Profilul Consumatorului de Paine din Romania Profilul Consumatorului de Paine din Romania Ultimii zece ani au adus o scadere cu zece kilograme a consumului de paine ca urmare a schimbarii preferintelor romanilor. An de an, pe aceasta piata extrem de fragmentata apar schimbari, segmentul fiind foarte dinamic. Astfel, painea nu mai este cumparata zilnic ci de doua-trei ori p 757b15h e saptamana, este preferata painea ambalata si feliata in detrimentul celei proaspete, iar mai nou, nu mai este cumparata din magazinele de cartier ci din supermarketuri si hipermarketuri, ponderea vanzarilor din formatele moderne de comert crescand cu 30%. In acelasi timp, magazinele specializate in comercializarea produselor de panificatie detin o pondere de numai 6% din vanzari. Evolutia este considerata normala, acelasi lucru intamplandu-se in majoritatea tarilor sarace care merg spre dezvoltare. Consumul de paine a scazut din mai multe motive, in primul rand pentru ca oamenii au trecut la alte alimente. Daca se mananca mai putina paine este clar ca a fost inlocuita cu altceva, iar romanii au trecut la o alimentatie mai rationala. Si in tara noastra, ca si pe piata europeana de panificatie se observa o dezvoltare constanta a tendintelor care merg catre o hrana sanatoasa. Preocupati de sanatate, consumatorii se indreapta spre brand si in sectorul painii, franzela fara nume urmand sa scada in vanzari. Producatorii nu mai considera painea un produs absolut necesar ci un produs bine targetat catre nevoile consumatorilor, incercand sa ii fidelizeze. Alegerea unei pâini de calitate are beneficii semnificative în alimentaia omului. Pâinea neagr i cea cu semine conin o cantitate mare de vitamine i fibre, motiv pentru care valoarea lor nutritiv este superioar celei a pâinii albe. Produsele integrale sunt ideale pentru diabetici, chiar dac au aproximativ 50% glucide. Dei pâinea scump se vinde din ce în ce mai bine, se pare c românii nu sunt înc informai cu privire la existena pâinii ecologice. Pe lâng faptul c este cea mai sntoas de pe pia, aceasta este i mult mai ieftin decât pâinea ³de fie´ din magazine. Franzela alb nu va putea fi niciodat un produs sntos, pentru c fibrele, vitaminele, mineralele i aminoacizii lipsesc aproape cu desvârire. Mai grav, descoperirile recente arat c pâinea alb este unul dintre factorii care contribuie la apariia cancerului tubului tubului digestiv.
In anul 2009 fenomenul se va accelera iar in alegerea produselor consumatorii vor deveni mai pretentiosi si mai critici. Elementele precum gustul, varietatea, beneficiile din punct de vedere al sanatatii, alaturi de mentinerea produsului proaspat pentru o perioada mai mare de timp, vor fi importante pentru consumator. Românii prefer pâinea ambalat Vânzrile
la pâine ambalat sunt în cretere de la an la an. În primele nou luni ale
anului 2008, vânzrile au fost mai mari cu aproximativ 20% fa de aceeai perioad a lui 2007.
Numeroi români cu venituri medii i mari prefer s dea bani mai muli pe pâinea ambalat, care are un termen de valabilitate mai lung, mootiv pentru care astzi eticheta produselor de panificatie conine informaii precum denumirea produsului, gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele, ora de ambalare i condiiile de pstrare Totodat, ulrimii doi ani au fost marcati de cresterea cu 30% a consumului de produse speciale ambalate si feliate, produse fabricate din faina de secara, faina integrala, faina graham sau cu adaosuri de tarate, seminte, germeni de grau etc. Se pare c pâinea graham, cea cu semine, pâinea de secar i cea dietetic din devanseaz în vânzri pâinea feliat clasic. Cei care se orienteaz ctre acest produs sunt clieni cu venituri medii înspre mari. Dat fiind ponderea pâinii «speciale» în vânzrile de pâine ambalat, putem spune c persoanele care cumpr aceste produse sunt orientate spre o alimentaie sntoas. Totodat conceptul de pâine ambalat i-a determinat pe consumatori s treac de la achiziia zilnic la cea sptmânal. In plus, pâinea feliat este în avantajul celor pentru care
timpul e pretios, copiilor care nu pot manevra un cutit cu siguranta, celor care pregatesc masa, dar si celor care o debaraseaza, deoarece face mai putine firimituri. Faptul ca e ambalata corespunzator face ca produsele sa castige increderea clientilor, oferindu-le un produs care e perceput ca fiind mai sigur. Conteaza si modul in care se fac cumparaturile, daca pui toata marfa in cos, alaturi de produsele care au trecut prin mai multe maini. Din alte perspective, ambalajul a fost folosit la inceput doar ca o necesitate, dar nu era personalizat printr-un brand dedicat. Apoi s-a descoperit potentialul acestei piete si s-a investit in calitatea si imaginea comunicata prin ambalajul piinii feliate. La Vel Pitar, elementele de comunicare ale brandu-lui sunt distincte, pornind de la culorile designului - fiecare sortiment are alta culoare. Cu campania de promovare a painii feliate firma a provocat panificatia la comunicare, ridicand marketingul din aceasta bransa la un nivel de neimaginat acum cativa ani. Ambalajul reprezinta un mod de comunicare cu consumatorul, iar un design atragator si viu colorat determina de multe ori decizia de cumparare. Avantajele painii ambalate si branduite y y y y
Pastreaza proprietatile nutritive ale painii mai mult timp Conserva aroma produsului Este igienica Ofera o mare siguranta alimentara, datorita etichetei vizibile
Painea - cifre si repere
y y y y y y
Painea ambalata reprezinta 20% din vanzarile de paine la nivel national Painea bogat a in fibre (graham, tarate, germeni de grau) a crecut in vanzari de 2 ori în 6 luni Piata painii s-a ridicat in ultimul an la 3,6 miliarde lei, ins emnand 2,4 tone de paine si produse de panificatie Consumul pe cap de locuitor se ridica la 113 kg pe an Din totalul consumului de paine, 75% i l reprezinta painea alba 25% din consumul de paine e reprezentat de paine ambalata si specialitati.
Sortimente existente de paine ambalata y y y y y y y y
Toast Paine integrala Multicereale Secara Clasica Neagra cu chimen Paine cu lapte Paine graham
Consumul
de pâine din România
Piata painii din Romania creste cu circa 25% in 2008, la 1,3 miliarde de euro. Romanii mananca de la an la an, din ce in ce mai putina paine. Conform statisticilor Rompan, patronatul din panificatie, consumul de paine a scazut in ultimii zece ani cu zece kilograme pe consumator, la 108-110 kg pe locuitor pe an, si, cu toate ca este inca ridicat fata de media europeana, trendul de scadere va continua si in urmatorii ani. Conform Rompan, panificatia a intrat intr-un puternic proces de segmentare, in care specialitatile si painea traditionala se lupta din ce in ce mai aprig pe cosul zilnic al romanilor. Urmand acest trend, Pambac Bacau, Dobrogea Group si VelPitar, trei dintre principalii producatori de paine din Romania au trecut deja la dezvoltarea puternica a productiei de produse premium, de la painea feliata la cea cu minerale, fara E-uri si cu aport caloric redus. Painea pare sa scada ca importanta in alcatuirea cosului zilnic al consumatorului roman. Cel putin asta arata studiile Rompan care spun ca obiceiurile de consum ale romanilor s-au schimbat destul de mult in ultimii 10 ani. Pe fondul cresterii preturilor in domeniul panificatie dar si al interesului tot mai vadit pentru produsele sanatoase si care nu ingrasa, romanii nu mai cumpara in fiecare zi paine, cum o faceau inainte. Pe de alta parte, se prefera din ce in ce mai mult painea ambalata, feliata, cu E-uri cat mai putine si cu un aport caloric scazut. Si obiceiurile privind locul de cumparare s-au schimbat. Romanii cumpara mai mult din supermarketuri si mai putin de la magazinele de cartier. Dincolo de motivele legate de pret, o franzela costand in medie intre 0,7-0,9 lei in prezent, iar o paine feliata intre 3,5-4,5 lei, dar si urmare a unei alimentatii mai rationale, oferta destul de bogata de alimente din piata a determinat consumatorii sa inlocuiasca painea cu alte produse. Romanii consuma in prezent in proportie de 70% paine alba si 30% paine neagra. Un studiu realizat de Euromonitor, citat de Spicul, arata faptul ca in 2007, produsele de panificatie de nisa au crescut cu pana la 70%, la vanzari de aproape 150 de milioane de euro. Consumul
de paine din Romania vs. Uniunea Europeana
In prezent, romanii se afla pe locul III in Europa in privinta cosumului de paine, cu 108-110 kg pe locuitor pe an, dupa Albania si Bulgaria, in timp ce media europeana este de 78-80 kg/locuitor/an. Painea este un aliment de baza la romani, motiv pentru care consumul anual pe cap de locuitor depaseste cu circa 40% media european. Confruntati cu o crestere a importanta a importurilor de produse de panificatie si implicit cu o majorare a cotei de piata a produselor altadata considerate de nisa, producatorii romani se gandesc sa relanseze painea traditionala drept "produs de baza" in obiceiul de consum al romanilor. In prezent, pe piata romaneasca se importa paine din Austria, Germania, Ungaria si chiar din Bulgaria sau Ungaria. In prezent, pretul painii din Romania este apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia, Cehia, dar cu 40% mai mic decat media europeana. Cea mai ieftina pain este in Bulgaria, unde pretul este cu 60% sub media UE, iar cea mai scumpa in Suedia si Norvegia, cu 40-65% peste media europeana. Obiceiurile
de consum ale românilor pe zone geografice
Conform unui studiu de piata prezentat de Rompan, franzela de 280-300 de grame este mai cautata in zona Constanta-Pitesti, painea de 500 de grame este consumata in zonele Teleorman, Dolj, Olt, Valcea, iar painea de 500-600 de grame este preferata de consumatorii din zona Moldovei. Franzela de peste 800 de grame si pana la patru kilograme este consumata in Ardeal si Banat. Producatorii din domeniul panificatiei estimeaza ca in acest an, dincolo de scaderea consumului si cresterea preturilor, piata painii va creste, ca valoare, cu aproape 20%, de la 1,4 la 1,6 mld.euro, dar va scadea in ceea ce priveste consumul, cu pana la 5%. Anul trecut, in Romania s-au produs 3 milioane de tone de paine.
Piata painii in cifre y y y y y y y y y y y y
Valoarea pietei painii - peste un miliard de euro Volumul pietei painii - doua milioane de tone Consumul de persoana/an - 108-110 kg de paine Media consumului din Uniunea Europeana este de 7 8-80 kg/locuitor/an Consumul de paine a scazut cu 10 k ilograme in ultimii 10 ani 90% dintre romani consuma paine alba 10% dintre romani consuma paine c u alte ingrediente Romania ocupa locul 3 la consumul de paine, dupa Albania si Bulgaria A crescut consumul de paine feliata si ambalata in 2008 fata de 2007 A crescut cu 30% ponderea vanzarilor de paine din supermarketuri si hipermarketuri Magazinele specializate au o pondere in vanzari de numai 6% TVA ±ul pentru paine este de 19%, in timp ce in tarile UE este 5-7%
Tendinte pe piata painii y
y y
y
Din punct de vedere al comportamentului de consum - 70% din achizi iile de produse de panifica ie sunt efectuate in hiper si supermarketuri de catre cei cu venituri mari sau medii. Cei cu venituri mai mici se indreapta mai ales catre chioscuri si magazine alimentare mici. In zonele urbane exista tendinta trecerii de la achizitiile zilnice ale cosului de consum la achizitii pe operioada mai lunga de timp (4-7 zile), astfel incat se cauta produse cu termene de valabilitate extinse. Se achizitioneaza tot mai des produse sanatoase, fara E-uri si conservanti, mai bogate in minerale si vitamine fapt pentru care consumul de paine Änormala´ cunoaste o u soara scadere.
y
Consumatorii cu venituri peste medie sunt mai interesati de s pecialitatile cu aport caloric mai redus.
Amploarea pe care a luat-o consumul de paine feliata si ambalata are mai multe cauze. Dezv oltarea formatelor moderne de retail si a cerintei de aprovizionare pe platforme logistice, necesitatea alinierii la normele europene de siguranta alimentului si orientarea consumatorilor catre produse sanatoase dar care isi pastreaza mai mult timp calitatile, sunt principalii factori care au condus la diversificarea segmentelor de paine feliata si ambalata. Modificarea ritmului vie ii si implicit a obiceiurilor de achizitie si consum s-a concretizat pe piata produselor de panificatie in cresterea cererii de paine cu diverse adaosuri dar mai ales a painii feliate. Pliandu-se pe tendintele pietei, producatorii au investit in linii de productie automatizate complet, in masini de ambalat si feliat painea. Piata painii se confrunta totusi cu numeroase probleme: fiscalitate mare, evaziune si s ecete.
B ibliografie 1. 2.
Popa Claudia, Românii taie pâinea din meniu, Revista Piaa, nr.40, februarie 2008 Ardelean Romina, Painea pr oaspata detine inca peste 70% din t otalul vanzaril or, Revista Magazinul Progresiv, http://www.magazinulprogresiv.ro/articol.php?id=1639, 17.01.2009 3. Procopov Ecaterina, Pâinea rsfului, a c onf ortului i a dietel or, Cotidianul Adevrul, http://www.adevarul.ro/articole/painea-r asfatului-a-confortului-si-a-dietelor.html , 17.01.2009 4. *** Lupta dintre franzela traditi onala si painea feliata ii tine in sah pe pr oducat ori, http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/lupta-dintre-franzela-traditionala-si-painea-feliata-ii-tinein-sah-pe-producatori-10673, 17.01.2009
Anul 2009 a adus pentru piata painii o scadere a consumului de 7%, fata de 1%, media ultimilor ani. "Este ingrijoratoare aceasta scadere pentru noi, iar eu cred ca in primul rand acest lucru se intampla din cauza pietei negre, a painii neinregistrate. In 2009, au aparut noi competitori care practica aceasta evaziune fiscala si pe care noi ii simtim in piata. In al doilea rand, se simte influenta crizei economice. In acest context, populatia cu venituri mai mici nu mai arunca painea la gunoi si cumpara mult mai putin decat inainte", explica Aurel Popescu, presedintele ROMPAN. Alin Giurea, presedintele Pambac, sustine, de asemenea, ca: "in ultimele sase luni, piata de produse de panificatie a ramas relativ constanta din punct de vedere al volumelor si valorii. Daca la suprafata aceasta piata se arata oarecum nemodificata, in interiorul sectorului, economia subterana a crescut de la 70% la 80%. Sunt bani care nu se regasesc in buzunarul consumatorului, ci sunt inghititi de tot lantul creat, de la materia
prima si pana la eludarea consecventa a legilor statului". Piata este extrem de fragmentata, primii cinci producatori de paine detinand o cota de piata de aproximativ 30%. Concurentii nu sunt numai producatorii mici, brutarii din pietele de la oras sau de la sat, ci chiar supermarketurile si hipermarketurile care si-au dezvoltat raioane moderne de panificatie, cu o oferta extrem de mare: paine alba, neagra, cu seminte, cu cartofi, rotunda etc. In plus, magazinele specializate de paine, dar si hipermarketurile, ofera si servicii suplimentare, ca de exemplu posibilitatea de a felia painea pe loc. Impulsionate de aceste servicii suplimentare, ponderea vanzarilor din formatele moderne de comert a crescut cu 30%, sunt de parere jucatorii din piata. "Este un comportament al consumatorului pe care eu nu il inteleg. Oamenii prefera sa cumpere painea din supermarketuri si hipermarketuri, desi cea mai proaspata paine se vinde in magazinele specializate.
Noi, ca si producatori, luam in considerare aceasta concurenta si ne luptam cu ea prin calitatea produselor, prin prospetime, diversitate. Sigur, din aceasta lupta are de castigat consumatorul, pentru ca are de ales din mai multe locuri", a precizat Aurel Popescu. Presedintele patronatului din industria painii mai spune ca vanzarile din magazinele specializate se ridica la aproximativ 10%, restul realizanduse prin magazinele generale, chioscuri etc. Majoritatea producatorilor de panificatie acopera distributia prin magazinele proprii, specializate, si ofera si alte produse complementare, cum ar fi iaurt, lapte, cafea si sucuri, bauturi care se potrivesc foarte bine cu croissantele, cornurile, patiseria, cum ar fi retelele Belforno Fresh, Vel Pitar etc. Pentru a afla care sunt tendintele de consum pe piata painii, ROMPAN a castigat un proiect pe programul Makis, Banca Mondiala, iar prin fondurile alocate de Ministerul Agriculturii, patronatul va lansa o cercetare de piata cu privire la profilul consumatorului. "Este cercetarea cea mai laborioasa de pana acum, ce se va face la nivel national, atat in mediul urban cat si rural. Deja am negociat si am gasit firma cu care sa realizam aceasta cercetare, iar pana la sfarsitul lunii vom avea rezultatele preliminare si vom sti mult mai bine ce isi doreste consumatorul, ce tip de paine prefera sa consume. Am decis sa facem acest studiu pentru ca exista o ruptura produsa de comerciant. Acesta nu ne comanda noua, producatorilor, ce isi doreste consumatorul cu adevarat, ci ceea ce vrea el. Ne vom putea adapta oferta catre consumator, si atunci el va gasi in magazin exact ceea ce isi doreste cu adevarat: paine neagra, bagheta, paine feliata etc.", a precizat Aurel Popescu. Dupa evaluarea rezultatelor, modul de comercializare a painii se va schimba- painea va putea fi cumparata doar din magazinele specializate sau din raioanele special amenajate, ceea ce va reduce numarul de comercianti de paine, cu pana la 15-20%, la ora actuala, numai in Bucuresti fiind aproximativ 80.000. Consumatorii de paine s-au indreptat in acest an catre produsele ambalate, cu un pret accesibil: franzela alba si neagra ambalata, franzela alba feliata, painea neagra rotunda si au scazut in preferinte produsele cu un pret mai ridicat: painea alba la tava, painea alba cu cartofi. "Acestea sunt produsele la care s-a inregistrat o crestere semnificativa", a declarat Victoria Dinu, reprezentanta a departamentului de marketing al companiei Boromir. Franzela alba ramane in preferinte, fiind consumata in proportie de peste 70%. "Cei aproape 30% dintre consumatori care obisnuiesc sa consume alte tipuri de paine, prefera in ordine descrescatoare: paine neagra si integrala, painea toast si alte specialitati", a precizat la randul sau Tatiana Visoiu, Director Marketing Pambac. Romanii sunt printre cei mai mari consumatori de paine din Uniunea Europeana, cu aproximativ 102 kg de locuitor pe an, fata de 78-80 de kg, media in UE. "Trendul este in scadere cu 1-2% pe an, intr-un an normal, nu de criza, iar apropierea de media europeana va fi abia peste 20 de ani sau chiar mai mult, pentru ca obiceiurile de consum nu se modifica de la un an la altul", apreciaza Aurel Popescu. Cu toate acestea, in topul consumatorilor de paine, tara noastra se situeaza pe locul trei, dupa Albania si Bulgaria. Producatorii nu prevad schimbari majore in comportamentul de consum, data fiind conjunctura actuala. "Pentru urmatorul an nu intrevedem schimbari semnificative in ceea ce priveste tendintele de consum. Piata va fi in
continuare dominata de cererea pentru franzela alba, cel mai ieftin produs din categorie. In ceea ce priveste consumul de produse de panificatie speciale - feliate, ambalate, din fainuri integrale, de secara, cu seminte etc. desi, in cadrul industriei alimentare, exista un curent continuu de comunicare a beneficiilor unei alimentatii selective, pe fondul crizei ecomomice pe care o traversam, credem ca acest segment nu va creste mai mult de 12%", a mai spus Alin Giurea. In ceea ce priveste preturile la paine, in Romania sunt de doua ori si jumatate mai mici fata de alte tari din zona. Doar Ungaria inregistreaza un pret mai mare cu 20% fata de media tarilor din zona. Anul viitor ar putea aduce schimbari de preturi, in sensul scumpirii produselor de panificatie cu peste 10%, este de parere presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase. "Materia prima se va scumpi, cea autohtona, de calitate, pentru fabricarea painii gasindu-se in catitati destul de reduse. In plus, schimburile intracomunitare de grau se vor intensifica pentru a suplini lipsa de materie prima de pe piata. Drept urmare, producatorii romani vor plati bani mai multi pentru graul adus din UE. Totodata, este posibil sa creasca accizele la combustibil, sa se scumpeasca energia, costuri totale care se vor regasi in produsul finit. Daca si TVA-ul se va majora cu 3%, pana la 22%, este clar ca vom vorbi de o crestere a preturilor de doua cifre", a declarat Aurel Popescu. Producatorii de panificatie au adus pe piata o serie de noutati de la inceputul anului. "Ultimul sortiment lansat de Pambac a fost painea cu tarate in varianta simpla si feliata. Era un produs asteptat pe piata, care a fost primit foarte bine de consumatorii din Bacau. Pana la sfarsitul anului, vom lansa inca doua tipuri de produse speciale, care in acest moment se afla in faza de testare si omologare in cadrul departamentului de cercetare al organizatiei", a afirmat Tatiana Visoiu, director de marketing Pambac. Boromir a lansat in ultima perioada painea multicereale feliata, in pregatire aflandu-se produse proaspete, cu valoare nutritiva ridicata, bogate in fibre. Industria painii se va moderniza in viitor, companiile profitabile urmand sa dezvolte productia de produse congelate: patiserie, paine, specialitati de panificatie. Aurel Popescu explica avantajul: produsele congelate ofera brutarilor posibilitatea de a face un efort mai mic, pentru ca nu vor mai lucra noaptea. "Cei ce vor proceda astfel, in mod sigur, vor castiga un segment de piata important. Investitiile sunt mari pentru ca trebuie sa existe spatii frigorifice atat in fabrica si pe durata transportului, cat si in zona de desfacere, unde vinzi", a precizat Popescu.
Despre paine... Painea cea mai alba nu este neaparat si cea mai hranitoare. Tendinta de a se consuma produse rafinate, concentrate, in general intens prelucrate, genereaza dereglari metabolice care nu se manifesta imediat, dar c are, in timp, au consecinte negative asupra sanatatii. Pentru un regim alimentar cat mai sanatos, dar si in multe diete, specialistii recomanda consumul de paine neagra, pe baza de diverse sortimente de faina. Sursa naturala de vitamine, minerale si fibre alimentare, aceasta stimuleaza tranzitul intestinal, avand un ef ect benefic in echilibrarea metabolismului. Institutul de Cercetari Alimentare (ICA) produce in cantitati reduse paine cu nuci, paine cu masline (conform ultimelor cercetari, maslinele contin antioxidanti care ajuta celulele sa lupte impotriva cancerului), paine cu sunca, paine aclorida (fara sare), paine pentru diabetici si biscuiti aglutenici (pentru cei cu intoleranta la gluten). Daca, dintre variatele sortimente care au aparut si pe piata romaneasca, vrei sa cumper i un anumit tip de paine si nu stii care ar fi cel mai potrivit pentru tine, urmatorul tabel te va ajuta sa alegi. Denumire
produs
Ce
este
Elemente nutritive
Subprodusi rezultati in urma macinarii Vitamina E, polivitamine naturale Germeni de grau graului, superiori calitativ bobului vegetale, proteine. intreg. Paine din tarate de Faina neagra, faina grau in amestec cu graham, vitamine, Paine graham faina minerale, fibre Se obtine din adaos Vitamine, minerale, Paine de gluconat de calciu fibre hipoglucidica si lapte praf. Gris de soia, seminte Paine cu amestec Paine din faina de de in si susan, germeni de grau, seminte de cereale soia si faina neagra decojite de floarea(Galmopan) soarelui, ameliorator. Paine neagra
Paine din faina neagra
Scade nivelul colesterolului din sange, reducand riscul de instalare a aterosclerozei. Indicat in prevenirea bolilor cardiovasculare. Afectiuni gastrointestinale si obezitate. Pentru orice regim alimentar echilibrat. Mai ales in alimentatia copiilor. Scade nivelul colesterolului din sange. Pentru orice regim alimentar echilibrat In tratamentul obezitatii. Pentru orice regim alimentar echilibrat. Continut nutritiv ridicat. Pentru orice regim alimentar echilibrat Boli cardiovasculare, diabet, afectiuni gastro-intestinale
Germeni de grau, seminte de in si de floarea-soarelui. Vitamine, minerale, Paine cu . fibre alimentare. germeni de grau Cantitatea de 100 g Paine cu aport sporit asigura necesarul zilnic Recomandata in afectiuni Paine cu fibra de fibre alimentare de fibra pentru gastro-intestinale si obezitate. organism. Paine din faina de Malt, seminte de Recomandata in afectiuni secara, drojdie, sare, gastro-intestinale si obezitate. Franzela Digesta grau si faina de secara gluten Paine din faina de Drojdie, sare, gluten, Pentru orice regim alimentar Paine Paine biologica cu mac
Paine din faina de soia si germeni de grau
Continut crescut de fibre alimentare.
Recomandari
superproteica
Paine si chifle "Omega"
Paine "Ultravita"
grau, tarata de grau si granule de soia, ulei echilibrat. faina de secara. vegetal Paine din amestec de Ulei de peste Omega3, cereale si tarate de ovaz, fibra de O rezerva deosebita de leguminoase, cu mazare, seminte de bioelemente. Pentru orice continut ridicat de floarea-soarelui si de regim alimentar echilibrat. fibre alimentare. soia. Seminte de secara, de Paine din faina alba linte, tarata de grau, Pentru orice regim alimentar de grau malt de orz, ulei echilibrat. vegetal.
Consumul de paine este in scadere, dar valoarea pietei creste
Evaluata la aproximativ un miliard de euro anual, piata painii are, in opinia producatorilor, un potential de crestere de 10% - 15 % in perioada urmatoare, din punct de vedere valoric. Insa, consumul va scadea cu 3% - 5%. De asemenea, jucatorii din domeniu spun ca va creste segmentul de paine faliata si de specialitati.
³P otrivit normel or Uniunii Eur o pene si tendintel or manifestate deja pe piata eur o peana, viit orul apartine pr odusel or ambalate, de calitate superi oara. C onsumat orii cauta din ce in ce mai mult pr oduse sanat oase, fara E-uri si fara c onservanti ´, spune pentru
startups.ro Otilia Stanciu, PR Manager la Dobrogea Grup. In opinia ei, producatorii locali vor continua sa lanseze noi produse, majoritatea ambalate, pozitionate pe segmentul mediu sau premium, sau vor lansa sortimente de nisa, dedicate anumitor categorii de consumatori. Adrian Matusoiu, PR Manager la Pan Group spune ca in contextul economic global, cele mai castigate vor fi marcile cu un bun raport calitate-pret, dar si cele care siau castigat credibilitatea in livrarea de beneficii functionale relevante pentru consumator. ³Un exemplu pentru acest tip de c omportament rati onal este faptul ca, in general, in peri oadele de recesiune cresc vanzarile pr odusel or cu aport nutritiv ridicat pe unitatea m onetara, cum ar fi cart ofii, painea si pastele fain oase´, spune Matusoiu. Cote
de piata
Cotele de piata ale membrilor Rompan (Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase) sunt in proportie de 80% reprezentate de paste fainoase, 60% biscuiti si 55% morarit si panificatie, potrivit datelor furnizate de aceasta organizatie. Virgil Pavel, Vice-Presedintele Rompan spune ca nu exista grupe de produse fainoase fabricate in Romania care sa nu fie reprezentate in Rompan. ³I n acest moment, la Rompan sunt afiliate peste 240 de firme - cele mai imp ortante din d omeniu. Principalele c ompanii care activeaza pe piata sunt Vel Pitar, Grupul B or omir, Dobr ogea Grup, Pambac, Banesa, Titan, Spicul Bucuresti, Galm o pan, Sammils, Ab omil ´, adauga pentru startups.ro
Virgil Pavel.
Potrivit datelor furnizate de Dobrogea Grup, care citeaza Rompan, piata interna a produselor de morarit si panificatie se ridica la aproximativ doua miliarde de euro, din care piata painii reprezinta peste jumatate, cu o valoare de aproximativ 1 miliard de euro si o productie de 2,5 milioane tone. Aceleasi statistici arata ca in Romania sunt autorizati sa activeze in domeniul panificatiei si produselor fainoase circa 5.500 operatori si aproximativ 3.300 in morarit. ³ Atat pe piata regi onala de panificatie, unde exista diversi c oncurenti precum micile brutarii, dar si alte firme de pr ofil mai mari, cat si la nivel nati onal, c oncurenta este f oarte dezv oltata si t ot odata diversificata in functie de piata pe care activeaza: m orarit, paste fain oase, biscuiti sarati (crackers), biscuiti dulci, c ovrigei (brezel), rulade, minirulade si prajituri (cake-bar), nap olitane´, afirma Matusoiu.
Tendintele
pietei
Reprezentanta Dobrogea Grup estimeaza ca in urmatoarea perioada piata painii va creste cu aproximativ 10% - 15% in valoare, dar va continua sa scada fizic cu 3% - 5%. ³C onf orm statisticil or Rompan, c onsumul de paine a scazut in ultimii zece ani cu zece kil ograme pe c onsumat or, ajungand la 108kg - 110 kg pe l ocuit or/pe an in prezent, si, cu t oate ca este inca ridicat fata de media eur o peana, trendul de scadere va c ontinua si in urmat orii ani. I n prezent, r omanii se afla pe l ocul III in Eur o pa in privinta c onsumului de paine dupa Albania si Bulgaria, media e ur o peana fiind de 78 kg - 80 kg/l ocuit or/an´, spune Otilia Stanciu.
Ea precizeaza insa ca piata biscuitilor este o piata matura care ofera perspective de crestere pentru produsele de calitate cu valoare adaugata. ³Estimata la circa 190.000 t one pe an si 60 mil eur o, aceasta piata a f ost in ultimii d oi ani una dintre cele mai dinamice din industria alimentara, dat orita noil or c ompanii intrate pe acest segment, fie prin pr oductia pr o prie, fie prin intermediul imp orturil or ´, spune reprezentanta Dobrogea Grup.
In opinia ei, ponderea cea mai mare in consumul romanilor este detinuta inca de painea traditionala, dar se inregistreaza o crestere puternica a consumului de paine feliata si a a specialitatilor de panificatie cu diverse adaosuri (seminte, cereale etc) si cat mai naturale. Totodata, piata se confrunta si cu schimbarea obiceiurilor de cumparare. ³Romanii cumpara mai mult din supermarketuri si mai putin de la magazinele de cartier. 70% din achizitiile de pr oduse de panificatie sunt efectuate in hipermarketuri si supermarketuri ´, spune Stanciu. Alaturi de rafinarea gusturilor consumatorului, una dintre tendintele pietei este si gradul de sofisticare a producatorilor. Otilia Stanciu considera ca volumul investitiilor si preocuparea pentru produse cat mai sanatoase reprezinta principalii factori diferentiatori in domeniu. Preferintele
romanilor
Painea are ponderea cea mai mare din totalul pietei de panificatie din Romania. In ceea ce priveste pastele fainoase, reprezentanta Dobrogea Grup spune ca tara noastra se afla inca la un nivel scazut de consum de aproximativ 2,8 kg/persoana/an (conform statisticilor Rompan), mult sub media europeana de 8kg/persoana/an. Dintre toate tipurile de paine, cea alba reprezinta o preferinta constanta a consumatorului roman, aproximativ trei sferturi din vanzarile totale de paine din ultimul an fiind reprezentate de painea alba 68,6% ca importanta in volum si circa 65% ca valoare, in perioada aprilie 2008 - martie 2009, comparativ cu aceeasi perioada din 2007 - 2008. Aceste date au fost furnizate startups.ro de catre compania de cercetare de marketing MEMRB Romania. Potrivit MEMRB, principalii producatori de paine sunt Vel Pitar, Trans Agape, Boromir, Harmopan si Titan ¶99 Simeria. Acestia detin circa 30% din vanzarile pietei si aproximativ 32% din volumul pietei. Pe locul al doilea in preferintele romanilor, conform datelor MEMRB, se afla alte tipuri de paine (cu exceptia celei de graham si secara), care inregistreaza cresteri atat in volum, cat si in valoare si detin circa un sfert din piata. Cifrele pentru painea de graham si secara nu inregistreaza modificari majore de la an la an, dupa cum se arata in studiile companiei de cercetare citate. In perioada aprilie 2007 - martie 2008, painea de graham detinea o pondere de 4,8% in volumul vanzarilor, iar in aprilie 2008 - martie 2009 aceasta a scazut usor, ajungand la 4,1%. Ca valoare, scaderea a fost ceva mai semnificativa, de la 6,4% la 5,6% in perioada monitorizata. Painea de secara s-a mentinut in jurul a 4%, ca volum al vanzarilor, si in jur de 6% ca valoare a vanzarilor, in intervalul analizat de MEMRB.
Painea obisnuita (regular) detine cea mai mare pondere din piata, atat dupa valoarea vanzarilor (73%,) cat si dupa volume (79,5%), in perioada aprilie 2008 - martie 2009. Pe locul doi in topul categoriilor de paine se afla painea toast, cu 12,1% din volumele vandute si 18,1% din valoarea vanzarilor per total piata, in perioada monitorizata. Un segment care incepe sa castige teren este painea rotunda. Astfel, daca in perioada aprilie 2007martie 2008, painea rotunda detinea 4,8% ca importanta in volumul vanzarilor, in perioada aprilie 2008 - martie 2009, aceasta a ajuns la 6,3%. De asemenea, cresterea s-a produs si ca importanta in valoare, de la 4,2% la circa 6%, in perioada analizata. Micile magazine alimentare vand cel mai bine painea, atat ca volum, cat si ca valoare a vanzarilor. Potrivit MEMRB, 46,6% din volumul total de paine se vindea in micile magazine alimentare in perioada aprilie 2008 - martie 2009, iar volumul de paine vandut in supermarketuri/hipermarketuri era de putin peste 24%. Piata
specialitatilor
Printre specialitatile produse pe piata panificatiei se numara aluatul congelat si pastele. Reprezentantul Pan Group considera ca, datorita atat intoarcerii a mii de romani din strainatate, care au adoptat stilul de viata al de acolo, cat si a schimbarii obiceiului de consum orientat catre produsele cu valoare nutrivita mai mare, se preconizeaza o usoara crestere a consumului de paste fainoase per capita. Potrivit MEMRB, principalii producatori pe acest segment sunt Pambac, Baneasa, Pangram, Arnos si Propast. Pastele uscate detin suprematia pe categoria paste, atat ca volum al vanzarilor (99,4%), cat si ca valoare a vanzarilor (97,9%), in perioada aprilie 2008 - martie 2009. Desi detin o pondere mica din piata, pastele fresh inregistreaza cresteri usoare, de la 0,3% la 0,4% si respectiv de la 1,2% la 1,5%, in perioada aprilie 2008 - martie 2009, comparativ cu perioada aprilie 2007 - martie 2008. O crestere usoara este inregistrata si de pastele cu oua, atat in volumul vanzarilor (de la 27,9% la 29,4%), cat si in valoarea vanzarilor (de la 38,3% la 38,7%). Cu toate acestea, pastele normale detin ponderea cea mai mare (circa 70%) in volumele vandute pe piata. In ceea ce priveste segmentul de aluat congelat, datele MEMRB arata ca aluatul de patiserile si foile de patiserie detin ponderi aproximativ egale din total piata, cu 47,7% si 47,4%, dupa volumul de vanzari din perioada iunie 2008 - martie 2009. Aluatul de pizza inregistreaza doar 4,8% din volumul vanzarilor totale in perioada mentionata, in scadere fata de procentul de 5,2% inregistrat in perioada iunie 2007 - martie 2008. Dar, daca in cazul pastelor, vanzarile cele mai mari erau realizate de micile magazine alimentare (circa 40% din volume), aluatul congelat se vinde preponderent in supermarketuri/hipermarketuri (circa 80% din volume). Potrivit MEMRB, principalii producatori de aluat congelat sunt Bella, Orkla Foods, Panovia, Alpin 57 si Alesis. Evoluia pieeo se datoreaz reorientrii consumatorilor spre specialitile de pâine care treptat vor înlocui franzela ieftin considerat în continuare un produs specific perioadei comuniste. "Consumul de pâine (110 kg pe cap de locuitor) este înc ridicat fa de media european, trendul de scdere va continua i în urmtorii ani. Anul acesta putem vorbi de o reducere a consumului cu aproximativ 8% fa de anul trecut, scdere care vine i pe fondul diminurii bugetului consumatorilor ca urmare a crizei", a declarat pentru Business Standard, Aurel Popescu, preedintele Patronatului Român din Industria de Morrit i Panificaie (ROMPAN). În ultimii zece ani, consumul de pâine s-a redus cu zece kilograme pe cap de locuitor, ajungând la 108 kg-110 kg pe an, România aflându-se pe locul al treilea în topul celor mai mari consumatori din Europa dup Albania i Bulgaria, în condiiile în care media european este de 78 - 80 kg/locuitor/an, potrivit datelor Rompan. Popescu afirm c în ultimii ani, a avut loc o reorientare a consumatorilor spre specialitile de pâine, care sunt relativ mai scumpe, ca urmare a procesului de producie complex. Schimbarea tendinelor de consum explic de altfel i creterea valoric a pieei. "Excepie face anul acesta când estimez c valoarea pieei de pâine va stagna la nivelul celei de anul trecut, respectiv în jurul valorii de un miliard de euro", adaug Popescu. În acelai timp, românii au trecut la o alimentaie mai raional, iar fenomenul a luat amploare dup ce au aprut cerealele pentru micul dejun, snacks-urile, alte produse de patiserie, produsele de import atrgtoare, spune Popescu. Pe de alt parte, oficialii Pambac Bacu apreciaz c în 2009, consumul naional de pâine este relativ constant în volum, ³îns pe termen mediu i lung trendul va fi, cu siguran, unul de scdere".
³Creterea în valoare a pieei se datoreaz majorrii ponderii deinute în consum de specialitile de panificaie. Valoarea pieei crete i pe seama modului de raportare a datelor analizate. Aceste date provin doar de la firmele serioase care, pe de o parte, înregistreaz toat producia fabricat, iar pe de alt parte, sunt i cele care ofer o gam sortimental diversificat ce include pâini speciale, ambalate, feliate, cu reete complexe, cu adaosuri de semine, germeni, trâe etc, produse care evident au un pre mai mare", a precizat Alin Giurea, preedintele Pambac. Orientarea românilor ctre specialitile de pâine este demonstrat i de numrul din ce în ce mai mare de magazine specializate. Criza îns i-a spus cuvântul i pe acest segment. "Pe termen lung nu este deloc exclus s se majoreze cererea de specialiti, îns anul acesta, pe fondul crizei, consumul de produse sofisticate cu valoare adugat mare, respectiv cu grad ridicat de prelucrare, a sczut cu aproximativ 20-25% fa de anul trecut´, a precizat pentru Business Standard Gherghe Frâncu, preedintele Consiliului de Administraie al Vel Pitar, unul dintre principalii productori interni. Conform Rompan, pâinea alb rmâne în topul preferinelor consumatorilor, peste 70% dintre oreni consum acest sortiment, dar i pâinea neagr, integral sau cu adaosuri de cereale câtig teren. Piaa intern a produselor de morrit i panificaie se ridic la aproximativ doua miliarde de euro, din care pâinea reprezint peste jumtate. Principalii productori sunt Vel Pitar, Titan, Dobrogea Grup i Pambac. Primii doi au pe piaa Capitalei o reea important de magazine specializate. i Ana Pan a realizat investiii semnificative pe acest segment. În acelai timp au aprut i patiseriile French Bakery, afacere început în anul 2005 de familia Cismrescu i stilista Venera Arapu, sau magazinele Paul.
6
prejudeci în legtur cu consumul de pâine
Publicat de Jorjette Data publicrii: 20 / 1 / 2011 Categoria: Lifestyle Despre: copii, efect, frica, interior , limite , stomac, vitamina C Comentarii: 6 comentarii Prima
prejudecat: Pâinea contribuie substanial la îngrare, motiv pentru care trebuie suprimat din regimul de slbire.
Da, este adevarat, pâinea fiind un aliment hiperenergetic, contribuie la îngrare, dar numai când este consumat dincolo de limite. Nici într-un caz, îns, pâinea nu trebuie excomunicat din regimul alimentar al persoanelor care i-au propus s slbeasc sau s nu se mai îngrae. Frica de marele potenial de îngrare al pâinii este nejustificat din moment ce este demonstrat de pe poziii tiinifice c pâinea nu conine nici zaharuri cu absorbie foarte rapid, i nici grsimi, respectiv factori nutriionali care sunt rapid absorbii, integrându-se în esutul adipos al organismului. Pâinea, deci, nu numai c nu reprezint un pericol atât de mare din acest punct de vedere, tiut fiind c 100 g pâine echivaleaz sub raport energetic cu 200 g de unca slab, ci joac chiar unrol esenial în echilibrul global al alimentaiei. Apoi, tot pâinea fiind bogat în celuloz, satur repede, atenuând penibila senzaie de foame, despre care acest rege între filosofi dar i filosof între regi care a fost Dimitrie Cantemir spunea c Ämai tare i mai vrjma jiganie nu este´. A doua prejudecat: pâinea prjit este mai puin bogat în calorii ca pâinea obinuit. i de data aceasta avem de a f ace cu un neadevr, tiut fiind c pâinea prjit are un coninut mai slab în ap, ceea ce contribuie la a o consuma mai din belug. În al doilea rând, a nu se uita faptul c, mai ales în cazul painii prajite, industriale, i se mai adaug de regul zahr i diverse materii grase, spre a o face mai apetisant. Aceasta este raiunea pentru care 100 g pâine prjit industrial ne furnizeaz 390 de calorii, în comparaie cu cele în jur de 225 de calorii, furnizate de o cantitate echivalent de pâine alb obinuit.
A treia prejudecat: pâinea nu conine vitamine. Inexact. Dimpotriv, pâinea este chiar bogat, cel puin în vitaminele B1 i B2, ca i în vitamina PP, aceasta din urma având un rol atât de important în transformrile chimice ce au loc în interiorul celulelor organismului. Tot pâinea mai conine i vitamina E, vitamin ce lupt împotriva anumitor efecte nefaste ale oxigenului asupra celulelor. În ceea ce privete vitamina C, aceasta este distrus din nefericire în totalitate, în procesul coacerii. A patra prejudecat: pâinea este un aliment care Ädestinde´ i Äumfl´ stomacul, ceea ce incomodeaz p e sportivi. Pâinea nici într-un caz nu trebuie ocolit de ctre sportivi, chiar dac este responsabil de apariia unei slabe senzaii de distensie a stomacului. Aceasta pentru c pâinea este un aliment foarte energetic. S ne gândim în acest sens c 100 g de pâine alb conin o cantitate de 50 g de amidon, substan care face parte din grupa glucidelor aa-zise lente, i asta pentru c organismul le asimileaza progresiv, depunându-le ca rezerve în muschi, rezerve ce sunt folosite deîndat la efort, fapt de mare importan pentru sportivii de performan care, în consecin, este bine s consume pâine la masa ce precede exerciiile sportive practicate i s nu o evite cum se face în mod obinuit. A cincea prejudecata: Cu cât pâinea este mai proaspat, cu atâ t este mai digestibil. Incredibil, la prima vedere, dar pâinea proaspat i cald este mai puin digest ca pâinea mai veche sau prjit, i aceasta pentru c s-a demonstrat experimental c miezul pâinii se impregneaz în acest caz mai greu cu sucurile digestive. A asea prejudecat: pâinea complet sau pâinea din trâe, este foarte util în nutritia copiilor, favorizându-le creterea. Dimpotriv, acest gen de pâine, caracterizat printr-o abunden în fibre, prezint un inconvenient pentru copii, i aceasta pentru c produce reducerea absorbiei intestinale pe linie de proteine, ca i de sruri minerale (i în special de calciu, fier i magneziu), elemente atât de importante în ceea ce privete creterea osoas.
