Cuprins
I. Introducere..........................................................................pag.2 II. Aurul..................................................................................pag.3 II.1. Extragere..............................................................pag.3 II.2. Proprietati fizice...................................................pag.3 II.3. Proprietati chimice...............................................pag.3 II.4.Utilizari.................................................................pag.3 III. Cianura............................................................................pag.4 III.1. Structura.............................................................pag.4 III.2. Utilizare..............................................................pag.4 III.3. Cianura in minerit...............................................pag.5 III.4. Toxicitate............................................................pag.5 III.5. Riscuri implicite.................................................pag.6 III.6. Poluarea mediului...............................................pag.6 IV. Adevaratul pret al aurului................................................pag.7 V. Proiectul Rosia Montana...................................................pag.9 VI. Concluzie.........................................................................pag.11 VII. Bibliografie....................................................................pag.12
1
Cianura si Rosia Montana I. INTRODUCERE Rosia Montana, comuna a judetului Alba care se gaseste la 80 km de resedinta judetului – Alba Iulia si la 10 km de orasele Campeni si Abrud. Prima atestare documentara a Rosiei Montane este din 6 februarie 131 p. Chr., aceasta data aparând pe o tablita cerata gasita într-una din galeriile romane aflate pe teritoriul comunei. Localitatea este situatǎ într-un bazin si este strǎbǎtutǎ longitudinal de Valea Rosiei (Foies) ale cǎrei ape sunt de culoare rosie-gǎlbuie, datoritǎ oxizilor de fier continuti în apele de minǎ colectate pe parcurs. Patrulaterul aurului, din care face parte si Rosia Montana, înseamna 2000 de ani de exploatare miniera – de la malurile râurilor la steampuri si mai apoi la cianura. Existenta aurului a atras în timp, cu putere de magnet, diferite forme de exploatare la Rosia Montana. În industria miniera a metalelor pretioase cianura de sodiu (NaCN) este folosita, in special in extragerea aurului. In minerit, cianura se foloseste de aproximativ 30 de ani la scara larga, ca agent de obtinere a aurului si argintului. Cu ajutorul cianurii, 97% din cantitatea de aur poate fi extrasa din rocile care contin acest metal. Dupa ce aurul este extras, solutia contaminata nu numai cu cianura, ci si cu o cantitate mare de metale grele este depozitata in iazuri de steril. Aceste reziduri rezultate in urma activitatilor de extragere a aurului reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor si a mediului.
2
II. Aurul II.1. Extragere Din nisipurile aurifere (foarte rare la ora actuală), aurul se extrage prin antrenarea nisipului cu apă (“spălare”). Aurul care este foarte greu (19,3 g.cm-3) se depune. Pentru izolarea aurului din minereuri, în care se găseşte în cantităţi foarte mici, se folosesc procedee chimice. Unul dintre ele este amalgamarea, bazat pe faptul că aurul se dizolvă în mercur, formând un aliaj lichid, din care mercurul se îndepărtează prin distilare. Procedeul se poate aplica numai dacă aurul nu este prea fin dispersat şi are dezavantajul că produce poluarea intensă a mediului prin pierderile de mercur, care este foarte toxic. Procedeul cel mai utilizat astăzi este cianurarea în care roca sfărâmată şi măcinată se tratează cu soluţie 0,1 - 0,2 % cianură de sodiu care dizolvă aurul prin formarea complexului diciano-auric, în prezenţa oxigenului din aerul insuflat: 4Au + 8NaCN + 2H2O + O2 = 4Na[Au(CN)2] + 4NaOH După filtrarea de reziduul nedizolvat din acest complex aurul se extrage fie prin electroliză fie prin tratare cu zinc, care precipită aurul, zincul trecând în cianură complexă: 2Na[Au(CN)2] + Zn = Na2[Zn(CN)4] + 2Au II.2. Proprietati fizice Aurul este cel mai ductil şi maleabil metal cunoscut; se poate trage în foiţe cu grosimea de 0,1 microni. Ductilitatea sa se reduce însă mult prin impurificare. Urme de Sb, Bi, Pb, Sn etc. fac aurul dur, casant şi neprelucrabil. II.3. Proprietati chimice Au are potenţialul standard de reducere pozitiv, ceea ce îl situează după hidrogen . Astfel că el nu reacţionează cu apa şi nu scoate hidrogenul din acizi. Inerţia chimică a aurului se aseamănă cu aceea a metalelor platinice. II.4. Utilizari Aurul este cel mai utilizat metal pentru bijuterii şi obiecte de podoabă, iar sub formă de lingouri, pentru tezaurizare. Se foloseşte sub formă de aliaje cu Ag şi Cu deoarece în stare pură este prea moale. Concentraţia aurului se exprimă în carate. Aurul curat are 24 de carate.
3
III. Cianura III.1. Structura Cianurile sunt substanţe chimice care conţin cel putin un grup cian (C≡N), care constă într-un atom de carbon în legătură triplă cu unul de azot. Anionul CN- este deasemenea cunoscut ca ion cianură. Cianurile metalelor alcaline sunt cunoscute ca fiind otrăvuri, în acest scop folosindu-se în principal cianura de potasiu (KCN). De sus în jos: Ionul cianură, CN−. Structura chimică
Reprezentarea prin calote moleculare
Suprafaţa de potenţial electrostatic
Reprezentarea cu ajutorul orbitalelor atomice
III.2. Utilizare Mineritul aurifier este cel mai mare consumator de cianura, cu peste 180 000 de tone/ anual. De cele mai multe ori tehnica cianuratiei este utilizata in mod iresponsabil ceea ce cauzeaza deversari cu efecte devastatoare asupra mediului inconjurator si a sanatatii umane. Mai mult, cianura reactioneaza cu alte elemente si se descompune in sute de compusi ce contin cianuri in diverse concentratii. In ciuda riscurilor ce le implica acesti compusi, operatorii minieri nu sunt obligati sa monitorizeze sau sa raporteze starea sau prezenta acestor substante chimice in mediu. Studiile arata ca acesti compusi se
4
depun in tesuturile plantelor si pestilor si persista in mediul inconjurator pentru un timp indelungat. III.3. Cianura in minerit Lesierea cu cianuri permite extragerea granulelor microscopice de aur din minereurile cu concentratii minime si presupune: • Exploatarea in cariere de suprafata de dimensiuni uriase asemenea unor cratere ce distrug ecosistemul si lasa in urma peisaje selenare; • Zdrobirea unor cantitati imense de roca in bazine uriase si stropirea lor cu solutie de cianura ce separa aurul pentru procesarea ulterioara. Cianura se combina cu 97% din aur, inclusiv cu acele particule prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber; • Obtinerea dintr-o tona de minereu a aprox. 2g de aur; • Multimple riscuri, un exemplu ar fi producerea acidului cianhidric ce este catologat gaz toxic de lupta in Conventia privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora deschisa spre semnare la Paris in 1993. III.4. Toxicitate Cianura este una dintre otravurile cu cel mai rapid efect, aceasta inhiba respiratia, altereaza transportul de oxigen la nivel celular si catre creier, presiunea sanguina descreste. Un simptom initial al otravirii cu cianura este inrosirea pielii, deoarece victima nu poate prelucra oxigenul din sange. La ingurgitarea a 100-200 mg de cianura de sodiu ritmul cardiac scade la sub 60 de batai pe minut, iar persoana otravita ajunge in coma sau se zbate in convulsii in doar cateva minute. Moartea prin sufocare sau stop cardiac se poate produce in maxim cateva ore in functie de rezistenta organismului. Fig.1
5
Doza mortala pentru om este de 1 mg CN‾/kg greutate corporala. Doar 0,03 mg CN‾/l apa reprezinta doza mortala pentru pestii sensibili(Fig.1), altii putand tolera pana la 0,2 mg/l. La concentratii de peste 3 mg CN‾/l, un rau este mort. III.5. Riscuri implicite Riscurile asociate mineritului cu cianuri implica o serie extinsa de probleme ce pot aparea in gestionarea transportului, depozitarii si folosirii acestei substante toxice. Accidentul de la Baia Mare ramane unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens asa cum demonstreaza si Raportul UNEP (United Nations Environment Programme) din martie 2000. Potrivit acestuia doua concluzii principale sau impuse: •Bresa in digul lacului de decantare a fost cauzata de o combinatie de factori-deficiente de operare si de intretinere a bazinului cat si vremea rea. • Urme de cianura au fost identificate in Delta Dunarii la patru saptamani de la accidentul de la Baia Mare, la 2000 de km de sursa deversarii. III.6. Poluarea mediului Cantitati incredibil de mici de cianura omoara pestele unui rau acesta fiind transformat intr-un curs de apa mort. Efectele produse de deversarile de cianura persista in mediu ani de zile, iar solutia de cianura din lacurile de decantare afecteaza ecosistemul in care se afla deoarece pasarile si animalele salbatice se adapa cu apa otravita. Cianura este un solvent puternic pentru
metalele
grele
precum
mercur, cadmiu si crom care in urma tratarii minereului ajung in spatii deschise.(Fig.2). Fig.2
6
IV. Adevaratul pret al aurului Cand o mina ajunge sa fie functionala, daunele se vor adauga distrugerilor initiale..Odata ce muntii vor fi aruncati in aer si minereul va fi scos la suprafata, acesta trebuie procesat pentru a extrage mineralele. Procesarea poate si ea varia, insa va genera la randul ei imense cantitati de deseuri. Cantitatea de metale ce poate fi recuperata, chiar si din minereuri cu concentratie mare, reprezinta in general doar o fractiune infima din masa totala a acestuia. Cantitatea de deseuri creata pe unitate de metale recuperate tinde sa creasca, deoarece rezervele de minereu bogat s-au epuizat, iar industria se indreapta catre rezervele cu minereu in concentratie scazuta. In mineritul de aur, se estimeaza ca doar 0,00001% aur se recupereaza din minereu. Restul inseamna deseuri. Cu alte cuvinte, acest lucru inseamna ca producerea unei simple verighete creeaza aproximativ 20 tone de deseuri, in principal toxice. Cianura ucide. O doza de cianura de marimea unui bob de orez poate fi fatala oamenilor; o concentratie de cianura de 1 microgram la un litru de apa poate fi fatala pentru pesti.Desi cianura distruge ecosisteme pe termen scurt, unii dintre poluantii ce rezulta din mineritul aurifer produc probleme si mai grave, pe termen lung. Romania, sau contribuabilul roman trebuie acum sa acopere pagubele produse de accidentul cu cianuri din 2000 de la Baia Mare, produs la o uzina de procesare a companiei romano-australiene Aurul. Dupa accident, Aurul si-a declarat falimentul, a revenit apoi asupra deciziei si a reintrat in functiune, ca astazi sa fie inchisa, falimentul fiind declarat definitiv. Mina lui Gabriel va fi de aproximativ sapte ori mai mare decat uzina Aurul, iar cianurile ce urmeaza sa fie folosite la Rosia Montana prezinta aceleasi riscuri ca si cele folosite la Baia Mare. Mercurul este un produs secundar al mineritului aurifer. La Rosia Montana, aproximativ 156 kg de mercur sunt produse pe an, sau 2.340 kg pe intreaga durata de viata a minei. Aceasta excluzand emisiile de mercur in aer, care se degaja din instalatia de topire. Scurgerea de ape acide este cel mai important impact negativ asupra mediului, asociat extragerii aurului. Aurul, cuprul, argintul si alte metale pretioase se gasesc adesea in interiorul rocilor bogate in minerale sulfuroase. De regula, orice roca cu un continut
7
mediu de sulfuri de peste 1,2% genereaza ape acide (Fig.3). La Rosia Montana continutul sulfuric mediu este de 1,9%.
Fig.3 Activitatea de extragere expune roca unor elemente cum ar fi apa, aerul, pentru prima oara dupa ce a fost formata. Dupa ce sunt deschise, sulfurile sunt expuse la oxigen si apa. Rezultatul este o reactie chimica care produce acid sulfuric, un component al ploilor acide. In comparatie insa cu ploaia acida, acidul in steril este de 20 pana la 300 de ori mai concentrat. Scurgandu-se din steril, acidul elibereaza din roca diferite metale cum ar fi arsenic, cadmiu, mercur sau plumb. Daca aceste metale nu sunt periculoase in roca, odata ce sunt eliberate devin foarte toxice pentru foarte multe specii, inclusiv pentru oameni.
8
V. Proiectul Rosia Montana Locul a devenit celebru după ce o firmă canadiană, Gabriel Resources, a dorit să extragă aur din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură, proces ce presupune distrugerea a unei suprafeţe totale de 16 km² care include cinci munţi, patru biserici şi cimitire, ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani până la refacere (în comparaţie cu durata maximă de producţie a minei ce se estimează la 15 ani). În total, compania va folosi o suprafaţă de 42.82 km² şi estimează că va extrage 300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint. Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului.
Întrebarea vitala este „ ce le ramane generatiilor urmatoare?”. Aur? În nici un caz. O zona dezvoltata economic si cu bunastare? Nici pe departe. Aceasta himera numita “Proiectul Rosia Montana Gold Corporation” îsi propune o exploatare de 16 ani si dupa … blestemul. De ce blestemul? Deoarece acest proiect presupune:
9
Sa realizeze o proprietate de teren ca necesar de 24998 ha ( Rosia Montana 4200ha din
suprafata
de 4200 existenta, Abrud 3500 ha, Bucium 8778ha,
Câmpeni 8520ha); O exploatare miniera de suprafata de mari dimensiuni constituita din 4 cariere cu un diametru propus de 1226m, 1144m, 1039m, 647m cu o adâncime medie de 380m; Exploatarea a 13 milioane tone de minereu anual (din cei 16 propusi); Extragerea anual a 16 tone aur si 58 tone de argint; Utilizarea zilnic a 40 tone de cianura; Construirea unui iaz de decantare cu un baraj care va avea o înaltime finala la baza de peste 180m (baraj a carui siguranta este susceptibila); Stramutarea populatiei din zona afectata; Crearea unui numar de 563 locuri de munca în perioada de exploatare (din care cel putin o treime sunt alocate pentru straini); Emisie de metale grele într-o zona a carui diametru se cuprinde între 100 si 300 km.(in acest spatiu nu se poate obtine produs biologic); Protejarea unei zone arheologice
infime comparative cu arealul de interes
arheologic; Acoperirea (cu iazul de decantare) a Bisericii din satul Corna si distrugerea cel putin a altei Biserici care este in zona de activitate a unei cariere, cu o valoare spirituala si istorica deosebita, amintesc doar steagul daruit de Vatican acestei Biserici;
10
VI. Concluzie Importanta culturala a zonei Rosia Montana este mult mai mare decat importanta economica a aurului ce a mai ramas in zona. A face un proiect care exploateaza o resursa saraca de aur prin mutilarea muntilor, afectarea mediului, a comunitatii umane etc., pentru 18% din afacere, este pierderea cea mai vizibila pentru Romania. Cu beneficiile aduse Romaniei prin acest Proiect nu vom fi mai bogati, dar generatiile urmatoare vor fi cu siguranta mai sarace, prin epuizarea resurselor, distrugerea reliefului si a mediului, distrugerea culturala si, nu in ultimul rand, prin distrugerea coeziunii comunitatii locale. Beneficiile mici pentru Romania ale acestui Proiect palesc in fata pierderilor si a riscurilor aduse de acesta. Din pacate, daca acest proiect va primi avizul si aprobarea, ceea ce va distruge nu va putea fi recastigat niciodata cu toti banii din lume.
11
VII. Bibliografie: 1.www.wikipedia.com 2.www.google.ro 3.Suplimentul revistei „22”(15 iulie 2007) 4. www.ecomagazin.ro 5.www.drumulaurului.ro 6. A.I. Stoica, C.H. Lochmüller, G.E. Baiulescu, Environmental Analytical Chemistry – Concepts - , Ars Docendi, Bucureşti, 2004 7. EIM RMGC, Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, 33 volume, (mai 2006)
12
