~.
~
"
j,./.!
I!I'~:,-;)/ /-
? er;'-; ..~. ·..,rf~f
Normarea tehnica peptru D~elucrari prm aschtere
·
2
c. Pico~ Gh. Coman N.Oobre O. Pruteanu C. Rusu $t. Rusu Sf. . Trufinescu
¥
Prof. dr. ing. Constantin Pico~, prof. dr. ing. Gheorghe Coman ing. Nicolae Dobre, conf. dr. ing. Octavian Pruteanu conf. dr. ing. Costache Rusu, conf. dr. ing. ~tefan Rusu, ~tefan Trufinescu
NOJ'maJ'ea tebHjca JOeHtJ'U fDJ'eBucJ'dJ'j fOriH aqc&iere
2
~ j\!
~; i t3
~<
,<::
;1
}~J
~
Editura
t e h n I c a
.
Bucuresti-1982 ,
...
Lucrarea "Normarea tehnica pcntru prelucrari prin aschiere" este publlcata in dou a volume. In volumul 1, aparut in anul 1979, au fost cuprinse capitolele : 1. Structura proceselor de productie din intreprinderile constructoarc de masini; 2. Normele de munca : 3. Procedeele de masurarr, si determinare a tin~pului de munca ~i a timpului de folosire a utilajulul In i~dustria construetoare de masini ; 4. Calculul eticientei ceonomice a normarli muncii; 5. Normarea lucrarilor de strunjire pc strunguri normale, caruscl ~i revolver; 6. Normarea lucrartlor de rabotare ~i mortczare; 7. Normarea lucrarilor de filetare; 8. Norrnarea lucrarilor de frezare. Volumul 2 al lucraril prezinta calculul normei tehnice la urrnatoarele prelucrari : gaurirca, Iargirea, alezarea, adincirea si lamarea gaurilor ; prelucrarca danturii ro tilcr dint ate ; prelucrarea prin brosare : prelucrarca pe masinl de rectificat rotund exterior, interior, pe masini de rectificat plan, pe masini de rectificat fara centre; prelucrarea prin rectificare a rotilor dinta te ~i a canelurilor; prelucrarea de netezire prin honuire, prin supranctezire, prin lepuire ~i prin rod are manuala ~i semlmccaniza ta : prelucrarea mccanlca en mai multe scule simultan. Pentru toate prelucrarllc tratate sint prezentate exernple de calcul constituic 0 modalitate eficientii de introducere in mctodica de lucru.
care
Lucrarea este adresata muncirnrllor de tnalt a calificare, maistrilor, subinginerilor tchnologi ~i economtstilor din Intrcprinderile constructoare de masini. Este de asemenea foarte utila ~i studentilor de la facultatile de tehnolog!a construetiilor de rnaslni ~i de mccanica.
Redactor: ing. V ASII.E nUZATU Tehnoredactor I V ALERIU MORARESCU Coperta : Sll\IONA NICULESCU
Bun
de t.ipar t 10.05.1982. Format 16170 X 100. Coli de tipar 13. C. Z. 62i.91.658.54
C. 315 - 1. P. "INFOR.MA TIA" Str.
Brezoianu
Nr. 23-25
Bucurestl
~WiU,~_;;';_i-:·
,'- ..c,,<.._'-.;C'J_,
"';""',c
c;;;s:
CUPRINS
l\'ormarca 9.1. 9.2. 9.2.1. 9.2.2. 9.3. 9.3.l. 9.4. 9.4.l. 9.5. 9.6. 9.7. 9.8.
lutriirilor
10.2.2. 10.2.3. 10.2.4. 10.2.5. 10.3.
7 7 7 8 19 19 22 22 28 29 32 36
10
Normarea tehnlea la dantnrll rotllor dlntate
10.2.1.
11.3.
de ganl"ire
Generali tiit.i Gaurirea si Iargirea cu burghiul Dctr-rminarca timpului de prcgatire-incheierc. . . . . . Determinarca timpului de baza Liirglrca gaurilor ... Dcterminarea timpulul de baza Alczarca gaurrlor ... Dcterminarea t.impulni de bad Adincirea Iroutala ~i conica a gaurilor ~i lamarca . . . . . . . . llcterminarea limpului ajutator Determniarea timpului de dcservire ~i de odihna Exemplu de calcul a normei tchnice de timp la gaurire CAPITOLUL
10.l. 10;2.
11.2.6.
9
CAPITOLUL
pretuernrea
Introducere Norma tehnica de timp la prelucrarea danturii rot ilor dint ate Dcterminarea timpului de pregutire-Incheierc . . . . . . . . Dcterminarea timpului de baza Elemente ale regimului de aschiere Detenninarea timpilor ajutatori Dcterminarea timpilor de des en-ire 5i de odihnii si necesitiit.i fiziologice Exempln de calcul al normei tehnice de timp la prelucrarca danturi i rotilor dint.ate
Normarea 12.l. 12.1.1. 12.1.2. 12.1.3. 12.2.
12.2.1. 12.2.2. 12.2.3. 12.2.4. 12.2.5. 12.2.6.
39 12.3. 45 12.3.1.
65
12.3.2. 12.3.3. 12.3.4. 12.3.5. 12.3.6. 12.3.7.
65
lucriirilor
NOI'marea 11.l. 11.2.
11 Iuerartlor
de hrosare
78
de reetiflenre
Introducere Heetificarea rotunda exterioara F\cctificarea rotunda mtenoara Hectifiearea plana Norma tchnica de timp la prelucrarea pe masini de rcctificat rotund exterior Determinarca timpului de pregdtire- tncheiere . . . . . . . . . Determinarea timpului de bazii Elemcnte ale reglmului de aschlcre Dcterminarea timpilor ajutiitori Determniarea timpilor de descrvire Dcterminarea t.impului de odihna ~i necesitatl fizlologice Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la rectificarea rotunda exterioarii Norma tehnicii de timp la prelucrarea pe masini de rectificat interior Determinarea timpului de prcgatire-lncheicrc .. . . . . . . Dcterminarea timpului de bazii Elemente ale regimului de aschiere Determinarea timpilor ajutiitori Determinarea timpilor de deservire Dcterminarea timpilor pentru 0dthna si neccsitatl fiziologiee
81 81 83 84
85 85 85 86 91 95 95
95
98 98 98 98 100 101 101
Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la rectificarca rotunda 101
interioara CAPlTOLUL
77
12
CAPITOLUL
12.2.7.
45 45 48 55
Determinarea timpului de odihnti ~i nccesitati fiziologiec Exemplu de calcul al normci tellnice de timp la brosare
12.4.
Norma tehnica rea pe masini
la timp la prelucrade rcctificat plan
12.4.1.
Determinarea tire-incheiere
timpului
107
de prega107
.
68
12.4.2.
Determinarea
70
12.4.3. 12.4.4.
Elemente
70 71
12.4.5.
Determinarea
11.2.2.
Introducere Norma tchnicii de timp la prelur.r'ar'en prin brosarc ..... Dcterminarea timpului de prcgritire-incheiere. . . . . . . . . De tcrminarea timpului de b aza
12.4.6.
11.2.3. 11.2.4.
Elcmente
de aschlere
71
Determinarea t impului de odihna s l necesltiiti fiziologicc ..
116
Dcterminarca
timpilor
ajutatcri
73
12.4.7.
11.2.5.
Dctermtnarca
timpului
de dcscrvire
77
Exernplu. de calcul al normei tehnice de timp la rcctificarea plana
116
11.2.1.
ale regimului
tlmpului
ale regimului
Determinarea
timpilor timpilor
de bazii
107
de aschiere
107
ajutatori
115
de dcservire
116
~----"-6 12.5.
12.5.1. 12.5.2. 12.5.3. 12.5.4. 12.5.5. 12.5.6. 12.5.7.
Cuprins Norma tchnica de timp la prelu, crarea pe masini de rcctificat fara centre. . . . . . . . . . . • . Determinarea tlmpulul de prega. tlre-tncheiere . . . . . . . . Determinarea timpulul de baza Elemente ale regirnulul de aschlere Dcterminarea timpilor ajutator! Dctermlnarca timpilor de deservire Dctermtnarea timpului de odihna ~i nccesitat! Iiztologice ...•.. Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la rcctificarea fara centre CAPITOLUL
14.2.1. 14.2.2. 120 14.2.3. 120 121 121 12,1 125
14.3. 14.3.1. 14.3.2.
125
14.4. 14.4.1. 14.4.2.
125
14.4.3. 14.5. 14.6. 14.6.1. 14.6.2.
13
Normaren telmica la preluerarile de rectificat roli dintate sl cane-
Iuri 13.1. 13.2. 13.2.1. 13.2.2. 13.2.3. 13.2.4. 13.2.5. 13.3.
14.6.3.
In troducere Determinaren normei tehnice de timp Determinarea timpului de haza Deterrninarca timpilor ajutatorr Determinarea timpilor de deservtrc Determinarea timpilor de odihna ~i necesitatt fiziologice . . . . . . Determinarea timpilor de pregatire-lnchcicre. . . . . . . . . . Exernple de calcul al normei tehnice de timp la rcctificarea danturii rot.ilor dintate si canelurilor
CAPITOLUL Normarea
128 132 132 140 145
H9
la
preluerarlte
de netezire 14.1. 14.2.
~,
Introducere Honuirea
155 156
156 158 164 165 165
166 168 168
169 172 ~·> 1'.J 175 175 176 184
15
NOrmHl'ea tehnlea la preluerarea prln asehiere cu mai mutte seule
slmultnn 15.1. 15.2. 15.2.1. 15.2.2. 15.2.3. 15.2.4. 15.3.
14 tehnlea
CAPITOLUL
146 147
Principii ~i notiuni de bazii Detcrminarea normei tehnice de timp . Exemplu de calcuI al normci tehnice de timp la honuirc Supranetcztren Principii ~i notiurn de baza , Determinarea normci tchnlcc de timp Lepuirea Principii ~i notiuni de baza Determinarca normei tehnice de timp •............ Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la lepuire Hodarca manuala ~i semimecanizata Slef'ulrea si lustruirea Principii ~i notiun! de baza Determlnarca normci tehnice de timp . Exemple de calcul at normei tehnice de timp la slef'uir'e ~i lustruirc
Introducere Determinarea normei telmice de timp Dctcrminarea timpului de prcga. tire-lllcheicre. . . . . . . . . . Detcrminarea timpului de baza Elerncntc ale rcgimului de aschlere Determinarca timpulul ajutiitor Exernplu de calcul al norrnei tehnice de timp la prclucrurca eu mal multe scule simultan
20&
IJibliografie
208
188 193 194 194 197 198
Capitolul
NORMAREA
LUCRARILOR
DE GAURIRE
9.1. Generolitoti Preluerarea gaurilor se executa prin urmatoarele gaurirea prin burghiere ; largirea prin burghiere; largirea en largitorul; alezarea ; adineirea cilindrica ~i conica ; Iamarea.
9.2. Gourirec
procedee de lueru :
si largirea cu burghiul
Gaurirea ~i largirea en burghiul se folosesc ea opera.tii prealabile, in cazul eind sint urmate de alezare, sau ea operatii finale, cind conditiile tehnice de exeeu tie prevad 0 precizie redusa, in cadrul treptelor de precizie9-12 ~i o rugozitate de suprafate, pina la Ra = 12,5 [.Lm. Burghiele utilizate pentru operatia de gaurire ~i largire sint din otel rapid, pentru prelucrarea otelurilor, sau sint prevazute en placate din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei ~i pieselor din otel calit. Parametrii principali ai geometriei partii asehietoare a, burghiului elicoidal sint mentionati in luerari de specialitate ~i normative. Determinarea normei tehnice pe bucata ~i operatie se obtine folosindu-se relatia de calcul mentionata in capitolele anterioare: Ntb
=
T pi!n
9.2.1. Determinarea
+ (tb + ta) + tat + tao + ton'
timpului
de preqotlre-inchelere
(1)
Tp,
Timpul de pregatire- incheiere la masinile de gaurit este acelasi pentru toate procedeele de prelncrare. Timpul de pregatire-Incheiere poate fi pentru operatii curente sau pentru operatii suplimentare. Valoarea timpului de pregatire- incheiere la masinile de gaurit, in cazul operatiilor curente, depinde de mo dul de prindere ~i fixare a picsei, pe masa masinii sau in dispozitiv, de marimea piesei, de diametrul gaurilor, de numarul sculelor de Iucru ~i de modul de primire ~i predare a cornenzii. In tabelul 9.1 sint trecut e valorile timpilor de pregatire-incheiere la operatiile diferitelor procedce ce se executa pe masinile de gaurit.
Normarea
8 T'abelul 9.1. Tlmp psntru A. Pentru
Tpi la rnaslnlle
pregiitire-incheiel'e operatlt
I
Diametral .; 15
i
fixare
2.00 -
3.00 4.00
-
-
~5 6-10 to> 10
3,00
4.00 5.00
~5 6-10 !> 10
4.00
6-10 !> 10
Cu Iixare
Fiirii fixarea dispozi tivului
<
25 Cu Iixarea dispozitivului
I Fiirii fixarea dispozitivului
ko-
"
Cu fixarca dlspozitivului
Alatun de mas a, pe un suport, sau
si predarca doeumentelor
7.00 8,00
-
-
-
------
Rotirea
unci
5(00 6.00 8,00
5.00 6.00 8.00
6,00 7.00 R.OO
7,00 8,00 10.00
8,00 9.00 11.00
8.00 9.00 11,00
8.00 10.00 11.00
-----
-----
9.00 11,00
10,00
-
-
13,00
11,00 12.00 13,00
-
15,00 16,00 17.00
ir.o
11.00 12,00
-
-
12,00 12,00 14,00
~5
-
-
-
-
-
-
4.00 6,00
nperattl supllmentnre
a piesei
maxim
al gaurii
"' 15
rnese suplimerrtare
D, mm
26-35
16-25
Timpul
Asezarca
4.00 6.00 7.00
-
Diarnetrul Modul de prindere
35
4.00 6,00 7.00
-
5
>
3.00 4.00 6.00
6-10 !> 10
t>
B. Pentru
-
-
I
~5
suspcndat
.',~
-
I
I
6,00 8,00
-
~5 6-10 s- 10
I
I
Tp;' min
4.00 6.00
G,OO
~5
I
26-35
------ -----
-
6-10 e- 10
D, mm
al gaurii
-
-
6-10 s- 10
> 25
Prirnirea comcnzii
-
~5
In dispozitiv avlnd masa,
maxim
Timpul
~5 Fara
de !li'iurit
16-25
1
Pc masa
de gaurire
enrente
Numarul burghielor necesare la I 0 opera tie
Modul de prindere a piesei
lucrarilor
>' 35
Tpt. min
2,80
mesei
2.10
Montarea
unui
l\1ontarea
Ilecarui
opritor surub
1.40
1.00 eu brida
9.2.2. Determinarea
0,50
suplimentara
timpului
de bczo tb
'I'impul de baza, in"cazul burghierii in plin sau al largirii prin burghiere, se determina pe baza unor rela.tii de calcul prevazute in tabelul 9.2, relatii in care parametrii de baza sinb cursa de lucru a burghiului ~i viteza de avans.
I
%:;'
r~
,~""',';i~llf.~~~~~~~j~~"'J
'loOrSi'*i#"· ••.••
~
Giiurirea
fi liirgirea tu burghiul Tubelul
9
9.2. DetCl'lllinarca
tlmpulul
de
baza
tb la
Gaurire in plin
Caur i
ell
burghiere
Gaurire de largire
fund
G:,l.lJri
Largtrea -gaurilor eu fund sau prag
pa trunse
I .
Largirea gaurilor patruose
I
d
~t i '
"s I
Iji T
~-i
-.Jr~i
I
Li
"'i
.... . ..:;r\1
~;'j<'
it)
La hurghie
en ascutirc
11 = dj2 ctgx La burghie
...
cu ascutire
11= dj2 ctgx 12 = 0
+ (0,5 +
(1 ...
= l.lu,
c=
(I
+
11 + 12)i/v. [rnin ]
simplii
11=
:,) mm
(d -
do)
ctgx/2
+
(0,5 ...
3)
mm
duhla 6) IIUll 12 = 0
12 = (0,5 ...
12 = (1 ...
4) mm
4) mm
Lunqimea eursei de lueru est.e fermata din lungimea axiala a gaurii de preluerat L, distanta de patrundere II ~i distanta de depasire l21aorifieiile strapunse. ExpI'esiile de calcul pentru distantele de patrundere ~i de depasir« precum 9i valnrile acestora, obtinute in eazuri determinate, sint cuprinss in tabelul 9.3. Valorile avansnrilor p entru gaurire in plin, cu burghin din otel rapid sau en placute' dure sirit cuprin se in tabelele 9.4 ~i 9.5. La prclucrarca gaurilor cu diametre sub 1 mm, pentru gaurirea In plin a gaurilor strapunse pina la 0 ad}ncime de 2,5 D sau a orifieiilor nestrapunse pina la 0 adincime de 4 D, la otel ~i ronta, avansurile sint date in tabelul 9.. La largirea en burgh iul din otel rapid sau cu placute dure, pentru otel ~i tonta, valorile avansurilor recornandate sint date in tabelul 9.7 ~i 9.8. Viteza de asehiere 1.'p se calculeaza eu urmatoarele relatii : - pentru
burghiere:
- pentru largire :
Ov' De.
Vp
= Tm.
O~'
'('p -
K~fJ
[mjmn}:
8"
DZe
Tm.("e·8fl•
KVfJ
[m/min].
(9.2)
(9.3)
Valorile coeficientilor 0,. ~i ale exponentilor din rela.tiile (9.2) ~i (9.3) sint date in tabelul 9.9, pentru burghie din otel rapid, ~i in tabelul 9.10, pentru burghie cu placute dure.
~------------~ 10
Normarea
Tobelul
9.3. Dlstanje
Gaurire de largire
I
Unghiul la v irf 2X
I
0
Diame-
120
0
I
0
125
I
0
130
I
140'
tr-ul
Distan ta de patrundere 11~ dctgxf2 = t.ctgx
burghiului d, mm
0,500 d
I~
I
0,260 d
I
de gaurire
de piitl'Ulldel'e ~i dejJii~ire
Gaurire in plin
90
lucrarilor
lv mm [mm]
0,233 d
I
Unghiul la virf 2x
Dista n t a de depasire la g{wri
Adin- \90 cimea de
patruusc 12' mm
ascbierc 11,ot
i
0
0
0,182 d
125
0
I
0
130
I
=
(d -
I
0,578t
do) ctgx
l
0,520t
gau!i P at r unse
[nun]
l2' nun
0,466t
I
0,3641
i
I
I
0,58
o ,0.')•..•
0,,17
0,361
2
2
1,15
1,04
0,93
o.vs
3
c
"
1,73
1,56
1,40
1,09
1,0
·1
4
2,31
2,08
1,86
1,46
0,91
1,0
5
5
2,60
2, :3:,
1,82
0,26
0,23
0,18
1,0
0,58
0,52
0,47
0,36
1,5
0,87
0,78
0,70
0,55
0,5
2,0
1,15
1,04
0,93
0,73
2,5
1,45
1,30
1,16
'~::
I1
I
3,0
1,74
1,56
1,:10 1,0a
1,0
6
6
2,901 3,48
3,12
2,80
2,58
4,0
2,31
2,08
1,86
1.45
1,0
8
8
4,62
4,16
o , la
••
3,921
5,0
2,89
2,60
2,30
1,82
1,5
10
10
5,80
5,20
6,0
3,46
3,12
2,78
1,5
12
12
6,9'1 6,23
7,0
4,05
3,64
:3,26 2,55
14
14
8,10
8,0
4,62
4,16
3,7·,1 2,91
1,5 1,5
3,641 5,GO 4,:361 6 t.J'-') ...• 5,10
16
9,0
5,20
4,68
4,18
3,28
1,5
18
10,0
5,78
5,20
4,70
3,G4
2,0
@
o- , 1""") i .•.•
5,13
4,00
2,0
25
8,30 7,45 5,8,1 10,401 9,351 8,,10 6,56 20 61,50110,40 9,3'1 7,28 ( 25 ~~-:-;()1~' 00111, 60 9,10'
6,25
5,58
4,38
2,0
:30
30
11,30 b,6
13.07.50
6,75
6,05
,1, 7,1
2,0
35
35
20,20
14,0 18.lO 15,0 8,66
7,28
6,52
5,10
2,0
7,80
7,00
5,46
2,5
16,0
9,25
8,32
7,45
5,89
2,5
17,0
9,82
8,84
7,92
6,18
2,5
18,0 10,40
9,35
8,38
6,55
2.5
19.0 11,00
9,86
8,85
6,92
2,5
1. La gauril'ea in plin, la valo se adauga (0,5...3) mm clnd In este ell ascutire simpl a 9i (1... ctnd burghiul este cu ascutire 2. La gaurirea de Iargtrc, la valo se adauga (0,5..,3) mm pentn
20.0 11,50 10,40
9,30
7,26
3,0
pratata de prelucrat.
22,5 13.00 11,70 1Q,50
8,20
3,0
25,0 14,50 13,00 11,65
a,10
3,0
27,5 15,90 14,30 12,80 10,00
3,0
17,40 18,70 20,20 21,70 23,10 24,00
15,60 16,90 18,20 19,50 20,80 22.10 45.0 \26,00 23,40 47,5 27,40 24,70 50,0 128.90 26,00
30,0 32.5 35,0 37,5 40,0 42.5
\MWirew·::·i'.
1
0,29
11.0 1,.35 12,0 6,95
(
1
0,5
Di'.3tanta de depa-
140'
sire la l1
I
I
120
14,00 15,20 16,30 17,50 18,70 19,80 21,00 22,20 23,30
2,18
10,90 11,80 12,70 13,60 14,50 15,50 16,40 17,30 18,20
I
I
I
I
3,0 3,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4.0
I
I
'~.:' Obsernaiii,
16
7,28
....0)
4,66
9,25
18
11,00 10,90
18,20 IG,:10 12,70
40 12:1,00,20,80
asigura
accesul
18,60 14,60
libel' burghiului
1
1 ID 1
e
50
46-50
41-45
36-40
31-35
26-30
21-25
16-20
11-15
10
9
8
7
6
5
4
3
2
d, nun
ell
Burghiu din ot cl rapid,
°
Obseruafii.
0: 43-0:
40-0
0,38-0,46
I
~:-O:
••
,..,./1
rt t . ••••
1
34 0: 80-~:~;
40 0 ')3- 0 320 74,-{l
40 0: ;5-0:
n" ""
n
en
,'"
_
""1A
,-"
LL'iI
{l '"
A'> IU
--
v. f\
30°
u"
~ r;!l
~
Or"
da;..l/mm2
45' ]{S"
]{S2
1(\'1
60'
Fou tc H B,
prelucrarI ultc r ioare.
1,00
3 mm
tevilor)
>
90'
1>190
da;\!mm2
170i171--1\1O
Matcria lul de preh-crat
(se aplicii la giiurirca 3 mm
]{".j
11-------------------0,80
0,"11-0,5611
Ojelur i
ai avansul ui
f{S = Ki31'!('i2,J{sa,Ks4
de corectie
din o!el rapid
Cocficien]i
ell hurqhie
----~--------~--------~
~i Iontelor
11. /.11_11 .. '}(II
III
741 0,46_0,63
I~:~~-~: '"
,,_
_11
J[
Funte
0':~2 __0'3.01()'70-0'83Io'56-'0'7()1
Ilf
plin
de avausuri
--1-
Grupa
'ill
in pliu a o!elurilor
Grupa 1. Giiurlre in plese rigide. Grupa 11. Gaurire in piese rigide, clasa 7-a de precizic, fiira Grupa I H. Ganrire in piese nerlgide, eu precizie ridicata, pentru alezare sau Ii letare.
52 0:
49 0 "')-0
0,30-0,38
II
Ojclur!
Gaurire
AV<-lHSl1ri
-"----
Tubel itl 9.1. AWUlSuri pentI'll giiurirea
~
......
[
~
ID
C
0-
...c
a
;;;
~.
c.
~.
Cl
;;;
5.
a·
1.2
Normarea Tobelul
9.5. Avansurl
pentru
giiuril'ea
in plin
ell scule
lucrarilor degiiurire
din earhuri
melaiice
Fonte Otcluri calite en duritate
HB
HRC
I
200
HB
200
Gru pe de avansur-i
Diarnetrul burghiului d, mm, pina la:
I
35 ... 45
45 . 56
57 ... 60
I
I
1I
I
Avansul
SJ
I
I
I
II
mm/rot
6
0,040
0,025
0,020
0,16-0,24
0,12-0,16
0,12-0,16
0,10-0,14
8
0,045
0,030
0,025
0,24-0,28
0,16-0,20
0,16-0,20
0,13-0,16
10
0,050
0,035
0,030
0,28-0,36
0,20-0,24
0,20-0,24
0,16-0,20
13
0,060
0,042
0,037
0,32-0,LlO
0,2·1-0,28
0,24-0,28
0,16-0,20
16
0,070
0,055
0,045
0,40-0,48
0,28-0,32
0,28-0,32
0,20-0,24
20
0,085
0,065
0,050
0,44-0,52
0,32-0,36
0,32-0,36
0,24-0,28
0,36-0,40
0,36-0,40
0,28-0,32
0,40-0,48
0,40-0,48
0,32-0,36
25
0,100
0,075
0,060
0,48-0,56
30
0,120
0,090
0,070
0,56-
K LS
Coeficien t de corectie de lungimca ganrii
I
in Iunctie
Lungimca alezajului
0, 64
l{LS
Obseroatii.
I. Piese
Grupa lucrarca
rigide,
°
lucrarca cu
0,30 1
0,40 I
1
0,50
1,00
i
I
I-a de precizie,
0,80
este urmata
de prede pre-
de asehiere pentru yaurirea in plln din otel rapid ell 0.::; 1 mm
a o!eluri!or
H.
iar
0,90
este urmata
I1
1'r r d,
~i Iontelor,
ce
racirc
I
\
en bUI'gWa
mm
I
!
I
I
I
! I 0,9°11,00 1'1 O,2010,30I0,40jO,50I0,600,7010,8010,9o.1,OO
,0,70,0,80 1 I
Viteza
5,718,5\11.3114,1117
!
gaurirea
Grupa
raclre
0,60 1
I 7D
iar gaurirea
scule.
Diarnet rul burghiului
0,20
I 5D
singuri; scula,
Tobelul 9.6. Viteze ~i avansurl
Fclr{t
pin a la clasa
3D
Piese nerigide,
mai multe
ell
! L
de aschicre
u, mjrnln
119,8122,6125,4128,2117,5111,3
15118,8122,6126,313~
134137,6
Avansul s, mm/rot 0,001
0.0015
0,0020
..~ ~'·~~~~~:ii::>
11
0,002
I
0.004
0.007
10,01
G
10
--,.-
!Janrirea
Avansu1
III
Grupa
s (mm/rot)
de avansuri -r-' I I
L
Gi11Jrire du l;lrgirt~
pentru
'_~~--,-_:_::-:--II
Foute
III
de liil'!Jirtl a o!elul'lIor
_
11 = }\Sl'}{S2']{S3,A·s.1
or, cl:tN/mm2
]{s
Fonte
de corctiu
orel rnpld
(udiciculi
ell hUl'!Jhie:tUn
Ojeluri,
~I a Iontelor,
lW,
daN/mm'
1°,27-0,411°.20-0.271°.76-1,0°1°,50-0, 0.35-0,470,22-0,350,87-1,100,65-0,87 0,36-0,500,22-0,360,93-1,200,67-0,930.
I
I
0.80
I I
0,75
1(84 (se apllca la giiuril'ca tcvilor)
30 /0,68-0,88/0,49-0,68/0,30-0,49/1,26-1,63/0,91-1,26/0,56-0,9111 40 0,70-0,90 0,50-0,700,32-0,501,30-1,670,93-1,300,59_0,93 50 0,70-0,90 0,51-0,710,32-0,511,30-1,670,94-1,31 0,59-0,9!J
_
Obseroaiii. Grupa I. Sistcm rigid dc lucru plna la clasa a 7-a de precizle, eu prelucrarl ulterioare cu rnai multe scule. Grupa I I. Sistem insuficient de rigid plna la clasa a 7-a de preczle, picse Cll perett subtlri ~i forme complicate, prclucrare ulterlonrn cu mal multc scule, Grupa ill. Largtrea precisii pentru prclucrarea cu l1irgitor sau alezor,
1,00
peretelui tevii de giimit --,-~ 3 mm 3 mm
0,80
Grosimea
20 1°,65-0,841°,47-0,651°,29-0.471,20-1,55 0,87-1,2010,54-0,87 30 0,66-0,85 0,48-0,67 0,29-0,481,22-1,57 U,/5\.1-1'24IU'04-U,/5\/II 40 0,67-0,85 0,48- 0, 670,29-0,481,24-1,590,89-1,240,54-0,89
46-501
I
15 1°,62-0,80 20 0,64-0,81 30 10,64-0,81
I
I
J(S2
41-451
50
10,78
1010,50-0, 80 Unghiul dintre axa sculei sl supralata de prelucrat [-1, 121U, - 5U-U, 11111 81-1.1'l,IO. R1 30° r -I - fiO-D. ~ 45° 60° 90° 11 0.45-0.621°.28-0,451,15-1,4810,83-1,1110,52-0.83 l{s3 0,46-0,640,29-0,461,181,5010,115-1,IIlIU.54-0, 11511 0,46-0,641°.29-0,461,18-1,5°1°,85-1.181°,54-0,85 0,70 0,80 1,00 0,90 1
15 1°,59-0.751°,43-0,590,27-0,431,09-1,390,80-1, 36-401 20 0,61-0,77 0,44-0,600,27-0,441,13-1,420,8 __ .~ 0,61-0,77 0,44-0,610,27-0,441,13-1.420.
1.00
Lungimca burghiului ---:---;I--'[---'I--'r----;I-I 4d sa 6d 7d 8d 10d
761°,37-0,5°11 0,41-0,65 '11-0,67 ~3d
I-~---~ I-~-~ 10,85 10,80 I 1.00 0,90
15 1°,53-0.691°.38-0.531°.230, 381°,98-1.271°,70- 0, 9810''13- 0, 7011 31-351 20 0,57-0,72 0,40-0,560,25-0,401,10-1,280,74-1,000,46-0, 74 ----;-------,--------,------__ ~ 0,58-0,73 0,41-0,570,26-0,411,07-1,350,76-1,100,46-0.76 1,00 0,90
10 1°,41-0,56 26-301 15 0,47-0,60 __ .~ 0,50-0,63
1,15
1(SI
0.3;'-0.431°, ~~-0.32IO.15- 0, 2310'57- 0, 6810'43-0. 591°,;8-0. 4311 ~50 151-70171- 801 81-110 I> 1101171-2001>200 0,3<>-0.45 0,20-0,350,15-0,250,65-0,830,46-0,650,_8-0,46
II
Oteluri ..:..
D.7. Avansurl
21-251 10 0,36-0,451°.26-0,35/°.17-0,26/°,67-0,83/°,48-0,65/°,31-0,48 __ .__15 .0,41-0,52 0,29-0.400,17-0,290,76-0,960,54-0,7'10,31-0,54 11
I
I
rapid cu .truJ Inldiarne- [ial .1 trul g'.urii cl,mm
20
.__
I
Tabelul
Diamc-I
Burghiu dill ojel
'---,/
,
G') c.
~
....
~ 5..
cC
C" C
C
n
Q
0;
.e.
Q.
Q
§. 0;
~--
¥
14
Normarea
Tabelul
9.8. Avansurl
pentru
gi'iul'irea de li'irgire a fontelor
Material de prelucrat
si a otelurllor,
Diarnetr ul initial Do, mm
D mm 1
I
1
01e1
de avansur-i
1
II
I
I
11
1
Avansul
s, mm/rot I
'r _0 30
40
I 50
I
0,4~0,6 0,5~0,8
O,3~O,4 O,3~O,4
0,3~0,4 O,3~O,4 0,4~0,5
O,4~O,6 0,4~0,6 O,5~O,8
0.30.4 O,:3~(), 4 O,4~0,'15
0,5~0,9 0,6~1,0 0.7~1,1
0,3~0,1 0,4~0,5 0,5~0,6
0,5~O,7 0,5~0,8
O,G~l,O 0,8~1,1 0, 8~ 1, 1
0,4~0,5 0,5~0,6 0,5~0,6
10 15
0,5~0, 7 O,6~0,8
0,3~0,4 O,3~0,
10 15 20
0,5~O,8 O,6~0,9 0,6~1,0
15 20 30 20 30 ,10
I
=
Coeficienji de corecjie ai avansului KS
Kx·Kg
pontru
5
~
Coeficicntn!
I
~3
1,0
0,80
Coeficientul
i
0,9
Avansul] s, mm/rot
11
prelucrat
0,:3~0,1 0, ·i~0,5
>
90°
Kx
9.9. "alOl'He coeficientlllni
Materialul
I
Cv ~i ale cXjlonenli!or
Cv
scule-
Largire cu burgbiul Yv
1n
ZV
1,0
eu mai multo
zv, m, xv, !lv. pentI'll JJUrghie din D!el rapid
Gaurire
I I
:l
Kg
I
I. Sistem rigid, precizie clasa a 7-a, prcluerare ulterloara 11. Sistern rigid, prelucrare ulterioara eu 0 singura scul a.
Grupa Grupa
Obseruatii,
~
0,6~0.8 0,8~1,0
Grosimea peretel.ui, rr.m
0,8
0,7
1
gaurire de largire, s~uEi din carburi metalice
60°
45°
30°
~ 0,:3-0,7 n. 4~O,,~
~
Unghiul X sau Xt In grade
Tabelul
seule din carburl nu-tallce
ell
I
Fonta Grupa
Diametrul final
lucrorilor de gCiurire
Cv
.t'
111
Yv
t-
Burghie cu ascutire simple
?L,~, err = 70 daN/mm" atel
aliat
I
0
en Ni, Cl'
~O, 2 > 0,2 ~ 0,2
~,O 1,0
~M-~~~
>0,2 -_.
atel
--=-; _~ 2, ~
Fonl.a ccnustc, HB=190 Bronz, HB = 100 .. ,1-10
O,~ 0,2
1°,2
ar=75daNfmm2 ~'Cfract'~r 10TNC180
0,4
o,t
5,2 ..~ 0,1 -~ ---.--~ 0, G~
I~O,v
10,0 0,20 1>0,312,20,250,12510,41
I~
0,3 --;3,4 > 0,3 27,2
I
0,25-0,25
..!!, 4~ cl
o,~~
O,? 0,0
111,13
0,7~
-8,5--(;~~1·~
0,5 --1--
1
-
0, ~911~
0.1251 0,125
1 0,55 0,4
1137'2~
I
.11 0,5
o.5-1-~I
~~-~ ~-~. --.-
0, 5~
0,1200,05 ,.16,13
0,2
L~,-~
0, 0.3
0,20
I I
0,25
'-;'-;~1-0,~~1~
I_~'~~. I
0,1250,.1
0,4
Burghic cu ascutire dubla I
atel
carbon $i aliat, ar = 75daN /mm2
~ 0,2 > 0,2
Fonta ccnusie, HB=
90
~ 0,3 > 0,3
Fonta HB
maleablla, 150
~ 0.3 > 0.3
=
8,9 12,4
0,4 0, ,1
0,2 0,2
0,7 0,5
17,6 20,5
0,25 0,25
0,125 0,125
0,55 0,4
28,0
26,2 30.3
0,25 0,25
0.125 0.125
0,55 0,4
41.6
---
0,2
20,7/0,4 ---
--0,25
--0.125
°,-') I --I--~ 0,5
0,1
I
0, ,1
-~"-r--~ 0.25
0.125
0.1
I
0.4
'i-'
t
-c
",'
; '""~ __
. re __
• ~••••.,',,.._
••. _.
"""'_'-~
__
15
GCiurirea~i largirea tu burghiul Tabelul
9.10. Valorile
eoeficlentului
C; ~i ale cxponentilor Zv, m, xv, lh» pentru din earburl metallce
11
Giiuriro ).Iatcriaiul
prelucrat
I
Cv
Otcl (Jr
=
de constructle
sau turnat 75 da::\'/mm", eu racire
Fonta cenusic, JIB = 190
cui
I
Zv
1------
en pli\eu!8
Largire eu brughiul
I
:Vv
1
--
fiirii racire,
I
m
burqhie
I
Cv
I
'v
-
-
10.8
0.6
I
m
0.25
I
Xv
:v"
0.2
0.3
43,6
0,5
0,4
0,5
I 56,9
0,5
0,40
0,15
0,45
59,3
0.5
0.4
0.5
177.4
0.5
0,40
0,15
0,45
fiirii racire,
iFontii mnleabila, HB = 19D
Valorile durabilitatilor eeonomiee la gaurirea in plin eu burghie din otel rapid, la preluerarea otelurilor ~i fontelor, sint trecute in tabelul 9.11, iar eele pentru gaurirea In plin a fontelor eu burghie cu placute dure sint cuprinse in tabelul 9.12. Tubelul
9.11. Dnrabilitatea
ecouomica
I
6-10
Tee la gaurirea in plin din olel rapid Diametrul
:\{atl2rialul de prclucrat
~5
11-20
I
biu-ghlulul
21-30
Durabilitatea
t.
Otcluri .
10
16
31
Fonle
15
24
45
T'abelni
.1.12. Durahilltatea
econorrnca
I
D,
econornica
en
burghie
I
Tee'
41-50
I
51-60
I
61-70
mm
51
71
91
111
131
75
106
135
165
195
10-20
Tec (min)
~i fontelor
mm
31-40
economlea Tec la gHurirea in pUn a Inntelor ell pliicllle din earburi metalice
Diarnetrul burghiului d (ram)
Durabilitatea
-
a otelurllor
~i a ojeturllor
21-30
25
en burghie
31-40
42
60
Coefieientul de corectie Kvp este produsul unor coeficienti ee tin seama de tactorii ce influenteaza procesul de burghiere ~i se calculeaza astfel: -
"~'
- pentru burghie din otel rapid:
Kvp = KM"' KTV' Klv' K.v;
- pentru burghie cu placnte dure : ]{vp
=
KMV . KTV
•
Klv . Ksv • Krv'
(9.4) (9.5)
I.': .• "11;, '_ ";,}~,,,:,: '-:'~:' .:~. ;- -
.
~..
~.
-, ,
'.;:,.
~.:. ~;,
:~j~
'
Valorile coeficientilor eomuni utilizarii burghielor din otel rapid sau cu placute dure sint cuprinse in tabelul 9.13, iar valorile eoefieientului Krv' care tine seama de racire, sint trecute in tabelul 9.14. In cazul burghielor cu diametrul pina la 1 mm, vitezele de aschiere recomandate, pentru conditiile de aschiere en racire ~i fara racire, sint date in tabelul 9.15. Durabilitatile eeonomiee la gaurirea in plina otelurilor ~i fontelor, en burghie din otel rapid, pentru gauri ell diametrul pina la 1 mm, sint date in tabelul 9.16.
Normarea lucrdrllcr de gaurire
16 Tabelul
9.13. Yalorile
I
Matertalul de prelucrat
Ojel pentru automate
I
[{Tv, KLt" [{sv peutru
[{M,,,
I
Ojel carbon ell i5daNimn12
0r=
Ojel carbon cu or = 75 da:\'!mln2 ojel alia!
2) Raportul durabtlltatilor reala ~i recomandata TT! T Otel
0,25
0,5
11,32
1,0
~
1,
~~~I~_
KTv
Fonta 3) Lungimca gauri! Iunctle de diametru
I
3d
~I
KLV
Tobclul
9.1-1. Yalorlle
4,0
~
I
Laminat la I Normalizat cald
Recopt
I
eoei"icientului
Tobelnl
9.15.
Vnlorlle
vltezelor
0,80
0,90
peutru
preluerarea
fonlei Largire
1.0 1,1-1,15
in mjmln,
de asehlerc, 0,3
0,2
Diarnet rul D, mm
0,4
Fara racire
5,7
Cu racire
7.5
9.16. Durabllltatea
~';
Diametrul
ds,
T, min
mm
pentru
0,5
burqhle
I
0,6
en D
I
0,7
<1
mm
0,8
0,9
1,0
Vitcze de aschlere In m/rnln
Condi tii de aschiere
Tabelul
0,73
Imbuuatattt
1,2-1,3
Cu racire
,0
0,5~-
1,0
Fara racire
1
/10d
Burgbtere
Felul prelucrfiri i
12
18,0
(amellornt)
0,95
l{rv
HB
1_°,79--' 0,76
8d
-o~-
1,0
( 150 ) 1,3
I
16,0
0,84
6d
:'fak'.:lbiii
__~.:! ~_~~ __ ~
0,70
I
1,1
Ksv
I
I
0,91
I
rapid
I
Cenus ie
HB
° __~
0,75
din orel
I (~r3
2,0
5d
0,85
Tras la rece
4) Starca otclului
I
4d
I
0'.,-
I
hurqhle
Fonta
(75 f9
(:: ros I (::rO,9 I
I
il) KM"
eoellelentulul
I
~Amr""'i"i'¥""~''''i¥;i:'~i;l;'mi~
0,2
--
11,3
eeouomlca
I
11, 3
8,5
--
I 0,5
0,3
14,1
17.0
19.8
22.6
25.4
I
28.2
18,8
22.6
26,4
30,0
34,0
I
37,6
--
15,0
T pcntru
burghle
I
0,5
I
0,4
I
I
1.0
1
I
eu dlametrul 0,6
I 2.0
0,7
D
I
0,8
~
1 mm
I
r
~~J
•••.
0,9
3,0
I
1,0
';'
,!),
17
Gaurireo ~i largireo cu burghiul
=
Vitezele de asehiere la burghierea otelurilor calite cu duritatea 35 ... 6;;, en burghie cu placute dure, se calculeaza cu relatia
O
v»
=
DO,2
HRO
ET'
v· __ --:;0.5
(9.6)
.,
in care cocficientii C, ~i E1' au valorile euprinse in tabelul 9.17. Tobelul
9.17.
KT
1
18
15
1
\ 1,19
I
1,13
I
I
21
coe llelentltor
T, min
Durabilitatea
1
Vnlol'lle
I
24
30
1,09 \1,06 11,00
~i C,.
]{T
Durabili tatca
[I
I
36
I
40
I
0,96
0,93
I
45
I
I
131-45146-561
11
0,90 11
otelul.ui , 1-1RC
c,
I
7,9
57-65
2,7
4,2 \
I
Valorile vitezelor de asehiere la burghierea aluminiului ~i a aliajelor acestuia in functie de diametrul gaurii ~i de avans, la prelucrarea cu burghie elicoidale din otel rapid, sint cuprinse in tabelul 9.18. Tubelul
9.18.
Viteze
reeornandate pen tru gaurirea aluminiului eu burghie cllcoldale din otel rapid Diarnetrul
Avansul
s mm/rot 5
0,06 0,08 0,10 0,12 0,15 0,18 0,20 0,25 0,30 0,40 0,50 0,60 0,80 1,00
I
150 133 116 102 87 77
-
lH 98 85 80 72 66 57
71
--
-
-
-
-
8
I
-
-
I
JCl
-
-
105 9(\ 89 80 73 63 57
-
I
burguiuhu,
,i al lajelor
de alumlulu,
mm
I
I
15
I
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
100 94 90 78 70 63 52
104 98 94 81 74 66 57 46
I
I
20
I
98 94 87 80 69 62 56 -
-
I
95 88 85 74
67 60 50 -
I
26
-
30
I -
-
Viteza de aschiere a aluminiului se corecteaza cu coeficientii EMv (tabeluI (tabelul 9.20), u; (tabelul 9.21), KTv (tabelnl 9.22), care depind de materialul piesei, de lungimea gaurii, de materialu l sculei ~i de durabilitatea 9.19),
«;
aeesteia. Durabilitatile recomandate la burghiele din otel rapid la prelucrarea aluminiului §i aliajelor lui, in functie de diametrul burghiului, sint date in tabelul 9.23. 2 -
c. 315
j
18
lucrarilor de gaurire
Normarea
Tabelul
.9.1.9. Valorile
Silumin si aliaje t urna tc cu HB = 651 \Silumin ~i aliaje turnate
=
Duralurniniu cu HE
100, cali te
Duralurniniu, Alurniniu,
functie
daNfrnm2
or = 17-28
da~/mm2
de
=
I
3D
I
I
1,0
I
burghiere
de diamet ru
ar
Aluminiu
Cif =
,
I
Valorile
D.?!}.
Dura.lurniniu,
Aliaje
1,25
Tabelul Adincimea
10 ... 20 daN/mm'
ar~
30-40
C5
I
1,0
coeiicientului1[{J/v
eoetlclen tului
I
4D
20-30
=
de
7 -16
daN/mm~
da:Jjmrn2
magnez.iu
1,50
Kz
V
5D
I
6D
0,75
I
0,70
I
I
10D
I
0,50
8D
-Kzv
Tabelul Mater ia lul
.9.21 Valorile eoellelentulul
sculei
Rp3;
Tubelul Raportul durabi litfi'[ilor reala ~i recomandat.a, r.n:
i
KT"
Diametrul
I
0,3
I i
1,38 I 1,27
9.23. DurabiIitatea
burghiului,
Ep4
90e
I
eoei'icientului 0,75
0,5
i I
1,15
I
1,0
I
1,0
I i
1
i
i
0,60
J
180
05(10
0,6
9.22. Valorile
0,2
I
I
KSv
1.0
Ksv
Tobelul
0,8.5 I
1,06
I I
; OSC12
0,5
[{TV
1,5
2,0
3,0
I
I
I
5,0
8,0
I
0.92 [ 0.87 I 0,8 1_0,72 I 0,66
reeomandata a burghielor din otel rapid la preluerarea aluminiului sl a aliajelor lul
mm
6-14
T
12
18
115-19120'-.24125-29130-341
I
24
I
30
I
:35-39140-44145-50
I
36
42
I
55
I
80
I
95
La preluerarea maselor plastice prin burghier e, vitezele de aschiere recomandate, in functie de diametrul burghiului ~i de ava ns, sint trecute in tabelele 9.24, 9.25, 9.26. Tobelul 9.24. Viteze de asehlere la gallrirea textolltulul
eu seule
din otel rapid,
m/mtn
Avansul s, mm/rot Diametru l D, mm
0,06
, 4 6 10 15 20
I
0,1 I
60,5 66,0 77,0 88,0
..:..: \trnrFif"';~~"z';d:;;·~'W~¥i)-::fP¥,-~~10~JE;'; ">:/;;';;'4':/{
-
55,3 60,0 70,2 73,1 76,0
;:;;i1¥#/-/;;~;':~~~
0,15
, I
0,2
, 51,3 55,8 65,2 68,0 70,7
0,3
0,4
48,6 52,9 61,7 64,3 67,0
0,5
,
,
49,8 58,3 60,0 62,3
54,5 58,8 59,1
54,7 57,0
-'t~~~~~;&t-~ baadc£~"~:f~;.d~t$~:#n~4t@t"g;;:~·E;-:''']ii#ijj-¥t~#~'',-''
r-'
largirea
9aurilor
19
-----------------------------------------------------------------------------Tabelul.
9.23. VHeza de asehiere
Diametr ul DJ
la !l3nrirea
min
Materiale sint.et icc
9.20.
dur
I
Dure
I
:\Ioi
Ccluloid
I I
29,9 34,9 33,9 31,3
di-re
Matcrialul
de prclucra t
I
diferitelor
II
I
-
St icla organica
15-30
-
10-20
:tIlaterialc
10-15
-
Marrnura,
-
Grafit
\
I I
40
Scule cu placu te durc
Scule din otel rapid
15-30 20-35
I
I
\SCUIC ell placu [e
m/mill
0,30
Vitezele de asehlere reeomaudate la g3urirea materiale nemetallee, m/rnln
Scule din old rapid
de prclucra t
otel rapid,
mm/rot
32,0 34,4 '10,2 39,8 36,2
20 25 Tabelul
S
0.13
39,5 41,3 48,1
4 6 10
Cauciuc
en scule din
Avansul 0,06
Matcrialnl
pcrtlnaxulul
presate roci
-
-
6,0
6,0
-
9.3. L6rgirea gaurilor Largirea gaurilor eu largitorul este mai productiva deeit eu alte seule deoareee largitorul este prevazut eu trei sau patru dinti aschietori. Pentru prelucrarea otelului necalit ~i a aliajelor neferoase se folosesc largitoare din otel rapid. La prelucrarea otelului calit se folosese largitoare eu placute PlO' iar pentru prelucrarea fontei, largitoare eu placute J{40' 9.3.1. Determinarea tirnpului de bozo
to
Timpul de baza la largire9
~t 1
tb
= (I
tlmpulul
+ 11 + 12) 11
=
/
(d -
de baztt
(n s)
la lurf/ire
[min];
do) ctg '/../2
tb
ell
= (I
laI'gitor
+ 11 + 12)
+ (0,3....2)
11 = (1. ... 4) [mm]
[mm]
I
D
[min]
~
20
Normarea
Iucrdrilor
de gaurire
Valorile avansurilor in cazul largirii cu Iargitorul depind de materialul de prelucrat, de materialul sculei de lucru, de adineimea de lucru ~i de caracteristicile procesului tehnologic ~i sint prezentate in tabelele 9.28 si 9.29. Tabelul
9.28. Avansurl
pentru
liirgirea
ell liirgitoare
diu otel rapid LArgire
tLargitor din otel rapid . mm, ptnala
I
I
el
°l
~i Ion telor
largitorul Fonta
1
d, .t, mm pin:;' ! la:
ell
ell
a otelurllor
Crupa de avansur r I
I
II
!
I
III
I
I
i
JI
I
III
Ava ns s, mm/rot
15 20
0,55
0,45 0,50
0,35 0,40
0,25 0,30
0,75 0,80
0,55 0,60
0,35 0,40
0,55 0,60 0,65
0,45 0,50 0,55
0,35 0,40 0,45
0,85 0,90 0,95
0,65 0,70 0,75
0,45 0,50 0,55
25 30 35
0,80
(40
1,05
0,75 0,85
0,60 0,65
0,50 0,55
1,05 1, 15
0,80 0,85
0,60 0,65
1,30 1,35
0,95 1,05
0,70 0,80
0,60 0,65
1,25 1,35
0,90 1,00
0,70 0,75
1,15 1,25
0,90 1,00
0,70 0,75
1,45 1,55
1,10 1,20
0,80 0,85
'4-iJ 50 60 70 80 Obsertraiii,
I
Grupa I. Piese riglde, largirea ea operatic Iinala, la alezaje fara tclerants sau ca operatic ce precede finisarea sau filetarea (Rz = 160 ... 180 fLm). Grupa 11. Piese rigide, largire pentru prelucrarea ulterloara sau filetare (Rz = 40 fLm); piese nerigide pentru largirea finala a alezajelor (Rz = 80 fLm). Grupa Ill. Piese rlgide-liirgtre la cota Iina la (Rz = = 20 fLm; Ra = 2,5 (.tm) piese nerigide, larglrca Iinala (R; = 40 (.tm) si p entru piese cc se fin iscaza prin alezare. Tabelul 9.29. Avansnri
pentrn liirgirea giiurilor in otelurl liirgitoare dill, earburi metaIice
~i Ionte
eu
Largire eu largitor din carburi metalice Fonte, duritatea : Ojeluri Diametrul bur-I ghiului d, mm
~
HB> 200 HB~ 200 ~;:::;:;~~::::=:;_--.J..--------------Grupa de avansuri
I
If
I
II
I
II
Avansul s, mm/rot
,fY
i;
15 20 25 30 35 40 50 60 80
Gbsetuaiii.
0,40-0,50 0,50-0,60 0,60-0,70 0,65-0,80 0,70-0,90 0,70-1,00 0,90-1,10 0,95-1,10 1,00-1,20
0,30-0,35 0,35-0,40 0,40-0,50 0,50-0,60 0,55-0,60 0,60-0,65 0,65-0,70 0,75-0,80 0.80-0,90
0,60-0,70 0,70- 0, 90 0,85-1,00 0,90-1,10 1,00-1,20 1,15-1,40 1,30-1,60 1,45-1,75 1,60-1,90
0,45-0,50 0,50-0,60 0,65-0,70 0,65-0,75 0,75-0,90 0,85-0,90 0,90-1,10 1,00-1,20 1,15-1,30
0,40-0,55 0,50-0,65 0,60-0,65 0,65-0,70 0,70-0,80 0,80-1,00 1,00-1,15 1,10-1,20 1,15-1,40
0,30-0,35 0,40-0,45 0,45-0,50 0,50-0,60 0,55-0,65 0,60-0,65 0,70-0,80 0,70-0,90 0,80-1.00
Grupa I. Largirea alezajelor pentru prelucrarea cu mal multe scule ~i pentru tarodare. Grupa Il. Larglrea alezajelor pentru prelucrarea cu 0 singura scula in vederea ridicari! preciziei ~i a calitatii supraletei prelucrate.
1'::
i
J"'G'~iri'<~ci+~i:,,·;~~t-·:;{fif~'iitf&s4~~j;~i8~i¥ ..~cj;r,~.~~;~;1~·g;~~~~C.ltortjj.-'-:;~,'~t.kt~¥i:~'i~1¥2~~~~4f-&Nitt_; ''f
..~
'
Uirgirea
.
~-~,.
21
9aurilor
Viteza de asehiere 'vp la prelucrar ea gaurilor eu largitoare se ealculeaza en relatia Cv
vp = Tm
-ir-
-r- .sJ'v
din otel rapid
[m/min].
(9.7)
,--ii-';':"--···
date
Valorile coeficientilor ~i exponentilor relatiei vitezei de aschiere sint in tabelnl 9.30.
Tabelu! 0.30. VuloriIe
coeficientului C; sl ale exponeutllor m, z" Yv, xv, pentru de tarr,ire, cu liirgitoure din olel rapid
Materialu l prelucra t
I
Fclel liirgitorului
l:c~
m
I
I
I
16,3 14.6
0,3
Fon t.i cenusie, ill B = 190
Cn eoadi\ Cu alezaj
18,8 16.9
0,125
0,2
Pont;'! maleabila, BB = 150
Cu eoadii Cu alezaj
I
27,9 25.1
0,125
0.2
Bronz, .'-IE = 1000 ...140
ClI coada Cn alezaj
I
41,8 37,5
0,3
_.
z.
I
0,5
I
0.125
0,1
I
I
I
I
0,2
0.4 1-
I
vitezelor
Yv
Zv
Cn coada Cn alezaj
Otel carbon, vr = 75 daN/mm2
'.r,'
I
caleulut
I
0.4
I
I
0.2
i
0.1
I I
I
I
0.4
0,1
In eazul prelucrarii gaurrlor cu largitorul prevazut eu placute din earburi metalice, viteza de aschiere, in functie de eonditiile de lucru, se caleuleaza cu relatiile cuprinse in tabelul 9.31. Tabelul 9.31. Caleulul vitezelor la largirea
:'fJteri31ul
(
.•-,
"
..
,-.;
~1I:
de prelucrat
I Materialul
placujci
I
cu largitoare
cu ptaeute
din carburi
Viteza vp, m/ruin
Conditii de aschiere
Otel necallt Ot el crom Otel er-Ni
PlO
Racire ell cmnlsie
8T ;) Do,6/
Otel ciilit de constructre cu a- = 160-180 daN/mm2
PlO
Racire ell emulsic
10 DO•6
K~o
Fiirii raclre
;onUi cenusie 'F- i
maleabila
metaIice
/
TO,25
TO,45
0,3
•
/0,2
0.1l
• Cir
'sO,6 • /0.3
96500 Do,4 / To,4
'sO,45
.to ,15 .H B1,3
c
c
-,
Durabilitatile economice ale largitoarelor din otel rapid, la prelucrarea otelurilor ~i fontelor, sint cuprinse in tabelul 9.32, iar ale largitoarelor eu placute dure - in tabelul 9.33.
~
-~ _--_ r
. ~.-,t,,-~.;;.;--;'
Normarea
22 Tabelul
9.3,2. Durabltltatea
eeouomiea
Tee la lar!)irea
In otelur!
Diamctru l nominal ~,,;
Materialul prelucrat
.
.;; 10
21-30
I 10-20
i
Durabilitatea
15 20
Ot eluri Fonte Tobelul
.9.33. Durabllltatea
, I
22 30
econornicfi
I
.; 20
Tee la largirea
21-30
mm
d,
I
guuritor
I
82 100
liirgitoarc
ell
nominal
31-40
51-EO
,
din o!el ral':~
61·-j(;
I
IU
;
115 150
Tee. mill
68 90
Diamctrul Materialul prelucrat
~i Ionte , en liir!Jitoare
41-50
52 70
37
50
economicii
!i
31-40
lucrdrilor de gourire
d,
! 103 ; 130 din carburi
metutice
mm
41-50
51-60
.)1-80
Durabilitatea economica Tee. min ;
O~cl
Fonta
I
I
25 25
9.4. Alezarea
[
42 42
I
58
75 75
58
I
92 92
116 186
9aurilor
Alezarea gaurilor se Ioloseste la prelucrarea fina a gaUl'ilor precise (treapta de precizie 5 ... 8, rugozitatea supratetei R, = 0,4 ... 3,2 [.Lm). Alegerea alezorului ~i a regimului de aschiero se efectueaza tinind sea ma de conditiile de lueru. Alezoarele pot fi exeeutate din otel rapid sau pot fi prevazute cu placate din carburi metalice. 9.4.1. Determinarea timpului de bozc tb Determinarea timpului de baza la alezarea cilindrica ~i cornea pentru alezaje patrunse sau infundate, se ob tine utilizind relatiile de calcul din tabelul 9.34, in care ea elemente de baza sint lungimea cursei de lucru, viteza ~i avansul de aschiere. Lungimea eursei de lueru, prin elementele ei componente, se deterrnina cunoscindu-se lungimea gaurii L, distanta de patrundere 11 ~i distanta de depasire lz, care se calculeaza cu relatiile din tabelul 9.34, sau se folosesc datele valorice continute in tabelul 9.35. Valorile avansurilor reeomandate in cazul alezari! cilindrice sint date in tabelul 9.36, pentru alezoare din otel rapid ~i in tabelul 9.37, pentru alezoare prevazute ell placute din carburi metalice. In cazul aleza{'ii eonice cu alezoare din otel rapid, avansurile recomandate sint trecute in tabelul 9.38. La alezarea aluminiului ~i aliajelor acestuia, avansurile admisibile sint date in tabelul 9.39. Viteza de asehiere u, se determina in cazul alezarii de degrosare en alezoare din otel rapid, eu relatia Cv ·Dz"
vp
-, ,
= T"> t"v -sr-
[mjmin],
(9.8)
;
'\'
"'-'"1-rfYV"jf§
et·
S;:iS&iiil!:*¥Wi\·t:h'J.\&\l.i",:.£:'{(i#;;~j*
•••@w~r_.i-·"~~+¥~~ttlj§#W@¥%N4r_i~
. ~,;l~~
Alezarea
sauriJor
23
Tubelul
9.34. Determlnarea
timpulul
de bnzii la ulezare,
adinelre,
lama re
Alezare cilindrica Alezare cornea Alezaj pat runs
Alezaj Infunda t sau cu prag
!~
+ 11 + Iz)!ns
Ib = (I
1=
lurigimea
11 = (d -
12
=
[mm] =(1
do)!2 ctg·x
1=
+ (0,5 ...
12 Adlncire
ib
giiurii,
=
(I
+ 11 + Iz)/(ns) =
=
(I
+ 11 + Iz)/(ns)
(0,5 ... 2) mm
Lamare cu adincitor
[mm]
I
°+
(0,5 ... 2) mm
~:;:
l2 =
°
dz)/(2tgx)
°
conica
mm
11 =
/
(d -
11 = 0+
2) mm
(0,2 ... 0,5) le
I = lungimea
[mm]
gauri], mm
Adlncire fronta la
<,
+ 11 + 12)lv
=
l![mm]
[mm]
24
Normarea Tabel 9.3:3. Dlstante
Adincimea de aschiere t=:1-do/2, mm p i na la;
de piitrundcre
UnghiLiI principal
I I
10
'I
I'
30
45
0,05 0.10 0.125 0,15 0.20 (J,25 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,0
0.2810.09 0,57 0,17 0,22 0.71 0,85 0,25 1, 13 0.36 1,42 0,43
-
i,;)
-
-
I
4,0
I
-
-
0.03 0,06 0.07 0.09 0,12 0,15 0,17 0.23 0,29 0, :35 0,41 0, ,16 0,52 0,62 0,87 1,16 1, 45 1,7·1
I
I
-
I
I
t
s
5
I 0,031
0,60
0,051
0,80
70 SO WO
Obseroaiii,
)
i
10
GO
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
d, mm
I
I
4 6 8 10 12 1-1 16 18 20 25 30 35 40 '15 50 5.5 60 65
-
Cililldril'ii en alezoare
i
J[
ci lindrica,
,
alezor
cc: ."Lcorlll
':;:':':':::':"',!-_-,--:--,-_,,Distunj
a de (itp:"t::-it"I:", mm
1,0 1,0 1,0 1.5 1,5 1,5 1,5 2,0 2,0 2,0 2,5 ') -,;) 3,0 (0,2., ;3,0 3,0 3,0 3,0 4,0 ,1,0 4,0 4,0 4,0
I .•, -
-
;g
1
prt".hi(Tan:-c1
90 100
,0,5)/"
din ofel rapid
01<:1 rapid
Font
I
0,071~1
i
I
t
0,021
~I 0,051
i
s
i
I
III
Adincimea
50
-
-
Urupc de avansurj
!
40
-
-
La
'2
Diaruet rul alezoru lu! D, mm
30
I
[cu adln-,' citorul
1. La valoarea 11 din tabel se adauga 0,5 ... 2 mm, pentru a permitc accesul Iibcr al scule.i la supraf'ata de preluerat. 2. In cazul prclucraru gaurilor ell t:und sal! eu prag, = O.
Alezare
20
0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0.02
0,02 0,02 0.03 0,04 0.05
-
Old
1;"
O,Ol
0,02 O,(H 0,05 0,06 0,07 0.09
,
Tabelul 9.36. Avansur! pentru alczaren
]5
\
I (11.
'SCUlt"l
2,32
-
t
I
1
8~
11 mm
de patrundcrc,
4,00
-
I
,
-
-
80
t
-
-
1
w
0.0510.01 0,10 0,08 0.]3 10.11 0,15 0.13 0,17 0,20 0,25 0,21 0.30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1.50 2,00 2,50 3,00
-
.-
Obseroatii,
! Diarne'I I 70
60
. •
~i la aleznre
ele atae
I
50
Distunta
2,0 2,5 3,0
~i depii5il'e la atlhwire
lucrarilor de giiurire
t
I. mm,
s
!
t
0,20
I
0.041
0,40
0,015\
0,60
0,021~~~~
0,80
. 0,025!
~i avansul
I
I
0,50
,
1 s, mm/rot
I
s
0.70
~ll,30
a I
II
I
I I
f
0.03
I
/If
I
I
s
f
1,40
I 0.07 10,09
0,13
],60
0.11
1,400.040,800,1.52,20
1,60
0,11
0,15
1,80
0.1:1
I..Q~
2,00
0,1~,~
0,21
2,20 2,40
I~ -0~23
-"- ""1,20
~12,00_ 0,19 2,20
2,601---0:2112,40
0,035
0,70
0.0451 a,90 0,051~L!~:_~1 0.0551~' 0,06 1,20 O,065jl,30
0, 10 0,12
I 0.02
~
0.80
0,03
~
~~
0.17
1,90
s
0.55
O,O~
-"""'-1-"'-"'I'-""'-I °.°, ---1------------·-1-_t,.'<>"
-"""'-
!
0,75
n~
0. 0 8 '-""'0,10 1,55
0,06
0,1:{
(J,07
1,:20
O,OS
-1,30_
1,80
1,(15
2.50
0,15
2,05
~,80
0,17
2,3~1
0,2213,1°_1 10,24 3,40
0,20 0,22
2,5;) 2,80
I~I~
0.24
3,0.5
0,131-1.95;
I 0,27-j3,70
~I
0,12
~,5~ 1.80
Grupa I. Pentru alezarc prcalabila in vederca finisiirii (cl. 4 de prcclzie). Grupa II. Pentru alezarea de Iinisare, Ra = 1,25 ... 2,5 urn (cl. 2- 3, dc precizie). Grpua 1II. Pentru alezare fina, Ra = 0,G3 fJ.m(cl. 2 de precizle), !.
'.'Z- "ttW¥''''ff11'n.rm-'''c-'''';m~*_#rri''Tt'N" .·.·,•• t"3!@i'tt""'MfMW6'#t
niWF4i:f~_@,j
Alezoreo
25
gQurilor
Tubelul
9.37.
Ava nsur] la prelurrarea ('11 alezoare diu earburl metnllee
I I
Olel
I
Diamct.rul ajc-o-
'C
rului
D, mm I
I
I
rt
! I
I
0,4
[[I
i
0,5
15
0,55
0,45 ---'-1--
20
0,6
~O'401~1~,~~~~_
'r -;)
0.65
0.5
0,45
I
'i: ".'~' .
.;
')
:~, ,~.
H B
i
II
j
III
>
I
1,0 1 0,8
!
I
35
. 0.75
40
0,8
50
0.'
:3
1.1
60
1.0,0.90.812.52.011.72.0
1.5
0'''1''91
1,0
III
0,8
0,6
1.3
1.1
0,9
1.1
0.'
1.2
1.2
0.'
1.5
2.21-"-'-~~
1.~
i
i
1,0
~I~~I~~~~ ~I~I 0.0
200
[[
I
~I--;:;·~::;--;:;~
0.9
1.0
1.3
1.1
.. _.4
3.0
I
2, ..••
.0
1.8
I
1,;:J
Grupa I. Alezarca de dcgrosare pentru finisare ultcrioara. Crupa If. Alezare de Iinisare la 0 singul'>l treccre CLl clasa de precizic 3 sau Ha = 3,2 ... 1,6 fl.m; alczare pcntru Iustruirc sau hnnuire. Grupa I If. Alczare de Iin isare, dupa alezarca de degrosare ell elasa de precizic 2 sau R" = 0,8 !L1Il.
9.33. Avnnsurl
la alezarea
10 15 20 30 40 50 60 70 80 1(;0
('onica en alczoure
diu 0tel rap id Foute
Ob-Juri
I R::
=20
I
~
,'",.:.c
ri
1, 611.
I O.70 ~
,Diam.etn:l. aiczor-ului D, mm, pina la:
~!:;.I
avansr
dure
~I-;;I~-;;~~-;-
0,35
30
T'abelul
~;;
de
1,31
cturitate
II
Grt.pn I
I
10,3
ClI
.;;;200
10
80 ~i peste Gbsc.ooiii,
Fonta
eu pliicll!C
0,08 0,1:3 0,17 0.25 0,30
0,34 0,42 0,52 0,55 0,60
Hug07itatea R::
=-0,63
Avansul
I
I
I
I
5l'prafeleL
0,06 0,09 0.11 0,16 0.19 0,21 0,25 0,27 0.30 0,3'1
I
jJ.tn
R:
=
20
I
Ra
=
0,63
s. mm/rot
I
0,13 0.1'7 0.21 0,30 0,:'35 0,42 0,51 0.55 0,63 0,75
0.09 0.13 0.17 0,25 0.30 0,34 0, ,12 0.52 0.55 0.60
26
Normarea Tcbelul
9.39.
Diametr ul ale zorului Djmtn
Avansurl
la alezarea
10
5
20
~i a allajclor
alumlniulul
30
40
50
60
80
aeestula
I
~I'
I
Grupa
Grupa
I
Grupa
II
Grupa
III
Obsernaiii,
lucrfirilor de gaurire
100
I
120
Avansul s, mm/rot
0,6
0,9
0,4 '--0,2 0,15
0,6 -0,8
0,45 0,3
1,3
1,5
1,6
1,8
2,1
0,9
1.0
1,1
1,2
1,4
2,4 -1,6
0,7
1,8
1,05 .-'--
0,7
--
--
0,35
--
0,4
----
0,5
--
0,5
---
0,6
Gru pa I. Alezare prealabila, du pa gilurirc sa u largire, inaintea alczarii de finisare. Grupa I I. Alezare de finisare cl. a 2-a de prccizie si Ra "" :3.2 ... 1,6 IJ-m, dilpa ale zare de dcgrosare, Alezarea dupa gaurire sau l argire pina la cl. 8-a de precizie sl Ra = 3,2 ... 1,6 IJ-m. Grupa Ill. Alcznrca fina (dupa alczarca de dcgr osare) in cl.a 2-fl de precizie si R,,= 1,6 ... 0,8 r..ll11.
Tube/uI9.40. Yalorlle coefici('ntlllui Cv ~i ale expone nrilor m, =v, Xv, Yv pcntru alezonrcle cllludrlee din otel rapid
Xlatcrialul prelucrat
=v
Cv
Xv
l'v
O~el
carbon,
~,-,
'1
Ga
I
ClaN/111m2 Fonta cenusie,
'.
FIB = 190
I
0,4
I
0,3
I
0,2
I
0,05
115,6 I
0,3
I
0,2
I
0,1
I
0,5
,2
I
0,3
I
0,2
1
1
0,5
84,8
I
0,3
10,5
Fonta
il
maleabila, FIB = 150
~
":~
Cll
= 75
28 1
Bronz,
I~
FIB100 ... 140
I i
9.'11. Durahilitatea CIl alezoare
Tabelul
i
,,;;;,::;"
";';"\,:,:,:,,:-1 -~.!
ii:·;:~;;~
._,,~;_;; ..
'-'- ...'1-' •. "
.:-
0,5
economica Te,' la alczarca din otcl rapid
Materialul de pre lucrat
,
Durablltatea
O~cluri
I
i
I
'
,.
<; 10 111-20121-30,31-40141-50151-60,61--70
115
/' 2,1
eccuomica,
~157
~
I > 70
Tee, mill
~II061122
C
--.:,,",~ .. -.:>. • ''-:i:-':-''-'''':,',
~l:;:_C~
,3+i~ ';:-'~-rl~j -:
r
1
0,1
Diamet.ru l nominal D, mm
i
; (,<.:
°
0,2
-~
;:'-':
n
Fonte
32
58
1 75
1171138
160
Valorile coeficientului C,. ~i ale exponcntilor se detormina in functie de materia.Iul prelucrat ~i sint prezentate in tabelul 9.40. Durabilitatea economica <1, alezoarelor din otel rapid ia valorile date in tabelul 9.41.
....rf:,,:;~'~ '11; ' ·Il. ~
97
,_ _ ~- . '~''-' --"i"- '§jjgljlgi!i:M!lii'ilir+,' ''&TTtTz'§'®l!®f
. .""."n'it~ . .' -., @W$~,rit@ri:!7'"11t
.,.•~,,;;;; ,:.;)iAAljr~\l
••
~ti_
Alezarea
27
gaurilor
La alezarea de finisare, pentru a se asigura 0 calitate corespunzatoare suprafetei prelucrate, vitezele de aschiere nu trebuie sa depaseasca anumite valori lirnita. La alezarea de finisare a gaunlor in piesele de otel, fonta 9i bronz, vitcza de aschiere nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise in tabelul 9.42. Yiteza de aschiere la alezarea otelului carbon de constructie, a otelurilor en Cr 9i Cr=-Ni necalite, uti1izind a1ezoare cu placute PlO, se calculeaza cu relatia [m/min],
4900 'Do,3 ") Lp
1'0,3
-
(9.9)
'so, 05 • IJ 0,9 r
in care IJ,. este limita de rezistenta la rupere a otelului, in daN /mm2. La a1ezarea otelului dilit cn alezoare cu placute dure, viteza de aschiere se derermina en relatia vp
La prelucrarea
=
c. 'DSv
Tm
-t/»
[mjrnin]
(9.10)
·sYv
fontei cu alezoarc cu placute dure, viteza se calculeaza
eu relatia 100 000
".t
jJ
'I!~
To,45 'so, 5 . HBl,~l _
--
[mjmin].
(9.11)
Durabi1itatea alezoarelor cuplacute dure, la prelucrarea otelurilor calite, pentru D = 10 ... 50 mm, este de T = 30 minute . 'Tobelul
9.12. Yalol'ile limitil ale vlt ezol de ast hiere la alezarea de Hnisnre Rngoaftatea
:'L:(":r:_,lt:l
Ha,
de prcluorat
O!el en C. < 90da"-'/mm" Ot cl cu er> DOcb"-'/mm" FonEi, Lroriz
.
TubelLll9A3. Durahllltatea alezoarelor cHle dure la prelucrarea Io ntel ell HB=190
suprefetei, p..m
Diamct rul D, mm l,G
0,8
12 8
6 4 8
15
en pIadurltatca
I
10
15
20
I Durubilitute
a T, mini
I
30
40
90
120
I 30
45
60
! !
Durabilitatea alezoarelor en placute dure, la prelucrar ea fontelor en duritat e HB = 190, are valorile treeute in tabelul 9.43. Valorile eoeficientilor ~i ale exponentilor relatiei pentru caleulul vitezei la prelucraroa otelurilor calite, en alezoare cu placute dure, sint date in tabelul 9.H. Vitezele de asehiere la alezarea eoniea se dotermina in aceleasi conditii ea la alezarea eilin'driea. ' , Dnrabilitntea economica Tee a alezoarelor conics din otel rapid este data in tabelul 9.43.
23
Normarea
Tobelul
Materialul
9.44. Valorile eoeftclentulul Cv ~i ale exponentllor xv, Vv' ~i m, la alezarea otelului caIit en alezor en placu!e dure
de Gr,
prclucret
da:N/mm2
Cv
115 125 135 145 155
Cromansil
I
30 HGSNA
Tobclul
170
Xv
0,33 0,37 0,43 0,53 0,52
14
0,75
I
9.45. Durnhllltnt ea eeo nomleu
.;; 10
11-20
Tee la ul ezmea
21-30
I
t I )J
I I
1I 1f ,i;:~
• Ji
15
l
2·1
ul
41
tr-a
0,26 0,27 0,29 0,32 0,3,1
0,4 0,45 0,52 0,60 0,70
1.0·1
0,39
0,85
a,
23
I
32
9.5. Adincirea frontala
53
alezor
mm
73
75
din orel rallid
::> 70
51-60
01-70
90
106
122
117
138
loO
T fc, mill
cconomica
1·--
Fonte
CII
41-50
57
In
0,43 0, ,19 0,56 0,74 0,85
eonieii
nominal,
31··40 Durabilitn
O\eluri
I
de gourire
Zv
s»
Yv
53 41 33 22 19
Diametr Ma teria lu l de prelur-ra t
lucrcrilor
95 I
I
~iconicc a gaurilor ~ilamarea
Prelucrarea partii superioare a gaurilor se realizeaza cu adincitoare cilindrice, care au un eep. de ghidare, sau eu adincitoare conice (tesitoare). 'I'impul de baza se determina cu relatia din tabelul 9.34. Avansurile recomandate pentru adincirea cilindrica (frontala) ?i conica a gaurilor sint prezentate in tabelul 9.46, iar vitezele de aschiere sint cuprinse in tabelul 9.4 7. Lamarea gaurilor constituie 0 adincire exterioara a partii superioare a gaurilor, cind diametrul acestora depaseste 35 mm, ~i se foloseste, mai ales, la preluerarea supratetelor plane, perpendiculare pe axa gaurii. Tubelnl u .46. Avausurt recomandate la adlnclrea ~i Iamareu eu seule din o! cl rapid ~i din earbur] metalice Materialul Diametrul de prelucra t , mm Or
01cl CH 60 daN/mm2 , a larna
..;;:
cupru
15 20 30 40 50 60 70 80 90 100
de
Otel j
or
0,08-0,12 0,08-0,15 0,10-0,15 0,12-0,20 0,12-0,20 0,15-0,25 0,15-0,25 0,20-0,30 0,20-0,30 (),20 -0, 30
>
60
pr clucrat
cu da1\jnlm2
0,05-0,08 0,05-0,10 0,06-0,10 0,08-0,12 0,08-0.15 0,10-1,18 0.10-0,20 0,12-0,25 0,12--0,25 0.15-0,30
Fonta, bronz ::.i aliajc de alumil~iu
0,10-0,15 0.10-0,15 0,12-0,20 0,15-0,25 0,15-0,25 0,20-0,30· 0,20-0,;)5 0.25-0,40 0,25-·0,40 0,25-0,50
I
i
Mz'"iHiiit·- ;--yzie'ti.!ee'itai"f '"k';@~;,;,;;iWrt(";"t"r -
"
- ¥#$t;
rttr? rMt" rr miW t\H1jtM~.
•
Determinarea
Tabelul
timpului
ta
ajutator
9.47. Vlteze reeomaudate
291 la prelucrarea Dp,
Matcrlalul
prclucrat
ojet,
Or~
cupru,
60da~/mrn2 alama
I
Old,
eu adlncltonre m/mill
Or>
60daN/mm2
~i scule de Iarnat
Aliaje
diu otel rapid,
de aluminiu
Fonta
Fara
Cu racire
rip,
mjmin
7-12
10-18 Tobelul
9.48. Durabilitii!i
Tee la adtncire Diarnetr ul
Mat erialul
I ate!
Oteluri Fonte
rapid
I
Oteluri
,
Sucla
~i fonte
Carburi
Tubelul 9.49. Avansurtle
metalice
I ~2ol
21~30
I
2t
I
~I
I
42__ 1
85
I
150
40
50
Materialul
Starca
sculei
I__ I
~I 80
la prclucrarea
Viteza Operatia
1_~_L~3'<~_
60
~i lamare
I > 60
51~60
41--.'0
60
~i vltezele recomu ndate pentru adlueire nlului ~i a aliajelor acestuia
Avansu l pc dinte Sd, mm/dinte
~;t'.::I ~·t·
mm
I
..
~.
d,
56
I~I-I 30
~i Iamarc
sculei
31~40
racire
12-25
40-60
economlce
bronz
~i
280_. 100
aluml-
"» m/ruin ma
tertalelor
i.i.,
C'-tlite
~: :,"'
Recoapte
"~-,
Tesirc
0.02-0,04
Larnare
0,04-0.06
'",;".:.,;
Rp3, Rp4 Rp3, Rp4 Pliicute dure
80-100
120-140
60-80 120-160
80-·100 160-120
Timpul de baza se calculeaza cu relatia din tabelul 9.34. la operatia de lamare sint aceleasi ca i}i pentru adincirea gaurilor i}i sint date in tabelul 9.36, iar vit.ezele recomandate pentru lamare sint indicate in tabelul 9.48. La prelucrarea aluminiului 9i aliajelor acestuia, avansurile 9i vitezele recornandate la adincirea conics 9i la lamare sint cuprinse in tabelul 9.49. ~L\.vansurile recomandate
9.6. Determinarea timpului cjutctor Timpul ajutator ponente:
~-~;;'
~I
..,
ta" ta, ta3 i:
-
pentru pentru pentru specific
in eazul prelucrarii
ta prin gaurire are urmatoarele .
prinderea ~i desprinderea comanda masin ii-unelte; evacuarea aschiilor ; fazei de lucru.
corn-
piesei ;
Timpul ajutator t., se determina in Iunctie de sistemul de asezare 9i tixare a piesei in dispozitiv sau pe masa masinii iar valorile sale sint prezentate in tabelul 9.50.
H
~y
.,.I'
,ri
mccanlcri
1_
..s
E lmecauir.a
511-----------1
fn
.5
)~"'
u
;:l
'"
H
...
.8lpnclImatieii
t;1
r:
P..
c,
~ suspeudat
,-
'
D=
~~
_p
_. _
en exccntric
-J
(-
~ ,i l:'id" '" fara ~ suport,
,
)
~
,
I~~~' E '
_,
pe un) snport
slstemului
cl:; priudcre
Schi ta
~ Suruburi
Q
~-
',,"
~/
::l
d
.
Bc> siSurubur bride i
Modul de pr'indere :;.i fi xarc a picsei
'Ill
l.';
'i L'~ ~\_:; .1:
,,'
i
:K ,',
'~
N./).
P sau L
Fiira
V
-
r.
I
L
V
Cn V
]"iirii
I Cu
I
Cu V
1 0,
1
G:3
3
I 0,7:31
I
prlnderea
2
2_~
0,8,1
5 1-
I
Manua lii
p iesel
0,95
8
I
1,05
12
I
I 1,20
20
Masa picsei , kg, pin;'i la:
Manipularea pieselor
~i desprhlllel'ea
__ !I
1,/10 1 1.,57
I 1,82
11,20
1,3G
I 2,lO
I
=~~~_~_;,98J_~1_~J~'
10,98
10,25
(J,:1(j
0,15
I
(J,ll
1 O,lG
O,GG 10,73
0, 42 1 (J, 4.5
0,24
10,45
10,18
10,80
0,:17
10,41
I
I
0,7c1
10,52
10,21
O,,1G 10,52
1~'~--1-~,-1-8--1..0-~0-1~24
I
0, 62
10,35
I
0, 71
10,38
0,57
I
I
I~'2~ I
I
I
I
10,8'1
10,59
10,24
0, 87
10,35
I
10,45
1,82
I
I
0,41
1,12
O,GG 10,80
0,34
0,97
O,G7 10,77
0,29
10,8711,0011,1711,40
0, 56
I
I
0, 50
10,31
10,28
22
11,57
I-~-I---·---'--~--I-----'---~-I-.----'~-----'.---.
2
(J,80
~_I---1-9-,-52J-Q.,!~JO,GG
V
a,5
I --
I
1(1l pentru
•••
I
I 2,27
30
I
r 2,45
50
I
80
,
I
Cu rnijloace de ridicat
120
_
~
=
I
I
2,_~~_,
G2 .,-~-
3,30
,--
Obseroalii; 1. In ca zul prinderii picsei ClI un numar mai marc de surnburi decit eel provazut In normattv, pentrn fiecare surub in plus se adaugii. 0,3 mill. 2. Legen da : P - prclucrata : N.p. - lleprelucratii.;L Iamtnatii : V - verificare
,LOO
iD
c:
IQ Q<
ID
Q.
~
g:
n
C
Q
ii)
Q
3
z o
=~~=~,_:?~l_t,j~J_~,~J ;~I-·~··--1-~~~-1<:_~;~1~;~~~1~~~_;-'~-'~5--'~~~-.'-~-~~1_.'1, :::~:;~:~-I<-~;-~-I~:~~I--;: ~~I-~~~
2
~ ~
I__
1
I
t/, •.•....•
:J
-8 ~x
~~
njll/MOl'
P sau L 1 Fiir!} V 1~
_~.l! .
---
P sau L
N
1------
P sau L I_!':.iirii_ V
Cn
V
JVIoclul ceutriiri i
1-----1
I
1"------ --·----·'1
I
I
__ I
P sau L
N.p.
IN.
I
P"nT
Starca suprafejei de ba zare a picsei
Tobelul 9,50 Thupul
\"~""~~Wt:~i"~'iIi·".",~,,,_
.
~
-~
r,
I~
7/~77
1__
I.
~
////
a czuj
In dlspoziliv cu capac rnbatabil en ;
( llpd
\ 1;11\".
~
//,~77
1
"
.~
--I
'
77;7:
,'.
-----
/
~:..
. ".,---
...
..
1
Schi ta dispoz.i tiv nlu i de »rindcrc
C ]. v------·'tfl«~~la ~~'
___
Cu un ~urt dupii alczaj
___
111 ulcza] sa 11 in locas dupii suprarat a clllndrlca
______
Pc prism.i dupii suprarata ciliudrica sau dupii douii planuri
Moclul de ba zurc ~iprindcrc a picsci
9.50
(cont inuare).
Timp
ajutiitor
P sau _$(M)_ P. sau ·5(C)
IlI.cue,".
75.-f-. --
Cn P sau $(C)
------
CuP, sau ,5(M)
F.{.
I.-:~~ 8(_C_)
1
-
1
3
I
"limpul,
1
1
--~-
I__ ~'
__
.I __
I 20
I
0,18.1 -- --
12
-- ----
10jO,1310,14
I
-1---1---1--
0_,1_80_,_2_2 0_,_2_5 (_l,_2_8 0_,3_1~ 37
-=_
---- -------
.-~
~---
--')-
-----
--
--
-----
--
1
1
21jO' 2210'
--
--
~~IO'2~1'0' 3~110'~4
~T'
10,2810,310,3410,380,400,4/0,::>2
0, °1°,
I --
2
10,140,150,do,180,210,2310,2510,28
1 O,A 0,25 0,27 0,34,0,381°,410,431°,53 2 0,330,340, se 0,470,5210,570,621°,70 0,12 0;13 o;-T510~ (C:f61-=-- --
=:
--
----
,
Z'"
c> +'
",-0
'" 00
t5
sa c>
0
'" .:
~
c3"§
100 200 300 500 >500
x x x x x
100 300 500 1000 1000
100 x 100 200 x 300 ~r;J.. 300 x 500 ;:i~ 500=1000 '" 2 >500 x 1000
';j)~
-0 •. o:l
a;)
'-'
'o:l ;:i
•..
.;1
100 x 10O 200 x 30() soo x 500 500 x 1000 >500 x 1O0O
0,08 0,10 0,12 0,1,3 0,17
0,07 0,08 0,09 0,10 0,1;,)
0,05 0,06 0,07 0,08 0,10
e,". _.
0,09 0,13 0,14 0,17 0,20
0,08 0,09 0,11 0,1;3 0,15
0,06 0,07 0,09 0,10 0,12
'Limpul, min
leu acr corn- jell poria sau pri IBa t tcx tile
Ivloc1ul de curajiro
de ascbii
1. La timpnl din tabel se insumcaza ~i Limpul pentru curatirca dispozitivului cle aschii. 2. Timpul pcntru curiitirca dispozf tivului de aschri se aclaugii la timpul cle priudcre si desprindcre a picsci cln d se consldera ncccsar, in Iunct ie de condltfile tehnologice concrete ale prclucriirit. 3. Lcgenda : F.], - fara fixarc; .5- surub : I' - plullta : M - manual; C - en cheie; C. de f. clanl a de fixare; 111. cu manivclii en exceu trlc.
" S i5
'in
;:i
~ S c:
.-~
o~ •.• c: ~)Clj .: r;J..00 '""' o:l .-
Obscrootii,
.: 0 u
;;::
;:i "oD
c:
.S::
.-•..
v;
;:i
...r;J..
"-< o:l
Cl)
....,.
'" --
...;:i
...--
or
+' o:l .o:l
...s
Curactcrist ici ale dispoz it ivului
dispozitivuhli
p iesei
C'urajirca
~i dcsprinticrt,a
~:'~I~~.
--
0,100,110,1:30,140,1(;0,18 °,2° °,22 --- --------- ---- --- ---11 1 10,160,170,180,200,2:2 0,250,27(l.;l2 1 2 0,210,220,230,270,;)°1°,330,35.1°,42
--
0,24 0,
._- --
7~
10,12,0,130,150,170,200,210,240,27 2 o, 180,180,200,240,270,280.32 °,36 ()~20 310-,-35 1-0-,3-6-o,-4i -o,-4-5 1 l 4 __ 2__ 0_,2_9~,_3.!l_0_4~~_,4-5. (_l _'5_0
---
=- ~--'-~~
o. 3?
~~2 0_,_3_10_,_3_4~~~I~_~
0_,_2_0 0_,_2_3
0,150,170,200,240,270,28:0,37
0,220,270,3'10,380,410,450,43 0,36 ~~ 0,51 °,57 ~~4'O, 1 0,060,070,080,100.120,140,160,19
=_
-
1 2 __
--
I
-.
--
-,-
8
0,190,220,310,340,370,390,46 0,280,320,430,480,520,570,66
-
1
plllala
mill
5
kg,
priuderea
0_,_0_8 0_,_0_9 0_,_1_11~~ 0_,_1_51~1~_0_,2_119~~!
I__
-
=__-_
=-
I__
1 2
c;;--p--I--i- ---
Cu P sau 8(M)
---------
F.f.
CU
0,50
PiCSCi,.
1 O'lOO'110'130'~70'190'200'?20'271 2 O,lGO,170,200,240,27IO,28IO"l20,36
_S~ll_1:.~1~_~__
CuP
0,251
Masa
--- ~- -~- --
_C~ly~_1I1_a __
l~r
.
P l~a~I_~(C)
I
Cu P sau,5(C)
-~~-----
Cll$(1I1), sau en I
~
7i
I
mauuala
lal pcntru
Cu manipular a
- 0,050,060,080,090, --- -- ---
--.----"--~---
F.f.
1;'
fixare a ptcsci
ro
]
Modu l de
~ c
ill dispo zi t ive specialc ell uu singur lac de pr-inderc
Tubelul
'"
•••
~
"""
~
0-
C<
C
5:
[
"0
3' =
C
...
iD
C
~. :I
iii
o RI
Normarea lucrarilor de gaurire
~2
Tubelul 9.50 (eontinuare).
Modu! de pr-indere ~i Iixare a piesci sau a sablonulu!
Schita
ststemului prindere
Filril Iixarc
de
~f]
~~
e.-
------1
i~. is
~u ~:ll'Uburi bndc
'e:;
.• '.. ~
~l
_,_< ~
1
~& /1 ..••.•.. '.
I;!
." .
I
i
CU st if'uri dupa I oriIieiu
c.>
'5.. c>
"",:; ::; ~ -= c.>
2 ~ o'C
,=
w "uz-: Co
'" <.>
f:'C
I
cu
surub ~i pillJi~ii
_~
I
~
~
~I
_
eo
surub si bridii
0'430"150'5010'5r~620'700'7r'8~
-
10,110,120,13/0,lGO,200,250,33
0.2~0.30(.38 I_~--=-1'140'150'17Io'21 I 1 - - _ - 0,150,200,250,29,0,36 2 1
CU surub ~i piulitii ell chcic
c,
H
1 -~' :_~
0,3°1°,330,3611°,4°1°,410,491°,561'°,66
1_-_--=-0,06,~~O,10i~J~/~-'~0,241~~
Ill1a~"~1 I
1---1--1--1---1--1---'1--'--
1
.~ I
'"
I
~
Fara fix~rp. 1 _____ "',
:0
I
~S~.~
'0.,5
I
tal
0,0610,0710,08!0,0910, 1010,1210,1510,17
~
~~
ajutiitor
Manipularea Nr. Manuala organelor 1-----------------Masa piesei, in de fi xare I---c---;---cc---:---,---:---:--0,25 , 0,5 1 3 5 , 8 12' 20
I
,~'~
Timpul
r
it
~
-~
--=--=-I-=1 2
---I-
Cn clcrne eu surub
-
2
,0,2510,3010,3610,43!0,52 O,3610,4310.5110,GOIO,70
-
-
-
-
-
-
0,4°1°,490,59 0,G9 0,80 0,570,700.800,951.08
--=- --=- --=- --=-I--=- ~. -
-
82 0,86 0, 95
1, 10 1, 15 1,27
'I'impul ajutator i., depinde de caracteristicile masinii de gaurit ~i de felul ' minuirilor ~i miscarilor de comanda, Valorile timpului ta, sint cuprinse in tabelul 9 ..51. Timpul ajutator t-; pentru evacuarea asehiilor depinde de caracteristicile dimensionale ale sculelor aschietoare ~i de natura materialului de prelucrat, Valorile timpului ta" in functie de parametrii tehnologici, sint prezentate in tabelul 9.52. 'I'impul ajutator t«, specific Iazei de lueru, are valorile mentionate In tabelul 9.53.
9.7. Determinarea timpului de deservire si de odihnc 'I'impul de deservire tehnica tdO timpul de deservire organizatorica tdO si timpul de odihna 9i necesitati fiziologice ton se calculeaza in tunctie de timpul de buza, respectiv timpul operativ, luindu-se in considerare masa piesei ~i diametrul maxim al giinrii .
:;}~,;~~:~"::"",:;.,.:,".:;.;o':::';,,";:;;;:"-
.".t.::~Z;~~!i:Z:~:i;""""-· ---
'~~.'.';;.±_;;i,,:;;';':'.'~;.,
33
Determinarea timpului de deservire ,i de odihna pentru prinderea ~i desprlnderea piesei pieselor Palan electric sau pneumatic
Pod rulant
kg. pinil. la:
I
;0
50
I ~;;-I I 120
200
I
300
I
500
I
800 11200
I
30
I; I
SO
I
120
I
I
200
300
I
I
500
2,62
--'--'--'--'--1---1--1--1 _
11200
SOO
3.50
3,0
__ 1--1--1--_1---1----1---1---1--_'--
_
1-'-1_1_1_1_1_1_1_1_1_'-
1. 14!11. 2311.33 1.23
-
Obseroatii,
-
1-=-1-=-
1.40 1.23 -
-
1.33, -
. -
4.6
4.05
2.1012.1712.3412.5512.8°13.1513.3+.8514.4°12.65/2. 7312.9513.22 13.50 13•90
5.25
1. In cazul prinderii piesei sau a sablonului supra pus cu mai mult de douii organe de fixare, pentru fiecare organ de fixare in plus se adauga 0,3 min. 2. In cazul prelucrarii piesei eu sahlon, la timpul de prindere si desprindere a piesei se insumeaza timpul necesar prinderii ~i 'desprinderii sablonului.
1.40, 1. 6011.7812.10 1.5°1 - I 1.96 2, 1712,38 1.4811,9612,17 2.172,34i2.66 Tabelul 9.51. TimpuI ajutator
taa pentru eomanda maslnll-unelte Diametrul
Felul minuirilor !}i miscarllor de comanda
Cuplarea ~i deeuplarea misciirii de rotatte a arborelui principal cu
<;15
116-25126-351
>
maxim
al gaurii
'~'~
35\
.;;30 '13\-50'151-75
Timp
(min)
buton
0.02
maneta
0.03
! >75
i
,-Scltimbarea turatiel sau a avansului
buton maneta
Pornirea sau oprirea sistemului de racire Montarea sl demontarea bucsel de ghidare eu diametrul interior d, mm, p!nii la:
0.02, 10•02\ 0,04 1 0,03
\ 0,02 12,5 20.0 31,5 50,0 80,0
i
0.03 0,04
1:
0.04\ 0,05
0,02\
0,031 0.03
0,06 /),07
0.06 0,07 0,08
I
0,02\ 0.031 0.041 0,04 10,04 0,05
! 0.021
0.04 0,05
0,03\
0,03\
0.03
0,06 0,07
0,06 0,07 0,08
-
-
0,06 0,07 0,08 •. 0.09
0.06 0.07 0,08 0,09
0,05
-
-
-
-
0.06 0,07 0.08 0,09
-
3-c.315
''-:'"''
'\
"',-._---.-.---------- .----,--.----_~-
34
Normarea lucrarilor de gaurire
Tabel 9.51 (continuare) Diametrul Felul mlnuirilor
~i miscarilor
.; 15 !16-25126-35
de cornanda
maxim
al g~urii
.;30
! > 35!
>75
]31-50
!51-75!
0,151
0,18!
0,20
-
0,16 0,21
Timp (min)
Rotirea dispozitivului pe ax; cu fixare
Dimensiunea dispozitivului
0,07 0,09
1300 X 500 500 X 1000 >500x X 1000
Deplasarea Masa piesei, eu .::;200 piesei, en sau farii fiirii -- sau dispozitiv, pe dispozltiv, Iungimea, >200 kg, mm plna la: Rabaterea dispozitivului avind masa, kg, plna la :
0,11
5 15 30
0,02 0,04 0,05
5 15 30
0,03 0,04 0,06
5 15
,
In mandrina Montarea ~i demontarea burghiulni, adincitorului, alezorului
0,04 0,05
, \ 0,09
!n dispozttiv eu sehimbarea rapida pentru un diametru al saibei d, mm
0,181
25
0,121
•
0,05
0,06
>25 1 ~i 2 3 4 5 6
In eon morse
10,15\
\0,12
-
-
0,09 0,12
0,16 0,21
-
0,09
-
-
-
-
-
0,06
-
-
-
0,06
-
0,09
-
-
0,09 0,12
-
-
-
-
-
Tabelul 9.~. Timpul ajutato» tas pentru evaeuarea asehlilor la maslna de g8urit ..
aIel
.!l!
ar
"" .9
<
I
45 daNfmm2
'"
Raportul
~
3
I 4
:; :a •..
1
I
..; CD
6
8
11
14
9
12
17
21
I
5
4
6
15
19
I
1
~" ·'.. '£ J'~
3 -5-
~.
0,050,100,180,310,470,660,98 0,03 0,060,11
30
·-,:-F~
50
,,_~ 'r'
-
12 20 0,04
i ':~j
6
11
8
I
2
14
17 21
I
7
8
11
I
1
2
5
14
17 21
pina la :
4
7
10
12
17
8
11
15
Timpul, min
-8-
:1-
I
Fonta
lld, pina la:
Numarul de retrageri,
2
I
or ~ 45 daN/mm'
0.06
80 0.07
0,20 0,36 0,55 0,78
0,130,240,410,62
-
0,070,150,280,47
-
0,080,180,32-
-
0,090,21
-
-
-
0,10
-
-
-
-
-
-
-
-
-
:t4
-
0,040,060,140,280,440,78
0,04 0,060,100,210,360,560,88 -
-
0,06
0,070,130,270,440,68 0,080,160,330,53
0,08
-
0,100,200,39
-
0,130,26
-
-
-
0,060,080,190,360,61
-
0,080,100,240,46
-
- - -
- - -
0,090,130,31
-
0,11 0,18
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
0,10 0,17
-
-
-
-
-
0,13
-
0,13
-
-
-
-
-
-
-
0,16
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
;)t-
tt
I i
:";;' :;g~ - .'1",' _~;~
',~,
I
;"']i.;J... ....m-i
7i±-,...:erWi::ftRif'
t ~
iiike,;jidWW;'fifftf'iEWt-1ll!III1I?WC?Ji:'>fttfitlffMittf:'fhfWf'tftff±f'ttiikiff-.=J
;-;;1'!!
Determinarea
timpului de deservire
9.53. Timpul ajutiitor
T'abelul
Caracterul
I Pe
I
lucrarii
35
~i de odihnii
lungime, mm pina la: 0
ta4
legat de Iaza
Diametrul
I I
I
15-30
maxim
31-SO
al
gaurii, (mm)
I
Timpul,
I
51-75
> 75
min
,I-
Gaurlre dupa trasaj
Gaurlre eu bucse de ghidare, Iarglre eu liirgitor, alezare
\
r:..
50 150 250 500 50 150 250 500 50 150 250 500
0.12 0.14 0.15
0.13 0.15 0.16
0.08 0,10 0.11
0.09 0,11 0,12
-
-
-
-
0,06 0,08 0,10
0,06 0,09 0,10
-
0.16 0.18 0.19 0.20 0.12 0.15 0,16 0,18 0,10 0.13 0,14 0,16
0.15 0.17 0.18 0.19 0.11 0.14 0.15 0,17 0,09 0,12 0,13 0,15
-
La masinile de gaurit radiale se va adauga la timpul indicat in tabelul de mai inainte si timpul pentru deplasarea capului portcutit in plan orizontal, dat In tabelul urrnator :
Deplasarea eapului portcutit, in plan orlzontal, la masinile de giiurit radiale
0,4 0,6 0.8 1,0
500 1000 1500 >1500
0,6 0,8 1,0 1,4
0.5 0,7 0,9 1.2
Valorile procentuale din timpul de baza sau din timpul operativ, pentru caleulul timpilor tat, ton, tao sint trecute in tabelele 9.54 ~i 9.55. Tabelul 9.54. Timpul de deservire a loeuluide munca pentru masinl de gaurit Diametrul Caracterul
timpului
I •• Timpul de deservire tehnicii in % din timpul de baza
I 1
•• 15
de deservire
A B
30
maxim al
gaurii
16-25
I
26-35
I
31-50
I
51-75
I
2,5 5,5
2,0 5.0
> >
3,0 6.0
35 75
3.5 6.5
1,3 Timpul de deservire organizatorie1l 1,5 1.0 1.7 in % din timpul operativ Obseroaiii, A se acorda cind ascutirea burghtului se face eentralizat. B se acorda clnd ascutirea burghiului se face de muncitor. Tobelul 9.55. Timpul de odihna ~l neeesltatl fire~ti ion pentru maslnl de gaurit Masa piesei, in kg, pina la: Timp ajutator mecanic ~i manual in ~fo din timpul operutiv
Timp operativ
1,0
0,5
, <1,00 1,01-2,50 2,51-5,00 "~~ ~<:=
,--
>5,00
3,0 Timp
50 50 50 50 50 50
-
I
I
I tnnl
I
5,0
I
8,0
I
12,0
I
20,0
in % din timpul operativ
I
3,0 3,5 4.0 4.5 5.0 3.0 3.5 4,0 4.5 3.0 3:-54':"0 3,0 I 3,5 3,0 3.0
5,5 5,0 4.5 4,0 3,5
6.0 5.5
I
>20
I-
-
5.0-=4,5 4,0 3.5 3.0
--
4,0
i\'
Normarea lucrarilor de gaurire
36
9.8. Exemplu de colcul 01 normei tehnice de timp la gaurireSa se prelucreze semifabricatul din fig. 9.1, prin urmatoarele operatii : - gaurire de ambele par~i; - Iargire eu largitor, la 21 mm; - alezare eu alezor, la 21,2 mm; - adincire de ambele pa~i. 10 bucatd. Material OL 60, cu a; = 70 kgf/mm2. Se prelucreaza 1. Burghierea Se burghiaza in plin la ~ 8 mm ~ila ~ 20 mm, cu•.burghiu Rp, x = 45°. a. Timpul de baza (tabel 9.2 ~i 9.3) va fi dat de relatia .:tl ~ ~ 'Go
~,
~I ~.
t/)-- l1
+ l2 + l [mm. ] . 'V,
Fig.
Pentru burghierea la ~ 8 mm, l.= 14,5 mm, l1 = 4 mm, l2 = 1 mm, iar pentru burghi9.1. Piesa tip bucsa prelucrata prin gaurlre, erea la ~ 20 mm, L = 35,8 mm, l1 =10 mm, Z2 = 2 mm. Viteza de aschiere se calculeazii ell expresia (9.2)
v» =
o,Tms'Y. -ir-
K"p[m/min].
Se iau urmatoarele valori pentru avansurile de burghiere (tabel 9.9): s = 0,07 mm/rot in cazul «P 8mm ~i s = 0,13 mm/rot in cazul «P 20 mm. Valorile coeficientilor ~i ale exponentilor, cuprinse in tabelul 9.9, sint urmatoarele : O; = 7 ; Zv = 0,4; m = 0,2; Yv = 0,7. Durabilitatea burghiului (tabel 9.11): - pentru «P 8 mm, T = 16 min; - pentru «P 20 mm, T = 31 min. Coeficientii de corectie Kpv = K''VltKT"KLvKsv au urmatoarele valori: :,;,11:':'<":,
KMv
=
1,86; KTv
= 1,32;
1; Ksv
=
1, pentru «P 8 mm;
1,14; KLv = 1; Ksv
=
1, pentru
KL"
=
. !;I;-;~~::t-;,:-:,~:"!,:!;~~~-;",,
KMv = 1,86; KTv
=
«P 20 mm.
Bezulta urmatoarele valori pentru vitezele de aschiere : = 59 mjmin, pentru «P 8 mm; '011 = 34 mjmin, pentru ~ 20 mm. 'I'uratiile respective, calculate corespunzator acestor viteze de aschiere vor fi: n = 2360 rotjmin, pentru «P 8 mm ; n = 541 rotjmin, pentru «P 20 mm. Utilizind masina de gaurit G40 se adopt a turatiile : n = 1400 rot/mm, pentru «P 8 mm; n=450 rotjmin pentru 20mm. 'Op
~,-
,
_i
i
,
..::-
15" ER' , ..~kE_'Tfflts7 '~~:-·-··"'::r-'~~'·::'~W:-,,:,:,"""'Bli58fi''!.:W'-ff·:c:::eefJ;Eil
__
itT"F'W¥'lt:!
."".J
37'
Exemplu de calcul la gaurire
Vitezele de avans in cazul noilor turatii vor fi : V8 = 98 m/min, pentru 8 mm; V8 = 58,5 mjmin, pentru 20 mm. Conform datelor obtinute, rezulta urmatoarele valori pentru timpii de baza : tb = 0,2 rnin, pentru 20 mm. b. Determinarea timpului de pregiitire-Inoheiere (tabel 9.1). Tpi = 0,3 min, pentru 8 mm ~i pentru 20 mm. e. Determinarea timpului ajutator, Timpul ajntator' tal' pentru prinderea §i desprinderea piesei (tabelul 9.53) ; tal = 0,14 min pentru 8 mm §i pentru 20 mm. Timpul ajutator ta2, pentru comanda masinii (tabel 9.51); ta2 = 0,14 min, pentru , 8 mm; ta2 = 0,18 min, pentru 20 mm. Timpul ajutator tU3 pentru evacuarea aschiilor (tabel 9.52) : tus = 0,03 min, pentru 8 mm; tus = 0,04 min, pentru 20 mm. d. Determinarea timpului de deservire a locului de munca (tabel 9.54). Timpul operativ (tb tal : tb ta = 0,51 min, pentru 8 mm; tb ta = 1,17 min, pentru 20 mm. Timp total operativ : Top = 1,68 min. Timp de deservire tennica : tat = 0,05 min. Timp de deservire organizatorica : tao = 0,02 min. Se neglijeaza timpul de odihna, 2. Largirea ell Hirgitor Rp
+
+
+
Se executa Iargirea de la 20 mm la '<1> 21 mm pe adincime l = 35,8 mm. a. Timpul de baza (tabelul 9.27)) : L = 35,8 mm; II = 11 mm; l2 = 2 mm. Determinarea vitezei de aschiere v se etectueaza cu relatia (9.7), iar datele necesare se iau din tabelele 9.30, 9.32 §i 9.28 : Ov = 16,3 ;1n = 0,3; Zv = 0,3; Yv = 0,5; Xv = 0,2, T = 37 min ; 8 = = 0,40 mm/rot. Pe baza datelor mentionate mai inainte se determina : v = 25 m/min ~i n ' 379 rot/min. Se adopta masina de gaurit G40 §i din gama de turatii se ia n = 355 rotj /min, rezultind viteza de aschiere vp = 22,5 mjmin, iar viteza de avans Vs = 142 mm/min. Timpul de baza va fi tb = 0,34 min. Considerind acelasi timp auxiliar de la burghiere, pentru 21 mm, timpul operativ va fi tb ta = 0,70 min. b. Timpul de pregatire-incheiere ; Tpi= 0,3 min (tabel 9.1). c. Timpul de deservire a locului de munca (tabel 9.57) va fi: - timpnl de deservire tehnica : tat= 0,017 min; - timpul de deservire organizatorica : tao= 0,007 min. Se neglijeaza timpul pentru odihna, TbUC = 1,02 min. =
+
38
Normarea lucrarilor de gaurire
3. Alezarea eilindrlea pe lungimea de 35,8 mm la cD 21,2 mm, alezaj en prag a. Timpul de baza (tabel (9.34». Lungimea de lucru : Z = 35,8; Zj = 2 mm; l2 = 0. Determinarea vitezei de aschiere, la alezarea eu alezor Rp (tabe19,40) : C; -Ds. vll = [m/mm].
T":> t"v
• 8Yv
O; = 10,5; m = '0,4; Zv = 0,3; Xv = 0,2; Jjv - 0,05. Durabilitatea economica T = 41 min (tabel 9,41). .Adineimea de asehiere t = 0,1 mm . Avansul admis la alezarea cu alezor Rp: 8 = 1,2 mm/rot Din datele de mai sus rezulta urmatoarele : vp = 9,30 mjmin ; n = 140 rot/min.
(tabel 9.36).
Viteza de avans va fi: Vs = 160 mm/min. Pe baza datelor obtinute rezulta to = 0,23 min. h. Timpul de pregatire-incheiere: Tpi= 0,3 min (tabel (9.1». e. Oonsiderind timpii ajutatori de la burghiere, ta = 0,36 min, timpul iperativ va fi: to ta = 0,59 min. d. Timpii de deservire la locul de munca (tabel 9,54» : - timpul de deservire tehnica : tat= 0,011 min. - timpul de deservire organizatorica : tao = 0,006 min. Se neglijeaza timpul de odihna, Tbuc = 0,90 min.
+
4. Adineire Irontala
eonlea,
de ambele
a. Timpul de baza (tabel 9.24):
to = l
parti,
ell adtneitor
+ Zl + Z2
Rp
[min].
V
Viteza de asehiere vll = 12 m/ruin (tabel 9.47). Avansul 8 = 0,1 mm/rot pentru cD21,2 mm ~i 8 = 0,08 mm/rot pentru
+
""""'\i.)I~;';;':;:;;'~::,
"""~,~,~:,-~,,,"-
~
'~~" --- --~-~ "
.,
---
.
Capitolul
1111
TEHNICA LA PRELUCRAREA DANTURII ROTllOR DINTATE NORMAREA
10.1. Introducere In industria constructoare de masini se folosesc roti dintate eilindriee salt eoniee, eu dantura dreapta, inclinata sau curba. a. Hotile dintate eilindriee en dantura dreapta sau Inelinata se executa eu qeneratoarea materializata pe much ill,aschietoare a sculei (metode de eopiere) sau eu qeneraioarea cinemaiic« (metode de rulare-rostogolire). Preluerarea eu generatoare materializata se realizeaza prin frezare, mortezare ~i brosare, eel mai raspindit proeedeu fiind frezarea prin copiere eu freze disc modul sau eu freze deget rnodul. Ultimele sint recomandate la preluerarea rot.ilor dintate cu modul mare (m >20 mm), la prelucrarea danturilor in V sau W sau acolo unde, din motive de gabarit, nu este posibila _utilizarea frezelor disc modul. Pentru prelucrarea danturii drepte (fig. 10.1) freza modul se regleaza la 0 cota corespunzatoare inaltimii dintelui si executa miscarea principal a de rotatie in timp ce piesa, fixaMJ pe masa masinii, realizeaza misearea de avans longitudina.la, pentru preluerarea intregii latimi a danturii. Danturarea efectuindu-se gol eu gol, dupa preluerarea tiecarui. gol este necesara 0 miscare de divizare, prin rotirea piesei cu unghiul 2rr:fz, unde z este numarul de dinti a.i rot.ii de preluerat. La frezarea danturrlor cilindriee inelinate este necesara ~i 0 rotatie sincronizata a piesei, pentru generarea elieei dintilor. Prelucrarea eu generatoarea cinematica se realizeaza pr in frezare eu freza-melc sau prin mortezare eu cutit-roata sau eutit cremaliera, ~ig, ,10,1. ,Prelnc:area danturii ,rotil?r dint ate ci, '. Imdnce prm copiere en freze dISC SI freze degct Frezarea danturii eilindrice prin modnl.' rulare eu Ireza-melc (fig. 10.2) este 0 metoda de danturare eu divizare continua, eu generate indirecta, dupa prineipiul dreptei mobile. Ca urmare, cinematica procedeului simuleaza angrenarea dintre cremaliera generatoare (materializata de prof'ilul normal al frezei-mele) ~i roata dintata de preluerat. Freza-melc executa miscarea principala de 1'0tatie, iar piesa realizeaza miscarea de avans circular, ea 0 component a a mi~earii
40
Normarea tehnica la prelucrarea rotilcr dlntote
de rulare. Deoarece contactul dintre tlancul rnelcului seulei si eel al dintelui rotii este teoretic punctiform, este necesara 0 miscars de avans, realizata de scula sau piesa ~i dirjiata in directia flancului dintilor. Notind cu ~as unghiul de inclinare al elicei sculei, pentru obtinerea danturii drepte este necesara 0:, ........rt-
\!
~ . rrezo ell ~lJc~
Sl~t.p:~.'~. mrrnm ~drMf'ta
,~srl
t~
'n
Sv
~ Fig, 10,2 Prelucrarea
danturii
rotilor dintate eu freza melc.
cilindrice
eu dlnti
dreptt
inclinarea saniei portscula cu unghiul (- ~a.). Prelucrarea se realizeaza in una sau mai multe treeeri, in ultimul caz fiind necesara ~i 0 miscare de reglare a pozitiei scula~piesa pe dircctie radiala. Frezarea prin rulare a danturii inclinate are, in principiu, aceeasi schema cinernatioa. Este necesara insa inclinarea axului sculei cu unghiul ~ = ~dp ::b ~ds,
unde ~dP este unghiul de inelinare a elicei danturii de preluerat, iar semnul (+) coincide cazului cind elicea sculei ~i cea a dintilor de prelucrat au sen~ suri contrare, in timp ce semnul ( - ) corespunde eacc I , zului cind cele doua sensuri sint identice (fig. 10.3). Mortezarea danturi101' cilindrice prin rulare cu cutit-roata (fig. 10.4) este un proeedeu de danturare cu divizare continua, f ~d bazat pe rnetoda de gene~~:; (X. +.fJ rare direeta a profilului (J dintilor. Scula aschietoare ~ ~ este 0 roata dintata cu ~ 2 ~ J profil evolventic ~orectat Fig, 10,3. Sensul de inelinare al frezei rnelc. ~i detalonat, iar principiul de lucrn se bazeaza pe reproducer ea conditiilor de angrenare dintre roata-scula ~i roata dintata de prelucrat. Misearea principals de aschiere este translatia rectilinie alternativa a cut-itnlui-roata, deosebindu-se 0 cursa aetiva (vertical descendenta) ~i 0 cursa pasiva (vertical aseendenta). Simularea angrenarii mentionate se realizeazf pr in miscacile sincronizate de avans circular ale sculei, respectiv piesei. Pentru asohierea intregii ini1ltimii a dintelui este neeesara ~imiscarea de avans de fl
I
/
I
.-,,,,O;~:";;:{;::~~';'<'
;i'.~if~,~,,:~~~;j:.J.,~~
""':,,';""',C'
41
Introducere
patrundere (pc directic radiala) executc.ta de scula. La prelucrarea danturilor drepte inclinate este necesara ~i 0 rota tie suplimentara a sculei, care, combinata ell translatia acesteia, determina traiectoria elieoidala a dintilor robii de prelucrat •. Mortezarea danturii cilindrice prin rulare cu cutitul cremaliera este un procedeu de danturare en divizare discontinua cn gonerare indirecta aplicin-
~.
-+----r--
\--4--/' rr '
I
jt\tl ~:~JU+ -mIIL-__
"'-
Fig. 10.4. Prelucrarea dantur.t rot ilor dintate cilindrice cu dmti drepti sau tnclinatl en
cutit-roatii
de mortezat.
Fig. 10.5. Succesiunca Irazclor pentru prelucrarea danturii rotitor di nla l.e cilindricc ell dint.i drcpti en cutlt-cremalicr a pe maslni tip Sunderland.
du-se aUt in var-ianta cu dreapta fixa (procedeul Maag) cit si in aceea en dreapta mobila (procedeul SUllderla,nd). In principiu, schema cinernatica a mortezarit cu cntit cremaliera consts din miscarea prineipala de translatie alternativa a sculei pieptene, avansul circular 311 piesei ~i avansul tangential executat fie de piesa, fie de scula, Este necesara ~i 0 miscare de avans de patrundere, realizata de scula sau piesa, cu scopul indepartarti intregului strat de asehiere. La prelucrarea pe masini tip Sunderland (fig. 10.5) sint necesare urmatoarele faze: - apropierea sculei de semifabricat (a); - aschierea prin deplasarea sculei cu unul sau doi pasi (b); - retragerea sculei in directio radical a (c); - deplasarea sculei in sena invers aschierii cn unul sau doi paai la care se adaoga ~i jocul (j) din lantul cinematic (d); - de la faza (d) pina la urmatoarea (e), scula se deplaseaza invers sensului de la faza (d) eu marunea jocului ; - apropierea sculei de piesa ~i reluarea ciclului (e). Succesiunea Iazelor in cazul prelucra1'ii pe masini tip Maag este prezenta.ta, in fig. 10.6 ~i se compune din: - aschiere (a); - deplasare inapoi eu unul, doi sau trei pasi, fura rotire, a piesei (b); - rotirea in sens invers sensului de Iueru ~i deplasarea pe distanta egala en jocnl lantului cinematic (c); - reinceperea proccsului de aschiere (cl). Rotilo dintate eu dinti inclinati se executa prin lnclinarea sanioi portscula. b. Hotile dintate eoniee eu dinti dreptl sau Inelinati se prclucreaza pr in eopiere sau rulare,
42
Normarea
lehnica
la prelucrarea rotilor dlntote
,.-
Prin copiere danturile conice se prelucreaza eu ajutorul frezei-disc modul prin pozitionarea piesei ea in fig. 10.7, astfel incit fundul golului dintre dinti sa se afle in poziti« or izorrtal a. o metoda de prelucrare pr in eopiere este ~i brosaroa pr in procedeul Revacycle, la care scula, un disc cu diametrul foarte mare, este a~ezata or izontal ~i are fixate cutite pentru degrosaro ~i finisare (fig. 10.8).
e <9
Fig. 10.6. Succesiunea fazelor pentru prelucraraa danturii rotilor dintate cilindrice ell dinti drepti ell eutit-eremaliera pc masini
tip Maag.
~-+~
~',
R. -L !I.+c=h ....!!.!...-.,.C I :2 Rot'
Fig. 10.7. Preluerarea prin eopiere ell freze disc modul a rotilor dintate conice cu dintl dreptl sau inclinati.
.
.~~~':' "".··,.·••.f.i.; . "'''11 ' ..
-.: .."'.; .....~;.'f;.-..
\,.'~;A\i ';,
";:'l~
:::,,\~i
!?~Jll '" ,., ,. '"",.,
. " .. '-'.
Alta metoda este prelucrarea dupa sablon (fig. 10.9), prin rabotare. In fig. 10.10 se prezinta rabotarea dupa sablon cu doua cutite. Dantura rotilor dintate eoniee eu dinti drepti sau inclinati se executa prin rulare cu ajutorul urmatoarelor proeedee: a) proeedeul Bilgram (fig. 10.11) - rabotare eu un singur eutit ; b) proeedeul Gleason (fig. 10.12 a ~i b) - rabotare cu doua cutite ; c) procedeul Beale (fig. 10.13) - frezare cu doua freze disc . . c. Rotile dintate ~oniee eu dantura eurba se 'prelucreasa cu metode care depind de forma curbei. Danturarea in arc de:cerc se poate executa prin copiere dupa procedeul Formate-Gleason (fig. 10.14). Danturarea. in arc de evolv.enta (paloi?-a) se executa ?-upa .procedeul Khngelnberg, prm generare cu ajutorul unei freze-melc COUlee (fig. 10.15).
.
... ___
. . .. .. _. m. ' '-r' ". t ·""~~j~.7&ab~f":·-;;:
Trr-_nmtr-tt
rc.J I
43
Introducere
A - Axa sCl/le/si j'flCfpulul orCfflSU/U/ .AB - AY(JIls de degrosore
Wrll/l conulill
BC -AYGns de semlj'-nisl7le CD - AV(Jns de (in/sQre la 1't'lenire IJA - Divizare
tJll/;77t// cult! tit finisore jJor/lilneClpentrl/ d/vizoFe rtiFd dil7{t Pr/mul cup' de dtyro,sQre lroQ/a de don/UFO! Fig. 10.8. Brosarca prin rotllor dinta te coniec
procerlcul Revacycle a danturii ell dintl drepti sau Inclinatt.
soma de ru/are Fig. 10.9. Rabotarea dupa sahlon cu un cuttt a rotilor dintate coniee ell dinti drepti sau Inclinati.
Con de ros/o!lO/ire
" Pion de pos/ogo/ire
<,
Piesd
\
K IJ) H .ffi-=¥{.~~ Fig. 10.10. Rabotarca dupa sahlon eu don a eutite a rotilor dintate conice en dinti . dreptf ~i'incllnati. .
Fig. 10.11. Rabotarea rottlor dintate eoniee cu un cutlt prin proccdeul Bilgram.
.Con de rostogolire
\
y.I
Fig. prin
i~
10.12. Rabotarea rotllor dintate coulee cu dou a cutite proeedeul Gleason: a - dantura dreapta : b - dantura Inclinata.
Fig. 10.13. Frezarea rotilor dintate conice eu doua freze disc prin procedeul Beale-
.~
'.,~
i';f;l '}l'J If)
Fig, 10,14, Prelucrarca dauturl! eonice in arc de cere prin procedeul FormateGleason.
'~~itmiL~O~~fE'i~~'j'rlifll"'tl~i,j1fIlU_ll.It_11
' 7 11
U!
m
" !
,J.·J,I'
et/oil/Ill/
CQ'jJjJOl'tCl/jit
mjJort Cl!'piesa
1irOlec,l}/'/q . ,k'
Fig. 10.17. Prelucrarea danturil rotllor dlntate conice cielopaloide prin procedeul Klingelnberg,
danturii rol.ilor dineu cap portcutite.
-, "//l
.'
. __LI ~ .'
,,\\
~
?f~':<.-~'\
JJon/tI/T) 1'0./;/,o/u178 - ~~<9et7e/'oloort!
-t'
Fig, 10.16. Prelucrarca t tato coniee epicicloide
re/ore
Ce/'co'e~
r I•••
(ultt iiltet'iordefinjs(l/7!
"m
[ullYexterior de/inistJN!
Fig. 10.18. Prel ucrarea danturii rotilor dintate coniee clclopaloide prin procedeul FiatMammano.
ckjlUJt!le su,kfore ~lrulloflc , I/!{'flla- Culile extedor Cui:!l! re;.m- inhn: er'(£:trtlfhl£ OO~ rJlK1~ inftniJr decrJ: deco~ ree/le reefl!
C;;ri;;kc-;;&eJ''1I--cume:r~
~~QQ~QfQ~
111.111II.'
iD
'c
:i"
11.
[
.g..
~
iii C n Q
"0
a
Q.
,,':::l
::r
;-
a
;
z 3a o
..,.
,t..,-
I
i)
45
Norma "tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate
Dantura epicieloida (eloida) se executa prin mai multe metode: Spirornanic, prin generare cu ajutorul unui cap porteutite grupate cite doua sau trei, asezate peispirale diferite (fig. 10.16), procedeul ciclopaloid (Klingelnberg), la care golul dintre dinti se ob tine cu doua capete portcutite (fig', 10.17) ~i procedeul Fiat-Mammano, care ut.ilizeaza un cap portcutite frontal (fig. 10.18). 10.2. Norma tehnica dintate
de timp la prelucrarea
Norma de t.imp pe bucata N,
=
Tpt/n+
danturii
rojilor
se ealculeaza cu relatia to
+ to, + tdt + tdo + ton
[min ],
(10.1)
in care definirea elementelor eomponente s-a facut in cap. 3 (Vol. I). 10.2.1. Determinarea
timpului
de preqdtlre-Incrieiere
Timpul de pregatire-incheiere depinde de tipul masinii folosite, de natura operatiei, de gradul de organizare a productiei etc. Pentru preIucrarea danturii rotilor dintate cilindrice cu dinti dropti sau inclinati prin frezare cu freze-disc sau deget modul ~i prin mortezare eu eutit-roata sau cutit-cremaliera, sint da~i timpii de pregatire-incheiere in tabelul 10.I. Pentru prelucrarea danturii rotilor dintate conice cu dinti drepti, timpii de pregatire-incheiere sint dat] in tabelul 10.2, iar pentru dantura cornea en dint! curbi - in tabelul 10.3. 10.2.2. Determinarea timpului de bozc Timpul (le baza (tehnologic), indiferent de masina executa danturarea, se calculeaza cu relatia tb = (l
+ ll)i/(s·n)
[min], in care:
~i seula cu care se (10.2)
l este lungimea dintelui,
mm; II - Iungimea de patrundere ~i iesire a sculei, mm; 8 avansul sculei in lungul flancului dintelui, mmjrotatie a seulei ; n - turatia sculei, rotjmin ; i - numarul de treceri. tu tunctie de felul preluctarilor, timpul de baza se calouleaea cu relapiile specifice, astfel: - frezarea danturii rouilor dintate cilindrice ell freze-mele modul t/}
=
(l
- frezarea danturii rotilor avansului radial tjJ=
(h
+ ll) . zl(s melcate
+ 0,8 ·m)·z 1tt
i__
. s,
.k
. nt . k) ;
(10.3)
cu freze-rnelc modul, pr in metoda 3·z +--; k
n,.
(lOA)
j
46
Normarea tehnica la preluercrec retilor dintate Tabelul
10.1. Timpii pentru pregatire-incheiere,
T 1Jh mln, la maslul de danturat Procedeul Freza-melc
eu
Cu[it-cremaliera cutit-rotaa
moduI
sau
I
Modul de prindere a rotii
Pozijia ,
A. Pentru
operalii
curente
In tre
1 2 3
Primirea ~i predarea doeumentelor, eomenzii eu Indlcatia SDV-urilor etc.
4
B. Pentru
rotU, mm
I>
I .••350
Timpul
virfurl Pe dorn sau pe dorn $i In consola Pe suporti (eu sau fara dorn sau in dispozitiv)
26 19 38
32 24 50
eu diferen tial Fiirii diferentlal
Reglarea rnaslnll pentru tiiierea danturil drepte Montarea 9i demontarea dornului portfreza Montarea 9i demontarea sculei aschletoare Schimbarea lungimii cursei berbeeului Schimbarea bucsel de ghidare Schimbarea camel
,
5 6-
1000
I
I> 1000
351-1 1000
Tp;. min
18
~~ 1 20 1 60
1
22.51 25
27,5 31
J
T pI. min
Timpul
,
5,0 4.0 -,-
4,0 2,5 7.5
7 8 9 10 11 12
,
1
7,0-10,0
operatii suplimen!are
l
_
Diamterul 3511000
350
Reglarea pentru tiiierea danturii tnclinate
de danturare,
-
I
6,0 4.5 4.5 4,0 12,5
-
-
I
7.51
5,0
5,5 5,0 18,6
6.5 ,
8.0 I 10.5
-
-
-
5,5 . 7.5 5,5 7.5 5.0 6.0 4,0 5,0
-
-
-
13,0 10,0 7.5 6,0
Tabelul 10.2. Timpii de pregiitire-inehciere T1J1> min. pentru preluerarea ro!i1or dlntate coniee eu dinti drepfi pe maslnl de rabotat Modulul maxim, m, [mm] pina la : Metoda
de asezare
Pozitia
a piesei
I
6 Timpul
;~
Pe dorn sau en mandrinii cu huc$ii elastica
1
22
30
eu asezarea unor adaosurt calibrate pentru cutlte
2
20
28 dlntate
eonlee
en
!
Metoda de asezare a piesei
~",.,:.:.' l'·I< .;:. 'i'!~" ·····:t.'"' i:,.F
','
'I ,
I'
J,
c
~!!~
~.
Poz itia
Pe dorn In mandrlna eu bucsa elastica
1
Timpui
Tpt,
min
30
.:'-;:- ..~~
',"
"
•.,
rotlloe
':. ~I'
; .:...
I
j,
min
. ,', I~' i
~:. ~;-
•
Tp;,
cu regla rea calelor pentru cutlte
Tobelul 10.3. Tlmp de prgatire-inehetere Tpb mln, pentru prelucrarea dinti eorbl pe maslnl de trezat
,
12
I
ill" >
t
.
,
{.
}
'""I :,t;
':"':"(I::',.,.~-
f'Mf1"".,....t5t~E." stir'
C
"j""'j'!""Fctft'ISvi?mi""'-rlfie
I
!i'!Miltw_merl"YWr
j
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate
47
- frezarea danturii rotilor melcate cu freze-melc modul, prin metoda avansului tangential, intr-o singura treeere tb
•
[(0, llz =
+ 7,6) m + 5Jz nj'8t·k
(10.5)
;
prima treeere la frezarea rotii din doua treeeri tb =
[(O,l1z
+ 6)m + 5]z nf·
81'
(10.6)
;
le
• "a doua treeere la frezarea rotii , din doua treceri ....:,;
tb
=
[(0,11 z
+ 4,4) m + 5J z ;
(10.7)
nf·8t·le
- prelucrarea rotilor dintate eilindriee ~i eoniee cu freze-dise modul, pe masini de frezat longitudinal (orizontal) tIJ
lSz ; n-s
= (1 ~
- prelucrarea rotilor dintate eilindriee masini semiautomate de frezat roti dintate 1
tb = [
rotilor
~i eoniee cu freze
modul
+ 11 + 1 + 11 + 't'J ~1n ; 8M
- prelucrarea
(10.8)
dintate
(10.9)
81
eilindriee prin mortezare
_ z·m.+ t b---1, n '8c
h
--,
cu eutit-roata
.
(10.10)
n -s;
- prolucrarea rotilor dintate eoniee cu dantura rabotare ~i cu capete port-cutit
dreapta sau curba, prin
Ta ·z
t~ =
60'
In aeeste relatii s-au folosit notatiile: 1 - lungimea dintelui, mm; , 11 - lungimea de patrundere ~i de iesire a sculei, mm; z - numarul de dirrti ai rot.ii dintate care se prelucreaza ; 8 avansul sculei, mm/rot; nf - numarul de rotatdi jale frezei, rotjmin ; le - numarul de inceputur! ale frezei-mele modul ; h - inaltimea dintelui, mm; m modulul, mm; avansul radial la 0 rotatie a piesei, mm/rot; 8r avansul tangential la 0 rotatie a piesei, mm/rot; 8t 8M = 8•. Z • n - avansul pe minut, mmjmin ; s, - avansul pe dinte al frezei mm;
~
pe
(10.11)
~
c>""*"',-,;';ji".-,
'{8
Normarea tehnica la prelucrarea rotller dlntote
avansul pe minut in eursa de lucru, mm; avansul circular; -r - timpul de revenire a frezei in pozrtie de lucru, min ; Ta - timpul de preluerare a unui dinte, secunde. Lungimea lu in cazul prelucrarii rotilor dintate cilindrice cu dint.i drepti, cu freze-melc modul ~i cu freze-disc modul ~i a rotilor dintate conice cu dinti, dreptd, cu ajutorul frezelor-disc modul, se determina cu rela.tia 81
-
8c
-
l1 = Vh(D -
h)
+3
[mm].
(10.12)
In cazul prelucrar'ii rot.ilor dintate cu dinti inclinati cu freze-mele modul, Iungimea l1 se calculeaza eu relatia l1
=
unde R
(Re
=
+ R)
D. 4 . sin
+ m' ctg a sin cp + 3 [mm] (1-.sin- e + -.sin1)- cp - 1 , cu e = arc tg sm.")cp e a
(10.13)
sin atg cp
=
arc cos
(1_
l
Re
+R
;
)
In relatiile anterioare au fost folosite urmatoarele notatii: D ~ diametrul sculei, mm; , h - inaItimea dintelui de prelucrat ; R. - raza exterioara a piesei, mm; e, a, R - valori intermediate pentru determinarea lungimii l1; m - modulul, mm; cp - unghiul de asezare a frezei pe masina, grade; a - unghiul de presiune a profillului dintelui frezei melc. Atunci cind precizia de prelucrare ceruta nu este mare (in eazul prelucrarilor de degrosare), se poate folosi 0 relatie simplificata (in locul relatiei 10.13)
i, = (Re
+ R)
sin a tg cp
+3
[mm].
(10.14)
10.2.3. Elemente ale regimului de cschlere In relatiile de calcul pentru timpul de baza intervin, ea parametri ai regimului de aschiere, avansuri, turatii, numar de treceri, numar de curse duble, etc. pentru care se dau in continuare citeva date. Preluerarea rotilor dint ate eilindriee prin copiere se face cu ajutorul frezelor-disc ~i deget modul folosind parametri ai regimului de aschiere conform tabelelor 10.4, 10.5 ~i 10.6. Grupama~inilor se alege astfel: - grupa I pentru modul m = 6 ~i putere N = 2,5 kW; - rgupa Il pentru modul m = 5 8 ~i putere' N = 3,5 kW; - grupa III pentru modul m = 6 10 ~i put ere N = 6,0 kW; - grnpa IV pentru modul m. = 10 ~i putero N = 6,0 kW. In cazul prelucrarii prin generare, cu freza-mele avansul se alege din tabelele 10.7 ~i 10.8.
:j !:a
I
i I
i:l~···
~~.
i
1:;. ,
~,
"~,
pr'-jf'r-'···~::5'Yffitl=5f!F?5=!·:y"y·:-,c;1li-.7'ii1i;a15:l:-~at;-;:?fwj~i::;~'~'M
-
- -- ~
~ . ~ . ,:--
'"
. """
.
~
~
~
:..l
49
Norma tehnica de timp la prelucrarea ro\ilor dintate
iil'
Tabelul. 10.4. Regimuri
pentru preluerarea rotllor dlutate disc modul din otel rapid
de asehlere
Rezistenta Dia· metrnl Irezei,
Mo· dulul rotii,
mm
mm
Numarul de treceri
3 4 5 6 8 10 12 14 16 18
I
20 22 24 26 28 30
1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3
I
HIs
I
t'p
I
Vp m/min
lrot/minlmm/min
29,4 28,1 27,1 26,2 25,2 24,1 23,2 22,8 22,3 22,0 21.6 21,2 20,9 20,6 20,1 20,1
I
pentru otelul care se prelucreaza, 60-70
50-60
I
m/min
70 80 90 100 110 120 145 IGO 170 190 200 220 240 260 280 300
la rupere
134 147,0 111 119,6 95 193,0 83 92,0 72 76,0 64 65,5 51 57,5 45 51,7 41 47,1 37 43,6 35 40,3 31 38,0 28 35,6 25 34,5 23 32,0 21 31,0
ciIindriee
I
" s rot/minlmm/min I
I
I
J
vp
m/min
I_
128 104 90 80 66 57 50 45 41 38 35 33 31 30 28 27
I " I
I
s
Irot/rninlmm/min
16,G 15,9 15,3 14,8 14,2 13,6 13,1 12,\1 12,G 12,4 12,2 12,0 11 ,8 11 ,6 11,4 11,4
75 G3 54 47 41 :16 29 25 23 21 19 18 16 14 13 12
eu Ireze-
daN;mm2
70-S0 I
25,61116 24,5 97 23,8 83 72 22,8 21,2 63 21,0 56 44 20,3 19,8 39 19,4 36 19,1 32 30 18.8 18,5 27 18,2 24 17,9 22 17,6 20 18 17,5
ay
din OLe,
80-90
I
I "
"p
m/min
jrot/min.
83,2112,0 67,.5 11,5 58,0 11,7 52,0 10,7 43,0 10,2 37,0 9,9 32,5 9,5 29,2 9,3 26,6 9,1 24,7 9,0 22,8 8.8 21,4 8,7 20,2 8,5 19,5 8,4 18,2 8,3 17,6 8,2
5
mm/rnin
54 GO,6 46 49,0 39 42,6 34 37,6 30 31,0 26 26,8 21 23,5 18 21,2 17 19,3 15 117.9 14 16,5 13 15,5 11 14,6 10 14,1 9 13,2 8 12,7
Obseruaiii. 1. La preiuerarea rotilor dintate pe maslni orizonlale de frezat, daca rigldttatea prinderii ~i eea a maslnit nu sint sufieiente, mar lmea s se va Inrnultl en le = 0,8' 2. La prelucrarea rotilor dlntate eu dintt lnclfna ti , miirimca s se va In multi eu urmiitorii coeflclentl : pentru ~ = 35 ... 50°, eu k = 0,8, iar pcntru ~ = 50 ... 60°, eu k = 0,67. T'abelul 10.5.
RegimUl'i pe asehiere la preluerarea rotilor dlntate dlse modul din ote) rapid Duritatea
Diametrul de Modulul INumarUI prelucrat rojii de . D,mm mm treceri
""I
vp
70 80 90 100 110 120 145 160 170 190 200 220 240 260 280 300
3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30
1 1 1 1
2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3
22,5 22,0 21,8 21,6 21,1 20,8 20,5 20,2 20,1 20,0 19,9 19,7 19,6 19,5 19,4 19,3
Obseruatii. 1. La prelucrarea
I
n
de prelucrat,
din
I
s
rot/rnin
!mm/min
102 87 77 68 60 55 45 40 37 34 31 28 26 24 22 20
215 180 160 142 120 105 94 85 80 75 70 66 62 60 57 55
vp m/min
20,1 19,6 19,5 19,3 18,8 18,6 18,3 18,0 17,9 17,0 17,8 17,6 17,5 17,4 17,3 17,2
I =v=»] " I 91 78 69 61 54 49 40 36 33 30 28 25 23 21 20 18
fonta,
en
Ireze-
H.B
IS0-200
160-180
mm/min
materialului
cilindrice
200-220
S,,,, mm/ruin
192,0 161,0 143,0 126,8 107.0 94,0 84,0 76,8 71,5 67,0 62,5 58,9 55,4 53,6 50,9 49,2
vp
I
m/min
18,3 17,8 17,7 17,6 17,1 16,0 16,6 16,4 16,3 16,2 16,2 16,0 15,9 15,8 15,7 15,6
I
.z: I 83 71 63 55 49 45 36 33 30 27 25 23 21 19 18 16
5f"
mm/min
175,0 146,5 130,0 115,5 85,5 84,5 76,5 80,0 65,0 61,0 57,0 53,6 53,4 52,8 46,3 44,8
rotllor dintate pe rnasini orizontale de frezat, daca rigiditatea prlnderii si rigiditatea rnaslnii nu stnt sufieinte, martmea 517• se va inrmrtltt eu k = 0,8. 2. La prelucrarea rotilor dinta te ell dlnt i Inclinatt, marlmea 5m se va tnmultt eu urmiitorii coeficien \i : pcntru ~ = 35 ... 50°. ell k = 0,8. iar pentru ~ = 50 ... 60°, k = 0,67.
4 -
.!--
c. 315
50
Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintcte de asehlere pentru danturarea rotllor dln~te deqet din 01e1 rapid
Ttibelul 10.6. Regimurl
elltndrlee dill, OLC ell
Ireze-
Grupa masinilor-uuelte Il
III
A. Avansul s, mm/rot
Modulul [olii' 11~, mm
Felul prelucrarii Degrosare
I
Semifinis , I
Finisare
I
Degrosare
I
Seminfinis.
I
Einisare
I
Degrosare
ISemitinis.
!Finisare
0,165 0,180 0,195 0.205 0.220 0,235 0.245
0,34 0,38 0,42 0.44 0,47 0.50 0.53
0,43 0,53 0.58 0.63 0.68 0,72 0,75
AvasuI s, mm/rot
I
I
0,105 0,120 0,135 0,150 0,160 0.165 0,180
6 10 15 20 25 30 40 50 50
0,21 0,24 0,26 0,28 0,30 0.33
0,23 0,26 0,30 0,34 0,37 0.39 0,42
-
-
-
-
-
-
-
0,150 0,165 0,175 0,185 0,200 0.220 0.230
0,28 0,35 0,36 0,38 0.41 0.45 0.47
I
0,33 0,37 0,41 0,46 0.50 0,55 0,58
~, '
B. Viteza de ~chiere! v p!. m/min
Rezistenja Modulul rojii, mmm
60-70
50-60
la rupere a materialului
70-80
Viteza
l 14,5 14.5 13.5 11.0
18 18 17 14
20,5 20.5 19,5 16.0
6-10 15-20 25-40 40
50-60
18,0 18,0 17,0 14.5
C. Numarul
de prelucrat,
60-70 de ascniere,
16,0 16;0 15,0 12,5
50-60
13,0 13,0 12,0 10.0
16.0 16,0 15.0 13.0
I 60-70 170-80
14,0 14.5 13.5 11.5
12,0 12,0 11.0 9.0
de treceri
De degrosare
trecerilor
De semifinisare Numarul
Plna la 45 Peste 45
70-80
1nJ
mm
.~'
, daNfmm.2
m/min
Denumirea Modulul rotii,
a,
.\
1
2
De finisare
de treceri,
1 1
1 1
Obseroaiie. Pentru preluerarea de dcgrosare, a dintelui in doua treceri, la prima trecere se ascluaza o adincime egaJa eu 1,6 din modul.
~;;'~';"?l:;;:-~~~,::::,7""~~,,"
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilcr dintate
51
In tabelele 10.9 si 10.10 sint dati coeficientf de corectie pentru avans atunci cind se prelucreaza roti dintate cu dantura inclinata si, respectiv, in functie de proprietatile materialului. In tabelul 10.11 se dau valorile avansului pentru danturarea de degrosare a rotilor dintate cilindrice prin mortezare cu cutit-roate din otel rapid, Tabelul
10.7..Avansul la Irezarea de deqrosare a rotllor dlntate elllndrlee, eu Ireza-mele din otel rapid
Materialul care se prelucreaza 9i proprietatilo lui mecanice
Modulul rojii rn, mm Grupa masinilor de frezat
Otel aliat cu .:;;
5-6
I
7-8
1
70
da NjrnmFonta cenusle cu HB = 18O... ... 200
I If If I IV
2,0-2,4 2,5----:3,0
I If If I IV I If If I IV
2,5-2,7 2,7-3,0 -
1,7-2,2 2,0-2,5 2,5-2,8 -
1,3-1,5 1,8-2,0 2,0-2,5 -
1.6-1,9 2,0-2,4 -
1.4-1,8 1.5-2,0 2,O~2,3
1,1-1,3 1,4-1,6 1,6-2,0
-
-
-
-
-
-
-
I
2-4
I
5-6
7-8
I
Avansul
Tabelul
1
-
1,8-2,0 1,8-2,5
24-30
-
2.4-2,7 3,0-3,2
2,2-2,6 2,'1-3,0
,
-
1,3-1,8 1,6-2,3
1,2-1.8
-
1,0-1,4 1,3-1,8
1.3-1.6 1,4-2,0
-
-
1,0-1.4
-
-
-
1,7-2,0
1,7-2.2 2,4-2,6 1
mm
11Z,
I
10-12 S,
1
----
-
-
piesei,
I
-
1,5-1.8 1,6-2,2
rot ii
18-22
mm/rot
1,9-2,0 2,0-2,8
1,8-2,0 2.0-2.4 2,7-3,0 -
2.3-2.7 2,6-2.8 2.8-3.0
SI
I
14-16
1
-
Modulul
I
Rugozitatea suprafejei prelucrate, Ra; urn
12,5-6,3 3,2
10-12
1
Avansul
Otel carbon de calita te (jr .:;; 70 da Njrnm-
(jr
I
3-4
I
14-16
I
18-22
24-30
mm/rot
--~~I-;'o
1,4 -1,6/1,3 -1,611,2 -1,511,2 0,85-1,0 0,7-0,85 0,65-0,8 0,65-0,8
-1,41°,9-1,2 -1°,8-1,0 0,65-0,80,65-0,750,65-0,75
10.9. Coeflelentl pentru eoreejla avansulul la Irezarea rottlor dlntate
elllndrlee eu din]]
Inellnatt Unghiul de Inclinare a dintilor
in
grade
C!nd dtrectla dintelui ~ia elicei frezei sint identice Clnd dlrectfa dintelui ~i a elicei Irezei slut diferite Tabelul
30·
15°
0,87 0,72
60·
45°
0,78 0,65
0,63 0,50
0,54 0,45
10.10 Coeilcient1de eoreetle pentru avans, in eazul proprietatilor meeanlee diierite
ale
materialului de prelucrat 1Iaterialul
I
OLe Rezistenja 50-60
Coeficlent
1,1
1
la rupere a ojelului
60-70
1,0
1
70-80
0,9
1
de prelucra t
Ojel aliat pentru constructii de masini
0"
Fonta cenusie
daN/mm2
80-90
0,8
1
Duritatea HB peste 90
140-160
0,7
1,1
1
160-180
1,0
1180-20°1200-220
1,0
I
0,9
52
Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintate
Tabelul
10.11 Avansul
la daaturarea
de degro~are a rotllor dlntate mortezat din otel rapid
elllndrlee,
en
eufit-roatii
de
Modulul rojii, tn, mm :~.
J
4
6 Numar
~I
I
••• 10
8
de treceri, i
I
I
o OLC 45
3
E:; 2 2,5
'"El
Materialul
I
2
Avansul de rulare pentru
0
1
3
cursa dubla a rotii de mortezat sr. mm/cursa dublii
l
11°,350,50,45-0,5%,20-0,400,15-0,250,10-0,15 00,40-0,500,30-0,500,20-0,400,15-0,20 pina la 75III 0,30-0,500,20-0,500,15-0,5010,15-0,25 daN/mm2 IV 0,45-0,500,25-0,50
·ClI
CIr
Il
i
10,300,50,40-0,450,15-0,350,13-0,200,08-0,13 0,35-0,450,25-0,450,15-0,350,13-0,15 0,25-0,450,15-0,450,13-0,450,13-0,20
Otelur!
.alia te
j I
Il III
pentru
construeIV, -
tla de
0,40-0.4510,20-0,25
masini Fonta 10,400,5 cenusle eu I I HB = III 100...200 IV -
0,50
I -
0,50 0,50
0,15-0,350,15-0,20 0,35-0,500,25-0,450,15-0,30 0,40-0,500,30-0,500,25-0,500,15-0,35 0,500,40-0,50
j
'in tabelul10.12 se da avansul pentru danturarea de finisare, in aceleasi conditii, iar in tabelul 10.13 sint dati coeficientii de corectie pentru prelucrarea danturii inclinate. La prelucrarea danturii rotilor dintate ciIindrice eu dintii drepti sau intnclinati, tmatia axului principal, a sculei, se determina cu relatia
'.
=
nf
1000· vp /. [rot mm], it ·D
(10.15)
In care vp este viteza periferica a piesei, mnnin, pentru care sint stabilite valori ~i relatii de ealcul in literatura de specialitate, iar D - diametrul frezei, mm. Tobelul
10.12. Avansul la mortezarea de flnlsare a rotllor dl ntate cillndrlee eutlt-reata de mortezat din otel rapid
Materialul
Adaosul de prelucrare,
mm
!Avansul
0,5-0,8 0,5-0,8
Otel Fonta Tabelul
10.13 Coeilelen!.i de eoreetle Unghiul de inclinare a dintilor, grade
Coeficient
J{,
ai avansului, O'
I
I
I
I
1,0
pentru 10'
1,0
preluerarea
I I
orlee
rotllor din~te
I
I
0,99
en
1 1
i
20'
modul];
Nr. de treceri
dUblal
I
0,25-0,30 0,35
I
';".'
de rulare s, mmjcursa
(en
30'
eu dinti Inellnat!
I
0,1l8
I
45'
0,96
De regula, in cartea masinii, avansurile sint date in mm/min. Pentru a verifiea ~i alege un avans existent in gama masinii-unelte trebuie siL se faea. transferarea avansurilor date in tabelele 10.7 ~i 10.8 pe baza relatiei 8M
--'
8'
nf• k/z
[mm/min],
(10.16)
f
~
5
7
-rrrrmtfttr
-
J
:;
53
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate
,It
in care 8 este avansul piesei, mm/rot (dat in tabelele indicate mai inainte), k - numarul de inceputuri ale frezei si z - numarul de dinti ai piesei. Preluerarea danturii rotilor dintate eoniee eu dinti drepti sau inelinatl se face eu treza-diac modul, prin brosare, sau prin rabotare, toate dupa principiul copierii, sau prin generare eu unul sau doua cutite (rabotare) sau prin frezare.
In tabelul 10.14 se prezinta regimul de asehiere pentru preluerarea rotidintate conice din OLC45 si fonta cu froze-disc modul din otel rapid, iar in tabelele 10.15, 10.16, ~i 10.17 sint da~i coefieienti de corectie pentru avans atunci cind se schimba conditiile de lucru. 101'
Tubelul
10.14 Regimnrl de asehlere pentru preluerarea rotflor
dintate conice din OLC 45 ~i ion ta, en Ireze-dlse modnl din otel rapid Prelucrarea
Diametru! Ire- Modulul ro t ii zei mm D,mm
fniU!imea dintelui h, mm
2 3 4 5
80
90 100 110 120 145 160 170
6
8 10 12 14 16
I
I
I
Treeerea Trecerea Trecerea 1; ITrece:ea ITrece~ea vp s 1; 2 ; t, mm 2, 3, mmjmin mm/min t,mm -t, mm t, mm t, mm OLe
60 7D
pe masini orizontale de frezat cu cap divizor
4,4 6,5 8,7 10,9 13,0 17,6 22,0 26,0 30,8 35,2
4,4 6,5 8,7 10,9 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0
-
45
28 28 28 28 28 28 22 22 22 22
-
-
-
-
-
4,6 9,0 13,0 13,0 13,0
Treeerea 3; I,
I ,.
s,
m/~in
mm
m/min
Fonta eu lU! = 180-200
-
-
I
-
-
4,8 9,2
4,4 6,5 8,7 10,9 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0
152 128 107 95 80
72 60 50 45 41
-
-
-
23 23 23 23 23 20 20 20 20 20
-
-
-
-
-
4,6 9,0 13,0 13,0 13,0
-
4,8 9,2
228 192 161 143 120 108 96 85 78 72
Tubelu l 10.15 Coeficienfi de eorec!ie pentrn ava ns, in fnnctie de unghinl de inclinare al dinlilor
I
Unghiul de inclinare al dinjilor
15"
I
20°
I
25°
I 0,96 I 0, 94 to,
Coeficient pentru otel ~i font1i.
90
I
30°
I
40°
I
45°
I
I
50·
60°
I 0,86 I 0,77 I 0, 70 I 0, 64 I 0, 60
Tabelul 10.18 Coeilclentl de eoreetle pentrn avans, in eazul modiiiciirii dnritiitil materlalului care se prelucreazil.
Duritatea
fontei, RB
Coeficient de corectle
140-160
160-180
1,10
1,25
180-200
1,0
200-220
0,90
Tabelul 10.17 CoeIlcienti de eerectle pentru avans, la prelucrarea otelurllor de diferite calitall
Rezistenta
!a rupere Or. daN/mm'
Coeficient de corectie
60-70
1,0
70-80
0,90
75-95
0,75
Peste
95
0,55
j ,;A •••••••.
-:J
, Normarea tehnica la prelucrarea ro\ilor dintate
54 Tabelui
10.18. Avansurl de rulare pentru
danturarea
rotiIor
din!ate
conlce en dln,!i dreptl ~l
Incllnat!
Numarul de dinji ai rotii dictate
I Grupa masinii
10-20
Modulul rotiil m mm' I Malerialul
,
I
21-30
I
31-40
I
41-50
[ 51-60
de prelucrat
I
61-70
f
71-80 [81-90
I
91-100
I
Avansul de rulare pe cursa dubla a cujitelor
I
5,
nun/cursa dubld
!
Fontii
2
0,42
0,42
otei
0,16
0,33 - 0,36 0,18 0,20
0,40 0.23
Fonti'i O~e!
0,22 0,13
0,25 0.14
0,28 0,16
0.28 0,18
-
-
0,20
3
Fonts Otel
0,3,1 0.18
0,38 0,20
0.44 0,23
0,50 0,25
4
Fonti'i Ote!
0,31 0.16
6
FOllta Ote!
0.25 0.15
8
Fonta Ote!
0.25 0.13
Fonta OW
0.24 0.12
Fonta Ote!
1O 6 8 10 12
~i
14
16 18 20
.-
0.,12 0.42 0,25 0,26
0,29
,' ..:~:.
IV
0.39 0.23
0.25 0;15
r ,
III
0,48 0,31
Fonta"
4
,
~;:~
0.48 0.30
0,36 0,20
------
0.20 ---
---
---
0.48 0.32 -
0,30 0~~1~~9
..
..,~-+;
0.48 0.28
0.31 0,18
."j.
.; ::1".
0.48 0,27
0,28 0,17
6
11
0,45 0,25
Fonta O~eJ
---I
0,42 0.23
0.30 0,18
3 ,:.'.
0,36
otci
-
---
0.36 0.19
---
0,32 0.17
---
---
0.41 0,21
---
0.37 0.19
---
0,40 0,24
-
-
-
-
-
-
-
0.50 0.27
0,50 0,28
0.50 0.29
0.50 0.29
0.50 0.29
0.46 0,23
0.48 0,25
0.48 0.26
0.48 0.27
0.48 0,27
0,48 0.27
0.40 0.21
0,4·1 0.44 0.23 0,24
0.44 0.25
O,H 0.26
-
-
-
-
-------
--
0.29 0.15
0.34 0.17
0.37 0.17
0.41 0.21
0.41 0.22
0.27 0.13
0.31 0.15
0.35 0.17
0.37 0,18
-
-
-
-
0.27 0.17
0.38 0.19
0.43 0.21
0.47 0.23
0.46 0,25
0.46 0.27
0.46 0.28
0.46 0.29
0.46 0.29
°te]
0.26 0.15
0.37 0.17
0.39 0.19
0.42 0.21
0,42 0,23
0.42 0.25
0.42 0.26
0.42 0.27
0.42 0.27
Fonta Ote!
0.25 0.14
0.33 0,15
0,36 0.17
0.39 0,19
0.40 0,20
0.40 0,21
0,40 0,23
-
-
0.30 0.14
0.35
0.38 0.18
0,30 0.19
-
-
-
-
-
-
0.28 0.13
0.32 0,15
0.35 0.17
0,37 0.18
-
-
-
-
0.29 0,14
0.29 0,16
0,25 0.11
0.27 0,13
-
0,22 0.11
0,25 0.13
----
Fonti'i
---
Fonta Otel
0.24 0,13
FOllti'i Ote!
0,22 0,12
Fontii Otel
0,21 0.11
Fontii Ote!
0.20 0,10
I otei I Fonta
0,19 0.10
-----
-----
---
0.16 --- ---
---
0.25 0.12 ---
---
--- ---
-
-
-
-
---
--- ---
-
-
-
---
---
-
-
-
-
-
-
--,
-
--
-
-
--
---
-
I !
----
-
~
I
-
1
-
s
--
-
---
-
j
.... ~•••~}:~:~~
.fl.'~
c_~
".!~
,~
55
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotller dintate
In tabelul 10.18 se dau avansurile de rulare in cazul danturarii rotilor dintatc conice cu din-Vidrepti sau inolina.ti prin metoda rularii, in tabelul 10.19 avansul de spargere pentru danturarea acelorasi roti dintate, iar in tabelul 10.20 sint dati coeficienti de coroctie. Tabeiul
10.19. Avansurl de spargere peutru danturarea
rotltor dlntate
coulee cu dinti
dreptl
~i
Ineltnatl Modulul rotii
de prelucrat
m, mm
1
Avansul de spargere, mmfc.d.l
Rezistenla
1
51-60
I
61-70
I
8-9
i
0,10
I
0,12
I
I
I
10-17
18-20
I
0,145
Duritatea
fontei, HB
0,13
10.20. CoeHcien!.ide eoreetle a avansulnl
Tube/ut
40-50
4-7
la ["upere,
I
il-80
(1r
,
1
daN/mml
81-S0
191-100
<>:160 1181-200
I
201-220
1 > 220
Coeficient de corectie
1,35
I
1,15
I
1,0
0,85
0,72
I
0,55
1, 1
I
1,0
0,1)0
I 0,70
Prelucrarea danturii rotilor dintate conice cu dantura cm b a se face dups o metodologie speeiala descrisa, de regula, in earWe tehnice ale masinilor de danturat. 10.2.4. Determinareo timpilor ojutotorl Timpul ajutator ta este format din mai multi timpi, in funeti« de actiunile muncitorului efectuate in vederea executarii timpului de baza. tn tabelul 10.21 se prezinta timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei, la prelucrarea en freze modul (melc, disc sau deget), pe masini de danturat, iar in tabelul 10.22 se da timpul ajutator pentru prinderea-desprinderea piesei la prelucrarea cu Ireze-disc modul pe masini de frezat. tn tabelul 10.23 se prezinta timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei, la prelucrarea piesei cu cutdt-roata de mortezat ~i in tabelul 10.24 se da timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea pieselor, la prelucrarea danturii en cutit-cremaliera. tn tabelul10.25 se da timpnl ajutator pentru comanda masinii, la prelucrarea danturii cu freza-mele modul sau prin mortezare cu cutit-roata sau cutitcremaliera, In tabelul 10.26 se preainta timpii ajutatori la prelucrarea pe masini de frezat, indiferent de tipul rotii dintate. In tabelul10.27 se dau timpii ajutatori pentru preluerarea rotilor din1;iate oonice cu dinti drepti prin rabotare. In tabelul 10.28 sint da1;iitimpii ajutatori pentru preluerarea danturii rotilor dintate conice en dinti curbi, prin frezare.
>':.........
56
Normarea tehnic:a la preluc:rarea retiler dintate
Tabelul
10"21" TimpuI
ajutator pentru prinderea-desprinderea [mele, disc sau degct) pe maslni
plesel, la preluerarea de danturat
Masa piesei si a dorm.h.i, kg, ptna la :
Numarul pieselor
Modul de asezare a piesei
eu Ireze modnI
Pozitia
prinsc
3
impreuna
10
5
20
Timpd, min A.
en
manipulare
manuala
cP~
In universal sl virful papusil mobile
jl
1
-------------1
In universal
1-
sl console
1
-------------1
14,70 16,20 18,00
1--'--'--'--
4,10 I 5,00 I 7,20 110,00
2
1
g
3,25
1
1--'--
~"--
p, dorn, In universal
sl
'M""
1 2
--------------1
Pe
suporti
2,00 1,50
I
1
5
-
2
6
-
-
--
A ,/.:-1·
Pe
supor]!
I
2,40 2,00
2,80
4,50 3,50
G,OO 4,50
2,40
1---,--,--,--,--
./J 11J;~II~ .•.
~i dorn
1,65 1,25
3 4
I
-11
.
.
,
1
2
,
7 8
,
, -
-
, 7,60 6,50
I 9,00 7,50
.:·r~!
57
Norma tehnica de timp la prelucrarea ro\ilor din\ate .:.I;j:
Tabelul
10.21
(contin uare]
Modul:de asezare a piesei
Nr. de piese preJucrate impreuna
1
Masa piesei l?i a dornul ui, kg, pina la: Poai'[ia
30 I 50
I
11201200 1300 1500 IBOO 1100011200115001200013000150001BOOOI 1סס00
SO
Timp,
2
3
41 51 61
I
7
81
9
min
110 111 112113114
115 116117 1181
19
B. Cu palan electric sau pneumatic
In unl versa I ~i virful papusli mobile (v. fig. tab. 10.21, a)
1
9
-In
universal
12
15
-
-
-
20
24
-
29
-
33
38
-
-
44
-
49
56
64
-
-
- - - -
-
-
-
-
sl
consola
1
10
10
14
19
25
30
3u
42
49
56
65
-
77 92
-
-
-
-
--
(v, fig. tab. 10.21,b) -
-Pe dorn, in universal sl consola (v. fig. tab.l0.21,c)
1 2
11 12
-Pe suportt (v. fig. tab.
dorn 10.21,d)
1 2
~j
~
13 14
--
Pe suportt (v. fig. tab.
1 2
10.21,e),
-
-
-
-
1
15 16
5 4
6 5
7
11 14 9. 11
16 14
20 16
16
17
-In universal consola (v. fig. tab.
1
Pe suportt sl dorn (v. fig. tab. 10.21d)
8 10 8 7
6
32
20126
- -
-
11 14 9 10
27 23
23 20
-
-
-
-
-
-
15 12
-
-
32 27
38 42 32. 36
46 42
50 43
56 48
64 55
76 63
81 74
100 90
48
54
67
76
-
-
-
-
-
electric
3)
-
-
20
18
25
33
39
1 2
I
19 20
-1 2
21 22
-
-
'-
42 -
46
53
5 4 '-
8 6
6 5 -
10 14 8 11
-
60
16 13
9 7
-
10.21e),
-:112 8; 10
-
19 15
_________
:i";j·
- - - - --
-
60 --
- - - -
68
oo 106
77
-
-
10.21b)
--
Obseroaiie.
-
-
-
--
st
Pe dorn , in universal ~i consola (v. fig. tab. 10.21c)
Pe suportl (v. fig. tab.
-
- - - - - - - - - - - - - - - - - - -8 10 13 15 18 21 25 29 33 36 39 43 50 - 6 9 10 12 14 17 20 23 26 28 31 34 39 - - - - - - - - - - - --
3,4 3
C. Cu pod rulant
In universal ~i virful papusii mobile (v. fig. tab. 10.21,a)
- - -
-
- - - -
--
14 171 18 11 12 14 - - 31 25
35 28
39 31
301 35 41 26\ 30, 35
48 41
53158 4uI 40
23 18
26 21
42 33
1 _____
1 2
In valorile date eu comparatorul
23 24
15 19 121 15
21126 19 21
in tabclul 10.21 este incJus ~i timpui ell preclzla de 0,05 mm.
pcntrn
-
-
-
-
- - --
- -
- --
49 38
56 43
-
62 69 55,. 59
79 67
93110 76 89
45 36
---1-verificarea
-
eentriirii
-
-120 106 piesel
10,22.
0
o·
o-
c
CIa
00
c,o
of,)
~
.'
~-.
.
papusll In cric
virfuri
.• ~ ~ •. __
Intre
.
vlrtul sprijinita
r:..:......:._.~~H:::J ~
-'~o-R
~
o
In universal,
__
tftl:-=f']--
~
----------------/
c_-._::.b
~~~11:
1~6><):#~
.
pentru
-
mobile
-
.
mobile
/
~i
1
montarea an trenorului
eu
Fara montarea antr-enornlu l
prtnderea-desprlnderea
Modu I de prindere a piesei
papusll
ajutator
~i sprijini la in crie
.
~i virful
Timpul
~-t"-~_",_9
In unl versa]
c:::_ ~
o
00
.-
In universal
Tubelui
1
,-
,
I
I 0,40
0,5
Ireze-dlse
Po zitia
ell
1
0,43/
1
modul
I
de frezat
1
5
0,54/
2 0,40
/
0,4:3/
0,49/
'
Fiecare in toareere
(),60/
I
0,35
0,40/
0,441
0,,18/
0,58/
5
0,50
0,521
O,GOI
0,50
0,52/
G,501
10
9
Il
'_~1~)8
0,45
1
0,48
'-'?..0_~1
0,46
1
0,48
0,56/
G,641
0,581
G,n/
0,71/
0,591
0,,,1
0,"1
0,591~~1~~~1~_~'~1_~
0,441
I ------,----,----,---,----,----,---,
G
0,64/
1---1---1-----1---'---,---,----,---
4
°
I
0,80
20
(),GG/
0,071
G,721
0,771
G,iil
0,591
1,13
0,i9
_
0,9:3
0,93
0,75
0,75
0,80
,_1----_
0,66/
12
8 .as 0,40/ (),44/ 0,48/ 0,581 0,591 1----1----1---'--1----'----,---,---,----
-~--------I---'----'---
Prinderc Desprindere
Flecare ln toa rcere
Desprindcre
Prin dere
Fiecare in toarcere
0,54/
0,60/
8
(eu manlpulare
/---1---1----1---'-----,---,-----,---
·-----I----,----'---I---·-I---'---I~~-
Prindere Desprindcre
Fiecare in toarcere
Prindere D esprin d ere
Ficcare lntoarcere
I
Timpul , rnin
0,4!l/
3
Masa p icsci, kg, pba la :
pe maslnl
----------I---,----I---·~·-·-I--~I--·----I---,
Prln dere Dcsprindere
plesel la preluerarea manuala]
z
::r :-:J
CD
'0
c, 5'
!f
~~
c
a ;;;
n
C
iD
"Cl
Q
n' Q.
CD
Q
;;;
Q
3
o
I~
,
0°'
0
_ .
_
"
-
._
,,0
~
..
:!:::.
.-
cu piulita :
Obseroaiie
tntre vrrfurl,
14 15 11,
17
Fiecare intoarcere Prindere Desprindere Flecare mtoarcere Prindere Desprlnderc
23 24
Prlndere Desprindere Ftecare Intoarcere
25
22
Ficcare in toarcere
a flccal'el piesc
21
Prindere Desprln dere
20
HI
Prtndere Desprindere Fiecare in toarccre
1H
Fiecare intoarccre
0,10
0,34 ----
0,42
---
0,83 ---
0,83 ----
O,GO
---
O,HO
0,72
----
0,72
---
0,H5
0,90
---
0,75
0,98
0,11
0,34 ---
O,:H ---
0,88
0.13
0.56 ---
0,56 ---
1,05
---
1,05
0,86
---
0,8H ---
--
0,85
0,85
---
1.07 -._--
1,1E
1,45
--- ---
1,20
-
-
0.72
---
-
0.78 ---
0,72 0, 7~ -----
1,4C
1.4(
---
1,27 -----
1,27
---
nccesar pentru
0.62
---
0.62
---
1,16
---
1.16
---
0,96 1,07 1,H --_. -----
0,96
---
---
1,00
1.00 1,20 1,45 ------ ---
numai timpul
0.12
0.44 ----
0,44 ---
0,95
0,95
---- ---
0,88
0,76
---
0,7H ---
---
0,73
0.73
---
---- --- --
0,68
---
O,HH
----
0,63
0,63
---
---
0.9B
0.9P.
1,45
1,45
1,11
---
1,11
--- ---
n,86
1,22
1,23
0,98
---
0,98
0,49 0,57 0,65 0.75 n.86 --- --- --- --- ---
0,57
0,73
0,98
0,78
0,78
---
0,7:) O,~)O
0,57
----
0,57
---- ---
0,49
0,60
O,HO
0,46
----
0,46
-.--- ----
---
0,53
0.5:~
---
---
0.43
---
0,4.3
0,56
0,56
---
0,43
---
---
0,43
----
-.-
---
13
12
Fiecal'c intoarccre Prindcre Desprlnderc
11
Prtndere Desprlndere
Clnd montarca pieselor se face pe un dorn de rezerva In timpul de ba~ii, se la In considerare prlnderea ~I desprinderea dornului tntre virfuri.
Pentru fiecare prindere ~i dcsprlndere pe dron. urmatoare, peste una, se adaugd :
piesei
Cu ~aibii normala
potcoava
ClI ~aibii
Cu presa mecanica
Manual
Cll montm-ea antrenorului
antrcnorulul
Pe dorn lntre virfuri , flira montarea sl demontarca
C--'--.:-.J
~.-.--.
"DOl
Pc dorn neted, Intre vtrtnrt,
---
~
0°
e
Pe dorn neted sau canelat, Intre vlrfurl, ClI mon tarea piesel :
~
•
In tre virfur-i ~i sprIjin itfi in cric
Fiirii montarea
iD
a
S'
0" a..
..
.&
a
~
a
n
S"
~
'C
Q
'C
3'
-
go
n' ae
::r :J
El ;a
z o
I~
ji
•..•
"'1
f>
.
it
;j:,i,t{",~_;;
_ct,
"i~
'.~:";: :;;\:
',,\~::',~:,;;\:\!: :8'",';:>'
i<",~
60
Normarea tehnica la preluereree rotilor dintah;i
Tabelul
10.23.
Timpi ajutiitori
pentru
prlnderea-desprlnderea roatii de mortezat A. Cu manipulare
•
I
Numarul pieselor prinse imprcuna
I
I
Centrare dupa periferia
1 2 3
4 4 6
1,90 1.35 1,15
2.10 1.50 1,25
pieseIor Poprinse z.ifia lmpre-
Centra re dupa dinte Centrare dupa pcriferia rotii Centrare dupa dinte
Pod rulant electric
Tabelul
10.24.
Ttmpt ajutiitori
I
30
I'
una
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
masinilcr
7 8 !l 10
11 12
13 14 15
16 17 118
pentru
i
50
I
8lJ
I
2,10 1.60 1,40
2,60 2,00 1,75
2,50 1,75 1,50
3,00 2,10 1.80
de rfdicat
i
120 1200
I
wo;
Timpul,
min
I
300
EGO1100011200!
3.414,0 4,9 5,5 6.5 7.218,5 9,5 11 2.4 2.8 3,3 3,9 4.5 5.2 6.0 7.6 2.0, 2.4 2.8 3,3 4.0 4,5 5,1 ---- 17 19 4,2 5.5 7.0 8.6 10 12 14 3,0 4.0 5.0 6.2 7 9 10 12 2.6 3.5 4.0 5.0 6.0 7.5 8.7 4.6 5,3 6,4 7,1 8.2 9.0 10 1113 3,23.74,3,5,0 5,7 6.5 7,4 8.1 2,713,2 3.714,2 5.0 5.5 6,2 5.7i 7,3' 9.2 ~ 13 16 4,°15,31 6,5 8.0 8,9 11 13 15 3,5, 4,6, 5,2 6.4 7,6 8,4 11 1-
~:n-
prinderea-desprinderea erernallera A. Cu manipulare
"a:,
20
Masa piesei, kg, pina la
NumarUll
dupa rotii
I
10
Timpul, rnin
I
B. Cu ajutoruJ
Centrare perif'eria
I
1,70 1.30 1,15
I
Palan electric sau pneumatic
5
1,50 1,15 1,00
Centra re dupa dinte
Asezarea piesei pe dorn (v. fig. de la poz. A)
I
3
1 2 3
I---
eu eujlt-
Masa piesei, kg, pina la:
1 2 3
rotll
danturlt
manuala
I
I Pozijia I
Asezarea piesei pe man
piesei, la prelucrarea
pleselor,
manual
1500 12000
12
14
16
22
25
30
-
-
-
15
17
19
-
-
-
-
-
~I~I~
la prelucrarea
34
danturii
eu ell!it
a
Pe dorn
Centrare dupa periferia
rotti
Numart!J pieselor prinse Impreuna
Masa piesei, kg, ptna la; Pozi!ia 3
3
1 2 3
I
5
10
I
1
20
Timpu l, min.
--1 2
1
1,70 1,25 1.1"
2,00 1,50 1,30
2.50 1,90 1.65
3.00 2.25 2,00
..>.
f,.
-
c ~t-
f',,- I
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate
61
/
Tabelul 10.24 (continuare) 2.10 1.45 1.25
4 5
1 2 3
Centrare dupa dintc
6
2.40 1.65 1.40
2.90 2.00 1.65
3.40 2.40 2.00
Masa piesci, kg, ptna la: Pa platou
~
~ , I
.
Numarul pieselor prinse irnpreuna
.
-,
,
".~. !
1
3
Poeiria
10
5
I
1
I
20
I
Tirnp, min
---
---
Centrare dupa periteria rotii
1 2
7 8
2,50 1.85
3.00 2.20
3.90 2.85
5.00 3,75
Centrare dupa dinte
1 2
9 10
2.90 2,00
3.50 2.50
4.60 3,35
5,90 4,50
B, Cu ajutorul
masinilor de ridicat
I Pe darn (v. fig. de la pea A)
1
I
2
A.
Palan electric sau pneumatic
,e
1
I
B
I
5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10T;m::
I
n;in:2
13
12
2,2 2'5 3'0
3,7j 4,3 5,2 6,5 7,2, -
2,3 2,7 ~14,0 1 4.6 4.91 6.3 8.0[to
~
!
3
16
117
-
5,0 5,51-=-1-=-1-=-'-=-'
-
-
12
15
17
20
, -
23
I 27
1
31
1
36
-,-.-.-.-.-.-
i
2,8 3,0 3,4 4,215.6
7,0 8,3 - - - -
5.1 5.315.9
7.1' 8.2 9. 4 ~
112 111 ~
2
18
3,0 3,914,6
5.5 6.5 8.0 8,7 -
-
\
3
19
2,8 3,1 3,5 4,0 5,1 6.2 6,8 -
-
8.2 ~-;;-15
2 21 4.2 4,6 5,6 7.2\9,0 11 1 13223,84,04,515,47,1118,7110
~
20
13
16 -
..--
U~·(--
-;;-1 1
~
I
6,3 ~
llG
-
1
2153,13,5 5.67,1,8.5,10
I 14 \15 ,-
----_
-;-,-
19
I-
1-
:"~,.:
• -
22
, -
-1-
-1- --
-;;-1--;-145140
-,-.-
..
.<
7.t~ ••...
800 11000 11200 11500 12000 12500
7,5 9,0110 112 113 115 I 17 I 20
1
;:J~
I
500
2
1--11--1--;-
I
200 1 300
1
-;;A
I
5,5\6,5
-;-
I
\120
la:
3.8 4.014.5
14
1
\ 80
plna
11
! --
1 50
kg,
1
il,
I BI
30
piesei,
I
3_ ~
I Pod rulant electric
1-3-1-4-1
1
1
Masa
Numarull pieselor . . prinse 1 PO~I1a imprc_!1 una
'
_
~~__~_-
---,-",4
62
Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintate
Tabelul
10.24 (continuare)
Masa piesei, kg, ptua
la
Numarul
r;:l~~
Pe platou (v. fig. de la pOZ.
IPj~~-130
A)
I
80 1 120 1 200 I 300 1 500
50
I 800
1100011200115001200012500
una Timp, min
Palan electric sau pneumatic
Pod T111ant electric
I '
1
!_A_I__ I,
2_1~14.0 1
I B
1_2
"ci
I
5.0
25
1
1 2
7.4 5.4
~'-II--l-Il-;.:
Obseroatie. A este pcntru
10.25. Thnpul
30
I
centrare
ajutator
13
117
9.311 13 6.6 8.510 ~1117
6.9 10
16
1
6.51~~,~~~~1
6.810
27 28
2
Tabelul
~~1~~-=--=--= ~~~II~~~~~~~'~_~-=-'-=13
12315.517.018.610
13
dupa periferia
18
22
,125129
36/40
38
41
__
21
24
27
31
16 12
20 14
23 16
27 119
19
22
25
27
33
36
130 121
34 25
42
36140 -
-
43 -
~I~;-;-1 11~~I~~~137
16
rotil, iar B -
pentru
30
32
centrare
pentru eomanda ma~inii, la preluerarea eu!it-roata sau eutlt-eremallera
danturii
I
Freza-rnelc modul
-
-,-
dupa dinte.
eu freza-mele,
Procedeul de danturare,
F elul minuirilor ~i miscarilor de comende
32
Cutit-roata
eu
cu : sau cutit-cremaliera
Diametrul rotii, mm
Poz itia
~350
I
351-1000
I>
I
>
1000 ,,350 1 351-1000 1
1000
Timp, min
Cuplarea sau decuplarea miscarii prlnclpale Cuplarea sau decnplarea avansului de lucru sau a avansulul aecelerat Schirnbarea marimii I tnlocuirea rotllor avansului sau a I de schirnb vi tezei prin : manete Deplasarca manuala a mesei masinli Fixarca sau slablrea saniei Montarea si demontarea sculel
I
nschletoare Fixarea sau slablrea mesei maslnli Rcglarea fata de dinte a pozrtiel sculei aschietoare dupa inloeuire Pornirea sau oprirea sistemului de
racirc Obseroatie. Timpul
pentru
miisurari
I
1
0.04
0.06
0.08
0.04
0.05
0.06
2
0.04
0.07
0.10
0.04
0.06
0.08
3 4 5 6
2.50 0.20 0.20 0.20
4.00 0.35 0.30 0.30
6.00 0.50 0.40 0.40
0.50 0.50 0.15
0.70 0.70 0.25
0.90 0.90 0.35
7 8
3.00 0.05
4.50 0.07
6.00 0.10
4.00 0.06
6.00 0.07
10.00 0,09
9
1,80
2,50
3,60
2,00
3,00
4,00
10
se snprapune
I cu timpul
0,04 de masina.
I
-
0,05
-
Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintete
Tabelul 10,26, Thnpl aj utatori la preluerarea
63
pe maslnl de frezat lndiferent danturii
de tipul rotll dlntate
~i a
A. Prelucrarca cu deplasarea manuala a capului de frezat
Mesa
Avansul frezei
Metoda de asezare
Nr. LungiPo- trezitia ceri mea, mm
piesei,
kg,
Manual 0,5
I
I
1
3
I
5
I
8
I
12
I
Timpul,
0
Pe dorn eu pilllita de fixare
I
In
1 2 1 3 4
lungnl
axei roW
3
2
-
-
5
6 2 7
4
5
6[
[
--
--
-
100 200 300 -
-
- -- -- --
Radial
8 1 9 1
1
Tangnetial (in lungul
axei frezei)
Pe dorn in consola
In consola
axei rotii
141
1-1 1~ 2 17
100 200 300
Radial
18 1
-
Tangential
19 1 20 2
-
21 22 23 1 24
50 100 200 300
25 26 2 27
100 200 300
Radial
28 1
1
Tangential
29 1 30 2
-
Intre virfuri
In lungul axei rotii
31 ,'321 33
-
-
-
8
--
--
I
9
I
10
I
I
30DiSIO:~iV dee:idiiarel20
I
12
I
20 min
11
1,00 - 1,23 1,33 1,45 3,50 1,45 1,55 1,67 3,80 1,75 1,85 1,07 4,10
--
--
--
--
1,84 1,95 2,05 2,16 4,30 2,26 .'2,372,47 2,60 4,70 2,85 2,96 3,06 3,20 5,30
--
-- --
--
--
1,1711,27 1,37 1,46 1,59 3,70
I
13
14
=[-
--
--
-
I -
--
-
-
[ 15
-
--
-
-
--
--
-
--
-=-- -=--I--=-
--------
-
-
-
-
5,22 6,72 8,2010,7013,2015,70 5,62 8,14 8,6011,1013,4016,10 6,22 8,74 9,20 11,70 14,00 16,70
-
-
-
-
-
4,53 6,03 7,53 9,83 12,50 15,00
-
-
-
-
-
4,65 6,15 7,65 9,95112,1015,10 5,15 6,65 8,15 10,5012,6015,60
-
----
--
I
1,76 1,86 0,96 2,07 4,20 4,40 5,90 7,40 9,7012,40114,90 4,50 6,00 7,50 9,8012,5015,00 4,72 6,22 7,70110,20(2,7015,20 5,02 6,52 8,0010,50 13,00115,50
--
----
------
6,90 7,00 7,22 7,52
-
-
--
10,90 11,00 11,20 11,52
19,001'" 001'" 00
---------
8,90 9,00 9,22 9,52
12,90(5,9018,90 13,0016,0019,00 13,20j16, 2019,20 13,50116,5019,50 -----12,00 14,00 16,00 18,0021,0024,00 12,40 14,40 16,40 18,4021,4024,40 13,00 15,00 17,00
----
------
--
-
-
-- --
7,03 9,03 1,00 13,0016,0019,00 --1---7,15 9,15 11,20 13,2016,2019,20 7,65 9,65 11,70 13,70 16,70 19,70
--
100 0,66 0,73 0,79 0,85 0,88 0,95 200 - - 1,00 1,07 1,10 1,17 300 - - 1,27 1,37 1,47
- ------
34 35 2 36
-
-
12 1 13
in lungul axei rotil
--
--.
In lungul
!:.r.
In consola
-
50 100 200 300
-
1
la :
0,87 0,95 1,05 1,15 1,25 1,35 1,47 3,60
10 2 11
7
50 0,72 0,80 0,88 1,00 100 0,84 0,92 1,02 1,13 200 - - 1,24 1,35 300 - 1,53 1,65
--
plna
--
--
--
-
-1,35 -
-- --
100 0,95 1,02 1,10 1,20 1,26 200 1,37 1,44 1,52 1,62 1,68 1,77 300 - 2,21 2,27 2,37
-
-- --
--
-
-
-
--
-
--------
=1 -I
-
-
=1
-
G4
Normarea tehnica la prelucrarea ro\ilor dintate Tabelul
B. Prelucrarea
I
o
I
6
I
7
I
8
1
I
41 1 42 ~ ~
Radial
43
r
37 1 38 2
•
-
I Tangential
-
-
44 -145 2
In lungul axei rotii
46 1 . 47 ~
I
II
Intl'e virturi
~:~:~tial
_____
I
" .'~I
-
1__
In lungul axei rotii
:: -~5_° 2 51 1 52 2
I
9
0,6.10,721°,8010,921,02 1,381,48
--
--
--
--
--
~
-
__ -
--
-
-
-
-
-
-
-
_
-
11
I
12
1,24 1,78
l
3,30 3,80
--
--
T
13
I
14
-, -
15
-,
-
--,
1,23 1,70
1,27 1,80
3,70 4,20
5,80 6,26
-
_
-
-
4,30 4,76
-
-
4,00
5,50
7,30 9,6012,3014,80 7,7010,2012,70 15,20 7,00 9,3012 0014,50
-
-
4,60 5,00
6,00 6,50
7,50 9,8012: 0015,00 8,0010,4012,5015,50
-
-
...:=_-=-
.~
I
10
1,12 1,58
--
-=- -=- --=--=- --=--=-
-----1---------
tn consola
Tabelul
5
In lungul axei rOfii
an conso a ____
.
I
4
39 1,10,901,001,061,151,19 40.~~1,301.401.501,601,65
Pe dorn
.
I
a capului de frezat
Tangential
1
xle Iixare
3
automata
I I
In lungul I axei rotii
Pe dorn cu piulitii
2 1
eu deptasarea
10.26 (continuare)
--
--
-=- ~ __ ~ ~ _-=-
--
--
--
--
--
6,80 8,8010,8012,8015,80 18,80 11,50 13,50 15,5017,5020,5023,50
= . = = = = -= ~:~ci:: ~~~~:~~:~:~oH:~~~::~~
-=-
-
-
-
-
0,460.530,59 -
-
-
7,509,5011,5013,5016,5019,50
0,650,68 10,750,81
0. 75 -~ 0,90 -
~
~ -
-
10:27. Timpi aJutatori pentru preluerarea rotllor dint-ate eoniee eu dln]! drepti prin rahotare
Masa piesei, kg, pina la:
Metoda
de asezare
a piesei
Po. Nr. zitia trccen
1
I
3
I
5
I
I
8
I
12
20
TimpuI, min
I Piulila saiba
cu
Rapid bila
x
~
E
Hidroplast surubului
;::
Piulita saiha
0 '0
-- --
•..
0.. '"
en
Hidroplast surubului
In mandrina elastica
"~lilil ,X.
,',;..",
;;.iin
,
2 La alegere
Sirnpla
•..Cl'"
1
SChimba-!
cu ajutorul Rapid bila
schimba-
Simpla cu ajutorul
1 3 4 2 - 1 5 6 ~2 7
Cu suprapunerea profilului piesei ~i sculei
1 2
1
0,581
bucsa
0,70 0,82
0,78 0,90
0,88 1.00
1,00 1,12
1,10 1.22
0,80 0,92
0,85 0,95
0,92 1,04
0,72
0,66 0,78
0,73 0,85
0,90
1,00
1,10
-- --- --- -0,82 0,60 --
9
1
0,92
La alegere
10
Cu suprapunerea profilului piesei ~i sculei
11
1,02
---
8
° °
---
6 8
0,94 0,94 1,06 ---1,24 1,38
- - ---- --- --1,46 1, 12 1,32 1,21 ----8 -1 --- --1,28 - ---
ell
0,64
0,70 0,76 ----
1,13
--
2
--1,60 ---
4
1,44
°
---
--
\----1--' 1
0,52
0,58
0,68
1
0,82
0,92
1,06
1
-
-
I -
-
F
_
sz.
J
1'lIii
'~ .•...
Exemplu de calcul al normei tehnice
de timp
Tobelul
preluerarea danturii Irezare
65
I ;..:J~I
10.28. Timpi ajutator! pentru
rotllor
dlntate
I Metoda
r
de asezare
eonice en dinli eurbi,
~' Po·
1
IZilia
Masa piesei, kg, pinii la:
I
I
3
I
5
1
,I
8
I
Tirnpul, min
I
c.;
•... C"l
~
;::.
p <.i
Ph,lit. ~alba
cu
.
Hidroplast
I Piulitii . .'
;::
El
';;;J
I
c,c
I
cu
cu aju torul
I
saiba
1 Hidroplast
rapid schimbablla simpla surubului
rapid schlmbalnla .• simpla
eu ajutorul
suprapunerea
nI u I'UI preset ....
SI
La alegere
In
rnandrina
cu bucsa
Iilului picsei ~i sculei
10.2..J. Determinareo
timpilor
20
0,921.021.131,281,441,60 0'520'58Io'68~~~ ------------
7
Cu suprapunerea pro-
elastica
I
4 0,901.001,101,241,381,52 pro· -.- -------o 1,121,211,321.461.601,74 seu I'el _____________
'6
surubului
12 ~
_1_ 0, 58 0,65 0, 701~~ 0,88'0,98 2 0,800,850,921.001.101,20 :30,60 0,66 0,730,820,941,06
La alegere
I Cu.
prin
8 0,830.921,061
-
-
-
de deservire si de odihno ~i necesitoti fiziologice
In tabelul 10.29 sint prezentati timpii de deservire tehnica, deservire organizatorica si de odihna ~inecesitati fiziologiee psntru prelueararea danturii en freza-melc modul, en cutit-roata de mortezat sau en cutit-cremaliera. ';;{,ilj
Tobelul 10.29. Timpi de deservlre tehnicii, orqunlzatortea, de odihnii sl necesltatl fiziologice la prelucrarea danturii en frezii·melc, cu!it·roatii sau cutlt-crernaltera de mortezat, pentru oricare dlametru a l rotii dintate preluerate Procedeul de danturare eu: Caractcrul
Timp Tirnp Timp
t impului
de dcservirc tehnica, in % din tlmpul de baza de dcservire organizatortca, in % din timpul efectiv de odlhn a si necesitati fiziologice, in % din timpul efectiv
I
Po· Zi ia I'
1
I
l 1 2 3
i
Freza-melc modul
2,5 1,0 3,0
I
Cutit-roata sau cujft-cremaliera
2,5 0,7 3,0
Exista ~i indicatia generala ea timpii de deservire tehnica ~i organizatorica, precum ~i timpul de odihna ~inecesitatd fiziologice, sa se ia 8,0 % din timpul efeetiv, inditerent de tipul masinii de danturat sau de metoda de danturare. 10.3. Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la prelucruren danturii rotilor dintote Sa se determine norma tehnica de timp pentru frezarea en freza-melc modul a unei roti din~ate cilindrice en dinti drepti, din OLe 45, en ni = 3 mm, z = 45 dint! si latimea de 50 mm. Norma de timp se determina eu relatia (10.1). 12
Normarea tehnka
66
la prelucrarea
rotilor din!ate
Din tabelul 10.1 timpul de pregatire-incheiere, in functie de eonditiile prelucrarii, va fi: - prinderea piesei pe dron §i in consola . . . . . . . 19 min - primirea ~i predarea documenta.tisi tehnice . . . . " 10 min - reglarea masinii pentru taieI'ea danturii drepto 4 min - montarea ~i demontarea dornului portfreza 2,5 min - montarea ~i demontarea seulei . . . . . . . . . . 7,5 min 43,0 min Tp; = Se presupune ca se Iuereaza un lot de 100 bucati. 'I'impul de baza se determina cu relatda (10.3), in care: l = 50 mm; z = 45; i = 1. Lungimea II se calculeaza cu relatia (10.11), II = Vh(D - h) 3 in care: D = Dp 2m = mz 2m = 141 mm; h = =m 1,2 m = 6,6 mm. Rezulta II = V6,6(141-6,6) 3 = 32,79 mm. Din tabelul 10.7 se alege avansul pentru frezarea de degrosare, care, pentru OLe 45 §ipsntru masini de grupa I (modul < 6 mm), va fi 8 = 2 mm/rot. Tura~ia frezei se calculeaza cu relatia (10.15) in, care viteza periterica a piesei se determina cu relatia
+
~~~
+
+
312
=
'vp
TO,S3.
_ 80,5
-
+ +
312 = 36 m/min. 6,1' 1,41
Din STAS 3092-57 se alege freza melc cu De = 90 mm. In aceste conditi! rezulta ea
n, = Timpul
1000· vp _.D "
=
-
e
de baza pentru
tbd
_
(50
1000· 36
= 127 rot/min.
7t . 90
degrosare
va fi
+ 32,79).45 127
= 14,66 min.
n .
Pentru frezarea de finisare se foloseste aceeasi I'ela~ie pentru timpul de baza in care avansul, din tabelul 10.8, se alege 8 = 1 mm/rot. Viteza piesei va fi 560. mO,s v1' = Turatia
TO,S.
80,85
560. 30,5
- 2400,5. 10,85
= 62 m/min.
frezei este
n, =
1000' 7t·D.
'L\ l'
=
1000·62 7t·90
= 218 rot/min.
&7
Exemplu de calcul al normei tehnice de timp
'I'impul de baza psntru tinisare va fi (50+32,79)' 45 218
tbJ
'I'impul
de baza =
tb
total +
tbd
= 17,04 min.
va fi =
tbJ
14,66 + 17,04
=
31,7 min.
Din tabelul 10.21 se determine timpul ajutator psntru prinderea ~i desprinderea piesei eorespunzator pozitdei 3 pentru piese ~i dorn cu masa pina la 10 kg, tal = 2,4 minute. Din tabelul 10.25 se stabileste timpul pentru comanda masinii, eorespunzi1tor rubricii "a", astfel : _ ouplarea sau dacuplarea mi~earii prineipale . .... 0,04 _ schimbarea avansului prin tnloeuirea rotilor . . . . . . 2,50 _ deplasarea manuala a mesei masinii , 0,20 _ montarea si dsmontarea sculei 3,00 _ reglarea fa~a de dinte a pozttiei sculei dupa inloeuire. . 1,80 ta2 = 7,54 min. 'I'impul ajutator va fi
+ ta2 = 2,4
ta = tal
Din tabelul odihna" astfel: _ timpu!
=
9,94 ;::;10 min.
10.29 se stabilese eoefieien~ii psntru timpii de deservire ~i pentru
deservire tehnica:
t'lI =
_ timpul
7,54
pentru
25.31,7 _ 08 ' 100
-,
deservire
mini
organizatoriea:
tao = (31,7 + 10)/100 = 0,42 min;
_ t.impul de odihna
~i neceaitati
fiziologiee:
ton = 3(31,7 + 10)/100 = 1,25 min.
Aplicind relatia NI
=~
(10.1) se datermina
+ 31,7 +
norma de timp
10 + 0,8 + 0,42 + 1,24~
100 Pentru
preluerarea N10t
3
~
L
=
intregului 100.N,
=
lot (100 bucati}:
100'44,60
=
4460 min.
pe bucata 44,6 min.
Cap
t 0
'111'll~
I u I
.
lUCRARllOR
NORMAREA
DE BROSARE
1T.1. Intrcdueere Brosarea reprezinta prelucrarea mecanica prin aschiere, exeeutata cu brose care efeetueaza, in cite 0 singura trecere, 0 mi~care rectilinie, eirculara sau elicoidala, piesa raminjnd in general imobila (STAS 5456-60). Brosarea se poate aplica ca procedeu de Iucru la prelucrarea supratctolor interioare (fig. 11.1) sau la prelucrarea supraf'etelor exterioare (fig. 11.2). Brosarea se poate executa prin tragere (brosare normala), cind brosa este solicitata la intindere, sau prin impingere (presare), cind brosa este solieitata la compresiune.
v
il9
I
:9
I' i
r-
~v
a
vr-
o
8
Jf-rl
tr~Lf ,
r,3l \! IlL
c,·~.it4F 1'1 ,-.r",~~~
,-:·]1
i
i~~.,4.~1 q'9iPl .\.; -I
~!, FFl
8-
==>::
I
1'.'!11. ~L
'±
b
111
c Fig. 11.1. Brosaroa supratetelor interioare filii! fixarea semifabricatului:
f
1- semifabricat ; 2 - brosa ; 3 - adaos de prelucrare; H -lungimea curse! de lucru executata de brosa sau semifabr-inat r vvitezei de lucru ; Vg - directia vitezei cursei in g')l; a - brosarea orizcntala prln tragere ; b - bro~,area vertica la pr.in tragere sus in jos; c - brosarea vert icala prin tragere de jos in sus; d - brosare orizcntala ell brosa elicoidal<1; e _ brosare verticala prin tmpingere ; f - calibrare '
r
,
i />
/"///'/'
/
'
/
//,
. /%
,-+~ ,.;.
-> r r • /
/;
.'.
-. / //:
~t!)
a
~~
=>,
~~~
~~\~
'~
Fig. 11.3. Forme ale supralctelor sare : a - intcrloare : b -
/
~
.»
W '//1/ . '~'. ,1- .
/ .....+".':: '.' £; ,/ .. /~;
/
/~/m . : ,/,/;' . ' . ' " . ,/. : ' m
//n'
2ItD
,'/'/
···, r/ ',/
I;:' ~
/
~/ /,.;
cxterioare.
obtinutc
~3
~,~;~
.»
prin bro-
~
~
,/ J/ /' /.7/
..•. ~";; -:
"
·ill" ->
V,
~
I:J
'\I
('
I
s:
'/'
. /.
;;l
il
---1
1 ..... ~~~~
Vq\
vI
exterloal'c
g ell
'l~n -:::<,'.' .;-. _." ." ..
3.~
2
Fig. 11.2. Brosarca supratctelor
a
'L .. __ L
,~ :
~:a::-~:"~:-~-:
f.:l
t';\J,
,-"'..'...------If'h--'----'·-
1
'I
I
,
2/
fixarca scmifabl'icatului
.J::'f:~11
:l... ..,-r -," '~'::'T"l'
I:. .
--- -::-:'.~::ii'---:
I[
~z.· f
.
1 _ semifabricat : 2 _ brosa ; 3 _ adaos de prelucrare ; H - lungimea cursei. de Iucr u executat i de bro~a sau scmifabricat ; v _ dir'ecfia vitczei de l11c1'1.1; v«: direct ia vitezcl cursci 'Ill go}; a -- brosare plana verticala; b - bro~arc plana orizoutala ; c _ brosare plana continua; d - brosarea rojilor dintate conice; e - brosare frontala ; f - 'hrosar ea vcrticalu a suprafetelor cilindrlce : ({- brosare orizontala a suprafetelor cilindricc ; h - brosarea darrtur ii ro filor dmjatc cilindrice.
~~---l
':?i?~1lI~3
,1[J
2/~:,]F'
.
""-:':':::C:'Y'hJ-'-" '.'
v iD
(1)
~ ~
n
I:
0.
o
[
70
-'-1
Normarea
lucrorilor
de brosare
Dupa felul preluerarii, brosarea poate fi de degrosare, finisare sau calibrare. Suprafetele obtinute prin brosare pot avea sectiuni transversale de diferite forme (fig. 11.3). Ca metoda de prelucrare meeanica, brosarea este in continua extindere, datorita avantajelor pe care le prezinta in comparatie en alte metode de pre-
lucrare mecaniea : - productivitate ridicata, de 3 ... 12 ori rnai mare decit prelucrarea meeanica prin irezare, rabotare, mortezare etc.; - precizie de preluerare ridicata, care depinde in special de preeizia de executie a brosei ; - calitate buna a supratetelor preluerate, care poate ajunge, la brosarea de calibrare, pina. la Ra = 0,1 ... 0,2 [Lm; - simplitate a procesului tehnologie de prelucraro mecanioa ; - durabilitate ridicata a sculelor aschietoare, ea urmare a timpului redus de contact a tai~ului sculei aschietoare eu materialul de prelucrat ~i a vitezei de asehiere mici; - lipsa avansului de lucru ea miseare separata in procesul de generare a supratetelor prelncrate. 11.2. Norma tehnicd de timp la prelucrarec prin brosnre Norma tehnica de timp pe bucata, relatia
Nt = Tpi/n in care definirea elementelor
in eazul brosarii,
se determina
+ to + to + td + to••,
componente
ell
(11.1)
s-a facut in cap. 3.
11.2.1. Determinarea timpului de pregatire-incheiere Timpul de pregatire-incheiere se determina in functie de tipul maainii ~i de masa pieselor de brosat, conform datelor din tabelul 11.1. Tobelul
11.1. Timpul de pregiitire--ineheiere, T pi, mln, la brosarea pe ma~ni de bro~.at Timpul de pregatire-lncheiere
Conjinutul
T pi, min
Jucrariii
Prlmlrea comenzii, a documentatiei tehnice si a SDV-urilor. Pregatirea locului de munca. Inst~larea ~ireglarea SDV-urilor la conditiile de lucru. Reglarea parametrilor rcgimului de lucru. Demontarea si curtlrea SDV-urilor la sttrsitul preIueraril mecanice a lotului de semifabricate. Predarea documentatiei tehnicc ~i a SDV-urilor la sttrsttul prclucrurti mecanicc
I
veetteate ~l ortzontale
Masini verticals s.i orizontale de brosat Masa piesei, kg, pina la: 3
!
10
I
25
Tfmpul,
9.0
111.0
____ .__.__ .____
I
80
I>
80
T , min
14.0
19,0
24.0
J
',~I, i'':~',
,:},
.....
71
-Norma tehnica de limp la bresere
11.2.2. Determinarea
timpului
de bozo
'I'impul de baza la brosare se determlna
en relatia
"·'~~h,
tb = ;! '~!"
:;,~:
.
t-
;,~t;-,
;1~
H·k 1000·
V·
q
[mi rmnj,]
In care :
A
(11.2)
H este lungimea cursei de lucru, mm (fig. 11.1 ~i 11.2); k - eoefieient dependent de raportul dintre viteza eursei de lucru ~i viteza cursei de mers in gol; 'v - viteza cursei de lueru, m/min ; q - numarul de piese brosate simultan. Lungimea eursei de Iueru H este data de relatia H = lb
+ Ip + la.
[mm], in care:
(11.3)
;:n:;nt.
Ib este lungirnea utila a brosei, mm; lungima suprafetei de brosat, mm; Id = 30 ... 50 mm - lungimea de depasire a seulei asehietoare. Coefieientul k este dat de relatda 111
k =1
+ v/Vg,
(11.4)
in care: V este viteza eursei de lueru, mjrnin, iar Vg - viteza eursei de mers in gol, m/min. Pentru masini de brosat cu un singur plunjer, fara viteza rapida a eursei de intoarcere, k = 2 1}ipentru masini de brosat eu doua plunjere, cu aepiune continua, k = 1.
'. 'i~
.. ~
11.2.3. Elemente ale regimului de oschiere Determinarea regimului de aschiere la brosare, presupune stabilirea avansului pe dinte ~i a vitezei de aschiere. De asemenea, pentru caleulul puterii necesare la brosare, se determina ~i forta de aschiere. a. .Avansul pe dinte Sa. reprezinta grosimea stratului de metal indeparta1J de un dinte si este determinat de diferenta in inaItime a doi dint] succesivi ai brosei. Valoarea avansului pe dinte se stabileste anterior proieetarii brosei ~ depinde de procesul de brosare ~i de proprietatile fizico-meeanice ale materialului de prelucrat (tabelele 11.2 ... 11.4). b. Viteza de asehiere la brosare depinde de proprietatile fizieo-meeanice ale materialului de preluerat, materialul dintilor brosei, profilul supratetei preluerate, precizia dimensiunilor supratetei preluerate ~i calitatea prescrisa suprafetelor prelucrate. Viteza de asehiere la brosare se alege din tabelul 11.5, eorespunzator grupelor de viteze stabiIite (In functie de materialul de prelucrat) date in tabelul 11.6.
72 Tabelul
lucrarilor
Normarea
11.2. Avansul pe dinte, sa'
pentrn din!ii de degro~are ai brosel, la bro5area exterloaru
mID,
Materialul Tipul brosei
prelucrat
i
\
--
Schema
Orel
de ascruere \
j
ell
<
or
or>
~i dN 90-mm2 50
I
I I I
ojet cu
I[ Fonta cenusie, fonta, maleabila ~l bronz
or~50_,.90
daN/mm2
I
Dnpa profil Prin gel] erare Progresiva
<0,10 0,10-0,20 0,20-0,30
<0,12 0,15-0,50 0,20-0,60
0,05-0,20 0,30-0,80 0,40-0,80
Dupa profil Cillndrlca sau prof ilata
Prin
<0,08 0,05-0,10 0,10-0,15
<0,10 0,10-0,20 0,15-0,30
0,05-0,15 0,15-0,30 0,20-0,40
generare
Progresiva Avansul pentru dintti dintii de degrosare
11.3. Avansul pe dlute,
Tabelul
Tip;J1 suprafejelor
de f'inisa re se ia de pin a la 60% din valorile
sa, mm, pentru
brose care asehiaza
atel
Tabeiul
!
0,015-0,04 0,015-0,08 0,05 -0,08 0,03 -0,10 10,05 -0,20
Giiuri rotunde Giiuri patrate si hexagonale Caneluri dreptunghiulare Caneluri in ovolventa si trlunghiulare Canale de pana Obsernatie.
dUlla
Materialul
brosate
II
Aluminiu
I
Plana, unghiulara, sau pentru canale
Obseroa]ie.
de broscre
0,03-0,10 <0,15 I <0,30
I
rccomandate
prom
sau
prln
pentru
generare
prelucrat
Fonta
I
Aluminiu
0,03-0,10 0,08-0,15 0,04-0,10 0,04-0,08 0,06-0,20
0,03-0,20 <0,30 <0,80
0,02-0,05 0,02-0,10 0,02-0,10
Bcouz ~i
0,05-0,12 0,05-0,20 0,05-0,120
-
0,05-0,08
0,08-0,20
Valorile mal mici ale avansurilor se folosesc in cazul uno]' conditii mal rldicate privitoare la calitatea supratetci ~i pre cizia dimensiuniior si pentru piese ell rigiditatc mica. 11.4. Avansul
pe dlnte ,
Sa, mm,
pentru
brosarea
aliajelor
retraetare
~i aliajelor
I Materialul
prelucrat
Materialul
Aliaj refractar
i
Aliaje
I
de titan
Obseroatie. Avansurile
pe dinte
pariii
Felul
de titan
brosarfi
aschietoare Prealabl la
Finala
Otel rapid
0,03-0,03
0,04-0,08
Otel rapid Aliaj dur K 40
0,06-0,10 0,07-0,12
0,02-0,06 0,03-0,07
recomandate
asigura
rugozitatca
supraretet
Ra
=
1,6 ...
0,8 fLm
Viteza de aschiere aleasa din tabelulll.5 se compara eu viteza de aschiere admisa de puterea motorului masinii-unelt.e, determinata cu relatia Vu
=
6120 . (N / Pz)
• -I),
in care
(11.5 )
N este puterea motorului, kvV; P z - for~a de aschiere la brosare, claN; "I) randamentul masinii-unelte. De asemenea, viteza de asehiere se compara en vitezele limita ale same! in eursa de lucru, ale caror valori sint date in eartea masinii-unelte, In final,
;'
73
Norma tehnica de timp la bresere .'I;:~
Tubelul
11.5. Vitez3 de asehlere
la brosare,
v, mjmln
'q:~
Gauri canelate
Goiuri cilindrice Grupa de viteze
'1"1_
.~
Ra =. .:>;2 eau treapt~, ~ de precrzre
Ra = 6,3 -12,5 sau \treapta 9 de preci zie
1
I
s« ~ 3,2 sau tr"apta. 6 de prectaie
\
II
R - 6'~ "":f2-:5;~u treapta 9 de precizie
I
8-5 7-5 6-4 4
Suprafe'[e
Toate tipurile de brosare
exterloare si ea nale de pana
Ra ~ 3,2 ~i toleranta 0,03 -0,00 mm
I
I
Ra ~ 6,3-12,5 sau toler~nla peste 0,00 mm
Ra ~ 1,6-0,8
I
I I1 III IV
6-4 5-3,5 4-3 3-2,5
Dbsenratii.
8-5 7-5 6-4
I
4-·:>
I
I
5-4 4,5-3,5 3,5-3 2,5-2
I
7-4 6-4 5-3,5 3,5-2
II I I
I
10-5 8-6 7-5
I
4
I
4-2,5 3-2 2,5-2 2
1. Grupa de viteze la brosare se stabilesto tn Iuncti« de materialul de prelucrat, dupa tabclul 11.6. 2. Valorile mari ale vitezclor de aschiere se vor Iua pentru brosarea eu brose din ote! rapid, iar valorilc mici pentru hrosc din otel MC\V 14, STAS :3611-66. Otelul MeW 14 se recomanda pentru brosele destinate hrosaril pieselor din ali ajc nefcroase. 3. Miirirea prcciz!cl de prclucrare ~i Imbunatattrca cali tatii supraf'etel pot fi obtinutc prin micsorarea vitezci de aschicre pinii la 1,5 m/min. 4. Rugozitatea Ra = 1,6 ~i R~ = O,S se obtine la vitczelc recomandate din tabel eu conditia ea brosa sa aibii dinti: de finisarc ~i dint.ii de calibrarc ascutitt dcosebit de !ngrijit. 5. La hrosarea aliajelor usoare se poatc lua v = 4 ... 14 m/min.
::~~!IItiO
Tabclui
11.6 Grupele de vlteze la hrosare 'laterialul
prelucrat
Otelur i carbon si otelur'i aliate Duri tatea
I
HE
'l,jill1ll,
156
156... 187 187 ... 197 ... 229 ... 269 ...
"Ir~
i
197 229 269 321
IV III 11
I I Il
I I
I
!
'~I
auto-I
J! ~i~:
<
I
Fonta
.I
I
Old' i i i i I ! carbon .! I I Ojet I Otel ~i oj el 01e1. aiel I O,el Cr-Si: oiei 01el"ol Olea! Ojel cr"':MJ 0lel pen tr ••1 C,,"In cram 'lcr-"-101 si ICr-Mn Cr-_'I eu Cr-Ni! -~lo INi-MO r-V I Si--~,.rn, I -Mlli nichcl I' 'I mate I I I I
I
-
-
-
-
-
Il I I Il III
Il Il Il III III
II
-
-
III Il Il Il III
-
1
-
IV III Il
III Il Il Il III
-
Il III IV
I Il III
11 11
III
-
oja ]
cr-, Otel cenu~iel'M~l~Mu Cr"':'Ni _ TI -Mo abila I
~I-
-
I Il III
Il Il
III III Il III
I
I
-
-
-
-
1
I
-
I1
I -
11
III IV
Il -
1
se a1ege ea viteza de aschiere valoarea minima a ce101'trei viteze : dupa tabel dupa putere ~i dupa viteza saniei. c. Forta de aschiere la brosare se poate determina pe baza datelor din tabelul 11.7. Viteza de aschiere stabilita pe baza metodologiei preeentata mai inainte Se va lua in eonsiderare la determinarea timpului de baza en relatia (11.2). 11.2.4, Determinarea timpilor ojutotorl La determinarea normei tehniee de timp pentru brosare intervin urmatorii timpi ajutatori : timpul tal de prindere-desprindere a sculoi, in cazul brosarii fara fixarea semifabrieatului; timpul tal de prindere-desprindere a piesei ~i sculei, in cazul brosarii cu fixarea semifabrieatului; timpul t,,2 de comanda a masinii-unelte ~i timpul ta5 pentru masurar! de control. In cazul brosarii, timpnl ta3 pentru luarea asehiilor de proba nu intervine, deoarece brosarea se face fie cu brose dimensionale, fie en reglarea prealabila a broselor la dimen-
];'
~m•••••.....
Norma lucrdriler de broscre
74 Tabelul 11.7. Forta
de asehlere
pe 1 mm
Otel carbon '
![
lunqlme
I I
dintelui
Materialul de prelucrat
Avansul pe I' dintre sd, mm
a tlii~ului
HB •• 197
1 i
I 1
HB 198-229
I
I
HB 229
I
HB.;; 197!
HB 198-229
7,61
8,5 12,5 12,6 16,115,7 18,7 18,4 23,2 23,8 i 28,0 28,0 32,5 32,8 37,537,8 42,5 42,3 47,2 47,1 52,0 52,5 56,2 57,6 60,0 62,0 65,0 68.0 73,0 78,5
10,5 13,6 15,8 19.5 23,5 27,3 31,5 35,7 39,8 43,6 47,3 50,3 54,5 61,5
I
O!el aliat •__ ----,
i
I
7,1
6,5 9,5 12,3 14.3 17.7 21,3 24,7 28,5 32,4 36,0 39,5 42,7 45,6 49,5 56,4
0,01 0,02 0,03 0,04 0,06 0,08 0.10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0.25 0,30
I>!
.-- __
8,5 13.6 16,9 19,8 25,5 30,2 35,4 40,7 45,7 51,0 56,5 62,0 66,7 73,0 84,5
F, dai'-i/mm
brosel
1 HB> 2291
I
cenusie : HB.;; 180
I
I
9,1 15,8 18,6 21,8 28.2 33,5 39,0 45,0 50,5 56,0 62,5 68,5 73,8 81,0 93,3
'I
Fonts
-;-
-,-
cenusie HB> 180
1,
1
i
_
I
maleabila
I
5,5 8,1 10,4 12,1 15,1 18,0 20,7 24,3 27.3 30.5 33,4 36,0 38,5 42.1 47,6
7,5 8,9 11,6 13,4 16,6 20,0 23,6 26,8 30,3 33,6 37,0 40,2 42,7 46,5 52,2
6,3 7,3 9,4 10,9 13,4 16,4 19,2 22,0 25,0 27,6 30,2 32,6 34,9 37,6 43,1
Observatie. Pentru determinarea fortei de aschiere din acest tabel, grupa de duritate a materlalului de prelucrat se alege pentru limita superloara a durttatii date pentru piesa consideratii.
siunea de lucru, De asernenea, timpul ta4 pentru evacuarea asehiilor nu intervine la brosare. La insumarea. timpilor ajutatori, pentru determinarea normei tehnice de timp pe bucata, se va avea in vedere faptul ca unele elemente ale acestora se suprapun eu timpul de baza, cum ar fi timpul consumat pentru curatirea brose101'de aschii, timpul psntru deschiderea ~i inehiderea sistemului de ungereracire, timpul de control etc. in tabelul 11.8 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea t;\i desprinderea brosei la brosarea alezajelor pe masini orizontale de brosat, fa1'a Iixarea semifabricatelor. Tabelul 11.8. 'I'lmpul,
a brosel la brosarea alezajelor pe maslni orfzontale de brosat
fabricatului
Masa semifabricatului, D
0,5
bro~a· Poz.!~'
1"~ni'
11
I
!
1
1
P
i
!
i
rara
tal' de prlndere-desprlndere
11[
I
I, ---I
p
I
i
3
I
M
i
--- --
p
I r
5
i
8
!
P
I
~1
I
Timpul,
.!
semi-
kg, pin3 la: 15
p
I
AI
I
25
1
Modul de fixare a l brosei , M
Ilxarea
p
I
1\1
I
p
i
40
I
I
M
I
p
> 40
I
M
P
min
---T - -- ---
-1-
----
11·10 jO,09iO,10',),100,110,120,130,l:Jlo,100,18 O,19 -. 2 160 iO,10!O,11IO,110,120,130,150,160,170,190,200,240,2:J - 13180 iO'l1l:0'1210'12!O'130.1~O'1510'170'180'2010'210'~70'280,320,331 4 I 80 1i1 10,1;):0,1710,18,0,2°1°,21,0,240,.:>°1°,310,350,36,0,40,
I
0,40
Otnerotut«. Valorile
timpilor din tabel presupun cfeetuarea nrrnatoarelor mlnuiri de catre lucrator I a) luarea sernifabricatului din stelaj sa u transporter, de la 0 distanta sub 1,5 m; b) fixarea brosei in mandrina (fit) sau eu pana (P) ; c) depunerea piesei In stelaj san pe t ransportor ; d) desprinderea brosel,
---------
-----'
Norma tehnica
'~
75
de limp la brescre
In tabelul 11.9 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea ~i desprinderea pieselor ~i broselor in cazul brosarii interioare si exterioare pe masini verticale de brosat, iar in tabelul 11.10 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea ~i desprinderea pieselor ~i broselor in eazul bro~arii interioare pe masini orizontale de brosat, cind brosarea se face cu fixarea semifabricatelor. li.9. Timpul t"" de prlndere-desprlndere a brosel 5i semllabrleatulul ;;i exterioara ell Ilxarea semifabri eatului pe rnaslnl vertieale
Tabelul
!
interloara
l\1a5a piesci, kg, prn~ la:
~,Iodl11de a~ezarel Modul 0.5 " la semllabricatulllljde fixare _--.:..'__
10 '--...:.' __
:
3,0
.1.I
5,0 -'
§:.!
1
la brosarea de brosat
L
I
8,0
.L,
15
25
-'-
-'
I
40
I > 40 '-
_
Timpu l, min
I supratata Pe 0 plana
21
.~:a.-....:_ J.~t.....
Pe ~rismii sau III mandrinii
_I
;,,-:-
31 Pe 0 supratata
I
.';~
.-
::~j-~
4
plana ~i bolturi
I Pe
0
suprafata plana si prisma'
'.:!":j~-
Obsercatii,
;:!i,jle··
Tabelul
1. Valorilc timpilor din tabel presupun efectuarca urrnatoarelor minuiri de catre lucratori : a) luarea semifabricatuJui din stelaj sau transportor ~i asezarea lui in dispozittv ; b) fixarea semifabricatului ; c) dcsprindcrea picsei; d) dcpunerea piesei in stelaj sau pe transportor. 2. Mo dul de fixare (co]oana 3) se refera la: 1 - en pirghie eu exeentric; 2 - cu pirghie basculanta si excentric; 3 - cu pirghie actionata pneumatic; 4 - cu pirghie actionata hiraulic.
11.10. Thnpul,
ta'I' de prludere-desprlndere a semtrabrleatulul la bro~arca nalelor ~i canelurilor pe masiui orizontale de brosa t Masa piesei, kg,
Poz,
~letoda de instalare a semifabricatului
0,5
!
1,0
3,0
5,0
I
Timpul,
1
-~
..-~~:-
1 2
3
Pe un bolt Pe doua bolturt Pe un bolt st prism a
Obseruaiie. Timpul
'''~
de curattre
0.0611 0.10 0.09 de aschli
8,0 tal'
plna
!
Interloarii
a
ea-
>
40
la: 25
15
40
\
min
I
'
I
0.0751 0.090 0.10 110•11 10.135110.20 10.25 0.11 0.12 0.13 0.14 0.17 0.25 0,30 0.12 0.13 0.15 0.225,0.27 0.10 10.11
a brosei '1i dispozitivulul
se snprapune
eu timpul
0.32 0,38 0.35 de
baza
76
Norma lucrarilor
In tabelul 11.11 se prezinta timpul ajutator unelte, In tabelul 11.12 se prezinta timpul ajutator prelucrarii mecanice. Tabelul
11.11.
Timpul,
la2' peutru
Denumirea
Poz ,
eomauda
mtsearllor ~i vertieale
comenzii
de comanda a masinii-
ta2 ta5
de broscre
pentru controlul calita~ii
de Iueru
la
masintle
Metoda
de cuplare
de
brosat
orizontal
t.,
a comenzii
ta-v min
I 1
Cuplarea si deeuplarea miscarti lucru a pistonului glisierei
de
2
Cuplarea
mesei
3
Fixarea
~i decuplarea
adaosului
miscarlt
plan sub brosa
4 5 6
Obseroatie,
Timpul de la poz. 7 nu se include pune pe timpul de bazii,
Tubelul
11.12. TUnllUI la;' pentru
in norma tehnicii
masuratorl
de control
I .
Dl~metrul de nlas~r~t ~mJ pma la.
POl~
I
Metode de
10
II
dupa
0,07
0,11
1
se supra-
de brosat
masurare
.!
0,09
deoareec
brosare , pe mastni
Cu calibre cilindrice duble, precizie de rnasurarc, mm. ClI calibre dt~blCI Cu calibre pentru. aleza~e tampon plate !. eu caneluri I .:; 0,05 I > 0,00
ell
Timpul
1
de timp pe bucata,
I If
I
I
~ II
Cu sablou, ~In ll~ul sat! il~! prirnul punct
I 1
Calibre tampon netede pentru alezaje cu canelur i
tas min
0,18
0,125
0,08
0,20
I
0,06
-
0,15
0,06
0,05
0,25
0,18
0,062
0,06
0,31
0,24
0.065
0,08
0,38
0,27
0,075
-
I 2
I
--3-'
25
i
5C
1--0,13
0,09
0.11
------I
i---------I,-----------I------------I·------------·I------------I------------
__ 4_1
100
!
0,165\
I
150
I
0,20
i
0.13
I
0.22
I
0,15
5
--6-1
Obseroaiii,
>150
I
I
0,45
I
0,30
-
J
-
1. La controlul ell sabloane in mai multe puncte, pentru fie care punet de masurare in afar a de primul, se adauga 0,035 min. 2. Intructt eontrolul se face prin sondaj, la stabilirea norrnci tehnicc de timp pe bucata, timpul normat in tabel se va tnmultt eu eoefieientul 0,1. 3. Daca timpul de masurare se suprapune pc timpul de baza, se va neglija complct la determinarea normei tehnice de timp pe bucata,
j
";"'~:
:;1~.
77
Norma tehniea de tirnp la brescre
j~JI-
. ~~r~~
..~!:,;":I:,,:
Intrucit brosarea se face cu scule dimensionale sau cu reglarea prealabila a sculelor la dimensiunea de lucru, la determinarea timpului ta;" pentru norma tehnica de timp, se are in vedere faptul ca controlul pieselor se face prin sondaj de 1 : 10 ... 1 : 25. De aceea, timpul de masurare luat din tabelul 11.12 se inmulteste eu un eoefieient Km = 0,1. 11.2.5. Determinarea timpului de deservire In cazul brosarii, se determina suma timpilor de deservire tehnica a utilajului cu timpul de deservire organizatorica a locului de munca, proeentual din timpul efectiv, conform relatiei ta = (tb
+ ta)lea/100
in care eoeficientul lea se alege valeric din tabelul Tubelul 11.13. Timpul de deservlre teuntea ~i organizatoricii, rea pe maslnl
orlzontale
(11.6)
[min].
sl verticale
11.13.
proeentual din timpul electlvc de brosa t
la brosa-
)'lasa piesei, kg, pina la: Grupa
Poz,
25
utilajului
>25
Valoarea
1 2
Masini de brosat Masiui de brosat
'1
cu
kd,
3.5 4.5
3 4
pozitie de lucru doua pozttii de lucru
0
Cll
coeficientului,
11.2.6. Determinareo timpului de odihno ~i necesitoti fiziologice Timpul de odihna ~i necesitati t.impul efectiv, en relatia
+ ta)
fiziologice se determina
procentual
din
[min] ,
(11.7)
in care kon se alege valeric din tabelul 11.14, in functde pare a lucratorului ko ~i masa semifabricatului.
de eoeficientul de ocu-
ton = (tb
'Tobelui 11.14. Timpul
lean/lOO
de odlhnii. ~i necesltatl iiziologiee, in procente dIn timpul rea pe masint orizontale ;;i vertieale de brosat
eieetlv,
la
brosa-
Masa piesei, kg, pin a la : Poz.
i
Cocficicntul de ocupare a lucrdtorului
! i 2 .3 4
I
I, I
!
!
",,"0,25 0,26-0,50 0,51-0,75 0,76-1,00
Valoarea
4 4 5 6
I
8
i
I
1
i
3
I
I
I
coeficientului
4 4
I
5
I
7
15
i
4 4 5 8
I
25
son.
I
4 5 8
78
Normarea
Ooeficientul de ocupare a lueratorului k
_
0-
+ tas + tan
tan
tb
lucrarilor
de bresere
se determina cu relatia (11.S)
,
in care tan este suma timpilor ajutatori care nu se suprapun pe timpul de baza iar ta. este suma timpilor ajutatori care Se suprapun pe timpul de baza.
11.3. Exemplu de calcul
01 normei tehnice de timp la brosore
Se supune prelucrarii mecanice de finisare prin brosare cilindriea alezajul roW dintate din fig. 11.4, a, dupa schema din fig. 11.4, b. Roata din~ata este realizata din otel Or-Ni eu duritate HB 156 ... 187 ~i a; = 52 ... 60 daN /mm2. Masa piesei este 0,5 kg. Prelucrarea mecanica se face pe 0 ma~ina de brosat orizontal model 7510, iar brosarea se face fara folosirea liehidului de ungerera.cire. Sa se determine norma tehnica de timp. Rezolvare. Determinarea parametrilor l'egimului de aschiere. Din 'tabelul 11.3, pentru brosarea gaurilor rotunde, se adopta avansul sa = 0,025 mmjdinte,
~'~l~ '"
I~
1:.:::."
.)1).
i
~~.:va .lli~ 11 ~~~I~ I
i
I
II
~~
------.-t
~~}~I
1
~!~w..J?/ L'
t, ,.~.,
I
,
Fig. 11.4. Semis fabrieatul cu supratata de hrosat.
. ~!
Fig. 11.5. Brosarca unei gauri
Din tabelul 11.6, pentru otel Or-Ni cu duritatea HB 156 ... 187, se stabileste grupa In-a de viteze de brosare. In continuare, pe baza tabelului 11.5, considerind ca brosa se confectioneaza din otel MOW 14 :(STAS 3611-66), se alege viteza de aschiere v = 3 m/min. in tabelul 11.15 se prezinta datele din cartea masinii de brosat model 7510, de unde se observa ca viteza respectiva se gase~te in gama eursei de lucru a eilindrului hidraulie. Parametrii constructivi ai brosei sint : unghiul de degajare y = 12° ; unghiul de asezare 0: = 4°; pasul dintre dint! t = 7 mm. :tn aceste conditii rezulta pentru lungimea utila a brosei, lb = 140 mm. I I
I.
!,:.
79
Norma tehnica de limp la bresere Tabelui
11.15. Datele din cartea maslnll de brosat orlzontal, model 7510 Viteza, m/min
'I>:
For ta de tragere a brose-i, tone
Lungirnea cursei cilindrului hidraulic, mm
Pentru cursa de lucru
i-----:--:-~-I maxima
minima
1400
120
Pentru cursa de Intoarcer~
I maxima
minima
35
0.5
maxima
I
Puterea electromotorului de actionare, kW
minima
~~;~,
10
--It 1'~J
i:..t.
J
19
9.5
7,5
Pentru determinarea tortei de brosare se procedeaza in telul urmator : prin interpolare, din tabelul 11.7, se stabileste ca, pentru avansul pe dinte sa = 0,025 mm, Iorta specifiea de aschiere este de 14,15 daN /mm. Se determina numarul de dinti ai brosei existenti simultan in lucru, cu relatia Zl = lp t + 1 =30/7 + 1 = 5,3, rotunjindu-se la Zt = 5. Se determina lungimea totala a tai~urilor care se gasese in lucru simultan, cu relatia ~b = 7t.d.z! = 3,14 ·23 ·5 = 361 mm. Forja total a de brosare v a fi P; = F.~b = 14,15 ·361 = 5100 daN = = 5,1 tone, mai mica decit forta de tragere a masinii de brosat prezentata in tabelul 11.15. Se procedeaza la verificarea vitezei de aschiere din punctul de vedere al ma~inii de brosat cu relatia (11.5) v = 6120·N·Y'J!Pz = 6120'7.5.0,9/5100 = = 8,1 m/min, deci superioara vitezei de aschiere adoptate. Determinarea timpului de baza, se face cu rela.tia (11.2). Se considera H = Zb lp la = 140 30 30 = 200 mm ~i, de asemenea,
+ +
k =1
Introducind
+ v/Vg
valorile obtinute H.k
t, = 100.v.q
+
=
1
+ 3/19
in relatia 200 '1,58 1000.3.1
+
= 1,158.
(11.2) rezulta
= 0,078 min.
Determinarea timpuZui ajtttator. Din tabelul11.8 se stabileste timpul ajutator tal de prindere-desprindere a semifabricatulni. Oonsiderind ca fixarea brosei se face in mandrina si, intrucit masa piesei este de 0,5 kg, masa semifabricatului in aceasta faza a prelucrarii va fi intre 0,5 ~i 1,0 kg, din tabelul 11.8 rezulta valoarea tal = 0,10 min. Din tabelul 11.11 se stabileste timpul ajutator ta2 de comanda a mi~carii de lucru a masinii de brosat. Comanda miscarii de lucru a pistonului glisierei la masina de brosat orizontal model 7510 se face eu pedala. Din tabelul 11.11, de la poz. 1, se adopta taz = 0,18.2 = 0,036 min (se adopta dublu, deoarece se comanda atit cursa activa cit ~i curs a de intoarcere).
:iI....-
30
Norma luercrllor de bresere
Din tabelul 11.12 se stabileste timpul ajutator tas pentru masurari de control. Oonsiderind ca masurarea se face cu calibru cilindric dublu, conform poz. 2, tas = km ·0,11 = 0,011 min. In continuare se determina suma timpilor ajutatori care se suprapun cu timpul de baza. Astfel, se poate eonsidera ca controlul preluerarii mecanice se face in timp ce se a~chiaza piesa urmatoare ~i ea atare, timpul tas pentru masurari de control se suprapune cu timpul de baza. De asemenea, se poate considera ca in timpul bro~arii unei piese, se pregateste de prindere semifabricatul urmator si , ca atare, se suprapune pe timpul de baza jumatate din timpul tal de prindere-desprindere a semifabricatului. Rezulta deci ca suma timpilor ajutator! care se suprapuno pe timpul de baza va fi tas = 0,011 0,10/2 = 0,061 min. Intrucit tas < tb' se poate considera posibila suprapunerea timpilor ajutatori respectivi cu timpul de baza, Se poate determina acum suma timpilor ajutatori care nu se suprapun pe timpul de baza:
+
tan
=
0,10
+ 0,036 + 0,011 -
0,061
=
0,086 min.
Determinarea timpului de deseroire a locului de munoa se face cu relatia, (11.6). Din tabelul 11.13 rezulta 71,a= 3 ~i, ea atare, ta = (tb
+ ta) 71,a/100=
(0,078
+ 0,086) 3/100
= 0,005 min.
Deierminarea timpultti de odihna?i neoesitati jiziologioe se face cu re(11.7). Se deterrnina la inceput coeficientul de oeupare a lucratorului cu relatia, (11.8) : latia
71,0 = tan
tb
+ tas = + tan
0,086 0,078
+ 0,061 + 0,086
= 0,896.
Din tabelull1.14, in functie de valoarea coeficientului de ocupare a Iucratorului k; = 0,896, se alege valoarea kan = 6. Introducind valoarea kon = 6 in relatia (11.7) rezulta ton = (tb Deierminarea NT=Tp;/n
+ ta) • kon/l00 = (0,078 + 0,086) ·6/100 = 0,01
min
normei tehnice de timp se face cu relatia (11.1) :
:+tb+t,,+ta+ton=Tp;/n+0,078+0,086+0,005+0,01=Tp;/n+ 0,179min. -
+
Daca se cunoaste lotul de fabricatie n ~i se stabileste din tabelul 11.1 timpul de pregatire-Incheiere, se poate determina complet norma tehnica de timp pe bucata.
',~I
AW'I 11'<:1! Im
Capitolul
NORMA REA LUCRARILOR DE RECTIFICARE.
12.1. Introducere Rectificarea se foloseste in scopul eresterii preciziei dimensionale, de forma si de pozitie reeiproca a supratetelor pieselor, s.iin special pentru obtinerea unei mai bune calita~i a supratetelor. Prin rectiricare se pot prelucra supratete cilindriee, conice sau profilate de revolutie, exterioare s.i interioare, precum s.i supratete plane. 12.1.1. Rectificarea rotunda exteriooro Se face pe masini de rectificat rotund exterior, pe masini de rectificat universale s.ipe masini de rectificat fara centre. Pe masinile de rectificat rotund exterior s.ipe masinile de rectificat universale piesa se prelucreaza cu prinderea intre virfuri, scula abraziva lucrind, de regula, cu partea sa periferica, 12.1.1.1. Ileetifiearea lntre virfuri se poate face: a) on aoan« lonqiuuiina; Miscarile necesare prelucrarii abraz.iv I, miscarea de rotatie o cursa sirnpla sau dubla III de piesa sau scula.
:J ~
realizat de pieSrLsau de discul abraziv (fig. 12.1). sint : miscarea principala de rotatie a discului a piesei 11,miscarea de avans de patrundero la s.i miscarea de avans longitudinal IV, realizata,
i
I1~1~ --------, ., L ------,. ~I:_J
JI\
____---~--_..Jr
(
.•
•. 1Y Sf
Fig, 12.1. RectiHcarea
inLre virfuri
en avans
longitudinal.
b) rectificorea cu aoan» de patrnndere conform fig. 12.2. Psntru prelucrare, discul abraziv are la~imea mai mare decit lungimea shpraretei care se prelucreaza, fiind necesare miscarile : miscarea principala de rotatie a discului abra6-c.
315
32
Normarea
lucrdriior de rectiflccre
ziv I, miscarea de rotatie ~1piesei 11 9i miscarea de avans de patrunders la 0 rotatie a piesei Ill. Pe masinile de rectificat rotund exterior se pot prelucra 9i arbori in trepte, rectificindu-se suprafata cilindrica cu periferia disculni abraziv 9i supratata frontala :JJ piesei cu partea frontala a diseului abraziv (fig. 12.3).
.>
I
W~1tI ~.R'!
~t·;·~)1_4.-:_,
fi1·)i.,.'''"'':ilS48'· nrl 1--' ,I
L -,L--rtc I
I
j
I
I
I.
I
,
t·;·,1'.': . ·7T771J.71JJill... 8(1 u/ua: ......:..~ - +'-+---:1-~-;::"rr77!T';7i f'-·-·''''' . ;7]7! t /i ! I' ' /I /, L
\
)
]I
--I\
!
)
'Fig. 12.2. Rcetificarea intre virf'uri de patrundere.
12.1.1.2. Ileetifiearea metode:
ell
avans
13.1'3.vlrfuri
'<..::i.!i /
11"
I ,
I
Fig. 12.3. Reclificarea intre virfuri a arhorilor in trepte : Lrniscarea de patrundere a diseului abraziv : H-mlscarea de avans longitudinal.
se poate
realiza
prin
urmatoarele
a) rectificorea C'/I avans lonqiuuiino: (fig. 12.4). Discul abraziv asehietor 2 asigura miscarea prineipala de rotatie, iar discul abraziv eonducator 1, care se roteste in acelasi sens cu discul asehietor, asigura misearea de avans a piesei. lVIi9careade avans longitudinal a piesei ,3in lungul Iinealului 4 are loc ea urmare a inclinarii axei discului conducator cu un unghi IX, care are valorile de 5°... 6° pentru rectificarea de degrosare.
I
;' .:J
J![ Fig. 12.5. Heetifiearea fara virfuri avans longitudinal plna la opritor
Fig. 12.'1. Hcctificarea fara vlrfuri ell avans longitudinal.
eu :
I - rniscarea de rotatie a discului abraziv aschietor ; II - miscarca de rota tie a piesci ; III - miscarea de rota tie a discului abraz iv conducator ; {V- miscarea de avans longitudinal plna la oprftor J V miscarea de retragere a discului abraz.iv conducator,
b) reetificarea cu avans longit1!;dinalpina la opritor (fig. 12.5). Pe linga misearile de rotatie ale discurilor abrazive este necesara 9i 0 miscare de avans a piesei pina la opritorul 1. Avansul se realizeaza prin inclinarea axei discului conducator cu un unghi de circa 0,5°.... 1°. Cind piesa ajunge la opritor, diseul eonducator se retrage in directia sage~ii V pentru scoaterea piesei.
Introducere
,.
33
c) reotificorea cu avans transversal (de patrundeJ'e) (fig. 12.6). Avarisul transversal este realizat de discul abraziv conducator. manual sau mecanic. Pentru asigurarea contactului permanent al piesei cu opritorul, discul abraziv conducator are 0 inclinare a axei cu un unghi de 0,5° ... 1°. Prin a.ceaeta metoda se pot prelucra supraf'ete exterioare cilindrice, eonice sau profilate, in care caz diseurile abrasive au profilul piesei. 12.1.2. Rectificarea rotunda interloord Se poate efectua prin urmatoarele procedee : a) rectijicarea c'u rotirea piesei (fig. 12.7). Piesa de prelucrat 1 se fixeaza in mandrina masinii de rectificat ~i se realizeaza miscarea de rota tie 11, iar discul abraziv 2 executa miscarea principala de rota.tie I, misearea de avans
b,df= nt::-----!lf!If
Ec~';2',~ Fig. 12.G. Rectificarea fiil'ii Iuri eu avans transversal:
V//:;;r !
L.
-F
-rn
:)~t=++' '7»' ::::;:If[' \r s{
virFig, 12.7. Reetificarca
intcrioaru
eu rotirea
piesei.
1- miscarea de rota tie a discului abraziv ascoietor ; [1 - miscarea de rotatie a piesei ; III - miscarea de rota tie a discului abraziv conducator : IV - miscarea de oiltrundcre si retragere a discului conducator. +
longitudinal III ~i miscarea de avans de patrundere IV, la 0 cursa simpla sau dubla a discului abraziv. Prin aceasta metoda se pot prelucra supratete interioare cilindrice sau eonice. b) rectijicarea cu p iesa fixa pe ma$ini de rectificat interior cu miscare planetara (fig. 12.8). Metoda se foloseste la rectificarea unor gauri cu diametru mare in piese care nu pot fi antrenate in miscare de rotatie. Piesa este fixata ":):' .. I. pe masa masinii, discul abraziv executind miscarea principal a de rotatie I, t:~ __ ,' miscarea planetara pe circumferinta su~ -11 prafetei interioare 11, miscarea de avans longitudinal III ~i miscarea de avans ILY .~ I transversal IV. Miscarea de avans lonWPZl ;t.l..~c-,:r 1 ; gitudinal III se poate executa ~i de I ! ! ! i masa masinii de rectificat. I i I c) rectificarea pe maeini. de recti- r---.:r..-~ .JI [ica: interior fa1'avirfw'i, care se poate :L face pe masini speciale de rectificat cu asezarea piesei pe reazeme fixe (fig. Fig. 12,8, He ctlfi carea intcrloara ell picsa fixii. 12.9), sau pe masini de rectifieat cu asezarea piesei pe trei role (fig. 12.10). La prelucrarea dupa schema, din fig.
'J
iT
:
·,A ••••.__
!
.
i \
LP
:fH
Normarea
lucrorilor de redincore
12.9, piesa 1 este a~ezata pe platoul magnetic 3 ~i pe reazemele fixe 2 ~i este antrenata in rnisearea de rotatie. Discul abraz iv 4 executa misoaroa principala de rotatie, miscarea de avans longitudinal :;;i de avans de patrundere. La schema din fig. 12.10, piesa 1se a~aza pe J. doua role 2 ~i 4, prima fiind rola / conducatoare, iar a doua rola de sprijin. Pentru men~inerea pozi~iei dorite, piesa este apasata de rola 3. Discul abraziv 5 executa miscarea principala de rotatie, misearea de avans longitudinal ~i de avans de patrundere. 'j2.1.3. Rectificarea plana In tunctie de suprafata cu care aschiaza discul abraziv ~i de tipul masinii de rectificat poate fi : a) en perijeria discnlui abraziv: Fig. 12.9. Rectificarea Interioara pe mastni .~e r::la~ini CU InaSa drepde rcctificat Hira virf'url. tunghiulara (fig. 12.11, a) i - pe masini cu masa rotunda (fig. 12.11, b); b) cu. partec jrontalii a discutu; abraeio : - pe masini cu masa dreptunghiulara (fig. 12.12, a);
1tpr te __ ~ff;~ ~ I
JY --
/' ~
m
][
Fig. 12.10. Hectifiearea Interloaru pc masmi de rectificat fari! virturi a picsclor eu pcrcti subttri.
a
Fig. 12.11. Reetiiiearea plana eu periferia disculul abraziv : a - pe masini cu masa dreptunghiu lara , b-pe sini eu masa rota ti va .
ma-
- pe masini eu masa rotunda (fig. 12.12, b). In toate situatiile, diseul abraziv are miscaroa principala de rotati« I iar piesa executa miscarea de avans longitudinal sau circular 11. Miscarea de avans de patrundere III este realizata de diseul abraziv, Le prelucrarea cu periferia discului abraziv este necesara ~i miscarea de avans transversal IV, pentru preluerarea piesei pe toata la~imea. Rectificarea supraf'etelor frontale plane la piese cilindrice se reahzeaza fie pe masini de rectificat rotund exterior (fig. 12.13, a), fie pe rnasini de rectificat interior (fig. 12.13, b).
Norma tehnica
35
le rectificct rotund exterior
Norma tehnica de timp se va determina la prelucrarea 1)8 masini de reotificat rotund exterior, pe masini de rectificat rotund interior, pe masini de rectificat plan ~i pe masini de rectificat fad virfuri. I ~r---r-].(
I ]y
~r
,-
t lllili
[',-",J i«:,L "- \
.-r-•.... .,
i-T:~~ITfqYill~
~T/~~~~?' ~~~<~~~~~~~~~ , // / //~( ///:1 ?--t--",,1
, ~ ri . ...\~~_~~_~.t ~,V ,........-~ ,t
I -
-t-.
I
T
l"",,, \\~][/ 7"-..<' I )'. \',
JI
,
-'-<:';'
/
/--r--."J f'
!
/'
I"\,
-::.~>~ ....""
\J1.<'0:19 /J
\
a
b
/0~ ({t 1-'1\
Fig. 12.12. Rectifiearea plana ell partca a discului abraziv: a-pe
masini ell masa dreptunghiulara
Jt;'r~
It0\'17-
,. \__1E{~/
\~\-:.. I
! l
,/
b
U-I--_..J
1I
; b - pe masi ni cu masa rotunda.
·-ryi_,----~ r~>r'f -Ll d~] {---~ I I [ :.'r~..\~
~''''''.,.
) .7'_"T.----~.'
(\ I 'S:";) I n~~-T;:;;+
I
f'rontala
1 -
-\
j
i--'pJ
1I
r
,
,-
-
'J
~
Fig. 12.13. Rcctificarca
suprarctclor
plane:
a _ pe masini de rectificat rotund exterior; b - pe masini de teetificat iuter ior ; I - mi scarca de rot atie a disculul abraziv ; II-mi~carea de rotati e a pi esei,
12.2. Norma tehnice de timp la prelucroreo pe mosini de rectificot rotund exterior Norma de timp pe bueata NT
= Tpj
n
se caleuleaza eu relatia :
+ + ta
tat
tb
in care definirea elementelor componente
12.2.1. Determinarea
timpului
+ iao + ton
[min J,
(12.1)
s-a facnt in cap. 3.
de preqotire-incheiere
TimpuI de pregatire-incheiere, Tpi, este stabilit in funcvie de tipul masiniiunelt.e, de tipul Iabricatiei ~i opera.tiei ~i este dat in tabelul 12.1. '12.2.2. Determinarea timpului de bczo 'I'impul de baza se poate determina prin calcul analitie cu ajutorul unor relatii care tin seama de Iungimea suprafetei de prelucrat, de parametrii regi-
86
Normarea lucrarilor de rectificare
mului de aschiere ~i de adaosul de prelucrare, eu ajutorul normativelor baza unor valori stabilite prin ob servati! , sau eu ajutor ul nomogramelor. Tabeltil
12.1. Timpul
de pre!Jii.tlI·e-inchciere,
Tp,'
mill, pentru
mastnt
de reetificat Distanja
Poz ,
Modul de prindere a piesei
.;; 1000
Timp
pe
exterior
intre
I I'pf)
vlrturi,
mm
> iooo min
.-\. Uperafii curente
Intre vtrfuri sau Intrc virfur! pe darn in universal sau in mandrlnii In universal ~i luneta In platou
1
2 3
'if
l i.~. 1 '~~
4 5 6
In platou ~i luneta Primirea si predarea
documentat
7,0 10.0 12.0 14,0 16.0
iei, corneuztl
necesare, a sculelor, dispozltlvelor ~i aparatelor B.
Operattt
indicatille
ell
de masura etc.
8
Rectificarea bacurilor trul de, mm
9
Schimbarea
10 ,,)i
r~ !;,
Montarca de tip:
11
12 13 14
_~I 16
I
unui
universalulul
unet lunete
Rotirea la un unghi oarecare a piipu~ii mobile portpiatrii Inlocuirca
discului
Rectificarea pictrei pe partea :
I Raionarea
eu dia me-
i
I
<:;250 >250
bac
~i reglarea
8.0 - 10.0
suplimentare
i 7
suplimentare
I
tnchis deschis
I I
I,
I
(lndreptarea)
8,0 10,0
10,0 13.0
0,70
I,D
2,6
3.3
3.6 3,9
1.3
2,0
8,0
10,0
1.3 2,0
2.0 2.G
a mesei masini i, papu~ii fixe sau
ahraziv cilindrice
8.0 11.0 14.0 16.0 18.0
dupa
discului
inlocuire
I
I
periterica front alii
abraziv
I
I
0,7
In tabelul 12.2 sint date relati! psntru ealculul timpului de baza la reotificarea cilindrica exterioara en avans longitudinal si cu avan s de patrundere, 12.2.3. Elemente ale regimului de cschiere In relatiile de caleul al timpului de baza intervin, ea parametri ai regimului de aschiere, avansul longitudinal SI, avansul de patrundere St, turatia piesei np, la rectificarea eu avans longitudinal, ~i avansul de patrundere s, l?i turatia piesei np la rectificarea eu avans de patrundere, Avansul longitudinal SI, (mm/rot) se caleuleaza eu relatia S!
in care [3 este avansul, in fractiuni discului abraziv, mm.
= f3 • B (mm/rot),
(12.2)
din latimea diseului abraziv, ~i B -latimea
Norma te!mica la rectificat
~
87
rotund exterior
Pentru avansul in fractiuni din latimea discului abraziv. se recomanda urmatoarele valor i ale unghiului ~: ' , - Ia rectificarea de degrosare, psntru diametrul piesei : i1 ..;; 20 mm,
cl> 20 mm,
13 = 0,50;
- la reetificarea
de finisare, pentru
Ro,= 2,5 ... 1,25 !J..m, ~ ~=
=
~ = 0,63 ... 0,80;
rugozitatea
suprafetei :
Ro,= 0,63 [Lm,
0,50 ... 0,75;
0,25 .... 0,50.
Tabelul 12.2. Timpul de baza, tb' mln, pentru masini de reetltleat rotund exterior A. Cu avans longitudinal
Pentru
fiecare cursa simplii a mesei,
L·Ac·k tb=--(SI ·np• SI)
Pentru
fie care
tb=
cursii
dubla
La rectificarea
cu iestrea
La - rcctificarea
plnii
la
a mesei,
Iibera un
a discului
L
abrazin,
prag,
= L
2L ·Ac·k (SI ·np 'St)
L·Ac·k
(~. B ·np 'St)
.
2L ·Aa ·k
«(3'B ·np
[min]
[min]
'5/)
1- (0,2 ... 0,4) B [mm]
=
1- (0,4 .. 0,6)
Coetlcientul "k" pentru degrosare k = 1,2 ... 1,4; pentru Iinisarc k = 1,25 ...
B [mm)
1,7
B. Cu avans de patrundere ••.•• ,
I
.~>19;~"~ r~,
-,-,-, .J ,y' ~~ .. /.--; •.•/
I
iTI r)~'L ~n, -'-, -)'1:; ,-littl .' I : r < -:~-\.; __ ,-
I • "'.7/p.: ; '.)\ iJ I
tb= Coeflcicntul
,;!.
;·;:.;h,;~
i.L" pentru
degrosare
d~1
-- -
'<,
,
Aa -k: [min] (St·np)
~i pentru finisare k
=
1,2 ... 1,3
83
Normoreo
lucrarilor
de rectificare
Psntru avansul de patrundere e, (mm/cursa sau mm/cd), la rectificarea, cu avans longitudinal se reeomanda valorile date in tabeluI12.3, la rectificarea de degro sare, ~i in tabelul 12.4, la rectificarea de finisare. Tobclul 12.3 .• Avansul
de patrundere longitudinal,
(transversal] , mm/cursu, la rectltlcarea pe maslni de rectilicat rotund exterior
Avans in fractiuni din, Iatiumea discului abraziv, S
Vitcza de avans 'fa, m/min,
1O,O~12 5
0,50 0,63 O,SO
~
I
, I
-
~
Diametrul piesei, d, mm plna la
.-~
.,'
16-25 40 63 100 160 250 400 Obsernatie,
20
I
I
i
I
25
!
20
I
16 10,5-12,5
ell
avans
plna la :
I
I
10;0 10,5-12,5
de defJro~~ue
16
I
I
32
25 20
I I
I
-
I
32 25
I
32
Avansul de pfit rundere {transversal}, mm/cursa
II I
I I
I
0,022 0.025 0.030 0,Oil4 0,040 0,046 0,054
La prelucrarea
I
0,017 0.020 0,02-1 0,027 0,032 0,037 0,042
cu a vans
I
o ,OH
I
0.015 0,020 (},021 0,025 0,029 (},034
,
I
I I
I
0,011 0.012 0,015 0,017 0,020 0.023 0,026
de patrundere la 0 cursa tabcl se dubleaza.
dubla,
0.009 0,010 0,012 0.013 0.016 0,018 0.021 rnmjcd,
0,007 0.008 0,010 0,010 0,012 0,014 0,016 valorile
0.005 0,006 0,007 0,008 0,010 0,011 0.013
avansnlui
din
In cazul rectificarii dupa metoda avansului de patrundere se recornanda urmatoarele valori pentru avansul de patrundere (transversal) in mm/rot: - pentru rectificarea de degrosare, s, = 0,0025 0,075 mm/rot; - pentru rectificarea de finisare, s, = 0,0010 0,005 mm/rot. Pentru viteza avansului principal Va, m/min, slnt date valori recomandate in tabelul 12.5. Daca se modifica condrtiile de lucru, avansul de patrundere se corecteaza cu coeficientii din tabelul 12.6. Turati;t pieeei np (rotjrnin) se deterrnina cu relatia oVp=
10ao·vp To·d
[rotjmin],
in care vp este viteza piesei, m/min, ~i d - diametrul piesei, mm. Viteza piesei vp (mjmin), la rectificarea cu periferia discului se calculeaza cu relatiile : - rectificare cu avans longitudinal: 017 , vp= - rectificare
prin
TO,5. ~
[m/min] ;
-s,
abraziv,
(12.4)
patrundere: 0,165
vp =
''1
·dO'3
(12.3)
'dO,3 TO,5. 8,
K • K2 I
[m/min],
(.2.5 )
I
'
0,019 0,02:1 0,031 (),03\) O,O4\) O,O();) 0.070
8--10
I
0,015 0,019 0,02,1 0,0:31 0,()30 0,(Jl0 0,OG:3
12,5 8-10
0,0096 0,0120 0,0150 0,0190 0,02·JO 0,O:-l1O O,O:HJO
25,0 16,0 12,5 8--10
(transversal),
0,012 O,015 0,010 0,02:1 O,O:H 0,039 O,019~
16,0 12,5 8-10
de p:itrundere
0,0075 0,0096 0,0120 0,()150 0,0100 0,0210 O,O:-llO
--,-
--
25,0 25,0 16,0 12,5 8··-10
H ectltearcn Ilnisare
de
I{ceti l'lcarcn
ciilit,
Otel
si rerractar
neciilit
Otel
~j
f'ontii
Viteze
Inoxldabil
de dcgrosare
Nlctoda de rectificare
Tobclui 12.5.
O,OlGO
0,0100
pentru
mlsearea
2'!-32
14-:12
10--24
pe ma sln! de redilieat
16-46
15-3\)
28-40
11--28
~o __
.
63,0 50,0 40,0 32,0 25,0
I -
.
l~j
rotund
o«. m/min
I
30--53
17-53
6:3,0 50,0 40,0 32,0
-
preluerarea
I
6:-),0 50,0 40,0
-
50,0
I 63,0
-:-~
lie maslnt
de
38-- 55
18-55
---
;)9-75
21-75
15-- :32
2:.:~
exterior
85 ,J3- 85
32-
16-:i1
J~I(]
L__
0,00:10 0,0037 0,00:10 0,0017 O,0037jO,0030 I --O,OOGO 0,00470,00370,0030 __ 0,0075 (),OOGOiO,OO'170,00:37 0,0030 1
63,0 50,0 40,0 32,0 25,0 20,0
. __
13-30 ---- .._--
12-28
uvansll]ui_.prindpal,
6~ __ \__ Vitcza
10--251
26-39
0,00:30 0,0037 0,0047 O,OOGO 0,007:') O,O()\l6
,
•••... __
Dfamct rul pjesci, d, mm, pILd la:
principalii
I __ --
la
avansulu i din label se dllhleazl1.
0,0030 0,0037 0,0044 O,OOGO 0,007;) (),OO\l6 O,()l20
vnlorile
0,0037 0,00,17 O,OOGO 0,0075 0,000G
O,OO,!7 0,005G 0,0075 o ,OO\l6 0,0120
==~'~=--L __-~~=-
reeomnrulnte
lonqltudlnal,
63,0 50,0 10,0 :32,0 25,0 20,0 16,0
])111,1 la:
63,7 50,0 110,0 32,0 25,0 20,0 16,0 12,5
rnm/rot,
(transversa 1), mrn/cllrSrt
50,0 40,0 :12,0 25,0 20,0 16,0 12,G 8--10
13.Tt,
o.orso o.otzo
de pritrundcre
40,0 :l2.0 25,0 20,0 16,0 12,5 8 --10
=
In 0 cmsi! duhlil, mm/c.),
0,0050 0,0075 0,0095 0,0120 0,0150 0,0100 0.O2,lO
Avausul
-
-
eu a vans
-----_ .._-------_._--_._-
de Ilnlsare exterior
longitudjnnl , Sz
32,0 25,0 20,0 Hi,O 12,5 8--- JO
Avuusul
mmjeursn, la rcetltlcnrcn reetlrleut rotund
Obsernatic : La preluc rarea ell avans de p:ltrllndcre
25 10 6:l 1 :l() 1~O 2 50 4 :)0
Hi
Diarnetrul piosci, a, mm
gO
('" l,.
12---Ui 20 25 32 '10 GO
lIl/rUill
I
1.?.,1. A vansul
Vitcz.,a (h~nvans principal, t'n'
Tubrlttl
ee ~
2'
~ ~
I'D
~ !::
::s a,
;p ~ n' e.
c
g;
~ ::l
a
3
2
o
90
Normarea
Tabelul
lucrarilor
de rectificcre
12.6 CoefieieD}i de eoreetie
a
avunsulul
de patrunderc,
pentrn
ma~lni
de reetlricat
rotund exterior A. in functie
de durabilltatca
discului abraziv
Diametrul 400
i
Durabilita tea, T, mm
, i
discului abra ziv, D, mm pina la:
!
500 Coeficient
I I
6 9 15 24
I
1,23 1,00 0,80 0.63
I! E.
In
I
functie
cc
I
1,40 1,12 0,90 0.71
II
600
750
i
de corectie, KT
i
1,50 l 25 1,00 0,80
I
I
1,80 1,40
t
I
1.12 0,90
matertalul de prelucrat Cccficient de corecjie, K iU
Materialul de prelucrat '.
0,85 0,95 1.00 1,05
Otel inoxidabil si retractar Otel ca lit Otel neciilit Fonta c.
!n fcnctte de precizie Adaosul de prelucrarc, 2Acl mm, pina la;
••
/"
cs..
",
..
Trepte
de preciaie ISO
0,15
0,20
0,30
0,70
0,50
I
!
1.C:.G
Coeficient de corectie 1{p
".,-
6
••
7 S
9
0,50 0.63 0,80 1.00
0.40 0.50 0.63 0,80
D. In functie de materlalul
0,80 1,00 ;1,25 1,50
0.63 O,SO 1.00 1.25 de prelucrat
~ide diametrul
Diarnetrul Matcrialul de prelucrat
400
500
1.00 1.25 1,60 2.00
1,25 1,00 2.00 2.50
discuIui abraziv
discului abar ziv, D1 mm, pina la!
!
600
f'
750
901)
Coeficient de corectie KM D
Otel inoxidabil si refractar Otel cwit Otel necalit Fonta
I I ,I
I
0.55 0,80 0.95 1,30
0,60 0,90 1,10 1,45
0,70
1.00 1.20 1,60
0,80 1,10 1,30 1.75
0.85 1.12 1, 45 1,gO
in care Teste durabilitatea discului abraziv, min, iar K1- coeficient care tine seama de natura materialului care se prelucreaza, psntru care se recomanda valorile : - prelucrarea otelului necalit,
KI
=
1,00;
- prelucrarea
otelului calit,
KI
=
0,95;
- prelucrarea
fontei,
KI
=
1,05.
,.
Norma teh nica la rectificat
91
rotund exterior
Prin coeficientul I{2 se tine seama de dimensiunile pentru care se recomanda valorile : -
diametrul diamerrul diametrul diametrul
400 500 600 700
discului abraziv discului abraziv discului abraziv diseului abraziv
mm, mm, mm, mm,
discurltor
T, min, pentru
abraztve,
A. Rectiffcarea
mID,
discului E, pina la:
!
4';0
350
5 6
5 7
I
K2
I
7 10
I
exterior
750
900
8
11
12 15
rala
I
15 20
racordare
7-8 33
6 40
Treapta de precizie ISO Durabilitatea T, mill
rotund
D, mm
12
de finisare a supratetelor
1,12.
min
T,
B. Recttficarea de finisare a suprafetelor ctllndrlce
C. Rectificarea
=
de rectWeat
600
I
6 8
I
0,82 ;
I{Q = 0.91 ; J{; = 1;00 ;
cilindrice
discului abraaiv,
500
Derabilitatca,
40 40-63 >63
maslni
de degrosarc a suprafetclor Diametrul
La!imt'a
J{2 =
abraziv,
economics T, min.
In tabelul 12.7 se dau valori pentru durabilitatea Tabelul 12.7 DuraJJilitatea
diseului
ciHndrice cu
9 25
racordare
~~"
Suprafete
Suprafcre cilindrice ale discului
Treapta de precizie ISO
Raza de racordare, k, mm
6
i
I
7-8
!
9
I
Durabilitatea,
~0.5 0.5-1.0 1.0-2.0 2.0-3.0 >3.0
I
15 20 25 30 40
!
10 14 20 25 33
6
i I
7-8
I
9
rnin
TI
6
5
10 15 20 25
8 10 12 15
I
I
I
I
4 6 8
3
10 12
8 10
5 I)
D _ Rectificarea suprafetelor Irontale
s
'~"'.~1<
fronta le ale discului
"-'-,
Precizia la Iungimea de prelucrat, mm Durabilitatea suprafetei frontale, T, min
0.03 10
0.05 7
0.08 5
12.~.4. lJeterminarea timpilor cjutotori La rectificarea rotunda exterioara s-au stabilit normative pentru timpi ajutatoI'i; pentru prinderea ~i desprinderea piesei tall pentru comanda masinii ta2, pentru masuratori de control tar,. In tabelul 12.8 sint consemnati timpii ajutator! tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei. ~
..-'::-,;
-;:-
92
Normarea
Tabelul
12.8 Timpii
alutiitori
pentru
prlndcrea-dcsprlndcrea de reetlflcat
piesei, tal. mln,
rotund
Masa
la preluerarea
1,0
picsei , kg, pln~i
3,0
5,0 Timpul
A. Cu manipulare
I
1
i
1n
!
universal
2i In un~versal
5~ ll:neta,..
31 III universal
~I
I
vtrtul
i
I '1:0:; 1000 i 0,36
mobile
41 In universal, luneta 1 papu~ii mobile
--'
51t11 platou
cu falci
61 In platou ! si luneta 71'
en fiilci fixa
~i virIul
Cell-
trari! en cornpara torut
I.~~~fl~t
",
Intre vtrrurl 8
! Fara
montarea
I
antrenorulni
i
montarea antrenorulni
I Cu
9 10
Intre vil!uri
11i en Inn eta 12 ' 131 ~ I.
Pe ~orn neted en fix are prin piulita
<:::
14:;>
"I' ~
-=
10
<~
I Pe
dorn
I Fara
I
"I_1i~i: I .g
1
19 20 I
1
'5 211 '8
8
I~
co
221
')')
8
--
g
')01
_
_0
;:;
,.g
2"1 ~ 1
~'"
I "'"
J!1
Pe don, extensibil Dorn ncted en piulitri
I I
I Cu
~aib~ I potcoava Cu saiba normala ICu mOI1- I:\fallnIta~.ea Pie-I al
I I
sei
Presarei
I
leoniea
I F"" piulil' Cu pinlitii I Cn ~aib{t potcoava , Cu saiba normalii
I I
!
I , -"
Dorn lextenslbll
I
montarea antrenorulut
,
"" canclat
1 Cu tampon permanent si stril:gere eu chew Cu piulitii ~i [ strl~gere cu I cheie Fixare cu i.v.olanprinax I F' I' , - rxare en (ISpozitiv en i strlngere
II
,
i
I
1
I
'
I
10,23
10,25
, 0,291
pncumatica
masln
la:
8,0
20,0
12,0
min
,-
I
I
1
0,33
i 0,381
0,57
110,5S
,----.
0,53
i G,92 I
1
o. 54 I G, 64
0, 19
'I
0,81
10,96
11,07
3,90
14,40
I 4,90
5,70
II 6,40
:
!
,:0:;20001 -
,
tal
I 0,40 1°,431°,48 I I I 0,38 to, 41 I 0,45
1
I Verifiearcn I'
0,38
I
papusn
pe
manuala
I· 1°,21
1
de rectlficore
exterior
o.s
11001-;1de prindere a piesei
Poz.
lucrdrilor
-
I
0,63
1°,72
1
!-I---l---~-I---I----l-~I-I - I -
I
13,10
I.
I
! - ' - I -
11.
I-~ JI I
0,~~rO,3'1
,-
0,18
1"(; 1000
I--=--
:0:;10001' 1>1000,_-:-_
i
0,20
1
I
I
I
i
0,70
0,5;j
0,291°,34
I
0,39
i
1,001,07
"
82 0,91J
0,66
0,51
1°,59
0,69
0, /2
~---=-_'-0,63
0,70_
I 0,48
-=-_...<~,57
I
-
0,58 ~~
0,64
0,69 0,97_
-
1°,30
0,32
0,35
0,38
0,41
,----I~1 I'
I
11 -
I -
I1 i
0,2:)
I I
I I
I
1°,29
!
I
I
I 0,261
I I!
I
0,75 1,05 1°,45
0,28
0, 34
I
0,32
!
I I
I
I
,
! 0,26 I
1°,29 I
I
)
J
I' ~ 0,3/
I
0, 38
.
I I I."
0,41
0,48
I
1
~~
I I
1
I
I
j
0,75
I
'I
1I
-
1
0,6~1Jl:.62-'~~1
!
, I
0, 77 Jl....~I~}J~2~
0,53 0,74
'I
!
1,08
1
I'
'I
I
I' I
!1_--__ -
0,65 O,_~
! , ! 0,80
~
Jl-,~~!
I
1°,'15
I
I
I
0,;)6!
I
'I'
i
I
1
I
O,7~_
I
0,80 (),
~~I
-__
0,61 11 . 0,75_Jl,80,Jl:.85
I I
I -
10,25
-
10,4910,52
i----,
0,22
o,~~J I
~--I'0,63'~
I'
I
-
I
I'
11 0,48 0,51 0,5'1.1°,57 -=-_!-=__ -_ . 0,60 __0,66
I
I
5,10
0,37-1-~~-43 _I
!
I
11>1000~_---=-
:
3,50
l o.sr 1
1°,140,1610,180,200,2411°,27
I
I
1
0,33
0,37
I
1°,41 I
I
I
I I'
Norma tehenico la rectificot
93
rotund exterior
Tabelul
Modul de prindere
251 Punerea
~i scoatere,a
1
Masa p iesei , kg, pina
Lung imea p iese i, rnm
a piesei
aparatorii
I 1
0,5
1,0
3,0
\
Timpul,
,
___
I'
1 Pe darn nete d sau cxtensibil
I
' 0,25J
0,25
0,25
10,09
0,11
0,13
-
'
!
II 0,30I~, I
B. Cu ajutorul
I
10,12
10,15
20,0
0,18
'I
0,35
iI
I
10,11
Pc dorncanclatl
12,0
min
tab
1°,25
, I
la:
,,8
~,5
'
261 Prindcrca si desI prinderea fiecarei I piese urmatoare, 271 se adauga :
12.8. (continuare)
I
i
I
masinilor de ridicat
s
::'Iasa picsci, kg, pin a la:
" c Q.)
Xlodul
POL:.
de
prmdere
a
~
El •
picsei
so
"b.o'0
so
50
§.S
Timpul
...:IP<
28:
i In
291
~~ universal
I ~ 1000
'I
'
(B)
I'
I
31 In universal ~i vir35 fulpapu~iil11obiIe,
I~I
401nplatoucufalci
(A)
(A).
1
[Verificarca
l""
(~l) .' vtrfur i
1---,
44i 4511
(B)
1\
1
1 __
471
I I
4St 49j Intrevir~uri
1__
46
(A)
~O I eu luneta
I
. (B)
~~I
J
5:d Punerca Obseroatii;
~i scoaterea
3,25 13,SO
\ ~2000
1
'I
1'7,20
CC"
-
1_-__ -
(D)
-
(C) (D)
3,50 4,10
,---
I I -
9,65
---
I I
3,90 3,40
---1--4,25
-=-
3,00 3,60
3,40'
/---1000 ::::::::::.
4 , '), .•... ;), 4,90
3,80
-
-
1
4~"iD
I
1~.2c?'_
1_5,15
I.
-
I
6.,i5
I
.-.
i,6.5
,>1000
1
11~1000 >1000
3'i5114'~~ ,-,I-_li~1~1~~_0,2~_:~_/,OO
i
I 0,35 I 0,35 I 0,35 I 0,35
A - en palan electric sau pneumatic: B - cu pod rulant antrcnorului ; D - fiirii montarea antrenorului.
electric;
I I
-=-
-
-
-=---. -
'_,--
I
6,65 5,25 -
1
3,25 ~_~i..<1.'20
7,00
-
--~I-5,90 4,i5
i
1-
4,/010,30 3,80 ,1,20
4,90
-
-
I~~I ",0 1_",0 I G,60
~1000 1>1000
~1000
-
~
-
-
-
I -
3,4013,90 2,85 3,10
(D)
aparat.ori!
I
i
.!_~..2~1-:._
1~1"1,0~
3',~,'1,30
(D)
3,i51 4,35
-
5,eO .,. 6,30
18,4~T---=---=---=-
1 >1000
1
-
,-::
I
C
I
- ,
8,90
( )
.
3 , ~O
17,7019,50111,001
13,10 12,iO
300
I -
i,iO
I
(C)
-
---;,-:7:-;, 90T~~~i-I-"':-14,20 4,50! 4, ro - I 8,30
i
3,70!
'10 4 ,"Je, '0 'Je, 4,8~y,2~U
i
I
:
~I
I'"
(C)
1
:J.'11
I
I
3 ' 90
ceutrar ii cu.c~n:-l
)' (E)
41 .)i luneLl! fixa
3 , 6~
I~ 1
I
"-".--,--------
.i-..~~_4, 00 , .i-..~-l~
I :<1000 I
(A) (B)
3S!lnplatoucufalei 391
I Intre
i >1000
(A) (B)
-~ In. uniyc~sal, .~ullet~ si 3, virf'ul papu~ll mobIle
..1000 ""
"
200
rein
-! - 1--::-1.--1-----
--
3, 40 3, 8~
I > 1000 I
5i
')') lunet a 33
v
'---1--
(:1)
In
v~1
4~ 43
[2,80[3,00'13,201 ----\.--_-\---_3,2D 3,00
(B)
:~' .J1
'1-
(A) .
'1
universal
120 tal
0,80 4,60
--~ i,30 Y-,i5_ 7'40,
-
-
-
-
I 5,5_'?..1 6,2c:..,
I I
8,25_~9,25 ~--:, . i,oO
C -
I
0,35
ell
I 0,:35
moritarea
~4
tehnica la preluerarl prin a~chiere
Normarea
In tabelul 12.9 sint dati timpii ajutatori ta2, pentru eomanda masmu, iar in tabelul 12.10 - t.irnpii ajutatori ta5, pentru masuratori de control. 'Tobelul
12.9.
Timpii ajutatorl
Iega!i de
comanda maslnll, exterior
la2
mln,
pentru
maslnl
de
Lungimca Poz ,
1
~
I I
piesei de piatra p ietrei de pie sa
Apropierea sau retragerea :
I
4 5 6
I
7
I
Poz ,
1. Deeuplarea avansului de treeere decuplarea avansului de patrundere
12.10. Tlmpil ajut:ltori
Instrumentul
pentru
se suprapune se suprapune
miisuriiri de control, exterior
de masurat
tu., mln,
50
I
0,04 0,04 0,09
0,08
0,09 0,04
pentru
2. Cuplarea ?i
maslnl
de reetltleat
mm, pina la: 500
250
100
1000
0,12 0,06
0,03 0,07
ell t.impul de haza. en timpul de baza
Lungimea prelucrata,
Diametrul masurat mm, r-1nA la:
I
0,03
Cuplarea sau deeuplarea vitezei de avans Sehimbarea vitezei de avans sau a avansului de treeere Sehimbarea lungimii eursei de apropiere a suportului pietrei, a papusli mobile portpiatra sau portpiesa,a axului portplatra Pornirea ~i oprirea slsternulul de raclre
Obsernatii,
>
1000
0,06 0,04
I-C-u-p-la-r-e-a~a-,-'a-n-s-u-l-u-i-d-e-tr-e-e-e--r-e------'-------------1
Tubelul
prelucrata,
Felul minuir'ilor 9i miscarilor de cornanda ~
2
reethlcat
1000
.
Timpul tara min
1 2 3 4
0,29 0,31 0,38 0,63
0,31 0,33 0,40 0,66
0,37 0,39 0,46 0,71
0,46 0,48 0,56 0,80
1°,63 0,67 0,75 1,00
50 1100 250 500
10,23 . 0,26 0.34 0,47
0,26 0,29 0,36 0,50
0.31 0,35 0,42 0,57
0,40 0,45 0,53 0,70
0,56 0,61 0,74 0,86
50 100 150
0,18 0,22 0,26
0.20 0,24 0,29
0,25 0,31 0,37
0,33 0,46 0,61
0,50 0,56 0,79
0,14
I 0,15
0,20
1°,26
0,41
100,19 ,17
0,22 0,24 0,30
1°,32 0,34 0,42
50 100 250 500
Mlcrornetru
I
I
5 6
Micrometru eu plrghie
7
8
-_. 9 10
Pasarnetru
11
1 12
Calibru Iurca
dublu
I
50
1__
13 14 15
Calibru turca
I
simplu en potcoava
I
50 1100 250
-
I
---
0,13 0,15 1°,20
0,14 0,16 10,21
0,24
'I'impul ajutator ta, pentru 0 faza sau 0 operatie, se determina ea suma a timpilor ajutatori Iegati de minuirile executate (ta = t"1 taz ta5)'
+ +
Norma tehnicc
la rectificct
95
rotund exterior
12.2.5. Oeterminarea timpilor de deservire Pentru operatia de rectiticare sint dati timpii tall pentru deservirea tehnica, in procente din timpul de baza, ~i timpii tao, pentru deservirea organizatorica, in procente din timpul operativ (to tal. Timpul pentru deservirea tehnica este eonsumat in special pentru indreptarea discului abraziv. :tn tabelul 12.11 sint dati timpii pentru 0 indreptare a discului abraziv in minute. Pentru determinarea 'timpului de deservire tehnica se foloseste relatta
+
,
c(1t
11·t. '··-.!:tu T
-
(12.6)
[min ],
in care ti este timpul de indreptare, min, dat in tabelul 12.11; T - durabilitatea discului abraziv, min; to - timpul de baza, min. In tabelul12.12 este dat timpul tdo, de deservire organizatorica, in procente din timpul operativ.
12.2.6. Determinarea timpuiui de odlhno ~i necesitcf In tabelul 12.13 sint dati timpii in procente din timpul operativ.
Itzloloqlcs
ton, de odihna ~i necesitati
fiziologice,
12.2.7. Exemplu de calcul cl normei tehnice de timp la rectificarea rotunda exterlocrc Sa se calculeze norma tehniea de timp pentru reetificarea rotunda exterioara a unei piese din OLO 45, tratata termie, eu diametrul de 80 mm pe lungimea de 500 mm. Prelucrarea se face eu asezarea piesei intre virfuri pe 0' ma~ma de reetifieat tip RU 250. Masina, are discul abraziv cu dimensiunile 400 X 50 X 205 mm eu caracteristicile E50KO. Adasoul de preluerare 2,Ac = = 0,5 mm. Norma tehnica de timp se calculeaza cu relatia (12.1) in care 110 se considera 50 bucati. Timpul de pregatire-tncheiere din tabelul 12.1 se stabileste pentru distanta intre viriuri de 1000 mm, format din timpii dat! la pozrtiile 1, 6 ~i 16 ~ Tpi = 7 10 0,7 = 17,7 min. Timpul de baza se caleuleaza eu relatia (tabelul 12.2)
+
+
to
=
2·L·,A SI
'np
.K
[min] ,
'St
in care L = 500 mm, ..de = 0,25 mm, K = 1,5 (tabelul 12.2). Avansul longitudinal se calculeaza cu relatia SI = ~·B [mm/rot], in care ~ = 0,3 pentru rectiticarea de finisare pentru R; = 0,63 (J.m ~i B = = 50 mm, rezultind SI = 0,3· 50 = 15 [mm/rot]. Avansul de patrundere 8/ se alege din tabelul 12.4 pentru viteza de avans, de 40jmin (tabelul 12.5 pentru (l :;:;;;100 mm ~i rectificarea de finisarea oteluri101' calite) ~i avansul SI pina la, 16 mm/rot, s, = 0,0096 mmjcursa, Se lucreaza
~
Normarea
96 Tabelul 12.11. 'I'lmpul pentru indreJltarea
discurilor abrazive, exterior
Schija
supratejclcr
cc
2~~~~~~~23 3 ! " !
8
I
ti'
min,
lucrarilor
pentru
de rectificare
maslnl
de
reetlfleat
lndreapta
se
!
,
A. Indreptarea suprafetelor cilindrice ~i Irontale [
"'1!i:" +
"
Poz.
I
il:
I
;,
! 1 2 3 4
I
Scula
de
iudreptat
,"
,_
';J_
,t,',...
t (
D'
I~man
.
umc sau cu granule)
",
15
20 40
II
I,60
80
I ' II
I -
I
Role din carburi m~talicecarelllcreaza
I
I
I'
-
di:l carb?rundum lucrmd prm rutare
1
I
2
I
1, 4 1, 7 2,0 2 4 ,
OA
I -
1,2 1,5 1,8 12,1
i
J:2
1
-"~!_'.' 2,0 2,6 3,3 3,9
---
. '''-...':.
(1,8
I, I
O,~
I
1, 5 1, 8 2; 1 2,6
I
1, 6 1, 9 2,3 2,7
1.3
I >.3
1,4 1,7 2,2 2,5
2,2 2,8 3,4 4,0
---
---
..':.
-'-"--'-"-
1,8 2,4 2,7
I
---
2,0
3,0
2,6 2,9
4,~ 4,;:;
~I~--
1,6 ;:;i
I
11,3 1,6 1,9 2,2
1,7 1,9 2,9 2,02,23,52,12,33,6 2,3 2,5 4.1 2,6 2,8 4,4
frontale
i
--------
--1.1
~m
a,
I
1,3 1,6 2,1 2,4
I
\1.5
B. 1ndreptarca suprafetelor
,"
R
i
1, 5 1, 4 1, 8 , 1, 7 2,2 I 2,0 2 5 2,5 ,
1.'
I
40 60 80
I
I
1, 3 1, 6 1, 8 ') 3 -,
I
( t'
a~ea supra.e.CI.
11ITIrUI\ ,tmm
I~
20 40 60 80
, "20
Piatra
0,8
1----
I
I
!
3,2
250
!I 't ..
UgOZl
'
virfurilor, mm~ pina la
I
I
1
1
_'~J 11 12 13 14
I !
mal multe
150 R
pina la
I
prm rulare
"'c
Latunea pietrei B, mm
Suprafafa .
I
--,-I 6 7 8 9
I
II
I
I
Inaltimea
razelcr
a
fn~11imea virfurilor,
mm
ptna
la
I
Poz.
I
Scula
de
indrep ta t
I
Suprafata
Raza R, mm , pina la:
I
I
I
150
I
0,2
i
I
0:5
i
1,0
Timpul
16 17 18 19
Bare de carborun dum I
I I
2 ~i 3
I
I
1 2 5 10
250
Adaosul pe raza, mm
0,49 0,45 0,47 0,61 0,76 0,59 ,0,79\0,61
0.29 0,46 0,48
!
(\2
t
!
0,5
!
0,1
min
0,5310,49 0,6510,51 0,80 0,62 10,83 0,6·1
0,33 0,50 0,52
Norma tehenice
la rectilicat
97
rotund exterior
",1
Tubelul
12.12. Timpul
de deservire
organizatol'icii,
1,10' min, pentru In5.1iimea
I
Poz.
:\Ietorltl. de rcctlficarc
maslnl virfurilor,
1
Fara
I
racire
12.1·'";. TiJTIjl!l1 tie "tllllll't
Tubelul
~i neeesitjitl
iiziolo!Jice.
exterior
la 250
tdo. in ~~ din
Top
1,5 1,2
Cu rikire
I
mm, plna
\
150 Timpul
2
de reetifieat
2.0 1.5
Ion. min,
maslnl
llentl'll
de
l'ectif1cat
e xtertor Masa piesei, 'limp opcrativ, Top, min
PUi.
'I >
2 --, 3
I
1
I
1
:::::; 1.0
I I,,
I 1
_41
I
1.01-2,50
I
_61 1 5
0,5
I,O!
3,0
i
>50 :::::;50 >50
5,0
I
.
S,O
ton» in ~~ din
I~~I~I~I~I~ I
3.0
3.0
3.5
I
3.0
:::::;50
4.0
I
3.5
14•0
3.0
I
;
12 Top
I
,
30
I
> 20
-=-I-=-
5,0
----
4.5
----
4.0 .., " ,).;)
3,0
I
4.5
3,5
3.0
:::::;50
-
>5.0
i
kg. pina la i
i
Ttmpul,
>50 2.51-5.00
!
i
.
I
, 1
'Limp ajutator In ~~, diu Top
-
5.0
-
4,5
-
---4,0
--
3,5
4,5
--
4,0
3,0
en avans de patrundero pe cursa dubla ~i conform observatiilor de la tabelul 12.4: St = 2 '0,0096 = 0,0182 [mmjcd]. Din tabelul 12.6 se adopta urmatorii ceoficienti de corectie ai avansului de patrunderc : KT = 0,63; KM = 0,95; KJ[D = 0,80. In aeeste conditii 8/ = 0,0182 '0,63 '0,95 '0,80 = 0,004 [mm/cd]. Turatia piesei se determina en relatia (12.3), in :eare vp se stabileste cu relatia (12.4). Fata de datele problemei: d = 80 mm, ~ = 0,3, 81 = 0,004 mmjcd, '1' = 33 min, din tabelul 12.7, pentru rectificarea suprafetelor cilindrice far3. racordare, in clasa de precizie 2 ... 3 ISO, se ia KI = 0,95; K2 = O,82.Re0,17 0 ,95 .0 ,ts~ = 7,... '),[m/mln , . ] ~l. t-lira,la t' . . zu It,a ca vp = _ '80°,3 D plesel 33°,0'0,3 'O,OO,!, V
c>o
~
n = 1000 '7,25 p 'It·80
=
28 [rot/m in]. .. ,
2 ·500 ·0 25 . '1,5= 23 mm. 15 ·28 '0,004 'I'impul ajutator tal' pentru prinderea ~i desprin derea piesei, din tabelul 12.8, pentru piesa cu greutatea de 20 kg, la, asezarea intre virfnri en antrenor, poz. 7, (1 = 0,73 min.
In aceste conditii to =
7 -
;i~
c. 315
93
Normarea lucrdrilcr de rectificare
Timpul ajutator ta2, pentru comanda masinii, se ia din tabelul 12.9, pentru lungimea < 1000 mm, de la pozttiile 2,3, 4 ~i 7: ta2 = 0,04 0,03 0,03 0,04 = 0,14 min. Timpul ajutator' tu5, pentru masuratori de control, se ia din tabelul 12.10 (pozitia 2): ta5 = 0,48 min. Rezulta t; = 0,73 0,14 0,48 = 1,35 min. Timpul tdt, pentru deservirea tehnica, se deterrnina cu relatia (12.6), in care t. = 2,1 minute (din tabelul 12.11 pozitia 3), va fi
+
+
+
tdt
+
+
+
1,1 '!i t = ~ '2,1 =T a 33
.23
= 1,6 min.
Timpul tdo, pentru deservirea organizatorica, din tabelul 12.12 (pozitia 1), va fi tao = (23 1,35)·2,0/100 = 0,49 min. Timpul tOM de odihna ~i necesitati fiziologiee, din tabelul 12.13. (pozitia 7), va fi ton = (23 1,35)·3,0/100 = 0,73 min. Norma tehnica de timp pe bueata va fi NT = Tpdn tb ta+ t,u+ tde + ton= 17,7/50 + 23 1,35 1,6 0,49 + 0,73 = 27,52 min.
+
+ + +
+
+ +
+
12.3. Norma tehnico de timp la prelucrarea
pe mosini
de rectificot interior Norma de timp pe bucata se calculeaza cu relatia (12.1). 12.3.1. Determlnorea timpului de preqotire-incheiere Timpul Tp;, de pregatire-incheiere,
este dat in tabelul 12.14.
12.3.2. Determinarea timpului de bozfi Timpul de baza se poate determina prin calcul eu ajutorul unor relatii care ~in seama de lungimea supratetei de prelucrat, de parametrii regimului de aschiere ~i de adaosul de preluerare, eu ajutorul normativelor stabilite pe baza de observatii sau prin caleule, eu ajutorul nomogramelor. in tabelul 12.15 sint date relatii pentru calculul timpului de baza la rectifiearea interioara. 12.3.3. Elemente ale regimului de oschiere Pentru calculul timpului de baza eu relatiile date in tabelul 12.15, trebuie sa se determine avansul longitudinal 81, mm/rot, avansul de patrundere 80 mm/cd si turatia piesei np, rot/min. W"Avan8ul longit'ildinal 8z se determina eu relatia (12.2), in care valorilo avansului longitudinal ~, in fractiuni din H1timea discului abraziv, sint date in tabelul 12.16, iar B este lay:imea discului abraziv, in mm. Avans~tl de patrundere 8t se da in tabelul 12.16.
Norma tehnicf Tubelul
la rectificat
12.14. Timpul
99
interior
dc IJl'cgiitire-incheiere,
Tp'j,
mtn, pentru
masini
de rectiHcat
interior
I
DiametruI,
A. Operatll curente
Modui de priudere
Poz:
In universal
1 2 ..,., 4 5
In In In
universal platou platou ~i In dispozitiv
6
sau in mandrina si luneta . luncta special pentru rectifiearea
Primirca si predarca documentatlei, a sculelor, dlspozitivclor ~i aparatelor
I
a piesei
I ~ 60
~60
9,0
14,0 17,0 25,0 28,0 30,0
11,0
20,0 22,0 alezajului
la rot:
a comenzii de masura
eu
21,0
dintate
indicatllle
mm
neccsare,
8-10
B. Operatii suplimentare •..
:
Hectificarea faleiloI' univcrsalului
7 8 9 10
Schirnbarea unei fiUei Rottrea eu un unghi oarccare
eu diarnetrul,
a mesei
!
mm:
masinlt,
papusn
fixe,
10,0 12,0
<250 >250
I
Inlocuirea
12
Rectificarea piesel eilinclriee dupii lnlocuirea, pe partea :
13 14
-
pietrci
Indrcptarea Tabelul
---
0,7
1,0
1,3 2,3
2,0 3,2
1,0 0,7
2,6 1,2
papusil
portpiatra 11
16,0 19,0
!
perif'erica
trontala
pietrei
0,7
12.15. Tlrupul
de haza,
tb_
min, pentru
maslnl ""de reetitleat
interior
I I
I
I11 1I
!f Pentru tb
=
Iiecare cursa simpla a rnesel :
L ·.4.c ·k/(St ·np 'St)
=
L '.4.. ·k/(~B ·np 'St) [min ],
Pentru Itecare cursa to = 2L ·Ac ·k/(st ·np 'St) La rectincarea
=
dnblii a mesei :
2L '.4.. ·k/(~·B
en Iesirea llbera
·np ·s/) [rnin]. a discului
L = 1- (0,2 ... 0,4) B [mm]. La reetificarea L
Cocficlcntul k: 12
I i
I
pina la un prag,
=
1- (0,4 ... 0,6) B [mm]
-
pentrn degrosare : l: = 1,2 ... 1,5; - pcntru finisare:
I: = 1,3 ... 1,6.,
100
Normarea lucrdrllor de rectificare 12.16. Avansut longitudinal, In Irnetlunl din la!imea dlseului aurazlv ~i avansul de piHrun. dere, la reerltlearea rotunda Interloara
Tobelul
A. Avansul
Materialul de prelucrat
longitudinal
in fractluni
din
Iatimea
discului
Raportul dintre diametrul Felul rectificarii
I
1:4
2: 1
t
abraaiv,
gallrii
10,6?-0,75 0,2;)-0,40
0,60-0,70 0,25-0,40
0,50-0,60 0,20--0,30
Fonta ~i bronz
Degrosare Finisare
10,07-0,80 0,30-0,45
0,65-0,70 0,30-0,45
0,50-0,60 0,30-0,40
I
B. AvansuI Otel Rectificare
de degro~are!
de patrundere,
Obsertiatie,
StJ
mmjcursa
Rectificare
de finisare
I 0,50-0,55 0,30-0,40
0,40-0,45 0,20-0,30
0,45-0,50 0,30-0,40
OteI neciilit ~i fonta Rectificare
de degro~are
I
Rectificare
dC'finisare
St' mmycursa dubla
0,0025-0,0030 0,0025-0,0040 0,0025-0,0050
0,0015-0,0020 0,0015-0,0020 0,0015-0,0020
0,0025-0,0030 0,0025-0,0035 0,0025-0,0040
0,45-0,50 0,20-0,30
dubla
I
diEt
Avansul de patrundere,
20-40 41~70 71-100
, .3
1 : -2
Degrosare Finisare
gaurli, mm
~1 lungimea aces.teia
1:1
Otel
Diametrul
[j
0,(}015-0,0020 0,0015-0,0020 0,0015-0,0020
Valorile din tabel sint date pentru prelucrarea pe masinl de rcctificat interior ell ciclu semiautomat. La prelucrare pe masini de rectificat interior unlversale, avansul de patrundere St se mareste de doua ori, iar avansul longitudinal, In fractiunl din latimea discuIui ahraziv, ~ rarntne neschimbat.
Tumtia piesei
11p:
se ealculeazi; en relatda np
lOOOvp
[rot/min],
(12.7)
Tt·d
in care cl este diametrul gaurii, mm,
~i vp - viteza piesei, care se determina cu
relatia
c, ·d
Q
vp
Tm
'SX t.
.5, 11
[mjrnin],
(12.8,)
in care Teste durabilitatea discului abraziv, minute, data in tabclul 12.18 iar Cv, p, In, x, y sint coeficient ~i exponenti dat,i in tabelul 12.17. 12.3.4. Determinorea tirnpilor cjutdtori Ca ~i 13J rectificarea rotunda exterioara s-au stabilit normative de timp i ajutatori t"H lega~i de prinderea si desprinderea piesei, ta2, de comanda masinii, ta5, de masnrari de control.
r
Norma tehnica la rectificat
Tabelul
12.17.
Vnlol'ile
101
interior
coeficicntului
Cv
~i a
xfaterialul de prelucrat
I
Ote] necalit
I
Otel calit
rotunda
I
Caracterist icilc discului abraziv
Electrocorindon, liant ceramic, granulatie 50 Electrocorindon nobil, granulatie 25
Cv
0,054
I
0,054
I
p
II 0,5 I
II Electrocorindon,
I
p, m, x ~i y din relatia tntertoara
e xponentilor
asehlere la reeuttearea
liant ceramic, granulatie 50 Electrocorindon nobil, granulatie 40 Electrocorirrdon nobil, granulatie :!5
vitezel
de
.
I
m
0,6
I J
x
I
:v
0,9
I
0,9
I
-----1-----.----_
0,050 0,058 0,054
I
0,5
I 0,6
I 0,9
I 0,9
In tabelul 12.19 sint prezentati timpii tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei, In tabelul 12.20 sint da~i timpii ta2, pentru comanda masinii, iar in tabelul 12.21 sint da~i timpii ta5 pentru masurar! de control. 12.3.5. Determinarea timpilor de deservire Timpul de deservire tehnica tat' in procente din timpul de baza, se da in functie de timpul pentru indreptarea discnlui abraziv tt, prezentat in tabelul 12.22. Pentru determinarea timpului de deservire tehnica se Ioloseste relatia tat =
1,15
T
·tt .. tb
[min] ,
in care Teste durabilitatea diseului abraziv, min. Timpul pentru deservirea organizatorica trio, in operativ, este dat in tabelul 12.23. 12.3.6. Determinarea
timpului
(12.9)
procente
pentru odihno ~i necesitof
din
timpul
fiziologice
In tabelul 12.24 este dat timpul ton, de odihna §i necesitati fiziologice, in proeente din timpul operativ. 12.3.7. Exernplu de calcul al normei tehnice de timp ia rectificarea rotunda interioorc Sa se calculeze normat tehnica de tirop pentru reetificarea interioara a unei piese din otel ealit ell diametrul interior de 70 mm ~i lungimea rectificata de 140 mm. Reetifiearea se executa cu disc abraziv En24JO cu diametrul de 50 mm ~i latimea de 20 mm. Se prelucreaza 50 bucati, avind fiecare adaosul de prelucrare 2Ac = 0,4 mm.
'""-
~
---_
.. -
:-5
102
Normarea
Tabelul 12,18, Durabllltatea
economten
de rectificare
de reetlficar
rotund
La1'imea discului abraz.iv E, mm, plna la:
i 16 50 160 320
T.· min, la mastnl
a discurilor abraztve, interior
Diametrul piesei, dp, mm, pina la:
lucrarilor
25
25
32 25
32
25
1
I
40
-
-
40 -
32 -
SO
32 I
Adaosul do,1 1 prelucrare Clasa de precizie i
~
I I
-
-
63 50 -
50 40
80
-
63
-
80
-
63
-
-
50
I
-
-
-
I
63
-
80
80
economic; T ec' min
Durabilltatea
,
0,15
\1
' si ~ '1
I
5.0 \6,3 8,0 110,0 12,5\16,020,0 20,0 20.0 120,0 20.0 20,0 20,0 20,0 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10,012,5 16,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20.0 20.0 4.0 6.3 8,0 10,0 12.5 16.0 20.0 20,0 20,0 20,0 2,512•5 3.2 4.0
----
------
-_._----
----
0,20
1 ~i 2 3 4
3.214•0 5.0 6.3 8,0 10,012,5 16,0 20.0 20,0 20,0 20.0 20,0 20.0 2,5 2,5 3,2 4.0 5.0 6.318,0 10.0 12.5 16,0 20.0 20,0 20,0 20.0 2~ 5 2,5 2,5 2,5 4.2 4.0 5.0 6,3 8,0 10.0 12.5 15.0 20,0 20.0
0.30
1 si 2 3
2,5 2.5 3.2 4,0 5,0 2,5 2.5 2.5 2.5 3.2 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5
----
:1
-1 si 2 3 4
0.50
--
2,5 2,5 2,5 2.5 3,2 4.0 2,5 2,5 2.5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
1 ~i 2 3 4
1,00
1 si 2 3 4
--
5,0 6,3 3,2 4.0 2,5 2,5
-- -- --
--
2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
3.2 4,0 2.5 2,5 2,5 2.5
-- -- -- -- -- -- --
Co.ficimN
r5
2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,512, 5/ 2,5 2,512,5 12,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5
de coreciie ai d"rabilitd!ii
pentru. raportu!
Dfametrul discului abraziv, Durabilitatea T, min
[ronlale
pentrw
raza de racordare
10 0.8 115 1,2.
D, mm
I
20 1,7
--
--
--
--
--
5,0 3,2 2,5
I I
30 2,5
--
-3.2 2,5 2,5
--
--
--
--
La rectif icarea
suprafetclor
frontale
--
5,0 3,2 2,5
4.0 2,5 2,5
-- --
--
--
8,0 10.0 5,0 6,3 3,2 4,0
6.3 4,0 2,5
disc aorazio] gaurii, Dldl}
0,63 0,8
ciiindrice
I 40
3,3
I
$;
[rontal«,
50 4,2
I
1,8 1,0
R..,l
"""
\100
60 5.
8
1
Obseroaiie.
--
8.0 10.0 12,5 16,0 5,0 6.3 8,0 10.0 3.2 4,0 5,0 6.3
6,3 4.0 2,5
0,5 0,63
a pM/itor
--
8,0 10,0 12,5 16,0 20,0 20,0 5,0 6.3 8.0 10,0 12,5 16,0 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10.0
dia~'etrelor
0,4 0,5
Raportul diametrelor Ccefic ient de corectie
Rcctif icarea stcprafeielor
------
6,3 8,0 10.0 12,5 16.0 20.0 20.0 20,0 20.0 4.0 5,0 6,3 8,0 10.0 12.5 16,0 20,0 20.0 8.0 10,0 12,5 16,0 2.5 3,2 4,0 5,0 6,3
-- -- -- -- -- --
_. -0.70
----
------
cu R> I mm, durab ilitatea
se ia T
=
5 min.
\ 11510
-------~-------.------
Norm(l tehnico Tobclul
~--
---
103
!a rectificat interior
12.19. Timpii
aj~ltittOl'i pentru
prlnderea-desprtrulerea Iieat rotund interior
A. Cu manipulate
plesel, tal min, la
maslni
de recti-
manuals
Mesa piesei, kg, ptna la: Modul de prindere a piesei
Poz.
0,5
I
1,0
I
3,0
I
!
5,0
Timpul tal
In universale cu doua \ Fixare cu cheie sau trei falci Fixarea mecanica sau pneumatrca
1
2
'-1 4 I In platou
1°,21
cu falci
I
0,36 10,40
I
In mandrinii cu bucsa extensihlla
10,48
I
0,331 0,38
Cll
cheie
I 0,24
1-0,26
I
20,0
I 0,53
°
0,24 I 0,27 I ~~-----
I 0,57 I 0,68 90 14, 40
28
1 0,92
I~
5,70
5,10 Fixare
12,0
min,
Verificarea centriiriil----i--~I~I~I~, cu comparatorul
5 11In platou cu fiilci ~i luneta 6
I 0,43
8,0
0,29 0,21
O,151~1~
verificareacentrariil comparatorul
Cll
1 0,231°,26
I
6,40
I~I-;';-I~I-;;~;'-
7 8
B. Cu ajutorul
masinilor
de ridicat
i Modul de prindere
Poz.
13
I
In universal ~i luneta fixa
14 ,
~II
In platou cu falci
I In platou cu fiilci ~i Iuneta
18 19
IPlatou e~ectric sau pneumatic Pod rulant electric
I I
lnchtderea
Palan electric sau pneumatic/ Verificarea Pod rulant electric centriirii cu compa[Palan electric sau rator Ipneumatic I ,Pod rulant electric I
"
si deschiderea aparatorit
Masa piesei, kg, pin'" la 50
30
i
16
--17
a piesei
I
80
TimpuJ ta, min,
3,40
3,60
I 3,90
3,90
4,10
4,40
7,20 8,80
7,70 8,90
------~-
7.70
11
I,
8,40 9,65
9,50 111,00
8,50 11,00 12,70 0,08
104
Normarea lucrarilor
Tobelul
12.20. 'I'impil ajlltMori
Poz.
eomanda
ta2, min, pentI'll masl ni de rc{,tiiicnt interior
I I
I
3
Cuplarea
avansului
4
Cuplarea
sau decuplarca
5
Schimbarea
6
Schimbarea miirimii cursei de apropiere a suportului pietrei, mobile portpiatra sau portplesa, a axului portpiatra
:
i
Pornirea
Obseroatii,
de avans
Tabeiul
avansului
12.21. Timpii
t ~. Aparatul de m?Lsura
Poz.
Micrornetru de interior
5
Micrometru de adincirne
6 7 8
Comparator peritru
12 13 14 15
--I
16 17 18
-.~--
I
a papusii
-_
25 50 100 .. _-25 50 75 100
i
----
100
0,40 0,42 0,52 _ ....__0,85 ..
0.42 0,45 0.56 0.94
50 75 -_._--
i
0.08
0.04
peutru
I
0.30 0,31
mmJ
I
250 taG
mnslnl
(le
pina la: 500
1000
-
-
11110,
0.51 0.55 0.77 1.17
0,70 0.98 1.56
0.33
-
-
0.37 0,38 0,61
0,39 0.44 0,69
-
-
0.36 0,59
-
--
0,25 0.29
0,37
{),37
0,37
--_.-
-----
- .
--
-----
0,16
_J:~~_I
-_
0,45
------
----
0,18 0.23 0,26 0.30
0.78
0,38 0,47
0,3:3
-----
25 Calrhru tampon pentru verlflcarca coaxialita ~ii
j
Timpul
100 200 500
tampon
0.04
0,051-::-
Ltmgimea prelncrata: 50
-
en cadran alezaje
la;,' min,
I
500
Pasimetru
Calibru
I
I
1000
--9 10 11
.
Dimensiunea ffias~r~ta ImmJ ptua la :j
100 250
1 2 3 4
0,03
se suprapunc en tirnpul de masina. 2- Cuplarca ~i ~i schimbarea marirnii lui se suprapune ell timpul
penrru mrlSlU'al'i de eontrol, rectHicat interior
I
I
0,04
I
longitudinal de patrundere
I.
'~
~~--
0,03
0.05
longitudinal
de racire
ajutator!
0.10 0.05
--- ---~~
de a vans sau a avansului
1. Decuplarea a vansului deeuplarea de baza.
I
----- ----
vitezei
sistemului
min
la,
0.08 0.04
longitudinal
marlrnti vitezei
~i oprirca
Timpul
Picsei de piatra Pietrei de piesa
Aproplerea
sau retragerea
6:m
I Di';::Ul ';'0Xi:,
1 2
7
<;.
masinll,
Felul miuuirilor ~i miscarilor de cornanda
--~
~..
pentru
de rectificare
-
-
-----
-
-
--
--_._-
-
.-
0.34 0,44 n,51 0.57
0,18
0,23
0,22 0.26
o.:n
-
0, :31
0,36
0,·l5
-
-- ------
-----
.. _-,.
0,24 0,30 0,34 0,39 .....
1,05 2,36
--
-
------
----------
-
------
I
19 20 21 22
..
~~.. ,
I Calibru tampon I sau incomple t
plat
i
100 150 250 350
I
a,30 0, :13 0,33 0,52
0,34 0,'10 0,·1u
0.63
I
I
I
0,54
a.oz 0,90
I
-
-
--
I
-
Norma
tehnica
la rectificat
f05
interior
Tubelui 12.22. TiIllI}\I\ llentrll
Indreptarea lliscurilOl' abrazlve, I., min, pe ma~ini de J'cctifie-:lI rotund interior
la preluerarea
~
;~
.,. [ndreptarea
suprafetei
cillndrice,
1
,--_8_'_J ,.~
3
~ ""
Pox.
~5 !1
i
130
.~
'"
ScuJa de Indreptat , discul abraziv
Diarnetrul maxim 31 galirii prelncrate, mm, piJla la:
'E
260
!
~
Rugozitatca
I
.000
I
O,H
Ra,fJ,.m
0
.§
'"
e
3,2-1,6/
:3~
c,
I
0,8
0,4
!
\3,2-1.6 Timpul
if;
I
0,8
! 3,2-1,6! '
0,4
de Indreptare,
I
0.4
1.£ mill
, 2 DiamanL unic 3 4
J
--
5 6 Hole din placutc
·10
1.9 2.1 2,1
GO
2,5
20 ;,0
1
--;;;-1
7 dure
30 -to
8
60
1
---
20
9 Bara de carbo10 rundum san 11 SlI port CIl gra12 nu le de diamant
:30
40 GO
1
2.62,9
1.9 2,1 2.1 2,5
2.0 2 2.1
2.6 2,9 3.1.
3.2 3.G 4.0
:3.7
.1. 8
, 1 <
2,5
--- ~---
3,1 3.7
---
13 14 15 IG 17
Barii de carbo-I rundum sau suport cu granule de diamant
2
I I
Tobclul
1.?,.~3. Tlmpul
.3
2.8
3.4
:3,1 3. cl
3,8
3.1 3.4 3.6 4.1
2.·1 2,8
---- ---
---
3,9
---
---
0,44 0.57 0.83 0.96
4,2
5.0 _._---
0.53 0.68 1.10 1,10
0.68 0.88 0.73 1.50
2.4 2.6 2.8 3.0
---
---
3.2 3.4
3.8 4.2 4.6 5.4
3,7
4.2
---
0.48 0.60 0.73 1,00
--.
0.56 0.71 0.86 1,20
I
0.73 0.93 1.11 1,50
I
I
I
1
2 5 10
lie deserYire
0,2
0.20 0.49 0.61 0.76 I 0.79
!
0,5
1
1,0
I
i
0,2
Timpul
I
frlo. min. intel'ioara
nun
I
I
1,0
I
0,2
I
I
0,5
Mctorla de r ect ificare
-
-
0.53 0.51 0.65 0.67 in
J30
0.35 0.52 0.54
proceute
i
din
0.37 0.57 0.69 0.84 0.87 timpul
1,0
-
-
0.55 0.55 0.67 0,69
0.37 0.54 0.56
ttl
o. in proecnte,
1
Cu rucrre
1,7
2'.0
3
Fara racire
1, cl
1 ,6
din
I
operutlv,
soo
260
Tirnpul
I
de indrep tare, t , min
I 0.26 0.45 0.55 0.47 0.29 0.67 0.59 0.4610.82 0.611 0,48 0.85
orgnnizutorleri, reetiliearea
0,5
500
i
Adaosul Pe raza,
0
260
i
;J
I
I
i
iao
Diametrul maxim a l g~urji, mm, pin[l la: Poz ,
2.& 2.& 2.8 3.0
suprafete! Irontalc, 2 $i a razei 3
~~
~
sau
2.4 2.6 2.8 3.0
Diarnctrul maxim al geurfi. mm, pinil la :
.s
~'" ~ :ii
2.2 2,8 2.4 2.8
2,3
2.8 3.1 3,4 3.9
I
s Poz..
2.2
----
0,38 ~-::;TO.G2 0.51 0.62 0.82 0.77 1.00 0.70 0,90 1.10 1.40
B. Indreptarea
SC1.11a de indreptnt discul nbraziv
2.1 2.:~ 2. ·t 2.8
T (JP
2,3 1.8
la
Normarea 'Iticrarilor de rectificare
106 Tubelul
12.24. Timpul
Timpul operativ Top, min
Poz.
de odilma
I
~i necesitiiji iiziologicc, ion, in reetlflearea intel'ioHI'a ~•.•. a."a.
I
"'Will a jut ator ta, in pro cente din Top
0,5
I
1,0
i
>50
I
~1,0
I
2 3
-
I
I
I
5,0
3,4
I
8,0
I
3,5
!
4,5
_..
6
I
>5
3,5 3,0
>50
,
2,51-5,00
~50
I
-
I
12,0
I
4,0
3,0
I
I
5,5
I
I>
-
.
20,0
-
;;--=-- 5,0
~~-
4,0
4,5
.~~-
3,51
4,0_
4,5
3,5
4,0
4,5
~~-
._-
I
3,0
20,0
din Top
5,0
I
~50
operativ, la
k
~I
3,0
diu tlmpul
in procente
4,5
3,51~
3,0
I
>50
4
7
3,0
I
~50
1,01-2,5
5
va
[
.
F~""'''''''~
Timpul ton,
\ 1
3,0
proecnte
3,0
Norma de timp se calculeaza cu relatia (12.1). Timpul de pregatire-tnchedere, din tabelul 12.14, pozitiile 1, 6, 7, 14, fi TPI = 9 10 10 0,7 = 29,7 min. 'I'impul de baza se ealeuleaza en relatia data in tabelul 12.15
+
+
+
<>
c.
2 ·L ·Ac .K [mi "].
"tb~=" 8
l' t • "»
-s,
Avansul longitudinal se calculeaza en relatia (12.2), in care ~ = 0,3, luat din tabelul 12.16, pentru reetificarea de finisare cu raportul L/cl = 2 : 1. Bezulta 81 = 0,3 ·20 = 6 [mm/rot]. Avansul de patrundere 80 in mm/cd, din tabelul 12.16, pentru reetificarea de finisare a otelului calit, are valoarea s, = 0,002 mm/cd, 'I'uratia piesei se caleuleaza en relatia (12.7), iar viteza piesei en relatia (12.8), in care, din tab elul 12.17, Ov = 0,054, p = 0,5; OJ = 0,9; Y = 0,9. Durabilitatea discului abraziv, T = 2,5 minute, se ia din tabelnl12.18. Bezulta vp
Turaua t" loarea
0,054 .705
= 2,506'0,00209.0 309 = 32 [m/min]. ,
1000 . 32 145 [ro t/ mm. . ] " ~Tc ·70 K, din tabelul 12.15, pentru rectifiearea de finisare, are va-
.. piesei va fi1 np
Ooeficientul K = 1,5. T·rmpu 1 d e b aza~ va f·i t;
2'140'0,2. '1,5 = 47,4 mm. 6 ·145 '0,002 .. 'I'impul ajutator psntru prinderea ~i desprinderea piesei, din tabelul 12.19~ poaitia 1, pentru piesa cu masa de 3 kg, va fi tal = 0,26 min.
-~"
~.
=
Norma tehnica la rectificat plan
107
Timpul ajutator pentru comanda masinii, din tabelul 12.20, pozitiile 2, 3, 7, va fi ta2 = 0,04 + 0,03 + 0,04 = 0,11 min. Timpul ajutator pentru masmari de control, din tabelul 12.21, pozitia 2, va fi ta5 = 0,55 min. Timpul ajutator, ta = tal + ta2 + ta5 = 0,26 + 0,11 + 0,55 = 0,92 min. Timpul telt pentru deservirea tehnica se ealeuleaza cu relatia (12.9), in care tl = 1,9 rnin (din tabelul 12.22 poz. 1):
t,u -'-
pozitia
"",
Timpul ajutator pentru deservirea 1, se caleuleaza astfel: telo
va fi
115 ·1,9_. 4'"I,D~ -- 4142 min. , C) 5 organizatorica,
din tabelul
= (47,51+(0,92) 1,7/100i=(0,82Jmin.
Timpul de odihna ~i necesitat! fiziologice, din tabelul ton = (47,5 + 0,92) 3,0/100 = 1,45 min. Norma tehnic2v de timp pe bucata va fi:
NT = Tp;/n
+
tb
12.23,
+ i; +
tell.
+
telo
+
ton
= 29,7/50 + 47,5 + 0,92 + 41,42
+ 0,82 + 1,45 = 92,7 minute;
12.4. Norma tehnicd
12.24, pozitfa
7,
+
N T = 92,7 minute.
de timp la prelucroreo
pe mosini de rectificat
plan
N orma tehnica de timp pe bueata se calculeaza cu relatia (12.1).
12.4.1. Determinarea timpului de preqotire-incheiere Timpii de pregatire-incheiere pentru prelucrarea pe masini de rectiticat plan sint dati in tabelul 12.25, pentru rectiticarea suprafetelor plane pe masinf de rectificat cu masa dreptunghiulara, ~i in tabelul 12.26, pentru reetificarea supratetelor plane pe masini eu masa rotativa.
12.4.2. Determinarea timpului de bczo Relatiile pentru calculul timpului de baza si lungimilor de patrundere ~i iesire, pentru rectifiearea plana eu periferia diseului abraziv ~i eu partea frontala a discului abraziv, sint date in tabelul 12.27.
12.4.3. Elemente ale regimului de cschiere !
Pentru determinarea timpului de baza este necesar sa se calculeze viteza, de avans a mesei (piesei), sa se stabileaaea avansul de treeere s, ~i avansul de patrundere sp.
108
Normarea
Tobelul
de pregatire-incheiere, Tpl, min, pentru pe masinl en masa dreptunqhlulara
12.25. Timpul
A. Operati!
lucrdrilor
rectiiicarea
de rectificare
plana,
curente Lungimea maxima a suprafctci de lucru a mesei, mm, pina la:
11-'lodulde aseaarc a piesei
Poz.
1
Pe masa magnetica
2
In dlspozitive
3 4
In dispozitive sau menghine asezate pe masa magnctica eu fixare prin suruburi sau placi :
sau menghine asezate pe masa rnagnettcaIara
magnetica
prln
fixare
Manual Cu dispozitiv ridieare
5
Pe masa
6
Primirea sl predarea documentatiel eu lndtcatlile dispozitivelor si aparatelor de masura
---
fixare
eu suruburt
1000
I
Timpul
T frZ, min
2000
3,0
4.0
4.5
6,0
7.0
8,0
de 10.0
si placl
11,0
.-
6.0
necesare,
7.0
a sculelor, 8,0-10.0
I
B. Operatii suplimentarc
~~ ~
7
Montarea
8
Inlocuirea
si de moatar ea mcsei rnagnetice discului
abraziv
pe masini
I
cu :
9
1:
10
---I 11
~!
I
Rectifiearea
Ax orizontal Ax vertical
mesei magnetice
Reetificarea pietrei eilindriee inloeuirc, pe partea :
I Frontala
dupa
Periferiea
I
13
!
Indreptarca
disculul
a. Reetifiearea in milimetri pe relatia 8(,
abraziv
I
4,0
5.0
6.5 7.5
8.5
21.0
26,0
3.0 1.3
4,0 2,0
9.5
0.7
plana en periferia diseului abraziv. Avansul de trecere rotatie a mesei sau la 0 cursa dubla, se determina en
0
8, =
~t
[mm/rot
-BD
S!1JU
mm/cd],
(12.10)
in care (3t este avansul de trecere in fractiuni din latimea discului abraziv BD, mm. Valorile avansului de trecere in fraetiuni din latimea discului abraziv sint date in tabelul 12.28. ' , .Avat1sul de patr1£1Ulere Sp, mID, s-a stabilit, pentru operatia de rectifieare de degrosare, in tabelul 12.29 ~i, pentru operatia de reetifieare de finisare, in tabelul 12.30. Gradul de acoperire a mesei, pentru care sint dati coeficientii de corectie in tabelul 12.29, se calculeaza cu relatiile : - pentru masini eu masa rotunda, ~~.
Am
b Ap
=
B D!
.1t
I
·D", ..
(12.11)
J
------~.-----------
109
Norma tehnicd la recitfica! plan
Tobelul
12.26. Tlmput
de
pl'egatire-incheiere,
Tpt,
mln,
pentru
rectificarea
plana
pe maslni
en masa rotativa A. Operatli
curente IDiametrul maxim al mesei mm, pina la:
Modul de asezare
POZ.
a piesei
I 1
Pe masa
2
In dlspozitlve fara fixare
sau mandrine
In dlspozitive si placi
speciale asezate pe masa masinii prin fixare cu suruburt
3
-4
magnetlca autocentrante
asezate
900
I
Tirnpul
Tpi. min
4,0
r
5,0
5,0
I
7,0
7,5
I
9,0
pe masa magnetica
Primirea Id prcdarea documentattei, a comenzilor cu tndicatlile sare, a sculelor, dlspozitlvelor si aparatelor de masura
1500
nece-
8,0-10,0
B. Opcretil suplimentare
i
__ 5_1 Montarea 6 7 8
I
sl dernontarea
Schimharea
discului
mesei magnetice
abraziv
eu forma:
Disc
Segment! Oala
._-r
9 10
Indreptarea
11
schimbare
dlscului
abraziv
I
12 13 14
Rectificarea
mesei magnetice
15
Indreptarea
discului
- pentru
Pe diametru Pe 0 parte Iron-
I Disc
dupa
tala
o
raza
Segmenti Oala
I I
3,5
5,0
6,0 7,0 7,0
10,0 12,0 10,0
2,5
4,0
1,5 0,5
2,2 0,5
1,5 2,5
2.0 3,0
20,0
25,0
--
0,7
abraziv
masini cu maea
dreptunghiulara,
Am
~Ap
,
BM·LM
(12.12)
in care, asa cum se prezinta in fig. 12.14, 2:Ap este suprafata efectiva de rectifieat, mm-, BM - li;l,~imeade umplere a masei, mm, Dm - diametrul mediu al zonei de umplere a mesei, mm, ~i LM -lungimea de umplere a mesei, mm. Suprafa~a efectiva se determina cu relatia, 2:Ap
=
A'n
[mm"] ,
(12.13}
in care ~ci este suprafata unei piese, mm2, n-numarul de piese care se rectifiea simultan.
~ p'",l.iir~,:"~" -".';o"r~,,::-::,,;.,
L
" ~'-'-
~
., ---
1
3,0 2,0 1,7 1,7
30
1
40
1
50
=:::
1,15 ... 1)35;
1
GO
1 80
lOO
I 120
I
il, + I, = 111111;
140
1 160
I
simpla
m",
180
I
v
t
--
k,
1 225-1
V i» -
250
Bp, 111m 300
-1/
Ac
I 350
400
I
1, = 0,5 (D D2 I. _ (5 ' " 10) mm;
I+l~_
-100'0, v,,,
450
I
11
500
-
--
-
-
-
-
-
-
-
31,0 27.0 23.0
7
5
i5s
~ ".
t;s "
-
9
[
g:
n
C
Cl
;;
z 3 Cl
o
= 1ס0O
~
--
-,
-
-
--
18,0
22,0
32.0
58.0 faza de Iinisare.
43,0
96.0 150,0 2. Cu n s-a notat
75.0
numa-
n' Cl iD
~
Q.. Cl)
=-----=- --:=- -= -- ~ff;~:g-~:g---~g:r~~:f l~~:g-}ci~:rl~~~:g I~~~;I~--
7,010.515,019,525.0 6.0 9,012.516,021,0 --, 15,018.0
~25,0 67,0 150.0 46,0 52,5 85,0 175.0 35,0 44.0 67,5 104.0 200.0 30.0 37.6 57,0 84,0 116.0 225,0
O/lseruafii. 1. S-a notat : ka-coelicielllul k pentru Iaza de degro~are; kf-coclicientul le pentru rill de piese prelucrat e simultan, 3, Drstanta lz se ia indiferent de liitimea Bp.
-
-. --------,--
=r. -:=-- --=- --:=-
---
--
600
--=_I_~_I-=--I_-=---I-,-~---
I
~l
1,5
Ra = 1,2 ... 2,0;
plnn
/'f = I,~ ,.'
k;
de rectilicat
1 -_ ..
B~);
~i ie~ire, la maslul
J--=_ -=
B; ) )
\
"f .~ 1,25, ,1,50
tb =
de inf:rarc
" ha = 1,15 ",1,35;
~
de trccerc,
[I, = 0,5 (D -
~OO
de rectificat
[It,BD
-I- liD -I- 5
cursu
La1imc.-1. suprafcjci
(10",15)
to= WoO~~;;'-
ill'
ficcarc
Distan ta de patmuderc, I"
\
"f.: 1,25" ,1,50
ha
1+/,-1-/,
Pcntru
Vb~ it=f~
80
r{:i~~l~
~-=--=---=--_~.:~_ 6.5 ~~~ 15.~~~:~ 20~ 38.,~_~Q.:g ~~_ -5.5 8.512,51'7.523.030.0 33,0 52,0
--=----:=-
1,6 1,5 1,3 1.1
25
"
!;;
cursa st-upl.i a mcsei ,
'-j
I ." '~
~gg = = =
750
v
~,Isp,~t
thnpulul lIe baz1i, Ib' mln, ~i a Iuuqhnllor
•. ,..~~:ilUi,,~;»_~~~J...i,~~_Ai~I1.~'itiit,~,~"~
4,5 7,511,525,0 -~4,0 6,0 9,017,032,0 3.4 5,3 7.814.525,035,0 -3,2 5,0 7,313.523,5'10,0 W 1;5 2,8 W 6,8 U,5 19.5 30,0 5-6'~O---=:-'--'------1.01,42.54,05.910.717,527,041.050,0--- 1,0 1.2 2.2 3,5 5,5 9.515,523.735,051,0 1,2 2.0 3,(i 4,8 8.213,220,028,540,05'6-:0 100.0 --=--'-'----'----'--,'--'-----'---'---'---2,5 4.0 7.511.517.024,533.544,5 60,5 112.5
1,0
20
-=-
~50,_-= 300 350 400 450
225
-'200--
160 175
--f5'o-
100 110 124 130
E~ ee c ~ A~§
,!j ...•'
"
- ci'
..c:::
s
~.1. /1
pentru eulculul
!.~'~~,
fiecare
-··I~U-.~.~~~
l.~ .. ll+_l'}._~
Pentru
Fl v-«
/2 ':':'-: (10 ... 15) uun ;
~'.~
It -I-
f()
"~"
f I' -tT1
12.27. nelafii
~!.i~!i~~\:y t:::~':l+t,
~
Tubelul
,.'''''''''''':''iI!JI>''''~'l''i~'''~',~'''''14-t~:~,~~~e''~~~\.t
___ ~WdH~~~
__
~~~~
~~
Norma tehnka
~
_
111
la rectificat· plan
Tabelul 12.28. Valort pentru avansul de treeere, in fraenunt din la!imea dlseului, la rnaslnl de rectificat plan en perllerla dlsculul abrazlv
i
Natura operafiei
__________
I
Daca pe masini de rectificat eu masa dreptunghiulara se rectifica scule, se reeomanda urmatoarele valori pentru avansul de trecere s, ~i avansul de patrundere 8p:
Rugozitatea suprafejei prelucrate Ra urn 1
I
pentru avansul de trecere: -- degrosare, 1. .. 2 mm/cd ; . -- finisare, 1. .. 1,5 mmjcd ; pentru avansul de patrundere : -- degrosare, 0,05 ... 0,150 mm. Viteza de avan8 a mesei (pie8ei) Vm se determina, in functie de masina de rectificat, astfel :
!'t
I
I Degrosare
6,3--3,2 3,2--1,6
0,80 0,63
Finisare
1,6--0,8 0,8--0,4
0,50 0,25
----;--"'-
/~~,
/~"'1.,/-{--~)?f \ ",'1/.5.) \
I
-t-ty;~,1f1~'~~~~-r\ ~
\1
f <,;
"
\L..
\ ,.....
Fig. 12.14. Gradul de acoperire a mesei: a -- rotative; b-- dreptunglnulare.
1
\
:'-
I "~L--
'~
I~~
~LM
a Tabelul
b
12.29. ~Avansll.l de piitrundere sP' mm, pentru operatla de degro~are, de rectificat plan en pel'iferia discului abraziv
I
Pt
Viteza de avans a mesei
0,63 0,80
8,0 6,3
Durabilitatea Iie , TJ min
6,3 10.0 12,0
t'1n1
m/ruin, pin a la:
20,0 16,0
Avansul de patrundcre,
I I,
4,0
0,040 0,030 0,025 0,020
i
0,030 0,025 0,020 0016
I
I I
0,020 0.016 0,013 0,010
0,025 0,020 0,016 0,013
maslnt
,----~~--~----~-----
16,0 12.5
12.5 10.0
10.0 8.0
pentru
25,0 20.0
32,0 25,0
32,0
0,013 0,010 0,008 0,006
0,010 0.008 0,006 0,005
0,008 0,006 0,005 0,004
sp, mm
0,016 0,013 0,018 0,008
-
I (i,-Cavan-sului
Coeficienlii-de-corecl'ie
de piUr'u,nde,e
A. In functie de natura -materialului
de prelucrat Diametrul discului abraziv DJ mIDI pina la:
Natura
materialului
Otel necalit
aiel caltt cu H RC 35 ... 40 Otel cillit cu H RC > 40 Fontii B. In functte -i
Gra dul de acoperire, Am Coeficient
de corectie
0,25 1,40
I
.
-
degradUldeacoper1re
---1--
0,32 1,25
I
I
0,40 I 1.12:
250
320
400
500
0.82 0.78 0,70 0,86
0,91 0,87 0,78 0,96
LOO
1, 12
0.95 0.85 1,05
1,06 0,96 1,17
0,63 0.90
0,80 0.80
1,00 0,71
-a mesei
0,50 1.00
112
Normarea
Tobelul
12.30. j\nmslIl
de piitrundCl'e
pentru
rectlllearea
periferia
I
Viteza ~,c5ei, Vm m-rum
I
I,
de Ilnisare,
pe maslnl
de rectificore
de rectifieat
plan
ell
abrazlv
Avansul de trecerc, SI, mm/rot, pina la: 63
I
8,0
f
f
;
I
10,0
j
,I 10,0 12,5 16.0 20,0 25,0 32,0 40,0
dlseulul
lucrdrilcr
0,036 0,029 0,022 0.018 0.015 0.012 0.009
0,045 0,036 0.029 0.022 0,018 0.015 0,012
0,029 0.022 0.018 0015 0.012 0.009 0,007
I
12,5
Avansul
0,022 0,018 0,015 0,012 0,009 0.007 0,005
I
16,0
de patrundcrc,
I
20,0
2;;,0
I
32,0
mm
sp,
0,018 0.015 0,012 0,009 0,007 0.005 0.00,1
0,015 0,012 0.009 0.007 0,005 0,004 0,003
I
0,012 0.009 0,007 0,005 0.()()4 0,003 0,002
0,009 0.007 0,005 0,00'1 0.003 0,002 0,001
I
Coejicienf.i
de corectie ai avansluui
de patrundr-rl!
,j:
_~. Functie de precizia dimensiunii
,~ P:-e::izia dirncnsiuriii, mm, pma la:
::,,1 u.....
de prelucrat
de adaosul de prelucrare
Adaosu! total de prelucrare,
A C,pill;:i
I
0,45
0,20
0,15
~i
0,25
\
0,32
Coeficien
.;:
I
0,02 0,03 0,05 0,08
i "
0,40 0,50 0.63 0,80
0.32 0,40 0,50 0,63
I
I
I
0.50 0,63 0,80 1,00
1i de
13.: 0,55
0,65
1,00 1,25 1,GO 2,00
1,25 1,60 2,00 2,50
corect ic
0,80 1,00 1,25 1,60
0.63 0,80 1,00 1,25
I
I
B. In functic
de natura
materialului
Diametrul Natura
I J
materialului
250
0,96 0,80 0,56 1.28
Ote 1 necali t Otel ealit ell H RC 35 .., 40 Otel callt ell H RC > 40 FOllta
c.
-
de prelucrat
discului
abra ziv, D, mm, ptna la :
320
400
Coeficienti
de corcc'[ie
1.10 0,90 0,63 1,45
I
I
1,20 1,00 0,70 1.60
500
1.30 1.10 0,80 1,75
in functie de gradul de acoper ire a mesei
'I·I~i it.:
'f ·'·k
Gradul
de acoperire
a mesel, Am
1°,25
Coefieient
I 1.40
-
~ i~~
de corectle
pentru
0,40 1,12
1°,32 1,25
10,50
1,00
1 0,63 0.90
1 0,80 O,SO
11,00 0,75
masini en masa dreptunghiulara : ·Vm
=
Ova ---=--TO,7 . ~I
•
to,iS
[mjmin] ;
(12.14)
, i 1 i
1
...J
~ '$.
Norma tehnica
-
u_
la reclificat
113
plan
pentru masini eu masa rotativa :
c; 'D", =
TO.35.
~I
(12.15)
[m/min],
.t
in eare GUI iji C sint coeficienti care depind de natura materialului de preluerat pe masini de rectifieat cu masa dreptunghiulara, respectiv rotativa, pentru care se recomanda valorile : - pentru otel calit, Gnl = 2,25; G,., = 0,48 ; - pentru otel necalit, Crel = 2,50; Grr = 0,53 - pentru Ionta, G"'l = 2,90 ; Grr = 0,62. Pentru durabilitatea discurilor abrazive T se recomanda valoarea de 15 minute. Daea se alege alta valoare, din tabelul 12.31, se vor folosi coeficienti de corectie pentru viteza dat.i in tabelul 12.32. tr
Tabelul
12.31. Durahllltatea
medie a diseurilor
abrazlve,
Natura
Cu perifcria discului " Diametrul
I
250
B~mm
I.,' 400
I
prelucrarii Cu partea trontala a discului abra z.iv
abraz.iv
discul ui abra ziv J), nun 320
500
plau
Finisare
!
Felul
I
la rnll~illi de reetlfleat
opera tiei
Degrcsarc
L.'i.!.imeadisci.lui nbruziv
T, min,
Prccixia
j
,
; 0,02
I
!
0,03
dimensiuni i de prelucra t , mm 0,05
i
O,OH j
!
0,05
.
0,08
I
0,12
Durabilita tea medic, T. min
~40 >40 Tobelul
6.3
12.32. Coerlelentl
Durabilit
Coerlclent
·LO
5.0 7.0
6.3 8.0
I
7.0
40
25
32
30
de cOl'ec!ie a dlel.ei mesei ill Iunetle tic uUl"abilitatea prsluerarea pe ruaslnl de reetltlcat plan
atea d isoului abraziv
:5
,
G
10.0
T ming
i de corcctie
discului
ahraziv,
10
15
20
30
40
1.3
1.0
O.S
O.G
0.5
la
b. Beetifiearea eu partea frontala a diseulu iabraziv, LR rectificarea eu partea frontala a discului abraziv, indiferent de tipul masinii de rectificat, exista numai avans de patrundere 8p, in mm/rot sau mm/cd. Valorile avansului de patrundere sint date in tabelul 12.33, pentru rectifiearea de degrosare, ~i in tabelul 12.34, pentru rectificarea de Iinisare. Latimea de aschiere raportata Bn mm, fata de care se dau valorile avansului de patrundere se calculeaza ell relatiile : - pentru masini ell masa rotativa, Br
~Ap 1C
8-c.S15
'D",
[mm] ;
(12.26)
i
...
_--
.. -------_
...
_-----
114
Normarea
Iucrdrilor
de rectificare
Tubelul 12.33. Avansul de patrundere pentru reettflcarea de degro~are, la maslnl de rectificat plan en partea Irontala a dlseulul abrazlv Latunea de aschiere raportata, Er, mm pina la: Viteza mesei Vm, m/min
I
I
32
!
20
i
50
10,0 12,5 16,0 20.0 25,0 32.0 40.0
I, !
I
sp,
125
sau
0,048 0,040 0.032 0,024 0,019 0.016 0.012
0,023 0,019 0,015 0,012 0,009 0,008 0.006
0,017 0,014 0.011 0,009 0.007 0.006 0,004
de natura mater!al'ului
de prelucTal
0,033 0,027 0,022 0,016 0.013 0.011 0,008
de coreciie func;ie
I
Coeficient de corectfe
Otel calit en H RC 30 ... 40 Obseroaiie,
I
200
I
320
o tel calit en I OW necalit
O. 95
El RC
Pentru viteza mesei se recomanda : Dm = 10 ... Dm = 20 ... 40 m/min pentru otel calit.
0,012 0,010 0.008 0.006 0.005 0.004 0.003
0,009 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003 0.002
Coeficient de corectie
Materialul
Fonta
1...... ....•
I mm/c.ds
'0,065 0,054 0,044 0.033 0,026 0.022 0,016
Coeficienji Materialul
I Dun/rot
80
Avansul de patrundere,
> 40
0,85 1.00 1,05
20 m/min pentru otel necalit ~i fonta ;
~
1 I . .
- pentru
masini en masa dreptunghiulara, ~Am
LM
Br=
I
(12.17)
in care D". ~i LlYI au semnificatiile din fig. 12.14, iar ~Ap se caleuleaza eu rolat.ia (12.13). Viteza mesei Vm, m/min, la preluerarea pe masini cu mass rotativa, se determina cu relatiile : - pentru prelucrarea otelului neealit,
=
V-m
.
[mm],
- pentru
~ ~
prelucrarea
vm--
i~ I~
Gv TO.85 . B~·9 ·t
[m/min] ;
(12.18)
[m/min] ;
(12.19)
[mjmin],
(12.20)
otelului calit,
Gv TO.65 . B~·7 .t
"
'I
- pentru
prelucrarea
fontei,
;~
1 ;i
~ r
;t
~i '~
It ~
'VJn
=
Gv T ·Br•
to,75
115
Norma tehnica la rectificat plan Tabelnl
12.34. Avansnl
de patrundere la reetirlearea de Iinisare, pe partea frontnlii a discnlui abraziv Latimea de aschiere raportata,
Viteza mesei
'Cm.
I
20
,m/min
32
I A vansul
Coeficie.nti
I
A. in funct ie de precizia
dimensiunii
0.20
0.15
plan
en
200
I
320
sau mm/cod.
0,010 0,008 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003
0,008 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003 0,002
0,007 0,006 0,005 0,004 0.003 0.002 0,001
0,45
0,55
0,65
1,00 1,25 1, 60
1,25 1,60 2,00
1,60 2,00 2,25
de p4trunder&
~i de adaosul
de prelucrare
.Adaosul de prclucrarc, Prcciz.ia dimensiunii, rum, pina la
reetlflcat
I
125
sp, mm/rot
0,013 0,010 0,008 0,007 0,006 0.005 0,004
de corectie ai avansultd
de
Br, mm, plna la:
I
80
de patrundere,
0,016 0,013 0,010 0,008 0,007 0,006 0,005
0,020 0,016 0,013 0,010 0,008 0.007 0,006
0,024 0,020 0,016 0,013 0,010 0,008 0,007
10 12,5 16 20 25 32 40
I
50
maslnl
0.25
A
Cl
mm, pl1l3 la:
0,35 Coeficienti de corecj ie
I 0,03 0,05 0,07
0,40 0,50 0,63
1
,I
B.
fn
0,50 0,63 0,80 Funct ie de natura
0,63 0.80 1,00
i
I
materfalului
0,80 1,00 1,25 de prelucrat
Diametrul discului abraziv, DJ mm, pina la: Natura
materialului
320
500 Coeficienji
Otel ne calit Otel calit cu H RC 35 ... Ote! calit cu H RC > 40
40
Fonta Obserua]ie,
Pcntru viteza
=
16 ...
rnesei se recoman da : n = 10 ... 25 otel cali t 5i Ionta.
1,00 0,80 0,55 1,20
rn/min pentru
800
de corec [ie
1,20 1,00 0,70 1, 60
1,60 1,20 0,88 2,00
of cl necalit :
Om
=
40 m/min pentru
Coeficientul Cv, care ~ine seama de natura materialului care se prelucreaza, este dat in tabelul 12.35. 12.4.4. Determinarea timpilor ojutotori Pentru rectificarea suprafetelor plane pe masini de rectificat plan cu masa rotativa sau drsptunghiulara se considera ea timpi ajutaton, timpul tau pentru prinderea ~i desprinderea piesei, timpul ta2 pentru comanda maeinii, ~i timpul ta5 pentru masurar! de control. Timpul pentru prinderea ~i desprinderea piesei este dat in tabelul 12.36 iar timpul pentI'll comanda masinii este dat in tabelul 12.37. '
116
Normarea
lucrarilor de rectificere
Tabelul 12.33. Valorlle eoellcleutulul Cv din relarille vuezel mesel, la prelucl"lrea pe maslnl de rectiiicat plan cu partea rrontaln a dlscului abrazlv :\Iateriahl1 de prelucrat
Caracteristicile
Otcl ncdiJit
Elcctrocorindon, Electrocorlndon, Electrocorinclon,
liant Jiant liant
ceramic, ceramic, ceramic,
circular, 80; K - L circular, 50; K - L segmentl, 50; K - L
ot-i
Electrocorindon, Elcctrocorindon, Electrocortndon,
liant liant liant
ceramic, ceramic, ceramic,
circular, circular, segmenti
calit
Carburii Carbura Carbura
Font a
f
.'f
~ '11 ~ .i 1
!
~i
1 ;t -!.r:.
I ~ .' ,
.~
i
t
Iiant liant Jiant
ceramic, ceramic, ceramic,
90 92 106 15
50; K - L 80; K - L 80; K - L
segmenti, 50; L - M circular, 80; L - 1\1 segmenti, 80; K - L
17
21 570 594
912
Timpul pentru masuran de control se va lua din tabelele 12.10 sau 12.21, in functie de instrumentnl de masura folosit. 12.4.5. Determinarea timpi!or de deservire Timpul de deservire tehnica tat se determina
~ ~.
">-
sillclu, siliciu, siliciu,
c
discului abrazi y
tdt
1,1 ·t, . toj T
=
cu relatia
[min],
(12.21)
in care t, este timpul pentru indreptarea discului abraziv dat in tabelul 12.38, T - durabilitatea diseului abraziv, min, tb - timpul de baza, min. Timpul de deservire organizatorica, tdo se da in tabelul 12.39 in procente din timpul operativ.
'J~"-,
,
,
i 1
tI ~ ~ ~ >1 tlI;:
12.4.6. Determinarea timpului de odihno si necesitcti fiziologice Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice to", pentru prelucrarea pe masini de reetifieat plan se va lua din tabelul 12.24. 12.4.7. Exemplu de calcul
sa, se determine norm}' tehnic1 de timp pentru rectificarea de finisare a unei piese din otel, tratata termic, cu dimensiunile ~i amplasarea pe masa magnetiea rotativa a masinii de rectificat plan ell perlteria discului abraziv conform fig. 12.15. Se Ioloseste disc abraziv E40KC - 400 XI50 ~ 205. Se prelucreaza un lot de 100 bucati. Adaosul de prelucrare Aa = 0,5 mm. Timpul de pregatire-incheiere din tabelul 12.26, poz. 1, 4, 9 ~i 15, va fi Tp; = 4 +- 10 +- 2,5 +- 0,7 = 17,2 min. Timpul de baza se determina cu relatia (tabelul 12.27)
,t -j
,} ;~
~
,J.
!!
~ ~ 1
to
=
l
+- ~ +10 0O-v".
l2. Bp
+- BD +~t
·BD
5 . A =, ~J[, t n
••
' ••• ""'-.4
Norma tehnica T'abelnl
•
'?aii'"'
la rectificat
117
plan
12.36. Timpi ajutatori
pentru
prtnderea-desprlnderea plan
A. Manipulare
i Poz.
I
Modul de prindere
Numar de I Verificarea piese I centraru prelucrate \ , simultan
a piesei
! ~1
1 3 5 1? 2:> 50 75 100 150 200
Pe masa maguetica
2 4 .5
•• Fara verificare
'Q
7 S 9 10
-11
1?
I
I
16
In menghinii cu strtngcre mecanica cu ~urub,
., -
I1 18
if; -
~
17
II
1 2 3 4 6
Fiirii vcrificare
r----l
~
"
,
'%?/'
0,25
'
1
0,50
veri-I ficare
B. Manipulare
1
eu ajutorul
20,0
-1- -
I- - -
-
0,32 0,21 0,16 0,14 0,12
-
--
-- ---
----
0.340,370,410,460,580.69 0,240.271°.31 0,37 0.180.220.270.32 0.160,20,0.24 0,140.1;.1 -
0,11 0,120,1,,1 -
-
0,1040,11
-
1-- --
I
1,00! 3,001 5,001 8,00112,001
I
0,42 0,46 10,500,540,6010,64'0,7°1°,86 0,190,24 0,240,280,320,360,400,44 0,130,16 0,200,220,260,280,30,0,32 0,080,110,13 °,150,160,180,200,22 0,060,07 0,08 0,050,06 0,07 1 0,040,05 0,05\ 0,038 0,046 0,036 0,040 - \ - 1 10,034 -
8
'Cu
de reethieat
Timpul de bucata, tal: miu
10
----I
/
maslnl
Masa piesei, kg, plna la :
----- ---- -- --
131 14 ~5
In
manuala
I
I
plesel, tuz min.
.0.57
0,141 -
~-
-
-
-- --.--.--.-10.6210,6810.7510,8310.9411,19
masinilor de ridicat
----I --------------------------------------------------~---------------------Masa piesei, kg, pin a la:
'i'oz,
30 )
I
i
electric
!
21 Pod 22 i
Fiirii verificarca centriirii Cu verificarea centrarii
sau pneumatic
--I
electric
Obsetvuiii. 1. Valorilc
I 80 1120
I 200 1 300
j
2,9°13, oof3, 3°13, 6°13, 9°14, 30 3.703,90/4. 304.705,205,70
I
1
ruJant
50
Timpul , lal min
~ 19 1 Palan 20
I
,
Fiirii verificarea centriirii Cu verificarca ccntriirii
3,4013.5013.8°14,2°14.5°/5,00 ,4, 30j1, 505,005,40. 6,006,50
date slnt pcntru prinderea farii aparatoare. La pririderca aparatorll se adauga 0,4 minute pentru fiecare set de piesc prinse impreuna. 2. In cazul prlnderii pieselor eu mai mult de doua suruburi, pentru fiecare surub in plus se va a da uga cite 0,4 minute. 3. Pentru curatlrea mesel de aschii se adaoga 0,16 minute la fiee are set de piese prinse
tmpreuna.
Normarea lucrcirilor de rectificare
118 Tabelul
12.37. Timpi ajutator!
penu-u comanda
ta'2' min, la maslnl (le rcctificat
maslnit,
I
plan
Dirnensiunea prelucrata,
mm
!_----,---
Felul mfnuirflor !?i miscarilor
Poz.
I .• \500
de comanda
I
I Apropicre
1
!: ~;
1,t
~
~,
~1
de piesa
Pornirea
avansului
4
CupJarea
sau decuplarea
5
Schimbarea marimli vitezei de avans san a marirnii avansului de treccre
~
6
--I 7
ttl,~,
I 0,06
picsoi de piatra
:
pietrei
J,
Timpul
>1500 mill
!
a san retragerea
2 ----
"'" ----
I
0,10
0,20
0,03
0,04
0,03
o.or
I 0,05
0,07
0,08
0,09
de trecerc vitezci
mesei
II
Schirnharea Iungimii cursei de apropiere a suportului pictrci, papusii mobile portpiatra sau portptcss, sau a axului portpiatra
I
Pornirea
si onrirea
lichidului
0,17 -,
0,04
de riicire
Obseroaiii. 1. Decuplarca decuplarca baza.
!~
avansului de trccerc se suprapunc eu tirnpul de baza, 2. Cuplare a sl avansului de patrun dcrc ~i schimbarea marimii lui se suprapune cu tirnpul de
+
l2 = 15 mm (tabel 12.27), n= In care l = Drn = 328 mm (fig. 12.15), II 10 bucatd (fig. 12.15), Bp = cl = 30 mm, BD = 50 mm, Ac = 0,5 111m, K = 1,5 (tabelul 12.27). =
I
Tobelul. 12.38. Timpul
de Indreptare a discului abraziv,
,?~-,.••,
Poz.
cl
W'~ -1_8
1
2 3
-
.3 E.~·
~-c
I
r:~ ~.g c,
Diamant
I
6 " !\'. it.
I!. '~
1
"
!r i
~
,
'i i
,
~ ~t j
\
7 8
9 10
n
;; I 14 15
~ .~ ~~ ~~ ~~
3,2,-1,6
2
1
Disc metalic
1
II
1
I
2
ti'
plan
la:
! Raj
2000(1500)
urn
I 0,8 I 0,4 I
de indreptare,
3,2-1,6
I 0,8 I 0,4
min
I
it
20 40 60
1,2 1,5 1,8
1,3 1,4 1,6 1,7 1,9 2,0
10 10
1,3 1,1
1,4 1,6 1,2 1,3
1,4 1,2
20 40 60
1,2 1,4 1,6
1,3 2,1 1,5 2,7 1,7 3,3
20 40
1,4 1.6 1.8
-
I--~I Bare de carborundum
suprafetei,
3,2-1,6
Timpul
-Role cu placute dure sau pietre ahrazive
I 0,8 I 0,4 I
mesei, mm, pina
1000(900)
Rugozitatea
--
-
~
I
(diametral]
I
(400)
-cq
1
4 5
Lungimea
~ S
I
1
I
I ]~
Scula de indreptat
ii. mln, la maslnl de rectiiicat
20 40
I
I ~~ I
0,4 0,6 0.9 0.2
-
-
---- --0,5 0,6 0,8 1,°1 0,1 1°,2 1 -
1,4
1,7 1,9
1
,5 1,8 2,0 II 1,5 1,3 1
1,6 1,9 2,2
1,6 1,8 2,1
----
1,7 1,4
1,6 1,4
1,4 1,6 1,8
1,5 2,3 1,7 2,8 1,9 3,5
1,5 1,7 1,9
1,5 1,7 1,9
-
-
-
-
----0,4 0.7 1,0 0,3
-
---
0,5 0,8 1,1 0.3
0,7 1,1
-
1,
J
1, 8
I
1,9 2, 2,2 2,
----
1,/ 1,8 1,5 1,
--- --
1,7 2, 1,9 3,o 2,1 3,
---
-
1,6 1.9 2,1
-1- 1-=
0,5 0,7 1,0 0.4
0,61 O. 0,911, 1,2 0,4 -
-
-
IiIIiiIfi
Norma tehnicfi la rectlflcatplcn Tobelul 12.39. 'I'impl de deservire orqanlzaterlea, iao, in procente din tlmpul opemtiv, la masinl de rectilieat plan !Lungimea (diametrul) mesei, mm, pina la: Poz ,
Metoda de rectiticare
(400)
i
1000(900)
Timpul tao. tn- %
1 2
Fig. 12.15. Asezarca
Cu racire
Fara
r acire
pleselor
pe
1,5
1,8
1,1
1.3
masa
I 2000(1500) din Top
2.1 \ 1,6
masinii.
Avansul de trecere, in fractiuni din lai;;imea dfscului abraziv, ~t = 0,25 [tabel 12.28 pentru finisare). Avansul de trecere longitudinal, se d etermina eu relatia (12.10) s,
=
~t
·BD
= 0,25 ·50 = 12,5 [mm/rot].
Avansul de patrundere, din tahelul 12.30, 8p = 0,015 mm. Viteza periferiea a mesei se determina cu relatia (12.15) v rn -
in care Our
=
Cvr TO,35.
0,48 ~t.t - 32°,35'0,25 '0,015
37 [m/m in],
0,48 ~i T = 32 minute ('Gabelul 12.31).
+
·30 +f50 5 15 , = 3"8 ,llnm [mi J T·Impu 1 d e b aza~ va fi1 tb = .328 -$- 15 ... 1000 ·37 12,5 Timpul a jutator pentru priuderea ~i desprinderea piese i (tabelul 12.36, poz. 4), tal = 0,08 [rnin], 'I'impul ajutator p ontru comanda masinii (tabelul 12.37, poz. 2, 3, 7 este ta2 = 0,1 0,03 0,04 = 0,17 [min]. 'I'impul pentru masurari de control (tabelul 12, 10, poz. 1) este ta5 = = 0,29 [min]. 'I'impul ajutator ta = tal ta2 + ta5 = 0,08 + 0,17 + 0,29 = 0,54 [min]. Timpul pentru deservirea tehnica se detennina cu relatia tat = 1,1.2.3,18/32 = 0,22 [min], in care tj = 2,0 min (tabelul 12.38, poz 3). Timpul psntru doservirea organizatorica (tabelul 12.39, poz. 1) tao = 1,8(;3~18 0,54)/100 = 0,07 min. Timpul de odihna ~i necesitai;;ifiziologice (tabelul 12,24, poz, 6) va fi toa = (3,18 0,54) 3,0/100 = 0,11 minute.
+
+
+
+
+
-
--------------._-------------------------:
120
Normarea lucrarilor
de rectilicare
+ +
+t
do
=
Norma tehnica de timp pe bueata va fi 1VT = TJii/n+ tb ta J... t - 17,2 "4' j 0 ,•.••.• 9'>. T, 0 07 J... 0 11 - 4 29 min : un 100 T'3 ,18 j 0 'v' I
i
I
I
I
,
-
,.
tdt
+
';\~-, T -,
,"':'1
4,29 minute 12.5. Norma tehnica de timp la prelucrarea pe mcsini de rectificat fora centre 12.5.1. Determinarea timpului de preqctire-incheiere T pi esto dat in tabelul
Timpul de pregatire-ineheiere Tabelul
12.40. Tlmp] de pregiitire-fnclleiel'e,
A.
Opc~ratii
de reetifieat
curentc
Metoda de rectiflcare
~ 0,03
2
---
I
I
i
I
Hcctlf'icare longitudinal!i sau de patrundere fara opritor longitudinal
schimbarca de sustmcre
Cll
Fara lului
Pe lineal
> o.oa
Ilncalului 17,0
schirnbarca Iincade sust.inerc
L~-~, D,O
11,0
de susttnere
3
Cu schirnbarca de sustlncrc
Rectiflcarca de patrulldere cu opri tori longitudinali
I
4
---, 5
I
Tlmpul, Tp., miu
,
1
1111'8centre
Adaosul de prelucrarc, mm
Modul de asezare C3 piesei
Poz.
Tp;, min, la mnslnl
12.40.
Prirniren nccesarc,
liriealuhri 20,0
18,0
'l 'I
Fiira schimbarca Iului de sustincrc
si prcdarca documcn tatiei sau a comcnzii, cu a sculelor, dispoztttvclor ~i aparatetor de masura
Iinca-
I I
1:3,0
I
11,0
indicut.lilc S,O .,.10,0
B. Operatti supJi.mcntare
,,~ 6
7
8 !J
Il
1
I I
~
I'
i
t..-
10 11 12
:\Ionlarea :\lontarea
si demontarca jghe aburilor Implngatorului hidrauli c Montarea si dernontarea opritorului Jongilndinal (fara Schimbarra disellllli abraziv a5chi c tor sau conduciltor
Indrcptarca discn lui abrazi v (de dcgrosarc)
13 14
15
i
lndreptarea Prelucrarea
discului din ctteva
conducator treceri -
I
la Iiecare
impingiitor)
S,O
pe diamctru (eilindrie) pc diametrul (profilat) frontal sau pc razii Fara rcglarca unghlului de Inclinarc a axei discului conducator Cu rcglarea Inclinarll axei discului
conducator trecere
se schimba
2,0 8,5 1,5
una din condit ll
3,0
4,0 0,5,
o.o 9,0 7,0
I
~ ~
"~ ~ ~
Norma tehnica
------~,I
fara
la rectificat
121
centre
12.5.2. Determinarea timpului de bozo 'I'impul de baza la rectiticarea determina en relatia : _ l
4 -
+ II + l2i
pe masini
=
de rectiticat
+ B.i.k
l'n
[min],
'n
S
fil..ra
centre
se
(12.22)
",'p
s 'n])
+
L esto lungimea piesei, mm; II 12 = B, eu B notindu-se h\i:imea discului abrazrv, mm; 8 avansul in mm/rot; np turatia piesei rot/min ; i - numarul de treceri : k - coeficient care depinde de natura operatiei ; sm - viteza de avans longitudinal, mm/min ; n - numarul de piese din 10tuI care se prelucreaza. Pentru k se recomanda Y810ri1e: a) rectificarea cu avans longitudinal: - de degrosare, k. = 1,05 ... 1,2; - de tinisare, k = 1,05 ... 1,2 ; b) rectificarca ell avans de patrundere, - de degrosare, le = 1,05 ... 1,1; - de finisare, k = 1,10 ... 1,2.
in care:
12.5.3. Elemente ale regimului de cschiere Auansul
7ongit'lJelinal
gitudinal, se calculeaza
al piesei, la rectiticarea ou relatia SI = it
in care ell' este diametral
piesei, mm, iar
cului conducator, grade. V itee« cle aram» longitttcHnal Sm
'clp ·tga
=n
(12.23)
[mm/rot], Cl.. -
se calculeaza
~D(/c -nc/c -sin«
prin metoda avansului 10n-
"1)
unghiul
de inclinare a axei dis-
cu relatia [mm/min],
(12.24)
in car e Dac este diametrul discului conducator, mm; ?ldc - turatta discului eator, rotjmin, iar 'r, = 0,9 ... 0,95 este un coeficient de alunecare a piesci p e discul conducator, I.Ja rectificarea prin metoda avansului de patrundere, pentru avansul de patrund.erc se recomanda: - la rectificarea de degrosare, 0,002 0,010 mm/rot. - la rectificarea de Iinisare, 0,002 0,005 mm/rot. Pentru operatia de rect ificare de Iinisare numarul de treceri care se executa este in functie de diamctrul piesei, latimea discului abraziv ~i clasa de precizie (tabelul ]2.41). Unghiul de inclinare a axei discului conducator ~i avansul de patrundere la. rectificarea prin metoda avansului longitudinal sint date in rabelul 12.42. COlHl'U
122
Normarea
lucrariJor de. rectificare
'I'urat.ia piesei se calculeaza eu relatia
np
=
1000 'Up 'it .cl )
et +'
I
Latimea discului abraziv, B, mm
~'g 0
16
40
1
100
I
~100 101-250 >250
6-7
I liI!.
I
,
,
~100 101-250 :>250
I
~ 100 101-250 :> 250
-I 8
13
I
,1 3
5 4 3
3
2 '3
2 1
4 3 2
3 2 1
3 2 1
--2
11 ,2
11
I,
I
I'
I
.vp - la rectificarea
~5
0,04-0,05
3,0-4,0
6-10
0,05-0,06
3,0-4,0
11-20
0,06-0,10
2,5-3,5
21~45
0,10-0,20
2,5-3,5
46-70
0,15-0,30
2,0-3,0
71-120
0,20-0,35
1,5-2,5
fj ~ ~
~1 '1 I
121-180
= P
In care:
C" ·d~,3 -'2-t-.-s!
= -T-O-,::-5
prin V
i
0,25-0,40
I
1,5-2,0
[m/min],
(12.26)
patrundere, C" ·d~3 ~ TD,5 . (2t)O,65
[m/ruin] ;
(12.27)
ctp este diarnetrul
piesei, mm; durabilitatea discului abraziv, min ; avansul de patrundere (adincimea de rectificare) in mmjtrecere ; 8 avansul longitudinal in mm/rot; un coeficient de corectie care tine seama de natura materialuCv lui de preluerat pentru care' se recomanda valorile : «) la rectificarea cu avans longitudinal, - pentru otel necalit, C; = 28; - pentru otel calit, C; = 23 ; T t
.~
de a:
in care vp este viteza piesei care se determina eu relatiile : - la prelucrarea prin metoda avansului longitudinal,
lEI,
-f
5 4
4
Unghiul lnclinare
I
----
3 2 1
~100 101-250 :>250
__ I I 9
3 I1 2 123
~ ~ }]
Diametru! \ Avansul de piesei dp; mm patrundere St' mm
Numar de treceri,i
\
5
!j Tabelal 12.42. Avansul de patruudere ~i unqhiul de lnelinare la rectiiicarea cu avans lougitudinal, pe mastnl de rectltleat f~lrii centre
, •..•• 1-<(...')
r o.~
I~
I1
«».
Dia met rul picsei mm, pina la:
I!.l"
'N
(12.25)
J
Tabelul 12.41. Xwniirul de treceri la rectificarea de finisal'e prin metoda avansului longitudinal, la masinl (le reetlltcat filra centre
.g
{
[rot/min],
-
,~ It
i ~ ~
't
I
J
Norma tehnica
la rectificat
123
faro centre
prin patrundere, otel necalit, Cl' = 0,90 ... 1,0;
b) la rectificarea
- pentru
- pentru
otel ealit,
C; =
0,85 ... 0,90.
Durabilitatea economica a discurilor abrasive se recomanda T = 15 min. Pentru rectificarea prin metoda avansului de patrundere, in tabelul 12.43 se recomanda valori pentru viteza de rotatie a diseului conducator vdc, m.min, §i pentru viteza avansului de patrundere Vt, mmjmin, pentru rectiticarea de degrosare, ~i in tabelul12.44 valori pontru viteza de rotatie a discului conducator ~i viteza avansului de patrundere la rectiticarea de finisare. Tobelul
12.43. yiteza
dlsaulu] enndueato« sare,
~i vlteza avansutul
pe masini
de
de ldtnmllere
fal'a
reetlficat
la l'ectifle:ll'ea
de l1e(l1'o-
centre
Diametr ul piesei, dp, mm 10
6,3
16
40
25
63
100
I
160
18-35
I
20-40
Durar-ilitatca Vitezu avansul ui principal, rdc, m/min
discu.lui abraaiv T, min 10-20
12-22
12-~5
14-28
16-32
16-32
I
Vi teza
5,6 4,5 3,55 2,8
8,0 G, :1
6
10 16 25
5,0 4,0
avansului
4,0
de
patrundere,
vtr, mm/ruin
2,0 1,5 1,25 1,00
1,4 1,12 0,9 0,71
2,8 2,28 1,8
3,15
2,5 2,0
1,4
Coelicienii de coreclie ai oilezei ouonsului de piiirundere
1,0 0,8 0,63 0,5
0,71 0,56 0,45
I
0,36
[unclic de starea maierialului
Diametrul discului aschietor D, ruin, pioa
la:
Matct ialul de prelucrat 400
250
Otc! neciilit Otel callt
0,91 0,87
HRG 35-40 { IlRG> 50
Tobelul
1,00 0,95 0,85 1,05
0,78
Fontii
0,96 12.44. Yiteza
avunsutul
principal
rectificarea Viteza
Diamctrul piesei,
(diseul
de Ilnlsare,
I I
12-20 13-22 14-25 15-28 17-35 18-40 20-50 22-56
Olel calit
I I
\
18-22 20-25 22-28 25-32 28-40 32-45 3.5-56 40-63
~i vlteza
de rectificat
avansulul
de
lliitl'un£lere
la
f.lnl centre
40
25 Oj el necalit ,
1,12 1,06 0,95 1,17
Lungimea de rect ificat., L, mm, pina la:
a vansul ui principal ~'dcJ mi min
font.a
6,3 10,0 16,0 25,0 40,0 53,0 100,0 160,0
eunduciitor)
pe mastnl
111111,
la:
630
63
100
160
Viteza avansului de pat.rundere vtr. mm/rnin
I
5,00 4,00 3,15 2,50 2,00 1,60 1,25
1,00 \
I
I
4,50
3,55
3,55
2,80 2,24 1,80 1,40 1,12 0,90 0,71
2,80 2,24 1,80 1,40 1,12 0,90
I
!
2,80 2,24 1,80 " 1,40 1,12 0,90 0,71 0,56
2,2'1 1,80 1,40 1,12 0,90 0,71 0,56 0,45
___ .__
Normarea
124
.__
~__ .
lucrcriler
-----.I
de rectificnre
TabeZ'ul 12,44 (continuare) Cocfjcienli
de pit/fund.,.
de corectie ai avans,,!u;
A. Fuuctie de Ireapta de preczie ~i de adaosul total de prelucrare
Treapta
I1
I
0,20
I
II
5 6-7 8 9
,
Adaosul total de
I
de pr ecizie, ISO
0,;)0 0,63 0,80 1,00
0,40 0,50 0,63 0,80
I
I
0,25
I
2A c. mm,
I
0,40
0,63 0,80
I
l,()[)
B_ in functle
de natura
~
t•
prelucrare,
0,30
1, 25
j
!
,
Obseruatie.
'~
~~ I
I
I I
> ,50
Se recomanda pc cea folosi
ta
i~
1,25 1,60 2,00 2,25
discului abraziv a~chietor D, mm, pina la:
vitezei avansului
1,ilO 0,90 (),60 1,45
de piitrundere
I
I
I
400
!
630
1,20 1,00 0,70 1,60
I
1,30 1,10 0,30
I
1,75
sa nu
la finisare
dcpaseasca
de degrosare.
tirnpilor ojutotori
In cazul rectificarii fara centre, timpul ajutator este format din t.impul legat de trecere (tabelul 12.45), ~i timpul ta5, pentru masuratori de control (tabelul 12.10).
f
i
1,00 1,25 1,60 2,00
ta2
Tabelul 12.45. Timpi ajuliitori
~
I
ea marimea la operatia
12.5.4, Determinarea
1
I 1
0,65
de prelucrat
Otel necalit Otel eu H RC 35 .. .40 Ote! calit eu H RC Ponta
0,50
materialului
200
~ ~ ~ l~ I ~
J
I
0,80 1,00 1,25 1, 60
I Diametrul Matcrialul
pina la:
,
""'I
Metoda de rectificnre
Prin patrundere
1---' 3
I Longitu-
4 I dina!
de trecere,
~,[etoda de asezare a picse i
·
1
1 2
legali
I I
Pc lineal
II
--I
ta2• min,
de recthtcat
Iiml eentre
Diametru! piesei , dp, mm ?';etocla de scoarere a piesei
10
:
!
~ 50;;
30
20
Timpul, ta2
min
~ranua~ . ----"';.-0-,-0-,1"""'1,.-0-,-05""""-0-, 0-6-"'-0-'-0--;"""""1'-0-'-1-0D1SPOZltlV
.
i automat
Pe jgheab sau in dispoz i. tiv de atimentare Pe lineal
I Cad
I
la maslnl
I i. i
in bazin
0,03
0,03
0,0-1
0.05
0,07
/' 0,02
0,02/
0,025
0,03
0,04
I 0,025
0,03
0,035
0,04
0,05
,-----I----~:--~·
Controlul pieselor se face periodic, in functie de metoda de prelucrare, de adaosul de prelucrare ~i de diametrul piesei, Numarul de piese prelucrate dupa care se face controlul este dat in tabelul 12.46.
.•... -
). '
------------~-----~--
Norma tehnica la rectifica!
Tobclul
12.46.
Xum,lr
faro
125
cent le
Illese nupa pe masml
de
care se face m.lsuratoare de rectificat fiirii centre II,Jetode de
20
la
prelucrare:,
Longitudinal Diametrul
10
control,
rectificarc
patr-undere
Prl]) :~'t03.0Sul de prel11?~re mm, plna la: 5
de
30
!
50
piesei , dp,
mm 10
5
SO
20
30
so
10 22 30 35
7 20 27 30
I
80
Xumar de piese
0,01 0,02 0,03 ~0,O5
I I
2 .:1.
6 8
I
II I
I
I
2 ;3 5 7
I
I
i
1 2 3 6
I I
I
I
~
<
2 3 5
1 1 2 4
I
I, I
1 1 2 o ,)
30 40 60 70
I
I
22 30 50 60
I I
I
I
15
I
'v -0 35 40
6 18 25 27
12.5.5. Determinarea timpilor de deservire 'I'impul de deservire tehnica
tdt
=
tdt
1,1·i!·tb T
se calculeaza eu relatia [min],
(12.28)
in care Teste durabilitatea discului abraziv, min, tu - timpul de baza, min, t, - timpul de indreptare a, discului abraz iv, rnin, dat in tabelul 12.47. Timpul de descrvire organizatonca tela este dat in tabelul 12.48, in procente din timpul operativ. 12.5.6. Determinarea timpului de odihno ~i necesitoti fiziologice Timpul de odihna si necesitati fiziologice, procente din timpul operativ, 12.5.7. Exemplu de colcul
este dat in tabelul 12.49, in
01 normei teHnice de timp la rectificarea
fora
centre
Sa se determine norma tehnictl de timp pentru rectifiearea de finisare , pe masini de rectiticat faxa centre, a unui bolt eu dimensiunile clp = 45 mm ~i lungimea 1 ,= 75 mm, din 01-,045 tratat terrnic. Masa piesei este de 0,86 kg. Adaosul de prelucrars 2.Ac = 0,5 mm. Se preluereaza un lot de 100 bucati en disc abraziv E400C - 500 x 150 x 305. 'I'impul de pregatire-incheiero (tabelul 12.40, poz. 2, 5,6,10,14) va fi T~'i = 9 10 2 3 9 = 33 minute. 'I'impul de baza se calculeaza ell relatia (12.22) in care L = 75 mm, n = = 100 bucati, B = 150 mm,i = 1 degrosaro si i = 4 finisare (din tabelul12.41 pentru clasa 2-21, B = 150 mm ~i d., = 45 mm), k = 1,2 pentru degrosare ~i Iinisa.re. Adaosul de prelucrarc pentru finisare, penru 0 treeere, este 0,04 mm, deci adaosul de prelucraI'e pentru toato cele patru treceri va fi 2t = 2 '0,4 '4 =
+
+ + +
----
-----
------------
-~------.
126
Normarea Iuerarllor de reciificare
Tubelul
1.2.47. 'I'lmpnl
de Indreptare
a dlscului
1. Indreptarea
abrazlv,
supraf'etelor
i.,
cilindrice drepte sau
I
Scula de indreptat Latimea discului abrazlv, E, mm
Suprafaja tndrcptata
Poz.
~~a~:~tal~l~liC sal! err-ion
:
I,
Q
'I
I
Ci
I
__ 6_ 7 8 9
" ,
Role din aliaje durc disc de carborundurn
I
4,'1
I_"::~~_
5,5
5,~_7,0
I
1~0 100
:' 3 ;:,,6
~, ~ ~,6
3,0 3" ,1, '1
3,2 4,0 ,j, 7
1!
I I
100 150 200
.,
I I
100 150
1
sau
1
tt,
rnin
3,8 4,5
5,7 I
3,8 '1,5
I I
I
I 200
4,1 5':-)1 G, 5,
~,~
41
I
5,51 7,3 8,7
----
4,4 5,7 6, 9
5,8
~,6 ~,7
4, ~ ~'"
3,1 3,8 '1,5
3,3 ki,l '1,8
5,6 7,4 8,8
4,5 5,8 7, 0
5,9 9,0 11, 2
--- ---
4,2 5,4 6, G
8.9 1~~1
'1, G 5,3
~, ;),7
----I --
I
/1
II~~~
4, ~
I
0,4
13,2-1,610,8
i~~~_I~_;)'9_~I_~..!.I~I~
-------,
10 11 12
:3,7:,5'
4,4
I
.
mm
sUp~afejei' Ra.,>v_n:O
Tirnpul de indreptare,
150
~
de rectificat ,
1°,4
13,2-1,6/0,8
r--l0-o---/3,71
1 2 3
maxim
:::z;tatoa
I
i
centre
prof'Ilate Diamctrul
,
fal'a
de rcctilicat
min la ruaslnl
'I: 2. [ndreptarea
suprafctclor
frontale
si
a
razelor Diametrul
!. 5Cl:iJ
de
Suprafaja Indrepta tii IH.:lza R, llunl
indrcpta t
Adaosul 0,2
.'
,., i.J
14
15
Bare de carborundum sau crcioane diamant
de
3 I?i 4
16
ii~ :
.1
:;
,
I
I
I l
0,68 0,84 1,10
0,24 0,54 0, ~6 0, ,4
0,2
i
de tndreptare,
t.£,
1,0
I I
0,24 0,31 0, ~3 0,~1
I i
0,40 0,70
I O,;~ 1,_3
0.5
\
1,0
rnin
0,40 0,61 0,63 0,86
0,40 0.40 0,40 0,58
degrosare se calculeaza 2t = 0,50 - 0,32 = 0,18 mm. Avansul longitudinal se calculeaza eu rclatia (12.23) 81 = ~·45 -tg 3 = = re '45 '0,0524 = 7,4 [mm/rot], in care ctp = 45 mm ~i Cl. = 3° (tab el 12.42). Viteza perife-rid a piesei se" calculeaza en relatia (12.26) t'p
=
at. ·a~·3 TO.5
3
23 .45°. =~21,62 [m/mill J. 15°·3 '0,2 '7,4
-u -s,
!
t
0,24
pe [aza, mm
= 0,32 mm. Pentru
.~ ~ 1.
I
I
I I
0 1 2 5 ~i
0,5 Tirnpul
I
nun
> 60
<60 Poz:
~.
maxim de rectificat,
t.i diiscu lui d T uratia UI con neater v
?lrlc =
1000't,p
= 1000 '21,62 =
'It·300 Din cartes masinii de rectificat £UTa centre tip 3180 se alege
. ]i. :c.~,.95 [1'0tj mm 0)"
~·Ddc
ndc =
22 rot/min.
-..~' Norma tehnico !a rectificct
fara
centre
Viteza de avans se determina eu relayia (12.24) Sm
=
= 'It
'It
·Ddc
·'fl.dc
'SIn
'lc l clt.l
= 1030 [mm/m in]
12 . .;.~8. 1;rr]TI
tdo' la masini
j
e r.nu
{c~('I\iJe
de reetifieat
C!££~I:i::n::'{(Hitt1.,
Hira centre
Diametrul maxim al piesei, d , mm, pina la:
IX •• ~
·300 ·22 '0,523 '0,95
127
~-,-~----. -------------
Metoda de rect.ificare
=
60
>
150
T'impul , t , in ~'; (KL din timpul
1
Cu racire
2
Para l'acire
1,5 1,2
150
operativ
1,8
2,8
1,4
1,6
T
tdo = Top· [(/100 Timpul de baza tb = 75 150 .5.15 = 006 Tnbeinl 12.49. Timpnl de odihna ~i neeesltatl fiziologice, ton 1030 ·22 ' , la= maslnl de rectificat fal'a centre minute. De precizat ca t.impul de i 'Limpul operat iv, min baza s-a determinat global, ! ~O,l Poz'11Iasa picsei, kg > 0,1 pentru treeerile de degrosare Ttmpul ton' in ':;, din T ~i tinisare; eonsiderind aceI easi viteza de avans srn' Daca 6,0 5,0 1 «0,5 se schimba viteza de avans 7,0 6,0 2 «1,0 prin schimbarea unghiului de 8,0 >1,0 7,0 3 inelinare a axei discului eonducator la finisare faya de degrosare, bimpul de baza se va caleula separat. Din tabelul 12.45 poz. 3 se ia ta2 = 0,04 min, iar din tabelnl 12.10, poz. 1 se ia ta.5 = 0,31 min. Timpul ajutator va fi, ta = ta2 ta5 = 0,04 0,31 = 0,35 min. Timpul de deservire tehnica se determina en relatia (12.18) tat 1,1'4,4 '0,06 = 0,02 mill, in care tt = 4,4 minute (tabelul 12.48 poz. 2).
+
+
+
r ~D
'I'impul de deservire organizatorica (tabelnl 12.48 pot. 1) va fi tao = = (0,06 0,35) 1,5/100 = 0,006 min. 'I'impul de odihna ~i necesitati fiziologice (tabelul 12,49, poz. 2) va fi ton= (0,06 0,35) 6,0/100 = 0,025 minute. Norma de timp pentru prelucrarea unei piese va fi KT = Tptfn +t" ~ 't fit ,. 0D! 0 ,or:.V ...L 1),o0 ()"~ n r\') 0 ,clnOnQ T, 0 ,o')~ . IT""-'''I-dtl doTton= 100 I i V,c-, ~u = 07q1 , mIn/,JUC.
+
+
..
I
I
i
+
+
'J~.
<11"'\~'%
'~.iij ~ •.
Cap
t
0
u I
i111
~
!!III""~
NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRARILE DE RECTIFICAT ROTI DINTATE $1 CANELURI
13.1. Introducere Rectificarea rotilor dintate este 0 operatic cc se aplica frecvent numai pentru finisarea rotilor dintate care lucreaza cu turatii inalte ~i suporta etorturi ridicate. Sint rnai raspindite masinile-unelte de rectifieat rotile dintate eilindrice cu dantura dreapta sau inclinata, prin rulare, masini ce functioneaza dupa principiul cremalierei generatoare. Met.odele de reetifieat prin rulare dantura cilindrica pot sa fie cu divizare periodica (Niles, Maag, Less-Bradncr etc.) ~i prin rulare continua (Reishauer). La primele metode, generarea profilului in evolventa se realizeaza dupa schema eu dreapta fixt'1 iar divizarea , necesara rectificarii tuturor flancurilor dintilor, se efectueaza in mod discontinuu, in Limp cc la ultimele, obt inerea profilului evolventic se face dupa schema dreptei mobile, iar divizarea este continua, dupa nn principiu analog generan; en freze melc. La proeedeul Niles, roata dintata ruleaza alternativ, fara alunecare, pe ambele flancuri active ale unui disc abraziv biconic. Acesta materializeaza un dinte al unei crcmaliere generatoare cu grosimea ceva mai mica decit cea teoretica a danturii de reetificat (procedeul de rectificare flanc eu flanc) sau egala eu aceasta (procedoul de rectificare simultana a doua flaneuri vecine), Cinematica procodeului este asigurata de urmatoarele miscari (fig. 13.1) : misearea principal a de rotarie a diacului abrazrv I; miscarea de avans rapid, rectiliniu alternativ, in lungul dintelui 11; miscarea de rotatie Ienta, in ambele sensuri, a piesei Ill; misearea de deplasare transversals lenta, rectilinie alternatrva, a pieeei I V; rniscarea de divizare periodica Y, executata dupa rcctifiearea flancurilor unui got Suceesiunea fazelor, la rectificarea flanc cu flane (fig. ];3.2) este urmatoarea : reetificarea flaneului drept al golului 1, cu miscarea de rulare spre stinga ; inversarea sensului miscarii de rulare ~i cornpensarea diferentei dintre grosimea pietrei ~i latimea golului dintelui, printr-o deplasare suplimentara a piesei ; rectificarea flancului sting al golului 1, en rniscarea de rulare spre dreapta ; retragerea radiala a discului abraziv, efeetuarea divizarii pentru golul B, revenirea discului in pozitie de lucru ; rectificarea flaneului drept al golului 2, en miscarea de rulare epre stinga etc. Succesiunea fazelor la rectificarea simultana a doua flancuri este urmatoarea (fig. 13.3) : rcctificarea flancurilor drept :)i sting ale golului 1, cu miscarea de rnlare spre dreapta ; retragerea radiala a pietrei, inversarea senaului mi~earii de rrilare ; c1eph1sarca suplimentara a piesei cu divizarea la golul 2, ~ ~
l
I
•••.•
t'"rl±
Y
- - -
129 Introducere
1
Js='R:;~r.
Il
o.'i
11
1"-''-
\
::.")
111
I.
IV
L,
Fig. 13.2. Rectificarea simultana a ambelor flancuri prin procedeul Niles.
i
'j?¥ ::~Y'" VV Fig. 13.1. Succesiunea fazelor de lueru la reetifiearea flane cu flanc a danturii cillndrlce prin procedeul Niles.
9 -
c. 315
130
Normarea la rectificat roii dinfate ~i caneluri
revenirea pietrei in pozitia de lucru ; rectificarea flancurilor drept ~i sting ale golului 2, cu miscarea de rulare spre dreapta etc. Productivitatea rectificarit simultane a doua flancuri este de 1,25 ... 1,66 ori mai mare decit productivitatea rectificarii prin procedeul flanc cu flanc. Deplasarile de avans care conditioneaza marimea normei tehnice de timp la rectificarea rotilor dintate cilindriee prin procedeul Niles sint : avansul de trecere 80 mm/c.d., (avansul transversal al rotii de prelucrat la 0 cursa dubla a capului portpiatra), deplasare in cursul careia se genereaza profilul dintelui; avansul de patrundere 8P1 mmrtrecere, care corespunde unei miscar! de reglare pentru indepartarea intregului adaos de prelucrare de pe flaneurile dintilor,
-+-fj--ff :':::.:::
;;:/ 00
rt\. 1"""1
]J
T
i
I~
-.-&-::/ff! I
00 ][
~ Fig. 13.3. Rectificarea danturii cilindrice prin procedeul Niles :
Fig. 13.4. Rectificarea danturii cilindrice prin .procedeul Maag : J, 11; 11J, J V, V - mlscari le de lucru.
1 - disc abraz.iv; 2 - cremaliera de referinta ; 3 - roata dintata ; I,ll, Ill, IV, V - miscarile de lucru.
l
! ~
1...•...
prin treceri succesive de xiegroeare, semifinisare ~i finisare. Instalarea rotii dintate de prelucrat, la procedeul Niles, se face cu axa rotii verticala, pe un dorn centrat pe masa rotativa portpiesa. La procedeul J\lIaag cremaliera generatoare este materlalizata cu ajutorul suprafetelor frontale a doua pietre-taler, care pot rectifica fie flancurile aceluiasi gol (fig. 13.4), fie alte doua flancuri neomoloage ale danturii. Oinematica procedeului este asigurata de miscar! similare eelor de la metoda Niles, cu urmatoarele observatii : miscarea II de avans rectiliniu alternativ, in lungul dintelui este executata de catre piesa de prelucrat ; miscarea de rulare circulara, III ~iIV, este alternativa in cursul rectificarii flancurilor aceluiasi gol al danturii ; miscarea de rulare, prin componentele sale In ~i IV, este 0 miscare rapida, in timp ee avansul longitudinal II este 0 deplasare lenta. Unghiul er. (fig. 13.4) al axelor pietrelor-taler, in raport eu un plan orizontal, are valori de 15° sau 0° ~i difera de valoarea standardizata de 20° a unghiului de angrenare. Ca atare, la procedeul Maag, cereul de rulare difera, in timpul prelucrarii, de cercul de divizare de la angrenarea cu eremaliera generatoare standardizata, fiind necesara 0 reglare corespunzatoare a masinilorunelte de rectificat dantura. Deplasarile de avans care conditioneaza valoarea
131
Introduce re
normei tehnice de timp la procedeullVIaag, sint : avansul de trecere, 80 mmjrulare, adica avansul longitudinal la 0 rulare si avansul de patrundere 8p mmjtrecere. Instalarea piesei de prelucrat, la procedeul Maag, se realizeaza cu axa rotii dintate orizontala pe un dorn fixat pe sania transversala portpiesa. Procedeul Lees- Bradner este varianta a procedeului lVIaag,la care datorita contactului Iiniar dintre suprafetele frontale ale pietrelor taler ~i flancurile dintilor de rectificat, nu mai' este necesara miscarea de avans longitudinal. tn acest caz, tnsa, nu pot ' fi rectificate danturi a CarOl' la~ime depaseste 0 anum ita valoare, functie de diametral pietrelor-taler (spre exemplu, pentru diametre ale pietrelortaler de 500 mm, la~imea maxi1-~...... _ ma a danturii rectificate este Fig. 13.5. Rectificarea danturii cilindrice prin procedeul de 40 mm). Reihauser. La toate procedeele de rectificat dantura cilindrica, prezentate mai Inainte, productivitatea operatiei tehnologice este limitata, in special, de operatia de divizare ~i de necesitatea unor misear! suplimentare asociate acesteia (retragerea sculei, inversarea sensului mi~carii de generare etc.), Proeedeul Reihauser de rectificare a rotilor dintate cilindrice, prin rulare continua, Ioloseste drept scula abraaiva un melc arhimedic cu 1-:-2 inceputuri, avind un profil cu flancuri rectilinii in sectiunea axiala, Cinematica pro.cedeului este asigurata de urmatoarele miscari (fig. 13.5): misearea principals de rotatie a melcului abraziv I; miscarea de avans rectiliniu, executata de catre piesa, pentru rectificarea dintilor in lungul flancurilor Il; miscarea de divizarea rotii dintate III ; miscarea de avans radial IV, stabilita la inceputul prelucrarii, ea 0 miscare de reglare. Piatra-mele cu un singur inceput se foloseste la rectificarea rotilor dintat cilindrice, cu dantura dreapta sau inclinata, avind clasa de precizie 6, iar cea cu doua ineeputuri, pentru rectificarea rotilor dintate din clasa de precizie 7. Datorita dimensiunii mari a scnlei, orice dezechilibrare dinamica a acesteia, ea ~i orice eroare data de lantul cinematic al miscari! prineipale se repercuteaza asupra preeiziei danturii rectificate. De aceea, este necesara dotarea masinii-unelte cu dispositive pentru eehilibrarea dinamica a sculei, iar lantu cinematic de antrenare are 0 eonstructie deosebit de simpla, permitind lueI'ull cu 0 singura turatie a meleului abraziv. Productivitatea procedeului este afectata de timpul destul de mare consumat cu profilarea repetata a sculei. Unele masini-unelte moderne sint prevazute atit cu dispozitive pentru compensarea uzurii sculei, cit ~i pentru realizarea automata a profilarii sculei in timpul lucrului, Roata din~ata de prelucrat se monteaza eu axa verticala, pe un darn fixat pe sania portpiesa. Reetifiearea eanelurilor exterioare (arbori canelati) se realizeaza in mai multe variante (fig. 13.6), in functie de forma discului abraziv, schema de
°
39
.----~ ~---_.•
.'''
_'
._
.. ,,_
•.. ---.~ ·"',,C-:-O-;-=~----=C-'-
-,----~-
...
132
Normarea la rectificat
roti dintote ~i caneluri
reglare a acestuia ~ide numarul de operatii necesare. Daca se utilizeaza un disc abraziv profilat, rectificarea unei caneluri se poate executa intr-o singura operatio (fig. 13.6, a). Rectifiearea unei caneluri poate avea loc ~i in doua operatii : in prima, eu ajutorul unor discuri abrasive simple, se rectifica flancurile canelurii (fig. 13.6, b), iar intr-o a doua operatic se rectifica fundul cilindric al acesteia (tigura 13.6, c).
:, c
a
Fig. 13.6. Proccdee de rectificare a canelurilor : I, ll, Ill, IV - miscarile de lucru.
r--
Cinematica rectificarii eanelurilor este realizata prin urmatoarele miscari : miscarea principala de rotatie a pietrei abrasive I; miscarea de avans rectiliniu, in lungul eanelurii 11 ; miscarea de divizare, intermitenta, executata la sfirsitul prelucrarii unui flanc sau unui gol al canelurii Ill; miscarea de avans de patrundere pentru indepartarea intregului adaos de preluerare IV, intermitenta, efectuata la sfirsitul fiecarei curse duble a diseului abraziv. In Iunctie de schema de reglare a discurilor abrazive, poate avea loc 0 rectiticare simultana a mai multor flancuri ale canelurii exterioare. 13.2. Determinarea normei tehnice de timp
:Ir
Norma tehnica de timp la rectificarea rotilor dintate ~i a canelurilor, se poate determina cu relatia
~NT
t-'
=
Tpdn
+~tb
+ ta + tdt + tdo + t
[(13.1)
OJl'
in care semnificatia notatiilor folosite s-a prezentat in cap. 3. 13.2.1. Determinarea timpului de bczd La rectifiearea rotilor dintate cilindrice, prin proeedeul Niles, timpul baza se determina cu ajutorul relatiei '~
I
t,
= 2z
[Lr (
id Std 'na
+
is Sts ' n.
+
if ) Stf' nf
+
'r' (id
+ is +i,)],
in care:
de
(13.2)
z este numarul de dinti ai rotii dintate : ia, i.,
l
L,
-
if
-
lungimea eursei de lueru in directia miscarii de rulare, mm (tabelul 13.1); numarul de treceri pentru rectificarea de degrosare, semifinisare si, respect iv, finisare ;
133
Determinarea normei tehnice de timp Tobelui 13.1 Lungimea
eursel
de lucm
in
direcJia
mi~cii.rii de rulare,
la procedeul
Modulul normal mn, mm Numarul de -------,-------,-------,------,-------,------,-------,------,-------,------dinti, Z, 3 3,5 4 4,5 5 6 7 plna la:
I
I
I.
Lungimea curse! de lucru in directia mircarii
32 33 33 34 34 35 36 36 36 37
16 20 25 32 40 50 60 80 100
38 38 39 40 4-1 '11
41 42 43 43
.
43 44
49 50
,14
50
45 46 47 47 48 48 50
51 52
53 53 54 55 55
Tabelul 13.2. Adaosul de prelucrare la rectlfiearea rotllor dlntate cilindrice, prln proeedeul Niles I i
Diametrul
de divizare Dd., mm, ptna la :
Mod"lul '\---'I;-----.,-i normal 100 i 200 tnn pina la r] I
I
---,·----'1---300 I 000 100
54 55 55 56 58 58 59 60 60 61
9 13
0,12 9.16 0,18 0.20
12 15
66 68 68 70 71 71
0,20
0.25 0,30
de trecere
Natura
Natura trecerii
I De grosare
I Finisare
I
~i semifinisare
Degrosare I Flnisare
~i semifinisare
Obseroatie. La reetifiearea trecere Std,
nd, ,
!
i
l
't' -
~i semifinisare
Degrosare Finisare
I 0.35
108 110 111 113 116 117 118 119 121 123
I
I
0.30 0.35 0.40
0,25
I
0.35
I
rolilor
I
Degrosara Semifinisare Finisare Degrosare S~n:inifisare Finisare
.. 1 1
I
*
I
1 1 *' 1 1
I. I
Degrosare Sernifinisare Finisare
dintate
!
Numar 1\ Avansul de patruntrecerti de treceri dere, sp, mmftrecere
I
1
la rectiiicarea
i
0.25
97 99 100 102 104 105 106 107 109 110
I \
I
I
0,070-0.080 0.030 0,020 0.080-0.090 0.0'15 0.015 0.080-0.110 0.050 0,015
(13.3)
cillndrice,
prln procedeul
Niles
Di ametrul de di vizare Dd,mm, pin a la:
Adaosul de 1 prelucrare, ACI ! mm pina la:
0.20
I
I
Adaosul de prelucrare, Ac. mm, ptna la:
*) A se vedea relatia
Tabetul 13.4a. Avansul
I
Rl
73
I
0.20 0.25 0,30 0.35
86 88 89 90 93 94 95 96 97 98
82 83 84 95 86
72
0,20 0.16 0.18
I
76 77 78 79
Tobelul 13.3. Avansul de patrundere la reetltlearea rottlor din, ate ciIindrice, prln procedeul NiJes
I
0,10 0.12 O.lu
se
10
I
I
65
9
de rulare, Lr, mm
I
1".)
2 3 .. .4 5 8
8
Niles
I I i 1
I
< 40
1,7 0.7 2.3 0.5 2.0 0.5
I
I I
40-80
2.1 0.9 2.9 0.65 2.5 0.65
rotilor dintate cementate ~i calite va fi corectata eu coeficientul kst= 0,8.
I
I I I
SO-160
2,7 1.1 3.7 0.8 3.2 0.8
I
I
I I
160-250
3.3 1. ·1
4.6 1.0 3,9 1.0
eu HRCi> 56. rnarimea
I
,, I
I I
> 250
4.6 1.8 5.3 1.4 4.6 1.4 avansului
de
avansul de trecere la rectificarea de degrosare, semifintsare si, respectiv, finisare, mmjc.d, (tabelul 13.4, a §i tabelul 13.4, b). n" nf -- numarul de curse duble pe minut la degrosare, semifinisare ~i finisare, e.d.jmin ; , timpul de comutare - divizare, min (tabelul 13.5). 8e.,
StI
-
-----<'----
--------
134
Normarea la rectifica!
rOfi dlntcte ~i conelurl
Numarul de treceri pentru rectificarea de semifinisare si finisare, is = 1. Pentru rectificarea de degrosare, numarul de treceri id se determina eu ajutorul relatiei . A" - (Spf 8ps) 1'a = , (13.3) =
if
=
+
Spa
unde Ac este adaosul de preluerare pe un flanc al dintelui, mm (tabelul 13.2); spa, SPSl Spfavansul de patrundere la rectificarea de degrosare, semifinisare ~i, respectiv, finisare, rnm/trecere (tabelul 13.3). Dad roata dintata este realizata in clasa de precizie IIl, sau superioara acesteia., atunci se va efectua 0 treeere suplimentara fara avans de patrundere, Numarul de curse duble pe minut njU = d, 8,1) se determina eu relatfa nJ =1000 vj/(2L) [c.d.jmin], U = d, s,1), (13.4) unde », este viteza de avans longitudinal la reetificarea de degrosare, sernifinisare ~i finisare (in directia mi~earii 11, fig. 13.1), m/min ; pentru rectiticarea de degrosare, va = 13 ... 18 mjmin, pentru reoTabelul 13,4b, Avansul de treeere la rectifiearea de sernifinisare, Vs = 9 ... 13 mnnin tificarea rotllor dlntate elllndrlee, prin iar pentru rectifioarsa de finisare, vf = 7 ... 9 proeedeul Niles, pentru treeerea de finimjmin ; L - lungimea eursei, mm, determisare, in eazul unel rugozi~iHi a supranata cu relatia ietei prelucrate Ra
MOdUIUl! normal,
mn.
de dinti,
1
I
15
!
211
mm
z, ai rotii, ptua
I
35
la :
I>
50
L
50
=-!!-.
+(5 ... 10) mm,
cos ~o
(1.35)
.
Avansul de trecere la Iinisare St mm/c.d.
11
0,40 0,45 0,50 0,55 0,6U
1 2 3 4
> 4
0,45 0,50 0,55 0,60 0,65
tb
0,5J 'O,551 0,60 0,55 0,60 U,65 0,601 0,651 0,70 0,651 0,7°1 0,75 0,70 0,75 0,80 1
=
Z
[
-- L nr
in care B este latimea rotii dintate de rectificat, mm, iar ~o 'este unghiul 'de inclinars de rererinta al danturii, grade. La rectificarea rotilor dintate cilindrico prin proeedeul lVi:aag, timpul de' baza se determina cu relatia
if ) + ( + -'-
( -- ia
"+
Ta' la
Sta
Tf'
')'
if
,
In care:
(13.6)
Stf
este numarul de dinti ai rotii de prelucrat ; n; - numarul de rulari simple ale piesei, rularijmin (t.abelul 13.6); ia,£f - numarul de treeere pentru rectificaroa de degr osare, res pectiv tinisare ;
Z
Tobelul
13,-5. Tlrnpul de eomutare ~i dlviznrn, pantru elllndrlce pe maslnl de l'ecHficat..!'''~1 Diaraeirul
Modulul mm,
r:or~mal 1nn, pma
150
la:
n tree ere, la l'ectificnl'ea dln!ate de tip Nile_s
de divieare
al ro
>7
I I
l ".~
0,035 0,0,40 0,040 0,040 0,040 0,040, 0,045
0,040 O,Ole5 0,045 0,050 0,050 0,050 0,055
alnlate _
tii, Dd, m:n, pina la;
200
'Tirnpul de comutare ~i divizare, pentru
:2 3 4 5 i3 7
ro!ilol'
>
250 0
t.recere,
7,
0,055 0,060 0,065 0,070
0,065
0,030 0,085
0,070
0,075
250
min
'- I
0,045 0,050 0,055 O.OGO 0,060
I
i
de
0,060 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090
Determinarea
135
normei tehnice de timp
Tabelul
I3.G. Iliumarul
I
l-lodulul normal, 11ln, mm, plna la :
Unghiul
de
inc linar e de
I refer-in'[a,
I
de rnl:ki pe mlnut ale plesal, la rectlfiearea elliudriee, prin proe edenl llIang
1'------, 40
13: ..
pin" la:
rorilor
dintate
Dlametru! de divi zarc Dd, mm, ptna la : 63
I
160
100
>
250
Numarul de rulari simple pe minut.,
250
1lr,
'
2,5
4,0
6,5
I
I
10,0
150 100 75 60 145 95 70 55
0 15 30 45 0 15 30 45 0 15 30 45 0 15 30 45
I
I
I
-
-
I
-
160 110 85 65 150 105 80 60 140 100 75 55
-
j
-
-
I
-
Tabelul 13.7. Adaosul de preluerare pe un fl-lnc 111 dintelui, la reetiflearea rotllor dintate cilimll ice, prtn proeedeul Maay 1
,
I
MOdU.IUInormal 1nn, mm
Diametrul de divizare Del. mm, plna la: . 1 200 300 1 500 ! 1200 I I!
I
:;;;2
Adaosu!
0,10 0,12 0.16
3-4 5-8
-
!)·-12
13-15
I
100
de prelucrare
0,12 0,16 0.18 0,20
A c. mm
-.
0,16 0,18 0,20
0,20 0,25 0,30 O,35
0,25
0,30
-
Tabelul 13.9. Avunsnl de treeer e la reetillearea rotilor dlntare eillndrlce prln procedeul Maag . Natura treceri i
Lungimea
dill~telull l, mm
Finisare
Std,
Ta,
L
Stf
-
':f -
0,30 0,35 0,40
170 120
.; 20 : > 20 1--------_· -----\Avansul de trevere s t, IDn1frulare
3, ;~
12,c.U-l,OD
I'
~'
70-2, 9~
1,45-0,8D.
avansul de trecere In, mm/rulare (tabslul timpul de eomutare pectiv finisare, rnin
190 130 100 75 180 125 95 70 160 120 90 65 135 \l5 75 60
90
70 155 115 85 65 145 110 80
I
I
I
60
I,,
130 \l0 70 50
I
200 150 115 85 190 145 110 80 180 140 105 75 145 105 85 70
200 140 110 80 190 135 105 75 170 130 100 70 140 100 80 65
I I
Tabelul 13.8. Avansul de patrunder e la rectiiicar ea rotnor dlntate cilindrlce prin proeedeul Jliaag
Natura
trecerii
I
Avansul de patrundere, sp mmftrecere
\ Numar de treceri
Finisare
if
0,005-0,015
Dcgrosare
id
0,030-0,075
T'abelul 13.10. Ttmpul de eomutare sl divlzare la reetlflearea rotllor dlntate eilindrle« pe maslnl de rectifieat rotl diu late de tip JHaag Natura Dlametrul pietrei -taler, D.,
\
----I ~' :~)-J).'·u:rO~[lre
-
I
I
mml
Degro~re
trecerii
I
1
220
I
Finisare 'r/. m in
O,O?O
2S0 1 0,030 ----;-';-·'--0,035
I
0,015
I
0.020 1--0-,025
rcc+ihcarea (io U(';':IO~are, respectiv de f'inisar e, 1:3.9); ~i divizare psntru 0 trecere de degrosare, res(tabelul 13.10);
136
Normarea la rectificat
L
-
lungimea totala a cursei de rectificare rezultata din relatia L
+
roti dlntote ~i caneluri
pe directia
dintelui,
mm,
+
B 2 Vh iD, - h) 20 [mm], in care: (13.7) cos ~o B este latimea rotii dintate, mm ; f30 - unghiul de inelinare de ref erinva al danturii; h - inaltimea dintelui, mm (h = 2,25 mn; mn - modulul normal, mm); D. - diametrul exterior al pietrei-taler, mm. Diametrul exterior al pietrei-taler DB are valori uzuale de 220,280,340 mm. Numarul de treeeri pentru re etificarea de degrosare 1:d se determina cu =
relatia Ac
id in care
-
(8pf'
if)
(13.8)
8pd
este adaosul de preluerar e pe un flanc al dintelui, mm (tabel ul 13.7); avansul de patrundere la rectifiearea de degrosare, respectiv de finisare, mmjtrecere (tabelul 13.7). Intrucit if = ifp ifu, (13.9) unde ifp este numarul de treeeri la rectificarea de finis are in plin (eu avans de patrundere 8pf); ifg - numarul de treceri la reetificarea de finisare in gol (Hka avans de patrundsre 8py) ~i ifp = ffg = 1, rezulta, if = 2. La rectificarea rotilor dintat e cilindrice, prin .rulare continua, eu piatramelc [masini Reihauser), timpul de baza se determina cu relatia Ac
8pa, 8pf -
+
to =
tbS
•
L . Z • kz [ . ] • • min , In care. 60
(13.10)
tb• este timpul de baza specific, sec/l mm ~i 1 dinte ; valorile acestu ia sint date in pasaportul masinii-unelte ; in tabelul 13.11 sint mention ate valorile timpului de baza specific corespunsatoare masinilor-unelte tip N.Z.A.Reihauser, pentru reetifiearea rotilor din~ate din otel e alit ; Tabelul
13.11. Timpul de baza specific la rectilicarea rotllor' dlntate pe maslnl de raetlfieat rotl dlntate de tip Helsha uer
ciIindriee eu piatrii meie,
Modulu l normal, mn, mm Adaosul de prelucrare, Ac] mm
1,0
I
1,5
I
2,0
I
2,5
I
3,0
I
3,5
I
4,0
Timpul de baza specific tbe, sec/! mm ~i 1 dinte
1 I
I ~ ~
I
'I
l
...••..-
'
0,16
0,340
0,385
0,435
0,470
0,495
0,535
0,560
0,20
0,430
0,465
0,505
0.540
0,580
0.610
0,650
0.25
0.500
0,535
0,575
0,600
0.640
0.690
0.735
0,30
0,560
0,610
0,635
0,685
0.725
0.780
0,820
0,35
0,630
0,680
0.720
0.770
0.815
0.865
0,910
0.40
0,715
0.765
0.815
0.860
0,925
0.980
1,030
0.50
0,810
0.875
0.950
0,995
1,060
1,120
1,180
0,60
0,960
1,030
1,100
1,170
1,250
1,310
1.360
Determinarea
L
-
137
normei tehnice de limp
Iungimea totala a cursei de rectifieare minata cu relatia B
L
=
cos . ~o
pe directia dintelui, mm, deter-
+ 2.m",
(13.11)
B Iiind latimea rotii dintate, mm, iar ~o - unghiul de inclinare (de referinta al dintelui) ; modulul normal, mm; - numarul de dinti ai rotii de prelucrat; - coeficient de corectie in tunctie de numarul de dinti ai rotii de prelucrat (tabelul 13.12).
mll
-
z k.,
Tabelul
13.12. Ccefielentl de coreetie a tlmpulul de baza in Iunetle de numarul la rectificarea rotllor dlntate cilimlrice ell ptatra mele Numarul de din] i ai rofii de prelucrat ,
12
I
I
14
I
16
I
18
I
20
I
i
22
de dlntl,
I
24
26
I
28
I
I
30
30
Coeficientul de corectie, kz
1.50
I I
1.45
1.40
1
La rectificarea cu rela tia
1.35
1
I
1,30
II
1.25
11.2011.1511,1011.0511.00
arborilor eanelati, determinarea tb
Vs
!
,
2.L.z.i 1000.vs
timpului de baza se face
·K [min ], in care:
(13.12)
este viteza avansului principal, mjmin, pe directia miseari! de avans 11 (fig. 13.6, a) ~i are valorile date in tabelul 13.13 in tunctie de lungimea canelurii de rectificat lp, mm ~i de timpul de comutare ~i divizare, T, sec, caracteristic fieearei masini-unelte ; Tebelul 13.13. Viteza avansulul
prinelpal
la rectlfiearea
Lungimea canelurii lie rectificat, Timpul de comutare ~i divizare, 't sec
55
1
70
I
!
90
I
Ilf)
I
Viteza avansului
280
12.5
16,0
-
6,3
8,0
10,0
5,0
6,3
-
0.65
5.0
6.3
8.0
0,80
-
5,0
1,00
-
1,25
-
-
---
12,5
---
I
350
I
440
I
HO.
-
-
-
-
-
-
16,0
-
-
-
12,5
16,0
-
-
---
8,0
10,0
5,fl
6,3
8,0
10.0
12,5
16,0
-
-
-
-
5.0
6,3
6.0
10.0
12,5
16.0
-
-
-
-
5.0
6,3
8.0
10,0
12.5
16.0
---
!
m/min, pin~ la:
10.0
12.5
-
I
-
10.0
2.50
v"
I
exterioare
mm, pma la: 220
-
8.0
-
principal,
lp,
-
6.3
1,60
I
ISO
16,0
0.40
I
HO
eanelurllor
---
-
..
138 L
Normllrea
- lungimea cursei de rectificat, perlireetia
=
L
la rectificat
roti diniate
eanelurii,
~i caneluri
mm,
+ II
lp
(13.13)
(ll Hind lungimea de depasire, mm, cu valorile date in tabelul 13.14: in tunctie de viteza adoptata a avansului principal in m/min, ~i de tirnpul de comutare ~i divizare -r, in sec); - numarul de caneluri ; coeficient de corectie in Iunctie de natura fazei de rectificare; pentru rectificarea de degrosare, J{ = 1,25, iar pentru rectificarea de sernifinisare ~i tinisare a canelurii, K = 1,50 ; numarul total de treceri pentru reetificarea canelurii, dat de relatia
'v.,
z I{
i
=
+ is + if'
·id
(13.14)
un de id, is, if sint numarul de treceri pentru rectificarea de degrosare, semitinisare ~i respectiv finisare. Valorile is (pentru Ra = 3,2 ... 1,6 fJ.m):;;i if (pentru R; = 1,6 ... 0,8 f1.m) sint date in tabelul 13.15 in functie de raportul dintre 13.14. Lungimea de depii~ ire la reetlflearea
Tabelu!
Vitera Tirnpul de comutare divizare, "C', sec
~i
5,0
avansului
6,3
principal
8,0
t'8,
m/min,
sxtertoare
pina la:
12,5
10,0
Lungimea
:
eanelurilor
> 16,0
16,0
de depasire, lv- mn
I
0,40
31
40
50
55
70
88
111
0,65
40
50
62
70
111
142
0,80
50
80
178
1,00
88 111
142
62
----
88 111 142
178
222
1,25
80 100
I
1,60 2.50
I
Tabelul
62
-uJii-
80
I
100
1'Y ~;)
13.15. Numiirul
125
I !
12" 160 de treceri
160
178 la
I
142
178
222
278
178
222
278
356
222
278
rectlflearea
caneturllor
I
356
I
445
exterloare
Raport ul lplD
i.o Rugoaitatea supr-afe[ei prelucrate, Ra, urn
3,2-1,6
6,3
Avan.5i.il de patrundere,
0,019-0,010[0,017-0,00910,
10, 005- ~, 0040,006-
0, 004~
10,0 ... 16
l'S,
5p.
>
16,0
m/ruin 12,5 ... 16
10,0
8,0
6,3
5,0
10,021-0,011 8
I
Viteza avansului principal,
,
_~~.:,
4,0
2,5
> 16,0
mrn/c.d.
015-0, 0~:-0-'0-1-3---0-'-0-0-7'-10-'-00-9---0-'0-05
005-0,00310,005-
0,0031°,004-0,002,0,
003-0!
001
Numarul de treceri , ,
f "I,
I!
1I
I'j.'
!" 11'·
l-... ..
3 2
3,2-1,6 1,6-0,8 Obseruaiii.
3 2
4 3
,1
5
3
4
1. in cazu! in care Ra < 0,8 urn ~i abate rea pasului circular este
6 5
< 0,01 mm se vor dou a treceri supllmentare, farii avans de patrunderc, indiferent de valoarea raportului Ip rID. 2. In cazul rcctiricarii senarate a flaneurilor canelur ilor eu doua diseuri abrazive (figura 13.6). numarul de treceri din tabel se va micsora ell 0 trecere. efectua
..; 25
Adnosurl
26-40
-
--
Obsernaiie.
0, 050
0,065
0,065-0,075
0,060-0,070
0,055-
0,050-0,060
0,045-0,055
0,040-
5,0
2}5
I
[
I
...
G,3
Raport ul
_-
lp/D
I
\
-
I
0, 055 0,050-0,070
0,045-
0,040--0,050
0,035-0,045
0,030-0,040
$i
callte
spa se u tilizeaz a la rcctlficarea
0,055--0,065
0,050-0,060
0,045--0,055
0,040-0,050
0, 045
10,0
10,0
ennelurllor
0,025-0,035
spa, mm/c.el.
0,030-- 0, (1'10 0,035-
l
mm
0,10-- 0,15 0,15--0,20 0,20--0,25
Cl
26--40
----0,15-0,20 0,15-0,25 0,25-0,30 0,30-0,35
0,055
0, 050 iar vaJorile
0,040-
0,035-0,045
otelurilor tmbunatiititc,
0,045-
0,040-0,050
0,030-0,040
0, 030
0,030
0,035-0,045
0,020-
0,015-0,025
16,0
> 16,0
0,025-
0, 035
\
I
0,20-0,25 0,25-0,30 0,30-0,35 0,40- 0, 45
.---
> 63
0,030-0,040
0,025-
0,020-0,030
12,5
16,0
e sterloare
I
!
de cauelare]
41--63
(indinte
exterioare
Ojcl Imbuniitajit
cune lurllor
'vs' m/min,
otclurilor cementa te
de patrundere
0,060-0,070
0,055--0,065
8,0
de patrundcrc,
I
0, 060 I
0,045--0,0[)5
0,040-0,050
O,03[)-0,045
0,050-
I
I
Viteza avansului principal,
Avansul
6,3
4,0
mai rnarl, la rcctlf'icarea
mai mici ale avansului
0, 080
0,075
Valorllc
0,070-
0,065-
0,40
I
0,060-0,070
0,40
0,50
0,055-
0,25
0, 065
0,050-- 0, 060
0,20
0, 055
I
4,0
0,045-
I
0,16
Adaosul de prelucrarc unilateral, A c mm, pina la:
1,0
-~~~
A
la reetltlearea
0,05- 0,10 0,10-0,15
de dC!lfOprc
0,2;i-O,30 0,:30-0,:i5 0,35-0,40 0,45-0,50
de patrundere
0,20--0,25 0,25-0,30 0,30-- 0, :)5 0,35-0,40
13.17. Avansul
0,15-0,20 0,20-0,25 0,25-0,30
Tobelul
0,10-0,15 0,15-0,20
------------------------~-,-
";;160 161-400 401-1000 >1000
<; 25
Adaosul de prclucr -ire unilateral,
> 63
de prclucra t
la reclificarea
exterior al cauel uri lor D, mm
Matcriulul
unilaterale
Diarnetrul
lIe preluerare
41--63
Olel cementat-calit
lS.16.
------;----.....,------;.----."---~-.
Lungimea canelurii de rectificat lpl mm
Tabelul
f!)
e
••• ~
III
.,-3"
c.
n" m
::J
:T
tii
~"
3
o
::J
Cl
iD
Cl
:i"
3
;'
l
--I
140
Normarea la rectificat ro;i dintnte ~i canelmi
lungimea canelurii lp ~i diametrul exterior D al acesteia, de viteza avansului principal Vs ~i de avansul de patrundere Bp (pe directia miscari! IV, fig. 13.6, a). Numarul de treceri pontru rectificarea de degrosare se determina eu relatia
id
Ac -
(if
• Bpf
+
is
• Bps)
, in care
(13.15)
8pd
Ac este adaosul de prelucrare unilateral,
mm (tabelul 13.16), iar 8pd, Bp81 B111 sint avansul de patrundere la rectificarea de degrosare, semifinisare ~i respectiv finisare, mm/c.d. Valorile Bps ~i Bp! stnt date in tabelul 13.15, iar valorile BpI/, sint cuprinse in tabelul 13.17. La rectificarea canelurilor interioare, relatia de calcul a bimpului de haza este analoaga rela.tiei (13.12), notatiile fiind similare. In tabelul 13.18 sint date valorile vitezei aavnsului principal vs, m/min ~i ale avansului de patrundere, 81" 10-3.mm/c.d., la rectificarea canelmilor interioare, in func~ie de adaosul de prelucrare unilateral Ac mm, de raportul dintre lungimea canelurii lp ~i diarnetrul interior d al canelurilor ~i de natura materialului de prelucrat, Numarul de treceri pentru semifinisare ~i finisare se determina prin analogie eu rectificarea canelurilor exterioare, iar numarul de treceri pentru degrosare se calculeaza cu relatia (13.15). Coeficientul de corectie K are valorile K = 1,45, pentru rectificarea de degrosare, ~i K = 1,60 pcntru rectiricarea de semifinisare §i finisare a canelurii interi oare. 13.2.2. Determinarea timpilor cjutdtori Timpul ajutator ta la rectificarea rotilor dintate ~i a canelurilor se cornpune din suma timpilor ajutatori partiali : timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei tal' timpul ajutator legat de faza ta2 §i timpul ajutator pentru masurari de control ta3' Obsetuaiie. Prin natura sa, timpul pentru cornu tare ~i divizare la rectificarea rotilor dint ate cllindrlce prin rulare eu divizarea periodica (proeedeele Niles, Maag etc.) este, de asemenea, un timp ajutator. El a fost insa inclus in relatla tirnpulul de baza, pentru a veni in intirnpinarea unci practiel uzuale in norrnarea tehnica a acestor lucrari.
Pentru rectificarea rotilor dintate cilindrice, prin procedeul Niles, timpii ajutatori (tal ta2) sint dati in tabelul 13.19, iar timpul ta3 - in tabelul 13.21. Pentru rectificarea rotilor dintate eilindrice prin procedeul Maag, timpii ajutatori (tal ta2) sint dati in taheluI13.20, iar timpul ajutator pentru masurari de control ta3, in tabelul 13.21. Timpul ajutator ta' prin componentele sale tall ta2, ta3 (cu menpionarea mtnuirilor curprinse), pentru rectificarea rotdlor dintato cilindrice prin rulare continua (pe masini Reishauser), este dat in tabelul 13.22. Pentru rectiticarea canelurilor exterioare, timpii ajutatori sint mentionati in tabelul 13.23. Pentru rectificarea canelurilor interioare, timpii ajutatori tal ~i ta3 sint dati in tabelul 13.24, iar timpii ajntatori lega~i de faza ta2 pot fi luati similar cu cei de la rectificarea canelurilor exterioare (tabelul 13.23 - sectiunea B).
+ +
1,;
, ·l'.i.•
...•..
-
Determinarea
Tabelul
141
normei tehnice de timp
13.18. Valorile avansulul
principal sl avansulul interioare A. Rectificarea
I
Oteluri
I
0,2
I
0,5
I
1,0
I
Oteluri
i
2,0
4,0
I
lp/D,
pina
I
>4,0
I
0,5
0,7
I
I
0,9
1,2
I
I
1,5
0,5
I
0,5
I
Avansul de patrundere,
I
9
8 9
7
6
10
8
7
61=-~ __
11
10
9
__ 7_1__ 6_-
0.25
12
11
19
8 9
0,30
13
12
0,35
14
0,7
sp .10-3
I~
5
12
~ 1~
11
10 -1-1-
13
12
I-~
la:
0,2
0,6
I
4,0
I
0,9
I
1,2
I
1,5
I
>4,0
I
0,5
I
i,c
2,0
I
0,7
I
4,0
I
I
I
I
- ,2
1,5
>4,0
2,0
1
I
de
ptna
lp/D,
Viteza avansului 0,9
I
0,2
I
9
8
7
6
10
9
8
7
11
10 11
9
8
10
13
12
14
13
~-
13
11
9 -----ro
12
-11
I
principal,
'Vs,
I
0,7
!
oatrundere,
51h
10-3
6
7 6 5 --43 2 9 8-1--7 - ---6 --5 - --4 - --3-1-09 - --8 -1--7 - --6 - --5 - --411-
3
I
la:
0,03
_5 ____ 4_
2,0
de finisare
0,06 0,15
2,0
Ojelur-i cementate-calite
Avansul
0,10
I
15----:u-
16
Raportul
ral ~c;r:;,~are'l
I
------
15
B. Rectificarea
plna
1,0
mm/c.d
12 14
11----10 ------
11
4
1
Ojeluri Imbunat atite
AdaosuI unilate-I
cementate-calite
la:
0,2
I
0,10
canelnrilor
Viteza avansului principal, vs, m/ruin, 0,3
0.15 0,20
la rectificarea
de degrcsare
imbunatatite RaportuI
Adaosul Ull!Ia- ~ teral d crare, Ac,- mm, ptna la:
de piHrnndel'e
__ 2_--1_'_-_8_1
mm/c.d
__ 7___ 6_1__ 5___ 4_--38 7 6 5 4 -9- ---8 -1--7- --6- --5--9--8-- --7 - --6-
-----ro
Tabelul 13.19. Timpi ajutator! Ieqatl de fazii [Ineluslv pentru prtnderea-desprtnderea piesei) la rectificarea rotllor dlntate ciIindrice pe maslnl de rectificat rotl dlntate tip Niles Masa piesei, impreuna Modul de ba zare a piesei
Numar de treceri
2
I
6
cu dornul, kg, pina la:
I
Tirnp ajutator,
Pe dorn cu axa verticala, intre
Cu asezarea dintelui dupii discul abraziv
virfuri
I j Observatii.
I>
13
13
min
1
1,0
1,1
1,2
1,3
2
1,3
1,4
1,5
1,6
3
1,6
1,7
1,8
1,9
2,1
2,2
4
I
1,9
1--2,-0-
1. Pentru fie care treeerc, urmiitoare treeerii 4, se va adauga 0,1 min. 2. Minuirilecare sint cuprinss in timpul ajutiitor, dat mai sus, sirrt : a - stergcrea virfurilor masinll ; b - prinderea piesei eu dorn, intre virfurile masinii ; c - rcglarea adincimii de rectifieat (avans de patrundere sp); d - reglarea rniscarli de rotatte a discului abraziv; e - cuplarea rntscarii de rulare; f - reglarea pozltiei rotii dintate in Iunctle de neuniformitatea adaosului de prelucrare; g - aducerea conturului in pozit.ie lnitf ala ; h - comutarea mecanismulut de divizare; i - cuplarea avansului longitudinal al caputui portpiatrii; j- decuplarea miscarit de rctatie a discului abraziv; k - desprinderea piesei, impreuna eu dornut, de pe masina-unealta.
142
Normarea la rectlficct
Tabelul 13.20. Timpi ujuhitori la reetlflearea rotilor dlnjate
roti dintcte i'i coneluri
Ieqatl de faza (Inelusiv pentru prlnderea-desprlnderea piesei) eiltndriee pe maslnl de rectifieat roti dlntate de tip Maag Masa piesei, tmpreuna Numar de treceri
Modul de ba zare a piesei
ell dorrrul, kg, pina la: 13
6
2
13
Timp ajutator, min I
Pe dorn eu axa
1 2 3
Cu asezarea dintclui dupa piatra abraziva
orizontalii, intre
2,0 2,3 2,6 2,9
4
Fara
asezarea din-
1,7 1,9 2,2 2,5
tclui dup a piatra abraziva
2 3 4
2,2 2,5 2,8 3,1
1.8 2.0 2,3 2.6
1,9 2,1
----
virfuri 1
2,1 2,4 2,7 3,0
I
2,:1 2,6 2,9 3,2 2,0
2,2 2,5 2,8
2,4 2,7
1. Pentru fie care trccerc, urmatoare dupa a -l-a, se va adauga 0,1 min. 2. Minuiri le care sint cuprinse In timpul ajutator, dat mai sus sint: a - stergerca virfurilor masiniinnelte; b - prinderea piesei, eu dorn, Intre virfuri; c - reglarea adincimii de rectificat (avansnl de patrundere sp); d - cuplarea miscarti de rotatie a pietrelor-taler; e - cuplarea mlscarn de rulare : reglarea pozl tiei rotli dintate in nmcttc de unirormitaten adaosului de prelucrare; g - aduccrea conturnlui in pozitiu initial a ; h - comutarea mecanismulul de divizare; i - euplarea avansului de trecere St ; j - decuplarea miscarii de rotatie a discurilor abrazive; le - desprinderea piesei cu dorn, de pe masina-unealta.
Obseroaiii,
r-
Tobelul
13.21. Timpul ajutator pentru masnrarl de control, la reetlflcacea rotllor cilindrice pe maslnl de rectlfieat rotl dmtate tip :lIaag sl NiIes A. Numarul considerat de masurar! pentru
0
mntate
singura piesa
Numarul de dinti z ai ro tii de rect iticat, pina la:
Clasa de precizie a danturii (STAS 6273-60)
I
10
1 30 1 50 65 Numarul de masuratori pentru
0
I>
80 i 100 singura piesa
100
I
;:;;6
3
4
>6
2
3
B. Timpul pentru masurari
---
5
6
4
5
I
7 8 ------6
w
I ~ Timpul
Cu asczare prealabila la cot a Cu asezare la cot a in timpnl masurfirii
Mierometru pentru roti dint ate
roti dintate
I m<5= 5 ... 10
Subler optic pen'tru roti dintate
I mm =< 55 ... mm 10
Subler
I'
pentru
It il: In 11
i~ III 1I !It 11
!i
I~
I~ III
l
CaIibru potcoava bilateral limitativ
m m>
I
I
m>
ce
mm
mm
10 mm mm
10 mm
P'"'' "t",,"
= I=
pentru
masurati,
cornpleta
j
la;
1
>~
rnin/ I masurare
0,25
0,30
0,36
0,40
0,43
-
-
-
0,171 0,20
0,23 0,60 0,75 1,00 0,80 1,00 1,30
0,27 0,60 0,75 1,00 0,80 1,00 1,30
Pentru Pentru
prima masurare fie care masurare
0,32 O,GO 0,75 1,00 0,80 1,00 1,30
I ~
I 0,22
0,15
-
-
---
urmatoare Masurare
8
de control Dimensiunea de masura t, mm, pfna
Tipul sau parametrul masurarii
Mijlocul de masurat
9
7
Pentru prima masurarc Pentru fie care masurare urrnatoare
-
I
-
-
-
-
-
-
0,10 0,07 0,14 0,10
Determinarea
143
normei tehnice de timp
Tabelul 13.22. Timpi ajutiitori
la rectifiearea
rotllor :dintate
eilindriee
en piatra
mele
Musa piesei , kg, ptna la: Mlnuirile cuprinse in tirnpul ajutator
Poz.
0,5
,
i
4
5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
I
0,29 0,10 0,16 0,10 0,05
0,32 0.20 0,16 0,10 0,05
0,05 0,20 0,20 0,10 0,16 0,10 0,80
0,05 0,20 0,10 0,30 0,10 0,16 0,20 0,80
0.65 0,30 0,40 0,10 0,05 0,60 0,05 0,25 0,40 0,50 0,30 0,50 0,50 0,80
I 2,31
2,74
3,58
4,46
5,45
eanelurllor
exterloare
pe maslni
~
~
A. Timpul ajutator
8,0
Timp- aju tator , min
~
la rectiiicarea
5,0
0,51 0,30 0,25 0,10 0,05 0,50 0,05 0,20 0,40 0,40 0,20 0,30 0,40 0,80
Total
13.23. Timpi ajutiitori
3,0
0,42 0,20 0,16 0,10 0,05 0,50 0,05 0,20 0,30 0,30 0,10 0,20 0,20 0,80
Prius, dcsprins piesa Reglat masina-unealta Prins piese lntre virfuri Inchis eeran de protcctle Pornit sistem ungere Heglat pozit.ia pietrei Pornit, oprtt maslna-uncalta Introdus In span Reglat perpcndicularitatea Reglat adincimea de reetificat Seas din span Seos piesa dintre virfuri Spiilat piesa Masuratori de control
1 2 3
Tobelul
1,0
pentru prlnderea-desprinderea
de r ectlfleat
eanelurl
picselor Masa piesei, kg, pina la:
Modul de prlndere a a piesei
Fe!u! manipularii
Lungimea piesei, mm
3
I
5
I
I
8
12
Timp ajutator,
~
Intre virfuri
Intre virfuri en Iuneta Hxii
Manual Manual Manual Manual Manual Manual
<::;1000 >1000
~
In
mandrina ~i virf In mandrina si vlrf en Iunet a fixii
<::;1000 >1000
0,52 0,73
0,62 0,83
0,75 0,96
0,85 1,07
~
~
Felul manipular ii
Modu! de prindere a piesei
0,69 0,90 0,96 0,96 1,17 1,23
~
~
0,80 1,01 1.09 1,05 1,27 1,34
Mecanic Meeanic
vlrfuri
Intre vlrturi en lunet a fixii In mandrina ~i virf In rnandrin a si virf cu luneta
Mecanic Mecanic
fixil.
0,85 1,05 1,15 1,23 1,44 1,53
Masa piesei, kg, pina la: 30
I
50
80
I
1n tre
20
I
min
2,65 3,90 4,15 4,55
2,8'0 I 4,10 4,45 4,85
2,95 4,50 4,70 5,10
longitudinala
maxima
I
I
>80
I 3,20 4,90 5,00 5,45
B. Timpi ajutiitcri Iegati de faza ICursa Denumirea
minuirilor
componente
ale tirnpilor
ajutatori
grupa t i
j
I Apropierea accelerata a piesci prin deplasarca rnesei masinii sau a capului portpiatra Reglarea pozttici canelurii in vederca rectificiirli
Timp
0,04 0,40
a masinii, mm
>
::::;; 1500 ajutator-,
1500
min
0,05 0,50
144
roti dintate ~i cane!uri
Normarea la rectificat
Taaelul 13.23 (conttnuare) Cursa longitudinala maxima a ~inii, Denumirea
minuirjJor
componente ale timpilor
aiutatori
I
< 1500
grupali
> 1500
Timp ajutator,
Retragerea accelerata a piesei prin deplasarea mesei masinil sau a capului portpiatra Reglarea cursei prin montarea opritorilor Cuplarea miscarli de deplasare alternativa a mesei masinii sau capului portpiatrii Cuplarea sistemului de racire Decuplarea miscarli de deplasare alternativa a mesei masinil sau capului portpiatra Decuplarea ststemulut de riicire Total timpi ajutatori grupati
mm
min
0.04 0.24
0.05 0.30
0.02 0,03
0,03 0,035
0,02 0,03 0.82
0,03 0,035 1,03
Apropierea sau retragerea semirabrlcatulul prin deplasarea mesei sau capului portpiatra, pe Iungimea de :
200 mm
0,08
0,10
500 mm
0,16
0,18
Deplasarea manuala a mesei masinii sau a capului portpiatrii, pe Iungimea de :
50 mm 100 m
0,06 0,12
0,08 0,16
0.04 0.15
0.05 0,20
Schimbarea numarului de curse duhle Coborirea sau ridicarea ecranului de protectle C. Timpul ajutator pentru masuratorl de control Lungimea Dimensiunea masurata, mm, pina la:
Mijlocul de masurat
50
I
100
de rect ificat,
I
250
1
I
Timp
50 100 ~100 50
Micrometru Calibru limitativ Comparator eu eadran
-
0.29 0,31 0,38 0,14 0.21
0.31 0,33 0,40 0,15 0.23
mm, pina. la:
!
500 ajutator,
I
> 1000
min
0,46 0,48 0,55 0,26 0.36
0,37 0,39 0,46 0,20 0,28
1000
0,75 0,78 0,85 0,54 0,65
0,63 0,65 0.75 0,41 0,53
Tabelul 13.24. Tlmpi ajutatori pentru prinderea-desprinderea plesei ~i pentru masurater! control la reetltlearea eanelurllor interioare
de
Masa piesei, kc, pin!> la: Modul de prindere
Lungimea piesei,
a piesei
5,0
3,0
1,0
Timp ajutator
In universal sau mandrinii
~100 >100
I
0,46 0.55
I
pentru prinderea-desprinderea
0,52 0,65
I
Luagimea
~
Lungimea masura-I ta, mm
A a atul de mlsurat
I!I
25
1
50
Timp ajutator
I
I 11
~--
20,0
0.59 0,75 de
1
I I
rectificat, 100
I
pentru masuratori
0,76 0,90
piesei, min
I
1,00 1,50
1
200
mm 200
de control; mia
I
l4icrometru de interior
Comparator eu cadran pentru alezaje
l
10,0
mm
I 1
~100 1>100
0,90 1.20
~100 1>100
0.70 1.00
I I
1,55 1,70
2.40 2,80
3,26 3.80
4.,00 4.,60
1.35 1,60
2,20 2.60
3.00 3.60
3.80 4.49
r
j
Determinarea normei tehnice de timp
145
13.2.3. Determinarea timpilor de deservire Timpii de deservire tehnica, la rectificarea rotilor dintate eilindrice prin procedeele Niles ~i Maag sint da~i in tabelul 13.25 si, respectiv, tabelul 13.26. Tobelul 13.:25. Tlmpul de deservlre tehnlea,
la reetlflcarea rotllor rotl dintate de tip Niles
pe maslnl de reetltleat
Modulul normal al danturii rectificate, mu mm
""I
Calitatea pratetelcr prel ucra te Ra, urn
50
I
I
100
200
!
300
I
cillndrlce
. -I
tit"
Timp de baza t
1
dlntate
500
I
Timpul de desrevire tehnica,
ta«,
700
I
900
1
in ~~ din t b
3
3,2 1,6 0,8
3.8 5,0 7,5
2,5 3,7 5,0
1,9 3,1 3,7
2,7 3,0
1,0 2,2 2,5
0,8 2,0 2,3
0,7 1,9 2.1
3,2 1,6 0,8
4,5 5,8 9,0
3,0 4,2 6,0
2,0 3,3 4.0
1,5 2,7 3,0
1,0 2,3 2,6
0,8
4
2,1 2,3
0,7 2,0
5
3,2 1,6 0,8
6,0 7,2 12,0
5,0 6,2 10,0
4,0 5,3 8,0
3,0 4 .~ 6,0
2,0 3.3 4.0
1,4 2,7 3,0
6
3,2 1,6 0,8
7,0 8,3 14,0
6,0 7.3 12,0
5,0 6,2 10,0
4,0 5,3 8,0
3,0 4,2 6,0
2,2 3,4 4,5
2,0 3,1 4,0
7
3,2 1,6 0,8
-
-
6,5 8,5 13,0
5.5 7,5 11,0
4,5 6,5 9,0
3,5 5,5 7,0
3,0 4.5 6.0
3,2 1,6 0,8
-
-
7,5 10,0 15,0
6,5 9,0 13,0
5,5 8,0 11.0
4,5 7,0 9,0
3,5
8
-
-
-
-
10,0 15,0 20,0
9,0 13,0 18,0
8,0 11,0 16,0
7,0 9,0 14,0
6,0 8,0 12,0
-
3,2 1,6 0,8
9
-
-
-
1 " >,;)
, v
Tabelul 13.26. TimpuI de deservire
=r
Diametral or al pietrelor[tal«, D. mm
'tehnlea la rectificarea 1'011101' dlntate de rectiiicat roll din late tip lIaag
pe masint
Timpul 50
I
100
1
200
1
de baza
tb, min, plna 500
300
Timpul de deservire tehnica,
::;;220 ~220
I
6,5 7,0
I
6,0 6,5
I
I
!
5,5 6,0
I
5,0 5,5
I
uu, 4,5 5.0
.
2,2
-_.
1,3 2,4 2,5
------
6,0 7.0
cillndJ'ice
la: 700
1
1
BOO
I
1200
-I>
1200
In % din Ib
I
I
I
I
4,5 5,0
\
4,0 4,5
I!
4,0 i 4,5 I
3,5 4,0
In cazul rectificaril rotilor dintate eilindrice pe masini Reishauer, timpul de deservire tehnica se determina eu relatia tdt
= 0,024
to ,
in care tb este timpul de baza determinat 11 -
e. 315
(13.16) cu relatia
(13.10).
146
Normarea la rectificat roti dintote ~i caneluri
La rectificarea oanelurilor detel'mina cu relatia
exterioare, tat
Tabell1/
13.27. Timpul
de
deservire
telmicii
tan ·tb
=- T
timpul
de deservire
,
a locului
tehnica se (13.17)
de mune:!. tat la l'ectificarea
eanelurilor
Cursa longitudinala maxima a masinii, mm Opera [ia de rectificare ~1500
> 1500
Timpul tdtl1 min
perifericii perlterica perifericii perlferlca
Rectificare pe partea :
~i piirtile cilindrlca conica ralonat a
frontale
2,3
3,2
1,0 1,0 1,4
1,6 1,6
2,0
n care tan este timpul specific de deservire tehnica, min (tabelul 13.27), to- timpul de baza obtinut eu rela.tia (13.12) ~i T - valoare conventionala, egala cu 15 min. La rectificarea canelurilor Interioare, timpul de deservire tehnica se determina cu relatia tat = 0,03 to, (13.81) pentru
cursa Iongitudinala maxima a masinfi-unelte de 1000 mm, ~i cu relatia tat= 0,035 tb' (13.18') pentru 0 eursa Iongitudinala maxima a masinii-unelte peste 1000 mm. Timpii de deservire organizatorica se determina pe baza unor cote procentuale din timpul operativ, dupa cum urmeaza : a) la rectificarea rotilor dintate cilindrico prin procedeul Niles 0
tao b) la rectificarea c) la rectificarea
=
0,016 top;
!I' I!
pentru
0
(13.21)
canelurilor,
tao = 0,015 top, pentru valoarea maxima a cursei Iongitudinale
I
(13.19
0,025 top;
rotilor din~ate cilindrice prin procedeul Maag i: = 0,030 top; (13.20) rotilor din~ate cilindrice prin procedeul Reishauer
tdO d) la rectiticarea
=
eursa longitudinala
(13.22) de 1000 mm, ~i
tao = 0,021 top, (13.22)' maxima a masinii-unelte peste 1000 mm.
:1 it
13.2.4. Deterrninoreo timpilor de odihno ?i necesitoti fiziologice
:1
it
!I
J '1
,
i!
,I l,.,.,..".
La rectificarea rotilor dintate cilindrice prin rulare eu divizare periodica (procedeele Niles, Maag), timpul de odihna ~i necesitatf fiziologice se determina cu relatia (13.23) ton = 0,04 top.
J Determinarec
normei tehnice
]47
de timp
~~ Tabelul 13..28. Tlrnpul de odihnii ~i necesitii!i Ilzloloqice,
la reetiflcarea
eanelurtlor .}
Timpul operativ, min
') _'~'':'
.0,
>:J
In
0
I
I
Masa piesei, kg, pina Timpul ajutator, manual sau mecano-manua l, In % din t.impul operat iv
I
5,0
3,0
8,0
la:
;2,0
> 20,0
20,0
Timpul ton. in ~.~)din t impul operativ :
3.0 3.0 3,0
>50 :(50
3,0 3,0
3,0
3,0
3,5
4,0
3,5
3,0 3,0
3.0 3,0
3,5
3.0
3.0
3,0
eazul procedeului Reishauer , ton =
:i
"
(13.24)
0,03 top
'I'impul de odihna ~i necesitati fiziologice la rectificarea canelurilor este prezentat in tabelul 13.28. 13.2.5. Determinarea timpilor de preqotlre ..incheiere Pentru procedeele Niles si Maag, de rectificare a rotilor din~ate cilin drice, timpii de pregatire-incheiere sint da~i in tabelul 13.29, iar pentru rectificarea canelurilor - in tabelul 13.30. Tobelul 13.29. Tlmpul
de p!'cgiitil'e-incheiere In rectlflearea rotllor pe maslnl de reetltloat rotl dlntate tip Ni/cs ~i Maag
,
I
dlntate
cilindrice,
Tipul mas.inii de rectificat i
Foz.
eo un disc abraziv (Niles)
Metoda de pr indere a semifabrica tului
Tlmpul
I I
Cu doua pietre taler (Maag)
de pregatire-incheiereg Tp1, min
I
1 2
Pe dorn Pe dorn
conic si hucsa elastica cillndric intre virful antrenor Denumirea Iazelor suplimentare
50 -
~i luncta
sau demontarea
Montarea
I
5 6 7
Inclinarea pictrelor abrazive ell unghi Rotirea suportulul si glisierei la unghiul 130 = 0° ... 45° Inloculrea pietrei abrazive
8 9
supratata
10 11
Corectarea Primlrea
I aparatclor Primirea
Obseruaiie.
pietrei
ahrazive
:
papusii lunetei
mobile
de 0°, 15°, 20° de incfinare a danturii
pe
~i predarea documentatlei, sculelor de miisurare etc. lndicatiilor tehnice de la maistru
2 -
11
I
80 85
I I
I
3 4
I
15 radiala frontal a
4 0,4
I
II I
3 2
4 15 7 3 0,8
~i dispozitivelor, 4
4
2
2
In cazul corectarii pietrelor abrazive in timpul lucrului, fara inlocuirea acestora, timpil de prcgatire-tnchelerc de la pozitiile 8 ~i 9 se vor core eta eu coeficientul K = 0,50.
••
148
Normarea la rectificat
ro~i dintcte ~i cane!uri
In cazul rectificarii rotilor dintate cilindrice prin procedeul Beishauer, timpii de pregatire-incheiere se determina astfel: - pentru roti dintate cilindrice eu dantura dreapta,
- pentru roti dintate cilindriee en dantura inclinata, Tpi
Tabelul
13.30. Timpi de pregiilile-inclleiere
la reetlflearea
eauelurllor
25 min ;
Tpi =
pe maslni
=
35 min.
de rectificat
eanelurl
Cursa longitudinala maxima a masinii-unelte, mm, ptna la: Poz.
Metoda de ., dere a br'icat ului
semifa-I
•• 1500
Procedeul de rectificare
, Re ctittcarea
fundului
eanelurii
eanelurii
eu
eu
Rectifiearea
--3 4
---
~
In universal sau con de antrenare
0
piatrii
Rectificarea suprafetelor laterale eu doua pietre Rectifiearea
5
suprafetelor
Iatcrale
pregjitire-Incheiere, min
piatrii
0
raionata 2
> 1500
Tpil
I
\
1
Tirnp de
I
profilatji
I
eiJi~driee
comce
prin pen dUIare
jt-
I I
9.0 11.0
12.0 14.0
13.0 15.0
16.0 18.0
17.0
I
20.0
Den umirea fazelor suplimentare
I Capului
6 7
de reetificat
cancluri
--8
Montarca 9 10
sau demontarea
1
Dispozitivului de centra re a profilului cancluril in raport eu axa pietrei abrazlve Dispozl tivului de eorectare a pietrei abrazive Automatului de pcndulare a brosei pietrei de reetifieat
11
Universalului
12 13 14
Conului de autrenare Lunetei Piipusll mobile
15
Inlocuirea
pietrei
abrazi ve
16 17 18
Corectarea
pietrei
abrazive
:1
19
Primirea
I
20
Primirea
I:
I' 11
11
exterioare interioare
radial a pe suprarata
Irontala profilata
I
14.0 16.0
16.0 18.0
2.0 2.0
2.5 2.5
1,6 1,8 1.0 0.6 2.4
2.0 2.,0 1.2 0.8 3.0
5.0
6.0
1.5 2.0 3.0
2.0 2.5 3.5
4.0 2.0
4.0 2.0
I.~ .
II ~
!i~ 1
~
l ,~-
~i predarea docurnentatici, sculelor aparatelor de m asurat etc. indicatii lor tehnice de la maistru
Obseruaiie. In cazul corectarii de preg attre-tncheiree
si dispczi tivelcr,
pietrelor abrazive In tirnpul lucrului, fara inlocuirea acestora, de la poz. 16, 17 si 18 se vor multiplica en eoeficientul K
timpii
= 0,50.
149
i:xempJe de calcul a roti dintete ~i caneluri
13.3. Exernple de colcul 01 normei tehnice de timp la rectificorea danturii rotilor dintcte ~i conelurilor 13.3.1. Rectificarea rotilor dintote cilindrice prin procedeul Niles Se considera urmatoarele date ale problemei : Denumirea piesei : roata dintata cilindrica cu dinti drepti. b. Elementele de definire a danturii : - numarul de dinti, z = 64 dintl ; - unghiul profilului de referinta, CZo = 20° ; - coeficientul inaltdmii capului de referinta, fo = 1 ; - coeficientul jocului de referinta, Wo = 0,25 ; - deplasarea specitica, ~ = - modului, m = 7 mm. c. Materialul rotii : 15 C 08 (STAS 791-80), cementat-calit ; dupa tratament duritatea flaneurilor dintilor este 58 ... 60 ERC. d. Olasa de precizie 6 (STAS 6273-81), rugozitatea supratetelor flancurilor dintilor Ra = 0,8 [J..m. e. Serie de Iabricatie, 120 buo. f. Masa piesei = 60 kg. g. Caracteristicile pietrei abrazive, piatrs; conica plana HI, (STAS 603-76), structura En, 25 ... 16 R.C., diametrul pietrei 210 mm. h. Verificator: micrometru pentru roti dintate. i. Masina-unealta : masina de rectificat roti din~ate cilindrice, tip Niles, WIVfvV 600 Xl0. Sa se determine norma tehnica de timp. Reeoloare. Din tabelul 13.1 rezulta L, = 85 mm, iar din tabelul 13.2, pentr u Dd = m.z = 7 ·64 = 448 mm, se obtine Ac = 0,25 mm. Din datele problemei i, = 1, if = 1, 8p = 0,09 mm/trecere, Spd = = 0,045 mm/trecere, 8pf = 0,015 mm/treeere (tabelul 13.3) ~i deci, 3.
°;
id
=
+ d.d)
Ac-(8pf spa
_ 0,25 -
(0,015 - 0,045) 0,09
Din tabelul 13.4, a ~i 13.4, b rezulta, Std = St.= ,~i stf = 0,80 mmje.d. Numarul de curse duble pe minut va fi:
-
pentru
degrosare •
pentru
. sem ifllllsare,
,
n d---~ _ 1000.vd 2L
=
J
~ ;1
.~
~
2 treceri.
5,3 '0,8
=
4,2 mmjc.d.
1000.15 _ . ;. --- 94 c ..d / min 2.80
. n.= 1000.v. = 1000.10 = 63 c..d /mm; 2L
2.80
~
!~
150
Ncrmcreo la rectificat
ro~i dintate ~i ccnelurl
100 1000.8 =50c.d.(min, undeL=B+(5 ... 10) 2L 2.80 mm = 70 (5 ... 10) = 80 mm. Din cartea tehnica a masinii-unelto WMW 600 X 10 se adopta, na = = 100 c.d.zmin, 118 = 71 c.d.(min ~i nf = 50 c.d.(min. Din ta,beIul13.5, pentru Dd = 448mm~i1n = 7mm,seobtine timpul de eomutaro ~i divizare, T = 0,085 min(trecere. Conform relatiei (13.2) rezulta timpul de baza -
pen t.I'Tl f··mUiare,
nf
= ~--
+
is id) ~-+----+-'n 8 ·d
tb=2.z [ L; (id 8
td
I
= 2.63
')
[ 85( 4,2 ~100
1
T
d
18 • n8
8tf
f
J
J
(. .
+T·td+tS''/,f
1
1 , '1 4.2 .71 -t-. 0 8 .50 ) J + 0,085(2+1+1)= r
,
/
I
.)
=
4265 ' min " .
Din tabelul 1.3.19, tal + ta2 = 3.2,2 rnin = 6,6 min, iar din tabelul 13.21, = 7.0,42 = 3,01 min, deci t-= tal + ta2 + ta3 = 9,61 min ~i top = tb + ta = = 426,5 9,61 = 436,11 min, Din tabelul 13.25, timpul de deservire tehniea va fi tat = 0,09 tb = 0,09' '426,5 = 38,4 min, iar din relatia (13.19) rezulta timpul de deservire organizatorica t{!o= 0,025.top= 0.025 '436,11 = 10,9 min ~i ton = O,04.top= 0,04' 436,11 = = 17,45 min. Din tabelul13.29, pozitiile 1, 6, 7, 10, 11, rezulta Tpl = 50 + 11 + 15 + ,1 + 2 = 82 min. tn fina! rezulta norma tehnica de timp ta3
+
+
NT = Tpl!n + tb + ta + tdt + tao + ton = 81/120 + 426,5 + 9,61 + 38,4 + + 10,9 + 17,45 = 503,6 min.
13.3.2. Rectificarea rotilor dintcte cilindrice
Se considera urmatoarele a. Denumirea piesei: b. -
prin procedeu! Maag
date ale problemei :
roata dintata
cilindrica cu dint! tncunati.
Elementele de definite ale danturii : numarul de din~i, z = 45 din~i; unghiul profilului de referin~a, 0:0 = 20° ; coefieientul inaltimii eapului de referin~a, fo = 1 ; coeficientul jocului de referinta, 'Wo = 0,25 ; unghiul de mclinare de referinta, ~o = 1.5 deplasarea specifica normala, ~n = 0 ; modulul normal, m.; = 4 mm. 0 ;
11
1
151
Exemple de calcul a roti dlntote ~i caneluri
ment,
c. Materialul rotii, 13 ON 35 (STAB 791-80), cementat-calit, duritatea flancurilor dintilor fiind de 60 ... 62 HRO.
dupa trata-
d. Olasa de precizie 6 (STAB 6273-81), rugozitatea supratetelor flancurilor dintilo r , Ra = 0,8 [Lm. e. Serie de fabricatie,
100 buc.
t Masa piesei, 3,2 kg. g. Oaracteristicile pietrei abrazive : piatra taler tip H, STAS 603-76, structura En, 25 ... 16 K.O., diametrul pietrei D. = 220 mm. h. Verificator : mierometru pentru roti dintate. i. Masina-unealta : ma~ina de rectificat roti dintate Sa se determine norma tenhica
cilindrice tip Maag.
de timp.
Z = m,. . z = 4 . 45 = . cos~o cos 15° = 186,345 mm, din tabelul 13.6 ~i tabelul 13.7 rezulta n; = 135 rularijmin si Ac = 0,16 mm. Din cartea tehnica a masinii-unelte se adopta n, = 136 rularijmin, fnal~imea dintelui este h = 2,25 fin = 2.25 ·4 = 9 mm ~i, cum latimea danturii este B = 24' mm, rezulta L = B/cos~o 2 n(Ds - h) 20 = 24/cos 15° 2Y9(220 - 9) 20 = 132 mm. Din tabelul13.8 se adopta if = 2, Spf = 0,01 mmrtrecere, spa = 0,35 mm/ trecere si, deci,
Resotoare.
Pentru m;
+
= 4 mm si Da = mf•
+ Y
+
.
'/,a
=
Ac -
(Spf'
if)
+
0,16 - (0,01.2)
='
At.
= ~
+
reCerl.
0,035
Spa
Din tabelul 13.9 se adopt a Sta = 3,6 mm/rulare ~i Stf = 1,35 mmfrulare. Din tabelul 13.10 se adopts va = 0,02 min ~i "r = 0,015 min. Bezulta timpul de baza to=z
L ( ia if ) [ -'YI -+Sta St!
+ ('a''/, . +
.
Tt''/,f),
+ 0,015 . 2)
1
4
J =45-- r
2)
132 ( --+-L 136 3,6 1,35
r
+(0,02-4+
= 118,4 min .
.J
+
Din tabelul 13.19, tal tU2 = 2.3,2 min = 6,4 min, iar din tabeluI13.21, ta3 = 5·0,32 = 1,60 min ~i, deci, ta = tal ta2 ta3 = 8,00 min. 'I'impul operativ va fi top = to ta = 118,4 8,0 = 126,4 min. Din taoelul13.26, timpul de deservire tehnica va fi tat = 0,055 tb = 0,055 . . 118,4 = 6,51 min, iar t.impul de deservire organizatorica tao = 0,03 top = 0,03' ·126,4=3,8 min (relatia 13.20). De asemenea, ton = O,04top = 0,04 '126,4 = 5,06 mm ~i din tabelul13.29 pozitlile 2, 5, 6, 7, 10,11, rezulta Tp! = 85 4 15 7 -+- 4 2 = 117 min.
+
+
+
+
+ +
+
+
Normarea
152
la rectificat
roti dintate
~i caneluri
tn final, norma tehnica de timp va fi NT
=
Pp1/n
+ tb + ta + tdt + tdo + ton = 117/100 + 118,4 + 8 + 6,51 + 3,8 + 5,06
: = 142,94 rnin ~ 143 min. 13.3.3. Rectificarea
[~;
i
li
:1.
i:
1 11'. i~
l,
rotilor
dintote
cilindrice
prin
procedeul Reishauer
Se considera urmatoarele date ale problemei : a. Denumirea piesei : roata dintata cilindrica cu dinti drepti ; b. Elementele de definire ale danturii : - numarul de dinti, z = 63 dinti ; - unghiul prof ilului de referinta, ~o = 20° ; - coeficientul inaltimii capului de reterinta, io = 1 ; - eoefieientul joeului de referinta, 'leo = 0,25 ; - deplasarea specitica, ~ = 0 ; - modulul, m = 3 mm. c. Materialul rotii : 36 MoO 10 (STAS 791-80), eMit la 50 ... 60 HRO. d. Olasa de preeizie 7 (STAS 6273-81), rugozitatea suprafetelor flancurilor dint ilor , R; = 1,6 fLm. e. Seria de fabricatie : 300 buc. f. Masa piesei: 2,7 kg. g. Oaracteristieile pietrei abrazrve : mele abraziv eu diametrul exterior 350 mm ~i grosimea 62 mm. h. Verifieator: micrometru pentru roti dintate. i. Masina-unealta : ma~ina de rectificat roti dintate tip N.Z.A.-111 Reishauer. Sa se determine norma tehnica de timp. Reeoioare. Lungimea totala a eursei de rectifieare pe direetia dintelui, relatia (13.11), pentru 0 latime a danturii B = 20 mm. va fi L = B 2m = = 20 2 ·3 = 26 mm. Pentru Ac = 0,25 mm ~i m = 3 mm, din tabelul 13.11 rezulta tb• = 0,630 min, iar din tabelul 13.12, k, = 1,00. Timpul de baza se determina ell relatia (13.10):
+
+
tb =t6s·L·z·k.!60 t ~
Din tabelul 13.22, ta
=0,640.26.63·1/60 =
3,58 min;
din relatia
=17,47
min.
(13.16), tdt = 0,024 ·tb =
:1
= 0,024 '17,47 =0,42 min ; din relatia (13.21), tdO = 0,016' top = 0,016 (17,47
:t
= 0,34 min; din relatia (13.24), ton = 0,030 ·top= 0,03 (17,47 = 0,63 min ~i din § 13.2.5, Tpi = 25 min. in final, norma tehniea de timp va fi
1 11
+ 3,58)
+ 3,58)
+ =
.~
~ HT
= Tp1/n
+ 0,34 It
l
+ t; + ta + tdt + tao + ton = 25/300 + 17,47 + 3,58 + 0,42 + + 0,63 = 22,52 min.
--~-~~~~
Exemple de calcul a roV dintate ~i caneluri
153
13.3.4. Rectificarea conelurilor Se considera urmatoarele date ale pro blemei : a. Denumirea piesei: arbore canelat. b. ElementeIe canelurii: -
caneluri dreptunghiulare, seria mijlocie, STAS 1769-68; numarul canelurilor, z = 6; diametrul exterior 301 canelurilor, D = 52 mm; lungimea canelurii, L = 200 mm.
c. Material: 13 ON 20 (STAS 791-80), cementat, calit la HRO 50. d. Bugozitatea suprafctelor rectificate, R; = 0,8 [Lm. e. Masa piesei: 4 kg. f. Seria de fabricatie 100 buc. g. Scula abraziva . piatra cilindrica plana (STAB 601-75), structura En 25 ... 16 L. h. Fixarea piesei: intre virfuri ell antrenor. i. Verifieator: mierometrn. j. Masina-unealta : maaina universala de rectificat eaneluri. Reeotoore. Din tabelul13.16, pentru l1' = 200 mm, D = 52 mm ~i material cementat ~i calit, se obtine Ac = 0,28 mm. Din tabelul 13.15, numarul de treceri pentru fazele de semifinisare ~i finisare sint, is = 4 treceri cu 1's = 8 mjmin, if = 3 treceri eu Vs = 8 m/min ~i e», = 0,015 mmjc.d., Spf = 0,005 mm/c.d. !" •• : R ezuIt.a
+
0,28 - (3 '0,005 + 0,015)
8pa
0,055
At - (if'8pf is'8ps) --=---'--'---~--'---"--
_
l
a -
4 treceri,
=
In care spa, mm/c.d., s-a adoptat din tabelul 13.17 pentru .Ae = 0,28 mm, ~i lp/D = 4. Din tabelul 13.13, viteza avansului principal la degrosare este, Vs = = 6,3 m/min. Timpul de baza se determina cu relatie, (13.12). t
-
b-
2L·z·i 100·
+
2.z Ld ·id k L, (.' , .) k _ 2.6 240·4 a+Is,l/ f--1000 1.'sa 1.18f 1000 6,3
7. _ 'I~---'--'
Vs
250 (4+3) .1,50 8
125
.,
+
= 6,225 min,
+
in care, din tabelul 13.14, La = lp + lld = 200 + 40 = 240 mm ~i L, = 1p llf = 200 50 = 250 mm. Din tabelul13.23, tal = 0,62 min, ta2 = 0,82'3 0,04 0,15 = 2,65 min. Timpul ajutator pentru masurari de control se suprapune pe timpul de baza
+
+
+
+
•.j
154
Normarea la rectificat
si deci, ta = tal = 6,225 3,27
+
+ ta2
= 3,27 min, iar timpul
operativ
ro~i din\ate ~i conelurl
va fi top = tb
+ ta
t(lt
= tan ·tb/ T = 2,3 ·6,225/15 = 0,955 min.
De asemenea, pe baza relatiei (13.22) ~i a tabelului 13.28,
t(lo
=
0,015
top
= 0,015 ·9,495 = 0,145 min, ton = O,03.top = 0,03 ·9,495 = 0,285 min ~i Tp! =
=
= 9,495 min. Oonform relatiai (13.17) si tabelului 13.27 :
= =
11 min. Prin urrnare, norma tehnica de timp va fi
+ tb + ta + + tdo + ton = 11/100 + 6,225 + 3,27 + 0,955 + + 0,145 + 0,285 = 10,99 min ~ 11 min.
Np = Tpi/n
tdt
Cap
4llilll t
0
I u I
III
NORMAREA
TEHNICA LA PRELUCRARllE DE ~jETEZIRE
'J
4.1. lntroducere
Operatiile de netezire reprezinta acele prelucrari finale ale pieselor prin care se urmareste obtinerea unci ealita,~i Ioarte ridicate a suprafetelor. Unele procedee de netezire asigura ?i cresterea preciziei dimcnsionale ?i a preciziei formei geometrice, ?i corectarea pozitiei reciproce a elementelor geometrice ale piesetox, precum ~i maril'ea eriei de contact la, piesele conjugate. Adaosul de prelucrare la opratitle de netezire este, in general, foarte mic ~i de multe ori este cuprins in cimpul de toleranta a] dimensiunii respective. De aceea este foarte important ea operatia tehnologica anterioara netezirii sa
asigure
0
preeizie de prclucrare
eorespunzatoare.
N etesirea suprafetelor se poate realiza prin urrnatoarele metode: a) aschicre mecanica, utiliztndu-se un abraziv dur (electrocorindon, carbura de siliciu, borazon, diamant etc.) , metoda folosita la honuire, supranetezire, Iepuire ; b) aschiere mecano-chimica, cind are lac ~i 0 actiune chimiea a mediului abraziv, ell influenta asupra inmuierii stratului superficial de oxizi ai metalului, Iavorizind indepartarca lui usoara eu ajutorul unor abrazivi mai putin duri - metoda utiliztndu-se la Iepuire, rodare ?i slefuire cu paste abrazive ; c) aschiere mecano-tcrmica, la care, datorita temperaturii ridicate in zona de contact scula-piesa, are lac 0 curgere plastica superficiala a materialului - metoda utilizindu-se la ~lefuirea cu granule abraz.ive pe discuri din Ietru , pisla, bumbac. Producrivitatea prelucrarilor de netezire este esential conditionata de calitatea impusa suprafetei netezite ~i de diferenta dintre calitatea' suprafetei rezultata la operatia tehnologica anterioara ~i cea de dupa netezire. Cu cit calitatea supratetci preserisa pentru neteziro este 11:1a1 rtdicats., en atit se impune utilizarca un 01' particule abrasive de granulatie mai HIla" ceea ce conduce la, cresterea t.impului de baza al prelucrarii. Pe de l11ti'u parte, daca operatia tehnologica anterioara a, condns la 0 calitate mai redusa a supraf'etei, este necesal'a realizarea mai multor faze de netezire, en micsorarea consecutiva a granuIatiei abrazrvului tolosit. , Datorita difienltatii de evaluare exacta a avansului transversal, relatiile de calcul al timpului de baza sau timpului operativ 18Jprelucrarile de netezire sint stabilite ne baza oxnresiei emnirice a volumnlui de metal detasat in unitatea de timp. In plus, c~ urmarc ::L~complexiUi,i)ii ~i varietatii cinemat.ice a pro-
r
II
I -ann
=_
'T
Sl
"H
'{AA_
~
156
) I I
I
•
~ I
I 1 ~ i
• ~ ~ I
"
I ,
!~ I I I
tehnica la netezire
cedeelor de netezire, nu sint determinate relatii de calcul al timpului de baza. pentru toate aceste procedee. In aceste cazuri sint indicate in tabele valori determinate statistic pentru timpul de baza, in conditii de prelucrare specificate. Toate valorile timpilor de baza ~i ajutatori, indicate in acest capitol, corespund productiei de serie mijlocie. In cazul productiei de serie mare, la prelucrarile prin honuire, supranetezire, lepuire ~i rodare, valorile timpului de baza se micsoreaza, fata de cele date in tabele, cu 35 ... 40 %, iar la slefuire ~ilustruire - cu 20 %. De asemenea la productia de serie mare, se reduc valorile timpilor ajutatori, pentru toate procedeele de netezire, en 20 ... 40 %. In conditiile productiei de masa la honuire ~i supranetezire, timpul de baza se mic~oreaza cu aproximativ 5) %, iar timpii ajutatori - cu 30 ... 50 %. Norma tehnica de timp la prelcurarile de netezire, executate pe masini-unelte specializate, automate sau semiautomate, intr-o productie de masa, Se va stabili prin experimentdri directe, in functie de conditiile concrete de prelucrar e.
14.2. Honuirea
~
••
Nomarea
14.2.1. Princioii si , . notiuni de bozc Honuirea reprezinta un procedeu de prelucrare final a a suprafetelor erlindrice interioare si, mai rar, exterioare, prin care se asigura 0 precizie dimensionala ridicata (treptele 4 ... 6 de prcciz ie) ~i 0 calitate foarte buna a, supratetei (pina la Ra = 0,025 p.m ). Procedeul se aplica pentru un domeniu foarte larg de dimensiuni ale supratetei de prelucrat. Frecvent se prolucreaza suprafete avind diarnetrul Dp :;;;;750 mm ~i caracterizate prin rapoarte lpjDp = = 1 ... 50.2 unde lp este lungimca generatoarei supraf'etei ~i D p - diametrul acesteia. In cazul suprafetelor interioare, pe masura cresterii raportului lpjDp, finisarea prin honuire se realizeaza in conditii mai avantajoaso fata de finisarea prin rectificare interioara.
Si
H r+,
i.;
ji
C
~
I
,~
f" ~~ '.·'!v
P
lJ,
Ip'" la
lb <~ l/; =la
a
b
It; > IQ
1\
=arc
I
I de
I
Oinematica honuirii rezulta din figura 14.1. Atit miscarea principala de rotatie 1L, cit l}imiscarea de avans 8!, rectilinie-alternativa in Iungul axei s u,
I
Fig. 14.1. Cinematica procesului lucru la honuire.
I
I
Honuirea
157
prafetei de prelucrat, sint efectuate de catre capul de honuit. Pentru eliminarea intregului adaos de prelucrare este necesara ~i miscarea de avans transversal 8t a barelor abrasive. Productivitatea preluerarilor prin honuire este influentata in principal de caracteristicile fizico-meeaniee ale materialului de preluerat, earacteristicile abrazivului folosit, marimea unghiului ~ de inclinare a traiectoriei miscaa-ii efective (fig. 14.1), valorile parametrilor regimului de aschiere, montajul simetric sau asimetrie al barelor abrazive (fig. 14.2) ~i de tipul masinii-unelte, Pentru honuire se utilizeaza bare abrazive cu liant ceramic. tn ultimul t.imp au -l .....1._ -- -. ""-t .---+--- .-." inceput sa se foloseasca ~i bare abrazive din l granule de diamant incorporate in liant me'r -t •.• "- / talic (bronz). Oaracteristicile recomandate ale 1'--:·/ IT! £'=2 I [ I abrazrvului, in functie de rnaterialul de pre!,~~-~I Iucrat, sint date in tabelul 14.1. ~~~~ Unghiul de inelinare ~ are valori eu~~ prinse intre 15° ~i 50°. Pe masura cresterii unghiului ~, se marest« produetivitatea pre- Fig. 14.2. Mont~re~ barelo.r abrazive in luerarii prin honuire, dar se inrautate~te caput ne honmt. calitatea suprafetei. Montajul asimetric al barelor abrazive eonduce la 0 productivitate mal. ridicata a prelucrarii, intrucit tavorizeaza autoascutirea, barelor abrazive.
'<-U
\
~.M
Tobelnl
14.1. Caraeterlstlelle
reeomandate I
Materialul
Calitatea suprafetei prelucra te,
de prelucrat
I Natura I
ale
ahrazlvulul
la
n't:~~
\.
'.' .c
/
~;~7J~
honulre
I
abra.z.ivului 111
Grunulajia
Duritatea
:3
3
Ra,lJ..m H-
I
I
Otel calit,
HRC> 60
I Otel imbunatatlt, HB = 320 ... 363
I I
Otel ni trura t,
I
HRB 80
4-1\128 M28-1vr20
0,4
o ~)
E E E
o-G 5-4 M28-M20
L K I-K
0,8 0,4 0,2
E E E
6-5 5-4 4-M28
L-M L K
0,8 0,4 0,2
Cn Cn Cn
6-5 5-4 4-M28
1-K I-K 1-J
,
O,F;
I Otel necalit
E,CB E,CB E,CB E,CB
0,8 0,4 0,2 0,1
I
I
0,4
E,CB E,CB E.CB
°,-.)
Otel cromat
0,1 Fonta
0,8 0,4 0,2
Aliaje neferoase
0,8 0,4 0,2
I
I
Obseroatii.
I
i
0-5
5-4
I
I
5-4 4-l\I28 :\128-1"\120
I I.
K I-K I-J I
L L K
Cn Cn Cn
8-6 5-4 4-M40
P O-p N
Cn Cn Cn
6-5 5-4 4-M28
Q-R P O-P
• 1. Simbolurile utilizate pentru natura abrazivului sin t : E - electrocorindon; CB - carhura de bor (borazon, elbor); Cn - carbur a de slliclu : 2. Granulatin pietrci abrazive este cxprimata prin nu mere granujornetrice conform STAS 1753-76.3. Duritatea pletrelor abrazive este data conform STAS 1469-68.
~}~ ...•'n .rWjR?fj~'r'ffW'e6iijjH:Z-fF~i~:w""i4ff"~ jf;~frri;tKif'tie.
~
._---------_.
--~----------------
.._--------------
Normarea tehnicc la netezire
153 '14.2.2. Determinorea normei tehnice de timp
Norma tehniea de timp, la prelucrarea prin honuire, se determina cu ajutorul relatiei NT
=
TPi n
+ + la, + tat + tao + ton,
(14.1)
tb
in care apeciticatia notatiilor folosite s-a prezentat la cap. 3. 14.2.2.1. Determinarea timpului de baza. Luind in considerare volumul de material indepartat in unitatea de t.imp, t.impul de baza la prelucrarile prin honuire, se poate determina cu relatia
tb =
'1t •
D » ' lp' Ac
2Vm
[
. ]
(14.2)
mIn,
in care Dp, lp sint diametral, respectiv lungimea generatoarei supratetei cilindrice prelucrate, mm, Ac - adaosul de prelucrare simetric, mm (tabelul 14.2), 'Fm - volumul de material indepartat in unitatea de timp, mm3Jmin. Tobelui
14.2. Adaosnri de prelucrare
----------.-.,: ~;.~~~~;:~~ ~~~~a!~i I
slmetrlce la honuire Adaosul de prelucrare,
I
0iel
(
i Intr-o
I
• r r-
'~'0
130- :)00
> ~1QO
A e. mm
Caracterul prelucraru
singura trcccre sau degrosare
I I
0,020-0,040 0,008-0,010
Ftnisarc
!
Intr-o singura
1
Finisare
0,030-0,050 0,010-0,015
Intr-o singurii trecere sau dcgrosare Finisare
0,040-0,0751 0,01'1-0,020
treccre sau degrosare
Font"
0,020-0,100 0,008-0,012 0,080-0,160 0,012-0,020 0,120-0,200 0,081-0,025
Volumul de material indepartat in unitatea de timp Vm depinde de dimensiunile suprafetei prelucrate prin honuire, dimensiunile ~i numarul ba1'e10l'abrasive ale capului de honuit, de precizia preluorarii. Se poate determina ell relatia 3 (14.3) V·'in = o.: v D p . EX.a TO,4. l a [mn1 Jmin] , in care: 11
~ I,
Cv este un coeficient a carui valoare depinde de materialul de calita tea supraretei honuite (tabelul 14.3);
R;
-
rugozitatea
suprafetei
rozultata
la operatia
de prelucrat
tehnologica
~i
anterioara,
[lID ;
i~-
~ :t t
.11
J :f
t
T
-
tolerant?" dimensionala
to
-
exponent a carui valoare depinde de proprtetatile materialului de prelucrat ~i de calitatea suprafetei : pentru otel, valorile
de la prelucrarea
anterioara,
mm;
159
Honuirea
exponentului x sint: x = 0,4 daca R; = 1,5 ... 0,4 daca R; < 0,4 [Lm; pentru fonta : X = 0,5 daca R; ~i X = 0,7 daca 'I'; < 0,4 [Lm; lungimea suprafetei active a barelor axei supratetei prelucrate, mm.
la
=
(14.4)
min {lp, lb},
abrazive, masurata
eoetlclentllor,
Materialul de prelucrat
Calitatea suprafetei prelucrate
Ra,
f
,
unde lb este lungimea barelor abrazive ale capului de honuit. Pentru a tine seama ~i de conditiile diferite de prelucrare, in relatia (14.2) a timpului de baza la honuire se introduc coeficientii de corectie KI in functie de gradul de acoperire ~i K2 in functie de natura materialului de prelucrat, coef'icienti dati in tabelul 14.4. Marimea gradului de acoperire Ga se determina cu relatia
in directia
Tobelul. 14.3. Valorile
Conform fig. 14.1, a ~i b se poate scrie la
si X = 0,6 1,6 ... 0,4 [Lm
[lID
=
I_
Otel necalit
Cv ~i CT
Valorile coeficien1ilor
>0,2 ~0,2
3,54 1 0,441 0,58 2,70
>0.2 ~0,2
' 0,58 0.78 0,71 0,93
2.22 1.68
1.25
1.62 1.26
I
Otcl imbnnatatit, HB 320 ... 363
I
Otel calit, HRC> 60
\
>0,2 ~0,2
Fontii
I
>0.2 ~O,2
2.70 2.02 --
l~
Bb . Zb Dp
Ga
CT
Cv
fl.I11
(14.5)
1t.
Tobelul
A. Coef icientul
Gradul
de corecpe
daacoperire
Coeficientul
14.4. Coerieleut!
de coreetle
K 1) in functe de gradul
de acopcrire
Ga
de corectie,
0,10 Ell,
71
ai timpulul
0,11
0,12
~IO'16
1,57
1.46
1.36
de baza la bonuire
0.18 11.26
1.17
----1-0,20
I
1,08
0,22
I 0.25
1,00
0,93
0 , 30 -
1°.84
I B! Coeficientul
de corectie l{2' in functie de matcrlalul
Materi alul de prelucrat
Coeficientul
de corectie
1,2
Kz
Pentru
ce!elalte
C. Coeficientul
de corectic KaJ in functie
Ad"", d, P:""""" mmlo
_re",'
7'" _~'.
e
Oteluri aliate superioare ell Cr sau Cr·Mo·AI (tip 38 MoCA 09)
Oteluri aliate superioare Cr-Si-Mn (tipuri 31 CMS 10; 30 SMCN 16)
Obseruaiie,
Coeficientul
prelucrat
ue corectie
materiale
1,5
Ez = 1.0.
de prclucrat,
de adaosui
de prelucrare
.01010':'~'~I'~'+:~01!0'0401~~~~IO'050[1080!~' 100,12+ 18li~.
E3iO.2<:>
20
:0• .:>0 0.00
10, I;)
1,00
~ mrrWd? 6;'1' Wit ., -Mw.
11,25 !1.;)0
2,00
b.50
3,00
i4.OO 0.00
J
-I 160
Normarea tehnica la netezire
in care B; este H1-vimeabarelor abrazive ale capului de honnit, mm, iar Zb - numarul barelor abrasive. Cu aceste precizari, relatia de ealcul a timpului de baza la prelucrarile prin honuire ia forma: a. daca lb;;;' lp, rezulta tb =
la
o-.
= lp ~i deci Ac
R";, .
K
TT
..H·l·
TO,4
[min], unde
2
(14.6)
te
aT=---·
2Cv '
b. daca lb
<
lp, rezulta tb
I I.~.:..·
~t !~
=
la
lb si deci
Ac . (~) lb
aT'
R~'
=
. KI· K2
TO,4
[min].
(14.7)
Faptul ca diametrul D p 311 suprafetei de prelucrat nu influenteaza direct marimea timpului de baza la honuire se explica prin aceea ca la cresterea diametrului D p se mareste numarul ~i la-vimea barelor abrasive l;\i deei ereste l;\i numarul ngS de granule abrasive care prelucreaza simultan 0 arie unitara a supraretei de prelucrat. In aceste conditii se poate considera ca raportul Bp/nur este practic constant, pentru 0 aceeasi lungime activa la, indiferent de valoarea diametrului Dp, ceea ce explica fizic absenta parametrului Dp ca factor de inJluenta in relatiile (14.6) ~i (14.7). Tobelul
Toleran 1;- di"
14.5. Ttrnpul de lJazii la honuirea
I
I
O,el nedilit
rneli~~o!-lIT
(pentru
Materialul
de prelucrat
Otel irnbunatatlt , HB ~ 320 . _,360
Abaterea medie aritmetica
M~
T,
alezajelor
1,6
I
0,8
I
0,-1
I
0,2
I
0,8
I
Cl
0,4
Timpul
I" 10 15 20 30 40 50 60 80 100
0 ,83 0 ,72 0 ,G3 0,54 0 ,48 0.44 0 41 0 .36 0 ,33
1,10 0,95 0,84 0,71 0,63 0.58 0,54 0,48 0,44
1,43 2,12 1,25 1.85 1,09 1,62 0,93 1,37 0,83 1,23 0.76/1,12 0,70 0,04 0,63 0,93 0,57 1 0,85
0,84 0,73 0,64 0,64 0,48 0,44 0,41 0,37 0,34
1,09 0,95 0,83 0,71 0,63 0,58 0,53 0,48 0,43
'I
I .,,;;500 mm), pe masinl
I
'
Olel ciillt, HRC 60 I
de honuit
Fonta
rugozitatii suprafetei prelucrate Ra, um
I
•
0,2
de baza,
1,59 1,38 1,21 1,05 0,93 0.84 0,78 0,70 0,64
I
0,4
I
0,2
I
0,1
I
1,6
I
0,8
I
0,4
I
0,2
tb, rnin
0,90 0,78 0,69 0,58 0.52 0.48 0,44 0,49 ,0.36
1.32 1.15 1,00 1,86 0,77 0,70 0,64 0,58 0.53
2,00 1,75 1,53 1,30 1,16 1,06 0,99 0,88 10,81
0,37 0.32 0,28 0,24 0,21 0.19 0,18 0,16 0,15
0,53 0.46 0,40 0,34 0,30 0,28 0.26 0,23 0,21
0,74 0,65 0,57 0,48 0,43 0,39 0,36 0,32 0,30
1,19 1,03 0,90 0,77 0.68 0,63 0,58 0,52 0,47-
It If I1
ii 'I
I~' ~
I
In tabelul 14.5 sint date valorile nominale ale timpului de baza la honuire, calculate pe baza relatiei (14.6), in functie de natura materialului de prelucrat, de calitatea supraretei ~i de toleranta dimensionala, pentru Kl = = Kz = 1. Valorile timpului de baza din tabelul 14.5 sint calculate in ipoteza in care adaosul de prelucrare simetric la honuire este Ac = 0,04 mm. Daca Ac #- 0,04 mm, atunci valorile timpului de baza tb din tabelul 14.5 se multiplica cu coeficientul Kg dat in tabelul 14.4 (aectiunea C). Pentru lp »u, ace39
~ I·
,~ " "
J
.."
-~~.
..-.------~--.--.-.~-~
161
Honuirea
Ieasi valori ale timpului de baza din tabelul 14.5 se vor inmulti eu raportul lp/lb' conform relatiei (14.7). j
Obseruaiie. ValoriIe coeticientilor Cv si cT (tabelul 14.3) ~i ale t impului de baza tb (tabelul 14.5) slnt determinate In ipoteza in care operatia anterioara honuirii (alezare, brosare etc.) conduce la 0 calitate a supratetei inler ioara de 2 ... 3 clase celei ohtinute dupa honutre.
j !
14.2.2.2. Determinarea timpiIor ajutatori. Timpul ajutator tal pentru prinderea-desprinderea pieselor la honuire ~i timpii ajutatori legati de faza sint prezentati in tabelul 14.6. De asemenea, timpul ajutator ta3 pentru masurari de control este dat in tabelul 14.7. in cadrul t.impulul ajutator legat de faz3. ta2 au fost considerate urmatoarele minuiri : cuplarea mi~carii de avans, apropierea axului portscula ~i introducerea capului de honuit in alezajul de prelucrat, centrarea diametrului exterior al piesei in raport cu axul, reglarea ~i stringerea eapului de honuit pe diametrul interior al alezajului de prelucran, cuplarea miscarii de rotatie ~i de avans a sculei, cuplarea ~i decuplarea pompei pentru lichidul de ungere-racire, decuplarea miscarii de rotatie a axului principal, decuplarea mi~carii de deplasare in directie verticala a axului principal, desfacerea capului de honuit. Tabelul
14.6.
Timpul
:I{odul de bazare a piesei de masa masinii
ajutiitor
II
pentru
prinderea-desprinderea
0,25
I
0,50
I
1 2 3
4
Strlngerea prin bride (1- 2 suruburi), asezarea pe cratii, centrarea
dupa alezaj
!
-
I
3
5
I
tol•
min
ajutator,
0.83 1.51 2,06 2.76
8
[
12
1.14 2.02 2,87 3,76
0.97 1.82 2,44 3,20
l
1.42 2.62 3,56 4,72
20
1.67 3.14 4,38 5,65
Masa piesei, kg, pina la: 30
I
50
I
80
120
t
Timpul
3.1 5,3 7,2 9,8
3,3 5.8 8.1 10.5
3,6 6,3 8,9 11,4
I
160
ajutator,
4,0 7,0 10.7 13.1
Ii
200
I
250
I
300
ta.l' min
4.2
7,4 10,9 13.7
4,4 7,8 11,1 14.4
4.6 8.1 11.8
4,9 8,5 12,5
-
-
total la prelncrarile prin honuire rezulta din relatia ta
c.
-
0.72 1,34 1,86 2,46
! 1
de honuit
1. In timpii ajutiitori din tabelii au fost grupate urmatoarele mlnuiri: luarea piesei de la 0 distanta de eel mult 10 m si asezarea ei pe masa masinii-unelte, centrarea piesei C;ifix area ei pe masa, desprinderea piesei de pe masa masinll ~i deplasarea ei la 0 distanta de eel mult 10 m, curatirea mesei de aschii , 2. In cazul fixiirii pieselor prin bride cu mai mult de doua suruburi, timpii ajutiitori de mai sus se majoreazii pentru fiecare surub in plus cu 0,4 minute, pentru piese a caror masa este plnii la 80 kg, ~i cu 0,5 minute, pentru piesc peste 80 kg.
'I'impul ajutator
11 -
0,62 1.18 1,64
I
Pr in mijloaee meeanicc
2 3 4 Obseroaiii,
0.59 1.07 1.48
I
suprafata prelu-
I
1
Timpul
I Manuala
pe maslnl
Masa piesei, kg. plna la:
I
INumilrul pieselor asezate simultan
Manipularea piesei
pieselor la houulre
=
tal
+ t"2 + ta3
us
(14.8)
[min]. .r-~~
'"
-..~
.:-,
',.r:
.
·~~·1
, j
- --~~o;--,-
.......•• 'n .:·TFt~·5Wj.~'1wtWfbt~:y¥~:;;,~i7f:/tir,"~&ffii"'jfP'~ii
.
1
~
-~
162 Tabelul
14.7. Timpi ajutator!
D"_'
Xumarul de' masurator!
Mijlccul de masurat
alezajului de honuit,
2
Comparator de interior, clasa de preeizie 2_ .. 3
I
3
~
i
-j
4
~:.'l.
f
~j J
,1
1
[t
Lungimea 50
iiJl
I
100
I
'1"
2
---_.
,
I
I
I Obseroatii.:
ooiiIo...-.
I
3
,
:..
de honuit , mm, plna la: 200
I
300
(la2 -i- la:J.
4
II /
I
500
I
750
min
-
-
-
0.69 0.72 0.75 0.83
0.72 0.75 0.78 0,85
0.85 0.92
1.08 1;12 1.15 1.18
-
-
-
-
-
1.12 1,14 1.17 1,20 1.28
1.16 1.19 1.22 1.30
1.20 1.22 1.24 1.32
1~32 1,40
50 100 200 300 500
1.54
1.56 1.59 1.62
1.58 1.61 1.64 1.66 1.74
1.63 1.66 1.68 1. 76
1.66 1.70 1.72 1,80
-
1,80 1,88
50 100 200 300 .500
2,00
-
-
-
-
-
2,05 2,08 2,12 2.14 2.24
2.10 2.14 2,16 2,26
2.14 2,18 2.20 2.30
50
0.66 0.75
200 300 500
-
0.70 0.80 0.90 1,00
0,75 0,85 0,96 1,05 1.15
-
WO
0.90 1.00 1.10 1.20
0.95 1.05 1.15. 1,25
0.60 0.62 -
50 100 _ 200 300 500
1.07 1.10
-
-
-
-
-
-
0.62 0.65 0.68 0.70
-
-
2.03 2.06 2,10
-
,
'asametru entru masur iri interiare. eu p recizia de o ,002 mm
netezire
0.64 0.67 0.70 0.73 0.80
50 100 200 300 500
i~
I~
la
miisnriiri de control la honuire
-Timpul ajutator
----
I
i
legali de faza ~i pentru
mm
11.
i~
tehnica
Normarea
50 100 200 300 500
1.16 1,25 -
50 100 260 300 500
1.66
50 100 200 300 500
-
-
I
2.18 -
,,
-
-
-
-
1. 96 2.06 2. t o 2.25
2.04 2.14 2.25 2.35
-
2,50 2.62 2.75 2,88
2;60 2.70 2.82 2,95
1.78 1.88 1,98 2.10 2,20 2,35 2,42 2,55 2.70 2.82
I I
--
-
I
1;72 1,82 1, 92
II
2.28 2.40
-
1,44 1.54 1.64 1,75
') ')-.-<> 2,35 2.47 -
-
-
1.52 1.64 1.75 1.85
1.26 1. 36 1,45 1.55 1.65
-
-
I
1,20 1.30 1.40 1.50 -
-
-
-
I
-
-
-
-
-
-
1. Numarul de masuratori variaza, de regula, in intervalul 2 ... 4, in tunctie de precizia impusa a piesei, 2. Daca la 0 anum ita piesa existii n alezaje care se prelucreazii prir» honuire, valorile timpului ajutiitor (ta2 + (a3)' date mai sus, se multtplica de n ori. ~•. Valortle timpulut ajutator sint determinate astfcl tnctt sa includa ~i verificarea abatenIor de forma (ovalitate etc.) la alezajul prelucrat prin honuire.
163
Honuirea
14.2.2.3. Elemente ale regimului de asehiere la honuire. Viteza prineipalii, de rotatie vp f}i viteza de avans rectiliniu-alternativ Vs a capului de honuib se aleg din tabelul 14.8, in funetie de natura materialului de preluerat ~i de caliTabclul 14.8. \,iteza
prtnelpaln de rotatle la prelucl'ariJe T'
Materialul de prelucrat
••'
i
Viteza de ro~a!le a capului Vp, m/min
I
~i vlteza de nYaDS rectiliniu-alternntiv prln bonuire Viteza de avans rectiliniu-c altemativ a capului va, mlmin, pentru 0 calitate a suprafetei, Ra, J.,Lm, pina la:
I
Otel ciilit eu H RC> 60 ~i otel nitrurat cu If RB> 80
12-30
Otel trnbunatattt HB = 320... 363
20-30
I
1,6
I
o,s
0,4
5-10
Cll
0te} neeiilit
I
10-18
I
30-35
Fontii
I
40-50
-'
20-::-28_110-18 13-20
8-15 110-18
I 10-16
8-12
4-
,I I
I
0,2
8
0,1
1 3-6
6-12
1
_
9-14
1----
6-10
tatea suprafetei. Pentru obtinerea unei caHtati foarte bune a suprafetei preluerate exista recomandarea ea turatie, capului de honuit sa fie un multiplu al numarului de bare abrasive ~i sa nu coincida cu numarul de curse duble pe minut ale acestuia, in deplasarea sa in Iungul axei suprafetei, Avansul transversal se determina cu ajutorul volumului de material indepartat in unit,atea de timp, din relatia Vm
8t = 8j'
Vp'
'
103
[mm/rot].
(14.9) '
'in care Vm este volumul de material indepartat in unitatea de timp, mm3/min, iar 8/ - avansul longitudinal al capului de honuit, mm/rot, determinat eu relatia . 1000 . Vs 8l == .----, (14.10) n
in care n, este turatia capului de lucru, rot/min:, Lungimea cursei longitudinalea capului de honuit se alege astfel incit la capetele eursei, barele abrasive sa depaeeasca lungimea generatoarei supratetei prelucrate eu aproximativ 25. mm. Presiunea de lucru a barelor abrazive se recomanda sa fie del ... 4 daN! jcm2 la honuirea de degrosare si de 0,5 ... 2,0 daN /cm2 la cea de finisare.
de
14.2.2.4. Determinarea timpilor deservire, de odihna ~i neeesitati fiziologice ~i a timpului de preqatire-lneheiere. Suma .timpilor de deservire tehnica ~i organizatorica a Iocului de munca ~i a timpului de odihna ~i necesitat·i fiziologiee la prelucrarile prin honuire se determina cu relatia tat
-+-
tdo
+ ton = O,l(tb + ta)'
Timpul de pregatire-incheiere del'a a fi de 5 min.
(14.11)
la honuire, pentru un lot de piese, se consi.
~ -:--.:..~ .:&3 Wf EM ne'r4#
-'n-g''Z
:§h-"
h'.!(we
-~
164
Normarea tehnico la netezire
01 normei tehnice de timp la pornire
14.2.3. Exernplu de cclcul
ill' I
I
I~
Se supune operatiei tehnologiee finale de netezire prin honuire un cilinm:u de eompresor (fig. 14.3), avind diametrul interior Dp = 65t&:g~g mm, lungimea lp = 96,25tO,1 mm ~i masa 8 kg. Cilindrul respeetiv se confectioneaza din fonta Fe 25 (STAS 568-75) cu duritatea HB = 200 ... 240. Se considera ca honuirea se face in doua trepte, una de degrosare ~i una de finisare. La honuirea de degrosare se indeparteaza un adaos de prelucrare simetric Ac = 0,060 mm ~i rezulta 0 rugozitate R; = 0,8 um , iar la honuirea de finisare se indeparteaza un adaos de prelucrare Ac = 0,010 mm ~i rezulta 0 rugozitate R; = 0,3 um, Capul de honuit folosit are 4 bare abrazive cu latimea B; = 10 mm. Honuirea se face pe o ma~ma verticala de honuit eu un singur ax, deci exista 0 singura piesa instalata pe masina. Dupa prelucrare, controlul dimensional se face cu un comparator de interior. Considerind ca lotul de fabricatie este de 100 bue, sa se determine norma tehnica de timp pe bucata. Rezlooare. Alegerea abrazivului, atit pentru Fig. 14.3. Cilindru de cornprehonuirea de degroeare cit ~i pentru cea de finisare, 501' 5UpUS prelucrar ii mecanice prin honuire. se realizeaza conform recomandarilor din tabelul14.1 Barele abrasive au lb = 125 mm. Intrueit lb> lp, se vor putea utiliza direct valorile timpului de baza din tabelul Ls.n, pentru R; = 0,8 [Lm(honuirea de degrosare.) Bezulta tb = z;' ·K1 • Kz' K3, unde t~ = 0,40 min (pentru T = 20 [Lm, tabelul 14.5).
= 0,196, rezultind KI = 1,08; Kz = 3,14 . 65 = 1,00 (tabelul 14.4) ~i ]{3 = 1,50 (tabelul 14.4, pentru Ac = 0,06 mm). Va rezulta tb = 0,4 '1,08 '1'1,5 = 0,648 min. in conditiile problemei date, din tabelul 14.6 se obtine tal = 1,14 min, iar din tabelul 14.7, taz t'as = 1,09 min. Pentru Dp = 65 mm, lp = 9u,25 mm, efectuindu-se un numar de dous masurar], rezulta ta = tal ta? ta3 = 2,23 min ~i, respectiv, top = tb to, = = 2,878 min. Timpii de deserviresi pentru odihna ~i necesitati fiziologice se determins cu relatta (14.11): Se calculeaza Go, =
Bb'
7t •
+ +
:1
I I: !i
tdl
Zb
=. 10,4
Dp
+
+
+ tao +- fa,. = O,l(tb + tal
=
0,288 min
iar, in final, norma tehniea. de timp va, fi !LVT
+ tb + to, + + tao + ton = 5/100 + + 0,648 + 2,23 + 0,288 ~ 3,22 min
T:tl n
tdt
Pentru honuirea de finisare, R; = 0,3 [Lm ~i, intrucit in tabelul 14.5 nu siut calculate valori.ale timpului de ba-za corespunzatoare acestei rugozitati,
165
Supranetezirea
se va aplica relatia (14.6), in care CT = 1,62 (tabelul 14.3); Ac = 0,01 mm; R; = 0,3 [Lm; X = 0,7; T = 0,015 mm; KI = 1,08; K2 = 1,00. 77 1,62 . 0,01 9. . Rezu Ita tb = eT . Ac . K I' .ll.? = . 1 ,0'8 1 = ,.•. 18 lum. R~ . TO,4 ~ 0,3°,7. 0,015°,4 Honuirea de finisare se realizeaza pe 0 alta masina-unealta decit cea folosita la honuirea de degrosare, astfel incit toate marimile grupate in timpii auxiliari se repeta in aceleasi conditii. Deci fa = 2,23 min; tdt tdt ton = = 0,1 . (tb ta) = 0,245 min, ~i in final N T! = Tp;/n t~ ta td• tdo ton = 5/100 0,218 2,23 0,245 = 2,74 min. Norma tehnica de timp pentru prelucrarea eompleta prin honuire de degrosare ~i finis are a alezajului respectiv va fi
°
v
+
+
+
+
NT
=
NTa
+ + + +
+
+
NT!
= 3,22 + 2,74
+ +
+
= 9,56 min
14.3, Supranetezirea 14.3,1. Principii si notiuni de bozo Supranetezirea este un procedeu de prelucrare finala a supratetelor prin care se asigura numai 0 imbunatattre a calitatii acestora (uzual, pina laRa = = 0,1 [Lm,dar la prelucrari foarte netede se poate ajunge ~i la Ra = 0,01 [Lm). Nu pot fi eliminate abaterile dimensionale ~i ale formei geometrice a supratete101' prelucrate. Adaosul de prelucrare este mai mic decit la honuire ~i, de multe ori, este inclus in cimpul de toleranta al dimensiunii supratetei. Prelucrarea prin supranetezire se realizeaza cu ajutorul unor bare abrazive de granulatie foarte fina, care executa mi~cari de lucru eomplexe, in functie de forma ~i dimensiunile piesei de prelucrat. In general, pentru suprafete cilindrice, cinematicasupranetezirii (fig. 14.4) rezulta. din suprapunerea urmatoarelor miscari : miscarea principala I, oscilatie rec16 tilinie - alternativa, cu 0 frecventa de pina la 1500 A-A c.djmin ~i amplitudine de II 2 ... 6 mm; miscarea de avans axial 11 si miscarea de avans circular Ill. 3Ii~llll c:::s carile I si 11 sint efectuate de catre barele abrasive, iar miscarea 111 - de eatre piesa de prelucrat. Presiunea de contact dintre ~ barele abrazie ~i piesa are valori reduse, asttel incit Fig. 14.4. Cinernati ca procesutui de lucru la supranetezirc. se elimina, in primul rind, virturile microneregularitatilor supratetei. La prelucrare se utilizeaza drept lichid de ungere-racire petrol lampant sau amestec de petrol cu ulei (5 ... 25 %). Prin supranetezire se prelucreaza frecvent suprafete avind diametrul Dp = 5 ... 450 mm si Iungimea 1p = 10 ... 500 mm. Datorita avantajelor legate,
-~,;&'r emr !:iWtErWWn<$~-n"ttwir!*
#"?!5
'iI'"
166
i: '1'
it 'I
I 11
I; I
il~':
l
I:"I 11
I~
!~
Normarea tehnidi la netezire
in special, de cresterea durabilitatii in exploatare a pieselor supranetezite, se urmareste extinderea procedeului ~i la supratete cu dimensiuni mai mari decit cele specificate mai inainte. Productivitatea prelucrarii prin supranetezire depinde in principal de: caracteristicile materialului de prelucrat, natura ~i granulatia abrazivului folosit, dimensiunile si numarul barelor abrazive, valorile parametrilor regimului de; aschiere, calitatea eupratetei obtimrta la operatia tehnologiea anterioara, marimea presiunii de contact dintre barele abrazive ~i piesa de prelucrat, cornpositia Iichidului de ungere-racire utilizat, tipul masinii-unelto ~i forma ~i dimensiunile suprafetei prelucrate. Pentru supranetezire se folosesc bare abrazive din electrocorindon sau din carbura de silieiu, cu liant ceramic, avind duritatea I-L ~i granulatia, in functis de ealitatea impusa supratetei, asttel : - pentru Ra = 0,4 [-Lm,granulatia 4 ... 1\1:40; - pentru R; = 0,2 [J.m, granulatia 1\1:28 1\1:20; - pentru Ra = 0,1 [Lm, granulatia JYIl4 1\110. Rugozitatea suprafetei R; obtinuts, la operatia tehnologica anterioara nu trebuie sa fie mai mare de 2 ... 3 [Lm. Presiunea de lucru intre barele abrazive ~i suprafata de prelucrat are valori optime de 1,4 ... 1,8 daNjcm2 ~i numai la supranetezirea materialelor cu duritate foarte mare poate ajunge la 4,2 .. 5,7 daNjcm2. tn general, cresterea presiunii de lucru peste 0 anumita Iimita, speeifica fiecarui material de prelucrat, nu conduce la imbunatatirea calitaW supratetei, ci, dimpotriva, favorizeaza aparitia unor rizuri adinci, ea urmare a aderentei materialului de prelucrat pe barele abrazive.
I~
I~
14.3.2. Determinarea normei tehnice de timp Norma tehnica de timp la prelucrarile relatia (14.1).
If
I
14.3.2.l. zirea pieselor a. Daca cu lungimea
OT . Dp . K 1 -- tbn . K 1 t; -- ---
"
:i
R~
'll
!1
I1
ii;\
Tabellll 14.9. \'alorile coeficientnIui CT ~i ale exponentulul x pentru ealculul ttmpulul de haza la supranetezirc
ii: Rugozitatea suprafetei dupa supranetez.ire, Ra, urn
l
se determina cu
Determinarea timpului de baza. Timpul de baza la supranetedin otel sau tonta, se determina cu ajutorul relatiilor : Iungimea barelor abrazive lb este mai mare sau eel putin egala lp a generatoarei suprafetei preluerate,
I[ !il
de supranetezire,
i
0,8-0,4
Valoarea coeficientulut CT
I
0,086
I
Valoarea exponentului X
I
0,4
I 0,6
0,2-0,1
0,067
Tobelul
[nnn, . J
(14.12)
14.10. Valortle eoellclentnlui Kl pentru eulul tlmpului de baza la supranetezire
eal-
. I Diferenta dintre clasele de rugozttate I.Numarul de bare lale suprafetei inainte ~i dupa prelucrare }Iaterialul abrazi:!~ dilnddis~! 1 clasa I 2 clase 3 etas e I pozitivu .e 'I I I supranetez.it -----''-C--f'-' ---'K----I ' oe icient.ul 1 !
I
i
atel Fon ta
I
1 2
1,00 0,62
1,32 0,82
1,55 0,96
1 2
0,80 0,50
1,06 0,6{)
1,24 0,77
167
Supranetezirea
in care Op este un coeficient a carui valoare depinde de calitatea suprafetei prelucrate (tabelul 14.9), x - exponent (tabelul 14.9), iar Kl - coeficient de corectie (tabelul 14.10).
t, <
b. Daca
lp, atunci
t b --
0'1"
n, .( lp -
R~ Rugozitatea Tubelui
) .
tbn . ( - lp ) . K i,
TT _ ,,(1-1 -
t,
(14.13)
RM in relatiile (14.12) ~i (14.13), este data in [lm.
14.11. Timpul
de baza
la supranetezlre
pe maslnl-unelte
Diametrul Rugoz.itatea suprafetei dupa suprauetezire,
Ra,
[min] mmJ
1
25
urn
I
30
I
40
I
0,8
0,73 0,96 1,47 2,20
0,2 0,1
I
SO
60
. Timpul
,
9-. ol-
suprafejei
0,81 1,08 1,64 2,50
1,10 1,45 2.20 3,30
0,96 1,22 1,95 2,90
speciale
prelucrate,
I
1,23 1,62 2.40 3,70
I
80
de baza,
de supranetezit
mm
DpJ
120
lOO
I
150
200
2,10 2,90 4,30 6,50
2,50 3,30 5,10 7,20
tbn, min
1,4611,67 1,93 2,20 2.90 [3,30 4.40 5,10
1,87 2,50 3,70 5,70
In tabelul14.11 sint date valorile timnului de baza nominal tbn, in functie de diametrul suprafetei prelucrate Dp ~i de calitatea acesteia Ra, valori ealculate pe baza relatiei (14.12). Evident, daca lb < lm aceste valori vor trebui multiplicate prin raportul lpjlb' conform relatiei (14.13). 14.3.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. 'I'impii ajutatori Iegati de Iazfi, la prelucrarile prin supranetezire, sint dati in tabelul 14.12. Timpul ajutator Tubelul
H.12., Timpul
ajutator
le!Jat
de fazii
la
supranetezlre
Modul de avans a barelor abrazive Mecanic Inaltlmea lOO
Manual
virfurilor 200
de centra re ale rnasinii-unelte, >200
Tirnpul
0,21
0,27
ajutator,
0,38
100
mm
200
>200
0,38
0,50
min
0,27
pentru prinderea-desprinderea pieselor este conditionat de dispozitivul de fix are a, semifabricatului. Timpul ajutator pentru masurari de control (daca nu se suprapune pe timpul de baza) se determina in functie de mijlocul de masuraf utilizat. 14.3.2.3. Elemente ale regimului de asehiere. :tn cazul supranetezirii pieselor din otel, in tabelul l4.13 sint date recomandari privind alegerea elementelor regimului de asehiere.
1
-"I"
Rc-c"-"'i'tC
-t'tN*1t'h"··~:it$(*
,s:"**.friii'
j
----"' 168
Normarea tehnica la netezire
Tobelul
14.13. Elementele
Elernente.e
Viteza a) la b) la e) la
regimului
la supranetezfrea
de rotatie a piesel : tnceputul ciclului de prelucrare srtrsitul ciclulul de prelucrare prelucrarea en regim constant exercitatii
de barele
~
Numarul rniscarea
curselor dnble pe minut efectnate oscilatorie rectilinie-alternativii
I I , I
Amplituctinea
mlscarll
abrazive
oscilatorii
pleselor
Unita tca de masura
regirnului de aschiere
Presiune
iii
de asehiere
de barele
abrazive
din otel
Valoarco paramet rului
mrmin mrmin m/min
6-15 20-40 15-30
da Njcrn '
0,85-5.7
I
-
in c.d./min
a barelor
400-1500
mm
2-6
mrmin
0,5-1.5
I
Avansul
~ ~
14.3.2.4. Determinarea timpilor de deservire, pentru odihna si neeesitati fiziologiee ~i a timpului de preqatire-Ineheiere. Timpii de deservire tehnica ~i organizatoriea, pentru odihna ~i necesitata fiziologice, la supranetezire, se determina cu relatia
I
i
I
I
longitudinal
al barelor
1 !~ "i.~: 1
J
f.~ .•
abrazive
tdt
+ tdo + ton
Timpul de pregatire-Incheiere, in medie, de 10 min.
=
14.4. Lepuirea
•• I
14.4.1. Principii ~i notiuni de bozc
w
r....ll ! .
li I
~ ~
I~ I ~ ~
rt
!I! ii,r 1I
u
it
i'
1~
+ ta).
(14.14)
pentru un lot de piese, se considerii a ti,
l
I
O,l(tb
Lepuirea este un procedeu de netezire care se aplica, in special, cu seopul asigurarii un or conditii ridicate de precizie a formei geometrice a supraf'etelor ~i a pozrtiei reciproce a supratetelor ~i axelor piesei. 'I'otodata, prin Iepnire se ob tine 0 precizie dimensionala corespunzatoare treptei 4 de precizie ~i 0 calitate foarte buna a supratetei (uzual pin a la R, = 0,05 [Lm,dar pot fi atinse ~i valori Ii; = 0,01 [Lm.) Aschierea este realizata cu ajutorul unor granule abrasive in suspensie, introduse intre piesa de prelucrat ~i 0 suprafata conjugata (scula) de lepuit, executata din fonta aliata cu crom ~i cupru, cu duritatea HB = 140 ... 260. Daca rolul seulei de lepuit este indeplinit de piesa conjugata celei prelucrate, atunei procedeul se numeste rodare meeanica. Pentru lepuire se pot utiliza ~i scule (discuri de lepuit) realizate din particule abrasive, avind 0 granulati e foarte fina, (pina la granulatia 4). 0 varianta a lepuirii consta in Improscarea sub presiune a suprafetei de prelucrat eu 0 suspensie de material abraziv in apa (lepuirea cu jet abraziv, numita ~i hidropolizare), procedeu utilizat, III primnl rind, la netezirea alezajelor cu diametre mici.
! !
169
Lepuirea
Se pot prelucra prin lepuire supraf'ete plane ~i cilindrice, exterioare sau interioare, la piese din otel, fonta sau bronzuri dure si, mai rar, la piese din aliaje din aluminiu, carburi metalice etc. Cinematica lepuirii este exemplificata in fig. 14.5, in cazul prelucrarii unor supratete eilindrice exterioare, folosindu-se doua discuri de lepuit, intre care sint introduse piesele, intr-o colivie. Mif;lcarea principala oonsta in rotatia discurilor de lepuit. Ca urmare a vitezelor tangentiale diferite, in punctele de contact discuri-piese, piesele obtin 0 miscare de rotatie in jurul propriei lor ndS~ " '. axe. Pentru indepartarea adaosului de prelu-':='=-:r-+~ or ;, i crare este necesara si 0 miscare de avans tranr-: el sversal, realizata prin exereitarea unei presiuni I !ldi 9.~7:_'__ crescatoare intre diseurile de lepuit f;li piese. Productivitatea lepuirii este influentata, in special, de materialul ~i forma piesei de prelucrat, caracteristicile abrazivului, precizia preFig. 14.5. Cincmatica procesului delucru Ja lcpuirc. Iucrarii anterioare lepuirii, marimea adaosului de preluerare, tipul masinii-unelte. Cel mai bine se lepuiesc otelurile de cementare, de constructie ~i aliate, tratate termic, avind 0 duritate de 55 ... 62 HRC. De asemenea, se lepuiesc bine bronzurile dure en Sn ~i Al ~i fontele (insa fara lustru). Folosirea diseurilor abrasive de lepuit conduce la 0 productivitate mai mare decit cea atinsa in cazul utilizarii pastelor abrazive. De asemenea, folosirea pastelor abrazive de diamant sintetic realizeaza 0 productivitate de :3 ... 4 ori mai mare decit cea obtinuta eu electrocorindon sau en carbura de siliciu. Acelasi avantaj 11are ~i pasta de carbura de bor, dar, datorita pretului de cost ridicat (de 10 ... 25 ori mai mare deeit eel al carburii de silieiu sau eleetrocorindonului), utilizarea ei este limitata. Granulatia abrazivului utilizat la Iepuire este:
0':
I~-=--- . , ---1
a) pentrn
discur i abrazive
- granulatia - granulatia b) pentru
I
de lepuit :
6-3, pentru Ra = 0,4 fLm; ;5-4, pentru Ra = 0,2 [.Lln;
pulberi
- granulatia - granulatia - granulatia
.!
abrazive
in suspensie :
lVI28-:M:20,pent-m R; = 0,2 [.Lm; 1I120-:JI14, pentru R; = 0,1 !.Lm; M14-3I10, pentru R; = 0,05 [.Lm
Adaosul de prelucrare la lepuirea pieselor din otel are valori intre limitele 0,004-0,050 mm, In functie de diametrul suprafetei prelucrate ~i de caracterul lepuirii (preliminara sau definitiva ). 14.4.2. Determinarea normei tehnice de timp
:x orma tehnica de timp la prelucrarile prin lepuire se determina la tia (14.1), prezentata mai inainte.
en re-
i
I ;...I7f
Wr n "oft'"
etC'· 'fetth'" "Nc
'""':';:""'" :ia,"."""'§itfal''''';;'w
'~
--170
Normarea
tehnica la netezire
14.4.2.1. Determinarea timpului de baza. Datorita diversitatii metodelor Ijli dispozitivelor de lepuire, materialelor prelucrate, formei Ijli dimensiunilor supratetelor lepuite ea Ijli cinematicii procedeului nu s-au stabilit relatii funetionale pentru timpul de baza al prelucrarii. In tabelul 14.14 sint date valori Tabelul
14.14. Timpul
de hazii nominal
'I
Rugoaitatea suprafe'[ei dcpa lepuire,
Materia lul de pre lucra t
Ra,
urn
Aria totala _
I
I
'!'
I1
~.
Ote1 necalit Obsettuilii,
i~ J! i" !~
I
1il~'
1
,
t
pieselor
Iepuite, cm2, p'ina Ja:
a suprafetei
I
I
1
100
din o!el
I
,
200
J
400
800
Timpul de baza, tbn, min
0,4 0.2
2,0 3,2 4,5
2,2 3,6 5,3
2,6 4,2 6,0
2,9 4,8 6,8
3,4 5,5 7,9
3,8 6,3 9.1
2.2 3.7
2.5 4,2
2.9 4.9
3,4 5,6
3.9 6,5
4,4 7.7
1. Timpul de baza pentru a singura piesa, in cazul prelucrarii simultane a mai multor plese, se deterrnina prin tmparttrea timpului de baza dat in tabel, la nurnarul de piese prelucrate simultan. 2. In cazul ut.llizarl! pastelor abrazive din oxlzl de crom, timpnl de haza din tabel se reduce Cll 20 %.
ale timpului de baza nominal la lepuirea pieselor din otel, in Iunctie de calitatea supratetelor Ijli aria totala a suprafetei preluerate, in cazul utilizarii drept abraziv a carburii de siliciu, a electrocorindonului sau a oxizilor de crom. Timpul de baza se determina apoi cu relatia
,~
I,
_ ~O
20
I
0,2 0,1 0,05
Otel calit
la lepulrea
tb
= tbn• 11.,,, •
(14.15)
]{Ac
in care tbn este timpul de baza nominal, min, Ea - coeficient in tunctie de natura abrazivului (Ea = 1,0 pentru suspensii din carbura de siliciu Ijlielectrocorindon ~i Ea = 0,8 pentru pasta abraziva fermata din 75 ... 80% oxizi de crom, 2 ... 3% silicagel, 15 ... 20% stearina Ijli2% petrol Iampant), iar EA. - coeficient a carei valoare este tunctie de marimea adaosului de prelucrare (tabelul 14.15).
I
Tobelttl
14.IJ.
Coellele ntl de eorectle ai timplliui de baza la Iepulrea o!el in Iunetle de marimea adaosului de prelucrare
i
I
Adaosul de prelucrare simetric, Ac. mm
i
I 0,008
I
0,006
I
pleselor
I
0,010
0,015
0,020
I
din
I 1
0,030
0,040
I! Otel
I
calit
Coeficientul
corectie,
de
1{Ac
Otel necalit
I i I I " i~I~'-~i~,~I~~1_2.2~ i
: 0.63
Aria totala a suprafetei prelucrate a) pentru
supratete
i
0,73
I 0.8211,00
se determina
11,1511.41
en ajutorul
1.65
relatiilor :
cilindrice o
!J~
, i
~
" . Dp • l1' . q, 100 -
[cm"] cm-
(14.16)
;1
.~
_,........i
I
..,;..,
171
lepuirea
unde Dp, lp sint diametrul ~i, respectiv, lungimea suprafetei qs - numarul de piese prelucrate simultan ; b) pentru
suprafete
cilindrice, mm,
plane B .l pp. 100
S"... =
q, [cm''] 0
(14.17) ,
unde Bp, lp sint latimea, respectiv lungimea suprafetei, mm; c) pentru
suprafete
inelare
s'£
(D2e
re'
D2)
-
,
q8 [cm 2'J,
(14.18)
4
in care Del Di sint diametrele exterior ~i, respectiv, interior, ale suprafetei lepuite, mm. 14.4.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. In tabelul 14.16 sint dati timpii ajutatori tau pentru prinderea-desprinderea pieselor, ta2 legati de faza .,:,i ta3 pentru masurarile de control. In final se obtine ta
tal
=
+ ta2 + tas'
(14.19)
14.4.2.3. Elemente ale reqimului de asehiere, La lepuirea suprafetelor cilindrice exterioare ~i plane ale pieselor de otel se reeomanda urmatoarele valori pentru elementele regimului de aschiere : turatia discurilor de lepuit, 100 ... 120 rot/min ; viteza de asehiere, pina la 100/min; presiunea de lucru discuri-piesa, 0,5 ... 3,5 daN /cm2• Se utilizeaza, ea lichid de ungere-racire, Tobelul
A. Timpul Mfnuiri
14.16.
ajutator
Timpi ajutiitoJ'i
pentru
componente
de ordine
al piesei
Masa •• 0,1
a) luare a piesel ~i asezarea ei pe masa rna sin ii-unel te b) desprinderea piesei si deplasarea ei la locul pentru piese finite
Timpul
Prima
piesa
Urmatcarele
B. Timpul Denumirea
1>---",:::,'.
prinderea-despr inderea pieselor
Numarul
Asezarea ~i ridicarea placi! protectoare Rotirea si coborirea disculu i superior Ridicarea sl retragerea disculu i superior Cuplare a ~i decuplarea ro tat iei arborelui
la Iepulre
ajutator
piese
0,040 0,025
piesei,
I tal'
I
kg
> 0,1 m in
0,050 0,035
legat de faza
mimriri i
prtnctpal
t'h~ "~'r'ft(tMtr",<,-;j;-'t~:;o '';'1~?#'--'-:":~ ':c;-k~t~/, ~tii k~:'i.itt'i :'-~~~i:4iIi
Timp ta21 min
0,08 0,12 0,06 0,01
172
C. Timpi ajutator!
pentru
masurari
Normarea tehnica
la netezire
Tabetut
(continuare)
14.16
de control Mijlocul de masurat
Dimensiunea de masurat mm, pina la;
Lungnnea suprafetei prelucrate, mm, pina la:
i
2-a
I
I-a
I
Timpul
I
6
-I
50 60
-•I
15
I
60 80 100
I'
<)'>
1 I
~·· I It
1
1 ~
J I
I ~
I
I
I ~ I
1
I :k
~,...,-
1
-I
-i0
60 100
I
I-a
I
ajutator,
ta3!
min
2-a
2-a
I
I
I-a
2-a
100 1<)_0 150 150 150
petrol lampant cu adaos de 2,5 % ulei ~i acid stearic. La lepuirea supratetelor cilindrice interioare, turatia dornului de lepuit poate ajunge pin{t la 600 ... ... 800 rot.min in cazul alezajelor cu diametre mici. 14.4.2.4. Determinarea timpilor de deservire, pentru odihna ~i neeesitat! fiziologice si a timpului de preqatire-Ineheiere. Timpul de deservire tehnica ~i organizatorica a locului de munca ~i timpul pentru odihna ~i neeesitat! fiziologice, la prelucrarile prin lepuire, se detormina cu relatia t!lt
I
I
Pa ramet ru
25 30 35
10
.
1
~ g
I
-i0
~lj.
'I
i ~. ~
Cudru ('.11 ceas comparator
Gasa de prccizie a mijloculu.i de rnasurat la
t
I
Micrometru
Calibru
avind
+ laD + ton
=
0) . (tb
Timpul de pregatire-incheiere, pentru 0 valoare medie de5 min. 14.4.3. Exemplu de colcul
+ ta)'
(14.20)
un lot. de piese, se apreciaz a ea,
01 normei tehnice de timp la lepuire
Si'i se determine norma tehnica de timp la lepuirea alezajului cu dimensiunile 0 16tg:gg~ X 60 mm, pentru piesa [din fig. 14.6, a. Materialul piesei, 015 (STAS 3611-80), este calit si revenit la ERG = 60 ... 62. Adaosul de prelucrare, simetric, este 0,020 mm. Se utiliseaza drept scula de lepuit un dorn din fonta (fig. 14.6, b) ~i, drept abraziv, electrocorindon cu granulatia M20 ...
~----------,....".,,--==,.---,===cc---==c=-----====:-===:c:-::::===-,_
Rodarea
manuala
...
_
173
~i semime
... MH. Calitatea impusa a suprafetelor preluerate piesei este aproximativ 0,51 kg.
este Ra = 0,1
Obseroalie. Dornul de lepuit este prevazut eu un canal elicoidal, care permite accesul usor al mediului abrazi v la capatul interior al alezajului de prelucrat. Dad dornul ar fi fost previizut cu un canal rectiliniu, accesul abrazivului ar fi fost neuniform pe lungimea alezaj ului, ceea ce ar fi condus la o conicizare a gaurh prelucrate.
Rezolvare.
..
[Lm.
Masa
60
Din datele problemei re-
zulta S~ =
rr :
n, . lp'
a
qs = 3,14' 1,6 ·6 ·1 =
~
= 30,14 cm".
.~.-=-9-
b Din tabelul Ls.Ld, pentru Ra =0,1 [Lm, s~ obtine tbn = 3,28 min. Intrucit Ka = Fig. 14.6. Piesii supusa procesului de lucru ~l KAc = 1,58 (Ac = 0,008 mm), rezulta la Iepuire (a) ~i dorn de Iepuit (b). i~ = ton' K; . KAc = 5,18 min. Din tabelul14.16 rezulta tal = 0,05 min, ta2 = 0,27 min ~i ta3. = 0,11 min. Valoarea ta2 a fost adoptata prin analogie eu lepuirea supratetelor cilindrice exterioare. Ca urmare, ta = 0,05 0,27 0,11 = 0,43 min si, deci, tdt tdo ton = 0,1 ·(tb ta) = (0,1 '(5,18 0,43) = 0,56 min. Daea se admite 0 serie de fabricatio de 200 piese, se obtine in final norma tehnica de timp pe bueata NT = Tpifn to t; tdl tao ton = 5/200+ 5,18 0,43 0,56 = 6,20 min.
!
+
+
+
+
+
+
+
+ + + + +
+,
+
+
14.5. Rodarea manuala ~i semimecanizata Pro cedeul de netezire a suprafetelor prelucrate prin rodarea pieselor se aplica in scopul imbunatatirii preciziei formei geometriee, a calitatii suprafetei (pina la Ra = 0,2 pm) ~i a preciziei dimensionare (treapta 4 de precizie), precum <~i la tmbunatatu-ea contactului efectiv dintre suprafetele conjugate respective. Preluerarea se realizeaza cu ajutorul unor particule abrazive libere (din carbura, de silieiu, oxizi de bor, oxizi de crom, miniu de fier, praf de diamant sintetic etc.), amestecate intr-o unsoare si introduse intre placa sau dispozitivul de rodat ~i suprafata de prelucrat. La rodarea manuala, toate componentele mi~cal'ii relative scula-piesa sint executate manual. La rodarea semimecanizata, actiouarea dispozitivului de rodat este realizata mecanizat, restul miscarilor fiind efectuate manual. Productivitatea procedeului este, in general, scazuta, rodarea manuala ~i semimeeanizata aplicindu-se in prezent, numai la productia individuala ~i de serie mica. Se pot prelucra prin rodare suprafete plane, cilindrice ~i coniee, extericare sau interioare, supratete profilate. Forma sculei este conditionata de forma geometrica a suprafetei prelucrate. Materialul dispozitivului de rodat are in general 0 duritate cu atit mai mica cu cit creste duritatea abrazivului utilizat. Se Iolosesc ca materials pentru sculele de rodat : fonta, cuprul ~i alezajele acestuia, plumbul ~i aliajele acestuia, sticla, lemnul.
I I I r ~
;I'.n .".. Ytt"'"';"'t 'tErre':."''''''
:'t%HwrPtiri{ "~~;.';~h"'''/ittri·;hf:;SfS.''f'
:~
-_ .....•
I 174
$; t
i
Normarea tehnica la nelezire
Faotorii de influenta ai productivitatii operatiei de rodare sint: caracteristicile materialului de prelucrat ~i ale abrazivului utilizat, aria suprafetei preluerate, forma, dimensiunile ~imaterialul sculei de rodat, marimea adaosului de prelucrare, calitatea prescrisa a suprafetei de prelucrat, abaterile de forma. admisibile ale suprafetei rodate etc. Adaosul de prelucrare este determinat de .marimea. abaterilor geometrice ale suprafetei. La rodare el trebuie sa fie cit mai uniform, pentru a evita producerea unor noi abateri de forma, generate de asehieri inegale. Valorile adaosului de prelucrare la rodare sint cuprinse intre 0,02 ... 0,10 mm. Regimul de aschiere la rodare este caracterizat prin valori mici ale vitezei de aschiere (5 ... 30 mjmin) ~i prin presiuni de lucru relat.iv scazute (~ 2,5 daNjcm2).
I Tubelul 14.1'7. Timpul
t
1·
open~tiv la rodarea
pleselor
din orel
'11'
I, I iit
I J
I t
t
I•
I I
I
II, I L
~,
~k
Aria supratetei rodatc, cm2
Materialul piesei conjugate (scula)
Tipul
rodarii
3
5
I
8
l
12
!
20
, Fontii
I
30
1
50
1
80
1
120
1
200
300
I
1
400
1
500
Tirupul operat iv, min
Rodare Rodare zatii
manuala sernimecani-
1
\0,40 0,:00,
63io, 80/1,
l~ll'
0,240,,,00,38(,46 °,6;)
5 2,3
3,4
4,7
1,3
2,0
2,7
0,9
1
7,5 10,0 1,4
-
5, ~ 8,1
9,7
---Sticlii
Rodare
manuala
0,360,45/0,56,O,701,00,W 1
2,1
3,1 4,2
6,7
9,1
Pilla in prezent nu sint generalizate relat.ii functionale intre timpul de baza la otel prelucrarile rprin rodaresi parametrii proi Rugozt t atea suprafetelor p relucrnte cedeului de lucru. Pe baze statistice, in I Ra. urn tabelul 14.17 sint date valori ale t.impului Adaosul la I rodare, mm 3,2 ,L6 i 0,8 0,4 operativ la rodarea manual a sau semimeca1 Coef t cientul de corectj e nizata a supratetelor plane ale pieselor din , otel, in functie de materialul plaeii de rodat 1,07 1,51 2.11 0.02 0.63 si de aria suprafetei prelucrate. Este evident 0,03 0.77 1.32 1.86 2.64 ca timpul operativ la rodarea semimecani1,00 3,40 0.05 1.70 2.40 zata este mai mic decit eel corespunzator 0,08 1,27 2.16 3.04 4.30 0,10 2,40 1.41 3.40 4.80 rodarii manuale. Timpul operativ, dat in tabelul 14.17, include ~i consumul de timp pentru-verifioarea vizuala periodica a suprafetei rodate. Valorile timpului operativ curpinse in tabelul 14.17 corespund urmatoarelor conditii de prelucrare: contactul relativ dintre suprafata rodata ~i placa de control (determinat cu ajutorul vopselei indicatoare), 50 ... 100 %; abaterea de la planeitate a suprafetei,0,03 ... 0,10 mm; calitatea suprafetei rodate, Ra = 3,2 fLm;adaosul de prelucrare, 0,05 mm. Pentru alte valori ale calitatii suprafetei rodate 9i ale adaosului deprelucrare, timpul operativ dat in tabelul 14.17 se multtplica cu coeficientul de corectie mentionat in tabelul 14.18. Tobelul 14.18. Coefielentl de eoreerle ai timpului operativ la rodarea pleselor din
1---1-'
j
~Iefuirea fi lustruirea
14.6. $Iefuirea
175
~ilustruireo
14.6.1. Principii ~i notiuni
de bozd
1;llefuireaeste un procedeu de netezire care se realizeaza cu ajutorul unei paste abraz ive depuse pe periferia unor discuri din filtru, pisla, bumbae, piele etc. 1;llefuireaare drept scop eliminarea neregularitatilor de pe suprafetele piesei ~i imbunata~irea calita~ii acestor suprafete (pina la R; = 0,50 fLm).Prelucraroa se poate executa ~i cu discuri elastice cu Iiant de cauciuc. Miacarea principals, e~te data de rotatia discului de ~lefuit, iar miscarile de avans sint executate de piesa. Pot fi prelucrate prin ~lefuire supratete plane, de revolutie ~i profilate. Lustruirea, realizata cu ajutorul unor pinze (hirt ii, benzi) abrazive, urmareste numai eliminarea microneregularitatilor rezultate din prelucrarea anterioara ~i obtinerea unui aspect lucios al suprafetei prelucrate, Nu se impune respectarea unor conditii dimensionale ~i nici modificarea Iormei geometrice a suprafetei piesei. De altfel, realizarea acestor eonditii prin lustruire ar conduce la consumuri mari de timp, prelucrarea nemaifiind rationala din punet de vedere economic. La Iustruirea neteda se pot realiza suprafete cu Ra = = 0,05 fLm,la lustruirea foarte neteda ajungindu-se pina la Ra = 0,025 fLm. Se preluereaza suprafete de revolutie, miscarea principala fiind rotatia piesei, iar miscarile de avans - mi~carile pinzei abrasive de-a lungul suprafatei de prelucrat. Factorii principali ce infl uenteaza produetivitatea preluorarilor prin ~lefuire ~i Iustruire ~i, implicit, marimea timpului de baza sint : dimensiunile suprafetei prelucrate ; caracteristicile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat ; marimea parametrilor regimului de aschiere ; starea suprafetei obtinute la operatfa tehnologica anterioara : calitatea impusa suprafetei prelucrate prin slefuire sau Iustruire ; forma supratetei prelucrate. La lustruirea en pinze abrazive a suprafetelor cilindrice sau conice ale pieselor rotative, lungimea suprafetei are o influenta mai mare asupra timpului de baza decit diametrul, Aceasta deoarece, la cresterea diametrului se mareste ~i portiunea activa a pinzei abrazive, care participa la procesulde lustruire. In mod analog, la slefuirea supratetelor plane si profilate, lungimea lp a supratetei, masurata perpendicular pe axa discului de slefuit (in domeniul lp> 80 mm), are o influenta mai mare asupra timpului de baza decit latimea Bpa aceleiasi suprafete (fig. 14.7). Fig. 14.7. Cinematica proStarea suprafetei, obtinuta la operatia tehnolocesului de lucru la lustruire. gica anterioara, caracterizata prin rugozitateasupratetei ~i prin adineimea stratului superficial defect, influenteaza rnarimea adaosului de prelucrare la slsfuire sau lustruire. Adincirnea stratului superficial defect, in functie de natura prelucra.rii anterioare, are urmatoarsl« valori : - dupa frezarea de degrosare, 60 ... 70 f.l.m; - dupa frezarea de Iinisarc, 20 fJ.lll; - dupa strunjirea de degrosare, 50 urn ;
.:..1jIl,h f
j
I
176
Normarea tehnka
la netezire
- dupa strunjirea de f inisare, 20 [.Lm; - dupa rectificare, 8 ... 15 [.Lm. Marimea adaosurilor de prelucrare la slefuire ~i lustruire, in functie de calitatea suprafetei obtinuta la operatia tehnologica anterioara, este data in tabelul 14.19. Tabelul 14.19. Adaosuri de preluerare Oalitatea supratetei dupa slefuire sau la slerulre ~i Iustruire Iustruire este determinata, in primul rind, de granulatia abrazivului utilizat (tabelul Adaosuri de prelucrare, mm, Calitatea supraplna la: 14.20). i~~~r;;,uP;nfe~:------------~------------Regimul de aschiere la slefuire 1?i Iusoars RaJ J:1m Sletuire I Lust ruire truire este caracterizat prin urmatoarele valori ale parametrilor sai : 0,080-0,100 25,0
I
'l~ ,~!
12,5 6,3 3,2 1,6 0,8 0,4
:~ ~ '!l~ ~
~: il!
0,070-0,090 0,050-0,0800,040-0,060 0,040-0,0700,030-0,040 0,020-0,050 0,018-0,030 0,015-0,0400,012-0,018 0,012-0,0300,010-0,015
~.
Tobelul
~ ~
Calitatea impusa a suprafetei Ra,(J.ffi
~J
Granulatla abrazivului
v iteza de rotatie a discului slefuit, 25 .. : 40 m/s; viteza truire,
14.20. Granuhl!iH
abrazivului
utUizat
6,3
3,2
\
I!
1,6
I
0,8
I
I
! I
de rotatie a piesei de Ius10 ... 20 m/so la sterutre
~i Iustruire
I
.
40-32
32-25
.
I
25-12
I
12-6
I I
de
0,4
I
I
0,2
0,1
I
0,05
I
I
i
6-5
i I I
4-M28
\
IM20-M14, Ml0-M5
*
,~
.r,
14.6.2. Deterrninarea
normei tehnice de timp
Norma tehnica de timp la prelucrarile prin slefuire ~i lustruire se determina cu ajutorul rela.tiei (14.1).
;~
it ii
i
14.6.2.1. Determinarea timpului operativ. La slefuirea suprafetelor plane, cilindrice ~i profilate ale pieselor nerotitoare din otel, timpul operativ se determina cu relat ia
J
ii
top =
:j,
[
eT . B~5 . l~ . KI
. Kz . Ks,
(14.21)
~
in care:
~ ~
OT este coeficient ce depinde de forma suprafetei prelucrate (tabelul14.21); exponent; pentru lp < 80 mm, x = 0,5 ; pentru lp = 80 ... 250 cm; a: = 0,8; pentru lp> 250 mm; x = 1 ; coeficient de corectie in functie de marimea adaosului de preluerare ~i de calitatea supraf'etei slefuite ;
x
-
KI
-
K2
-
coeficient de corectie, in functie de calitatea supratetei obtinuta prelucrarea anterioara slefuir ii ;
K3
-
coeficient de corectie, in functie de natura materialului de prelucrat ;
Bp1 lpsint H'i,timea~i, respectiv, lungimea suprafetei prelucrate (fig. 14.7).
... ,
la
177
~Iefuirea ~i lustruirea
Valorile coef'ieientilor de corectie K1' K2' K3 sint date in tabelul 14.22. Se observa ea t.impul operativ este aproximativ proportional eu Ae, unde AD este adaosul de prelucrare, restul conditiilor fiind identiee. Tabelul 14.21. Valorile eoellelentulul GT din relatia (14.21) , In tabelele 14.23 si 14.24 sint date valor ile t.impului operativ la slefuirea Lungimea suprafejei prelucrate, mm suprafetelor pieselor nerotitoare din otel, Forma suprafetei < 80 I 80-250 I >250 eu ajutorul discurilor din pisla ~ifetru, prelucrate calculate pe baza rela.tiei (14.21) penCoeficien t uJ eT tru K1 = K2 = K3 = 1. Valorile mai Planii sau mar i ale timpului operativ la slefuirea 0,0066 0,00184 0,000625 cilindricii supratetelor profilate, in comparatie cu cele corespunzatoare supratetelor Profilatii 0,0132 0,00368 0,001250
Tubelul
14.22. Coeflelenti
de eoreetie ai tlmpului
en aj utorul
A. In Iunctle de rugozitatea
dlscurllor
suprafetei
1,6
la ~lel uirea pieselor din ojel
sl fetru
prelucrate!;ii de marimca Rugoaitatca
Adaosu! de prclucrare, A c,
operatlv,
din ptsla
suprafetei
adaosului
prelucrate,
de prelucrare Ra, p.m
0,4
0,2
Coeti cientul
de corectt e K 1
0,8
0,1
IDlTI I
-
0,03 0,04 0,06 0,10 0,16 0,25
Diferenra
dintre
0,80 1,00 1,25 1,55
calitatea
suprafetei
1,00 1,25 1,55 1,90
1,40
-
-
-
-
-
-
0,80 1.00 1,25 1,55
-
-
1,00 1,25 1,55
-
B. In functie de calitatea
suprafetei
ina inte ~i dupa slefuire,
exprlmata
I
inainte de slefuire in c1ase de rugozitatej
3 ... 4 clase de rugozitate 2 clase de rugozitate 1 clasa de rugozitate
i.,
In functie
de
materialul
de prelucrat
I
necalite
Ojelur i
calite !O!elUri refractare]
!
Coeficientul de corectie, l{3
de corecjie K2
1,30 1,00 0,75 c.
)!<::teria!ul de prelucra t
Coeficientul
1,00
1,16
1,40
I Alia je !
Ii
terrnorealst ive
1,70
Aliajele
alurniniului
0,60
plane sau cilindrice, pentru aceleasi valor i ale parametrilor Bp ~i lp, se expliea prin micsorarea, in primul caz , a ar iei de contact disc-piosa, ea urmare a conliguratiei snprafetei prelucrate. 12 -
c. 315
33
I c&:. "••,G¥jjth
"'.,.,_
,>_",_".,,'....
d 'I
Normarea
178
tehnica
la nelezire
Tabelul 14.23. Timpul operativ la sletulrea en discuri din pish! ~i din fetrn a suprafetelor pleselor nerotitoare dill ofel A~ Suprafcte
. Lungimea Lp a suprafetei prelucrate, mm
I
I
I I
I 1:1
20 25 30 40 50 60 80 ilOO
125 !160 200 250 300 400 500 600 800 11000
plane sau
cilindrice
La!imca suprafejei prelucrate,
I
20
I
25
I
30
I
40
50 Timpul
0,13 0,14 0,16 0,19 0.21 0.23 0.28 0.33 0.39 0,48 0,57 0.68 0.84 1,13 1.40 1.68 2.30 2.80
0,16 0,17 0,20 0,23 0,26 0.29 0,34 0.40 0.48 0,59 0.70 0,84 1,03 1,37 1.72 2.10 2.70 3.40
0,15 0.16 0.18 0,21 0.23 0.26 0.31 0.37 0.44 0.54 0.64 0.77 0.94 1.26 1,57 1.88 2,50 3.10
I
I
60
I
80
100
I
I
10_0
I
I
160
200
to». min
0,21 0,22 0.20 0.30 0.33 0,36 0.44 0.52 0.62 0.76 0,91 1,09 1.33 1.77 2.20 2.70 3.50 4.40
0,19 0.20 0.23 0,27 0.30 0.33 0.39 0,46 0.55 0.68 0.81 0.96 1,19 1,59 1,98 2.40 3.20 3.90
Bp, mm
0,24 0,26 0.30 0,34 0.38 0.42 0.48 0.57 0.68 0.83 0.99 1.19 1,45 1,93 2.40 2,90 3,90 4.80
0,26 0,28 0,32 0,37 0.42 0.46 0,55 0,66 0.79 0.96 1.14 1,37 1,68 2,20 2,80 3,20 4.40 5.60
0,30 0,32 0.30 0,42 0,47 0.51 0,62 0.73 0.88 1.07 1.28 1.54 1,87 2,50 3,10 3.70 5,00
-
,
0,33 0,35 0.41 0,47 0.52 0,57 0.69 0.82 0.98 1,20 1.43 1,72 2,10 2.80 3.50 4.20
0,37 0,40 0.46 0,53 0,59 0,65\ 0,78 0.93 1,11 1.36 1,62 1,9.3 2.40 3.20 4,00 4.80
0,42 0,·15 0.52 0,59 0,67 0.73 0,87 1,04 1,24 1.52 1,81 2,20 2,70 3.60 4.40
-
--
-
I '!'.
I
B! Pereti
Tipul suprafejei Lungimea suprafetei prelucrate, Ip~ mm
J ~i
I
I1
L I,
1111
,•
"~
It ~
I
I i
1
I
l
I \
l...
interiori ~i funduri rectangulare
Funduri
I
20
1
25
1
30
I
40
!
suprafetei 50
I I
Timpul
20 25 30 40 50 60 80 100 1125 160 200 250 300 400 500
0.148 0.159 0,183 0.21 0,23 0,26 0,32 0,37 0.45 0,56 0.66 0,79 0,97 1.30 1.60
0.17 0.18 0,21 0,24 0.27 0,30 0,36 0.43 O,SO 0,62 0.73 0,88 1,09 1.46 1,80
0.19 0.20 0,23 0,27 0,30 0,33 0,40 0.47 0,57 0.70 0,83 1,00 1,21 1,63 2.04
0.21 0,22 0.26 0,30 0,33 0,36 0,44 0.52 0.62 0.76 0.90 1,08 1.33 1,77 2,22
0.24 0.25 0,30 0.35 0.39 0,42 0,50 0,59 0,71 0.88 1,04 1.24 1,54 2,06 2,56
slefuite
I
de canale Litimea
15
de canale
70
Pere]! interior!
prelucrate, 90
operativ
I toP,
Bp,
10
I
mm 15
I
20
I I 25
30
I
4,)
i
50
min
0.27 0.310.36 0,151 0.28 0.340.40 0.160 0.33 0.390,45 0,185 0,39 0.440,49 0.21 0,63 0.4910,55 0,24 0,36 0,540,62 0,26 0.57 0,62,0.68 0,31 0.67 0.73iO,80 0,38 0.80 0,88'0,96 0.45 0,98 1,07 1,16 0,55 1.17 1,28 1.40 0,65 1,41 1.54 1,67 0.78 1.721,872,03(,96 2,292,502,721.30 2,853,103,351,60
0.185 0.20 0,23 0,26 0.29 0,32 0.40 0.46 0,56 0,70 0,82 0,98 1.21 1,60 2,00
0.21 0.24 0,26 0.3010.34 0.22 0.25 0.27 O. 31 0,35 0.26 0.29 0,320,3710.41 0.30 0.34 0,37 0.44 0.49 0.34 0,38 0,410,49,0,54 0,37 0,41 0,45 0,5210,57 0,45 0.50 0,55,0.620,71 0,54 0,59 0, 6510, 73 0, 83 0,62 0,71 0,770.89 1,00 0,78 0.87 0,95 0,22 1,34 0,91 1,04 1,12 1,30 1,47 1,10 1.25 1,35 1,55 1,76 1,361,50 1,65 1.90 2,15 2,57 2,85 1,802,002,20 2,25,2,55 3,20 3.50j 3,90
Timpul operativ pentru slefuirea suprafetelor cilindrice sau conice ale pieselor rotitoare, cu ajutorul discurilor din fetru sau pisla, se calculeaza cu
~i lustruirea
$!efuirea
179
Tabelul 14.24. Tirnpul
Lungimea lp a supraf erei prelucrate, mm
I
operativ profiIate
la sletulrea eu diseuri ale pleselor nerotitoare Lajimea
20
I
I
25
suprafetei
I
30
din pislii ~i Ietru din otet
prelucrate,
I
40
a suprafetelor
Bp, mm
I
50
I
60
Timpul operativ,
20
0.26 0.28 0.32 0,37 0.42 0,46 0.56 0.66 0.78 0.96 1,14
')-;)
30 40 50 60 80 100 125 160 200
Tabelul
0.29 0.31 0.36 0.42 0.46 0.52 0.62 0,74 0.88 1.08 1,28
14.25.
Ctllndrlca Cillndrlca
0.32 0.34 0.40 0.46 0.52 0,56 0.68 0.80 0.96 1.18 1,40
Valorlle
0.37 0.40 0.46 0,54 0.60 0,66 0.78 0.92 1,10 1,36 1.60
0.42 0.44 0,52 0.60 0.66 0.72 0,88 1.04 1,24 1.57 1.80
eoeflelentului
prclucrate
C;
<
0.52 0.56 0.64 0.74 0.84 0.92 1.10 1.32 1,58 1,92 2.28
0.48 0.52 0.60 0,68 0.76 0,84 0.96 1.14 1,36 1,66 2.00
din relajla
c~. D~·5 . l~ . KI
0.60 0.64 0.72 0,84 0.94 1.00 1,20 1.45 1.76 2.14 2.56
(14.22) mm
e-
80 ... 250
80
0.00707 0,00885
sau cornea, exterloara sau conica, interioarii
0,00196 0,00245
250
0.000655 0.000815
Tobelul 14.26. Coeflelcntl de eoreetle ai tlmpulut operativ la slefulrea supratetelor pieselor din ojel en diseuri din fetru sau llisla
relatia . K2 . K3' (14.22) in eare :
c~ este
100
top, min
Lungimea suprafetei prelucrate, Forma supralejei
top
I
80
------'-------'-------'------'------'------!-----..!...-----
Adaosul de prelucrare simetric ACI
coeficientul ce depinde de forma suprafetei prelucrate (tabelul (14.25) ;
Rugozitatea 1,25
mm
0,02 0,03 0,05 0.08 0.12
suprafetei 0,63
\
\
Coeficientul
-
-
0.80 1,00 1,25
0,80 1,00 1.25 1,55
-
prelucrate
0,32
I
0,16
Ra, urn
I
0,08
de corecjie Kl
0,80 1,00 1,25 1, 55
1.00
-
-
-
1,40
-
x
-
exponent, mentionate
KI
-
coeficient de corectie in functie de marimea adaosului de prelucrare simetric ~i de calitatea suprafetei prelucrate (tabelul 14.26);
care are valorile in relatia (14.21);
D p' lp sint diametrul ~i respect iv, lungimea suprafetei, mm ; K2'
]{3-
coeficienti
de corectie
dati in tabelul
14.22.
In tabelele 14.27 ~i 14.28 sint mentionate valor i ale timpului operat iv la slefuirea suprafetelor cilindrice sau conice, exterioare sau interioare, ale pieselor rotative din otel, cu ajutorul discurilor din fetru sau ptsla, calculate conform relatiei (14.22), pentru KI = K2 = K3 = 1.
:.:Z -;~-:p-·~-t'.::~dthf;sr' ·~,~f~:ntfa~-$h$i,;$-,~%%V~~'1-idieie{£mf(gt«iFfili
130
Normarea tehnica la netezire
Tabelul 14.27. TImpul operatlv
la slefulrea suprafe'[elor extertoare, ellludrle e sau conlee, ale pteselor rotltoare din otel, en diseuri din Ietru sau pIslii. Diametrul
Lungimea suprafetei prelucrate [PI mm
20
1
2
I
25
30
I
40
I
50
I
prelucrate
Dp,
I
80
60
mm, ptna la
I
100
I
125
I
160
I
200
I
9
I
10
I
II
I
12
Timpul operat iv tp mill
I
0,14 0,15 0,17 0,20 0,22 0,24 0,29
20 25 30 40 50 60 80 100 125 160 200 250 300 400 500 600 800 1000
f:
I
suprafejei
3
1
O,lG 0,17 0,19 0,22 0,25 0,27 0,33 0,39 0,47 0,58 0,68 0,82 0,99 1,33 1,65 1,98 2,70 3,30
0,35
0,42 0,51 0,61 0,73 0,89 1,19 1,47 1,76 2,40 2,90
4
I
5
I
0,18 0,20 0,19 0,21 0,21 0,25 0,24 0,28 0,28 0,32 0,30 0,35 0,36 0,42 0,43 0,49 0,51 0,59 0,63 0,73 0,75 0,87 0,90 1,03 1,08 1,25 1,44 1,67 1,81 2,08 2,20 12,50 2,80 3,40 3,60 4,10
6
1
0,22 0,24 0,28 0,32 0,35 0,39 0,47 0,55 0,66 0,81 0,97 1,17 1,40 1,86 2,30 2,80 :3,70 4,60
7
I
0,26 0,27 0,32 0,36 0,41 0,45 0,51 0,61 0,73 1,89 1,06 1,27 1,53 2,03 2,50 3,05 4,10 5,10
8
0,28 0,30 0,35 0,40 0,45 0,49 0,59 0,71 0,84 1,03 1,22 1,46 1,76 2,30 2,90 3,40 4,60 5,90
0,:02 0,34 0,39 0,45 0,50 0,55
0,66 0,78 0,94 1,14 1,37 1,65 1,97 2,60
13'3,90 30 5,30 6,50
0,:}5 0,:37 0,44 0,50 0,56 0,61 0,73 0,88 1,05 1,28 1,53 1,84 2,20 2,90 3,70 4,40 5,90 -
I 0,40
I
0,42 0,49 0,56 0,63 0,69 0,83 0,99 1,19 1,45 1,73 2,08 2,50 3,40 4,20 5,00
-
-
I
0,45, 0,480,55, 0,63 0,71 0,7S 0,93 1,11 1,33 1,62 1,93 2,33 2,80 3,80 4,60 5,60
-
Tabelul 14.28. Tlmpul
operativ la slelulrea supraietelor lnterloare, eiIindrice sau conice, ale pleselor rotitoare din otel, eu ajutorul discurilor din fetru sau pisla Diarnetrul suprafejei prelucrate
Lungimea suprafetei prelucrate lp, mm
20
I
I
2~
30
I
40
I
50
I
60
I
DJ',
mm
I
80
100
I
125
I
I
160
ZOO
Timpul operativ i». min :;
·1
20 25 30 40 50 60 . 80 100 125 160 200 250 300 400 500 600 800 1000
l ,\
~ ~i
:t
li,
I J
I
I 0,18 0,19 0,22 0,25 0,28 0,30 0,36 0,44 0,53 0,64 0,76 0,91 1,11 1,49 1,80 2,20 3,00 3,60
0,20 0,21 0,24 0,28 0,31 0,34 0,41 0,49 0,59 0,72 0,85 1,03 1,24 1,66 2,10 2,50 3,40 4,10
0,22 0,23 0,26 0,30 0,35 0,37 0,45 0,53 0,63 0,79 0,94 1,13 1,35 1,80 2,30 2,80 3.70 4,50
0,25 0,26 0,31 0,35 0,40 0,44 0,52 0,61 0,74 0,91 1,09 1,29 1,56 2,09 2,60 3,10 4,30 5,10
0,27 0,29 0,35 0,40 0,44 0,49 0,59 0,69 0,83 1,02 1,21 1,46 1,75 2,32 2,90 3,50 4.60 5,70
0,33 0,34 0,40 0,45 0,51 0,56 0,64 0,76 0,91 1,11 1,33 1,60 1,91 2,50 3.10 3,80 5,10 6,40
0,35 0,37 0,44 0,50 0,57 0,61 0,74 0,89 1,05 1,29 1,52 1,82 2.20 2,90 3,60 4.20 5,70 7,40
0,40 0,42 0,49 0,56 0,63 0,69 0,83 0,98 1,17 1,43 1,71 2,10 2.50 3,20 4,10 4,90 6,60 8,10
0,44 0,46 0,55 0,62 0,70 0,76 0,91 1,10 1,31 1,60 1,91 2,30 2,80 3,60 4,06 5.50 7,40 -
0,50 0,53 0,61 0,70 0,791 0,86 1,04 1,24 1,49 1,81 2,16 2,60 3,10 4,30 5,20 6,20
-
0,56 0,60 0,69 0,79 0,89 0,97 1,lG 1,39 1,66 2,02 2,41 2,90 3,50 4,80 5,80 7,00
-
La Iustruirea suprafetelor cilindrice ale pieselor rotitoare din otel, eu ajutorul pinzelor abrazive, t.impul operativ se determina ell rela.tia t op
••
=
0,038' lp . D~·25 . Ac RO,45 a
. K . K .K 1
2
3'
(1, '1.3) ~4 ...,
181
$Iefuirea ~i lustruirea
in care: Aa este adaosul de prelucrare Kl
-
simetric, mm;
coeficient de eorectie in functie de marimea adaosului de preluerare (tabelul 14.29);
K2
coeficient de corectie in funetie de calitatea supratetei inainte de Iustruire ; in cazul unei diferente intre calitatea supraietei de inainte ~i cea de dupa Iustruire de 1-2 clase, K2 = 1,0, in timp ce pentru diIerente de 3 clase de rugozitate, K2 = 1,15 ... 1,20;
K3
coeficient de corectie, (tabelul 14.29).
Dp, lp sint diametrul Tabelul
~i: respectiv,
de natura
lungimea
materialului
suprafetei
Raportnl dintre adaosul de prelucrare real ~i eel Jl1cnlionat ill tabelul 14.30
de corectie
I
RI
0,3.
de mar imea adaosului
I -I 01~
0,5510,71
O,S
prelucrat
cilindrice,
H.::.? Coeflcienrll (le cOl'eclie al tlmpulul operatlv la lustrulrea de l'otalie diu ojel, en piUz{1 sau htrtle ahraztvri
A. in Iunctie
Cocficicntul
in functie
mm;
pleselor
de prclucrare
I
1,0
I
1,2
I -I 1,:)
2,0
I -I 2,0.
3,0
10,8911,0011,1011,22/1,4111,5811.78
B. In functle de materialul de prelucrat
Matertalul
Coeficientul
o [el
de prelucrat
de corectie
R3
necali t
1,00
Otet
caltt
1, 16
I
Olel refractar
1,40
I
AJia je t~rmorezist ive
1, 70
I
Alia jeJe alumi n iului
0,60
In tabelul 14.30 sint date valorile timpului operativ la lustruirea suprafetelor pieselor rotative din otel pentru K, = K2 = K3 = 1,0. In cazul suprafetelor sferice, prin h s-a notat inaltimea calotei sferice respective. Pentru suprafetele cilindrice sau conice prevazute ell canelur i, t impul operat.iv pentru lustruire se determina multiplicind valorile date in tabelul 14.30-A cu coeficientul K = 1,20 ... 1,25. 14.6.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. Minuirile de nimpi ajutataori care nu sint cuprinse in t.impul operat.iv (Iuarea piesei ~i punerea ei la loc, acoperirea cu praf de creta a supraf'etei, examinarea periodica a suprafetelor piesei etc.), in cazul prelucrarilor prin slefuire cu discuri din fetru sau pisla sint date in t abelul 14.3l. 14.6.2.3. Determinarea
timpilor de deservire ~i pentru odihna ~i neeesia Ioeului de munca, pentru prelucrar ile pr in slefuire ~i Iustruire, sint dat i in tabelul 14.32, iar timpii pentru odihna ~i necesitati fiziologice - in tabelul 14.33.
tali Iizioloqiee. Timpii pentru deservi rea tehnico-organizatorica
'''__ ·h
..•t'''---b;'j_~:l~;~·;%at,·;e~*&)#;:{>~!~;4~~:i+1e{*H
I;/.
Normarea tehnidi la netezir.
182 Tabelul
14.30. TlmpuI operatlv la Iustrulrea pieselor de rotatie din otel, eu pinza
sau hlrtle abraziva Al Suprafe\e est.rioar.
Rugozitatea suprafetei prelucrate Ra,{,l.ID
,I loterioare,
Diametrul suprafejei
II
Adaosul de prelucrare simetric AC1 mm
I
10
I
20
0,103 0,120 0,130 0,140 0,170
0,050 0,035 0,025 0,015 0,011
0,122 0,140 0,160 0,170 0,200
Adaosu1 de prelucrare Ac, mm
0,25
3,2 1,6 0.8 0,4 0,2
0,060 0,050 0,040 0,035 0,025
0,20 0,25 0.30 0,35 0,40
0,50
3,2 1,6 0,8 0,4 0,2
0,060 0,050 0,040 0,035 0,025
0,25 0,30 0,35 0,40 0.42
Dp
10
Rugozitatea suprafetei prelucrate Ra, [Lm
racordarii, mm
1
2
I
0,140 0,180 0,200 0,220 0,260
0,170 0,200 0,230 0,240 0,290
I
20
i
20
0,190 0,220 0,250 0,270 0,320
I
30
I
I
50 top,
0,70 0,95 1,02 1,25 1,30
1,40 1,70 2,00 2,50 2,60
0,54 0,65 0,80 0,92 0,95
1.00 1,26 1,43 1,75 1,80
1,95 2,40 2,80 3,30 3,50
4
la:
I
70
I
2,30 2,80 3.20 3,90 4,00 -
-
eirculare
I
30
I Tirnpul
I
0,220 0,250 0,280 0,310 0,360
min
0,35 0.50 0.58 0,70 0,75
mm
3
200
sferice
Diametrul mediu al racordarii,
Adaosul de prelucrare simetric ACI
Racordari
I
120
lungime de 10 mm, min
,
5
,
50 operativ
nun, pina la:
I
80 top,
I
120
I
200
mm
6
7
8
9
0,17 0,27 0,45 0,77 1,25
0,18 0,30 0,51 0,86 1,38
0,20 0,35
3,2 1,6 0,8 0,4 0,2
0,050 0,035 0,025 0,018 0,012
0,11 0,19 0,33 0,55 0,90
0,12 0,22 0,60 1,00
0,14 0,24 0,41 0,69 1.13
5
3,2 1,6 0,8 0,4 0,2
0,050 0,035 0,025 0,018 0,012
0,15 0,27 0,46 0,78 1,30
0,18 0,31 0,51 0,87 1,43
0,20 0,35 0,58 0,98 1,58
0,22 0,39 0,65 1,11 1,92
0,24 0,44 0,72 1,23 2,02
0,28 0,50 0,81 1,41 2,30
10
3,2 1,6 0,8 0,4 0,2
0,050 0,035 0,025 0,018 0,012
0,25 0,45 0,71 1,27 2,09
0,29 0,50 0,80 1,40 2,30
0,32 V,56 0,91 1,60 2,59
0,36 0,63 1,02 1,78 2,95
0,40 0.70 1,13 1,97 3,25
0,45 0,79 1,28 2,25 3,70
3
.,
I
I
0
plna la:
80
Timpul operativ,
c, Raza
Dp, mm,
50
Diametrul suprafejei Dp, mm, pina
Rugozitatea suprafetei prelucrate Ra, IJ,.ID
Raportul h
conice
sletuite
top. pentru
0,136 0,160 0,180 0,190 0,230
B; Suprafete
sau
I
30
Timpul cperativ
3,2 1,6 0,8 0,4 0,3
cilindrice
I
0,35
0,58
1.00 1,58
---- ------------------
-------,-.-.~'-------.-
183
$Iefuirea ~i lustruirea Tabelul 2
,
3,2
1.6 20
0.8 0,4 0,2 3,2 1.6 0.8 0.4
30
0,2
4
,
I
Ra,
;.lID
0,52 0.92 1,54 2,60 4,35
0,58 1.04 1,72 2,92 4,90
0,64 1.13 1,85 3,22 5.42
0,73 1.29 2.17 3,68 6,18
0,050 0,035 0,025 0,018 0,012
0,58 1,01 1,73 2,94 4,82
0,G5 1,12 1.91 3,24 5,35
0,74 1,28 2.16 3,74 6,10
0,85 1,43 2,42 4,16 6,85
0,91 1,57 2.67 4,60 7.90
1,04 1,80 3.00 5,00
50
65
100
1,20 1.30 1,40 1,60 1.75
1.40 1,55 1.75 1,85 2.15
1,80 2.15 2.30 2.40 2.60
5
frontale
8
0.2
0,30 0,34 0,37 0,42 0.47
suprafejei 12
Tabelul
prelucrate,
14.31. Timpi
ajutator!
0,70 0.75 0.80 0,95 1.05
la
Timpul
I
I
tal" min
I
0,1
I
to». min
preluerartle
I
0,02
0,03
3
I
5
0,03
I
0,04
I
I
40
0,87 0,95 1,00 1,20 1.35
A. Timpul ajutiitor pentru prinderea-desprioderea
Masa piesei, kg
mm, plna la:
lp,
30
20
0,51 0.55 0.61 0.67 0.72
0,40 0.45 0,50 0,56 0,62
8,60
(de capilt)
Timpul operativ,
0,050 0.035 0.025 0,018 0.012
9
8
0,45 0.80 1.35 2,28 3,83
,
3,2 1,6 0,8 0,4
,
7
0,41 0,73 1.23 2,07 3,48
Lungimea Adaosul de prelucrare Ac, mm
6
0,050 0.035 0,025 0,018 0.012
D, Suprafcte
Rugozitatea suprafctei preiucrate
,
6
14.30 (continuare)
prin
sleluire
piesel
r I
1.04 1.15 1.20 1.35 1.60
I
8
I
0,04
12
0,05
I
16
I
20
I
0,05
I
0,06
B. Timpi ajutlitori legali de Cua
__
Aria supraietei data cu praf de creta, cm2
Timpul ia2, min
I
20
I
30
I
50
I
80
I
120
i
200
I
300
I
500
I
0,23
I
0,26
I
0.30
I
0.35
I
0,40
I
0.46
I
0.53
I
0.61
mlnuiri
t
Iuarea
Obseroatii. 1. In cadrul timpilor unei bucati suprafetei
de tifon, preluerate;
ajutiitorl
legatl
cirpd sau vatii; punerea
unor
supratcte
Simple, plane
in cazul prelucrarii se miirese eu 40
%.
darea
la loc a
Iegati de faza, date in tabcl, eorespund
stnt cuprinse
de faza eu
tltonulul, unei
cirpei
suprafete
sau cilin drlce, timpii
un or suprafets
sau
a supraretei vatei,
din tabel
slefuite nu se dau cu creta,
de fazii, dati in tab el, se micsorcaz a cu 10
--&«:* -, -r~~5~*,*---wz.;'6:l5 ~W··~j.;·-;-
medie.
se micsorcaza
timpii
: examinarea
2. Timpii
de complexitate
co mplexe sau profilate,
3. Daca supratetele
urrnatoarele
praf de creta
ajutatori
ajutatori In cazul
cu 25
%,
iar
Iegati de faza
timpii auxiliari
lcgati
%.
»:
184
Normarea
Tabelul 14.32. Tirnpul de deservire
tehnleo-orqanlzatorlea prln
cu
Sletuirca pieselor nerotitoare discuri din pislfi ~i Iet.ru
Orel Aliaje refractare Cll
Lustruirea pieselor rotitoare cu pinzii
sau hlrtle
ahraziva
Lustruirea pieselor rot.itoaro pinzii sau hlrtie abraziv a, folosind suport portscula
cu
I
de
refractare
Otel Aliaje
neferoasc
din
top
masina-uncalta
rn
mlini
pe
Disc sau banda dc Iustruit
14.6.3. Exemple de calcul
~'o din
6,0 7,0
3,0
2,0 2,0
3,0 3,0
10,0
3,0
15,0
3,0
fiziologice
1
Disc sau handa de slef'uit Pinz a sau hirtie abraziva (manual)
toa,
~i neferoasc
la
prclllcrarile
I
ton,
slemlre
(}'o
~i Iustruire
plna la:
I
5
I
to»
3,0
prln
I
3
Ttrnpul
In dispozitiv
deservire organizatonca
3,0 3,0
neferoase
Scnla de slef'uit Ilustruit)
I
4,0 5,0
Masa piesci, kg, ModuI de f ixare a piesei in timpul prelucrarii
! TimPlll. de
~i ncf'eroase
Otel
~i neeesitatl
pentru {ll'elucral'i
muneii
Timpul de descrvire tehuica fdt, ~ri
otei Aliaje
Aliaje
Tobelul 14.33. TimpuI de odihnu
a Ioculut ~i lustruir e
Materialul de prelucrat
Tipul prelucrarii priu slefuire sau lustruire
Slcf'uirea pieselor rotitoare discuri din ptsla ~i fetru
slefulrc
tehnicii la netezire
10
I
> 10
din top
4,0
4,0
4,0
4,0
4,0
6,0
6,5
7,0
7,5
8,0
6,0
7,0
8,0
9.0
10,0
01 normei tehnice de timp la slefuire ~i lustruire
14.6.3.1. Lustruirea eu banda abraziva. Se supune prelucrarii mecanice de lustruire cu banda abraziva 0 supapa din otel 41 ON 12 (STAS 791-80) en masa de 0,75 kg (fig. 14.8). Lustruirea se face en un dispozit.iv special en bands abraz.iva cu turatia maxima de 200 rot/min. Piesa de Iustruit se instaleaza pentru prelucrare intr-un dispozitiv cu bucsa elastica ~i virf de centrare. Banda abraz iva are granulatia 4. Sa se determine norma tehnica de timp. Iiezolcare. Pentru suprafata frontala (in elara) a talerului supapei, calitatea suprafetei obtinllta inainte de lustruire este Ra = 0,8 [J.m, iar adaosul de prelucrare (tabelul 14.19) este Ac= 0,018 mm. Lungimea suprafetci prelucrate (normala in directia radiala) este data de relatia lTJ = (De -
Di)!2
=
(65 - 35)/2
=
15 mm.
..J
~lefuirea
185
~i lustruirea
Din tabelul 14.30, pentru 0 calitate a suprafetei dupa lustruire Ra = 0,4 urn ~i pentru lp = 15 mm, pr in interpolare, se obtine top= 0,775 min. Timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei in dispozit.iv va fi tal = 0,11 min, iar timpul pentru masuratori de control ta3 = 0,11 min. Celelalte componente ale t.impilor ajutator! sint cupr inse in ---H t.impul operativ. Pentru celelalte suprafete J lustruite, ealculele sint centra\\ lizate in tabelul 14.34. Valoarea timpilor ajntatori legati de 100 \ faze (0,413 min) este luata din '\L;. tabelul 14.31, pentru 0 arie 1 totala a piesei de 137,6 cm". Pentru condrtiile de l}re- Fig. 14.8. Supapa supusa proeesului de lucru la Iustruirc, lucrare date, din tabelele 14.32 :;.i14.33 se obt.ine tat = 0,02.tOJl' tdo = 0,03· top, ton = 0,06· top, astfel ca timpul pe bucata va fi NT = top' (1 0,02 0,03 0,06) = 6,21·1,11 - 6,89 min, unde tOJl = t~p ta = 5,273 0,11 0,41 0,413 = 6,21 min, top fiind timpul operativ legat de prelucrarea suprafetei (tabelul 14.30). =
D'"
~i
+
+
1
Of
/
.
I
L
+
+
+
+
+
200
I
.
;:;
M, /0.2'
.,.,"I --., '~I
'd-
'-
~.I··
,I
720
-
\
I
.5 -'"
:I
s ( 7,
8 If
Fig. 14.9. Plesa supusa proeesului de lueru la slefuire.
9
14.6.3.2. Slefuirea en disc din fetru sau plsla, Sa se determine norma de timp la slefuirea piesei din fig. 14.9, contectionata din otel 40 C 10 (STAB 791-80) ~i avind masa de 3,4 kg. f;llefuirea se face cu un disc din fetru cu dia#¥
- 44: ..:CD
-~-f;''-'1ti?£Y~7#i~p~?''~\Oif~;;.it~j:ik;;'~~£i4}£:~&,iE~
~
186
Normarea
14.34. Date centralizatoarepentru exemplul de ealeul 14.6.3.1.
Tabelul
Timpul operativ legat de prelucrarea Calitatea suprafejei, Ra, IJ.m
Nr. eft, al sUP.
Forma suprafejei
prel,
inainte
I
dupa
Adaosul de prelucrare Ac, mm
suprafetelo
Dirnensiunile
Timpi
supraferei,
mm
lUS~:l1irellu5truire
1
Frontal a (inelara)
0.8
0.4
--2
Conlca
0.8
0.4
t» = 15 0.018 -Dex = 65 Dint = 35
0.8
Racordarea
0.4
r
---
4
0.4
Cllindrlca
0.2
--0,230
t»= 8.V2 =
0.018 Dmcd
=
0.011 Dp
= 11.3
48+18 = 33
2
---
=
1.940
18 lp = 100
1 2
3 4 5 6 7 S
9
to
Cllindrica Cillndricii Plana Plana Plana Fund perete Perete lateral interior Perete lateral interior Capat fund perete Capat fund perete Total
---
ajutatorl
Tirnpul pentru
masuratori de control
0.11
Timpi ajutatori Iegat! de fazll (tab, 14.31 }
-
----. --0.09
-
--- --0.09
-
--- --0.12 --- --0.41
0.413
14.35. Date nentralfzatoar e pentru exemplul de ealeul 14.6.3.2. legat de prelucrarea
suprafejei
Lun, Ui!isul de gimea mea Timpu l Ra, J.l.m prelususu- operat iv din crare prafe- prafetab. tei tei ~~a~~-Idupa Aemm ip) Bp, 14.23 slefu- slefu-. (tab. 14.19) mm mm ire Ire Calitatea supratejei,
Forma geomet rica a suprafelelor
-
2.328
5.273 0.11
Timpul operativ, Nr; err. al suprafetei
-
---
20
TOTAL
Tabe/ul
Timpul Timpul de opera t iv instata(tab. re-des14.30) prindere pies a
0.775 0.11
Dp = 65
0.015
--- --3
tehnicCi la neiezire
3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2
0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
Adao-
0,05 0,05 0,05 0.05 0.05 0.10
231 231 200 200 120 100
15 15 70 70 100 90
0.638 0.638 1.065 1,065 0,850 0.800
Tirnpi
Coeficienti de corecjie K,
i
K,I K3
(tab.14.22)
1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.9
1.3 1,3 1.3 1.3 1.4 1,3
1.0 1.0 1,0 1,0 1.0 1.0
Timp pentru prindeTimpul rea-desoperat iv prlnderea piese i (tab.14.31)
1.161 0.033 1.161 1.938 1,039 0.457 1.976 -
ajutatori Timp IT'Imp' pentru ajutator! masuraIega ti tori de de fazll (tab. control 14.31)
0.12 0.12
-
0.14 0.10 0.10
-
-
3.2 0.2 0.10 200 50
1.470 1.9 1.3 1.0 3.631
-
0.12
3.2 0.2 0.10 200 50
1.470 1.9 1.3 1.0 3.631
-
0.12
1.4 1,3 1.0 0,555
-
-
3.2 0,2 0.05
90 20
0.305
3.2 0,2 0,05
90 20
0.305 1.4 1.3 1.0 0,555 18.093 0.033
metrul Dd = 200 mm ~i latimea de slefuire, R; = 32, p.m.
Bd
=
60 mm. Rugozitatea
-
-
0.10 0.920 0.660
suprafetei inainte
Rezlovare. Deoarece auprafetele slefuite ale piesei trebuie sa aiba dupllo prelucrare Ra = 0,2 (.!om(fiind deci 0 diferenta de patru clase de rugozitate
.J
$Iefuirea
187
~i lustruirea
Intre calitatea supratetei inainte ~i dupa ~lefuire), se va efeetua initial 0 ~lefUITe preliminara eu abraziv (electrocorindon) avlnd granulatia 8 ~i apoi slefuire final a eu abraziv de granulatie M28. Toate calculele privind timpul operativ legat de prelucrarea suprafetelor piesei ~i timpii ajutatori sint centralizate in tabelul 14.35. Valorile timpului operativ pentru supraf'etele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10 sint luate din tabelul 14.23-.Ai iar eele pentru suprafetele 6, 7, 8 din tabelul 14.23-B. Timpii ajutatori legat, de faze (0,660 min) sint determina.ti corespunzator unei ar ii totale a suprafetelor lustruite de aproximativ 612,8 cm". Rezulta top= 18,093 0,033 0,920 0,660 = 19,705 min. ~i pentru (tabelele 14.32 9i 14.33) td! = 0,06 top; tda = 0,03 top; ton = 0,073 top, in final se obtine HT = top ·(1 0,06 0,03 0,073) = 19,706 ·1,163 = 22,92 min.
+
+
+
---w -I
+
.-tiW'i-.,; ;;'t'ft!'·ft,;,;\i.i,\J",W:;'&c;,~;.,;,:~"",,,,,;g~
+
+
1
,j"li~
~,W'111~.. 't~.,~,\ Capitolul
~;:I"~ I!I
NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRAREA PRIN A$CHIERE CU MAl MULTE SCULE SIMULTAN
15.1. Introducere Prelucrarea prin aschiere cu mai multe seule simultan a aparut ea 0 necesitate pentru cresterea in continua-re a product.iv it.at.ii muncii in indu.stria ~on,structoare de masini si ea posibilitate de introducere a progrcsului t ehnic m industria constructoare de masini-unelte. Prin aceasta metoda se supun prelucrarii mecanice cole mai diferite piese ca forma ~i marime . Asttel, in fig. 15.1 se prezinta schema de reglare a unui strung earusel semiautomat, cu sase axe principale ~i tunctionare continua, pentru prelucrarea mecanica de degrosare a unui arbore in trepte, iar in fig. 15.2 se prezinta schema de reglare a unui strung similar, pentru prelucrarea mecanica de finisare a aceluiasi arbore. In primul caz lucreaza simultan 48 seule, iar in al doilea caz lucreaza simultan 81 scule. Dupa cum se observa din fig. 15.1 ~i 15.2 la ambele strunguri se p1'elucreaza cite sase arbori simultan, trei dintr-o parte ~i trei din cealalta parte. In fig. 15.3 se prezinta schema de reglare a unui strung semiautomat, eu opt axe principale ~i actiune succesiva, pentru prelucrarea mecanica a unei coroane dint-ate. Se observa ca pentru a asigura preciz ia poz itiei reciproce a suprafetelor 1, 4 si 10, acestea se preluereaza simultan la. degrosare ~i finisare, la pozrtiile de lucru 11 ~i, respectiv, IV. La pozitiile' VII ~i FIll se burghiaza ~i alezeaza opt gauri care vor asigura fixarea coroanei dintate pe butuc. Dupa cum se observa, lucreaza simultan 32 seule. In fig. 15.4 se prezinta schita de reglare a unui strung carusel semiautomat, cu opt axe principals ~i actiune succesiva, pentru prelucrarea mecanica prin indexare dubla a doua roti dintate diferite (fig. 15.4, a), sau a aceleiasi roti dintate (fig. 15. 4,b). In primul eaz lucreaza simuItan 42 seule asehietoare, iar in al doilea caz lucreaza simultan 32 seule aschietoare. In fig. 15.5 se prez inta schema de reglaj a unui strung carusel semiautomat en opt axe principale ~i actinne succesiva, pentru prelucrarea mecanica a unui butue din fonta turnata. Dupa cum se observa, la prelucrarea mecanica luereaza 22 scule aschietoare simultan. In mod similar se pot stabili schemele de preluerare mecanica a celor mai diverse piese, pe diferite masini- unelte, cu mai multe acule aschietoare simultan.
Introducere
189
tE
1135
(M2.2
I
I
I
i
I
't!!!47
][
I
,- ..~•.•.~-~ L __
..~.:-
~~--_...J
-
--,
--, __
...J
I
][
Fig. 15.1. Schema de reglare a unui strung carusel semiautomat cu sase axe principale ~i actiuna continua pentru prelucrarea mecanicii de degrosara a unui arbore in treptc.
I I·
I
~,-'.?J
"":~+fr)~'~~i;&ff{fe;)i(!1~t%4·W{::~1.:~\!b.,.::g#Wi~W~\;~
:1
190
Normarea
prelucrdr]]
cu mai multe scule simulton
][
r
-n~)()I
'-
I~
\
-u i
) \~
. /~][ .i-
,,
I
('
::::-~-;~1
.-
~ _
r---~J\ L
;-~---=iS;-~.:~=-=.~,( ~---.-
~---,--'-
~_ r---
'-- - -
~--~ r---~ r L
11
r---~ L___
-
.
----:---1 ...1
I.....
c#
I
"==1
I
I
~
i
- -
rt----~ _J
-J
~
I t=-~~=.I,.:I~~-~~ I
~I
/I
][
Fig. 15.2. Schema de reglare a unui strung carusel semiautomat cu sase axe principale ~i actiune continua pentru prelucrarea mecanica de finisare a unui arbore In trepte.
I
----"I
.;.,~
Inlroducere
191
y
; !!l/J +qQ22
Y1l
Jl[
,;
I
Jl
Yl
II
.lY
y
Yll
Jll!l
Fig. 15.3. Schema de reglare a unui strung carusel eu opt axe principale la prelucrarea
unci coroane
dintate.
- -t.f:,~·.T..:~:~~ii~i~~~lt.1rtJ~;i~JJ£t:£~'~:i~~~~~~~~i;_~.lJ;~~1/9!~
..~
L
V
,
~,
/ >
~;;)
Y,W
I
/
:;;.__
b
~
'" 1<4
JTl[,Yl1I
I
J!!,U
JI[
--
BM~==:::;
~
~
J[
N )
YI/
y
..
.
rnecalliei!
n (1!Jl r; J!lIl
IT
Fig, 15.4. Schema de reglare a unui strung caruse] cu opt axe principale la prelucrarca . , ctintate difcrite; b - a accleiasi rot i dint ate,
~~/
/
__/2>-
1,][
A
'-.....I
I
YJJf
l'l
cu lndcxare : dubhi : a=
a
~
. ~ . ss,
a doni! ro li
::I
ii'
a
3'
I/O
iD
C
n
I/O
3
=-iD
3
e.
C
n
~~
n
C
iii
"D
a
iii
a
3
z 0
I~
~
'r 193
Determinarea normei tehnice de timp
3
Fig. 15.5. Schema de reglare a unui strung carusel, cu opt axe principale ~i actiune succcsiva, pentru preluerarea mccanica a unui butue din Ionta turnata.
15.2. Determinarea
normei tehnice de timp
Norma tehnica de timp pe bucata, la prelucrarea scule simultan, se determina cu relatia NT = Tp1/n
mecanica eu mai multe
+ tu + ta + tat + tao + ton
[min ],
(15.1)
in care semnificatia termenilor a fost def'inita in cap. 3. 13 -
~_ ..,t.j)
c. 315
;trYi$'V1ofA~i:f~~WIi;;j~sii~~t§~~~iS;;~Jdi;;'d~iGwJ,,~9itq~;~.~{~
1
194
Normarea
prelucfirii cu mai multe scule simuHan
15.2.1. Determinorea timpului de preqotire-Incheiere Timpu1 de pregatire-incheiere, in cazul masinilor-unelte ee lucreaza en rnai multe seule simultan, depinde de Ielul masinii-unelte, maniabilitatea eehipamentului tehnologic folosit, felul prelucrarIi ~i numarul sculelor aschietoare folosite in garnitura de reglaje. In tabelul 15.1 se prez inta norrne medii de timp pentru schimbarea ~i reglarea individuala a sculelor ~i disposit.ivelor pe masini-unelte de mare pro-
.ductivitate. In tabelul 15.2 se preztnta norme medii de timp pentru schimbarea re.glajului diferitelor t.ipur i de masini-unelte pe eare se Iucreaaa cu mai multe scule simultan. Dupa cum se observa din tabelu115.2, timpul maxim se consuma pentru schimbarea reglajului la semiautomatele eu sase ~i opt pozit.ii de lucru, la strun-: gurile automate cu patru ~i sase axe principale pentru prelucrarea din bara ,{180 ... 420 min). la masinile de refulat piulite (210 ... 270 min) ~i la masinile de frezat rot.i dintate eu tambur (200 ... 300 min). Schimbarea reglajuJui unei linii automate pentru 0 piesa noua necesita un consum de timp cuprtns intre 1 ~i 2 schimburi. Marimea timpu1ui consumat pentru schimbarea reglajului masinii-unelte .se explica prin neeesitatea inlocuirii tuturor dispoz it ivelor de stringere a portsculelor ~i sculelor, stabilirea unor noi regimuri de aschiere, noi limite pentru cursele de 1UC111 ale scu1elor, eare sint determinate fie prin Iimitatoare, fie prin
cu relania [min],
(15.2)
in care L estelungimea de deplasare a seulei aschietoare in directia avansului, mm, Va - viteza de deplasare a sculei sau semifabricatului in directia avaneului, mm/min, iar i - numarul de treceri ale seulei asohietoare pe suprafata de preluerat (de obieei la prelucrarea mecaniea eu mai multe seule simultan
'a = 1). Lungimea de deplasare L se calculeaza cu relatia L
•..
=
1
+ 11 + 72
[mm],
(15.3)
J
Determinarea
195
normei tehnice de timp
in care l este Iungimea efectiva de deplasare a seulei aschietoare in directia, avansului, in contact cu suprafata de prelucrat, mm, II - lungimea de patrundere a sculei, mm, iar l2 - lungimea de depasire a sculei, mm, iar viteza de deplasare Va - eu relatia Va =
Tabelul
1i;.1. NOl'me medii
s.ti sau v"
= 8z .Z.1t
(15.4)
[mm/min],
de tlmp pentru sehimbarea ~i reqlarea Indlvldualii a sculelor ~i dlspozltlvede mare productlvltate
101' la maslni- unelte Felul Poz.
Tipu!
sculelor
raschietcare
prelucram
Degrosare
I
Tirnpul,
Finisare min
I! Dispositive
i ~i scule
auxiliare
Timpul de schimbare, min
I
I
I Cutite de strung normale, de
11 -I
I
retezat, de interior, eu sectiunea pina la 40 x 40 mm
2,5-4,0
4,0-6,0
Burghie, adincitoare, tarozi, II alezoare, frezc de lamat eu diametru pina la 50 mm, 2 eu stringere
lconica
I
leu ~u~ub rapid a
0,3-0,6 0,7-2,0 0,35-0,65
Freze: disc, frontale, 3,S-4'sI4,5-5,5 eu coada 3 Freze cu dinti aplicati si flansc, eu diametrul 11,0-lS,0 11S0-300mml 300-500 lS,0-25,0
I
4
60-150 40-60
Dispozitive de gaunt eu stringerc manuala Dispozitive eu stringere pneumatica
10-20 20-30
Capete multlax
30-45
Dorn de freza
10-20
Dispozitive pneumatice ~i hidraulice 25-45
,
, Brose rotunde plate ~i profilate
~•...
5
Portcntite Mandrine, dispozitive
..,;:l
~
.,Po."
'0
~;:l t>
freze melc ptna la m=8 mm cutite disc de mortezat, ptna la m = 6-8 mm severe cutite de rabotat dantura eapete de Irezat dantura
S,0-10,0 30,0-80,0
5,0-6,0
6,0-10,
6,0-8,0 6,0-10,0 5,0-6,0 6,0-8,0 40,0-80,0
10-20
Dispozitive manuale Dispozttlve pneumatiee ~i hidraulice
20-50
Dispozitive pcntru roti coniee
40-80
Dornuri speclale
30-60
6,0-8,0
-
Cl)
-- ., 6
•• "'"' ~ .~ •... 'N
~ t> '"
is
pentru tifieat pentru tificat pentru tificat
masinl de recexterior ~i plan masini de recinterior masinl de recflira virfuri
30,0-40,0 10,0-20,0 30,0-60,0
·~'·~~~~~~~~~~~~i0'\~~~~~~~~~~~~
Dispozitive de tndreptat diseuri abraztve Mandrina masinii de rectificat interior Rigla de sustinere la maslna de rectificat flira virfuri
5,0 30-70 15, (),
'1
196
Normarea prelucdrii
Tobelul
I 1
2 .3 4 .5
6 ? 8
D
15. .? l\'ol'me medii de timp pentru sehimbarea reglajului mm e produetlvltate
Tipul
POZ'I
rnasinilor-unelte
BW5e
Masini de Irczat roti cu dinti elicoidall
specialc Capetc portcutite
conice
de refulat
suruburi
11
Masini
dc rclulat
piulitc
12
Masini de gaurit en capcte multiax Strunguri universale Masini verticalc de hrosat Masini orizontale de alezat
16
17 18 19
de
Timpul de schimbare totala a reglajului, min.
Cc se schimba CH prilejul modificarii reglajului
Xr , de sculc ce lucrea aa simultau
Strunguri scmiautornate cu 6 ~i 8 axe principale Strunguri automate cu 4 ~i 6 axe principalc, pcntru preluerarea din bare Linii automate ell 4 ,?i 8 pozittt de lucru Masinl de Irezat roti dint ate multi axe eu tarnbur Masini de reetificat exterior ell mai multo discuri abrazivc Strunguri semi automate ~i automate en un ax principal Strung carusel eu cap revolver Masini de hrosat verticalc eu dou a pozitll
Masini
15
la maslnl-unelte
I
10
13 14
cu mai multe scule simultcn
Masini verticalc de frczat
de honuit
Masini
de rulat
Universale, bucsc, clasticc, sabloane protscule, scule Dispozitive de stringcre, scule, sabloane, came etc.
210-420 180-300
Dispozitivc
de strtngcre,
420-8'10
Dispozitive,
scule,
10-30 scule
40-235 dornu ri
200-300
2-10 2-7 4-12 4-10
.iHatdlc, poansoane lVIatritc, poansoane 4-30 1-2 1-:) 1-10
Discuri abrazive, universal cu antrenor, reglaj Universalc, portcutite, penc, sabloano, came, scule Universal, portcutitc, scule Dispozrtivc, brose compuse
Dornurl si capete portcutite, modificarea pozi tici mecanismului de lucru Garnitura de scule de refulat Garnitura
de scule
de rctulat
Dispozitive de ghidare, capete portscule, scule Universale, portcutitc, virf'uri Dispozitive, scule Dispozl tive, dornuri, scule Dispozitive,
~i orizon talc
Masini de mortezat dint ate Masini
10-50
dornuri,
scule
120-150 120-150 60-!JO 120-150
150-210 120-150 210-270 60-90 30 50 60 60
1-5 rotl 2 1-2 2
Dornuri, cutlte reglarea meeanismelor de lucru
90
Dispozitlvc,
50
Bacuri
capete
de rulat
de honuit
filete
50
in care 8 este avansul de lucru, mm/rot (S2uU mm/c.d.), n - turatia de lucru sau numarul de curse duble pe minut, rotjmin (sau c.d.jmin), 8, - avansul de lucru in mm pentru fieeare tai~ al seulei (la prolucrarea mecanica cu seule cu mai multe tai~uri), iar z - numarul de tai~uri ale seulei a.schietoare. La prelucrarea mecanica eu mai multe scule simultan se determina t.impul de baza pentru fiecare faza tehnologica, realizata de fieeare scula aschietoare, iar ea timp de baza pe operatie se adopt a timpnl de baza eel mai mare de la una dintre fazele tehnologice.
,
!
I I
\ 11
, !
I
I
\
.J
_._--
Determinarea
._.-
---- -----
normei tehnice de timp
197
15.2.3. Elemente ale regimului de cschiere *) L~1stabilirea parametrilor principali ai regimului de aschiere in cazul preluera,rii meeanice cu mai multe scule simultan, intervin unele part.iculaa-itati in comparatie cu prelucrarea mecanica cu 0 singura scula aschietoare. , Adincimea de asehiere. Se determina in functie de marimea adaosului de prolucrare. Se recomanda ea indepartarea adaosului de prelucrare sa se fad't intr-o singura treeere. Avansul de lueru. Ca ~ila prelucrarea mecanica eu 0 singura scula, avansul se alege din normative eit mai mare posibil ~i se verifier" apo i in functie de: rezistenta sculei, rigiditatea sistemului tehnologie, rezistenta mecanismelor de actionare a misearilor prineipale, puterea de actionare a masinii-unelte, precizia de prelucrare ~i calitatea suprafetei. Pentru adoptarea avansulu i real de lucru, pot intervoni anumite par'ticularitati : a) daca constructia masinii-unelte impune necesitatea ea toate seulele sa lucreze eu acelasi avans sau cu marimi proportionale, avansul real va avea valoarea avansului maximum admisibil rezultat pentru una dintre seulele aschietoare ; acest avans se va numi avans limitat.iv ; b) daea avansul de lucru este Iimitat de una din condit iile de verificare se micsoeraza avansul la valoarea maxima admisibila de aceasta conditio de verificdu'e. ' e] daca sculele asehietoare sint instalate pe carucioare diferite ~i pentru unul din carucioare avansul este limitat de una din conditiile de veriticare, avansul pentru celelalte carucioare se 'la alege in asa fel incit toate carucioarele sa termine lucrul aproximativ simultan. Micsorarea avansului sub (0,040 ... 0,05) mm/rot nu este admisibila, deoarece perturba procesul de lucru al sculei. In unele cazuri, de exemplu la filetare, avansul este prescris ~i nu se poate modifica. Viteza de asehiere. Viteza de aschiere la prelucrarea mecanica cu mai multe seule simultan este in general mai mica viteza de aschiere la preluerarea mecanica cu 0 singura scula aschietoare, cu exceptia urmatoarelor cazuri : a) la preluerarea mecaniea a unor oteluri austenitice ~i a alter materiale ale CarOl' propr ietat.i de prelucrabilitate impun respectarea stricta a unei anumite viteze de aschiere ; b) la prelucrarile mecanice de finisare cu alezoare, tarozi ~i baeuri de filetat, pentru care schirnbarea unei anumite viteze opttme de aschiere duce la inrautatirea calitati! suprafetei. ~-In toate celelalte cazuri, viteza de aschiere la prelucrarea mecanica cu mai multe scule simultan este mai mica decit viteza de asehiere la preluerarea mecanica cu 0 singura scula aschietoare. Micsorarea vitezei de aschiere este determmata de urrnatoarele cauze : * Pentru determinarea regimului de aschiere la prelucrarea mecanica pe masini-unelte de mare producttvttate vezi "Calculul adaosurilor de prelucrare ~i al regimurilor de aschiere", de Picos C. .s- a, partea a III-a, p. 465-605, Bucuresti, Edltura tehnica, 1974.
-~_':i.';t~~\i-14$~~~~.itk~~~;~1~~~S~~k~~~;~~tN;~'~;~;i~~~%t~1;~~;:Q{~~~~
1
198
Normarea
prelucdrii
cu mai multe scule simultor»
a) durabilitatea optima, a sculelor asehietoare este mai mare decit la preluerarea eu 0 scula aschietoare, deoarece cheltuielile legate de schimbarea ~i reascutirea sculelor cresc aproximativ proportional cu numarul sculelor a~chietoare din garnitura de reglaj ; b) la prelucrarea mecanica de finisare, pentru a micsora influenta deformatiilor termice ale elementelor sistemului tehnologic asupra preciziei de prelucrar«, la piese de mare precizie, se mie~oreaza, viteza de aschiere pentru a micsora temperatura de stabilizare a sistemului tehnologie, avindu-se in vedere existenta unui numar multiplu de surse calorice, Pentru 0 parte din sculele aschietoare sau pentru toate sculele cu exceptia eelei limitative*), viteza de aschiere se va rednce sub viteza de aschiere determinata, eu respectarea conditiilor precedente, in urmatoarele cazuri: a) daca constructia masinii-unelte impune respectarea unui anumit raport intre vitezele de aschiere ale sculelor, se determina viteza optima de asehiere pentru seula limitativa, iar pentru eelelalte scule aschietoare se va adopta. viteza de aschiere ee rezulta din respectarea acestei conditii ; b) daea se impune ea scula aschietoare sa lucreze cu acelasi avans in unitatea de t imp, se reduce viteza optima de aschiere pentru toate seulele (sau 0 parte din ele) in afara de cea Iimitatrva ; c) daca se impune ca timpul de ma~ina sa fie identic pentru toate seulele aschietoare, se determina timpul de ma~ina. in raport cu viteza optima de aschiere pentru scula limitat iva., iar pentru toate celelalte scule se miesoreaza viteza de aschiere, determinindu-se din condipia vimpului de ma~ina identic. In tabelnl15.3 se prez.inta valori orientative pentru parametrii regimuri101' de aschiere la prelucrarea meeanica cu mai multe scule simultan. 15.2.4. Determinarea timpului ojutctor La normarea tehnica pentru preluerarea mecanica pe masini- unelte de mare productivitate, timpul ajutator se determina in functie de particularitatile constructive ale masinii-unelte respective. In acest caz nu se ia in considerare timpul pentru luarea aschiilor de proba (ta3) deoarece reglarea la dimensiunea de lucru a sistemului tehnologic de prelucrare mecanica nu se face dupa metoda aschiilor de proba. De asemenea, intruclt se lucreaza pe sisteme tehnologice de prelucrare mecanica reglate in prealabil la dimensiunea de Iucru, in cele mai multe cazuri dotate ~i cu aparate de corectie automata a reglajului, controlul pasiv se face prin sondaj ~i t impul pentru acesta se suprapune cu timpul de baza, disparind in acest fel ~i timpul de control (ta5). Ca urmare, eaelemente independente ale timpului ajutator' apar : timpul de prindere-desprindere (tal)' timpul pentru comanda masinii-unelte (ta2) ~i timpul de evacuare a aschiilor (ta4), care apare numai la burghiere. De asemenea .apare suplimentar timpul de deplasare (indexare) a semifabricatului de la 0 poz itie de lucru la urmatoarea (tal), a carei valoare se stabileste conform indieatiilor date in cartea tehnica a utilajului. • Prin scula limitativii a vitezei de aschlere se tntelege acea scula care, In condi tifle in care ar lucra independent, ar avea viteza minima de aschlere. In anumite sttuatii, viteza minima de aschiere poate fi cornuna rnai multor scule aschietoare.
---------------
lDeterminarea
- -------- ------------------
199
normei tehnice de timp
Tobelul Lti.S, llegimuri de asehiere recomandate la preluerarea meounlea pe maslnl-unelte de mare productivitate (la deqrosare : adincimea metlie de asehiere t = 3 mm, avansul s = 0,3 ... 0,6 mm/rot; la Ilnlsare : adincimea medie de asehlere t = 1,2 mm, avansul s = 0,1 ... 0,2 mm/rot Fclul
prelucrarfi Flnisare
Degrosare
Tipul
Scule din otel rapid
rnasinilor-unelte
Scule eu placute dure
I
Scule din ptacute dura
Scule din ojel rapid
Viteza de aschiere, m/min
Strunguri
simple
eu tnaltlrnea
virfurilor
de
150... 500 mm Strunguri carusel cu cap revolver, pina la 0 1000 mm Strungurl semiautomate smgur a x principal, pln a la 0 500 mm
pentru
Masini de ganrit la 75 mm); s
rnultlaxe
pcntru
prelucrari
mono ~i bilaterale;
Ma~illi de frezat
vertieale
Masini
de frezat
eu mai multe
Masini
de alezat
fin (eu diamant);
Ma~ini de hrosat
de frezat roti de severuit
Masini
de reetifieat
Masini
de honuit
75-235
20-34
45-85
32-45
18-32
50-80
26-38
18-34
45-80
24-38
65-100
14-32
40-55
40-55
65-120
-
-
70-130
ptna
dintatc
10-24
28-74
s = 0,06
seule simultan
s ~0.15 mm/rot
si vertieale
I
70-165
me-
si orizonlale
orizontale
Masini Masini
36-48
pentru
cu un ax principal (burghie = 0,08 ... 0,035 mm/rot
Masini-agregat de gamit ... 0,25 mm/rot
45-90
eu mai multe cutite, cu un pentru prelucrari mecanice
Semiautomate cu mai multo axe principale, prelucr ari meeaniee plna la 0 500 mm Strunguri automate canicc din bara
I
24-36 prelucrari
8-18
27-60
-
-
18-32
50-100
28-44
80-180
18-32
45-90
28-44
70-120
-
-
brose brose
obisnuite circulare
24-32 -
Diseuri
abrazive
<5
18-361)
6-10 20-32
-
28-45 35-45
-
20-352)
5021
-
~i superfinisat
t Obseruaiie.
In tabel:
145 HB;
1) alezarea otelului eu duritatea 50... 62 HRC 91a fontei cu duritatea pinli la 2) viteza de aschiere se dii. in uils ; 3) miscare de rotatle : 4) miscara reetilinie-
alternativii.
---..f..,':_rtrt~~~i~\ff~~~:~~~i~~$l~.i~};~:-~::::·~]~{»~~\~':;.~'~,~J~r~&~i)~~:4"~~l
:1
200
Normarea prelucerii
Tabelul t s,«. Tlmpul
de prindere-desprlndere,
ill
tal>
masiui-uuelte sernlautomate
cu mai multe scule simultan
unlversale speelale ~i automate
pentI'll
prelucrarea
Masa piesei, kg, pina
jlodul de
pe-
la:
prindcre
a semifaPoz. I bricatului [schija dispozit ivului tip)
Schi ta dispozitivului
2
n
ill
versal cu baeuri, eu centrarc automata, fara ehcie
1
i
1,0
1
3
II
5
I
8
I
12
Tirnpul, min
In uni-
1
0,5
tip
I~~
I;~~\~
b-I !
*
I/{~_r .. ~
..
0,07
~~~~;~t'icr:J _I f:\., '_'!'-'I~h,_1-
I 0,08 I 0,10 I 0,12
0,17
0,14
y.,::!·~.~~}::r'!.1j11_t>:'-.~~r·1
r
I1~':'~~f1!,~~~f ~-, "h§lf;;."A
_.'1 j'"i-
";u~ 1
f
u -';;'~.
~
. --
-"Gi-~·' F"l' f;J.v, :
-, • /
:;?".-\ ;;:
~1
I
1--1--1--1--1---'----
In universal
0,08
I 0,09 I 0,111
0,14
secti-
onat, fiira cheie
[
3
[
1
In universal
1
0,08
1
I 0,09 I 0,11
1
1
'---
10,16
eu membrana, pentru piese
~!!2f1i'\~3--
eu perett subtirl
(de tipul
I
bucseIor) Obsettraiii.
1, Bazarea se face pe supralata ciiindricii exterioarii rezultatii de la laminare sau prelucrata prealahil. 2. Contlnutul lueriirii consta in Iuarea semifabricatului, asezarea lui in bacuri, fixarea semifabricatului eu mancta sau levier, desfacerea sistemului de fixarc? luarea piesei, depunerea piesei de stelaj.
I \
~~-------~---~~--~----------------
Determinarea T'obelul
normei lehnice
15.5. Tlmpu!
201
de limp
(le prludere-desprlndere, maslnl-unelte
lav
in
semiautomate
mandrlne
speelate,
pentru
preluerarea
pe
sl automate Masa piesei, kg, pina la :
17>106:1 de asezare :p [a semifabricatului oz'1 Ischija dispo zit ivu lui tip)
Schija dispozf tiv ului tip
I
I
.\1etcda de fixare
3
I
5
I
Timpul,
1
ICll
IIn
mandrina, [pcntru recti[Iicarea interi!oan! a rotilor ---Idi:l,,,te cilin2 drice __
maneta 10,1510,19 dispozi tivului eu string ere pncumatrca Prin placi alunecatoare 0,53[0,67
f<;""t~;'/:~'1
.~~"'
I
\ rec'Uficarca ! interioarji a --)-~j~~ ! '~1~~ IraPlor din1ate , jI con ice
--I 4
I ell r, ..'" ~\:'~+~»J
!in mandrin a, I ncntru
3
I
i !
-Obset catii,
20 12
rnin
10,23 10,27
I
0,32
I
0,37
~
'--1--1--1--1---1---
I
I
I
8
~%~~i-JI c:.~"~' ~~,"\\.-
\'~\\\':J ....•.
~urllburi
0,88
1,00
__
1 __
to, 12
10,15 10,18 10,20
1
1,10
,_,
__
1,20
,
_
Cu mancta dispoxiti vului cu stnngcrc
I
0,22
I
0,27
pneurnatlca Cu placi alu- ,--,--, ncciitoarc cu suruburi
__
,__
0,481°,601°,811°,9311,00
,
.,
_
11,08
I 1. Bazarea scmilabrlcatclor se face dup a prorirul dint ilor. 2. Conunutul lucrant consta in luarca semijubrlcatului, oricntarr-a lui dupa prof'ilul dinl.ilor, Iixarca scmijabricatului, deslacerca sistcmului de fixarc, Iuarca piesei, dcpuncrea piesei pc stclaj.
In tabelele 15.4 ... 13.8 se prezmtii normative pcntru t.impul de prindere-desprindere (tal)' in functie de metoda de bazare f,'i fixare adoptata in vederea :preluc:r81'ii mecanice. Daca masina-unealta are 0 poz itio separata de incarcaredese,1.rcare ~i timpul de prindere-desprindere ~t semitabricatului este mai mic sau eel mult egal cu t.impul de baza., la stabilirea normei tehnice de timp nu se va iine seama de bimpul de prindere-desprindere a semifabricatului. De asemenea; pentru alte metode de prindere-desprindere a sernifabricatului se vor consulta capitolele anterioare, sau cartea tehnica a ut ilajului. 'I'impul de comanda a masinii-unelte (ta2) se determina in functie de .metoda de comanda a mi~caTilor principale sau axu iliare. Daca comanda se face en buton, taz = 0,015 min, iar c1aca, comanda se face cu pirghie, ta2 = = 0,020 min. In eazul comenzilor automate, cu diverse mecanisme de automatizare a ciclului de lucru, timpul de comanda a masinii-unelte este indicat in cartea tehnica a ut ilajului. 'I'impul pentru evacuarea aschiilor (ta4), in cazul burghier ii, daca retra,gel'('a, burghielor se comanda manual, se determina din capitolul 9, iar daca retra-gel'(~a burghielor ;,;e comanda automat so detcrmina din cart ea t.ehnica <:1
utilajului.
~""~~~~~~~~~~~~~W:~f~~)~~;v~~~ili~~
1
L
_
I Pc dorn de capiit, cu strtngcrc pncumuticu
Metoda de asczare a semlfabircatului
15,(j, 'l'impu!
Cll
,--It-I .
--jt--.,
,
....
"-
'
tip
I
chclc
Cu picsa ascza tii in prcalahil pc darn
pi csci
de mill ii
ClI
preluerurea
Cu asczarca pe darn
CIl surub
Cu surub
pentru
1
I
speelnle
--------1
ttlEr.
~-U~-=-..:.=jt:J
--.-
tt~'
~c-~~]{j -_ ..
~ ..
Schija dispozitivului
t"l' pe dornurl
fF¥~
(le prludere-desprludere,
I 3
I
I
Timpul,
5 min
8
12
,
1
·,
,
0,281(),2DI0,31 I 0,:14
1
1
0,38
0,19
20
-
,0,12\ 0,14] 0,171 O,lU
I
(),22 I 0,25
1--1-,-1-,--,--,---
I
prcsupune
a cc) putin
dou ii dornuri la ma~iniI,
._-----------------_.-._--_
existenta
_--_._-----.-.-.--.--_.--.-._- ..--..
Q
.,
e
'"3'
iD
C
n
VI
iD
c
3
e.
3
C
g: n
e-
;;
iii o
-
"0
z 3o o
n
_
Q
1'-:1
~
1--
, 0,221 0,321 0,3GI0,40 \ 0,44 I 0,50
0,0910,1010,1210,1410,16
1-1--1---1--1--1--1·---
1-1·-1---1-1·-1-1 0,1610,1710,11310,2010,23 10,27 I 0,32
___
1
I
~I automate
0,0710,081 O,oul0,1010,12 I 0,15 I
0,51
semlautumate
Masa picsei, kg, ptn!1 la
pc maslul-unelte
...•, __•••,...••... '" ,.-.a. .".-..........• "-- ._,.- . "
1. B'lZ31'Ca S~ face. pc alezaj prclucrat in prcalabil. 2. Continu tul Juer""ii pcnl.ru poz. 1..,.5 COIlSUI 11l111~rea scrnif'abri cnl.ulul, orlcntarcu acestnlu p~ dorn, Iixareu stmlfuln-lcat.ului, dl:sracerl:~ slxl.cmu lni (]" tixurc, 11.1 "IH\ picsci, dcpunerr-n presei pc stela]. 3, Continutul Iucrarl! la poz. fl const a in luarea scmifahrlcatnlul cu dornut rixat In prculnhil, usczarea lor pe masinaunealtil, Ilxareu dornulul, dcsracerca slstcmului
Iixare Cll hidroplast
centrare
Pe dorn de
Pc dorn lie caput cu Iixare cu hi droplas t
Obseruotii.
6
5
4
3
-,---,-----1
2 I Pc dam de caput, ClI stringere pncumaticii si sustlncrc ClI vlrf'ul piipusii mobile
1
Poz.
Tubelul
_,',n
Oelerminarea 15.7.
Tobelul
Timpul de prlndere-desprlndere, tal' in dlspozltive speeiale semiautomate ~i automate A. Timpul
Poz-
I
203
normei tehnice de limp
Metoda de bazare semifabricatului
al
pentru
bazarea
Schita dispozitivului
tip
semifabricatului
~i
scoaterea
loons la maslnl-unelte
ell
piesei
Masa piesei. kg, pina
I
I
0,25
I
0,5
3
I
Ja:
5
Timpul.
8
20
12
min!
,'-'-'-'~ Dupa un plan
1
'-2-1
/>!-;;///;//~.,:>,-?///;h"
r--'--'-i
Dupa doua planuri
·--1
3
0.08 I 0.10
0.04 0'04110,05; 0,07;-::-;-::-;-::-;
~,,';
0,12
~?7~)h/m~
--,--1--1--1--1---,---
1
I 'I
0,07
0.041 0.04: 0.04/ 0.061 0.07
'<
W
Dupii un plan ~i
..Jr,+"-r{i
o supraf ata ciJindricii
I
0.081 0,101 0,11
I
0,15
I
0.17
0,08 I 0,09
II
0•.12
I
0.22
0,13
irH-j 1 IW- ' I
L-~ .~
--!------I 4
1--1--1--1--1--1--:---,--
Stl: r·.
I Dupa supralata cilindrica
I i
(pc prlsma)
0,04 0,0,1' 0,04 0,06 0,07
1
'777777;/ //
/
------------.--1--
--I 5
I Dup a supratata cilinclrtca (in
__ I gaura san loea~) 6
~I.r:. I~ L
c~";')
0,06i 0.061 0.07! 0.101 0,13
I
0.041 0,051 0,05; 0,07; 0, 08
I-::-;~;
alezaj
: (Cl!
--! 7
I
don
a
alezaj (eu holturi)
ilil-T::l L. {~lJlL..J
0,0610.0710.071
\.~
B. Timpul pentru fixarea semtfabricatului
o,oal
a 10 11
Metoda
I
de Iixare a scmifabricatului
I
,"ID"d,,,
strrngere pncumatica, ell maneta Cu man eta dlspozi tivului eu execntric I Prin man eta dispozit.ivului excentric ell stringere eu placa I ell bri da demontabila ~i man eta exccntriculul
0,12
I
0.13 I 0,17
~i dcsfacerea slstemului de f'Ixare
I
pina
la: 8
12
20
o,031 0,03 0.03 0,03 0,03 0.03 0,03 0,03 0.03
0.04 0,04
0,04 0,04
0.05 0.04
0,05 0.051 0,051 0.06 0,06
0,07
0,07
0,07
0,10
0.10
0.25
0,5
3
I
5
Tirnpul,
c"
0,14
I
0.11
Masa picsei, kg,
8
0,18
1--,--,--,--,---,---,---,---
i Poz.
I
..-
I Duraun bolt) !I Dupfi
0,16
I 0,0,)"
;·~~~~~~~~~~;~~~~·~:lJl~I~~~~~!.~~
I
rnin
1
0,06 0,05 0,07\
o,osl
0,08
0,09
1
1
Normoreo preluccrii
204
cu mai mulie scule simulton
Tabellll
poz.,
Metoda de f ixare a semifab ricatul ui
0,25
-12 13
Cu bridll dernoutahila prin Intcrmedlul cheit . Cu brida si clichet
Cll
!
I
piu liP,
necesar
1;:
I
8
0.5
3
5 I Timoul -' -c ._, ----
12
1
20
I
181 0,211
0,16 , 0.0-1 C. Timpul
15.7 (cont inuarc)
Masa pi escl , kg, pin;,
0, 0," 0,261 O.O·t 0,0-11 O,OG 0,06
pcntru
0,28
0,28\
I -
I
-
0,28 -
faze supl imentare Dimcnsi unilc dispoz it ivul ui, mm, pi: ,I : t 100 x lOO
Denuuurea
POZ.
fa zelor
I
suplimrntare
I
I
200 x 300
:;
10
i
Cu aer Curatrrea dispozit.ivului de aschii
15
I
16
comprirnat
I
Cu peri a Prin
rustnrnarca
diSPOZitiYU-1
II
0,05 0,03 0,03
peste
!
Tirnpul,
1·1
'", ~>:,i):<500
300 x 500
Masa dispoz.itivului, kg, pina h:
--
10
mill
0,06
0,07
0,07
0,09
0,05
0,07
I I
0,08 0,10 0,07
Illi
Obseroaiii
T'abclul
1. Tirnpul de prindcrc-dcsprindt-rc se determina prin tnsumarca timpilor corespunzutori f azclor separate ale lucrului, l.inindu-sc scarnu de condit ille concrete ale lucrului, 2. Continutul In cr'arit const.a in luarca scmirabricatulnl, orientarea 11Ii in dispozltlv, slringerea semit ahrica tului, deslacorca sistcrnului de fi xarc, ciepunerca picsci pe stclaj si curutirca dispozit.ivulu i. 15.S.
Tirnpul
de prlndere-desprludere, tal' In dlspozltlve speclale Cl! masini-unelte semlautomate ~i automate
mai
multo
locnsurl
la
A. TimpuI pcntru bazarea sernifabricatelor Nr ..semi~iasa semifabricatului, kg, pin[t .a : Iabrica- i---c---.--....,---.,---;--'7'"0,25 0,5! 1 11 3 I' 5 8 1 ," / . telor
:\Ie\.od~lde ba zare a semifabrjcn telor [schija d ispo xi tivul ui tip}
POl.
i
1l15ta!ate
I
I
sirnultan
·1------------------
j
2
~ I :i
I
..le
5 G
7
10 11 12 1:3 14
~" 16
indlvi-
.
I
/ //7--7//7// /
'-;7/-7.1'/.
,77.'
. ~/ / /
// /:> // 7/ "/ / /
,
'Dupa douil planuri 'semifabricatclor in pachcto
17 18 1!J 20 21
4\5161 1
1::'.)\0,
410'
'°,
•••••
!O
J
I.
J
i
1-
C11~QrJQtl~Si
1';:~r:lr
20
7 8\9\1"il1 ; 1 I I' I 0, OGiiJ~06iO--;-67iO~ 1. 15:0, i 710,22 0,1°1°, 1;10, 1:)~0,2~ 0,26 0,2;!1;, ~3iO,42 0,14,0, Ib,O, 2010, 3210' 380,4"1(' .91°,61 0,18\0,21,.0,2610,420, 50iO, 57 6510' 82 0.'22.0'26:0,:~3:0'52iO,62Io'71 1 0,2610,31\'O,3910,62 O,740,85 i O,32.lo,380,49 tO,77 o,nI 0,420,50\0,661,021,22 I 0,52IO,63:0,84!1,271,52 0,620,75!0,0211,52 0,8211,0°11,3712,03 -,)-10 U -610 06"0 O'~lo' 12 U 14'0 1-10 I 0j '. ~ t ..le 10,090,0910,1210,2°'1°,2-1/°,2710, :3() 6 1(),UO,13 '0,18 O,270,:330,3!J18. IO,150,lG.O,23,O,34!0,42Io,/!8110 0,170,20 1 0,2!JIO.42!0,52 12 0,200,2'11°,341°,491, IS [0,240,29,O,43:0,GO -
2 -~ 6 8 10 12 15 20 23 30 ·10
!·1~~1t'~ \ JS!2' I
s !J
Dup a doua planuri, eu asezarea duala a scmitabricatclor
3
I
Timpul , min
~~ 10, :)0 0, 3~10, 551--,,, ,0,360,4/0,68 so
;0,.1-110,56:0,801-
.
,
.
,
'"'1--
~---~~~- ~.~-~~-.~----.-~.-~--------~----~--------~--~-------
Determinarea
205
normei tehnice de timp
Tabelui
z 22 23 2'1 25 26 27 28 29
Dup a alczaj
3141516171819110111
(pc dorn)
--
-
.'"
2..' ,I G 8 10 12 15 20
":
.
~
~-
:10 Dup a supraf'a ta cilin dricii (pc prisma) :31 32 33 34 :3:3 36 37 I
2 <~
.
:5 I~ 2 -1 6 8'
10 12 15 20
v=. \ 46 '17 48 49
~ 8 10 12
I
38 39 40 41 42 43 44 45
B.
15.8 (continuarc)
TimpuI pentru fixarca semifabricatului
Metode de fixare
a scmifabricatului
0,071°,080,09 °'131°'15\°'1711°'221°'280,13 °,150,170,24 °,27 °,320,42 1 0,180,21 0,240,:~::;0,400,'17 ~ 1 0,231 o.zvlo.si 0, 1610,51 ~ zslo "o10 08 I (),.')"MIO 68 I , 0,330,:380,451°,68'0, ~2\0, 48 0, 86 0, ,)60,611°,12 -
1
°, _"I ' ""I ,.,
~~Io,
-1--1-
oslo,
-1---,
0, O~IIO'Oil.0.' ~\O, ~?IO, 1.50,180,24;, 0,1()O,LO'~*'~~i(),~30,2~0,3G 0'140,~60';"~IO'~~IO,3;!0'42 ~ 0,.180,210,261°,300,4.')1~ O,220,2GO,330,47'0,5S 0.260,;110,39 °,56 -~ 10,32 0,~8 0,49 0,68 0,421°,.')0 0,66 1
-
I~ I-
0,0~1(]'~1 0'~~0':,0iO,:60,32' 0'160,_00,~.')0,,)810'''00,2:10,291°,370,560,7410,290,380,49 °,74 °,98 0,340,471°,62 1 0, \)2 0,380,561°,73 - 1 1 0, ~4 0, 7~lo, gO, 0,041°,9°11,3°1
-
, -
si desfacerea sistemului de fix are
I
Masa 0 25! 1
05 1
semifabricat ului , kg,
ill
3
I
T_;~~ •..."l _, --'.'r-
Cn stringcrc pneumati ca, comandat a eu manda Cu maneta dispozitivului eu excentric Cn maneta dlspozit ivului cu cxccntric si pl a e<'i Cu plulrla si placa atunecatoarc, pentru lucrari usoare si mijlocii
~
-=- -=- -=-,--=-~-=-
5
i
pinil 8
I
la: 12
I
20
0.".'-
0,0:3 0,0:3 0,031°,030,0310,040,040,05 0,030,030, oaio, 030,030,040,040,04 0,050,050,051°,060,060,060,070,07 0, U 0,15:0,18
Cl, 22[0, 260,280,3010,33
C.TimpuI'::-neccsar pentru faze supl imcntare Dimensiurrile dispoaitivulni, Denumirea
Poz.
fazelor suplimentare
mm, ptna la: 200 )<300
200 x300
100)< WO
Tjmpul , min
--
50 I Curatirca aschii 51 Obseroatii.
dlspozrtivulul
de
Cu acr comprim at Cu peria
0,05 0,05
I
0,06 0,07
I
0,08 0,10
1. Timpul de prtnrlcrc-dcsprindcre se determm a prin tnsumarca timpllor corcspnnz ator i razelor separate ale Iu erulul, t.intndu-sc seama de con dtttile concrete ale lucrului. 2. Continutul Iucrari! cons ta in luarca scmirabr lcatclor, orl cn Larca 101' in dispozitiv, striugcrea scmifabricatelor, desfaccrca sistcrnului de Iixare, depunerea pieselor pe stelaj ~i cura\irel~ dispozitivnlui.
?1
#~~~~~~~~~~~i~~;<;;>:,'~;*~f~~~'~~
206
Normarea
prelucarii
cu mai multe scule simultan
'I'impul de deservire tehnica a sistemului tehnologic, timpul de deservire organizatorica a locului de munca ~i timpul de odihna ~i necesitat! fiziologice a Iucratorului se determina folosind tabelul 15.9. Tabelul 15.9. Timpul
de deservlre,
de odihnil sl neeesltatl
masinl-unelte
Denumirea
de mare
Ilzlologlee
pentru
prelucrarea
pe
productivitate
I
Iucrarii
Deservirea tehnica a utllajului (in Iractiuni din timpul de baza), El Descrvlrca organizatorica a locului de rnunca, o dihn a ~i necesi tat] fractiuni din timpul cfcctiv), ](2
fiziologice
1[asa semifabricatului, kg
> 20
.;20
,
0,06
I
0,08
0,05
I
0,07
15.3. Exemplu de calcul ClI normei tehnice de timp la prelucrarea cu mai multe scule simultan Se supune prelucrarii mecanice pr in strunjire de degrosare, semifabricatul unci roti dintate cilindrice la un strung cu mai multe cuttte simultan, model 116. Prelucrarea mecanica se face dupa schema de reglaj din fig. 15.6, In urma proiectarii regimului de aschiere s-a determinat turatia de lucru eomuna pentru toate sculele aschietoare, n = 290 rot/mill, avansul longitudinal 8! = 0,26 mm/rot ~i avansul transversal s, = 0,25 mm/rot. Se cere sa se determine norma tehnica de timp pentru \Str operatia tehnologica respecti vu. l Rezoloare. Determinarea timpului de baza. In exemplul considerat, t impul de baza este deterrninat de sania transversala, intrucit spatiul parcurs de scule in directie transversala este mult mai mare decit spa.tiul parcurs de scule in directia avansului longitudinal. Prin urmare, l=(Ds! - cl)f2 = (132- 24)/2 = 54 mm, II = 2 mm, 12 = 0 ~i, deci, spatiul total parcurs in directia avansului transversal va fi L = 54 + 2+0 = = 56 mm. Slong In cazul in care, datorita dimensiunilor piesei de preluFig. 15.6. Schema de rcglare a strungului semiautomat crat, spatiul parcurs de sculele model 116 pentru prel~crar.ea. mecanica de finisare a aschietoare cc lucreaza CU avans unei roll dlntate. transye~sal este aproxi!llatiy egal cu spatiul parcurs de sculele aschietoare ce lr,:cre~za cu avans longitudinal, iar avansurile celor doua sani! portseule sinn diterite, trebuie sa se stabileasca prin calcul care dintre cele doua sanii
---
Determinarea
207
normei tehnice de timp
portscule determina timpul de baza. In acest scop este necesar sa se calculeze t.impul de baza pentru fiecare sanie portscula in parte. Timpul de baza pentru sania portscule ce Iuereaza en avans transversal, la exemplul considerat, se determina cu relatia t
L
-
t = '-n· Sb -
l
+ l1 + l2 n· s,
_-
° 25
56 '190 _,
.
=
°, 772 min.
Determinarea timpului de preqatire-ineheiere. Intrucit exploatarea rationala a masinilor-unelte de mare productivitate impune reglarea prealabila a sistemului tehnologic la dimensiunile de lucru, in timpul de pregat.ire-iucheiere vor intra topi acesti timpi partial! legati de reglarea prealabila la dimensiunea de lucru a sistemului tehnologic. Ca atare, din tabelul 15.1 poz. I, considerind prelucrarea mecanica de Iinisare cu 5 cutite ce Iucreaza simultan, se vor consuma 5 x 5 = 25 min pentru reglarea individuala a cutitelor ~i 200 min pentru instalarea celor doua portcutite. Se considera ca prelucrarea mecanica se face cu cutite cu placute amovibile si schimbarea acestora, cind se uzeaza, intra, in t.impul de deservire tehnica a sistemului tehnologic. Tot in timpul de pregatire-incheiere, dat in tabelul 15.2 poz: 6, sint incluse ~i cele 150 min pentru pregatirea completa a sistemului tehnologic in vederea prclucrarii mecanice. Ca atare, Tp> = 25
+ 200 + 150
= 375 min.
Detcrminarea timpului ajutator. Din tabelul 15.6, poz. 6, considerind ca semifabricatul este asezat in prealabil pe dorn ~i ca are 0 masa intre 3 ~i 5 kg, tal = 0,17 min. De asemenea, conform indicatiilor date mai inainte ~i datelor din cartea masinii-unelte, intrucit comanda se face prin prighie, taz = 0,020 min. Oa atare ta = tal ta2 = 0,17 0,02 = 0,19 min. Oonform tabelului 15.9, timpul de deservire tehnica 'la fi tat = KI• tb = = 0,06·0,772 = 0,046 min, iar timpul de deservire organizatorica ~i timpul de odihna si necesitati fiziologice 'la, fi tdo ton = Kz(to ta) = 0,05 ·0,19 = = 0,01 min. Daca consideram lotul de 5000 piese, norma tehnica de t.imp pe bucatii
+
+
+
'la fi NT +0,046
=
+ 0,01
Tp1/n =
+ to + ta + tot + t
+
=
5~~~
+ 0,772 + 0,19 +
1,093":::min.
;'~~~~~~~i~~~:'~,~~~~~~
1
208
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE 1. Baranov, tchnica, 2. Begemall, 3. Bowman, D. Irwin, 4. Buffa, E.
D.A. s.a. Normarea tchnlca in uzinelc constructoare de rnasini. Bucuresti. 1960. lU.I •. Manul'acturtng Processes. New York, John Wiley, 1963. E. H., Fetter, n. H, Analysis for Production and Operations Management, Horn cwood, Ill, 1967. S. Conduccrea modcrna a productiel. Bucuresti, Editura tehnicri, 1975.
Editura
Richard
5. Buzutu, Y. Zenovel, C. Tabcle pentru ateJiere mecanice. Bucuresti, Editura tehnica, 1970. 6. Dcmianiuc, F. S. Bazcle tchnologice ale productiei automatizate. Bucuresti, Editura tehnicii, 1962. 7. Eary, D. F. -Iohnson, G. E. Process Engineering for Mnnufacturlng. Prentice-lIoll, EngIewood Cliffs, New- York, 1962. 8. Grant, E. L. Principles of Engineering Economy, New- York, Ronald Press, 19G.P. 9. J(ellel', I. w., Ferrara w. L. Management Accouting for Profit Control. New- York, ;'lIe GrawHill, 1966. 10. Kronenberq, ill. Grundzuge der ZerspanungsIchre. Berlin, Springer- Verlag, 1969. 11. Makaro..-, A. D. Opt imiz atia protcssov rezaniia. Moskva, Masinostroenle, 1 (l76. 12. Nallu, A. s.a, Manualul Inginerului mccanic. Tchnologia constructiilor de masini. Bucurcstl, E ditura tchuica, 1(l72. 13. Opltz, H. Moderne Productionstchnlk. Essen, Verlag VV Girardet, 1970. 14. Pieos, C. Tehnologia constructici de masini. Bucuresti, Editura drdactica si pcdagoglcd, 1974. 15. Plco" C. s.u. Calculul adaosuriJor de prelucrare ~i al rcgimurilor de asehicrc. Bucurcsti, Editura tehnica, 1974. 16. SpUI', GUlIlcr. Optimisicrung del' Fertigungssystcms Werkzeugmaschlne. Munchcn, Carl Hanser Verlag, 1972. 17. x x x Spravoc inic norrnirovsclk a masmostroienila. Tom 2. Moskva, Masghiz, 1961. 18. Viel'e[je, (•. Zerspannung der Eiscnwerkstoff'e. Dusseldorf', Vcrlag Stahlcisen, 1959, 19. x x x Normative tehnice unif'icate pcntru rcgimurl de aschicre sl timp de munca la mastniunelte. MIOl-'ICPTCM, 1967. 20. x x x STA.S 690\)-1975 - Norrnarca rnuncii. Terrninol ogic.
;;-<".
-.' ....
.':r:
".,! ...•
Normarea tehnica peptru p'~elucrari prln ,,~chlere
2
Volumul 2 al luc:rarii cuprinde normarea tehnica a lucrarilo.: de gaurire, de prelucrare a danturii ro1ilor dintate, de broscre, de rectificore, de netezire, de honuire, de lepuire, de redere, de prelucrare cu mai multe scule simuitan. Lucrarea este adresata muncitorilor de inalta cafific:are. tehnicienilor, mai~trilor l?i subinginerilor care lucreaza in sectoarele de preJucrori prin a~chiere. fiind utila ~i studentilor din invatamintul tehnic.
@
Editura tehnica
~
.,"
Lei 15
