o
•
•
...'
..
VIAŢA, AVENTl!RELE,
�
DE�.COPERIRILE sr SUFhRTNTEtE TJ 1 �
,
TRADUCERE
o
LIBERA ,
Ill�
' .
P. M. GEORGESCU •
'. o-
• '.
..
H lJC( It{ l�SCI 189!.!
www.dacoromanica.ro
1 Leu
DESCOPERIREA AMERICEI
www.dacoromanica.ro
CRISTOFOR COLOMB VIATA, AVENTURELE,
DESCOPERIRILE 1 SUFERINTFLE LEI
TRAPUCERE LIBERA DE
P M. GEORGESCU
BUCURESCI 1892
www.dacoromanica.ro
TIPOGR AVIA «GUTENBERG w josEpti Gö Ex.
23, STRAr)A DOANNEL 23
BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
CATE-YA VORRE IIE PREFACIA Publiceindd ac&td tradUcciune,.. ama treduta a katisface
ith doril0 a antatorilork de leetura, procurdndu-le, in acelapit timpa, 0 ua, pldccre ptin deserierea an4nuqiCci a tutulora peripecielora si; nEajunsurilora ce a suferitA neattatula fi Cara0Osta es eritor a nüiZu. continentit. Santa sciule, din desbierita prin rna Ile ciarete, akita strdine ccUi i romdnesd, preparativale ce e facie pentrd -serbarea tentenarulid altt 4:lea, deednd marele st neo6osi, tura navigatora, Cristofor Colomb, z cleseoperita naula con, precum ,s'a constata14 fn tinenta, cdrula, prin fraudd s a data numirea dB America, pe namek lac urmd, Americ-Vespuciai contintorana i Amapa a lz Orktofor &tomb.
,
La 3 August viitorli 1892, se bnplinesca patru sute an deand .Cr. Golonth, in anula 1492, aceeasl di 3 August, pentsa prima oraprecum Se va vedca la paginele. annato'res'a, intharcata. la portalli de la Palos din Andalusia (Spania), pentra Outarea fi depcoperirca liond no,,ce, ce . astddi p6rta numele cler.America. A3estA ci; m urn»-cei,e1 sa v't
ser4a fa =44 ara,
www.dacoromanica.ro
de
7.1
compatriotii se)", eu iota' pompa eurcnitil acestvi mare eve nimentil prin care, deosebitit de descoperirile sale, Cr. Co lomb a filevtei mare progresi fi -in navigatiune. Cu acéstii ocasiune se ofertt deci acesta, cärticica, ama forulvi de Mire publica renuini?, fi mai cu osaire fragede" tinerimi studidse si, doritdre de lecturi nu numai interesante
dar fi fblositdre totic uildatil, folosulii fiinat adairatuhE scopii a yeti cärci, scricri.
Traducetorula.
www.dacoromanica.ro
CRISTOFOR COLOMB --,.........
Wata i descoperirile lui I Din toti exploratoril marl, ale carora lucrari aü marcatit pin legi nuol basele sciintei geografice, Cristofor Colomb este acela a carula celebritate este cu mai multa dreptate populara, de 0 elil n'avu fericirea de a-y da numele slid descoperirilor ce a facutii, i p6te cbiar pentru acésta ; cad, dad lumea admiri tot-d'a-una, cehl puOng dup. m6rte 11),
pe barbatula care y-a devotata tOta viata pentru acomplinirea unel fapte grandiose, urmarindii ma idee gener6sa sari folosit6re, este imposibihl d'a nu-I inalta una monumentii
de recunoscinta publica, cand ehl a fosta victima devotamentului s i acesta este casula lui Colo mb, a carula existenta, gall de ua cji de glorie, n'a fosta decata unü ira de lupte contra indiferintel, a relel vointe 0 a ingratitudinel con1
Ale
EeRtriclinne forte adev6rat.1, vat ! dar care nu descuragfaza mc"
c m pe cei tai I n omtele lora. Nota a to ul tn.)
www.dacoromanica.ro
8
timporanior eel, cari '1-art merita ant loct de onóre ia martirologiulti sciii4el, daca istoriaale clreia judeclti facit lege pentru posteritatenu 'i-ard fi reservattl alta, de si nu mai gloridsa, cici nimic nu pdte fi mai glorios decdt a suferipentru ud idee mare celti mind mai demna de invidie, nimicinda in apoteosa triumfalui finald, vicisitadinile §i niiserulle intreprinderii.
Aceste dificultati neincetatt renbande, acesti obstacoli mend marindu-se, acesti pericoli din tat momentul forte pucint cunoscute i mai cu sOmg, rii ctmoscute ne vomd incerca sI le raconttmd, urmarind pasui cu past pe ilustrul
navigatord, dupa jurnalul stu de pe bora in cele patra culototil ce a trebuit sd fact pentru descoperirea Americei.
Omit, care ava gloria de a deschide u lume noun civilisatiunii europene, s'a ntscutt pa la 1436 in Statal Genuesii, in adevtrii, dar nimeni nu scie exacta in care orast ;
aci Savona, Fiesala, Oneglia, Cogoreo, Nervi, Boggiasco i Genua insi, Genua mai cu osebire, revendica on6rea de a-i fi data nascerea. Ceea ce este mai sigard, este a
tatald set, Domenic Colomb, care se tragea dia ad vechie familie din Plesautia, era ant midi fabricantil de lanar; dar indestal de avatl spre a da copilor sti al educatiune mai de tad complecta. De aceea i trimise pe Cristofor, celd mai mare, la universitatea din Pavia uncle, la etatea de patru-spre-Oce ani, ela in 6-tase atata geografie, cosmografie, geometric i astronomie catl au sciatt sa-'ld iavete profesoril lui.
Atunci ela pardsi báncile salei pentru a intra la marinI, §i a flcatti mai multe marl culetoril pe coiabii de comercm pe earl le trimitea preste tOte Mri1e, ora§ul Genua. Ca modal acesta, Cristofor visita Oriental, Occidental, Nordal, de mai multe ori Anglia, Portugalia i insulele Afri-
cane: ela dobandi chiar ul ala mare reputatiane ca naviwww.dacoromanica.ro
9
sgatorii, incilta orapl Genua 115 alese pentru comanda galerelor in timpul resb6ielor sale contra republicel Venetiane, i. mai tar4iii. regele Rene de Anjou il incredinta comanda mid expeditiuni pe -termuril barbaresci. Aceste alegeri succesive, cad se pot"' esplica and §i prin
.instructiunea superi6rA acelei a tutulor marinarior de pe Atunci, instructiune pe care Cristofor o dobândise singurii prin studiele speciale ce facea in t6te clilele, prin teorie §i practicg, '1-aii data notorietatea, nu hist; §i. noroca. In intervalul caletorielor sale Cristofor desina harte, pe earl le vindea marinarilor, nu numal pentru a'§i intempina trebuintele ecsistentei, dar §i pentru a satisface adeverata _pasiune ce avea pentra geografie, sciinta forte necomplecta
pe atunci §i pentru care mini 6meni eraii pasionatl. Se vede dar a prin desvoltarea sa la aceste lucrari il veni ideea careia avea WO consacre Ma viata sa ; isbita de nemarginita intindere ce ocupdi larile pe fa9a pamêntului pentru ca atunci nn cunosceaii mai mina decal Europa, Asia i Africa Cristofor nu putu crede la mini golii atatii de mare, §i ajunse a se convinge ca trebula sa, mai fie pamênturi in acele ape necunoscute. Nu &oil ca elti a crelat ca exista ua lume Bonaclef a mural fgrg a sci mgcar cg, o descoperise ci WI sototea en Asia trebuia sa alba. Minded cu multti mai considerabile. Aristotele, care presupunea, in adeverii, global pamentescil milt mai midi decata cum nu era in realitate, II spunea ca termuril Asiel nu eraii mai mult de 2000 leghl departe de 0 Europei ; lose elii prefera sa dea mai multa crecjementa Id Seneca §i Strabon, cari pretindean ca prea puçine c,lile trebuiau spre a merge cine-va din Spa-
ilia pine in Indil, fiina venial favorabil mei corabil. Atunel mal era, catre aasta, §i momentul and marele comercia europeadi lauda nemesurata trecerea Itlanticei www.dacoromanica.ro
10
ea u1 cale mult-I mai scurth pentru avutiele Indiel 0 ale Chinel: savantil, fiind consultati in t6te 4ilele, discutail, negresitil scriail, comentati asupra rama0telor aruncate pe earl le gasiserii de mai multe ori pe cele indiene apele promontoriului Saint-Vincent, apr6pe de Madera, in insulele Afore; 0 fiind-ca atunci nu cunosceaii 'Ana acestil giganticd curentil ce-i icü G-ulf-Strearn, con chideati din acésta el Asia nu putea sl fie prea departat1 de cea-l'alta. parte a Atlanticel. Cr16toria nu se /Area imposibilI. Insulele Acore ere' deja cunoscute ca unit puntii de repaos i admiteaü exis-
tenta insulelor Atile intre Europa si Asia. Acestil curentti de idel, care coincida asa de bine cu preocupatiunea sa actuala, cu ceea ce se putea numi deja convictiunea sa, escita, si mai mult pe Cristofor Colomb ; dl s'a pusii s cit6sc a. t6te relatiunele de ca16torii, intreba pe betranil marinari, se indestuth de t6te informatiunele ce putu at adune, i intra, in corespondenth directI cu Martin Behazm um"' savautti care aflase mijloculii d'a aplica
astrolabult.1) la necesitatile navigatiunei si cu celebrull astronomu florentint. Toscanellb.
In scurtil, prolectula hi era mai ca i formatI, cand, intr'ul expeditiune ce facuse pe tarmuril Portugaliel, nava, in care se afla, fu incendiath, perpndu-se i totti ce avea, ci elI fu prea fericitI c putu sa, scape in not*. AjungêndI la Lisabona reincepu sa desineze harte geografice, planuri nautice (de plutire), si a fabrica globuri terestre cari se vêndurl, de altd-felg, f6rte bine si-lii facuth sg, ca,stige cunoschta unui gentilomil italian, Bartolomeo ralestrello, navigatorl iscusitI i, totil ca dênsul, Ode hainI Unil instrumenth pentru a m8sura tn1çimea stelelor i a eunósce. lantudmea loculul uncle se AI eine-va.
www.dacoromanica.ro
11
tall in curentula geografica, care fondase ua, colonie in insula
Porto-Santo, atunci de curênd descoperita. Acesta compatriota ila facu sa 'lea in casatorie pe fiica-sa, Dona Felipa, pe la 1470, si, murinda dupa cati-va aul in urmA, 11 lasa drepta mostenire haitiele, instrumentele, observatiunile sale, si mica sa colonie. Este aprdpe certa ca, Cristofor Colomb a staruita cat-va timpa la Porto-Santo, si ca rAmasitele de nisce vegetalenecunoscute, pe call le observa pe langa fermi, maiira, si mai multi seri6sa NI preocupatiune. Fiind-ca insii trebuia sa traiasca, ela lila parte la Orecari expeclitiuni pe Vermuril Guineel; dup a. aceea, in 1477, vênpndil tall ce avea la Porto-Santo, echipa ua nav a. cu care-
facu ua calgtorie in Mama Nordulia 0 in Islanda, in scopulil de a se informa ela insusi despre descopeiirile pe earl traditiunea le atribuia navigatorilor Scandinavl; cad prolec-
tulit Int era bine hotarita: ela vo:Q, cu ori-ce preta, sa in cerce marea sa intrepiindere. Nu se scie care a fostil resultatula acestel calgtoril ; cu tOte astea este probabila ca n'a fostil multamitora, de dre-ce Cristofor s'a intorsa la Lisabona, unde reincepu a fabrica haiti si sfere spre a'sl inttmpina trebuintele personale si ale familiei sale. In acelasil timpa, elf' avu 0 mail sperante: astronomulit Toscanelli, care devenise amicula lui prin corespondenta, fiinda consultata de regele Portugaliei, Alfonso V, asupra posibilitatei de a ajunge la mail prin Ocdanul Atlantica, a respunsa prin una memoria afirmativii, recomandanda pe Colomb ca pe una navigator ii experimentatil si capabila de
a duce intreprindelea la sfersita burnt Columb fu chlemata la curte, dar acesta inceputa n'ava mid una resultata ; nu dtha ca regele nu credea la ul isbanda,
dar fu Intorsa de la -acOsta intreprindere, din causa res www.dacoromanica.ro
12
holului ce avu sn sustine contra Spaniel, si mini inainte de a se fi pututfi gandi in repaosn la acésta. Succesorulti 861 Ioan II, prin un viclenie, pentru care fu,, ,ori cam, pedepsitri prin neisbanda expeditiunei sale, se pre-
fIca ci prilmeace planurile lui Cristofor Colomb, si cand credo en 'l le-a explicatti indestulii, incatA sn TWO intreprinde altulA acésti aventurn, le trimese in cercetarea una comisiuni sciintifice, carea in doug rinduri le-a declaratfi de himerice si impil (nelegluite), pecand eln insusl echipa nä
cornbiOra, rotunda care si plea spre a ajunge in China, traversand.ti Atlanticul, dar care peste puçinti se reint6rse in portulfi Lisabonel, gonitn, de un furtunn si descuragiatn prin inexperienta pilotului si. spaima matrozilorii. Cu dreptn cuvêntti., atinsti de acéstn nedelicatetn, Cristofor Colomb pricepu cli nu, mai avea ce an astepte de la regele
Portugaliel si, vgdendii inte8nsuln unti rivalti capabiln d'a ,organisa un noun expeditiune, se decise WO dna, catti mai in grabl, propunerea patriel sale. Republica din Genua si aceea a -Venetia, la care se adresi mai in urmn, priimirn
forte reü proiectele hi de navigatinne trans-oaanicn, si. ast-felii s'a reintorsfi la Lisabona, toeing' la timpn, spre a include ochil nevestei sale, care murea de mahnire si p6te chiar si de miserie, lasanda-i mil Matti de dece anl (1485). Atunci, respinsil din t6te pal-tile, tratatti ca visionarn de -entre savantil oficiall, hartuitfi de creditori, umilitil in demnitatea sa, turburatti in libertatea sa, sirmanuln mare omti se strecurn inteun n6pte din Lisabona si. trecu in Spania cu filu-seil Diego; cllOtorindii pe josti, mai ca mil cersetorti, purtandil pe fiiu-sOil mai mita in card, fail nia un resursl,
dar avêndl in spirit'l sperm* care-I sustineal puterile si. curagiulti, &I mergea sn ofere noua lume pe care du se credea acum sigurn d'a o descoperi
lui Ferdinand s'i Isa-
bela, cad domneati atunci in Spania.
www.dacoromanica.ro
13
Inteni 4i, biruitii de ostenéll, i póte chlar si de f6me,, merse de bAtu, apr6pe de Palos, la p6rta unel modstift de Franciscan! a Santa Maria de Rabida, cerêndit ospitalitatea pentrn n6ptea aceea. Acesti buni pArintl nit tinurl aprdpe trei luni acolo, cAcl staretuld, don Juan Perez de, Machena, isbitd de oboséla lul cum si de nobletea trAsurilord, Ili intrebi de causa mahnirilord sale, silindu-se doa-lI console, de neisbindele sale, din simpla. compatimira pitul ce imp ArtAsi, in cele de pe urnIA, i sperantele lui. Acolo, in fine, Cristofor Colomb, gAsi adeviirati savantl earl se interesarA de proiectele liii i cari creclurA in geniuld sgd, Eld le explicA planurile sale ; ei le studied cu cunoscintA de c ausA, nelAsandil nimicti necercetata spre a se
informa de pe la navigatori renumitl, i ast-feld id incuraearl de a's1 urmAri intreprinderea, oferindu-se chiar si d.e a-i da ajutord. Escelentuld stare0 Juan Perez, care fusese confesord (duhovnicii) ald reginel Spaniel i care mal conservase 6re-care influenta la curte, 1-a datit scrisorl de recomandatiune f6rta staruitOre i, spre a-1 lAsa maT multi libertate de actiune, se insArcing i cu edacatiunea fiiu-
liii sett Columb pled apr6pe veseld la Cordova, unde residad atancl Suveranil. Dar, cu tOte scrisorile 1111 Perez, 1-a trebuitd BA
atepte dual ani, pIn sA. pOt fi presintatd inaintea reginel; i and, ate demersurl n'a mai trebuitd. sA. fad ! cate suplicatiuni a cAtatil sa adreseze ! Acasta II WA totil timpuld de 4i.; n6ptea lucra la meseria sa de imagistil, prin
care ii clistiga hrana vigei ; eld insO tot null perdea carag-lulu; chi sinitea cA. avea sA isbutésd. Cu t6te acestea, elA tail nu era aprOpe de sfersituld tribulatiunilord sale. Adusti in fara lui Ferdinand i a Isabelei de cAtre arhiepiscopuld de Toledo, ilustruld cardinald Gonzales de Mendoza, eld le elplicA prolectele sale en uA luci-
www.dacoromanica.ro
14
ditate qi u caldurl prin care il convinse mai de to EU. Er -hug mi voirl sl se hotArasci in favdrea intreprinderil, decatd ia urma cercetAril unui concilid (sinodti) de prelati §i -de savantl religioT ce aveah sA conv6ce inteadinsd la monastirea Dominicanilorti din Salamanca. Cristofor Colomb se infA9i§1 inaintea judecAtorilord s'61 in 1487 ; cAci el se ridicati ca judecAtori sciinpfici, ace01 cAlugArl earl nici uAdatl nu s'ati ocu.patA decAtA de chestiuni de eresie §i de controverse, i naturalmente cA toff furl contra lui, sub pretextA cA ideile sale ara cam mirosi a eresie ! In epoca aceea, and chestiile religi6se pasionaii clasele conduatOre i clomneati in modti despoticA asupra celor-alte
clase, sciinta oficialg nu avea dreptulti de a fi in contradiqie cu sAntele scripturi, i Cristofor Colomb nu putu. nici macar sA-si apere opiniunea sa asupra sfericitAtii (rotundimei) pAmêntului; prelatii 'l-o strivirl cu texturile : cpancentula nu po'te sa fie rotunda, cand uadata citirda in Psalmi c cerula este intinsa de-asupra lui ca ua piele, qi cAnd St. Petra, in epistola sa cltre Hebrei, comparA cerulA cu unit tabernacolfi saii cu unz corta destins asupra pfintêntului
.
Dupg, tOth necesitatea sciintificA, trebuia dar ca Omentull sl fie lath, netedii, de vreme ce Lactanc i St. Augustin, al probatA in modA victoriosfi neexistenta antipodilorfi. afar1 de acésta obiectati cel mai revolutionari din acqti savantl mai admitAndti cele done' emisfere -daca cine-va parvenea a se cobori in emisferulA pe care
null cun6sce, cum arA putea sa se reline in acest-altA? Colomb ig perdu ostenelele qi elocinta ; surdii eel mai ri suntA aceia earl nu vorA sa aude", i colegiuld de Salamanca nu von, sA audg nimic ; novatorahl fu respinsil cu dispretti, consiliulil neintelegêndl decatil ca uti nebunie cacéstA exorbitanta pretentiune, pentru unil oma de Andel, de a voi
www.dacoromanica.ro
15
fac u asa mare descoperire, când uddatd forma pl-emantului a fosta obiectuld meditatiunilord atatord filosofi si .gsg,
de alt-cum, aid faptului, sA comitg acea mare prostie de
a lice c Francisc I (care Mei nu era keg ngscutd pe atunci) a refusabi propunerea lui Colomb, carele n'a fdcut-o nici chiar lai Ludovic ald XII-lea; cdci regina Isabela, indatA, ce afil de plecarea lui, trimise in grabd dup6 dênsuld. Colomb s a reintorsid, dar ins6 corigeatti de modestia sa. Atunci a intelesii elil, cd vorba unui omrt modestil este mai in tot-d'a-una prinsd in sémd, si-si cunoscu singurd valOrea
www.dacoromanica.ro
16
sa personala. Ell vru sA fie numita amirall all flotel ce avea.
sA conduce', 0 vice rep all pAnfentalui ce avea sit desdpere. Obtinu tau ce cern prin tractata semnatti in 14 Aprilie 1492, plus sa aibA in deplina sa stApanire 0, proprietate, «a clecea parte din perle, din pietre scumpe, din «aurii, din argintl, din aromate, din bucate 0 mArfuri de t veri-ce nature, dobAndite prin ori-ce chipl s'arl putea, in tlimitele juridictiunel sale).
In fine, dupe' opt-spre-cjece ani de aqteptare 0 la all cinci-geci §i éselea all vietei sale, Ciistofor Colomb &yeaBA adud la indeplinire prolectulii care aN ea sA-I p6rte nu-
mele la nemurire.
II
Anttia cfil6torie Descoperirea insulelor San-Salvador, a Colzeeptiunii, Grande
Exuma, Longue, _Meares, Culea si, San-Domingo.
Cristofor Colomb nu ajunsese ana la capetull vicisitudinilorl sale; mai Anteiu ell cerd uA ne mai augitA ostenélA de a gAsi 0 a aduna unit numéril de buni raatrozi trebuinciosi expeditiunil sale ; 0 dupe' ce adunl vre-uA sutA i isbuti de a le risipi spaima ce le inspira nil. aqa mare intreprindere in acestti goll all Atlanticel privitl pe atunci ca III regitine de intunericii. 0 de mOrtes'a gAsitl de a i-se spune d din lipsA, de banidar in realitate din manopere pe sub maul ale unoril curteni geloli flota, ce 61 avea sa comande cu titlul de amiralii, era compusA din ug, singura corabiOrg, rotunda ; InsO tll nu se descuragill pentru ui a§a micg, dificultate, relativil en acelea pe carl le invinsese deja ; cAtre acésta ell mai era in re14iuni continue 0 cu
fratil Pinion nisce bopti navigatori din Palos, cArora le www.dacoromanica.ro
17
i'mpArtg0 sperantele sale, ast-fehl cl el echipail, cu spesele lord, done' corlbi6re rotunde none, numite caravele, in
cad intrarl 0 ei in0§1. Aya dar flotila lui Cristofor Colomb se compunea din trel vase, anume : din Callega, pe care ii 'lii dlduse regina, 0 pe care WI ihi botezase cu numele de Santa-Maria; din
.Pinta, pe care ilit comanda Alonzo Pinzon, 0 din Mina, in care hi impart4611 comanda cei duol frati Francesco 0 Vincento Pinzon. Flotila hi intinse pInzele in 4ioa de 3 August 1492, in miculii portti din Palos 0, in mijloculti unel imense multimi de curio0, mai multil consternati decatti simpatici, veniti acolo mai multti pentru a vedea pe ace01 6meni indrasneti 0 nechibzuiti call plecall pentra ul expeditiune fárg intórcere decattl pentru a le ura cglgtorie bunä. hltrepiinderea era condamnatl mai d'inainte de opiuiunea publid. ; 0, adio, ahl spectatorilorti cad salutail pe §efi 0 pe marinari, ca cum nu aveati s1-1 mai revacp, nu era
f5cutti ca 81 qtére ascunsa gróza de care se simtéti coprin0 6menii echipagiului, av'entandu-se en panzele intinse pe acéstä Mare necunoscuta pe careaunl fell de infrico§are
traditionalA, mai mill dean' lipsa de instrumenteo inehisese navigatoriord Ind din cea mai profundg, antichitate. Cu Me astea, in cele d'ant8iu 4ile, suillndti neincetatti unti yenta potrivitti i favorabilti, t6te mergeal bine, 0 spiritele
se mai inseninarl; dar dud a trebuita sl plece din insulele Canaril unde fui a. nevoiti a se opri pentru a repara vasula Pinta, a cal uia carma se cam stricase, fate probabila, din reaoa vointl a timonierulalspaima se reinoi. Unii accidentii fOrte naturaltidar care, pentru nisce Omeni.deja ') Ora§u in Spania la guiile riului Pinto care se urea in Ailantica, de unde a plecatu Crist. Colomb. 2
www.dacoromanica.ro
18
influentati de fricg lua and caracterd de ug prevestire amenintatóreIndoi qi mai mild frica: verfuld muntelui Tenerif, vuleand situatd in una din insulele C maril, feu ua erupVane, care laming Marea, in cursd de cate-va dile, ea nisee luciri sinistre; toti matrozii vedurg in acésta ug prevestire a cerului, qi rugarg, pe amirald de a nu trece poste limitele lumel cunoseute ; inse Cristofor Colomb era neelintit i. la credinta sa: eld 10 liniqti 6menil prin ad exp1ic4iune a fe-
nomenului care 'I splimântamai mullü si mai bine p6te prin entusiasmuld
s'e'd
qi
ast-feld la 6 Septembre, 1492,
eld pleeg din Gomera,1) al cgruia locuitorl 11 eonfirmarg existenta unui pgmentd necunoscutd la Apasd, LIM, a spune im-
presionabililord sei tovarg0 cl trel nave poitugeze, armate
de gelosia hiT Jean II, ii a0eptail pe Mare spre a le inchide trecerea. Eld lase IT evitg cu multg iscusintg 0 se indreptg hotgagtd in spre Apusg. Nu se isprIviserg and, t6te inceregrile. La inceputd, ug complectg, liniste, tinendd mai mune dile fiotila in loed, demoralizase echipagiele. Colomb trecea d'inteug, navg in'alta, ci intrebuinta timpuld acestel poposill silite, intru a liniti spiritele si a escita curiositatea tovargOlor sel, descriin-
du-le minunele terilor ce se afiail inaintea lord, si lutru a de0epta lgeomia, voibinda-le de aurulii ce avead sg glseascl acolo. In fine se iidicg rind ventd de Estd, care impinse corgbiele intend direqiune favorabilg, ; Inse i stgruirel acestui ventd, neliniti de asemenea pe matrozi, pa9ind doritori de a merge inainte, rgpindu-le veri-ce midlocd de intOrcQre.
La ug depgrtare do aprOpe done sute leghl de insulele Canaril, Cristofor Colomb constatg, variatiuni stranil la aculd buolei; studig fenomenulii, tainuindu-15. inse, cu multg ') Gomera, una din insulele Canard, in forin miii de totu rotunda.
www.dacoromanica.ro
19
grijI, tovargOlorti sa. ; dar matrozil nu intir4iarg, d'a observa ea busolele trigeati spre nord-vest 1), i valôndil ceea ,ce era pentru d'enqii resturnarea legilorh naturei nefiindii
And, eunoscuth pe atuuci variatiunea magnetichill inchipuira cl se aflail la marginile lumel §i ca inaintea lora nu mai era decilth gold qi pustiti,, prIpastil misteriase unde sciinta omulai rgmanea nimicitg. Acésta fa unh nuoil sublectri de infricopre : Colomb ili lini0 dia nuoil amenii explicanda-le fenomenulii dupe' observatiunile ce Muse, dar mai cu samg aratandu-le ug randu_ilea 0 id altg, pasere cari ocoleail imprejuruld navel Nina.
Trill urmare, Iiindh-ch aceste pgseri Mei uadata nu se departaza mai multd de 25 leghl de la Mare, elti a conchisil
din acésta eh phrantulh trebuia sh fie aprape. Speran0 mai reinvia deci pentru chth-va timpg... i crescu
0 mai multil child, in gioa de 17 Septembre, incepara a se vedea intr'-una eiburi plutindd pe suprafaça apei; ah tonstatatu chiar, pe una din acele gramegi de verdéO, 0 unit rach viii, simptoma sigma de apropierea Ormuriloiii; cu
tate astea vasele pluteah mered inainte Lira, ca sa yap, pan-Oath. Incepuil deci a credo ch aceste semne awl amagitOre, ca Marea era fira margini, qi ca ei &ail perduti in&mill deqerth infiaith; 0 fiind-ca provisiunile se imputinaii, toti fail copriu0 0 abatati. da descuragiare. Peste pucind
se auiirg, §i murmure, 0 era aprOpe sa isbaenesch qi ua xesz611. Amiralul isbuti iusii d'a o 'nabui prin energia sa; dar nu putu sh reinvieze §i curagiulii. Omenilorit sa, decath numal child promisiunile lui Elia confirmate pria alto probe iriol de apropierea pim3utuhil. Inteng sari, uh multime de paserele ocoleati in sboril cantandit imprejuruld caraveleloril, .0 iintre ele recunoscura i min fell de paseii earl Mei uh') Trageau spre nordu-NeAu, intre mézI nepte §i apusu.
www.dacoromanica.ro
20
data nu se stabilesce dedte imprejurule locuinteloril de emeni.
Cristofor Colomb se servea de aceste indicil precatil ele se presintail, i ele furl, in adeveie, destule de frecuente in ultimele qile ale lui Septembre, spre a mai inviora moralule abatutil a1 tovara0lore. sel. La 1 Octombre, le spuseca, facuse 584 de leghl in spre Apusii de la insula de Fer ; ele IBA scia bine, ca distanta ce strabatuse era mai mune de 700 leghl, dar nu von, WI sperie aratandu-le ca erail
aa depärtati de tara lore. Ca t6te acestea, pluteae meret ; ile1e treceati una dupe alta, noptile dupe nopti, i pamentii tote nu se mai ar6ta ; matrozil tri0i i ne1ini0iti, se supuneae, dar cutremufandu-se, 0 nici mai eia acum trebuinta de vre unü nuoil fenomene pentru a-'i consterna. Acestti fenoment se produse cu t6te astea : flotila se afla atuncl sub linia Ecuatoiului ; marinaiii vequia cu gr6za valurile ridicându-se fiä sa fie agitate de nici ung vente. Acésta tuiburare intfune elemente, pe care ei se credeall a-'111
cunesce, ii facu sa se tall a se aflail aruncati in
nisce ape neapropiabile i ca de acolo mai inainte nu era decate abisuri unde vasele trebulail sa fie negre0te. inghitite ; el se simtira perduti i, apropierea pericolu1u, surescitarea fricei, ii facu sa uite respectulii ce purtasera pine atunci pentru amiralule lore ; liptele de nemultumirl devenira, amenintatere. Era Cate p'aci s isbucnesca reseal, 0 autolitatea geniului 0 a cuventului lui Cristofor Colomb, avea sa fie neputinciesi spre a o iliabuqi, când de uadata,. in mijloculii racnetelore de mânie, se amp comandantule
Pintei scotendii unil strigate dorite de atata vreme : pa mentt i! Pemba ! Era la 7 Octombre ; tete vocile se unira pentru a repeta aceste strigate de speranta. Dar pentru c inoptase, a
www.dacoromanica.ro
21
trebuitil s a$epte dioa urmIt6re spre a se bucura de spectacolulti termului semnalatil. Ca -kit/ nerdbdarea a0eptaxii. dioa se luminI prea ea-
.rênd pentru toti, caci nu le adase deet u ilusiune. Ceea t e ei creduserl dreptil pamêntii era un nuoril care se unea tu orizontull Optele reincepura 0 insult Columb intra la indoiell, nu clef credit:0 lui nu sca4use 41espre resultatula finalil, ci de direci.iunea ce elü urmase, qi pentru a, nimica dupil afirmarea liii Pinzon c ve'duse din Pinta nisce papagali sburanthl in spre sudil-vesta, elii Il modifita calea ci. cate-va puntarl care Sada : fericita inspiratiune, cal continuanda dreptil in spre Apusa, corabiele s'aril fi sfaramata, probabilii, de marea stInca de Batama. Adsta schimbare de direqiune, on catil de mica a foAii, imu4i neodihna 6menilora. Imiralula se afla la indoiala !
prin urmare elil if amagea, sail ca se amagea pe sine in-sug, i revolta se organisa, cand se audi din mil de pa nava _Nina, strigatulti de : Pamentra
adsta fu totI u
ilusiune, i &lid cate-va ore s'a fostil inplati de unit num/. lar10 au .observata c Atunci nemultumirea isbucni fa/. Did u rezerva. Acestil -pamentil donitü cu atata sete, semnalan de dou6 oil in douö 4i1e, 0 care se 'Area fe'dendu-se mereü inapol, la unif se pau ca ua ironie a cerului, la altl ca IA stratagem /. intre-
buintata de amiralii pentru a-'i face a fi mai cu rabdare. navêndii nici u putere contra cerului, se legara de Colomb 10, adunêndu-se pe ponta, lift acusail c 1-ara fi amagitii spre a-'1 duce la ua mate sigurl ; eel mai indajitl declarara in file ca trebuia sa-'111 pedepsésca.
Flcutu-s'a ul revolt /. pe faça ? Unii din istorieni afirml ni da, Insë Cristofor Colomb nu vorbesce despre acésta ia maratianea caleloriel sale. Este adevOratti c matrozil ce-
www.dacoromanica.ro
22
lorf trei cor5biere s'ati intelesti intre da§ii §i ca in gioa de 10 Octombre aü refusatti de a inainta mai cleparte ; niment inse nu dovedesce ca el aril fi gisti piloi1orü d'a intórce prora 0 §i d'a se rein-Wee in Europa ; ca Cristofor Colomb na pututti s scape de amenintarile O. de mania lora decatti pun'endu:0 viata in mainile lorü, dac . dupe trei /ile1111 le va artita pamentii. Acesta semena cam a romanf, spre
a nu fi putt la indolala ; este, din contra, probabilf, ct amiralula a domolital iiitatiunea generala prin atitudinea sa energica. i a redobanditil c'ate-va i1e asupra nerndarii tutulord pun entusiasmulti elocuentii §i prin certitudinea sa de isbanda finala ; elf mai fu, catre acesta, ajutatal §i de evenirnente. In qioa de 11 Octombre s'a observatf in lungulti c6stelorit
navel Santa-Maria unit rugii, de totii verde am a, plutiudf de-asupra unorti valuri destulf de umflate. In acelnii momentti, 6menil de pe _Pinta ridicaf pe bordulf el ua bucata de lemnf care se Om a fi fostil lucratir atuncl de curend cu ferulf, §i ca cum destinulf, care pine atunci fusese contraria amiralului, arf fi voitil se imultésca probele apropieril do pamentti, matrozil de pe Nina ail prinsil Ira ramura. de -2.11;u1-spinii infioritf, cu unti cuibti de paserl plinti de oupire.
Aceste dove4I necontestabile, aceste semne de nä speranta care nu mai putea fi amagit6re, aiti fi fostf de ajunsii pentru a infiena na rescOla, data in adeverf aiti fi fostii res-
c611 in sensulti cuventulul; inse nu; murmure af fostil destule, amenintari chiar, p6te, inter/nil momenta de sureseitare, unil refusti de a lucra; dar inpotrivirea insa,§1. nu s'a intrebuintatil inpotriva autorit4ii liii Cristofor Colomb, caci orili cum, elf arf fi spusti in jurnalulii sC I) Partea cea de d'inainte a corabieT.
www.dacoromanica.ro
23
de Waffle pe care, amiculd sèii Las-Casas, l'a facutd sA trece la posteritate. Mai plutila dar anca tót 4ioa aceea fir' a vedea nimica; peste apte, nimeni n'a adormita pe bordulti celord trel vase; cad, osebitd de interesuld generald ce tinea de expeditiune, top matrozil aveaii si el unti interesti particulard de a semnala nould continentd, pentru ca regele Ferdinand a fostii promisii uA recompensa de 10,000 maravedis (apr6pe 8,000 francl) aceluia care avea sa zilréscA mai anteiu pamentuld. Cristofor Colomb, mai multil decatil toil, veghia absorbitil in cugetail vaste; in pregioa de a vedea realisandu-se speranta vietel sale intregl, elii contempla, coprinsii de uA neliniste febtila, fie-care valii ce-'111 spinteca nava sa, pi Rumera fie-care din nodurile ce-'111 apiopiad de tinta sa. Pe la meluld-noptil, ii se paili a vedea uA luming in departare; dar temendu-se de a nu fi inselatil de vre una din acele lucili fosforescente ce se preumbla une-ori pe luciuld marii, chilma pe und tênerd oficierd anume Guttierez i ii arata puntuld luminosu care se legana in umbrele orizontului.
Acestd Guttierez, care fusese din eel mai infocati al opositiunil si care acum credea ca nu va pntea avea destula admiratiune pentru amirald, afirma ca, in adevenl, ceea ce vedea, era foci]; inse Cristofor Co lomb, liti lug., de a nu spune nimicti tovarAiloid sel, nevoiudil a avea Wli reproseze cA le-a causatit ul bucurie fa1s1. Dar pentru asta data, era ul realitate: Pinta, care mergea inainte, trase und tug], si vocea matrozului Rodrigo facu sA resune acestil strigatil dotitti cu atata infocare, strigatuld de mantuire: Rinientrc! pitraMit! care gasi und ecod formidabild i veseld in tOte piepturile. Cristofor Co:o lab, care se dominase pin' atunci, ft]. bi-
www.dacoromanica.ro
24
mita de multa em4iune! cd4u in genuchi qi mulOmi cerialui de realisarea Nisului sea. Pe la done ore de dimineatd, piimentula care nu era departe mai multi de done ore de caravel% fu bine cunoscuta MA nici ud discutiune, §i cele trel echipagiuri, imbratiOmclu-se in entusiasma de bucurie, intonara unit Salve Regina.» A. doua 4i, pe la resdritula sórelui, se OA in Lea ee1e1 mai mid din insulele grupulni de Batama. Columb o numi San Salvator, §i se prepara d'a o lua in posesiune in faea naturalilora despu141 earl alergasera la terma, mai meta surprinil decata spairnantati la vederea corabibrelora §i a Omemlora earl, prin lucirea costumelord, li se plrea lord de ud specie eu multd mai osebita de a lora decata cum nu era in realitate. 4ice insa# 4( Doriniii a le inspira arnic4ie pentru nol i con4 Cristofor Colomb in naratinnea ealetoriei sale (vinsa, dupe vederea lora, ea el e'ara Mcrae mai bine in 4 noT §i. el ard fi mai bine dispaqi a imbrAip santa n6otra
«lege, daca vomit intrebuinta blande0 de a-'I convinge,
«decata daca amd intrebuinta forta, mit lisit a se da «unora din el scufe culorate §i margele de sticla pe cad el
«'§i-le-aa past' la gatd. Mai addogaiu 0 diferite alte la«cruri de micd prep, §i el ardtar d. a, adeverata bucurie «§i ap multa recunoscintg. Mena noi ama remasti lucre( meniti.
t Clad ne Alma pe vasele nóstre, el aa venni" In rota «la noi, ea el, ne aduce papagali, ghlemuri de bumbacd (torsa, zagaie1) §i alte multe lucruri ; le-ama data §i noi, gin schimbii, mdrgele de sticla, clopotel §i. alte obiecte. «El ne (Mead totil ce aveati, dar mi se parurd prea elI Una fold de lade, sulite nuel, la M.turl.
www.dacoromanica.ro
25
Arad in totti felulii. Barbatii i femeile small goi ca la .4ioa e0rei din sinula mainei 10th. rintre aceia pe earl 1-amit v64utti noi, ug. singura fenaeie era indestulti cla «tigra, qi nici unulii din barbati nu avea mai multil de «30 de ani. De altilmintrelea erail bine facutl, framog de «corpg i placuti la figura. Prulfi lorg, grosii ca nisce «fire de c6c1.1 de calg, le cadea pe la ochi; lar la spate de atêrna u uviui lunga pe care nu o tandeag nici uadata.
dua, 0 a se aparaii. Drama ganditti qi 'Lica m gan«descil a voril fi venincla alti de pe uscatil spre a-'I face «prisonieri i sclavi; ell crep ca el trebuie sa fie servi-«tori credinciog i fOrte blancli. El ag multa facilitate de
«a repeta curand totil ce auslit Santa convinsg ca el s'ani converti la creltinismil fara multa anevointa, pentra «ci, erupt ca nu aparting la nici ua sectan. Amiralulg se apropiase de tOrmarele nuog in qalupa sa cu Alonzo 0 Vicento Pinzon, cu controlorulti Itadrigo, ca
www.dacoromanica.ro
26
secretaruld Descovedo si alti catl-va oficleri. Eli tinea in m'ang, bandiera regalg ; cel duol egpitanI puita bandiera Cracei-verde, pe care erafi brodate cifrele lui Ferdinand It ale Isabelei; cu modulii acesta lug elil i posesiune insula in
numele regelui si a reginel Spaniel si Mu a se dresa procesulfi-verbala ah acteloril sale, vineri in gioa de 12 Octombre 1402. Partea cea mai dificilg a scopului era atinsg, i bletuld. marinarii genuesil, respinsil si dispretuitti de atata timpI ajungea la vice-regalitatea sa. Lumea-Noug era descoperitg!
Trebuie sg mai repetgmil ins!: Cristofor Colomb nu se credea
al
inteta tug noug; dup6 calculele sale, eli trebuia
afie pe litoraliilü Indiei, ceea ce explicg, numele de Indieni datii indigenilorit i pe acela de In,dii-oecidentalece Pad luatd tara lord. Aceastg, erke insë nu Impucineazg nici de cum giolia sa, carea ani fi fostfi totii asa de r6all numal pentru c eli a acutii intreprinderea, chiar i daca sP
ea nu aril fi fostil consacratg prin unit succesii pe care nu-'11 speit chi insusl qi ale drill imense resultate nici nu '11-le-a inthipuitd vre ugdarg.
Vizitandii noua insulg San-Salvador, de unde a culesii specimene din florl i chiar din animale, i, adevkulti grgindil, de unde eld a smulsii, prin singuluhl dreptii ali fortei., nisce paclnici locuitori pe cari von, sg-I arate in Spania ca ug probg a descoperiril sale, Colomb aflg, prin
semnele indigenilori, el de va pluti in spre Sad eli va ajunge la ug Ora airt cgrela rege posecl g. marl vase de aunl, i prin armare mari avut11.
Chiar de a doua qi, eld ii intinse panzele In directiunea indicatg, cu atatti mai convinsil cg, avea sg aborwww.dacoromanica.ro
27
deze in Japonia pe care o cunoscea dupe Marco-Polo, sub numele de Cipango, precdtd indigenii ii desemnad acestg
téig uncle aural se gdsea in abundentd cu numele de Cibao.
Eld a mai descoperitd and ug insulg; aceea, pe care eld o recunoscuse in sera de 15 Octombre, si carea nu et.,te departe decatti nnmal la 5 leghl de San-Salvador, si
o botezd, cii numele de cConcep(aune». A. doua 4i, o lug
in posesinne; eld fu priirnitl inteensa cu aceeasi bine-i aceeasi mirare ca si la San-Salvador ; dar pen yoin tru-cl eld cauta contineutuld, nu se opri multd acolo, urmg drumula in directhinea cdtre Apusd. Nod leghl mai departo, ug a treea imuld se ardta yederil sale, aceea pe care geografia o aratg sub numele de
(rare-Exunia) , i pe care eld o mimi atunci gFernandinaD. Era pe la apunerea serelui; tOt neptea din 16 spre 17 Octombre, col gbiele sttur In locd. A doua qi in reversatulti 4i1eT, ele se velurg ocolite de marl pirogi, 1) ; lase indigemi call se aflad inteensele, nu aveaii de loch intentiuni ostile. Atrasl de curiositate, el nu ardtard nicl ug dificultate de a chimba obiectele de prothictiune a insaki lord, fructe si bumbacii, pe nisce sticldril, tobe mici saü daierde 2), pe ace si mai cu seamg pe siroph, pentru care mama ug prea mare plAcere. A ce$ti naturali, de alt-feld mai civilisati dechtd acel de 6re-ce el Ionlaii in case fate din insulele precedente
curate si provelute cii cdminurl eraii dug si mai imbracati decatu vecinil lor ; insd tara lorü nu eia continentuld visatii de Cristofor Colomb. lndigenii din San-Salva3) Luntri§Ore aü §kici facute din trunchTulu unui aibme scobitu 2) Mici tube tuicescl, cam in felulii Realm ce se Nddu purtindei arsard noltrif, la joculu ursulul".
www.dacoromanica.ro
28
dor, imbarcatl in fiotiig, vorbead neincetatii de ul insula
fOrte mare situata la Sad, i pe carea o numead Samocto, unde avead sa gaseasca preciosulii metald. afar in aceeasl séra, amiraluld reintinse panzele, qi la 19 arunca
ancora in bala acestel insule, carela II a datd numele de «Isabela , pe care nume ênsë lid perdu de atunci, spre a lua pe acela de: «Insuld-Lungib). Acolo astepta cate-va gile venirea regelul, despre care 11 s'a fostd. vorbitil ; dar v4ênd ca. WI nu se arata, il urma calea catre unü pamentil pe care elil credea c tiebuia O. fie continentulift atattl de doritil §i pe care il-'lit indicati 'la Alma Acdsta era Cuba, unde a qi ajunsd in 4ioa de 26 Octombre, dupg ce lua cunoscinta de alte sOpte opt d. insule inqiruite pe ua singura linie, cari suntd negresitti insulele Incaras. Corabiele se oprira la imbucatura until rid care fu botezatil cu numele de «Seintit/a .21Eintuitorio), la ada,postuld until promontorid, pe care Cristofor Columb l'a umitü capuld «Palinierilorti», din causa arborilord minunaci cart '111 acoperead, qi ale card frunze erad a§a de late, incattl una singura putea sa fie de ajunsil ca sa acopere ua casa a naturalilord. La Inceputul el cerca destula dificultate de a vorbi ea naturalil loculul, carl fug6ti la apropierea lui ; dar in cele -de pe urma furl induplecatl prin mi416cele ordinare de seductiune i facura numerOse schimburi cu Spaniolil. El spusera amiralulul ald caral j arnald ni-11 arata forte entusiasmatd de splend6rea peisaglulal qi a positiuca de cea nilord, i a minunelord acestel naturi vergine
rata parte a promontorialui era und rid care era departatd numal de ua cale de patru gile de Cubanacam. Caventuld acesta fa ua scinteie de lumina pentru Cri.stofor Columb, care, crepadd ca intelege Kublai-Kan, www.dacoromanica.ro
29
nume de suverami tartaril, pe care-11 citise in relatiunile lui Marco-Polo, fu convinst mai multii ca oil cand, cas elt se ea pe pgmentil uscatt, la extremitatea Asiel si,
prin urmare, la ul distantl relatif scurtg, de imperiult Manyuilorrc 0 a Cathay (Chinel), tintt supreml a cArdtoniel sale ; elil nu scia et Fin cuventult Cubanacam
naturalii desemnat centrult insulei Cuba, del nacam in limba bolt intelege mi41octo, centru.
Dreptt acesta elt se pregIti a trimit, daruri printului care trebula sA slomnescI asupra acestel Veri, si alese pen-
tru acesta, misiune pe unti gentilomt de pe bordult set, insarcinatt ca st vorbéscl. Una ovreiu convertitii, anume Ludovic de Tones, cunoscêndil limba hebraid, cea chaldaid si puçinti din cea arabl, putea 6re-si-cum sI 'I servésca de tAlmaciu. Plecart, deci in cjioa de 2 Noembre, inso9iti de duol indieni purtItori de coliete, de sticlArii din fabricele Cordova' si alte maruntisuri a dirora capatare era Mite multil dorita de ecel naturall. ( E st e sigurt scrila atunci in jurnaluld set amiralult, care se credea la imbucttura riului eltio-Marelp, este sigur, et acesta este ptmentuld uscatt, si ca ed mg aflu pe drumult lui Zayto 0 Quinsay, cu 100 leghi mai apr6pe sail mai departe de una si de altap. Inse ambasadoril lui, earl nu gAsira de felt ceea ce el autat, se reintOrserg, in gioa de 5 sera, dupe cum o constatä jurnalul lui Cristofor Colomb, la data de 6 Noembrie, cjicêndil : «Ted n6ptea, cel duol 6meni pe cari il trimise amiralulii spre a recunace interiorult plinênturilorti, sosirg si-i spuseig cum ei, dupe ce at umblatt 12 leghl, at glsitt unit sattl cu 50 de case, care putea sI coprincjI 1000 de locuitori, pentru-cI mai multi din el locuiescii impreung in fie-care cas6,.
gAceste case suntt %cute ea nisce marl cortun. El ail"
www.dacoromanica.ro
30
4is5 ca locuitoril '1-att prilmitU, dupe ohicelulti lorü, ea cea mai mare solemuitate, i ch toti, barbati i femei, veniserl sh-1 yap, si 'I-ail pusii in casele loru cele mai bune; c Indienii le atingéti si le shrutati picI6rele si malnele, minunandu-se si credendu-1 eh el veneau din ceriu,
dupe cum le-ail fostil datil sh intelége prin semne. Apol le-au data si de mhucare din ceea ce aveal gCei duel Spanioll povestiih di la sosirea lorii, cel mai Sruntasi aT loculul, I-ail luatii la bratü i I-ah dusii la cea mai frum6sh cash de acolo, si le-ah datil seaune de seclutl ; si a attinci s'aii aeat i totl locuitoril loculai inpregiurul lorü, josii pe pamentii, in semicercii. Indianulii care II
insoçise le am cunoscutii felulii tralului creAtinilord,
incredintfindu-1 ch el suntii nisce Omeni haul% Dupe aceea, i toti se grAmAr-
scullada-se brbaii, intrarl femeile,
deei impregiarulti Spaniolilorti shrutanda-le mâiuele picidrele,
i
i piphindu-'1 spre a se incredinta dach qi el eraii
de came si de 6se ca si dênii. Cel duol Spanioll le-ail arltatil scoitdsoaia, piperuld si cele-l'alte aiomate ce le dadese amiralulil, i Inclienil le-aii datti s intelégh prin gesturl ch erail multe de acelea nu departe de acolo spre partea sud-vestalui, i ch acolo undo se aflari el, erati prea puçine.
«Dupe ce se inciedintara ch acesti Indieni nu aveal de feld orase, eel duel Spanioll se intOrserh la urma lort ; dar dad el aril fi voitlt sh consimth, unI nu:aril de mai multa de cinci sate de persOne, atatil bhrhati cum si femei, '1-arii fi insocitd hucurost, cie4endil top' eh aveau sh se reintOrce in cella. El nu Itë1nir in calea loll Biel unit satii compusd de mai multit de cinci case, si pretu-tindeni fui priimitl in acelasti chipii. El au vedutil si al multime de arboii si de flout mirmt6re; ati observatil mai _mune varietr.ti de paseri difelite do acelea ale SpaniiI,
www.dacoromanica.ro
31
farl de poternichl si de priveglatori CantIt6re, i de gasce, care erail forte multe. «Patrupede nu erail de locii, decatii mimai chini earl nu latrail; PArnêntala este forte fertila, f6rte cultivatii §i -semOnatfi cii mazIre, cii fasole i cu baba, ca total deo-sebite de aIe n6stre i cu plstêrnaci. El ail mai velutil ânc
i multA bumbacii in piciOre §i hnuti, tor3il i lu-
cratil ; intend singura casg, ati glsitii mai multi de 500
.arobe de Spania (aprOpe 6000 chilogr.), ceea ce face pe -amiralti a crede a acolo s'ard putea aduna, pe fie-care anti pine' la 20.000 cântare». Ceea ce 'MA a surprinsii mai multd pe exploratoril Spa-
fa de a vedea in calea lord, la ducere si intOrcere, mai mulVi din naturalii locuhui, blrbati. si femel «earl umblait incOci i incolo p'intre locasuri, cinendll in mâni nisce suluri mini ticute de unil feld de buruiang uscatA, InNurati intend Rile din aceeaqi buruianä, pe care o apiindéfi la anti capatil si pundit apoi pe ce1A-altil in gull, ci trAgêndil in pieptd furnul ifil &dart iar41 inapol. Acestil sulii el ilti numeail «tabacco. De atuncl numele acesta a trecuth la ins60 planta. CAA astil-feld este origina tigAritorii nOstre, sari cell pnin u. a
-Moll,
cigarilord de Havana, cu cad Spaniolii se obieinuira mimai contimporami, LasCasas, care vorbesce fOite pe largri despre acestfi obiceiti, adaogI : «Ed amti cunoscuth in acOstrt insulA spanioll pe Spa«niolii call: se obkinuiserg, a intrebuinta planta, i fiinda-ci 41i se ficai repropri, cliandu-le c acdsta era anti viola,
&alit; i dovadl cg istoriogiafulii
«ei respunLii cit le era peste putintg, de a'lti pisi. El «nu potil i4e1ege ce plAcere sad ce folosti gIsead el in « acOsta!»
Intrebarea despre plAcere rOmane 'dna- de fa,,fittl, de0
www.dacoromanica.ro
32
astql tót lumea fumözg ; CAA despre folosti, athtil guvernulti francesti cltti i alg altorti natiunI, ele sciti ceva L Dar sg revenimU la Ciistofor Colomb. Eld a plutittl in de-alungulti totil termulii insulel Cuba, cu flotila sa, care a ridicatii ancora la 12 Noembre, a cunoscutii cel duol
muntl, Moa i Cristalii, a botezatil ling porta cu numele de Puerto del Principe qi un archipelagti cu acela de Mer de _Notre-Dame; apol aflandil cg aurulti se ggsea cu imbelogare inteug 6re-care insulg Babeca pe care '1-o indicaserg ca forte apropiatg hotgra sä abordeze acolo ;
dar Alonzo Pinzon, a cgrusi caravell Pinta, era cea mai bung plutit6re a flotilel, apucg inainte fga a prevesti pe amiralulti qi dispgru cu totulti la 21 Noembre. Colomb fu f6rte superatti de acOstg plecare, dar nu-yi intrerupse de locti exploratiunile sale. Pe marginile Cube!, descoperi pe randfi: promontoriulti sail bala Moa, muchla
Mangle, muchia Vacz, portulti Baracoa, Ault' Barma, piscull clas AzulesD pe care 'lii trecu; dar, merel convinsti cg Cuba era unU continentil, elil nu se IncercI nici cum de a-'i pluti i marginile despre partea oriental. Se deplrtg deci in spre Est, cgutIndil negreOtti acea insulg «Babeca» carea atlta pofta tovaie01oril sel i p6te chIar pe a sa. A stti-felii, in lioa de 5 Decembre, elI ajunse in fall unel insule pe care Indienil o num6ii Bohio i pe careGeografia o cun6sce astql sub numele de San-Domingo sal Haiti (pgmêntil ridicatti) din causa ingltgrei terênaului sett Cristofor Colomb o numi cinsula Spaniolii 0 dupe ce Ii aruncl ancora in portulU St. Nicolae, pe care 'là botea, cu numele de port-Marie, o pluti de-alungu OrmunilortI pine la bah Mosquito, dupe ce cunoscu unii insemnatil numeril de promontoril i ung ostrovelU, cginia s'a dattl
www.dacoromanica.ro
33
numele de insula Testdsoi (de la Tortue) si in care amiraluld observa unii mind de apa navigabild i ua vale asa de frum6sa incatd a botezat'o cu numele de Yalca-Italului ! Cu tOte acestea, indigenil era ]. neapropiabill; el fugal in
pirogele lord indata ce vedéti caravelele, dar isbutindd cati-va matrozi s. prinda ul femeie tenela si frumusica, ea fa asa de generosd tratata de amiralil (care o trimise inapol in WI libertatea, cu inele, cu margele i cu ul bucata de halna, cal e nu era vre-und oblectti de luxd pentru densa,din causa goliclunel sale) incatd naturalii se domesticira cu incetuld i adusera productiunile pamentului lord pe borduld caravelelord. A. venitli la ciênqii chiar i und cacic.. (printil indiand din America) gold ca i supusil i supusele liii, cari Ild inso9ead. Colomb facu sa i se dea onorile cuvenite unui suverani, i afla de la densuld c provinciele de la Itesalitil erad Incarcate cu aurd. Acesta prilmire mai indupleca si pe unui and cacia de a veni sa pine la clispositiunea albilord t6te bog4ie1e Ord sale. Era tocmal in dioa de S-ta Maria, pe care amiraluhl facu sa se celebreze ci t6ta pompa pe borduld navel sale. Cacicula a asistatii la ceremonie, a mancatii la masa cu 6spele söü, i a plecatii de
acolo incantatd, uimitü, in sgomotuld artileriel, care 'la saluta ca pe uml rege, lasandd amiralului cate-va fol subtill de audi in sehimbuld bucatilor de moneta cu efigia lui Ferdinand si a Isabelei. Colomb, asiguratii din dioa aceea ca va gasi sa-'s1 improspateze provisiunile, facaudii schimburi cii incligenii, con-
tinua sa exploreze insula Spaniola. Descoperi mai mune porturi, Nomontoril, bale si riuri, apol la muchia Limbé, ua mica insula 'pe care a numit-'o St. Toma. Eld debarca adese-orl pe Wind i punea de infigea cruel, dreptii semnd de hare in posesiune, qi pretutindeni indi3
www.dacoromanica.ro
34
genilcarora le dadea de altilmintrelea cu imbilsugare inele de alama, margele de sticl i maI:cu séma elopoteI pe earl el le apreçiail f6rte multii nil priImeati ca pe unti trimisii alti cerIulul 0-11 incarcati cu provisiuni. Cacieulti
din provincia Marten, numita Guacanagari, 'I-a trimisil chlar i ua cingelore impodobita cu figura unui animalti, a cardi limM i nasulü erati de aura Muhl Preçiosulti metalii era dara cu imbilsugare in insula, 0, indata ce amiralulii le-a datti sa intelégè ca elti data aurulü, na-turalil iii adusera ua cantitate indestulii de insemnata spunêndu-'1 ca. la Est era ua tara carea producea f6rte multil. Colomb arü fi continuatii negresitil de a data aasta insula fericita, daca nu s'arii fi intêmplatti nal accidentil nereparabilil caravelei sale.
In 4ioa de Craclunti, asupra unel excursiunI afara din golfuli'l St. Toma, Santa-Maria s'a atinsü de stand i s a 'namolitil. Amiralulfi. 10 slei tOte puterile spre a-'i sate nava; elti fu nevoitil sa o parasesca i sa transp6rte echipaglulü el pe bordulfi. Ninei.
Povara fu de asemenea scapata tOt, multumita devotamentulul ml Guacanagari, care a alergatil cu unil Insemnatil numkii de Indienl 0 a datti ajutorti la descarcarea bastimentului, facêndii a se depune tOte provisiunile Sub paza de 6menI sigurl, astil-felg ca flu s'a perdutit nici uml obIectil.
A doua 4i, Cacieulti merse pe bordulti Nine, unde se afla acum amiralulfi, 0-'0 puse tOte avutiele sale la dispositiunea lui. Cristofor Colomb nu uza de acesta ofranda gener6sa, dar se decise sa fondeze mill stabilimentti ostai colonialti in insula Spaniola. esc Spre acestii sfêrsitil, facu de se incepu in qioa de 26 Decembre, ua fortareta ale card lucrarl furl cu asa mare activitate inaintate incfttil se termina la 2 Ianuarie ; in www.dacoromanica.ro
35
cursulti acestui timpi, prilmi noutAii de la Pinta; unii din indigeni o vecjurl ancoratl inteund rill la extremitatea insulei, i Guacanagari trimise u luntriOrl spre a se ineredinta, dar ea s'a insorsd fr ca sA o pdte descoperi.
Amiralulti se decise atunci d'a o data ell insu§1 : pentru-d, fiindil redusti la III singura caravell, nu-'§i mai putea continua exploratiunile sale.
Prin urmare, 41 alese d'intre echipagiull sed 39 de 45menI destinati la paza fortului, in timpuld absentel sale; 10 dete de §efil pe Rodrigo de Escovedo, le lAsA WA incArcAtura din Santa-Maria, care le putea ajunge pe timpti de und anti, §i pe de-asupra i alupa acestel nave, §i astil-feld pled. din insula SpaniolA, in dioa de 3 Ianuarie, recomandandti mai cu osebire nuoilord sT coloni de a conserva bane re14iuni cu indigenii, a cerceta minele de auril §i. ug positiune favorabilA pentru fondatiunea unui oragi. Dup uA plutire de doug cple pe lingA tgrmurile insu-
lei, a data de Pinta, carea nu Muse nimica din 4ioa de 21 Noembre, qioa disparitiunei sale. Alonzo Pinson, merse
pe borduld caravelei amirale §i se incera a se scuza de conduita sa ; Cristofor Colomb binevoi a se muThimi de relele lui justificAri, pentru-cA avea trebuintl de densuld, urma calea inainte. La 7, a trebuitil M. se opresce ca sA astupe uA intrare
de apa ce se declarase la scafa (albia) Nina; amiralulit profita de acestil repaosti spre a face recun6scerea unui fluid mare, in depArtare de IA leghe de Monte-Cristi, qi. pe care ilul numi tiula de Aurtc, pentru-cA apele lui rostogoled mteensele numer6se fdrAmiturl din metalull cell multi doritii. Acolo p6te se afla norocull ; ins5 Omenii emu osteniti sub indemuuld fratilord Pinzon, el ceread in gura mare d'a se reint6rce. vi,
www.dacoromanica.ro
36
ReInt6rcerea incepu a se face in cjioa de 16 Ianuarie si era si timpti d'a o efectua, cad din ac6sta parte a insulei, indigemi
carl fusesera probabilmente fOrte rà tratatl de 6meniI Pintei se aratall cu totulti ostill ; s'a datii chiar i u lupta, ati cursii sange, i prisonieril luati marir numerulti ostaticiloril pe carl II inea Cristofor Colomb spre a-'1 arata in Spania ca nä dovada a descoperiiilorti sale..
Caletoria fii urmata fára nicl unti accidentil pine la 12 Februarie ; dar in gioa aceea si in cele done urmatOre, caravelele furl sguduite de ul tempesta asa de violenta, inCAM amiraluhl, temêndu-se de ua, catastrofit finala, scrise in prescurtare pe null pergamentii pe care ilti aruncä . cu mita grija inchisu inteunti butolasil resultatuhl descoperirilorti sale cu rugaciune, catre acela care-11 va gasi, de a-11 face sa ajunge in mainile regelul Spaniel. Lesne IT p6te cineva inchipui disperarea acestuf biet mare barbatti, care, dupe ce IT consacra intrOga viata pentru u idee mare, avea s cerce null naufragiu (ua vasfrangere) tocmai aprOpe de limanti; dar fiitorubl ii pastra. qi alte necazuil. Futuna se potoli, navele putura sa ajung6 la insulele Arore, pentru a's1 repara stricachmile.
La 23, ea tote vênturile furiOse cari peste pininii devenira de totri. contraril
Cristofor Colomb 41 relua calea,
si fu prea fericitii ca se putu refugi, in lioa de 4 Marte,
la imbucatura Tagului, pecand Pinta, despartita de caravela el, prin tempesta, fu impinsa pine in bah de Biseala. Amiralulll gasi ua Mina prilmire in Portugalia; elii fa chiar chlamattl de catre rege care binevoi complimenteze de indrasnOta sa caletorie: toe elii avea mare graba de a revedea Spania i, indata ce 'I permise timpulti, 41 re-
intinse panzele. In fine, in din de 15 Marte, pe la pranzti ancora in portuhl de Palos, de unde plecase cu sépte hint §i
jumOtate in urnag.
www.dacoromanica.ro
37
Acesta fu eelti d'antau, uniculti sèd triumfti, gi iu cursulii cll'OtorieI ce flea inpreunA cu echipagiulti s'ai, ea bogItiele sale, 0 cu cei 4ece Indieni pe earl ii aducea din Noua-Lume spre a merge sI glsOsca curtea regala, care se afia atuncl la Barcelona populatiunile alergail din t6te pArtile in calea sa 0 '1 fgcur1 onorurl regale. Intrarea lui in Barcelona fa strAlueita ; Ferdinand 0 Isabela desNurarg la acOstl ocasiune t6t6, pompa secolului .alti 15-a. In fruntea corteglului sgii mergeati. ace§ti Omeni de al alta, rag, ImbrIcati en vestiminte 0 ca podoabe necunoscute in Europa. DapO aceia urmaii purtate de matrozi, in colivil stralucinde de decoruri animalele i pAsOrile stranii de prin acele plmenturi depArtate; apol, veneaii fructele, &rile, esentele Lumei-Noue, elegantti ap4ate in marl copri de aurti ; in fine, marele navigatorti, revestitil .eu insigniile sale de amiralii alii Oceanului Indian, 0 pe care, regele 0 regina, ihl priimirg in piclOre, ca pe uml
egall Ehl raconta, inaintea acestel strIlueite multimI, primejiliile eglOtoriel sale, noroculti descopeririloril sale, minanile thiloril ce c4tigase Spaniel, sperantele Ce mai formk pentru fiitorl Entusiasmuhl fa ap de mare, Inc5111 Wt adanarea alu in genuchi, inton'andil anti Te-Deum. AcOsta fu, negre0til, cea mai frum6s1 4.i a vieteI WI Cristofor Colomb. Visulii lui nu mai era uml visil, i numele lui avea sg. fie aclamatll pentru -WI Europa; insO onorile ce '1 fIcurl, furl bine 0 ca prisosti platite prin tarmentele 0 nedre2tatile ee trebula sA. ceree de aei inainte. .
www.dacoromanica.ro
38
III
A doua cill6torie Descoperirea insulelora Dominica, Maric-Galanle, Guacicloapa, Montscrat, Santa-Maria, St. Martin, S-ta Cruce,. Porto-Rico i Jamaica. Succesulü celei d'anteIn dletoril a lui Cristofor Colomb, a surescitan spiritele; din tOte pIrtile Spaniel alergara voluntari spre a face parte din a doua expeditiune, pe care avea negreit s u intreprin46 i pe care, opiniunea public& set6s1 de auril 0 de avutii intreveclute in perspectivl
o cerea In gura mare. Uml 6re-care numer ii. de marl seniori solicitarl on6rea d'a Insoçi pe amiralul ii. carele, nu. mai era atunci pentru (161101 scIpatatulli marinartl genuesii atatil de dispretuitil odiniOrl ; pentru c, inopatil prin documente formale i purtandli pe armAriile sale acOstl mandr1 devis, pe care 'I-o &Anse regele insu0 : colom& a Castilla si Leonulul nil lame nuoeiz, el nil gasOri demmi
de titlald de vice-rege al Oceanului Indian, care il se confirmase i pentiu densuld §i pentru urma0I lui. Amiralula, druia Ferdinand. 0 Isabela il incredintaa
pentru ast-dat u
devOrata escath a. compud din 3 co-
bil 0 din 14 caravele, putea sa, '0 alOge pe favoritil set, Elü plea de la Cadiz in 4ioa de 25 Septembre, ducendii, en densula 1,200 6menI de diverse aptitudini, cal, vite instrumente pentru a culege 0 a purifica anrulü, grane diferite i t6te obiectele necesaril la stabilima unei coloni
considerabile. La 1 Octombre, elil poposi in insulele Canaril, la insula de Fer unde femase ping la 9, spre a V. reinoi aprovisiongrile 0 a a0epta unit ventil favorabill,.
www.dacoromanica.ro
39
care sa iii mane in dou6-4eci i trel de 4ile la fata Pamêntului-Nuol Dumineca, in 3 Noembre, pilotuld vasului amiralti MarieGalante, arata pamêntull. ; acésta era ua insula Imbreat g. ap de desii cu arbori, Incât1 Cristofor Colomb, socotind'o nelocuitä, nu se opri la dênsa 0 se multami de a-'i da numele cle Donanicä, pe care RA p6rta, alma §i pin6 astagi.
Llü a mai osebitil hca i i alte insule mid, i ajunse in fine in dreptulil unei a doua insule pe care o boteza. cu numele de Marie-Galante, numele ce purta nava sa. Finda insé grabitii de a regasi simburuhl de colonie pe care o lame in insula Spaniola, ela nu se opri niel la acésta a dona insula. A doua gi, a treea insul. Acésta, mai mare, era locuita. de acei caniball sail Caraibi, despre earl amiraluld augise numai vorbindu-se in prima sa cal:61one. Elil trimise deci
unii detapmentil bine armatii pentru a o explora ; ins Spaniolii nu se putura apropia de indigeni, cacl ei fugira la vederea lora. Numal inteunti catunti compusil din vr'o trel-tjec1 de case de lemnii, de forma rotunda 0 acoperite
cu fru* de palmieri, puse mama pe cati-va prisonieri, cari apaqinéil unul trib t. invecinatil pe cari se pregatéii sa-'1 jertfésca Canibalii spre a le servi la oribila lord masa. Ose de maini 0 de picióre, i capete de curênd Mate pe cari le gsir id colo parasite prin colibele lord nu mai lasail lid ul indolala despre moravil ii obiceiult1 Caraibilorl Acésta insula, din care Cristofor Colomb explora ul parte 0 '1 recunoscu riurile cele mai principale priimi de la dênsulil numele de Guadeloupa, din causa aseménarii topografice cu ua provincie a Estramadurei (din Spania). In qioa de 8, reintinsera panzele. Amiralulti arà fi voitti
www.dacoromanica.ro
40
bucurosh a se apropia de ua, insull mare, pe care o vuse plutindl in susii la North, i despre care, prisonieril luatI la Gaadeloupa, ii spunéri ca. se numea Madanino, qi cl era Iocuitä numai de femel, ultima indicatiune care liii mai intarea din nuoil in prima sa idea, c el plutea pe termuril Asiei, de 6re-ce Marco-Polo cita, in relatiunea sa, ul Ora asiatica unde populatiunea masculina era necunomita ; dar vênturile contraril liii poprira d'a se aplopia de dênsa. pece leghi mai departe, urmandu-V calea in directiunea
insulei Spaniole, ell mai descoperi ua insula pe carea o numi .Illontserat, pentru ca era incongiurata de munti inalti;
mai departe anca alte insnle cea d'antau fu numita S-ta Maria-Botonda, i cele-l'alte doug St. Martin 0 S-ta Cruce. In acesta din urma insula, amiralulü voinda a be apro§i visiona cu apa, fu nevoitti a "Is l. pentru prima 6rI, in acceptiunea marginal a cuvêntulul de dreptull de cucPrire, care in toti timpil n'a fostti a1tal decät dreptulti celui mai tare ; scena fu raportata in ace01 termed de Petru Martyr, descriitoruld acestei expeditiuni: Amiraluld a comandatil a se coborl pe uscatti 30 de 6meni din nava sa, spre a exploata insula ; i thnenii, coborandu-se la te'rmii, glsira patru &ini qi atlti 6meni tmeri si femel pe mall veuindii la dê*I i intin4endu-0 mâinele ca rugatoii i cerêndl ajntoril i mantuiie de Omeni crunti. Cauibalii, ve'Ondil acésta, totil ca si in insula Guadeloupa, s'at" retrasil toti fugind. prin paduri. Si (SmeniI noOrii se opril a doué (Jae in insula spre a o visita. ((In timpull acesta, aceia earl re'masesera in corabie,
vq.ura veninda de departe ua luntre cu optil
si opt"' femei inteensa ; Omenii noOril le facurl semni"; inse el, apropiindu-se, incepura a patrunde pe ai no§trii, internal mothsl fOrte crudti, cu sagetile lorii, inainte d'a apnea
www.dacoromanica.ro
(Smeni
41
2,ce§tia d'a se acoperi cu pavezele lora, astil-fela c
unix
Spaniola fu ucisii de sagéta unel femel, §i totil adsta femeie mai patrunse i pe unil altu, cu u alta sagéta. «Ace 0i sglbateci purtail sageti inveninate, avenda veninulii in fera ; p'intre el era IA femeie carela se supunéa tot): cei-l'alii 0 se plecati inaintea el. i, precum lesne
Il p6te cineva imagina, aasta era IA regina, care avea un fiiu cu cautatura crunta, robusta, cu figura de lea, 0 care o insoslea.
A1 no0rii dar, socotinda ca era mai bine d'a se lupta pleptil la plepta decata a .a0epta mai marl rele hartuindu-se aja, de departe, 10 inaintara nava aa de tare in puterea Nês1e1oril, faand-o sa alerge cu ap mare rope4:pciune, incata c6da acestela, de lute ce mergea, scufunda
luntrea acelora in fundula apel.
Dar Indienii, ca buni inothtorl, WI a se mica niel mai inceta nici mai tare, nu incetara d'a asvêrli mulcime de sageti contra a lora notrii, atata barbatil cata qi femeile. i facura, astii-fela
incata ajunsera inotanda la ua
stand acoperita de apa, de-asupra carela, suindu-se, con-
tinuala a se mai bate cu barbatie. Dar in cele de pe urma fura prin0, i unula din el fu ucisa ') §i filula reginel strapunsil in doug locuri ; apol fura du0 pe corabia amiralului unde i acole se aiatara nu cu mai pu9ina ferocitate i atrocitate, intocmal ca nisce lel de Libya cand se simta prin0 in laturi. i erail asta-fela incata
nimeni nu s'aril fi pututa ulta bine la den01 fara ca sa nu '1 fi tresarita inima i intestinele de oi6re ; ap de hidosa, teribila i infernala era cautatura lora 2).) ') Acestu cuvêntu este in textu intocmai reprodusu prin clicerea .
,fut occis". 2)
Textubi d'intre ghilmele fiindü nä citatiune din vechiulu istorio-
,raftl Pierre Martyr, s'a facutu t traductiunea órell-cum inteunu tiIu mal analoit.
www.dacoromanica.ro
42
Cribtofor Colomb n'a cantata sa reinolasca ua asemenea lupta ; elil 10 continua calea inainte in spre Nord, trecendii prin miloculi unei aglomeratiuni de ostrovele pe cari le-a botezatü cu numele de arhipelagulii celoric spre a ajunge in faça inun-spre-dece ma de Virgins
sulei Porto-Rico, pe care o numise la incepute. insula S-t. Ith Botegatorit, §i care era atunci locuitä de Caraibi pluti d'alungu termului meridionale, ca la cinci-4eci de leghi, lIsIndii pentru alta data ua exploratiune seri6sa,
relua plutirea in directiunea insulei Spaniole. Acolo ajunse Vineri in 12 noembre, §i mare fu surprinderea i mfilnirea lui dud nu gasi nici urma din fortareta ce InAltase 0 nu vela esindu-i inainte nici unulti din cei
patru-leci de 6meni pe cari 11 lasase acolo spre a lega relatiuni bune cu locuitoni indigeni; desbarca prin urmare, presimtindil vre-unii evenimentii sinistru : malule eia puetit'', totuld tristü i tacutti, indigenil fugisera la apropierea lui. Caciculti Guacanagari se presinta pentru a '1 da explicatiuni, de caii nici mai avea elil trebuinta, din momen-
tuld ce '0 velu fortareta redusa in pulbere... i descarcatura intregel sale baterii, ca apelti supiemil, remase fara nici unü respunsii. Guacanagaii ii relata ca 6menil lasati spre paza fortului, abusasera, de puterea lorti qi total uadata 0 de inocenta locuitorilorti, spre a le jafai proprietatile, a viola drepturile umanitatii, i ca in scurte. resculara WO, insula asupra lorti, afara de WI, Guacanagari, carele a fostii chiar 0 Amitil aparându-i pe den01. Colomb nu crelu nimicil din acesta pretinsa intervenire a Cacicului. Durer6sa veiitate pentru elti era ca tovar5,01
lui d'anteiu, atacati in fortareta lore, s'ati apaiatii mar multü timpil inteensa, dupe care apoi ati fostti al* in www.dacoromanica.ro
43
adapobtulii lora, care acesta il facea sarcina cu atata mai dificill precata ela trebula acum se, lin4tesca pe locuitori 0 sa le inspire indestula incredere sail frica, spre a nu mal avea a se teme de asemeni evenimenta. i§1 intrebuinta deci teta, dibacia sa intru acésta si isbuti indestula incata sä On' intreprinde fondarea unul ora§4 care sa fie capitala posesinnilora sale 0 caruia 'I-a data numele de Isabela. Pecand se saver§ea aceste lucrari, amiralulti, obligati' de a sta la pata in urma ostenelelora unel lungi plu till cale '1 nascu 'ma accesa de artriti11) trimise trel sute 6meni, comandati de Alonzo de Ojeta qi Corbalan, spre a recuneste interiorula insulei 0 mai cu osebire partea numita Ctbao unde, dupe ipsa naturalilora, se &et' bogate mine de aura. Ace§ti duel gentiloml, descoperha, in adeverii, patrii
riuri, alti carora nisipa era indestula de aurifera incalli putura sa scete din elii ua pepita2) de III gieutate ca de Doe Inca' ; el s'au intorsii de acolo cu ua mare cantitate de emu, pe care le-o dadusera indigenil in schimbii pentm ni§te sticlasil 0 alte obiecte de preturi mid. La vederea acestorii bogatil ap, lesne de dobandita, Cristofor Colomb, care '0 inaugurase deja capitala sa prin consacrarea unel biserici ce se facuse in gioa Epifaniel (de Boboteze), in presinta unel numerese adunari de na turall, pe call 'I surprindea cu deosebire ceremoniile religiOse, celebrate de altmintrelea, in tOta pompa acelei epoce,
cu trel-spre-clece preoti spanioll, Cristofor Colomb, (lid, cugeta sa trimita regelui 0 reginel Spaniel nuvele despre colonie. Incerca deci tail aurula culesu in insuld i in. ') Durere la Ineheleturi, reumatismu. 2) Bulgara§ft de auru brutn, infermu.
www.dacoromanica.ro
44
alte felarite prodactiuni ale pamentului, in doue-spre-cjecea
-corabil, earl plecara in gioa de 2 Februare 1494, sub comanda capitanului de Torres. Dupe acesta eli a voitii s recun6sce insusi taxa aurului, -dar in momentuld de a pleca fa nevoita sg, nabusesca ug. renal ce isbucnise intre Spanioll ; acesta revolta ill Lica sa mai peril() and unit vasa din ale sale, in care, sub pretextuhl de ua misiune in Spania, imbarcg, pe cel mai daiji si mai incapatinati din tovarasil sel, sub ordinele locotenentului Bernard de Pisa, despre care avea fOrte multe -motive de nemultumire. Dupe restabilirea ordinel, MA. in Isabela pe fratele sea
don Diego, cu titlula de guvernatora, si ela pleca cu cinci sate 6meni pentru Ctbao, care nu era numal tara aurului, dar alma qi tara aromatelonl i alte ; pamentulil era acolo asa de manosil i productive., Incfttà legumele se coati numal in cinci-spre-4ece ile i graulil, seme latil in Februarie, putea sg, fie recoltatii in Main. Pe c6sta unel movile, nu departe de maluld Auld, amiralulii fan a se construi ug. fortareta solidg, pe care o numi S-t. Tom, ca ua gluma pentru unil din oficieril sel earl se aiataii and, necrecjetori in privinta aurului gasitti, de si in tOte Jilele indigenil veneati spre a da in schimba cantitati indestula de marl, pentru nisce margele de sticla si mai cu osebire pentru clopotei, ahl carora suneta argintia Ii desfata fOrte multü. Pentru paza acestui forta, ocolitti de urra qaap larga, lasa 56 de 6meni bine aprovisionati, sub ordinil unui oficierii anume Pedro de Margarita, qi ehl s'a intorei, pe la inceputuhl lui Apnlie, la Isabela, unde presinta lui mai potoli ua seditiune, pricinuita de altcum, din lipsa de fling, si din refusuhl nobililora hidalgos') cari se inpotriveil la lucrarile de '.)
Nobilil de rash pura spaniolh, §1 titlu alü unoril nobiii Sparuoll.
www.dacoromanica.ro
45
constructiuni de morl. Colomb fu silitri a intrebuinta mesuri severe, qi pentru cl 0 preotil atitail discordia elil le inchise bisericele. In Ilioa de 24 iiprilie, reintrl pe Mare cu trel din cele-
patru corabii ce I mai remaneati, spre a 'si complecta descopeiirile, dupe ce mai 'Antall institui, pentru gayernarea coloniei, um'i consiliti compusti din trel gentilomi 0 din superiorula misionarilorü, sub prepdinta fratelui WI Diego.
Coboranclu-se in spre Sud, Colomb se afll peste mint'. in Lip, unel iusule pe care naturalii o numed Jamaica qi care 41 tinu de altfelti numele pine astAili; locuitoril el industria0, dati chiar la lucrarea artelorA mecanice, erail de unU caracterti nu de totü pacidcii; el se impotrivira cu armele la debarcarea Spaniolilorii, dar fiindil indatI respin0, inchelara cu den01 unii tractata de aliantl. *
De la Jamaica, Cristof Columb, creciendu-se ajunsil la puntulti uncle vechil geografi purled Chersonesula, se in-
dreptl la Vest spre a aborda la acea regiune de aunt Dar nisce curenti forte tarl nil aruncarl pe termuril Cubel, pe cari il urml la ul intindere de done sute leghl, plutindil intr'una prin trecötori inguste, formate de ul aqa mare multime de mail 0 midi insule, inchtii elil boteg, mai multil de qépte sute din ele. In lima Main, insulele devenira mai marl, mai erbar6se,
qi mai ou Being mai desti populate. Relatiuuea de calötorie a amiralului, (lice el atunci a intratil inteunti riii ale canal ape erati ap de calde incatil cine-va nu-'0: putea tine niba in ele; dar ceea ce relatiunea mull, ca mai curiosil 0 cu deosebire mai adeveratti pentru-ca acestii faptu este intiparitti de exageratiunea spaniola este modulil de pescuitti alti locuitorilorti acestora termuri prin www.dacoromanica.ro
46
ajutorula unui pesce numita Remora, care juca la (16411 rolulg cainelui de vengtOre. SA lasaing a vorbi relatiunea insgqi:
cicestii pesce era de ul forma necunoscuta, avendii corpulg asemenea unul verlang (tiparti) mare, si indaratulg capului ug, piele forte tare, in fell"' de Fogg pentru prinderea pescilorg. El ting pescele legat il. cu ua fringhie la marginea corgbiei totg in apg, pentru ca nu sufera vederea luminel. i cand el vedil vre-ung pesce sag vre-ug, test6sa cari &Intl acolo mai marl decatil ug, pavgza de Mare atunci deslta pescele mai slabinda fringhia. mare Cand pescele se simte deslegatil, de uadata, cu iutéla unel sageti, se aventa asupra pescelui sail a test6sei, arunca
asupra-le pielea ia felg de punga, qi yi tine prada a§a tare (fie pesce sag test6s1), de partea aparenta afarg, de
OA incatg nu i se p6te rapi nici Inteung chipil, daca nu-'1A va sate la marginea apel, trggêndg 0 strangendii fringhia cu incetulg; caci, indata ce elii da cu ochil de
lumina 0 de aerii, numal decatg tg lasa prada. Atunci pescaril se cobord call trebuie spre a lua prada, qi, punend'o in corabia lord, loga din mg pescele vênetorg ca atata fringhie catg este de ajunsu pentru a-Ti pune din nue" la postulii sell, Tara cu alta fringhie il dad dreptil recompensa ug. bucatica din carnea pra4e1.» In cele d'anteiu 411e din Ianie, Co lamb fa obligati' d'a
se mai repausa spre a-V repara vasele seriosg vatamate pe la fandii ; dupe acésta Msg. insula Cuba, in care fgcuse frecuente Mari in posesiune, spre a se reintOrce la Jamaica,
all"' carela tern:a de Sad ill urma tail, piue la extremitatea lui orientalit, cu intentiune de a merge mai nainte ca sa atace insulele Caraibe si sg distruge rasa de Caniball, cari le infectail acele insule cu sanger6se1e lora jertfe umane. Dar, sdrobitil de steneli i mai alesil de
www.dacoromanica.ro
47
grijile unel plutiri pericul6se, a careia responsabilitate cadea tOt asupra lui, c4u greti malacla si a trebuitil a se reint6rce la insula Spaniola spre a-'si caata acolo de *an6tate.
Nu 'si gasi ins6 acolo odihna; colonia era framêntata de disensiuni funeste i apr6pe de isbucnirea unui grozavri resboiu civiln. Disensiunile venéti din causa ca guvernatorala foitului Bt. Tozna, adusese la disperare pe locuitoril indigeni prin cele mai neomen6se i nedrepte napastuiri. Don Diego, II
facuse mustrari, cari furl asa de puchni ascultate, incattl impreuna cu guvernatorulil se imbarca pentru Spania, acela cari luasera partea lui intr'ua nava care dusese pe don Bartelemi, ala duoilea frate a lui Colomb. Resboiulti era iminentil cu naturalii indigenT, pentru-ca
Alfonso de Ojeda, insarcinatil de a pedepsi pe Caciculü Caonabo
St. Tonza,
care se revoltase contra guvernatorului fortului intrebuintase un miglocti care, prin perfidia
sa, atatase indignatiunea tutulorti locuitorilorl Colomb, merse sa gasesca pe acehl Cacicti in mi41oculit a lora s'61, sub pretexta de impacaciune, ducêndu-'1 si mai multe daruri, intre cari erail si catuse de maini. Caciculti nesciindu la ce se intrebuinta ii. acele bratare de fera 'in pile civzlisate, se indupleca a credo ca erail un felti de ornamentti alü regilorti Spaniel si cousin* a se impodobi
cu ele; dar nici n'apuca sa-'§i le asecle bine la maini qi indata fa legata pe caluhl lui Ojeda, care fugi in galopti cu tovarasii s51.
Acéstä rapire era odiosa, ; ea 41 avea p6te ua scuza din puntulli de tedere a1 cuceririi, in nevoia ce avea Cristofor Colomb de a nu lasa sa-'i se contesteze autoritatea ce elü delegase represintantilorti seT, ins6 ea ava urmarl rele. Caeiculü prisonierti fa imbarcata pentru Spania
www.dacoromanica.ro
48
pe una vasa care facu naufragiu si nu se mai audi nimicti despre d'ensulti.
Supusii lui se aratara pentru cata-va timpa rabdatori, obicinuitl a fi tratati de catre amiralü cu bland* si se asteptaa d'inteua i intr'alta, de a-'si revedea pe Caciculd lora Ward i sanatosa intre densii. Dar and vadug sosinda patru nave de inamici nuol care aceste nave, comandate de Antonio de Tores, aducéa lui Colomb complimente din partea Yegelui si a reginel, incredintan-
du-11 ca Ferdinand stabilise una servicia mensualii de i cand aflara mar cu grad ca el n'avda sa-'si mai revada nici uadata pe
transportii intre Spania i Colonia
«Caonabop, mortil inteuna naufragiu, atunci indignatiunea lora nu mai avu margini, si, condusl sub ordinil fratilora mortului, ei i cu toti locuitoril insulei se adunaia in numera de una suta mil, dice jurnalula amiralului (dar trebale sa facema parte exageratiunil spaniole) ca sa atace pe Europeni. Cristofor Colomb, abia restabilita, inso9itil de fratele credinciosa sal Bartelemi si de cacicula Guacanagari
amicilora si Spanioli, merse contra revoltatilora, de cari scapa la inceputa eftina cu done' sute de fantasia" bine armati, doua-deci i cinci de calareti si doua-deci si cinci de caini; numerdsa armata indigena fu luata 1 gong, la care luara parte si Cacicii. Indienil din vecinatatea mineloril ail trebuitii sa p1at6sca la fie-care tiel lull, cu titla de tributil, ua mica masura de aura; cel mai departati
de metalulti preçiosa, furl tar* la plata de 25 livre de bumbaca.
Acesta victotie restabili numal in aparenta, autoritatea amiralului: revolta nu era de totii stinsa; ea s'a reaprinsii si mai teribila, la vocea vaduvel lui Caonabo ; caci, inversunarea nu mai disputa biruinta in batalie regulata ;
www.dacoromanica.ro
49
ea intinse ruina inpregiurulii inamicilorl, pgrjolindl holdele de porumbl, distrugendll t6te semengturile i plantatiunile i retrggendu-se la munti. Spaniolii, redusl atunci la tete ororile lipsel, se deterg la asa grozave represalii, incgta se aflrmg a a treia parte a populatiunei a peritl attil prin f6mete i maladil cum i prin armele Europenilorii. De aid se incepe pentru Cristofor Colomb perieda restristelorl ; pecând clii pe de IA parte se lupta cu tete i mai adesea prin diplomatig puterile de call dispunea, spre a 's1 restabili autoritatea sa in decatil prin puscg insula Spaniolg, pe de alta era calomniatt, intend:1 modti ferte odiosl, la curtea lui Ferdinand. Ofiçierii, pe earl II expediase din causa nesubordingril loril, Ili acusal susii si tare de injustitie si de cruq.ime. Margareta, care nu avea 6re-cum a se prange decatii contra lul don Diego, pi
unti calugeril anume Roil, care nu avea a se plange
i mai multü acusgrile pe earl, cu tete astea, Ferdinand nu le prea luase asa multa In contra nimenui, Ingrduiar
sémg ; base el, fgcuig s. intelége cg Cristofor Colomb ura-
bla sa, se face independentil. Atunci regele credu cg trebula sg lucreze : e1ii numi deci pe Ioan d'Aguado comisarl, insgrcinat ii. de a merge in Indiile occidentale ca s aprecieze faptele inaiminate. Ciistofor Colomb era, cum mil dice, ea i condamnatil mai de'nainte, cdel clan Aguado nu era inamicu1 ti. lal personall, ell era celü pucinti man spiritil partiall i prevenitti ; cgtre acésta, cand elti a ajunsl la colonie, in luna lui Octombrie, amira1u1, flip dii ocupatii ea exploratiuni
se afla absent-5, si Aguado tratg pe don Diego cu atata arogantg mncâtii acesta, in virtutea titlului seii de guyernatorl generall, refusg de a se supune ordinilorn lui.
Acesta fu de ajunsii ca informatiune pentru Aguado 4
www.dacoromanica.ro
50
care se preggtea deja a se reimbarca, când de uldatg un
uragaml ingrozitoni inghiti chiar in portti navele cu
earl venise.
Intfacestea, Colomb s'a reintorsfi la Tsabela i avn pecãnd elil nu avea decgtil numal doug de a pune una din ele la caravele in stare de plutire dispositia comisarului regescti, oprindilOpe cea Pang spre a merge sg se justifies inaintea regelui. Aguado prilmi acgstg invoiall, indestulti contra vointel sale, si grgbi plecarea; dar descoperiudu-se atunci mine none in colonie, nu se mai pripi de a'0' face raportulti ; lacomia tIA indatg pofta de veri-ce discutiune ; nu mai fa vorba de regele Spaniel nici de ancheta ce ehl ordonase, qi tojl in genere alergarg la nuolle tgrêmuri aurifere. Acolo gäsirg bulggraqi de auni de IA greutate ping la 20 de unçii, i unti trunchla de chehlibarti greti ca de 300 livre. Amiralul g. puse minele in exploatare, i fgcu a se constrai, pentru ap'grarea lucrgtorilorti, ug forteretg pe hotarulli Orel de Cibao, i alta pe malurile rIalul Haina ; in urmg, grgbindu-se de a merge in Spania spre a curmg acusatiunile cu carl ii ptaü caracteraI i numele, flea sl i se preggtéscg de cale caravelele, cari qira, din portulti S-tel Isabele in dioa de 10 Martie 1496. La 12 Iunie, ele intraü cu pgnzele intinse in portuhi Cadixului, uncle Cristofor Colomb nu -mai fu prilmitl ca generositatea
la prima sa intOrcere. Nu numal a nu 'I-al aclamatii populatiunile cart nu voiaii sg iee vie ug parte inainte d'a se fi pronuncatti curtea, dar chiar tovargfil lui, arnrIi d'a nu aduce boggtia pentru carea trecusera prin atav pericoll, se argtarg nedreptl cgtre clênsuld
:
ei nu-'111
acusati, ce e clreptuhl, pe fa9I, dar atitadinea lord ill condamna.
Cu t6te acestea, marele navigatora fu prilmitii la curte
www.dacoromanica.ro
51
cu ul fav6re Indestuhl de insemnata, carea schimbit curentulii opiniunel publice; apoi expunerea caliitorief
sale de alii duollea carea fu numal decatti cunoscuta in Ma Spania era departe de a fi descuraglat6re, 0
afara de inamici 0 de acei carill invidiati II recaqtigi t6te spiritele. IV
A trela Cfil6torie Trinitatea.
Continentulii American. Insulele labago, Grenada, Margarita 0 Cubago.
Marele navigatoril nu se lgsa in descuraglare de ingratitudinea compatriotilonl sël : daca partea cea mare, partea geniala a misiunel sale era Orql-cum acomplinita, il mg
rembea acum de a satisface 0 partea cea mica, partea umana. Cristofor Colomb, cata sa o spunemii far'a ne teme de a-ri slabi datoria de recunwinta ce posteritatea a contractatil catre dênsultiera unti ()mil alil epocel sale; elti visase bogatia pentru sine 0 pentru al sel, 0, uadata terminata opera sa cea mare, ehl se preocupa numai de cautarea 0 afiarea aurului, care putea sa-'111 face' ..egahl 0 chiar superionl in putere tuturorti acelorii Robin' hidalgos, cari Il denigrati acum intreprinderea, tocmai pentru ca nu ail gasitil acolo bogatiile ce el nadejdulail. Pentru acOsta '10 puse 0 elii t6te silintele de a organisa ua a trela expeditiune sub auspiciele guvernulal spaniohl ;
0 nu cu pu9ine lupte 0 ostenell isbuti sa tuumfe de Tha vointa a inamiciloril sOl. Dar nicl ostenelele ce-'§I pregatea pentru fiitorii, nicI calomniele pe cari avea sa le .amutOsca atunci nu-'hi putura abate de la scopti 0 astfehl,
la 30 Mali 1498, putu sa scape de t6te supOrarile pe .carI le cercase din ()Ica intOrceril sale... Prin urmare, de
www.dacoromanica.ro
52
suferinda de artritd, intl./ in plutire cu optti coilbil in cari imbarcase sese-geci de matrozi, una suth, de fantasini, patru-deci de algreti, cinci-cleci de laboratori, dougdeci de minerl, doue-deci de lucrItori de diferite profesiuni, trei-deci de femel, medici i chiar si musicanti, inteug, vorbg t6te elementele unei colonisgri seri6se, alti cgreia fiitortl prepara elii, obtinendil de la rege ca, Ljte pedepsele criminale, in usii in Spania, sg fig schimbate ',LItea, deportatiune la insule, si inventIndii acéstl rea'bilitare a condamnatilora prin muncl, ale clfeia onorl istoria le-a atribuitii Engliterel. Fanditit in apele promontoriului St. Vincent de IA flot/ francesg, care volI s1-1 impedice expeditiunea, Cristofer
Colomb se indreptg in spre Madera, de unde expedig la insula Spaniolg cinci din vasele sale sub ordinil capita-
nilorii Pedro de Arana, Sanchez de Cabarajal 0 a unui din rudele sale, Jean Antonie Co lomb, netinêndti pe sOma sa decgtfi u singuig navg, si doug caravele, en care Msä
promontoriulii la médg-li spre a thia Ecuatoruld si
a,
cluta pgmkturi mai bogate in productiuni de totil felulg. DupO ce se apropig de insulele Sciril (du Sel) i Santiago in arhipelagulA capului (promontoriului) Verde, pled din nut]. la 4 Iu lie, fgou ug sutg doug-cleci de leghl in spre Sud-vest; apol, spre a nu remgnea in nemiscare sub zona toridg, din causa unel marl linisti, carea ii prelungea
durata, se indrepth de totil la Vest(' si descoperi in 31 Iu lie, uI insula pe care o numi Trinitate. Ackth insulg era f6rte apropiath de Ormü, insO Cristofor Colomb, care nu eguta pannêntii uscata in acOstI parte, se Mdoi cu atItI mai pucing prechtfi. matrozil pe cad 'I trimisese a doua 4i pe uscatil, dupe' oprirea sa la muchia Alcataraz 11 raportarg ca teritoriulii era neocuitti.
www.dacoromanica.ro
53
Ca tdte acestea ug mare pirogg (luntre) en vre-ug doue4eei si patru de naturali imbrgcatl cu ug mieg jupg de bumbaca in culori deschise i incolfati cu unü fela de turbang de aceiasi stag se ivi impregiurula fiotilei, dar pe earl nu '1 puturg atrage la borda prin momeala oglingilota 0 a sticlgriilora ; i acestg recun6scere a Indienilora se terming rain ug demonstratie ostilg, cgcl ei nu dispgrurg de acolo decatg dupe ce repegirg ug plOie de sageti asupra cam\ elei celei mai apropiate.
A doua 4i amiralulü cglca pe ascata pe termurile Vetezuelei care forma delta Orenoeului; dar numer6sele brate sag ramure ale acestui rI, ili fgcurg sg crége cg and
se afla inteug insulg cgreia '1-a data numele de Graria.
Acesta era toe in adeverg continentula pe care 'fig cgutase eTa ugdiniorg si pe care creluse ca l'a ggsita la Cuba ; dar Colomb n'avii timpa de all cun6sce persituatil fecta de aprOpe. Surprinsa in golfulg Paria de ug tempestg in carea fit nitre Vilna i Trindate
expusti la cei mai mari pericoli, elü se grgbi sa lesg, de acolo, nu inse qi fgra a nu fi apucatii sg, recunesce i sg boteze capulii de Pena-Blanca pe insula Trinitatil, capula Lapa pe continentU, 0 mai mune porturi, mai cn osebire pe acela alil cMaimutelorg>> la imbucgtura Orenocului, niel chiar farg a nu fi debarcatil la Arestula de muchia Cuniana, unde a gasitil ug minunatg prilmire din partea locuitoriloril,
earl Ih incredintarg ca. dincolo de muchia Aleataraz, pgmentula era f6rte bogata in aura 0 in perle (marggritare). Amiralulil arg fi dorita f6rte sg inainteze pin'acolo, dar nu vedea pe aceste termurI nici una adgposta pentru. navele sale ; cgtre acesta sanetatea II se alterase intr'una thipa f6rte seriosa, ii elu se grgbea sa ajunge la Isabela, pe care 6menii sel o cerea cu mare sgomota. Pluti dee]: de alungu termilora Venezuelei, intretinendil catil mai cu. pu-
www.dacoromanica.ro
54
tintA relatiuni cu indigeni, earl era' de III complexiune minunath, Cu ul fisionomie plcut i multa mai; coplii aerate tog aceia pe cad Ii vgduse ping la 23 August, epoca cand elil, lAsanda golfed de .Paria prin adstA, tredtOre ingusth ce se numesce And Gura Dragonului ajunse in largula Märii. Acolo nu intarziA a clescoperi insula Tabago, situatA
la Nord-a-estulii Trinip 0, in urmA, mai in spre Nord, astA-41 numith Grenada; de acolo, reveninda la Sud-vesta, pluti de alungu thmului americana Coneeptiunea
in intindere de aprOpe 40 leghl, recunoscu insula Margarita 0 pe cea cu numele Cubago, apropiatA de continentii
Avu male dorinth de a-'0 prelungi §edelea in adsta din urml, pentru-cl indigenii stabiliseth acolo uA pescuire de peile, si 'I fu lesne de a-'0 procurA cu mlesnire uA insemnath ciiantitate din ele i fórte frumOse in schimba penisce rgmAsite de poi 9elane si de clopotei; dar 6menil lui erati cAduti, num'eiula bolnaviloiii se nalrea pe bordil ci
ela II urml calea tintinda dreptal la insula Spanioth. In momentele acelea, discordia domnea in coloMe carea
mai era, pe lingA adsta, i amenintath de indigenii revol-
tag, 0 era limy' ca sl soséscA amiralula spre a stabili ordina inteansa. In timpula absentel sale, fiatele sea Bartelemi fondase, dup.() indicatiunile sale, la ug, depAr-
tale de 50 leghl de Isabelaling1 luau prate admirabilii 0 la gurile unui frumosa riaorasula St. Domingo, care deveni mai thadia capitala insulei; du era naturalmente guvernatorula ei, pecAnd fratele seu, don Diego, avea sA continue d'a administra Isabela. AcéstA acaparare a puterii de cAtre familia lui Colomb,
iritase cu atala mai multa pe Europeni, precata tog aceia cail veniseth de la descopeiirea minelora de auril, ere' nisce aventurieA i Omni thrA cAp6Teirt canT, atra01
www.dacoromanica.ro
55
umal de cupiditate, erai ]. deja f6rte nemultumitl d'a nu se putea imboggti indath fr g. muncg. ;\,i nici a era, Wanda bine, trebuintg de intervenirea lora spre a indispune populatia indigeng si a intretine desordina pe sub mang ; aci, pe de altrt parte Spaniolii, incepênda a pune in lucrare sistemulti de impilare si de =clime
care shngerg mai tailia si despopulg Nona-Lumeresculaserl pe top. locuitoril prin exigentele, vicleniile si silniciil4 lora. Cristofor Colomb avea dar in acelasa timpti sq. infrêneze
pe Spani411 si totii de ugdatg 0, lupte si contra Indienilorti. In privinta indigenilora, ela desfasurg ug dibIcie prin care a evitatti verl-ce conflictii, lar contra Spaniolilora se argtg cu autoritate. Justificgndil, naturalmente, pe fratil sel, publicg ug proclamatiune, spre a rechigma la datorie
pe totl Spaniolii revolt* contra autorithtil lora, lar pe toti aceia carl nu s'ail supusti indatg, ii imbarcg in 4ioa de 18 Octombre in cinci nave si 11 trimise in Spania, sub ordinil unui oficieril insgrcinata cu unit raporta despre notiele descoperiri si despre starea coloniel. Acesti nuol nemultumitl sositl in Spania tocmai in momentulti cand regele Ferdinand, ascultand tOte calomnielecari nu incetaserg d'a se gigmgdi contra lig Colomb era f6rte presi a fratilorti sel din dioa plecgrel sale
venita contra lui si incepea a regreta cg a investita cu asa marl puteri si asa strglucite privilegii pe unti oma de ug nascere obscurg, si tota ugdatg si strginti. El mai mgrirg, prin acusatiunile lora, gelosia regelul, care nu mai ggsea unti contraponda nici chiar in bungtatea reginei Isabelel; cgci protect6rea declaratg a marinarului genuesa, supgratg de a vedea debarchnda unil convoiu de
300 Indieni, smulsi din tara lora si tratatl ca sclavi, isi pgrgsise pe protegiatulil sea.
www.dacoromanica.ro
56
Inamicil lui ca§tigarl atunci mai multi" creditti, si pestk pu9ind se fIcu unit sgomotd publicd eI Cristofor Colomb, nemultumindu-se d'a exercita u/ putere tiranicl -pe =lea
o impIrtgjea inpreunl cu fratil seise imbogAea in Paguba tesaurului regescd, qi se pregatea a se face cu eritoruld 0 regele "mord teri pe earl le descoperise p ntra comptuld Spaniel. Deci curtea oidonI, pentru a/ doua 45r1, uI anchetI asupra purtgrei 0 gestiunii amiralu ui, cu care insIrcinl pe und comanclord de Calatrava Ercoicisa de Bovadzla, carele plea pentru insula Spaniola '11 luna
Iunie din anuld 1500, cu titluri de intendentd 4 justitie 0 de guvernatord generald. AcéstI orbduire era destituirea amiralului; ra si mai multi" 'And, pentru a Bovadila era investitd u uI pafere nelimitat/ prin regósca scris6re ce urna6z6: Don Cristotor Coloinb, anizralula nostru in Occanii.
«Nol amil ordonatil comandorului don Francisc Bova«dila de a v.e explica intentmnile n6stre. Ve ordonamil sl 1
dati cregemêntii si sI esecutati ceea ce ye va spune
(din partea n6strä.» <
tiunea de a se face independent(' de Spania, eh" nu putea gäsi mai bun g. ocasiune de a pane sI arunce in Mare pe cornandoruld Bovadila cu tOte scrisorile sale patente, si cu atatü mai multi" pentru c eld se argtase fOrte insolentil, i pentru cl sosise la insula Isabela in absel4a
amiraluluicare se ocupa cu fratele seri Bartelemi la construirea unui fortd in cantonuld Xaraguaprimulii mI actd fu de a pane in flare pe guvernatoruld don Diego. Dar eugetuld lui Cristofor Colomb nici u/datI nu s'a intinth pine la acObta ; eli avea pentru regina Isabela ul res-
www.dacoromanica.ro
57
pectu6sa recunorinta care-11 facea sa uite ingratitudina lui Ferdinand, pe caye in totti de-auna l'a gasita indife-
read i vanitosa, 0 care se arata acum ultatora
chim
0 de promisiunile sale propril ; cacl in scris6rea sa, ad nuil mai da titlulti de vice-rege, conferita alta data, ca una din conditiunile intreprinderil. Afara de acésta, amiralulA, tare de inocenta sa, nu numai recunoscu pe Bovadila ca intendentii de justitie, dar anca flu i sili de a deschide ancheta ce venise sa face" asupra gestiunil sale i a staril coloniel. F6rte rën veni bletului mare barbata, cacl, tota céta falvilorti amid v011endu-'1A disgratiata, se rescula asupra mT 0 se intOrse, dug olneelufli curOlortl, spre s6rele edit f6sarinda. Chlar i aceia cari îi datorail lul starea loot, averea lorii, liii apasara, ast-fela ca Bovadilacare nu cauta, de alta-fela, decattl unti simpla pretextii spre a se pune in
partea 0 in locula cuceritoruluiputu, mi cu tOta securitatea de consciinta, sViii acuze de inaltli triidare, gi, sub acestii titlu, s5,21.5 incarce cii flare, sa-'l 5. anmee intr'ua corabie spre a-11 trimite in Spania sub conducerea lui Alonzo de Vilejo. Acesta nedemna tratare mipa, aa multa pe Omenil de inima incatil capitanula. Vilejo, indata ce incepu sa phitesca nava, se duse cu totti respectulti la Cristofor Colomb pentru a 'hi libera de lanturile sale. InsO marele omil, in indignatiunea sa, refusa verl-ce uquiare a pedepsel sale : ell' 41 tina flarele in Wta calOtoria sa 0 a voitii ca elti, cueeritorula Lumei-Noui", sa ajungé in acesta regatti au Spaniel, pe care ila imbogatise, legatic ea net taharic, tratatil ea unel criminal / TR/ ruqinea era Ipentru Spania ; ea o simti numal 'decal'''. In faça martiriului barbatulul de genia, opiniunea amblica se revolta i, p'intre relele pasiuni, atata de ca
www.dacoromanica.ro
58
nedreptli atitate, strabatu recunopinta in acela0 Empty en ua explosiune de manie contra lui Bovadila. Aceste sentimente full ap de nnanime inctiI regele gi regina blamara f6rte tare purtarea comandorului qi, prin al scris6re afectuasti, elffamara la curte pe Cristofor Colomb7care se infaei0 eu lanturile sale. Elii s'a presintatti ea acusatorii laia nu ea acnsatt, gata de a '§I raconta eu mandrie viata sa, i a dovedi ea eln,
pe care 'hi numett amb4iosii, eh pe care 'Hi credéii im bogatitii in administratia colonici, r i poseda decatil lanurile eu care 1 ag impovoratii: regina inse plangea, §i, eli s'a induloptli impreura cu dênsa, i s'a Iambi a se consola prin cuvintele el afectu6se. Spania afl . de asemenea
ca acela care descoperise ua lume intréga nu poseda nie ul caramida spre a se adaposti ! Catii pentru fiarele earl aü fostti recompensa serviciilorü sale, elti a voita sa le pastreze in Ma viata sa, mai multi ea u amintire a reabilitarli sale decatii ca un5 monumentii a ingratitudinel umane. Aceste flare,
a OA ffiu-seti Fernand,
ve4util in totil-deauna aternate in cabinetula tatalui me5, qi a ordonatil ca la mOrtea lui sa fie ingropate impreuna cu el5 in sicriulA sets V.
A patra caretorie. Descoperirea insulelord Caymans, Illartinica, Limonares, Guanaga; a Vermurilorü de Honduras, de _Mos-
quitos, a 1Vicaraguad, de Veragna, de Costa-Rica, de .Porto-Bello, de Panama, alti insulelorti Mulatas 0 a golfului Darien. Dupe ce trecu emotiunea, reveni indiferenta, atatii de naturala la eel mail. Colomb fu restabilitü in titlulti OA, www.dacoromanica.ro
de amiralii, nu insg si in acela de vice-rege ; qi mai multa, fiinda-ca Bovadila, care '1ill inlocuise de fapta in insula Spaniola, fa rechilmata, mai multa. "Ike din causa exactiunilora 0 a conduitel sale atata de cumplita, atre Indieni, Incâtil popul4iunea indigea se impu9inase Intr'un moda fOite considerabilü in guvernamentula lui deata pentru a resbuna pe Cristofor Colomb, acesta mare navigatorii nu mai fu trimisa in colonia pe carea o fun.dase
ela. Cu bite
astea, acesta nu era ua disgratie ; yegina Isabela, dintfuna simtiment a. de delicateta fOrte pnina apreciata in timpil de atunci, n'a voita ca protegiatula ei, sa alba penibila misiune de a pune la inchisOre pe inamicula sea ; nal alta guvernatorii fu dar orthiduita care a 0 plecata pentin insula Spaniola.
Colomb n'a reclamata de loci]. ; vodenda ins6 resultatele ce incepea s dea colonia, resultate call dupe' trei ani in "Irma avO s marOsca cu. 60 de mili6ue veniturile cor6nei, cern cu staruinta de si in etate de 66 ani oh intreprinda ua, a patra caletorie, i tot neschimbata in ideea sa a Asia era acolo unde se afla iu realitate Ameiica ; elli a data nisce cuvinte asa de aprobabile inatü
isbuti s
induplece pe regele d'a echipa ua alta fib-
till none. Vasco de Gam se intorcea din mail, dupe' ce trecuse de capula Bunei Sperance ; Colomb, care era convinsa ca
Indiile nu erail separate de pamenturile descoperite do densula. decata prin ua strimt6re, von, a mere acolo prin dile de la Vest, qi Ana fara d'a se mai int6rce 11 pe la insula Spaniol i pe la coloniele deja stabilite. Plea dar de la Cadiz in dioa de 9 Main 1502, cu patru.
bastimente,
d'intre earl cea mai mare nu coprindea mai
multa de 70 tone, luânda en densula 150 de Omeni de ethipagiu, pe fratele sO Bertelemi, qi unit Wahl d& www.dacoromanica.ro
60
13
ani, Fernand, pe care liii avea din a doua casatorie. Flotila, dupe ce se opri in dioa de 20 Main la Cm aria-
mare 0 se apropia pe randi de illartinica, de Domingo, -de S-ta. Cruce 0 de Porto-Rico, ajunse in dioa de 29 Innie, in hp, insulei Spaniole ; intentiunea lui Colomb nu era de locti sa debarce pe acestil pamentil de uncle ilii alungasera, intfunii modii ap de nedemnii; dar pentru-ca in caravela sa se declarase ua intratu de apa, eli cern guvernatoiului autorisatia d'a intra in portil. Nicolae Ovando, care succedase lui Bovadila, 'I-o refusa ; clii u era cu.
tote astea uni omi rOi, dar se temea ca nu cumva presepta amiralului in colonie s pricinulasca niscare-va dificultati i 'Ate chiar i desordmi ; i cu atati mai multi
ca in momentele acelea Bovadila, ca prisonieri de Statil, se gra, intr'una din cele trel-deci i patru nave ale unei flote gata de a pleca pentru Spania, incarcata cu bogatii d'ale coloniel j cu mai multi dr dace miliOne in mi.
Cristofor Colomb se multumi de aceste nesabuite cu-vinte qi le respunse chiar prin ua povata buna ; multa . lui cunoscinta a Mail, facêndu'-lti a se tame de ua apropiata tempesta, invita pe guvernatori sa mai amane plecarea flotei sale. Prea lesne 'I aii fi fosti liii de a nu spune nimici qi a lasa elementelori grija resbunarii sale ;
inse, uni sufieti mare ca au 14 nu cu-
noscea inidia si rancuna. Cu tOte astea elii n'a fosti. .mai puinui resbunati i fail uic unib scrupulii de consell*, ; caci Ovando nu '1 asculta consiliuli, i iota intinclAndull panzele fu risipitä, nu de-parte de Iermuri, de
uni uragani cum nu se mai veduse alta data in partile .acelea. Doug-led i patru de nave fula ingh4ite cu avutil eu totil, i top' acusatorii lui Colomb, Impreun i cu Boovadila,
perira in acesti naufragiu din care, ua parte din. www.dacoromanica.ro
61
flotila amiralului putu O. scape pentra-ca avnsese timpuld-
d'a se trage la adaposta inteune mica golfuleta. Caletoria lui fa, cu t6te astea, prea nenorocith ; caravelele lui fugindü inaintea fartunel ail suferite multa; vijälia continua Ma intrerupere si 'Id asverli, in clioa de 14 Iu lie, tocmai in dreptule Jamaicei : dupe acesta, nisce marl curente le-aa impinse in spre Sud-vest, unde
se sbuclumara, in curse de 60 de clile, aa ca sa, pete face mai multd de 60 de leghi si in cele din urma fura repeclite spre Vermule. Cubel.
Aceste contra-timpuri adusera descoperirea insulelora Caimans 0 a insulei Pinilorti. De acolo Colomb iii cauth calea in acesth Mare uncle nici ua nava nu umblase pin'atunci; apucä in spre Sudvest, ajunse in 30 Iulie la insula Guanaga, 0 in 14 August, la acea limba de pamenta, carea, prelungindu-se prin istmale de Panama, unesce cele done continente ale Americei, si pe carea a numit'o capulil Honduras.
Pentrn a doua Oa Cristofor se atingea acum de pameal Ela 'sl-a data bine sema despre acesta, pentru-ca, in cursil de mai multil de noue luni, elli plutise in tOta lungimea acestord termuri, despre care a asternuta ue, harth,
carea continea termula americana de la puntula uncle a foste de atunci Iruxilo si pine la golfula Darien; dar a luptatii contra atAtora pericoll, a trecutü prin athte ternpeste, incdta descuragiarea de care fu coprins e. ill opri de a mai profita de descoperirile sale. Dovada despre acestea se pete vedea in naratiunea ce face ela insusi de tempesta care 'hi apnea in qioa de 14 Septembre, puçine in urma treceril sale de capule Gracias.
a Dio: lice scriserea sa caIn cursa de opte-cleci de Ole, valurile 'si-aa urmata asalturile lora, si ea nu tre rege,
www.dacoromanica.ro
62
vegusema cu ochil nici s6rele, nici stelele, nici uI planetl; vasele mele erail caseate (deschelate), pftnzele rupte ; -odg6nele, §alupele, dichisurie t6te eraii perdute ; matrozil mei, bolnavi §i consternati, se dIdeaa pieselora datoril re-
ligiese ; nici anula din ei uu ulta de a promite peregrinage 1), 0 toti se spovediserl intre den01, temendu-se de
a '0 vedea din momenta in momenta sfelitula vietei. Ea amil mai veciuta 0 alto multe tempeste, dar nici IIIdata in viata n'amil veluta ap de lungi qi aqa de violente. Multi din Omenii mei earl treceaa de matrozi intrepill, 10 perdeaa curagiula; dar ceea ce-'mi sa0a sufletula era durerea fiiului meii, a dirala junete, imi imultea disperarea, 0 pe care 'la vedeamil mai framentatil, mai neodihnita 0 mai turmentatil decâtil ori-care alta din noi. Negre0ta a numal Dumneget, *far nimeni altu, ii dIdea IA astil-fela de putere ; singuril numai filula mea reinvia curagiula, deOepta rIbdarea marinarilora in Neill-Re lor ; in fine, aril fi creduta ciue-va ca vedea inteensulil unit navigatora inbetramtil in micilocula tempestelort, lucru de mirare, anevole de crequta, 0 care mai amesteca 6re-care
bucurie la durerile co me 'necal Eramil malada, 0 de mai multe ori 'nal-ama vegutil de apr6pe ultimula momenta
aü vietei mele. cIn fine, spre culminarea nenorocirel mele, doue-leci de ani de serviciii, de ostenell qi de pericoli nu 'mi-ail adusii
nici una profitii; cad' astall me afiu flrit ca BA poseda nici macar uI cliamidl in Spania, 0 singurl numai ospatIria public/ imi presint/ una locil de adIpostire, dud area sI me mai odihnesca sail sl gusta cole mai simple mancdri; de multe oil 'aucl mi se intemplä a me afla in neputinta de a nu2mi putea pldti nici chlar coattail. ') Calëtora pe la loeurile sfinte.
www.dacoromanica.ro
63
Lesne se p6te intelege cA, in ac6stA dispositiune de spiritii, Colomb, nu '0 putu conserva t6t1 energia necesarA unui §eftl de expeditiune. Ca t6te astea elA i0 continuA, farA scIdere de curagiu, exploratiunile sale do pe IermulA americaml, pe care '111 botezI succesiv cu numirile de _Honduras, Moschitos, _Nicaragua, Costa-Rica si Panama. Dupe acOsta, -descoperi cele doue-spre-dece insule Limonare; apoi merse de ancorA in baia Amiralitqii (de l'AmirautO) in fa9a sat alai Cariay, uncle a stationatA pia la 15 Octombre, intrebuintanchl totii restimpull acesta mai multA intru a '0 repara navele decatil a lua vre-unA
micA repaosl de care, atatii 61 earl 0 6menii echipagiului, aveaA Ore0 cum mare trebuintA. Amiraluhl, credandu-se atunci pu9inü depArlatti de gu.,-
rile Gangului, incepu a urna termulA pAdurosti all Ve-ragnei, care aasta o fact' pine la 26 Noembre, in care epocA a trebuitA sA, intre in portuld de Escribanos, pe care '11 numi El Betrete, pentru a-'l repara bastimentele care, fiindl roase de earl, ajunseserA in starea cea mai deplorabilA.
Ul tempestA ce suferi in cursA de noe lile dupe eqirea din acestA portii, II mai rApi and uAdatI odg6nele, pan.zele 0 ancorele ; navele hi puse in stare de nelucrure, cAscate din t6te pArtile, abia puturA sa, reajunge la Auld Veragna ; dar neputandA gAsi acolo unii adApostA siguril
snerse de ancorA (in dioa de 6 Ianuarie 1503) la gurile rialui 'Tara cArula, Cristofor Colomb, II dAdese numele de _Betleem.
Pecand ace01 6meni se ocupail cu lucrArile de reparatiuni tail imperfecte pentru-cA navele oral mai multA de jumetate putredite §i tempestele se tinOil lantil una amiralull lega rel4iuni cn naturalii locului. dupe alta Cacicull din Betleem, care se pAru omii de inOlesii, il
www.dacoromanica.ro
64
argtg, la cinci leghl in interiorulii locolul, u aurulti era asa de abundentfi incatfi urril om culdgg singunl ug m'esuig intrégg numai in
arg unde putea sg clece dile.
Amiraluld trimise indatg, sub conducerea fratelui së Baitelemi, 70 de 6meni cari, in cate-va ore, all stransli ug
cantitate asa de mare incatfi. uitg Cuba i San Domingo, spre a nu se mai gandi decatil cum sg se stabildscg apr6pe de isvorulfi boggtielonl (6 Februarie). Europeii, instal* in barace de lemur', se dadurg la inceputil cu multh ard6rela extragerea aurului, pe care Hit gramadeail rgpede in vasele lonl; dar peste pucimi . Caciculii, inthratatfi de usuiparea lorii, se decise sg-'1 masacreze i sg le arp locuintele. Atacg deci lagdrulg spaniolü cu puteri relatif considerabile, carl se risipirg sub foculii Europeiloril 0-'111 Marl sg 'hi prinld inpreung ca copiii sdi; Insë ells" isbuti d'a se strecura i reveni din nuoti
la atacil cu alte bande nuoi, din cari Spaniolii exterminarg cea mai mare parte. Columb era invingdtorg, dar resbelulti al ea sg fig per-petufi, qi ell nu se mai putea gandi sg fondeze unit stabilimentü pe acelü termil, din causa micului nunArg ah 6menilorii s'el. Se gandi pun urmare de a-111 pgrasi ct mai in grabg, cu resell g de a reveni dud a fi mai tare. Din cele patru caravele ale sale, numai trel puturg sg intre pe Mare, si abia se depgrtaig la ug distantg ca de trei-leci leghi, i indata fu silitil a se reintOrce in t6tg pripa la termil, spre a descgrca ug alta din corgbiele sale, ale cgreia avani (stricacluni) eral in fiitorfi nereparabile. Elii o lgsg la Porto-Bclo si a catatil sa-'0" urmeze calea numai cu dou'd caravele, fgig salupe i mai si farg provisiuni; dreptil care nici se incercg sg mérg6 mai departe cand descoperi grupulii insulelorg Mulatas i rgsbi in golfulti Damn ; se indrepth dar in spre insula spanioM. N
www.dacoromanica.ro
65
Se afla in faça insulelord. Caimans, chhd, in 10 Ma isbucni un noun furtunn care l'impinse iu spre Nord-vest pine apr6pe de Cuba, unde '0 perdu panzele i ancorele, gi
amêndoue navele sale se strivira una de alta peste n6pte.
Timpuld furtunosii a duratil apr6pe doue luni, si nu putu
sn scape de eld dectü pe la 28 Iunie, ancorandd la Jamaica in portuld San-Gloria, care astql se chiama .Baia la Don-Cristofor ; inse atunci caravelele lui erad asa de mult i]. darn din stare de a tinea pe Mare, incatil eld nu mai cuteza sa ineerce un plutire de 30 de leghi, spre a merge sa le repare si a se reaprovisiona in insula Spaniola. Top' simteati bine cn mântuirea, cu tge astea, nu putea veni din acesta parte, si indrasnetil lorü ofieieri, anume Fieschi i .11landez, propusera amiralului d'a incerca sa
face trecerea de la Jamaica la insula Spaniola pe piroge (luntre) in diene.
Cristofor Colomb, care aril fi uitcutil eld insusi acesta incercaredaca nu rail fi opritd maladia grava pe patulii suferintei ii lnsn sn piece, i eld remase, mai de totd lipsitd de hrann, en eel remasi din echipagiuld sed. pe ac6sta insula selbateca. Fiesehi i Mandez, ajunsern fara niel un impotrivire la insula Spaniola, dar guvernatoruld Ovando, promiVendu-le in t6te 4i1e1e ua corabie pentru reintórcerea amiralului in
patrie, II fleu sa astepte und and intregii, in care acestd restimpd naufragele ai remasii fara nuvele. Acesta isolare i acesta miserie nu intarzia de a dispera pe unil din tovarnsil lul Colomb ; el Il inchipuira ea sefuld lor nu cuteza d'a se mai intOrce la colonie, aid carela guvernatoril ii refusase deja intrarea, pentru-ca ordinil
regelui erat precisi despre acesta; el se veclura inveluiV in acesta proseriptiune si se revoltara ca cum, MIA actd. de ostilitate, '1-arti fi pututd liberà din acOsta. 6
www.dacoromanica.ro
In 4ioa de 2 Iannarie 1504, capitanula unda din caravele, casierulti militara si *Terri lora, fratiT Pores, se puserg in capula celora nemu1tumit.1 i plecare s someze
pe amiralula de a-I reintOrce in Castilia, hotgratiin faça imposibililiii materiale, ce le opunea elli de a incerca ua plutire pe luntrisOrele naturalilora locului. Colomb, slabinda din 4i in 4i mai multa, se incerce se-'1 opréscl, dar lupta asa de multa se accentuase incatti a trebuita ea Bartelemi i tenerulti Fernand se apere cu pleptulii pe amiralil. Atunci resculatii alergare la maluri, puserg mana pe tote inbarcatiunile ce puturg gag si se indreptara in spre extremitatea orientalg a insulei, unde jafuirg locuintele Indienilora, farg eta scopu deatil pentru a face pe amiralala si pe cati-va credinclosl, earl mai remasesere cu elii, respun4ötori de tote violentele lore. Beti de fur6re, el aa atrasa pe cati-va indigenl, sub pretextii de a le servi de piloti, pe bordula bastimentelorti ce le furasera. Dar aceste 1untris6re nu puturg se resiste contra valurilora Nadi turburate, i asta-felii Poras vi tovaresil lul se ve4ura nevoitl d'a se reintOrce la termula
Jamaicei, dupe ce inecara pe prisonierii lorti spre a-'11 mai qua vasele. vi
Acesti infaml exasperare, naturalmente pe totl indigeniT, amiralula fu obligatti, spre a-'s1 trage responsabilitatea,
de a face ug expeditiune contra vechilora sel tovargsl. Bartelemi le-a data n36.1 ca ua Male regulate., prinse pe capiI lorti, i daca nu putu sa-'I readuce de indata la ennoseinta datoriei lora, celti pu9ina reusi de a-I risipi astafell, incatti se nu mai fie el in pericola. Ordinea fu restabilita en incetull, dar miseria erescea si f6metea devenea infricosatOre ; pin'atunci Indienil dgdusera provisiuni, dar peste pu9inti obosirg de a mai nutri pe acesti strainT carl-'ll perduserg la ochil lora tota www.dacoromanica.ro
67
prestiglule, decand II \qua batendu-se intre &MOT, cia, nisce 6menl de ramie, i refusarg, d'a le mai &duce alimente. Cristofor Colomb se saly1 pe sine i pe al s5I prin ul
mica viclenie, indestuld de scuzabill in asemenea casurl. Se aflad in pre4ioa unei intunecimi de lung, pe care ele o prevequse i o calculase; spre a-'0 redobandi un prestigie eltl convoca pe toti capii i cacicil de p'inpregiure, 0, dupe ce le-a cerute provisiuul pe earl el refusal% d'a le da, le-a blamatd cumplirea i 'i-a amenintate cu urgia ceréscl, (pantie : Si ca s ye dad u proba, ame sa orclone maI Welts lunei de a nu ye mai da lumina el. Selbaticil se retrasera neconvinqi despre acesta; dar dad Inser i velura ca umbra pamentului incepea sa ascun15 luna, el alergarl cu totii callendil la picidrele lui Colomb i, punendu-'0 t6te bogatiile lord la dispositiunea ml, IItl rugarl s rei4loasca In favOrea lore. Amiralulti i1 juc rolulti pine' la sferOtulti eclipsei i se pref/cu de a coda rugaril lore, redandu-le lumina lunei. De atunci mica colonie nu mai simti nici u lips/. Dar ce era ins5 yiata material% in fala isolaril qi a exiliuluI ?
In fine, dupe ua a0eptare de optii huff, sosi de la insula Spaniola ill nava comandata de Diego Escobar ; acestfi ofieiere inse, care era line inamice particularti ale amiralului yenea numal pentru a-'0 da séml de situatinne. Ele n'a conferitii cu Cristofor Colomb, refusande chlar de a debarca, i a plecate dupe ce a lasate la Orme, drepte. Wt . proyisiunea, guile porce i unii butolaVi en vine ).
Acesta neomen6sI luare in rise, carea nu putea sa
fi
foste ordonata de guvernatorulti insulel Spaniole, indigna pe amiralulti, ins5 elti nu arata nimice; din contra, llniti pe toyareqii seT, incredintendu-'1 c, situatiunea lore fiindti
www.dacoromanica.ro
68
de acum cunoscuta, mantuirea lora nu mai era deali ua chestiune de timpa. In adevera, patru luni dupe acesta, sosi ti nava echipath, de Mandez si de Fieschi, cu spesele amiralului, si, in 24 Iunie 1504, naufragi4ii furl reimpatriati in insula .
Spatholl.
Ovando prilmi la inceputa pe Cristofor Colomb cu demoustratiuni de respect's., cari nu eraii lug dechtü nisce simple fatarnicil ; caci peste puçin, reincepura sicanele. Obligati de a libera, fara judecare, pe aceia din revoltati pe earl II Meuse prisonieri, amiralulii desgustata de atatea amaracluni, umilita in demuitatea sa, maltratata chiar in persOna, lug done nave cu chhie i, pentru ultima Ora, apuca drumulti in spre Europa, in cliga de 12 Septembre 1504. Dupe ua caletorie indestula de turmentata, Clistofor Colomb, bolnava i superata de nenorocirile sale nemeritate, debarca in 7 Noembre la portul San-Lucar. Cea d'ant6ia nuvela ce afla acolo fu urns" trasneta pentru donsuit. Protect6rea lui, regina Isabela, murise, si de la Fer-
dinand n'avea sa astepte lid un bine, rege ingrata si invidiosa, care priimi, catre acesta, mai multi" decatal cu receala, pe omula de geniii care il sleise fara calculi" sanetatea i viata sa, spre a-'1 da lui ua lume intrega i a intrei veniturile coroanel sale. Colomb, imbetranita, sleita, mai mulla de ostenell decata de versta, n'a ceruta alta decata a-'0 iermina cariera atata de glorisa intr'ua ietragere onorabila. Ferdinand nu-Ta cruta nici de codiri nici de amAmari ; i cand clii erella pe acela, pe care 'la facuse cu tOta solemuitatea vice-rege alii Oceanului Indiana, indestula de obosita prin descnragiare i mai multi" i prin miserie, atunci 'avu euragiulti d'ai-'1 oferi guvernamentula de Casmon de los
www.dacoromanica.ro
69
Condes, unl micl orlsell all Castiliei, in schimbl all titlurilorl si all demnit/tilorl sale. Ac6stg nenAsurare de ingratitudine apIsI multl pe marole oral ; sannatea luT, athtl de profundl compromisii
se slni din ce in ce mai multl, 0 ell mini la Valadolid: in qioa de 20 Mail 1506, la vêrsta de sépte-4eci de anT. Nenorocirea nu-1 umilise de locil mandria, si ell, care nu poseda in propril decatil lanturile cu care se intorsese din a doua sa cllgtorie, flea unil testamenta de suveraul
prin care l/sa fiilorl 0 fr4ilorl HT insulele qi tesauriT pe earl' le descoperise. De prisosii a (lice ca acestri testamenrii a Amasil literl
m6rtl, si ca, n'a avutl mai mita efectl ca si titlall de vice-rege care, cu t6te acestea, apartinea lui eolomb, nu numai prin recunoscinta pop6relorii dar 0 prin actull solemml all regalitAtil spaniole. Corpull lul, ingropatii. Antau la monlsthea SautuluI Francisc, fu asegatil, in 1513 la mon/stirea numitl des Chartreux din Sevilia ; apol in 1536, fu transportatl la catedrala din St. Domingo. Acolo era locull lui adevhatil, in milloculd himel nou'6 pe care o descoperise ell.
Daca acestil mare oml de genil a mural adgpatl de amfticiuni, flea se gAndi la imensitatea descoperirei sale,
clrela nu 'i s'a data nici numele sel, cell pu9inti nu mu nanirea d'a o vedea prilmindl numele altula, §i. Amerio Vespudiu, care avu acestl, on6re nemeritatl, nu s'a bucu-
rata nici preatil a fostii in viatl. De altmintrelea nu s'a flcutti nici, IA pretentiune despre acOsta; si daca cine-va aril voi 81, dispute lul Colomb gloria descoperirif continentului American, acOsta n'aril tre-
bui sl. se atribue luT, ci unui &noel, aek,astian clabot, care II adev&i, a cllcatl pe plmêntil in Labrador, hare www.dacoromanica.ro
70
560 0 580 de latitudine, in dioa de 24 Iunie 1497.1 dar 1ns6, eine s'ara fi &dad la aceste ptimenturi noui, daca navigatoruld genuesti nu arti fi intreprinsti prima sa cIlètorie P
Ceea ce este mai straniti, este ca und francesd din propria sa autoritate de geografd 0 de librarti, a botezatd 'mould contmentii cu numele lui Anterie Vespuciu. Acestil Ameiigo Vespuciu, fiiuld unui avutd negutatord florentin, era implegatil principal aht vestitei case do comerçiu fondata in Sevilia de catre anti florentinti, Iuanito Berardi ; acolo elti a cunoscutd pe Colomb, in timpulti cand acebta data midlece de a-'s1 organisa expeditiunea,
0 a prinsd pentra densulti de0 elti era pe atunci consideratil ca nebund de multi pretin0 intelPpti ua amicitie ci ua admiratiune cari at mersti totii crescêndil cu timpulti.
Pentru-ca n'a pututti face parte la a doua expeditiune a marelui genuebil, Amerigo, organiza insu0 alta, cu Alonzo
de Ojeda 0 Juan de la Coza, cail aft fostii inso9itti pe Cristofor Colomb in a doua sa caretorie. Ins acésta expeditiune, plecandti in 20 Main 1499, nu-'1 da mai multil de altdcum, decatti cele l'alte trei pe earl 1 facu in urma, unit simplu drepta de a-'0' alipi numele la unti continentti pa care nu-1.11 cuuoscuse decatu in urma amiralului. Pen-
tru acésta nici c'a pretinsti elil vre uadata la acesta ; a fAcutil numai de a i se tipari relatiunea celor patiru navigatiuni ale sale, prin und hbrariti de origina elvetiana anume Waldsemuller, pe care l'a pedantisatil cu acela de Hylacomylus, spre a se stabili in miculil oraplii SaintThé, in Lotaringia.
Acestil Hylacomylus, ca top libraril de pe atunci, i profesorti de geografie la colegiulti St. Die si proteglatti sub acestA indoitil titlu de Ilene II, ducele si ânc
www.dacoromanica.ro
71
Lotaringei, pasionatil pentru sciinta geografica in astil-fela
de gradn incatii a facutil a se executa cu spesele sale frum6sa editiune in folio a lul Ptolemeu (Strasbourg, 1513)
0 care a aparut n. tocmal dupe cinci ani in urma moitif sale; iacestii Hylacomylus puse in capulii relatitmil cccu care erea in patru navigatiuni ale Iui Vespuciu, corespondenta continua de mai multn timpil unit Tractatii de cosmografie alul sen, in care propane de a se lorul
osebi Noua-Lume sub numele de America.
Elil a facutil 0 mai multl ; interta harta schitata de i carea fu adaogata la editiunea din 1522 a densulii a scrisii la contineutulii nuoul numele de mai Ptolomeu America. Cartile emit rare pe atunci, mai cu séma cartile de sciinta ; cosmografia lui Hylacomylus fu reimprimata in 1509 Ii citata in tote operele geografice ce urmara dupe clensa ;
se mai facura doue reimprimari la Venetia, in 1535 0 in 1554, astnfelii c tOtit lumea savanta s'a obicinuitii a da numele de America lumei noue, descoperita tuateiu de Cristofor Colomb 0 in urma de numero0i exploratori, ale carora expeditiuni s'ad succedatil cu u I*16, §i ua fecunditate datorite impulsiunii alii careia autorn era ell. Lui =guru se cuvine gloria ; pentru-ca ell este care a vegutil, cert. 'anthill, nu numal c insulele se legal de sistemulii acestal mare continentd, dar chiar i acestii continentii. Si acOsta glorie este imensn, caci ea avu ca resultatti admirabilii de a de§tepta in tOte straturile societatil aS noun viatn a inteligintel qi a simtimentului ; sperantele,
curiositatile luara turn avêntii mai indraznetii care a im populatil noulii continenta cut numer6se colonil al carora emigrantf, plecandd din t6te partile globulni, ail formatil c a timpuln acOsta noue rasa (semintie) carea traindit in
www.dacoromanica.ro
72
tr5uml mi41oci socialii desk/cat-II de yerl-ce traditiune, a
pututii sI stabileascI acolo aceste State libere, alit clrora
spectacol4 de prosperitate nu este fla influiutl asupra celel l'alte pail a lumel. Descoperirea Americei este dar totil uadat1 de ug potrivg, marcant1 qi in istoria spirituluI umanii ca si in istoria civilisatinuff materiale, i numele Ini CRISTOFOR COLOMB meritit mai multii decfttq celebritatea sa.
www.dacoromanica.ro
BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
