga tigaie ie cu co coad adaa lung lungă, ă, 5uc$ 5uc$ ăcu ăcu ocu ocull #n şemi şemine neu. u. ând ând arde ardeaa rumuşel, cei trei se aşezară pe podea lângă el. /o!A puse porum!ul la copt, după care #i servi pe rând pe toţi. Jumătate din pungă era consumata, majoritatea mistuită de oc. /oţi tre!uiră să se spele pe mâini de uningine, după care se aşezară iar lângă oc. 3est 3estee #ncă #ncăpe pere re se aşte aştern rnuu tăce tăcere rea, a, #ntr #ntrer erup uptă tă do doar ar de tros trosne netu tull lemnului care ardea. 1ară se lăsase #ntunericul, şi ocul era unica sursă de lumină lumină din #ncăpere. #ncăpere. 0tând 0tând cu picioarele picioarele #ncrucişat #ncrucişatee #ntre ei, /o!A căscă cu zgomot.  — Doamne, ce o!osit sunt, declară el. red că o să mă duc la culcare. 5uc$ #l privi surprins pe iul lui care se oerea să se ducă la culcare ără a i #mpins de la spate. Eve u cuprinsă de un uşor ior ameninţător la gândul că va rămâne sinceră cu 5uc$. . — 8ănuiesc că este ora ta de culcare, remarcă 5uc$ când iul său se ridică #n picioare cu aparentă o!oseală.  — 9h#. /o!A se opri să se uite la Eve. -ulţumesc pentru că ai gătit #n seara asta. 1 ost cu adevărat !un tot ce ai ăcut.  — u plăcere, tremură gura ei #ntr'un zâm!et. zâm!et.  — *oapte !ună. #i ură el.  — *oapte !ună, răspunse ea.  — 4oi veni şi eu repede, promise 5uc$.  — *u'i nevoie să te gră!eşti. 3oţi sta cu Eve7 spuse /o!A, apoi se #ntoarse către tatăl lui #ncruntându'se si şoptind > 0unt destul de mare să mă !ag singur #n pat. *u mă #m!răţişa #n aţa ei.
conştientă că erau singuri #n #ncăpere. /ăcerea care usese atât de  plăcută #ncepea să devină grea. *iciodată nu usese o maestră #n ale conversaţiei, dar situaţia părea s'o ceară.  — Este un !ăiat mare. remarcă ea #ntrerupând tăcerea. tăcerea.  — Din neericire, s'a maturizat #nainte de vreme. Gâm!etul lui 5uc$ 5uc$ se tran trans sor ormă mă #ntr #ntr'o 'o grim grimas asăă tris tristă tă care care pu purt rtaa o oa oare reca care re resemnare.  — *u cred că sueră prea mult din cauza asta7 ripostă ea, iindcă /o!A părea să i do!ândit un oarecare echili!ru #ntre copilăria lui şi sentimentul de responsa!ilitate.  — 8ănuiesc că nu. 5uc$ se uita la oc si părea să se piardă #n lăcările gal!ene ce se  plim!au peste tăciunii tăciunii #nroşiţi. Eve nu se putea gândi la un răspuns şi tăcerea se adâncea. Ea  presupuse că el se gândea la osta lui nevastă, pro!a!il rememorându' şi momentele #mpărtăşite.  *ici un sunet nu se auzea din dormitorul lui /o!A şi #ncordarea ei creştea. 3icioarele #ncepeau să'i #nţepenească din cauza poziţiei #n care era aşezată, dar nu #ndrăznea să se mişte şi să atragă atenţia asupra ei. *u voia ca 5uc$ să se uite la ea şi s'o compare #n gând cu rumoasa !londă din otograie. 9n acel moment, el păru să'şi dea seama că nu era singur.  — :ocul acesta devine hipnotic, hipnotic, #şi eplică el preocuparea. preocuparea.  — Da. Eve se preăcu că usese ascinată şi ea, dar unica ei ascinaţie era doar el. 5uc$ ăcu o mişcare să se ridice #n picioare7 apoi se opri.  — 1 mai rămas caea ?  — Da. Ea sări repede #n picioare. Bi'o voi #ncălzi. 4a dura doar un minut.  — 3ot s'o #ncălzesc eu. Dar 5uc$ nu protestă prea tare, dorind să se lase convins să rămână unde era.  — *u, stai aici, insistă Eve, am stat jos aşa de mult #ncât am #nţepenit. 1m nevoie să mă mişc un pic. eea ce era adevărat, deşi motivul era nevoia de a i singură si să'si revină. /re!uia să #nceteze să ie sâşiată de această dragoste nedorită  pentru el.

 — 2. 5uc$ n'o mai contrazise, rămânând lângă oc. Dacă insişti... 1ctivitatea o ajută când se agită prin !ucătărie, punând caeaua la #ncălzit, scoţând ceştile. /otuşi nu putea uita că o altă emeie #i adusese odată caeaua şi'% sărutase pe iul său de noapte !ună, asa cum ăcuse ea cu o seară #n urmă. 1cest de al doilea gând o #ndemnă  pe Eve să'i controleze pe /o!A #n timp timp ce se #ncălzea caeaua. ând intră #n coridor, #n acelaşi timp 5uc$ venea dinspre camera de zi. Eve se opri, un pic vinovată.  — @ândeam să văd dacă /o!A este #n regulă, regulă, eplică ea.  — /ot acolo mă duceam şi eu, replică 5uc$, ridicând #ntre!ător dintr'o sprânceană. -ergem #mpreună, ca să im liniştiţi amândoi ? El #i #nconjură mijlocul cu !raţul pentru a o ghida pe coridorul #ntun ntuneecat cat. 0en 0enzaţ zaţia era era mult ult prea rea plăc plăcuută pen enttru ca Eve să se #mpotrivească, #ncepea să devină satisăcută cu irimituri din atenţia lui — ceva ce crezuse că mândria ei nu va accepta niciodată.  <şa de %a camera lui /o!A era deschisă şi se opriră amândoi #n  prag, stând unul lângă altul, #n semi#ntuneric #i vedeau aţa plină de nevinovata copilăriei #n somn. 3ărul ondulat #i căzuse pe runte şi o adân ad âncă că aec aecţi ţiun unee pe pent ntru ru co copi pilu lull ad ador ormi mitt #i atin atinse se ete eteii o co coar ardă dă sensi!ilă #n sulet.  — Este aproape singurul timp când e liniştit, liniştit, murmură 5uc$ #ncet. 3e !uzele ei apăru un zâm!et sla! când #şi #ntoarse capul să se uite la el #ntr'o tăcere #nşelătoare. #ntotdeauna /o!A ăcea ceva, spunând sau punând ceva la cale. 9şi putea imagina adevărul spuselor lui 5uc$. ând #i #ntâlni privirea, ceva cald şi minunat strălucea #n ochii lui al!a al!aşt ştri ri.. :elu :elull #n care care'i 'i priv privea ea aţ aţa ridi ridica cattă spre spre el av avea ea cev ceva mângâietor. %nima ei #ncepu să !ată repede. 0e aplecă #ncet către ea, atingându'i !uzele cu un sărat uşor care stâr stârni ni simţ simţur uril ilee Evei Evei,, ăcân ăcând' d'oo să do dore reas ască că şi ma maii mu mult lt.. Do Dori rinţ nţaa tremura #n adâncul ei, nelăsându'se dezvăluită. *imic n'o invita să'şi eprime dorinţa, iar Evei #i lipsea agresivitatea şi #ncrederea.  — rezi că s'a #ncălzit caeaua ? se interesă 5uc$, neridicându'şi capul oarte departe de al ei.  — 0'ar putea, şopti ea, #ndoindu'se dacă vocea ei avea puterea să vor!ească mai tare.

ând se #ntoarseră să plece, nici unul dintre ei nu'; o!servă pe  !ăieţel care deschise un ochi cu precauţie, nici zâm!etul de satisacţie de pe aţa lui. 5uc$ o #nsoţi #n !ucătărie şi'şi duse ceaşca de caea ier!inte #n camera de zi. /recu pe lângă soa şi scaune, lăsându'se jos pe podea #n aţa ocului care murea. #ntinzând mâna, trase două perne de pe soa aproape de el şi'i ăcu semn cu mâna Evei să i se alăture. :ata se aşeză pe una dintre ele, dându'şi picioarele #ntr'o parte şi ţinându'şi ceaşca de caea cu am!ele mâini.  — /o!A te place, Eve, remarcă 5uc$, privind'o cu coada ochiului. ochiului.  — 6i eu C plac, recunoscu ea. 1şa că este reciproc.  — /o!A şi cu mine am dus multă vreme o viaţă de holtei, continuă el, privind'o intens. #ntotdeauna am crezut că ne descurcăm oarte !i' ne... :ăcu o pauză scurtă. #n seara asta mi'am dat seama că ne'au ne' au lipsit o grămadă de lucruri, #mi pare !ine c'ai venit la cină astă'seară.  — 9mi pare !ine că m'ai invitat, replică Eve, !ănuindu'i singurătatea. @esturile şi cuvintele lui dovediseră că el o plăcea, !a chiar o considera considera rezona!il rezona!il de atrăgătoare. atrăgătoare. 6tia că ar tre!ui tre!ui să ie ericită ericită din cauza aceasta, dar eista o parte a ei care'şi dorea ca el să ie #ndrăgostit ne!uneşte de ea, dorind'o mai mult decât pe orice altă emeie. Era o prostie să vrea luna de pe cer, când avea strălucirea ocului.  — eea ce #ncerc să'ţi spun este că #ntâlnirea cu tine a ost unul dintre cele mai !une lucruri care ni s'au #ntâmplat de multă vreme. 5uc$ părea hotărât s'o convingă de ceva, dar Eve nu era sigură despre ce era vor!a.  *u se putea #mpiedica să remarce elul #n care #ntotdeauna era (noi) sau (nouă), niciodată (eu) sau (mie). El se asocia cu /o!A. Era eectul asupra (lor), nu asupra (lui). Ea'şi co!or# privirea spre ceaşca din mâna ei.  — *u prea mă descurc, nu'i aşa ? 4ocea lui avea o urmă de autoironie.  — *u'ţi pot răspunde iindcă nu ştiu ce #ncerci să spui, zise Eve, străduindu'se să vor!ească degajat, dar ără a i #n stare să se uite la el.

 — Este oarte  oarte simplu. 2 luă de !ăr!ie şi o #ntoarse cu ata la el. Eu vreau să te sărut. 1m vrut toată seara dar nu am găsit prilejul, aşa că #ncercam acum. %nima ei se opri #n loc la sclipirea de dorinţă din ochii lui al!aştri. 5uc$ spusese #n cele din urmă (eu) şi simţurile ei se răscoliră cu violenţă. El #i luă ceaşca din mână şi o puse lângă şemineu. 0tarea ei psihică era atât de răvăşită, #ncât se minuna cum putea i 5uc$ atât de calm. 1nticiparea o ăcea să tremure. 0enzaţia devenea atât de puternică #ncât nici nu se mai gândea s'o ascundă. ând mâinile lui #i apucară !raţele s'o #ndrepte către el, Eve se lăsă  pradă emoţiilor şi dorinţelor de care era cuprinsă. :ocul din cămin se stingea, dar cel din interiorul ei se aprinsese su! presiunea puternică a  !uzelor !ăr!ăteşti. -âna lui se #nundă #n desimea părului ei castaniu, sprijinindu'i ceaa când sărutul lui #i dădu capul pe spate. 8raţele ei #i #nconjurară mijlocul, aţâţate când #i atinseră trupul musculos, atât de tare, erm şi viril. onştiinţa ei u #nvăluită de un nor de senzualitate, care um!ri orice gând de prudenţă. -âna lui rătăcea de'a lungul spatelui etei, mângâind'o şi apropiind'o şi mai mult de el. Eve se supuse si se arcui şi mai aproape. /rupul lui #i zdro!ea sânii, dar nu era suicient. "espiraţia ei era atât de redusă #ncât aproape nu eista când 5uc$ #şi smulse gura de pe !uzele ei ca s'o muşte uşor de gât şi să traseze o dâră ier!inte până la locul sensi!il de su! ureche. Eve se #niora de intensitatea pasiunii pe care el i'o stârnea.  — 1m dorit asta de atâta vreme, Eve, declară el cu o voce #ncărcată de dorinţă, răsularea lui ier!inte arzându'i pielea. 1m ost atât de gol.
ând 5uc$ #şi schim!ă poziţia pentru a o cerce rceta mai #n amănunţime, un nasture de la cămaşă se prinse #ntr'o găurică a !luzei de dantelă. El #njură #n surdină, neră!dător din cauza o!stacolului, aşa cum era şi Eve. ând 5uc$ se opri pentru a'şi eli!era nasturele, degetele lui se recară ără intenţie de un sân, iar Eve, cuprinsă de un val de dorinţă ier!inte, respira sacadat. "eacţia ei nu trecu neo!servată. -âna lui #i acoperi sânul şi un geam ge amăt ăt de sati satis sac acţi ţiee se smul smulse se din din piep pieptu tull ei. ei. El săru sărută tă surs sursaa sunetului şi apoi, ără să dea greş, descoperi punctul de la !aza gâtului ei care'i transmitea iori #n tot trupul. u ochii #nchişi pentru a'si #ntipări pentru totdeauna #n minte senz senzaţ aţii iile le de deli lira rant ntee de supr suprem emăă !u !ucu curi rie, e, Eve Eve mâ mâng ngâi âiaa mu muşc şchi hiii #ncordaţi ai umerilor lui... Degetele lui eperte #i desăcură !luza şi dădură materialul la o parte. ând mâna lui se strecură #n sutien şi'i ridică un sân, ea era toată un ghem de dorinţă.  *evoile ei depăşiră limitele suporta!ilităţii când gura lui 5uc$ co!or# să'i ronţăie sârcul. 3iciorul lui se urcă peste coapsele ei şi ea deveni conştientă de dorinţa lui puternică. hinul din pântec i se accentua când gura lui #şi continuă opera. Era toată un reamăt interior,  — redeam că numai oamenii oamenii căsătorit ac asta, tată  CAPITOLUL VIII

4ocea lui /o!A sărâmă momentul erotic #ntr'o mie de !ucăţi. 1mân 1m ândo doii #ngh #ngheţ eţar arăă la sune sunetu tull aces aceste teia ia,, ap apoi oi de dege gete tele le Evei Evei se #ncleştară #n !raţele musculoase ale lui 5uc$ #ntr'o panică jenată> 2chii ei !rusc măriţi #l văzură pe !ăieţel #m!răcat #n pijama, aplecat  peste spătarul canapelei. canapelei. 5uc$ 5uc$ acţi acţion onaa rapi rapid, d, olo olosi sind ndu'ş u'şii trup trupul ul drep dreptt pa pavă văză ză pe pent ntru ru a acoperi goliciunea ei, #n timp ce ata #şi trase repede !luza peste piept. Eve zări o urie violentă pe aţa lui când #şi #ntoarse capul să se uite la /o!A.  — e nai!a aci aară din pat ? #ntre!ă el eu asprime. asprime.

 — -'am trezit iindcă mi'era sete, aşa că am venit #n !ucătărie să  !eau ceva, eplică /o!A, neimpresionat de scena intimă pe care o #ntrerupse'se, şi aparent ără să'şi dea seama de situaţia stânjenitoare  pe care o provocase. um puteţi ace asta, dacă tu şi cu Eve nu sunteţi căsătoriţi ?  — 1i două secunde ca să treci #n pat, #l avertiză 5uc$. 0au n'o să mai poţi sta pe und o lună #ntreagă.  — Dar #ntre!am numai... #ncepu /o!A să protesteze, #ncruntându' se de uimire.  — 1cum  iz!ucni 5uc$ şi ăcu o mişcare ca pentru a se ridica şi a' şi pune #n practică ameninţarea. /o!A se smulse de lângă canapea şi o luă spre coridor, !om!ănind >  — -i'ai spus că pot să #ntre! când nu #nţeleg. *u ştiu de ce te răsteşti la mine când te #ntre!.  — Du'te #n camera ta şi stai acolo  5inia 5 inia mailarului ma ilarului lui 5uc$ era #mpietrită. "ăspunsul din partea lui /o!A u un lung otat supus. #n clipa #n care !ăiatul dispăru,. 5uc$ se ridică #n şezut şi'si trecu o mână prin  păr #nainte de a se uita la ata roşie a Evei cu o privire pri vire de scuză. 0e ridică şi ea repede, #ntorcându'se cu spatele ca să se #ncheie la !luză, umilită de moarte.  — 9mi pare rău, Eve, otă 5uc$ din greu.  — *'a ost vina ta, murmură ea şi #ncercă să'si pună #n ordine hainele deranjate.  *u era sigură ce o jena mai tare — ce văzuse /o!A sau ce'ar i  putut să vadă dacă venea cu câteva minute mai târziu. 9şi pierduse complet control control,, iar simţul moralităţii o a!andonase de tot.  — 1m de gând să port o discuţie cu !ăiatul, #n declaraţia lui vi!ra iritarea.  — *'ar tre!ui să ii supărat pe el. #n ciuda jenei pe care i'o cauzase /o!A. Eve apăra rolul lui nevinovat, şi sări #n picioare #n minutul #n care era suicient de recent #m!răcată. 5uc$ veni lângă ea, iar Eve era  prea năucită de incident ca să'i privească #n ată, aşa că'l privi pieziş... pieziş... /o!A n'a vrut să acă nimic rău.  — *'as i aşa de sigur, mormăi 5uc$ mai mult ca pentru sine, aruncând o privire severă spre coridorul ce ducea la dormitoare.

1poi #şi #ndreptă atenţia #napoi către ea. Ea #nţepeni când simţi atingerea mâinii lui pe umăr. #n interiorul, ei eistau #ncă dorinţe care nu useseră #nă!uşite, şi nu voia ca lucrurile să'i scape de su! control a doua oară.  — Eve... #ncepu el cu o voce joasă care părea pă rea un ecou al dorinţelor #ngropate #n interiorul ei. Ea nu #ndrăznea să asculte ce voia să spună el.  — red c'ar i mai !ine să mă duci acasă, 5uc$, #l #ntrerupse ea #ncordată. hiar ără a'; privi, #i simţi ezitarea şi tremură la gândul #ncercării de a'i rezista dacă el hotăra să insiste să'i schim!e părerea. *u credea c'ar avea puterea sau voinţa unei lupte lungi.  — 8ine, te voi duce, !om!ăni el şi'şi luă luă mâna de pe umărul ei.  — red că'i mai !ine, insistă sla! Eve.  — 8ine#nţeles. 4ocea lui era puţin tăioasă. Dă'mi un minut să #i spun lui /o!A unde plec.  — Da, murmură ea. El se #ndepărtă şovăind şi Eve se cutremură incontrola!il. 6tiuse că'; iu!ea, dar nu cunoscuse prounzimea acestui sentiment. 1proape #şi pierduse tot simţul moralei pentru plăcerea momentului. Era trist să realizeze că pro!a!il o va ace din nou, dacă i se va da ocazia. ând 5uc$ intră #n dormitor, /o!A se uită la el cu demnitate  jignită. Dorinţa de a'; prinde pe !ăiat de umeri şi a'; scutura tare #ncă era puternică #n 5uc$. /ot ce putea era să'şi păstreze calmul si să nu şi dea drumul la nervi.  — 2 duc pe Eve acasă, spuse el tăios. ând mă #ntorc, tu şi cu mine o să avem o discuţie.  — 2, #ncuviinţă /o!A cu egală !ruscheţe. Dar nu văd de ce eşti aşa de nervos.  — *u mai spune nici un cuvânt, #l avertiză 5uc$. 0au vom avea acea (discuţie) acum. /o!A #şi strânse !uzele, arătându'şi resentimentul pentru metodele de intimidare. "ăsucindu'se pe călcâie, 5uc$ ieşi din cameră. :uria lui provenea dintr'un instinct ne#nrânat de a o apăra pe Eve. 1cesta #i impusese nevoia de a'i ascunde trupul cu al lui şi mai târziu de a'şi !ate iul pentru răul pe care'; provocase.

ând se #ntâlni cu ea #n camera de zi, 5uc$ remarcă ce mult se retrăsese ea #n sine. 0imţurile lui #i aminteau de elul #n care ea #i răspunsese ără nici un el de inhi!iţie. Din nou tânjea'după el, dar dună elul #n care propriul său iu o răvăşise, nu'si putea permite să'i impună dorinţele lui de a cunoaşte iarăşi acel sentiment săl!atic pe care'; stârnise #n ea. :ără nici un cuvânt, ea se #ntoarse şi merse către uşă, evitându'i  privirea. :ără altă alegere decât s'o urmeze, el #şi #ntoarse capul #ntr'o  parte cu un soi de distrare. 0entimente puternice #şi ăcuseră cunoscută prezenta #n el. el mai important rămânea dorinţa de a #ndrepta răul ăcut irii ei sensi!ile. 2 tensiune puternică domină drumul până %a căsuţa de lângă lac a  părinţilor ei. Eve stătea rigidă #n scaunul pasagerului, uitându'se drept #nainte. 5uc$ ăcuse vreo două #ncercări de conversaţie, dar răspunsul ei usese monosila!ic. Ea ştia că dacă nu va sta tot timpul #n gardă, sentimentele #i vor iz!ucni. 3utea doar să mulţumească Domnului că era suicient de adultă ca să recunoască aptul că 5uc$ voia să acă dragoste cu ea ără a i #ndrăgostit. Jena ei s'ar i du!lat oricum. 5uc$ #şi opri maşina #n aţa locuinţei părinţilor ei. De această dată el opri motorul, ieşi, #nconjură maşina şi'i deschise portiera. 2 #nsoţi #n tăcere până la uşa din aţă.  — *oapte !ună. 5uc$. Eve voia să scape ără a mai adăuga ceva, dar el era de altă părere. 2 prinse de !raţ lângă cot.  — *u te las să intri simţindu'te aşa cum te te simţi, zise el.  — *'am nimic, minţi ea. ealaltă mână #i cuprinse ata cu o epresie posomorâtă.  — *u vreau ca intervenţia lui /o!A să distrugă distrugă aceste momente.  — *'are importanţă, #ncercă Eve să se eschiveze.  — 1re importanţă, insistă 5uc$. 3entru mine mine #nseamnă mult. mult.  — /e rog  Era un protest #mpotriva oricărei discuţii asupra su!iectului. -âna lui nu'i dădu drumul.  — *u mi'e ruşine să doresc să ac dragoste cu tine, Eve, declară el. 6i nu vreau să'ţi ie nici ţie.

-odul lui direct de a'i vor!i o ăcu să'şi simtă genunchii moi. După ce'i evitase privirea atâta timp. #n cele din urmă ea se uită la el. 3rivirea lui ermă #i reţinu ochii.  — 8ine? 5uc$ voia #ncuviinţarea ei asupra constatării lui anterioare.  — 8ine, răspunse ea #ntr'o şoaptă. El o sărută cu căldură, ca pentru a pecetlui #nţelegerea, apoi #i spuse  — /u şi cu mine vom discuta despre asta mâine, #n timpul acesta eu va tre!ui să mă #ntorc si să am o mică discuţie cu /o!A, ca de la tată la iu.  — E'n regulă. Eve nu era sigură despre ce voia el să vor!ească, şi #n vocea ei era nesiguranţă. 5uc$ #şi dădu seama şi păru să ezite #nainte de a o lăsa să plece.  — *oapte !ună, Eve.  — *oapte !ună, strigă ea #ncet după el, când 5uc$ #ncepu să co!oare treptele verandei. 9ntorcându'se acasă, 5uc$ merse direct #n dormitorul iului său. 1pri 1p rins nsee lumi lumina na când când intr intrăă #n came cameră ră.. /o!A /o!A se ridi ridică că #n şezu şezutt şi #ncepu să'şi aranjeze pernele pernele pentru a se sprijini de ele. ând 5uc$ se duse spre pat, /o!A #şi #ncrucişa !raţele #ntr'un gest care implica toleranţă.  — 1şează'te, tată, spuse el. red că este timpul timpul să clariicăm asta. 5uc$ nu mai găsi amuzantă această atitudine de pseudoadult a iului său şi tre!ui să'si #nă!uşe un val puternic de iritare.  — -ă voi aşeza, hotăr# el. Dar eu am de gând să vor!esc, #n timp ce tu urmează să mă asculţi.  — %ndierent ce spui. Din nou #şi maniesta ră!darea ată de tatăl lui.  — 1i vreo idee cât de prost ai ăcut'o pe Eve să se simtă ? #ntre!ă 5uc$ luând loc pe marginea patului.  — 6i tu ţi'ai pierdut calmul, calmul, tată, accentua /o!A liniştit. liniştit.  — 1m spus că eu o să vor!esc, #i reaminti 5uc$ cu ermitate. *'a ost aşa de rău că ai intrat, /o!A. 1i greşit când ai rămas.  — 4oiam să descopăr ce se petrece, eplică /o!A cu privirea inocentă.

 — *u era trea!a ta, #l contrazise 5uc$. 0unt unele daţi când  perechile doresc intimitate. intimitate.  — Dar mi'ai spus că asta se #ntâmplă când doi oameni sunt căsătoriţi. 2 sclipire uşoară apăru #n ochii lui /o!A, trădând presupusa lui naivitate.  — *u se pune pro!lema aşa. @ura lui 5uc$ deveni posomorâtă când #şi #ngustă ochii privindu'şi iul. hiar acum vreau să #nţelegi că tot ce ai ăcut a ost greşit şi'i datorezi scuze Evei.  — e ăceaţi tu şi cu Eve era greşit ? se interesă /o!A.  — /o!A  #n vocea lui era avertizarea să nu denatureze convor!irea cu propriile lui #ntre!ări.  — 8ine, otă /o!A cu o ironie eagerată, li voi cere scuze Evei,  promise el. Dar dacă tot #ţi place de Eve E ve si vrei să aci cu ea lucruri pe care le ac oamenii căsătoriţi, de ce nu te #nsori cu ea ? 1i descoperit că are ceva #n pântec ?  — 9n pântec ? se #ncruntă 5uc$, evitând evitând rapid prima #ntre!are.  — *u'ţi aminteşti când ne'am #ntâlnit cu !londa aceea seA la  plajă si tu ai spus că nu vrei să te căsătoreşti cu cineva care are drept articol principal pântecul ? #i reaminti /o!A. 5ui 5uc$ #i tre!ui un minut să'si amintească despre ce vor!ea /o!A.  — *u, Eve nu este genul acela, replică replică el.  — 1tunci de ce nu'i ceri să se mărite cu tine ? argumentă /o!A. -i'ar plăcea ca ea să devină mama mea.  — /i'ar plăcea, mda ? 5uc$ #şi lăsă capul pe o parte, provocator. După ce'ai ăcut astă'seară, s'ar putea ca ea să nu ie interesată să'ţi devină mamă, chiar dacă i'aş cere'o. 2 privire de regret apăru pe ata lui /o!A.  — hiar era supărată cu adevărat ? se #ngrijoră el.  — Da, era. -ulţumită ţie.  — Dacă i'as spune că'mi pare rău, poate că ea ti'ar spune ,.da), dacă ai cere'o de nevastă, sugeră /o!A.  — Bi'am spus deja că urmează să'i ceri scuze mâine dimineaţă, sta!ili tatăl lui.  — 2 să'i ceri să se mărite cu tine după aceea ? vru /o!A să ale.

 — *u'mi amintesc mei măcar să i sugerat că vreau să mă #nsor cu ea, ripostă 5uc$.  — Dar vrei, nu'i aşa ? insistă /o!A.  — 4om vor!i despre asta altă dată. 5uc$ evita un răspuns direct. #n noaptea aceasta să te gândeşti doar la ce'i vei spune mâine Evei.  — /e vei gândi la căsătoria cu ea ? :iul său reuza să renunţe la su!iect când 5uc$ se ridică. /o!A se strecură su! pătură şi 5uc$ #l #nveli cu grijă.  — -ă voi gândi, cedă el.  — *oapte !ună, tăticule. tăticule. 9n vocea lui /o!A era o notă de satisacţie.  — *oapte !ună. 5uc$ clătina a!sent din cap când ieşi din cameră. După ce controla dacă ocul din cămin era stins, se duse #n camera lui şi merse la măsuţa unde stătea otograia 5isei. 2 luă şi o studie un minut.  — 0ă ştii că nu te iu!esc mai puţin, murmură el otograiei. eea ce am avut noi, nu se va pierde niciodată. Doar că dragostea mea  pentru Eve este mai puternică. puternică. /u ai i plăcut'o. Binu otograia un minut mai mult, spunând un el de rămas'!un trec trecut utul ului ui cu am amin inti tiri rile le lui lui rumo rumoas ase. e. u aec aecţi ţiun unee ad adân âncă că,, pu puse se otograia cu grijă #ntr'un sertar al şionierului. *u crezuse că este  posi!il să te #ndrăgosteşti de două ori #ntr'o #n tr'o viată, dar se #ndrăgostise. 2dată, ca !ăr!at tânăr 7 şi acum, ca adult matur #nchizând sertarul, #ntoarse o ilă a vieţii lui. 2 tavă rotundă de servit se !alansa periculos #n mâna mică a lui /o!A când el apăsă pe clanţă să deschidă uşa camerei tatălui său. 0ucul 0ucul de portocale se revărsase revărsase peste marginea marginea paharului paharului,, dar #n mod miraculos el reuşi să nu verse caeaua ier!inte. Binând tava cu amândouă mâinile iarăşi, merse spre patul unde tatăl lui dormea pro' und. . ând ând pu puse se tava tava pe no nopt ptie ieră ră,, /o!A /o!A o! o!se serv rvăă că lips lipseea cev eva. a. :otograia mamei sale de pe măsuţa de la toaletă dispăruse. 3e !uze #ncepu să i se contureze un zâm!et până când acesta'i lăţi gura până la urechi. 0e strădui din greu să şi'; şteargă de pe aţă când se #ntoarse cu o sclipire jucăuşă #n ochi spre tatăl său.  — Este timpul să te scoli, tată, #l scutură scutură /o!A de umăr.

/atăl lui se mişcă şovăind şi deschise ochii o!osit. %i #nchise din nou când #l văzu pe /o!A.  — Cai, tată. /o!A #l scutură iar. Este ora şapte şi jumătate, ţi'am adus nişte suc de portocale şi caea.  De această dată 5uc$ se ridică #n pat. /o!A #i #ntinse un pahar cu suc de portocale şi sări #n pat ca să se aşeze cu picioarele #ncrucişate. După ce goli paharul, 5uc$ #l puse pe tavă şi apucă pachetul de ţigări şi !richeta de pe noptieră.  — Eşti oarte vioi #n această dimineaţă. 9n vocea somnoroasă a tatălui său era o urmă de invidie când aprinse o ţigară şi epiră un nor de um al!ăstrui.  — -'am -' am sculat mai de mult, dădu /o!A din umeri. 0uicient ca să ac caea şi să mănânc nişte cereale. 5uc$ luă ceaşca de caea şi sor!i din ea.  — După noaptea trecută, cred c'ar i o idee !ună dacă ai #ncepe să  !aţi la uşă #nainte de a intra #n camera camera cuiva.  — 4rei să spui să n'o deranjez pe Eve când va #ncepe să doarmă aici după ce vă veţi căsători, ghici /o!A.  — Da... 1irmaţia ieşise #nainte ca 5uc$ să'şi dea seama ce admisese. #n secunda #n care auzi ce spusese, se trezi instantaneu. /o!A râse #ncântat.  — /e'ai hotărât să te #nsori cu ea   — *u, aşteaptă un minut, #i ordonă 5uc$, dar nu eista vreo cale  prin care'şi putea retracta airmaţia anterioară. 1sta nu #nseamnă că Eve vrea să se mărite cu mine.  — 6tiu. continuă să zâm!ească /o!A cu gura până la urechi. #ncă n'ai #ntre!at'o. ând ai de gând să'i ceri mâna ?  — 4a tre!ui să'i ceri scuze pentru noaptea trecută, #i reaminti 5uc$. *'ai să scapi de asta.  — 3utem merge acolo #n această dimineaţă, chiar cum am plănuit. /o!A #ncepu să'şi desăşoare strategia. Eu #mi voi cere scuze, după aceea tu #i vei cere să se mărite cu tine..  — *u, /o!A, scutură tatăl lui din cap. *u aşa tre!uie să se #ntâmple. 4om merge acolo şi tu'ţi vei cere scuze. 1sta'i.  — 1h, tată  protestă /o!A. 2ricum o vei cere #n căsătorie. De ce nu #n această dimineaţă ?

 — 3entru că nu'i ceri unei emei să ie soţia ta, cu un !ăieţel de opt ani care stă şi ascultă, replică taică'său easperat.  — ând o s'o #ntre!i, atunci ? #ntre!ă /o!A neră!dător. neră!dător.  — 1m de gând s'o invit pe Eve să cineze cu mine diseară, spuse tatăl lui. /u o să rămâi acasă şi eu o s'o rog pe doamna Jac$son să vină să stea cu tine.  — Doamna Jac$son ? strigă /o!A cu o strâm!ătură de dezgust. De ce tre!uie să vină ea ?  — 1m mai discutat asta #nainte, #i reaminti 5uc$. Doar n'ai să stai aici de capul tău ?  — Ei !ine, de ce tre!uie să ieşi să cinezi cu Eve? #l contrazise /o!A. De ce nu poate veni ea aici, cum a ăcut aseară ? 4ă voi lăsa singuri şi promit să nu ascult. /atăl lui otă din greu şi se uită spre tavan.  — um te pot ace să #nţelegi ? se #ntre!ă el cu voce tare. ând o emeie primeşte o cerere in căsătorie, se aşteaptă la nişte chestii romantice — puţin vin şi nişte lumânări. *u poţi s'o chemi aici, să gătească, să spele vasele şi apoi să'i aci cererea. cere rea.  — -i se pare cam prea multă tevatură, !om!ăni !om !ăni /o!A. 3e Eve n'ar deranja'o dacă ai cere'o ără să treacă prin toate acestea.  — *u'mi pasă dacă n'o deranjează. 2 s'o ac, sta!ili 5uc$ şi #şi stinse ţigara pe jumătate umată #n scrumieră. Jos din pat, #i ordonă el. 4reau să mă #m!rac.  — -ergem acum la Eve ? /o!A ateriza pe podea.  — *u aşa devreme dimineaţa, reuză 5uc$. 5 uc$. 4om aştepta până mai târziu.  — Dar este duminică. 3oate se duce la la !iserică, protestă /o!A.  — 1tunci va i primul lucru pe care'; vom ace după'amiază.  — 2, tată  otă /o!A şi plecă din dormitor dormitor târându'şi picioarele. Era ora prânzului când Eve şi părinţii ei se #ntoarseră la căsuţa de la lac, de la !iserică. -âncarea era #n cuptor, aşa că ei se aşezară şi mâncară. mâncară. 5a ora unu, unu, vasele erau erau spălate spălate si Eve se duse duse #n camera camera ei să'şi scoată rochia cea !ună.  — Eve ? #ntre!area maică'si era #nsoţită de o ciocănitură #n uşă. /atăl tău şi cu mine mergem să acem o plim!are cu !arca pe lac. 1i vrea să vii cu noi ? /răgându'si jeansii, Eve veni la uşă şi o deschise.

 — *u, mamă, mulţumesc. red că o să rămân aici să termin cartea  pe care o citeam.  *u menţiona că 5uc$ #i spusese că o va vedea astăzi. *u usese ăcut nici un aranjament deinitiv şi Eve preera ca părinţii ei să nu ştie că ea rămânea pentru cazul #n care el venea sau teleona.  — Eve vine cu noi ? #ntre!ă tatăl ei din din uşa casei.  — *u, răspunse maică'sa. 1re de gând să rămână acasă.  — 3ariez că'; aşteaptă pe 5uc$ -clure. declară el cu o voce glumeaţă, şi Eve simţi cum i se #nroşesc o!rajii.  — *u'i da importanţă, #i spuse mama ei cu m zâm!et #nţelegător. #şi aminteşte cum stăteam eu #n casă aşteptând să'mi dea un semn de viaţă când tre!uia să ne #ntâlnim. :ăcu o mişcare să plece. 3ro!a!il nu ne vom #ntoarce până târziu după'amiază.  — 3etrecere rumoasă. #i ură Eve.  — 6i ţie, #i ăcu maică'sa cu ochiul. ochiul. CAPITOLUL IX

/o!A /o!A se trân trânti ti pe locu locuii pa pasa sage geru rulu luii #n ma maşi şină nă,, cu o e epr pres esie ie mohorâtă pe aţă.  — e'aş mai i dorit ca doamna Jac$son să i ost ocupată diseară,  !om!ăni el pentru a şasea oară de când când 5uc$ #i teleonase acesteia.  — 2 să vină şi nu poţi schim!a asta, sta!ili 5uc$, luându'şi  privirea de la drum pentru a'; privi repede pe iul său. *u vreau să mai asist la mei o şmecherie /o!A rămase ăcut vreme de un minut.  — /e'ai gândit cât o să ie de scump, tată ? #ncerca o altă tactică. 2 să tre!uiască nu numai s'o plăteşti pe doamna Jac$son, dar va tre!ui să plăteşti şi cina Evei si a ta. u !anii pe care'i cheltuieşti diseară, mi'ar ajunge să cumpăr o !icicletă. 1r i cu siguranţă mai ietin dacă ai #ntre!a'o #n această dună'amiază.  — *u vreau să mai aud nimic despre asta. *u părăsiseră acest su!iect de azi'dimineaţă, şi ră!darea lui 5uc$ ajunse'se la limită.  — Dar eu n'am nimic de spus #n toate acestea aces tea ? #l contrazise /o!A. #n ond, urmează să ie mama mea.

 — *'aş i atât de sigur #n locul tău, #l avertiză 5uc$. #ncă nu te'ai lămurit cu Eve #n privinţa serii trecute. 3oate că nu vrea să ie mama unui !ăiat care nu respectă momentele de intimitate ale altor oameni.  — Cmm, dar o să mă scuz pentru asta, raţiona /o!A. Eve va #nţelege. 0unt doar un copilaş.  —
 — 8ună, #i salută ea prin uşă şi o deschise7 %n zâm!etul ei era o urmă de nervozitate până #ntâlni al!astrul jucăuş şi cald al ochilor lui 5uc$7 %n acel moment, nervozitatea #i dispăru. #mi pare rău că mi'a luat atât de mult timp, dar a tre!uit să şterg apa pe care o vărsasem pe  jos.  — *u'i nimic. *'am aşteptat prea mult, mult, o asigură 5uc$. 1dmiraţia din privirea lui care'i cercetă aţa şi silueta părea să'i dea #ncredere #h ea. 3utea să spună că lui #i plăcea ce vedea, chiar dacă ea nu era genul după care să #ntorci capul.  — 8ună, /o!A. Eve u #n stare să'i zâm!ească !ăiatului ără nici o #ncordare când acesta intră #n casă alături de tatăl său.  — 8ună. "ăspunsul lui părea un pic mai supus decât #n mod normal, ca şi cum mintea lui era preocupată de alte pro!leme, dar ochii #i erau la el de vioi ca de o!icei.  — %ntraţi, #i invită Eve. /ocmai mi'am ăcut ă cut un pahar cu ceai rece. 1ţi vrea şi voi ? 5uc$ reuză, dar /o!A acceptă imediat.  — 9h#, aş vrea un pahar. — 6i câteva prăjiturele ? ghici Eve.  — 3răjiturele cu ciocolată ? #ntre!ă el plin de speranţă şi ea dădu din cap airmativ. 0igur că aş vrea.  — e se spune ? #l #ndemnă 5uc$ pe iul său să ie mai mai manierat.  — -ulţumesc, răspunse /o!A, apoi se #ncruntă. /re!uia să spun şi (te rog) ?  — *'are importantă, #l linişti Eve cu un zâm!et uşor. 1i prins ideea, #şi ridică ochii spre tatăl !ăiatului. /otuşi, nu vrei un pahar cu ceai şi nişte prăjiturele ?  — 4reau doar ceai, replică 5uc$, răzgândindu'se #n aţa acceptării iului său. ei doi o urmară #n mica !ucătărie. /o!A se #nghesui lângă un  !uet ca s'o o!serve #ndeaproape, #n timp ce 5uc$ stătu la o parte din calea ei, sprijinindu'se cu un sold de !uet şi aprinzându'şi o ţigară. Eve era conştientă de virilitatea lui, chiar dacă el nu se ala #n raza ei vizuală. "adarul trupului ei #i simţea prezenţa.

-ai puse #ncă două pahare de ceai cu gheaţă şi chiar reuşi să ducă tava cu apă pentru cu!uri #n congelator, ără s'o verse pe jos. 0coase din cutia cu prăjituri trei !ucăţi şi le puse pe un şerveţel pentru /o!A.  —
 — /o!A, aş putea să'ţi sucesc gâtul  mormăi 5uc$ urios şi'şi luă mâna de pe gura !ăiatului. 0ă nu #ndrăzneşti să mai scoţi un cuvânt   — Dar... /o!A se #ncruntă din cauza lipsei lui lui de #nţelegere.  — 4or!esc serios, i'o tăie 5uc$ cu dezapro!are ermă. %a'ti  prăjiturile şi ceaiul şi du'te aară, #i ordonă el. *u vreau să mai aud nici o şoaptă de la tine.  — 8ine, !om!ăni /o!A şi se duse la !uet să'şi ia prăjiturile şi ceaiul. Eve era prea #nmărmurită ca să'i ajute.  — Cai, aară, şi să nu te prind că mai intri, #l avertiză 5uc$. 1minteşte'ţi ce mi'ai promis.  — Da, tată, dădu el din cap şi plecă târându'şi târându'şi picioarele către uşă. Eve Eve co cont ntin inua ua să se uite uite la 5uc$ 5uc$ care care'ş 'şii stin stinge geaa ţiga ţigara ra #ntr #ntr'o 'o scrumieră de pe !uet. ând #n cele din urmă o privi, parcă se scuza. Ea auzi uşa #nchizându'se după /o!A care pleca.  — :iul meu are o gură cam slo!odă, slo!odă, spuse 5uc$. 2 cuprinse o durere cumplită #n inimă. 0e #ntoarse cu spatele  pentru a o ascunde, strângând marginea !uetului cu amândouă mâinile. "euşi să'şi găsească un pic de calm.  — *u i #ngrijorat, rosti ea cu indierenţă orţată. *'am de gând să iau drept !ună sugestia lui /o!A, aşa că nu aştept nici o propunere de căsătorie. 3ulsul ei se #nteţi când 5uc$ veni #n spatele ei şi'i 'puse mâinile pe umeri.  — De ce nu ? murmură el, oarte aproape de ea Eve se preăcu că nu #nţelege.  — De ce nu ce ?  — :iindcă lui /o!A i'a ieşit deja porum!elul din gură, pot oarte  !ine să te cer acum #n căsătorie #n loc să mai aştept, aştept, replică 5uc$. Ea se #ntoarse pe jumătate şi'; privi peste umăr. *u putea vor!i serios... dar privirea lui ermă spunea altceva. Ei #i era teamă să creadă. 9l iu!ea atât de mult #ncât nu i se părea posi!il ca cel mai ne'  !unesc vis ai ei să devină realitate. realitate.  — 5uc$, nu tre!uie să aci asta. Ea'i dădea o şansă să'şi retragă semi'propunerea. Gâm!etul leneş #i ridică un colţ al gurii pline de armec masculin.  — 6tiu că nu tre!uie, #ncuviinţă #ncuviinţă el.  — 1tunci... Eve continua să ezite.

 — 4reau ca tu să ii soţia mea, spuse 5uc$ #ntr'un eort de a'i demonstra că era serios. *u era nici un el de glumă. 6i /o!A vrea să ii mama lui. Deşi, nu te'aş #nvinovăţi dacă te'ai răzgândi să preiei acest rol. El vor!eşte când nu tre!uie şi =tie lucruri pe care n'ar tre!ui să le ştie. *'o să ie o plăcere.  — *u'mi pasă. răspunse ea dintr'o răsulare, pentru că #ncepea să creadă că el vor!ea serios.  — 1r i !ine să ii sigură #n privinţa asta. 2 #ntoarse cu ata la el şi' şi lăsă mâinile să alunece #n josul spatelui ei pentru a o strânge mai aproape de el. *u ne cunoaştem de multă vreme. *u vreau să te gră!esc. Dacă vrei să te gândeşti la asta, voi aştepta răspunsul tău. 3unâ 3unând ndu'ş u'şii pa palm lmel elee pe piep pieptu tull lui, lui, Eve Eve #i simţe simţeaa căld căldur uraa prin prin cămaşă. 8ătaia puternică a inimii iui o asigură că totul era real. *u era un vis.  — *u'i vor!a de asta. Ea nu realizase că #ncă nu ajunsese să'i accepte propunerea până #n acest minut. -i'ar plăcea să mă mărit cu tine... 5uc$ o privi.  — 1m auzit un , dar la sârşitul acestei propoziţii propoziţii ? o #ntre!ă el.  — *u. Doar că este aşa de neaşteptat. *u mă pot gândi la motivul  pentru care vrei să te #nsori cu mine, recunoscu recunoscu ea #n cele din urmă.  — 4reau să mă #nsor cu tine din motivul o!işnuit. 4or!ea răguşit. /e iu!esc, Eve. 1erul pe care'; inspirase inspirase #i rămăsese rămăsese #n piept. piept. *u'şi dăduse dăduse seama ce cuvinte rumoase erau până când 5uc$ nu le pronunţase. 2 !ucurie de necrezut #i #nceţoşa ochii.  — 6i eu te iu!esc, declară ea cu o voce #nă!uşită #nă!uşită de emoţie. @ura lui puse stăpânire pe a ei şi nu mai u nevoie de cuvinte. 8raţele i se strecurară #n jurul gâtului lui #n timp ce !raţele lui o zdro!eau la piept. Eve se răsuci su! posesiunea puternică a sărutului lui, #ncă nevenindu'i să creadă că el o dorea. Dar el părea hotărât să i' o dovedească atât prin gesturi cât şi prin cuvinte. ând !uzele ei care se desăcură ură până la urmă convinse, 5uc$ #i acoperi aţa cu o ploaie de sărutări. 2chii, sprâncenele, o!rajii, nasul, !ăr!ia ei — nici o parte nu scăpă de invazia lui lămândă. "ămase atât de slă!ită #ncât a!ia mai putea respira. %nima ameninţa să'i iasă din piept din cauza prea'plinului de iu!ire.

3lăcerea era un chin cumplit care'i pulsa #n picioare. -âinile ei se  plim!ară agale peste umerii, spatele şi şoldurile lui, mângâindu'le şi stârnindu'şi #n propria ei carne o e!ră de #ncântare. 3entru Eve nu mai eista cale de #ntoarcere. #i dăruise inima şi suletul şi tot ce dorea el — mândria ei, demnitatea, respectul de sine. /otul era al lui.
 — Este #ncă aară, şi pro!a!il moare de curiozitate    — 5asă';. 8raţul #şi #ntări strânsoarea #n jurul mijlocului ei. 1sta şi merită, otă 5uc$ cu şovăială. 3resupun c'ar tre!ui să'i punem la cu' rent cu noutatea, deşi a ost optimist că vei i de acord să te măriţi cu mine.  — 1 avut dreptate. Ea se cuundă #n lumina lumina al!astră a ochilor lui.  — Cai să mergem să'i spunem, #ncuviinţă #ncuviinţă 5uc$ #n cele din urmă. ând se #ntoarse s'o conducă aară din !ucătărie, el continuă să'şi ţină !raţul #n jurul ei, şi trupul ei era lipit de al lui. Era un gest oarte  posesiv şi asta o etazia. ând ieşiră aară, #l găsiră pe /o!A stând oe treptele de la intrare şi aşteptând ră!dător — sau mai degra!ă, neră!dător, judecând după cât de repede se ridică #n picioare să'i salute. 2chii lui strălucitori se mişcară gră!iţi de la unul la altul.  — 1 spus (da) ? #l #ntre!ă pe 5uc$, cu suletul la gură.  — e te ace să crezi c'am #ntre!at'o ? #l provocă 5uc$. El aruncă pe su! gene o privire neliniştită in direcţia Evei care #ncerca să nu zâm!ească.  — 1i #ntre!at'o, nu'i aşa ? Din nou #ntre!area #i era adresată tatălui său.  — 1m #ntre!at'o. 5uc$ nu'; mai ţinu #ncordat. 6i Eve a ost de acord să ie soţia mea.  —
 — /ată  protestă /o!A.  — 1m de gând s'o #mpart cu tine multe seri #n viitor, dar #n prima noapte a logodnei noastre, o vreau numai pentru mine, declară 5uc$.  — 4oi sta #n camera mea, promise promise /o!A.  — *u'i acelaşi lucru, insistă el şi se uită din nou la Eve. 4ei lua masa cu mine diseară. dacă'ţi promit că nu va tre!ui s'o pregăteşti ?  — Da. hiar dacă ar i tre!uit să'şi pregătească masa, tot ar i ost de acord.  — 4oi veni devreme — #n jur de şapte — ca să pot vor!i cu  părinţii tăi. 5uc$ zâm!i când #şi dădu seama. *u te'am #ntre!at, cât de curând ai vrea să ie nunta ? :ormularea #ntre!ării lui — nu când ci cât de curând — o ăcu să i se taie răsularea şi, pentru o clipă, nu putu decât să se uite la el, toată dragostea strălucindu'i #n ochi.  — u cât mai repede cu atât mai !ine, nu crezi ? #ntre!ă ea, un pic şovăitoare.  — ategoric. "ăspunsul lui era oarte clar când #şi co!or# capul să  pună stăpânire pe !uzele ei #ncă #ncă o dată. eea ce #ncepuse ca un sărut rapid, #ntârzie ceva mai mult. Eve se sprijini şi mai tare de el. #nainte ca pasiunea să se dezlănţuie, #şi aminti că nu erau singuri.  — 1m o #ntre!are, #ntrerupse /o!A #m!răţişarea #m!răţişarea lor.  — e este ? Dar 5uc$ era mai mult decât preocupat de studiul  !uzelor ei moi.  — /re!uie să vă las singuri pe voi doi de iecare ie care dată când #ncepeţi să vă sărutaţi? #ntre!ă /o!A.  — *u este necesar de iecare dată. De ce ? 5uc$ #şi smulse privirea de la aţa Evei pentru a se uita curios la iul lui.  — Dacă ac aşa, mi se pare că voi petrece o groază de timp singur, otă /o!A. 6i eu chiar speram că noi trei putem i #mpreună ca o amilie.  — 4om i o amilie, #l asigură Eve. 6i tu au vei petrece mult timp singur.  — Eve are dreptate. 5uc$ #l prinse pe iul lui de umeri umeri şi'; atrase #n cercul lor. 2 parte a planului a ost ca tu să ai o mamă, nu ?  — Da, zâm!i /o!A cu gura până la urechi. urechi.

CAPITOLUL X

ei trei petrecură după'amiaza #mpreună, parţial pentru a #mprăştia #ngrijorarea lui /o!A #n legătură cu poziţia lui #n noua amilie şi  parţial iindcă 5uc$ şi cu Eve #mpărtăşeau o dorinţă reciprocă de a'; include pe !ăiat, deoarece şi ei voiau compania lui. Eve ştia că'şi imagina, dar soarele părea să strălucească mai tare şi aerul era mai  proaspăt decât usese vreodată. 3ărinţii ei nu se #ntorseseră din ecursia cu !arca la ora când 5uc$ şi cu /o!A plecară acasă. Eve avu câtva timp de'singurătate să se gândească la propunerea neaşteptată şi tot ceea ce usese spus, dar #n cele din urmă co!or# din norii #n care plutea, ajungând la câteva adevăruri. 5uc$ o ceruse de nevastă pentru multe motive. 0pusese că o iu!eşte şi ea nu se #ndoia că, in elul lui, o iu!ea. Dar #şi dădea seama că n'o iu!ea aşa de mult pe cât #l iu!ea ea pe el. 1lt actor era /o!A7 el avusese nevoie şi voia o mamă, şi o plăcuse pe ea. :ără #ndoială că el inluenţase hotărârea lui 5uc$. Era ceva iresc. De asemenea, Eve ştiuse că 5uc$ era un !ăr!at singuratic. Dorise compania unei emei — nu numai din punct de vedere seual — ea era sigură că el putea să'şi asigure acest el de companie eminină. #n acea noapte, #n aţa cârciumii, 5uc$ spusese că voia să vor!ească cu ea — că ea era genul cu care se putea vor!i. El avea nevoie de aşa ceva la o emeie, la el cum avea ea nevoie să ie #n stare să vor!ească cu el. 1poi mai era eistenţa de holtei pe care el şi /o!A o duceau. 1veau nevoie de cineva care să le gătească şi să le acă curat #n casă #n locul lor. e convena!il ar i pentru ei să ie ajutaţi. @ătitul şi curăţenia vor i o parte a noului ei rol, deşi atât 5uc$ cât şi /o!A ar ajuta'o.  *u era nimic greşit #n nici unul din aceste motive. *ici unul dintre ele nu era rău. 3rintre altele, eistau o grămadă de cupluri care #şi por' neau viaţa #mpreună pe o !ază mai puţin solidă ca a lor. Dar acest apt o trezi pe Eve din vis ca să #nrunte realitatea viitorului lor. 5uc$ voia să se #nsoare cu o Eve practică, nu cu o romantică. Era mai !ine că ştia asta.

1cest lucru nu schim!a #nsemnătatea serii care sosea. #ncă era cina lor de logodnă. Eve puse o grijă deose!ită #n alegerea rochiei cu care se #m!răcă, #şi aranja părul şi se arda. "ezultatele nu erau prea rele, nici chiar #n ochii ei critici. uloarea roz a rochiei era un pic ştearsă, dar tăietura ei #i scotea #n evidenţă silueta zveltă, iar onduleurile părului ei şaten străluceau #n lumină. :idel cuvântului său, 5u$e sosi i la ora şapte, cu un !uchet de trandairi roşii pentru Eve. Ea nu le spusese nimic părinţilor ei despre cererea lui #n căsătorie, aşteptând să vină el ca să le spună #mpreună. 1ceştia se !ucurară oarte tare la auzul ştirii, mai ales mama ei care disperase că Eve nu'şi va găsi vreodată un !ăr!at care să #i ie  ie pe plac. 5a şapte treizeci se terminase cu elicitările şi ei erau #n drum spre restaurant. Eve realiza cât de greu #i era să ie cu picioarele pe  pământ, când era cu 5uc$. -âna ei stătea stătea #ntr'a lui.  — Eşti ericită ? #ntre!ă el.  — Da. 3utea spune ără nici un du!iu, chiar cu motivele ei de #ngrijorare aţă de scopul #n care dorea el să se #nsoare cu ea.  — red că mâine am putea merge la Duluth, spuse el. 4reau să'ţi cumpăr un inel, dar vreau să iu sigur că o să'ţi placă. 4om alege ceva #mpreună. -âine este !ine ?  — Da, sigur, #ncuviinţă Eve.  — 4reau să'i cunoşti pe tatăl meu #n timp ce vom i acolo. 4om lua masa #mpreună.  — 1r i !ine, acceptă ea. -i'ar plăcea să'i cunosc.  — 2 să'ţi placă de el. 6i nu mă #ndoiesc #ndoiesc că şi tu #i vei plăcea.  — 0per. Dar #n secret se temea că tatăl lui a va compara cu prima nevastă a lui 5uc$ şi se va #ntre!a ce nai!a a găsit iul lui la ea. 2 grămadă din prietenii lui care #i cunoşteau prima soţie, pro!a!il se. vor #ntre!a acelaşi lucru. *u'i #nvinovăţea.  — /e'ar deranja dacă /o!A ar veni mâine cu noi ? 5uc$ #ncetini maşina ca să intre #n parcarea restaurantului.  — 8ine#nţeles că nu mă deranjează, #l asigură Eve. Dacă nu'; includem, pro!a!il el va i convins că #l neglijăm.  — 1şa m'am gândit şi eu, #ncuviinţă el şi parcă maşina #ntre altele două, care aparţineau patronilor localului.

După ce co!or# din maşină, 5uc$ se duse să'i deschidă portiera şi s'o ajute să co!oare. #ntârzie un moment ca să'i ţină mâna şi să'i zâm!ească.  — Bi'am spus că eşti oarte drăguţă #n seara asta ? #ntre!ă #ntre!ă el.  — *u, dar #ţi mulţumesc, zâm!i Eve, #ntre!ându'se dacă el nu era numai ama!il. 3oate că era o cale de a'i spune că arăta atât cât putea ea de !ine. 1plecându'şi capul, el #şi lăsă gura să se plim!e cu căldură peste a ei. 0ărutul nu dură mult, dar o asigură de aecţiunea lui. Eve se #ndoia că acest sărut scurt #l tul!urase pe el atât de tare cât o tul!urase pe ea. ând se termină, el o escortă către intrarea restaurantului, cu mâna apăsată pe mijlocul ei. #năuntru, li se arătă o măsuţă aranjată pentru două persoane, #ntr'un colţ liniştit.  — *u ţi'am promis lumânări ? 5uc$ arătă cu mâna spre lumânarea care ardea #ntr'un seşnic când se aşezară pe scaunele lor,, unul #n aţa celuilalt.  — 8a da, spuse ea cu un zâm!et. 1i neglijat să menţionezi muzica #n surdină. 0e reerea la sunetele romantice ale unei melodii care se auzeau de la sistemul stereo al restaurantului. res taurantului.  — 1m lăsat asta pentru impresia inală. olţurile gurii lui se ridicară a amuzament. 2 chelneriţă tânără şi oarte atrăgătoare se apropie de masa lor. u ochi al!aştri şi păr !lond, părea #ntruchiparea a tot ce era seA, dar ără a i vulgară. 1ceasta le zâm!i amândurora, totuşi Eve gândi geloasă că o!serva altceva decât interes proesional #n ochii etei când se uită la 5uc$.  — 1ţi vrea să !eţi ceva #nainte, #nainte, de masă? se interesă ea.  — Da, am vrea o sticlă cu şampanie, comandă 5uc$ cu un zâm!et apreciator. Eve consideră că 5uc$ ar i tre!uit să ie !olnav dacă nu remarca rumuseţea evidentă a !londei. /otuşi când o ăcu, ea se simţi jignită.  *'avea nici un sens. /otuşi reuşi să'şi ţină #n râu emoţiile care o rământau. helneriţă plecă şi se #ntoarse cu o sticlă de şampanie. După ce o deschise, #i turnă puţin lui 5uc$ pentru degustare. El dădu din cap #ncuviinţând şi ea le umplu câte un pahar.

După ce ata plecă, 5uc$ #şi ridică paharul pentru a ace un toast.  — 3entru dragostea vieţii mele, mele, tare oarte curând va i soţia mea. Era un sentiment oarte mişcător, dar Eve ştia că este o eagerare. El #i promisese o seară romantică şi #ncerca să se ţină de cuvânt, dar ea ar i preerat ca relaţia lor să rămână cinstită şi nu pătată cu alse complimente.  — 1 ost oarte rumos, 5uc$, recunoscu ea. Dar nu era necesar.  — 2h ? 0prânceana lui se arcui la comentariul ei. De ce nu este necesar ?  — 3entru că... ea dădu din umeri, puţin cam nervoasă... *u mă aştept aştept să ii #ndrăgostit #ndrăgostit de mine, ne!uneşte ne!uneşte şi romantic. romantic. *u tre!uie tre!uie să ţii discursuri !om!astice.  — 9nţeleg. 5inia !ăr!iei lui se #năspri când zâm!i. 6i nu te deranjează dacă nu sunt #ndrăgostit de tine, ne!uneşte şi romantic ? #n #ntre!area lui era o urmă de provocare. Eve #l asigură>  — 1m acceptat asta.  *u voia ca el să joace rolul unui iu!it romantic, când nu asta simţea cu adevărat.  — 9mi pare !ine c'ai acceptat, murmură el sec şi ăcu semn chel ch elne neri riţe ţeii să le ad aduc ucăă me meni niul ul,, #nţe #nţele legg că aici aici sunt sunt oar oarte te !u !une ne cotletele. onv onver ersa saţi ţiaa in timp timpul ul cine cineii u do domi mina nată tă de su!ie su!iect ctee !a !ana nale le.. -âncarea era gustoasă, dar totuşi Eve simţea o tensiune #ntre ei. 5uc$ era plăcut şi prietenos, dar uneori când se uita la ea, ata se simţea  prost. #ntotdeauna el usese #n stare s'o tul!ure izic, totuşi acum eista ceva dierit — ca şi cum era urios, deşi nu părea să ie. ina se #ntinsese cu o a doua ceaşcă de caea după desert, #nainte ca 5uc$ să sugereze că era timpul să plece. Eve acceptă hotărârea lui, neiind #n stare să depisteze #ncă sursa de tensiune. 9n tăcere, traversară parcarea spre maşină. 5uc$ o aşeză pe locul  pasagerului, apoi #nconjură maşina şi se urcă la volan. *u ăcu nici o #ncercare să pornească motorul.  — 0'a #ntâmplat ceva ? se #ncruntă #ncruntă Eve uşor.  — 1şa se pare, #ncuviinţă el şi se #ntoarse s'o privească privească #n aţă.  — e este ? Ea nu era sigură dacă el se reerea la maşină sau la altceva.

 — /u, răspunse simplu 5uc$.  — e'am ăcut ? se dădu ea #napoi surprinsă. surprinsă.  — De unde ţi'a venit această idee caraghioasă că nu sunt #ndrăgostit ne!uneşte de tine ? #ntre!ă el.  — Dar nu eşti, replică Eve apărându'se, apoi ezită su! privirea lui scrutătoare. /e cred când spui că mă iu!eşti, dar...  — :rumos din partea ta, o tachina el sec. Dacă Da că nu sunt #ndrăgostit ne!uneşte de tine, poate că nu ai eplica de ce vreau să mă #nsor cu tine. 0unt sigur că este ceva #n legătură cu /o!A.  — De ce mă #ntre!i ? ripostă Eve. unoşti motivele la el de !ine ca mine.  — 3oate că chiar mai mult, #ntâmplându'se să ie şi ale mele. 5uc$ #ntinse un !raţ de'a lungul spătarului şi păru că se relaează. Dar mi' ar plăcea să le aud de la tine.  — 9ţi pot vor!i despre unele lucruri care lipsesc din viaţa ta, zise ea stingherită, neiind sigură de ce voia el ca ea să i le spună.  — a de eemplu ? o #ndemnă #ndemnă el să'şi conceapă răspunsul.  — 1i nevoie de o mamă pentru iul tău, cineva care să ai!ă grijă de casă şi să gătească, cineva care să ţină la tine şi să ie acolo când vrei companie. Eve ezita.  — 1i lăsat la o parte (parteneră de pat) #i#i reaminti el cu răceală.  — 6i asta, admise ea.  — 9mi pare !ine. 3entru un moment, am crezut că'mi angajez o menajeră cu normă #ntreagă #n loc de a'mi lua o soţie. De data aceasta #n vocea lui se simţea uria.  — *u... nu #nţeleg, se !âl!âi Eve.  — 3rostuţo  Eistă un singur motiv pentru care mă #nsor cu tine. /e iu!esc şi nu vreau să trăiesc ără tine  iz!ucni 5uc$.  — Dar /o!A...  — *'am ăcut o trea!ă prea proastă cres'cându'; singur. Dacă a reuşit să se descurce ără o mamă atâta timp, poate să se descurce şi in cont co ntin inua uare re,, ripo ripost stăă el. el. rede rede'm 'mă, ă, sunt sunt !u !ucu curo ross că vo voii vă plăc plăceţ eţii reciproc, dar n'aş da doi !ani dacă te'ar uri, atâta timp cât eu te iu!esc.  — Dar credeam... Eve #ncercă din nou să'i comunice părerile, şi din nou 5uc$ o #ntrerupse.

 — ât despre gătit şi curăţenie, pot angaja pe cineva. 6tiu că tu te' ai #ntre!at, dar #mi pot permite asta, dacă mi'aş dori.  — 1i recunoscut că erai singur, se !ăgă ea repede r epede #nainte ca el s'o #ntrerupă iarăşi. 0puneai că era pustiu acasă #n acea noapte din aţa cârciumii.  — 1şa am spus, recunoscu 5uc$. Eve, un !ăr!at poate avea o sută de emei care să trăiască #n casa lui şi totuşi să se simtă singur dacă nici una dintre aceste emei nu este cea potrivită.  — /e rog  #ntoarse capul, temându'se să nu ie convinsă de el. 6tiu cât de mult ai iu!it'o pe prima ta soţie   — Da, am iu!it'o pe 5isa, accentua el. Dar este la timpul trecut, Eve. 1m iu!it'o, dar acum te iu!esc pe tine. Este ceva complet dierit.  — 6tiu asta. spuse ea cu o mică #nţepătură #nţepătură de durere.  — 6tii ? 5uc$ otă lângă ea, apoi mâinile lai o #ntoarseră #n !raţele sale. 1m iu!it'o cum iu!eşte un tânăr. *u mai sunt deloc acelaşi. -' am schim!at. 1m crescut, sunt un !ăr!at adult, Eve, şi te vreau şi te iu!e iu!esc sc aşa aşa cu cum m do doar ar un !ă !ăr! r!at at po poat atee — ne ne!u !une neşt şte, e, pro proun undd şi romantic.  — 5uc$  Eve #şi ţinu răsularea, #ncepând să creadă până la urmă că s'ar putea să ie adevărat.  — 4ino aici. El zâm!i şi #ncepu să o strângă #n !raţe. 4reau să'ţi dovedesc.  *u mai putea să i se opună când gura lui o acoperi pe a ei cu aviditate. 6i nici nu mai voia.

 

SFÂRŞIT