Rolul creatinei si fosfocreatinei la nivelul tesutului muscular Definitie:
Creatina si creatinina sunt doi produsi ai metabolismului protidic, prima fiind o substanta de o importanta biologica deosebita, iar cea de-a doua un deseu, provenind din creatina prin pierderea ireversibila de apa. Creatina (acid metil-guanidin acetic) se gaseste in organism in cantitate de 120 g, din care 98% in musculatura, in special in cea cu reactie imediata, 1,5% in sistemul nervos central si 0,5% in alte organe.
Molecula creatinei este polara si prezinta mai multe structuri limita, printre care si forma de amfion. In tesutul muscular, creatina se gaseste in proportie de 80% combinata cu acid fosforic (CP), constituent de baza al contractiei musculare care furnizeaza energia pentru resinteza ATP. Sinteza creatinei cuprinde trei aminoacizi esentiali: metionina, glicocol si arginina. Pentru ca efectele creatinei sa fie vizibile, in sensul dezvoltarii, cresterii masei musculare, este nevoie ca hormonii care regleaza metabolismul protidic sa functioneze perfect, in special hormonii care stimuleaza sinteza de proteine din aminoacizi (anabolizanti): somatotrofina hipofizara, hormonii sexuali, insulina). Hormonul specific stimulant al sintezelor proteice este somatotrofina hipofizara, sub actiunea careia creste fondul metabolic de aminoacizi din tesuturi si diminueaza catabolismul lor. Actiunea sa necesita prezenta insulinei, aceasta exercitand, de asemenea, un efect anabolizant protidic, prin stimularea directa a sintezelor proteice, precum si prin intensificarea oxidarilor celulare de glucoza, proces care cruta aminoacizii si permite dirijarea lor spre sinteza de proteine. Hormonii androgeni sunt de asemenea anabolizanti proteici importanti, in special prin actiunea lor da a inhiba catabolismul aminoacizilor. (Hormonii catabolizanti stimuleaza oxidarea aminoacizilor in procese de gluconeogeneza). Fiind un produs final de metabolism, creatinina se elimina prin urina in cantitati medii de 1,5 –2 g la barbat si 0,8 – 1,5 g la femeie. Eliminarile urinare de creatinina sunt independente de aportul protidic alimentar, reprezentand reprezentand un indice al catabolismului tisular si in special al celui muscular. Tipuri de creatina
Exista mai multe tipuri de creatina: creatina monohidrat, creatina fosfat(forma fosfat(forma sub care se gaseste depozitata si in muschi), creatina citrat, creatina piruvat, creatina etilata, esterificata etc. De la an la an sunt puse pe piata noi variante si combinatii, in speranta producatorilor de a castiga un avantaj de imagine in fata concurentei. 1
Creatina monohidrat
Este de fapt creatina pura la care se alipeste o molecula de apa, deci fiecare molecula de creatina monohidrata contine 88% creatina pura si 12% apa, in masa. Deci daca iei 5 grame de creatina monohidrat de fapt iei doar 4.40=5*0.88 grame de creatina. Este de departe cel mai raspandit tip de creatina si majoritatea studiilor s-au facut utilizand creatina monohidrat. Are o eficienta dovedita si un pret scazut. Creatina fosfat
Este exact forma sub care se gaseste in muschi si care este utilizata in refacera ATP. Din aceasta cauza exista tentatia de a considera creatina fosfat cel mai bun tip de creatina. In realitate, nu exista nici un studiu din care sa rezulte ca suplimentarea cu creatina fosfat e mai eficienta decat suplimenrara cu creatina monohidrat. Creatina fosfat are in componeta 62,3% creatina si 37,7% fosfor. De asemenea pretul acesteia este mai mare decat cel al creatinei monohidrat. Creatina citrat
Creatina citrat a devenit populara deoarece este mult mai solubila in apa decat celelalte tipuri de creatina, deci are o absorbtie mult mai buna. Problema ar fi ca o molecula nu are decat 40% creatina restul fiind acidul citric si este mai scumpa decat creatina monohidrat. Creatina piruvat
Combina efectele pozitive ale creatinei cu cele ale piruvatului(un produs al metabolismului glucidelor utilizat in refacera ATP, in metabolismul grasimilor si aminoacizilor). Problema ar fi ca in combiantie intra prea putin piruvat in raport cu creatina(60% creatina, 40% piruvat)- pentru a fi folositor ca supliment in arderea grasimilor trebuie luat in cantitati in jur de 6 de grame pe zi. Desi nu s-au efectuat multe studii in acest sens, totusi nu s-au semnalat nici efecte negative pe termen lung(unul dintre teste a utilizat 5g pe zi timp de 9 luni continuu.), nici ale rinichilor sau ficatului, ci din contra, s-a constatat o reducere a nivelurilor colesterolului si trigliceridelor. Nu se poate afirma cu tarie ca este complet sigura, poate interactiona cu anumite medicamente sau afecta anumite functii la cei predispusi dar acestea nu au fost inca evidentiate prin studii stiintifice sau macar prin experiente individuale. Creatina si hormonii
Creatina influenteaza productia de hormon de crestere Din moment ce creatina creste capacitatea de efort si efortul muscular e unul din factorii care influenteaza secretia hormonului de crestere, iata o prima cale de actiune. S-au facut studii prin care s-a demonstrat ca marirea secretiei de hormon de crestere a aparut si la persoane care nu faceau exercitii fizice, in medie cu 80%, crestere care a avut loc dupa aproximativ 2 ore de la ingestia a 20 de grame de creatina monohidrata. Alte studii au aratat ca celulele musculare in conditii de laborator si-au crescut sinteza de proteine musculare in prezenta creatinei. Un alt efect observat a fost eficienta mai mica a 2
suplimentarii cu creatina la subiectii in varsta, asta poate insa explicat prin secretia redusa de hormon de crestere la acestia, cu alte cuvinte, beneficiile creatinei privind secretia de hormon de crestere sunt mai putin sau deloc evidente in in cazul persoanelor in varsta. Particularitatile metabolice ale tesutului muscular
Muschiul utilizeaza circa 50% din cantitatea totala de O2 in organismul uman in repaus si pana la 90% in timpul efortului muscular intens. In muschiul scheletic metabolismul este specializat primordial pentru a produce ATP ca sursa imediata de energie.Mai mult,muschiul scheletic este adaptat sa execute actiune amecanica intermitent, la cerere.Uneori este necesar efortul maxim in timp scurt (alergare pe distanta scurta), alteori este necesar efortul de durata (tractiunea la pas) si de aceea muschiul are cateva optiuni pentru sursele de combustibil metabolic si tipul de cale aeroba sau anaeroba. Muschii scheletici contin cantitati considerabile de fosfocreatina care regenereaza rapid ATP din ADP prin reactia catalizata de creatinkinaza. In timpul perioadelor de contractie musculara si glicoliza, aceasta reactie decurge predominant in directia sintezei de ATPdar in timpul refacerii de dupa efortul intens, aceeasi enzima este utilizata pentru resinteza fosfocreatinei din creatina pe seama ATP. Muschiul cardiac difera de cel scheletic prin aceea ca este in permanenta activ in ritm regulat de contractie si relaxare.Spre deosebire de muschii scheletici,miocardul are in permanenta un metabolism aerob complet.mitocondriile sunt mult mai numeroase in muschiul cardiac decat in muschiul scheletic, reprezentand aproape ½ din volumul celulelor miocardice.Inima utilizeaza drept combustibil metabolic un amestec de glucide, acizi grasi liberi si corpi cetonici de provenienta sangvina.Aceste molecule sunt oxidate pe calea ciclului ATC pentru a furniza energia necesara sintezei de ATP prin fosforilare oxidativa.Ca si muschiul scheletic, miocardul nu stocheaza lipide sau glicogen in cantitati mari.Cantitati mici de energie de rezerva sunt stocate sub forma de fosfocreatina.Deoarece miocardul este in mod normal aerob si obtine energia prin fosforilare oxidativa, deficitul de oxigen intr-o anumita portiune a sa cand vasele sunt blocate de depozite de lipide (ateromatoza) sau cheguri sangvine (tromboza coroniala) poate produce mortificarea acelei portiuni a muschiului cardiac,un proces numit infarct miocardic a carui manifestare clinica este atacul de cord.
Fosfocreatina – principalul rezervor de energie pentru muschii scheletici în timpul contractiei
Fosfocreatina, numita si creatin fosfat, serveste drept sursa de grupari fosforice pentru sinteza rapida a ATP-ului din ADP. Concentratia fosfocreatinei la nivelul muschilor scheletici este de aproximativ 30 mM de aproape 30 de ori mai mare decât concentratia ATP-ului, în timp ce în alte tesuturi, cum ar fi muschi neted, creier si rinichi concentratia este mult mai mica 5.0-10.0 mM. Creatin kinaza catalizeaza reactia reversibila dintre ADP si fosfocreatina (PCr): Când exista o cerere urgenta de energie, este utilizat rezervorul PCr, pentru a reface ATP mult mai repede decât biosinteza ATP-ului pe caile metabolice clasice. Când cererea de energie se 3
diminueaza, este folosit ATP-ul biosintetizat pe caile metabolice, pentru a reface rezervorul de energie PCr, prin inversarea reactiei de mai sus. Alte vietuitoare folosesc alte molecule asemamanatoare, drept rezervor de enrgie (PCr-like), numite fosfagene. În timpul unei perioade de contractie puternica a muschilor scheletici, reactia de mai sus are loc predominant în sensul formarii de ATP, pentru energie rapida. În timpul relaxarii, aceeasi enzima resintetizeaza fosfocreatina din creatina, cu consum de ATP. Practic putem spune ca echilibrul se deplaseaza spre dreapta la contractii puternice ale muschilor, iar în timpul relaxarii echilibrul se deplaseaza spre stânga cu favorizarea formarii de fosfocreatina. Modularea acestei reactii în funtie de nevoile organismului se realizeaza cu ajutorul enzimei care catalizeaza aceasta reactie. În mod normal, în cazul reactiei necatalizate, echilibrul ar fi deplasat spre formarea de creatina, doarece reactia de hidroliza a fosfocreatinei are o energie libera Gibbs (potential termodinamic) negativa. Acest lucru favorizeaza reactia de formare a creatinei prin hidroliza fosfocreatinei: Dupa o perioada de efort fizic intens, orgnismul continua sa respire puternic pentru o vreme, folosind un surplus de O2 pentru fosforilari oxidative la nivelul ficatului. ATP-ul biosintetizat pe aceasta cale este folosit pentru procesul de gluconeogeneza, din lactatul, care a fost transportat de la nivelul muschilor prin sânge. Glucoza astfel formata, se întoarce catre muschi pentru a-si reface rezerva lor de glicogen. O situtie interesanta si aparte întâlnim în cazul muschiului cardiac care difera de muschiul scheletic prin faptul ca este în permanenta activ într-un ritm de contractii-relaxari reglat, si prin faptul ca are un metabolism complet aerob tot timpul. Mitocondriile sunt mult mai abundente în tesutul cardiac decât în muschiul scheletic. Inima foloseste drept combustibil primar acizi grasi liberi, dar poate utiliza si o parte din glucoza si corpi cetonici, preluati din sânge. Acesti combustibili sunt oxidati prin intermediul ciclului acidului citric, iar apoi fosforilati oxidativ pentru a genera ATP. Precum muschii scheletici, muschiul cardiac nu stocheaza lipide sau glicogen în cantitati mari. Acesta contine mici cantitati de energie de rezerva, sub forma fosfocreatinei, îndeajuns pentru câteva secunde de contractie. Deoarece inima este în mod normal aeroba si îsi obtine energia prin fosforilari oxidative, incapacitatea oxigenului de a ajunge o anumita portiune a tesutului cardiac atunci când vasele de sînge sunt blocate de catre depozite de lipide (ateroscleroza) sau de catre cheaguri de sânge (tromboza coronara), poate determina ca acea regiune a inimii sa îsi înceteze activitatea. Acest lucru se întâmpla în infarctul miocardic. Rolurile creatinei in corp
Creatina este o sursa de energie pentru muschi. Sursa de energie a contraciei musculare este o substanta numita ATP- adenozin trifosfat. Este o sursa foarte rapida de energie dar din pacate nu se gaseste in cantitati mari, el consumandu-se destul de repede(10-15 secunde de contractie maximala). Celelalte surse de energie cum ar fi carbohidratii sau grasimile au nevoie de mult mai mult timp pentru a putea fi utilizate(din energia furnizata de ele se obtine ATP), deci sursa primara de energie este ATP- ul. In procesul de eliberare a energiei necesare contracitei musculare, ATP se transforma in alt compus, numit ADP- adenozin difosfat(care nu poate fi folosit ca sursa de energie) si se elibereaza o molecula de fosfor. Din fericire exista disponibila o alta substanta in muschi creatina fosfat (CP). Creatina fosfat are tocmai rolul de a dona acea molecula de fosfor de care este nevoie pentru a reface ATP din ADP. Energia necesara acestei “reincarcari a ATP” este furnizata de carbohidrati, grasimi, alcooli, acizi etc., corpul putand obtine energie dintr-o diversitate de substante si prin diverse procese metabolice. Volumizarea muschilor .Volumizarea este denumirea pentru procesul de retinere a apei in celulele musculare si deci cresterea volumului lor. S-a constat ca creatina atrage apa in celulele musculare. 4
Contracararea depozitarii de acid lactic.Cercetari de ultima ora au demonstrat ca creatina poate contracara depozitarea acidului lactic ce se acumuleaza in muschi in timpul exercitiilor, depozitare ce duce la acea senzatie neplacuta de arsura in timpul efectuarii exercitiilor cu greutati. Astfel, creatina te ajuta sa faci mai multe repetari, folosi greutati mai mari si, in final, sa dai un impuls de crestere mai mare muschilor tai. Acest efect il mai are si beta-alanina. Marirea sintezei proteinelor.Exista dovezi stiintifice ale efectului pozitiv al creatinei asupra sintezei proteinelor, ca urmare a crearii unui mediu anabolic. Si de aici, cu cat mai mare sinteza proteinelor, cu atat mai mari castigurile de masa si forta. Economisirea proteinelor.Studii complexe au relevat efectul anticatabolic pe care suplimentarea cu creatina l-a avut asupra celulelor musculare in timpul si dupa antrenamentul cu greutati. Stimularea productiei de hormon de crestere. S-a studiat secretia de hormon de crestere la subiecti care au ingerat 20 de grame de creatina, observandu-se o crestere in medie cu 80%, dar cu precadere la subiectii tineri, la cei in varsta nu s-a observat acest efect. Scaderea nivelului coelsterolului rau si a trigliceridelor- factori de risc majori in bolile cardiace si circulatorii. Date experimentale
Din punct de vedere farmacocinetic, patrunderea creatinei în muschiul scheletic este dependenta initial de concentratia sa extracelulara, dar transportul de creatina este în cele din urma downregulat. Din punct de vedere farmacodinamic, creatina mareste posibilitatea mentinerii unei forte de contractie constante în timpul unor exercitii foarte intense si de scurta durata. Dar, cercetatorii cauta si potentiale efecte secundare ale suplimentelor care contin creatina. Printre acestea se pare ca aceste suplimente ar putea avea influenta asupra producerii de insulina de catre celulele pancreatice, o relativa inhibitie de feed-back asupra producerii de creatina în timpul efortului fizic, precum si eventuale efecte secundare asupra functiei renale. Deasemenea pe lînga toate acestea se pare ca suplimentele orale cu creatina, folosite de catre atleti în principal, ar putea duce la formarea unor concentratii semnificative de Nnitrososarcozina – NSAR, nitrozamina cu efect cancerigen. Derave W. si Vanden Eede E. din cadrul unui laborator de cercetare al Facultatii de Kinetica Terapeutica si Reabilitare de la Universitatea din Leuven – Belgia au studiat acest posibil efect advers al suplimentelor cu creatina. Astfel ei au folosit în cadrul studiului doua grupuri de subiecti umani, care au primit fie un supliment cu creatina, fie un placebo: primului grup de oameni i s-a administrat o doza marita din aceste suplimente (20g/d) timp de o saptamâna, în timp ce urmatorul grup a primit o doza mai mica (5g/d) însa timp de 20 de saptamâni. Dupa acest timp, a fost masurat nivelul NSAR din urina. Cercetatorii nu au constatat cresteri al nivelului NSAR din urina excretata. Dar totusi putem trage conlcuzia ca suplimentele cu creatina pentru sportivi sunt sigure ? Nu tocmai, deoarece creatina este transformata în creatinina în organism, suplimentele cu doze mari de creatina ar putea sa creasca concentratiile de creatinina.Creatinina este deasemenea influentata foarte putin dupa perioade mai lungi de administrare de creatina (peste 5 zile). Cei doi cercetatori spun ca suplimentele pe baza de creatina au un impact aparent minor asupra functiei renale la subiecti adulti tineri care sunt sanatosi. 5
Desi concentratiile de creatinina cresc dupa o lunga perioada de administrare a unor asemenea suplimente, cresterea este destul de limitata si se pare ca nu ar afecta clearance-ul creatininei. Totusi cei doi adauga ca sunt necesare studii mult mai amanuntite cu privire la acest subiect, iar aceste studii trebuie extinse si asupra unor subiecti mai batrâni cu insuficienta renala. Deci, aparent suplimentele orale pe baza de creatina au impact nesemnificativ din punct de vedere clinic asupra unui organism uman sanatos adult. Totusi pâna la urma un singur lucru este sigur: efectele secundare ale unei substante asupra organismului variaza în functie de doza, iar aceasta este cea care în unele cazuri poate avea ultimul cuvânt de spus.
Efectul administr arii de creatina si fosfocreatina asupra capacit at ii de efort la animale •
S-a studiat experimental: efectul administrarii de creatina si fosfocreatina asupra: capacitatii aerobe de efort; indicatorilor serici ai balantei O/AO si a CRN serice la animale supuse efortului. Cercetarile au fost efectuate în Laboratorul pentru Studii Experimentale de la Catedra de Fiziologie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj- Napoca, pe sobolani albi masculi rasa Wistar, cu greutatea de 180-200 g. Animalele au fost distribuite în 6 loturi de animale (n = 10 animale/lot), dupa cum urmeaza: - Lotul I – martor sedentar; - Lotul II – martor sedentar, suplimentat cu CR timp de 21 zile; - Lotul III - martor sedentar, suplimentat cu PCR timp de 21 zile; - Lotul IV – antrenat la efort timp de 21 de zile; - Lotul V – antrenat la efort timp de 21 de zile si suplimentat cu CR; - Lotul VI – antrenat la efort timp de 21 de zile si suplimentat cu PCR. Suplimentarea de CR s-a realizat prin gavaj bucofaringian, preefort în doua etape, prima etapa – încarcarea a durat 5 zile, perioada în care s-au administrat 0,06 g de CR/zi/animal. A doua etapa – perioada de mentinere a concentratiei maximale a CR musculare a durat 16 zile si s-au administrat 0,006g de CR/zi/animal, preparatul CREATINE FX utilizat a fost produs de Pro Nutrition (Germanischer Lloyd). Administrarea de PCR s-a realizat în acelasi mod ca si CR si s-a folosit preparatul FOSFOCREATIN-R produs de S.C. Redis Co. Administrarea de CR si PCR s-a facut conform protocoalelor utilizate pentru sportivi si dozelor echivalente pe kg/corp animal. Efortul fizic s-a efectuat prin proba de alergare la banda de fuga. Concluzii
Antrenamentul de scurta durata, timp de 21 de zile determina cresteri semnificative ale capacitatii aerobe de efort. Cresterea capacitatii de efort este semnificativa dupa suplimentarea cu CR si PCR, comparativ cu animalele antrenate nesuplimentate. Antrenamentul determina cresterea SO si scaderea apararii AO.Suplimentarea cu CR si antrenamentul determina cresterea SO pe seama PC si scaderea aparaii AO pe seama DH.Suplimentarea cu PCR si antrenamentul determina cresteri ale SO pe seama MDA si PC si scaderea apararii AO pe seama DH Antrenamentul determina cresteri semnificative ale CRN serice la 21 de zile. Suplimentarea cu CR determina cresteri ale CRN serice la animalele sedentare si scaderea CRN serice la animalele antrenate.Suplimentarea cu PCR determina cresteri ale CRN serice la animalele sedentare si la cele antrenate. 6
Efectul administr arii de creatina si fosfocreatina asupra capacit at ii de efort la animale antrenate •
S-a urmarit la animale antrenate la efort timp de 21 de zile, efectul suplimentarii de CR si PCR si continuarii antrenamentului înca 21 de zile asupra: capacitatii aerobe de efort; indicatorilor serici ai SO; indicatorilor serici ai apararii AO si a CRN serice. Cercetarile au fost efectuate pe 6 loturi de animale (n = 10 animale/lot), sobolani albi rasa Wistar, de sex masculin, cu greutate medie de 180-200 g, dupa cum urmeaza: - Lotul I – martor sedentar; - Lotul II – martor sedentar cu suplimentare de CR timp de 6 saptamâni; - Lotul III – martor sedentar cu suplimentare de PCR timp de 6 saptamâni; - Lotul IV – efort timp de 6 saptamâni; - Lotul V – efort 3 saptamâni, urmate de 3 saptamâni cu suplimentare de CR si efort; - Lotul VI – efort 3 saptamâni, urmate de 3 saptamâni cu suplimentare de PCR si efort. Suplimentarea s-a realizat conform metodelor prezentate la experimentul anterior. Concluzii
Capacitatea aeroba de efort creste semnificativ la 42 de zile dupa suplimentarea timp de 21 de zile cu CR si PCR la animalele antrenate în prealabil la efort, aceeasi durata de timp. Suplimentarea cu CR si PCR timp de 42 de zile la animale sedentare determina modificari ale balantei O/AO cu cresterea SO pe seama PC si scaderea capacitatii AO pe seama GSH, dupa suplimentarea cu CR si pe seama DH, dupa suplimentarea cu PCR, fata de animalele martor Suplimentarea cu CR si PCR timp de 42 de zile la animale sedentare determina cresteri semnificative ale CRN serice, fata de animalele martor.Suplimentarea cu CR timp de 21 de zile la animalele antrenate în prealabil la efort, determina scaderea SO pe seama PC si cresteri ale capacitatii de aparare AO pe seama GSH, fata de animalele antrenate nesuplimentate.Suplimentarea cu PCR timp de 21 de zile la animalele antrenate în prealabil la efort determina scaderea SO pe seama PC si scaderii semnificative ale DH, fata de animalele antrenate nesuplimentate. Suplimentarea cu CR timp de 21 de zile la animalele antrenate în prealabil la efort, determina scaderea semnificativa a CRN serice, fata de animalele antrenate nesuplimentate. Suplimentarea cu PCR timp de 21 de zile la animalele antrenate în prealabil la efort determina modificari nesemnificative ale CRN serice, fata de animalele antrenate nesuplimentate. Scaderea SO dupa suplimentarea cu CR si PCR la animalele antrenate poate fi atribuita cresterii capacitatii de aparare AO indusa de efort. •
Suplimentarea cu fosfocreatin a la sportivi si influenta asupra capacitatii de efort
S-a urmarit efectul suplimentarii cu PCR la sportivii antrenati si influenta asupra: capacitatii aerobe de efort; adaptarii cardiovasculare la efort si a fortei musculare. Cercetarea a fost efectuata pe doua loturi de sportivi, studenti ai Facultatii de Educatie Fizica si Sport, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca (vârsta medie 25,4 ± 0,6 ani, greutate medie 80,5 kg), dupa cum urmeaza: - Lotul I – (n=10) – sportivi, antrenati timp de 21 de zile si care au primit zilnic un supliment de fosfocreatina; - Lotul II – (n=10) – martori, antrenati la efort timp de 21 de zile; Suplimentarea s-a realizat conform metodelor prezentate la experimentul anterior.
7
Determinarile s-au efectuat în Laboratorul de Masuratori Biomotrice al Facultatii de Educatie Fizica si Sport din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 23.03 13.04.2009. Concluzii
Antrenamentul controlat timp de 21 de zile determina cresterea capacitatii aerobe de efort la sportivi, cresterile de VO2max. nefiind influentate de suplimentarea cu PCR.Reactivitatea cardiovasculara la efort, la sportivi antrenati, cu si fara suplimentare de PCR, este normala cu cresteri ale FC, CCB, DC si TAS si TAM si scaderi ale TAD în efort si normalizarea valorilor în restitutie.Suplimentarea cu PCR la sportivi antrenati determina cresterea semnificativa a fortei musculare, valorile fiind superioare celor obtinute de sportivii martori antrenati. Administrarea de suplimente proteice
Administrarea de suplimente proteice pe baza de creatina, duce la o crestere a concentratiilor creatinei si fosfocreatinei în tesutul muscular, permitând astfel biosinteza mai rapida de ATP.Din punct de vedere termodinamic, creatina stimuleaza circuitul creatin-creatin kinaza-fosfocreatina, care este în strânsa corelatie cu functia mitocondriala ca un sistem foarte organizat pentru controlul portii subcelulare adenilate. Dozele recomandate de creatina sunt de 5-7 g de 2 pana la 5 ori pe zi, in faza de incarcare si de 1 pana la 3 ori pe zi in faza de mentinere. INMS recomanda (pentru persoane peste 70 kg) pe perioada de incarcare (1 saptamana) 40 g/ zi luate in doua reprize, iar in perioada de mentinere (3 – 4 saptamani) 20 g/ zi tot in doua reprize. Creatina este de obicei consumata cu 30 pana la 90 de minute inainte de efort, pentru a se permite o absorbtie adecvata a acesteia, proces in timpul caruia se pot pierde pana la 40% din produs numai in timpul digestiei. Mierea este folosita adesea ca o sursa glicemica ce ajuta la asimilarea mai rapida a creatinei monohydrate, desi multe companii recomanda dextroza. Dincolo de orice speculatii, creatina mareste efectul biologic al fosfocreatinei (CP) – componenta celulara necesara pentru producerea energiei celulare sub forma adenozin trifosfatului. Cercetatorii considera ca aceasta, impreuna cu reducerea aciditatii prezente in muschi si economisirea glicogenului in scopul folosirii imediate, contribuie la sporirea capacitatii creatinei de a intârzia instalarea oboselii, oferind astfel un efect anabolic indirect. Un efect anabolic direct rezulta din faptul ca suplimentul creatina (mai precis Creatina Monohydrat) duce la marirea cantitatii de apa din celulele musculare, ceea ce contribuie la stimularea muschilor pentru a produce mai multe proteine, la cresterea masei musculare. Majoritatea studiilor stiintifice dezvaluie cresteri semnificative ale fortei, intarzierea instalarii oboselii prin combaterea aparitiei acidului lactic, scaderea amoniacului din sânge, cresteri in greutate sau toate laolalta. In urma consumului de creatina se remarca scaderi semnificative ale nivelului colesterolului si trigliceridelor si cresteri importante in densitatea lipoproteinelor (colesterol benefic). Din pacate, muschii nu contin rezerve nelimitate de creatina. Cantitatea de creatina musculara variaza intre 3,5 si 4 g pe kilogram de muschi. Odata creatina epuizata, muschii trebuie sa se odihneasca si trebuie sa existe o pauza inainte de a repeta efortul. Vestea buna consta in faptul ca organismul poate inmagazina pana la 5 g de creatina pe kilogram. Cu alte cuvinte, daca nu se contribuie cu creatina suplimentar, pentru a atinge capacitatea maxima a corpului (5 g/ kg muschi), circa 30% din capacitatea organismului de a inmagazina creatina nu este folosita. Studiile efectuate pe practicantii de culturism au demonstrat o crestere cu 30% a volumului repetarilor dupa numai 1 saptamana de administrare a creatinei ca s upliment (foarte important de retinut este faptul ca numai creatina singura nu poate sa dea rezultate 8
spectaculoase, ea trebuind ajutata de alte suplimente ca antioxidanti, complexe de vitamine si minerale, proteine – hrana de calitate, deci un regim alimentar diversificat si echilibrat si de un regim de viata – activitate sportiva – odihna echilibrat). Intr-un fel, cresterea masei musculare cu ajutorul creatinei se realizeaza, in mare parte indirect si anume: aceasta ofera muschilor capacitatea de a lucra timp mai indelungat, de a munci mai mult, de a ridica greutati mai mari sau de a mari numarul de repetari. De fapt exercitiile sunt cele care construiesc muschii si nu creatina. Altfel, creatina poate fi si un instrument util pentru slabire. Un studiu recent efectuat la New York a relevat faptul ca pe langa cresterea in greutate datorita retinerii apei, creatina a accelerat activitatea metabolica. Studiile semnaleaza faptul ca ne putem referi la 2 stari atunci cand ne propunem sa includem in regimul medicatiei sustinatoare de efort suplimentul creatina: o faza de i ncarcare urmata de o doza de mentinere (mai nou a aparut creatina lichida, cu absorbtie si efecte imediate, la care nu mai apar cele doua faze). Faza de incarcare depinde de mai multi factori: tipul de antrenament solicitant, timpul de absorbtie, tipul de metabolism; in ceea ce priveste faza de mentinere, Revista de Fiziologie Aplicata recomanda un dozaj de 3 g/zi (diferit de ceea ce am relatat mai sus, unde m-am referit la un program de antrenament de forta dirijat intens, aici facandu-se referire la cantitatea de creatina ce se poate administra ca supliment pentru refacerea organismului, dupa meciuri sau antrenamente). Ineficienta creatinei la unele persoane este legata de un factor genetic care limiteaza transportul cantitatilor mari de creatina catre celulele musculare. Efecte adverse
Desi este o substanta naturala, care exista deja in corpul omenesc, asta nu inseamna ca nu poate avea si efecte adverse. Depasirea dozajului recomandat poate conduce la probleme incluzand: crampe musculare, deshidratare, insuficienta renala sau hepatica, dureri gastrointestinale, balonari. In concluzie, nu exista dovezi care sa demonstreze ca excesul dozei de administrare recomandata ar aduce beneficii, dar ca orice supliment trebuie luat in cantitati moderate si cu responsabilitate. Concluzie
Corpul nostru produce o gama larga de compusi care sunt folositi in mecanismele complexe ale vietii. Unul dintre acestia este creatina, un aminoacid al carui rol principal este de a ajuta corpul sa elibereze o mare cantitate de energie atunci cand intervine oboseala. Exista doua cai prin care creatina este produsa in mod natural de catre corp. Prima consta in producerea creatinei din aminoacizii interni, iar cea de-a doua cale presupune existenta unui proces de descompunere a alimentelor pe care le consumam. Exista anumite alimente bogate in creatina ca, de exemplu, pestele si carnea rosie. Organele din corpul nostru care sunt implicate in producerea creatinei sunt ficatul, pancreasul si rinichii. Tesuturile musculare necesita creatina, care este transportata catre ele prin intermediul sangelui. Muschii nu consuma creatina in forma bruta, ci sub forma de molecule de fosfocreatina. Pentru majoritatea oamenilor, creatina produsa de corp acopera nevoile lor. Dar sunt anumite categorii de persoane care necesita mai multe energie, pentru ca organismul sa dea un randament mai mare. Aceste persoane, in special cele care practica exercitii intense, folosesc suplimentarea cu creatina. Mai exista si alte motive pentru care se utilizeaza suplimentarea cu creatina: reducerea oboselii muschilor la persoanele care au suferit interventii chirurgicale sau la cele care sufera de boli de inima. 9
Bibliografie: 1) http://www.getfit.ro/suplimente/suplimente-suplimente/creatina.html 2) http://www.rugby.ro/articol/la-ce-este-buna-creatina-411/ 3) http://www.umfcluj.ro/Document_Files/Doctorat-Rezumate-Teze-deDoctorat/00000278/hw7gq_Microsoft%20Word%20-%20Pop%20Nicolae %20Horatiu_rezumate_2010_final.pdf 4) http://www.eurofitness.ro/despre_creatina.html
10
