Judetul Valcea
Judetul Valcea are o suprafata de 5.765 km2, reprezentand 2,43% din suprafata Romaniei . Este situat in partea central sudica a Romaniei, in bazinul mijlociu al Oltului, la sud de Carpatii Meridionali. Se incadreaza intre coordonatele1: -45 35' 27'' latitudine nordica - punct punc t extrem satul Raul Vadului, comuna Caineni -44 29' 30'' latitudine latitudine sudica sudica - punct extrem extrem satul satul Oltetani, Oltetani, comuna
Lalosu
Limita de nord a judetului (pornind inspre vest) incepe cu izvoarele raului Scara (afluent al raului Topolog) care este situat sub Varful Scara (2285 m), extremitatea de vest a Muntilor Fagaras, trecand prin Varful Suru (2282 m), Varful Tataru (1890 m), Varful Chica Fedelesului (1818 m) si coboara spre cheile raului Olt prin nordul localitatii Rau Vadului. Pe lungimea acestei limite Judetul Valcea se invecineaza cu Judetul Sibiu, iar intre Varful Tataru si Muntii Poiana Muierii (1804 m) cu Judetul Alba. 1
Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu
1
De la Varful Poiana Muierii limita de vest coboara catre sud trecand prin Varful Capra (1927 m), Varful Ciobanu (1944 m), Varful Pietrele (2241 m), Varful Coasta lui Rus (2306 m), care reprezinta sectorul muntos din care izvoraste raul Lotru si care separa Judetul Valcea de Judetul Hunedoara. De la Varful Coasta lui Rus incepe limita cu Judetul Gorj care continua la est cu Muntii Capatanii si apoi cu izvoarele raului Oltet catre sud – est, cu inaltimile Muntelui Negovanu (2064 m) si coboara catre Depresiunile Polovragi si Racovita. Intre bazinele raurilor Oltet si Amaradia incepe limita cu Judetul Dolj care se abate catre sud si sud – est. La marginea dealurilor situate la sudul raului Topolog incepe limita cu Judetul Olt. Limita de est cu Judetul Arges urca spre nord, traverseaza raul Topolog si de aici continua pana la izvoarele acestui rau. Form Formel elee de reli relief ef sunt sunt vari variat ate. e. Coboa Coboara ra din din nord, nord, de la zona zona munt muntoa oasa sa,, cu altitudini ce ajung la peste 2.400 m, reprezentata de Muntii Capatanii (Vf.Ursu - 2.124 m), zonele centrala si sudica sunt dominate de dealuri prelungi si podisuri , cea mai sudica relief este Platforma Oltetului. Clima judetului Valcea este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si friguroase si veri scurte, mai umeda in zonele inalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse in zonele joase. In judetul Valcea exista2 : - 2 municipii : Rm.Valcea-119.249locuitori Dragasani - 22.374 locuitori
-8 orase Baile Govora - 3.137 locuitori Baile Olanesti - 4.530 locuitori Calimanesti - 8.930 locuitori Horezu-7.356locuitori 2
Institutul National de Statistica
2
Brezoi-7.546locuitori Ocnele Mari - 3.572 locuitori Babeni Balcesti
-78 comune cu 560 de sate Ramnicu Valcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani in urma, existau asezari umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite pana in prezent dau cu aproximatie ca data a constructiilor de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi intaln intalnite ite la tot pasul pasul semne semne ale unor constru constructi ctiii din epoca epoca daco-r daco-roma omana, na, atesta atestand nd continuitatea unei vieti urbane din negura vremurilor si pana in prezent . Municipiul Ramnicu Valcea, resedinta judetului Valcea, este plasat la o altitudine de 440m, 440m, de-a de-a lungul lungul raului raului Olt. Olt. Supraf Suprafata ata admini administr strati ativ-te v-terit ritori oriala ala a munici municipiu piului lui masoara 8952 ha. In judetul Valcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate, respectiv : •
•
turismul montan statiunile balneoclimaterice
•
turismul cultural si monahal
•
agroturismul Acestora le putem adauga inca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si
de agrement" (vanatoarea si pescuitul). Trasaturi Trasaturile le unitare unitare ale culturii populare valcene sunt prezentate prezentate in toate cele trei arii etnofolclorice: montana, colinara, de ses. In centrele de mestesuguri populare din Valcea se foloseste o complexitate de tehnici si genuri artistice (la Horezu, spre exemplu ceramica, lemn, textile, feronerie, s.a.); se realizeaza creatii originale de inalta valoare ce marcheaza personalitatea judetului in acest domeniu: ceramica din Horezu si Vladesti, obiectele de lemn pentru uz casnic si mobilier de la Romanii de Sus, Horezu, constructorii de fluiere din Vaideeni si Ursani Horezu, Horezu, cojocar cojocarii ii din Barbat Barbatest estii si Vaideen Vaideeni, i, creato creatoare arele le de costum costumee popular popularee din
3
Barbatesti, Pietrari, Bunesti s.a., la care adaugam arhitectura locuintei si portul popular din toate localitatile zonei. Zona montana, reprezentand 1/3 din suprafata
judetului, ofera atractii
formidabile : •
chei
•
cascade
•
pesteri
•
peste 80 de trasee marcate si intretinute
•
posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vanatorii sportive, precum si numeroase puncte belvedere. Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a
vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. Armonia teritoriului, privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradisorul si Vidra, partiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta bine si sa revina in aceste locuri. Prin numarul mare de izvoare de ape minerale, datorita calitatii lor, sunt recunoscute de medicii si turistii romani si straini ca fiind tamaduitoare a celor mai diverse afectiuni, facand de secole adevarate minuni. Bogatia de izvoare de ape minerale care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu maretie in statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Valcea -Calimanesti - Caciulata -Baile Olanesti -Baile Govora -Ocnele Mari - Ocnita cunoscute nu numai in Europa, ci in intrega lume, cu o carte de vizita impresionanta. Turismul cultural si monahal prezinta un binemeritat interes, cuprinzand: -monumente arheologice; -situri arheologice; -monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura; -monumnete si ansambluri memoriale; 4
-asezari si vestigii istorice si culturale.
Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate de: - flora si fauna bogate - paduri de conifere si foioase - suprafete intinse de pasuni, fanete, terenuri agricole si plantatii. La toate acestea putem adauga doar cele mai importante resurse minerale naturale, respectiv: pegmatite cu cuart, feldspat si mica (zona Voineasa), calcar (in bazinul Costesti - Bistrita), sare (Ocnele Mari), carbune (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale (Babeni, Madulari, Fauresti ). Economia judetului Valcea are un profil industrial - agrar. Repartizarea activitatilor economice pe teritoriul judetului scoate in evidenta dezvoltarea industriei in municipiul Ramnicu Valcea, cultura cerealelor si a vitei de vie in sud, pomicultura si silvicultura in zona nordica. Suprafata agricola a judetului Valcea3 este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7% din suprafata totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta : - 33,7 % reprezinta terenuri arabile, - 45,3% pasuni, - 12,7% fanete, - 1,7% vii si pepiniere viticole - 6,6 % livezi si pepiniere pomicole. Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea 99,2 din suprafata agricola. Productia totala agricola a fost in anul 2000 de 3832,8 miliarde lei preturi curente, din care: •
65,3 % productie vegetala (2502,5 miliarde lei )
•
34,7 % productie animala. (1330,3 miliarde lei)
Din intreaga productie agricola, 90,4 % s-a obtinut in sectorul privat.
3
Directia Judeteana de Statistica Valcea
5
Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei (55 % din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a fost determinata in proportie de : •
46,3% de industria chimica,
•
17,8 % productia, transportul si distribuirea energiei electrice si termice, a gazelor si apei calde
•
9,7 %, industria alimentara si a bauturilor
•
5,3 % extractia si prepararea carbunelu
•
20,9 %alte ramuri industriale.
Agricultura si silvicultura din suprafata totala a judetului, 42,7% este suprafata agricola (dealuri, livezi, vii), iar restul este acoperita de padure si alta vegetatie forestiera. Fondul funciar agricol este de 245789 ha, din acesta 35,7% constituie teren arabil, 44.5% sunt pasuni, 12,8% fanete, iar restul plantatii de livezi si vii. Cresterea de animale este o activitate de baza in mediul rural. Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei prielnice. Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau).
Tabel cu impartirea pe suprafete a judetului Valcea4
4
Suprafata totala a) Suprafata
2003 576477 246260
2004 576477 246219
2005 576477 245920
2006 576477 245866
2007 576477 245789
agricola din care: Arabil Pasuni
86702 109820
87986 109198
87962 108721
87978 108918
87915 109389
Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008
6
Fanete Vii si pepiniere
31552 4047
30923 4063
31184 4026
31183 3879
31509 3856
viticole Livezi si pepiniere
14139
14049
14027
13908
13120
pomicole b) Paduri si alte
290899
290880
290880
290880
290880
12544 26774
12544 26834
12544 27133
12544 27187
12544 27264
terenuri cu veg forestiera c)Ape si balti d) Alte suprafete
Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE Govora SA. Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de soda calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din total) si pe locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var (16,2 % din total). Livrarile la export se estimau in luna august 2002 la circa 543,3 miliarde lei, reprezentand peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii august. Judetul Valcea dispune de bogate rezerve de : - petrol - gaze naturale - carbune - si un imens potential hidroenergetic toate acestea dand posibilitatea dezvoltarii industriei energetice. Pe langa Termocentrala Govora care are o putere industriala de 307 MW asigura alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in judet mai functioneaza Hidrocentrala Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt . Liniile de cale ferata de folosinta generala in exploatare la 31.12.2000 insumau 164 km. Raportat la suprafata judetului, reteaua de cale ferata de folosinta generala in
7
exploatare prezinta o densitate de 28,4 km la 100 de km patrati, mentinandu-se la acelasi nivel de mai multi ani. Drumurile publice5 la sfarsitul anului 2007 totalizau 2167 km, in crestere cu 139 km (6,85 %) fata de anul precedent. Din totalul drumurilor publice, 490 km sunt drumuri nationale (22,6 %) si 1677 km (77,4 %) sunt drumuri judetene si comunale. Din totalul drumurilor publice 27,9 % (605 km) erau drumuri modernizate.
Densitatea drumurilor
publice la 100 km patrati era de 37,6 km. In sectorul edilitar, dotarea tehnica este la nivel corespunzator, urmare a realizarii unor obiective de investitii in domeniu. Reteaua de distributie a apei potabile era la sfarsitul anului 2007 de 1243 km, iar volumul de apa potabila distribuita a fost in anul 2007 de 32.174 mii mc. De mentionat faptul ca din cei 1243 km de retea de distributie a apei potabile, 714 km reprezinta lungimea retelei din municipii si orase (57,5 %). Prin incheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), Romania s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Uniunea Europeana sprijina Romania in procesul de aderare prin oportunitatile de finantare care cuprind : •
Programele Comunitare
•
Phare
•
Ispa
•
Sapard In judetul Valcea a fost aprobata finantarea pentru o serie de proiecte depuse pe
diversele linii de finantare6. Cele mai importante sunt :
SUMA SOLICITANT Primaria Rm.Valcea
FINANTATOR ISPA
APROBATA 11.004.825 EURO
PROIECT Managementul integrat al deseurilor
5 6
Directia Judeteana de Statistica Valcea Consiliul Judetean Valcea
8
in Rm. Valcea ModernizareDC PopestiConsiliul Judetean
SAPARD
1.178.909 EURO
Botorani(Maciuca) Modernizare DC 160-
Consiliul Judetean
SAPARD
1.166.269 EURO
Stoenesti Alimentare cu apa-
Consiliul Judetean
SAPARD
1.119.779 EURO
Lapusata Alimentarea cu apa-
Consiliul Judetean
SAPARD
1.101.908 EURO
Sutesti Modernizare drum
Cernisoara
SAPARD
1.00.0000 EURO
comunal
Cernisoara
SAPARD
1.839.171EURO
Alimentare cu apa Modernizare DC
Maciuca
SAPARD
1.000.000 EURO 71Popesti /Botorani Construire drum comunal si a pod
Lalosu
SAPARD
23.576000.000lei
aferent;
In ultimii ani, judetul Valcea a inregistrat progrese substantiale in diferite domenii ale dezvoltarii durabile. Municipiul Ramnicu Valcea a primit trei ani la rand, incepand cu 1999, Diploma "Oras in Drum spre Integrare Europeana", din partea Uniunii Europene, pentru progrese remarcabile in domeniul apei, calitatii aerului, managementului deseurilor si accesului la informatii.
9
Structura socio-demografica
Populatia7 judetului Valcea era la 1 Iulie 2007 de 411576 locuitori, cu o densitate de 71.4 loc/km2, inscriindu-se printre judetele cu densitate relativ mica, sub media nationala, dar apropiata de cea a regiunii din care face parte.
Unitate teritoriala Romania Reg S-V Oltenia Jud Valcea
Suprafata Km2 238390.7 29211.69 5764.77
Populatie 2007 21537563 2279849 411576
Densitate 90.3 78.0 71.4
In ceea ce priveste distributia teritoriala a densitatii populatiei putem constata ca in general in rural valoarea ei este de 4 ori mai mica decat in urban (46,9 fata de 192,2 locuitori/km2 ). Daca analizam gruparea unitatilor administrativ teritoriale dupa acest indicator putem vedea ca valorile densitatii cuprind un interval extrem de larg, de la 10 locuitori/ km2(Voineasa, Tetoiu, Caineni, Malaia) pana la 250 locuitori/km2 (orasele Baile Govora si Babeni). Cum era de asteptat, municipiile judetului au cea mai mare densitate de populatie, 435 locuitori/km2 in municipiul Dragasani si 1250 locuitori/km2
in
municipiul resedinta Ramnicu Valcea. Densitati mai mari de 100 locuitori/km2 inregistreaza numai localitatile din jurul acestor municipii, restul teritoriului, in special nordul si sud-vestul, avand populatie putina raportata la suprafata administrativa existenta. Volumul populatiei judetului8, pe cele doua medii rezidentiale, are o structura inversa comparativ cu valorile inregistrate la nivel national, in sensul ca populatia rurala din Valcea se apropie de 55%, valoare egala cu populatia urbana a Romaniei.
7
Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS
8
Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008
10
Numarul populatiei
1 Iulie 2003
In % fata de total
Total
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
418463
205312
213151
49.06
50.94
1 Iulie 2004
416908
204554
212354
49.06
50.94
1 Iulie 2005
415181
203702
211479
49.06
50.94
1 Iulie 2006
413511
202820
210691
49.04
50.96
1 Iulie 2007
411576
201865
209711
49.04
50.96
Putem afirma ca populatia judetului este majoritar rurala, cu o pondere mai mare fata de ponderea la nivel regional. Populatia9 rurala din judet a fost preponderent majoritara in ultimii 20 de ani, in ciuda fluxurilor de migratie rural-urban din perioadele de dezvoltare economica a oraselor.
Unitate teritoriala Romania Reg S-V Oltenia Jud Valcea
1 Iulie 2003 1 Iulie 2004 9
Populatie 2007 21537563 2279849 411576
Urban % 55.1 47.7 45.4
Rural % 44.9 52.3 54.6
Total
Urban
Rural
Urban
Rural
418463
182653
235810
43.6
56.4
187793
229115
45.0
55.0
416908
Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS
11
1 Iulie 2005
415181
187829
227352
45.2
54.8
1 Iulie 2006
413511
187358
226153
45.3
54.7
1 Iulie 2007
411576
186838
224738
45.3
54.7
Distributia populatiei judetului Valcea pe sexe reflecta un relativ echilibru intre ponderea populatiei feminine si a celei masculine. Comparand distributia populatiei pe sexe inregistrata la nivel national cu cea a judetului, observam ca nu exista o diferenta semnificativa intre cele doua distributii. Analizand distributia populatiei pe sexe si medii constatam ca in urban ponderea populatiei feminine (51,6%) este usor mai ridicata decat in rural (50,3%), si a avut tendinte usoare de crestere in ultimii 15 ani. Acelasi fenomen il intalnim si in cazul populatiei masculine, dar in mediul rural, unde tinde sa fie usor mai mare ca pondere. Totusi nici in acest caz nu se poate vorbi de o diferenta semnificativa a distributiei populatiei pe sexe.
Lista titularilor de activitati/activitatea potential poluatoare
Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente si instituie principalele surse de poluare fixe: industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si al afluentilor sai, realizand o productie de peste 1000 MW. •
industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara, aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care produse sodice si derivati, produse organice de sinteza, produse macromoleculare, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pent
12
amuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt S.C. OLTCHIM S.A. si S.C. UZINELE SODICE GOVORA •
industria extractiva: exploatarile de cãrbune de suprafatã(lignit) de la Berbesti si Alunu si exploatarea de calcar de la Bistrita
exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt S.C. COZIA FOREST S.A. si S.C. ELVILA S.A, filiala Carpatina, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila. •
industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri sunt S.C. VILMAR S.A., un jointventure Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO S.A. Dragasani si S.C. HERVIL S.A.
•
industria usoara este de asemenea bine reprezentata prin fabrici producatoare de imbracaminte si incaltaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute.
•
industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe,de produse lactate,de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice. Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, provenite in special din arderea
combustibililor fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din transport, sunt principalele surse de acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe distante mari fata de sursa impurificatoare, unde in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau intra in compozitia apei, ducand la degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a facut pe baza inventarului anual al emisiilor atmosferice, realizat prin aplicatia CORINVENT In judetul Valcea au fost inventariati un numar de 20 de agenti economici care desfasoara activitati ce fac obiectul directivei COV din utilizarea solventilor in activitati si instalatii. Acestia au avut termen de indeplinire a masurilor impuse prin prevederile directivei in vederea reducerii emisiilor de compusi organici volatili astfel incat sa respecte valoarea limita prevazuta de legislatia romaneasca, care transpune aceasta directiva, pana la 30.10.2007. O parte dintre acesti agenti economici care nu dispun de mijloace financiare pentru a se echipa in vederea respectarii valorilor limita a compusilor
13
organici volatili au dat faliment, cum ar fi SC Valceana SA, SC Finca SA, SC Oltplast Sa si SC Optima SA. O alta parte a compusilor organici volatili provin din distribuirea benzinei in statii sau la terminale, activitate care face obiectul celeilalte directive a COV, directiva emisiilor de compusi organici volatili de la distributia benzinei, de asemenea monitorizata. In judetul nostru, majoritatea statiilor de distributie s-au echipat corespunzator prevederilor legislatiei, in vederea respectarii valorilor limita a emisiilor de COV. Pana in 2007, emisiile de pulberi in suspensie de tip PM10 s-au masurat intr-un singur punct, la sediul Agentiei de Protectie a Mediului Valcea; pe platforma industriala nu s-au masurat, din lipsa aparaturii adecvate.
14
2.Analiza SWOT10 PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE Cadrul natural manifestarea unor fenomene
OPORTUNITATI
RISCURI
- capital natural variat;
-
- peisaje naturale diversificate;
geomorfologice de modelare
- relief complex – de mare atractivitate
actuala prin eroziune fluviatila si promovare a capitalului
predispuse la dezastre naturale
turistica;
eoliana, precum si a
(alunecari de teren, inundatii);
- retea hidrografica complexa
fenomenelor gravitationale de
-disparitia unor specii de
- suprafata mare ocupata de luciile de apa;
versant;
plante si animale in lipsa unor
- climat temperat cu nuante moderate;
- prezenta fenomenelor de
programe speciale de protectie
- fauna si flora bogate;
torentialitate cu precadere in
a acestora.
- soluri cu profil si textura bine dezvoltate;
zona subcarpatica;
-programe de valorificare si
natural ca resursa turistica.
-existenta unor zone
- structura litologica ce predispune la alunecari de teren mai ales in zona subcarpatica. Calitatea aerului - tendinte pozitive in reducerea poluarii;
- existenta unor zone critice sub
- e existenta unor programe
aspectul poluarii aerului datorata
in infrastructura de mediu
activitatii industriei extractive, 10
Consiliul Judetean Valcea
15
neconformarea cu cerintele legale de
mediu a unor
chimice si lemnului;
continuarea
agenti/activitati umane.
- existenta resurselor de apa potabila;
-
defrisarilor ce se vor derula cu finantare
- existenta Planului Local de Actiune pentru mediu;
necontrolate cu efecte asupra externa;
- existenta unor structuri (institttii) cu activitate in poluarii aerului, eroziunii solului;
-
domeniul mediului (APM si GNM – Comisariatul
-
autoritatilor
Judetean Valcea );
informare
insuficienta a
educare populatiei
domeniul protejarii mediului;
si
-
cresterea
locale
in masive
vederea
protectiei
- relativa pasivitate a ONG-urilor mediului; in ceea ce priveste protectia - atragerea investitorilor care mediului;
au
resurse
financiare
in
- utilizarea crescuta a mijloacelor implementarea tehnologiilor de transport non-euro.
curate; -
aplicarea
principiului
„poluatorul plateste”; dezvoltari
in
zonele
industriilor
si
serviciilor
nepoluante
de
tehnologii
inalte si valoare adaugata
16
climatelor
interesului locale datorate defrisarilor
in promovarea de parteneriate in
Modificarea
ridicata. Locuirea crestere constanta a fondului de locuinte;
calitate slaba a locuirii in existenta Agentiei Nationale
cresterea
prezenta unor areale rurale, situate in estul municipiului
mediul
pretului locuintelor;
Ramnicu Valcea si partea central – sudica a judetului, cu
gradului scazut de dotare al
finantare
un fond de locuinte bogat
locuintelor
fonduri structurale;
cantitativ (peste 500
locuinte/1000 locuitori, sub 1,94 locuitori/locuinta)
Utilizarea
rural
din
pentru
gospodariilor
cauza pentru Locuinte;
incalzirea
individuale
a
carbunilor inferiori
facilitati reabilitarea
europeana
bancare si
nejustificata
prin cresterea locuinte
cererilor sociale
a
pentru
din
cauza
pentru scaderii nivelului de trai;
consolidarea
locuintelor private.
Insuficiente retele distributie
lipsa
fortei
de
munca
specializate in constructii din cauza emigrarii.
gaz metan Infrastructura de transport pozitie geografica favorabila a judetului, care este
lipsa autostrazilor;
strabatut de coridorul paneuropean IV rutier si de
drumuri
Retelele trans- europene rutiera si feroviara TEN-R si
corespund cerintelor traficului
TEN-F;
actual, avand doar doua benzi
nationale
existenta
care nu nationale de modernizare a
sau capacitate portanta scazuta
17
programelor deplasarea
sectorului rutier
transportului
feroviar spre cel rutier;
(DN 67);
- buna densitate a drumurilor publice (37,6 km/100km²)
- starea precara a unui procent
;
fata de media nationala (33,5 km/100km²);
ridicat
- existenta programelor de pentru dezvoltarea sistemelor
de
drumuri
locale,
alocarea unor resurse reduse
- pondere ridicata a drumurilor nationale (9 trasee, dintre judetene si comunale (54%
dezvoltare a retelei nationale
de transport rutier si feroviar;
care un drum european – E 81);
de cai ferate;
fonduri insuficiente la bugetele
nemodernizate), variantelor
lipsa
ocolitoare
ale
-
posibilitatea
localitatilor
duce
la fondurilor
ingreunarea
traficului
si europene
prin
accesarii
locale
pentru
structurale
retelei rutiere locale;
Programul
lipsa
Operational
zonelor urbane;
Transport;
- densitate foarte scazuta a
- construirea autostrazii pe infrastructura;
de administratiile cooperare
locale
in
inexistenta
cailor
electrificate;
european. ferate
18
pentru de
volumului
transportului
de calatori
marfa
condittile
in
recesiuni economice.
Productia si transportul energiei electrice
intre
proiecte
feroviare traseul coridorului IV pan- diminuarea
(28,3km/1000km²); -
Sectorial
parteneriatelor
poluarea fonica si cu noxe a
retelei
modernizarea
si
unei
potential energetic foarte ridicat, judetul avand un aport
varsta
inaintata
deosebit la sustinerea functionarii Sistemului Energetic
hidroagregate
National (71,57% din totalul productiei hidroelectrice);
duratei de viata;
si
a
unor accesarea
epuizarea
unor
nerambursabile
in
finantari
vederea mai multor ani care poate
reabilitarii si redimensionarii
sisteme de iluminat
optime,
hidrocentralele
avantajoase
de pe raurile
pentru Olt
mediu,
afecta
potentialul
si
alimentarea cu energie
- cea mai mare parte a energiei electrice se produce in public depasite fizic si moral, sistemelor de utilitati; conditii
seceta prelungita pe parcursul
electrica a judetului;
in cu randamente mici, costuri - interconectarea centralelor - intreruperi ale furnizarii cu
si Lotru, fiind
mari, mai ales in mediul rural;
nepoluante, usor de intretinut si eficiente;
termice in scopul extinderii
energie
electricaadatorate
cogenerarii (energie electrica
uzurii avansate a unei parti a
+ termica).
liniilor electrice.
Productia si transportul energiei termice numarul redus de apartamente debransate de la sistemul
debransarea partiala sau totala
de alimentare centralizata cu energie termicaa(SACET)
a unora dintre consumatorii de pentru reabilitarea termica a
incalzire centrale sau locale
Ramnicu Valcea;
la SACET, in lipsa unor cladirilor care va contribui la
improvizate, precum si lipsa
existenta in unele localitati a unor locuinte colective si a
sisteme
intretinerii corecte a lor poate
dotarilor publice aferente, amplasate grupat, constituie
echilibrare in timp real a
reducerea
realizarea unor dotari tehnico-edilitare moderne si fiabile;
retelelor primare si secundare
combustibil;
adecvate
19
de
existenta programului national
cresterea confortului termic si consumului
montarea
de
instalatii
de
de conduce la intoxicatii, incendii sau explozii.
si a instalatiilor interioare;
posibilitatea de montare a
uzura fizica
unor
retelelor
si morala a
(in
secundare),
special precum
sisteme
moderne
de
cele racordare la SACET (puncte si
a
termice de scara de
instalatiilor interioare
- existenta echipamentelor moderne a permis instalarea
-
sisteme
improvizate
de bloc sau de apartament), va
de sisteme de incalzire de apartament corespunzatoare
alimentare cu caldura care permite reducerea riscurilor in
din punct de vedere tehnic si al sigurantei in functionare.
sunt necorespunzatoare din functionare, punct de vedere tehnic, sanitar mediului,
a precum
poluarii si
a
sau al riscului de incendiu;
costurilor specifice, crescand
-
gradul
izolarea
termica
de
necorespunzatoare a cladirilor utilizatorilor
control finali
al
asupra
conduce la, consum mare de
sistemelor de alimentare cu
energie,
energie termica.
Gaze naturale si fluide combustibile -alimentarea localitaatilor importante din zona sudica a -lipsa sistemelor de alimentare -existenta unor zacaminte de -cresterea consumului de gaze
20
judetului Valcea, precum si de pe Valea Oltului, prin
cu gaze naturale in zona gaze asociate in zona de sud-
naturale si a dependentei de
intermediul unui sistem de conducte de transport
central – vestica si de nord a
acest tip de combustibil in
orientate vest-est si nord-sud;
judetului Valcea din cauza -reducerea
-existenta unor zone de siguranta de-a lungul conductelor dificultatilor
de
montare
a caror valoare s-a pastrat constanta de-a lungul timpului
(conditiile de relief), a izolarii
si, in prezent, poate fi redusa in anumite cazuri la 40m;
localitatilor afanate
si
a
a
vest a judetului; consumului
industrial de gaze naturale, centrale de bloc, de scara de creandu-se
astfel
structurii pentru
conditii bloc si de apartament;
alimentarea -nerespectarea distantelor de
localitatilor consumatorilor
existente;
casnici
din siguranta
retelele existente;
-amplasarea
retelelor
de -tendinta
de
transport in zone care au fost
consumului
introduse in intravilan si/sau
solid
si
in
de
dintre
obiectivele
construite si conductele de
eliminare
pentru
au fost retrocedate conform prepararea Legii18/1991
localitati prin montarea de
a gaze;
combustibil incalzire
apei
si
calde
care menajere si a buteliilor de
accesul se face cu dificultate
aragaz
pentru
prepararea
hranei si inlocuirea lor cu folosirea gazelor naturale;
- amplasarea Statiilor de reglare masurare predare -
amplasarea
21
retelelor
de - existenta exploatarilor de -lipsa
spatiilor
pentru
(SRMP) pe terenuri care apartin SNTGN TRANSGAZ;
transport pe trasee neparalele
- amplasarea conductelor de presiune medie, respectiv
cu caile de comunicatie si la judetului;
redusa de-a lungul cailor de comunicatie;
distanta de acestea;
- existenta unor culoare de (la
- amplasarea statiilor de reglare de sector (SRS) pe
- costul ridicat al investitiei de
transport si a unor facilitati
terenuri care apartin primariilor;
realizare
- prezenta conductelor de transport titei si gazolina care
conducte de transport;
personal permanent) care pot
eliminarea
traverseaza partea sudica a judetului;
-
inlocuirii
deveni inclusiv trasee pentru
apropiate);
conductelor de transport gaze
tranzitarea teritoriului tarii cu
-pericol
a
sistemelor
necesitatea
titei in zona de sud-vest a
conductelor
de
gaze de-a lungul drumurilor
de (statii de pompare, depozite cu
cu conducte cu grad sporit de produse petroliere sau pentru siguranta, in cazul amplasarii
amplasarea
sosele
montarea
conductelor ar trebui facuta pe ambele
laturi
pentru traversarilor
de
incendiu
ca
explozie
si
urmare
a
exportarea produselor rafinate pierderilor de gaze naturale
in culoarul de protectie a unor in Romania.
tranzitate, din cauza uzurii
constructii
conductelor sau a nerespectarii
care
adapostesc
persoane;
de
catre
consumatori
a
impuse
de
prevederilor
legislatia in vigoare; Surse regenerabile de energie existenta unor resurse de ape geotermale in arealul
exploatarea
posibilitatea
Calimanesti exploatate prin sisteme complexe in bune
necorespunzatoare
22
a
accesarii -accidente sau inconfort in
fondurilor structurale pe POS
cazul
unei
exploatari
conditii si care creaza premise pentru extinderea lor in
zacamintelor
viitor;
colmatarea
conduce forajelor
la de mediu; si
necorespunzatoare
a
geotermale,
care
conductelor cu sarurile care se
temperatura
si
depun prin scaderea presiunii
constant
a
apelor au
o
un
debit
in
panza
la capul de forare
- lipsa radioactivitatii apelor geotermale din judetul
;
- extinderea sistemelor de ;
Valcea.
- neutilizarea potentialului de
incalzire si utilizare complexa
-
energie solara sau eoliana in
a energiei geotermale pe baza
freatica a unor ape geotermale
favorabile experientei acumulate, tinand
folosite cu temperatura prea
perioadele meteorologic.
seama
de
noi
solutii
tehnologice si manageriale;
preparare
solare a
locale apei
de
calde
menajere si, pe viitor, a unor alte surse de energie pornind de la energia solara, in special in zonele izolate cu potential
23
ridicata, care pot afecta starea panzei freatice.
- posibilitatea montarii unor instalatii
reintroducerea
turistic; - utilizarea pentru incalzire a deseurilor de lemn, precum si a pelet peletilo ilorr din rumeg rumegus us de lemn. Amenajari Amenajari pentru gestionarea deseurilor menajere si industriale -in execu executie tie depoz depozit it ecolog ecologic ic de deseu deseuri ri mena menajer jeree
-de -depozitel itelee
indust dustri riaale -ex -existe isten nta
amplasat in apropierea Municipiului Rm. Valcea;
nepe neperi ricu culo loas asee
prog rogram ramelor elor -nivelul
critic
(bat (batal alur uri, i, comun comunita itare re de sustin sustiner eree a populatiei fata
depozite de cenusa si zgura,
inve invesstiti titiil ilo or
in
dom domeniul iul
halde halde de steril steril)) aparti apartinan nand d
managementului deseurilor
scazut de
problema
deseurilor.
SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice
Govora
SA,
explo exploata ataril rilor or minier minieree de la Ramnicu Valcea, Berbesti,
Alunu care nu corespund in tota totali lita tate te protejare
ceri cerint ntel elor or a
;
de - planul planul de Implemen Implementare tare a Directive Directiveii comunita comunitare re 99/31/CE 99/31/CE
mediului (directiva privind depozitarea deseurilor);
24
al
inconjurator; -
- existenta Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor Valcea -
depozit
de
deseuri
2007 elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Valcea;
periculoase periculoase la SC Oltchim - proiectul in derulare derulare « Managementul Managementul Integrat al deseurilor deseurilor SA la care, care, desi s-a sistat sistat municipale municipale in judetul Valcea », scopul fiind implementarea unui activ activita itatea tea lucr lucrar aril ilee
de de
depoz depozita itare, re, nou nou sistem sistem de colec colectar tare, e, inchi inchide derea rea depo depozit zitulu uluii Raure Raureni, ni, inch inchid ider eree
a
construi construirea rea unei statii statii de compost compost,, construi construirea rea unui unui depozit depozit
depoz depozitu itului lui urmea urmeaza za sa se ecologic de deseuri la Fetesti efectueze pana in 2010; - exist existen enta ta depoz depozite itelor lor de deseuri deseuri menajer menajeree din zona rurala,
neamenajate,
improv improviza izate, te, ampla amplasat satee locatii
in
nepotrivite,
constituind surse de poluare a factorilor de mediu. Agricultura -fond funciar agricol important (43%), preponderent in
fragm ragmeentare tare
jumatatea sudica sudica a judetului, care favorizeaza favorizeaza dezvoltarea
terenurilor
excesiv siva
a
agricole,
25
-po -posib sibilit ilitat ateea fond fondur uril ilor or
acce ccesari sariii stru struct ctur ural alee
-cresterea suprafetelor de teren
in ramase necultivate;
unei agriculturi diversificate; diversificate;
evidentiata evidentiata de suprafata medie
-traditie -traditie in crestere crestereaa animalel animalelor or (bazata (bazata pe suprafet suprafetele ele
foarte foarte redusa redusa a exploata exploatatiilo tiilor r Comunitare;
exti extins nsee de pasu pasuni ni si fane fanete te – 25%) 25%),, pomi pomicu cult ltur ura, a,
individuale individuale (2,7 ha);
-diversificarea -diversificarea oportunitatilor oportunitatilor necontrolate
preponderent preponderent in zona subcarpatica si viticultura viticultura in arealul
-numar redus de exploatatii de
de
sud-estic centrat pe Dragasani;
tip asociativ juridice (11) sau producatori; producatori;
-prezen -prezenta ta unor zone cu activita activitate te agricola agricola vegetala vegetala si
fami amilial lialee
zootehnica zootehnica intensa si diversificata (productii performante
tendinta scazuta de asociere a
(4) (4),
prec precu um
Poli Politi tici ciii
Agri Agrico cole le -presiun -presiunii
pent pentru ru
mici miciii
unei
agriculturi agriculturi
de subzistenta;
-inter -interes es si poten potentia tiall ridica ridicatt
agricole;
nera nerati tion onal alaa
a
eroziune
a
-interesul scazut al generatiei tine tinere re
-uti -utili liza zare reaa
de
urmare
terenurilor;
ecologice;
in pentru agroturism; agroturism;
sup suprafe rafete telo lor r ca
agricole ecologice coroborata coroborata proceselor proceselor
-pro -promo mova vare reaa
zonelor
-red reduce ucerea rea
cu potentia potentialul lul crescut crescut pentru pentru
agricultura;
a
construite;
care se practica o agricultura
scaz scazut utaa
terenuri terenurilor lor
agricole agricole din cauza cauza extinder extinderii ii
cred credit itar aree
-prezenta unor zone extinse in practicarea
-pro -produ duct ctiv ivit itat atee
asupra asupra
si -cerer -cereree ridica ridicata ta de produ produse se agricole
peste media zonei la 3-4 culturi sau produse), care ocupa producatorilor producatorilor agricoli; in principal arealul central si sudic al judetului
cadr cadrul ul
pent pentru ru
acti activi vita tati tile le
-crestere -crestereaa dependen dependentei tei pietei pietei prod produs usel elor or interne de importul produselor produselor
a alimentare locale, tradttionale. tradttionale.
agricole;
ingrasamintelor cu efect toxic
-concurenta
asupra microflorei din sol si a
produselor produselor de import care au
productiei productiei vegetale;
preturi mai scazute decat cele
-agricultura -agricultura necompetitiva necompetitiva cu
de pe piata interna.
cea
practicata
European
26
la
nivel
crescuta
a
-subventii
modeste
in
agricultura Silvicultura -fond forestier deosebit de bogat, care ocupa circa 50%
-pondere redusa a padurilor cu
-alinierea legislatiei specifice
-continuarea taierilor ilegale
din suprafata totala a judetului;
rol de productie si protectie
care reglementeaza activitatea
de arbori in lipsa unui control
-stare generala buna de sanatate a padurilor, neafectate
(12% din totalul suprafetelor de protejare si valorificare a
eficient;
major de boli, uscare, seceta sau poluare;
silvice, majoritatea avand rol padurilor
-presiuni antropice puternice
-cresterea volumului de masa lemnoasa pusa in circuitul
de protectie, deci improprii practicile in domeniu la nivel (turismul in mod deosebit),
economic;
exploatarii);
-lucrari de regenerare a fondului forestier – taieri de
-exploatarile
regenerare, igienizare, curatire a padurilor, degajari,
ultimii 40 de ani au generat turism durabil, prietenos fata -interventii antropice brutale
rarituri in paduri tinere;
dezechilibre
-lucrari de impaduriri pe circa 100 ha.
varsta ale padurilor;
arealul silvic, care pot pune in
-taieri abuzive de arbori din
pericol
fondul forestier privat;
exemplare
excesive
in
clasele
din
tendintele
si
european
care pot duce la degradarea
-tendinta de promovare a unui
ecosistemelor forestiere;
de de mediu.
asupra
unor
unele
habitate
sau
cinegetice
sau
unor
impadurite
afectate
de
-pasunatul
in
(12000ha)
sau
consecinte
negative
27
din
specii
-existenta
inundatii
zone
la
piscicole; padure,
cu
asupra
incendii (11ha); -slaba
ecosistemului forestier
valorificare
produselor
asociate
a padurii
(fructe de padure, ciuperci comestibile, vanat, peste)
Industria -prezenta unor resurse locale bogate si variate care pot fi
-reducerea
valorificate prin industrie: sare, petrol, carbune, ape
industrie
reflectata
minerale, roci folosite ca materiale de constructie;
dinamica
descendenta
-prezenta unor centre industriale reprezentative: Ramnicu populatiei Valcea (peste 15.000 salariati), Dragasani si Babeni
drastice
(2.500 – 3.000 salariati);
(35%),
activitatii
ocupate: in
in -interes si potential pentru -neadaptarea la conditiile de de
infiintarea
a
tehnologice
parcurilor calitate impuse de Uniunea si
industriale
Europeana;
scaderi (posibile locatii: Dragasani, -exportul
Ocnele
Babeni
Mari Babeni, Horezu, Cazanesti); (29%),
-posibilitatea
accesarii
neprelucrate, tarilor
-ramuri cu dezvoltare deosebita si traditie: industria Ramnicu Valcea (26%);
fondurilor structurale in cadrul
economic;
chimica, energetica, exploatarea si prelucrarea lemnului;
-principala ramura generatoare
Programului
-ineficienta
-trend ascendent al productiei industriale;
de somaj din cauza inchiderii
Sectorial
-existenta unor industrii competitive la export, care
unor capacitati de productie
Competitivitatii Economice;
valorifica potentialul material si uman al judetului;
prioritar
in
28
Operational
materiilor
prime
caracteristic
slab
dezvoltate
programelor
de
Cresterea reconversie in zonele dominate de industrii in declin;
industria -transferul de tehnologie si -slaba corelare a programelor
-tendinta de dezvoltare a sectorului IMM-urilor
extractiva,
chimica,
prelucrarea lemnului; -existenta
unor
know – how catre unitatile de care in prezent produc in lohn;
centre
industriale dependente de o
-programe
financiare
sustinere a IMM-urilor;
-existenta
unor
si
formarea
situri
industriale;
industriale disponibile in urma
-stimularea
restructurarilor, care necesita productive reabilitari
complexe
si echipamentelor
reconversii catre alte tipuri de
-utilizarea
unei
invechite,
uzura
tehnologii fizica
si
morala a masinii si utilajelor; -insuficienta orientare
catre
cerintele pietei. -capacitate inca sczauta de atragere a investitiilor straine
29
si
regionale;
care nu stimuleaza adaptarea fortei
de
munca
la
noile
cluster-elor conditii economice; -migratia
fortei
investitiilor tinere specializate; (utilaje cu
si nivel
ridicat de productivitate) care
utilizari(cazul intreprinderilor pot creste productivitatea. militare/de armanent)
locale
de -politici sociale protectioniste
ramura dominanta (Berbesti – -cooperarea intre intreprinderi exploatarea carbunelui);
dezvoltare
de
munca
Constructiile sector cu dezvoltare continua stimulat de necesitatile unei prezenta a 16 localitati in care cresterea
nivelului
piete
economica
in
crestere,
initial
de
stat
(banci,
sedii s-a
inregistrat a
o
dinamica dezvoltare
administrative) apoi investitii private si constructii de
negativa
locuinte;
salariati in constructii (cea mai drastica
numarului
scadere
fiind
de judetului
care
va
de a
a
fortei
de
munca
in
stimula constructii;
sectorul constructiilor;
presiuni asupra terenurilor
in cerere de locuinte in continua
Ramnicu Valcea).
continuarea migratiei externe
destinate constructiilor.
crestere.
Turismul judet recunoscut pentru potentialul
turistic natural si baza
turistica
insuficient -armonizarea legislatiei interne
cultural bogat si diversificat, concentrarea preponderenta
modernizata
ca grad de in turism cu cea
fiind in arealul montan si submontan
confort si calitate a serviciilor;
posibilitatea practicarii unor forme variate de turism:
indice scazut de valorificare a
montan (arealul nordic), balnear si ecumenic (manastiri si
capacitatilor de cazare (48,1%
schituri), sportiv , agroturism (mediu nepoluat, traditii in 2005); folclorice, vinuri si gastronomie);
concentrare
numar ridicat de statiuni turistice de interes national:
activitatii
exclusiva turistice
a
patrimoniului
a Uniunii cultural de
interes turistic,
Europene;
inclusiv
a
valorilor
etnografice; -posibilitatea
accesarii - competitivitate scazuta a
fondurilor structurale europene
ofertei
(FEDER);
comparativ
in - modernizarea retelelor de turistice
balneare (Calimanesti, Baile Govora, Baile Olanesti) si jumatatea nordica a judetului;
30
degradarea
turistice
locale
cu
zone
situate
transport pe traseul coridorului proximitate
(de
alte
relativ
in
exemplu
montana(Voineasa)
domeniu schiabil insuficient valorificat
(Vidra,
IV paneuropean;
Obarsia -
Lotrului);
Valea Prahovei)
disponibilitate
cooperare
localitati cu resurse balneare dezvoltarea nevalorificate (Ocnele Mari,
turistice;
Ocnita, Costesti);
-
potential
pentru
interjudeteana
in
unor
retele
crescut
pentru
dezvoltare redusa a retelei de practicarea agroturismului in turism
rural
subcarpatica,
in in
raport
zona conditiile sporirii cererii; cu - cresterea numarului de turisti
potentialul existent
straini si a dorintei de noi destinatii
CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDETEAN, REGIONAL SI NATIONAL potential deosebit al Regiunii 4 Sud-Vest, din care face
existenta la nivel regional, dar posibilitatea
parte si judetul Valcea, pentru dezvoltarea unor activitati
si
adiacente
fondurilor
structurale
diversificate, bazata pe resurse naturale complexe
judetului Valcea, a unor areale
finanteaza
“Politica
al
judetelor
31
accesarii cresterea disparitatilor inter si care infraregionale; de
tendinte concurentiale
intre
cu
probleme
complexe, saracie,
economice Coeziune”,
zone
de
afectate
mare
local
pe
obiectivele judete sau localitati care pot
“Convergenta” si “Cooperare
compromite
cooperarea
de teritoriala Europeana”, pentru
coordonarea
in
si
derularea
degradari ale solului, definite care sunt eligibile si judetele unor proiecte comune pentru ca:
din zona de referinta;
dezvoltarea
durabila
a
- infrastructura de transport - stabilirea unor zone prioritare teritoriului zonal insuficient unei
dezvoltata:
autostrazi
in
lipsa de interventie la nivel national,
regiune, care corespund partial zonelor
densitate mica a cailor ferate
cu probleme
-existenta unitatilor industriale
Existenta
care
comunitare de implementare a
prezinta
riscuri
programelor disponibilitatea
comunitare
utilizare
a
tehnologice:
directivelor
-risc de accident tehnologic
sustinere a interventiilor in domeniu;
redusa
de
fondurilor
si europene destinate
acestui
legat de industria miniera in domeniul mediului si implicit a posibilitatea producerii de localitatea Berbesti, comuna riscurilor tehnologice; Mateesti;
-
adaptarea
- zone care prezinta riscuri legislatiei
32
si
accidente aplicarea
comunitare
cauze
tehnologice
naturale
din
(inundatii,
in cutermure, furtuni puternice
legate de industria chimica:
domeniul riscurilor tehnologice
Ramnicu
- Directiva Seveso
Valcea,
Govora,
Horezu; gradul ridicat
de uzura
instalatiilor industriale.
33
a
Strategii de dezvoltare
1) Mediu
Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si ofera opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu precum si actiunile identificate ca prioritare in domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest Plan Local de Actiune pentru Mediu faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentand diferite parti ale societatii judetului; este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a planului fiind realizata de catre grup. Planul poate de asemenea servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia i se adreseaza. Aceasta este exact ceea ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). Elaborarea unui Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta un proces standardizat care poate fi folosit de catre o comunitate pentru abordarea realista a problemelor de mediu. Prin comparatie, Agenda Locala 21 evidentiaza obiectivele si actiunile care pot fi intreprinse la nivel local si recunoaste rolul comunitatilor locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste dezvoltarea durabila. Tema centrala a Agendei Locale 21 o reprezinta relatia dintre problemele sociale, economice si cele de mediu, integrand politicile referitoare la egalitatea sanselor, la masurile anti-saracie, cu politicile de mediu. PLAM reprezinta un ghid si un cadru de abordare a evaluarii problemelor de mediu din punct de vedere al prioritatilor, de elaborare a solutiilor realiste in mod eficient si cu co sturi acceptabile. Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au un mare potential in solutionarea problemelor de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. In acelasi timp, PLAM reprezinta una din caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local. 34
PLAM ofera un cadru de intalnire si discutie pentru diverse grupuri interesate, cu valori si perspective diferite, in scopul de a obtine consensul asupra prioritatilor si actiunilor prin care se pot aborda problemele de mediu. Prioritatile sunt apoi inscrise in planul de actiune care se constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare. PLAM-urile elaborate pana in prezent au avut, printre altele, urmatoarele obiective: 1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune 2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati 3. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni de stiinta, agentii economici 4. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia 5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza programe de mediu. Principalele obiective pentru care s-a decis reactualizarea acestui de document sunt: - imbunatatirea conditiilor de mediu la nivelul judetului Valcea prin implementarea unor actiuni concrete si eficiente din punct de vedere al costurilor, in concordanta cu cerintele impuse Romaniei de catre U.E pentru aderare; identificarea, stabilirea si evaluarea unor prioritati de actiune in domeniul mediului in conformitate cu valorile comunitatii locale si Strategiile sectoriale privind: protectia calitatii aerului si atmosferei, gestionarea deseurilor etc.; intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului intre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, mediul de afaceri; imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei pentru a schimba perceptia populatiei in ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, constientizarea publicului, cresterea responsabilitatii acestuia si cresterea sprijinului acordat de public pentru actiunile strategice si pentru investitii; intarirea capacitatii autoritatilor locale si ONG-urilor sa gestioneze si sa implementeze programe de mediu; monitorizarea tuturor actiunilor si asigurarea unei baze de date pentru urmarirea si unde este cazul ajustarea, acestor actiuni; respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului. In ceea ce priveste metodologia, PLAM este impartit in doua sectiuni, fiecare fiind caracterizata de urmatoarele scopuri: 35
Identificarea si prioritizarea problemelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra mediului Transformarea problemelor prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate Atat scopurile cat si metodologia (descrisa in cele ce urmeaza) sunt bazate pe un principiu cheie, si anume abordarea participativa a partilor implicate. Cu alte cuvinte, toata activitatea desfasurata pentru PLAM este bazata pe participarea grupurilor interesate (factori cheie). Planul de Actiune pentru Mediu (PAM) constituie inima unui Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). In centrul unui PAM stau scopurile, obiectivele si actiunile pentru abordarea celor mai importante probleme de mediu. Pregatirea unui PAM implica examinarea practicilor de management de mediu existente in comunitate, identificarea criteriilor de evaluare si realizarea unor analize specifice, de natura economica, tehnica etc., pentru a oferi o baza solida de selectare a actiunilor preferate. PAM se bazeaza pe munca anterioara depusa de Comitetul Consultativ (CC), incluzand: viziunea comunitatii: indruma dezvoltarea de scopuri si obiective; evaluarea aspectelor : defineste problema si ajuta la identificarea celor mai potrivite actiuni din PAM; procesul de stabilire a prioritatilor : pune accentul in cadrul PAM pe cele mai importante probleme de mediu cu care se confrunta comunitatea. In mod ideal, Consiliul Local aproba PAM pentru a dovedi sprijinul sau la realizarea PAM. Pentru a mari la maxim eficienta PAM, este necesar ca recomandarile ce rezulta din PAM sa fie corelate cu procesele de planificare si reglementare legislativa, cum ar fi dezvoltarea unui plan de utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii si bugetele anuale. PAM serveste astfel drept ghid pe termen lung al actiunilor pentru mediu ale comunitatii. Practic, desi PLAM-ul a fost aprobat in Consiliul Judetean inca din 2002, faptul ca autoritatile publice locale nu l-au luat in considerare atunci cand au proiectat si realizat Programele de dezvoltare economico-sociala pe anii 2003, 2004 si 2005, constituie cauza principala pentru care cea mai mare parte din actiunile/masurile propuse nu au fost realizate. Nu e mai putin adevarat ca si lipsa fondurilor financiare sau modificarile legislative intervenite in urma negocierilor purtate pentru preluarea si implementarea Acquis-ului comunitar au constituit si ele la randul lor impedimente serioase in realizarea PLAM.
36
STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR SI A INDICATORILOR DE MEDIU
Procesul de elaborare al PLAM a debutat cu stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor pentru mediu. Scopurile de mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de mediu si totodata ofera o oportunitate de stabilire a consensului intre partile interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 – 4 ani. Tintele sunt angajamente masurabile, ce trebuie realizate in perioada de timp stabilita. Ele sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM, in timp ce indicatorii evalueaza daca scopurile si tintele de mediu au fost atinse si daca aceste rezultate imbunatatesc viata cetatenilor comunitatii. Scopurile pentru mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de mediu. Scopurile ofera o oportunitate de a stabili consensul intre partile interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 – 4 ani. Scopurile trebuie sa fie practice, realizabile, legate de Viziunea Comunitatii. Ele ofera cadrul ce asigura formularea si implementarea unui set coerent si consistent de obiective si actiuni pentru mediu. Dezvoltarea obiectivelor debuteaza cu revederea evaluarii problemelor. Fiecare evaluare a problemei descrie in mod ideal de ce apare o problema anume, precum si impacturile negative ale activitatilor umane. Obiectivele reformuleaza problema intr-o maniera afirmativa, optimista, ce exprima tipurile de actiuni
esentiale
a
fi
realizate
intr-o
perioada
de
timp.
Din momentul in care scopurile au fost identificate este importanta stabilirea de obiective concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament masurabil ce trebuie atins intr-o anumita perioada de timp. Obiectivele se refera la resurse si indruma selectarea actiunilor. Ele sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM. Actiunile trebuie sa fie foarte concrete si sa determine schimbari in comportamentul partilor implicate, si de aceea ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri. Unele aspecte pe care CC ar putea dori sa le discute in momentul formularii obiectivelor sunt: Exista obiectivelor sau cerintelor de mediu specifice stipulate de legislatia nationala? 37
Exista deja scopuri si obiective locale pentru mediu? Daca da, ce schimbari ale acestora sunt necesare? Exista informatia de baza necesara evaluarii modificarilor in timp? Poate fi atins obiectivul propus intr-o perioada realista de timp? Pe de alta parte, sunt obiectivele suficiente pentru atingerea nivelului dorit de imbunatatire a mediului Odata stabilite obiectivele generale si specifice, se selecteaza indicatorii care sa fie utilizati in masurarea eficientei actiunilor ce se vor intreprinde. Indicatorii ajuta la intelegerea progresului si departarea fata de punctul in care se doreste a fi. Ei ofera membrilor comunitatii un mecanism de identificare a ceea ce pretuiesc, derivat din Viziunea Comunitatii.Indicatorii evalueaza daca scopurile si actiunile de mediu au fost realizate si daca rezultatele obtinute imbunatatesc viata membrilor comunitatii. Totodata, indicatorii ofera un mijloc prin care institutiile care introduc masurile sunt responsabile de atingerea rezultatelor dorite. Atunci cand sunt stabiliti si utilizati indicatorii, trebuie luati in considerare urmatorii factori importanti: Implicarea partilor interesate: este important ca indicatorii sa fie stabiliti cu acordul exprimat al grupurilor interesate si sa reflecte valorile acestor grupuri. In lipsa acestei implicari largi, indicatorii pot sa nu fie acceptati unanim si un ii dintre cei mai importanti vor fi neglijati. Dezvoltarea unor scopuri si obiective clar definite de planificare: indicatorii trebuie sa se bazeze si sa fie direct legati de scopuri si obiective clar definite de planificare. Generarea de actiuni directe din indicatori: indicatorii trebuie sa fie direct legati de implementarea unor actiuni specifice si trebuie utilizati pentru aprecierea progresului in atingerea scopurilor declarate. Institutiile care asigura implementarea pot incorpora aceste informatii in procesul de luare a deciziei. Stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare si evaluare: odata stabiliti indicatorii, este important de stabilit un sistem de standardizare a procedurilor de strangere de date si raportare a rezultatelor in mod regulat. Aceste informatii pot fi folosite pentru a evalua ce functioneaza bine si ce nu.
38
IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE EVALUARE
Criteriile constituie baza in selectarea dintr-un numar mare de actiuni posibile. Datorita limitarilor de timp, fonduri si resurse umane, este important ca CC sa identifice un set comun de criterii de evaluare a avantajelor asociate fiecarei actiuni si sa selecteze cel mai adecvat set de actiuni pentru a raspunde scopurilor si tintelor de mediu. Criteriile de evaluare furnizeaza si o fundamentare obiectiva si transparenta pentru luarea deciziilor, care poate ajuta la eliminarea nepotismului sau c hiar aparenta unui patronaj. In selectarea si aplicarea criteriilor pot fi luate in consideare urmatoarele aspecte:
Cost/eficienta: Care sunt costurile relative de obtinere a unei imbunatatiri masurabile a calitatii mediului comparabila cu alte actiuni? Fezabilitatea tehnica: A fost tehnologia utilizata cu succes in alta parte si are referinte? Eficienta: Cat de bine reuseste actiunea sa atinga scopurile si obiectivele de mediu? Cat de eficienta este actiunea in reducerea sau prevenirea unei amenintari la adresa sanatatii publice sau a mediului? Impactul financiar: Care va fi impactul financiar asupra membrilor comunitatii pentru a se contribui la capitalul total si pentru costurile operationale asociate proiectului, pe durata acestuia de viata? Autoritatea statutara: Are autoritatea locala sau alte agentii de implementare autoritatea statutara de a implementa actiunea? Echitate: Cat de echitabil sunt distribuite beneficiile si costurile actiunii la nivelul comunitatii? Sunt anumite segmente ale populatiei afectate disproportionat de impactele actiunii propuse, cum ar fi amplasarea unei facilitati de mediu in apropierea unui cartier rezidential cu locuitori avand venituri reduse? Flexibilitatea: Poate fi actiunea modificata dupa o perioada de timp pentru a facilita modificari de natura demografica, economica, de mediu sau legislativa? Perioada de implementare: Cat de mult timp va fi necesar implementarii actiunii? Acceptabilitatea / suportabilitatea: este actiunea propusa acceptabila de catre public sau de catre Consiliul Local? Sprijina grupurile interesate aceasta actiune?
39
Impactul asupra mediului: Va exista un impact asupra mediului in urma implementarii actiunii? Daca da, cum si cat de important? Comitetul Consultativ a luat in considerare urmatoarele criterii de evaluare a actiunilor: Rezultatele ierarhizarii problemelor de mediu (asa cum au fost prezentate in capitolul precedent); Numarul persoanelor care beneficiaza de rezolvarea unei anumite probleme de mediu; Efectul pe termen lung al rezolvarii unei anumite actiuni de mediu. De asemenea a fost inclus in acest criteriu si timpul necesar pentru implementarea actiunii; Raportul cost-beneficiu al actiunii de mediu. S-a avut in vedere de catre Comitetul Consultativ, investitia minima de realizat pentru obtinerea rezultatului dorit; Obtinerea unor efecte multiple, cum ar fi de exemplu utilizarea tehnologiilor curate si a obtinerii unor efecte in cascada; Posibilitatea finantarii actiunilor de mediu; Acceptabilitatea / suportabilitatea de catre populatie a actiunilor de mediu.
ANALIZA SI SELECTAREA ACTIUNILOR
Analiza si selectarea actiunilor reprezinta nucleul procesului de luare a deciziei. Acesta a fost pasul cand CC a decis asupra celor mai eficiente actiuni in atingerea scopurilor si tintelor de mediu. Pentru a reduce lista de actiuni rezultata si a selecta cateva subiecte de actiune s-a propus un proces in doua etape: realizarea listei de actiuni preferate; selectarea actiunilor bazate pe analizele specifice comunitatii.
Selectarea actiunilor prioritare
Comitetul Consultativ a realizat lista actiunilor prioritare aplicand criteriile de evaluare la lista de actiuni. Pe baza procesului de selectie descris mai sus si utilizand criteriile selectate de CC, a rezultat urmatoarea ierarhie a actiunilor de mediu ce urmeaza a fi implementate in judetul Valcea: Imbunatatirea parcului auto; Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice; 40
Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia; Impadurirea zonelor afectate de eroziune; Retehnologizarea proceselor industriale poluante. Extinderea si modernizarea statiilor de epurare a apelor reziduale existente sau realizarea unor instalatii noi
1. Imbunatatirea parcului auto (aer)
Traficul auto este concentrat mai ales in zona urbana, in zona centrala a oraselor. De asemenea, o contributie deloc neglijabila la poluarea aerului o are si traficul de tranzit. Masurile care se impun pentru reducerea acestui tip de poluare sunt: Rationalizarea traficului in orase, mai ales a traficului greu (cu dirijarea acestuia pe zonele de centura); Incurajarea folosirii transportului in comun. Aspectele care trebuie luate in considerare atunci cand se vorbeste despre poluarea aerului datorita traficului auto sunt:
Calitatea combustibilului folosit; Calitatea si starea tehnica a masinilor; Infrastructura rutiera. In vederea imbunatatirii parcului auto trebuie: Aplicate stimulente economice fezabile; Asigurata cresterea constientizarii si schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor; Intensificarea controalelor privind starea tehnica a masinilor; Stabilirea unui cadru pentru asigurarea acestor controale; Intretinerea adecvata, imbunatatirea si innoirea sistematica a parcului auto afectat transportului in comun. Realizarea in mod practic a dezideratelor urmarite prin implementarea actiunilor prioritare depinde in mare masura de disponibilitatea autoritatilor locale de a conlucra activ in acest sens. Privind problema din aceasta perspectiva, apare necesara derularea unor activitati concrete, care sa asigure: 41
formarea unei viziuni cuprinzatoare la nivel local in privinta necesitatii si a celor mai potrivite (fezabile) cai de rezolvare a problemelor de poluare datorate traficului rutier; analizarea la nivel local a posibilitatilor si modului de aplicare a unor stimulente economice cu rol in determinarea unei schimbari de mentalitate a publicului; desfasurarea unei campanii de constientizare a publicului cu privire la problemele de poluare datorate traficului rutier (indeosebi in zonele urbane), urmarind inocularea ideii ca schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor aduce numai beneficii comunitatilor respective; implicarea activa a organelor de siguranta a circulatiei, in scopul intensificarii activitatilor de control a starii tehnice a autovehiculelor proprietate personala si a celor utilizate de companiile locale (publice si private); explorarea oportunitatilor de atragere a unor finantari care sa fie utilizate in scopul precis al imbunatatirii infrastructurii de transport public local.
2. Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice (apa)
Principalele cauze care genereaza probleme legate de zonele cu potential turistic sunt: Lipsa resurselor financiare; Neacordarea atentiei cuvenite amenajarii si intretinerii zonelor de agrement. Remedierea situatiei existente si dezvoltarea activitatilor de turism avandu-se in vedere principiile dezvoltarii durabile trebuie sa aiba in vedere: Elaborarea de programe bazate pe concepte moderne care sa permita valorificarea, protejarea si imbunatatirea potentialului existent, cu accent deosebit pe modul de organizare a turismului in zonele protejate; Educarea cetatenilor. Masurile care trebuie intreprinse vizeaza: Managementul potentialului natural in scopuri turistice; Ameliorarea calitatii mediului afectat ca urmare a practicarii activitatilor de turism; Asigurarea educatiei ecologice si a dotarilor specifice; Practicarea turismului organizat. 42
Pentru fiecare masura in parte, actiunile concrete (urmarind dezvoltarea si implementarea proiectelor) pot fi etapizate dupa cum urmeaza: 1. alegerea zonelor pilot 2. instruirea personalului pentru pregatirea de proiecte 3. prezentarea conceptului de dezvoltare durabila - educare 4. identificarea modalitatii de finantare 5. elaborarea propunerii de proiect 6. implementarea proiectului toate acestea fiind dependente in mod direct de disponibilitatea si intarirea capacitatii autoritatilor locale de a derula asemenea activitati.
3. Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia (sol)
La construirea unui depozit de deseuri trebuie avut in vedere ca: Nu este eficienta din punct de vedere financiar construirea cate unui depozit pentru fiecare localitate in parte; Pretul pe fiecare tona de deseu este cu atat mai mic cu cat depozitul este mai mare; Trebuie sa existe un echilibru intre costurile de depo zitare si costurile de transport; Metanul rezultat din fermentarea deseurilor poate fi folosit pentru producerea de energie/caldura; Colectarea deseurilor se face separat, la nivelul fiecarei localitati. Responsabilitatile pe care le au toti factorii implicati in managementul deseurilor; Schimbarile institutionale si costurile pe care acest proces le implica; Stabilirea costurilor pentru intreg procesul Actiunile concrete necesare pot fi schematizate si incadrate ca ordine de realizare dupa cum urmeaza: Studiu privind cantitatea de deseuri si ponderea pe diverse tipuri, cu evidentierea cantitatilor de deseuri reciclabile si a posibilitatilor de colectare selectiva, de ex. deseuri menajere/deseuri industriale, tipuri de deseuri menajere/industriale etc. Estimarea numarului optim de depozite la nivelul judetului, precum si a amplasarii acestora astfel incat sa fie realizat un echilibru intre costurile aferente distantei de transport si costul de depozitare
43
Organizarea activitatilor de colectare si transport a deseurilor la nivelul localitatilor urbane, rurale, precum si a transportului catre locatiile de depozitare finala Realizarea unui master plan - plan general de actiuni care trebuie sa explice necesitatea si oportunitatea unui depozit de deseuri, perioada de depozitare, cantitatea anuala depozitata, compozitia deseurilor, cantitatea de material de acoperire Atragerea unei participari active a sectorului privat si folosirea mecanismelor de piata Realizarea studiilor tehnice si de fezabilitate care sa includa: Identificarea posibilitatilor de recuperare si folosire a biogazului rezultat din fermentarea deseurilor ca sursa alternativa de energie/caldura Studiu la scara al depozitarii cu detalii despre perioada de depozitare, tendinta depozitarii, capacitatea de colectare / transport,capacitatea (necesitatea) statiei de transfer Proiectarea capacitatii volumului de depozitare – luand in considerare schimbarile in volum si calitate atat a deseurilor generate cat si a celor colectate Studiul unor alternative pentru stabilirea amplasamentului Analizarea sistemului de depozitare Analizarea facilitatilor depozitului: colectarea si tratarea apelor pluviale,
ventilarea aerului,
probleme de administrare, prevenirea dezastrelor. Analizarea metodei de depozitare: separarea deseurilor macinate si nemacinate,
tehnica de
depozitare, plan de transport, plan de acoperire Analizarea posibilitatilor de tratare a apelor uzate, apelor pluviale, gazelor, prevenirea dispersiei deseurilor Evaluarea impactului si studiul de impact asupra mediului Planul de amenajare si incadrare in peisaj Negocierea cu proprietari pentru amplasamente alternative si indeplinirea procedurilor pentru obtinerea terenului Obtinerea avizelor si aprobarilor Identificarea potentialelor surse de finantare Pregatirea proiectelor/aplicatiilor pentru obtinerea fondurilor Inceperea lucrarilor in locatiile stabilite Elaborarea unor module de instruire avansata pentru lucratorii din domeniu Mijloacele necesare pentru realizarea acestor activitati pot fi grupate in trei ca tegorii: Mijloace juridice care presupun: 44
Aplicarea reglementarilor, normativelor, instructiunilor locale si nationale in domeniu; Stimularea parteneriatului public – privat pentru imbunatatirea serviciilor oferite
Mijloace organizatorice si tehnice pentru: identificarea celor mai eficiente locatii de depozitare a deseurilor organizarea de licitatii publice pentru realizarea lucrarilor conform studiilor de fezabilitate. gasirea fondurilor/lobby la Consiliul Judetean si Consiliile Locale pentru includerea in bugetele locale a costurilor pentru facilitati de management al deseurilor.
Mijloace financiare: Fonduri nationale, judetene si locale; Taxele aplicate generatorilor de deseuri industriali / casnici / institutii; Fonduri extrabugetare.
4. Impadurirea zonelor afectate de eroziune (sol)
Principalele mijloace prin care poate fi combatut fenomenul de eroziune sunt: Asigurarea integritatii fondului forestier si a aplicarii no rmelor silvice; Exploatarea padurii in regim silvic, indiferent de forma de proprietate; Impadurirea zonelor afectate si prevederea aplicarii unor practici adecvate de management. Diminuarea suprafetelor de teren afectate de eroziune prin impaduriri poate fi obtinuta prin realizarea urmatorilor pasi: Monitorizarea zonelor afectate si stabilirea cauzelor care determina sau favorizeaza fenomenul de eroziune; Realizarea unui inventar in ceea ce priveste calitatea solului si modul in care este utilizat/afectat de actiuni antropice sau de alta natura; Zonarea suprafetelor de teren afectate; Stabilirea unui mod durabil de utilizare a terenurilor; Asigurarea de material saditor si asistenta pentru plantari; Selectarea de specii rezistente/adecvate tipului de sol si conditiilor hidrodinamice; 45
Impadurirea propriu-zisa a zonelor afectate; Observarea si intretinerea plantatiilor; Exploatarea zonelor forestiere in regim silvic, indiferent de forma de proprietate; Actualizarea anuala a inventarului de zone afectate, prin realizarea de studii cu acest specific;
5.Retehnologizarea proceselor industriale poluante (aer)
Pentru reducerea emisiilor provenite din activitatile mentionate pana la limita maxima admisibila, autoritatile locale de mediu emit acorduri si autorizatii de functionare si stabilesc programe de conformare, de comun acord cu agentii economici. In cadrul companiilor industriale mari, o metoda de reducere a emisiilor poluante o reprezinta introducerea sistemelor de management de mediu. Metodele prin care se pot inregistra reduceri ale emisiilor sunt: Aplicarea principiului prevenirii; Aplicarea principiului “poluatorul plateste”; Aplicarea stimulentelor economice; Stimularea si cresterea competitivitatii; Atragerea de finantari in vederea retehnologizarii. Actiunile concrete ce pot fi avute in vedere pentru a asigura cadrul de derulare a unui proces de retehnologizare a proceselor industriale poluante vizeaza: canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului; identificarea celor mai bune modalitati de reducere a emisiilor de substante poluante (asigurarea unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor instalatii tehnologice de tip “tehnologii curate” etc.); asistarea unitatilor industriale in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare.
6.Extinderea si modernizarea statiilor de epurare (apa)
46
La nivelul judetului problema gospodaririi apelor este valabila atat pentru zona urbana cat si pentru cea rurala. Statiile de epurare existente sunt fie subdimensionate, fie nu sunt intretinute si nu opereaza corect sau la capacitate maxima, situatii care conduc la o tratare insuficienta a apelor reziduale, acest lucru provocand poluarea apelor de suprafata. Apele uzate menajere contin materii organice si minerale in suspensie, coloidale si in solutie, de asemenea microorganisme, in special bacterii si protozoare, care constituie o sursa principala de energie pentru transformari biochimice, dar si un pericol continuu, putand provoca imbolnaviri grave. Indepartarea sau stabilizarea materiilor nocive de tot felul din apa uzata se realizeaza in instalatiile statiei de epurare, prin urmatoarele procedee: •
Procedee de epurare mecanica – care au ca scop retinerea corpurilor si suspensiilor mari, flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, sedimentarea sau decantarea materiilor solide in suspensie si prelucrarea namolurilor rezultate.
•
Procedee de epurare mecano-chimica – care au ca scop coagularea materiilor solide in suspensie, epurare mecanica si clorurarea apelor uzate.
•
Procedee de epurare mecano-biologice – au ca scop epurarea naturala a apelor uzate si a namolurilor, precum si epurarea artificiala a apelor uzate si a namolurilor, fiind bazate pe actiunea comuna a proceselor mecanice, chimice si biologice.
•
Instalatiile aferente acestor procedee trebuie sa functioneze la capacitate maxima si sa fie mentinute intr-o perfecta stare de functionare.
•
Modernizarea facilitatilor conform normelor in vigoare presupune:
•
Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului ev acuarii de ape uzate;
•
Proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde este cazul);
•
Realizarea de instalatii noi
Sunt necesare urmatoarele activitati: •
Identificarea mecanismelor economice de incurajare a investitiilor publice si/sau private;
•
Elaborarea si distribuirea de materiale educative privind bilantul apei in comunitati si impactul evacuarilor necontrolate de ape uzate neepurate asupra mediului;
•
Aplicarea principiului „poluatorul plateste”;
•
Aplicarea stimulentelor economice;
•
Canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului; 47
•
Identificarea celor mai bune modalitati de asigurare a unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor noi instalatii tehnologice;
•
Asistarea operatorilor statiilor in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare. In vederea unei epurari conform cerintelor legislative in vigoare, se au in vedere doua
aspecte: Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate prin: •
realizarea treptelor de tratare biologica a statiilor de epurare;
•
modernizarea / extinderea capacitatii de tratare mecanica;
•
cresterea eficientei de epurare la principalii indicatori (pH, suspensii solide, CCO-Cr, CBO5 si substante extractibile, in eter de petrol la evacuarea in emisar) ;
•
proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde este cazul). Realizarea unei instalatii noi de epurare a apelor uzate menajere prin:
•
alcatuirea unei baze de date comune (intre D.S.P., S.G.A, I.P.M.) cu privire la debitele estimate de ape uzate si modalitatile de evacuare ale acestora ;
•
proiectarea retelelor si statiilor de epurare a apelor uzate menajere ;
•
realizarea si punerea in functiune a statiilor de epurare;
•
initierea procesului de avizare din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi apelor. In afara acestor actiuni prioritare identificate s-au recomandat de catre CC si actiuni cu
caracter general, aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor. Acestea sunt : 1)acces la informatie; 2)acordare de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de proiecte ; 3)componenta de pregatire a personalului atat din industrie cat si din cadrul autoritatilor locale pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare componenta de participare publica, de implicare a societatii civile in procesul de luare a deciziilor. 2. Turism
48
La inceputul acestui secol si mileniu turismul este cel mai dinamic sector de activitate pe plan mondial si, in acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Totodata, turismul poate constitui sursa principala de venit a tarilor si regiunilor care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. In acest context si tinand cont de potentialul existent, turismul este considerat prioritatea judetului Valcea. Justificarile acestui statut de prioritate sunt urmatoarele: •
turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice
fiind practic inepuizabile; •
turismul actioneaza ca un element dinamizant al intregului sistem economic, generand o cerere
specifica de bunuri si servicii la nivelul celorlalte sectoare ale econo miei; •
turismul reprezinta o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din
alte sectoare economice restructurate; •
valorificarea optima a resurselor, promovarea si marketingul eficiente ale produselor turistice pe
piata externa, poate constitui o sursa semnificativa de sporire a incasarilor valutare la nivelul judetului; •
dezvoltarea durabila a turismului contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea
dezechilibrelor de dezvoltare, ameliorand conditile de viata si sporind veniturile populatiei in special in zonele rurale; •
turismul constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare ale potentialului cultural,
istoric, folcloric si arhitectural al judetului; •
turismul poate avea si vocatie ecologica prin exploatarea durabila a valorilor fundamentale ale
existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc.); •
turismul poate fi un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a
oamenilor, avand un rol deosebit in utilizarea timpului liber al populatiei. Necesitatea unui document strategic judetean de dezvoltare a turismului pe termen mediu este evidenta, aceasta fiind conditia sinequa no n a dezvoltarii durabile. In
conditiile in care domeniul turismului este un domeniu pur economic al vietii
economico-sociale, Strategia de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 priveste deopotriva administratia publica si mediul de afaceri. Astfel, respectand principiile dezvoltarii durabile, administratiile publice si mediul de afaceri trebuie sa valorifice impreuna resursele naturale, materiale, umane, traditiile istorice si 49
interculturale in scopul unei cresteri sustinute, constante care sa faca din judetul Valcea unul dintre cele mai competitive la nivel national si regional. Pe de alta parte, orice proiect in domeniul turismului, fie el al autoritatilor publice, al mediului de afaceri sau al structurilor asociative, iti justifica necesitatea si oportunitatea prin insasi strategia de turism la nivel judetean. Realizarea si adoptarea strategiei ofera astfel premisele atragerii de finantari nerambursabile in domeniu, fie din programe financiare de postaderare, fie din fonduri nationale sau alte o portunitati de finantare. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 a fost initiata de Consiliul Judetean Valcea, dar la forma finala si-au adus contributia reprezentanti ai Institutiei Prefectului – Judetul Valcea, ai primariilor din zonele cu potential turistic, ai Camerei de Comert si Industrie Valcea, ai furnizorilor de servicii de turism, ai operatorilor de turism si ai asociatiilor de profil. Procesul de elaborare a strategiei a constat in parcurgerea a patru etape principale, in cadrul carora, dupa caz, pot fi individualizate subetape. Prima etapa a fost cea de documentare. In cadrul acesteia au fost colectate si analizate informatiile care privesc domeniul turismului in vederea utilizarii acestora la fundamentarea strategiei. Au fost colectate si analizate strategiile si politicile europene, nationale, regionale si locale in domeniul turismului, legislatia si informatiile statistice oficiale privind turismul in judetul Valcea. Etapa a doua a fost cea de elaborare proiectului strategiei pe baza informatiilor relevante colectate si analizate in prima etapa. In primul rand a fost elaborata structura strategiei, fiind completate informatiile obtinute in prima faza. Dupa aceea au fost elaborate analiza SWOT, viziunea, prioritatile, obiectivele si planul de actiune. Etapa a treia a fost etapa consultarii publice. Mai intai au fost consultate directiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Valcea, iar apoi s-a trecut la consultarea publica propriu-zisa. In acest sens, proiectul a fost publicat spre consultare pe pagina de internet a Consiliului Judetean Valcea si a fost transmis in format tiparit si/ sau electronic Institutiei Prefectului - Judetul Valcea, consiliilor locale din zonele cu potential turistic, Camerei de Comert si Industrie Valcea, furnizorilor de servicii de turism, operatorilor de turism si asociatiilor de profil. Mai mult decat atat, a fost transmis si un chestionar care cuprindea atat descrierea proprie si prioritatile de dezvoltare cat mai ales asteptarile fata de factorii interesati din domeniu. De asemenea, a fost asigurata informare presei cu privire la acest demers. Etapa consultarii publice a 50
inclus si sesiuni de dezbatere publica a proiectului strategiei. In cadrul acestor sesiuni au fost dezbatute atat proiectul strategiei cat si modalitatile optime de implementare a acesteia. Etapa a patra, ultima etapa, a fost cea a redactarii formei finale a proiectului strategiei in vederea supunerii spre a probare a Consiliului Judetean. Desi revizuirea documentului a fost practic un proces continuu, inainte de transmiterea formei finale in vederea adoptarii, au fost analizate toate chestionarele retransmise si au fost verificate propunerile factorilor interesati in vederea asigurarii concordantei dintre situatia actuala, prioritatile, obiectivele si actiunile propuse prin proiectul strategiei cu cele ale factorilor interesati din domeniu. Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 il constituie cresterea competitivitatii turismului valcean. Potrivit prioritatilor stabilite 11, obiectivele specifice sunt urmatoarele: Prioritatea I –Infrastructura si serviciile de turism Obiectivul I.1. – Cresterea capacitatii de absorbtie a finantarilor Obiectivul I.2. – Dezvoltarea infrastructurii de turism Obiectivul I.3. – Dezvoltarea serviciilor de turism Prioritatea II – Promovarea si marketingul Obiectivul II.1. - Promovarea coerenta si unitara Obiectivul II.2. – Marketingul Prioritatea III – Resursele umane Obiectivul III.1. - Instruirea resurselor umane Prioritatea IV - Dezvoltarea capacitatii administrative Obiectivul IV.1. - Dezvoltarea capacitatii administrative a autoritatilor publice locale, a asociatiei reprezentative, a furnizorilor de servicii si a operatorilor de turism. In vederea implementarii in conditii optime a Strategiei, a fost elaborat Planul de Actiune, in cadrul caruia au fost prevazute actiuni pentru fiecare obiectiv. Mai mult decat atat, pentru fiecare actiune s-au specificat indicatori de realizare, estimari ale resurselor financiare necesare, termene de realizare, si mai ales responsabili. In vederea monitorizarii si evaluarii implementarii strategiei se va constitui o Comisie care va cuprinde atat membri ai autoritatilor publice locale cat si reprezentanti ai furnizorilor de servicii si operatorilor de turism, ai asociatiilor de profil si ai Camerei de Comert si Industrie Valcea. Structura Comisiei si Regulamentul de Organizare si Functionare se aproba prin 11
Consiliul Judetean Valcea
51
Dispozitie a Presedintelui Consiliului Judetean Valcea. Consiliul Judetean Valcea va avea presedintia Comisiei si va asigura Secretariatul acestei Comisii. Comisia se va intruni semestrial si va analiza implementarea Strategiei, elaborand rapoarte de evaluare periodica. Rapoartele pot include recomandari/ propuneri de modificare a strategiei si de corelare a proiectelor autoritatilor publice locale, in special in domeniul infrastructurii (transport, apa, canalizare, colectare si depozitare a deseurilor etc.), astfel incat sa se realizeze impactul maxim al Strategiei. Prin recomandarile facute Comisia va incerca, pe cat posibil, sa nu creeze dezechilibre noi de dezvoltare intre localitatile si intre zonele din judet, sprijinind punerea in valoare a intregului potential turistic.
3. Cultural
Dezvoltarea durabila este tipul de dezvoltare economica, sociala si umana care raspunde nevoilor generatiilor prezente, fara a compromite sau a limita capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface, la randul lor, aceste nevoi. Cultura este un factor de dezvoltare durabila, deoarece aceasta se bazeaza pe elementele constitutive ale culturii: diversitate lingvistica, cunostinte teoretice si empirice, credinte, reprezentari despre lume, patrimoniu material si imaterial, creatii artistice, literare, stiintifice, inventii etc. O astfel de dezvoltare necesita ca in domeniul Culturii sa se produca: 1) schimbarea modului de producere a bunurilor si serviciilor culturale; 2) diversificarea practicilor de consum cultural; 3) accesul si participarea la viata culturala. Globalizarea si cresterea economica, dezvoltarea sociala si progresul tehnologic au un impact direct asupra elementelor structurale si asupra functiilor sectorului Culturii. Ca atare, elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului Culturii pentru orizontul de timp 2008–2013 trebuie sa tina seama de aceste influente si de rolul central care revine Culturii – in multitudinea acceptiunilor asociate acestui concept – in societatea bazata pe cunoastere (societatea informationala) si in procesul de dezvoltare umana.
Structura retelei de biblioteci publice valcene in perioada 2000–2006 12 12
Anuarul Valcean 2007 52
Biblioteci, din
Numar de unitati in anii:
care:
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Judetene municipale si
1
1
1
1
1
1
1
orasenesti
7
7
7
7
9
10
10
Comunale
69
69
70
70
71
72
73
Total
77
77
78
78
81
83
84
Dinamica activitatilor de biblioteca in judetul Valcea in perioada 2000–2006 13
Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
13
Evolutia
Evolutia
Evolutia
numarului
numarului
numarului
Utilizatori
de volume
de volume
de
Volume
Volume
ai
existente
eliberate
utilizatori
existente
eliberate
bibliotecii
fata de
fata de
inscrisi
2000
2000
fata de
– 45.889 – 45.828 – 56.601 – 96.700 – 58.872 – 124.594
2000 – 501 – 696 – 1.902 – 6.099 – 2.053 – 3.297
920.492 1.081.342 1.109.541 1.236.125 1.289.907 1.315.004 1.419.281
1.045.002 999.113 999.174 988.401 948.302 986.830 920.408
59.305 58.804 58.609 57.403 53.206 57.252 56.008
+ 160.850 + 189.049 + 315.633 + 369.415 + 394.512 + 498.789
Anuarul Valcean 2007 53
Judetul Valcea se afla in Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, impreuna cu judetele Dolj, Gorj. Mehedinti si Olt. Aceasta Regiune se distinge prin prezenta a doua tendinte bine conturate, care polarizeaza pe de o parte, creatia culta de nivel inalt, iar pe de alta parte, potentialul legat de traditia folclorica si de mestesuguri. Obiectivele strategice sunt: 1) dezvoltarea cooperarii intraregionale intre cele cinci judete ale Regiunii; 2) promovarea valorilor culturale existente in cadrul Regiunii; 3) dezvoltarea culturii in plan local, tinand seama de specificul si de potentialul fiecarei zone; 4) pastrarea unor traditii identitare, prezervarea mestesugurilor si formelor de exprimare artistica; 5) reabilitarea monumentelor istorice, (re)insertia lor in viata culturala a comunitatilor si utilizarea acestui potential ca resursa importanta a turismului cultural; 6) dezvoltarea industriilor culturale si conexe, ca alternative la procesul de dezindustrializare din Regiune.
Directii de actiune sunt 14:
1) stimularea creatiei contemporane in domeniul artelor vizuale, a literaturii, a artelor interpretative, prin sustinerea potentialului existent in toate judetele Regiunii; 2) extinderea pietei culturale, prin programe de educatie prin arta, prin atragerea tinerilor din localitatile rurale si urbane la viata culturala comunitara, precum si prin cooperare intraregionala si transfrontiera – catre Bulgaria si Serbia, invecinate cu Regiunea noastra; 3) continuarea proiectelor de promovare a artei valcene in spatiul regional, national si european; 4) includerea in traseele de turism cultural, alaturi de monumetele istorice, a zonelor cu bogate traditii populare si productii artizanale; 5) utilizarea modelului de „parcuri tehnologice” si a facilitatilor oferite prin intermediul lor pentru extinderea numarului si diversificarea
intreprinderilor industriale cu profil cultural,
indeosebi in zonele cu somaj structural ridicat; 6) infiintarea unui Centru de Resurse Umane Regional, pentru perfectionarea profesionala a personalului din institutiile publice de cultura in domeniile marketingului cultural si al
14
Consiliul Judetean Valcea
54
managementului de proiecte culturale, ceea ce ar crea o premisa pentru revigorarea vietii culturale in comunitatile locale; 7) elaborarea unei strategii culturale a Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2009-2013.
4.POZITIA JUDETULUI IN REGIUNE
Conceptul de dezvoltare regionala este relativ nou in tara noastra, structurarea Romaniei in opt regiuni de dezvoltare a inceput in anul 1998. Cele opt regiuni de dezvoltare constituite (Regiunea 1 Nord-Est, Regiunea 2 Sud-Est, Regiunea 3 Sud Muntenia, Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, Regiunea 5 Vest, Regiunea 6 Nord-Vest, Regiunea 7 Centru si Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov) nu au statut de unitati administrative. Ele reprezinta insa zone teritoriale suficient de mari pentru a permite utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane, precum si coerenta si eficacitatea in elaborarea si implementarea unor strategii intersectoriale de dezvoltare durabila la nivelul fiecarei regiuni. Judetul Valcea face parte din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, alaturi de judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Olt. Regiunea Sud-Vest, cu o suprafata de 29.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj si coincide, in mare, cu vechea regiune istorica Oltenia. Se invecineaza cu Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest. In 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.306.450 locuitori (10,67% din populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (79,3 locuitori/km2 fata de 90,9 locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populatiei este de 52,5% vs. 47,5% (Romania – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judete fiind Olt (59,4%), Valcea (54,8%) si Gorj (53,1%). Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si 408 comune ce cuprind
2066 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.182
locuitori), Ramnicu-Valcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Targu Jiu (96.318 locuitori) si Slatina (80.282 locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc. 55
Forta de munca si migratia
Ponderea populatiei ocupate in total populatie inregistreaza o valoare redusa fata de media tarii - 37,2% . La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare il are judetul Valcea (40,2%) si cel mai redus in judetul Olt (35,8%). Piata muncii reflecta in mare tendintele de la nivel national. Pe ramuri ale economiei, populatia ocupata civila se concentreaza astfel15: agricultura si silvicultura (42,1%), industria (21,1%) si serviciile (36,8%). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate in agricultura in judetele Olt (49,0% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat in judetele Valcea (40,4% din total populatie ocupata) si Dolj (39,9%). Rata somajului in regiune este 7,4%, valoare mai mare decat media la nivelul national (5,9%). Judetele din nord, Mehedinti (8,1%), Gorj (5,6%), Olt (4,8%) si Valcea (3,4%) au o rata a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce in judetul Dolj (6,3%) inregistreaza o rata a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale. Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca necalificata in strainatate. Astfel, daca in anii de dupa 1990 se pleca, in special, in Serbia, dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. In ceea ce priveste migratia externa
Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut in
comparatie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifica in conditiile in care masurile de reviriment economic intarzie si pauperizarea populatiei sporeste.
Economia regionala
Regiunea Sud-Vest realiza, in anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agricultura cu 11.62%.
15
Directia Judeteana de Statistica
56
Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro (reprezentand 3,40% din totalul acestora pana la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Valcea). Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.
Infrastructura
Transport
Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei axe prioritare ale Retelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Paneuropene) care intersecteaza Romania, si anume axa prioritara de transport 7 (format din coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul –Salonic)
si axa
prioritara de transport 18 – Dunarea ( format din coridorul VII). Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.460 km (13,19% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale (12,82% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100 km2), cele mai mari densitati inregistrand judetele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedinti si Valcea, ambele cu 37,6 km/100km2. Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai scazuta valoare din tara (34,4 km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avand legaturi cu principalele localitati din regiune si din tara. 57
In particular, zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia - cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti, traectul inceput in anii ’80, nefiind finalizat. Un dezavantaj major il constituie insa faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marfa si persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate.
Utilitati publice
In afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale (Defileul Dunarii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitatilor urbane si rurale este total insuficienta. Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructura specifica, care sa justifice statutul de localitate urbana, iar in altele vechimea si starea avansata de uzura afecteaza calitatea serviciilor oferite cetatenilor. In ceea ce priveste infrastructura de utilitati, regiunea are o slaba dotare cu instalatii de apa potabila (41,29% din total localitati, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, fata de nivelul national 61,04%) si canalizare (13,16% din total localitati, fata de 21,86% la nivel national). Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj (numai 12,6 % din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 7,2% la cea de canalizare).
Educatie
Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra sistemului educational . Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente, de motivatia personalului (salarii foarte mici) si de situatia materiala precare a populatiei. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (741 scoli, 151 licee in anul 2005) se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta. Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare, de la 519.128 in anul scolar 1990/1991 la 444.295 in anul 2005/2006. In judetul Mehedinti se inregistreaza cel mai mic numar al populatiei scolare (55.597 populatie scolara inscrisa in anul 2005/2006). 58
Invatamantul superior reprezinta singurul nivel la care s-au inregistrat cresteri continue ale numarului de persoane inscrise, numarul de studenti crescand de la 10.525 in anul universitar 1990/1991 la 18.682 in 1995/1996, respectiv 45.138 in 2005/2006, lucru datorat si infiintarii institutiilor de invatamant superior private. Cresterea numarului de studenti nu a fost insa insotita si de extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la supraaglomerare in unitatile de invatamant superior. In prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 5 institutii de invatamant superior si 58 de facultati. In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova – Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu – Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea).
Sanatate
In anul 2004, in Regiunea Sud-Vest, existau 41 de spitale, cu o medie de 4,3 consultatii/ locuitor. Locuitorii regiunii au o medie a sperantei de viata de 71,48 ani, respectiv 68,19 barbatii si 74,96 femeile. Conform indexului regional standardizat al mortalitatii, detaliat pentru primele cinci cauze care provoaca moartea , in 2003, cele mai frecvente cauze ale mortii sunt: boli ale sistemului circular, tumori, boli ale aparatului respirator, accidente si boli ale sistemului digestiv. Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti, dotarea slaba, lipsa personalului specializat cu precadere in mediul rural- precum si nivelul scazut de salarizare sunt probleme cu care se confrunta sistemul sanitar regional.
Servicii sociale
Problemele sociale sunt importante si diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este slab dezvoltata. Exista doar 44 de servicii alternative pentru ingrijirea copiilor (25 de institutii de tip familial si 26 de centre de plasament). La sfarsitul anului 2004, existau 8.677 copii cu dizabilitati, dintre care doar 780 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Trei judete – Mehedinti, Olt si Valcea – nu dispun de centre rezidentiale de ingrijire. 59
Potential de dezvoltare
Construirea celor doua axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV si coridorul VII – fluviul Dunarea), care vor traversa regiunea va mari gradul de accesibilitate al regiunii si va impulsiona atragerea de investitii, contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de munca. Nu in ultimul rand, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii regiunii. In scopul atragerii investitiei straine, Romania a infiintat de-a lungul Dunarii, zone libere cu facilitati fiscale, dar nici una din acestea nu se afla in Oltenia. Dupa constructia podului Calafat-Vidin peste Dunare, se asteapta ca orasul Calafat va indeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie in traficul international rutier, feroviar si fluvial. Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare in cadrul centrelor universitare si utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul intreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane, reprezentand 12,3% din terenul agricol din Romania si, de asemenea, beneficiaza de importante resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru), Oltenia fiind cel mai important producator de energie – aproximativ ¾ din totalul pe tara. Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil ha utilizate pentru cultura cerealelor (in special porumb si grau), a plantelor oleaginoase (mai ales floarea-soarelui), legume (soia, mazare, fasole, rosii, varza, ceapa) si fructe (mere, pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecla de zahar, productia vinului de buna calitate. In 2007, suprafata agricola a Olteniei era de 1.807.794 ha reprezentand 61.88% din totalul suprafetei (2.921.169 ha). Exista o perspectiva asupra agriculturii ecologice datorita utilizarii reduse, in ultima decada, a fertilizatorilor chimici. Regiunea beneficiaza de un potential turistic diversificat, incluzand turismul montan si cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul religios (peste 60 de manastiri si biserici ortodoxe). Datorita pozitiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi si a traditiilor culturale, potentialul turistic al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat in 3 zone: Clisura Dunarii – Portile de Fier, Subcarpatii Gorjului si Valcii, cu insemnate monumente naturale (pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice 60
(manastirile Vodita, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale si terapeutice (Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline terapeutice (Baile Govora, Ocnele Mari), cat si Valea Oltului la nord de Ramnicu Valcea. O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului, unde statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vanatoare, pescuit, alpinism si drumetie, si statiunea Ranca pentru schi. De asemenea, spatiul rural ofera o ospitalitate veritabila bazata pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia si vestitele traditii folclorice ale Olteniei.
5.Determinarea zonelor cu probleme
Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia intr-o zona dezavantajata, motiv pentru care intreaga regiune poate fi considerata “zone problema”. Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul carbonifer Gorj-Motru, in cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este foarte mare. Cele mai relevanta centre mono-industrial cu o evolutie negativa sunt Bals, Caracal, Tg. Carbunesti, Motru, Strehaia. Exista alte zone aflate in dificultate datorita gradului ridicat de inaccesibilitate, cum este platoul Mehedinti. De asemenea, exista multe sate mici care au fost declarate centre urbane, desi nu au infrastructura urbana de baza si in consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele sunt localizate in partea estica a regiunii: Scornicesti, Babeni, Balcesti, Berbesti etc). Importante zone turistice, cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora, Calimanesti, Olanesti cat si al celor balneo-climaterice, au cunoscut un declin in ultimii ani desi dispun de un potential de dezvoltare remarcabil, o importanta experienta acumulata in acest domeniu si traditii care pot fi valorificate.
AGRICULTURA
61
Suprafata agricola a judetului Valcea este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7% din suprafata totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta 33,7 % reprezinta terenuri arabile, 45,3% pasuni, 12,7% fanete, 1,7% vii si pepiniere viticole iar 6,6 % livezi si pepiniere pomicole. Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea 99,2 % din suprafata agricola. Prin desfiintarea fostelor cooperative, suprafata agricola a fost fragmentata intr-o multitudine de parcele mici, sistem care creaza dificultati in realizarea lucrarilor in regim mecanizat, fertilizarea corespunzatoare impotriva daunatorilor, folosirea amenajarilor pentru irigatii, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investitii pentru dotari sau intretinerea capacitatii productive a terenurilor. In ceea ce priveste efectivele de animale, acestea au crescut in 2007 fata de 2006 la bovine (84415 capete in 2007 fata de 79158 capete in 2006), la porcine (185255 capete in 2007 fata de 169518 capete in 2006). Sa-u inregistrat insa si scaderi la ovine (89769 capete fata de 97618 capete), caprine (18913 capete fata de 20200 capete). Aceste cresteri se datoreaza in cea mai mare parte dezvoltarii sectorului privat. In ceea ce priveste zonele cu probleme in agricultura sunt cele situate in nordul judetului : Caineni, Boisoara, Voineasa, Perisani, Berislavesti.
INDUSTRIA
Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei (55 % din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a fost determinata in proportie de 46,3% de industria chimica, urmata de productia, transportul si distribuirea energiei electrice si termice, a gazelor si apei calde (17,8 %), industria alimentara si a bauturilor (9,7 %), extractia si prepararea carbunelui (5,3 %), alte ramuri industriale ( 20,9 %). Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE Govora SA. Bogatele rezerve de petrol, gaze naturale, carbune si imensul potential hidroenergetic au dat posibilitatea dezvoltarii industriei energetice. Pe langa Termocentrala Govora care are o putere industriala de 307 MW si asigura alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in judet mai functioneaza Hidrocentraha Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua
62
hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt cu o putere de 469 MW. Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de soda calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din total) si pe locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var (16,2 % din total). Productia industriala, realizata si livrata in luna august 2007, de principalii agenti economici din judet, s-a estimat la 1274,2 miliarde lei preturi curente, iar pe cumulat 8 luni 2007 la 8838,5 miliarde lei. Societatile comerciale din sectorul public (inclusiv cele cu capital majoritar de stat) detineau o pondere in realizarile perioadei cumulate de 72,6 %, iar cele din sectorul privat (inclusiv cele cu capital majoritar privat) de 27,4%. Livrarile la export se estimau in luna august 2007 la circa 543,3 miliarde lei, reprezentand peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii august. Aportul industriei prelucratoare in totalul productiei industriale livrate in luna august a fost de circa 84,4%, al industriei extractive (exclusiv productia de petrol si gaze naturale) de 6,1 %, iar productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distribuirea apei de 9,5%. Zonele defavorizate in industrie sunt atat zonele in care exista si se practica industria datorita poluarii apei, mediului, solului, apei freactice dar si poluare fonica.
PROPUNERI
Judetul Valcea: 63
-elaborarea unei strategii de turism in vederea dezvo ltarii acestuia; -investitii in industrie; -infiintarea de IMM; -investitii in infrasctructura; -investitii in agricultura; -atragerea de fonduri structurale pe diferite proiecte; -elaborarea unei strategii pentru atragerea investitorilor straini in zona.
CONCLUZII
In ceea ce priveste judetul Valcea potentialul turistic este unul important si fructificat ar aduce venituri insemnate regiunii ducand astfel la dezvoltarea acesteia datorita investitiilor importante ce s-au facut in turism si infrastructura. 64
Judetul Valcea este o zona importanta pentru regiunea de dezvoltare din care face parte. Insa sunt necesare investitii in diferite sectoare astfel incat acestea sa atinga un stadiu de dezvoltare conform cerintelor Uniunii Europene. Are au un potential de dezvoltare insemnat, insa acest lucru nu se va realiza decat cu implicarea si responsabilitate atat din partea organizatiilor guvernamentale responsabile, cat si a cetatenilor acestora.
65
