Protejarea
si
conservarea re ressurselor turistice din Romania
Cuprins: Argument Cap 1 Potentialul turistic al Romaniei si formele de turism specifice Romaniei: 1.1. Resursele turistice din Romania: 1.1.1. Resursele turistice naturale ale Romaniei 1.1.2. Resursele turistice antropice ale Romaniei
1.2. Principalele forme de turism specifice Romaniei
Cap 2. Protectia si conservarea resurselor turistice: 2.1. Tipurile majore de impact al turismului asupra mediului : ● Cate Catego gori riii majo majore re de im impa pact ct prod produs usee de turi turism sm asup asupra ra medi mediul ului ui natural ● Cate Catego gori riii majo majore re de im impa pact ct prod produs usee de turi turism sm asup asupra ra medi mediul ului ui construit
2.2. Capacitatea de suport a mediului : ● Capacitatea de primire turistica ● Categorii ale capacitatii de primire turistica t uristica 2
Anexe
Argument Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru pentru care care locul locul de sejur sejur nu este este nici nici domicil domiciliul, iul, nici nici locul locul de desfasurar desfasuraree a activitati activitatiii profesio profesionale. nale. Turism Turismul ul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea unor sectoare si a unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si mentiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot mai mare de vizitatori. Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale. Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura turismului mondial sunt: turismul
heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat practicat pe arie largă pentru pentru drumeţie, drumeţie, cura climateric climatericăă şi practicare practicareaa sporturilor sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin
care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale,
nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional , a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi. Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam. Alaturi de agentia de turism S.C. MARA-TOUR S.R.L. cu ajutorul careia am realizat acest proiect incercam sa gasim diferite modalitati sa protejam si sa conservam resursele turistice ale Romaniei. 3
Princi Principal palele ele regiun regiuni,i, areale areale si centre centre turisti turistice ce ale tarii noastr noastree sunt: Litora Litoralul lul Marii Marii
Negre Negre
(Mamaia,Constanta,Eforie, Mangalia), nordul Moldovei, zona Brasov - Valea Prahovei, Delta Dunarii, Muntii Muntii Apuseni, Apuseni, orasele orasele cu un potential potential culturalcultural- istoric semnificati semnificativv (Bucures (Bucuresti, ti, Iasi,etc), Iasi,etc), precum precum si statiunile balneoclimaterice de importanta internationala(Felix, Baile Herculane,Tusnad, Moneasa, etc). Exista, de asemenea, statiuni turistice active in sezonul de iarna (destinate sporturilor de iarna) cum ar fi:Borsa, Vatra Dornei, Poiana Poiana Brasov, Predeal, Sinaia, Sinaia, Paltinis, Muntele Muntele Mic, Stana de Vale, Baisoara.
Cap 1 Potentialul turistic al Romaniei si formele de turism specifice Romaniei Potenţialul turistic reprezintă condiţia esenţială a dezvoltării turismului într-un anumit perimetru şi poate fi definit definit ca ansamblul ansamblul elemente elementelor lor ce se constitui constituiee ca atracţii atracţii turistice turistice şi care se pretează pretează unei unei amenajări amenajări pentru pentru vizitare vizitare şi primir primirea ea călătorilor.D călătorilor.Divers iversitatea itatea cadrului cadrului natural natural oferă oferă premisele premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munţi, podişuri, litoral, câmpii, deltă, România se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii ale Europei. De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat un extrem de variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri turistice. Români Româniaa dispun dispunee de mon monume umente nte care, care, prin prin specif specificu icull lor pot fi (şi sunt) sunt) consi conside derat ratee unicat unicatee mondiale. De exemplu: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei care au rezistat mulţi ani atacurilor strălucitelor legiun legiunii romane romane,, cetăţi cetăţile le ţărăneş ţărăneşti ti şi biser biserici icile le "forti "fortific ficate ate"" din Transi Transilva lvania nia,, biseri bisericil cilee de lemn lemn din Maramureş, mănăstirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele stilului brâncovenesc din Muntenia Muntenia şi Oltenia, ca şi creaţiile lui Eminescu, Eminescu, Brâncuşi, Brâncuşi, Enescu sau ale lui Grigorescu Grigorescu.. Fiecare Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebită. Vestigiile antichităţii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii si civilizaţiei poporului nostru.
1.1. RESURSELE TURISTICE DIN ROMÂNIA Ca parte componentă a ofertei turistice, alături de echipamentele de producţie, masa de bunuri dest destin inate ate cons consum umul ului ui turi turist stic ic,, forţ forţaa de mu munc ncă, ă, infr infras astr truc uctu tura ra turi turist stic ică, ă, stru struct ctur uril ilee şi cond condiţi iţiile ile de comercializare, resursele turistice cuprind atracţiile naturale şi antropice dintr-o zonă, ţară sau regiune geografică. (vezi anexa1)
4
Cuprin Cuprinde derea rea resurs resurselo elorr turist turistice ice în categ categori oriaa resurs resurselo elorr întrepr întreprind inderi eriii de servi servicii cii semni semnific ficăă specificitatea alcătuirii produsului turistic şi din componente care atrag, reţin, sunt “gustate” dar nu se consumă odată cu preparatele culinare şi cu uzura unor mijloace de transport, sunt nestocabile, deşi de o longevitate apreciabilă, produc emoţii estetice şi trăiri afective de neuitat.
1.1.1. RESURSELE RESURSELE TURISTICE NATURALE NATURALE ALE ROMÂNIEI ROMÂNIEI Resursele naturale cuprind ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural prin componentele potenţială, alcătuită sale: relief, climă, floră, faună, monumente monumente naturale, naturale, rezervaţii.Această ofertă primară potenţială,
din componentele naturale de peisaj, reprezintă potenţiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului. (vezi anexa 2) Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt: -valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei; -valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puţine rânduri determinantă în alegerea destinaţiei (munte, deal, câmpie, litoral sau deltă); -cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apă, masive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice); -valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau zoologice, rezervaţii ştiinţifice sau monumente ale naturii.
Prezentarea generală a resurselor turistice naturale România este situată în Europa, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord (45 latitudine °
nordică) şi aproximativ la jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic şi Munţii Ural (25 longitudine estică). °
Aşezat la răspântia dintre părţile estică, vestică şi meridională a Europei, teritoriul ţării noastre este format în proporţii proporţii egale din munţi munţi (31%), (31%), dealuri dealuri şi podişuri podişuri (36%), câmpii câmpii şi lunci lunci (33%), (33%), respectând respectând şi din acest punct punct de veder vederee regulile regulile echilib echilibrului rului şi armoniei. armoniei. Clima temperat-continentală, reţeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanţul carpatic, apele minerale şi termale cu priorităţi curative, pădurile de răşinoase sau foioase, lacurile şi iazurile, Dunărea şi Delta sa, luncile şi câmpiile constituite, separat sau la punctul de întâlnire, peisaje cu puternică personalitate, pline de căldura oamenilor ce le însoţesc. Spaţiul românesc este numit numit carpato-danubiano-pontic carpato-danubiano-pontic deoarece este este carpatic prin relief, dunărean dunărean prin reţeaua reţeaua hidrografic hidrograficăă şi pontic pontic prin deschide deschiderea rea la Marea Marea Neagră, Neagră, implicit implicit la Oceanul Oceanul Planetar. Planetar. Indiscutabil, această „personalitate geografică” trebuie să fie dublată în timp şi de vocaţia turistică .
5
● Relieful Relieful prin tipurile sale (glaciar, (glaciar, carpatic, carpatic, vulcanic) vulcanic),, prin treptele sale şi altitudinile altitudinile sale, prin peisaj, formele formele bizare, bizare, fenomene fenomenele le geologice, geologice, monumentele monumentele naturii naturii se constituie constituie ca o atracţie turistică turistică de sine stătătoare, stătătoare, stimulâ stimulând nd drumeţ drumeţia, ia, sau odihna odihna şi recreere recreereaa ca modalităţi modalităţi
de petrec petrecere ere a
vacanţei. Lanţul munţilor Carpaţi prezintă prezintă un rol deosebit deosebit pentru pentru climă, climă, ape, bog bogăţii, ăţii, vegetaţie vegetaţie,, faună, soluri. El are poziţie centrală şi formă de cetate sau inel, din preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. relief. Carpaţii Carpaţii româneşti româneşti deţin deţin aproape aproape 36% din din suprafaţa suprafaţa ţării şi se impun impun ca o importantă importantă zonă turistică priviţi chiar chiar în context context european. european. Există unele unele particularităţi care individualizează zona montană şi anume: - se compun din munţi uşor accesibili, accesibili, doar 8,5% din zona montană depăşeşte 1500 m altitudine; - dispune dispune de o reţea reţea densă densă de pasuri pasuri şi trecăt trecători ori care care au favoriza favorizatt const construi ruire reaa de drumuri drumuri modernizate sau forestiere; - la poalele poalele sau pe culmile unor masive masive montane s-au construit construit staţiuni staţiuni sau cabane turistice turistice de interes naţional sau internaţional; - domeniul schiabil este este în general lipsit de avalanşe şi ferit de viscole; viscole; - fizionomia şi expunerea reliefului ca şi condiţiile meteorologice favorizează dezvoltarea sporturilor de iarnă. Dar ceea ce îi confe conferă ră locul locul de frunte frunte în patrim patrimoni oniuu turist turistic ic al ţării ţării sunt sunt peisa peisajel jele: e: defile defileee impresionante, dantelării de basm în formele carstice din regiunile calcaroase, văi glaciare, piscuri golaşe, forme inedite sau ciudate ale stâncilor. La adăpostul acestora apar vechile vetre de locuire – ţările: Maramureşului, Bârsei, Făgăraşului, Haţegului, Vrancei, Almaşului. Pe firul râurilor carpatice, în văile acestora se înşiră de asemenea aşezări pitoreşti, din rândul cărora sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale. Munţii Carpaţi pretutindeni accesibili, oferă condiţii favorabile pentru valorificare complexă prin turism, turism, atât prin formele sale de bază, odihnă odihnă şi tratament, tratament, cât şi prin formele formele specifice specifice,, sporturi sporturi de iarnă, alpinism, vânătoare, pescuit.
Potenţialul Potenţialul speologic speologic este deosebit de bogat cuprinzând peste peste 109000 de peşteri, ceea ce situează situează România România pe locul locul trei în Europa, Europa, unele unele de o excepţiona excepţională lă valoare ştiinţific ştiinţificăă sau estetică estetică cu statut statut de monument al naturii sau rezervaţie(Topliţa, Peştera Urşilor, Şura Mare).
Depresiunea Depresiunea şi Podişul Transilvaniei Transilvaniei este porţiunea aflată în interiorul arcului carpatic, cu relief ce variază între 700-800 de metri şi respectiv 350-500 de metri. În estul Depresiunii Transilvaniei întâlnim o centură de dealuri înalte, care închid mici depresiuni ce seamănă cu Subcarpaţii aflaţi în exteriorul arcului carpatic. 6
Subcarpaţii sunt dispuşi în exteriorul lanţului carpatic, dublând parcă zidul de apărare al „cetăţii”. Formaţi din trei subdiviziuni – Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii Getici – ei sunt o asociere de culmi înalte (100-1200 m) şi dealuri joase (400-800), ce închid depresiuni mai mult sau mai puţin întinse, întinse, brăzdate de ape, bine populate şi cultivate cu cereale şi livezi; tot în această zonă viţa de vie este este la ea acas acasăă şi a făcut făcut renu renumi mite te loca locali lită tăţi ţi ca: ca: Od Odob obeş eşti ti,, Panc Panciu iu,, Piet Pietro roase asele le,, Ştef Ştefăn ăneş eşti ti,, Vale Valeaa Călugărească. În străfundul lor, culmile subcarpatice păstrează bogăţia „aurului negru” cărbunilor, sării şi a izvoarelor de apă minerală. Populaţia se ocupă cu pomicultura, creşterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea minereurilor şi mai nou cu turismul rural.
Podişurile din afara lanţului carpatic. În estul României şi al dealurilor subcarpatice coboară domol de la nord spre sud Podişul Moldovei, ce se învecinează în sud-est cu Podişul Dobrogei, iar în sudvest are o altă rudă mai distanţată – Podişul Getic. Pe cuprinsul acestor locuri o anume agricultură – pomi şi viticultură – se află la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iaşi şi Huşi sau cele de la Niculiţel, Niculiţel, Murfatlar Murfatlar şi Ostrov, cum nu mai puţin vestite vestite sunt cele din preajma Piteştiului, Piteştiului,
Drăgăşaniului Drăgăşaniului
sau Strehaiei. Dată fiind bogăţia şi frumuseţea zonelor de podiş, acestea sunt bine populate, iar tradiţiile, obiceiurile populare transmise din generaţie în generaţie, ca şi legendele şi poveştile localnicilor sunt tot atâtea atracţii – alături de vinuri, rachiuri ori preparate gastronomice tradiţionale – ca şi chemări, cărora cel care a avut şansa de a le cunoaşte, ca şi neofitul, nu le poate rezista.
Câmpiile se întind în sudul şi vestul ţării noastre. Cea mai mare – Câmpia Română – se află la nord de Dunăre, de la Drobeta Turnu- Severin până la Galaţi. Ea asigură aproximativ 40% din producţia agricolă a României. Partea estică se numeşte Bărăgan şi prezintă – prin lacurile sale sărate: Lacul Sărat (în apropiere de Brăila), Lacul Amara (lângă Slobozia), Movila Miresei, Balta Albă – interes nu numai agricol ci şi turistic (utilizarea apelor în scopuri terapeutice). Câmpia de Vest este o altă zonă agricolă importantă; ea îşi are limitele fixate de valea Someşului şi cea a Timişului.
Oglinzile Oglinzile de apă naturale sau artificiale se constituie într-un veritabil potenţial turistic, remarcabile fiind lacurile de munte glaciare (Bâlea Lac în Făgăraş), vulcanice (Lacul Sfânta Ana în Harghita), sau de baraj natural natural (Lacul Roşu pe Bicaz) ultimele ultimele două unicate în ţară. Lacurile din ţara noastră noastră deţin 1,1% 1,1% din suprafaţa României, cele mai mari fiind lagunele Razin şi Sinoie. Numeric lacurile sunt peste 3400 – dintre care 2300 sunt naturale; marea majoritate se găsesc în zonele de câmpie şi prezintă atât importanţă piscicolă cât şi de agrement. agrement. Zona dealurilor dealurilor şi podişurilo podişurilorr se caracterize caracterizează ază prin dominaţia dominaţia lacurilor lacurilor cu apă sărată utilizată balnear în staţiunile care au apărut în apropiere (Sovata, Ocna Sibiului, Slănic Prahova). Unele acumulări de apă cum sunt iazurile, unele realizate încă din sec. XIX (Drăşcani), fiind importante domenii
7
pentru pentru pescuit. pescuit. Lacurile Lacurile de câmpie, câmpie, numeroase numeroase şi în mare parte amenajate amenajate de om, au importante importante valenţe valenţe turistice, balneare (Balta Albă, Lacul Sărat, Căldăruşani), odihnă şi recreere (Herăstrău, Floreasca, Tei). Cu nu mai puţin atractive sunt lacurile de litoral, unele cu apă dulce (Neptun, Jupiter) , altele cu apă sărată sau acumulările de interes hidroenergetic cum sunt: Vidraru, Vidra, porţile de Fier.
● Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă un potenţial turistic deosebit prin plaja naturală naturală şi cu o orientare orientare care permite permite expunere expunereaa la soare în tot cursul cursul zilei, zilei, caracteris caracteristică tică ce o deosebeşte de multe plaje din Europa, prin nisipul cuarţos şi calcaros de o puritate ridicată şi o granulaţie peste peste med medie, ie, prin lipsa mareelor, mareelor, prin salinitatea salinitatea redusă redusă a apei care favorizeaz favorizeazăă practicare practicareaa sporturilo sporturilor r nautice, prin gradul scăzut de poluare .
● Dunărea şi Delta Dunării sunt de asemenea componente de primă importanţă în turismul românesc datorită aspectelor peisagistice, datorită domeniului piscicol de o bogăţie şi varietate deosebite şi nu în ultimul rând datorită multitudinii de lacuri care le însoţesc. Porţiunile de uscat, la cote obişnuite ale fluviului, reprezintă circa 13%, cea mai mare parte a deltei fiind acoperită de mlaştini, lacuri, gârle şi ape permanente. O atracţie deosebită pentru turism o constituie peisajul exotic, unic în felul lui pe întreg teritoriul european, adevărat sanctuar pe care 280 de specii de păsări şi l-au ales ca locaş, cum aprecia şi celebrul savant francez Jacques Ives Cousteau.
● Clima – prin temperatur temperaturile ile înregistr înregistrate, ate, prin regimul regimul precipitaţ precipitaţiilor, iilor, prin durata durata de strălucire a soarelui, prin caracteristici (tonifiantă, stimulatoare) oferă condiţiile desfăşurării turismului de iarnă, climatic, de cură heliomarină. Unii indici climatici (de confort termic, de stres climatic cutanat şi pulmonar) pulmonar) evidenţiază evidenţiază faptul faptul că regiunile regiunile cu altitudini altitudini mijlocii mijlocii cum sunt dealurile dealurile şi munţii munţii sub 100 metri metri prezintă prezintă un climat mai puţin solicitant solicitant decât decât litoralul, litoralul, zona Bărăganului Bărăganului sau cea a munţilor munţilor înalţi care suprasolicită organismul.
● Hidrografia ţării noastre se află sub influenţa climatului, fiind, cu excepţia câtorva mici râuri din Dobrogea, colectată de Dunăre. Caracteristica ei este determinată de configuraţia concentrică a reliefului ţării şi de repartiţia diferenţiată a cantităţilor de precipitaţii, de la zona înaltă spre cea joasă. Cu excepţia râurilor din Moldova – care sunt aproape paralele cu lanţul muntos – restul râurilor au o distribuţie radiară. Dunărea străbate ţara noastră pe o lungime de 1075 de kilometri, fiind navigabilă pe întreg parcursul parcursul şi colectând, colectând, direct direct sau indirect, indirect, prin intermed intermediul iul Tisei, Tisei, toate râurile râurile româneşti. româneşti. Apele Apele colectate colectate sunt vărsate prin cele trei braţe în Marea Neagră, care întregeşte astfel hidrografia patriei şi permite legătura
8
cu toate ţările riverane Oceanului Planetar. Având o salinitate de 17-21% şi o temperatură medie de 25-27 C °
vara, sectorul românesc al Mării Negre are un potenţial balneologic cu excepţionale calităţi.
Izvoarele minerale, aflate în număr de peste 2000, multe fiind termale, sunt cunoscute şi apreciate de peste 200 de ani (Herculane sau Geoagiu-Băi). Cele mai multe izvoare se află de-a lungul Carpaţilor şi Subcarpaţilor, iar valoarea terapeutică a apelor a condus la apariţia a peste 160 de staţiuni.
● Vegetaţia – prin bogăţia şi varietatea speciilor, prin prezenţa unei flore specifice a unor monumente ale naturii, generează forme specifice de turism, cum sunt turismul ştiinţific, turismul de vizitare a parcurilor şi rezervaţiilor sau completează completează celelalte categorii de resurse sporindu-le sporindu-le valoarea peisagistică estetică. estetică. Sunt intrate deja în circuitul circuitul turistic: turistic: făgetele făgetele seculare din Semenic, Semenic, Codrii de la Slătioara Slătioara şi din Giumalău, vegetaţie submediteraniană din defileul Dunării, din Munţii Banatului.
● Fauna – prin prin valoarea valoarea sa cinege cinegetică tică şi piscicolă, piscicolă, dar şi prin prin valoarea valoarea estetică estetică şi ştiinţifică ştiinţifică contribuie la dezvoltarea turismului făcând posibilă stimularea turismului de vânătoare pe zone, animalele cele mai căutate în acest scop fiind ursul, mistreţul, cerbul, căprioara, cocoşul de munte şi altele. Fauna acvatică şi cea ihtiologică (păstrăvul în lacurile de deal şi munte; munte; cleanul, bibanul şi carasul în lacurile lacurile de deal şi câmpie; somnul, somnul, şalăul, nisetrul, nisetrul, cega, păstruga păstruga în Dunăre şi Delta Dunării) întregesc întregesc celelalte celelalte elemente de potenţial.
● Fondul de factori naturali de cură din Români România, a, de o recun recunosc oscută ută valoar valoaree naţională şi internaţională este format din complexul de factori terapeutici ai litoralului, elemente clasice de talazo-terapie, ape nezotermale, ape minerale şi termominerale, lacurile terapeutice, nămolurile terapeutice, salinele. Prin cele peste 160 staţiuni balneare şi localităţile de cură, România poate să asigure toate tipurile de asiste asistenţă nţă balneo balneomed medical icală, ă, profil profilact actică ică curati curativă vă şi de recupe recuperare rare med medica icală lă tradiţi tradiţiona onală lă şi de mare mare răspândire fiind cea curativă. (vezi anexa 3) Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam. Alaturi de agentia de turism S.C.MARATOURS.R.L. cu ajutorul careia am realizat acest proiect incercam sa gasim diferite modalitati sa protejam si sa conservam resursele turistice ale Romaniei.(vezi anexele 10-)
1.1.2. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE ALE ROMÂNIEI Potenţialul antropic al unei zone, regiuni, ţări ţă ri este identic cu oferta turistică potenţială a respectivului spaţiu geografic. Încercând o subdiviziune a potenţialului antropic se constată că el se compune în principal din fondul cultural-istoric al zonei şi din obiective economice care prezintă interes turistic. Potenţialul
9
turistic antropic al României se compune din valori cultural istorice (vestigii arheologice, monumente istorice şi de artă, instituţii şi evenimente cultural – artistice, arta şi tradiţia populară), obiective economice de interes turistic, baza materială turistică şi potenţialul socio-demografic (forţa de muncă). (vezi anexa 4)
● Obiectivele cultural-istorice existente pe teritoriul ţării noastre sunt numeroase ş de mare valoare atât pentru istoria, cultura cultura şi civilizaţia poporului nostru nostru dar şi pentru cel universal. universal. Între vestigiile arheologice existente pe teritoriul României se pot aminti: - Cetăţile greceşti de pe ţărmul Mării Negre construite în sec. VII-VI înainte de Hristos, cum ar fi Tomis (Constanţa (Constanţa), ), Calatis (Manglia), (Manglia), prin intermediul intermediul cărora popu populaţia laţia geto-dacă geto-dacă a venit venit în contact contact cu marile civilizaţii ale antichităţii elennistică, persană, romană; - Cetăţile dacice şi romano-bizantine – cercetările arheologice au scos la lumină unele vestigii dacice răspândite în toate zonele ţării cum sunt: Petrodova (Piatra-Neamţ), Sucidava lângă Caracal, DrobetaTurnu_Severin la Dunăre, Potissa (Turda). În Munţii Orăştiei se află cetăţile şi aşezările dacice construite în perioada perioada lui Burebista Burebista şi Decebal Decebal aproximativ aproximativ 82 înainte înainte de Hristos Hristos – 106; cetăţile cetăţile de la Costeşti, Costeşti, Blidaru Blidaru şi cea mai mare considerată considerată capitala statului dac distrusă şi apoi refăcută refăcută după 106 de de romani Sarmizegetusa, Sarmizegetusa, cetate situată în depresiunea Haţeg; - Cetăţile sau castrele romane – construite ca puncte de rezistenţă în expansiunea romană în Dacia construite în: Dobrogea unde se găsesc şi ruinele podului lui Traian construit de Apollodor din Damasc, Tibiscum Tibiscum (Caransebeş (Caransebeş), ), Potaissa (Turda). (Turda). Alături de acestea pot fi amintite amintite şi ruinele centrelo centrelorr urbane ridicate la rang de municipii sau colonie, cum sunt: Drobeta, Apulum (Alba Iulia), Napoca, Tomis şi capitala Daciei romane Sarmizegetusa; - Cetăţile medievale, între cele mai vechi incluzând: cetatea Dăbâca din judeţul Cluj, Vicoria din judeţul judeţul Bihor, Bihor, Cetatea Cetatea Severinul Severinului ui din judeţul judeţul Mehedinţi, Mehedinţi, cetatea cetatea Curtea Curtea de Argeş. Argeş. În epoca epoca modernă modernă se remarcă remarcă cetăţile cetăţile feudale sau oraşele oraşele întărite cu cetăţi, mai bine păstrate păstrate fiind cele de la Sighişoara, Sighişoara, Sibiu, Sibiu, Braşov, Târgu Mureş, Mediaş, Cluj-Napoca, Bran în mare parte restaurate. De mare atracţie turistică sunt şi cetăţile de scaun din Moldova la Suceava, Neamţ, ca şi ruinele curţil curţilor or dom domneş neşti ti de la Piatra Piatra Neamţ, Neamţ, Bacău Bacău şi Iaşi.În Iaşi.În Ţara Române Româneasc ascăă se păstre păstrează ază încă încă vesti vestigii giile le fortificaţiilor şi ansamblurilor voievodale din vechile capitale cum sunt: Curtea de Argeş, Câmpu Lung, Târgovişte şi ansamblul feudal Curtea Veche din Bucureşti. Pentru perioada feudală remarcabile sunt şi cetăţile ţărăneşti săseşti din Transilvania sau din judeţul Bistriţa-Năsăud ridicate de populaţia săsească în faţa invaziilor tătărăşti, unele propuse a fi incluse pe lista patrimoniului universal.
10
Monumentele istorice şi de artă medievală, destul de numeroase, variate şi de o valoare culturală recunoscută, datează din perioade perioade istorice diferite diferite şi reflectă evoluţia culturii şi civilizaţiei civilizaţiei româneşti dar şi influenţele altei culturi ale lumii. Cele mai reprezentante sunt: - mănăstirile din Nordul Bucovinei (Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Arbore) construite în sec. XV – XVI în stil arhitectonic moldovenesc; moldovenesc; - bisericile din lemn din Maramureş (Botiza, Surdeşti, Eud, Călineşti) construite în sec. XVII în stil arhitecturii populare maramureşene; - castelele şi palatele Bran, Mogoşoaia, Peleş, Cotroceni, Ghica, edificii laice reprezentative; - edificii edificii religioase, religioase, monumente monumente şi staţiuni staţiuni reprezentative reprezentative pentru pentru cultura cultura românească românească : Catedrala Catedrala Romano – Catolică din Alba Iulia, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, Biserica Neagră din Braşov, Mănăstirea Curtea de Argeş, Arcul de Triumf, Mausoleul Eroilor din Mărăşeşti, Palatul Ştiubei de la Buftea, Palatul Regal din Bucureşti. Alte componente al potenţialului turistic antropic: - instituţiile şi evenimentele cultural artistice aflate sau care se desfăşoară în principalele centre urbane ale ţării: Ateneul Român, Operele din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Palatul Culturii din Iaşi, muzee şi case memoriale sau evenimente culturale cum sunt: festivalurile muzicale George Enescu, Cerbul de Aur, festivaluri ale filmului, festivaluri de teatru, expoziţii; - elemente de artă şi tradiţie populară localizate în zone de mare importanţă turistică cum sunt Maramureşul, zona Dornelor, Oaş, Câmpulung Muscel, renumite centre de ceramicăcum sunt Marginea (Suceava), Horezu (Vâlcea), zone tradiţionale pentru sărbători populare de iarnă.
● Obiective tehnico-economice . Nu în puţine puţine cazuri, cazuri, în derularea derularea unui program program turistic unele dintre atracţii reprezintă materializări ale activităţii economice din zona respectivă (baraje şi acumulări de apă, hidrocentrale, canale navigabile, poduri, instalaţii tehnice ale afacerilor mici şi mijlocii). Este Este normal normal să fie aşa întruc întrucât ât turişt turiştii ii sunt dornic dornicii de a avea avea confi confirma rmarea rea orizontu orizontului lui cultur cultural al sau informaţional pe care-l posedă şi în perioadele lor de vacanţă; mai mult în cadrul produselor turistice culturale aceste atracţii fac chiar obiectul călătoriei. Ţara noastră are şi astfel de resurse turistice. Vom aminti aici : barajul de la Porţile de Fier, podurile de peste Dunăre (Feteşti – Cernavodă, Giurgiu – Ruse, Giurgeni- Vadu Oii, ruinele podului lui Apolodor de la Drobeta Turnu Severin); lucrările hidroenergetice de la Bistriţa, Lotru, Argeş, Olt, Someş, Prut, Siret, Buzău; drumurile trasmontane (Transfăgărăşanu). Baza materială turistică cuprinde cuprinde ansamblul mijloacelor tehnice de producţie producţie utilizate în sectorul turistic, destinate obţinerii de bunuri şi servicii specifice consumului turistic.Baza materială se împarte în :
11
- baza materială specific turistică; - baza materială generală (infrastructura). Baza materială specific turistică se referă la resursele materiale ce formează suportul activităţii turist turistice ice fiind fiind destinat destinatăă
exclu exclusiv siv turiştil turiştilor, or, iar baza materiala materiala genera generală lă cuprinde cuprinde dotăril dotărilee cu statut statut
independ independent ent de activitate activitate turistică turistică dar utilizate şi pentru satisfacerea satisfacerea nevoilor nevoilor acesteia acesteia (echipame (echipamente nte destinate în egală măsură rezidenţilor şi turiştilor). Din grupa grupa dotăril dotărilor or specif specifice ice activi activităţi tăţilor lor turist turistice ice fac parte parte:: reţea reţeaua ua unităţi unităţilor lor de cazare cazare (de găzduire), o parte din unităţile de alimentaţie, mijloace de transport turistic (rutiere şi mijloace de transport pe cablu cablu în principal), principal), instalaţ instalaţii ii de agrement, agrement, cele cele specifice specifice turismu turismului lui balneo-m balneo-medic edical, al, satele satele turistice, turistice, satele satele de vacanţă, infrastructura cuprinde căile căile de comunicaţii, mijloace de transport în comun comun urban şi interurban, reţeaua de telecomunicaţii, unităţi comerciale, sanitare, de prestări servicii, echipamente tehnico edilitare. Componenta principală a bazei materiale specifice turismului o constituie unităţile de cazare, întrucât acestea corespund unei necesităţi de bază în activitatea turistică şi anume odihna, fără de care nu se poate realiza consumul turistic, prin urmare se poate spune că de modul în care este dimensionată capacitatea de cazare, este distribuită şi este repartizată teritorial depind toate celelalte caracteristici ale bazei materiale turistice, inclusiv amploarea şi orientarea fluxurilor turistice.
● Obiectivele socio-demografic În turism potenţialul socio-demografic socio-demografic cuprinde două elemente importante, populaţia şi aşezările umane. Populaţia interesează activitatea turistică sub mai multe aspecte: - ca rezervor pentru cererea turistică de servicii, creşterea numărului populaţiei, creşterea gradului de urbanizare, modificările produse în structura socio-profesională, nivelul de cultură şi educaţie al populaţiei, creşterea speranţei de viaţă, reprezintă factori importanţi care determină şi stimulează activitatea turistică; - ca forţă de munca în activitatea turistică, cu rol de modelare a „materiei prime” (oferta turistică potenţială), potenţială), în diferite diferite produse turistice turistice prin munca munca vie înglobată înglobată în prestaţiile prestaţiile de servicii specifice specifice pentru pentru fiecare produs turistic; - ca element dinamic, în creşterea calităţii serviciile turistice prin pregătirea profesională, etică, prin atitudini, prin calităţi psiho-sociale. Un alt element ce trebuie analizat în contextul potenţialului socio-demografic îl reprezintă aşezările umane urbane şi rurale. Localităţile urbane prin numărul mare de locuitori, prin veniturile mai ridicate, prin gradul mai accentuat de poluare, reprezintă principalele centre emiţătoare de turişti care doresc să evadeze din tumultul vieţii citadine într-un mediu natural nepoluat. Totodată aşezările urbane prin faptul că permit
12
concentrarea celui mai mare număr de obiective turistice se constituie şi în importante centre centre receptoare de turişti. turişti. Localităţile Localităţile rurale sunt sunt centre receptoare receptoare importante importante în special special cele situate situate în zone cu potenţial potenţial turistic ridicat dar centre emiţătoare mai modeste.
1.2. PRINCIPALELE FORME DE TURISM SPECIFICE ROMÂNIEI Nivelul Nivelul de dezvoltar dezvoltaree şi civilizaţie civilizaţie al unei ţări este dat în mare măsura de nivelul nivelul de dezvoltare dezvoltare a sfere sfereii servic serviciil iilor or oferit oferitee pop popula ulaţie ţiei,i, dintre dintre care care remar remarcăm căm servi servicii ciile le de turism turism ca o parte parte cu pon ponde dere re semnificativă în PIB-ul ţărilor dezvoltate. Pornind de la aceasta, se impune să observăm modul în care a evoluat în România activitatea de prestări turistice si hoteliere în ultimii ani. În anul 1990 exista o bază materială creată în turism, care, pentru a fi valorificată eficient, se impunea să fie îmbunătăţită calitativ, mai ales prin privatizare, din punctul de vedere al conceptului de produs turistic şi al managementului din ramura turism-servicii. Doar prin privatizare, investiţii şi creşterea calităţii serviciilor prestate turiştilor se putea să se creeze premisele asigurării de servicii calitative, adaptate nevoilor reale ale populaţiei. Realizarea unui sistem de turism privatizat 100%, cu susţinerea prin măsuri adecvate a tendinţei de diversificare şi îmbunătăţire a calităţii, ar fi trebuit să constituie o preocupare permanentă a programelor şi strategiilor naţionale de dezvoltare a turismului românesc, având în vedere faptul că acest sector deţinea deja o bază materială semnificativă, concretizată mai ales în hoteluri, vile, cabane, deci nu impunea un efort investiţional sau de capital deosebit. Sub acest aspect, este important de analizat modul în care aceste servicii au fost prestate şi prin prisma raportării la nivelul veniturilor reale de care dispune populaţia la un moment dat. Literatura de specialitate relevă numeroase încercări de tipizare a activităţilor turistice. În cele ce urmează, sunt prezentate principalele formele de turism practicate în România.
● Turismul pe litoral. Deşi activitatea turistică din această zonă se caracterizează printr-o sezonalitate puternică, turismul de litoral este considerat cea mai importantă formă de turism din România. Litoralul oferă, pe lângă resursele naturale: plaja, apele mării şi resurse balneare (ape termominerale, nămoluri sapropelice). Pe litoralul românesc al Marii Negre (244 km) sunt amenajate 12 staţiuni turistice (Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineşti, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitate de cazare de 126.900 locuri , reprezentând 43,3 % din spaţiile de cazare, locuri situate în peste 260 hoteluri de diferite categorii.
● Turismul montan. Acest tip de turism are tradiţie în România. Primele cabane au fost construite la sfârşitul secolului secolului XIX în Munţii Făgăraşi (Bucegi, (Bucegi, Cindrel). Turismul de munte munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajată o bază materială deosebită, unităţi de cazare (hoteluri, vile, campinguri, cabane etc.), 13
unităţi de alimentaţie, baze de agrement, pârtii de schi (aproximativ 80 km), mijloace de transport prin cablu (aproximativ 60 km de telecabine, telescaune, t elescaune, teleschiuri). Principalele obiective turistice din Carpaţii Orientali sunt: Poiana Braşov, Lacul Roşu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (în crater vulcanic), vulcanic), Durău, Durău, Izvorul Izvorul Mureşului; Mureşului; din Carpaţii Carpaţii Meridiona Meridionali li sunt mai import important antee staţiu staţiunil nilee din Masivu Masivull Buceg Bucegii (Sina (Sinaia, ia, Buşten Buşteni,i, Pârâul Pârâul Rece, Rece, Prede Predeal) al),, iar în Carpaţi Carpaţiii Occidentali: Semenic, în Munţii Banat, Scărişoara.
● Turismul balnear. Primii care au valorificat proprietăţile terapeutice ale apelor minerale Geoagiu-Băi şi Herculane au fost dacii şi romanii. În prezent, există peste 160 staţiuni şi localităţi cu factorii natura naturali li care care au propri proprietă etăţi ţi curati curative. ve.Pot Potenţ enţial ialul ul terape terapeuti uticc este este dat de propri proprietă etăţile ţile apelor apelor miner minerale ale şi carbogazoase, ale apelor minerale termale, ale lacurilor cu ape sărate, ale nămolurilor sapropelice, ale salinelor. salinelor. Principale Principalele le staţiuni balneare balneare sunt situate situate în Munţii Munţii Carpaţi.
În Carpaţii Orientali, Orientali, staţiunile staţiunile
importante datorită proprietarilor terapeutice şi dotărilor materiale sunt: Sângeorz - Bai, Vatra Dornei, Borsec, Slănic Moldova şi Băile Tuşnad. În Carpaţii Meridionali întâlnim staţiunile: Moneasa, Călimăneşti, Olăneşti, Geoagiu - Bai. Pe lângă aceste staţiuni tradiţionale, care îmbină turismul montan cu cel curativ, trebuie adăugate şi următoarele staţiunile balneare: Băile Felix (ape geotermale), Govora (ape minerale), Lacul Sărat, Lacul Amara (cu ape sărate şi nămoluri sapropelice).
● Turismul rural. Popularitatea turismului rural a crescut în ultimii ani. De la iniţiative cu caracter caracter individual individual s-a ajuns la o adevărată alternativă alternativă de petrecere petrecere a timpului timpului liber. Motivul Motivul dezvoltării dezvoltării turismului turismului în mediu mediull rural este este conştient conştientizare izarea, a, de către micii micii agricult agricultori, ori, a necesităţii necesităţii diversi diversificării ficării activităţii atât în cadrul fermei agricole, agricole, cât şi în afara acesteia, prin angrenarea angrenarea în silvicultură, silvicultură, turism sau apelân apelândd la anumit anumitee activi activităţi tăţi pe timp timp determ determina inat,t, în inter interior iorul ul econo economie mieii locale locale.. Confor Conform m opinie opinieii specialişti specialiştilor lor „prosperit „prosperitatea atea nu este de partea partea agricultor agricultorului ului pur, ci a agricultor agricultorului ului muncitor, muncitor, artizan, artizan, forestier, în finalitatea pluralităţii de venituri, în condiţiile unor combinaţii de activităţi complexe.
● Turismu Turismull cultura cultural.l. România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică . Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi inter internaţi naţiona onal,l, între între care care se remar remarcă: că: biseri biserici ci şi ansamb ansamblur lurii măn mănăsti ăstire reşti, şti, mon monume umente nte şi ansamb ansamblur lurii de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte sau constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara). Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti; bisericile de lemn din Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării;
14
manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane pavilioane expoziţionale expoziţionale.. Această Această formă de turism turism este susţinută susţinută de o capacitate capacitate de cazare care reprezintă reprezintă 12,9% din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări, în ultimii ani înregistrându-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbării destinaţiilor unor unităţi de cazare. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%. Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura învechită şi insuficientă, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, biserici, monumente istorice şi mănăstiri, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.
● Ecoturismul. România deţine în prezent 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă totală de 306,989 ha, 14 parcuri naturale cu o suprafaţă de 772,128 ha. Suprafaţa totală a parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei este de 1.655.333 ha (121.779 ha - suprafţă maritimă), ceea ce reprezintă 6,43 % din suprafaţa suprafaţa terestră terestră a ţării. Acestea Acestea sunt grupate grupate astfel: 12 parcuri parcuri naţionale (306,989 (306,989 ha), 14 parcuri parcuri naturale naturale ( 772,128 772,128 ha), ha), rezervaţia rezervaţia Biosfera Biosfera Delta Delta Dunării Dunării ( 576,216 576,216 ha). ha). În afara parcuril parcurilor or naţionale naţionale,, parcurilor parcurilor natural naturalee şi rezervaţiil rezervaţiilor or biosfere biosfereii există există circa 800 800 de rezerva rezervaţii ţii ştiinţifice ştiinţifice,, monumente monumente ale ale naturii naturii şi rezervaţii naturale a căror suprafaţă totală nu a fost încă determinată însă este estimată la aproximativ 169.000 hectare. Prin urmare suprafaţa terestră a ariilor naturale protejate acoperă 7,14% din suprafaţa terestră a ţării la finele anului 2004. Rezervaţia Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.
Din reţeaua naţională de arii naturale protejate Delta Dunării
se distinge, atât ca suprafaţă, cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională), Sit al Patrimoniului Mondial Natural Natural şi Cultural. Cultural. În anul 2000, 2000, datorită stării favorabile favorabile de conservare conservare în care se află sistemele sistemele ecologic ecologicee şi speciile din Delta Dunării, Consiliului Europei a acordat Diploma Europeană acestei rezervaţii. La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din Delta Dunării reprezintă sub 1,2% din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări. În ultimii 2 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere continuă în unităţile de cazare din Deltă, astfel în 2004 numărul locurilor fiind cu 40,8 % mai mare faţă de anul 2002. În aceeaşi perioadă numărul unităţilor de cazare a cunoscut o creştere cu 64,4 %. Cu toate că ponderea ponderea hotelurilor hotelurilor în locurile de cazare a scăzut de la 34,9 %, cât era în anul 2002 la 32,6% în 200 2004, 4, se constată o creştere a ponderii locurilor de cazare in structurile de categorie superioară (4 – 3 stele) de la 17,3% la 36,2% pentru aceeasi perioadă.
15
● Turismul religios. Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult, considerate sfinte de diferite religii. În aceeaşi măsură, marile sărbători de cult, hramurile mânăstirilor şi bisericilo bisericilorr atrag, atrag, în perioada perioada sărbătorilor sărbătorilor religioase religioase tradiţional tradiţionale, e, un număr consider considerabil abil de pelerini.P pelerini.Potenţ otenţialul ialul turist turistic ic pentru pentru aceast aceastăă formă de de turism turism în România România este este repreze reprezentat ntat de: de: • monumentele de cult care adăpostesc rămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi (mormântul Sfintei Paraschiva la Iaşi) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri creştini români de la mânăstirea Cocoş din nordul Dobrogei); • sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munţii Orăştiei; • bunuri cultural – religioase, cum ar fi mânăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pereţi sunt pictaţi pictaţi la exterior, exterior, mânăstirile mânăstirile din Oltenia Oltenia sau Moldova, Moldova, bisericile bisericile fortificate fortificate din Transilvani Transilvania, a, catedrale catedralele le catolice ( Şumuleu, Ditrău, Cluj Napoca, Braşov); • destinaţiile religioase unde au loc manifestări religioase, cum ar fi: sărbătorile legate de Crăciun şi sfârşitul anului în zona Maramureş, cu dansurile populare, Bucovina.
Cap 2. Protectia si conservarea resurselor turistice Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul inconjurator, acesta reprezentand ,,material prime’’, obiectul si domeniul de activitate a sa, purtatorul resurselor sale. La ora actual actualaa med mediul iul inconj inconjura urator tor se confr confrun unta ta cu catev catevaa fenome fenomene ne majore majore,, care care afecte afecteaza aza intrea intreaga ga planeta:efe planeta:efectul ctul de sera,redu sera,reducere cereaa stratului stratului de ozone,a ozone,a fluviilor fluviilor si a raurilor raurilor de pe continen continente,re te,reduce ducerea rea biodiver biodiversitatii sitatii floristice floristice si faunistice faunistice.. Astfel Astfel ,s-au conturat conturat in timp mai multe multe forme de poliuare poliuare care,prin care,prin suprap suprapun unere ere dau nastre nastrere re uno unorr putern puternice ice distru distruger gerii ale me mediu diului lui amb ambien ient.L t.Laa nivel nivel local local poluar poluarea ea se mainifesta indeosebi prin acumularea de deseurui,gunoaie,circulatie deseurui,gunoaie,circulatie haotica,mirosuri pestilentiale, degradarii estetice ale ambientului. Acutizarea problemelor de mediu,din ultimele decenii ale secolului nostrum pune problem ape modul de gestionare a resurselor,cresterea costurilor legate de poluare si pastrarea unui standard de viata cat mai bun. Mai mult ca oricare domeniu de activitate,turismul este dependent de mediul inconjurator,acesta reprezentand de fapt principala resursa iar calirtatea acesteia poate favoriza sau obstructiona delurarea activitatiilor turistice.Relieful,padurile,fluviile si raurile lacurile,marea,apele minerale si termale,parcurile nationale si monumentele naturii,monumentele de arhitectura si arta,valorile etnografice se constituie in cele
16
mai valoroase elemente ale mediului natural si construit,adevarate resurse cu valente turistice care pot favoriza in timp si spatiu dezvoltarea dezvoltarea mai multor forme de turism. Mediul inconjurator constituie patrimonial turistic al unei natiuni,care prezinta propria structura si dezvolta o retea de relatii intre elementele care il alcatuiesc,determinand motivatiile turistilor si o anumita capacitate de adaptare fata de nivelul de valorificare pe care il atinge.Aceasta capacitate de adaptare este direct proportionala cu diversitatea si calitatea componentelor sale.
2.1. Tipurile majore de impact al turismului asupra mediului: Evolutia actuala a turismului este caracterizata de o inoire profunda a ofertei turistice mondiale, in special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere cantitativ. Revigorarea turismului romanesc va presupune remodelarea produselor turistice in functie de evolutia motivatiilor turistice la nivel intern si international. Din acest punct de vedere se pot aminti principalele tendinte ale turismului pe plan mondial si regional: preferinta pentru destinatiile la mare distanta, care permit diversificarea locurilor de sejur in eztrasezon; dezvoltarea vacantelor tematice sporturi, cultura, divertisment, aventuri) erganizate pentru o clientele exigenta si care efectueaza mai multe calatorii turistice pe an; realizarea de noi produse pentru odihna si recreere, cu cazare turistica dispersata, care urmareste sentimental de authentic si permite dezvoltarea schimburilor mai active intre populatiile locale si turisti. Aceste deziderente se sprijina pe o serie de factori cu valoare determinanta asupra turismului: -valoarea calitativa si cantitativa a resurselor naturale si culturale; -nivelul cresterii economice generale, care conduce la cresterea locurilor de munca si a veniturilor; -evolutia cursului de schimb valutar, care sustine puterea de cumparare a rezidentilor si a turistilor; -repartitia resurselor turistice si a veniturilor care influenteaza evolutia fluxurilor turistice. Turism Turismul ul se bazeaz bazeazaa deci, deci, in primu primull rand,p rand,pee valori valorific ficare areaa resur resursel selor or turist turistice ice,, iar nivel nivelul ul si intensitatea valorificarii produc in timp si spatiu efecte negative asupra mediului, care sunt exprimate prin notiunea de impact. In acest context, resursele turistice nu pot fi exploarate in mod salbatic, fara riscul de a fi degrad degradate ate sau distru distruse. se. Imper Imperati ativel velee dezvo dezvolta ltarii rii tuturo tuturorr fotme fotmelor lor de turism turism nu trebui trebuiee sa conduc conducaa la supraexpoatarea resurselor, nu trebuie sa afecteze interesele socio-economice socio-economice ale populatiei rezidente. De foarte multe ori bunurile naturale si cilturale exploatate in turism fac parte din patrimonial national sau mondial si in acest sens este foarte important sa se vegheze la protectia si conservarea lor. In mod succinct problemele de impact ale turismului asupra mediului se pot prezenta in modul urmator:
17
I. Categorii majore de impact produse de turism asupra mediului natural: 1-Exploatarea resurselor naturale: -reducerea resurselor de apa prin supraexploatari si supraexploatare -reducerea resurselor de combustibil classic utilizate pentru obtinerea de energie pentru sustinerea activitatilor turistice -riscuri crescuteproduse de calamitati naturale 2-Schimbari in structura biodiversitatii: -distrugerea habitatelor speciilor -uciderea anumalelor in scopuri cinegetice -uciderea animalelor pentru curiozitati gastronomice, suveniruri -influentarea, printr-o intense circulatie turstica, a mugratiei interne sau externe a animalelor -distrugerea speciilor vegetale valoroase pentru suveniruri si valorificarea lemnului -reducerea vegetatiei naturale pentru amenajari turistice -extinderea rezervatiilor naturale, a sanctuarelor cu viata salbatica 3-Fenomene de eroziune: -tasarea ci compactizarea solului, fapt ce conduce la cresterea scurgerii pluviale si a eroziunii -cresterea expunerii solurilor la alunecari -cresterea proceselor de declansare a avalanselor -pagube produse fenomenelor geologice deosebite(pesteri, avene) -pagube provocate malurilor de rauri si tarmurilor de litoral 4-Poluarea: -poluarea apei prin deversarea directa a apelor uzate -scurgeri accidentale de produse petroliere -poluarea aerului prin gaze de esapament si arderea de combustibili pentru obtinerea de energie -poluarea Sonora datorata activitatilor si transporturilor turistice -poluarea solurilor produsa prin deseuri din toata gama de servicii turistice 5-Modificari estetici-ambientale: estetici-ambientale: -constructii si amenajari turistice improprii cu traditiile locale -acumulari de gunoaie si deseuri
II. II. Cate Catego gori riii majo majore re de im impa pact ct prod produs usee de turi turism sm asup asupra ra medi mediul ului ui construit: 18
1-Modificari estetice si vizuale: -cresterea densitatii constructiilor si a suprafetelor betonate -acceptarea de stiluri arhitecturale noi, discordante cu cele vechi -aglomerari de populatie si de bunuri imobiliare si mobile 2-Infrastructura: -supraincarcarea cu elemente si echipamente de infrastructura -realizarea de noi investitii in infrastructura -management de mediu deficitar in exploatarea si valorificarea bunurilor cultural-istorice 3-schimbari in structura si textura urbana: -modificari prin extensie a unor spatii urbane(zone industriale, transporturi, comerciale, rezidentiale, agreement) -schimbari in volum comcentrarea si calitatea dotarilor si a mobilierului urban -pericolul aparitiei unor contraste intre zonele amenajate turistic si cele rezidentiale 4-Forme de conservare si restaurare: -reutilizarea imobilelor vechi in scopuri turistice si comerciale -conservarea vechilor centre istorice urbane sau rurale -utilizarea cadirilor vechi in scopuri culturale si ca o a doua rezidenta 5-Competitia: -inlocuirea unor atractii in decline din asezarile umane cu altele mai putin cunoscute dar mai aractive -orientarea atractiilor culturale in functie de schimbarea motivatiilor turistice, sau de noile tendinte din industria turistica Aceste categorii majore de impact produs de turism asupra mediului natural si construit impugn evaluarea corecta a acestui impact, ca instrument de stabilire a viitoarelor amenajari turistice si de orientare a activitatilor turistice, pentru a fi in concordanta cu cerintele de respectare a calitatii mediului inconjurator. Derularea activitatii turistice presupune realizarea unui studio de impact care trebuie sa include analiza urmatoarelor aspecte: descrierea activitatii(proiectului) propus pentru prezentarea obiectivelor, a fazelor de realizare, gradului de exploatare al resurselor turistice; prezentarea situatiei starii actuale a calitatii mediului, a tendintelor de evolutie a componentelor sale, pentru a aprecia nivelui de exploatare turistica; analiza aspectelor de impact, cu investigarea detailata a tipurilor de impact ce pot aparea si a formelor de manifestare pe termen scurt si mediu; descrierea alternativelor posibile fatade proiectul sau activitatea initiale, pentru evitarea producerii impactelor de mediu; realizarea de propuneri concrete de ameliorare
19
pentru pentru problome problomele le de impact impact ce pot aparea, aparea, mai ales a aelora aelora cu efecte efecte distructi distructive ve asupra asupra mediului mediului inconjurator; elaborarea unui plan de monitorizare a derularii activitatilor turistice si a impactelor produse, pentru pentru a introdu introduce ce imbunat imbunatatiri atiri menite menite sa atenueze atenueze efectele efectele negativ negativee asupra asupra mediulu mediuluii ambient. ambient. Aceste evaluari de impact difera de la o tara la alta si de la o zona turistica la alta. Avansul este detinut de tarile cu o puternica industrie a turismului, ce utilizeaza tehnologii moderne, non-poluante, asigurand in acest fel servicii turistice de calitate.
2.2. Capacitatea de suport a mediului Problemele capacitatii de suport ecologic sau de incarcare difera in functie de cele trei tipuri de zone turistice: -zone emitatoare de turisti, care nu detin un potential turistic deosebit, dar care printr-un nivel economic ridicat si un standard de viata mai bun determina deplasari de turisti catre alte destinatii turistice; -zone de transit, care pot cunoaste aglomerari si suprasolicitari ale mijloacelor de transport si ale structurilor turistice existente; -zone receptoare care cunosc cele mai multe problemelegate de deteriorarea in timp si spatiu a mediului inconjurator.
Capacitatea de primire turistica: Conceptul de capacitate de primire este dezvoltat pentru a concretize idea de ,,durabilitate’’, mai exact in acel turism responsabil din punct de vedere social, care nu este numai sensibil fata de mediu, ci intelege ca exista niste limite ale dezvoltarii intr-o lume cu resurse limitate.Astfel capacitetea de primire turistica exprima efectiv nivelul sau de toleranta fata de anumiti factori negative.
● Gradul de stabilire a acestei capacitate se face prin criterii masurabile , raportate la elemente cantitative, in balanta cu notiunile de timp, spatiu, turism:
a) Timpul, determina stabilirea a trei tipuri majore de capacitate: -capacitate maxima: care se refera la numarul maxim de personae care pot fi primate la un moment dat; -capacitate saptamanal\zilnica: care exprima numarul de personae ce pot fi cazate pe zi sau saptamana; -capacitete anuale: care se axeaza pe o eventuala planificare pe termen mediu si lung. b) Spatiul, se refera la unitatea de suprafata si de lungime, care poate fi folosita in turism. In acest indicator vom include trei elemente esentiale:
20
-unita -unitatea tea de masura masura,, care care se aplica aplica pentru pentru capaci capacitat tatile ile de cazare cazare,, alime alimenta ntatie tie pub public lica, a, transporturi, servicii; -identificarea zonelor de densitate care releve numarul de personae ce pot fi cazate pe suprafata de 1 ha, sau folosite pentru plaje, sporturi de iarna, etc; -nivelul de echipare, care se refera la unutatea de spatiu sau de echipament rapotata la un numar de personae. c) Ratele dezvoltarii turistice se refera la realizarea unui raport intre capacitatea sau exploatarea turistica si populatia locala, capacitate de transport, densitatea kilometrica, frecventa sezoniera, beneficiile economice. ● Citeriile nemasurabile sunt sunt acele acele compo compone nente nte ale med mediul iului ui natura naturall si amtrop amtropic ic difici dificile le de cuantificat. Evaluarea aspectelor nemasurabile se poate maerializa prin analiza costurilor-beneficii si studii de impact, cu elaborarea, in final, a unor norme, reglementari sau legi de protejare a acestora. Elasticitatea capacitatii de primire exprima interventiile facute pentru a elimina impactul negative al turismului si astfel capacitatea de primire a turistilor creste. De exemplu, poate fi prelungita ,,durabilitatea’’ vegetatiei, educarea si informarea vizitatorilor ce duce la schimbarea comportamentul acestora in bine, anumite modificari fizice ce pot fi practicate astfel incat zona sa poata sa fie transformata din ,,suprautilizata’’ intr-una ,,subutilizata’’.
Categorii ale capacitatii de primire turistica: t uristica: ● Capacitate Capacitateaa ecologica ecologica – se refera refera la acel acel nivel nivelde de dezvo dezvoltar ltaree a turism turismulu ului,i, sau activi activitat tatii ii recreationale, peste care mediul devine degradat sau compromise. L un anumit nivel al utilizarii trebuir pusa problema problema mod modului ului in care acesta acesta afecteaza afecteaza intrebul intrebul ecosyste ecosystem m de la sol, aer, apa pana la animale, animale, si problema problema costu costului lui refacer refacerii ii ecosiste ecosistemulu mului.i. ● Capacitatea fizica – vizeaza acel nuvel al dezvoltarii turistice sai al activitatilor recreationale la care facilitatile oferita de teritoriu sunt ,,saturate’’, sau incep sa se manifeste deteriorarile asupra mediului, datori datorita ta uno unorr supra suprauti utiliza lizari ri turist turistice ice,, sau datori datorita ta unei unei retele retele infras infrastru tructu ctural ralee inade inadecva cvate. te. Astfel Astfel exist existaa numeroase exemple privind destinatii turistice unde apa este poluata, ceea ce afecteaza zonele de plaja si satisfactia turistilor. Daca vizitatorii percep faptul ca relaxarea lor pe plaja este afectata de mirosuri neplacute, zgomote sau poluare vizuala, aceasta inseamna ca a fost depasita ,,capacitatea fizica de primire’’ astfel incat vor fi inhibate vizitele ulterioare in zona de destinatie. ● Capacitatea social-perceptiva – reprezinta acel nivel de saturare al populatiei locale si de respingerea vizitatorilor, considerand ca acestia distrug mediul, dauneaza culturii sau activitatilor locale. Reprezinta acel grad al schimbarii la care localnicii percep mediul ca fiind madificat fata de peroada 21
anterioara.Din punctual de vedere al turistilor capacitatea social-perceptiva este depasita atunci cand nivelul tolerantei populatiei privind prezenta si comportamentul turistilor in zona de destinatie este diminuat. ● Capacitatea economica de primire – reprezinta capacitatea de a absorbi functiile turistice, fara aparitia activitatilor ndorite. Aceasta abordare este strans legata de versiunea analizei cost-beneficiu, care tinde sa asocieze o anumita limita a capacitatii de primire, in functie de costurile ecologice, sociale, culturale si chiar politice. Problema este de a determina balata optima intre toate costurile si toate beneficiile, ceea ce constitue un exerciriu dificil. ● Capacitatea psihologica de primire – este depasita in momentul in care turistii nu se mai simt confortabil in zona de destinatie, din cauza atitudinii negative pe care o percep din partea localnicilor, a aglomerarii sau deteriorarii mediului fizic. Turistii care viziteaza zona simt sau nu satisfactie personala, in finctie de experientele accumulate in timpul calatoriei, de felul in care au fost primiti de localnici in mediul lor.
Bibliografie:
22
1. Melinda Candea - Potentialul Turistic al Romaniei si Amenajarea Turistica a Spatiului ; Editura Universariata Bucuresti 2003 2. Gabriela Stanciulescu -Tehnologia Turismului; Editura Niculescu ABC 2004 3. Vasile Glavan - Geografia Turismului in Romania ; Editura Oscar Print, Bucuresti 2000 4. Tehnologia Turismului – manual pt cls a-XI-a si 5. www.ase.ro 6. www.turism.ro
Anexe: Anexa 1 23
a-XII-a; Editura Niculescu 2002
POTENTIALUL TURISTIC SAU OFERTA TURISTICA POTENTIALA
NATURAL: NATURAL: - componentele cadrului natural inclusiv cele modificate de om
ANTROPIC: - cultural-istoric - tehnici-economic tehnici-economic - socio-demografic
Anexa 2
RELIF SI GEOLOGIE Trepte si forme de relief:peisaj, geomorfologie, geomorfologie, forme bizarre de relief, monumente ale naturii.
FAUNA Fondul cinegetic(vanat cu par si pene), fond piscicol, piscicol, dpecii dpecii protejate protejate,, rezervatii rezervatii naturale.
CLIMA Temperatura aerului si a apei, precipitatii lichide, stratul de zapada, durata de stralucire a soarelui, bioclimat
STRUCTURA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL
HIDROGRAFIA Ape freatice si minerale, rauri, lacuri naturale(inclusive terapeutice) si antropice, Marea Neagra si delta dunarii.
NATURA NATURA OCROTITA OCROTITA Rezervatii naturale, parcuri nationale si rezervatii ale biosferei biosferei..
VEGETATIA Tipuri de paduri; flora specifica, monumente ale naturii si rezervatii naturale, paduri de interes social-recreativ.
Anexa 3
Ape Minerale si Termominerale Lacuri Terapeutice
24
Namoluri Terapeutice Terapeutice
FACTORII NATURALI NATURALI DE CURA IN TURISMUL BALNEAR
Emanatii de Gaze Naturale Saline Plante Medicinale Factori Climatici de Cura Aeroionizarea
Anexa 4 STRUCTURA POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC
CULTURAL-ISTORIC
SOCIODEMOGRAFIC TEHNICO-ECONOMIC
Anexa 5
25
Anexa 6
Anexa 7
26
Anexa 8
Anexa 9
27
Anexa 10
28
Anexa 11 Director
Anexa Secreta12 riat
Contabilitate
Obiectul de activitate al agenţiei Ticketing Marketing Dimensiunile gamei de servicii Agenţi ticketing
Departament turism
Agenţi turism
Factori endogeni (mediul intern)
Factori exogeni (mediul
obiectivele majore ale firmei resursele – materiale - financiare - umane stilul managerial
extern) economici demografici geografici juridici culturali
Structura organizatorică a agenţiei de turism
Număr de angajaţi angajaţi Compet (dimensiunea agenţiei) enţ a 29 man age
Anexa 13
30
Anexa 14
31
Exemple de trasee turistice practicate de MARA-TOUR SRL:
I. Traseu Traseu turistic turistic triunghi albastru: albastru: punctul punctul de plecare plecare trecere trecere de frontieră frontieră Câmpulung Câmpulung la Tisa – str.Cărămizii – Lazul Babii – Izvorul Broaştei – Vf. Clivei – Poiana Pripor – Cornul Şarampăului – Cabana Agriş. Ag riş. Ob Obiec iectiv tivee turist turistice ice din zona zona traseu traseului lui :arhit :arhitect ectura ura localit localitşţii şţii,, borcut borcut-- fosta fosta baie baie Benko Benko (apă (apă alcalină,sulfuroasă, hipotonă) ,stână (Lazul Babii), Vf. Clivei, Vf. Văcarului, abruptul vulcanic (Piatra Văratecului, Piatra Goală), silul de adezit (Piatra Ciuroi, Cornul Şarampăului), cascada Ciuroi ( a doua cascadă ca înălţime din Maramureş, 35 m).Traseul face legătură cu traseul cruce roşie . II. Traseu turistic cruce roşie pe fond alb: (traseu partial a existent dar nu a fost reabilitat de aproximativ 25 ani): punctul de plecare viitorul punct de frontieră Sighetu Marmaţiei (podul de lemn) – str.Nicolaie Titulescu – str. Iuliu Maniu – str.Mihai Eminescu - Parcul Grădina Morii – Dealul Solovan – Vf. Agriş – Cabana Agriş – Strunga Tiganului – Vf Durgălaş. Obiective turistice din zona traseului : muzee (Muzeu Etnografic al Maramureşului, Muzeul Satului Maramureşan, Muzeul de Stiinţele Naturii, Muzeul de Arheologie şi Istorie, Muzeul Culturii Evreieşti din Maramureş-Casa memorială Elie Wiesel, Casa Muzeu Dr Ioan Mihalyi de Apşa şi Galeriile de Artă) , arhitectura localităţii , biserici, Parcul Grădina Morii, Rezervaţia Solovan, Peştera din Solovan, Vf. Agriş, silul de adezit ( Cornul Şarampăului), Tăul La Ier, Cascad Cascadaa Strung Strungi,i, Saua Saua Strung Strungaa Tiganu Tiganului lui,, Vf. Tiganu Tiganu (1222m (1222m), ), Stânc Stâncaa (Petri (Petricea ceaua, ua, Biser Biserica ica Vulpii Vulpii,, Durgălaş), Vf, Negru, Tăul Negru, Vf Durgălaş, stâne . III. Traseu turistic cruce albastră pe fond alb: punctul de plecare trecere de frontieră Valea Vişeului – Valea Luhei – Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – Hera – Valea Muntelui – Bârsana. Traseu ce va face legatura cu marcajele turistice în curs de realizare în muntii Lapuşului din Microregiunea turistică a munţilor Gutâi (cu statut juridic), traseul transmaramureş. Obiective turistice din zona traseului : Valea Luhei, borcutul de pe Valea Valea Luhei, Luhei, Mănăstir Mănăstirea ea Izvorul Izvorul Tămăduiri Tămăduirii,i, Valea Valea Muntelui, Muntelui, Mănăstire Mănăstireaa Bârsana monu monument ment UNESCO. UNESCO. IV. Traseu turistic triunghi roşu: punctul de plecare trecere de frontieră Valea Vişeului – Defileul Vişeului – Loc. Bistra – Valea Bistra – Poiana Bistra – Poiana lui Ionaş – Cabana forestieră Paltinu – Valea Tomnatic – Culmea Prislop – Culmea Sehleanu. Traseu ce se va face legatura cu traseul triunghi roşu ce plecă plecă din loc. Repedea Repedea pe valea Repedea Repedea şi pe valea valea Tomnatec Tomnatecu. u. Obiective Obiective turistice turistice din zona traseului: traseului: Defileul Vişeului, Valea Bistra, Poiana lui Ionaş, Valea Tomnatic, Apa minerală de pe Valea Tomnatic, Defileul Văii Tomnatic, Rezetvaţia de narcise.
32
