Istoria Mobilierului

MESOPOTAMIA

4000 I E N

PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE

CARACTERISTICI

Influenteaza grecii, utilizarea lutului, placare cu placi ceramice sau alabastru

REPREZENTA NTI

- polite suspendate , lavite, lazi imbinarea intre materiale simple, materiale brute –America Centrala , Oceania, culturi cu acelasi nivel de civilizatie , civ pietrei - mobilerul asirian – lemn- placat cu metal, piese robuste, strunjite- arata statut social

caramida arsa la soare

ORNAMENTATIE

MATERIALE

- motive ornamentale specifice: lotusul, iedera, pinul, arborele vietii, sfinxul, capul de taur, leul, calul Motivul panterei- la romani si alte civilize

- placi ceramice glazurate apreciat(specii importate), curmal (indigen);

EXEMPLIF ICARI

- in anumite perioade barbatii stateau pe pat iar femeile la inaltime –jlit, scaun - tronul , masa – nuantarea articulatiilor - influente egiptene+ asiriene – picioarele de leu, imagine de factura solara (discul solar egiptean) - traditia de prelucrare a ceramicii – se mentine intr-o formula interesanta- dupa dominarea zonei de persi, arabi -> transmiterea, raspandirea in lume

EGIPTUL ANTIC

3000 I E N


CARACTERISTICI

MATERIALE

Mobilierul: - in camera de dormit a stapanei casei intalnim principala piesa de mobilier patul, vesmintele si rufaria sunt pastrate in scrinuri de lemn. Oglinzile sunt de bronz slefuit sau argint, nu din sticla; - in camera stapanului casei sau in camera de primire se afla scrinuri in care se asezau sulurile de papirus rulate si alte materiale pentru scris - in camera de primire se mai afla taburete, pe jos erau perne care se pun pe taburete sau scaune - sufrageria contine jilturi si taburete; mese mici destinate unor grupuri restranse de meseni; - egiptenii pot fi considerati primii creatori ai unui stil; mobilierul cuprinde aproape toate tipurile de obiecte existente astazi. Taburetul – cea mai simpla si uzuala piesa de mobila egipteana; este fix sau plilant; cel mai simplu este fix cu 3 picioare joase. Taburetul fix cu 4 picioare are insa inaltimea sezutului unui scaun normal. Picioarele sunt de sectiune circulara iar legatura de rigidizare este imediat sub sezuut. Sezutul este impletit. Cel mai uzual este taburetul pliant in forma de X. Picioarele acestuia se termina cu capete sau labe de leu; peste sezutul de piele se pune o perna. Scaunul – este fara brate, cu spatar arcuit iar picioarele iau forma celor de leu sau de t aur, terminate cu laba de leu sau copite. Spatrul este alcatuit din panouri subtiri de lemn ornamentate prin placare cu tabla subtire de aur sau pictare, incrustare. Legatura intre picioare poate fi pe toate laturile. Sezutul este alcatuit dintr-o rama cu impletitura din trestie sau piele. S-au descoperit si jilturi, diferenta fata de scaune e ca acestea au brate. De obicei in fata jiltului se gaseste un mic taburet pentru picioare si este ornamentat cu elemente ale corpului de leu, capului de leu sau cu figuri umane. Patul – sunt 2 tipuri de paturi, unul inalt si unul jos; cel mai frecvent este cel scund, zona destinata sustinerii corpului confectionata din piele si picioarele se termina cu copite. Paturile pentru persoanele i mportante sunt cele inalte si au reprezentari ale animalelor ocrotitoare, picioare, cap. Nu se foloseau perne pentru a nu fi alterata cuafura foarte sofisticata, in schimb ceafa rezema pe un suport din lemn care se aseza peste o saltea. Masa – cu 1 sau 4 picioare, cu placa rotunda sau rectangulara; rectangulara; Dulapul – servea la depozitarea vaselor si a papirusurilor; exteriorul este acoperit cu hieroglife scobite si reprezentari ale zeitelor protectoare. Lada – este principala mobila de depozitare; de obicei este sprijinita pe 4 picioare, iar capacul se prezinta sub mai multe forme, de exemplu semicilindric, sub forma de acoperis in 2 ape sau asimetric cu contur curb; de obicei capacul se indeparteaza complet. Serveste la pastrarea vesmintelor sau alimentelor. Lazile sunt intotdeauna bogat decorate cu motive geometrice sau hieroglife cat si scene cotidiene;

Unelete si tehnici - unelte relativ putine; se foloseste doar fierastraul, burghiul, dalta, ciocanul, strungul, piatra de slefuit si echer - se foloseste incrustarea cu sidef, obsidian sau lazurit - placarea cu foita de aur la jilturi si dulapuri pentru elemente de racord ale scaunelor si jilturilor se fac elemente din lemn curbat - inventeaza sisteme de imbinare care vor fi apoi preluate si de alte popoare cum ar fi: imbinarea cu cep si scopitura dreapta, cu cep coada de randunica, sau folosind cuie din lemn. In Regatul Mediu se intalneste solutia ramei cu tablie fixata cu cuie de lemn iar in Regatul nou, tablia este fixata in uluc fara incleiere. - specii lemnoase – cedru, maslin, smochin, abanos, cedru – cel mai apreciat(speciii importate), apreciat(speci curmal (indigen);

Influenteaza - arta greaca in ansamblul ei preziinta influiente egiptene atat in forma coloanelor cat si in legea frontalitatii in perioaada arhaica a sculpturii greci - formele artei egiptene isi gasesc o noua interpretare in stilul Empire; dupa campania lui Napoleon in Egipt; vor fi lucrate scaune si jilturi asemanatoare cu formele intalnite; la mobila corp se introduc elemente decorative egiptene imprumutate; capete de sfinx, faraoni.

GRECIA ANTICA

2000 - 0


CARACTERISTICI

- radacinele in creta - religia

Jiltul – inalt inalt si reprezentativ; nu este prezent in toate interioarele, din pitra obisnuita sau marmura, cu picioare in forma de labe de leu, ornamentat cu palmete, volute si acanturi. Taburetul fixfix - din lemn sau metal, picioare in X terminate in laba de leu sau copita. Taburet pliant- sezut pliant- sezut impletitdin panza sau piele, c adru impodobit cu meandere sau valuri, stil de pliere in X(de inspiratie egipteana). Scaun pt doamneklismos doamne klismos-- forma si proportile sunt absolut actuale, ele gant, proportional, gratios, zvelt, ergonomic, sezut impletit find reprodus de stilul Empire, moda neogreaca de la sf sc.XIX. Patul-multiple Patulmultiple intrebuintari: la servit masa, scris, citit, odihna, primire, mai inalte sau mai scunde. Cele scunde, dupa desene, par a fi din lemn cu sipci transversale la cadru pt sprijinirea saltelei, cu capat inaltat pt sprijinirea cotului sau capului. Paturi inalte din lemmn sau piatra, o pereche de picioare se inalta formand capatul de sprijin. Masele-din Maseledin locuntele grcesti sunt mici, simple, usor de transportat , cu placa rotunda, patrata, dreptunghiulara, cu picior central sau 4 picioare, sculptate sau nu. Lazile-sunt Lazilesunt mari , colorate pe fond albastru cu meandre, din piatra , lemn, cu acoperis drept sau in 2 ape model egiptean. OR Geometrice :meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, Vegetale: acantul, frunze simple sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline. Regnul animal: animal : simplu si antropomorf, leul, calul,himere, sfinxul(feminin si inaripat). Figura inaripat). Figura si actiuvile omului :frontoane cu scene mitologice, lupte. Ahitectur lupte. Ahitectura a : frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor).

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFIC ARI

Uneltele: Uneltele: burghiul, rindeaua, ferstraul si strungul. Tehnici:: Tehnici curbarea lemnului prin tratament hidrotermic, imbinarea cu cep drept si cilindric, incleierea se face cu clei de peste. Mobila de marmura sau piatra se sculpteza si se picteza in culori vii.

jiltul, taburete fixe si pliante, scunul, mese, patul, lezile caracterizat e de ergonomie si ralizari in domeniul formei.

BIZANȚ

330 – 1000


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

luxoasa, incarcata cu podoabe, - radacinele in creta - religia

Mese cu plac rotunda, dreptunghiulara, patrata, somptuos decorate, din lemn uneori incrustate, cu ornament din bronz, fildes, argint. Scaune cu spatar inalt si cuverturi de lana sau blana, cu perne colorate, banchete sprijinite de multe ori pe picioare strunjite, taburete fixe, taburete foarfeca pliante. In general scaunul si jiltul sunt impunatoare, rigide, incomode, cu spatar inalt si drept, iar sezut de asemenea inalt existand o bancheta pt rezemarea picioarelor. Dulapuri menite doar pt depzitarea cartilor, pt vesminte si obiecte mari de pret se tineau in lazi si cufere cu incuietori de metal si capac in 2 ape sau semicirculara, ornamentate cu motive religioase sau laice, cu arcaturi si coloane, sculptate si uneori pictate in culori vii. Paturi cu picioare strunjite in forme specifice imitand cele romane. Jiltul lui Dagobert acest tip de scaun era folosit doar de presonalitati avea picioarele din fata si spate identice, sub forma de leu monopod, spatarul cu motive geometrice, triunghiul si de tip vegetal, e un jilt pliant dupa axul sezutului si portabil.

ISLAM

SEC. 7


CARACTERISTICI

REPREZE NTANTI

mese mici si joase, cu plca patrata, hexagonala sau ortogonala, incrustata in sidef sau fildes, de multe ori policromata; pt depozitare sunt nusele in perete, cu usi cu zabrele strunjite sau panouri traforate minutios, precum si dulapurile mai putine pt ca au aparut tarziu. Lazile servesc la depozitarea hainelor, sunt fie complet incrustate, fie imbracate in piele. Taburete cu picioare strunjite, scaunele sunt mai rare, asmanatoare cu structura taburetelor. La taburete si masute apar des ornamentele specifice arhitecturii, arce de triumf, coloane cu capitel. Paturile sunt simple acoperite cu covoare bogate, covertiri si perne.

ROMANIC

1000 - 1300


CARACTERISTICI

- dulapul : nu pt depozitarea hainelor - lada : simpla de tip sarcofag, poate fi pictata, intalnita in mobilerul taranesc pt deposit faina - cufarul: piesa de mici dimensiuni, capac semicilindric, leg metalice solide - pisele sunt strunjite , elemental terminal –bila - jilt – realizat din elemente plane , porneste de la elem tip dulap combinate intre ele feroneria : -fier forjat pe piesele de mobiler - dezv forjarii la cald : forma libera, nu se foloseste matrice, totul prelucrat manual> neregularitati, grosimi inegale - Anglia Franta Spania Austria Tarile Scandinave - motive de factura solara(rozeta, vartelnita) - scaunul cu lasa, banca cu forma de jilt - elem tipice de mobiler bizantin :picioare in X - mobilier cu relief pl at rezultat prin incrustare - dulapuri pictate , razuire strat superficial , picture - mese insotite de banchete , banci -

ORNAMENTATIE

MATERIALE

Suprafetele: se picteaza policrom, se plcheaza cu aur, se emaileaza in culori vii, se acopera cu pietre pretioase

pietra, marmura, metalul, lemnul, fildesul.

ORNAMENTATIE

EXEMPLIFIC ARI

MATERI ALE

EXEMPLIF ICARI

Tehnici de ornamentare: incrustare cu sidef si fildes, bucati de arama si traforarea cu motive geometrice sau arabescuri. Elemenete strunjite la scaune, dulapuri, etajere si la capete de pat. Din punct al ornamentelor arabescul este elementul definitoriu al artei musulmane, de mare finete, austera si abstracta.

REPREZ ENTAN TI

ORNAMENT ATIE

MATERIALE

ornamentica f bogata

esente lemnoase locale : stejar, rasionoase(pin , brad), ev incrustare cu mat pretioase

- peretii tapisati sau pictati, ambianta saraca, mobilier din piele

EXEMPLIFIC ARI

2

GOTIC

1300 - 1500


CARACTERISTICI

lazi - lada este de obicei o piesa de mob masiva si are diverse propr in functie de zona - ornamentele carac lazilor franceze sunt: faldul, rozeta, ogiva multiplicata asociata cu niste cvadrilobi flamboaianti, ornamente vegetale; - zavoarele si broastele lazilor au rol ornamental - in Anglia lazile sunt grele, din stejar cioplit, ornamentate cu falduri; mai tarziu se executa cu tablii traforate si se inalta pe picioare prismatice; - in Italia persista tehnica certosina cu lemn c olorat, sidef, fildes; trateaza peretii mobilei in casete; influenteaza si lazile confectionate in Elvetia si in sudul Germaniei

REPREZ ENTAN TI

ORNAMENT ATIE

MATE RIALE

EXEMPLIFICARI

Printre putinele piese de mobilier gasite in cadrul locuintelor se afla: lada, scaunul, banca, bufetul, dulapul, masa, pupitrul, privegherul, patul si taburetele;

- in Spania lazi imbracate in piele cu inchizatori metalice masive - in Germania lazile primesc socluri, sunt ornamentate mai mult cu decor vegetal dulapul - mobila care a trecut tarziu din inventarul bisericesc in cel seniorial dubland lada ca functionalitate - specific goticului german; derivata din lada sau 2 lazi suprapuse - are 1,2,4, 6 sau 8 usi si de multe ori un brau si un soclu cu sertare; inaltime de peste 2m iar montantii si tabliile sunt ornamentate - picioarele sculptate cu ogive si i ntre picioare si lonjeronul int sunt asezate coltare de rigidizare cu décor geometric sau vegetal - dulapuri se lucreaza la Nurenberg cu brau si soclu decorate cu motive vegetale, cu friza lata cu rozete traforate, terminata sus cu creneluri - in Tirol si tarile Alpilor, dulapurile au sertare voluminoase si sunt facute din rasinoase - in Flandra – dulapuri din 2 corpuri tratate in rame si tablii cu decoratie motivul serviette - in Anglia – carac este dulapul printului Arthur sustinut de un schelet aparent ornat cu profile taiate in lungul elem, tabliile sunt traforate cu motive arhitecturale Bufetul si credenta - apar in sec XIV - bufetul-este o etajera inalta cu dist variabile intre polite, uneori cu perdelute - cel mai simplu odel: corp dreptunghiular al carui front este inchis cu usi; aceste usi se inchid pe un ontant central sau pe tablie, panourile pot avea lungimi diferite - aici apar pt prima oara sertarele - partea inferioara este deschisa, iar ornamentatia este similara cu cea a lazilor (falduri si ogive) - credenta - initial mobila mica pt altare, apoi in sufragerii devine dulapior pt pastrarea vaselor si bauturilor; inaltat pe picioare cu usi si sertare - in Anglia – cupboard; - in Franta- dressoir (bufet de parada pt expunerea veselei de au r si argint); are mai multe polite determ de poz sociala (printul avea drept la 4 polite, baronul numai la 2) -mobilierul de sedere - scaunul cu lada (cathedre) este un cufar caruia I s-au prelungit montantii spatelui => spatarul; in spatiul de depoz se pun vesmintele; de obicei se aseaza langa pat; - banca cu lada (forme)- cu 2 locuri, structura identica - taburetul (banchel)- bancuta de o pers; - jiltul- spatar f inalt, baldachin impodobit bogat - se conserva scaunul cu picioare in X din perioada romana -masa -tipuri - refectoriu calugaresc pe doua capre - masa mai mica, patrata/drptunghiulara pe 4 picioare oblice sau incrucisate, sau pe 2 suporti laterali (solidarizati prin lonjeron); - mese de scris - mese extensibile (Anglia, Flandra) - sertar sub placa, sau compartiment pt pastrarea painii -privigherul- din domeniul eclesiastic ; - 4 picioare strunjite ce su stin o placa sau un corp mic cu sertar, la nivelul soclului o alta placa captusita cu postav sau catifea pe care se sta in genunchi pt rugaciune -patul- trecere de la stilul romanic; decorul este mai evoluat, sea aseaza de multe ori in nisele din perete avand un semibaldachin sau baldachin integral

3

RENASTERE

1450 - 1600


CARACTERISTICI

sec XIV ->Renastere timpurie - sec XV >Renastere - sec XVI >Renastere tarzie

-masiv, rustic, cu elemente gotice importante -dominanta orizontala, este caracterizat de echilibru, stabilitate, claritate a formei, simetrie. Inspirat din antichitate, prezinta colonete, arcaturi, pilastri, terminare cu cornise puternice, elem de factura vegetala (trandafiri), elem de factura animala (leul (monopod, parti), sfinxul, atlantisii, cariatidele).

REPREZENT ANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

Elementele de stucatura sunt aurite, sculptura este in relief inalt, dramatica, iar lemnul este lustruit si aurit. Tapitarea pieselor de mobilier se face cu piele (Italia), matase (Franta) si catifea (Italia).

- esente de lemn diferite: nuc, abanos, stejar, brad, ce sunt prelucrate in relief

In aceasta perioada apare Scoala Nat de Mobilier : francez, german, italian. Apare ceasul si devine un element de decor important. -mobilier cu sertare -> dormitor – italian -mobilier pt sufragerie, omogen, specializat pe functiuni -mobilier pt depozitare, sedere – lada-banca, scaun cu lada -mobila pt sedere – scaun (sufragerie : piele cu cuie ornam, tapisat), scaun pliant, tip foarfeca, « sqabillo », scaun renascentist -credenta -dulap pt scris -> perfectionat in Renastere

-ceramica -> glazurata, de Delft -metal – Spania -sticla (Murano), cristaluri (engleze, italiene) - tapitare piese de mobilier -> tapiserie, piele (Italia), matase (Lyon), catifea (Venetia) -lemn -> tamplaria se departajeaza de dulgherie -> sf sec XVII – feronerie de arta apar esente diferite : nuc (l Renaster), abanos, stejar, brad -> lemn lustruit, aurit -> prelucrari diferite - reliefuri in lemn - elem stucatura – aurite \> « pastiglia » -> suport textil \> relief in adancime, aurite - intarsia - mozaic - sculptura in relief, dramatica

RENASTERE ITALIA

1450 - 1600


CARACTERISTI CI

REPREZ ENTAN TI

ORNAMENTATIE

Italia nu accepta goticul, reluînd permanent ceea ce romanii au iniţiat, modificînd şi adaptînd totul la condiţiile socialistorice ale timpului.

Soluţiile constructive noi (uşa cu tăblie, îmbinarea in cepuri coadă de rîndunică ascunse, îmbinarea la 45°) - condiţii de prelucrare net superioare

Fam Medici

inspiraţie ornamentele greco romane.

în Italia se pun bazele unei dezvoltări deosebite a ştiinţei şi culturii ca rezultat al urbanizării şi dezvoltării meşteşugurilor

Ornamentele cu cea mai largă utilizare sînţ cele vegetale : frunza de acantus, palmete cu volute, ghirlande, coşuri şi cornuri de abundenţă etc, uneori stilizate cu deosebit simţ artistic. Ornamentele geometrice specifice grecoromanilor sînt reluate (ovele, meandre, perle, volute, puncte de diamant, ciucuri, caneluri seniirotunde etc), fiind executate cu o înaltă măiestrie artistică. Cariatidele, atlanţii, amoraşii, măştile şi figurile groteşti, scenele istorice sau mitologice, constituie ornamente importante utilizate în decorarea construcţiilor, mobilierului şi altor obiecte de uz personal. Nu lipsesc nici ornamentele din regnul animal (centaurii, delfinii, vulturii, scoicile, picioarele de leu, solzii etc), care imprimă construcţiilor mişcare şi stabilitate. Decoraţia policromă s -a realizat prin pictarea tăbliilor cu scene istorice sau mitologice, sau prin incrustaţie, marchetăiie sau tehnica stucaturii. Ornamentele noi (embleme, cartuşe, vase decorative, medalioane etc.) in combinaţie cu volutele, figurile omeneşti, frunzele de aca ntus etc. completează registrul decorativ şi aşa destul de bogat.

MATE RIALE

-cabinetul -> piesa de depozitat elem -mese – lunga (ospete), gatiblum, cu 1,3,4 picioare -pat – cu baldachin suspendat, cu baldachin partial -tablii decorate cu pomul vietii (specif Renasterii)

EXEMPLIFICARI

Lada este caracterizată printr -iin soclu mare şi profilat proeminent şi un capac masiv sculptat pe contur. Su prafaja vizibilă a capacului este decorată prin sculptură sau intarsie, reprezentînd în general emblemele familiei. Pereţii, executaţi în construcţie ramă cu t ăblie, sînt casetaţi, utilizînd elemente profilate sau incrustaţii. Lada de tip sarcofag se sprijină pe picioare de leu, iar cea de zestre are soclul continuu. Mobilierul de şedere este constituit din scaune, cu sau fără t apiţerie, a căror formă diversă este rezultatul personalităţii artiştilor şi a şcolilor pe care le conduceau. în general, scaunul florentin este caracterizat prin spătar drept şi o decoraţie bogată, regăsind u-se emblemele familiei. Scaunele tapiţate sau cu perne lasă liberă structura din lemn, bine gîndită ca formă şi decorare. Fixarea tapiţeriei se realizează cu ajutorul cuielor decorative din bronz, alamă sau aur. Canapelele, executate sub formă de bancă, păstrează linia canapelelor romane, ornamentaţia fiind mult mai bogată, materialul dominant utilizat în construcţie fiind lemnul. Masa, asemănătoare meselor romane, cuprinde o placă fixată pe picioare strunjite legate prin traverse, constituind cadre de re zistenţă atît în partea superioară cît şi cea inferioară. Dulapul, asemănător goticului, are în general patrii uşi — două superioare şi două inferioare, constituind două corpuri distincte despărţite prinţr -o centură puternic profilată şi sculptată. Elementele verticale (pilaştrii, semi -atlanţii şi semicariatidele) sini masive şi bogat decorate. Cornişele sînt înalte, puternic profilate şi bogat ornamentate prin sculptură, incrustaţie si marchetărie. Bufetul este conceput ca un dulap scund cu două uşi reali zate in construcţie ramă cu tăblie, cu soclul masiv sprijinit pe picioare scurte, strunjite sau labă de leu. Cornişa este sub formă de placă cu canturi profilate. în unele variante sînt prevăzute sertare, dispuse sub placă. Comoda (scrinul), prevăzută cu mai multe sertare, este o creaţie florentină, folosită pentru păstrarea lenjeriei personale şi a celei pentru pat, bogat ornamentată, păstrînd linia arhitecturală a bufetului. Palul, cu baldachin, este încadrat de patru coloane (canelate sau cu tor-sade) care susţin un coronament bogat decorat. Secretairul (masa de lucru) are o placă rabatabilă pentru scris şi este prevăzut la partea inferioară cu uşi sau brîu cu sertare. Speciile lemnoase utilizate în construcţia mobilierului Renaşterii din Italia au fost: nucul, frasinul, stejarul, ulmul, bradul, tisa, plopul, pinul şi unele specii exotice, numai pentru intarsii şi incrustaţii. Tehnica de decorare dominantă este sculptura în relief plan, complex .iu roude-bosse. Alte tehnici de decorare practicate: incrustatia, stucatura, pictura.

4

COLONIAL AMERICAN (1620-1780) PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE

CARACTERISTICI

- America colonie a angliei - coincide cu stilurile europene Jacobean 1620-1720, Queen Anne 1720-1750),de la care imprumuta importante elemente.

- design simplu, utilitar, din materiale accesibile. - Tehnicile de constructie simple - mobilier modest, proponderent din lemn, construit adesea brut, in linii drepte si cu decoratii minime

REPREZENTANTI

BAROC GENERAL

1600 - 1790


CARACTERISTICI

Elementele barocului sunt preluate de coloniile engleze si spaniole si reprezinta dezvoltarea stilului colonial american.

- Mobilierul devine dinamic, tinde spre miscare. Pilastrii in torsada, aparitia sipetului, dominarea lemnului de nuc, impunerea lacului chinez, dezvoltarea placarii cu lemn sunt caracteristicile principale ale barocului. - piese cu cornise foarte puternice, in torsada, mese de forma dreptunghiulara, scaune tapitate cu diferite catifele, pat cu baldachin dar fara coloane. Sunt si piese de mobilier specializat pe activitati (cabinet, birou de scris, oglinda cu masa i n consola sau masa simpla in consola). Predomina mobilierul sculptat si aurit.

EXEMPLIFICARI

MATERIALE

- scaune cu spatar inalt,masute joase, sculpturi adesea lasate neterminate , tesaturi , fier si tinichea (tin) presata.

- material locale: pinul, stejarul, mesteacanul si artarul

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

- excesiva

- esente de lemn de nuc si de par

EXEMPLIFICARI

BAROC ENGLEZ - 1 WILLIAM&MARY

1680 - 1700


CARACTERISTICI

ORNAMENTATIE

EXEMPLIFICARI

MATERIALE

- influenta olandeza - confundat cu stilul Queen Anne - influente franceze, germane, chinezesti si indiene

- structurii usoare a mobilierului, simplitate, rezistenta - se evidentaza structura. - finisajele accentuate prin aurire - incrustatii chinezesti,piese poleite cu argint sau avand argint aplicat, de inspiratie orientala

- Arabescuri -ca ornamentica se folosescfrunza de acant, laleaua si alte motive florale, fructe, pasari, detalii orientale,pergamentul si sculpturi sub forma de spirala

- apare fotoliul pentru dormit - spatare din plasa - scaune cu spatare masive cioplite, cu sezutul capitonat sau din trestie impletita, cabinete cu etajere sau picioare sculptate de influenta spaniola dar si cabinete cu brau metallic.

-ca materiale textile se foloseste damascul si dantela de ac

BAROC ENGLEZ - 2 QUEEN ANNE

1700 - 1720 MATERIALE


CARACTERISTICI

ORNAMENTATIE

EXEMPLIFICARI

- numit dupa regina Anna a Angliei care a domnit intre anii 1702-1714 - influente frantuzesti,germane si chinezesti - varianta mai rafinata a stilului William si Mary

- -picioare cu voluta in S; dispar legaturile picioare (caprioara si gheara cu bila) - linii mai armonioase si detalii mai fine

- cuprind picioare sub forma de cabrioleta, - motive de scoica cioplite

- chaiselongurile

BAROC FRANCEZ - LUDOVIC XIV

1643 - 1715

// BAROC DE TRANZITIE


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

- In 1667 Ludovic al XIV-lea fondeaza „manufacture Royale des meubles de la cournne”

-Urmeaza 2 linii principale:una traditionala cu linii clasiciste si una opulenta

- Andre Bonite Charles Boulle Chrles Le Brun

- o inserare de galben, de cositor, fildes si carapace de broasca - decoratii de bronz aurit

- lemnul de abanos - materiae f diverse: alama, bronz, sidef, fildes si placari cu lemn de abanos)

-bancheta de odihna cu perna -console cu blaturi -paturi cu tesaturi bogate, baldachine -scaune -dulapuri -cabinet

- - tendinte italiene.

BAROC FRANCEZ - LUDOVIC XV

- 1715 — 1723

REGENCE


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

perioadă de tranziţie intre grandoarea monumentală a curţii regelui Ludovic al XIV-lea şi farmecul liniştit al regelui Ludovic al XV-lea.

Picioarele pieselor de mobila sînt de forma piciorului de căprioară terminate în partea de jos cu o forma stilizată de copită, simplă sau combinată cu acanturi. Ornamentele stilului Regence sînt preluate de la stilul Ludovic al XlV-lea dominînd „motivul rocaille" alcătuit din scoici diferite.

BAROC ITALIAN

1650 - 1700


CARACTERISTICI

- in Italia trecerea de la Baroc la Roccoco se face foarte discret prin ornamentrea excesiva.

- balustrii in forma de vas, volute puternice, blatul din marmura;

REPREZENTANTI

- lemnul de cires, alun si maho

ORNAMENTATIE

MATERI ALE

ornamentate cu furnire din lemn de palisandru, trandafir şi liliac

Ornamentele sculptate sînt mai fine şi în majoritate acoperite cu aur.

EXEMPLIFICARI Piesele de mobilier sînt diverse, cuprinzînd dulapuri, mese, comode cana pele pentru şedere , scaune, paturi etc.

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

- scenografia est foarte importanta – stucaturi, tavane casetate; - se dezvolta sticla de murano

- nuc, par, cu intarsii, pietre semipretioas e;

dulapul cu tablii, bufetul cu sertare si usi, oglinzile (in Venetia); mobilier de nuc, pictat si lacuit; mese dreptunghiulare bogat decorate cu picioare rondbosse; scaune cu sezut, spatar cu tapiserie, piese de mobilier specializate: cabinet, comode, oglinzi cu masute in consola; bancheta e folosita n continuare cu picioare curbate, labe de leu.

5

BAROC GERMAN

> 1700


CARACTERISTICI

- infuiente olandeze si italienesti

- cornise foarte puternice si picioare in S

BAROC SPANIOL

> 1700


CARACTERISTICI

- influente orientale, maure - influente englezesti – folosirea balustrilor

- mobilier dinamic – tinde spre miscare: - pilastrii in torsada, aparitia sipetului - se dezvolta placarea lemnului

BAROC OLANDEZ

> 1700


CARACTERISTICI

- influente italiene - zonal, sub influenta comertului din Orientului indepartat intra in moda si unele piese de mobilier cu gust oriental.

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI - dulapul

REPREZENTANTI

REPREZENTANTI

- masiv, bogat decorat, picioarele se termina cu gheare cu bila placarea lemnului - atractie catre exces –

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

- decoratiuni excessive - folosesc scoica, ca si element tipic baroc - ornamentatia bogata dar mai putin simbolica, reprezentari umane, zeitati: putti, amoras, frunze de acant, iedera, vuturul, lebata, leul, scoica si perla cu forma neregulata.

- domina esenta de nuc

- in Spania apare fotoliul cu urechi intre Baroc si Roccoco

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

- decoratia prezinta influente orientale

- stejar, esente exotice si alte materiale incrustate, intarsii cu abanos, sidef si fildes

ROCOCCO ANGLIA

CHIPPENDALE

1725-1800


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

- de influenta franceza - de influenta orientala ( chineza ) - de influenta gotica

- decoratii elaborate,usoare si gratioase - mai retinut,sobru fata de cel francez - rafinat,gratios,eclectic; proporti si dimesiuni modern - brate scaune ; usor curbate in exterior sau brate drepte - material spatar ; lemn sau capitonat - forma spatar ; curb sau plat cu impletitura (lemn aparent sau sculptat ); capitonat - picior scaun ; drepte sau cubate -sezut ; lemn,capitonat -forma sezut;potcoava,patra,trapezoidelale -maner sertar in forma de aripi de liliac,ciuperca,etc,

Thomas Chippendale

-finisaje ; lac,email,verniuri,ceara -decoratie picior ; sfera,gheara,picior continu,laba sau gheara tinand o sfera - decoratie ; sculpturi,lacure tip oriental

- lemn ; cires,mahon,acaju -materiale ; brocard,stofa(par camila),piele,matase, tapiseriicatifea, lemn,alama

- Asemari cu stilurile : Adam,Colonial,Georgian, Hepplewithe,Oriental,Queen Anne,

EXEMPLIFICARI

-imbinari in coada de randunica -linie ; sinoasa sau dreapta

ROCOCCO FRANTA

1725-1800


CARACTERISTICI

- a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc - a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies -apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec.18

negeometric, gratios, caracterizat prin décor extravagant si lipsa de utilitate ; forma dominata de linii si suprafete curbe in mai multe planuri -tapiseria nu ocupa intregul obiect -apar tipuri noi de paturi , canapele , birouri ,comode pe picioare inalte fin finisate in general prin marchelare si aurire -structura este vizibila pt a atrage atentia asupre liniilor curbe din care erau alcatuite iar constructia e ingenios ascunsa pt a nu strica din f rumusete -decoratia primeaza in fata functiunii -are caracter mai putin oficial mai mult intim - importanta tehnologica a rococoului francez consta in modul pretentios de executie -structura se remarca prin tehnica de executie si asamblarea elem. Constructive -elem. constructive sunt de obicei subtiri , lungi si curbe

REPREZ ENTAN TI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

-prevalarea infl. orientale{motive ornamentale , tehnica lacului ( dizolvare rasina in straturi de lac succesive ; piese plane lacuite cu materiale intre straturi )

-specii lemnoase :stejar,nuc,f ag (culori naturale si colorate saulacuite cu lac negru , alb,rosu,roz,albastru, violet ,verde deschis) , mahon masiv sau furniruit, palisandru , frasin in placi subtiri sau furniruite; furnirul era folosit la legaturile inferioare ale scaunului, pe bratele fotoliului si canapelei + perna de tapiserie

Paravanul – de infl. chinezeasca Mese- de dimensiuni mai modeste, mai usoare: de joc, pt servit, de scri, pt toaelta Biroul Mobiler de sedere - scaune - Fotoliu ( in cabrioleta – - Burgee – marchiza – de birou -pt. toaleta ) -canapeaua Pat – rar prevazut cu baldachin

6

CLASICISM ANGLIA

1800


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

- ornamentele de provenienta greco-romana, - imbinare intre diferite tehnici de decorare (sculptura, intarsie, pictura) pe aceeasi piesa de mobile - . forma picioarelor si spatarelor - linii curbe ca si la Ludovic XVI

- fratii Adam - Sheraton - Mai tarziu clasicismul englez a fost preluat de George Happlewhite si Thomas Sheraton

- lemn de mahon, ornamentele fiind realizate din culori deschise , contrastante cu culoarea roscata a fondului. - Mobilierul pictat cu ghirlande si medalioane este specific stilului, comodele si dulapurile realizate de fratii

lemnul de mahon masiv sau in furnire

fratii Adam la baza elemente structurale ale stilului Ludovic al XVIlea).

CLASICISM GERMANIA PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE Sub influenta revolutiei burgheze din Franta se pune capat, in Germania, artei oficiale de curte.

1775 - 1815 CARACTERISTICI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

- simplificarea formei si ornamentatiei si folosirea in constructie a speciilor indigene. - structura a garniturilor si formelor simple si mai putin ornamentale facandu-l foarte tehnologic.

Ornamentele dominante sunt cele de natura vegetala, stilizate (flori, frunze, coroane, rozete, crengute cu flori vii) si mai putin cele de origine animala (lebede, pasari, grifoni). Ornamentele aplicate din bronz se realizeaza din table ambutisate.

lemnul de cires, frasin, mar colorat in nuante maronii Mahonul este folosit sub forma de furnire.

Dulapul este de constructie simpla, paralelipipedica, peretii laterali si usile sunt plane, neornamentate, realizate sub forma de rama cu tablie. Canapeaua si scaunele au bratele si spatarele arcuite usor, executate din elemente curbate, sau sub forma de lira. Tapitarea se realizeaza cu stofe vargate sau inflorate. Mesele cu placile dreptunghiulare, patrate, rotunde sau ovale au picioarele drepte sau curbate, fixate pe talpi sau pe placi. Patul, foarte asemanator clasicismului francez dar mai simplu decorat, pastreaza forma gondolata a capetelor. Biroul devine o piesa de mobilier utila si de aceea i se acorda o atentie deosebita, rezultand o diversitate constructiva.

CLASICISM - FRANTA //

NOUL ROCOCCO //

LOUIS PHILIPPE


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

a aparut si a fost dezvoltat in Franta de regele burghez Louis Philippe

- folosirea dimensiunilor mici, combinarea liniilor drepte cu cele curbe, pastrarea proportiilor caracteristice clasicismului si barocului

ORNAMENTATIE

MATERIALE

Tapiterii din stofe cu modele colorate; culori: cafeniu, albastru, visiniu, verde.

Stilul readuce interesul si preocuparea pentru stilul baroc, mentinand linia constructiva si motivele decorative antice grecoromane si egiptene.

- Mobilier mai greoi decat cel baroc, cu sezut mai jos si spatare inalte. Se regasesc influente ale stilului englez Hepplewhite.

CLASICISM -1 LUDOVIC XVI

1775-1795


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

- Formele mobilierului, sunt simple, culori deschise. - renunta la liniile curbe, revenind la simetrie - forme miniaturale, logice, strict necesare - Picioarele mobilierului sunt lungi, drepte si usoare, de sectiune circulara sau poligonala, ca niste coloane ce se subtiaza in partea de jos. - Spatarele sunt ovale, rotunde, sau dreptunghiulare, totdeauna incadrate cu elemente sculptate sau profilate. Cadrele de rezistenta sunt formate din elemente drepte; uneori sunt folosite legaturi fata curbate, iar pt mesele mici chiar cadre ovale si rotunde.

Creatori: Jean-Henri Riesener-furnizorul principal al curtii; Martin Carlin, Georges Jacob.

- rezulta din imbinarea motivelor antice grecesti si romane cu cele egiptene si chinezesti - Pt cornise, lezene si cadre: ornamente repetative. Tehnici: sculptura, marchetaria si pictura pe lemn. Sculpturile sunt aurite mat sau patinate.

Barocul si Rococo-ul foarte incarcat stilistic sunt abandonate, facandu-se reveniri la arta simpla grecoromana.

CLASICISM - 2 DIRECTOIRE

1795-1800


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

caracterizat prin eliminarea decoratiunilor exagerate si somptuoase care aminteau de monarhie, trecere spre folosirea ornamentelor si structurilor romane - Mobilierul e simplu atat ca forma cat si ca dec oratiuni, se speculeaza masivitatea

Martin-Eloy Lignereux

. Stilul de tranzitie intre Ludovic si Empire creat in perioada rev franceze si a directoratului.

ORNAMENTATIE

EXEMPLIFICARI Dulapul: dimensiuni mici, domina suprafetele plane, decoratiunile sunt putine si aplicate. Servanda-utilizata la expunerea portelanurilor se compune din comoda cu usi la partea inferioara peste care se asaza un corp deschis sub forma de raft. Comodele renunta la sertare, se folosesc doar usi plane, fara ornamente. Mesele de scris capata importanta deosebita, sunt prevazute cu multe sertare, deasupra si dedesubtul placii; picioarele revin la forma barocului, fiind suple, cu linii fluente si se termina in forme stilizate. Mobilierul de sedere si odihna depaseste proportiile specifice barocului, are linii intortocheate si intrerupte.

MATERIALE

EXEMPLIFICARI Comodele-forme diverse cu placi dreptunghiulare sau semirotunde, din marmura alba sau gri; lezene puternic profilate cu imbinari sub unghi de 45 cu peretii laterali. Servantele: comode modificate, avand lungimi mai mari, prevazute cu sertare, polite. Biroul cilindru:piesa specifica stilului cu usi laterale si serar central, despartite prin lezene special ornamentate; are capac sub forma de rulou sau usa rabatabila in sfert de cerc.. Paturile: lucrate din lemn colorat, cu capetele de obicei tapitate, cu prelungiri ale picioarelor in forma de colonete si statui.

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

7

CLASICISM 3 - EMPIRE

1800 - 1830


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

Stilul readuce interesul si preocuparea pentru stilul baroc, mentinand linia constructiva si motivele decorative antice grecoromane si egiptene.

Stil artificial, realizat prin dogme si directii impuse, comandate

Ebenisti: Charles Percier, PierreFrancois Fontaine.

Ornamentele dominante sunt cele sculptate in ronde bosse (cariatide, atlanti, capete si picioare de lei, sfincsi) si ornamentele aplicate realizate din bronz cizelat si aurit. Pe suprafetele plane se folosesc pentru ornamentare embleme cu arme si litera N lucrata in bronz aurit, inconjurata cu ornamente sub forma de coronite. . Lezenele si picioarele sunt decorate cu palmete sculptate in relief plan sau realizate prin incustratie.

Specii lemnoase: indigene- paltin, cires, frasin; exotice: mahon roscat, abanos, lamai.

Mobilierul de depozitare Mobilierul de sedere – scaune fotolii Paturile Mesele dreptunghiulare Mesele rotunde . Dulapurile si comodele

BIDERMEIER

1815 - 1848


CARACTERISTICI

ORNAMENTATIE

MATERIALE

EXEMPLIFICARI

- in antiteza cu caracterul artificial si oficial al stilului Empire

- forme clare si de i nspiratie simpla -adresat clasei burgheze, aparitia stilului e influentata de burghezi - se aseamana si cu stilul Empire dar e mai putin rigid, mai comod, mai simplu, mai suplu - mobilier confortabil, mai scund, mai bine dimensionat dupa corpul uman - elementele constructive au forme simple; suprafetele plane sunt conturate dupa linii cu o curbura usoara in comparatie cu linii drepte

-ornamentatii sculptate, ornamentatia plana e redusa, mai mult prin intarsie -din decoratie dispar sculpturile bogate -reapare motivul central intarsiat: corpuri cu flori, buchete in tonuri apropiate -principala decoratie e lemnul insusi, preferat lemnul de culoare deschisa si cu fibra puternica -tapiterii si draperii: in dungi, culori pastel(din matase), inflorate, decorate cu pasmanterii bogate.

-lemn: mesteacan , frasin, artar, par

Caracteristice stilului: stofele raiate si pielea de Cordoba -VITRINE - cu cristale drpte sau chiar curbe montate in rame late. -SCAUNE – spatar oval, picioare din spate prelungite in spatar -MESE: - placa rotunda, patrata sau ovala -DULAP: - simplu, cu c ornisa dreptunghiulara - cu soclu sub care se afla picioare scurte -FOTOLII - confort optim, tapitate -PAT – tapitat, cu capataiul mai inalt

LOUIS PHILIPPE

1830 - 1850


CARACTERISTICI

ORNAMENTATIE

- Puternic influentat de renastere, gotic si stilul Ludovic al XV-lea

- Amploare, confort - Fast,finete, bogatiemobilierul se curbeaza si se rotunjeste, devine mai confortabil si mai intim - Dupa industrializare se simplifica

*decoratie: bazata pe profilatura, putina pictura,

NAPOLEON 3

1850 - 1870


CARACTERISTICI

Amestec diferite stiluri: Ludovic al XIV-lea, mobila Boulle , Ludovic al XV-lea (saloane), Ludovic al XVI-lea (dormitoare), renastere (sufragerie)

Scaune complet tapitate, capitonate Mobilier ondulat, dispar formele linistite, simple

ART NOVEAU - 1890 – 1920

REPREZENTANTI

// JUGENDSTIL ( GERMANIA)

MATERIALE

EXEMPLIFICARI *tipuri: apar noptierele, se raspandeste mobilierul functional

ORNAMENTATIE

MATERIALE

Suprafete incrustate cu buchete de flori in fildes sau pietre

// SEZESSION (AUSTRIA)

// COUPE DE FOUET ( BELGIA) EXEMPLIFICARI


CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

- reactie la miscarea ind. - expo mondiala din 1900 Paris

- forme asimetrice, bogat ornamentate cu motive florale, ondulate; - piese -elegante, usoare, - accesorii metalice - constructie logica, decoratie modesta

Emile Galle Eugen Gaillard Charles Plumet Charles Rennie Mackintosh Louis Majorelle Henry Van de Velde

EXEMPLIFICARI taburet circular capitonat

MATERIALE - lemn de esenta nobila,

ART DECO – 1920 - 1940 PUNCTE DE PORNIRE, INFLUENTE

CARACTERISTICI

REPREZENTANTI

- porneste de la Arts&Crafts, reactie la miscarea ind. - influentata de cubism, expresionism,futurism, unele influente clasicizante

- modalitate de expresie foarte clara, masiva: patrat, cerc -stil luxos, forme solide, dar nu lipsite de eleganta - culori foarte vii (din expresionism) - mobilierul luxos si elementele simple de otel -foloseste lacuirea

Mackmurdo si Ashbee Louis Majorelle, Andre Groult, Pierre Chareau Jacques Emile Ruhlmann.

EXEMPLIFICARI

MATERIALE - lemn- esente pretioase: -piei, blanuri -incrustatii cu sidef, fildes, bronz, arama, sticla -benzi de otel cromat , nichelat -fier forjat

8

Istoria Mobilierului

Recommend Documents