COLICA BILIARA
Referat Medicina de Familie
Student : CSOMOS DIANA FLORENTINA SERIA A, GRUPA NR. 6.
Colica biliara (colica hepatica) este un simptom in cadrul patologiei biliare, mai precis, este manifestarea clinica zgomotoasa a litiazei biliare si se datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau ale cail cailor or bili biliare are sau sau unei unei cont contrac ractu turi ri teta tetani nifo forme rme a musc muscul ulat atur urii ii nete netede de veziculare, generate de calcul sau de infectie. Durerea apare in special la bolnavii cu o suferinta veche biliara (dischinezie biliara, litiaza biliara etc.) si dupa mese copioase cu exces de bauturi alcoolice. Cel mai des, durerea apare brusc, mai ales noaptea, si este de intensitate violenta. Debutul brusc atinge paroxismul paroxismul in cateva cateva minute si in majori majoritat tatea ea cazuri cazurilo lorr este este declan declansat sat de o masa masa abunde abundenta nta,, cu exces exces de grasimi. Sediul durerii este cel mai frecvent in epigastru sau in hipocondrul drept cu iradiere posterioara pe sub rebordul costal, ascendent catre umarul drept sau transfixiant tr ansfixiant catre hipocondrul stang. Este o durere viscerala tipica, de intensitate mare, care blocheaza inspirul, dureaza intre 15 minute si 4 ore si poate regresa rapid r apid sau pregresiv. Intensitatea durerii este mare, ea fiind continua si fara variatii. Colica biliara poate sa se repete la intervale variabile de timp. Criz Crizel elee dure durero roas asee cu dura durata ta de pest pestee 6 ore ore suge sugere reaz azaa apar aparit itia ia unei unei complicatii (colecistita acuta, pancreatita ). Bolnavul este agitat, anxios, nu gaseste o pozitie antalgica, care sa-i calmeze durerea, este transpirat si extremitatile se pot raci. Durerea se insoteste frecvent de varsaturi, varsaturi bilioase, care insa nu o influenteaza, de asemenea se pot asocia subicter si ascensiuni febri febrile le,, uneo uneori ri fris frisoa oane ne si urin urinii hipe hiperc rcrom rome. e. Apar Aparit itia ia febrei febrei trad traduc ucee instalarea complicatiilor infectioase (colecistita acuta). La examenul obiectiv obiectiv se constata durere durere spontana si la palpare palpare in epigastru, sub rebordul costal drept, si mai ales in punctul cistic, deseori palparea fiind dificila, din cauza contractarii peretelui abdominal. Durerea provocata de palparea profunda a hipocondrului drept urmata de blocarea reflexa a inspirului ( semnul Murphy ) este specifica. Examenul clinic poate decela uneori un colecist mare, palpabil sub sub forma forma unei unei mase mase piri pirifo forme rme,, loca locali liza zata ta subh subhep epat atic ic,, elas elasti tica ca,, foar foarte te sensibila si mobila cu miscarile respiratorii. Aspectul se intalneste in litiaza vezicu vezicular laraa cu calcul calcul inclav inclavat at in regiun regiunea ea infund infundibu ibulo lo-cis -cistic ticaa si apariti aparitiaa hidropsului vezicular.
Diagnosticul de litiaza biliara se stabileste in prezenta acestui simptom, mai ales la femeile de peste 40 de ani, cu antecedente de greturi, voma, balonari, constipatii, dureri abdominale, amaraciune, limba incarcata si repetate indigestii. Staza Staza si inceti incetinir nirea ea fluxul fluxului ui biliar biliar pot fi incrimi incriminat natee drept drept cauze ale unor calculi mici, pigmentari calcici. Foarte expuse acestei boli sunt persoanele cu excedent ponderal, sedentare, constipate, cu diabet sau care au vezica anatomic anormala (cutata, septata, deformata de aderente). Printre alimentele care declansaza colica biliara se remarca in special grasimile, ouale si ciocolata. Dupa disparitia durerii bolnavul ramane timp de inca 24 de ore cu o jena in hipocondrul drept sub forma unei senzatii de disconfort. Risc prezinta si cei care abuzeaza de laxative diuretice, femeile care apeleaza vreme indelungata la pilula contraceptiva ori care se supun la repetate cure de slabire, fara sa consume apa in cantitate suficienta. Mai pot fi mentionate ca factori de risc imbinarea starilor stresante si neurastenice cu dischi dischinez neziil iilee bilia biliare re care, care, prin prin tulbur tulburare areaa motric motricita itatii tii vezicu veziculei lei (spasm (spasm,, hipo hipoto toni nie, e, chia chiarr aton atonie ie), ), sunt sunt cert certee moti motive ve de forma formare re a calc calcul ulil ilor. or. In concluzie, concluzie, se poate poate arata ca orice obstacol obstacol ce se opune activitatii activitatii normale a vezicii biliare, un timp oarecare, poate genera calculoza. Studiile de depistare arata ca peste 10% din populatie este purtatoare de calculi biliari, cu variatii in functie de etate, sex etc. Varsta medie de manifestare si de diagnostic al acestei suferinte este intre 40-50 de ani, aparand la femei de 2-3 ori mai mult decat la barbati. Fierea este secretata in mod continuu de catre ficat, este depozitata in vezica, de unde insa este eliminata intermitent in intestin - mai mult ziua, mai putin in somn - in cant cantit itat atee de circ circaa 500 500 ml in 24 de ore. ore. Desi Desigu gur, r, cont contea eaza za mult mult alimentatia. Carnea si grasimile cresc producerea de bila, in timp ce zaharul o scade. Un obstacol in calea eliminarii ei poate produce icter in 2-3 zile. Bila contine cam 96% apa, restul fiind saruri minerale, colesterol si alte grasimi, iar orice modificare in continutul de apa, in chimismul ei sau in evacuare genereaza dupa caz: calculi (si implicit colica ), icter, infectie ori chiar cancer. Posibilitatile actuale de diagnostic ridica intrebarea: Care investigatie primeaza? Colecistografia, tomografia computerizata (scanner), ecogra ecografia fia sau rezona rezonanta nta magnet magnetica ica?? Experi Experient entaa acumul acumulata ata confir confirma ma ca examen examenul ul ecogra ecografic fic reprezi reprezinta nta cea mai accesi accesibil bilaa metoda metoda de depist depistare are a calculilor vezicali (simpla si economica). Tubajul duodenal poate descoperi doar microcalculi (cu diametrul de maximum 2 mm).
Investigatii complementare: Exam Examen enel elee de labo laborat rator or vize vizeaz azaa sang sangel ele, e, urin urina, a, mate materi riil ilee feca fecale le,, bila bila.. Examen Examenul ul sangel sangelui ui arata, arata, in majori majoritat tatea ea cazuri cazurilor lor,, hiperco hipercoles lestero terolem lemie. ie. Hipercalcemia este frecventa. Hiperbilirubinemia si cresterea sarurilor biliare (hipercolalia) exista mai des in litiaza coledocului. V.S.H. crescuta si leucocitoza sunt martorii aparitiei unei infectii. Examenul urinii arata cresterea urobilinogenului si prezenta bilirubinuriei in starile icterice. Examenul materiilor fecale facut in aceeasi situatie prezinta hipoco-lie sau acolie; dupa colici biliare pot fi gasiti, uneori, calculi in materiile fecale. Tubajul duodenal poate fi simplu sau minutat (Varella). Proba excretiei veziculare provocate poate fi negativa - semn ca vezicula nu comunica cu canalul coledoc (vezicula exclusa). Semnificatie diagnostica mai au: bila duodenala (A): prezenta cristalelor de colesterol si de bilirubinat de calciu; in bila veziculara (B). hipocolesterolcolia, hipocolalocolia, scaderea pigmentilor biliari, a calciului si a fierului. fierului. Prezenta Prezenta leucocitel leucocitelor or alterate in bila B denota o inflamatie inflamatie a colecistului. Bilicultura poate pune in evidenta agenti microbieni in cazurile in care s-a supraadaugat o infectie. Examenul radiologie este foarte pretios, se folosesc: radiografia simpla, cole-cistografia, colangiografia, duodeno-colecisto-grafia. in ultimii ani se incear incearca ca noi proced procedee ee radiol radiologi ogice ce pentru pentru decela decelarea rea litiaz litiazei ei vezicu vezicular lare: e: colecistografia transparietala (Roer), cu introducerea substantei de contrast intravezicular, calculografia, cineradiografia si colecistografia concomitenta cu sondajul duodenal. Radiografia simpla (directa) poate sa puna in evidenta calculii impregnati cu saruri de calciu. Coleci Colecisto stogra grafia fia arata arata calcul calculii ii sub forma forma unor unor imagin imaginii lacuna lacunare, re, clare, clare, rotun rotunji jite te,, pe umbr umbraa de fond fond a bile bileii opac opacif ifia iate te;; in alte alte cazu cazuri ri,, imag imagin inea ea vezicu vezicular laraa nu apare apare (vezic (vezicula ula exclus exclusaa radiol radiologi ogie), e), datori datorita ta obstru obstructi ctiei ei cana canalu lulu luii ciscis-ti ticc sau sau in cazu cazull unei unei vezi vezicu cule le tics ticsit itee cu calc calcul ulii mici mici.. Colecistografia transparietala poate lamuri problema. Colangiografia urmareste decelarea calculilor in caile biliare. Endoscopia caii biliare principale (coledocoscopia) necesita o tehnica si o aparatura deosebite, insa constuie mijlocul cel mai sigur de diagnostic in litiaza coledociana sau a canalului hepatic. Ecografia este un mijloc util de investigatie. Permite un diagnostic corect in 96 % dintre cazuri.
Diagno Diagnosti sticul cul poziti pozitiv v este este mult mult inlesn inlesnit it in situat situatiil iilee in care care exista exista colici colici biliare. In celelalte cazuri trebuie sa se bazeze pe o anamneza amanuntita si pe examenul clinic si va trebui sa tina seama de examenele complementare, in special de tubajul duodenal si de examenul radiologie. r adiologie. Diagnosticul diferential al colicii biliare: Colica biliara va fi diferentiata de colica nefetica dreapta, colecistita acuta necalculoasa si de angiocolita acuta, de ulcerul gastro-duodenal perforat, de criza criza gastri gastrica ca tabeti tabetica, ca, de colica colica saturn saturnina ina,, de o apendi apendicit citaa acuta, acuta, de o salpingita acuta dreapta, de o sarcina extrauterina rupta, de pancreatita acuta hemoragica, de infarctul mezenteric si de infarctul miocardic. Tratamentul colicii biliare: Se face un tratament pentru calmarea durerilor, si pentru combaterea infectiei (daca exista frisoane, febra, dureri vii de cap), oprirea varsaturilor, prevenirea dezechilibrelor circulatorii. Combaterea spasmului dureros cu Papaverina, Atropina, Scobutil compus, Lizadon (medicamente interzise celor cu glaucom de orice fel si cu adenom de prostata), Algocalmin, Piafen. Sedativele majore - Morfina, Mialgin, Fortral - trebuie evitate pentru ca pot intarzia migrarea completa a calcului sau pot favoriza aparitia unei pancreatite acute (complicatie de gravitate maxima). Caldura moderata pe abdomen in zona ficatului si ceaiurile de menta ajuta mult la calmarea durerii, diminuand spasmul. Trebuie evitata alimentatia hipercalorica, cu exces de grasimi, dulciuri ori cu putine fibre dietetice (fructe, zarzavaturi, cereale) pentru a nu se ajunge la excesul de colesterol si la depasirea ponderala. Regimul igienodietetic va exclude alimentele ce produc contractia puternica a veziculei: grasim grasimii prajit prajite, e, sosuri sosuri,, unt, unt, smanta smantana, na, maione maioneze, ze, afumat afumaturi uri,, conser conserve, ve, mezeluri, organe, varza, fasole, alcool, cafea, ciocolata. Se admit lactate degresate, fainoase, carne slaba de peste, pasare, fructe si legume. La toate aceste acestea, a, trebui trebuiee sa adauga adaugam m combat combatere ereaa sedent sedentari arismu smului lui si gimnas gimnastic ticaa rationala. Cazurile care nu se amelioreaza la tratament, persistand varsat varsaturi urile, le, altera alterarea rea starii starii genera generale le si dureri durerile le abdomi abdominal nalee cu contra contracti ctiaa muschilor, se interneaza urgent.
Dupa trecerea crizei, un tubaj duodenal (pentru diagnosticare si drenaj) si efectuarea unor investigatii (colecistografie, ecografie, analize de sange) sunt utile.
BIBLIOGRAFIE: 1.Bolile aparatului digestiv- Paulina Ciurea, Tudor Ciurea, Editura didactica si pedagogica, 1999. 2.Tratat de patologie chirurgicala- Nicolae Angelescu. 3. Fiziopatologia litiazei biliare – I Illinescu, D Carmen, Carm en, Viorela Enachescu,U.S.S.M. Craiova, 1989. 4.Simptome, semne si sindroame in exemple si probleme.Editura Muntenia & Leda, Constanta 2001.
