osteoporoza proiect

Şcoala Postliceală Sanitară “Dimitrie Cantemir” Iaşi

Proiect de diplomă Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare Calificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea Îngrijirea bolnavului cu osteoporoză

  Îndrumător, As.med.prin.Magdalena As.med.prin.Magdalena Huşanu

Candidat, Coma !iliana

"romo#ia $%&& &

Îngrijirea Îngrijirea bolnavului cu osteoporoză

Cuprins $

I !rgument II Îngrijirea bolnavului cu osteoporoză "biectiv #$ %o&iuni generale de anatomie şi 'iziologie a aparatului locomotor "biectiv ( $ Prezentarea Prezentarea generală a osteoporozei a De'ini&ie b )iziopatologie c Clasi'icare d Diagnostic radiologic e Simptomatologie ' *ratament g Pro'ila+ie "biectiv ,$ -olul autonom al asistentului medical .n .ngrijirea bolnavului cu osteoporoză a )işa te/nică # b )işa te/nică ( c )işa te/nică , "biectiv 0$ -olul delegat al asistentului medical .n .ngrijirea bolnavului cu osteoporoză a )işa te/nică 0 b )işa te/nică 1 c )işa te/nică 2 "biectiv 1$ Procesul de .ngrijire al unui bolnav cu osteoporoză a Interviu 3culegere 3 culegereaa datelor4 b %evoi 'undamentale după modelul conceptual al 5irginiei 6enderson c Plan de .ngrijire "biectivul 2$ 7duca&ia pentru sănătate la un bolnav cu osteoporoză osteoporoză III 8ibliogra'ie '

I5 !ne+e

I !rgument (

)steoporo )steoporoaa este o afec#i afec#iune une sistemic sistemicăă a sc*eletul sc*eletului ui caracteri caracteriată ată prin prin scă+ derea densită#ii minerale osoase, deteriorarea ar*itecturii #esutului osos, ceea ce duce du ce la creş creşte tere reaa frag fragil ilit ită# ă#ii ii osul osului ui şi creş creşte tere reaa risc riscul ului ui de frac fractu tura rare re AM-E/0AM &1123, o diminuare dob4ndită a masei osoase pe unitate de volum osos, 5n raport cu valoarea normală a grupei de v4rstă şi sex. Este cea mai frecventă şi importantă importantă afec#iune metabolică a sc*eletului. sc*eletului. Scopul prezentului proiect este de a identific identificaa problemel problemelee de 5ngri6ire speci+ speci+ fice pentru un pacient cu osteoporoă. Proble Problemel melee  pe care le poate preenta un bolnav cu osteoporoă şi de care trebuie să #ină seama asistentul medical la 5ntocmirea planului de 5ngri6ire sunt: risc de complica#ii, durere articulară, limitare progresivă a mobilită#ii, alterarea dinamicii familiale, alterarea imaginii de sine, intoleran#ă la efort, risc de  pierdere treptată a capacită#ii capacită#ii de muncă, de autoservire autoservire şi auto5ngri6ire. "biectivele prezentului  proiect sunt: no#iuni generale de anatomie şi fiiolo+ gie, preentarea generală a osteoporoei, rolul autonom al asistentului medical 5n 5ngri6irea bolnavului cu osteoporoă, rolul delegat al asistentului medical 5n 5ngri6irea bolnavului cu osteoporoă, procesul de 5ngri6ire al unui pacient cu osteoporoă şi educa#ia pentru sănătate la un pacient cu osteoporoă. 0ev 0evol olta tarea rea ob obie iect ctiv ivel elor or proi proiec ectu tulu luii au la ba baă ă urmă următo toar arel elee competen&e pro'esionale$ &. Abilitatea de a studia şi a găsi cele mai eficiente mi6loace de diagnostic terapie şi inser#ie socială umanitară a bolnavilor deoarece interrela#ia dintre  bolnav şi societate este este foarte complexă. $.Cu $.Cuno noaş aşte tere reaa semn semnel elor or bo boli liii fiin fiindc dcăă ad ades esea ea p4 p4nă nă la sosi sosirea rea me medi dicu culu luii observa#iile asistentei au valoare de diagnostic prin atitudinea ei liniştită şi 5n#elegătoare, asistenta de cele mai dese ori poate să liniştească bolnavul3 '. Abilită#i 5n crearea unor condi#ii de spitaliare care să asigure bolnavilor  maximum de confort somato psi*ic mediu curat, aerisit corespunator, linişte şi confort se explică necesitatea şi inofensivitatea examinărilor şi 5n ce constă te*nica lor3. (. Abilită#i 5n determinarea familiei bolnavului 5n a+l spri6ini moral şi 5ncura6a, acestea contribuind 5n reglarea ec*ilibrului sau psi*icului. 7. Aptitudini 5n a+l determina pe bolnav să aiba 5ncredere 5n personalul medical  pentru a urma tratamentul corect corect şi continuu. 2. Aptitudinea 5n a+i imprima bolnavului 5ncrederea şi ideea că din caua bolii el nu este o fiin#ă inferioară 5n societate. 8. Cunoaşterea importan#ei educa#iei pentru sănătate ce cuprinde ac#iuni care au scopul de a promova sănătatea, de a preveni boala, de a a6uta persoana să

7

dob4ndească mai multă autonomie, de a asigura continuarea 5ngri6irilor din spital la domiciliu. 9. Cunoaşterea 5mpre6urărilor periculoase care trebuie evitate la locul de muncă, c4t şi 5n via#a particulară. 1. Abilitatea de a folosi cuvinte pe 5n#elesul bolnavului, evit4ndu+se acele cuvinte care ar putea genera teamă. &%. Cunoaşterea principiilor de comunicare interpersonală din cadrul procesului educa#ional care se desfăşoară 5n domeniul cognitiv, afectiv şi psi*omotor, utili4nd metode adecvate. Aplicarea procesului de 5ngri6ire la pacien#ii cu osteoporoă s+a finaliat prin analia unui ca cu osteoporoă, ca pentru care s+a elaborat un interviu. "e  baa interviului realiat s+au eviden#iat problemele de dependen#ă specifice la nivelul celor &( nevoi fundamentale  conform principiului ;irginiei Henderson. În final a fost elaborat planul de 5ngri6ire la un pacient cu osteoporoă respect4nd obiectivele generale ale proiectului. "e planul de 5ngri6ire au fost eviden#iate problemele de dependen#ă, obiectivele de 5ngri6ire, inteven#iile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea interven#iilor aplicate.

2

II Îngrijirea bolnavului cu osteoporoză "biectiv #$ %o&iuni generale de anatomie şi 'iziologie a articula&iilor Aspecte generale privind sistemul articular  !-*IC9:!;II:7 sunt organe de legătură dintre oase. A//)?E sau articula#ii fixe sau cu mobilitate redusă 0=A//)?E sau articula#ii mobile Elementele componente ale unei diartroe sunt : &. feţele articulare + suprafe#ele netede de la extremită#ile oaselor care urmeaă să se articulee . $. cartilajul articular  + #esutul cartilaginos care acoperă fe#ele articulare. -e continuă cu periostul oaselor. "e el se inseră membrana sinovială . '.discul sau meniscul articular se interpune 5ntre fe#ele articulare care nu se  potrivesc . Exemplu : meniscurile articula#iei genunc*iului . (. capsula articulară + este un manşon fibros , care se inseră pe oase ce se articuleaă. Are rolul de a men#ine 5n contact fe#ele articulare . 7. ligamentele sunt forma#iuni fibroase care se prind pe oasele articula#iei . 2. membrana sinovială formeaă stratul intern al capsulei articulare şi se inseră  pe os la periferia cartila6ului articular. Este bogat vasculariată şi inervată . 8. cavitatea articulară este spa#iul virtual din interiorul articula#iei, care con#ine o lamă fină de lic*id sinovial .  Mişcările 5n articula#ii sunt de două feluri : @ de alunecare @ de rota#ie

*ipuri de mişcări .n articula&ii 1. Flexia + mişcarea prin care cele două segmente articulare se apropie unul de

altul .

2.Extensia + mişcarea opusă flexiei . Axul flexiei şi extensiei este transversal . 3. Adducţia + membrele sau segmentele se apropie de corp planul medio+

sagital3

8

4. Abducţia + mişcarea opusă addcu#iei . Abduc#ia şi adduc#ia sunt mişcări de

late+ralitate . Axul lor este sagital antero+posterior3. . !ircumducţia + mişcarea complexă care le totalieaă pe cele de mai sus şi le asociaă cu rota#ia . ". #otaţia laterală $i medială , se face 5n 6urul unui ax vertical , rot4nd 5n afară sau 5năuntru, un segment, membrele sau trunc*iul. %. &ronaţia + este mişcarea de rota#ie prin care : policele , *alucele ,antebra#ul ,  planta , se rotesc medial 5n 6urul axului longitudinal . '. (upinaţia + este mişcarea opusă prona#iei .

9

"biectiv ( $ Prezentarea generală a osteoporozei

a De'ini&ie )steoporoa este o afec#iune sistemică a sc*eletului caracteriată prin scăderea densită#ii minerale osoase, deteriorarea ar*itecturii #esutului osos, ceea ce duce la creşterea fragilită#ii osului şi creşterea riscului de fracturare AM-E/0AM &1123, o diminuare dob4ndită a masei osoase pe unitate de volum osos, 5n raport cu valoarea normală a grupei de v4rstă şi sex. Este cea mai frecventă şi importantă afec#iune metabolică a sc*eletului.

b )iziopatologie Este demonstrat rolul esen#ial al estrogenilor 5n men#inerea capitalului osos,  prin intermediul stimulării secre#iei de calcitonină C3, parat*ormonul "H3, 5mpreună cu vitamina 0 au rol ma6or 5n men#inerea H)ME)-A?=E= CA!C=!=. Estrogenii in*ibă sau 5ncetinesc pierderea de os. Estrogenoterapia substitutivă are efect protector pe os prin mai multe mecanisme : + reducerea intensită#ii de remodelare osoasă, 5n consecin#ă activitatea de re+ sorb#ie osoasă prin -"/E-=A =>E/!EB=>E= 2. + existen#a receptorului estrogenic de pe osteoblast face posibilă o interven#ie directă 5n osteoformare prin creşterea sinteei de colageni tip = "/)E)+ !=CA>= şi eliberare de factori de creştere -!=>!=BE /)FH E  + factor de creştere insulin+ liGe  3 + estrogenii amelioreaă absorb#ia intestinală de Ca , prin creşterea &.$7 )H 3 $0' şi stimuleaă produc#ia de calcitonină. !a femei 5n perioada de postmenopauă se observă o scădere a nivelului estrogenilor I la bărba#i se adaugă diminuarea func#iei testiculare cu at4t mai

1

importantă, cu c4t se instaleaă mai precoce.  n factor, specific v4rstnicilor, este restr4ngerea activită#ii fiice, progresiv, 5n multe cauri p4nă la imobiliare  sindromul de imobiliare al v4rstnicului  + de caue variate 3. -+a demonstrat că for#a de gravita#ie şi o activitate musculară normală au un rol determinant 5n remanierea normală a osului. 0in motive multiple, v4r+ stnicul 5şi restr4nge progresiv mişcarea, *ipomobilitatea şi *ipoGineia, fiind cu at4t mai accentuate cu c4t v4rsta este mai 5naintată. )bserva#ii mai vec*i au scos 5n eviden#ă că orice imobiliare duce la o  pierdere rapidă a substan#ei osoase, mai cu seamă la nivelul segmentelor  imobiliate. Dătr4nii, mai mult dec4t subiec#ii de alte v4rste, sunt expuşi imobiliării fie prin fracturi, fie mai ales ca urmare a unor accidente vasculare cerebrale soldate cu paraplegii, *emiplegii importante deci, cu imobiliare 5ndelungată. ;4rstnicii cumuleaă şi al#i factori ad6uvan#i, nutri#ionali  malabsorb#ie, malnutri#ie cu efecte caren#iale proteino+calorice, vitaminice 3, tulburări cir+ culatorii. 0e aceea osteoporoa este definită mai ales, ca o reac#ie a osului la un număr  mare de influen#e nocive, nefiind generată niciodată de o cauă unică: cel mai adesea reultă din efectul aditiv al v4rstei 5naintate, al reducerii activită#ii fiice, al tulburărilor *ormonale, la care se adaugă, factorii disnutri#ionali şi circulatorii, toate aceste situa#ii fiind 5nt4lnite 5n această asociere, mai ales la  persoanele v4rstnice. nii autori consideră osteoporoa ca exagerarea unei rarefieri fiiologice, care 5n formele cele mai severe determină o incompeten#ă mecanică a sc*e+ letului, generatoare de leiuni fracturare. )steoporoa este 5n esen#ă, o atrofie osoasă caracteriată printr+o afectare egală a celor două componente ale osului  substan#a organică fundamentală şi substan#a minerală 3, atrofie care porneşte de la alterările fiiologice, adică cele &%

ise -E>=!E considerate procese normale, p4nă la forma patologică, devine manifestă c4nd deperdi#ia osoasă + osteolia depăşeşte osteo+formarea adică osteosintea. =mpresia că osteoporoa este, 5n mare măsură o stare mai ales fiiologică, care+şi sc*imbă acest statut numai 5n momentul 5n care genereaă modificări  patologice  =A 0E ;/-J 3 indiciul cel mai util esteI creşterea radiotransparen#ei fără aspecte patologice. În cele mai multe cauri, medicul intră 5n 6oc c4nd apare o deficien#ă me+ canică, adică fractura unui segment al sc*eletului devenit fragil I 5n acest moment, boala capătă o expresie clinică evidentă. Este ceea ce numesc unii autori  -A0=!
c.  Clasi'icare KK după localiare : + locale + sistemice &&

KK după etiologie : + primare + secundare  altor afec#iuni 3. &. )steoporoele primare : + osteoporoa idiopatică 6uvenilă + osteoporoa idiopatică a adultului + osteoporoa presenilă + postmenopauă + osteoporoa senilă  tardivă 3. $. )steoporoele secundare : + osteoporoa de imobiliare + osteoporoe *ormonale : + H=")<=?A/J  boala C-H=>, acromegalie 3, + -"/A/E>A!J  sindrom C-H=> 3 + );A/=A>J  sindrom />E/, postmenopauă 3 + E-=C!A/J  *ipogonadism, sindrom B!=>EA  *iper+*ipotireaă 3. + "A/A=/)=0=A>J  H"H 3 + "A>C/EA=CJ  diabet a*arat 3. + gastro+intestinală şi alimentară. + osteopatii renale + afec#iuni ale măduvei osoase. + iatrogene + alte caue. Cea mai frecventă osteoporoă este cea de menopauă.

"S*7"P"-" ŞI P"S*=7%"P!9
 preent + de prin anii 9%, este catalogată după D.!./iggs si !.N. Melton === ca osteoporoza de involutie tip I 314 =storia naturala a osteoporoei menopauale. 0eterminat genetic + cu varia#ii individuale legate de rasă, ereditate, sex, exerci#ii fiice, alimenta#ie, metabolismul osos este deosebit de activ 5n toate  perioadele existen#ei: din via#a intrauterină, copilărie, pubertate, astfel 5nc4t 1%L din peaG+ul masei osoase este atins la sfarşitul creşterii liniare 83, iar &%L se acumuleaă 5n interval de &%+&7 ani de consolidare a sc*eletului, dupa care densitatea osoasă 5ncepe să scadă lent. Între '7 si (% de ani rata de scădere este de %,$+%,'L, iar după (% ani poate a6unge la $+'L pe an cu o medie de %,7+ &L, fiind precipitată la femeie de ooforectomie. 0upa cum se observă nu există nici un moment de stabilitate 5n masa osoasă: există o perioadă de creştere, un moment sau două de peaG osos, apoi 5mbătr4nirea. ilsan si colab. &1993 au arătat că femeile 5ntre &1 si '7 ani au o densitate trabeculară mai redusă dec4t fetele de v4rsta medie de &7 ani, iar MatGovic şi colab. &11(3 au arătat că pierderea de os 5ncepe din decada a treia de via#ă la nivelul coloanei vertebrale şi femurului proximal. Între cele două sexe sunt deosebiri 5n ceea ce priveşte cantitatea de masă osoasă şi rata pierderii osoase. -tatusul osos este mai legat de momentul instalării menopauei şi de anii trecu#i de la instalarea ei dec4t de v4rsta. !a bărbat nu se poate face o asemenea apreciere pentru că declinul gonadei este diferit ca moment de la bărbat la  bărbat, este mai lent dec4t la femei, masa osoasă este mai crescută şi bărba#ii trăiesc semnificativ mai pu#in dec4t femeile. -căderea densită#ii osoase este mai accentuată la femei, mai ales la 9+&% ani de menopauă, astfel 5nc4t ele pot  pierde '7+(%L din osul cortical si 77+2%L din osul trabecular. !a 8% + 9% ani la ambele sexe masa sc*eletului se poate reduce cu 7%L comparativ cu v4rsta de '% ani, constituind tipul == al osteoporoei de involu#ie, dar acum la femei  pierderea de os este cu o rata mai redusă dec4t la bărba#ii de aceeaşi &'

v4rstă.)steoporoa evolueaă insidios, fiind considerată de C. C*ristiansen $3 ca epidemia silentioasă sau *o#ul liniştit, p4nă a6unge sa fie simptomatică: să determine dureri şi fracturiI o femeie din patru peste 2% de ani suferă o fractura pe os osteoporotic 5n general la extremitatea proximală a femurului3 după ;./. indall &11&3I &7+$%L din femeile cu fracturi femurale vor deceda 5n urmatoarele ' luni datorită unor complica#ii edem pulmonar acut, infarct miocardic sau embolie pulmonară3. În primele fae ale osteoporoei tip = sunt interesa#i corpii vertebrali (3 conduc4nd la dureri lombare, scăderea taliei cu 2,'7 cm 5n medie, cifoa, cifoscolioa prin fracturi, fenomene neurologice prin compresiune vertebrală3, iar 5n fae avansate frecven#a complica#iilor apar#ine sc*eletului extremită#ilor  unde cantitatea de os trabecular este mai mare + epifia distală a radiusului, epifia proximală a femurului la 27+ 87 ani sunt fracturi ale colului femural, iar după 87 ani sunt fracturi ale masivului tro*anterian3+ prin interesare trabeculară şi corticală, 5n osteoporoa tip ==. Mecanismul şi ar*itectura oaselor osteoporotice 5n postmenopauă. -c*eletul este alcatuit din os compact şi os trabecular. !a adultul t4năr  masa de os nici nu creşte nici nu descreşte, dar există un turn+over osos con+ siderabil şi 17L din turn+overul sc*eletului adult provine prin remodelare. "rocesul de remodelare implică o serie de evenimente celulare discrete, bine caracteriate morfologic şi care au loc la suprafa#a endosteală a osului. -uprafa#a osului trabecular este mai mare dec4t cea a osului cortical, c*iar c4nd osul trabecular ocupă numai $7L din totalul sc*eletului şi numai &%L de la un  pacient cu osteoporoă. /emodelarea are loc la suprafa#a osului şi constă 5n două procese cuplate mereu 5n aceeaşi secven#ă, osteoresorb#ia şi osteoformarea. În condi#ii normale, cantitatea de os nou format corespunde  perfect celei de os resorbit, aşa 5nc4t după fiecare ciclu de remodelare canti+ tatea totală de os răm4ne constantă. >atura acestor mecanisme cuplate este  pu#in cunoscută, dar ele sunt foarte importante deoarece tulburari minore ale lor  &(

conduc la situa#ia de osteopenie sau osteoscleroă. /ata crescută a remodelării conduce la un risc crescut de fractură, datorită imposibiltă#ii sc*eletului de a se autorepara. 0atorita ratei mari a raportului suprafa#ăOvolum de la nivelul #esutului trabecular tulburările remodelării afecteaă mai devreme şi mai accentuat osul trabecular. "recoce 5n secven#ele remodelării, osteoclastele celule gigante multi+ nucleate3 escaveaă o cavitate de resorb#ie sau lacuna HoPs*ip. Mecanismul resorb#iei osoase efectuate de osteoclaste nu este pe deplin elucidat. )steoclastele au o caracteristică enimatică deosebită + preen#a fosfataei acide tartrat + reistente şi de asemenea con#in o pompă protonică, put4nd scădea 5n acest mod pH+ul local. )steoclastul solubilieaă partea minerală a osului prin acidifierea onei 5ncon6uratoare şi apoi matricea este digerată prin enimele proteolitice lioomale + cum ar fi colagenaele, eliberate ca răspuns la stimulii resorbtivi .Eilan, !../ais, &1893. MarGerii bioc*imici ai activita#ii crescute a osteoclastelor sunt lan#urile 5ncrucişate de piridină +  produse de degradarea colagenului ca şi creşterea fosfataei acide tartrat+ reistente 5n plasmă3 şi *idroxiprolina urinară 73. !a terminarea faei de reorb#ie osoasă, osteoclastele dispar şi sunt 5nlocuite de celule intermediare sau celule post+osteoclaste, ce caracterieaă o faa intermediară, aşa numită faa de reversieI ele aderă la suprafa#ă de eroiune, sintetieaă cimentul ce marc*eaă marginea lacunei de resorb#ie, put4nd arăta de asemenea activitate osteoblastică. Celulele post+osteoctaste con#in de asemenea fosfataa acidă tartrat+reistentă. 0upă căteva ile sunt atrase osteoblastele, ce conduc la autorepararea osului &%%+&7% osteabtaste sunt necesare pentru a compensa un osteoclast3. )steoblastele provin din celule osteoprogenitoare+ celule osoase stem, deosebite de alte celule fibrobtast+liGe, aflate 5n apropierea suprafe#ei endosteale. Celulele osteoprogenitoare evolueaă spre celule preosteoblaste + o stare intermediară 5ntre osteoprogenitoare şi osteoblasteI proosteobtastele sunt &7

aşeate pe mai multe straturi continue. )steblastele secretă 5nt4i osteoidul+ #esutul preosos, o matrice nemineraliată alcatuită din colagen, proteine osoase, proteoglicani, factori de creştere şi al#i constituen#i ce vor umple lacuna formată de osteoclast. 0upă (+7 ile osteoidul se calcifică prin 5nmagainare de cristale de *idroxiapatita. MarGerul bioc*imic al osteoblastelor este fosfataa alcalină serică. abel &+ Matricea proteica sintetiata de osteoblaste modificat dupa Maria !uisa Drandi, &1123 =. "roteinele colagenice ==. "roteinele continand derivati alfa+ carboxiglutamici &. )steocalcina la proteina3 $. Matrix la proteina ===. licoproteinele &. )steonectina $.
Celulele osoase pot influen#a factorii de creştere şi citoGinele cum ar fi =nsulin groPt* factor l, ColonQ stimulating factors + C-< ca ranulocQte macrop*age C-<, Multi C-<3, ransforming groPt* factor beta şi interleuGina l, iar unii dintre aceştia pot fi depoita#i 5n matricea extracelulară. Aceştia şi alte componente din matricea osoasă pot contribui la reglarea şi coordonarea activită#ii celulare . Atrac#ia osteoblastelor la locul de resorb#ie osoasă a fost numită prin termenul de cuplare N.E. Banis, Aaron, &19(, &1983I cuplarea osteoclast+osteoblast are loc la nivelul unită#ii de remodelare osoasă D/+unitate de remodelare osoasă după C. C*ristiansen, sau DM+ basic multicellular unit, după Maria !uisa Drandi3. Acest mecanism de cuplare celulară este controlat de un complex de factori sistemici şi locali, cei din urmă ac#ion4nd direct asupra celor două tipuri celulare sau indirect prin intermediul altor celule cum ar fi celulele de acoperire a osului, macrofagele, monocitele, celulele endoteliale.
d DI!?%"S*IC -!DI":"?IC "rin radiologia clasică diagnosticul de osteoporoă se pune tardiv c4nd '% L din masa osoasă este pierdută şi apar fracturi, tasări vertebrale. Modern, măsurarea masei osoase se face la nivelul -=-/=!)/ -E>+ -=D=!E  sc*eletul axial este primul atins 5n postmenopauă 3. Există mai multe metode neinvaive de diagnostic dintre care două sunt larg răsp4ndite : &. )M)0E>-=)ME/=A CA>=A=;J  RC 3 + -CA>>E/ S, singura metodă capabilă de a ob#ine direct densitatea minerală 5n mgOcm' la nivelul #esutului spongios vertebral. Aparatul include 5n c4mpul de măsură un )M 0E CA!=D/A/E con#in4nd concentra#ii gradate 5n ec*ivalent de H=0/)S=A"A=J )-)A-J. &8

$. AD-)/DT=)ME/=A 0D!J cu rae S  A0S,0ESA 3, este o radio+ grafie cuantificată utili4nd DA!E=E/EA /AH=-!= sau 5ntreg corpului 5n inciden#ă de fa#ă sau profil de către un fascicul de rae S cu două energii  (% şi 9% Bvp 3. Avanta6ul metodei este acela că poate furnia date la nivelul oricărui os şi 5n plus poate oferi date despre compoi#ia corporală 5n ansamblu. Mai nou se 5ncearcă folosirea ultrasunetelor 5n diagnosticul precoce al osteoporoei.

e Simptomatologie "rimul indiciu clinic al bolii este de obicei o fractură vertebrală şi a radiusului sau femurului  )-! C)/=CA! 3. @@ D9-7-7!  devine simptomul principal : poate fi acută şi cronică. Cele dint4i fracturi spontane ale vertebrelor se produc de obicei la nivelul coloanei toracice. ) altă localiare frecventă a tasărilor şi durerii acute este 6onc#iunea toraco+lombară. @@ D9-7-7! !C9*> D7 SP!*7 , poate apare ca un simptom al fracturii spontane a unei vertebre după eforturi fiice minime cu prile6ul unor treburi casnice I durerea debuteaă brusc şi este localiată de obicei la coloana tora+ cică, dar uneori este afectat şi segmentul lombar. 0eseori durerea 5ncepe la  6onc#iunea toraco+lombară unde se 5nt4lnesc de obicei tasările vertebrale. 0urerea acută 5nceteaă c4nd persoana trece 5n decubit. 0e obicei se ignoră că acestea sunt semne de osteoporoă, trat4ndu+se cu antalgice şi am4n4nd tratamentul osteoporoei. !a &%+&7 ani de la menopauă tasările vertebrale curbeaă coloana toracică făc4nd să apară evidentă C=<)?A şi uneori, 5n cauri avansate, constric#ia toracelui cu tulburări respiratorii consecutive. @@ D9-7-7! C-"%IC>  de spate ca urmare a deformărilor vertebrale care duc la compresii ale rădăcinilor nervoase şi la contracturi musculare care &9

compenseaă tulburările de statică. @@ D7)"-=>-I:7 57-*78-!:7 , substratul deformărilor coloanei, sunt  prăbuşirile spre interiorul vertebrelor a ambelor platouri vertebrale duc4nd la ceea ce s+a descris ca vertebră 5n  )- 0E "EUE  şi compresia uni sau  bilaterală, vertebra 5n  = "!= CA>A /A>-;E/-A! + AD0)ME> /)>N= + 0=-A>TA M>J+/)!J  indice propus recent de .DU)= 3. Elementele radiologice sugestive sunt : + H="E//A>-"A/E>TA + -/C/A /ADEC!A/J A C)/"=!)/ ;E/ED/A!= + D=C)>CA;=AEA "!A)/=!)/ ;E/ED/A!E + 0E<)/MJ/=!E C)/"=!)/ ;E/ED/A!=  microfracturi, tasări 3 + ES/A Î>-J A -")>=)A-E=. În acest stadiu testele biologice ;-H, *emogramă, calcemia, fosfatemia3 sunt de obicei normale. -e va efectua simultan examenul metabolismului osos calciu, fosfa#i or+ ganici, fosfataa alcalină3, la care se pot adăuga electroforea şi imunoelec+ troforea, sunt 5n măsură să permită diagnosticarea altei afec#iuni sc*eletice &1

sistemice şi ulterior prin excludere, se poate pune diagnosticul de osteoporoă. !ocaliarea fracturilor este condi#ionată 5ntr+o măsură anumită de v4rstă. Astfel : K la femei 5ntre 7%+2% de ani, fractura de natură osteoporotică este mai frec+ ventă la 5nc*eietura m4inii. + 5n 6urul v4rstei de 8% de ani predomină fracturile vetebrelor. + după 8% de ani, fractura de şold, col femural 5n special. KK la bărba#i aceeaşi predominan#ă, cu o 5nt4riere de &%+&7 ani. 0upă 8% de ani 5nt4lnim o creştere exponen#ială a fracturilor de şold, at4t la femei c4t şi la bărba#i, căderile şi calitatea osului concură la aceasta. Aceste fracturi determină o creştere a ratei morbidită#ii geriatrice, inclusive  patologia de imobiliare, necesit4nd 5ngri6iri la domiciliu şi o rată crescută a mortalită#ii.

'  *ratament Combaterea 'actorilor ce induc osteoporoza şi creşterea inciden&ei 'racturilor osteoporotice


%$ "p&iuni terapeutice pentru osteoporoza de postmenopauză 0upă menopauă se produce o accelerare a pierderii de masă osoasă,  pierdere ce afecteaă de $+' ori mai mult osul trabecular fatade cel cortical, şi care este consecin#a directă a deficitului estrogenic 5n principal. -ecven#a fiiopatologică a pierderii de masă osoasă este urmatoarea: deficit estrogenic + creşterea reorb#iei osoase + scăderea secre#iei de "H + calcitriol scăut +V malabsorb#ia intestinală a calciului. 7strogenii: erapia de substitu#ie estrogenică este deci fiiologică şi are consecin#e multiple: prevenirea pierderii de masă osoasăI men#inerea protec#iei cardiovasculare + prin ameliorarea profilului lipidic şi efecte vasculare directeI corectarea manifestărilor vasomotorii şi men#inerea troficită#ii urogenitaleI ameliorarea func#iilor cognitive şi afective. Administra#i imediat după menopauă, estrogenii 5mpiedică reducerea masei osoase şi scad inciden#a fracturilor cu cel pu#in 7%L. 0e asemenea, la femeile cu osteoporoă simptomatică, substitu#ia estrogenică creşte masa osoasă vertebrală cu 7+&%L, cea femurală cu $+(L şi reduce rata fracturilor cu peste 7%L.

*erapia de substitu&ie estrogenică este$ + eficace la orice v4rstăI + eficacitatea se men#ine numai pe durata administrăriiI + efectul este dependent de doă. Întruc4t studii recente arată că terapia de substitu#ie estrogenică-E3 administrată numai 5n primii &% ani după menopauă nu previne fracturile de şold, Conferin#a de Consens de anul trecut a prelungit recomandarea tera+  peuticală o perioadă nedefinită, ceea ce ridică serioase probleme şi riscuri. Calea de administrare a -E nu este importantă dacă se asigură concentra#ii serice adecvate ale estradiolului. $&

0oele terapeutice ec*ivalente pe cale orală sunt: + &+$ mgOi &8 beta+estradiol + %, 2$7 mgOi de estrogeni con6uga#i Administrarea transdermică 5n doa de %,%7 mg estradiol x $Osăpt. produce o  protec#ie ec*ivalentă. -E poate fi utiliată singură numai la femei *isterectomiate. !a femeile ne*isterectomiate, asocierea unui progestativ este obligatorie pentru ca acesta elimină riscul cancerului de endometru. În general, se utilieaă două sc*eme terapeutice: administrarea ciclică combinată+ estrogeni + progesteron, conform sc*emei $7O&%, administrare ce  produce ciclic menstraI administrarea continuă combinată+ estrogeni +  progestativ, care produce atrofia endometrului şi nu este urmată deci de menstră.  În ciuda eficacita#ii bine documentate a acestui tip de tratament, numai un  procent redus de femei aflate 5n postmenopauă utilieaă estrogeni, din cel  pu#in ' motive: anxietatea legată de cancerul de s4n şi endometruI subestimarea riscului cardiovascularI inconvenien#a s4ngerării ciclice. "roblema riscului cancerului de s4n după -E este extrem de controversată 5n literatură. -tudiul cel mai recent observă o creştere a riscului cu '%L la femeile care au utiliat estrogeni mai mult de &% ani. Concluii + care sunt şi ale Conferin#ei de Consens + &112: -E ar putea fi recomandată fiecărei femei după menopauă at4t pentru efectele pe termen scurt ale deficitului estrogenic c4t şi pentru prevenirea pe termen lung a osteoporoei şi bolilor cardiovasculare. -ingurele contraindica#ii absolute sunt antecedentele personale de cancer  mamar şiOsau endometru.

8i'os'ona&ii$ Difosfona#ii sunt analogi sintetici ai pirofosfonatului "+)+"3, 5n care oxigenul a fosi 5nlocuit cu un atom de carbon "+C+"3. "irofosfatul este un in*ibitor  $$

fiiologic al mineraliării şi este inactiv enimatic. -tructura "+C+" a bifosfona#ilor le conferă acestora urmatoarele proprietă#i: legarea str4nsă de cristalele de *idroxiapatită, de unde derivă selectivitatea ac#iunii bifosfonatilor asupra osuluiI reisten#a la *idrolia enimatică. ropismul osos şi reisten#a la inactivarea enimatică le asigură bifosfona#ilor o reten#ie sc*eletică 5ndelungată, ceea ce le permite un timp de ac#iune prelungit după terminarea administrării. +structura "+C+" 5mpiedică traversarea membranelor celulare de către bifosfona#i. În consecintă absorb#ia lor  gastrointestinală este redusă dar şi efectele celulare adverse sunt minime. /estul structurii diferă la variatele clase de bifosfona#i şi aceasta parte a moleculei este cea care le determină poten#a, raportul activitateOtoxicitate şi  probabil mecanismul de ac#iune.
deosebire de etidronat, alendronatul este un in*ibitor potent şi selectiv al reorb#iei osoase şi poate fi administrat continuu. Difosfona#ii se leagă de cristale de *idroxiapatită, se concentreaă specific la nivelul suprafe#elor de reorb#ie osoasă activă sub osteoclast şi in*ibă reorb#ia osoasă osteoclastică. Aşa cum am men#ionat, preen#a unei grupări amino creşte poten#a antireorbtivă şi specificitatea de ac#iune. !a nivel tisular, to#i bifosfona#ii reduc turn+over+ul osos prin supresia reorb#iei osoase. !a nivel celular, bifosfona#ii pot afecta at4t activitatea c4t şi formarea osteclastelor. Ei pot inactiva osteoclastele prin leiune celulară ca la  primii compuşi3 sau pot afecta maşinăria intracelulară a osteoclastelor ceea ce duce la inactivare sau apoptoa precoce, făra leiuni citotoxice. 0e asemenea bifosfona#ii in*ibă formarea osteoclastelor prin mecanisme indirecte. -+a arătat de exemplu, că osteoblastele produc ca răspuns la bifosfona#i un factor de &%.%%% 0, care in*ibă formarea osteoclastelor. În concluie, fiecare clasă de bifosfona#i are mecanisme de ac#iune  particulare din care decurg indica#ii terapeutice specifice, nu neapărat extrapolabile la alte grupe de compuşi. În ambele forme ma6ore de osteoporoa, osteoporoa de postmenopaua şi osteoporoa tardivă, există o creştere a turn+over+ului osos şi a reorb#iei osoase osteoclastice. "rin urmare administrarea de bifosfona#i este motivată  patogenic 5n osteoporoa, pentru ca aceşti compuşi scad turn+over+ul osos şi in*ibă reorb#ia osoasă osteoclastică. ratamentul cu etidronat ciclic, intermitent, previne pierderea de masă osoasă 5n postmenopaua precoce. Efectul etidronatului asupra masei osoase vertebrale şi ratei fracturilor a fost apreciat 5ntr+un studiu multicentric,dublu+ orb, controlat cu placebo, pe o durata de $ ani la femei cu fracturi vertebrale. !a sf4rşitul perioadei de studiu DM0 vertebrală 5n grupurile care au primit etidronat ciclic intermitent (%% mgOi + $ săptăm4ni, la fiecare ' luni3 a crescut $(

cu (+7L şi rata de noi fracturi vertebrale a scăut cu 7%L, 5n compara#ie cu  placebo. ratamentul a fost mai eficace la pacientele cu densită#ile osoase cele mai mici, la care rata de fracturare a fost redusă cu două treimi. !lendronatul este un aminobifosfonat. Catena laterală şi gruparea amino 5i cresc poten#a şi specificitatea ac#iunii antireorbtive. În fapt, alendronatul este de &%%% ori mai potent dec4t etidronatul, iar in*ibi#ia mineraliării apare la doe de 2%%% ori mai mari decat cele care in*ibă reorb#ia. "rin urmare, osteomalacia nu este o problemă 5n caul alendronatului. 0e altfel, studiile *istomorfometrice efectuate pe biopsii de creastă iliacă, de la pacien#i trata#i cu alendronat, au eviden#iat o ar*itectură osoasă normală, fără defecte de mineraliare. Aceste studii au mai arătat că in*ibi#ia turnover+ului osos este dependentă de doa dar neprogresivă pe durata tratamentului, ceea ce demonstreaa ca aleridronatul nu produce un os inactiv metabolic, aşa cum se sugerase anterior pentru al#i bifosfona#i. Alendronatul se concentreaă selectiv la nivelul suprafe#elor de reorb#ie osoasă activă, sub osteoclaste. El este apoi preluat de osteoclaste prin  pinocitoa, după care osteoclastele sunt inactivate: membrana de reorb#ie dispare, pompa protonică este in*ibată. În consecin#ă, lacunele de reorb#ie sunt mai slab reliefate şi mai su+  perficiale, ceea ce conduce la o balan#ă osoasă poitivă. "entru ca volumul de os resorbit este mai mic dec4t volumul osos produs de o formare osoasă normala, se produce o creştere netă a masei osoase sub alendronat. În &117 au fost publicate reultatele a $ studii mari, multicentrice, unul american şi unul interna#ional, care au evaluat efectele alendronatului asupra densită#ii minerale osoase la femei cu osteoporoa de postmenopauă !ieberman .A. et al, C*esnut CH et al3. ratamentul cu alendronat &% mgOi, continuu timp de ' ani, a determinat creşterea progresivă a DM0 fără apari#ia efectului de platou3 la nivelul $7

coloanei lombare 9,9L3, colului femural 7,1L3, tro*anterului 8,9L3 şi sc*eletului total $,7L3. olerabilitatea şi reac#iile adverse 5n special gastrointestinale superioare3 nu au diferit semnificativ de placebo, 5n condi#iile respectării riguroase a indica#iilor de administrare.
Calcitonina$ Este un *ormon polipeptidic care in*ibă reorb#ia osoasă osteoclastică şi are  proprietă#i analgeice. oate calcitoninele posedă activitate antiosteoclastică, dar calcitonina de la peştii teleosteeni ang*ila, somon3 este de 7%+&%% de ori mai potentă dec4t cea de la mamifere. Administrarea de calcitonina in postmenopaua este motivată patogenic prin următoarele observa#ii: concentratiile calcitoninei sunt mai mici la femei dec4t la bărba#iI unele studii au sugerat ca estrogenii stimuleaa secre#ia de calcitonină.  "rin urmare, din această perspectivă, osteoporoa de postmenopauă ar putea fi considerată şi consecin#a deficitului de calcitonină, iar tratamentul cu acest *ormon ar putea repreenta o substitu#ie fiiologică la aceste femei. $2

Într+adevăr calcitonina previne pierderea de masă osoasă 5n coloana vertebrală, dar nu şi 5n osul cortical. ) serie de studii au demonstrat că tratamentul cu calcitonină parental sau spraQ3 reduce semnificativ pierderea de masă osoasă la pacientele cu osteoporoă şi fracturi. Efectul este mai pronun#at 5n coloana vertebrală os trabecular3 şi la pacien#ii cu turn+over osos crescut. 0oa optimă nu a fost 5ncă stabilită, iar efectul antifractura exclusiv vertebrală3 nu a fost demonstrat fără ec*ivoc. -tudii foarte recente sus#in că administrarea calcitoninei ar trebui să fie ilnică pentru că efectul antireorbtiv să fie sus#inut C*ristiansen et al, &1183. -pecialiştii danei consideră că răspunsul optim pe osul cortical este realiat  prin administrare discontinuă. Calcitonina are efecte analgeice semnificative, al căror mecanism este  probabil central. 0e exemplu, administrarea sub formă de spraQ naal $%%+(%% =Oi, calcitonina are efecte analgeice clare 5n sindromul de tasare vertebrală: reduce durerea de repaus şi permite mobiliarea precoce ca şi reducerea semnificativă a necesarului de analgeice.

)luoruri$ ratamentul ideal al osteoporoei vertebrale manifeste ar trebui să crească masa osoasă trabeculara suficient de mult pentru a scădea riscul fracturilor  ulterioare. >ecesitatea unui tratament de stimulare a formării osoase derivă şi din faptul că terapia antireorbtivă are mai ales un efect de stabiliare a masei osoase, creşterile ob#inute fiind mici şi deci insuficiente 5n caul unei mase osoase aflate sub pragul de fractură. -ărurile de fluor fac parte din categoria medicamentelor care stimuleaă formarea osoasă prin efectul lor mitogen asupra precursorilor osteoblastici. 0oele mari de fluoruri 87 mgOi3 scad mineraliarea şi produc un os de o calitate 5ndoielnică. Creşterile DM0 vertebrale sunt impresionante (+9L pe an3 dar sunt ob#inute pe seama unei  pierderi semnificative din osul cortical al sc*eletului periferic. 0in motivele $8

men#ionate efectul antifractural al fluorurilor este controversat.

Calciul$ Efectele suplimentării calciului asupra masei osoase 5n postmenopauă sunt controversate. -inteti4nd numeroasele date existente, se poate spune că suplimentarea cu calciu atenueaă pierderea osoasă 5n postmenopauă dar  aceasta continuă 5n absen#a asocierii unui tratament antireorbtiv eficace. "entru men#inerea balan#ei calcice 5n postmenopauă se recomandă un aport de calciu de &%%% mgOi la femeile care iau estrogeni şi &7%% mgOi celor care nu iau *ormonul. În concluie, suplimentarea cu calciu aste un ad6uvant obligatoriu al tuturor  interven#iilor terapeutice 5n osteoporoă.

"p&iuni e+perimentale Parat/ormonul 0eşi efectele catabolice ale "H+ului asupra osului sunt bine cunoscute, se ştie de asemenea de multă vreme că "H+ul administrat 5n doe mici intermitent are efecte anabolice pe os. !a animale, administrarea de "H 5n doe mici ilnice, previne pierderea osoasă care urmeaă ovariectomiei. -+a raportat recent că *"H &+'(3 previne complet pierderea osoasă vertebrală pe o perioadă de 2 luni de deficit estrogenic indus terapeutic de superagoniştii n/H3 
!ntiAestrogenii Am văut că estrogenii sunt contraindica#i la pacientele cu cancer mamar. Multe din aceste paciente sunt tratate cu tamoxifen pentru a le creşte supravie#uirea. 0eşi tamoxifenul este considerat un antagonist de receptor  estrogenic, el este şi un agonist slab al acestui receptor. 0in această cauă el a $9

fost testat ca un posibil agent terapeutic 5n pierderea osoasă dependentă de estrogeni. nele date sugereaă că tratamentul cu tamoxifen ar putea preveni apari#ia osteoporoei la femeile cu cancer de san Fard at al, &11'I !ove et al, &11$3 ca şi la femeile 5n postmenopaua. Alt anti+estrogen, raloxifenul este 5n faa a treia de studiu clinic, at4t pentru profilaxia osteoporoei de  postmenopauă c4t şi pentru tratamentul osteoporoei manifeste. -pre deosebire de tamoxifen, care produce *iperplaie endometrială, raloxifenul nu are acest nea6uns.

Ipri'lavona =priflavona este un derivat sintetic al ioflavonelor naturale 5n plantele capabile de fotosinteă3. 0eşi mecanismul său de ac#iune este 5ncă neclarificat proprietă#i mixte estrogenice şi anti+estrogenice3, studii 5n vitro şi 5n vivo au arătat că ipriflavona in*ibă reorb#ia osoasă osteoclastică şi stimuleaă formarea osoasă 5n unele sisteme celulare. -tudiile clinice au relevat că ipriflavona previne pierderea de masă osoasă la femeile cu osteopenie prin deficit estrogenic , mai ales prin in*ib#ia reorb#iei osoase. "rin urmare, ipriflavona este o alternativa terapeutică la estrogeni imediat după menopauă,  pentru profilaxia osteoporoei.

g.  Pro'ila+ie -trategia de prevenire este fundamentală pe asigurarea devoltării unei concentra#ii crescute de masă osoasă prin modificarea dietei şi a stilului de via#ă 5ncă din timpul copilăriei, adolescen#ei şi primei tinere#i. 0acă factorul v4rstă nu poate fi influen#at, se poate ac#iona asupra celorlal#i factori şi anume : activitatea fiică, corec#ia *ormonală, a tulburărilor de nu+ tri#ie şi a factorilor circulatorii. n aport de calciu corespunător 5n toate perioadele vie#ii este de asemenea $1

unul din cei mai importan#i factori ai devoltării osului. Alimenta#ia să includă o cantitate suficientă de produse lactate. -e consideră că gradul de extensie al osteoporoei poate fi determinat de exerci#ii, calciu şi aportul de vitamine din perioada adultă  A0AM- 3.
'%

"biectiv ,$ -olul autonom al asistentului medical .n .ngrijirea pacientului cu osteoporoză a)işa te/nică #

Punc&ia venoasă

# De'ini&ie "unc#ia venoasă repreintă crearea unei căi de acces 5ntr+o venă prin inter+ mediul unui ac de punc#ie. (Scopul  : + explorator : recoltarea s4ngelui pentru examene de laborator, bioc*imice, *ematologice , serologice şi bacteriologice . + terapeutic : administrarea unor medicamente sub forma in6ec#iei şi perfuiei intravenoase I recoltarea s4ngelui 5n vederea transfuiei I executarea transfuiei de s4nge sau derivate ale s4ngelui I s4ngerare '%%+7%%ml 5n edemul pulmonar  acut , *ipertensiune arterială . , :ocul punc&iei + venele de la plica cotului  bailica şi cefalica 3 unde se formeaă un M  venos prin anastomoarea lor . + venele antebra#ului + venele de pe fa#a dorsală a m4inii . + venele subclaviculare . + venele femurale . + venele maleolare interne . + venele 6ugulare şi epicraniene + mai ales la copilul mic . 0 =ateriale necesare : @ garou @ mănuşi @ seringă sau eprubete speciale cu aditivii specifici 5n func#ie de analia cerută @ *older cu acul ataşat sau ac pentru *older şi *older  @ paduri cu alcool @ etic*ete @ formular de cerere analie pentru laborator  @ recipient special de colectare şi transportare a probelor de laborator  @ banda6 adeiv pentru locul punc#iei.

'&

Pregătirea materialelor$ @ formularul de cerere analie trebuie completat corect şi clar cu datele  pacientului, analiele cerute, data şi ora recoltării, numele medicului care indică analiele. @ eprubetele trebuie alese cu gri6ă 5n func#ie de analiele care se cer şi de aditivii pe care 5i con#in @ fiecare eprubetă trebuie completată corect şi clar cu datele pacien+ tuluiOiei 1 Pregătirea psi/ică  Înainte de a 5ncepe efectuarea punc#iei asistenta 5i explică pacientei cum se face acesta. Asistenta arată pacientei instrumentele care se folosesc 5i explică de ce este nevoie de ele. Asistenta 5i explică pacientei că punc#ia nu este dureroasă şi 5i poate produce cel mult un uşor disconfort. 2 Pregătirea 'izică + se aşeaă 5ntr+o poi#ie confortabilă at4t pentru pacientă c4t şi pentru asistentă. + se examineaă calitatea şi starea venelor . + se aşeaă bra#ul pe perni#ă şi muşama 5n abduc#ie şi extensie maximă + se deinfecteaă tegumentul + se aplică garoul la o distan#ă de 8+9 cm deasupra locului punc#iei . + se recomandă pacientului să str4ngă pumnul venele devenind astfel turges+ cente. 2 7+ecu&ia punc&iei se spală m4inile bine şi se pun mănuşi  confirmarea identită#ii pacientului  pentru a se evita confuia şi a nu se  lua analie la un alt pacient3 se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura   pentru a+i reduce anxietatea şi a ne asigura de cooperarea sa se face o scurtă anamneă referitor la ce a sim#it pacientul şi la  eventulele incidente 5n caul unor recoltări anterioare  lipotimii, ame#eli3 recoltarea se face cu pacientul 5ntins 5n pat sau st4nd 5n scaun, cu m4na  spri6inită pe suportul special al scaunului sau de o masă. evaluarea celui mai bun loc de punc#ie venoasă  se observă şi se palpeaă vena pentru o mai precisă localiare  se monteaă garoul proximal fa#ă de ona aleasă pentru punc#ie. 0acă  venele nu s+au dilatat corespunător se cere pacientului să 5nc*idă şi să desc*idă pumnul de c4teva ori. pacientul trebuie să #ină pumnul str4ns 5n timp ce se punc#ioneaă vena şi să+l desc*idă după ce se introduce acul 5n venă3.

'$

se deinfecteaă ona aleasă pentru punc#ie cu paduri cu alcool p4nă acesta răm4ne curat. Cură#area onei se face dinăuntru spre 5n afară  pentru a se preveni contaminarea onei punc#ionate cu flora existentă pe  pielea din 6ur. nu se combină folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baa de iod,  deoarece alcoolul neutralieaă efectul deinfectantelor pe baa de iod. după deinfectarea onei se aşteaptă să se usuce 5nainte de punc#ionare  se imobilieaă vena pres4nd cu policele exact sub locul ales pentru   punc#ie şi se 5ntinde de piele se punc#ioneaă vena sub un ung*i de '% grade. 0acă se foloseşte  eprubeta, ea se va umple automat p4nă la nivelul la care este marcată. dacă se foloseşte seringa, se va evita aspirarea bruscă şi rapidă, deoarece se va colaba vena. *olderul trebuie men#inut 5ntr+o poi#ie sigură pentru a evita ieşirea lui  din venă. se va 5ndepărta garoul imediat ce s4ngele 5ncepe să curgă adecvat, pentru  a preveni staa şi *emoconcentra#ia s4ngelui ce pot afecta reultatele  probelor recoltate se va evita să se #ină garoul mai mult de ' minute  se sc*imba cu aten#ie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se  scoate accidental acul din vena sau a se perfora vena după umplere, fiecare eprubetă se va agita cu bl4nde#e pentru  amestecarea aditivilor cu s4ngele se desface garoul 5ntotdeauna 5nainte de scoaterea acului.  se pune o compresă sterile deasupra acului la nivelul locului de punc#ie şi  se scoate cu bl4nde#e acul din venă. Întotdeauna se scoate 5nt4i eprubeta din *older şi apoi se scoate acul se preseaă locul punc#iei pentru $+' minute sau p4nă c4nd se opreşte  s4ngerarea dacă aceasta dureaă mai mult de at4t. Aceasta previne extravaarea s4ngelui 5n #esutul din 6ur şi formarea *ematomului. B %otareinterpretare Asistenta noteaă efectuarea te*nicii.  Îngrijireinterven&ii după te/nică după oprirea s4ngerării se aplica un banda6 adeiv  a se evită agitarea puternică şi brusca a eprubetelor deoarece se poate   produce *emolia. 

''

se reverifică locul punc#iei pentru a se vedea dacă s+a produs *ematom. În caul 5n care s+a produs *ematom se va presa energic locul timp de 7 minute, după care se aplica comprese calde. se descarcă materialele folosite 5n containerele speciale, separate.  E Incidente şi accidente nu se va recolta niciodată de pe bra#ul sau piciorul care au fost folosite  de6a pentru diverse terapii intravenoase sau transfuii, deoarece reultatul analielor poate fi afectat. de asemenea, se va evita recoltarea de s4nge din one edema#iate, sunturi  arterio+venoase, one cu *ematoame sau răni vasculare dacă pacientul are vene vibile, pronun#ate, se va recolta evit4nd  folosirea garoului , prevenindu+se astfel formarea de *ematoame. dacă pacientul are tulburări de coagulare sau este sub tratament cu  anticoagulante, se va presa ferm locul punc#iei cel pu#in 7 minute pentru  prevenirea formării *ematomului şi se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analie ce se trimite la laborator  se va evita punc#ia venoasă din picior deoarece poate creşte riscul  apari#iei tromboflebitei. 

b )işa te/nică (

7+amenul sumar al urinei

# Determinarea densită&ii $ Material necesar : + un cilindru gradat de &%%+&7% ml + urodensimetru I + *4rtie de filtru  pentru 5ndepărtarea eventualei spume de la suprafa#a urinei 3 *e/nica + se toarnă urină 5n cilindru gradat + se aspiră spuma  dacă există 3 cu a6utorul *4rtiei de filtru I + se introduce urodensiometrul  să plutească singur 5n urină 3 I + se citeşte valoarea densită#ii pe scară la cifra care corespunde pe menisc, de la suprafa#a urinei . 0ensitatea normală este de &%&7+&%$7. -eac&ia urinei + se determină cu *4rtie albastră şi roşie de turnesol + se va determina numai din urina proaspătă + normal, urina are o reac#ie acidă, dar poate fi şi alcalină sau neutră '(

Aciditatea urinei 5n mod normal este 5ntre 7,2+2,( pH.

Determinarea calitativă a albuminuriei 3 proteinuriei 4 =aterial necesar $ + două eprubete, stativ + solu#ie de acid sulfosalicilic $% L *e/nica + se toarnă 5n fiecare eprubetă c4te 7 ml urină I + 5ntr+o eprubetă se adaugă &%+&7 picături de acid sulfosalicilic. Cealaltă eprubetă seveşte ca martor  compara#ie 3I + se agită şi se compară cele două eprubete pe fond negru. =nterpretare + dacă urina răm4ne limpede, analia este negativă . + dacă urina con#ine opalescen#ă, urina con#ine albumină . + 5n func#ie de aprecierea opalescen#ei avem : slab poitiv  W 3, intens poitiv  WW 3, foarte poitiv  WWW 3 Determinarea cantitativă a albuminuriei -e face cu reactivul Esbac* şi cu albuminometrul Esbac*  tub de sticlă care are la partea superioară semnul /+reactiv, iar la mi6loc semnul +urină 3. ubul este gradat de la &O$ la &$. *e/nică + se toarnă 5n tubul Esbac* urină p4nă la semnul  şi se adaugă reactiv p4nă la semnul /, se astupă tubul, se agită bine pentru amestecarea urinei cu reactivul I se lasă 5n stativ timp de $( de ore, după care se citeşte reultatul la 5năl#imea stratului precipitat direct 5n grL.

c )işa te/nică , !D=I%IS*-!-7! =7DIC!=7%*7:"- P-I% I%F7C;I! I%*-!=9SC9:!-> #De'ini&ie =n6ec#ia musculară introduce substan#a medicamentoasă ad4nc 5n #esutul muscular. ( Scop.

'7

Aceasta cale de adminstrare permite o ac#iune rapidă prin absorb#ia 5n circula#ia sistemică. Administrarea intramusculară este aleasă atunci c4nd  pacientul nu poate 5ng*i#i medica#ie orală, c4nd este prea iritantă gastric. 0eoarece #esutul muscular are mai pu#ini senori nervoşi permite administrarea de substan#e iritante. ,:ocul unde se execută in6ec#ia pacientului este special amena6at pentru acest lucru. !ocul este bine iluminat, 5ncălit, prevăut cu pat iar in6ec#ia se execută 5n condi#ii stricte de aspesie şi antisepsie !ocul de in6ectare trebuie ales cu multă gri6ă, se va face şi 5n func#ie de constitu#ia fiică a pacientului. -e evită onele cu edeme, irita#ii, semne din naştere, ec*imoe. =n6ec#iile intramusculare sunt contraindicate pacien#ilor care  preintă tulburări ale mecanismelor de coagulare, după terapii antitrombotice, 5n timpul unui infarct miocardic. =n6ec#ia intramusculară se efectueaă prin te*nică sterilă. 0 =ateriale necesare$ Mănuşi, comprese, paduri alcooliate, tăvi#ă renală, seringă de unică folosin#ă cu ac ataşat pentru execu#ia in6ec#iei, flacon de clorură de natriu, seringă de &% ml cu ac pentru diolvarea medicamentului. 1 Pregatirea psi/ică a pacientului Este foarte important ca pacientului să i se explice procedura la care va fi supus şi să se ob#ina 5ntreaga lui complian#ă. 2 Pregătirea 'izică a pacientului se verifică medica#ia prescrisă de medic comparată cu cea ridicată de la farmacie se verifică medica#ia prescrisă, data de expirare, colora#ie , aspect se testeaă pacientul să nu fie alergic , 5n special 5naintea administrării  primei doe dacă medica#ia este 5n fiolă, aceasta se deinfecteaă, se sparge şi se trage doa indicată, sco#4nd aerul din seringă. Apoi se sc*imbă acul cu unul  potrivit pentru in6ectare intramusculară dacă medicamentul este 5n flacon sub formă de pudra, se deinfec+ teaă capacul de cauciuc, se reconstituie lic*idul , se trage doa indicată, se scoate aerul şi se sc*imbă acul cu cel pentru in6ec#ia intramusculară. te*nica de extragere a substan#ei dintr+un flacon este următoarea: se deinfecteaă capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, trăg4nd de piston, aceea cantitate ec*ivalentă cu doa care trebuie extrasă din flacon, se ataşeaă apoi la acul din flacon şi se introduce aerul, se 5ntoarce flaconul şi seringa se va umple singură cu cantitatea necesară •

• •

•

•

•

'2

alegerea locului de in6ectare 5n in6ec#ia intramusculară trebuie făcută cu gri6ă. Acest loc poate fi muşc*iul deltoid  se poate localia foarte usor pe  parea laterala a bra#ului, 5n linie cu axila3, muşc*iul dorsogluteal  poate fi uşor  localiat 5mpăr#ind imaginar fesa cu a6utorul unei cruci, reult4nd patru cadrane.Cadranul superior şi exterior este muşc*iul căutat3, muşc*iul ventrogluteal poate fi localiat prin linia imaginară ce trece prin extremitatea superioară a şantului interfesier3 şi muşc*iul de pe fa#a antero+externă a coapsei vastus lateralis3. B 7+ecu&ie Administrarea: se confirma identitatea pacientului  se explică procedura pacientului  se asigură intimitate  se spală m4inile, se pun mănuşile  se va avea 5n vedere să se rotească locul de in6ectare dacă pacientul a mai  făcut recent in6ec#ii intramusculare la adul#i deltoidul se foloseşte pentru in6ectare de cantită#i mici, locul de  administrare uual fiind fa#a superoexternă a fesei, iar la copil fata antero laterală a coapsei se poi#ioneaă pacientul şi se descoperă ona aleasă pentru in6ectare  se stimuleaă ona de in6ectare prin tapotări uşoare  se şterge cu un pad alcooliat prin mişcări circulare  se lasă pielea să se usuce  se fixeaă şi se 5ntinde pielea cu a6utorul m4inii nedominante  se poi#ioneaă seringa cu acul la 1% de grade, se aten#ioneaă pacientul  ca urmeaă să simtă o 5ntepătură, se recomandă să nu 5şi 5ncordee muşc*iul se introduce printr+o singură mişcare, repede , acul prin piele , #esut  subcutanat, p4nă 5n muşc*i se sus#ine seringa cu cealaltă m4nă, se aspiră pentru a verifica dacă nu  vine s4nge. 0acă apare s4nge, se va retrage acul şi se va relua te*nica dacă la aspirare nu apare s4nge, se va in6ecta substan#a lent pentru a   permite muşc*iului să se destindă si să absoarbă gradat medica#ia după in6ectare se retrage acul ptrintr+o singură mişcare, bruscă, sub  acelaşi ung*i sub care a fost introdus •

'8

se acoperă locul punc#ionării cu un pad alcooliat şi se maseaă uşor   pentru a a6uta distribuirea medicamentului  masa6ul nu se va efectua atunci c4nd este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier3.  %otareinterpretare -e noteaă executarea te*nicii. E Îngrijire interven&ii după te/nică se 5ndepărteaă padul cu alcool şi se inspecteaă locul punc#ionării   pentru a observa eventualele s4ngerări sau reac#ii locale dacă s4ngerarea continuă se va aplica compresie locală sau g*ea#ă 5n ca  de ec*imoe se va reveni şi inspecta locul in6ec#iei la &% minute şi la '% de minute de  ora administrării nu se va recapa acul  se vor arunca materialele folosite 5n recipientele specfice de colectare  #G Incidente şi accidente  in6ec#ia intramusculară poate distruge celule musculare determin4nd astfel creşteri ale nivelului CB  creatinGinaa3 care pot duce la o confuie, deoarece aceeaşi creştere poate indica un infarct miocardic. "entru a diferen#ia cauele, trebuie cerută analia celulelor musculare specifice inimii  CB+MD3 şi a lactode*idrogenaei. !a pacien#ii care necesită o monitoriare atenta a CB  şi CB+MD se va sc*imba modul de adminstrare medicamentoasă din intramuscular 5n intravenos, tocmai pentru a evita confuiile preciate mai sus.  in6ectarea accidentală de substan#e iritative 5n #esutul subcutanat datorită alegerii unui ac inadecvat sau unei te*nici greşite de administrare. Aceasta  poate determina apari#ia unui abces  dacă locul de in6ectare nu se roteşte ci se fac in6ec#ii repetate 5n acelaşi loc, aceasta poate conduce la o slabă absorb#ie a medicamentului şi , implicit, la scăderea eficien#ei acestuia. ## "bserva&ii  la pacien#ii care au tratament 5ndelungat intramuscular se va #ine o eviden#ă clară a onelor de in6ectare pentru a le roti  la pacien#ii anxioşi se poate #ine g*ea#a c4teva secunde pe ona de in6ectare 5nainte de adminstrare, pentru a anesteia 5ntruc4tva locul  se 5ncura6eaă pacientul 5ntotdeauna să relaxee muşc*iul pentru că in6ectarea 5ntr+un muşc*i 5ncordat este dureroasă  din caua unui #esut muscular mult mai slab devoltat, trebuie avut 5n vedere că la pacien#ii v4rstnici absorb#ia medicamentului are loc mult mai rapid 

'9



Medica#ia prescrisă trebuie să fie sterilă. -eringa şi acul trebuie alese adecvat  pentru in6ec#ia intramusculară acul trebuie să fie mai lung , 5n func#ie de #esutul adipos al pacientului, de locul ales pentru in6ec#ie, şi cu un calibru potrivit pentru v4scoitatea substan#ei de in6ectat3.

"biectiv 0 $ -olul delegat al asistentului medical .n .ngrijirea bolnavului cu osteoporoză a )işa te/nică 0 7coosteodensitometrie 3 8=DA8odH =oss DensitH 4 În vederea efectuării acestui examen I c4ntăresc bolnavul, 5i măsor 5năl#imea şi note v4rsta exactă  parametrii sunt raporta#i la v4rstă 3,5ntruc4t există o  pierdere fiiologică de masă osoasă o dată cu 5naintarea 5n v4rstă . -e aşeaă piciorul mai pu#in expus, de obicei st4ngul  iar la st4ngaci dreptul 3 la locul indicat şi de+o parte şi de alta a osului calcaneu  măsurarea se face din calcaneu 3 doi electroi pe care se pun c4teva picături din gel  -a*ara  care este pe baă de ulei ştiind faptul că ultrasunetele nu se propagă prin aer. Măsuratoarea se face timp de &% secunde. 0eterminările se fac comparativ cu un t4năr de $7 de ani şi o persoană de aceeaşi v4rstă. -corul  repreintă măsurătoarea.

b )işa te/nică 1 7valuarea capacită&ii de con'ormare la tratament $ •

se vor reevalua problemele de care se pl4nge pacientul şi se va ob#ine un istoric complet privind sănătatea şi medica#ia utiliată p4nă 5n preent

'1

•

•

•

•

•

•

se va avea 5n vedere faptul că emiterea planului se face 5ncep4nd cu  primirea pacientului se va evalua capacitatea fiica a pacientului de a lua medicamente  poate acesta citi etic*etele şi prospectele medicamentelor X identifica medicamentele prin intermediul văului sau al sim#ului tactil X poate desc*ide cu uşurin#ă flacoanele cu medicamente X 3 se vor evalua deprinderile cognitive ale pacientului  5şi poate aminti să ia medicamentele prescrise la timp şi 5n mod regulat X 5şi aminteşte unde a pus medicamentele X dacă nu, va fi 5ndrumat către resursele comunitare adecvate 5n vederea supraveg*erii sale3 se va evalua stilul de via#ă al pacientului  locuieşte 5mpreună cu familia sau cu prieteni X dacă da, aceştia trebuie implica#i 5n şedin#ele de instruire a pacientului, dacă e posibil. !ocuieşte singur sau cu un  partener de via#ă pe care nu se poate baa X dacă da, el va avea nevoie de spri6in constant din partea unei asistente medicale care să+l viitee sau din partea unui alt furnior de 5ngri6ire la domiciliu3 o supraveg*ere deficitară poate conduce la o folosire eronată a medica#iei. -e vor face sesiările care se impun şi se vor contacta agen#iile sociale cele mai potrivite pentru a asigura siguran#a pacientului şi pentru a+i asigura asisten#ă financiară, dacă este caul. se vor evalua părerile pacientului privind consumul de medicamente. 0e exemplu, pacientul poate crede că un consum constant de medicamente repreintă un semn de boală sau de slăbiciune şi 5n consecin#ă el 5şi poate administra medica#ia 5n mod neregulat

"revenirea reac#iilor care 5mpiedică conformarea la tratament : •

•

se va discuta despre terapia medicamentoasă cu pacientul. "e măsură ce  primeşte medicamente, i se va spune denumirea, i se va explica efectul  pe care ar trebui să+l aiba , i se vor descrie posibilele reac#ii adverse ce ar putea să apară şi la care ar trebui să fie atent şi să le aducă la cunoştin#a ec*ipei de 5ngr6iri  pacientul va fi c*estionat cu privire la alimenta#ie sau la alte medicamente pe care le ia, pentru a reduce riscul ca alimenta#ia sau alte medicamente să interac#ionee cu tratamentul adminstrat  interac#iunile cu alte medicamente , alcoolul, cafeaua, pot afecta răspunsul pacientului la tratament3

(%

•

•

se va cere detalii pacientului referitoare la toate medicamentele    prescrise, neprescrise sau remedii naturale+ pe care le ia 5n preent sau pe care şi le+a administrat 5n trecut. 0acă este posibil, se vor cere nişte mostre de astfel de medicamente. ;a fi pus să numească fiecare medicament 5n parte şi să spună de ce, c4nd , c4t şi pe ce perioadă l+a luat. "acientul poate avea medicamente prescrise de mai mul#i specialişti  pacientul va fi informat 5n privin#a interac#iunilor specifice dintre alimente şi medicamente. "e baa informa#iilor din istoricul privind medica#ia, se va realia o listă cu alimente ce trebuie evitate.

c )işa te/nică 2 7*7-%!-7! P!CI7%*9:9I #"8I7C*I57:7 P-"C7D9-II -tabilirea condi#iilor adecvate stării pacientului la externare. Asigurarea securită#ii pacientului 5n timpul externării. (P-7?>*I-7! =!*7-I!:7:"-  /egistrul de ieşiri al sec#iei. *I-7! P!CI7%*9:9I C:I7%*9:9I a3 "-=H=CJ: Anun#a#i pacientul O familia cu cel pu#in &$ ore 5nainte de externare. =dentifica#i impactul emo#ional şi psi*o+social pe care externarea 5l are asupra  pacientului sau O şi familiei.  b3 <=?=CJ: Evalua#i starea fiică la externare şi asigura#i mi6locul de transport adecvat acestuia. )feri#i indica#ii legate de: firele de sutură dacă e caul3, activitatea fiică, indica#ii, control 07)7C*9!-7! P-"C7D9-II /evede#i detaliile externării 5mpreună cu pacientul O familia Asista#i pacientul la igienă, 5mbrăcare.

(&

/evede#i instruc#iunile şi răspunsurile la 5ntrebările legate de medica#ie, 5ngri6irea fiică, satisfacerea nevoilor. 0etermina#i disabilită#ile şi limitările care vor continua după externare. =dentifica#i punctele forte ale pacientului. ;II P-"C7D9-II /eultate aşteptateOdorite: + "acientul este mul#umit de 5ngri6irea primită. + -tarea fiică şi psi*ică la externare este bună fiind o premisă a reintegrării socio+profesionale. + "acientul O familia au informa#ii clare, precise despre 5ngri6irile ulterioare la domiciliu şi despre necesitatea preentării la control 5n perioada planificată sau 5n ca de complica#ii /eultate nedorite O Ce face#i + Externarea are un impact negativ asupra pacientului, mai ales dacă este singur  şi are nevoie de 5ngri6ire la domiciliu. + !ua#i legătura cu o funda#ie de 5ngri6iri la domiciliu +
($

"biectiv 1$ Procesul de .ngrijire al unei paciente cu osteoporoză a Interviu 3culegerea datelor4 # In'orma&ii generale a.>umele şi prenumele : A.C  b.;4rsta : 8& ani c. )cupa#ia: pensionară d. !ocalitatea de domiciliu : =aşi e. 0iagnosticul la internare : )D-E/;AT=E )-E)")/)?J control clinico+biologic3 f: 0iagnosticul la externare: )-E)")/)?J  ameliorat 3. g. 0ata internării : G#AG0A(G#G ( "bişnuin&e de via&ă $ a. 0ietăOregim alimentar+ conform v4rstei  b. Alergii cunoscute  nu are , Probleme de sănătate a. Antecedente *eredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale : + fiiologice: menopauă (7 ani + patologice: apendicetomie la $8 ani 0 =otivele internării + uşoară rigiditate articulară la nivelul coloanei şi articula#iile şoldului + edeme uşoare la nivelul membrelor inferioare . ('

+ dureri la nivelul coloanei vertebrale, membrele inferioare + oboseală la mers + tulburări de mers 1 Istoricul bolii Dolnava afirmă că 5n urmă cu 2 luni preintă, paresteii, amor#eli, astenie, dureri osoase, oboseală la mers, uşoară rigiditate articulară 5n special la nivelul coloanei vertebrale şi articula#ia şoldurilor. În urmă cu două săptăm4ni fenomenele se intensifică motiv pentru care se adreseaă medicului de familie care 5i recomandă internarea 5n clinica de  balneofiioterapie a -pitalului de /ecuperare =aşi pentru preciare de diag+ nostic şi tratament de specialitate. 2 7+amen general : -A/EA 0E C)>U=E>TJ : "ăstrată . EME>E U= MC)A-E : normal colorate. TE- CE!!A/ -DCA>A : normal repreentat . -=-EM !=M<)+A>!=)>A/ : clinic nepalpabil. -=-EM M-C!A/ : normoton, normotrof, normoGinetic. -=-EM )-E)+A/=C!A/ : şoară rigiditate articulară la nivelul coloanei şi articula#iei şoldului A"A/A /E-"=/A)/ : + torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate pulmonară normală, murmur veicular fiiologic. A"A/A CA/0=) + ;A-C!A/ : aria precordială normal conformată, şoc apexian 5n spa#iul ; intercostal st4ng pe linia medioclaviculară, gomote cardiace ritmice. u a mai vărsat, uşoară congestie faringiană. Abdomen suplu. =A! :+ lo6e renale libere , nedureroase , mic#iuni spontane cu urini normocrome declarativ3. )..E organele genitale externe3: normal conformate. -=-EM >E/;)- , E>0)C/=> , )/A>E 0E -=MT : -tarea de conştien+ #ă păstrată, nu preintă semne de irita#ie meningiană . )rgane de sim#, clinic normale. B Investiga&ii

((

a 7+amenul sJngelui + Hemoglobină  &$ grL + Hematocrit  '9 L + !eucocite + 19%%Ommc + "olinucleare "> + $8 L + !imfocite + ! + 2% L + Monocite + M+ $ L + Eoinofile + E + & L + rombocite + 7%9.%%%Ommc + ree sanguină+ %,'2 gL + Creatinină  &% mg + /eerva alcalină + 9 mEYOl + =onogramă sanguină + -odiul +&(% mEYOl + "otasiul + 7 mEYOl + Clorul + 17 mEYOl +
(7

Măsurătoarea se face timp de &% secunde. 0eterminările se fac comparativ cu un t4năr de $7 de ani şi o persoană de aceiaşi v4rstă. -corul  repreintă măsurătoarea.  *ratamente: *ratament medicamentos

 MEDICAMENTUL

MODUL DE  PREZENTARE ŞI  ADMINISTRARE  - CALCIU LACTIC  - com!im"#$ %$ &00 m' 

- MIACALCIC  INJECTABIL

- MIACALCIC  NASAL 200

- VITAMINA D2  şi D3

  ACŢIUNE TERAPEUTICĂ 

   

REACŢII  ADVERSE 

- $1#$ ." %i. c$)$ m"i "1imi)":i)$ 1!!i %$ c")ci - "!$ #o"#$ !o!i$#8i)$ io.)i %$ c")ci; - "c8i.$ <$mo1#"#ic - "c8i.$ ".#işoc - ".#ii.()"m"#o"!$ - "."(i)"c#ic - %i!$#ic -
- ?. .$)$ c"/!i !"!$ o# ""!$" #):!!i '"1#!oi.#$1#i.")$,

- (io)$ %$ * m) + &0U,I  T!$i %i.#!$ $($c#$)$ 1")$ c$)$ -o"#$ !o=oc" ($i,m m"i imo!#".#$ ; .om$.$ "!"%o*, E($c# )" .i=$) o1o1;  >")$ %$ $>ci#"8i$ i.$!ci# . co.#!o) "1!" *00-200 U,I7%o/, o1#$o:)"1#$)o! ("ci)i#4.%  (o!m"!$" o1o"1, 2, E($c# ".")'$#ic 3, E($c# ".#ii.()"m"#o!, - $1#$ !$com".%"# )"  "ci$.8ii c ; - %$.1i#"#$ mi.$!") o1o"1 mic, - "ci$.8ii c m)#i)i ("c#o!i %$ !i1c "i o1#$oo!o/$i, - $!1o".$ =4!1#.ic$ c$ !$ /i.# (!"c#!i  #"1!i =$!#$:!")$ %!$!o"1$ 5, - c"#")i/$"/ !oc$1) %$ - (io)$ %$ * m) 1o (o!m"!$ " com)$>)i c"))8i$ )$io"1 co.8i- ci-(o1(o!+ i.#$!=$.i.% ?. .4.% $!'oc")ci($!o)  m$#":o)i1m) c$)o! 2 1:600,000 U,I 1"  1#".8$, 900,000 U,I 

- %o/$)$ m"!i %$#$!mi. ($.om$.$ %$
(2

- D3 (io)$ %$ * m)   1o)8i$ "o"1 200,000 U,I  - (io)$ :=":i)$ %$ 900,000 U,I 

%$.$!$" c")ci)i ?. %i($!i#$ o! '".$,

%&+&(+%(+$%&% + Miacalcic &%% .= $ fiole  &$ orele &$+&9 3 i.m + 5n pătratul supero+extern al marelui fesier. + Calciu lactic tablete $Oi : orele &$+&9  sfărmate 5n prealabil, administrate după mesele principale 3 &%+%(+$%&% + ;itamina 0$ & fiolă i.m

E7+ternarea bolnaveiA 7picriză 0ebutul afec#iunii 5n timp 5n luni de ile. /adiografia pune 5n eviden#ă o demineraliare accentuată, mai ales metafiio+epifiară, membre inferioare. -e  practică ecoosteodensitometrie pentru calcularea densită#ii minerale osoase prin explorare cu ultrasunete care pune 5n eviden#ă osteoporoa. rmeaă tratament medicamentos cu M=ACA!C=C &%% .= i.mW calciu lactic &%%% mg W ;itamina 0$  & fiolă la &% ile timp de '+( luni 3 şi tratament  balneofiioterapic pentru ani*ilarea fenomenelor subiective. -e externeaă cu recomandările : + continuă tratamentul cu Miacalcic &%% .=Oi şi calciu lactic '%%mg ilnic W & fiolă ;itamina 0$ la &% ile timp de $ luni, apoi $ luni pauă şi $ luni se reia timp de $ ani. + se va adresa medicului de specialitate pentru terapie estrogenică. + dietă bogată 5n lactate + va reveni la control peste $ luni.

(8

  >r. crt.

 b. %75"I:7 )9%D!=7%*!:7 3 D9P> 5I-?I%I! 67%D7-S"% 4

  >E;)=A   <>0AME>A!J &. >evoia de a respira.

 

"/)D!EMA 0E 0E"E>0E>TJ +

$. >evoia de a m4nca şi a +  bea. '. >evoia de a elimina. + (. >evoia de a se mişca şi a + rigiditate 5n mişcări avea o bună postură . datorită durerilor  7. >evoia de a dormi şi a se odi*ni . 2. >evoia de a se 5mbrăca şi a se debrăca . 8. >evoia de a+şi men#ine temperatura corpului 5n li+ mite normale . 9. >evoia de a fi curat, 5ngri6it, de a+şi prote6a te+ gumentele şi mucoasele . 1. >evoia de a evita perico+ lele . &%. >evoia de a comunica.

-/-A 0E 0=<=C!AE + +

+ + osteoporoa

+ durerile

+ osteoporoa

+ a6utată

+ durerile

+ afebrilă

+

+ a6utată

+ durerile

+ vulnerabilă

+ mediu de spital .

+ lipsa de cunoaştere a bolii + lipsa de cunoaştere a mi6loacelor de a se adapta la limitele sale. &&. >evoia de a ac#iona con+ + + form propriilor convingeri şi valori . &$. >evoia de a fi procupat 5n + dificultate de a se realia + perturbarea stimei de vederea realiării . sine + lipsa de cunoaştere a

(9

&'. >evoia de a se recreea. &(. >evoia de a 5nvă#a .

stării de sănătate + bolnava solicită reviste. + imposibilitatea de a+şi  procura revistele. + bolnava 5şi exprimă dorin#a + necunoaşterea bolii de a şti amănunte despre  boala sa.

(1

cP:!% D7 Î%?-IFI-7

  >evoia fundamentală &. >evoia de a respira şi a avea o bună circula+ #ie .

$. >evoia de a  bea şi a m4nca

'. >evoia de a elimina (. >evoia de a dormi şi a se odi*ni

"roblemele de )biectivele de =nterven#ii 5ngri6ire 5ngri6ire "roprii 0elegate + + să măsor şi să no+ + am a6utat pacienta să + Miacalcic &%% te 5n foaia de tem+ a6ungă 5n salon la patul .= $ fiole  peratură /, ".  pregătit şi am a6utat+o să +;itamina 0$ la adopte o poi#ie &% ile comodă. + am ales un pat + Calciu lactic dur şi i+am aşeat o tablete $Oi  pernă sub#ire sub cap. + am măsurat ",/,A şi le+am notat 5n foia de temperatură. + + + i+am oferit bolnavei + alimente bogate 5n calciu  br4nă de vaci, telemea, lapte 3 şi vitamine : salate de crudită#i, legume. + + să urmăresc diure+ + am urmărit diurea + a bolnavului.  bolnavului şi am notat+o 5n foaia de . + durerile + diminuarea + am asigurat liniştea + & fiolă de durerilor  nocturnă Algocalmin i.m + pacienta să poată + am aerisit 5ncăperea dormi liniştită. 5naintea somnului. + realie un climat de linişte, calm, asigur4nd  pacienta de 5ntreaga mea disponibilitate 5n acordarea 5ngri6irilor  + la indica#ia medicului administre & fiolă de algocalmin i.m  5n  pătratul supero+extern al marelui fesier 3.

Evaluare + / : &9 respOminut + " : 92 pulOmin. + .A: &&&O27mmHg

+ pacienta este alimentată cores+  punător.

+ bolnava preintă mic#iuni fiiologi+ ce,urini normocrome. + bolnava a dormit liniştită.

7%

  >evoia fundamentală 7. >evoia de a se mişca şi a avea o bună  postură.

"roblemele de 5ngri6ire + dureri la nivelul membrelor inferioare şi la nivelul coloanei vertebrale. + edeme ale mem  brelor inferioare.

)biectivele de 5ngri6ire + ca bolnava să pre+ inte o postură fi+ iologică. + diminuarea dure+ rilor. + urmărirea edeme+ lor.

=nterven#ii "roprii 0elegate + pentru diminuarea + edemelor de la nivelul membrelor inferioare am aşeat sub membrele inferioare un sul pentru a le #ine 5n poi#ie 5naltă.

+ bolnava preintă o postură bună.

2. >evoia de a se 5mbrăca şi debrăca.

+

+să supraveg*e + am urmărit dacă bolna+ dacă bolnavul este va este 5mbrăcată cores+ 5mbrăcată corespun+  punător. ător.

8. >evoia de a+ şi men#ine tem+  peratura corpu+ lui 5n limite normale.

+

+ măsurarea tempe+ + am măsurat temperatu+ raturii diminea#a şi ra corpului diminea#a şi seara. seara şi am notat+o gra+ fic 5n foaia de tempera+ tură.

+

+  : '2,2%C.

9. >evoia de a fi curat, 5ngri6it de a+şi prote6a tegumentele şi mucoasele.

+

+ să supraveg*e toaleta bolnavei.

+

+ pacienta pre+ intă o igienă co+ respunătoare a tegumentelor şi a mucoaselor.

+am supraveg*eat toa+ leta bolnavei şi dacă are len6erie curată. + am asigurat igiena sa+ lonului.

+

Evaluare

+ bolnava se 5m+  bracă şi debracă fără a6utor.

7&

  >evoia   fundamentală 1. >evoia de a evita pericolele

&%. >evoia de a comunica cu se+ menii &&.>evoia de a ac+ #iona după credin#ă

"roblemele de )biectivele de 5ngri6ire 5ngri6ire + risc de + să explic bolnavei accidenttare necesitatea respect+ tării tratamentului  profilactic. +

+ să comunic cu  bolnava constant

+

+ 5ncura6area bol+ navei

&$. >evoia de a se ocupa cu scopul de a se realia.

+

+

&'. >evoia de a se recreia

+

=nterven#ii "roprii + am explicat bolnavei că este necesară profilaxia cu Miacalcic şi terapia estrogenică

Evaluare 0elegate + Miacalcic + bolnava a 5n#eles &%% .= $ fiole caua recidivelor. +;itamina 0$ la &% ile timp de $ luni + antrene bolnava 5n dis+ + + pacient comuni+ cu#ii plăcute şi o asigur  cativ. că este 5n siguran#ă. +am discutat cu bolnava + + discu#ia cu bol+  pe teme religioase. nava are un efect  benefic asupra stă+ rii psi*ice a acestu+ ia. + conving bolnava să + + pacienta a depă+ cooperee medical. şit teama şi este mai 5ncreătoare.

+ a6utarea bolnavei + i+am creiat un cadru de a se recreia  plăcut, adecvat relaxării.

&(. >evoia de a 5n+ + este interesată + să informe bol+ + i+am explicat pacientei vă#a cum să+şi păs+ de evolu#ia bolii. nava şi apar#inăto+  metodele de prevenire ale tree sănătatea rii despre boala  bolii,efectul tratamentului sa.

+ +

+ pacienta este relaxată. + pacienta posedă mai multe cunoş+ tin#e despre boala sa.

7$

"biectivul 2$

7duca&ia pentru sănătate


7'

Aplicarea cremelor cu factor de protec#ie solară 9 reduce sintea vitaminei 0 cu 17L c*iar şi 5n mi6locul verii. Expunerea la soare pentru 7 +&% minute ilnic, de $ + ' ori pe săptăm4nă 5mbunătă#eşte nivelul de vitamina 0. "ersoanele adulte  pot creşte aportul ilnic de vitamina 0 prin utiliarea unor suplimente care con#in (%% = unită#i internationale3, cantitatea de vitamina 0 din ma6oritatea complexelor de multivitamine. "ersoanele 5n v4rstă şi cele care evită expunerea la soare ar trebui să aiba un aport ilnic de 9%% =. )ructe şi legume: sunt bogate 5n substan#e minerale importante 5n metabolis+ mul osului precum potasiul, magneiul şi vitamina B. -tudiul 0A-H 0ietarQ Approac*es to -top HQpertension3, care a fost conceput pentru a evalua impactul alimenta#iei asupra tensiunii arteriale, a demonstrat că dietele bogate 5n fructe şi legume con#in4nd 9 por#ii de fructe şi legume pe i şi ' por#i de  produse cu con#inut scăut de grăsimi3 reduc eliminările de calciu prin urină, scad distrugerea osoasă şi previn oasteoporoa. -e recomandă un consum mediu de 7%% + 9%% grame pe i de fructe şi legume, 5n aproximativ cinci por#ii. Proteinele /olul proteinelor din dietă 5n metabolismul osului este foarte complex. În timp ce studii mai restr4nse, desfăşurate pe termen scurt, au arătat că un aport ridicat de proteine creşte excre#ia urinară a calciului, studii mai ample indică faptul că o ra#ie proteică ilnică scăută se asociaă cu o demineraliare osoasă mai rapidă şi cu creşterea riscului de fracturi 5n r4ndul adul#ilor. 0e aceea, adul#ii şi mai ales persoanele 5n v4rstă trebuie să consume o cantitate adecvată de proteine. /ecomandările nutri#ioniştilor prevăd un consum de proteine de 72 g pe i pentru bărba#i şi (2 grame pe i pentru femei. 7+cesul de sare. =ngestia crescută de sare creşte eliminarea calciului 5n urină, 5nsă acest efect poate fi influen#at de mai mul#i factori.. Este recomandat un aport de sare sub 7,9gOi $,' g sodiu pe i3.

7(

  &. Albu /.M

III8I8:I"?-!)I7 + Anatomia şi fiiologia omului Editura Corint Ducureşti &118

$. Enescu !.

+
'. ome, Noan + otul 0espre )steoporoa Editura: ")!=MA/B $%%8 (. Emil /ădulescu + )steoporoa: caue şi prevenire Editura C!C $%%9 7. Uerban ;.

+ Medicină =nternă Editura Excelsior imişoara &117

2. itircă !.  sub redac#ia 3 + Manual de Îngri6iri -peciale acordate pacien#ilor de asisten#ii medicali Editura ;ia#a Medicală /om4nească Ducureşti &119 8. itircă !  sub redac#ia 3 + *id de nursing Editura ;ia#a Medicală /om4nească Ducureşti &118 9. rifan >.>

+ "uericultură şi "ediatrie Manual pentru Învă#ăm4ntul -anitar "ostliceal Editura Medicală Ducureşti &118

77