Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Îndrumător:
Studenţi: Cardon Lenuţa
Lect. Dr. Soare Ioana
Călin Crina Cristina
2012
Cuprins
1.Despre Roşia Montană…………………………………………..………2 2.Istoric……………………………………………………..….……………2 3.Populaț ia…………………………………………………….…………….5 4.Obiective…………………………………………………….…………….6 5.Legende……………………………………………………………………7 6.Aspecte tehnice……………………………………………………………7 7.Aspecte sociale…………………………………………………………….8 8.Economie - Planul de afaceri……………………………………………10 9.Beneficiile statului român……………………………………………….11 10.Impactul Economic al proiectului Roşia Montană……….………….12 11.Patrimoniu………………………………………………………………14 12.Biliografie………………………………………………………………..16
Despre Roşia Montană
Roşia Montană este o localitate miniera din Munţii Apuseni, judeţul Alba, Transilvania. Este situată în Valea Rosiei, străbătută de râul Rosia. Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roşiatica, de unde şi denumirea comunei în romană şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce dureaza de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conţinutul apei depaşeşte de 110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă.
Istoric
Roşia Montană - Două mii de ani de tradiţie în minerit Roşia Montană este atestată documentar din anul 131, când purta numele de Alburnus Maior. De-a lungul timpului, activitatea specifică acestei zone a fost exploatarea auriferă, care a început încă din secolul al II-lea d.Hr, din perioada romanilor. Roşia Montană este una dintre cele mai vechi localităţi din Europa cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase. Antichitatea Romanii au înfiinţat aici prima aşezare permanentă pentru sclavii şi coloniştii care lucrau în minerit şi au făcut şi primele mari exploatări de aur şi argint din zonă. Ei au amenajat primele galerii pentru extracţie, unde foloseau cele mai eficiente tehnici miniere pentru perioada aceea. Galeriile erau săpate cu ciocanul, dalta şi târnăcopul şi erau de multe ori ramificate sau chiar supraetajate.Cind roca era foarte dură, pereţii stâncii se încălzeau foarte tare cu foc, după care erau apoi stropiţi cu apă şi oţet pentru a se răci brusc. Datorită diferenţei termice create, se crăpau, şi apoi, cu târnăcopul, erau desfăcute bucăţile de rocă din care era separat aurul. Galerii romane
Astăzi se mai păstrează doar porţiuni din galeriile romane. Şi asta pentru că exploatările din Evul Mediu şi de mai târziu s-au făcut prin prelungirea şi lărgirea galeriilor romane existente. O mare parte din ele au fost complet distruse în 1970, când în zona Cetate a fost amenajată o carieră chiar în locul unde se afla un întreg sistem de galerii, denumit „cetăţile romane”, fără a se face niciun fel de cercetări, inventariere şi conservare in situ, acolo unde era cazul. Apogeul – perioada austro-ungară Pe parcursul anilor, datorită mineritului, zona s-a dezvoltat, atingând apogeul la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Pe atunci, Roşia Montană era un orăşel cochet, cu un centru cu străzi pietruite şi iluminate, cazino, cinematograf, teatru şi sală de bal cu oglinzi veneţiene şi grădină de vară în care cânta fanfara. Elita localităţii era formată din familiile vechi de mineri, care deţineau averi moştenite de-a lungul generaţiilor. Aceştia locuiau în centru, unde îşi construiseră case mari, adesea cu două niveluri, inspirate de cele ale saşilor din Transilvania. „Febra aurului” a atras oameni din diferite părţi ale Europei. Astfel, în Roşia s-au format comunităţi de români, maghiari, germani, slovaci, evrei, pentru care s-au construit biserici şi s-au înfiinţat şcoli. Pe atunci, aproape întreaga populaţie era implicată în activităţile miniere, chiar şi femeile şi copiii mai mari. În zonă nu s-au dezvoltat meşteşugurile specifice satelor din Apuseni, deoarece locuitorii Roşiei preferau să îşi cumpere produsele necesare traiului de la negustorii ce veneau din zonele învecinate. Meşteşugarii din zonă, puţini la număr, fie deserveau activităţile miniere, fie aveau meserii specific urbane, croitori şi cizmari. Perioada comunista După 1948, când toate exploatările private au fost naţionalizate, extracţia metalelor preţioase a continuat în mina de stat, mineritul rămânând ocupaţia de bază a roşienilor. În timp, s-a construit un nou centru, cu blocuri de locuinţe, iar centrul vechi şi-a pierdut farmecul atmosferei boeme din perioada interbelică. Cu trecerea anilor, a fost uitat şi s-a deteriorat. Din 1970, s-a renunţat la exploatarea în galerii şi au fost amenajate primele cariere, în zona Cetate, iar mai târziu la Cârnic. În această perioadă, mineritul funcţiona după principiile
economiei centralizate. Astfel, la Roşia se desfăşurau doar etapele miniere primare, iar cianurarea se făcea la Baia de Arieş iar procesarea finală la Baia Mare. În timpul perioadei comuniste şi, mai apoi, după 1989, mina de stat din Roşia Montană a lucrat în pierdere, cheltuielile fiind de aproximativ trei ori mai mari decât beneficiile. Tehnologia învechită, lipsa investiţiilor necesare şi a unui plan clar de dezvoltare au dus la închiderea minei în anul 2006.
Populaț ia
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodoxă (3.322 locuitori). Urmează religia romano-catolică cu 154 de credincioși. Alte religii, precum și ateismul, sunt prezente cu procente mult mai mici.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba
Obiective
Dealul Cetății este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile și puțurile din fostele mine romane. Se află la aproximativ o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existența milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.C. și denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperită în anul 1854 și în prezent se află expusă în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. Este și locul amplasării cetății Alburnus Maior. Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetății în apropierea fostelor exploatări romane și a reprezentat punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară1. Majoritatea din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului. Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”. Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară). Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în anul 1925, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 4 m, este alcătuit dintr-un postament din beton, pe care se înalță soclul și obeliscul în formă de piramidă, care are în terminație 3 cruci. Împrejmuirea este asigurată de un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“.
1
http://www.presalocala.com/2012/02/13/turismul-la-rosia-montana/
Legende
Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor. Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța2.
Aspecte tehnice
Proiectul Roşia Montană Gabriel Resources Ltd (numită în continuare GR), cu acţiunile tranzacţionate la bursa din Toronto, Canada şi Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva sau asociat în 1997 în Compania Eurogold S.A., care în 1999 îşi schimă numele în S.C. Roşia Montana Gold Corporation S.A. (numită în continuare RMGC) – în cadrul căreia 80% din acţiuni sunt deţinute de GR şi 19,3% de către Minvest Deva. Aceasta propune la Roşia Montană cel mai mare proiect de exploatare la suprafaţă la scală largă din Europa, folosind cianurarea ca procedeu de extragere a aurului şi argintului. RMGC a devenit în octombrie 2000 titulara licenţei de exploatare a Minvest-ului. Producţia minieră
2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba
Pentru a extrage cele 10,6 milioane uncii de aur şi 52,3 milioane uncii de argint, RMGC îşi propun ca pe parcursul a 16,4 ani să deschidă patru cariere de mineri asezate in jurul centrului istoric al localitatiit, realizând o producţie minieră totală de 36.000 tone/zi, în total producţia de minereu pe an fiind de 13 milioane de tone. În Studiul de Fezabilitate Minproc Ltd (aprilie 2001) este estimat faptul că singura metodă economic viabilă de producerea a aurului este tratarea minereului cu cianură de sodiu. La Roşia Montană se vor folosi în total 250.000 tone de cianură. Sterilele rezultate după procesarea minereului vor fi stocate într-un iaz de decantare ce va ocupa o suprafaţă de aproximativ 400 ha, cu o capacitate de stocare de 250 milioane tone şi un baraj înalt de 185m.
Aspecte sociale
Efecte directe şi indirecte Sub aspect social şi cultural, zona se află în declin, întrucât oamenii pleacă în alte părţi care oferă condiţii mai bune de viaţă. Roşia Montană rămâne, în ciuda potenţialului turistic, un loc izolat, care nu atrage alte investiţii capabile să revigoreze comuna, cu excepţia mineritului. Studiile făcute în urma unor proiecte asemănătoare arată că efectele directe şi indirecte ale dezrădăcinării oamenilor sunt: • dispariţia sistemelor de producţie; • bunurile şi sursele de venit sunt pierdute; • familiile respective sunt mutate în medii unde priceperile lor şi îndeletnicirile aducătoare de venituri nu mai pot fi aplicate sau concurenţa pentru resurse este mai mare • reţelele sociale de cunoştinţe sunt de asemenea pierdute; • identitatea culturală, autoritatea tradiţională şi posibilitatea de ajutor reciproc sunt mult diminuate; • creşte mortalitatea mai ales în rândul populaţiei în vârstă care nu reuşeşte să se acomodeze noului mediu.
Influenţa asupra populaţiei Strămutarea Zona Roşiei Montane este destul de populată, astfel, pentru a se realiza, proiectul implică strămutarea a 2.156 oameni (958 familii), distrugerea sau reamplasarea a 10 biserici, 9 cimitire, distrugerea a numeroase vestigii arheologice care se grupează într-un ansamblu unic în Europa, aparţinând patrimoniului mondial, umplerea cu steril a unei întregi văi – Valea Corna. Locaţia iazului de decantare În cazul proiectului de la Roşia Montană, aspectele sociale au fost pe ultimul loc atunci când s-a făcut proiectarea facilităţilor necesare viitoarei exploatări. Ca exemplu serveşte în acest caz procedura de alegere a Văii Cornei ca locaţie a iazului de decantare. Au fost evaluate ca şi posibile locaţii 5 văi diferite din zonă, ierarhia criteriilor fiind următoarea: tehnic, economic, de mediu şi social. Valea Cornei este populată de aproximativ 400 de familii şi, pentru ca iazul să poată fi construit, întreaga populaţie trebuie să fie strămutată. Opoziţia faţă de strămutare în satul Corna este semnificativă, cele mai multe familii neacceptând să părăsească de bună voie gospodăriile proprii. Opinii Opinii pro Un număr de aproximativ 100 de familii au acceptat deja să se mute. În multe dintre cazuri însă, această decizie a fost luată datorită presiunilor puternice care s-au făcut din partea Companiei asupra localnicilor şi datorită faptului că au renunţat să mai spere că pot să-şi păstreze gospodăriile şi bunurile. Alte motive pentru care cei mai mulţi dintre cei care sunt de acord să se mute au luat această decizie sunt: dezintegrarea relaţiilor sociale care făceau posibilă viaţa în Roşia Montană, dispariţia infrastructurii – deja o mare parte din terenul comunal a fost vândut sau concesionat companiei, multe familii se tem că în curând nu va mai exista suficientă populaţie încât să se poată păstra o şcoală pe care o pot frecventa copiii familiilor din comunitate sau să se mai poată păstra serviciile sanitare corespunzătoare. Opinii contra - Asociaţia Alburnus Maior
În comuna Roşia Montană, un număr de 300 de familii (aproximativ 1200 de persoane), s-au grupat în Asociaţia Alburnus Maior, opunându-se proiectului şi refuzând să îşi vândă proprietăţile. Pe lângă acestea, mai există încă 5000 de persoane din zonă, care sprijină asociaţia şi care au semnat petiţia prin care se opun proiectului. Cu toate că sunt proprietari de drept ai gospodăriilor lor, problemele ridicate şi îngrijorările exprimate de ei nu au fost luate în considerare în planificarea viitoarei exploatări. Alburnus Maior nu se opune, în principiu, mineritului în sine, deoarece vechimea activităţii miniere din Roşia Montană este de aproximativ 1871 de ani. Membrii organizaţiei se opun doar proiectului firmei Roşia Montană Gold Corporation. De la începutul lansării campaniei, în anul 2000, aproximativ 1700 de persoane din regiune, care ar fi afectate în mod direct sau indirect de proiect, au semnat petiţii pentru anularea acestuia sau chiar au devenit membrii ai organizaţiei. Multe din semnături au fost adunate de voluntari din Roşia Montană, Abrud, Câmpeni, Albac, Bucium şi Corna.
Economie - Planul de afaceri
Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României. Dintre aceştia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19.3% din acţiunile companiei RMGC, redevenţe plătite de RMGC, precum şi alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional. Pentru a înţelege dimensiunea şi impactul potenţial al acestor sume, iată, spre referinţă, ce se poate face cu fiecare din ele. Cu 1.8 miliarde de dolari:
Se pot construi aproximativ 20.000 de locuinţe ANL.
Se pot face 270 km de autostradă, adică mai mult decât sunt în folosinţă în
România în prezent. paturi.
Se pot construi 40 de spitale municipale, fiecare din acestea având peste 300 de
Se pot construi peste 300 de campusuri şcolare, fiecare din ele având cel puţin
24 de săli de clasă.
Se pot construi peste 50 de km şi 40 de noi staţii de metrou, ceea ce ar însemna
aproape o dublare a reţelei existente în prezent.
Se poate face reabilitarea termică a peste 400.000 de apartamente.
Se poate face reabilitarea a peste 400 km de cale ferată.
Restul de 2.4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea de operare.
Sursa: http://www.timisoarastiri.ro/stiri/economie-nationala
Beneficiile statului roman
Beneficiile statului român din proiectul minier de la Roşia Montană vin din trei surse:
• Participaţia de 19,3% pe care o deţine în compania RMGC îi asigură o cotă proportională din profitul obţinut de proiect. • Redevenţele miniere aplicate pentru producţia de aur şi argint obţinută, plătibile către bugetul de stat. • Impozitele şi taxele pe profit, salarii, proprietăţi, accize, taxe de exploatare şi altele. În cazul în care aurul este vândut la un preţ mediu de 900 dolari / uncie, volumul total al beneficiilor statului din cele trei surse indicate mai sus este de 1.8 miliarde de dolari. În cazul în care preţul aurului creşte la, de exemplu, 1000 dolari / uncie, şi beneficiile statului român cresc la peste 2.1 miliarde de dolari. Pe lângă aceste beneficii financiare directe, Statul Român beneficiază de propagarea directă şi indirectă a efectelor economice ale proiectului. Astfel, proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.600 de locuri de muncă în total (directe si indirecte) pe perioada operării. Logistica necesară realizarii proiectului, respectiv drumuri, infrastructură, case, şcoli, servicii de utilitate publică, sunt construite de investitor şi rămân comunităţii. De asemenea, RMGC va ecologiza zona atât pe parcursul proiectului, cât şi la final. În plus, compania asigură ecologizarea prin depunerea garanţiei financiare necesare, special în acest scop, încă de la începutul proiectului. Costurile de închidere şi ecologizare a proiectului Roşia Montană sunt estimate la această dată la 135 milioane USD, conform estimărilor experţilor independenţi.
Impactul Economic al proiectului Rosia Montana
Proiectul Roşia Montană reprezintă o investiţie directă de peste două miliarde de dolari în economia României. Raportat la comunitatea în care se desfăşoară, proiectul va avea un impact economic semnificativ, pentru că va crea locuri de muncă, directe şi indirecte, va deschide noi oportunităţi de afaceri şi va aduce contribuţii importante la bugetele locale şi de stat.
Pentru a ne asigura că beneficiile economice ale proiectului se reîntorc în comunitatea de care aparţinem, am implementat în cadrul RMGC o politică a furnizorilor locali, în care aceştia ocupă un loc preferenţial. Prin această politică, ne dorim să susţinem dezvoltarea întreprinzătorilor locali, din comuna Roşia Montană şi localităţile învecinate. De exemplu, numai în 2008, cheltuielile pentru bunuri şi servicii la nivelul comunităţii locale au fost de peste 4 milioane de RON.
Sursa: http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana
Tot în sprijinul investitorilor locali, RMGC a creat Roşia Montană MicroCredit, o instituţie de micro-finanţare destinată să sprijine antreprenoriatul la nivelul comunităţii locale. Având în vedere stadiul actual al proiectului Roşia Montană, activitatea MicroCredit este momentan suspendată, urmând a fi reluată la momentul potrivit. Un alt beneficiu important al proiectului îl reprezintă crearea de locuri de muncă la nivel local şi judeţean. Şi în acest sens, în cadrul RMGC încurajăm atragerea de forţă de muncă în special din comunitatea impactată de proiect, comuna Roşia Montană şi zonele învecinate. Având în vedere că proiectul Roşia Montană va genera peste 2300 de locuri de muncă directe
în perioada de construcţie, beneficiul adus comunităţii locale şi judeţene este unul deosebit de important.
Patrimoniu
Patrimoniul cultural poate aduce mulţi vizitatori în Roşia Montană, cu condiţia să fie bine conservat, restaurat şi pus în valoare. Acum, galeriile romane sunt nesigure şi greu accesibile, iar clădirile istorice au nevoie de reabilitare. În viitor, cu investiţii masive în infrastructură şi în conservarea patrimoniului, ca urmare a realizării proiectului minier, Roşia Montană se va putea mândri cu moştenirea sa culturală. Mai jos, câteva dintre cele mai importante obiective protejate de patrimoniu.
Sursa: http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/patrimoniu.html
În acest moment proiectul Roşia Montană a Gold Corpopration este blocat. Compania nu are aprobare, legile au fost anulate prin justiţie, certificate de urbanism, totuşi compania speră că va obţine aprobări şi va începe exploatarea. Una dintre autorizaţii trebuie să fie pentru descarcarea arheologică. În zonă sunt mai multe galerii şi situri arheologice care vor fi afectate de exploatare.
Separate de părerile oamenilor Roşia Monatană rămane cel mai controversat proiect din România. Este cea mai veche aşezare atestat documentar din România şi sta pe cea mai mare cantitate de aur din Europa. Aici este propusă cea mai mare investiţie din ultimii ani, o investiţie care oferă locuri de munca pentru oamenii din zonă, dar care va afecta mediul înconjurator. Ecologiştii spun că zona va fi distrusă tocmai de aceea se luptă pentru a bloca proiectul companiei. Roşia Montană Gold Corporation spun că din contra vor să salveze zona şi să ecologizeze. Până când se va găsi o soluţie şi se va ajunge la o concluzie Roşia Montană rămâne o comună celebră înconjurată de ruinele fostelor mine, aproape pustie şi într-un declin total.
Biliografie
http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/patrimoniu/istoria-locatiei-rosiamontana.html http://www.turismland.ro/rosia-montana-muntii-apuseni/ http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=591 http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/economie/planul-de-afaceri-rosiamontana.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba#Obiective