Fondurile Mutuale de Investitii

UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR, CONF.UNIV.DR. CONF.UNIV.DR. ILIE GEORGETA GEORGETA ABSOLVENT,

- 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

1


PREZENT ŞI PERSPECTIVE ALE INVESTIŢIILOR PRIN FONDURI FONDURI MUTUALE MUTUALE ÎN EUROPA


- 2009 -


2


PREZENT ŞI PERSPECTIVE ALE INVESTIŢIILOR PRIN FONDURI FONDURI MUTUALE MUTUALE ÎN EUROPA


- 2009 -


2


CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………………………..5 I. FONDURI DE INVESTIŢII MUTUALE………………………………………………6 I.1. Fondurilor mutuale. Noţiuni generale…………………………………………6 I.2. Organizarea şi funcţionarea fondurilor f ondurilor mutuale………………………………7 I.3. Avantajele investiţiei în fonduri mutuale……………………………………..9 I.4. Plasamentele fondurilor mutuale……………………………………………..11 I.5. Tipuri de fonduri de investiţii………………………………………………...14 II. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA FONDURILOR MUTUALE MUTUALE ÎN EUROPA……………..18 II.1. Conceptul şi etapele apariţiei fondurilor mutuale…………………………...18 II.2. Premisele apariţiei şi dezvoltării fondurilor mutuale………………………..21 II.3. Sistemul investiţiilor mutuale în Europa – evoluţii şi TENDINŢE ACTUALE………………………………………………………………………………..23 II.4. Sistemul investiţiilor mutuale în românia – evoluţii şi tendinţe actuale…….27 III. ,,PREZENT" ,,PREZENT" – CARACERIZAREA CARACERIZAREA ACTUALEI ACTUALEI PIETE A FONDURILOR FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA………………………………………………..34 III.1. Bursele europene …………………………………………………………...34 III.1.2. Fondurile europene de investitii…………………………………………..34 III.2. Dispunerea noua rastoarna regulamentul vechi..............................................35 III.2.1. Bancile si fondurile mutuale .......................................................................36 III.2.2. Fondurile monetare administrate de banci ..................................................38 III.2.3. Sansa administratorilor mici este revenirea bursei......................................39 III.2.4. Cresterea fondurilor mutuale.......................................................................39 III.2.5. Fondurile de actiuni ....................................................................................40


3


III.2.6. Evolutia negativa a fondurilor mutuale.......................................................42 III.2.7. Fondurile mutuale castiga teren..................................................................44 III.2.8. Activele fondurilor mutuale au sarit de 220 mil. Euro...............................45 III.2.9. Fondurile mutuale romanesti .....................................................................46 III.2.10. Cinci mituri despre fondurile mutuale......................................................48 III.2.11. Fondurile de investitii in franta.................................................................50 III.2.12. Fondurile mutuale din romania relativ cu celelalte fonduri mutuale din Europa………………………………………………………………………………... ….50 III.2.13. Fondurile mutuale si bursele din afara U.E……………………………..51 III.2.14. Pierderile fondurilor de actiuni………………………………………….52 III.2.15. Cei mai mari administratori de fonduri mutuale.......................................53 III.2.16. Fondurile de actiuni incep sa mai recupereze............................................54 III.2.17. Dimensiunea fondurilor monetare.............................................................54 III.2.18. Activele fondurilor mutuale in 2009 ........................................................54 III.2.19. Activele fondurilor deschise de investitii .................................................55 IV. ,,PERSPECTIVE" - PERSPECTIVE PRIVIND VIITORUL APROPIAT AL

PIETEI

FONDURILOR FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA.................................57 ROMANIA...................... ...........57 IV.1. Calcularea valorii fondurilor mutuale............................................................57 IV 2. Fondurile de actiuni vs. Fondurile monetare..................................................58 IV 3. China – o posibila piata pe viitor....................................................................59 IV 4. Evolutia fondurile mutuale europeene............................................................61

IV 5. Fondurile de investitii in obligatiuni ..............................................................62 IV 6. Fondurile mutuale trec si online......................................................................66 IV 7. Tilturi de fonduri mutuale la pret necunoscut.................................................67 IV 8. Ofensiva societatilor mari...............................................................................68

V. ,STUDIU DE CAZ" - COMPARATIE COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE ........70 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

4


V.1. Fondurile mutuale...........................................................................................70 V.1.1.fondurile mutuale..........................................................................................70 V.2. Comparatie intre aviva investors intercapital si aviva investors tezaur..........82 V.2.1. Aviva investors tezaur..................................................................................82 V.2.2. Aviva investors intercapital - fond de actiuni..............................................82


5


INTRODUCERE

La ora actuală, omenirea este tot mai preocupată de modul cum să ducă o viaţă mai bună, să ocupe un anumit rang în societate, să economisească timp şi bani, să aibă o cultură cât mai bogată, cu alte cuvinte să fie remarcaţi şi renumiţi în societate. Toate aceste lucruri nu pot deveni reale, decât în momentul în care ştim să ne folosim eficient banii şi capacitatea de raţiune pe care o deţinem. Deci, dacă obiectivul principal al fiecărui individ este acela de a obţine profit, cu cât mai mult doresc acest lucru şi agenţii economici. Pentru a veni în sprijinul tuturor celor interesaţi de modul cum să investească corect, într-o economie în care riscul este nelipsit şi diversificat, am realizat această lucrare care are ca obiectiv înţelegerea noţiunilor celor mai importante din viaţa unei investiţii. Voi prezenta în continuare, succint, modul în care este structurată această lucrare:

-

primul capitol intitulat: Investiţiile şi rolul lor în viaţa economico-socială are în

vedere definirea şi explicarea conceptului de „investiţie” şi modul în care putem să ne procurăm resursele pentru realizarea unei investiţii; - capitolul al doilea, intitulat: Fondurile de investiţii mutuale prezintă noţiunile generale privind fondurile de investiţie mutuale, avantajele investiţiilor în fonduri mutuale precum şi plasamentele fondurilor mutuale.


6


I. FONDURI DE INVESTIŢII MUTUALE

I.1. FONDURILOR MUTUALE. NOŢIUNI GENERALE

Fondurile mutuale sunt organizate sub forma societăţilor civile, fără personalitate juridică; administrarea acestora se realizează de către o societate comercială specializată numită societate de administrare.

Fondurile mutuale se caracterizează prin emisiunea continuă de titluri de participare, numite şi unităţi de investiţie (aceste titluri nu sunt acţiuni, pentru că fondul nu are personalitate juridică). Practic, aceasta înseamnă că pentru fiecare investitor care doreşte să-şi plaseze banii în fond se emit noi titluri. De asemenea, fondul este obligat să răscumpere titlurile de la investitor, în cazul în care acesta doreşte să se retragă din fond. Rezultă că titlurile nu se schimba în mod liber pe o piaţă organizată (ca de exemplu bursa de valori) sau direct între personale interesate, ci pot fi cumpărate sau răscumpărate numai de la / de către fond. Valoarea unui titlu nu se stabileşte în mod liber (titlurile nu pot fi cotate la bursa de valori) ci se stabileşte în mod exact ca raport între totalul activelor fondului (disponibilităţi, depozite bancare, acţiuni, etc.) şi numărul de titluri existente în circulaţie la un moment dat. Fondurile mutuale sau fondurile deschise de investiţii atrag resurse financiare de la populaţie şi companii, pe care le investesc în diverse instrumente financiare, cum ar fi acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat. Efectuarea unei investiţii la un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond. Acestea sunt echivalentul acţiunilor la societate pe acţiuni. Insă, spre deosebire de acţiuni care sunt emise într-un număr fix, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Participarea la un fond mutual este atestată printr-un certificat ce confirmă deţinerea de unităţi de fond. Valoarea unităţii de fond se determină zilnic, fiind calculată ca raport între valoarea netă a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise.


7


Persoanele care investesc la fondurile mutuale obţin un câştig atunci valoarea investiţiilor efectuate de fond se majorează. Acest lucru se întâmplă atunci când fondul încasează dividende sau dobânzi pentru plasamentele efectuate şi când valoarea acţiunilor achiziţionate creşte. Pe de altă parte, este posibil ca portofoliul să înregistreze scăderi, astfel ca investitorii pot pierde banii investiţi. Fondurile mutuale sunt entităţi fără personalitate juridică, care au ca scop unic atragerea de resurse băneşti şi efectuarea de plasamente în instrumente financiare lichide. Potrivit legii, fondurile sunt gestionate de societăţi special înfiinţate în acest scop, denumite societăţi de administrare a investiţiilor ( S.A.I.). Acestea decid cum trebuie investiţi banii fondului şi gestionează în acelaşi timp relaţia dintre fond şi investitori. Mai precis, societatea de administrare menţine registrul deţinătorilor de unităţi de fond, încasează veniturile, emite şi răscumpără titlurile de participare. Pentru aceste servicii, societatea percepe o serie de comisioane şi tarife, care se încasează din veniturile fondului. O altă entitate implicată în funcţionarea fondurilor mutuale este depozitarul. Aceasta poate fi doar o instituţie de credit (bancă sau organizaţie cooperatistă de credit) care are rolul de a păstra toate activele fondului. În plus, depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determina valoarea unităţii de fond, la care se cumpără şi se răscumpără în fiecare zi titlurile emise de fond.

I.2. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA FONDURILOR MUTUALE

Organismul principal de decizie al fondului este Adunarea Generală a Investitorilor, formată din toţi deţinătorii de titluri de participare. Acesta ia decizii cu privire la elemente importante din viaţa fondului: lichidarea sau fuziunea fondului, modificarea contractului de constituire (actul de constituire a fondului), etc. Fondul încheie un contract de administrare cu o societate specializată, numită Societate de Administrare de Investiţii, pentru realizarea scopului sau, respectiv investirea banilor 8 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE


investitorilor. Aceasta elaborează şi duce la îndeplinire politica de investiţii a fondului, a cărei obiectiv este sporirea randamentului capitalurilor investite. Societatea de administrare are deplina împuternicire pentru realizarea obiectului de activitate al fondului, inclusiv prin încheierea de contracte cu terţe societăţi: societatea depozitară, societăţi de distribuţie, de consultanţă, etc. Societatea depozitară este o banca autorizată de CNVM (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) să certifice şi să verifice toate operaţiunile derulate de fond şi toate plasamentele acestuia. Banca depozitară reprezintă o garanţie suplimentară cu privire la corectitudinea operaţiunilor derulate de fond, soliditatea şi prestigiul băncii având un impact pozitiv asupra fondului. Societăţile de distribuţie se ocupă de distribuirea titlurilor fondului în rândul investitorilor. Acestea sunt tot bănci, sau societăţi specializate de intermediere pe piaţa de capital (SSIF). Şi societatea de administrare poate distribui unităţi de fond. Decizia de investire în fondurile mutuale trebuie să urmeze unei documentări atente cu privire la fondul mutual cel mai adecvat fiecărui investitor. În acest sens trebuie urmărită evoluţia valorii titlurilor de participare, publicată în ziarele de specialitate. De asemenea, trebuie consultată structură de plasament a fiecărui fond (structura activelor), publicata în aceleaşi ziare. Reţineţi ca nu toate fondurile sunt la fel; acestea se împart în mai multe categorii în funcţie de strategia de investiţii pe care o utilizează. Astfel. Fondurile mutuale ce-şi plasează cu preponderenţa resursele în depozite bancare şi titluri de stat (fonduri monetare) sau în obligaţiuni (fonduri de obligaţiuni) oferă randamente mai reduse, dar o siguranţa mai mare pentru investitor. Fondurile ce investesc cu preponderenta în acţiuni listate la bursa oferă câştiguri mult mai mari, dar au si riscuri pe măsura. Între cele două categorii se află fondurile diversificate, care investesc în toate instrumentele disponibile, oferind o îmbinare perfectă între câştiguri mai mari decât la banca şi un nivel de risc acceptabil. Odată ales un fond se identifică băncile prin care se distribuie titlurilor acestuia (din reclame, prin contact telefonic cu societatea de administrare, etc.). Apoi, la sediul unei astfel de bănci sau chiar la sediul societăţii de administrare se completează o cerere şi se cumpără numărul de titluri de participare dorit. Investitorul primeşte o chitanţă pentru banii depuşi sau un alt act doveditor al numărului de titluri cumpărate – carnet de investitor, extras de cont, etc. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

9


Investitorul poate consulta şi prospectul de emisiune al fondului (materialul oficial de prezentare a acestuia) precum şi alte materiale informative în care se specifica politica de investiţii a fondului, societăţile cu care acesta lucrează (societatea de administrare, societatea de depozitare, etc.), comisioanele percepute, ş.a.m.d. Un avantaj important al investiţiilor în fondurile mutuale este limita minimă de investiţie foarte mică, de multe ori mai redusă decât limita necesară constituirii unui depozit la bancă. Un alt avantaj îl reprezintă acela că, spre deosebire de depozitele făcute la băncile comerciale, plasarea banilor se poate face succesiv şi astfel după fiecare depunere, noul sold existent beneficiază de performanţa de creştere a fondului, fapt care în cazul depozitelor la termen nu este posibil decât după expirarea termenului. Dacă dorim să retragem o suma oarecare din investiţia făcuta, acest lucru nu afectează cu nimic creşterea de care beneficiază în continuare suma rămasă la fond. În cazul unui depozit la termen făcut la o bancă, retragerea parţiala sau totală înainte de scadenţă aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobânzii).

I.3. AVANTAJELE INVESTIŢIEI ÎN FONDURI MUTUALE

Un fond mutual este un instrument de investiţie colectiv din care un număr mare de investitori individuali deţin câte o parte relativ mică şi limitată prin lege şi care investeşte în diverse instrumente ale pieţelor financiar –bancare şi de capital urmărind realizarea obiectivului financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutul stânge bani de la multe persoane şi îi investeşte în acţiuni, depozite bancare etc. pentru a-şi atinge obiectivul declarat care poate fi creşterea agresivă a valorii unităţii de fond sau asigurarea unor venituri regulate şi cu risc mai mic pentru investitori Fondurile mutuale sunt administrate conform normelor în vigoare de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin această colectare de fonduri sub administrare unică, investitorul individual beneficiază de următoarele avantaje:


10


•

diversificare largă a portofoliului de investiţii: fondurile importante disponibile

permit o largă diversificare a instrumentelor investiţionale reducând astfel (dar nu eliminând) riscurile aferente unor anumite categorii de investiţii (acţiuni, depozite bancare etc.); •

lichiditate maximă a investiţiei individuale: investitorii individuali îşi pot lichida

oricând, parţial sau integral, investiţia transformând-o în bani la valoarea curentă a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vândute mai greu sau cu cost mai mare; •

administrarea profesionistă a portofoliului:

societatea de administrare a unui

fond cuprinde investitori profesionişti sprijiniţi de analişti financiari care studiază şi monitorizează pieţele financiare şi companiile în mod individual şi pe ramuri. Administrarea profesionistă portofoliului de investiţii este în general accesibilă persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondu mutual face aceste servicii accesibile oricărei investitor la un cost rezonabil. Prin aceste caracteristici fondurile mutuale sunt instrumente de investiţii potrivite atât unei strategii de investiţie pe termen mediu şi lung (în special fondurile care investesc în acţiuni) cât şi pe termen scurt (fondurile care investesc în instrumente bancare, obligaţiuni de stat şi efecte comerciale). Un avantaj important al investiţiilor în fondurile mutuale este limita minimă de investiţie foarte mică, de multe ori mai redusă decât limita necesară constituirii unui depozit la bancă. Un alt avantaj îl reprezintă acela că, spre deosebire de depozitele făcute la băncile comerciale, plasarea banilor se poate face succesiv şi astfel după fiecare depunere, noul sold existent beneficiază de performanţa de creştere a fondului, fapt care în cazul depozitelor la termen nu este posibil decât după expirarea termenului. Daca dorim să retragem o sumă oarecare din investiţia făcută, acest lucru nu afectează cu nimic creşterea de care beneficiază în continuare suma rămasă la fond. În cazul unui depozit la termen făcut la o bancă, retragerea parţială sau totală înainte de scadenţă aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobânzii).


11


I.4. PLASAMENTELE FONDURILOR MUTUALE

Structura plasamentelor fondurilor mutuale se poate sintetiza astfel: PLASAMENTE:

DEPOZITE BANCARE TITLURI DE STAT

CUMPĂRARE

INVESTITOR

RĂSCUMPĂRARE

FOND DESCHIS DE INVESTIŢII

ACŢIUNI COTATE ACŢIUNI NECOTATE BILETE LA ORDIN

Sumele de bani atrase de către fondurile mutuale de la investitori sunt plasate intr-o diversitate de instrumente şi active ale pieţei financiare, în funcţie de strategia de investiţii a fiecărui fond. Există mai multe tipuri de instrumente de plasament a acestor sume de bani, tipuri care se diferenţiază prin gradul de risc asociat; principalele plasamente sunt prezentate în continuare: -

disponibilităţi aflate în conturi curente la bănci.

Este importantă menţinerea

unui anumit nivel al acestor disponibilităţi pentru ca fondul să poată satisface în mod operativ cererile de răscumpărare ale persoanelor care doresc retragerea de sume. Dacă există un nivel însemnat al cererilor de răscumpărare, dar un nivel redus al acestor disponibilităţi, resursele fondului fiind “imobilizate” în active puţin lichide (care pot fi transformate mai greu în bani), atunci fondul poate fi pus în imposibilitatea de a-şi onora plăţile; -

titlul de stat – bonuri de tezaur şi certificate de trezorerie. Acestea sunt emise de

către Ministerul de Finanţe prin intermediul Băncii Naţionale a României, în scopul finanţării deficitului bugetar (a diferenţei dintre cheltuielile şi veniturile statului). La aceste emisiuni nu - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

12


au acces persoanele fizice, pentru acestea existând emisiuni speciale, mai rare, şi cu randamente mai reduse; -

depozite bancare şi certificate de depozit .

Depozitele bancare în sume foarte

mari permit fondului să negocieze cu băncile obţinerea unor dobânzi superioare celor acordate în mod curent persoanelor fizice şi juridice. O altă caracteristică a acestor depozite o reprezintă faptul că pot fi constituite pe termene foarte scurte (o săptămână, câteva zile, o singura zi – overnight), permiţând menţinerea unei lichidităţi crescute a fondului; -

obligaţiuni municipale şi corporative.

Acestea sunt instrumente de credit emise

de firme sau de municipalităţi pentru finanţarea unor proiecte de investiţii. Obligaţiunile plătesc dobânzi mai mari decât depozitele bancare, având în acelaşi timp riscuri destul de mici, şi reprezintă un instrument foarte eficient pentru fonduri; -

acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Aceste plasamente, deşi se

caracterizează printr-un risc mai ridicat, pot aduce rentabilităţi crescute prin plasamente inspirate pe piaţa de capital. Valoarea de contabilizare a acţiunilor în activul fondului este valoarea de piaţă a acţiunilor. Trebuie menţionat faptul că în clasificarea de mai sus, pe măsura creşterii gradului de risc scade gradul de lichiditate. Lichiditatea este capacitatea unui active de a fi transformat în bani. Astfel, un activ este

cu atât mai lichid cu cât poate fi mai uşor şi mai repede transformat în bani: depozitele bancare sunt active lichide pentru ca pot fi cu uşurinţă transformate în bani, în timp ce acţiunile la societăţi necotate pot fi mai greu transformate în bani, deci sunt mai puţin lichide. Din acest motiv CNVM stabileşte anumite reguli de diversificare a activelor, pentru reducerea riscului asociat fiecărui fond. Alegerea fondului mutual trebuie să se realizeze în urma analizei atente a structurii activelor şi a performanţelor acestuia, a informării cu privire la societatea de administrare, de depozitare şi de distribuţie a fondului, ş.a.m.d., astfel încât investiţia în fond să asigure raportul optim între rentabilitate şi risc, conform aşteptărilor investitorului. Totalitatea plasamentelor fondurilor (sumele aflate în conturi şi depozite la bănci, valoarea acţiunilor cotate şi necotate, ş.a.m.d.) formează activul total al fondului. Din acesta se - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

13


scad cheltuielile (obligaţiile) curente ale fondului pentru a obţine activul net al fondului (în cadrul cheltuielilor fondului intră cheltuieli cu societatea de administrare, cu societatea de depozitare, cu distribuitorii titlurilor fondului, etc.). Prin împărţirea activului net al fondului la numărul de unităţi (titluri) aflate în circulaţie, se obţine valoarea unitară netă a activului, sau valoarea unui titlu de participare la fond. Acesta este cel mai important indicator al fondului de investiţii. Valoarea curentă a titlului de participare este preţul pe care investitorul îl plăteşte pentru a cumpăra un titlu (plus comisioanele aferente). Tot prin intermediul acestei valori investitorul poate monitoriza evoluţia câştigurilor sale în timp. O altă grupă de indicatori importantă este constituită din numărul de titluri de participare aflate în circulaţie (emise de fond) şi numărul de investitori în fondul respective. Evoluţia acestor indicatori, precum şi a structurii activelor fondurilor (practice, modul în care acestea plasează banii investitorilor) este raportată lunar de către UNOPC şi publicata în mijloacele de informare în masă. Investiţia în fondurile mutuale nu este un depozit bancar şi comportă anumite riscuri. În funcţie de plasamentele şi strategia fondului, titlul de participare poate înregistra creşteri mai mari sau mai mici, şi uneori chiar scăderi, similar cu investiţia în acţiunile societăţilor cotate la bursa de valori (desigur oscilaţiile valorii fondurilor sunt mai mici decât cele ale preţurilor acţiunilor). Evoluţia interioara a unităţii de investiţie nu reprezintă o garanţie pentru evoluţia viitoare. Aceasta evoluţie viitoare va fi influenţată de conjunctura pieţelor financiare şi de strategia de investiţii şi experienţa societăţii de administrare. În general, fondurile mutuale se împart în patru mari categorii: fonduri monetare, fonduri de instrumente cu venit fix, fonduri diversificare şi fonduri de acţiuni. Pe lângă acestea,

mai există şi fondurile mixte sau balansate, care îmbină avantajelor acestora în diverse combinaţii.

I.5. TIPURI DE FONDURI DE INVESTIŢII


14


Fonduri Monetare (money-market funds) Acestea sunt fonduri care investesc peste 90% din active în instrumente monetare – titluri de stat, depozite bancare şi certificate de depozit. Fondurile monetare sunt fonduri pe termen scurt şi reprezintă, practice, instrumente de cash management. Un asemenea instrument se adresează, spre exemplu, societăţilor comerciale care dispun de anumite lichidităţi pe termene scurte. Păstrarea acestora în conturi curente la bănci oferă câştiguri nesemnificative, în timp ce păstrarea în depozite bancare trebuie să se facă pe termene fixe, predeterminate. Fondul monetar îmbină avantajele ambelor variante, oferind câştiguri comparabile cu dobânzile depozitelor bancare, însă un acces imediat la bani în orice moment, fără pierderea câştigurilor acumulate până la acel moment. Fondurile monetare sunt un instrument bun şi pentru investitorii în acţiuni, pentru perioadele în care aceştia dispun de lichidităţi între două investiţii pe piaţa de capital. Comisioanele de retragere ale fondurilor monetare sunt în general foarte mici (pot fi zero), accesul la sumele investite se face în termen operativ (1-2 zile lucrătoare), iar riscurile sunt foarte reduse. Singurul fond deschis de investiţii încadrat de UNOPC la categoria fonduri monetare este Simfonia 1.

Fonduri de instrumente cu venit fix (fixed income funds) Acestea extind conceptul de fond monetar şi includ obligaţiuni (corporative şi municipale) în active. Criteriul principal pentru încadrarea în această categorie îl reprezintă o deţinere de peste 90% din activ în instrumente ale pieţei monetare şi obligaţiuni. Întrucât toate investiţiile unui asemenea fond sunt în instrumente cu venit fix, teoretic valoarea unităţii de investiţie creste în continuu (pot apărea şi excepţii legate de anumite situaţii investiţionale, însă acestea sunt izolate).


15


Fondurile de instrumente cu venit fix sunt instrumente pe termen mai lung decât fondurile monetare şi oferă investitorilor posibilitatea unei investiţii indirecte în obligaţiuni. Acest lucru este avantajos pentru investitori, ţinând cont de faptul că dobânzile la obligaţiuni sunt mai mari decât dobânzile la depozitele bancare, iar investitorii nu pot avea acces la emisiunile de obligaţiuni în orice moment, ci doar la momentul emisiunii iniţiale a acestora (tranzacţiile cu obligaţiuni la bursă sunt încă foarte reduse). Fondurile de instrumente cu venit fix se caracterizează prin riscuri reduse şi sunt adresate investitorilor cu toleranţă redusă la risc (în general investitori începători pe piaţa de capital, obişnuiţi cu plasamentele bancare şi monetare), dar şi investitorilor în acţiuni care vizează o echilibrare a portofoliului de acţiuni şi de reducere a riscurilor acestuia.

Fonduri diversificate (balanced funds) Sunt fonduri care plasează sume atât în instrumente cu venit fix (titluri de stat, depozite, obligaţiuni) cât şi în acţiuni, abordând o strategie echilibrată, pentru a obţine randamente mai mari, dar menţinând un nivel de risc mediu.

Fondurile de investiţii diversificate sunt

instrumente pe termen mediu şi lung. Fondurile diversificate reprezintă tipul de fond „clasic” ce oferă investitorilor un portofoliu echilibrat de investiţii şi reprezintă un instrument de bază al pieţei de capital. Fondul de investiţii diversificat se caracterizează prin investiţii în acţiuni într-un procent între 10% şi 45% din active, restul banilor fiind plasaţi în instrumente cu venit fix. Ţinând cont de structura portofoliului, valoarea unităţii de investiţie a fondului are în general un trend constant crescător, deşi pe termene scurte pot exista şi variaţii negative. Fondul diversificat se adresează investitorului “tradiţional” în fonduri, care îşi doreşte performante semnificativ peste dobânzile bancare, fără a depăşi un nivel de risc mediu.

Fonduri de acţiuni (equity funds) Sunt fonduri a căror strategie se bazează în principal pe investiţiile în acţiuni listate. Aceste fonduri reprezintă un instrument foarte puternic pentru investitori, oferind un acces indirect la creşterile bursei de valori. Cu alte cuvinte, un investitor care vrea să beneficieze de 16 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE


creşterile acţiunilor poate investi într-un fond de acţiuni, variantă ce presupune eforturi, sume şi riscuri mai mici decât o investiţie directă în acţiuni. Termenul unei investiţii într-un asemenea fond este lung şi foarte lung, performanţa pe piaţa de capital neputând fi obţinută pe perioade de câteva luni. Ţinând cont de creşterile bursei din ultimii ani din ţara noastră, fondurile de acţiuni au oferit randamente foarte bune în ultimii ani, randamente ce depăşesc de câteva ori dobânzile bancare. Nivelul de risc este ridicat, iar valoarea unităţii de investiţie poate înregistra şi scăderi pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp, în cazul în care evoluţia acţiunilor din portofoliul fondului este negativă. În aceste condiţii, priceperea şi experienţa administratorului sunt esenţiale în obţinerea de performanţe. Criteriul de încadrare a unui fond în această categorie este o investiţie de minim 45% din active în acţiuni. La acest moment fondurile care se încadrează în această categorie sunt: Fondul Oportunităţii Naţionale, Intercapital, Napoca şi Omninvest. Fondurile pe acţiuni sunt un instrument ideal pentru investitorii care doresc să beneficieze de creşterea acţiunilor listate, dar care nu au timpul, resursele sau toleranţa la risc necesară pentru o investiţie directă la bursă. Aceste fonduri pot reprezenta şi un pas intermediar înaintea unei investiţii directe, pas ce poate familiariza un investitor cu mecanismele bursiere. Analiza unui fond de investiţii şi decizia de investire trebuie efectuate numai în cunoştinţă de cauză, încadrând fondul respectiv în categoria din care acesta face parte. Astfel, spre exemplu, nu se pot compara performantele unui fond monetar cu cele ale unui fond diversificat, sau nivelul de risc al unui fond de instrumente cu venit fix de cel al unui fond de acţiuni. Strategia, obiectivele şi modul de operare al fiecărui fond depind de categoria în care acesta se încadrează. Clasele diferite de fonduri mai oferă o posibilitate interesantă: alcătuirea unui portofoliu de fonduri de investiţii. Spre exemplu, un investitor cu toleranţa redusă la risc, dar care vrea totuşi o creştere puţin mai mare decât cea oferită de instrumentele cu venit fix, poate crea un portofoliu format dintr-un fond de instrumente cu venit fix (75% din suma disponibilă pentru investiţie, spre exemplu) şi un fond de acţiuni (25% din sumă). O asemenea abordare este foarte simplă în cazul în care se alege un administrator de fonduri care administrează mai multe


17


fonduri din clase diferite; în acest caz investitorul va putea investi în acelaşi timp şi în mai multe fonduri din clase diferite.

II. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA FONDURILOR MUTUALE ÎN EUROPA

II.1. CONCEPTUL ŞI ETAPELE APARIŢIEI FONDURILOR MUTUALE


18


Fondurile mutuale reprezintă unul din fenomenele financiare cele mai spectaculoase ale secolului XX,cu o evoluţie foarte dinamică în cea de-a doua jumătate a secolului şi îndeosebi în anii recenţi. Spectaculozitatea fenomenului se remarcă în primul rând prin evoluţia deosebită a numărului fondurilor şi a activelor gestionate, dar şi din diversificarea gamei de produse oferite şi îmbunătăţirea performanţelor obţinute în raport cu alte instrumente de investiţie. Industria fondurilor mutuale a crescut foarte mult în a doua jumătate a secolului XX. Dezvoltarea rapidă la nivel mondial se traduce prin suma activelor gestionate. Cifrele referitoare la evoluţia activelor gestionate în SUA sunt grăitoare în acest sens: acestea au crescut de la 450 milioane USD la sfârşitul anului 1940, la 134 miliarde USD în 1979 şi la 6400 de miliarde în 2001 1. In ultimii 20 de ani ai secolului XX creşterea activelor a fost de 4700%. numărul fondurilor a crescut cu 1400%, iar numărul indivizilor care investesc în fonduri americane a crescut de la 6% din populaţia americană în 1980 la 49% în 2000, demonstrând rolul crescând pe care acestea l-au dobândit ca vehicul de investiţie. Locul numărul doi după SUA îl ocupă Europa (predominante fiind Franţa şi Luxemburg), urmate de Japonia, Australia şi Canada. Motivul proliferării deosebite a fondurilor constă în proliferarea clientelei şi a organismelor promotoare. întrucât populaţia decepţionată de randamentul slab al produselor bancare tradiţionale, lipsită de mijloacele necesare gestiunii directe şi stimulată de avantajele oferite de gestiunea colectivă s-a îndreptat către fondurile de investiţii. Ca minare, a apărut în mod firesc, tendinţa de creare de fonduri noi, care a dus ulterior la un nivel înalt de sofisticare şi de creativitate în domeniu. Investiţiile colective au apărut pentru prima dată în secolul XIX. la iniţiativa societăţilor engleze, dar dezvoltarea lor se datorează americanilor. Industria gestiunii colective a cunoscut în dezvoltarea sa trei etape importante: Prima etapă este cea de apariţie a instrumentelor gestiunii colective. Primele fonduri mutuale au apărut în anii 1920 în America, ca răspuns la interesul publicului pentru investiţiile în acţiuni într-o perioadă de creştere economică ridicată. In anii 1930, odată cu criza economică, devine necesară o limitare a dezvoltării gestiunii colective pentru a se evita sau limita falimentul micilor investitori. Primele legi promulgate în acest domeniu stabilesc principiile generale de 1

Investment Company Institute. " Mutual Fund Fact Book". SUA. ediţiile 2002. 2001. 2000 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

19


organizare şi funcţionare a societăţilor de gestiune, care trebuiau sa obţină acordul autorităţii pieţei de capital atât pentru funcţionare cât şi pentru aprobarea titlurilor gestionate. Informarea corectă a clienţilor era obligatorie în scopul atragerii încrederii publicului. După cel de-al doilea război mondial, se asistă la organizarea industriei investiţiilor colective, favorizată de conjunctura economică (creştere economică - inflaţie mică, dobânzi mici). Până la criza de la începutul anilor 1970, fondurile încep să se diferenţieze în funcţie de obiectivul de gestiune, dar şi în funcţie de metoda de gestiune, metoda de selectare a titlurilor, orizontul de investiţie, filozofia de investire. Se dezvoltă tehnici de măsurare a performanţelor, tehnici de marketing, se multiplică reţelele de comercializare, se diversifică clientela. Cea de-a treia etapă în dezvoltarea a investiţiilor colective este etapa întăririi şi accentuării reglementărilor de securitate,

într-o perioada în care conjunctura economică se

schimbă foarte mult. Informarea clientului este mult mai controlată şi sancţionată atunci când nu este respectată. Administrarea în comun a plasamentelor de capital este un proces vast care pune în relaţie disponibilităţile rezultate în urma procesului de economisire şi cererea de resurse financiare din economia unei tari. Instituţiile implicate în acest proces se regăsesc sub denumiri diverse în diferite ţări: în Statele Unite ale Americii sunt cunoscute sub denumirea de Fonduri Mutuale (Mutual Funds), în Anglia exista Uudertakiug for Colective Investmeut în Transferable Securities - UCITS), iar în Franţa exista generic Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare, care îmbracă diverse forme Societăţi de Investiţii cu Capital Variabil (SICAV), Fonduri Comune de Plasament (FCP). etc. In ţara noastră se întâlnesc ca fonduri deschise de investiţii (mutuale), societăţile de investiţii financiare (SIF) şi fonduri cu capital de risc. Activitatea organismelor gestiunii colective, constă în strângerea capitalului, chiar şi sub forma sumelor mici, care apoi este investit în valori mobiliare, urmărind principiul diviziunii riscurilor. Astfel, se constituie un portofoliu colectiv, fiecare investitor deţinând o cotă parte, proporţional cu aportul său. şi pe care o poate răscumpăra atunci când doreşte să-şi recupereze banii. Suma pe care o primeşte investitorul la răscumpărare poate fi inferioară sau superioară celei vărsate, depinzând de evoluţia pieţelor financiare şi rezultatele obţinute de gestionarii fondurilor. In scopul protejării investitorilor şi dat fiind ca fondurile sunt prin definiţie colectori - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

20


ai economisirii publice, activitatea lor este în ţările dezvoltate supusă unei reglementări detaliate de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, regulile deontologice fiind stabilite în general de un organism coordonator: în SUA cunoscut sub numele de Institutul Fondurilor de Investiţii (Investment Compauy Institute, prescurtat ICI), în Franţa: Asociaţia Societăţilor şi Fondurilor Franceze de Investiţii (ASFFI), în Luxemburg: Asociaţia Luxemburgheză a Fondurilor de Investiţii (ALFI), în Anglia: Association of Unit Trusts and Iiivestment Funds (AUTIF) , iar în ţara noastră: Uniunea Organismelor de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare (UNOPCVM). La nivel european s-a fondat în 1974 Federaţia Europeană a Fondurilor şi Societăţilor de Investiţii (FEFSI), organizaţie paneuropeană formată din cele 15 ţări membre ale Uniunii Europene, plus Elveţia şi câteva state candidate la Uniunea Europeană: Cehia, Ungaria şi Polonia. FEFSI s-a creat în scopul promovării oportunităţilor de plasament egale pe toate pieţele europene, menţinerii protecţiei investitorilor şi al prezervării integrităţii industriei prin promovarea unor înalte standarde etice ale profesiei la un nivel omogen pe plan european.

II.2. PREMISELE APARIŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII FONDURILOR MUTUALE

Fenomenele care au stat la baza apariţiei gestiunii colective sunt: diversificarea, dezintermedierea şi globalizarea.

De-a lungul timpului investitorii şi-au manifestat interesul pentru plasamente de capital tot mai diverse, în căutarea unor randamente sporite. În timp ce acţiunile s-au dovedit a fi plasamentul cel mai performant, net superior obligaţiunilor şi aurului. Cu cât durata de deţinere a unui plasament este mai lungă, cu atât volatilitatea cursurilor se diminuează şi converge către un grad de fluctuaţie incompresibil. Prin urmare, activele financiare ale pieţei de capital s-au dovedit mai performante, dar şi mai riscante prin volatilitatea lor. Interesul investitorilor pentru optimizarea cuplului rentabilitate-risc a dus la diversificarea oportunităţilor de plasament , complexitatea crescândă a pieţelor de capital din ultimii ani aducând cu sine un grad înalt de sofisticare a instrumentelor de plasare a banilor. Aşadar, odată cu diversificarea produselor de fructificare a capitalurilor în vederea obţinerii unor randamente maxime în condiţii minime de - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

21


risc, fondurile de investiţii au apărut ca instrumente noi care permiteau democratizarea plasamentelor pieţelor de capital. Alături de diversificare, dezintermedierea bancară constituie o premisă a apariţiei şi dezvoltării fondurilor. In ultimele decenii s-a înregistrat la nivelul populaţiei din ţările dezvoltate o tendinţă accentuată de schimbare a structurii plasamentelor financiare. Astfel populaţia şi-a redus drastic ponderea activelor deţinute în bănci şi s-a reorientat către pieţele de capital fie prin deţinerea directă de titluri ale pieţei de capital, renunţând să mai plătească costul intermedierii, fie prin îndreptarea către serviciile oferite de profesioniştii specializaţi în gestionarea portofoliilor de valori mobiliare. Astfel procesul dezintermedierii a avut efecte asupra structurii pieţelor financiare, ca urmare a reorientării populaţiei spre active mai atractive prin profitabilitatea şi comoditatea oferită. Rolul băncilor în atragerea economiilor populaţiei şi redistribuirea lor către agenţii economici pentru realizarea de investiţii s-a redus drastic, lăsând astfel loc altor instrumente printre care şi fondurile mutuale, a căror putere a devenit semnificativă. Cea de a treia premisă, globalizarea financiară a stat la baza apariţiei dar şi a difuzării gestiuni colective la nivel internaţional. Fenomenul globalizării financiare, manifestat în principal prin trei procese majore: liberalismul financiar, dereglementarea şi inovaţia tehnologică, este unul din fenomenele majore ale ultimilor ani, care a dus la răspândirea şi difuzarea unor fenomene la nivel mondial, printre care se număra şi internaţionalizarea pieţei financiare, diversificarea instrumentelor de plasament de capital, multiplicarea tehnicilor de gestionare a portofoliilor de valori mobiliare. Odată cu acest fenomen, fluxurile internaţionale de capital au crescut mult în anii 1990. Activele gestionate de investitorii instituţionali ai ţărilor dezvoltate, au ajuns la peste 30 mii de miliarde USD în 2001, aproape la acelaşi nivel cu PIB-ul mondial. Prin liberalizarea fluxurilor de capital şi câştigarea credibilităţii pieţelor titluri de valoare, aceste fonduri au dus la schimbarea oportunităţilor şi riscurilor într-o serie de ţări şi regiuni. Consecinţă a sistemului financiar internaţional global a fost şi dezvoltarea în economiile avansate a unui pool de resurse din economisire în căutarea rentabilităţii şi diversificării riscului. Astfel, creşterea veniturilor şi îmbătrânirea populaţiei a dus la liberalizarea mişcărilor


22


de capital în multe părţi ale lumii, incitând investiţiile transfrontaliere. dar si la crearea unor instrumente noi de gestiune a acestor resurse cum sunt şi fondurile de investiţii. Disponibilitatea acestor pool-uri de economii este însă privită din două puncte de vedere. Pe de o parte, fluxurile de capital promovează o alocare eficientă a economisirii globale către cei mai eficienţi utilizatori, permiţând ţărilor în dezvoltare accesul la un zăcământ de capital internaţional, care să completeze resursele lor naţionale, dar pe de alta parte, fluxurile de capital sunt foarte sensibile la evoluţia rentabilităţii şi a riscului fiind deci înclinate către oscilaţii substanţiale, pieţele financiare ale ţărilor cele mai dezvoltate fiind afectate din cauza efectului contagios al crizelor care se propagă pe o piaţa globalizată.

II.3. SISTEMUL INVESTIŢIILOR MUTUALE ÎN EUROPA – EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ACTUALE

Investiţiile în fondurile mutuale asigură un echilibru optim între rentabilitate şi risc. Nu trebuie uitat că fondul mutual are o istorie lungă şi solidă în economiile dezvoltate. Ţări precum SUA, Anglia sau Franţa cunosc o adevărata explozie a acestor instrumente, datoria avantajelor clare în comparaţie cu alte forme de economisire şi investiţii (depozite bancare, acţiuni la bursă, etc). Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) 1 a devenit membra a Asociaţiei Europene a Fondurilor Mutuale şi Societăţilor de Administrare (EFAMA), potrivit unui comunicat emis ieri de UNOPC. Pentru membrii UNOPC, intrarea în rândurile acestei organizaţii europene asigură accesul industriei româneşti de profil la toate normele şi standardele EFAMA. Prin adoptarea acestor norme se va realiza în România promovarea şi implementarea în întreaga industrie a standardelor specifice care guvernează aceasta activitate în spaţiul Uniunii Europene. Fondurile mutuale din Europa au căzut victime crizei financiare de pe pieţele internaţionale de capital de anul trecut, investitorii făcând retrageri nete de 40 de miliarde de euro din fonduri in ultimul trimestru al anului trecut, arata raportul trimestrial al Asociaţiei Europene a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA). - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

23


Creş Creşte tere reaa vola volati tili lită tăţi ţiii pe pieţ pieţel elee de acţi acţiun unii din din Euro Europa pa a scăz scăzut ut dras drasti ticc apet apetit itul ul investitorilor pentru plasamente in fondurile deschise de acţiuni care au raportat ieşiri nete de 25 25 de miliarde de euro în ultimul trimestru al anului. Pe de altă parte, creşterea dobânzilor a diminuat vizibil randamentele reale ale fondurilor de obligaţiuni, crescând însă atractivitatea depozitelor bancare. Fondurile de investiţii din Europa au trecut prin cea mai dificilă perioadă din ultimii trei treize zeci ci de ani ani în seme semest strul rul al doil doilea ea al anul anului ui trecu trecut, t, vola volati tili lita tate teaa ridi ridica cata ta a Burse Burselo lor r internaţionale şi erodarea încrederii în sectorul bancar fiind principalele provocări cu care s-au înfruntat administratorii de fonduri în 2007, susţine Mathias Bauer, preşedintele Asociaţiei Europene a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA).1 Ritmul de creştere al activelor nete a încetinit vizibil anul trecut până la un plus de 4,2%, de aproximativ trei ori mai puţin decât avansul înregistrat de activele nete ale fondurilor mutuale europene în 2006, potrivit EFAMA. În ultimele trei luni din 2007, investitorii au făcut retrageri nete de 40 de miliarde de euro din fonduri, ducând astfel la o depreciere de 2% a activelor nete ale fondurilor deschise de investiţii până la 6.203 de miliarde de euro. În Europa, fondurile de investiţii cel mai puţin lovite de agresivitatea turbulentelor financiare au fost cele din Luxemburg şi Irlanda, având în vedere ca aceste două pieţe îşi bazează bazează vânzăril vânzărilee de active active pe clienţ clienţii din afara Europei, Europei, mai mai exact exact din din Asia Asia si Americ Americaa de Sud. Sud. Fondurile de investiţii din Europa Centrală şi de Est, unde volumul de fonduri este vizibil mai redus decât cel din statele vest-europene, au continuat să crească anul trecut într-un ritm mai lent însă faţă de anii anteriori. Industria româneasca a fondurilor mutuale a raportat anul trecut un avans al activelor nete de peste 50%, în scădere faţă de 2006 când ritmul anual de creştere a depăşit 85%. În condiţiile unei instabilităţi bursiere prelungite, interesul şi plasamentele investitorilor se vor deplasa dinspre fondurile de acţiuni spre fondurile monetare. Activele fondurilor de investiţii au scăzut cu 58 de miliarde de euro, până la 15.631 de miliarde de euro la nivel mondial în al doilea trimestru, arată statisticile realizate de Asociaţia Europeană a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) şi Institutul Companiilor de Investiţii 1

In mai 2008 aceasta ascociatie si-a schimbat denumirea, noul nume fiind Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania – AAF - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

24


(ICI). Cea mai mare depreciere a fost înregistrată de fondurile de investiţii din Europa, ale căror active au scăzut cu 2,3% în trimestrul al doilea, până la 5.457 miliarde de euro, urmate de fondurile de investiţii din Statele Unite ale Americii, care au pierdut 0,13% din active, până la 7.407 miliarde de euro. Fondurile din Asia şi Africa au încheiat al doilea trimestru cu creşteri de 1,1%, respectiv 3,5%. La finalul lunii iunie, activele fondurilor de acţiuni deţineau o pondere de 42% din activele totale al fondurilor la nivel mondial. Fondurile de obligaţiuni deţineau o cota de 17%, iar activele fondurilor monetare reprezentau 23% din activele totale al fondurilor de investiţii. Restul de 10% este reprezentat de activele fondurilor diversificate.

Fonduri divers ificate; ificate; 11%

Fonduri monetare ; 25%

Fondur Fondur i de actiuni; actiuni; 45%

Fonduri de obligatiuni; 19%

Tipuri de fonduri fonduri de investit investitie ie - Iunie 2008 2008

Fondurile mutuale din Europa au înregistrat în trimestrul al treilea cele mai mari ieşiri nete din istorie, de 92 miliarde euro, în contextul acutizării lipsei de încredere a investitorilor şi


25


a volatilităţii de pe pieţele financiare, arată raportul trimestrial emis de Asociaţia Europeană a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Este pentru prima dată în istorie când fondurile deschise de investiţii din Europa raportează într-un singur trimestru ieşiri nete de 92 miliarde euro. Retragerile nete au accelerat pe fondul fondul creşterii creşterii panicii panicii în rândul rândul investito investitorilor rilor care au cătat cătat sa se adăpostea adăpostească scă de volatilitatea fără precedent de pe pieţele de obligaţiuni şi de credit, dar şi de avalanşa de ştiri negative privind impactul crizei financiare asupra economiei reale, scrie EFAMA în raportul trimestrial. Aproape toate categoriile de fonduri deschise de investiţii - de obligaţiuni, de acţiuni şi diversificate - au pierdut din active, mai puţin fondurile monetare care au încheiat trimestrul al treilea cu intrări nete. Retragerile făcute de investitori în trimestrul al treilea reprezintă 1,9% din activele tuturor fondurilor, şi 2,5% din activele fondurilor de acţiuni, respectiv 3,8% din activele fondurilor de obligaţiuni. În trimestru al treilea, cele mai consistente ieşiri nete au fost raportate de fondurile mutuale domiciliate în Luxembourg (23,5 mld. euro), cele din Franţa (20,8 mld. euro), şi fondurile din Spania (12,8 miliarde euro). Singurele industrii europene care au încheiat trimestrul al treilea cu intrări nete sunt cele din România (30 milioane euro), Liechtenstein (326 milioane euro) şi Elveţia (1,8 miliarde euro). Iesiri nete raaportate raaportate de fondurile mutuale din Europa

350 300 250 200

Fonduri de actiuni

150 100 50 0 2006 2007 2008

foduri de obligatiuni

În primele nouă luni ale anului, volumul ieşirilor nete raportate de fondurile mutuale din Europa se ridică la 193 miliarde euro, în comparaţie cu anii 2007 şi 2006 care au fost încheiaţi cu intrări nete de 47 miliarde euro, respectiv de 348 miliarde euro. Cu un volum total al ieşirilor - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

26


nete de 134 miliarde euro în primele nouă luni ale anului, fondurile de acţiuni au fost cele mai lovite de criza financiară, urmate de fondurile de obligaţiuni şi cele diversificate cu ieşiri nete de 105 miliarde euro, respectiv 16 miliarde euro. Fondurile monetare au atras un volum net de 72 mld. euro în primele nouă luni ale anului. Activele nete totale al fondurilor mutuale din Europa au scăzut cu 6,4% în trimestrul al treilea până la 5.181 miliarde euro. Peste 77% din deprecierea suferită a fost cauzată de scăderea activelor fondurilor de acţiuni. Raportat la finalul anului trecut, deprecierea activelor se ridică la 15,9%.

II.4. SISTEMUL INVESTIŢIILOR MUTUALE ÎN ROMÂNIA – EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ACTUALE

La noi în ţară, primii ani de dezvoltare dezvoltare a acestei “industrii” a fondurilor mutuale (1993(19931996) au fost marcaţi de anumite dificultăţi, datorită insuficienţei reglementări în domeniu, a lipsei oportunităţilor de investiţie oferite de piaţa financiară în acea perioadă, precum şi a politicil politicilor or de investire investire neadecvate neadecvate a primelor fonduri. fonduri. Este bine cunoscut opiniei opiniei publice publice cazul SAFI-FMOA, care a adus mari prejudicii investitorilor prin imposibilitatea onorării cererilor de răscum răscumpăra părare. re. Fondul Fondul a fost transform transformat at în fond fond închis închis de inves investiţ tiţii ii cu num numele ele Fondul Fondul Oamenilor de Afaceri (având acelaşi administrator – SAFI Invest). Şi celelalte fonduri înfiinţate la acea vreme – Credit Fond şi Dacia Felix – s-au confruntat cu probleme serioase, datorită dificultăţilor menţionate anterior, dar şi a problemelor cu care s-au confruntat băncile depozitare ale fondurilor în acea perioadă – Credit Bank, respective Dacia Felix. Aceste probleme au fost însă depăşite de cele două fonduri, acestea funcţionând normal şi având în prezent o evoluţie ascendentă. Menţionăm şi cazul fondului Investitor, ce s-a înfiinţat după cele trei fonduri menţionate mai sus, şi care, ulterior, a fost nevoit să se închidă şi să restituie banii investitorilor. Trebuie amintită şi criza Fondului Naţional de Investiţii şi a Fondului Naţional de Acumulare. Acestea, prin reclama agresivă şi raportarea unor performanţe neadecvate şi fără - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

27


legătură cu realitatea economică au reuşit atragerea a sute de mii de investitori ce au depus mii de miliarde de lei în cele două fonduri. În final, cele două fonduri s-au dovedit a fi un paravan pentru un furt organizat, în prezent existând şanse foarte reduse pentru recuperarea sumelor investite. Pierderile cauzate de căderea fondurilor ar fi putut fi evitate în parte prin respectarea unui alt principiu – diversificarea plasamentelor. Revenind la fondurile cu o funcţionare corectă, în ultimii ani investiţia în aceste fonduri a asigurat o rentabilitate superioară celei de depozite bancare, în condiţiile unor riscuri relative reduse. Fondurile mutuale funcţionează după reguli clare, bine stabilite şi cunosc o reglementare strictă de către autorităţi ale statului şi un nivel ridicat de control din partea băncilor depozitare. Gradul de transparenţă atins de majoritatea fondurilor în ceea ce priveşte structura plasamentelor, gradul de risc şi evoluţia activului net unitar permite oricărei persoane interesate să aprecieze atractivitatea acestor instrumente şi să se orienteze spre fondul pe care îl consideră adecvat scopurilor sale. În primul rând, este foarte important de ştiut că investiţia în fondurile mutuale – indiferent de categoria din care fac parte – ca şi investiţia pe bursă, presupune asumarea unui orizont de timp mai lung – cel puţin 3-5 ani. În consecinţa, analiştii recomandă o investiţie actuală în fondurile de acţiuni, însă numai în cazul în care nu se aşteaptă un randament satisfăcător imediat. Acest lucru se datorează faptului că nu se poate estima cu exactitate momentul finalizării crizei financiare care caracterizează economia mondială în această perioadă. De aceea, trebuie pus în balanţă raportul câştig-orizont de timp. Ultimul raport publicat de European Fund and Asset Management Association (EFAMA) readuce în atenţie decalajul enorm existent între piaţa fondurilor mutuale din România şi cele din restul ţărilor europene. Diferenţele sunt uriaşe însă nu doar faţă de pieţele ţărilor vest-europene, ci şi faţă de cele din Europa Centrală. Că suntem ultimii sau printre ultimii ne-am cam obişnuit, atunci când privim diversele rapoarte şi studii realizate de instituţiile şi organizaţiile internaţionale. Însa raportul EFAMA, care conţine datele comparative din 26 de ţări europene, printre care şi România, le întrece parcă pe toate. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

28


Suntem nu doar ţară cu cele mai puţine fonduri mutuale dintre cele 26 luate în calcul de autorii raportului, ci şi cei care avem cele mai mici active administrate de societăţile care gestionează fondurile deschise de investiţii. Si nu doar ca nivel, ci şi ca ordin de mărime, România fiind singura ţară ale cărei active administrate exprimate în milioane euro formează un număr de doar 3 cifre. Cu un activ net de numai 265 de milioane de euro la sfârşitul anului 2007, fondurile autohtone nu deţin nici măcar 1% din totalul activelor deţinute de fondurile poloneze. Din păcate, comparaţia rămâne la fel de dezavantajoasa şi atunci când ne referim la ţări cu mult mai puţini locuitori decât România. În Slovenia, activele nete sunt de 11 ori mai mari decât în România, în Slovacia de 12 ori, în Cehia de 19 ori, iar în Ungaria de 32 de ori. Raportul EFAMA arată că la sfârşitul anului 2007, România era pe ultimul loc şi în ceea ce priveşte numărul de fonduri deschise de investiţii din Europa (doar 41). Din păcate, asta nu ne ajuta prea mult în ceea ce priveşte activele medii administrate de fondurile româneşti. Dacă în cazul României, fondurile mutuale gestionează,în medie, 6,5 milioane de euro, în Slovenia nivelul mediu ajunge la 27 de milioane euro, iar în Polonia media este de 164 de milioane de euro. Nici la capitolul ponderii activelor nete ale fondurilor deschise de investiţii în PIB, România nu sta mai bine. Procentul în cazul ţării noastre este de doar 0,2%, în vreme ce polonezii şi slovenii cochetează undeva în zona 9-10%, slovacii - în jur de 6%, iar cehii - spre 4%. Raportul EFAMA are şi meritul că ne ajută să înţelegem profilul de risc al investitorilor de pe diversele pieţe central şi est-europene. Probabil stimulaţi de performanţele bune ale bursei de valori din anii precedenţi, investitorii romni au un profil de risc ridicat – peste 80% dintre active fiind plasate în fondurile de acţiuni şi în cele diversificate. Procentul este depăşit însă de investitorii din Slovenia – aproape 98% şi cei din Polonia – peste 87%. De partea cealaltă, investitorii din Slovacia, Cehia şi Ungaria sunt cu mult mai prudenţi, fondurile monetare şi cele de obligaţiuni deţinând mai bine de 60% din totalul fondurilor gestionate pe respectivele pieţe.


29


În ţările din regiune, investitorii în fonduri mutuale sunt taxaţi de obicei atunci când achiziţionează unităţi de fond, spre deosebire de situaţia de la noi, când comisioanele apar cu precădere la răscumpărarea unităţilor. În foarte multe cazuri, însa, chiar şi aceste comisioane dispar dacă perioada de investire depăşeşte 1-2 ani. În ţările în care investiţiile în fonduri mutuale au intrat în obişnuinţa populaţiei, societăţile de administrare percep comisioane la cumpărarea unităţilor de fond. Aceste comisioane sunt mult mai mari decât cele percepute la noi şi reprezintă sursa de finanţare pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie a fondurilor. Pe de alta parte, investitorii străini sunt obişnuiţi să realizeze plasamente pe perioade mai mari - de regula, câţiva ani - iar societăţile de administrare recomandă perioade cuprinse între cel puţin 5 şi 20 de ani pentru fiecare tip de plasament. La noi, situaţia este însă ceva mai diferită. Investitorii autohtoni doresc realizări remarcabile pe o perioada scurta de timp. De aceea, majoritatea fondurilor româneşti percep comisioane la răscumpărare pentru a descuraja comportamentul speculativ în anumitele perioade ale pieţei. Cu toate acestea, se pot observa o serie de avantaje în a plasa bani în industria fondurilor mutuale din România, atât din perspectiva comisioanelor percepute cât şi a randamentelor obţinute. De exemplu, comparând fondurile de acţiuni KD Maximus din România şi KD Russia din Slovenia putem spune ca fondul de la noi percepe comisioane la cumpărare între 0,1% si 2%, dar totodata percepe şi comision la răscumpărare de 1,5% pentru retrageri în mai puţin de 60 de zile. Cel din urma, KD Russia percepe comisioane mult mai mari, între 2% şi 3,9%, dar în schimb nu percepe comision la răscumpărare. În Cehia, fondurile administrate de CSOB percep comisioane la cumpărare de maxim 3% în funcţie de tipul de fond ales dar şi de suma investită. Deşi nu se percep comisioane la răscumpărare, suma minima necesara este de aproape 200 de euro la intrarea în orice tip de fond iar societatea de administrare recomandă o perioadă alocată investiţiei între 1 şi 2 ani pentru fondurile monetare şi de peste 7 ani la fondurile de acţiuni. În schimb, fondurile din ţara noastră recomandă o perioadă de sub 1 an pentru fondurile mutuale şi de 3 ani cel puţin pentru cele de acţiuni. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

30


Industria fondurilor mutuale din Bulgaria a apărut mai târziu, prima societatea de administrare – Elana - fiind înfiinţată în anul 2002. Fondurile Elana percep comisioane atât la cumpărare cuprinse între 0,1% si 0,75% cât şi la răscumpărare între 0,35% şi 0,75% în funcţie de tipul de fond dar indiferent de perioada de deţinere. Pentru fondurile Pioneer, vecinii din Ungaria trebuie să plătească comisioane fixe atât la intrare cât şi la ieşirea din investiţia făcută. Pentru fondurile monetare şi de obligaţiuni comisionul este de 2 euro la intrare şi tot 2 euro la ieşire. Aceeaşi modalitate de taxare se aplică şi la fondurile de acţiuni Pioneer, doar ca valoarea este dublă. În schimb, fondul cu investiţii mixte internaţionale nu percepe comision la cumpărare iar comisionul de 5% la răscumpărare dispare abia după 5 ani. Dar daca ne-am raporta la suma de 5.000 lei, peste care comisioanele la cumpărare sunt negociabile pentru fondurile Pioneer din România, un investitor care plasează sub aceasta suma în orice tip de fond plăteşte un comision cuprins intre 1% si 3%. Avantajul vine însă din partea comisioanelor la răscumpărare care sunt zero, mai puţin la fondul de acţiuni Premio la care acestea se reduc treptat şi dispar după 1 an. Fondurile mutuale româneşti au fost performerele Europei Centrale şi de Est în trimestrul al treilea, reuşind să atragă de la investitori intrări nete de 30 de milioane de euro când fondurile din regiune raportau retrageri de până la jumătate de miliard de euro. Lunile iulie, august şi septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, când au fost înregistrate retrageri nete de 92 miliarde euro, în contextul acutizării crizei financiare şi al panicii în rândul investitorilor. Cele mai mari victime din Europa Centrală şi de Est au fost fondurile poloneze, slovace şi ungare, care au pierdut 552 milioane euro, 202 milioane euro, respectiv 173 milioane euro în trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociaţiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei pieţe sunt şi printre cele mai dezvoltate din regiune. Intrările nete de 30 de milioane de euro atrase în trimestrul al treilea urcă astfel fondurile mutuale româneşti pe primul loc în rândul fondurilor central şi est-europene din punctul de vedere al vânzărilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria locală să urce în clasamentul european al fondurilor mutuale după volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansând Bulgaria. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

31


"Nu doar la nivel regional, ci şi la nivel de grup, am constatat ca trimestrul al treilea a fost o perioadă mai bună pentru fondurile româneşti faţă de alte pieţe", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele societăţii de administrare BCR Asset Management, membră a grupului austriac Erste. Deşi anul trecut fondurile bulgăreşti au câştigat lupta cu fondurile locale, raportând un volum al activelor nete de 436 milioane euro, mai mult cu 170 milioane euro decât omoloagele româneşti, criza financiară de anul acesta a lovit mai puternic în industria bulgară. La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgăreşti au scăzut până la 300 milioane euro, pentru a încheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 milioane euro. În comparaţie, fondurile româneşti au raportat fluctuaţii reduse ale activelor nete, de la 266 milioane euro la sfârşitul anului trecut la 251 milioane. euro la finalul primului semestru, şi până la 245 milioane. euro la sfârşitul lunii septembrie. "Rezistenţa" mai ridicată a industriei locale în fata crizei îşi găseşte explicaţie în evoluţia fondurilor monetare şi de obligaţiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criză. Astfel, fondurile monetare şi de obligaţiuni au reuşit să amortizeze prin intrările raportate pierderile înregistrate de fondurile de acţiuni şi cele diversificate. În România, ponderea fondurilor de obligaţiuni în activele totale ale industriei este de aproape 30%, în timp ce fonduri diversificate şi de acţiuni controlează 46% din active, iar în Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate în fonduri de acţiuni şi diversificate. Fondurile BCR Monetar şi BCR Obligaţiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de creştere ale industriei locale, cu intrări nete de 23 milioane euro din totalul de 30 milioane euro la nivelul industriei. În trimestrul al treilea, fondurile de obligaţiuni au cumulat intrări nete de 22 milioane euro, din care 18,4 milioane euro au fost atrase de BCR Obligaţiuni. BCR Monetar a atras în acelaşi interval 4,6 milioane euro, din totalul de 19 milioane euro cât au fost intrările nete totale ale fondurilor monetare. "Există potenţial că intrările în fondurile de plasamente în instrumente cu venit fix să se continue şi în ultimul trimestru al anului, compensând astfel retragerile din fonduri de acţiuni şi dând o şansă întregii industrii să încheie anul cu intrări mai mari decât retragerile", a continuat Neacşu de la BCR. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

32


Daca pe plan local, fondurile de obligaţiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligaţiuni au pierdut din active, în timp ce fondurile monetare s-au situat în topul preferinţelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligaţiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investiţii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt "un refugiu" unde investitorul îşi poate parca banii până la revenirea pieţei de acţiuni. "În România, fondurile de obligaţiuni nu sunt fonduri de obligaţiuni în sens european. Ponderea obligaţiunilor în activele fondurilor locale de obligaţiuni nu este majoritara pentru ca nu se găseşte "marfă" în piaţă şi este nevoit ca şi administrator să plasezi activele în depozite bancare", a închis Neacşu.


33


III. ,,PREZENT" – CARACERIZAREA ACTUALEI PIETE A FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA"

III.1. BURSELE EUROPENE Actiunile europene s-au apreciat in primele tranzactii, in special in sectorul bancar, dupa ce datele oficiale publicate in Statele Unite au aratat ca increderea consumatorilor din Statele Unite a crescut la cel mai inalt nivel al ultimelor opt luni, scrie Reuters. Indicele FTSEurofirst 300, al principalelor actiuni europene, a urcat cu 0,7%, in deschiderea sedintei. Indicele a urcat cu 5% in mai si este foarte probabil ca va inregistra o castiguri pentru a treia luna la rand, informeaza NewsIn.Titlurile UBS, Royal Bank of Scotland, Credit Agricole, Societe Generale, Lloyds si HSBC au inregistrat aprecieri intre 2% si 4%. Pe marile piete europene, indicele Cac 40 al bursei de la Paris a urcat cu 0,36%, la 3.281,92 puncte, in timp ce pe piata de la Londra, indicele Footsie-100 a crescut cu 0,34%, la 4.426,78 puncte. Indicele Dax, al pietei de la Frankfurt, a urcat cu 0,33%, la 4.985,6.

III.1.2. Fondurile europene de investitii Intrarile de capital in fondurile de investitii din Europa s-au cifrat la 22 miliarde euro in primele trei luni ale anului, pe fondul revenirii pietelor financiare si a celor de capital, in timp ce rascumpararile s-au redus la 31 miliarde euro, fata de 140 miliarde euro in perioada similara a anului trecut, potrivi t stati sticilor As ociati ei Europ ene a Fondu rilor si Administratorilo r de Active (EFAMA).Dupa calmarea pietelor de la panica creata de falimentul Lehman Brothers si programele de sprijinirea a economiilor pornite de catre multe state, investitorii s-au reorientat spre fondurile de actiuni si obligatiuni din ianuarie 2009. Totusi, temerile legate de adancimea recesiunii si incertitudinile legate de felul in care administratia Obama va salva bancile din Statele Unite, a creat un nou val de turbulente in lunile februarie si martie. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

34


Aceste evenimente au cauzat rascumparari in partea investitorilor insa intr-o masura mai mica lasand de inteles ca dinamica negativa, din perioada verii lui 2007 si luna octombrie din 2008, s-a mai atenuat.

III.2. DISPUNEREA NOUA RASTOARNA REGULAMENTUL VECHI Cum va fi: •

administratorii pot stabili "momentul zilei" (cut-off time) in functie de care se

calculeaza pretul de cumparare/rascumparare al unei unitati de fond •

dividendele nu se inscriu in activul fondului/SIF-urilor decat in momentul

incasarii, pana atunci sumele respective sunt considerate obligatii si sunt incluse in categoria "Dividende sau alte drepturi de platit" •

valorile mobiliare tranzactionate pe o piata regelementata sunt evaluate in activul

fondurilor de investitii/SIF-uri la pretul de inchidere, iar valorile mobiliare tranzactionate in cadrul altor sisteme decat pietele reglementate-la pretul mediu din ziua pentru care se efectueaza calculul.

Cum a fost: •

pretul de cumparare/rascumparare al unei unitati de fond este pretul valabil

pentru ziua in care se efectueaza cumpararea/rascumpararea •

valorile mobiliare admise la tranzactionare pe o piata reglementata se

inregistreaza in activul fondului la pretul de referinta din ziua pentru care se efectueaza calculul, iar cele care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata sunt evaluate la cea mai mica dintre valoarea de achizitie si valoarea contabila pe actiune •

nu face referiri la inregistrarea dividendelor.

III.2.1. Bancile si fondurile mutuale - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

35


Opt banci au ajuns sa gestioneze 90% din activele fondurilor mutuale locale, care au depasit pentru prima data un miliard de lei (255 mil. euro). Aproape 90% din activele nete totale de 1,07 mld. lei (253 mil. euro) ale fondurilor mutuale sunt pe mainile administratorilor bancari, care au profitat la maximum de apatia fata de risc a investitorilor si de forta de distributie a bancilor-mama. In prezent, piata fondurilor mutuale este disputata de opt administratori bancari, dintre care societatea Erste Asset Management, membra a grupului austriac BCR-Erste, este si liderul incontestabil cu o cota de 45,5% din piata, de patru administratori care apartin unor grupuri financiare si de sapte administratori independenti, neafiliati niciunui grup financiar-bancar, care au ajuns sa controleze cumulat 3,8% din activele pietei la sfarsitul primului trimestru, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).


36


Suprematia bancilor va continua pe piata fondurilor mutuale, nu ma astept sa se schimbe structura actuala a pietei. Administratorii independenti nu au nicio sansa sa recapete suprematia. Fie vom asista la o consolidare a pietei prin fuziunea mai multor jucatori independenti, fie acestia se vor axa pe nise de piata", a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, membra a grupului Banca Transilvania, care detine 5,4% din piata. In urma cu patru ani, piata fondurilor mutuale era dominata de firme independente, care gestionau peste 50% din active, insa si dimensiunea pietei era mult mai redusa. Intrarea pe piata


37


a bancilor, care dispun de retele de distributie extinse, a determinat o crestere puternica a activelor.

Suprematia bancilor va continua pe piata fondurilor mutuale, nu ma astept sa se schimbe

structura

actuala

a

pietei.

Administratorii independenti nu au nicio sansa sa recapete suprematia. Fie vom asista la o consolidare a pietei prin fuziunea mai multor jucatori independenti, fie acestia se vor axa pe nise de piata", a spus Radu Hanga, directorul general al societatii de administrare BT Asset Management, membra a grupului Banca Transilvania, care detine 5,4% din piata. In urma cu patru ani, piata fondurilor mutuale era dominata de firme independente, care gestionau peste 50% din active, insa si dimensiunea pietei era mult mai redusa. Intrarea pe piata a bancilor, care dispun de retele de distributie extinse, a determinat o crestere puternica a activelor.

III.2.2. Fondurile monetare administrate de banci In primul trimestru, cele mai mari si cele mai atractive fonduri mutuale au fost cele gestionate de administratorii bancari. La sfarsitul lunii martie, BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, era cel mai mare fond mutual cu active nete de 228,1 milioane de lei, urmat de BCR Obligatiuni cu active nete de aproape 180 de milioane de lei si de fondul monetar Simfonia 1, administrat de BRD Asset Management, cu active nete de aproape 100 de milioane de lei. Dupa volumul intrarilor nete inregistrate in primele trei luni - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

38


ale anului, cele mai atractive fonduri mutuale au fost fondurile monetare cu un volum record de 109,2 milioane de lei. Dobanzile ridicate la depozitele bancare - principalul plasament al fondurilor monetare, forta de distributie bine dezvoltata alaturi de apatia la risc a investitorilor au facut ca fondurile monetare sa se vanda "ca painea calda" in primele trei luni ale anului. Cel mai performant fond mutual este Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, cu un randament de 16,4% pe ultimele 12 luni, urmat la scurta distanta de BCR Monetar cu o performanta pe ultimele 12 luni de 14,3%.

III.2.3. Sansa administratorilor mici este revenirea Bursei Administratorii independenti au toate sansele sa recupereze din cota de piata daca Bursa isi va continua trendul de revenire. De asemenea, liberalizarea distributiei prin agenti de vanzari si prin vanzari online va fi in avantajul administratorilor independenti, O revenire a pietei de actiuni ii va avantaja pe administratorii independenti din perspectiva ca acestia sunt specializati pe acest segment de piata si ca randamentele ridicate obtinute de fondurile de actiuni in 2005, 2006 si 2007 au vandut aceste produse fara a fi nevoie de o retea de distributie dezvoltata, spun administratorii. La sfarsitul lunii martie, aproape 50% din activele fondurilor mutuale erau plasate in depozite bancare, 29% din active erau investite in obligatiuni si doar 8,5% in actiuni cotate, potrivit raportului lunar AAF.

III.2.4. Cresterea fondurilor mutuale Apatia la risc a investitorilor alaturi de randamentele ridicate au adus 52,5 mil. lei (12,2 mil. euro) in conturile fondurilor monetare luna trecuta, ceea ce a urcat activele din piata la un nivel record, de 991 mil. lei (230 mil. euro). Fondurile monetare au incheiat luna februarie cu active nete in valoare de 436 mil. lei, mai mult cu aproape 25% fata de sfarsitul anului trecut. Doar in luna februarie aceasta categorie de fonduri a atras 52,5 mil. lei de la investitori, volum aproape dublu fata de intrarile nete din


39


luna ianuarie. La sfarsitul lunii februarie in fondurile monetare investeau un numar de 15.805 investitori, mai mult cu 3.000 de investitori fata de luna ianuarie. Fondurile BCR Monetar si Raiffeisen Monetar au fost performerii lunii februarie, cu intrari nete de 38,7 mil. lei, respectiv 17 mil. lei. BCR Monetar a inregistrat un randament de 13,2% in ultimele 12 luni. Intrat in piata in septembrie 2008, Raiffeisen Monetar a inregistrat un randament 6,8% din momentul lansarii si pana la sfarsitul lunii februarie. Performantele pozitive ale fondurilor monetare sunt in mare parte sustiunte de dobanzile bancare, depozitele fiind principalul plasament al acestei categorii de fonduri. Gratie activelor mari, care pot depasi in anumite cazuri si 180 mil. lei, fondurile monetare pot negocia cu bancile dobanzi la depozitele in lei care trec de 25% pe an pentru perioade scurte de timp. Fondurile de actiuni, plasamente cu grad ridicat de risc, au continuat sa piarda bani si in luna februarie, inregistrand iesiri nete de 600.000 lei, mult sub nivelul raportat de fondurile diversificate care au pierdut 3 mil. lei si de fondurile de obligatiuni care au inregistrat iesiri nete de 1,3 mil. lei. Retragerile facute de investitori din fondurile de actiuni au fost cauzate si de faptul ca Bursa si-a continuat declinul in luna februarie. In luna februarie, BCR AM si-a consolidat pozitia pe piata fondurilor mutuale, depasind pragul de 100 mil. euro active nete in administrare si 25.000 de investitori. Astfel, divizia de administrare din cadrul grupului financiar bancar BCR-Erste a ajuns sa controleze 44,2% din activele de 991 mil. lei ale fondurilor mutuale. La mare distanta urmeaza pe locul secund BRD AM cu active nete in gestiune de 132,3 mil. lei si Raiffeisen Asset Management cu 98,1 mil. lei. Cel mai mic administrator de fonduri mutuale este Investica Asset Management care gestioneaza active de 970.000 lei provenind de la 35 de investitori. Valoarea unitatilor fondurilor mutuale va fi calculata pe baza preturilor la zi ale actiunilor de pe Bursa

III.2.5. Fondurile de actiuni De frica crizei financiare, administratorii au desfiintat barierele existente intre categoriile de fonduri mutuale in privinta construirii portofoliilor.


40


Multe dintre fondurile de actiuni au devenit fonduri diversificate, in timp ce unele fonduri monetare au portofolii similare fondurilor de obligatiuni. Cu toate acestea, administratorii isi vand in continuare fondurile fara a tine seama de modificarile de portofoliu. Fondurile mutuale se grupeaza in patru categorii dupa modul in care isi investesc activele (structura de portofoliu), fiecarei categorii fiindu-i asociat un grad de risc si, implicit, un potential de castig: fonduri de actiuni, diversificate, monetare si fonduri de obligatiuni. Atunci cand un investitor cumpara o unitate la un fond de actiuni, acesta "cumpara" si potentialul de risc ridicat si potentialul de castig ridicat, iar atunci cand cumpara o unitate a unui fond monetar, acesta "achizitioneaza" un produs cu risc minim si cu potential de castig la nivelul dobanzilor bancare. Teoretic, fondurile de actiuni investesc minim 66% din active in actiuni, incadrandu-se in categoria plasamentelor cu risc ridicat. Practic, la sfarsitul lunii decembrie, multe din fondurile de actiuni aveau expuneri pe Bursa mult sub pragul de 66% din active, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Mai mult, fondurile de actiuni Investica Altius si Star Next au investit in depozite bancare 58,2%, respectiv 42,7% din active, ponderi similiare cu cele ale fondurilor de obligatiuni BT Obligatiuni si BCR Obligatiuni. Clasificarea fondurilor mutuale a fost realizata de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF), folosind standardele europene, insa nu exista un regulament/norma care sa stabileasca oficial clasificarea fondurilor. Astfel, clasificarea AAF este recomandata si nu impusa administratorilor. In cazul in care nu sunt respectate pragurile de expunere, AAF nu poate penaliza administratorii, ci doar atentiona. "Daca administratorii de fonduri nu respecta pragurile de expunere impuse de clasificare, Asociatia nu ii poate decat atentiona. Iar in cazul fondurilor de actiuni care nu se incadreaza in categorie timp de mai multe luni la rand, am decis sa le transferam in categoria 'altele', pana la revenirea la expunerea categoriei", a spus Adrian Tudose, director executiv al AAF. Proiectul de modificare a Regulamentului 15 din 2004, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, include o clasificare a fondurilor mutuale. Acesta se afla pe masa de discutii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare de mai bine de un an. In absenta unei clasificari reglementate a fondurilor mutuale, administratorii pot in continuare sa "desfiinteze" barierele existente intre categoriile de fonduri. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

41


Anul trecut, pentru a veni in sprijinul administratorilor si al investitorilor in fonduri, Asociatia Europeana a Administratorilor de Fonduri (EFAMA) a propus coborarea pragului de expunere a fondurilor de actiuni de la 90% din active pe piata actiunilor pana la 85%. Conform acestui sistem, pe piata locala vor ramane doar doua fonduri "autentice" de actiuni.

III.2.6. Evolutia negativa a fondurilor mutuale Criza financiara a schimbat radical infatisarea fondurilor mutuale in 2008, determinand o contractie puternica a fondurilor diversificate si de actiuni, care a fost compensata insa de cresterea fondurilor monetare si de obligatiuni. Piata fondurilor mutuale a incheiat anul 2008 cu active nete de 940 mil. lei (236 mil. euro), mai putin cu 14 mil. lei fata de sfarsitul anului precedent, in contextul uneia dintre cele mai agresive deprecieri cunoscute de Bursa, potrivit raportulul Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Per ansamblul industriei, fondurile mutuale au inregistrat intrari nete de peste 287 mil. lei (78 mil. euro) in 2008, doar fondurile monetare si cele de obligatiuni reusind sa atraga 312,8 mil. lei (85 mil. euro) de la investitori, in timp ce din fondurile de actiuni au iesit bani. Desi cea mai mare parte a administratorilor de fonduri estimau la inceputul anului chiar o dublare a activelor pentru 2008, mizand pe experienta din anii anteriori, activele fondurilor mutuale au incheiat primul an pe minus dupa mai bine de opt ani de cresteri accelerate. De la un avans de 86% al activelor nete in 2006, fondurile deschise de investitii au raportat in 2007 o rata de crestere de peste 50%. Niciunul dintre administratori nu a prevazut agresivitatea si amplitudinea crizei financiare din 2008 care a "topit" activele fondurilor de actiuni si a alungat investitorii din aceste fonduri. In 2008, fondurile de actiuni au pierdut 5.124 de clienti, ajungand la 12.482 de investitori la sfarsitul lunii decembrie, si active nete in valoare de 286 mil. lei, de 3,5 ori mai mici decat la finalul anului 2007. Astfel, fondurile de actiuni s-au prabusit de la o cota de piata de 42% in decembrie 2007 la o cota de 12% in decembrie 2008, trase in jos atat de scaderile bursiere, cat si din cauza retragerilor facute de investitori. Indicii Bursei de la Bucuresti au - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

42


incheiat anul cu scaderi cuprinse intre 70% si 85%, cele mai mari din istoria de 14 ani a pietei romanesti. Alaturi de fondurile de actiuni, au pierdut teren si fondurile de plasamente diversificate, care au incheiat anul 2008 cu active nete de 202 mil. lei, in scadere cu 41,2% fata de 2007. Fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze o parte din pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate si retragerile facute de investitorii din aceste tipuri de fonduri. Acestea au beneficiat de dobanzile ridicate practicate de banci, mai ales in a doua parte a anului cand criza de lichiditati a determinat o competitie puternica din partea bancilor pentru atragerea de bani din piata. Cu o crestere a activelor de aproape 200% pana la 595 mil. lei si cu 12.431 de clienti atrasi, anul 2008 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor monetare si de obligatiuni. Cele cinci fonduri monetare de pe piata locala au incheiat anul 2008 cu active nete de 349 mil. lei, ajungand astfel sa detina o cota de 37,2% din piata fondurilor mutuale. Principalul motor de crestere al fondurilor monetare a fost fondul BCR Monetar, administrat de societatea BCR Asset Management, care doar in luna decembrie a atras intrari nete record de 30,3 mil. lei si 2.208 clienti noi. Alaturi de fondurile monetare, fondurile de obligatiuni au fost in centrul atentiei investitorilor anul trecut, inregistrand o crestere a activelor nete peste 236% in 2008. Cu active nete in valoare de 246 mil. lei de la 14.071 investitori, fondurile de obligatiuni controleaza peste 26% din activele industriei. Fondurile de obligatiuni au fost in 2008 cele mai profitabile plasamente din industria fondurilor mutuale. Fondul de obligatiuni Orizont, administrat de societatea Aviva Investors, este performerul anului 2008, cu un randament de 14%, urmat la scurta distanta de fondul de obligatiuni BCR Obligatiuni cu o performanta anuala de 12,5%. Pe locul al treilea se situeaza BCR Monetar cu un randament in 2008 de 11,4%.

III.2.7. Fondurile mutuale castiga teren


43


Piata fondurilor mutuale este foarte slab dezvoltata in Romania, insa perspectivele ei sunt promitatoare, releva o analiza a Raiffeisen Asset Management. "In tarile dezvoltate, activele financiare ale populatiei (depozite, fonduri de investitii, fonduri de pensii, actiuni, obligatiuni, polite de asigurare) au valori ridicate. In Romania remarcam o preponderenta a plasamentelor in depozite, a caror pondere in PIB este de 16%. Dezvoltarea economica a Romaniei va conduce la o reducere a plasamentelor in depozite si la migrarea sumelor in alte active financiare. Pe termen mediu, fondurile de pensii vor avea o pondere importanta. Potrivit Raiffeisen Asset Management, valoarea activelor fondurilor deschise de investitii raportata la numarul de locuitori atinge 23.000 de euro inFranta, 1.350 de euro in Ungaria, 935 de euro - Cehia, 715 euro in Slovacia, 676 de euro in Polonia si numai 15 euro in Romania. Astfel, scaderea dobanzilor ar putea sa-i determine pe clientii traditionali ai depozitelor bancare sa caute randamente mai ridicate, cum sunt cele oferite de fondurile mutuale.


44


III.2.8. Activele fondurilor mutuale au sarit de 220 mil. euro Activele nete ale fondurilor deschise de investitii (FDI) au ajuns in luna mai la 725,8 milioane lei (221,7 milioane euro), in crestere cu 8,1% fata de aprilie si cu 14,6% comparativ cu sfarsitul anului 2006, potrivit datelor Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Calculate in euro, activele nete ale fondurilor mutuale au avansat in mai cu 9,9% fata de luna anterioara si cu 18,5% fata de luna similara din 2006. La sfarsitul lunii aprilie, activul net al fondurilor de investitii era de 671,6 milioane lei (201,7 milioane euro). Fondurile monetare aveau analizat la sfarsitul lunii un activ net de 119,85 milioane lei, in scadere cu 0,7% fata de luna anterioara, in vreme ce activul net al fondurilor cu plasamente preponderent in obligatiuni era de 62,275 milioane lei, in scadere cu 0,2% fata de luna aprilie. Fondurile deschise de actiuni aveau un activ net de 291,9 milioane lei, in crestere cu 21%, inregistrand cel mai mare activ net dintre fonduri, iar fondurile cu plasamente diversificate au avut un activ net de 251,78 milioane lei, in crestere cu 2% fata de luna precedenta. In acest an, din punctul de vedere al activelor nete, fondurile diversificate au un castig de 5%, fondurile de actiuni au crescut cu 42,8%, fondurile de obligatiuni au o crestere de 1,6%, iar

fondurile

monetare

au

inregistrat

o

scadere

de

6,3%.

Activele fondurilor sunt echivalente cu aproximativ 0,2% din PIB sau cu 0,6% din capitalizarea Bursei. Activele nete ale celor 33 de fonduri deschise de investitii care activeaza pe piata au atins pentru prima data 221,7 milioane de euro, iar evolutia pietei bursiere si randamentele superioare inflatiei aduse de fondurile mutuale au facut posibila cresterea activelor.

III.2.9. Fondurile mutuale romanesti Fondurile mutuale romanesti au fost performerele Europei Centrale si de Est in trimestrul al treilea, reusind sa atraga de la investitori intrari nete de 30 de milioane de euro cand fondurile din regiune raportau retrageri de pana la jumatate de miliard de euro. Lunile iulie, august si septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, cand au fost inregistrate retrageri nete de 92 mld. euro, in contextul acutizarii crizei financiare si al panicii in randul investitorilor. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

45


Cele mai mari victime din Europa Centrala si de Est au fost fondurile poloneze, slovace si ungare, care au pierdut 552 mil. euro, 202 mil. euro, respectiv 173 mil. euro in trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei piete sunt si printre cele mai dezvoltate din regiune. Intrarile nete de 30 de milioane de euro atrase in trimestrul al treilea urca astfel fondurile mutuale romanesti pe primul loc in randul fondurilor central si est-europene din punctul de vedere al vanzarilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria locala sa urce in clasamentul european al fondurilor mutuale dupa volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansand Bulgaria. Desi anul trecut fondurile bulgaresti au castigat lupta cu fondurile locale, raportand un volum al activelor nete de 436 mil. euro, mai mult cu 170 mil. euro decat omoloagele romanesti, criza financiara de anul acesta a lovit mai puternic in industria bulgara. La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgaresti au scazut pana la 300 mil. euro, pentru a incheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 mil. euro. In comparatie, fondurile romanesti au raportat fluctuatii reduse ale activelor nete, de la 266 mil. euro la sfarsitul anului trecut la 251 mil. euro la finalul primului semestru, si pana la 245 mil. euro la sfarsitul lunii septembrie. "Rezistenta" mai ridicata a industriei locale in fata crizei isi gaseste explicatie in evolutia fondurilor monetare si de obligatiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criza. Astfel, fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze prin intrarile raportate pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate. In Romania, ponderea fondurilor de obligatiuni in activele totale ale industriei este de aproape 30%, in timp ce fonduri diversificate si de actiuni controleaza 46% din active, iar in Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate in fonduri de actiuni si diversificate. Fondurile BCR Monetar si BCR Obligatiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de crestere ale industriei locale, cu intrari nete de 23 mil. euro din totalul de 30 mil. euro la nivelul industriei.


46


In trimestrul al treilea, fondurile de obligatiuni au cumulat intrari nete de 22 mil. euro, din care 18,4 mil. euro au fost atrase de BCR Obligatiuni. BCR Monetar a atras in acelasi interval 4,6 mil. euro, din totalul de 19 mil. euro cat au fost intrarile nete totale ale fondurilor monetare. Exista potential ca intrarile in fondurile de plasamente in instrumente cu venit fix sa se continue si in ultimul trimestru al anului, compensand astfel retragerile din fonduri de actiuni si dand o sansa intregii industrii sa incheie anul cu intrari mai mari decat retragerile. Daca pe plan local, fondurile de obligatiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligatiuni au pierdut din active, in timp ce fondurile monetare s-au situat in topul preferintelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligatiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investitii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt "un refugiu" unde investitorul isi poate parca banii pana la revenirea pietei de actiuni. In Romania, fondurile de obligatiuni nu sunt fonduri de obligatiuni in sens european. Ponderea obligatiunilor in activele fondurilor locale de obligatiuni nu este majoritara pentru ca nu se gaseste "marfa" in piata si esti nevoit ca administrator sa plasezi activele in depozite bancare.

III.2.10. Cinci mituri despre fondurile mutuale Miturile sunt adevaruri fundamentale cu care oamenii fac ordine in haos. Cand vine vorba insa de investitii, miturile sunt de cele mai multe ori false. Cu toate acestea, multi dintre investitori aleg sa isi atarne decizia de investitie in cuiul presupunerilor si al adevarurilor pe jumatate "adevarate", adica al miturilor. In cazul fondurilor mutuale, miturile false s-au hranit din teorii si legi care, din pacate, nu sunt intotdeauna imbatabile. Investitiile pe termen lung dau intotdeauna randament.

Numerosi sunt profetii investitiilor pe termen lung, si de cele mai multe ori acestia au dreptate. Cu precizarea insa ca investitiile sa fie facute in fondul potrivit. O investitie prost facuta ramane neschimbata un an si peste zece ani. Investitorii care au plasat in fondurile de actiuni acum doi ani pentru ca randamentele erau de doua cifre si care acum inregistreaza pierderi de doua cifre se pot simti vizati. O crestere poarta in ea potentialul unei descresteri, - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

47


astfel ca investitiile in fonduri nu trebuie ghidate doar dupa randament, cat dupa anduranta la risc si pierderi, profilul investitional al clientului, obiectivele acestuia si modul in care acestea corespund cu cele ale fondului. Investitiile in fondurile mutuale sunt plicitisitoare

Investitorii in actiuni sunt de cele mai multe ori dependenti de adrenalina "bursiera" si nu investesc in fonduri mutuale cu aceleasi entuziasm si fervoare. Cine ar investi intr-un fond mutual care creste probabil de doua ori mai incet decat o actiune de pe Bursa? Poate ca fondurile mutuale nu "accelereaza" investitiile clientului, dar pe buna dreptate ca vor sti sa franeze mai bine atunci cand SIF-urile pierd aproape 18% din valoare intr-o zi. Atunci cand piata pierde mai mult de 40% intr-un semestru, iar pierderea cea mai mare a unui fond mutual este sub scaderea Bursei, cel mai probabil ca investitorii se pot lipsi de adrenalina bursiera. Fondurile mutuale sunt prea diversificate

Fondurile mutuale investesc in prea multe titluri pentru a aduce avantaje investitorului. De cele mai multe ori diversificarea s-a dovedit a fi cel mai bun antidot al riscului, si exista nenumarate cazuri in care a dat roade. In primul semestru indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la Bursa, a incheiat primul semestru cu o depreciere de 33,8%, iar BET-C, indicele care include toti emitentii bursieri, a scazut cu 30,4 %, indicele celor cinci SIF-uri a pierdut peste 41% din valoare. Investica Altius, cel mai performant fond de actiuni, a raportat in acelasi interval o pierdere de 19,3%, investind intr-un portofoliu de peste 20 de actiuni. Fondurile mutuale sunt prea scumpe

Fondurile mutuale nu sunt ieftine. Comisioanele de administrare pentru un fond diversificat sau de actiuni variaza in medie intre 0,25% si 1% pe luna din valoarea activului. Nu trebuie neglijat insa ca un administrator de fond isi foloseste timpul si expertiza in beneficiul investitorilor. Mai mult, daca investitiile in fonduri au o "varsta" mai mare de un an, ele sunt impozitate cu 1%, in timp ce plasamentele la Bursa, indiferent de durata, sunt "taxate" cu 16%. Fondul cel mai ieftin este si cel mai bun

Atunci cand un investitor compara doua fonduri mutuale, tentatia este de a alege pe cel care are pretul cel mai mic, mai exact unitatea de fond cea mai ieftina. Pretul unitatii de fond, in termeni investitionali- valoarea activului net unitar VUAN, depinde de durata de functionare a - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

48


fondului si de performanta acestuia. Sa luam de exemplu doua fonduri: A si B. VUAN-ul fondului A este 50 de lei, iar cel al fondului B este de 20 de lei. Sa presupem ca investim cate 5.000 de lei in ambele fonduri, vom primi astfel 100 de unitati si 250 de unitati in schimb. Presupunand in continuare ca fondul A aduce un randament de 20%, in timp ce fondul B un randament de 10%, astfel unitatea de fond A creste pana la 60 de lei, iar cea fondului B pana la 22 de lei. Plasamentul in fondul A urca pana la 6.000 de lei, iar plasamentul in B urca pana la 5.500 de lei. Astfel, fondul A, care l-am considerat mai scump, a dus un profit mai mare.

III.2.11. Fondurile de investitii in Franta Jean-Bernard Lafonta a incalcat o lege nescrisa a eticii de business franceze in vara anului trecut cand firma sa a acumulat actiuni in cadrul Saint-Gobain, cea mai veche companie a tarii, fara sa incerce sa obtina acordul presedintelui acesteia, Jean-Louis Beffa, scrie Bloomberg. Lafonta, in varsta de 46 de ani, CEO al Wendel, un fond de private equity care detine in prezent 21% din Saint-Gobain, a incalcat din nou conventiile in septembrie, cand l-a sunat pe Beffa, in varsta de 66 de ani, pentru a-i spune ca doreste sa ajute cel mai mare furnizor de

materiale

de

constructii

din

Europa

sa-si

creasca

profitul.

III.2.12. Fondurile mutuale din Romania relativ cu celelalte fonduri mutuale din Europa Romania are mult de recuperat pe linia dezvoltarii industriei fondurilor mutuale, intrucat ocupa ultima pozitie in topul tarilor europene din punctul de vedere al numarului acestor organisme. Cu numai 20 de fonduri deschise de investitii, Romania a fost devansata de tari precum Slovacia (40), Cehia (53) si Ungaria (97). De asemenea, nici sumele pe care investitorii le aloca pentru plasamente in fonduri mutuale nu sunt semnificative. Astfel, valoarea investitiilor in fonduri deschise de investitii este in Romania de numai 3 euro/persoana, adica mult mai mica decat in alte tari europene. Prin comparatie, investitorii din Polonia aveau plasati, in 2004, 238 euro/persoana in fonduri mutuale, cei din Ungaria 347 euro/persoana, iar cei din Slovenia 588 euro/persoana. Fruntase din acest punct de vedere sunt Irlanda, unde valoarea a ajuns la 101.405 euro/persoana, si SUA cu 27.063 euro/persoana. Cu toate acestea, potentialul pietei romanesti este mare, ceea ce atrage tot mai multe societati sa lanseze fonduri de investitii. Deja reprezentantii KD Investments Romania, societate - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

49


care administreaza fondul KD Maximus, lansat in iunie 2004, si-au anuntat intentia de a lansa si alte fonduri de investitii, inclusiv unul axat în principal pe obligatiuni.

III.2.13. Fondurile mutuale si Bursele din afara UE Fondurile mutuale au plecat in cautare de randamente pe pietele externe care nu fac parte din spatiul Uniunii Europene, si sunt mai putin conectate la turbulentele financiare de pe pietele internationale. Deprecierile puternice suferite de piata locala de capital alaturi de lichiditatea redusa a indreptat atentia fondurilor de investitii spre plasamente externe. Pietele de capital tinta sunt mai putin cele din Vestul si Centrul Europei, piete considerate mature si sensibile la turbulentele financiare, cat Serbia si Muntenegru, Rusia si Brazilia care au statutul de piete emergente, unele dintre acestea fiind chiar in urma pietei locale ca stadiu de dezvoltare. Bursa de Valori din Belgrad de exemplu avea la sfarsitul lunii iunie o capitalizare de 15,7 miliarde de euro, iar indicele bursier BELEX15, principalul indice al Bursei sarbesti care include cele mai lichide 15 companii listate, s-a depreciat cu 23% in primul semestru. In comparatie, Bursa de la Bucuresti a marcat o capitalizare bursiera de aproape doua ori mai mare in iunie, iar deprecierea principalului indice BET a fost de aproape 34% in primele sase luni. Administratorii locali de fonduri au putina experienta in iesirea pe pietele externe, in principal din cauza volumelor relativ mici de active pe care le administreaza, care nu amortizeaza costurile destul de ridicate ale tranzactionarii pe piete straine. Cresterile semnificative raportate de piata locala in ultimii ani au tinut de asemenea fondurile de investitii “acasa”, multi dintre administratori considerand anul trecut ca nu pot fi marcate randamente mai mari peste granite. Societatea Vanguard Asset Management a demarat anul trecut un proiect prin care Fondul Oportunitati Nationale sa faca investitii pe pietele de capital din Austria si Bulgaria. Corectiile bursiere agresive au amanat insa planurile administratorului pentru anul viitor. Alaturi de lipsa de lichiditate, obstacol de care se pot lovi fondurile locale de investitii pe pietele emergente din afara UE, riscul valutar este un alt factor care trebuie luat in seama.


50


III.2.14. Pierderile fondurilor de actiuni Fondurile de actiuni au pierdut mai mult de un sfert din banii investitorilor in primele sase luni ale anului, din totalul celor 14 fonduri doar doua reusind sa marcheze o scadere mai mica de 25%. Randamentul mediu al celor 14 fonduri de actiuni cu o istorie mai mare de sase luni a fost de minus 30% in primul semestru, depreciere similara celei raportate de Bursa in acelasi interval. Indicele BET-C, care reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la Bursa, s-a depreciat cu 29% in primul semestru, in timp ce indicele celor cinci societati de investitii financiare-BET-FI a pierdut aproape 40%. Diferenta intre cel mai performant si cel mai slab fond este mare. Investica Altius, administrat de Investica Asset Management, incheie primul semestru cu o scadere de 19,3%, in timp ce perdantul industriei, Raiffeisen Romania Actiuni, administrat de Raiffeisen Asset Management, a raportat o depreciere de 39,1%. Ambele fonduri de actiuni au intrat pe piata in luna august a anului trecut, perioada care a coincis cu inceputul corectiilor bursiere de amploare. Indiferent de fondul de actiuni in care au investit la inceputul anului, toti investitorii sunt pe minus la sfarsitul lunii iunie. Astfel, daca un investitor a plasat 1.000 de lei la inceputul anului in fondul de actiuni Intercapital, acesta mai are in cont in prezent 700 de lei, iar daca ar fi preferat un alt fond, Transilvania de exemplu, acesta ar fi ramas cu 745 de lei. Investitorul marcheaza pierderea doar atunci cand iese din fond, mentinerea plasamentului pe o perioada mai lunga de timp putand amortiza scaderea.

III.2.15. Cei mai mari administratori de fonduri mutuale Cele mai mari zece fonduri mutuale dupa activele nete au ajuns la o avere cumulata de aproape 1,2 mld. lei (285 mil. euro), volum record in conditiile in care intreaga industrie formata din 53 de fonduri atingea active nete de 1,06 mld. lei la sfarsitul lunii aprilie.


51


Performanta a fost sustinuta de evolutia activelor din luna mai, cand cele mai mari zece fonduri si-au crescut activele cu peste 200 milioane de lei (circa 48 mil. euro) cumulat. Primele doua pozitii in clasamentul celor mai bogate fonduri mutuale sunt ocupate de fondurile BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, cu active nete de 352,5 mil. lei de la 17.510 investitori, si de Raiffeisen Monetar, administrat de Raiffeisen Asset Management, cu active nete de 204,4 mil. lei de la 3.337 investitori la inceputul lunii iunie. BCR Monetar a inregistrat in mai o crestere de 24% a activelor, in timp ce activele Raiffeisen Monetar au raportat o crestere record de 50% sustinuta de subscrieri de peste 50 de miioane de. lei. Ascensiunea celor doua fonduri a fost rapida, avand in vedere ca Raiffeisen Monetar a fost lansat in vara anului trecut, iar BCR Monetar a fost lansat in toamna anului 2007. Ultimul loc pe podium il ocupa

fondul

administrat

BCR de

Obligatiuni,

Erste

Asset

Management, cu active nete de 198,7 mil. lei de la 10.532 investitori la inceputul lunii iunie, in conditiile in care a inregistrat o scadere de aproape 3 mil. lei a activelor in mai. Fondul monetar Simfonia 1, administrat

de

BRD

Asset

Management, ocupa locul al patrulea in topul celor mai mari fonduri mutuale, cu active nete de 176 mil. lei de la 13.167 investitori. Lansat in 2001, Simfonia 1 este cel mai longeviv fond monetar din piata, doar in intervalul aprilie 2008-aprilie 2009 inregistrand o crestere a activelor cu 81 mil. lei si a numarului de investitori cu 5.497.

III.2.16. Fondurile de actiuni incep sa mai recupereze


52


Situate pe ultimele doua pozitii, BT Maxim, administrat de BT Asset Management, si Raiffeisen Prosper sunt singurele fonduri de actiuni care apar in clasamentul celor mai mari fonduri. La inceputul lunii iunie, BT Maxim numara 1.744 de investitori si active nete de 30.8 mil. lei In ultimul an, activele fondurilor de actiuni s-au topit sub impactul crizei financiare care a dus Bursa la minime istorice si i-a facut pe investitori sa isi retraga banii din fonduri. Daca topul ar fi fost realizat in vara anului 2007, inainte de declansarea crizei, clasamentul ar fi fost dominat de fondurile de actiuni ale caror active atingeau un maxim de 82,5 milioane de lei la Raiffeisen Prosper. Totusi, cresterile din ultimele trei luni de pe Bursa au determinat si o revenire pentru fondurile de actiuni la nivelul activelor, chiar daca subscrierile pe acest segment sunt inca reduse.

III.2.17. Dimensiunea fondurilor monetare Pentru fondurile monetare si de obligatiuni, care domina clasamentelor celor mai mari fonduri, dimensiunea este importanta. Cu cat activele nete ale unui fond monetar sunt mai mari, cu atat creste puterea de negociere a dobanzilor la depozite bancare - principalul plasament al acestuia. Dezavantajul consta in faptul ca activele mari au tendinta de a "dilua" randamentul fondului. Chiar daca fondul obtine dobanzi peste media pietei, activele mari pot infuenta in sens negativ impactul dobanzilor asupra randamentului. In cazul fondurilor de actiuni, activele mari pot deveni un obstacol in a obtine randamente ridicate si de a lua parte la oportunitatile din piata.

III.2.18. Activele fondurilor mutuale in 2009 Activele fondurilor mutuale au crescut cu aproape 60% pana la o valoare record de 1,49 miliarde de lei in primele cinci luni ale anului, potrivit raportului lunar emis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Numarul total de investitori in fonduri mutuale a ajuns la 114.027, in crestere cu 25% in primele cinci luni. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

53


Din randul celor 53 de fonduri mutuale, fondurile cu plasamente monetare au inregistrat cea mai ridicata crestere a activelor anul acesta, respectiv de aproape 140% pana la 838 milioane de lei. Fondurile de actiuni au raportat o crestere de 22,3% a activelor nete pana la 104 milioane de lei.

III.2.19. Activele fondurilor deschise de investitii Activele nete ale fondurilor deschise de investiţii au sporit cu 13,1% în luna mai, la un nou nivel istoric de 1,493 miliarde lei, în condiţiile în care fondurile monetare au atras în ultima lună 161,3 milioane lei, arată datele transmise marţi de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România. Astfel, activele fondurilor monetare totalizau 838 milioane lei la sfârşitul lunii mai, cu 26% peste nivelul afişat în aprilie. Creşterea activelor fondurilor monetare vine în contextul în care subscrierile făcute luna trecută pe această secţiune au însumat 161,3 milioane lei, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a subscrierilor făcute pe sectorul fondurilor deschise. De asemenea, fondurile monetare au adus cel mai mare aport, de 56%, la totalul activelor fondurilor deschise Activele fondurilor de acţiuni au avut o evoluţie uşor ascendentă în luna mai, cu o creştere de 2,8%, până la 104 milioane lei, în timp ce activele fondurilor cu plasamente diversificate au coborât cu 4%, la nivelul de 228 milioane lei. De asemenea, fondurile cu plasamente în instrumente cu venit fix au înregistrat o creştere a activelor cu 2,9% în mai, până la 249 milioane lei. Numărul de investitori în fondurile deschise a crescut cu circa 14% în mai, la nivelul de 114.027. În ceea ce priveşte fondurile închise de investiţii (AOPC), activele totale au scăzut cu 1% în a cincea lună a acestui an, la 99 milioane lei, nivel cu 24% mai mare decât cel de la finalul anului trecut. Erste Asset Management se menţine în top, cu cea mai mare cotă de piaţă


54


În clasamentul administratorilor de fonduri deschise de investiţii, Erste Asset Management (fost BCR Asset Management) s-a menţinut detaşat în pe primul loc şi în mai, cu active în administrare de 596,7 milioane lei, fiind urmat de Raiffeisen Asset Management, cu active de 248,9 milioane lei şi 16,7% din piaţă. BRD Asset Management s-a situat pe a treia poziţie în mai, cu active totale gestionate de 201,4 milioane lei şi o cotă de piaţă de 13,5%, iar activele administrate de OTP Asset Management au ajuns la 101,7 milioane lei, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 6,8%. Administratorul de fonduri BT Asset Management s-a clasat pe locul cinci, cu active de 77,3 milioane lei şi o cotă de piaţă de 5,2%.


55


IV. ,,PERSPECTIVE" - PERSPECTIVE PRIVIND VIITORUL APROPIAT AL PIETEI FONDURILOR MUTUALE IN EUROPA SI ROMANIA

IV.1. CALCULAREA VALORII FONDURILOR MUTUALE Prin dispunerea de masuri care modifica modul de calcul al VUAN-ului, CNVM face primii pasi spre eliminarea speculatorilor din fondurile mutuale, raspunzand astfel cererilor insistente primite in ultimii ani de la jucatorii din piata. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a operat printr-o dispunere de masuri primele modificari in modul de functionare a fondurilor de investitii si SIF-urilor, dupa doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana si dupa aproape trei ani de la primele solicitari ale jucatorilor din piata. Una dintre cele mai importante modificari este cea cu privire la calculul valorii unitare a activului net (VUAN), pe baza careia se stabileste pretul de vanzare si rascumparare al unitatilor de fond, in cazul fondurilor care au investitii pe Bursa. VUAN-ul se va calcula pe baza preturilor actiunilor din ziua respectiva, ceea ce va elimina posibilitatea ca investitorii sa speculeze evolutia unitatilor de fond pe baza evolutiei de pe Bursa. Pana in prezent, VUAN-ul se calcula pe baza cotatiilor de pe Bursa din urma cu 2-3 zile, acest decalaj permitand cu destula exactitate investitorilor sa anticipeze evolutia titlurilor de fond pe termen scurt si sa vanda sau sa cumpere in consecinta. Speculatiile de acest fel dezavantajau investitorii pe termen lung in fonduri si i-au determinat pe administratori sa-si majoreze comisioanele de rascumparare pe termen scurt pana la 15%. Dispunerea de masuri aprobata vineri 6 februarie de catre CNVM mai prevede ca administratorii pot stabili momentul zilei ("cut-off time" ) la care se calculeaza pretul de cumparare al unei unitati de fond, tot in vederea evitarii speculatiilor care au facut cateva victime in randul fondurilor mutuale anul trecut.


56


De asemenea, in recenta dispunere de masuri, Comisia face referiri exacte la modul in care se inregistreaza dividendele in activul net al fondului, precum si ca valorile mobiliare care se tranzactioneaza pe o piata reglementata se inregistreaza in activul fondului la pretul de inchidere si nu la cel de referinta. Regulamentul 15 din 2004, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, administratorilor si Societatilor de Investitii Financiare (SIF-uri), este pe masa de modificari a Comisiei de anul trecut. In 2008, arbitrul pietei de capital a supus dezbaterii pietei mai multe proiecte de modificare a regulamentului, fara a aproba insa o varianta finala nici pana in prezent. Pana la finalizarea modificarii regulamentului, administratorii vor aplica prevederile recentei dispuneri de masuri. Administratorii si depozitarii au la dispozitie 90 de zile pentru de a se incadra in prevederile prezentei dispuneri. Modificarea documentelor de constituire ale fondurilor de investitie si SIF-urilor pentru aplicarea dispunerii se va realiza fara tarife.

IV.2. FONDURILE DE ACTIUNI VS. FONDURILE MONETARE Raiffeisen Benefit este cel mai bine plasat fond diversificat in topul randamentelor, cu 14,45%, iar fondul de obligatiuni Aviva Investors Orizont este cel mai profitabil in clasa lui. Activele fondurilor monetare au crescut cu peste peste 33 mil. euro, dar retragerile din celelalte tipuri de fonduri reduc castigul din iunie al intregii piete, pana la circa 25 mil. euro. Activele totale depasesc 1,6 mld. lei (aproape 380 mil. euro). “Pierderile inregistrate din 2007 incoace atarna mai greu, chiar daca cresterile de randament din 2009 sunt foarte mari. Practic, fondurile de actiuni doar au recuperat o parte din pierderile istorice. Investitorii se tem inca si prefera sa nu se angajeze in plasamente pe termen lung”, explica Leonard Visan, presedintele Investica Asset Management, al carei fond, Investica Altius, se plaseaza in Top 10. Stabilitatea politicii de plasament si-a aratat roadele la fondul Omnitrust, administrat de SAI SIRA, care a inregistrat cel mai mare randament pe aceasta luna (potrivit datelor din 25 iunie), de 5,2%. “Omnitrust a fost conceput tocmai ca un fond care sa profite de tendintele - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

57


intermediare (pe termen mediu si scurt - n.red.) si sa acumuleze aceste profituri, si nu am modificat aceasta strategie atunci cand piata s-a prabusit”, explica Marius Olteanu, directorul general al SIRA. Omnitrust are active de 2,7 mil. lei (0,7 mil. euro). Pe de alta parte, printre cele mai performante cinci fonduri dintre toate cele 54 de pe piata se numara cele doua mici fonduri ale Prime Asset Management. Retragerile investitorilor acestora au provocat randamente mari, ca urmare a comisioanelor de rascumparare prohibitive, ridicate la un nivel inalt de catre administratori, pentru a inhiba speculatiile, potrivit lui Cosmin Brendea, presedintelele Prime AM. “Si comisioanele de rascumparare intra tot in activele fondurilor, iar acestea au adus un plus de crestere”, spune Cosmin Brendea. Nivelul comisioanelor a contat atat de mult, pentru ca nivelul activelor este foarte mic, de 0,6 milioane de euro pentru fondurile Prime Speed Capital si Prime Capital. Acestea aveau 45 de investitori, iar acum au de zece ori mai putini. “Investitorii s-au reorientat spre investitia directa la Bursa, trecand la colegii nostri de la Prime Transaction”, adauga Cosmin Brendea. Printre cele mai mari castigatoare ale lunii se numara si fonduri mari, precum KD Maximus, BT Index, Napoca sau Raiffeisen Romania Actiuni. Totusi, investitorii fondurilor Prime AM constituie exceptia de la regula evitarii plasamentelor in actiuni, chiar si prin intermediul fondurilor mutuale, care beneficiaza de o administrare specializata. “In general, investitorii in fonduri asteapta consolidarea unei tendinte de crestere pe piata de actiuni, pentru a reintra la cumparare de titluri ale fondurilor de specialitate. Cum la acest moment inca sunt incertitudini pe piata de actiuni, nu se observa un interes substantial pentru fondurile de actiuni. In schimb, fondurile monetare au performante foarte bune in aceasta perioada (si in termeni de subscrieri nete - n.red.), chiar daca, de la inceputul anului, sub cele ale pietei de actiuni”, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

IV.3. CHINA – O POSIBILA PIATA PE VIITOR Cel putin trei societati romanesti de administrare a investitiilor (SAI) analizeaza oportunitatea expunerii pe piata Extremului Orient prin intermediul unor fonduri de investitii internationale. “Avand in vedere contextul economiei globale, s-a conturat ideea investitiei in titluri din tarile emergente. Din ce in ce mai multe voci spun ca primele tari care vor depasi - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

58


criza economica si vor aduce profituri importante investitorilor, sunt cu precadere tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China)”, constata Dan Popovici, director de investitii al OTP Asset Management. Societatea isi bazeaza strategia in buna masura pe atragerea de resurse spre administrare prin fondurile cu capital garantat, structurate pe diferite tipuri de portofolii inclusiv externe, ultimul lansat fiind un fond structurat pe un indice modelat dupa indicele american S&P 500. “Investigam posibilitatea de a avea expunere pe pietele BRIC, prin crearea unei expuneri pe indicii principali ai acestor piete sau pe indici generali ai pietelor BRIC”, a declarat Dan Popovici pentru Business Standard. Directorul OTP AM crede ca “o expunere pe un indice BRIC asigura accesul la potentialul de crestere a pietelor respective, fara sa mai fie nevoie sa desfasori o analiza extrem de laborioasa asupra unui numar mare de companii tranzactionate pe pietele in discutie”. La randul sau, si Explore Asset Management ia “in considerare diversificarea expunerilor, astfel incat sa oferim clientilor nostri posibilitatea de a beneficia de evolutiile burselor din alte zone ale lumii. Asia este una din variantele la care ne uitam deoarece este castigatoarea acestei crize. Marile tari precum China sau India nu sunt indatorate, ceea ce le va permite sa creasca peste media economiei mondiale in urmatorii 10 ani”, spune Cristian Tudorescu, directorul general al Explore AM. Societatea administreaza, decocamdata doar conturi individuale ale investitorilor, dar prospecteaza variantele de lansare a unui fond de inevstitii mutual, pentru a satisface rigorile impuse SAI-urilor care se apropie de un an de activitate, de catre CNVM. Singura SAI care are expunere pe Asia este Raiffeisen Asset Management, prin intermediul unor fonduri mutuale administrate de JP Morgan, Robecco si Raiffeisen Capital Management. Expunerea pe China a acestor fonduri este de doar 10% in cazul primelor doua si de 30% la Raiffeisen Eurasia, fapt care corespunde politicii Raiffeisen AM de diversificare, potrivit lui Bogdan Bilaus, directorul de investitii al companiei. ”Consideram ca pietele emergente sunt mai bine pozitionate decat cele dezvoltate pentru perioada urmatoare, datorita cresterii cererii interne, gradului redus de indatorare si excedentelor bugetare. Exista foarte multe opinii in fovoarea teoriei ca, in urmatorul ciclu - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

59


economic, pietele emergente vor fi motorul cresterii economice globale. Banca Mondiala a revizuit estimarea cresterii economice din China o pana la 7,2% in 2009, fata de 6,5%, pe baza pachetului guvernamental de stimulare al economiei, in valoare de 585 miliarde de dolari”, spune Bogdan Bilaus. Titlurile fondurilor straine acopereau peste 30% din activele fondului Raiffeisen Prosper, de 26,5 mil. lei (6,1 mil. euro) la 31 mai. Raiffeisen Prosper este si unul dintre fondurile de actiuni care au profitat cel mai mult de revenirea burselor din aceasta primavara. Administratorii exclud plasamentele directe in titluri chinezesti. “Este mult mai avantajos sa investim prin intermediul unor fonduri de investitii, astfel incat, pentru un comision de administrare de 1-2%, sa beneficiem de expertiza altora”, precizeaza directorul Raiffeisen AM. Altii exclud deocamdata chiar si expunerea indirecta in Asia, motivand eforturile prea mari de informare si analiza a oportunitatilor, fara sa excluda eventualitatea luarii unor pozitii prin intermediul firmelor de specialitate din grupurile bancare europene din care fac parte, care au fonduri cu expunere chineza. “Deocamdata nu suntem interesati de acea zona din cauza resurselor mari de analiza si intelegere a acelei piete imense, chiar cand este vorba de a alege inte diferitele fonduri. Vom fi interesati dupa ce vom pune la punct o infrastructura de tranzactionare si o infrastructura de informare eficienta, cel mai probabil cu ajutorul colegilor nostri din Viena si a birourilor lor din Asia”, spune Nicolae Albu, director de investitii al Erste Asset Management Romania. De altfel, bancile si SAI-urile care fac parte din grupuri multinationale au sau vor aduce pe piata fonduri administrate de companiile mama cu expunere asiatica, dar au o politica diferita de cea a Raiffeisen, preferand sa le ofere pe acestea, chiar daca implica si riscul valutar.

IV.4. EVOLUTIA FONDURILE MUTUALE EUROPEENE Activele nete ale fondurilor mutuale din Romania vor continua sa aiba printre cele mai mari ritmuri de crestere din Europa, mai ales datorita imbunatatirii eforturilor de vanzare ale grupurilor bancare locale, potrivit administratorilor.


60


In primul trimestru, activele nete ale fondurilor romanesti au avut un ritm de crestere de 8,3% fata de 31 decembrie, pana la un total de 253 milioane de euro, cel mai mare dupa cel al pietei Turciei, de 14,5%, potrivit Asociatiei Europene a Fondurilor si Administratorilor (EFAMA). “Cu siguranta, ritmul de crestere se va mentine si se va mari peste 10%, pentru ca resursele pietei sunt mari si cresc si eforturile de distributie. Economisirea este in crestere. In aprilie, cresterea de sold pozitiv al depozitelor bancare a fost de un miliard de lei, iar subscrierile nete in fonduri monetare a fost de circa 10% din aceasta suma. Ma astept la pastrarea acestei ponderi si in mai si in iunie, astfel ca ritmul cresterii din trimestrul al doilea va fi cel putin la fel de mare”, spune Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management (RAM). Societatea administreaza fondul Raiffeisen Monetar, care are cel mai mare ritm de crestere de pe piata, de aproape opt ori in acest an, potrivit datelor afisate in 23 iunie. Fondurile monetare continua sa fie motorul principal al cresterii pietei, volumul activelor nete fiind deja de 953 milioane de lei (226 mil. euro), dublu fata de cel din 31 martie. Cresterea fondurilor monetare adauga deja peste 110 milioane de euro la totalul activelor, adica 45% fata de nivelul tuturor fondurilor la 31 martie, iar corectiile bursiere din al doilea trimestru nu vor provoca influente semnificative ale ponderii fondurilor cu expunere pe actiuni la aceasta crestere.

IV.5. FONDURILE DE INVESTITII IN OBLIGATIUNI Ritmul de crestere a randamentelor fondurilor mutuale de investitii in instrumente cu venit fix va fi mai mare decat cel al fondurilor monetare, in a doua jumatate a anului, din cauza tendintei de scadere a dobanzilor bancare, potrivit administratorilor de fonduri. “Fondurile de obligatiuni pot aduce un randament mai bun unui investitor nou care plaseaza acum pe un orizont de investitie de cel putin sase luni, pentru ca randamentele pe aceste fonduri vor creste mai repede decat cele ale fondurilor monetare”, considera Nicolae Albu, director de investitii al Erste Asset Management (EAM) Romania, lidera pietei fondurilor mutuale detinand o cota de 40% din activele totale ale fondurilor, in valoare de 1,5 miliarde lei (peste 350 milioane de euro, la 31 mai). - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

61


Tendinta de scadere a dobanzilor este deja consacrata, in viziunea analistilor. “Din estimarile noastre, randamentele (dobanzile) cu doua cifre la depozitele bancare vor fi din ce in ce mai greu de obtinut, in viitorul relativ apropiat. Acest fapt va conduce la o reorientare a investitorilor catre alte tipuri de instrumente, care, in conditii de risc cat mai scazut, sa asigure randamente superioare”, spune Dan Popovici, directorul de investitii al OTP Asset Management (OTP AM), companie care, insa, nu mizeaza pe lansarea unui fond de obligatiuni, ci pe consolidarea atractivitatii fondului sau monetar si pe lansarea unor fonduri cu capital garantat. Administratorii fondurilor de obligatiuni conteaza pe inertia randamentelor mari, conservate prin intermediul obligatiunilor care platesc o dobanda fixa, ca si a celor care platesc semestrial dobanzi in functie de media ratelor interbancare de la un moment dat anterior. “Din acest moment, fondurile care au investit preponderent in obligatiuni cu venit fix vor inregistra o rigiditate mai mare in urma dobanzilor bancare in scadere, astfel incat vor inregistra ritmuri de crestere mai mari decat fondurile monetare”, explica Nicolae Albu. EAM Romania administreaza fondul BCR Obligatiuni, care avea la finele lunii mai active nete de 199 milioane de lei (48 milioane de euro), detinand a doua mare cota de piata, de 13,3%, din activele tuturor celor 53 de fonduri mutuale de pe piata. Instrumentele cu venit fix reprezinta 69% in portofoliul BCR Obligatiuni, depozitele bancare ramanand cu 23%. BCR Obligatiuni este unul dintre cele doua fonduri de obligatiuni care deja se afla pe primele cinci pozitii in topul randamentelor tuturor fondurilor pe ultimele 12 luni, impreuna cu trei dintre cele cinci fonduri monetare. In statistica nu intra fondurile mai tinere de un an, cum sunt Raiffeisen Monetar si BT Obligatiuni, care au inregistrat randamente de 12%, respectiv 14,1% de la lansare pana in 12 iunie. Un alt fond de obligatiuni, Aviva Investors (AI) Orizont, are chiar cel mai mare randament de pe piata, de 18,1%, dar mai ales datorita plasamentului in depozite bancare. Acestea contau pentru aproape 37% din activele de 6,7 milioane de lei (1,6 mil. euro), 44% fiind contributia obligatiunilor. “Am ajustat rapid managementul portofoliului, orientandu-ne spre depozite bancare in perioada cand dobanzile au fost mari si, cand piata monetara s-a stabilizat, am blocat randamentele mari prin depozite pe termene mai lungi, de pana la sase luni. De asemenea, am


62


cumparat obligatiuni atunci cand preturile au fost atractive prin discounturi foarte bune”, explica Razvan Rusu, directorul de investitii al AI Romania. Chiar daca randamentul depozitelor bancare va fi mai mic decat cel de pana acum, acestea vor continua sa fie importante pentru administrarea fondurilor de obligatiuni, functionand ca parghie de compensare a lichiditatii scazute a obligatiunilor pe piata. Nicolae Albu nu este descurajat de apetitul mai mare pentru profituri rapide al investitorului roman mediu in fonduri. “Cine are apetit pentru randamente incasabile rapid se va indrepta in continuare spre fondurile monetare, dar vor fi tot mai multi investitorii care vor prefera randamente mai mari, chiar daca dupa plasamente pe termene ceva mai lungi. Este deja in curs de formare o cultura a termenelor mai lungi a investitorilor individuali, care vor merge alaturi de investitori institutionali de tipul companiilor de pensii, al celor de asigurari si al altora, cum ar fi universitatile sau fundatiile. Acestia din urma au resurse pentru proiecte pe termen mai lung si pe care le tin in fonduri de obligatiuni”, spune directorul EAM Romania. Pana acum, “nu s-a constatat o migrare a investitorilor din fondurile monetare spre cele de obligatiuni, inclusiv din cauza nivelului redus de informare si de cunostinte in domeniu al investitorilor”, completeaza Daniela Vasile, private portfolio superviser la AI Romania. Totusi, nu toti administratorii de fonduri mutuale simt nevoia sa isi completeze oferta cu fonduri de obligatiuni. “Nu am simtit nevoia lansarii unui fond care sa se numeasca “de obligatiuni, atata vreme cat putem plasa in astfel de titluri prin fondul monetar in proportii justificate de lichiditatea obligatiunilor pe piata”, spune Catalin Iancu, presedintele OTP AM. Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management, spune ca, din cauza lipsei de lichiditate de pe piata obligatiunilor, nici nu exista pe piata fonduri “pure” de obligatiuni. “Putine emisiuni fac fata rigorilor de lichiditate cerute de fondurile de investitii. O buna dovada este faptul ca fondurile de obligatiuni au plasamente semnificative in depozite bancare si, de asemenea, fondurile monetare au plasamente in obligatiuni, in acest din urma caz incercandu-se capitalizarea conservarii pe anumite perioade a dobanzilor mari platite de instrumentele cu venit fix. Fondurile de obligatiuni nici nu sunt, inca, bine intelese de investitorii din Romania, care doar in mica masura au apetit pe plasamente pe termen mediu, potrivite cu fondurile de obligatiuni”, apreciaza Mihail Ion. Raiffeisen Asset Management este 63 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE


compania care administreaza al treilea fond de pe piata, nu intamplator unul de tip monetar, cu active de 193 milioane de lei (46 mil. euro la 31 mai). Managerii societatilor de administrare a investitiilor (SAI) care nu fac parte din grupuri financiare bancare cauta solutii pentru a raspunde dominatiei bancilor pe piata. “Nu se poate concura cu o banca pe acest segment. Important este ca banii, odata intrati pe piata, prin fondurile monetare si de obligatiuni, vor ramane in piata. Au prins gustul fondurilor mutuale si va veni momentul cand o mare parte din aceste sume va migra catre randament, implicit catre fondurile de actiuni, si atunci intra si independentii in joc”, spune Marius Olteanu, directorul general al SIRA, care administreaza doua fonduri de actiuni. In schimb, administratorii independenti acuza angajatii bancilor, care, sub presiunea targeturilor de vanzare, deturneaza potentialii clienti ai SAI-urilor nebancare. “Ne confruntam chiar cu situatii in care investitorii care doresc sa investeasca in fondurile administrate de noi si se adreseaza unei banci distribuitoare sunt “redirectionati” de catre angajatii bancii spre fondurile proprii, inclusiv prin folosirea unor informatii si estimari eronate”, afirma Daniela Vasile, de la AI Romania. “Deocamdata, cresterea pietei fondurilor mutuale se datoreaza, aproape in exclusivitate, fondurilor monetare, care, intr-o abordare pragmatica, sunt, mai degraba, niste produse financiare conservatoare, si nicidecum produse financiare cu perspective de randament ridicat”, spune Daniel Stifter, directorul general al EFG Eurobank Fund Management, care administreaza fondul monetar Bancpost Plus, cu o cota de piata de 3,11% din activele totale ale pietei. Grupurile bancare isi alimenteaza fondurile monetare si cu resursele clientilor de private banking. “In ultima perioada, cresterea pietei fondurilor mutuale se datoreaza, in mare masura, plasamentelor facute de clientii de retail si private banking deopotriva”, estimeaza Daniel Stifter. Reflectata in nivelul activelor, atractivitatea fondurilor monetare se situeaza inca mult peste cea a fondurilor de obligatiuni. Activele nete ale celor cinci fonduri monetare au crescut in primele cinci luni ale acestui an de 2,4 ori fata de decembrie 2008, pana la 838 milioane de lei (88 milioane de euro), sau cu 489 milioane de lei, o valoare superioara activelor nete totale inregistrate in anii 2004-2007. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

64


IV.6. FONDURILE MUTUALE TREC SI ONLINE Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a supus dezbaterii publice proiectul de intructiune privind procedura de subscriere si rascumparare a titlurilor de participare emise de organismele de plasament colectiv prin internet, asteptand propuneri si observatii pana in 27 februarie. Masura este una dintre multele solicitate de administratorii de fonduri mutuale pentru dezvoltarea pietei si este bine primita mai ales de cei care nu fac parte din grupuri bancare. “Este cu siguranta o veste buna pentru intreaga piata si mai ales pentru firmele care nu fac parte din grupuri bancare. Astfel se va diminua dependenta de retelele de distributie ale bancilor. Pe masura ce vor prinde contur programele de promovare a acestei cai de distributie, volumul subscrierilor pe intreaga piata va creste, ca si distanta dintre cotele de piata ale societatilor de administrare bancare si celelalte“, a declarat Razvan Rusu, director de investitii la Aviva Investors Romania. In prezent, societatile de administrare nebancare distribuie titlurile fondurilor lor atat prin retelele bancare cat si prin retelele caselor de brokeraj. Aproape 85% din activele de 1,1 miliarde lei (260 milioane euro) ale celor 54 de fonduri de pe piata sunt administrate de cele sapte firme care fac parte din grupuri bancare. Totodata, folosirea internetului va reduce semnificativ costurile de distributie si va atrage atentia investitorilor straini asupra fondurilor romanesti. Societatile de administrare vor “asigura securizarea sistemului de preluare a cererilor de subscriere si rascumparare. Sistemul trebuie sa asigure in mod special integritatea datelor, autentificarea originii datelor si protectia mesajelor confidentiale si sa dispuna de mijloace de criptare a datelor confidentiale“, se spune in proiectul de instructiune. Piata asteapta si reglementarea distributiei prin agenti de vanzare independenti, eventual printr-o dispunere de masuri care sa premearga aparitia noului regulament din domeniu, asteptat si dezbatut de mai bine de doi ani si care are putine sanse de a intra in vigoare anul acesta, potrivit unor surse apropiate CNVM. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

65


IV.7. TITlURI DE FONDURI MUTUALE LA PRET NECUNOSCUT Titlurile fondurilor mutuale de investitii vor putea fi vandute sau rascumparate la pretul corespunzator activelor nete ale acestora din ziua achizitiei, ca urmare a intrarii in vigoare a dispunerii de masuri a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) privind modificarea modului de calcul al activelor nete ale fondurilor. Prin aceste masuri, CNVM elimina posibilitatea de speculare a titlurilor fondurilor prin anticiparea variatiei activelor. In prezent, investitorii cumpara titlurile la un pret care corespunde activelor nete din urma cu doua zile. Investitorii stiu deja care sunt cotatiile bursiere in functie de care se calculeaza activul net si pot anticipa daca pretul titlurilor fondurilor va scadea sau va creste, pentru ca stiu care sunt cele mai importante pachete de actiuni sau de obligatiuni din portofoliul unui fond si stiu si cum au evoluat acestea in cele doua zile. “Societatile de administrare vor putea stabili ca reper un moment din zi in functie de care se va face calculul activelor nete si, in functie de rezultatul acestui calcul, investitorii vor sti, dupa doua sau trei zile, cate unitati de fond corespund sumei investite”, a explicat Razvan Rusu, manager de fond la Aviva Investors Romania. Potrivit actului emis de CNVM, daca investitorul vireaza banii (sau cere rascumpararea titlurilor de catre fond) inainte de reperul stabilit, pretul titlurilor va corespunde activelor din ziua viramentului (sau cererii), adica din ziua in care depozitarul certifica valoarea activului. Intre ziua cererii si ziua certificarii trec, de obicei, alte doua zile. In cazul solicitarilor inregistrate dupa momentul-reper, se mai adauga o zi. Administratorii de fonduri nu cred ca achizitia la pret necunoscut va descuraja subscrierea de titluri noi, ci dimpotriva. “Achizitia de titluri la pret necunoscut reflecta corect valoarea unitatilor de fond la momentul achizitiei. Descurajandu-se investitiile speculative pe termen scurt, se pune accentul pe investitorii pe termen lung. Modalitatea de calcul implica alocarea de unitati de fond la o data ulterioara, determinandu-se o valoare corecta a valorii unitare a activului net, pentru ca alocarea de unitati de fond sa fie una in conformitate cu suma depusa”, a adaugat Razvan Rusu. Din cauza marilor intarzieri in adoptarea noului regulament de functionare a fondurilor de investitii, CNVM a acceptat sa preia din acesta cele mai fierbinti modificari ale actualului regulament in “dispuneri de masuri”. Acestea sunt aplicabile inainte de - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

66


intrarea in vigoare a noului regulament, la un moment pe care nici oficialii CNVM nu il pot preciza. Cele 52 de fonduri mutuale romanesti existente pe piata administrau active nete de 951 milioane de lei (222,4 mil. €), la sfarsitul lunii trecute, ajungand aproape de nivelul din decembrie 2007. Potrivit datelor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF), investitorii in fonduri au adus in luna ianuarie 28,2 milioane de lei (6,7 mil. euro). Cea mai mare parte a banilor noi in piata a mers spre fondurile monetare si de obligatiuni. Activele fondurilor monetare, dar si de obligatiuni au crescut de 2,9, respectiv de 4,6 ori fata de decembrie 2007.

IV.8. OFENSIVA SOCIETATILOR MARI Societatile de administrare a investitiilor (SAI) BCR Asset Management (BCR AM) si Aviva Investors Romania isi propun sa ajunga anul viitor la dublarea valorii portofoliilor administrate. BCR AM administreaza active de peste 92 mil. €, care apartin, in covarsitoarea lor majoritate, celor 12 fonduri mutuale. Aviva Investors gestioneaza active de 13,8 mil. €, dintre care conturile individuale si fondul inchis de investitii reprezinta 44%. Cele doua companii vor sa profite atat de perpetuarea atractivitatii fondurilor monetare si de obligatiuni, dar si de oportunitatile lansarii de noi produse, deschise de intrarea in vigoare a noului regulament din domeniu. De asemenea, ambele companii se vor folosi de forta grupurilor financiare din care fac parte. “Ne propunem sa avem o crestere de 100%, rezultata atat din vanzari nete, cat si din performantele fondurilor“, a declarat pentru Business Standard Dragos Neacsu, presedintele directoratului BCR AM. “Aviva Investors Romania are obiectivul de a depasi media pietei, care cred ca va creste cu 40-50%, astfel ca ne vom dubla activele“, spune si Eugen Voicu, CEO Aviva Investors. Dragos Neacsu vede o crestere a pietei de 75-80%. BCR AM mizeaza si pe dezvoltarea serviciilor de administrare a conturilor individuale, destinate investitorilor care nu au suficiente resurse pentru a deveni clienti ai serviciilor de private banking. Anul acesta, activele fondurilor Aviva au scazut cu aproximativ 50%, din cauza expunerii unora dintre ele pe


67


actiunile cotate la Bursa, in timp ce portofoliile fondurilor administrate de BCR AM au crescut cu peste 100%. (A.N.I.)


68


V. ,STUDIU DE CAZ" - COMPARATIE INTRE DOUA FONDURI MUTUALE" V.1. FONDURILE MUTUALE Ce sunt fondurile mutuale? Un fond mutual este un instrument de investiţie colectiv din care un numar mare de investitori individuali deţin câte o parte relativ mică şi limitată prin lege şi care investeşte în diverse instrumente ale pieţelor financiar-bancare şi de capital urmărind realizarea obiectivului financiar al fondului. Cu alte cuvinte, fondul mutual strânge bani de la multe persoane şi îi investeşte în acţiuni, depozite bancare etc. pentru a-şi atinge obiectivul declarat care poate fi: • creşterea agresiva a valorii unităţii de fond • asigurarea unor venituri regulate şi cu risc mic pentru investitori

V.1.1.Fondurile mutuale 1.Cum funcţionează un fond mutual? Fondurile mutuale sunt entităţi fără personalitate juridică, care au ca scop unic atragerea de resurse băneşti şi efectuarea de plasamente în instrumente financiare lichide. Potrivit legii, fondurile sunt gestionate de societăţti special înfiinţate în acest scop, denumite societăţi de

administare a investiţiilor (pe scurt, S.A.I.). Acestea decid cum trebuie investiţi banii fondului şi gestionează în acelaşi timp relaţia dintre fond şi investitori. Mai precis, societatea de administare menţine registrul deţinătorilor de unităţi de fond, încasează veniturile, emite şi răscumpără titlurile de participare. Pentru aceste servicii, societatea percepe o serie de comisioane şi tarife, care se încasează din veniturile fondului. O altă entitate implicată în funcţionarea fondurilor mutuale este depozitarul. Aceasta poate fi doar o instituţie de credit (bancă sau organizaţie cooperatistă de credit) care are rolul de a păstra toate activele fondului. În plus, depozitarul are sarcina de a certifica zilnic activul net al fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Cu ajutorul acestor date, se determină valoarea unităţii de fond, la care se cumpără şi se răscumpără în fiecare zi titlurile emise de fond.

2.Cum investim in fondurile mutuale?


69


Auzim tot mai des in ultima vreme despre posibilitatea cumpararii unitatilor de fonduri mutuale ca o alternativa la investitia directa de cumparare de actiuni sau depozitele bancare. Sa privim mai indeaproape industria fondurilor de investitii. Sa specificam de la inceput faptul ca fondurile se impart in doua mari categorii : fonduri inchise, in care investesc un numar limitat de investitori, si fonduri deschise sau mutuale, care se adreseaza marelui public si orice investitor fie el individual sau companie poate investi. Industria fondurilor mutuale s-a dezvoltat rapid la noi in tara mai ales in ultimii ani, ajungand sa aiba sub administrare active nete in jur de 197,7 milioane euro la sfarsitul lunii martie anul curent. Acesta cifra exclude activele net gestionate de SIF-uri. Fondurile mutuale sunt clasificate conform CNVM (autoritatea de supraveghere si reglementare a fondurilor mutuale) in functie de categoria de instrumente financiare in care fondurile mutuale investesc in urmatoarele categorii: - fonduri monetare, care investesc in instrumente ale pietei monetare; - fonduri de obligatiuni, care investesc cu precadere in obligatiuni; - fonduri diversificate, care investesc diversificat in obligatiuni si actiuni; - fonduri de actiuni, care investesc cu precadere in actiuni. In ceea ce priveste cota de piata la sfarsitul lunii martie anul curent, fondurile diversificate detin cota cea mai mare (35,9%), urmate de fondurile de actiuni (34,2%), apoi fondurile monetare (19%) si in final fondurile de obligatiuni (10,2%). Atunci cand cumparam unitati la fondurile mutuale primul pas care trebuie facut este sa citim cu atentie prospectul de emisiune al fondului. Aici gasim informatii despre: - societatea de administrare a fondului mutual precum si administratorii acesteia, - depozitarul fondului, - obiectivele fondului si politica de investitii, - instrumentele financiare in care va investi si proportia acestora in cadrul fondului, - procedurile de subscriere si rascumparare a unitatilor de fond, - distribuitorul unitatilor de fond, - reguli de determinare a valorii unitare a activului net si frecventa de calculare a acesteia, - comisioanele suportate de investitori, comisioane si alte cheltuieli suportate de fond, - daca fondul va distribui dividende catre investitori. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

70


Cerintele de publicitate pentru fondurile mutuale se refera la publicarea periodica a informatiilor catre investitori: - valoarea activului net, - valoarea unitara a activului net (VUAN - se obtine impartind valoarea activului net la numarul de unitati de fond), - rentabilitatea obtinuta de fond (variatia procentuala a VUAN) in ultima luna, de la inceputul anului in curs sau rentabilitatea obtinuta in anul trecut, numarul de investitori. Trebuie sa subliniem faptul ca legea nu cere in acest moment fondurilor mutuale publicarea unor indicatori de risc, asa cum este indicatorul de volatilitate al fondului. Singurul indiciu de risc disponibil investitorilor se refera la tipul fondului mutual in functie de categoria de instrumente financiare in care se investeste. Sa mergem mai departe si sa aruncam o privire la industria fondurilor mutuale din tarile dezvoltate (Statele Unite si Europa). Fiecare fond mutual are un obiectiv de investitii, adica performanta financiara pe care fondul doreste sa o obtina pentru investitori. Pe linga obiectiv, managerii fondurilor de investitii au un anumit stil de investitii, care este modul concret in care actioneaza pentru atingerea obietivului stabilit. Majoritatea fondurilor de investitii au ca obiectiv cresterea in valoare a activelor nete gestionate. Performanta financiara urmarita are drept obiectiv obtinerea unei rentabilitati pentru investitori superioara unui benchmark, de regula indicii bursieri, deci obtinerea unei rentabilitati superioare cresterii indicilor bursieri. Stilul managerilor de fond poate fi: - agresiv, atuci cand managerii risca pierderea unei parti din activele gestionate pentru a obtine profituri si deci rentabilitati mai mari pentru investitori, - conservativ, atunci cand magerii isi asuma putine riscuri investitionale in ceea ce priveste sumele investite in fond, - contrar, atunci cand managerii cumpara actiuni in momente care alti manageri si investitorii in general nu le considera favorabile pentru detinere. Unul din elementele care diferentiaza fondurile mutuale este modul cum ele investesc in companii de o anumita marime, companii considerate dupa capitalizarea bursiera. Astfel, fondurile mutuale se impart in: - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

71


- capitalizare larga, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare peste 10,9 miliarde $, - capitalizare medie, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare cuprinsa intre 2,5 miliarde $ si 10,9 miliarde $, - capitalizare mica, fonduri mutuale care cumpara actiuni cu o capitalizare sub 2,5 miliarde $. Deoarece multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri, investitorii au acum la dispozitie un nou tip de fonduri numite fonduri tranzactionabile (ETFs- exchange-traded funds). ETF-urile acopera o larga gama de indici bursieri, sectoare de activitate si industrii, chiar regiuni internationale si tari. Marele avantaj al acestora se refera la lichiditate, ele fiind tranzactionate in timpul cand busele sunt deschise la fel cum se tranzactioneaza actiunile individuale. Cele mai populare ETF-uri sunt optionabile, adica permit tranzactionarea de optiuni avand ETF-rile ca activ-suport. Deoarece ETF-urile urmaresc indeaproape indici bursieri sau sectoare de activitate, managerii acestora desfasoara un management pasiv, spre deosebire de managerii fondurilor mutuale, care desfasoara un management activ, de rotatie a actiunilor in cadrul fondului in functie de performanta acestora. Spre exemplu, ETF-urile care urmaresc indicii bursieri americani sunt simbolizati DJIA (pentru Dow Jones Industrial Average), QQQQ (pentru NASDAQ-100 Composite) sau SPY (pentru S&P 500). De subliniat, faptul ca simbolul QQQQ are cele mai multe optiuni tranzactionate in fiecare zi in comparatie cu orice actiune individuala. Aceste instrumente au devenit atat de populare pe Wall-Street in ultima vreme, deoarece permit investitorilor sa urmaresca indici bursiei si sectoare de activitate petrecand putin timp in loc sa urmareasca fiecare actiune individuala. Spre exemplu, in loc sa pierdem timpul sa analizam fiecare actiune din componenta Dow Jones Industrial Average, putem cumpara ETF-ul DIA pentru indice. In plus, cumparand ETF-ul DIA pentru indicele Dow Jones, investitorii obtin o rentabilitate financiara foarte apropiata de cea a indicelui bursier. Faptul ca multe fonduri mutuale obtin performante financiare de rentabilitate aflate sub cresterea indicilor bursieri este confirmat si de fondurile mutuale actionand pe piata romanesca. Sa privim inapoi la cresterea indicilor bursieri si la performanta financiara (cresterea procentuala a VUAN) in anul 2006. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

72


Revenind la piata romaneasca, observam faptul ca indicii bursieri au avut cresteri de BET (22,23%), BET-C (28,49%) si BET-FI (32,41%). Privind cresterea fondurilor mutuale de tip diversificat, observam ca performantele financiare ale fondurilor sunt departe de indicii bursieri, cel mai performant fond mutual a fost fondul Transilvania (18,38%), urmat de FCEx (14,56%). Privim mai departe la performantele fondurilor de actiuni si observam ca doar un singur fond a obtinut o crestere mai mare decat indicii bursieri si anume Active Dinamic (31,34%), fiind urmat de fondul Omninvest (23,18%), Napoca (22,67%) si BT Maxim (20,12%). In concluzie, piata fondurilor mutuale din tara noastra se afla inca la inceput si poate fi favorizata in ceea ce priveste cresterea activelor nete aflate sub gestiune de scaderea ratei inflatiei si deci scaderea dobinzilor la depozitele bancare.

2.Fondurile mutuale – avantaje Fondurile mutuale sunt administrate de o societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin această colectare de fonduri sub administrare unică, investitorul individual beneficiază de următoarele avantaje: Diversificare largă a portofoliului de investiţii. Fondurile importante disponibile permit o largă diversificare a instrumentelor investiţionale reducând astfel (dar nu eliminând) riscurile aferente unor anumite categorii de investiţii (acţiuni, depozite bancare etc.) Lichiditate maximă a investiţiei individuale. Investitorii individuali îşi pot lichida oricând, parţial sau total, investiţia transformând-o în bani la valoarea curentă a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi vândute mai greu sau cu un cost mai mare.

Administrarea profesionistă a portofoliului.

Societatea de administrare a unui fond cuprinde investitori profesionişti sprijiniţi de analişti financiari care studiază şi monitorizează pieţele financiare şi companiile în mod individual şi pe ramuri. Administrarea profesională a investiţiilor este în general accesibilă - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

73


persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondul mutual face aceste servicii accesibile oricărui investitor la un cost rezonabil. Prin aceste caracteristici, fondurile mutuale sunt instrumente de investiţii potrivite atât unei strategii de investiţie pe termen mediu şi lung (în special fondurile care investesc în acţiuni) cât şi investitorilor pe termen scurt (fondurile ce investesc în instrumente bancare, obligaţiuni de stat şi efecte comerciale).

3.Eşti protejat împotriva fraudelor? În prezent, activitatea fondurilor este reglementată, iar Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) este abilitată să supravegheze piaţa fondurilor deschise de investiţii. Pentru ca o societate de administrare a investiţiilor să funcţioneze trebuie mai intâi să fie autorizatăde CNVM. Astfel, societatea trebuie să îndeplinească o serie de condiţii prudenţiale, printre care existenţa unor proceduri administrative şi contabile corespunzătoare, de control şi siguranţă pentru procesarea internă a datelor şi să dispună de mecanisme adecvate de control intern. În plus, trebuie să existe proceduri adecvate care să permită separarea instrumentelor financiare aparţinând investitorilor de cele ale societăţii de administare. Structura organizatorică a societăţii trebuie să minimizeze riscul de conflict de interese între societatea de administrare şi investitori. În prezent, activele fondului sunt păstrate de o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, denumită depozitar, ceea ce conferă investitorilor un plus de siguranţă. Practic, regulile după care fondurile de investiţii funcţionează în România sunt similare acum cu cele din UE.

Cum alegi un fond mutual? Fondul mutual ales trebuie să se potrivească strategiei şi obiectivelor personale de investiţie şi să îşi găsească locul în portofoliul de investiţii personale. Alegerea se face în urma analizării prospectelor mai multor fonduri care par să dea satisfacţie. Ar trebui să urmăreşti evoluţia fondurilor comparate pe câteva luni. • Cel mai important factor este performanţa (randamentul fondului). Performanţa trebuie să fie cât mai stabilă şi se compară cu a fondurilor de acelaşi tip. Deşi există o corelaţie


74


puternică între trecut şi viitor, totuşi performanţele trecute nu determină în mod direct performanţele viitoare. • Strategia investiţiilor fondului. Important este dacă fondul are o strategie de investiţie compatibilă cu a investitorului (sau opusă pentru diversificarea portofoliului personal de investiţii) şi dacă această strategie este păstrată cu consecvenţă în decursul anilor: se păstrează cota de acţiuni listate pe o piata organizată? Păstrează proporţia cash - acţiuni - efecte comerciale? Se înscriu între limitele prevăzute de CNVM? etc. • Corelaţia randament - risc. Fondurile mutuale româneşti sunt obligate să-şi calculeze un coeficient de risc de la 0 (risc minim) la 6 (risc maxim). În mod normal un fond cu grad de risc mare ar trebui să aibă randamente mai mari pe termen lung. Totuşi datorită particularităţilor pieţei financiare româneşti, în perioada actuală este posibil ca această regulă să nu se respecte. • Administratorii fondului. De obicei administratorul care conduce un fond de mai multă vreme îi imprimă strategia sa proprie de investiţie. Dacă administratorul este mai de curând în fond ar fi indicat de cunoscut strategia fondului unde a lucrat anterior. • Serviciile auxiliare oferite de fond. În afară de performanţa pură, unele fonduri oferă informări periodice, rapoarte anuale, posibilitatea de a afla la telefon valoarea la zi a unităţii de fond etc. Astfel fondul apare mai apropiat de investitorii săi şi ofera un sentiment de siguranţă. • Considerente de costuri şi accesibilitate. Fondurile mutuale percep diferite comisione la vânzarea şi răscumpărarea unităţilor de fond, între 0% şi 2,5% în general. Aceste comisioane sunt importante în special pentru investitorii pe termen scurt. De asemenea, valoarea unităţii de fond poate fi o barieră de intrare în cazul în care este prea mare. De aceea, fondurile care au unităţile cele mai scumpe pot împărţi unitatea de fond în mai multe unităţi cu valori corespunzător reduse pentru a permite accesul unor noi mici investitori.


75


Ce tip de fond mutual ţi se potriveşte? Profilul investitorului, perioada investiţiei, gradul de risc sau randamnetul oferit sunt doar câteva dintre criteriile pe care trebuie să le ai în vedere atunci când doreşti să alegi un fond mutual în care să investeşti. În funcţie de acestea, fondurile se împart în monetare, de obligaţiuni, diversificate şi de acţiuni. Dacă ai luat hotararea de a investi într-un fond mutual dar nu ştii pentru ce tip din cele patru să optezi, iată câteva criterii după care afli ce fond ţi se potriveşte: 1. Dacă eşti o fire conservatoare în ceea ce priveşte investiţiile poţi opta pentru fondurile cu un grad mai redus de risc. Asemenea tipuri de fonduri sunt cele care investesc în instrumente monetare (depozite bancare) şi instrumente cu venit fix (titluri de stat şi obligaţiuni municipale), precum fondurile monetare şi de obligaţiuni. Un grad ridicat de risc îl prezinta fondurile de acţiuni, cu expunere pe piaţa de capital, unde performanţele înregistrate de acestea sunt corelate cu evoluţia bursei. Pe de altă parte, fondurile diversificate ofera un risc situat între cele trei tipuri de fonduri, deoarece alocă banii în diverse proporţii între instrumentele cu venit fix şi plasamentele pe piaţa de capital. 2. Perioada investiţiei este cea care guvernează toate celelalte criterii în alegerea unui fond. Majoritatea fondurilor scad comisioanele de răscumparare până la eliminarea lor după o anumită perioadă de deţinere şi implicit o durată mai mare a investiţiei determină creşterea randamentului. Pentru o perioadă mai mare de timp (peste 5 ani) se recomandă fondurile de acţiuni, iar pentru o perioadă medie de investiţie (între 1 şi 5 ani) sunt optime fondurile diversificate şi cele de obligaţiuni. 3. Un grad mare de risc poate implica atât un randament ridicat cât şi asumarea unei pierderi mai importante. În diferitele perioade de evoluţie ale pieţei de capital, fondurile de acţiuni pot înregistra cele mai mari creşteri, dar şi cele mai mari scăderi. În consecinţă, performanţele fondurilor de acţiuni sunt determinate de volatilitatea bursei şi de evoluţia ei din fiecare an. Fondurile de obligaţiuni oferă un randament mai ridicat decât cel al fondurilor monetare, dar cu variaţii ale randamentelor datorate tranzacţionării obligaţiunilor listate. Fondurile diversificate oferă un raport risc-randament moderat în comparaţie cu cele trei tipuri de fonduri, politica lor de investiţii cuprinzând în proporţii diferite plasamentele tuturor celorlalte tipuri de fonduri. - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

76


Ce tipuri de fonduri mutuale există? Fondurile mutuale se împart în monetare, de obligaţiuni, diversificate şi de acţiuni.

Fondurile de acţiuni investesc preponderent în acţiuni listate la bursă, emise de diverse companii. Dacă firma este pofitabilă, investitorii câştigă prin faptul că valoarea acţiunii creşte şi/sau compania distribuie dividende acţionarilor. În schimb, dacă societatea înregistrează pierderi, investitorii îşi pot pierde întreaga valoare investită. Atunci când o persoană cumpără unităţi la un fond mutual, aceasta devine automat acţionar la societăţile la care fondul a investit. Investiţiile în acţiuni s-au dovedit în timp cea mai rapidă modalitate de creştere a averii financiare. În acelasi timp, cotaţiile acţiunilor înregistrează deseori scăderi considerabile. Astfel, la aceste fonduri, posibilităţile de câştig sunt cele mai mari, însă şi riscul de pierdere este cel însemnat. Relaţia dintre randamentul aşteptat şi riscul asumat reprezintă schema de bază pe care funcţionează fondurile mutuale. Un indicator util pentru a evalua riscul unui fond acţiuni este ponderea investiţiilor în acţiuni din totalul portofoliului. Cu cât procentul este mai mare, cu atât riscul creşte. Potrivit experienţei internaţionale, fondurile pe acţiuni au oferit investitorilor câştiguri mai mari decât celelalte fonduri existente. În general, ele sunt recomandate în special pentru persoanele care doresc să plaseze banii pe termen lung (peste 5 ani).

Fondurile de obligaţiuni investesc cu precădere în obligaţiuni. Obligaţiunea este un titlu de valoare care se aseamănă cu un împrumut. Atunci când se cumpără obligaţiuni, banii sunt împrumutaţi unei companii sau municipalităţi, denumită emitent. Acesta se obligă să ramburseze la scadenţă întreaga valoare împrumutată şi plateăscă anual dobândă pe toată durata de viaţă a obligaţiunii. Ca şi acţiunile, aceste titluri pot fi listate la bursă. Spre deosebire unităţile emise de fondurile de acţiuni, cele emise de fondurile de obligaţiuni au o valoare mult mai stabilă de la o zi la alta şi oferă investitorilor câştiguri regulate. Fondurile de obligaţiuni nu sunt însă lipsite de riscuri. Unul dintre ele este riscul de

dobândă. Dacă obligaţiunea este emisă în condiţiile unei dobânzi fixe (aşa cum se întamplă de 77 - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE


cele mai multe ori), atunci valoarea sa va scădea când ratele dobânzilor pe piaţa monetară cresc. Invers, când dobânzile pieţei scad, aceste obligaţiuni îşi majorează valoarea. În schimb, dacă obligaţiunea plăteşte o dobândă variabilă, atunci valoarea sa va evolua în acelaşi sens cu dobânzile pieţei. De regulă, cu cât durata de rambursare este mai îndelungată, cu atât valoarea de piaţă depinde într-o măsură mai mare de evoluţia dobânzilor. Un alt risc aferent obligaţiunilor este cel de credit. Acesta reflectă posibilitatea ca la scadenţă, emitentul să se afle în incapacitate de plată şi să nu poată răscumpara obligaţiunea sau să nu plătescă dobânda datorată. În aceste condiţii, valoarea de piaţă a unităţii de fond scade, iar investitorii pierd bani.

Fondurile monetare investesc preponderent în instrumente ale pieţei monetare, în principal, depozite la bănci şi titluri de stat. Dintre toate fondurile aceste sunt cele mai sigure, datorită investiţiilor cu grad redus de risc pe care le efectuează. Ele sunt recomandate atunci când investotorii îşi stabilesc obiective financiare pe termen scurt, de regulă 1 an şi urmaresc să-şi mentina valoare banilor investiţi şi în acelaşi timp să obţină un venit. Riscul mic pe care şi-l asumă aceste fonduri înseamnă automat că şi câştigurile sunt departe de a fi senzaţionale. În Occident, obiectivul celor mai multe fonduri mutuale este de a asigura un randament cel puţin egal cu rata inflaţiei. Astfel, rolul fondurilor monetare este mai mult de a menţine puterea de cumpărare a banilor şi nu de a produce randamente superioare. Deşi au un risc scăzut, trebuie ştiut că fondurile monetare nu garantează restituirea sumei depuse aşa cum se întamplă cu depozitele bancare. De exemplu, falimentul unei instituţii bancare unde fondul a plasat bani determină scăderea unităţii de fond, ceea ce face ca investitorul să piardă bani. În schimb, un depozit bancar constituit de o persoană fizică este garantat prin Fondul de garantare al depozitelor în sistemul bancar.

De ce să investeşti într-un fond mutual? Rolul fondurilor mutuale este de a face investiţiile simple şi mai ieftine . Un avantaj extrem de important este că banii sunt administraţi în mod profesionist . O echipă specializată ia decizia de cumpărare şi vânzare, în baza unor analize amanunţite. În plus, pe măsură ce condiţiile pieţei se modifică, managementul fondului restructurează portofoliul, astfel încât - 2009 UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE RELATII ECONOPMICE INTERNATIONALE

78


obiectivele financiare să fie atinse. Alternativa ar fi de a lua singur aceste decizii, ceea ce presupune cunoştinţe aprofundate de finanţe.

Diversificarea portofoliului este un alt beneficiu pe care îl oferă fondurile mutuale. Acestea fac plasamente din diverse titluri, iar fiecare investitor al fondului deţine un procent din toate aceste plasamente, în funcţie numărul de unităţi de fond deţinute. Diversificarea plasamentelor este una din regulile de bază ale investiţiilor deoarece conduce la diminuarea riscului. De exemplu, un fond investeşte aceeaşi sumă în două acţiuni, care au evoluţii diferite: una scade cu 10% şi cealaltă creşte cu 10%. Diversificarea portofoliului determină ca fondul să nu piardă nimic. În schimb, dacă ar fi investit doar în prima acţiune ar fi pierdut 10%. Pe de altă parte, dacă ar fi investit numai în cea de-a doua acţiune, ar fi câştigat 10%, însă riscul asumat ar fi fost mai mare. De asemenea, un avantaj important al plasamentelor la fondurile mutuale îl reprezintă

posibilitatea de a retrage oricând banii . Fondurile mutuale sunt obligate prin lege să accepte oricând răscumpararea tilturilor emise. În acest caz, se plăteşte un comision de retragere, care depinde de perioada scursă din momentul cumpărării unităţilor de fond. Dacă acest interval este de câteva luni, comisionul de retragere poate ajunge până la 10%. Ulterior, valoarea sa scade, iar după 12 luni, multe fonduri nu percep nici un fel de comision. Prin această politică, societăţile de administrare încurajează investiţiile pe termen mediu şi lung. În aceeaşi idee este conceput şi sistemul de impozitare. Dacă banii sunt păstraţi mai mult de 1 an, atunci impozitul datorat statului este de numai 1% din câştig, faţă de 16% în caz contrar.

Cât timp trebuie să investeşti? Fondurile mutuale sunt folosite în Occident pentru a atinge diverse obiective financiare, de la constituirea avansului pentru un credit ipotecar şi crearea unui fond de urgenţă până la asigurarea fondurilor financiare pentru retragerea la pensie. Conform sondajelor efectuate în străinatate, peste 80% dintre respondenţi au indicat că investesc la fondurile mutuale pentru a-şi suplimenta veniturile la pensie.


79


Stabilirea obiectivului este primul pas în luarea deciziei de investire. Fiecare poate apoi determina uşor ce sumă trebuie să investească şi care este orizontul de timp în care va păstra banii la fond. De exemplu, în cazul în care doreşti acumularea de fonduri pentru perioada de pensionare, atunci este necesara o investiţie pe termen lung.

Care sunt riscurile? Investiţiile în fonduri mutuale nu sunt garantate de către stat iar fondurile mutuale nu participă la fondul de garantare a depozitelor bancare. Investiţia în fondurile mutuale este deci mai riscantă din acest punct de vedere decât un depozit bancar al unei persoane fizice cu o valoare în limitele garantate. Există riscul ca investind într-un fond mutual randamentul să nu fie cel scontat şi chiar să se piardă suma investita initial, parţial sau total. Prin realizarea unui portofoliu de investiţii, fondurile mutuale reduc, dar nu elimina riscul de piaţă constituit de fluctuaţia valorii instrumentelor financiare în care s-a investit. De asemenea nu poate fi omis riscul legislativ prin posibila apariţie a unor constrângeri legale care să ducă la scăderea valorii unităţilor de fond sau la suspendarea răscumpărării lor de către fond. În funcţie de orizonul de timp ales, se poate stabili apoi riscul care poate fi asumat. De regulă, dacă perioada este mai lungă (peste 5 ani), o persoană îşi poate asuma riscuri mai importante, în timp ce investiţiile pe termen scurt, necesită o abordare mai prudenţială. Un risc mai mare oferă însă şi posibilitatea de a obţine un randament superior.

Toate fondurile mutuale sunt riscante şi nu garantează recuperarea sumei investite. Din aceasta perspectivă, alegerea trebuie să ţină cont şi de sensibilitatea fiecărui faţă de riscuri.

V.2. COMPARATIE INTRE AVIVA INVESTORS INTERCAPITAL SI AVIVA INVESTORS TEZAUR


80


V.2.1. Aviva Investors Tezaur Fondul de investitii Aviva Investors Tezaur se adreseaza investitorilor dispusi sa isi asume un grad minim de risc. Fondul Aviva Investors Tezaur mobilizeaza resursele financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si le plaseaza pe pietele financiare dupa principiul diversificarii riscului si administrarii prudentiale in vederea pastrarii unei lichiditati maxime. Fondul Aviva Investors Tezaur isi propune sa protejeze sumele investite, precum si sa obtina cresteri pentru investitorii sai. Obiectivul strategic al FDI Aviva Investors Tezaur este obtinerea unui randament comparabil cu cel al dobanzilor depozitelor bancare, mentinand in acelasi timp o lichiditate maxima pentru investitorii sai. Prin politica de investitii, activele fondului se regasesc in urmatoarea structura orientativa a plasamentelor: •

titluri si obligatiuni de stat, municipale, corporatiste

•

depozite bancare pe termen scurt si mediu.

V.2.2. Aviva Investors Intercapital - Fond de actiuni Aviva Investors Intercapital este un fond de investitii in actiuni, dinamic al carui obiectiv il reprezinta mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si plasarea lor pe pietele financiare in principal pe piata de capital. Aviva Investors Intercapital este un fond de actiuni care se individualizeaza prin investitii cu preponderenta in actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti, instrumente ce au asociat un risc ridicat si o volatilitate sporita in comparatie cu plasamentele pe piata monetara sau cu alte instrumente cu venit fix. Fondul are in vedere un portofoliu diversificat de actiuni si obtinerea unei rentabilitati superioare mediei fondurilor cu investitii similare.


81


Fondul se adreseaza persoanelor fizice si juridice dispuse sa isi asume un grad de risc ridicat avand ca obiectiv obtinerea unor randamente superioare. Aviva Investors Intercapital reprezinta o buna investitie pentru cei care au un orizont de timp de minim 3 ani. Nu se percepe comision de cumparare. Pentru rascumparare, comisioanele variaza intre 0 si 10%, in functie de durata detinerii unitatilor de fond rascumparate.


82


Se poate observa din aceste grafice ca pe o perioada de o saptamana, fondul de tezaur are o creste constanta pe cand cel de intercapital sura o continua fluctuatie foarte accentuata


83


Extinzand perioada de observatie pe 1 luna , se observa totusi o fluctuatie si a fondului de tezaur, dar in urcare


84


Timp de un trimestru, evolutia celor doua fonduri, se aseamana prin aceeasi panta ascendenta, dar se pastreaza nota accentuata de fluctuatie a fondului de intercapital


85


Observand evolutia celor doua fonduri pe o perioada unui semestru, remarcam ca ambele urmeaza o trasa ascendenta, dar totusi, fondul de tezaur fiind mult mai constant decat cel de actiuni


86


Timp de un an, se observa o mare diferentiere intre evolutia fondului de tezaur si cel de actiuni, primul fiind in continuua urcare, iar cel de-al doile intr-o vertiginoasa scadere


87


Se poate observa ca in ultimul an fondul de intercapital al Aviva Investors a scazut dramatic, pe cand cel de tezaur isi continua constant traiectoria ascendenta.

In ultimul an, fondul de actiuni al Aviva Investors a suferit numeroase fluctuatii, finnd in continua descrester dupa 2008, pe cand cel de tezaur inregistreaza o constanta crestere, 2008 fiind totusi anul in care rata de crestere a fost putin mai scazuta.


88

Fondurile Mutuale de Investitii

Recommend Documents