CARTE BONUS - Retete Culinare Anti-Cancer

RETETE CULINARE ANTI-CANCER Editura Gold

Toate drepturile © rezervate 2012 – Editura Gold

Retete culinare anti-cancer

1

CUPRINS

Introducere...................................................................................................................... 3 Alimentaţia bolnavului de cancer.................................................................................... 5 Alimente anticancerigene................................................................................................ 8 Alimente care favorizează apariţia şi dezvoltarea cancerului........................................ 13 Aportul alimentar de nutrienţi....................................................................................... 17 Tipuri de diete................................................................................................................. 25 Cure şi terapii ................................................................................................................. 28 Reţete pentru micul dejun ............................................................................................. 36 Reţete pentru gustarea de dimineaţă............................................................................. 41 Reţete pentru prânz........................................................................................................ 46 Salate .............................................................................................................................. 57 Desertul .......................................................................................................................... 62 Reţete pentru cină .......................................................................................................... 68 Concluzii ..........................................................................................................................74


2

Introducere Vorbind despre cancer ca şi boala secolului poate fi considerat un clişeu. Dar este în acelaşi timp o realitate cu care tot mai mulţi dintre noi, tot mai multe persoane dragi, tot mai multe cunoştinţe se confruntă. Statisticile o situează pe locul doi după afecţiunile cardiace între cauzele mortalităţii, ucigând anual unul din opt oameni. Dacă în 2008 boala făcea 7,6 milioane de victime în lume, se aşteaptă ca în 2030 numărul acestora să crească la 13,1 milioane, potrivit unor statistici din februarie ale Organizatiei Mondiale a Sănătăţii. Cât despre România, datele statistice arată că, în prezent, numărul bolnavilor de cancer se ridică la aproximativ 500.000 de persoane, România fiind pe primul loc la nivelul ţărilor europene în ceea ce priveşte rata de morbiditate a bolnavilor din această cauză. Cele mai comune forme de cancer înregistrate în ţara noastră sunt cancerul pulmonar şi colorectal, la bărbaţi, respectiv cancerul de sân şi cel de col uterin, la femei. Însă aceastea sunt doar statistici. La nivel personal, lucrurile sunt mult mai tragice, nu doar pentru bolnav, ci şi pentru familia acestuia. În general, bolnavul de cancer priveşte această boală ca echivalent al începutului unui sfârşit însoţit de suferinţă şi singurătate. Cu toate acestea, mulţi bărbaţi, femei sau tineri care suferă de cancer sau alte boli incurabile pot trăi o viaţă productivă şi independentă, atât în peroada în care se află sub tratament cât şi după aceea. Bolnavii incurabili şi în particular cei aflaţi în stări terminale, trăiesc profunde stări emoţionale şi de stres. Frica de moarte, schimbările la nivelul imaginii şi a stimei de sine, întreruperea planurilor vieţii, schimbările de rol social şi a stilului de viaţă sunt aspecte care pot crea stări puternice de discomfort psihologic. Nivelul suferinţei psihologice depinde de capacitatea personală a fiecărui bolnav de a face faţă problemelor ce derivă din afecţiunea terminală şi este determinată de tipul de personalitate al acestuia, de stres, experienţe asemănătoare cu cea personală trăite de prieteni sau rude, pierderea recentă a unei persoane apropiate, probleme şi obligaţii familiale, problemele de cuplu, o suferinţă psihică cu istoric, precum şi de consumul de alcool sau alte droguri. Aceşti factori împreună cu cei sociali, precum lipsa suportului din partea familiei şi a societăţii, scăderea veniturilor familiei şi izolarea,


3

alături de cei culturali ce ţin de tradiţii şi obiceiuri, împreună cu cei spirituali care pot fi reprezentaţi de lipsa religiozităţii a credinţei şi a oricărui sistem de valori, pot agrava incomensurabil situaţia unui bolnav de cancer. Tocmai de aceea, tratamentul, fie ca vine din partea medicilor sau ca spijin din partea familiei, trebuie să fie centrat pe grijă, consideraţie şi răbdare, ascultarea nevoilor, a problemelor bolnavului şi construirea unei punţi de comunicare care să emane încredere din ambele părţi şi respect faţă de persoană, ridicând barierele în abordarea oricărei teme, chiar aceea a fricii faţă de moarte şi de necunoscut. Preocuparea principală este caracterizată de grija faţă de calitatea vieţii pacienţilor. Rolul societăţii şi în special al comunităţii este acela de a încuraja şi a se implica în procesul îngrijirilor terminale, de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi, oferindu-le suportul psihologic necesar, atât lor cât şi familiilor acestora. Calitatea vieţii bolnavului de cancer poate fi îmbunătăţită şi cu ajutorul unei alimentaţii sănătoase, adecvate, pliată pe nevoile sale. Bolnavul de cancer şi familia acestuia trebuie să ştie că oricând prin alimentaţie pot controla simptomele generate de cancer şi chiar supravieţui bolii, aşa cum au arătat-o nenumărate cazuri care au uimit lumea medicală. De ce alimentaţia este importantă? Pentru că prin ea putem fortifica sistemul imunitar, ajutându-l să lupte contra cancerului. În paginile următoare ne vom preocupa să vă oferim soluţii concrete, şi anume reţete bazate pe o alimentaţie sănătoasă care să vă ajute să îmbunătăţiţi simptomele date de cancer.

Alimentaţia bolnavului de cancer Trebuie să ştiţi încă de la început că regimul alimentar al pacientului suferind de cancer este planificat şi abordat diferit, în funcţie de caz, stadiu de evoluţie şi terapie. Bolnavii de cancer sunt printre cei mai expuşi riscului de a dezvolta sindroame pluricarentiale ca urmare a procesării inadecvate a nutrienţilor aduşi prin dietă. Acest deficit se datorează fie bolii în sine (în special în formele cu localizare digestivă), fie tratamentului (care poate fi chirurgical, chimioterapie sau radioterapie).


4

Boala canceroasă are capacitatea de a compromite total statusul nutriţional al pacientului, alterându-i în mod dramatic metabolismul şi cauzând apariţia anorexiei (pierderea apetitului) care, pe termen lung, va determina o scădere semnificativă în greutate. Există situaţii în care această scădere ponderală apare chiar mai devreme, organismul fiind afectat profund de sindromul consumptiv asociat invariabil cancerului. Modificările de metabolism ce apar la toţi bolnavii includ intensificarea ratei metabolismului bazal, precum şi accelerarea arderilor calorice şi epuizării rezervelor energetice. Pentru a face faţă acestor schimbări, organismul va avea nevoie de un surplus de calorii, altfel greutatea sa va scădea considerabil, masa musculară se va topi, instalându-se o stare de astenie şi apatie cronică. In cancer este afectat fiecare tip de metabolism în parte - proteic, lipidic, glucidic, cu depletia rezervelor energetice din ţesutul muscular şi adipos. Specialiştii afirmă că scăderea ponderală ce însoţeşte boala apare ca rezultat al modificărilor patologice induse de cancer, dar şi datorită instalării unei stări de depresie psihică, urmare a aflării şi conştientizării diagnosticului, evoluţiei şi prognosticului.

Alimente anticancerigene

Morcovul. Cu mai bine de două milenii în urmă, marele medic şi farmacist grec Dioscorides nota despre frunzele acestei legume că "administrarea lor face să se retragă tumorile şi curăţă sângele". Morcovul conţine vitaminele A, B1, B2, C, săruri minerale (calciu, magneziu, fier, potasiu, sodiu, fosfor), asparagină şi beta-caroten, pigment vegetal cu proprietăţi antioxidante.

Roşiile. Licopenul este ingredientul secret responsabil pentru proprietăţile anticancer ale roşiei. Licopenul este pigmentul care îi conferă tomatei culoarea roşie, iar tomata, fruct şi/sau legumă, este cea mai bună sursă alimentară de licopen. Activitatea


5

anticancer a licopenului este mărită dacă roşiile sunt gătite folosind uleiuri vegetale, cum sunt sosurile făcute cu pastă de tomate şi ulei de măsline.

Spanacul conţine: - apă, peste 90% - foarte puţine calorii - minerale - lipide - glucide - potasiu - vitamine Datorită tuturor acestor componente, spanacul previne cancerul, având un efect antioxidant.

Urzicile conţin un număr mare de aminoacizi, vitamine (A, B2, C, K), clorofilă, săruri minerale (calciu, magneziu, fier, siliciu), substanţe proteice, acid pantoteic, acid folic, amine, cetone. Datorită acestui bogat conţinut ele sunt folosite ca aliment precum şi ca plante medicinale în cure pentru regenerarea organismului şi pentru detoxifiere. Urzica este recunoscută pentru acţiunea ei benefică asupra organismului uman. Vitaminizează, remineralizează şi echilibrează sistemul de apărare al organismului. Elimină starea de anemie. Acţionează bactericid limitând sau înlăturând multiplicarea bacteriilor. Are efect benefic în bronşite şi astm. Fluidifică secreţiile bronhice şi favorizează eliminarea lor prin expectoraţie. Combate tusea. Stimulează metabolismul şi secreţia bilei, cea pancreatică, gastrică şi intestinală. Stimulează totodată peristaltismul intestinal şi digestia. Combate diareea, dizenteria şi stările inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv. Acţionează împotriva viermilor intestinali. Activează procesele fiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelor şi trombocitelor, fluidifică sângele, scade glucoza în sânge. Activează regenerarea ţesuturilor şi epitelizarea, cicatrizând rănile.


6

Conopida este recomandabil să fie consumată foarte puţin preparată termic. În compoziţia conopidei regăsim hidraţi de carbon, proteine, lipide, vitamine şi săruri minerale. Principala calitate curativă a conopidei constă în efectele benefice pe care le are în lupta împotriva cancerului, în principal cel de sân, datorită aportului mare de vitamina C şi carotenoide.

Nucile conţin substanţe capabile să se opună evoluţiei cancerului. Printre acestea se numără acidul elagic, care pare să acţioneze în mai multe feluri în lupta contra cancerului. Acidul elagic contribuie şi la detoxifierea diverselor substanţe potenţial cancerigene, împiedicând divizarea celulelor canceroase.

Cartoful este un aliment extrem de hrănitor, deoarece conţine multe elemente nutritive. În alimentaţia persoanelor care suferă de cancer se recomandă consumul cartofilor fierţi în coajă, în folie sau în baie de aburi.

Legumele şi fructele bogate în caroten. Dintre ele fac parte morcovii, dovleceii, bostanul, sfecla, caisele şi toate celelalte legume şi fructe colorate viu, în portocaliu, roşu, galben şi verde. Ele posedă cantităţi mari de vitamina A şi licopen, care au capacitatea dovedită de a inhiba progresia celulelor canceroase dintre cele mai agresive (de exemplu: gliomii creierului). În plus, multiplică celulele sistemului imunitar şi le întăreşte capacitatea de a ataca celulele tumorale

Sfecla roşie conţine calciu, sulf, fier, potasiu, beta-caroten şi vitamina C. Sfecla roşie este o sursă bună de carotenoide, care ajută în prevenirea tuturor tipurilor de cancer. Are de asemenea un bogat conţinut de mangan, care este un mineral important pentru funcţia creierului. Sfecla roşie conţine de asemenea antioxidanţi şi are proprietăţi anticancer. Aceasta este extrem de bogată în flavenoide anticancer, care sunt folosite în terapiile cu sucuri care trateaza cancerul.


7

Usturoiul este bulbul comestibil al unei plante din familia Liliacee. Usturoiul, prazul sau ceapa sunt clasificate ca membri ai genului Allium. Usturoiul este cunoscut încă din Antichitate pentru virtuţile sale medicinale. Bogat în vitamine, minerale şi alte oligoelemente (seleniu), usturoiul pare să fie eficient şi în protecţia împotriva cancerului. Este un puternic oxidant, protejând celulele împotriva radicalilor liberi.

Fasolea are în compoziţie substanţe care stimulează producerea de imunoglobuline. Soia activează sistemul de apărare al organismului, mai ales prin conţinutul ei bogat în fitohormoni şi aminoacizii lisină, cisteină, tirozină şi glutamină, iar prin genisteină încetineşte înmulţirea celulelor canceroase.

Măceşele conţin foarte multe vitamine, în special vitamina C, dar şi vitaminele B1 şi B2, K şi PP. Ceaiul de măceşe stimulează pofta de mâncare, întăreşte imunitatea organismului şi este vasodilatator. Un alt preparat obţinut din măceşe este siropul. Se pot folosi atât măceşele proaspete cât şi cele uscate, la o cană de măceşe adăugăm o jumătate de kilogram de zahăr şi un litru de apă. Se fierbe jumătate de oră la foc mic şi se filtrează, apoi se lasă să se răcească. Se păstrează la rece.

Afinele conţin vitaminele A, B1, B2, C, E, F, PP şi antioxidanţi precum: flavonoizi (pigmenţi ce protejează, printre altele, organismul împotriva infecţiilor şi ajută la vindecarea ţesuturilor), antocianina (care, în combinaţie cu vitaminele C şi A, îmbunătăţeşte acuitatea vizuală şi circulaţia vizuală la nivelul ochilor şi sistemului nervos).

Murele sunt fructele de pădure cele mai bogate în vitamina E, conţin şi o mare cantitate de polifenoli, substanţă care încetineşte îmbătrânirea creierului.


8

Coacăzele conţin o vitamina C deosebit de stabilă, mai ales coacăzele negre, probabil pentru că ele sunt bogate în quercitină, un puternic antioxidant.

Căpşunile sunt contraindicate persoanelor alergice. Acestea sunt bogate în vitaminele E şi K, magneziu, fier, cupru etc. Au efecte benefice în hipertensiune arterială, sunt diuretice, depurative, elimină acidul uric şi scad colesterolul. Pot fi utlizate şi în afecţiuni reumatice, renale, dar mai ales în cancer.

Zmeura este fructul care are o activitate antioxidantă de 50 de ori mai puternică decât căpşunile, de 3 ori mai mare decât kiwi şi de 10 ori mai mare decât roşiile. O porţie de zmeură (125 g) are 60 de calorii, un gram de grăsimi, 0 mg de colesterol, 0 mg de sodiu, 14 g de carbohidraţi, 9 g de fibre, 6 g de zaharuri, un gram de proteine. Conţine, de asemenea, 50% din DZR de vitamina C, 4% din DZR de vitamina A şi fier şi 2% din DZR de calciu. Zmeura are proprietăţi antimicrobiene şi anticarcinogene şi este o sursă de vitamina C, magneziu, cupru, calciu. O cură cu zmeură poate valora mai mult decât câteva folii cu medicamente pentru stomac, scăderea nivelului colesterolului crescut, boli de inimă, tulburări de tranzit intestinal, afecţiuni oculare sau pulmonare, diabet, răceală, obezitate, răguşeală. Zmeura conţine un antioxidant numit acid elagic care are un rol foarte important în prevenirea distrugerii membranei celulare şi prin neutralizarea radicalilor liberi.

Agrişele conţin calciu, fosfor şi complexul de vitamine B, iar sucul din agrişe cu miere poate fi un bun remediu pentru răceală şi un tonic pentru revigorare. Este şi un bun remediu împotriva afecţiunilor oculare.

Vişinele sunt o sursă bogată de minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu, zinc şi cupru), vitamine (E, B1, B2, PP şi caroten) şi unele substanţe care scad acţiunea de coagulare a sângelui. Pigmenţii şi acidul ascorbic întăresc şi tonifică vasele de sânge, scăzând presiunea arterială şi crescând imunitatea organismului împotriva bolilor.


9

Cireşele conţin vitamina C, o cantitate redusă de vitamina B şi A, precum şi minerale ca potasiu, sodiu şi magneziu, ce îmbunătăţesc sistemul imunitar, reduc oboseala şi protejează vederea.

Caisele sunt una din sursele cele mai importante ale vitaminelor C, A, B, betacaroten şi potasiu, fiind de un real ajutor în lupta organismului împotriva bacteriilor şi infecţiilor.

Piersicile au un conţinut mare de vitamina C şi provitamina A, vitaminele B3, B5 şi E. Acestea mai au în componenţa lor fier, magneziu, fosfor, zinc, iod, potasiu şi seleniu. Conţin, de asemenea, fitonutrienţi, antioxidanţi şi carotenoizi, fibre. Prunele au în componenţa lor o cantitate semnificativă de vitamine (A, B1, B2, C), precum şi numeroase alte elemente esenţiale, cum sunt calciul, fierul, potasiul şi acizii organici, fac din aceste fructe o importantă sursă de energie şi vitalitate. Prunele, consumate în mod regulat, ajută la fortifierea sistemului nervos, înlătură oboseala şi stimulează digestia. Prin conţinutul de substanţe benefice, aceste fructe pot fi folosite ca decongestiv, detoxifiant şi remediu împotriva intoxicaţiilor alimentare severe. Potasiul din compoziţia prunelor favorizează buna funcţionare a sistemului nervos, înlăturând stările de agitaţie şi nervozitate.

Citricele sunt bogate în vitamina C. În citrice sunt prezenţi şi mai mulţi compuşi fotochimici care, după toate probabilităţile, îi conferă proprietăţile anticancer. Citricele sunt singurele plante care conţin cantităţi semnificative dintr-un grup de polifenoli numiţi flavavoni, molecule responsabile de efectele antiscorbut care sunt de multă vreme asociate citricelor.


10

Strugurii roşii au în structura lor resveratrol, substanţă care diminuează proliferarea celulelor cancerigene, iar seminţele acestora conţin acid gama linoleic (AGL) şi antoceani, activatori ai celulelor imunitare T;

Zarzavaturile. Sub denumirea de zarzavaturi sunt cunoscute o serie de plante de la care se foloseşte partea aeriana în scop alimentar. Ca şi condimentele, zarzavaturile sunt, din punctul de vedere al efectului terapeutic, al dozării şi al combinării lor, la limita dintre dietoterapie şi fitoterapie, dintre bucătărie şi farmacie. Este indicat să nu se ţină mai multe zile zarzavaturile în apă după ce le-aţi cumpărat. Hrana trebuie mestecată foarte bine. Nu trebuie să se mănânce prea mult la o singură masă.

Varza albă sau roşie Poate fi folosită crudă, la diverse salate, asezonată cu puţin ulei, verdeaţă şi cu condimentele care sunt permise. Este de preferat a se consuma crudă, pentru că dacă se fierbe îşi pierde din proprietăţi. Conţine apă, proteine, hidraţi de carbon, celuloză, săruri minerale şi vitamine. Este dezinfectantă, este un bun tonic al sistemului nervos, constituind o sursă importantă de vitamina K şi de acid folic. De reţinut este faptul că varza este bună în stoparea extinderii tumorilor.

Mărarul are efect antitumoral. Este de asemenea eficient în tratatarea hemoroizilor, indigestiei, aterosclerozei, bolilor cardiace, bolilor urinare etc.Este unul dintre cele mai utilizate zarzavaturi. De la această plantă se folosesc frunzele şi tulpina, florile şi seminţele. Frunzele sunt diuretice şi inflamatorii. Se utilizează mai ales în stare crudă, întrucât sunt plăcute la gust şi uşor de digerat.

Pătrunjelul este unul dintre cele mai apreciate zarzavaturi. Se foloseşte într-o gamă foarte largă de mâncăruri, fiind un aromatizant excelent. Patrunjelul este recunoscut ca un bun antioxidant. El se foloseşte în combaterea multor afecţiuni, printre care enumerăm: bolile hepatice, anorexie, bătrâneţe, dermatoze, paraziţi intestinali etc.


11

Tărâţele de grâu şi de porumb şi fulgii de ovăz diluează carcinogenii din intestine, îndeosebi acizii biliari, fiind utile mai ales în combaterea cancerului de colon.

Grâul germinat fortifică imunitatea, în special prin conţinutul său în acizi nucleici, seleniu, magneziu şi vitamina E.

O categorie aparte de nutrienţi imunitari antincancerigeni o constituie uleiurile vegetale, în special cele obţinute prin presare la rece. Toate au în compozitie acizi graşi nesaturaţi, care formează în organism, în prezenţa fosfolipazei şi a ionilor de calciu, prostaglandine, tromboxani, leucotrine si lipoxine, metaboliţi ai acidului arahidonic cu important rol imunitar; dar uleiurile vegetale conţin şi o mare cantitate de coenzimă Q10, care activează secreţia de citokine. Uleiurile vegetale au şi acţiune antioxidantă, prin compoziţia lor bogată în acid gama linoleic (AGL) şi vitamina E;

Iaurtul are efect antitumoral în principal datorită conţinutului de vitamina D şi acidul lactic, mai ales în neoplasmul intestinelor. Laptele de capră are în plus şi alte substanţe anticancerigene. Brânza de vaci proaspătă conţine vitamina B6 şi magneziu, substanţe care dezactivează radicalii liberi.

Peştele oceanic este mai gras şi mai bogat în acizi omega 3 decât peştele de apă dulce. Pestele oceanic (merluciul, tonul, macroul, somonul, stavridul, heringul, sardina şi hamsia). Conţine importante substanţe anticancerigene: acizi graşi nesaturaţi (antioxidanţi) şi coenzima Q10 (imunitară şi antitumorală).

Fructele de mare, în a căror categorie sunt cuprinse toate vieţuitoarele marine comestibile, sunt: algele, crustaceele, moluştele, peştii, icrele, echinodermele etc. Oamenii de ştiinţă au dovedit că algele marine au un efect pozitiv la nivelul întregului


12

organism uman. Gillian McKeith menţionează în cartea sa - "Living food for health" ("Hrană vie pentru sănătate") că fructele şi algele de mare conţin anumite minerale care nu au fost găsite în compoziţia altor plante sau alimente. Printre multiplele proprietăţi pe câte le au, enumerăm câteva dintre ele: - întăresc sistemul imunitar; -sporesc rezistenţa la alergii şi infecţii; -diminuează riscul de cancer; -îmbunătăţesc regenerarea celulelor; -magneziul conţinut de aceste alge contribuie la reducerea tensiunii arteriale crescute şi previne accidentele vasculare cerebrale; -normalizează nivelul de colesterol din sânge, contribuind la stoparea instalării bolilor cronice; -sprijină sănătatea oaselor şi funcţia acestora; -detoxifică organismul şi elimină metalele grele şi poluanţii acumulaţi din aer şi alimente.

Busuiocul era o plantă sacră la greci, iar femeile nu aveau voie să-l culeagă. Această plantă vindeca mânia şi resentimenele încurajând sentimentele de iubire. Din punct de vedere medical, busuiocul întăreşte sistemul imunitar şi distruge microbii. Referitor la bolile cronice, statisticile relevă că unele dintre acestea pot degenera în cancer.

Alimente care favorizează apariţia şi dezvoltarea cancerului Alimente care hrănesc celulele canceroase şi /sau microbii din celulele canceroase li din celulele corpului: - zahărul rafinat; - făina rafinată; - sucurile acidulate etc.


13

Zahărul rafinat. Zahărul este utilizat în Europa de peste o sută de ani devenind aliment de bază după Primul Razboi Mondial. În prezent, zahărul este unul dintre alimentele cele mai controversate. Cercetările ştiinţifice din ultimele decenii privind efectele zahărului au demonstrat nocivitatea acestui aliment. Zahărul este o substanţă de semisinteză care se obţine în principal din sfecla de zahăr sau trestie de zahăr. Sfecla de zahăr conţine peste 50 de nutrienţi în timp ce zahărul numai unul: zaharoza. Prin rafinare el îşi pierde enzimele şi celelalte substanţe nutritive atât de necesare vieţii. Organismul uman s-a adaptat în cursul sutelor de mii de ani de evoluţie să digere şi să asimileze numai combinaţii naturale de zaharuri existente în fructe şi legume. Prelucrarea unei substanţe pure, obţinută prin procedee chimice cum este zaharoza, se face cu preţul unor eforturi mari depuse de organism şi constituie un adevărat şoc pentru o serie întreagă de organe producând dezechilibre în lanţ. De exemplu, se pierde calciu în detrimentul sistemului osos şi al dentiţiei care devin din ce în ce mai fragile.

Făina rafinată. Produsele obţinute din făină rafinată, supun organismul la stres, ca urmare a faptului ca sunt sărace în substanţe nutritive, conţinând multe calorii inutile. Pentru a digera alimentele rafinate, organismul trebuie să-şi folosească propriile vitamine şi minerale, adică să îşi consume rezervele, scăzând astfel imunitatea.

Băuturile acidulate. Cercetătorii spun că zahărul din băuturile acidulate creşte nivelul de insulină din corp, iar aceasta contribuie la creşterea celulelor canceroase în pancreas.

Carnea. Carnea constituie una din cele mai importante surse de proteine, dar ea este săracă în vitamine, hidraţi de carbon, săruri minerale şi oligoelemente. Carnea (vită, curcan, miel, porc mai ales) cauzează scăderea nivelului hipersensibilităţii imune, reducând capacitatea corpului de a lupta cu cancerul. Europenii şi americanii consumă mai multă carne decât orientalii. Cea mai mare problemă în dieta americană standard o reprezintă contaminarea cărnii animalelor prin


14

antibiotice şi hormoni steroizi. De asemenea animalelor americane le sunt administraţi şi hormoni de creştere, pentru mărirea depozitelor de grăsimi. Cercetările medicale suspectează incidenţa crescută a cancerului de sân şi de ovar la femei legate de prezenţa acestor hormoni administraţi animalelor. Celulele canceroase se dezvoltă mai bine în mediile acide. Dacă alimentaţia se bazează în exclusivitate pe produse din carne, se va induce un pH acid în corp şi ar fi mai bine să se renunţe treptat la acest consum. Carnea mai poate conţine substanţe administrate animalelor: antibiotice, hormoni de creştere care pot dăuna, în special persoanelor cu cancer. În loc de mâncărurile cauzatoare de acizi, bolnavii de cancer ar trebui să consume mâncăruri alcaline, precum legumele proaspete şi sucurile proaspete, seminţele şi boabele. De exemplu, putem înlocui carnea cu ciuperci sau miez de nucă. O dată sau de două ori pe săptămână bolnavul de cancer paote consuma carne de peşte, preferabil proaspăt, nu congelat, langă care poate aşeza legume fierte în abur (morcov, broccoli, mazăre care pot fi asezonate cu puţină sare şi piper)

Acizii graşi trans. Grăsimile de tip trans (AGT) sunt unele dintre cele patru tipuri de grăsimi larg răspândite în alimente, alături de cele saturate, polinesaturate şi mononesaturate. Este vorba despre acizi graşi mono sau polinesaturaţi care prezintă un tip de legătură chimică numit „trans”, de unde şi denumirea generică. Acizii graşi trans se găsesc în cartofi prăjiţi, mâncăruri grase, alimente procesate, aspartam, glutamat, margarină. Peştele din apele poluate conţine policlorinat, substanţă toxică.

Mâncarea prăjită de orice natură, deoarece la suprafaţa cărnii prăjite se formează – polimeri (îndeosebi acroleină), iar la cea a produselor care conţin amidon (cartofi, paste făinoase, pâine, aluat, produse fine de panificaţie şi cofetărie, orez ş.a. ) – acrilamidă.


15

Alimentele afumate se încarcă cu benzpiren, substanţă care este de asemenea neoplazică.

Aditivii alimentari (E-uri) toxici deoarece, după cum au demonstrat cercetătorii, orice substanţă toxică este potenţial cancerigenă ; există două categorii de E-uri nocive : unele interzise în alimentaţie în majoritatea ţărilor lumii, dar care din păcate mai pot fi întâlnite în unele produse, şi E-uri care nu sunt interzise deocamdată de actele normative, dar care s-au dovedit în cercetări recente ca fiind periculoase pentru sănătate.

Alimentele fierte. Prin fierbere excesivă se distrug enzimele şi majoritatea vitaminelor (un important scut împotriva bolii ucigaşe) şi totodată se formează în compoziţia lor minerale insolubile, care agresează ţesuturile.

Produsele fine de panificaţie şi cofetărie. Din conţinutul acestora

au fost

îndepărtate fibrele vegetale (care diluează substanţele carcinogene din intestine), precum şi importante vitamine, în special cele din complexul B . Aşa cum ştim alimentele pe bază de zahăr sau făină albă au o valoare glicemică foarte ridicată şi, în consecinţă, creşte nivelul de glucoză din sânge. Corpul eliberează o doză de insulină pentru a da posibilitate glucozei să intre în celule. Este cunoscut faptul că aceste creşteri ale nivelului secreţiei de insulină stimulează în mod direct nu numai dezvoltarea celulelor canceroase, ci şi capacitatea lor de a invada ţesuturile învecinate. În literatura ştiinţifică se indică faptul că persoanele care doresc să se protejeze împotriva cancerului trebuie să îşi reducă consumul de produse pe bază de zahăr procesat şi făină albă. Nu sunt însă restricţii în ceea ce priveşte consumul de fructe, atâta timp cât acestora nu li se adaugă zahăr. De asemenea evitarea dulciurilor şi a gustărilor rapide dintre mesele principale ale zilei este foarte importantă.


16

Băuturile răcoritoare industriale (chimizate) au în compoziţie cel puţin patru substanţe cancerigene: coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi edulcoranţi.

Nutrienţii proveniţi din surse obţinute prin inginerie genetică conţin substanţe care pot produce mutaţii celulare şi deci şi boala canceroasă.

Produsele lactate. Laptele favorizează producţia de mucus în corp, în special la nivelul tractului gastro – intestinal. Cancerul este hrănit de acest mucus. Renunţând la lapte şi produsele derivate şi consumând în schimb lapte de soia neîndulcit, celulele canceroase “mor” de foame. Enzimele naturale sunt necesitate de către celule pentru a putea creşte şi a se multiplica eficient şi rapid. Enzimele prezente în sucurile şi legumele proaspete ajung repede la celule. Sunt recomandate nu doar pentru pacienţii cu cancer, ci şi pentru cei sănătoşi.

Aportul alimentar de nutrienţi Adesea, pacienţii cu cancer necesită instituirea unui regim hipercaloric astfel încât să poată preveni scăderea ponderală. In acelaşi timp dieta trebuie să fie îmbogăţită cu proteine (atât de origine animală, cât şi vegetală), pentru a opri procesul de topire a masei musculare ce apare în evoluţia neoplaziilor. Alimente cu un conţinut ridicat în proteine (şi care au şi un număr crescut de calorii) sunt untul de arahide, carnea, brânza, laptele integral. In cazul în care pacientul dezvoltă o aversiune sau chiar o intoleranţă digestivă faţă de lipide (fapt des întâlnit în situaţia pacienţilor aflaţi sub tratament citostatic), regimul alimentar al acestuia ar trebui să fie bazat pe produse bogate în proteine, însă cu un procent scăzut în grăsimi, aşa cum este cazul lactatelor degresate (lapte, iaurt, milkshake-uri, îngheţate) şi a cărnii albe. Pentru ca dieta să fie echilibrată, aportul crescut de proteine trebuie completat cu un consum bogat de fructe şi legume. Pentru a spori numărul caloriilor aduse de


17

acesta, pacientul îşi poate diversifica regimul incluzând sucuri de fructe cu pulpă, fructe deshidratate sau legume cu un conţinut sporit de calorii, cum este cazul porumbului sau mazărei. Alimente şi vitamine care favorizează creşterea imunităţii organismului: ● Enzimele favorizează procesele imunitare în general (legume, fructe crude); ● Uleiurile vegetale grase stimulează activitatea limfocitară (soia, alune, nuci ; seminţe de in, de susan, de dovleac etc.) ; ● Vitaminele : Vitamina A ajută la menţinerea integrităţii tubului digestiv, plămânilor şi membranelor celulare, prin oprirea pătrunderii agenţilor străini în corp şi a viruşilor în celule. Vitamina A şi beta-carotenul sunt antioxidanţi puternici; mulţi agenţi străini produc radicali oxidanţi liberi ca şi parte a sistemului lor de apărare. Provitamina A se găseşte în morcov, pepene galben, dovleac, ardei gras galben, tomate galbene, caise, piersici, mango, banane, varză, brocoli, conopidă, orz verde, pătrunjel verde, crustacee marine, brânzeturi, lactate, verdeţuri. Vitamina C. Dintre toţi antioxidanţii, vitamina C este cea mai bună. Vitamina C blochează producerea de radicali liberi, protejează acizii graţi nesaturaţi din membrana celulelor şi acţionează indirect regenerând vitamina E, principalul antioxidant al membranei celulare. Aceasta previne apariţia cancerului prin întărirea sistemului imunitar. Vitamina C se găseşte în ardei, conopidă, brocoli, varză, căpşuni, lămâi, mere, portocale etc. Vitamina D este cunoscută pentru rolul ei în metabolismul calciului şi sănătatea osoasă. Vitamina D ar fi deci un puternic inhibitor al diviziunii şi creşterii celulare. Vitamina D se găseşte în hering, somon, unt, brânzeturi, lapte, gălbenuş de ou, ton etc. Vitamina D este produsă şi reglată şi de lumina solară. Lumina solară este o energie electromagnetică ce radiază din soare în valuri similare cu cele ale oceanului. Lumina ultravioletă are diferite lungimi de undă – UVA, UVB și UVC. Când lumina soarelui loveşte pielea expusă, porţiunea UVB cauzează o schimbare chimică într-un tip special de colesterol prezent în piele, convertindu-l într-o formă de vitamina D. Vitamina


18

D ajută intestinele să absoarbă calciul şi fosforul din dietă. De asemenea vitamina D are o importanţă deosebită în stimularea metabolismului, reglarea tensiunii arteriale şi prevenirea creşterii cancerelor de sân, colon şi a altor tipuri de cancer. Vitamina E este un puternic antioxidant care acţionează în vederea prevenirii sau întreruperii reacţiilor în lanţ care generează radicalii liberi. Această vitamină se găseşte în ulei de germeni de grâu, ulei de floarea soarelui, ulei de seminţe de struguri, ulei de măsline, peşte gras etc. Seleniul, manganul, cuprul şi zincul sunt implicate în antioxidare şi s-au dovedit toate a fi întăritoare ale imunităţii. Seleniul contribuie la diminuarea proceselor inflamatorii. Se găseşte în peştele oceanic, alge marine, fructe de mare, ficat, grâu germinat, morcovi etc. Zincul intervine în activitatea a peste 200 de enzime care acţionează în corpul uman. Acesta contribuie şi la stabilizarea structurilor proteinelor din organism şi joacă un rol important în exprimarea genelor (manifestarea caracterelor genetice). Zincul, în asociere cu manganul, este antidot al cuprului, ceea ce este important în vindecarea de alcoolism, artroză, psoriazis şi anumite tipuri de cancer. Utilizarea numai a zincului duce la scăderea conţinutului de mangan din sânge. De aceea, se impune realizarea unei proporţii corecte între aportul alimentar de zinc şi mangan. Zincul asociat cu manganul şi vitamina B6 joacă un rol fundamental în formarea colagenului – proteina care se găseşte în ţesutul conjunctiv, osos şi cartilaginos şi care, prin fierbere, se transformă în gelatină. Zincul se găseşte în cantităţi mari în drojdia de bere, ceapă, ficat, cacao, alune, leguminoase, germeni de grâu şi crustacee. Creşterea proporţiei radicalilor liberi peste limitele normale duce la uzura prematură a ţesuturilor organismului.

Complicaţii în nutriţia bolnavului de cancer

Disfagia. Disfagia reprezintă dificultatea la înghiţire, pacientul având senzaţia că alimentele se opresc la un anumit nivel în pasajul dinspre gură spre stomac. Disfagia poate fi o manifestare primară a neoplaziei sau un rezultat al terapiei şi se poate instala


19

treptat, începând cu solide mai dure şi ajungând până la alimente de consistenţă păstoasă, semisolidă. Pacientul poate consuma lichide mai vâscoase, cum ar fi milkshake-uri, sau preparate de genul piureurilor de fructe sau legume. Acestea sunt mai usor de mestecat şi înghiţit şi nu asociază un risc crescut de apariţie a aspiraţiei alimentare (aceasta este o complicaţie de temut a disfagiei şi apare când alimentele ajung prin trahee în arborele respirator).

Greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale. O gamă largă de citostatice prezintă astfel de reacţii adverse, aceste manifestări putând să apară în mod curent şi după şedinţele de radioterapie. Pacienţii cu astfel de acuze sunt sfătuiţi să nu mănânce imediat după efectuarea curei terapeutice şi să fie atenţi la poziţia pe care o adopta după şi în timpul meselor. Această recomandare este utilă deoarece există anumite posturi ce favorizează refluxul gastro-esofagian sau intensifică simptomatologia dureroasa abdominală). In cazul în care pacientul suferă predominant de greaţă şi vărsături, este indicat ca, pe lângă medicaţia antiemetică specifică administrată, să consume zilnic (ca parte a regimului igieno-dietetic) 8-10 pahare de lichide reci, pentru a evita apariţia deshidratărilor. In cazul pacientului la care simptomul cardinal este prezenta diareei, sfaturile includ: - evitarea produselor ce conţin cofeina (cafea, ceaiuri tari, băuturi pe bază de cola); - limitarea consumului de produse lactate precum laptele, iaurtul, budincile ş îngheţata în timpul episodului diareic, deoarece aceste produse pot agrava simptomele; - evitarea alimentelor ce au potenţial agravant cum ar fi: margarina, untul, produsele prăjite în ulei, alimentele grase, lactatele integrale, vegetalele precum fasolea, mazărea, porumbul, spanacul, broccoli, fructele uscate; - dacă diareea asociază balonare, flatulenţă şi crampe abdominale, specialiştii sfătuiesc pacienţii să evite şi varza, conopida, ceapa verde, berea, toate băuturile carbogazoase, precum şi guma de mestecat, deoarece creşte producerea de gaze).


20

Modificări de gust şi aversia alimentară. Majoritatea pacienţilor cu cancer descoperă treptat că alimentele îşi modifică gustul. Modul în care vor fi percepute este diferit pentru fiecare persoană în parte, recomandările fiind şi ele diferite, în funcţie de caz. Majoritatea pacienţilor relatează, totuşi, că alimentele capătă un gust metalic. In acest caz ei ar trebui să consume mai multă carne de curcan, de pui, peşte, fructe de mare, dar şi unt de arahide, produse lactate şi citrice din abundenţă. O altă metodă este condimentarea cărnii cu diverse verdeţuri sau sosuri care să îi modifice gustul. Citricele au un efect benefic în ceea ce priveşte îndepărtarea acestui gust extrem de neplăcut. De asemenea, este utilă şi folosirea tacâmurilor de plastic în locul celor din metal. Indiferent de gustul resimţit în gură, pacienţii sunt sfătuiţi să îşi clătească cât mai des gura cu apă de gură şi bicarbonat de sodiu, să evite consumul produselor ce lasă o aromă puternică după ce au fost consumate. In cazul în care astfel de probleme apar de-a lungul terapiei, pacientului îi sunt recomandate: - consumarea alimentelor uşoare, fără condimente puternice sau bogate în aditivi alimentari, cu un gust intens acid sau extrem de dulci; - evitarea produselor fierbinţi sau calde şi consumarea doar a celor răcite în prealabil sau ţinute la frigider; - evitarea aromelor puternice (din punct de vedere al gustului, mirosului); - în cazul în care apar episoade de greaţă şi vărsături pacientul trebuie să evite să consume alimentele sale preferate în această perioadă, deoarece, pe termen lung, poate dezvolta o aversie faţă de ele, prin asocierea inconştientă cu episodul de tulburări digestive.

Scăderea ponderală şi topirea musculară. Pierderea în greutate şi topirea masei musculare sunt simptome prezente la aproape toate categoriile de bolnavi neoplazici, indiferent de localizarea bolii sau stagiul evolutiv. Accelerarea metabolismului (asociind un necesar caloric crescut) combinată cu incapacitatea organismului de a absorbi şi


21

utiliza corespunzător nutrienţii aduşi prin dietă alimentară duc în final la pierderi de masă corporală impresionante, instalate într-un interval relativ scurt. Acesta este, de fapt, unul din criteriile care au încadrat boala canceroasă în categoria bolilor consumptive. Specialistii recomandă pacienţilor aflaţi în aceste situaţii, următoarele: - creşterea aportului de proteine şi de calorii din dietă; - mese mai puţin consistente, însă mai frecvente pe parcursul zilei; - adăugarea de lapte praf în diverse alimente şi băuturi (astfel se poate suplimenta aportul caloric); - consumarea de băuturi hipercalorice - sucuri de fructe cu pulpă, lapte integral sau alte lichide dulci; - creşterea consumului săptămânal de ouă sau doar de albuşuri, prin adăugarea lor în diverse mâncăruri (ciorbe, supe, prăjituri). Nu este indicat însă consumul de ouă crude, negătite. Acestea pot fi contaminate cu o serie de bacterii enterice cum ar fi Salmonella. De asemenea, în oul crud proteinele se găsesc legate de anumite substanţe, formând astfel complexe pe care organismul nu le poate utiliza. - adăugarea unor bucăţi de carne sau de brânză, tocate cât mai mărunt, în diverse salate, sosuri, supe; - consumarea de-a lungul zilei, pe post de gustări, a nucilor, acadelelor, fructelor deshidratate (acestea sunt indicate datorită conţinutului ridicat în calorii); - folosirea suplimentelor dietetice hipercalorice, batoanelor proteinizate şi a altor suplimente nutritive de acest tip; bolnavul îşi poate crea propriul cocktail vitaminic, în funcţie de preferinţe, prin combinarea fructelor cu laptele integral de la frigider, ce poate fi consumat alături de unt de arahide sau biscuiţi din cereale integrale la micul dejun. In cazul în care pacientul tolerează prezenţa lipidelor în alimentaţie, se recomandă sporirea consumului de produse ce au concentraţii mai ridicate în grăsime (cum ar fi untul, margarina vegetală, diferite sosuri), acestea fiind o sursă foarte


22

potrivită de calorii. Pacientul nu trebuie să exagereze în consumul produselor bogate în grăsimi saturate sau în colesterol. In cazul în care a apărut intoleranţa digestivă la grăsimi (bazată pe incapacitatea enzimatică a tubului digestiv de a le digera corespunzator), pacientul trebuie să se adreseze medicului, acesta putând să îi prescrie un tratament medical continând produse enzimatice sintetice şi un regim alimentar bogat pe surse alternative de calorii şi acizi graşi esenţiali. In aceste cazuri se recomandă adesea consumul de suplimente nutritive bazate pe trigliceride cu lanţ mediu, care sunt mult mai uşor de procesat şi utilizat de către organism.

Intoleranţa la lactoză. O categorie semnificativă de pacienţi devin intoleranţi la lactoză (lactoza reprezinta glucidul de bază din lapte). Această incapacitate de a digera corespunzător lactoza are la origine un deficit al enzimei responsabile de acest proces, numit lactază (enzima produsă la nivel de perete al tractului gastro-intestinal). Simptomele ce derivă din această insuficienţă enzimatică sunt: balonare, flatulenţă şi diaree (aceasta apare imediat după consumul produselor conţinând lactoză (lactate, deserturi cu lapte, însă şi alte produse, cum ar fi cele de cofetărie şi patiserie). Pacienţii cu intoleranţă la lactoză pot primi însă lactază în diverse combinatţii sintetice, disponibile fără prescripţie medicală în majoritatea farmaciilor. Aceste preparate pot fi administrate înainte de consumul propriu-zis al produselor lactate. In vederea ameliorării stării de sănătate şi îmbunătăţirii calităţii vieţii acestor pacienţi, au aparut pe piaţă numeroase produse lactate fără lactoză. Conţinutul în acest glucid este redus semnificativ în produsele ce conţin culturi selecţionate cum ar fi iaurtul, anumite tipuri de brânzeturi sau chiar în unt. Pentru a evita apariţia simptomelor cauzate de această intoleranţă, pacienţilor le poate fi recomandată întreruperea totală a consumului de produse conţinând lactoză până la încheierea tratamentului antineoplazic.


23

Sindromul de dumping. Sindromul de dumping reprezintă de fapt, golirea rapidă a stomacului şi este o complicaţie ce apare frecvent după rezecţii gastrice (pentru diferite patologii, inclusiv cancer). In cadrul acestui sindrom alimentele nu sunt digerate corespunzător şi sunt eliminate în duoden la aproximativ 10-15 minute după ce au fost înghiţite. In forma precoce, dumpingul se manifestă brusc după masă, prin greţuri, vărsături, dureri epigastrice şi diaree. Pacientul prezintă şi manifestări generale vasomotorii, cum ar fi tahicardie, transpiraţii, ameţeli. Dumpingul tardiv, cel care apare la 1-3 ore după masă este însoţit de tremurături, palpitaţii, cefalee, transpiraţii reci. Pentru a evita asemenea manifestări, specialiştii sfătuiesc următoarele: - să evite mesele abundente şi să le înlocuiască cu mese uşoare, servite de câteva ori pe zi; - să îşi restricţioneze consumul de carbohidraţi, în special cei rafinaţi şi să îşi crească consumul de proteine şi lipide; s-a demonstrat că în sindromul de dumping este incriminată cresşterea nivelului glucozei din sânge după mese bogate în carbohidraţi, ceea ce are ca rezultat un exagerat răspuns pancreatic, cu secreţie în exces de insulină ce determină hipoglicemie; - consumarea lichidelor cu 30 de minute înainte de masă sau la 30-60 de minute după masă, niciodată în timpul meselor; - pacienţii sunt sfătuiţi ca după fiecare masă să evite activităţile fizice şi să stea întinşi în pat.

Pierderea apetitului (anorexia). Cauzele ce duc la pierderea poftei de mâncare în cazul unui pacient cu cancer sunt multiple, inclusiv: apariţia unei simptomatologii digestive ce îl împiedica efectiv să se alimenteze (vărsături, greţuri), dar şi instalarea depresiei. In cazul În care, pe parcursul tratamentului, pacientul îşi pierde pofta de mâncare, specialiştii recomandă includerea în regimul alimentar a oricărui aliment considerat a fi pe placul sau.


24

In momentul în care se hrăneşte, pacientul ar trebui să mănânce cât mai multe produse hipercalorice pentru a compensa astfel perioadele de post; ar trebui să aibă mereu la îndemână gustări precum biscuiţi integrali, batoane de proteine, de cereale, brânzeturi, ouă fierte, iaurt integral, alune, nuci, budinci, îngheţată, brioşe. Iar in cazurile în care această soluţie nu este urmată de un rezultat concret, şi anume revenirea apetitului, medicul curant poate prescrie anumite preparate ce au rolul de a creşte pofta de mâncare.

Tipuri de diete Vă propunem în continuare o dietă folosită în primele săptămâni de tratament împotriva cancerului cu Vitamina B17 în Clinica “Oasis of Hope” (Dr. Ernesto Contreras, Tijuana, Mexico). După primele săptămâni de tratament se poate trece la o a doua variantă a dietei, care este mai puţin strictă decât cea descrisă mai jos. Bauturi: •

permise: ceai din plante, inclusiv romaniţă şi mentă.

•

interzise: alcool, cacao, cafea, ceai negru, cola, fanta, limonada etc.

Paine •

permisă: pâine integrală (făcută din făină din bob întreg) de grâu, secară, tărâţe .

•

interzisă: pâine albă şi produse din făină albă şi/sau care conţin conservanţi.

Cereale •

permise: crupe integrale proaspete de mei, grâu, orez brun, oleaginoase.

•

interzise: cereale prelucrate, care nu sunt proaspete.

Produse din cereale •

permise: produse din hrişcă, fulgi de ovăz, tărâţe de grâu, mei, ovăz.

•

interzise: produse cerealiere prelucrate industrial şi cele care conţin conservanţi.


25

Produse lactate •

interzise: produse lactate sub orice formă: lapte, brânză, iaurt. Inclusiv cele din brânză de oaie sau de capră.

Ouă •

interzise: toate produsele din ouă şi ce conţin ouă.

Dulciuri •

permise: deserturi preparate acasă şi făcute din produse care nu sunt interzise, fructe proaspete, gelatină fără adaosuri.

•

interzise: toate celelalte dulciuri, în special ciocolată, zahăr alb sau brun. Grasimi şi uleiuri

•

permise: uleiuri vegetale presate/stoarse la rece (fără a fi încălzite).

•

interzise: grăsimile animale, precum şi uleiurile solide, margarina.

Peşte •

permise: peşte foarte proaspăt, în special peşte de culori deschise.

•

interzise: alte feluri de peste şi fructe de mare.

Fructe •

permise: fructe proaspete şi uscate fără sulf.

•

interzise: fructe fierte, îndulcite, sau cele preparate artificial, pentru a nu se strica.

Sucuri •

permise: numai sucuri proaspete din fructe şi legume.

•

interzise: sucuri fierte sau sucuri cumpărate.

Carne


26

•

permisă: carne uşoară (la grătar sau prăjită) de vită sau viţel, pui, curcan, miel. Inima şi ficat foarte proaspăt de viţel.

•

interzisă: carne de porc, carne afumată sau preparată în friteză.

Nuci •

permise: nuci proaspete, neprelucrate.

•

interzise: nuci coapte, sărate, afumate sau cu diferite arome.

Cartofi •

permişi: cartofi prăjiţi sau fierţi.

•

interzişi: toate celelalte produse din cartofi, inclusiv cipsurile.

Legume •

permise: legume proaspete, neprelucrate sau puţin aburite.

•

interzise: legume fierte.

Salate •

permise: salate din legume proaspete şi neprelucrate, în special din morcov, conopidă, ţelină, cicoare, gogoşari verzi, salată, ridiche, sfeclă roşie, usturoi, roşii coapte, sfeclă de zahar, varză de Bruxelles, broccoli.

•

interzise: legume care nu sunt proaspete.

Condimente •

permise: ceapă verde, usturoi, ceapă, pătrunjel, maghiran, salvie, cimbru, chimion, oregano, frunze de dafin, piper roşu şi alte ierburi proaspete.

•

interzise: piper negru, ardei, sare.

Supe •

permise: supe din legume proaspete.


27

•

interzise: alte tipuri de supe, în special cele cumpărate.

Deşi modalitatea de consum a unora dintre alimente este contractictorie (de exemplu, se recomandă supe din legume proaspete, dar legumele fierte sunt interzise), această dietă poate fie de ajutor nu numai bolnavilor ce urmează un tratament cu Vitamina B17, dar şi tuturor bolnavilor de cancer şi celor care se intereseaza de prevenirea lui. Varianta mai puţin strictă a acestei diete se deosebeşte de cea descrisă mai sus numai prin următoarele puncte. Produse lactate •

permise: în cantităţi limitate (până la 100 grame pe zi în dependenţă de cantitatea de ouă consumată) iaurt, lapte sărac în grăsimi, zer, brânză.

•

interzise: toate celelalte produse lactate.

Oua •

permise: în cantităţi limitate în dependenţă de cantitatea de produse lactate consumată.

Dieta mai putin strictă este folosită de pacienţii aflaţi în tratament cu Vitamina B17, după ce au absolvit primele săptămâni de tratament (în timpul cărora s-a aplicat dieta strictă).


28

Cure şi terapii Apiterapia Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au hrănit cu mierea albinelor. Mierea a fost considerată încă din antichitate o hrană divină, foarte valoroasă şi rară. Vechii egipteni practicau deja apicultura, construind stupi de lut în forma de cilindru. În Israelul antic, mierea era simbolul prosperităţii, gura noului-născut fiind unsă cu miere, ca să se bucure de prosperitate în întreaga sa viaţă.

Vedem, aşadar, că mierea a jucat

dintotdeuna un rol important în vindecare. Grecii antici spuneau despre miere că este un dar al zeilor, care este adunat de către albine din roua de pe flori, fiind o rămăşiţă de la ospeţele nocturne ale nimfelor. Indienii considerau mierea o materializare a razelor de lumină, materializare care hrăneşte nu doar corpul, ci şi mintea şi sufletul, fiind din acest motiv cel dintâi dintre alimente. În Evul Mediu, se credea ca mierea este sintetizată de către albine dintr-o esenţa subtilă a florilor, pe care doar ele aveau puterea să o capteze şi apoi să o transforme în acel lichid chihlimbariu. În secolul al XIX-lea, s-au făcut primele analize care au stabilit că mierea este o combinaţie de zaharuri simple, încercându-se înlocuirea sa cu zahăr din trestie şi, mai apoi, din sfeclă. Multă vreme s-a facut în mod fals o echivalare între miere şi zahăr, cele două fiind însă extrem de diferite. Mierea este mult mai complexă. Un biochimist american, B. H. Weller, afirma că „nici cu aparatura supersofisticată din secolul al XXI-lea nu poate fi încă sintetizat un produs care să se apropie prin compoziţia sa biochimicş şi prin calităţile biologice de miere, care constituie încă un mare mister pentru ştiinţă. Menţionăm faptul că în secolul al XIX-lea s-a făcut o echivalare total incorectă între zahăr şi miere, ele neavând aproape nimic în comun, în afara faptului că ambele joacă rolul de îndulcitor. Zahărul este format dintr-o singură substanţă, în timp ce mierea este o combinaţie de aproape o sută de substanţe organice (conform ultimelor studii), dintre care unele, cum ar fi hormonii de creştere sau enzimele, au o mare complexitate, neputând fi reproduse în laborator prin mijloacele actuale. Apoi, efectele biologice ale consumului celor două produse este fundamental diferit. Mierea este un


29

produs viu, natural, care poate fi consumat în mari cantităţi, fără a produce tulburări de sănătate, în timp ce zahărul este o substanţă de semisinteză, care pe termen lung nu poate fi metabolizată de organism decât cu nişte costuri considerabile pentru starea de sănătate. De pildă, din momentul în care a fost înlocuită mierea cu zahărul, numai frecvenţa cariilor dentare a crescut de patruzeci de ori, iar cea a diabetului, de peste o sută de ori. În 150 de ani, dulciurile au devenit din delicatesă un aliment de bază pentru societatea de consum, ceea ce şi explică multitudinea de probleme de sănătate ale omului modern, de la banalele migrene şi sensibilităţi, la infecţii, la obezitate şi tulburări imunitare grave. Mierea este cel mai bun excipient din lume, pentru că nu are nici un fel de reacţii adverse, se combină uşor cu orice fel de extract şi, foarte important, face remediile mai uşor asimilabile. Atunci când administrăm uleiuri volatile din plante, tincturi (de propolis, răşină, muguri etc.), lăptişor de matcă, sucuri de plante, mierea este un intermediar de neînlocuit, fiind un vehicul mult mai bun decât apa. Se amestecă oricare din aceste extracte cu 1-2 linguriţe de miere şi se administrează pe stomacul gol; nu numai că gustul va fi mai bun, dar efectele vor fi considerabil mai puternice. Există miere de foarte multe tipuri, în funcţie de florile din care au fost făcute: salcâm, tei, polifloră etc. Mierea este o hrană valoaroasă, care ar trebui să figureze în alimentaţia noastră în mod regulat, dar şi un produs terapeutic, cu efecte în tratarea bolilor cardiovasculare şi de stomac, a rănilor cauzate de arsuri sau de obiecte ascutite. Printre exemplele practice de utilizare a mierii pentru ameliorarea vindecării se numără: stările de răceală, întărirea sistemului imunitar (suc proaspăt cu miere şi oţet de mere), etc. Mierea ajută de asemenea mecanismele de detoxifiere ale organismului; mierea conţine multă fructoză (în special mierea de salcâm) care ajută în mod direct mecanismele energetice ale ficatului. Un excelent mijloc de reglare a tranzitului intestinal este consumul pe stomacul gol a două-trei linguriţe de miere dimineaţa, imediat după trezire. Prin enzimele pe care le conţine, mierea este un bun activator al proceselor de eliminare, având şi un efect de reglare a florei intestinale.


30

Mierea de salcâm, este un calmant împotriva tusei şi împotriva hiperacidităţii gastrice. Mierea ajută de asemenea la cicatrizare, este vitaminizantă şi vindecă foarte multe afecţiuni. Se pot consuma două linguri pe zi ca diuretic. Se poate consuma şi mierea care există în faguri, aruncând ceara. Pentru uzul extern, în cazul plăgilor de orice natură, se amestecă în părţi egale cu vin roşu natural din struguri şi se aplică o cataplasmă cu rol cicatrizant foarte eficient şi de refacere epitelială.

Polenul. Are acțiuni pozitive asupra digestiei afecțiunilor intestinale și chiar asupra întregului organism. Scade colesterolul și este un adjuvant prețios în tratamentul bolnavilor de cancer, având foarte multe vitamine naturale, minerale și aminoacizi. Se vor lua câte două lingurite de polen pe zi. Una dimineața și una la amiază, cu 15-20 minute înaintea meselor.

Pastura. Pastura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar și cel mai puțin cunoscut. În esență, pastura este un polen modificat. Sub influența substanțelor adăugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii și umidității ridicate din cuib (stup), precum și datorită modului de conservare, polenul suferă o serie de transformări biochimice și modificări structurale, transformându-se în pastură. Datorită faptului că transformările suferite de polen sunt biochimice, produsul rezultat este diferit de polenul inițial. Transformarea polenului în pastura comportă mai multe etape: -

prima etapă constă în dezvoltarea bacteriei pseudomonas, aerobă, care va consuma intreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce în final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere. A doua etapă se produce prin dezvoltarea unei bacteriei anaerobe, lactobacillus, care folosește glucidele ca sursa de oxigen, producând în schimb acid lactic, concentrația acestuia ajungând la 3,2%; de asemenea crește concentrația de vitamine din grupa B.


31

Pastura este un produs natural, cu însușiri mai valoroase decât ale polenului datorită conținutului mai mare în zaharuri simple, vitamina K, enzime și aminoacizi, precum și a acidității sporite ce o face ușor asimilabilă. Față de polen valoarea nutritivă și antibiotică este de 3 ori mai mare . De asemenea, învelișul extern al polenului, exina, este distrus, determinând asimilarea mai ușoară de către organism. Datorită cantității mari de acid lactic și proprietăților antibiotice, pastura poate fi păstrată timp îndelungat, fără a se observa modificari majore, cantitative sau calitative. Se indică mai ales în afecțiunile ficatului, colite, prostată. Se vor lua câte 3 lingurițe pe zi după mese. Este foarte eficientă în prevenirea cirozei și a cancerului, stimulând rezistența organismului. Pastura, mierea și polenul nu pot fi folosite de către diabetici.

Tinctura de propolis. Propolisul, cel mai '"medicinal"" produs apicol, cu peste 70 de proprietăţi farmacologice dovedite, are sute de indicaţii şi a fost folosit în scopuri terapeutice din cele mai vechi timpuri. În zilele noastre,cercetători şi clinicieni din toată lumea descoperă aproape în fiecare lună noi proprietăţi şi indicaţii pentru acest produs natural. Se vor lua câte 2 picături de tinctură la fiecare 5 kg corp. Perioada minimă recomandată este de 15 zile, dar se poate lua mult timp fără să producă efecte negative în organism. Este necesar în prealabil un test care sa depisteze o eventuala alergie la acest produs. Pentru acest test se vor pune 3-5 picături de tinctură pe o bucată de pâine și se mestecă bine în gură, după care se înghit. Se face acest lucru seara. Propolisul se poate folosi sub diferite alte forme și este util în afecțiuni foarte diverse: afecțiuni ORL, boli interne, urologie, afecțiuni digestive, dermatologie.

Lăptişorul de matcă. Datorită concentraţiei mari de substanţe hrănitoare care intră în compoziţia sa, lăptişorul de matcă este un energizant natural, fiind de un real ajutor în tratarea multor boli. În plus, o cură cu acest remediu natural alungă oboseala şi combate efectele stresului.


32

Substanţă produsă de albinele tinere, lăptişorul de matcă este bogat în nutrienţi indispensabili organismului. Printre aceştia se numără acidul pantotenic (combate efectele stresului şi revigorează organismul), piridoxină (combate anemia), vitaminele A, C, D şi E, minerale (calciu, fier, cupru, fosfor, potasiu, siliciu, sulf), enzime şi 18 aminoacizi. Stimulează imunitatea, revitalizează și întărește organismul. Se poate folosi sub formă de drajeuri: 2-6 pe zi timp de 3-5 săptămâni, apoi o pauză de 7 zile și după aceea se va repeta. Există și sub alte forme: cu miere, fiole etc. În toate cazurile, se vor respecta indicațiile producătorului.

Cura cu struguri Strugurii conțin quercitina, care impiedică înmulțirea celulelor canceroase. Cercetătorii de la Universitatea din Illinois, SUA au descoperit recent în struguri aproximativ 10 flavonoide noi, care conferă boabelor de strugure o activitate anticancerigenă mult mai marcantă decât li se atribuia în prezent. Trebuie să se consume 200 gr struguri zilnic, împreună cu coji și cu sâmburii bine mărunțiți în gură. Se poate face și suc de struguri, din care se beau 200 ml zilnic.

Cojile şi semințele de struguri. Sunt indicate în special cele de la strugurii negrii sau roșii. Strugurele negru conține un colorant, enocianina, care este tonic. Cojile și semințele de struguri sunt bogate în flavonoide, antociani și vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C,E. Acestea au un efect antioxidant foarte puternic, care ajută la tratarea cancerului și previn multe alte boli grave. Mai mult, s-a dovedit că inhibă multiplicarea anumitor viruși, reglează diferite dereglări în organism, chiar și cele hormonale. Este unul dintre cele mai puternice anticancerigene, cunoscute și pentru proprietatea de a reface celula hepatică. De asemenea, contribuie la încetinirea procesului de îmbătrânire și curăță arterele.


33

Toamna, când se culeg strugurii, se stoarce cu ajutorul teascurilor mustul, și se păstrează cojile și semințele, care de obicei se aruncă. Se spală cu apă, apoi se aleg boabele și se pun deoparte codițele de la ciorchini. Apoi se pun în strat subțire la uscat. Trebuie să fie intoarse de mai multe ori pentru a nu mucegăi. După ce s-au uscat bine, se pun separat boabele și semințele într-o parte, iar codițele în altă parte. Se păstrează în hârtie. Se pun în râșnița de cafea boabele și semințele și se transformă în praf fin. Se poate face o cură de 30 zile, apoi se face o pauză de 7 zile.

Consumul bogat de fructe şi legume Cea mai eficientă dietă pentru prevenirea sau lupta împotriva cancerului este cea predomninantă pe bază de legume, fructe şi cereale integrale (inclusiv seminţe, nuci, alune, etc.). Produsele alimentare se vor păstra şi se vor consuma într-o stare cât mai naturală. Cu cât alimentele sunt mai puţin procesate, curăţate, amestecate cu alte ingrediente sau modificate în diverse feluri, cu atât sunt mai sănătoase. Există diverse modalităţi de a adăuga legumele, fructele, seminţele, cerealele integrale, etc. în dieta zilnică. Fiecare farfurie de mâncare trebuie să conţină cel puţin două treimi de cereale integrale, legume sau fructe. Produsele lactate şi carnea nu ar trebui să depăşească mai mult de o treime din cantitatea zilnică de mâncare consumată. Pe de altă parte, nu trebuie ca o persoană să devină vegetariană pentru a fi sănătoasă. Este mult mai sănătos să consumaţi un măr decât un pahar de suc de mere sau un castron cu fulgi de ovăz cu stafide, în loc de o prăjitură cu ovăz şi stafide. Facem în continuare o sugestie despre ce ar putea conţine masa sănătoasă a unei persoane pe parcursul unei zile: Mic dejun - fructe şi seminţe în coajă, alături de cereale. Prânz - salată de legume crude (roşii, salată, ardei, ceapă, morcovi, varză, etc.), la care se va adăuga mazăre sau fasole fiartă. Sandvişurile sau pâinea consumată la masă vor fi din cereale integrale. Iar ca desert se poate consuma un fruct, darn u imediat după ce aţi servit masa deoarece acesta va fi digerat mai rapid decât alimentele din timpul mesei.


34

Gustare - fructe şi legume proaspete consumate din belşug: mere, banane, morcovi, castraveţi, ardei, etc. Un amestec sau mix de nuci, seminţe şi fructe uscate este foarte sănătos şi poate fi un desert gustos. Cina - se vor asocia legume proaspete sau congelate la paste sau orez fiert. Un cartof copt cu broccoli şi iaurt sau sote-ul de legume pot fi alte alternative. Sosurile cremoase pot fi înlocuite cu sosul de roşii care este foarte sănătos combinat cu puţin ulei de măsline; Desert - se pot mânca fructe sau o salată de fructe, ori o singura tabletă de ciocolată neagră.


35

Meniul zilnic Meniul unei zile recomandat de specialişti este format din cinci mese. Mai departe vă propunem câteva reţete pentru fiecare dintre aceste mese.

Reţete pentru micul dejun

1. Cocktail de legume Ingrediente: un cartof, un morcov şi un sfert de varză crudă.

Stoarceţi aceste legume pentru a obţine sucul din ele (cel mai bine printr-un storcător deoarece acesta trage tot sucul) şi beţi amestecul pe stomacul gol.

2. Ouă cu maioneză vegetală Ingrediente: maioneză vegetală (nu mai mult de 100 g pentru o porţie), legume crude (roşii, ardei gras, castraveţi, ridichi negre, etc), un ou şi puţină sare.

Ingrediente pentru maioneza vegetală (pentru o porţie): 100 g cartofi, 10 g ţelină, lămâie, muştar, ulei de măsline extra-virgin, sare, apă minerală de la frigider.

Pentru a obţine maioneza, fierbeţi (de preferat sub presiune) timp de aproximativ 6-7 minute, ţelina curăţată şi cartofii în coajă. După ce au fiert, curăţaţi cartofii de coajă şi pasaţi-i împreună cu ţelina. Dacă veţi folosi un mixer, veţi obţine o compoziţie mai păstoasă, fină, bună pentru papilele gustative, dar şi pentru o digestie mai uşoară. Amestecaţi acest pireu cu muştarul, zeama de lămâie şi sarea, după gust (de preferat să nu exageraţi cu sarea, chiar dacă aşa vă place). În timp ce amestecaţi, adăugaţi treptat uleiul de măsline şi o linguriţă de apă minerală rece.

Continuaţi prepararea micului dejun cu fierberea ouălelor cât să aibă o consistenţă tare (aproximativ 10 minute) şi separaţi albuşul de gălbenuş. Tocaţi legumele cât mai fin, le


36

puteţi trece prin robotul de bucătărie care le mărunţeşte foarte bine. Amestecaţi albuşul de ou cu maioneza vegetală pe care aţi obţinut-o după reţeta sugerată mai sus sau după oricare altă reţetă şi cu sarea. Lângă acest pireu serviţi legumele crude.

3. Piure de năut Ingrediente: 100 g de boabe de năut, 50 g de morcovi, 50 g ceapă, un căţel de usturoi, ulei, sare.

Spălaţi boabele de năut şi lăsaţi-le la înmuiat timp de aproximativ 18-20 ore. Curăţaţi şi tăiaţi în bucăţi mari morcovii şi ceapa. Fierbeţi năutul înmuiat deja cu morcovii şi ceapa în oala sub presiune, cel puţin o jumătate de oră, într-un litru şi jumătate de apă. După ce au fiert, scurgeţi de apă, păstrând apa în care au fiert ingredientele de mai sus, şi pasaţi totul. Adăugaţi usturoiul pisat, un strop de ulei şi sare după gust. Pentru a adapta consistenţa piureului gustului dumneavoastră, completaţi cu apa în care a fiert năutul. Preparatul se poate servi atât cald, cât şi rece.

4. Gem din fructe uscate Ingrediente: 5 smochine şi 15 curmale (dar puteţi folosi orice alte fructe uscate, după preferinţe)

Puneţi fructele întregi într-un borcan (fără sâmburi în cazul curmalelor, prunelor) şi turnaţi apă cât să le acopere. Le lăsaţi la înmuiat minim 8 ore în frigider după care le mixaţi în blender cu tot cu apă. Dacă vreţi mai diluat adăugaţi apă proaspătă. Puteţi păstra câteva zile la frigider. Nu faceţi cantităţi mari pentru că iese destul de dulce şi nu veţi putea consuma tot odată. Se consumă cu pâine integrală ca atare sau pe care o puteţi introduce în cuptorul încins la temeperatură foarte mare timp de 3 minute pentru a prinde o crustă şi a-şi păstra


37

miezul moale. Dar mai poate fi folosit şi la prăjituri, torturi sau ca toping peste fructe/îngheţată.

5. Cereale cu kiwi şi caju Ingrediente: 1/2 cană de must, 5 linguri de fulgi de ovăz zdrobiţi, 2 linguri de fulgi de grâu zdrobiti, 2 linguri de fulgi de secară zdrobiţi, 2-3 linguri de alune caju crude, un kiwi.

Cerealele se ţin 20-30 minute în must până se înmoaie, apoi se amestecă împreună cu alunele caju şi kiwi tăiat în bucăţi mai mici. (Pentru a păstra mustul cât mai mult timp, acesta poate fi congelat toamna în sticle de jumătate de litru şi din când în când se dezgheaţă câte o sticlă). Dacă nu aveţi must, puteţi folosi suc de portocale sau de alte fructe.

6. Cremă-unt din nuci crude Ingrediente: miez de la 5 nuci româneşti, neprăjite, 10 bucăţi nuci braziliene neprăjite, un praf de sare.

Nucile se râşnesc în robotul de bucătărie şi se amestecă împreună cu 1-2 linguri de apă şi puţină sare. Se păstrează foarte bine la frigider câteva zile. Seamănă la gust cu untul de arahide doar că nucile nu sunt prăjte. Se poate consuma cu pâine integrală ca atare sau pe care o puteţi introduce în cuptorul încins la temeperatură foarte mare timp de 3 minute pentru a prinde o crustă şi a-şi păstra miezul moale.

7. Cocktail de fructe cu nuci si cereale Ingrediente: 150 gr mere, 100 gr banana, 150 gr pere, 30 gr nuci, 1 lingură nucă de cocos, 1 linguriţă seminţe de susan, 1 linguriţă seminţe de in, 20 gr fulgi de ovăz, 20 gr stafide, 350 ml apă.


38

Puneţi de seară la înmuiat în apă, fulgii de ovăz şi stafidele. A doua zi dimineaţa curăţaţi fructele (de cotor) şi banana de coajă apoi le tăiaţi bucăţi. Se pun toate ingredientele în blender şi se mixează.

8. Clătite cu sirop de arţar şi afine Ingrediente (pentru 6-8 porţii): 120 g de făină integrală, 40 g de făină albă, 1 linguriţă de praf de copt bio, ¼ de linguriţă de sare, o lingură de zahăr, 400-450 ml de lapte de soia, 2 linguri de ulei, 1 linguriţă de esenţă de vanilie, coaja de la o portocală rasă fin, sirop de arţar, afine.

Amestecaţi toate ingredientele (cu excepţia siropului de arţar şi afinelor), omogenizând bine. Se încinge o tigaie antiaderentă, preferabil de ceramică, pe care nu o ungeţi cu ulei, puneţi câte o lingură de aluat pentru fiecare clătiră (nu trebuie să le întindeţi pe toată suprafaţa tigăii precum clătitele româneşti; acestea trebuie să arate mai degrabă ca şi clătitele americane, celebrele “pancakes”; ar trebui să aibă un diametru de aproximtiv 3 cm) şi le lăsaţi la foc mediu până apar bule pe suprafaţa aluatului. Le întoarceţi, le mai lăsaţi puţin pe foc, după care le scoateţi pe o farfurie. Pe măsură ce coaceţi clătitele şi le scoateţi din tigaie, aşezaţi-le pe farfurie ca un turn, pentru a se păstra calde. Se servesc cu sirop de arţar şi afine acrişoare.

9. Omletă de tofu cu lobodă şi usturoi verde Ingrediente: o cutie de tofu cu mărar, 2 fire de usturoi verde, o mână de lobodă, o lingură de ulei de măsline, fruzuliţele de la două fire de leuştean, piper.

Tocaţi mărunt mărarul, leuşteanul şi loboda. Zdrobiţi tofu cu linguriţa. Puneţi o tigaie la încins şi în ea căliţi în puţin ulei şi apă usturoiul verde, adăugaţi tofu şi loboda, amestecaţi până se încălzeşte tofu şi prinde o culoare uzor roz. Când este gata, presăraţi cu piper proaspăt măcinat şi leuştean.


39

10. Batoane cu ciocolată, cereale şi goji Ingrediente: 70 g de pudră de cacao, 70 ml de ulei de cocos (încălzit uşor deasupra unui bol cu apă pentru a deveni lichid), 120 ml de sirop de agave, o linguriţă de granule de lecitină, o sfeclă mică, 2 linguriţe de goji, 4 linguri de alune caju crude, 2 linguri de stafide aurii, 4 linguriţe de seminţe de floarea soarelui crude, 4 linguri de fulgi de ovăz. Spălaţi bine sflecla, curăţaţi de coajă şi tăiaţi cubuleţe pe care le puneţi în blender şi le mixaţi până obţineţi un piure. Adăugaţi pudra de cacao, uleiul de cocos, siropul de agave şi granulele de lecitină. Mixaţi bine până obţineţi o cremă densă. Transferaţi crema de ciocolată într-un vas, adăugaţi goji, caju, stafidele, seminţele de floarea soarelui şi fulgii de ovăz. Amestecaţi uşor pentru a nu sfărâma ingredientele. Tapetaţi cu hârtie de copt o tavă cu dimensiuni de aproximativ 10x10 cm. Transferaţi crema de ciocolată obţinută mai sus în această tavă şi păstraţi la frigider până a doua zi pentru a se întări. Scoateţi de la frigider şi tăiaţi sub formă de batoane. Se păstrează tot la rece. Le puteţi servi cu lapte de migdale.


40

Reţete pentru gustarea de dimineaţă

1. Ardei umpluţi cu legume Ingrediente (pentru cinci porţii): 700 g de ardei gras, 100g de orez cu bobul lung, 200 g de roşii, 100 g de ceapă verde, 2 mere, 100 g de stafide, verdeaţă, mirodenii, sare.

Spălaţi orezul în câteva ape şi puneţi-l la fiert. Tocaţi mărunt roşiile. Tăiaţi ceapa verde rodele. Curăţaţi merele de căsuţa sâmburilor şi tăiaţi-le cuburi. Tocaţi mărunt verdeaţa. Pe toate le amestecaţi bine împreună cu stafidele, mirodeniile şi sarea şi încorporaţi orezul fiert şi scurs de apă. Cu compoziţia astfel obţinută umpleţi ardeii pe care i-aţi tăiat în prealabil pe lung în jumătăţi şi i-aţi curăţat de seminţe şi de cotor. Puneţi în cuptorul încins jumătăţile de ardei umplute timp de aproximativ 10 minute. Se servesc fierbinţi, ca atare sau, opţional, cu salată de castraveţi.

2. Ardei umpluţi cu orez Ingrediente (pentru cinci porţii): 800 g de ardei gras, 100g de orez, 150 g de roşii, 100 g de ceapă, 50 g de morcovi, 50 g de păstârnac şi pătrunjel rădăcină, mărar verde, pătrunjel verde, ulei, mirodenii, sare.

Spălaţi ardeii şi scoateţi cotoarele şi seminţele. Spălaţi orezul în câteva ape şi fierbeţi-l cu sare în apă multă. Tocaţi ceapa mărunt şi jumătate din cantitatea obţinută o înnăbuşiţi în 20 ml de uleu şi puţină sare timp de 3 minute. Amestecaţi orezul foert şi ceapa călită. După ce ajunge la temperatura camerei, adăugaţi jumătate din cantitatea de mărar şi roşii tocate mărunt. Adăugaţi pătrunjelul verde şi mirodeniile. Cu această cantitate umpleţi jumătăţile de ardei pe care le aşezaţi într-un vas uns în prealabil cu ulei. Separat, preparaţi un sos din 20 ml ulei, morcovi, păstârna cşi rădăcina de pătrunjel, restul de ceapă şi de roşii şi sare. Fierbeţi totul într-un vas cu capac, timp de 3 minute.


41

Sosul astfel obţinute se toarnă peste ardeii umpluţi şi se introduce totul în cuptorul deja încins, încă 5 minute. Când este gata, scoateţi din cuptor şi ornaţi cu restul de mărar tocat mărunt. Serviţi cald!

3. Budincă din morcovi Ingrediente (pentru cinci porţii): 1 kg de morcovi, 300 g de iaurt, 40 g de făină, 100 g de brânză nesărată, 1 ou, 50 ml de ulei, sare şi mirodenii.

Curăţaţi şi spălaţi morcovii, după care îi fierbeţi timp de 3 minute în oala sub presiune. După ce au fiert, îi tăiaţi julien. În 100 ml din zeama în care aţi fiert morcovii dizolvaţi făina, după care adăugaţi uleiul, amestecând continuu pentru a se încorpora bine. Mai departe adăugaţi treptat restul de zeamă de morcovi şi fierbeţi totul timp de 3 minute. Amestecaţi apoi cu morcovii tăiaţi, sarea, iaurtul, gălbenuşul de ou, albuşul bătut spumă şi mirodeniile. Într-o tavă unsă şi tapetată, turnaţi compoziţia obţinută şi daţi la cuptor, încins în prealabil timp de aproximtativ 5 minute, până când compoziţia ajunge la temperatura de fierbere. Serviţi cald!

4. Budincă din spanac Ingrediente: 1 kg de spanac prospăt, 2550 g de roşii, 40 g de făină, 200 ml lapte, 50 g pesmet, un ou, usturoi, ulei, sare şi mirodenii.

Curăţaţi frunzele de spanac şi spălaţi-le în mai multe ape, apoi puneţi-le la fiert într-o oală cu capac timp de 3 minute. Scurgeţi apa şi tocaţi frunzele de spanac mărunt. Separaţi gălbenuşul oului de albuş, pe acesta din urmă îl bateţi spumă. Curăţaţi roşiile de coajă şi tocaţi-le mărunt.


42

Pregătiţi un sos din puţin ulei în care înăbuşiţi usturoiul tăiat felii subţiri, adăugaţi făina şi imediat roşiile şi lăsaţi să dea în câteva clocote, amestecând continuu. La sfârşit adăugaţi laptele. Prepararea sosului, cu tot cu timpul de fierbere, nu trebuie să depăşească cinci minute. Luaţi vasul de pe foc şi puneţi peste sosul obţinut spanacul, gălbenuşul de ou, mirodeniile şi sarea. La sfârşit adăugaţi albuşul bătut spumă. Turnaţi compoziţia astfel obţinută într-o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu pesmet pe care o introduceţi în cuptorul încins în prealabil şi lăsaţi nu mai mult de 5 minute.

5. Ciulama de ciuperci Ingrediente: 800 g de ciuperci proaspete, 50 g făină, 400 ml lapte, ulei, sare şi mirodenii.

Spălaţi ciupercile şi opăriţi-le timp de un minut, după care tăiaţi-le lame. Împreună cu făina dizolvată în 100 ml de lapte, le înăbuşiţi în 30 ml de ulei, nu mai mult de 3 minute. Adăugaţi restul de lapte, sarea, mirodeniile şi lăsaţi să se mai înăbuşe timp de alte trei minute.

6. Piure de mere Ingrediente: 1 kg de mere, 30 ml de suc de morcovi, 30 g miere de albine, lămâie, sare.

Spălaţi merele şi curăţaţile de coajă şi de sâmburi, tăiaţi-le felii şi le fierbeţi scufundate în apă timp de cinci minute. Se scurg, se răcesc şi se pasează. Piureul astfel obţinut se amestecă cu mierea de albine, zeama de lămâie, sucul de morcovi obţinut prin stoarcere la robot şi sarea. Se serveşte rece.

7. Salată de tofu cu fructe de sezon Ingrediente: o legătură de ruccola, 1 măr, 1 pară, 100 g nuci, 150 g tofu, puţin ulei de măsline extravirgin, piper, sare, chili.


43

Mărul şi para se taie cubuleţe, ruccola se spală bine, se şterge cu un prosop de hârtie şi se aşază pe o farfurie întinsă. Deasupra se aşază fructele şi brânza tofu tăiată cuburi. Se prepară o vinegretă din puţin ulei, sare, piper, chili. Se adaugă vinegreta peste fructe şi brânză. Se presară nucile mărunţite şi astfel aţi obţinut o salată delicioasă, uşoara şi sănătoasă pe care o puteţi servi atât ca desert, cât şi ca aperitiv.

8. Ardei umpluţi Ingrediente (4 porţii): 5 – 6 roşii cherry, un avocado bine copt, o ceapă roşie mică, sucul de la jumătate de lămâie, chilli, piper, sare, doi ardei graşi (roşu sau verde).

Se taie ceapa mărunt sau o tocaţi la robotul de bucătărie pentru o textură şi mai fină. Se curăţă avocado de coajă şi sâmbure şi se taie bucăţi mici pe care le stropiţi imediat cu suc de lămâie să nu se oxideze. Puneţi bucăţile de avocado în robotul de bucătărie şi mixaţi până obţineţi o cremă. Tăiaţi roşiile în bucăţi mici şi amestecaţi-le cu crema de ceapă şi cu crema de avocado. La final adăugaţi condimentele şi omogenizaţi totul. Spălaţi ardeii graşi, curăţaţi-i de sâmburi şi tăiaţi-i pe jumătate. Fiecare jumătate o umpleţi cu compoziţia obţinută conform instrucţiunilor de mai sus.

9. Bruschete cu roşii şi oregano Ingrediente: 4 felii de pâine integrală, 2 roşii potrivite sau 10 roşii cherry, 3-4 linguri de ulei de măsline extravirgin, 1 căţel de usturoi, oregano uscat, puţină sare de mare, puţin piper negru măcinat.

Încălziţi cuptorul la temperatură foarte mare şi introduceţi feliile de pâine integrală 2-3 minute. Astfel vor prinde o crustă crocantă, în timp ce miezul nu se va usca, ci va rămâne maole.


44

Când s-au rumenit, se dau cu usturoiul din care scoateţi partea de mijloc (cu verde), deoarece aceea se digeră foarte greu. Se stropeşte fiecare felie de pâine cu ulei de măsline presat la rece. Se taie cubuleţe roşiile mari şi se presară peste feliile de pâine. Dacă folosiţi roşii cherry, acestea se vor tăia rondele şi se vor aranja pe feliile de pâine; La final se presară oregano, sare şi piper peste roşii.

10. Roşii portugheze cu orez Ingrediente: 12 roşii medii, 2 ardei copţi, 100 g orez, sare, piper, zeamă de lămâie. Ingrediente pentru maioneză: 1 gălbenuş de ou, 1 linguriţă de muştar, 50 ml ulei. Ingrediente opţionale pentru decor: salată verde şi pătrunjel.

Tăiaţi un capac la roşii şi scobiţi-le pentru a scoate sâmburii. Presăraţi sare, piper, puţină zeamă de lămâie şi lăsaţi la scurs. Fierbeţi orezul, scurgeţi bine de apă şi amestecaţi-l cu două linguri de maioneză pregatită din ulei şi muştar şi cu doi ardei copţi, tăiaţi mărunt. Umpleţi roşiile, aşezaţi-le pe farfurie, cu salta verde sau frunze de pătrunjel împrejur.


45

Reţete pentru prânz

Pentru felul întâi, ciorbele de legume, de plante (precum urzicile sau loboda) sau de leguminoase (fasole, mazăre) sunt cele mai recomandate. Ele pot fi combinate în nenumărate feluri, chiar şi după propria dumneavoastră imaginaţie. O dată pe săptămână puteţi introduce în meniu şi ciorbă de peşte. Noi vom face în continuare câteva sugestii pentru a vă stârni imaginaţia.

1. Ciorbă bulgărească Ingrediente: 125g ceapă, 250g roşii proaspete, 250g cartofi, 50g ardei, 25ml ulei, 50g fidea, 2g boia de ardei dulce, o legatură de pătrunjel verde, sare.

Ceapa se curăţă, se spală, se taie şi se opăreşte. Roşiile se spală şi se taie felii. Cartofii se curăţă, se spală şi se taie cuburi mici. Ardeiul se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Pătrunjelul verde se curăţă şi se toacă mărunt. Cartofii, ceapa şi ardeiul se înăbuşă în ulei cu 50 ml apă; se adaugă boia de ardei dulce, sare, aproximativ 1,5 l apă şi se fierbe timp de 10 minute. Inainte de a opri fierberea, adăugaţi fideaua şi jumătate din pătrunjelul verde tocat mărunt. Ciorba bulgarească se serveşte fierbinte, cu restul de pătrunjel verde deasupra.

2. Supă-cremă de roşii Ingrediente: 2 linguri ulei măsline extravirgin, 1 ceapă mare, 2 morcovi, 300ml apă, 500 g de roşii proaspete, sare, piper, puţin pătrunjel şi busuioc verde, 2 cartofi.

Începeţi prin a opări roşiile, le curăţaţi de coajă şi le pasaţi, obţinând o pastă de roşii. Căliţi în 2 linguri de ulei de măsline ceapa şi morcovii răzuiţi pe partea lata de la răzătoare. După câteva minute turnaţi cei 300 ml apă şi pasta de roşii, sarea, piperul, pătrunjelul şi busuiocul verde. Se fierbe la foc mic până se înmoaie legumele. Apoi se pasează totul cu mixerul. Separat se înăbuşă 2 cartofii tăiaţi cuburi mici în puţin ulei, apă


46

şi sare, se scot pe un şerveţel pentru a absorbi lichidul dinei, după care se aşază deasupra supei.

Supa se serveşte caldă cu crutoane din pâine integrală.

3. Supă-cremă de urzici Ingrediente: 1 kg de urzici, 4 cepe potrivite, 1 păstârnac, 1 ardei gras, 1/2 ţelină medie, 2 morcovi, 1-2 cartofi, 3 linguri de ulei de măsline, 1 lingură de unt, 1 ceaşcă de smântână vegetală, sare, piper.

Se curăţă cartofii, morcovii, păstârnacul, ţelina, 2 cepe şi se pun la fiert împreună cu sare şi o lingură de ulei de măsline. Când dă în fiert se adaugă şi ardeiul curăţat de seminţe. Se lasă supa să se răcoreacă şi se strecoară. Păstraţi atât supa clară, cât şi legumele. Urzicile se spală sub un jet de apă rece. Se pun la fiert în apă deja clocotită şi se ţin cam 20 de minute. Se scurg bine. Se toacă mărunt cele 2 cepe rămase şi se înăbuşă în ulei, la care se adaugă supa clară şi se lasă să dea în câteva clocote. Se paseaza urzicile (şi alte legume din cele fierte după preferinţe) şi se subţiaza cu supa caldă. Se pune totul într-o oală potrivita, se adaugă untul şi smântâna vegetală şi se dă gust cu sare şi piper.

Supa se serveşte caldă, cu sau fără smântână vegetală, cu sau fără pâine. Dacă doriţi cu pâine, alegeţi pâinea integrală.

4. Ciorbă de lobodă Ingrediente: 6-8 legături de lobodă (depinde cât sunt de mari), 3 legături de ceapă verde, câteva fire de usturoi verde, un pumn de orez, 2 legături de leuştean, sare de mare neiodată după gust, 2 gălbenuşuri, 4 linguri smântână, 1 litru sau chiar mai mult de borş după gust.


47

Se spală bine verdeţurile. Se taie mărunt ceapa şi usturoiul (puteţi renunţa la el dacă nu vă place) şi se pune la fiert într-un litru şi jumătate de apă, după 15 minute se adaugă loboda taiată şi ea mărunt, după alte 15 minute se adaugă orezul, se lasă să dea într-un clocot după care se toarnă şi borşul şi se mai fierbe încă 15 minute. La sfârşit adăugaţi leuşteanul mărunţit, mai daţi într-un clocot şi stingeţi focul. Bateţi energic gălbenuşurile, adăugaţi sarea şi smântâna şi amestecaţi bine, turnaţi deasupra 2 -3 polonice de zeamă amestecând continuu, după care răsturnaţi puţin câte puţin în oala mare. Se poate servi atât rece cât şi caldă, după preferinţe.

5. Supă-cremă de broccoli Ingrediente: 2 inflorescenţe de broccoli (aproximativ 400 g), 1 ceapă potrivită (100-150 g), 1 morcov (200 g), 1 păstârnac (100-150 g), 50 g de unt sau ulei, sare, piper 2 linguri făină.

Sotaţi ceapa în unt sau ulei cu apă până devine translucidă, apoi o puneţi la fiert împreună cu celelalte legume în 500 ml de apă. Recomandăm fierberea în oala sub presiune pentru ca broccoli să îşi păstreze toate aromele. In oala sub presiune, legumele se fierb cam 20 de minute într-un vas obişnuit, până când legumele devin foarte moi şi se sfărâmă cu uşurinţă. După ce au fiert legumele, se separă de zeamă şi se mixează (păstraţi zeama). Separat desfaceţi (dizolvaţi) făina în puţină apă rece, apoi amestecaţi cu zeama în care au fiert legumele. Se introduc legumele mixate şi se pun din nou la foc pentru a da în câteva clocote. Se amestecă în continuu pentru a nu se prinde. Se adaugă sare şi piper după gust. Se serveşte fierbinte sau rece.

6. Ciorbă ţărănească de legume Ingrediente: 1 ceapă, 2 morcovi, 1 ardei gras, 2 cartofi, 1 rădăcină pătrunjel, 1 felie ţelină, 1 dovlecel, 200 g varză roşie, 200 g mazăre verde, 200 g fasole boabe, 4 roşii, 150


48

ml ulei, 1 lingură făină, 2 linguri pastă de roşii (preparată în casă), 1 linguriţă boia roşie, sare, piper, pătrunjel verde, mărar verde, frunze ţelină, 2 linguri tarhon. Legumele se curăţă şi se spală. Dovlecelul îl puteşi lăsa cu coajă pentru a-şi pierde cât mai puţin din proprietăţi. Ceapa, morcovul şi ardeiul se taie cubuleţe şi se călesc uşor în puţin ulei cu apă. Se adaugă făina, pasta de roşii şi boiaua, se amestecă 1 minut după care se pun aproximativ 4 l apă şi sare. După 10 minute se pune şi cartoful, ţelina, pătrunjelul şi dovlecelul, tăiate cubuleţe, mazărea, fasolea şi varza tăiate fideluţă. Spre sfârşitul fierberii se adaugă roşiile mixate cu robotul. După 20 minute se asezonează cu verdeţurile tăiate mărunt, piper, tarhon şi sare dacă mai este nevoie.

7. Supă-cremă de mazăre cu mentă Ingrediente: 1 lingură de unt, o jumătate de ceapă tocată, 200g mazăre boabe, 500ml supă de legume, o jumătate de legătură de mentă proaspătă, sare şi piper

Topiţi untul într-o tigaie şi căliţi ceapa până devine transparentă, adăugând şi un strop din supa de legume. Adăugaţi boabele de mazăre şi mai lăsaţi-le pe foc 2 minute. Adăugaţi supa de legume şi lăsaţi până dă în clocot. Opriţi focul şi lăsaţi amestecul să se răcească. Păstraţi câteva frunze de mentă şi boabe de mazăre pentru decor. Mixaţi restul de mentă şi boabe de mazăre, până devin o pastă. Puteţi să folosiţi mai puţină supă de legume dacă vi se pare prea lichidă. Dacă o lăsaţi mai lichidă o veţi putea servi atât rece, cât şi caldă. Adăugaţi sare şi piper după gust. Puneţi supa cremă în boluri şi serviţi-o cu crutoane proaspete din pâine integrală.


49

8. Supă de gulie Ingrediente: 2 gulii mici (5-7 cm diametru), 1 ceapă medie, un morcov mare, jumătate de ardei gras, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, sare, piper după gust un vârf de linguriţă de praf de chimen, 2 linguri ulei, 1,5 litri apă

Guliile, ceapa şi morcovul se curăţă de coajă, se spală şi se taie cubuleţe mici. Se înăbuşă în puţin ulei şi apă până se înmoaie, amestecând din când în când. Se adaugă apa şi se condimentează cu sare şi piper şi praful de chimen. Se fierbe aproximativ 20 de minute, până toate legumele sunt moi. La final, cu 1 minut înainte de a o lua de pe foc, adăugaţi mărarul şi/sau pătrunjelul tăiate mărunt. Se mai pot adăuga paste din făină integrală sau se poate servi ca atare, după preferinţe.

9. Supă-cremă italiană Ingrediente: 4 cartofi, 4 roşii, un praz, un morcov, , pătrunjel, sare

Spălaţi, curăţaţi şi tăiaţi în bucăţi potrivite cartofii, prazul, roşiile, morcovul şi sarea şi puneţi-le la fiert în 1,5 l apă rece, timp de 30 minute. După ce au fiert şi s-au pătruns, treceţi toate legumele, cu excepţia morcovului, printr-o strecurătoare sau daţi-le prin robotul de bucătărie, obţinând astfel supa cremă. Potriviţi de sare şi decoraţi cu pătrunjel. Morcovii pe care i-aţi păstrat îi veţi servi în loc de crutoane.

10. Ciorba de macrou Ingrediente: 3 bucăţi de macrou, 1 morcov, 2 tulpini de ţelină, 1 ceapă, 2 ardei, 2 roşii, 1 cartof, 2 linguri de orez, 1 lingură de pasta de tomate (obţinută în casă), 1 lingură de ulei, leuştean, pătrunjel, suc de lămâie pentru acrit.

Curăţaţi bine peştele şi tăiaţi-l bucăţi, renunţând la cap. După ce curăţaţi legumele, tăiaţi-le cubuleţe. Înăbuşiţi ceapa în puţin ulei şi apă, după care adăugaţi morcovul.


50

După ce s-au înmuiat, se adaugă ardeii, cartoful şi tulpina de ţelina. Tot acum se poate adăuga şi pasta de tomate, după care se completează cu apa. După ce s-au fiert legumele se adaugă bucăţile de peşte. Se fierbe foarte puţin. Apoi se adaugă orezul şi roşiile şi se mai ţine puţin pe foc. La sfârşit se adaugă pătrunjelul şi leuşteanul tocate mărunt. Ciorba de macrou se acreşte după gust cu zeamă de lămâie.


51

Pentru felul doi, legumele sunt din nou ingredientele de bază. Totuşi o dată sau de două ori pe săptămână puteţi introduce în meniu şi carne de peşte, de curcan sau de pui, cu condiţia să fie proaspătă, iar curcanul sau puiul crescut în gospodării.

1. Fasole verde ardelenească Ingrediente: 1 kg fasole verde (preferabil proaspătă), 200 g de ceapă, 20 g de făină, 200 g iaurt, pătrunjel verde, miere de albine (obţinută prin procese naturale), boia de ardei dulce, ulei, sare.

Curăţaţi fasolea verde de fire şi fierbeţi-o cu sare într-o oală sub presiune, în 300 ml de apă, timp de 5 minute. Când s-a fiert, scurgeţi de apă şi păstraţi apa în care a fiert fasolea. Tăiaţi mărunt ceapa şi, împreună cu boiaua de ardei dulce şi făina dizolvată, înăbuşiţi în ulei şi 100 ml din apa păstrată în urma fierberii fasolei, nu mai mult de 3 minute. Adăugaţi fasolea, mierea de albine şi sarea şi continuaţi fierberea pentru alte două minute. Luaţi vasul de pe foc şi adăugaţi iaurtul şi jumătate din pătrunjel, tocat mărunt.

Serviţi cald, ornând cu pătrunjel.

2. Ghiveci de legume Ingrediente: 2 cartofi mari, 2 dovlecei, 2 morcovi, 1 ţelină, 1 pătrunjel, 2 ardei graşi, 4-5 roşii, 1 vânătă mică, puţină varză, 1 mână de mazăre şi o mână de fasole verde, 4 cepe, 4 linguri de ulei, verdeaţă, sare, piper, 1 conopidă mică sau numai câteva buchete dintr-o conopidă, 1 căpăţână de usturoi.

Se curăţă şi se spală toate legumele şi zarzavaturile. Vânăta se opăreşte cu apa, dovleceii se rad de coajă şi se taie bucăţi. Morcovii, cartofii şi ţelina se curăţă şi se taie în felii subţiri. Putem adăuga la ghiveciul de legume şi 2-3 ciuperci, tăiate felii. Ardeii se taie mărunt, iar varza bucăţi. Se ia o cratiţă mare şi cu fundul gros, care să cuprindă tot


52

ghiveciul bine. Se pun mai întâi cepele tăite în felii şi se rumenesc în ulei şi puţină apă împreună cu 2 căţei de usturoi. Se pune apoi tot zarzavatul, se căleşte 2 -3 minute, se adaugă roşiile, tăite în felii, sare şi piper. Se aşază un rând de felii de roşii şi pe deasupra, se lasă să fiarbă acoperit, mai întâi pe aragaz, apoi la cuptor, pentru ca ghiveciul să scadă cât trebuie. Inainte de a fi gata, se adaugă la ghiveci verdeaţă tocată şi restul de usturoi tăiat felioare şi se mai fierbe 5 minute.

3. Legume asortate gratinate Ingrediente: 600 g de cartofi, 250 g morcovi, 150 g mazăre verde proaspătă, 250 g fasole verde proaspătă, 200 ml lapte, 2 ouă, 100 g brânză de vaci dietetică, 30 g făină, ulei, sare şi mirodenii

Spălaţi cartofii şi fierbeţi cu coajă în oala sub presiune, timp de patru minute. Când s-au fiert, curăţaţi-i şi tăiaţi-i cuburi. Fierbeţi morcovii, mazărea şi fasolea verde în apă cu sare, timp de patru minute. Fasolea se taie în bucăţi mici şi brânza se dă prin răzătoare. Dizolvaţi făina în lapte, adăugaţi ulei şi fierbeţi până se îngroaşă, amestecând continuu pentru a nu se prinde şi pentru a nu face cocoloaşe. În compoziţia obţinută, adăugaţi cartofii, morcovii, fasolea, mazărea, ouăle, mirodeniile şi sarea şi amestecaţi în continuare până se omogenizează. Compoziţia astefel obţinută se toarnă într-un vas de ceramică cu capac, uns cu ulei. Nivelaţi suprafaţa, presăraţi brânză şi introduceţi la cuptor pentru gratinare timp de patru minute din momentul fierberii. În timpul gratinării nu ridicaţi capacul vasului.

4. Macrou cu legume la cuptor Ingrediente (pentru 2 porţii): 2 bucăţi de macrou, 1 praz, 1 ceapă, 1 morcov, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 bucată mică de ţelină, 1 lămâie, 1/2 pahar de vin, sare şi piper.

Curăţaţi macroul, îi tăiem capul, îl spălăm bine în mai multe ape, îl sărăm şi îl stropim cu sucul de la o jumătate de lămâie. Prazul şi ceapa se taie felii subţiri, restul legumelor se


53

taie cuburi. Puneţi puţin ulei într-un vas de yena (puteţi să nu puneţi deloc), apoi punem feliile de praz şi ceapa, iar deasupra legumele tăiate cubuleţe. Adăugaţi vinul şi introduceţi vasul în cuptorul preîncalzit timp de 15 minute.

5. Mâncare de linte Ingrediente: 1 cană de linte, 1 ceapă, 1 ardei roşu, 1 ardei galben, 1 morcov, 1 tulpină de ţelină, 2 roşii, 1 căţel de usturoi, sare, piper, coriandru, mărar şi pătrunjel.

Tocaţi zarzavatul şi căliţi legumele în ulei cu puţină apă, apoi adăugaţi lintea şi mai lăsaţi un minut. Se pune apa şi se acoperă cu capacul, lăsând să fiarbă la foc mic. Când s-a fiert totul, se potriveşte de sare, piper, coriandru şi 1 căţel de usturoi tocat mărunt. Se lasă să mai dea într-un clocot, apoi se ia de pe foc şi se adaugă mărarul şi pătrunjelul.

Puteţi servi cu salată de roşii sau castraveţi.

6. Mâncare de praz cu măsline Ingrediente: 2 bucăţi praz, 3 linguri ulei de măsline, 300 grame măsline kalamata, 3 frunze dafin, câteva boabe de piper negru, o linguriţă boia dulce, o ceşcuta suc de roşii cu pulpa preparat în casă.

Se spală bine prazul şi se curăţă de prima foaie şi se taie partea albă până la frunze în rondele mai groase (aproximativ 1 cm). Se pune foarte puţin la călit cu uleiul de măsline şi puţină apă. . Când s-a înmuiat, mai adăugaţi apă şi introduceţi vasul în cuptor. Intre timp, puneţi la fiert o cană de apă în care opăriţi măslinele pentru a scoate din sare şi pentru a îndepărta gustul amar pe care îl capătă fierbere. După aproximativ 10 minute, timp în care prazul a fiert înăbuşit şi s-a înmuiat suficient, se adaugă măslinele, boiaua, frunzele de dafin şi boabele de piper. Se mai lasă câteva minute la foc, apoi se adaugă şi pulpa de roşii, lasându-se în cuptor pâna scade sosul fără însă ca mâncarea să rămână uscată.


54

7. Mâncare de pui cu legume Ingrediente: 600 g de carne de pui (puiul să fie crescut în gospodărie), 200 g roşii, 200 g vinete, 100 g de ardei gras, 150 g de ceapă, 50 g de morcovi, 20 g usturoi, 30 ml ulei, sare şi mirodenii.

Spălaţi carnea şi îndepărtaţi pieliţa, după care porţionaţi. Curăţaţi şi tăiaţi felii morcovii, ceapa şi usturoiul. Curăţaţi şi tăiaţi cuburi roşiile şi vinetele. Vinetele se fierb 1-2 minute în apă cu sare, după care se lasă la scurs. Tăiaţi ardeiul gras în felii subţiri.

Ungeţi bucăţile de carne cu ulei şi aşezaţi-le într-o cratiţă din ceramică sau lut cu capac. Adăugaţi arderiul gras, roşiile, vinetele, ceapa, morcovii, usturoiul, sarea, mirodeniile şi 100 ml de apă şi introduceţi în cupotul preîncălzit timp de zece minute.

8. Piept de curcan cu legume la cuptor

Ingrediente (pentru 4 porţii): un piept de curcan dezosat mare, trei ardei graşi, cinci cartofi, o ceapă, patru roşii, un morcov, o legătură de pătrunjel, trei căţei de usturoi, sare, piper, rozmarin.

Spălaţi pieptul de curcan şi tăiaţi-l în patru bucăţi egale.Tăiaţi ceapa solzişori. Tăiaţi ardeii felii. Tăiaţi rondele morcovul, roşiile şi cartofii. Ungeţi cu ulei un vas termorezistent şi aşezaţi în straturi ceapa, cartofii, morcovii şi ardeii. Condimentaţi câte puţin, pe măsură ce adăugaţi cele enumerate. Amestecaţi sarea, piperul şi rozmarin şi tapetaţi bucăţile de piept de curcan cu acest amestec de mirodenii. Aşezaţi pieptul de curcan peste legume şi peste ele adăugaţi rondelele de roşii şi usturoiul tocat. Adăugaţi puţin ulei de măsline şi introduceţi vasul la cuptor, acoperit cu folie de aluminiu sau capac. Cu 15 minute înainte de a scoate pieptul de curcan cu legume din cuptor, adăugaţi peste el pătrunjelul tocat mărunt.


55

Pieptul de curcan cu legume la cuptor se serveşte călduş şi poate fi ornat cu un sos de smântână vegetală.

9. File de cod cu capere Ingrediente: 40 g pesmet alb, 40 g fulgi de ovăz, 4 fileuri de cod, 4 linguri de ulei de măsline, 2 linguriţe de muştar Dijon, 2 linguri tarhon, 2 linguri de capere, sare, piper, câteva feliuţe de lamaie pentru ornare. Fileul se presează cu un prosop curat, se săreaza, se piperează, se unge cu muştarul Dijon şi se aşază într-un vas de Jena tapetat cu unt şi se dă la cuptorul încins în prealabil. Se face un sos din ulei, pesmet, fulgi de ovăz, tarhon şi caperele amestecate, se mai pune şi puţină sare şi piper şi se trec fileurile prin acest amestec. Apoi se repun în vasul de Jena, dându-se la cuptor pentru încă 15 - 20 de minute. Se servesc calde cu legume fierte, ornând platoul cu feliuţe subţiri de lămâie. 10. File de şalău rasol Ingrediente (pentru 5 porţii): 700 g filé de şalău, 50 ml vin alb, 50 g ceapă, 70 g ulei de măsline, 70 g făină, un gălbenuş de ou, lămâie, sare după gust.

Pentru file de şalău rasol peştele se porţionează şi se spală. Ceapa se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Oul se spală sub jet de apă rece şi se separă albuşul de gălbenuş. Lămâia se spală, se taie sferturi şi i se extrage sucul. Făina se cerne. Fileurile de şalău se fierb în apă cu sare şi ceapa. În uleiul de măsline încălzit se adaugă făina dizolvată în zeama în care a fiert peştele, se completează cu restul de zeamă şi se fierbe timp de 10 minute. Către sfârşitul fierberii, se adaugă gălbenuşul de ou, sarea şi sucul de lămâie. Când sosul este gata, se strecoară peste felurile de peşte aranjate pe platou. Fileul de salau rasol se serveşte cald, cu legume.


56

Salate Salatele crude, de legume sau de fructe, sunt dintre cele mai sănătoase feluri de mâncare pentru că, atunci când sunt preparate în stare crudă, alimentele îşi păstrează toate proprietăţile nutritive, fără a le altera sau pierde din ele, aşa cum se întâmplă în timpul fierberii sau coacerii. Salatele sunt atât de variate încât pot fi servite ca atare, în loc de gustări sau de desert, în cazul salatelor de fructe, la aperitive sau lângă felurile principale.

1. Salata cu avocado Ingrediente: 1 avocado, 2 roşii, 2 ridichii, 100g brânză de vaci dietetică, ulei de măsline, lămâie şi sare Curăţaţi avocado şi tăiaţi-l în cuburi. Adăugaţi ridichiile tăiate felii, roşiile şi brânza tăiate cubuleţe. Puneţi puţin ulei şi suc de lămâie şi potriviţi de sare.

2. Salata de ridichi cu mere Ingrediente: 10-12 ridichii, 1 măr, 2 tulpini de ţelină, mărar.

Ingrediente pentru topping: 125 g de smântână vegetală, 1 lingură de hrean ras, 1 lingură de mărar tocat mărunt, sare şi piper negru.

Pentru a obţine toppingul, amestecaţi smântâna cu hrean şi mărar. Condimentaţi după gust cu sare şi piper. Spălaţi ridichiile şi merele şi le tăiaţi în felii subţiri. Spălaţi ţelina şi o tocaţi fin. Intr-un castron puneţi salata, iar peste ea turnaţi toppingul şi amestecaţi. Serviti salata de ridichii cu mărar tocat.

3. Salată de fasole verde cu usturoi Ingrediente: 200 – 300 g păstăi de fasole verde, 2-3 căţei de usturoi, 2-3 linguri de smântână vegetală, un gălbenuş de ou, ulei de floarea soarelui, sare şi piper.


57

Faceţi o maioneză din ulei şi gălbenuşul de la ou. Dacă este prea groasă, puneţi câte o picătură de apă, dar să nu fie nici prea moale. Adăugaţi smântâna, sarea şi piperul, după gust. Curăţati şi pisaţi usturoiul. Il înglobaţi în sosul de maioneză. Scurgeţi păstăile bine şi peste ele puneţi maioneza cu usturoi. Amestecaţi bine având grijă să nu se rupă păstăile.

4. Salată de vară cu tarhon Ingrediente: 5 ardei graşi, 200 g mazăre, 2 linguri orez, 3 linguri ulei, 1 linguriţă de zeamă de lămâie, 1 linguriţă de muştar, 2 ouă fierte tari, 4 roşii tarhon şi sare.

Coaceţi ardeii, curăţaţi de pieliţă şi tăiaţi-i bucăţi mici. Fierbeţi mazărea în oala sub presiune timp de 3 minute. Fierbeţi orezul în apă cu sare. Aceste ingrediente astfel preparate se amestecă într-un castron cu uleiul, zeama de lămâie sarea şi frunzele de tarhon, tăiate mărunt. Aşezaţi compoziţia pe un platou şi garnisiţi cu felii de roşii şi felii de ouă.

5. Salată de sfeclă roşie cu hrean Ingrediente: sfeclă roşie, rădăcină de hrean, zeamă de lămâie, miere, sare Cantităţile ingredientelor rămân la aprecierea fiecăruia în funcţi de câtă salată doriţi să obţineţi şi ce gust vreţi să-i daţi.

Curăţaţi hreanul, îl spălaţi bine şi îl treceţi prin răzătoarea mică. Spălaţi bine sfecla sub jet de apă. Puneţi sfecla într-o oală, adăugaţi apă peste ea cât să o acopere bine, adăugaţi şi un praf de sare şi lăsaţi la fiert 1 oră, verificând din când în când şi o scoateţi când este îndeajuns de pătrunsă. După ce a fiert o puneţi la scurs într-o strecurătoare şi o lăsaţi la răcit. După ce sfecla s-a răcit, o curăţati şi o daţi pe răzătoarea mare într-un bol.


58

Peste sfeclă adăugaţi zaharul, hreanul ras, zeama de lămâie şi sarea. Cantitatea acestor ingrediente o stabileşte fiecare după gust, apoi amestecaţi bine.

6. Salată de primăvară cu dressing de alune şi iaurt Ingrediente pentru salată: 6 ridichii, 1 mână de salată verde creaţă, 1 mână de frunze de valeriană, 1 mână de varză roşie tăiată fâşii, 2 mâini de rucola, 3 fire de ceapă verde, 8 roşii cherry, 8 ouă de prepeliţă, 125 g de brânză dietetică, sare şi piper după gust, 3-4 linguri de ulei de măsline

Ingrediente pentru dressing: sucul de la o lămâie, 175g iaurt, 100g alune, 4 linguri de ulei de măsline

Incepeţi prin prepararea dressing-ului: stoarceţi sucul din lămâie. Într-un blender, puneţi alunele, adăugaţi 4 linguri de ulei de măsline, sucul de lămâie, iaurtul şi mixaţi până obţineţi un dressing cremos.

Puneţi ouăle de prepeliţă la fiert în apă cu sare timp de 4-5 minute, apoi le scoateţi, le lăsaţi la răcit după care le curăţaţi de coajă şi le tăiaţi în două.

Spălaţi roşiile cherry şi le tăiaţi în jumătăţi. Toate celelalte legume se spală bine sub jet de apă. Morcovul se curăţă şi se taie fideluţa sau îl daţi pe răzătoarea specială. Ridichiile le tăiaţi rondele. Ceapa verde o curăţaţi şi o tăiaţi mărunt. Varza roşie o tăiaţi fâşii subţiri, mai lunguieţe. Salata verde creaţă o rupeţi cu mâna în bucăţi mai mici. Frunzele de valeriană şi rucola se lasă întregi.

Luaţi un bol încăpător şi puneţi în el următoarele legume: rucola, varză roşie, morcovul, frunzele de valeriană, ridichiile, ceapa verde şi salata verde creaţă. Deasupra turnaţi 3-4 linguri de ulei de măsline, condimentaţi cu sare şi piper după gust, apoi începeţi să


59

amestecaţi salata folosindu-vă de două linguri. Trebuie să amestecaţi cu grijă pentru a nu strica legumele pentru ca salata nu va mai arăta la fel de apetisant. Dupa ce aţi amestecat legumele, luaţi farfuriile în care doriţi să serviţi salata, puneţi în fiecare farfurie o cantitatate suficientă de salată şi deasupra ei, din loc in loc, aşezaţi câteva jumătăţi de roşii cherry, jumătăţi de ouă de prepeliţă, câteva bucăţele rupte de brânză de capră şi turnati dressing-ul. Astfel arată proaspătă şi apetisantă.

7. Salată cu spanac, brânză şi mere Ingrediente (pentru 4 porţii): 4 mâini de frunze de spanac, 200 g brânză dietetică, 2 mere, 1 ceapă roşie, 1 lingură de miere, 1 lingură de muştar de smochine, 4 linguri de ulei de măsline, zeamă de lămâie, piper şi sare, chili uscat (opţional).

Spălaţi spanacul şi îl curăţati de codiţe, apoi îl puneîi în apă care clocoteşte puţin, timp de 2 minute, până când se înmoaie puţin. Il strecuraţi de apa fierbinte, apoi îl înnecati în apă rece, pentru a-şi păstra culoarea. Intre timp pregătiţi dressingul din muştarul de smochine, uleiul de măsline, miere, zeamă de lămâie, piper şi sare. Tăiaţi brânza cubuleţe, curăţati şi feliaţi merele şi ceapa. Amestecaţi cu grijă toate ingredientele cu dressing-ul. Înainte de a servi, lăsaţi salata 10 minute să tragă din dressing.

8. Salată mediteraneeană de roşii Ingrediente: două roşii coapte, tăiate fiecare în 8, o ceapă roşie tăiată felii, doi căţei de usturoi, tocaţi, o lingură de zeamă de lămâie, trei linguri de ulei de măsline extravirgin, 10 frunze de busuioc, tăiate mărunt, măsline tăiate pe jumătate, capere, sare şi piper după gust.

Se zdrobeşte usturoiul şi se taie felii ceapa, apoi se lasă cele două ingrediente deoparte, cinci minute, pentru a se infuza de arome.


60

Intre timp pregatiţi restul de ingrediente, iar după cele 5 minute de aşteptare amestecaţi împreună totul după care lăsaţi salata câteva minute să respire, înainte de a o consuma.

9. Salată de ardei copţi şi roşii Ingrediente: 1 kg de ardei gras, 500 g de roşii, mărar verde, zeamă de lămâie, usturoi, ulei şi sare.

Coaceţi ardeii pe plita încinsă şi aşezaţi-i într-un vas, presărându-i cu sare. Aciperiţi vasul şi lasaţi să se răcească. Când s-au răcit, îi curăţaţi de pieliţe şi îi aşezaţi pe un platou sau într-o salatieră. Tocaţi fin usturoiul, tăiaţi roşiile felii şi tocaţi mărunt mărarul. Aşezaţi feliile de roşii deasupra ardeilor şi săraţi. Adăugaţi ulei, zeamă de lămâie şi mărar. Usutroiul se adaugă după preferinţă. Se serveşte rece.

10. Salată de varză albă şi ardei gras Ingrediente: 1 kg de varză albă, 200 g de ardei gras, zeamă de lămâie, ulei, sare, busuioc.

Tăiaţi varza fideluţă, iar ardeiul gras îl tăiaţi în făşii. Amestecaţi varza şi ardeii cu ulei, zeamă de lămâie, busuioc şi sare. Serviţi rece.


61

Desertul În ceea ce priveşte desertul bolnavului de cancer, un sfat bun este să includeţi fructe şi chiar legume în orice fel de desert. Ideal este să înlocuiţi desertul cu un fruct proaspăt sau chiar salate de fructe proaspete sau sucuri din fructe proaspete. De asemenea, puteţi prepara deserturi din fructe crude, proaspete, aşa cum vom exemplifica mai jos.

1. Prăjitură cu morcovi, dovlecei şi portocale Ingrediente pentru blat: 250g de unt moale, 200g de zahăr fin, 3 ouă mari, 250g de făină, 1 linguriţă bicarbonat de sodiu, coaja rasă de la 2 portocale, 1 linguriţă amestec de condimente, 100g de morcov, dat prin răzătoare, 100g de dovlecel, dat prin răzătoare

Ingrediente pentru glazură: coaja de la 1 portocală, 2-3 linguri de suc stors din portocală şi 140g de zahăr pudră

Se încinge cuptorul la 180°C/ gaz 4. Se ung cu grăsime şi se tapetează cu hârtie de copt fundurile a două forme rotunde de tort cu diametrul de 20cm. Se bat untul, zahărul, ouăle, făina, bicarbonatul, coaja de portocală şi amestecul de condimente, apoi se amestecă morcovul şi dovlecelul. Se împarte compoziţia în cele două forme şi se coace 20-25 de minute sau până ce scobitoarea cu care încerci prăjitura iese curată. Se lasă la răcit.

Pentru topping, se amestecă suficient suc de portocale cu zahărul pudră astfel încât să se obţină o glazură groasă, dar care curge. Se toarnă peste prăjituri, apoi se presară coaja rasă de portocale şi se lasă să se stabilizeze.

2. Negresă cu sfeclă Ingrediente: 500g de sfeclă crudă (3-4 sfecle medii), 100g de unt nesărat, plus extra pentru uns, 200g de ciocolată neagră (70% cacao), 1 linguriţă extract de vanilie, 250g de zahăr brun, fin, 3 ouă, 100g de făină obişnuită, 25g de cacao pudră


62

Foloseşte o pereche de mănuşi de menaj ca să nu te pătezi pe mâini. Se curăţă sfecla de coajă (trebuie să rămână cam 400g de sfeclă curăţată). Se toacă grosier şi se aşază întrun bol mare. Se adaugă un strop de apă, se acoperă cu folie alimentară şi se dă la microunde timp de 12 minute pe treapta de putere maximă, până când se înmoaie.

SFAT: Dacă nu ai cuptor cu microunde, fierbe sfecla întreagă cu coajă până când se înmoaie, apoi curăţ-o de coajă şi foloseşte-o ca mai sus. Pentru o scurtătură pe cinste, cumpără sfeclă gata fiartă, ai grijă însă să nu iei din cea în oţet.

Se încălzeşte cuptorul la 180º C/gaz 4. În timp ce se face sfecla, se unge cu unt şi se tapetează cu hârtie de copt o tavă de copt de 20x30cm. Se toacă ciocolata grosier şi se taie untul cubuleţe. Se răstoarnă sfecla într-o strecurătoare şi se scurge tot excesul de lichid, apoi se aşază într-un robot de bucătărie laolaltă cu ciocolata, untul şi vanilia. Se mixează până când se obţine o compoziţie cât mai omogenă. Untul şi ciocolata se vor topi în această operaţiune.

Se pun zahărul şi ouăle într-un bol mare, apoi se bat cu un mixer până se obţine o compoziţie groasă, spumoasă şi deschisă la culoare (aproximativ 2 minute). Se adaugă cu lingura compoziţia de sfeclă în bol. Se foloseşte o lingură mare de metal şi se încorporează compoziţia de sfeclă în cea de ouă. Încearcă să păstrezi cât mai mult aer posibil în compoziţia finală. Se cern făina şi pudra de cacao, apoi se încorporează cu grijă în amestecul de sfeclă şi ouă, până când se obţine o compoziţie omogenă.

Se toarnă acest amestec în tava de copt pregătită şi se dă la cuptor 25 de minute sau până când creşte uniform şi se mai simte puţin aluat neîntărit în mijlocul tăvii, sub crustă, atunci când scuturi tava. Se lasă să se răcească complet în tavă, apoi se taie în pătrate.


63

3. Banană split vegetariană Ingrediente: o banană mare, 150 g fructe de pădure, 50 ml lapte de soia, apă, puţin zahăr, 2 linguri cacao, margarina vegetală (un cub), fulgi de migdale, nuci, alune, fructe proaspete după gust.

Fructele de pădure se amestecă în blander cu laptele de soia, iar sosul obţinut se pune într-un castron la congelator timp de 2-3 ore. Într-o oală se pun 50 ml apă şi o lingură de zahăr şi se lasă să fiarbă 2 minute, apoi se ia oala de pe foc şi se adaugă o lingură de cacao, amestecând bine până la omogenizare. Se adaugă şi margarină vegetală şi va ieşi în final un sos de ciocolată delicios.

Următorul pas este aranjarea desertului. Banana se taie pe lungime şi se aşază pe o farfurie întinsă sau într-un castron special. Se adaugă două cupe din "îngheţata" de fructe de pădure cu lapte de soia, se stropeşte cu sosul de ciocolată şi se presară pe deasupra fulgi de migdale, nuci, alune, cocos.

Se serveste cu câteva fructe de pădure proaspete alături!

4. Tort de afine Ingrediente: un pahar de migdale crude, un pahar de curmale, o linguriţă de scorţişoară, coaja de la o lămâie, ½ sau 3/4 de pahar de miere (în funcţie de cât de dulce preferaţi), aproximativ 1/4 de pahar de unt de cocos topit, pulpa unei nuci de cocos medii (250 g), două pahare de afine.

Blatul se face procesând (în robotul de bucătărie) migdalele, scorţişoara şi curmalele până obţineţi un aluat lipicios, care să se închege cu uşurinţă. Acest aluat se presează pe fundul formei de tort şi se lasă să se odihnească până la adăugarea cremei.


64

Pentru cremă se mixează în robotul de bucătărie restul de ingrediente (afinele, nuca de cocos, untul de cocos, mierea şi coaja de lămâie) până când se obţine o compoziţie cremoasă. Aceasta este crema pe care o turnaţi peste blat. Cu totul daţi la congelator pentru a se întări.

Tortul se poate servi în două moduri: fie după 30 de minute după ce l-aţi scos din congelator (prăjitură), fie după 5 minute după ce l-aţi scos din congelator (îngheţată).

5. Mousse de ciocolată cu portocală Ingrediente: un avocado bine copt, ¼ pahar de cacao sau pudră de roşcove, ¼ pahar de sirop de agave/miere,5 g), ¼ pahar de suc de portocală proaspăt stors, o linguriţă de lecitină pudră.

Curăţaţi şi tăiaţi în bucăţi avocado, apoi pasaţi-l în blender alături de siropul de agave, cacaua (sau pudra de roşcove) şi sucul de portocale, după care adăugaţi şi linguriţa de lecitina pudră, mixând până obţineţi o cremă catifelată. Se serveşte în pahare, decorat cu o felie de portocală.

6. Budincă de cacao cu căpşuni şi kiwi Ingrediente (pentru 4 porţii): 300 g kiwi, 300 g căpşune, 5 linguriţe tărâţe de psyllium, 400 ml lapte de cocos, o lingură cu vârf de cacao, 20 picături de ştevie (un îndulcitor natural lichid).

Curăţaţi şi tăiaţi cuburi kiwi, spălaţi şi tăiaţi cuburi căpşunele. Puneţi în blender kiwi împreună cu o linguriţă de tărâţe de psyllium şi 5 picături de ştevie şi mixaţi până devine ca o pastă. La fel procedaţi şi cu căpşunele alături de o linguriţă de tărâţe de psyllium şi 5 picături de ştevie. Laptele de cocos împreună cu cacaua, trei linguriţe de tărâţe de psyllium şi 10 picături de ştevie se trec şi ele prin blender.


65

În acest moment aveţi trei creme: cea de kiwi, cea de căpşune şi cea din lapte de cocos cu cacao. Le amestecaţi pe toate trei şi turnaţi în cupe.

7. Prăjitură cu morvov şi nucă Ingrediente: 3 morcovi, 2 pahare de nuci româneşti/pecan, 1 linguriţă de nucşoară, 1 linguriţă de ghimbir măcinat, 1 linguriţă de scorţişoară, 1 linguriţă de cuişoare măcinate, ½ linguriţă de coajă de portocală, ½ pahar de nucă de cocos, 1 pahar de smochine uscate/curmale uscate, ½ pahar de suc de portocale proaspăt stors.

Cu 12 ore înainte de a pregăti acest tip de desert, puneţi nucile în apă la hidratat. A doua zi, se scurg şi se clătesc, după care se lasă la uscat pe un prosop absorbant. Intre timp stoarceţi bine o portocală al cărei suc îl procesaţi în blender împreună cu smochinele uscate până iese o pastă lipicioasă. Se lasă la odihnit şi între timp se spală şi se sşterge bine blenderul care trebuie să fie foarte uscat pentru a pune nucile şi a le mixa până se mărunţesc bine, dar să nu devină foarte fine. Radeţi morcovii şi peste ei adăugaţi restul ingredientelor: pasta de smochine, nuca de cocos, condimentele şi nucile măcinate. Pasta pe care aţi obţinut-o astfel o aşezaţi într-o tavă tapetată cu foaie de copt şi se lasă la odihnit.

8. Batoane cu caju şi migdale Ingrediente: o mână de migdale crude, o mână de caju crud, o mână de goji, o lingură de magiun Se fărâmiţează nucile caju, jumătate din migdale se taie cu un cuţit, iar cealaltă jumătate se mixează fin în blender. Acestea se amestecă împreună cu fructele goji şi magiunul şi se dă formă de pătrat, triunghi sau dreptunghi, după preferinţe, gros de aproximativ un centimetru. Batoanele astfel obţinute se dau la frigider până se întăresc.


66

9. Prăjitură de smochine şi mere Ingrediente pentru blat: o lingură de seminţe crude de dovleac, 4 linguri seminţe crude de floarea soarelui, aproximativ 6 smochine uscate mici sau 4 mari. Ingrediente pentru cremă: un măr, două linguri de fulgi de ovăz şi o linguriţă de scorţişoară. Începeţi pregătirea blatului. Preparaţi o faină din seminţele din listă în robotul de bucătărie. Scoateţi făina astfel obţinută şi lăsaţi-o deoparte într-un bol. Puneţi în robot smochinele tăiate în bucăţi şi mixaţi-le până devin ca o pastă. Peste smochine răsturnaţi făina de seminţe şi mai mixaţi puţin pentru a se omogeniza. Aşezaţi această copoziţie pe un platou şi îi daţi forma pe care o doriţi (rotund, pătrat, etc), se presează cu ajutorul unei bucăţi de folie alimentară şi se ridică sau se îngroaşă puţin marginile pentru a arăta ca o tartă. După ce obţineţi forma dorită, puneţi prăjitura la rece. Între timp se prepară crema. Puneţi mărul tăiat cuburi mici în robotul de bucătărie şi mixaţi până obţineţi un piure, după care amestecaţi cu linguriţa cu scorţişoara şi lingurile cu fulgi de ovăz şi mai mixaţi puţin până se omogenizează bine. Trebuie să obţineţi o compoziţie cremoasă care să nu lase lichid. Această cremă se aşază peste blat şi se nivelează. Se poate orna cu felii subţiri de smochine uscate.

10. Prăjitură cu ciocolată şi căpşune Ingrediente: un avocado bine copt, aproximativ 10 căpşune, trei linguri de răzătură de cocos, o linguriţă cu vârf de pudră de roşcove sau cacao, 30 de picături de extract de ştevie. Retete culinare anti-cancer

67

La început se face crema de căpşune. Căpşunele şi jumătate din avocado se taie bucăţi mai mici şi se pun în blender, se mixează bine şi la final adăugaţi cele două linguri de răzătură de cocos. Această compoziţie se amestecă cu 15 picături de extract de ştevie şi se dă la frigider pentru a se răci. Între timp se pune în blender cealaltă jumătate de avocado, tăiată în bucăţi mai mici, şi se mixează până obţineţi o pastă pe care o amestecaţi bine cu praful de roşcove sau cacaua. Se adaugă şi lingura de răzătură de cocos rămasă şi restul de 15 picături de extract de ştevie. Se omogenizează totul bine şi se lasă să se odihnească. În acest moment aveţi două creme: cea cu căpşune şi cea cu ciocolată. Într-un bol se aşază folie alimentară peste care puneţi primul strat de cremă de căpşune, urmat de unul de ciocolată şi tot aşa. Puteţi păstra pentru ornate 2-3 linguri din fiecare cremă. Se lasă câteva ore la rece, chiar peste noapte. Răsturnaţi compoziţia din bol pe un platou şi decoraţi cu lingurile de creme păstrate după propria imaginaţie.


68

Reţete pentru cină

1. Cartofi copţi cu iaurt Ingrediente: 1 kg de cartofi, 300 g iaurt, 10 g făină, usturoi, doi căţei de usturoi ulei, sare, mirodenii.

Spălaţi şi tăiaţi în felii groase cartofii, cu tot cu coajă. Aşezaţi-i într-un vas termorezistent şi introduceţi-i în cuptorul preîncălzit timp de 10-15 minute pentru a se coace. Usturoiul îl tăiaţi în felii foarte subţiri. Înăbuşiţi usturoiul împreună cu făina în puţin ulei, timp de 1-2 minute. Adăugaţi iaurtul, mirodeniile şi sarea. Adăugaţi acest sos peste cartofi şi mai lăsaţi în cuptor încă 5 minute.

2. Paste cu fasole Ingrediente: 250 g de paste mici integrale, 150 g de fasole uscată boabe, 50 g de brânză de vaci degresată, 50 g ceapă, 50 g morcovi, 50 g ţelină, 20 g usturoi, un fir de rozmarin, 30 ml de ulei de măsline, sare.

Înmuiaţi fasolea în apă timp de 12 ore, apoi o fierbeţi la foc mic în trei ape. Fierbeţi pastele conform insturcţiunilor de pe pachet, le înăbuşiţi timp de 15 minute şi le clătiţi cu apă călduţă. Daţi brânza prin răzătoare şi curăţaţi, spălaţi şi tocaţi legumele, rozmarinul şi usturoiul. Înăbuşiţi legumele (mai puţin fasolea) în ulei cu puţină apă în oala sub presiune, timp de trei minute. Adăugaşi fasolea fiartă, sarea, usturoiul, rozmarinul, paste şi lăsaţi la foc mic încă trei minute.

Serviţi preparatul cald şi deasupra fiecărei porţii presăraţi brânză şi stropiţi puţin ulei de măsline.


69

3. Paste cu peşte Ingrediente: 300 g de paste integrale, 200 g roşii, 100 g măsline, 100 g file de anşoa, 20 g usturoi, un fir de rozmarin, ulei de măsline şi sare.

Fierbeţi pastele conform instrucţiunilor de pe pachet, înăbuşiţi-le 15 minute, apoi clătiţile în apă călduţă. Între timp, ‚decojiţi roşiile şi tăiaţi-le felii. Fileurile de anşoa se taie mărunt. Scoateţi sâmburii măslinelor şi tocaţi usturoiul fin. Toate acestea se înăbuşă într-o tigaie cu puţin ulei şi puţină apă, timp de 3 minute. Acest amestec se toarnă peste paste, se sărează şi se introduce vasul în cuptorul încins în prealabil timp de 5 minute.

Se servesc calde.

4. Piure de broccoli cu iaurt Ingrediente: 900 g de broccoli, 150 g morcovi, 150 g ceapă, 200 g iaurt, pătrunjel verde, ulei, sare, mirodenii.

Spălaţi broccoli. Curăţaţi şi tăiaţi în bucăţi medii morcovii şi ceapa. Fierbeţi toate legumele în 300 ml de apă într-o oală sub presiune, timp de 4 minute. Când legumele au fiert, pasaţi-le bine şi amestecaţi-le cu uleiiul, mirodeniile şi sarea şi introduceţi-le în cuptorul preîncins aproximativ 5 minute. Se scot din cupror si peste ele se toarnă iaurtul şi pătrunjelul verde şi se amestecă. Se mai lasă la cuptor încă 3-4 minute.

Se serveşte cald.


70

5. Tagliatele cu ciuperci Ingrediente: 300 g de tagliatele integrale, 400 g de ciuperci, un ardei gras roşu, usturoi, pătrunjel verde, ulei demăsline, sare şi mirodenii.

Fierbeţi pastele conform instrucţiunilor de pe pachet, înăbuşiţi-le 15 minute, apoi clătiţile în apă călduţă. Curăţaţi şi spălaţi bine ciupercile, după care le tăiaţi felii. Tăiaţi usturoiul în felii subţiri. Tocaţi ardeiul gras şi pătrunjelul. Căliţi ciupercile, ardeii şi usturoiul în ulei şi 50 ml de apă, într-o oală sub presiune, timp de 3 minute. Adăugaţi roşiile, sarea, mirodeniile şi lăsaţi să se înăbuşe sub capac 5 minute. Amestecaţi pastele cu legumele, se stropesc cu puţin ulei de măsline şi se presară pătrunjel.

Se servesc calde. 6. Lasagna vegetală Ingrediente (pentru 4 persoane): 10 foi pentru lasagna (din făină integrală), 50 g unt, 900 ml lapte soia, 150 g busuioc, 25 g nuci, 100 g ulei de măsline, 2 căţei de usturoi, 150 g brânză de soia, 200 g fasole verde, 200 g cartofi, nucşoară rasă, pâine prăjită, sare, piper.

Începeţi prin prepararea sosului. Într-o tigaie puneţi untul, adăugaţi făina, pâine prăjită şi lapte de soia şi amestecaţi până obţieţi un sos fin. Adăugaţi sare, piper şi nucşoară rasă, după gust. Amestecaţi timp de 10 minute în continuu. A doua etapa este prepararea lasagnei în sine. Amestecaţi busuiocul cu nuca rasă, usturoiul tăiat fin, 50 g brânza de soia rasă, ulei de măsline şi apoi răsturnaţi totul în sosul alb. Tăiaţi fasolea verde şi cartofii cubuleţe, le fierbeţi 4 minute, apoi le puneţi în sos.


71

Incălziţi cuptorul la 220 grade. Ungeţi o tavă cu ulei, puneţi 2 foi de lasagna, turnaţi sosul cu legume, acoperiţi cu alte două foi, turnaţi sos şi tot aşa până se termină ingredientele, ultimul strat fiind cel cu foi de lasagna. Presăraţi deasupra brânza de soia rasă şi puneţi tava la cuptor pentru 20 de minute.

7. Orez cu alune Ingrediente: 500 g orez japonez gătit (orice orez e ideal; fierbeţi-l şi apoi clătiţi-l bine cu apă şi scurge-l printr-o sită japoneză sau una normală; veţi obţine clasicul orez bob cu bob), 1 ou, unt de arahide, sos de alune, ulei de alune, alune nesărate, sos de soia, mazăre, ceapă, ardei gras.

Amestecţai oul crud cu o parte din orezul fiert. Adăugaţi şi un strop de sos de soia. Amestecaţi apoi untul de arahide cu orezul de mai sus până când capătă o nuanţă maronie. Presăraţi şi alunele nesărate şi amestecaţi bine. Înăbuşiţi orezul simplu cu cel amestecat cu unt de arahide în uleiul de alune în care aţi adăugat şi puţină apă. Adăugaţi ardei gras şi ceapă tocate mărunt şi mazăre, pentru a obţine o aromă mai intensă. Adăugaţi sos de alune şi consumaţi imediat!

8. Mix de legume Ingrediente: 1 morcov, 1 măr, o jumătate de ţelină, o mână de sâmburi de nucă, puţina sare şi piper, zeama de o lămâie (sau după gust);

Se răzuiesc toate legumele crude, se amestecă cu miezul de nucă, se da gust cu sarea şi piperul, zeama de lămâie şi puţin oregano.

9. Legume la tigaie Ingrediente: o conopidă mare, 500 g ciuperci, un ardei gras roşu, câteva roşii cherry, fulgi de migdale, seminţe de susan, rozmarin, chimen, sare, piper, sos de soia.


72

Conopida se desface în bucheţele şi se spală. Procedaţi la fel şi cu ciupercile, ardeiul şi roşiile cherry. Într-o tigaie neaderentă se pun ardeiul tăiat făşii, ciupercile tăiate pe jumătate şi conopida şi se călesc cu 2 linguri de apă. Ciupercile trebuie să scadă la jumătate, apoi adăugaţi sosul de soia, sarea, piperul, rozmarinul şi chimenul şi lăsaţi 2 minute să se întrepătrundă gusturile. Adăugaţi roşiile cherry întregi sau jumătăţi şi mai lăsaţi-le 2 minute pe foc. Mâncarea se serveste caldă sau rece, decorată cu fulgi de migdale şi seminţe de susan.

10. Piure de legume şi fructe Ingrediente (pentru o porţie): un cartof, o banană, 1-2 mere, o lingură de ulei de măsline, o lingură de tărâţe de grâu, o lingură de nucă de cocos sau nucă (după preferinţe), o lingură de zeamă de lămâie şi puţină uruială de mei.

Cartoful crud, curăţat de coajă, se amestecă imediat după curăţare cu o banaă strivită. Adăugaţi mărul sau merele rase, uleiul de măsline, tărăţele de grâu, nuca de cocos sau nuca, zeama de lămâie şi uruiala de mei. Amestecul se poate garnisi cu felii de banană şi se serveşte ca atare.


73

Concluzii O dietă sănătoasă este vitală pentru ca organismul uman să poată să funcţioneze la adevărata-i capacitate. Acest aspect este cu atât mai important pentru pacienţii bolnavi de cancer. Cei care au avut o dietă sănătoasă, pe parcursul tratamentului vor dispune de resurse care să-i ajute să-şi menţină energia, să prevină o distrugere masivă a ţesuturilor, îi ajută la refacerea acestora şi la o mai bună apărare împotriva infecţiilor. Persoanele care practică o alimentaţie sănătoasă fac faţă mai bine efectelor secundare ale tratamentelor, şi chiar unor doze mai mari din anumite tratamente. Insăşi tratamentele pentru cancer sunt mult mai eficiente dacă pacientul are un comportament alimentar sănătos, dacă primeşte suficiente calorii şi proteine în dieta sa. Uneori, recomandările pentru dietă făczte pacienţilor bolnavi de cancer pot fi uneori diferite de cele pentru o dietă sănătoasă în cazul oamenilor fără afecţiuni clinice. De aceea este important ca în tratarea aceste boli nemiloase să fiţi implicaţi atât dumneavoastră, medicul curant şi un medic nutriţionist. Împreună specialiştii vor hotărî dacă aveţi nevoie de o dietă aparte, dacă trebuie să scoateţi din alimentaţie anumite produse care vă fac rău sau fac rău tratamentului aplicat.


74

CARTE BONUS - Retete Culinare Anti-Cancer

Recommend Documents