Atenţionare Prima parte a acestui roman conţine personaje şi activităţi imaginate de mine. Rog cititorii să nu confunde ficţiunea cu personaje şi acţiuni reale!
Pavel Coruţ
Sărutul diafan al morţii
Deşi sunt sunt adormit adormit buştean buştean,, simt apropie apropierea rea pericolu pericolului. lui. II aud aud ca un glas glas de tunet tunet -Varaain! Chiar mi se pare că mă aud chemat pe nume. Mă treesc brusc şi apuc să strig " #r$nă, %ălaiule! &ipoveanu &ipoveanull 'r$neaă 'r$neaă instantan instantaneu. eu. Centura Centura de siguran siguran(ă (ă mă (ine legat legat de scaun, scaun, să nu bor bor prin prin parb parbri ri. . Prob Probab abil il,, roat roataa st$n st$ngă gă a prin prinss pole poleii sub sub ea, ea, căci căci ne răsu răsuci cim m perpendicular pe şoseaua goală. )patele maşinii se spri*ină +n parapetul care separă autostrada de pădure. Motorul s-a oprit şi o linişte pro'undă ne +nvăluie. Indianul Corda se adună de pe bancheta din spate, +ntreb$nd " Ce s-a +nt$mplat, Va... ploia ploia ne ia pe nepreg nepregătite ătite.. %olidul %olidul nostru nostru se compor comportă tă ca un armăsar armăsar nărăvaş. nărăvaş. /şi ridică botul, cabr$ndu-se şi scr$şnind din 'ierărie. 0rmeaă un moment de cumpănă, apoi maşina se răstoarnă pe spate. 1e prăbuşim printre arbori, de la mai mult de ece metri +năl(ime. Ne-am dus pe copcă, apuc eu să g$ndesc şi mă str$ng ghem. nergia din mine se etinde, pentru a amortia impactul. impactul. 1e lovim de un arbore şi simt că a cedat caroseria. 2abla se str$nge şi ne apasă din toate direc(iile, +nsă, de bine, de rău, ne-am oprit din cădere. )unt ame(it de lovitură, dar +ncă ra(ione normal. 3rdon, cu voce răguşită " 4'ară!
)unt prins prins +n +n scaun, scaun, cu capul capul +ntre +ntre picioare. picioare. )imt )imt +nsă m$inil m$inilee indianul indianului. ui. /mi taie taie centura de siguran(ă şi mă etrage din air bag. 0n val de aer rece +mi răcoreşte 'a(a. Parbriul din spate e spart. Mă las +mpins prin el şi-i poruncesc " )coate-5 pe lipovean! lipovean! Deasupra, Deasupra, pe autost autostradă, radă, se aud aud gomote gomote de de motoare. motoare. 3 maşină maşină de teren teren şi c$(iva c$(iva motociclişti, constat eu, după ce ascult c$teva secunde. 4utovehiculele opresc +n dreptul nostru. In următoarea clipă, o ploaie de gloan(e se revarsă peste noi. Văd şi 'lăcările de la gurile gurile pistoa pistoalel lelor or mitr mitrali alieră eră.. Prin Prin aerul aerul curat, curat, simt simt miros miros de benin benină. ă. /nseam /nseamnă nă că reervorul nostru s-a 'isurat. C$teva secunde ne despart de-un 'oc de arti'icii ca la 6oll7ood. " Indios, sunte(i sunte(i bine8 +ntreb eu +n şoaptă. " 39! mă asigură Corda, Corda, din st$nga. " C$t mai departe de maşină! maşină! +i +ndemn eu. +ncep să mă t$răsc prin prin 'runele 'runele moi şi şi umede. Mai departe, c$t mai departe departe de bomba bomba incendiară, e g$ndul meu. Cei din autostradă vorbesc +n gura mare. )e vede că nu-şi 'ac nici un 'el de probleme. Cine să-i observe la ceasul ăsta din noapte8 4u +ncetat 'ocul de arme arme şi parlam parlament entea eaă. ă. Posib Posibil il să +ncerc +ncercee să vină vină după după noi. noi. 3 nouă nouă eplo eploie ie +mi +mi contraice acest g$nd. 4u tras, cu un aruncător de grenade, direct +n maşină. /nseamnă că au dispoitive de vedere pe timp de noapte, cu in'raroşii. " )-a dus cotiga noastră, noastră, mormăie %ălaiul, cu ochii ochii la incendiu. " %ine că suntem +ntregi, +ntregi, +i arăt eu partea poitivă poitivă a situa(iei. " Pe naiba! riposteaă el. Pedestraşi, +n codru şi numai +n sacouri. 1e vede Dumneeu. +ntr-adev +ntr-adevăr, ăr, situa(ia situa(ia e cam cotoibil cotoibilă. ă. /nceputul /nceputul de aprilie din mun(ii mun(ii :ura e rece şi noi suntem ambala(i cam sprinten. " Cam c$t să mai 'ie p$nă la ;eneva8 +ntreb +ntreb eu. " Dacă ne lasă ăia să plecăm la ;eneva, ne atrage indianul indianul aten(ia. " Cine mă-sa ne-a ieşit cu daru
Corda. " +ncă-i bine, constat constat eu. 6aidem! > ? 1e ridicăm ridicăm şi pornim tupila(i, din arbore +n arbore, către interiorul interiorul pădurii. Pietrele umede umede ne lunec lunecăă sub picioar picioare, e, semn semn că suntem suntem prin prin prea*m prea*maa unu unuii masiv masiv măcina măcinat,t, +ncepe +ncepem m să urcăm, urcăm, spri*i spri*inin nindu du-ne -ne +n m$ini m$ini.. Din spate spate,, se aud vocil vocilee alarma alarmate te ale urmăritorilor. 4u descoperit că prada le-a dispărut de sub boticuri. Precis, nu se vor mul(umi să se cărăbănească. Cine iese la drumul mare, după mieul nop(ii, n-o 'ace să se distree. ;aşperii sunt lichidatori lichidatori de casă mare. /ncă nu ştiu a cui casă, căci noi am călcat pe bombeu cam mul(i granguri ai &umii. Dacă ar 'i să note to(i tipii care ne viseaă reci şi cu m$inile pe piept, ar reulta un ceaslov mai gros dec$t biblia. 2ocmai de aia e greu să ghicesc cine ne-a aşteptat la cotitură, +n pădurea elve(iană. #iuuuu #iuuuu!! 0n glon glonte te 'luie 'luieră ră print printre re (est (estele ele noas noastre tre.. prea prea la 'i 'i să cred cred că-i că-i din din +nt$mplare. Precis, somebod ne v$neaă cu o armă dotată cu sculă pe in'raroşii. " 4dăposti(i-vă! 4dăposti(i-vă! ordon eu. Pimaşii Pimaşii ne văd. " Iar noi b$*b$im ca nişte nişte chiori, m$r$ie %ălaiul. %ălaiul. Ce 'aci, piciule8 Desc$n(i sau nu8 nu8 " ;uri(a mică! +l +ndemn +ndemn eu şi mă +ntind +ntind după un arbore gros. gros. Din naştere, naştere, văd destul destul de bine prin prin +ntuneric, +ntuneric, cam ca pisoii. )cot capul din adăpost şi şi arunc arunc o privi privire. re. 4rbori 4rborii,i, lumina lumina(i (i de o &ună &ună mare mare c$t o măm mămăli ăligă, gă, aruncă aruncă umbre umbre +nşelătoare. /ncolo, nici o mişcare. Probabil, lunetistul inamic aşteaptă cu degetul pe trăgaci. 4vanta* el. " 1u mişca(i! şoptesc şoptesc eu. " 4sta viseaă şi ăia, bombăne bombăne lipoveanul. )ă nu mai mai mişcăm ance and forever. 1u-5 bag bag +n seamă. 4re gura mare, da
memore bine poi(ia şi +mping spionul psihic mai departe. /n spatele lui, +ncă doi şmecheri, cu pistoale mitralieră, stau cumin(i pe burtă, ca nişte dulăi. 1-au scule de văut prin noapte, aşa că aşteaptă la plesneală. /i memore şi pe ei, apoi +mi retrag spionul psihic. =ăsu'lu ad$nc, să-mi revin după e'ort şi-5 strig +ncetişor pe Corda. -3rdin! răspunde indianul. +i eplic pe +ndelete unde sunt pimaşii, să nu 'ie luat prin surprindere de vreun eventual asalt. Distan(a dintre noi şi ei e cam de o sută şi cincieci de paşi, aşa că nu e rost de 'olosit pistolul. =ăm$nem +n poi(ia stand ba. 4dică, +n aşteptare, aşa cum stau şi politrucii noştri de vreo şaptespreece ani. 1oi măcar ştim de ce aşteptăm. ;$ndi(i că şi ei ştiu, da< nu vor să ne spună8 Poate aşteaptă să treacă basculanta cu re'ormă pe la por(ile romanilor, da< nu pot să se eprime pe +n(elesu< nostru, să ne lămurească pe ce parte vom 'i *upui(i. 2rosc! gomotul de vreasc rupt mă alerteaă. &unetistul s-a ridicat să-şi schimbe poi(ia. #ulgerul psihic +mi pleacă instinctiv dintre ochi. 1u se vede, dar produce e'ecte. &unetistul lovit +n t$mplă se clatină şi cade peste puşcociul lui. Ceilal(i doi inamici tac chitic. /ncă n-au priceput ce s-a +nt$mplat cu camaradul lor. " =$ndul tău, indios, +l invit eu pe Corda. Indianul şopteşte un 39! şi se pierde +n noapte. 1u-i văd deloc bine pe cei doi pimaşi cu pistoale mitralieră. Corda e cunoscut +n nobila breaslă a spailor ca )ilent Death. 4dică, pe limba noastră, moartea tăcută. 4re un talent ceva de speriat +n direc(ia asta - moarte. )e poate strecura ca o umbră p$nă l$ngă g$tule(u< individului neatent. )ă vă mai spun ce 'ace cu pumnalu< şi g$tule(u< neatentului8 Vă prinde(i dumneavoastră şi singuri. %ălaiul s-a t$r$t p$nă l$ngă mine. /i clăn(ăne din(ii de 'rig. )e vede că lovitura inamicilor 5-a prins pe uscat. 4dică, 'ără strop de pileală la bord. " Ce 'acem, piciule8 +ntreabă el +n'rigurat. " )chimbăm sor(ii con'runtării, lipa. " Mai repe*or nu se poate8 Mi-a +nghe(at şi vodca-n stomac. " ilal(i sunt ambala(i +n (oale groase, +i v$nd eu pontu<. ;eci matlasate şi scurte de motoc ic lişti. " 1e +mbrăcăm de pe mor(i, ai8 Ca boschetarii... " )copul scuă mi*loacele. Doar nu crei c-a*ungem +n ;eneva numai +n cămăşi şi sacouri8 " Mai sunt vreo patrueci de @ilometri p$nă la ;eneva, apreciaă el. Doar nu-i 'acem la talpă8 " Deocamdată, să ieşim din buci ucu< ăsta. După aia, ne orientăm. " 2e-ai prins cine sunt pimaşii8 " 1işte tipi care ne-au 'ilat din %ema.)e vede că ne-au recunoscut şi-au is să 'acă parai din pieile noastre. " 3cul(i8
" Dracu< să-i pieptene! Vedem noi după ce scotocim cadavrele. Dacă... =estul spuselor sale se pierd +ntr-o p$r$ială de armă automată. Instinctiv, mă lipesc de păm$nt, ca in'anteriştii. Imediat, glasul lui Corda mă linişteşte. " Curat, +n 'a(ă, anun(ă el. 1e ridicăm şi sprintăm pe direc(ia vocii. Indianul +şi aprinde o (igară, să-5 putem localia. u, mai pragmatic, mă opresc l$ngă lunetistul dobor$t de mine. /l uşure de geacă şi-o trag pe mine. 4ltă via(ă, amicii mei! +l controle şi prin buunarele sacoului. trag un portmoneu dolo'an şi nişte chei. 4ltceva, pe post de pradă de răboi, nu se arată. 4micii mei s-au prins cum e mutarea. Debracă de scurte pe cei doi trăgători, să-şi 'acă rost de (oale groase. 1u se ştie c$t vom E F +nt$ria prin pădurea asta şi 'rigul dinspre iuă e al naibii de pătrunător. " 4vem două pistoale mitralieră şi-o carabină cu lunetă, 'ace Corda bilan(ul. I-am putea ataca. u studie scula cu in'raroşii. Prin lunetă, ăresc pimaşii ca-n palmă.)unt vreo opt, +nşirui(i pe marginea autostrăii. 1u şi-au luat nici un 'el de măsuri de mascare. Probabil, sunt siguri că ai lor ne vor căsăpi. timpul să le stric părerea ecesiv de bună despre ei. Iau +n vior un tip din mi*locul şirului, pe care-5 bănuiesc de boss şi-i pun crucea pe piept. &a propriu. 4dică, apăs trăgaciul şi-5 văd cum se dă cu gaibele +n sus. Ceilal(i se aruncă imediat la păm$nt, după parapetul de metal al autostrăii. " 4tacăm8 mă preseaă Corda. " Prin ocolire, găsesc eu o solu(ie deşteaptă. Veni(i după mine! 3 iau +nainte, cu carabina +n m$na dreaptă. )t$nga mă doare +ngroitor, da< n-am timp s-o ascult. 4lerg aplecat, pe sub coroanele arborilor +nmuguri(i. )imt +n aer mirosul de sevă proaspătă. 0n miros care mă +nvioreaă şi mă +ntăreşte. mirosul pădurii din copilăria mea. #acem un ocol prin dreapta şi a*ungem la rambleu. 1e oprim şi ascultăm. Pimaşii au +nchis ocarinele. )-au prins şi ei că nu suntem o pradă uşor de +nghi(it. Maşina +i trădeaă +nsă. la vreo sută de metri către st$nga noastră. &e-o arăt cu degetul amicilor mei, să +n(eleagă care e schema. După asta, +mi at$rn carabina cu lunetă de g$t şi +ncep să mă ca(ăr pe rambleu, cu a*utorul singurei m$ini valide. /n timp ce urc, +mi dăscălesc camaraii pe şoptite " 4tacăm brusc şi 'uribund. Punem neapărat m$na pe maşină ori pe o motocicletă. 1imeni nu comenteaă. /nseamnă că au +n(eles cam ce vise eu. 4m a*uns la gardul metalic ce desparte autostrada de pădure. /l trecem şi privim +n lugul şoselei. Dona &una lumineaă scena ca iua. Inamicii stau +ntinşi pe şosea, cu privirile către pădure. #rumos din partea lor, nu8 " 3chi(i şi trage(i la comanda mea! ordon eu. 2rebuie să-i căpăcim +n c$teva
secunde. " 39! răspunde Corda, cel mai apropiat de mine. /mi +n'ig ochiul +n lunetă şi-mi caut muşteriul. /l aleg anume pe cel din capătul opus al şirului, deoarece amicii mei +i vor toca pe cei apropia(i, cu pistoalele mitralieră. Clientul meu e un tip ras +n cap şi cu barbă. /i observ p$nă şi inelul de pe m$nă. 3 să-5 dilesc uşor, ca la un *oc electronic. " Pregăti(i! comand eu. 4ud răsu'lările ad$nci ale amicilor mei. 4u luat (intele la ochi. " #oc! %ărbosul meu 'ace un salt prin aer şi cade lat. &-am nimerit la scă'$rlie. Pistoalele mitralieră ale amicilor păcăne ca nişte ra(e speriate. 2rei umbre sar +n picioare şi-o şterg către maşină. /ncerc să prind măcar una, dar n-am nici un spor. 4sta viteă, amicii mei. Indiviii sar +n maşină. 3chesc calm, +n partea reervorului de benină şi slobod gloan(ele. 1ici un e'ect. Maşina prinde viteă şi-o şterge engleeşte. 0n singur vitea mai trage din autostradă. 1aiba ştie ce mai speră. 4m +ncetat 'ocul şi ne-am ascuns după rambleu. Pimaşul se ridică ho(eşte şi merge şchiopăt$nd către o motocicletă. Corda ridică pistolul mitralieră şi ocheşte liniştit, ca 5G 55 la poligon. /l lasă să urce +n şea, apoi +l seceră c-o ra'ală. Putem crede că povestea s-a s'$rşit. 1oi, +nsă, suntem h$rşi(i +n tot soiul de pă(anii neplăcute. /naintăm uşor, pe după parapet, p$nă +n dreptul motocicletelor. )unt patru motoare puternice, cu insemne de poli(ie. 4sta chiar că ne pune pe g$nduri. 1oi n-avem nici o taină cu poli(ia şvi(ară. După poi(ia lor, ne dăm seama că două au venit dinspre ;eneva, la +nt$lnire cu cei cu maşina. /nseamnă că ne-au pregătit capcana ca la carte. 1umai re'leul meu şi norocul ne-a scăpat din +mbră(işarea damei +n negru. 3 damă, de alt'el, destul de nurlie, dacă ar 'i să-i credem pe adep(ii cultului mor(ii. " #ugim! decid eu. 2o(i trei, pe o motocicletă. " Ca la circ8 obiecteaă lipoveanul. 4re şi el dreptate. Cine ne-ar vedea pe to(i trei călare pe un motor ar anun(a imediat poli(ia. " &uăm două, aprob eu. Cine mă cară8 " şti rănit, piciule8 se alerteaă lipoveanul. " Ceva mai sus de inimă, con'irm eu. de bun augur. " Pe naiba! " 6ai cu mine! mă +ndeamnă Corda. 0rc +n şea, +n spatele său şi-5 prind cu dreapta. )t$nga +mi at$rnă bleaga ca o c$rpă. 1u uită, +nsă, să-mi trimită nişte săge(i de durere p$nă +n moalele capului. Pornim pe direc(ia +n care mergeam c$nd am 'ost ataca(i. Dacă nimic rău nu mai apare la oriont, +n mai pu(in de o oră, am putea 'i +n ;eneva. 4utostrada s'$r$ie sub cauciucurile noastre şi arborii 'antomatici, polei(i de &ună, par să gonească +n sens invers. )lăbiciunea provocată de rană mă +ncearcă, +nsă eu mă (in tare. 2rebuie să reist per'ect
lucid p$nă ce a*ungem la un spital. *
Indianul ne-a condus la o clinică particulară cunoscută anterior. 0na +n care, dacă ai bani, nu te +ntreabă nimeni cum te cheamă şi cum ai căpătat grame de plumb +n corp. 4m plătit tari'ul ultrapipărat, 'ără să cr$cnesc, apoi i-am +ncredin(at centura cu bani indianului. mult mai sigur că nu-i va topi +n ritm ame(itor, cum ar 'ace %ălaiul. Momentan, ac pe spate +ntr-o reervă 'oarte elegantă, vegheat de o asistentă desprinsă din revistele se. Din caua ei, lipoveanul +ncepuse să regrete că n-a 'ost rănit el. Cu mare greutate, l-am convins să plece +mpreună cu indianul la un hotel din oraş. /nainte de a pleca, )ilent Death mi-a strecurat pistolul cu amortior sub pernă. 3 măsură de precau(ie deloc deplasată, (in$nd cont de modul mişelesc +n care am 'ost ataca(i. Medicii m-au cură(at şi m-au cusut c$t se poate de bine. Din discu(iile lor, am tras concluia că glon(ul a pătruns prin pectoral, pe deasupra inimii şi-a ieşit prin spate. 0n centimetru mai *os şi-mi intra 'amilia +n doliu. Cum s-ar ice, dona moarte m-a sărutat numai +n 'ugă, dia'an ca o r$ndunică. Probabil, a vrut să-mi amintească 'aptul că am un contract cu ea. şti muritor, "araine, a vrut să spună sărutul ei. Mă răsucesc uşor şi-mi scot m$na dreaptă de sub cearcea'. 3 pun deasupra rănii şi +ncep să-mi pompe bioenergie, să-mi grăbesc vindecarea. 4ceastă ac(iune produce o dereglare a aparatelor cu care sunt supravegheat. In'irmiera leapădă romanul din care citea şi se apropie grăbită de mine. 5H 5 " 1u-i nici un motiv de +ngri*orare, o liniştesc eu, +n engleă. " %a este, mă contraice ea, cu un vădit accent german. " 3rganismul meu se concentreaă pentru a se autovindeca, +i eplic eu. 1u-(i 'ă gri*i! Mă priveşte curioasă, cu nişte ochi albaştri, rimela(i eact cum trebuie. Precis, mă crede vreun ma'iot rănit +n vreo ră'uială, cum probabil a mai tratat. Din partea mea, mă poate considera şi :ac@ )pintecătoru< că tot aia e. 1-am +nsă nici un che' să trec din nou prin m$inile medicilor. " )unt paranormal, +i spun eu cinsti(i. P$nă la opt diminea(a, rana mea va 'i +nchisă. 1u mă crede. )e pregăteşte să cheme medicul de gardă. 3 avertie " Chemi degeaba medicul. 3rganismul meu se va autovindeca +n ciuda aparatelor. +ncă şovăie. " 0ite! +i arăt eu, ridic$nd palma dreaptă de pe rană. 1u mai +nregistrei nici o abatere. +ntr-adevăr, aparatele s-au liniştit. " 4cum, +i eplic eu, pun$nd palma pe rană, se schimbă 'luul bioenergetic şi aparatele +nregistreaă o anomalie. u, +nsă, mă simt din ce +n ce mai bine. 398 1u e tocmai sigură că e 39, dar nici să cheme medicul nu mai inten(ioneaă. /şi trage
scaunul mai l$ngă pat şi urmăreşte curioasă oscila(iile aparatului. u răsu'lu regulat, cu ochii deschişi. Mă viualie de*a vindecat. După vreo *umătate de oră, 'ac o pauă. /nchid ochii şi mă +ncarc cu energie +n mod natural. Mă bucur că +n reervă nu miroase a spital, ci a 'lori de c$mp, de la un deodoriant. Mirosul de spital +mi creaă o stare mierabilă. /mi aminteşte că oamenii sunt 'ăcu(i din carne muritoare. /n timp ce mă odihnesc, imagini din via(a mea se preintă +n 'a(a memoriei. 2oate sunt poitive, semn că organismul meu a reac(ionat per'ect la autosugestiile de vindecare. ;ata cu paua. /mi pun din nou palma dreaptă pe rană şi aparatele intră din nou +n panică. 4sistenta nu se mai alerteaă. Mă priveşte numai curioasă. Vrea să-mi a'le taina. Porneşte pe departe " )unte(i italian8 " ngle, mint eu ca un politician. =idică spr$ncenele a mirare. V-am spus eu că mă credea un ma'iot italian. Damicela insistă totuşi " Ji ce căuta(i pe aici8 " 4'aceri. " =ana e de glon(, indică ea umărul meu st$ng. " De glon(, recunosc eu. 0n partener de bisnis a +ncurcat protocolul. " Ji-o spune(i at$t de simplu8 " &a 'el de simplu a tras partenerul. " +ncă mai crede(i că poate trage din nou... " l nu. mort. Poate, al(ii. " De aceea ave(i un pistol sub pernă8 Istea(ă şi ochioasă. 4 observat arma. =ecunosc " 0n pistol poate 'i oric$nd util unui om de a'aceri ca mine. " Ce 'el de a'aceri8 insistă bambina. " Variate. 2ot ce se poate vinde şi cumpăra. " Dar periculoase. 5> 5? " %anii atrag pericolul, recunosc eu. Mai ales c$nd sunt mul(i şi uşor de c$ştigat. " +nseamnă că duce(i o via(ă palpitantă. " 1u mă pl$ng de plictiseală. " Păre(i un domn rasat. " Ji domnii rasa(i mai +ncaseaă c$te un glon(. " 4(i mai avut şi alte necauri. V-am văut cicatricile. " 4m avut şi voi mai avea. " Pute(i muri.
" Moartea nu e cel mai rău lucru care i se poate +nt$mpla unei persoane de caracter. " răul suprem, şopteşte damicela. 1u m-am +nvă(at nici acum cu< el. +nseamnă că ai trăit bine. Dispera(ii văd +n moarte o ibăvire. " Ji-a(i 'ost vreodată disperat8 se miră ea. " De mai multe ori. Din această cauă, nu mă tem de moarte. " Da, păre(i 'oarte senin... )e a'undă +n g$ndurile ei. u +mi concentre bioenergia către rană. 3 vreau vindecată c$t mai urgent. 1-am plecat spre centrul uropei să ac +ntr-un spital de la grani(a elve(iană. 4m planuri sigure şi le voi +ndeplini, cu orice pre(, ca +ntotdeauna. Cei ca mine nu-şi pot permite să 'ie bolnavi. Pentru o scurtă perioadă, am sena(ia că am adormit. Chiar am +nchis ochii. /n 'a(a lor, +nsă, se +ntinde o altă lume. Mai precis, o văd pe 4va, psihologa epedi(iei etraterestre, +n laboratorul ei. /mi vorbeşte şi o aud. 4sta +nseamnă că am a*uns la contact telepatic involuntar. traterestra +mi aminteşte că n-am apelat la tratamentul lor 'orte, apoi imaginea ei dispare. Deschid ochii şi +nt$lnesc privirea +ntrebătoare a in'irmierei. " Vrei să-mi aduci sacoul8 o rog eu politicos. 1u comenteaă. )e vede că e bine dresată, dacă n-a scos un sc$ncet la descoperirea pistolului de sub pernă. 3ri, poate, că aşa merg treburile +n clinica asta selectă. /mi aduce sacoul murdar de s$nge şi mi-5 (ine deasupra ochilor. u bag m$na dreaptă +n buunărelul interior şi răsu'lu uşurat. Cele două pilule de A'ocB, primite de la alcorovegani, sunt acolo. 0ltima mea reervă, pentru vreun ca mai deosebit. &e scot pe am$ndouă, apoi o aten(ione " +n următoarele minute, aparatele voastre vor +nnebuni. Mai bine, opreşte-le! " 1-am voie, +mi replică ea simplu. Mi-aş pierde un post bine plătit. " Vor trei tot spitalul cu sunetele lor de alarmă. " Ce vre(i să 'ace(i8 " 1imic periculos. Voi +nghi(i aceste două pilule. " 3travă8 " Vei-(i de treabă! 1-am scăpat de moarte să mi-o dau singur. " Ce con(in8 " 0n 'orti'iant. Ki-am spus că, m$ine diminea(ă, voi 'i vindecat. " Vindecarea va dura cam o lună, mă contraice ea. " %ine, du sacoul la loc! Pleacă spre o'iciul +n care mi-au pus (oalele. u mă +ntind binişor şi scot din priă cordonul de alimentare a aparatelor. După aceasta, arunc pilulele +n gură şi iau un pahar cu apă. /l dau peste cap şi mă +ntind la loc +n pat. 2ipa 5L 5 s-a +ntors pe scăunelul ei şi mă priveşte. #ain! 1u apucă să observe aparatele. /i prind
privirea şi +ncep să-i spun poveşti " Pilulele con(in un amestec de 'orti'iante aduse din 4sia. Citesc +n ochii ei că mă crede. Dacă-i spuneam adevărul, ar 'i is că-s (icnit. #ocul a eplodat de*a +n organismul meu. 1u-i scap +nsă privirea, ci vorbesc +nainte, c$t mai convingător " 4m mai 'olosit aceste medicamente şi +n alte ocaii. 1u sunt deloc periculoase. " 1oi garantăm numai pentru ce vă dăm noi. " 39! Pentru ce am +nghi(it, garante eu. " )ă nu-mi 'ace(i 'igura! " Prea t$riu. &e-am +nghi(it. M$ine, voi părăsi spitalul. 4cum, chiar mă crede dus cu pluta. 2reaba ei. u clocotesc de energie şi căldură. Probabil, m-am şi +nroşit, căci tipa +mi aruncă priviri speriate. /ncerc s-o liniştesc " )tai cuminte *umătate de oră! După aceea, po(i 'ace orice-(i trece prin cap. Vrea să plece, dar nu poate. 4m (intuit-o pe scaun, +n puterea mea hipnotică. 4 'ăcut ochii mari şi +ncearcă să vorbească. 1eam posibilitate. 1u ştie ce se +nt$mplă cu ea şi asta o +ngroeşte. Mă milostivesc de starea ei *alnică şi-o adorm. Mai bine să creadă c-a adormit +n post. După asta, sar din pat şi +ncep să mă plimb prin cameră. 1u trebuie să adorm +nainte ca pilulele de A'ocB să-şi 'acă e'ectul. 2ranspira(ia +mi curge şiroaie. Iau un prosop din baie şi mă şterg, dar nu mă opresc din mers. /n dreptul rănii, simt uşoare v$cnituri. /nseamnă că muşchii s'$şia(i se cicatrieaă. Păşcesc +nainte prin cameră şi 'redone o melodie care mă (ine trea. 4 trecut mai mult de *umătate de oră. Mă pot +ntinde din nou. Pun prosopul la loc, +n baie şi mă +ntind pe pat. 4sistenta a +ncremenit pe scaun, +n poi(ia +n care am adormit-o. /i 'ac o pasă de treire, cu m$na dreaptă, apoi mă +nvelesc. 2ipa deschide ochii şi-mi +nt$lneşte privirea. " Ce spuneai8 o +ntreb eu, de parcă am continua o conversa(ie. " 4m impresia că am a(ipit, se scuă ea. " 1u-i problemă. Mai sunt vreo patru ore p$nă la schimb, nu8 Privirea i se opreşte pe cordonul scos din priă. 3chii i se lărgesc şi deschide gura, gata să (ipe. 3 liniştesc imediat " Po(i pune aparatele din nou +n priă. Mă simt ecelent. Prinde ştecherul cu m$na tremur$ndă şi-5 introduce +n priă. 4paratele +ncep să toarcă ca un motan satis'ăcut. 0n suspin de uşurare +i guduie pieptul plinu( " Doamne, ce m-a(i speriat! " Da8 6aide(i să vă arăt ceva! +nainte ca ea să protestee, +mi scot pansamentul de pe rană. Carnea roă din *urul inciiilor s-a str$ns 'rumos, +ntr-o cicatrice. Dama protesteaă " +n medicină nu se +nt$mplă minuni! " Poate 'ace(i o ecep(ie cu mine, r$d eu mul(umit că leacul 4vei a produs e'ecte. " Cum a(i 'ăcut8
" Vă spun +nainte de schimb. 4cum, trebuie să dorm ad$nc. 4sta şi 'ac. /mi aplic o ra'ală de autosugestii şi mă a'und +n somn. 1imeni nu mi-5 tulbură p$nă diminea(a. 5E 5F *
Pe la vreo şapte şi ceva, mă treeşte glasul indianului. Mă strigă pe nume, parcă +ngri*orat. 4sistenta stă +n spatele lui, gata să intervină. Deschid ochii şi-5 anun( " )-a produs minunea. " 4ha! +mi ridic banda*ul de pe rană şi-i arăt cicatricea. 4sistenta cască guri(a de parcă ar vedea-o pentru prima dată. /n căpşorul ei s-a cuibărit o nedumerire cumplită. 1ici doctorii nu vor primi evenimentul prea uşor. /l rog pe Corda să plece +n t$rg, să-mi cumpere (oale noi, +n locul celor găurite de glon( şi murdare de s$nge. 1u-i va 'i prea greu, deoarece suntem de aceeaşi talie. Privi(i din spate, nici nu putem 'i deosebi(i. =ămas singur cu damicela, aceasta +ndrăneşte să deschidă gura " 4sta +nseamnă să 'ii paranormal8 " Da. Po(i 'ace lucruri care par minuni pentru persoanele obişnuite. Ji le 'ace(i des8 " 3ri de c$te ori sunt la +nghesuială. /n rest, mă port ca un om obişnuit. -Mai şti(i să 'ace(i şi altceva dec$t să vă autovindecati8 " %ine+n(eles. Vrei să vei8 Citesc pe mutri(a ei curioasă că ar vrea şi altceva. /mi concentre privirea pe scaunul de l$ngă pat şi-5 mut l$ngă ea. 2ipa cugetă c$teva clipe, apoi scoate perla " Precis nu sunte(i ma'iot8 " Ji dacă aş 'i8 " 1-are importan(ă. )unte(i cel mai interesant bărbat pe care l-am văut. " Mersi! 4lte nelămuriri8 " Mi-a*unge. )ă vedem ce vor spune medicii. " 1-are importan(ă ce spun ei. u plec. 4i ceva +mpotrivă să 'ac un duş8 1-are. Ca atare, intru +n baie şi mă spăl pe +ndelete, +mi simt organismul p$nă la ultima 'ibră. t$năr, puternic şi sănătos. act cum era +nainte de a +ncasa glon(ul ăla păcătos. Ies din baie şi mă +ntind la loc pe pat, pentru viită. /ncă nu ştiu ce-o să le spun medicilor. 1ici nu prea are importan(ă. Voi dispărea din viorul lor chiar astăi. 1-au dec$t să tr$mbi(ee minunea +n cele patru ări. 4bia aşa vor a'la inamicii că şi-au aprins paie-n cap.
gomot de paşi pe culoar. Vin marii vraci +n viită la bolnavii de lu. /n reerva mea, intră un bondoc roaliu la 'a(ă, +nso(it de doi asisten(i cu moace 'amelice. %osu< abordeaă un $mbet 'or(at, arăt$ndu-şi to(i din(ii " Cum ne sim(im ai, domnule 9leming8 " celent. 2ocmai mă pregătesc să plec. Dolo'anul r$de ca de o glumă bună. u mă ridic +n picioare şi-mi des'ac blua. Proba spuselor mele e acolo, sub ochii săi acoperi(i cu ochelari de miop. ;răsunul mă priveşte suspicios, apoi +ntinde un deget. 4tinge cicatricea ne+ncreător. %$iguie un dar..., +nsă nu-şi duce g$ndul mai departe. Mă hotărăsc să nu +ntind mult pelteaua. " )unt paranormal şi posed o capacitate etraordinară de vindecare, +i eplic eu. Dolo'anul m$r$ie ceva şi-mi trage pi*amaua +n spate. )e convinge că şi rana de ieşire a glon(ului e vindecată. 4sta HG H5 nu intră +n socotelile lor. Mă visau +ntins pe spate vreo lună, să mă mulgă de bani serioşi. /n 'a(a realită(ii, cedeaă " u vă eterne, dar nu +n(eleg ce s-a +nt$mplat. " 1ici eu nu +n(eleg chiar toate lucrurile din lumea asta, +l console eu. +şi ia picioarele la spate, cu escorta după el. 4sistenta mă priveşte +ntrebător. " De-acum +ncolo, vei crede şi-n minuni, +i spun eu. " Jtiu eu8 ridică ea din umeri şi stinge aparatele de control. Mă +ntind din nou +n pat, +n aşteptarea indianului. 1u se 'ace să ies pe stradă cu (oale mototolite şi murdare de s$nge. Inima +mi c$ntă +ncetişor o melodie victorioasă. I-am mai tras clapa odată damei de negru cu coasa +n m$nă. misiune îmbâcsită
)oarele a +nvins mohorala şi p$cla se ridică molcomă de pe c$mpuri. 4m trecut de*a 'rontiera +n #ran(a şi ne +ndreptăm către &on. %ălaiul, 'ercheş ca un ginerică, conduce detaşat şi lălăie balade din stul sălbatic. De data aceasta, +n locul veşnicului său client, Ilici Iliescu, 5-a luat +n vior pe +nvă(ăcelu< acestuia, cunoscut dumneavoastră ca Prostănacu. ;$ndi(i că despre proşti nu mai e nimic de spus8 &ipoveanul are o altă părere, poate, +ntemeiată. 1oile isprăvi ale Prostănacului par să con'irme 'aptul că prostul, dacă nu-i 'udul, parcă nu e prost destul. " &a ce cugeti, piciule8 mă scoate %ălaiul din visare, +ntrerup$ndu-şi c$ntecelul. " &a prostia omenească, +n general, mult mai răsp$ndită şi mai v$rtoasă dec$t
+n(elepciunea. " +h+. Imbecilii chiar se iau +n serios, +n tot ce spun şi 'ac. De-aia sunt şi at$t de periculoşi. " Prostănacu tău chiar se crede mare om politic, +n stare să 'acă *ocuri, să de-a lovituri de gra(ie... " Da< i s-a +n'undat cu matrou< %ăsu. Prostănacu se +nv$rte +n *urul lui, ca un că(el +n *urul unui dulău şi nu reuşeşte să-5 apuce de nicăieri. " 6$r*oneli de vietă(i politice, concluione eu şi mă retrag +n tăcere. %ălaiul trage un g$t de tărie din ploscu(ă, apoi reia odiseea Prostănacului de unde o +ntrerupsese HH H 4şa grăit-a Prostănacii 4i noapte am visat un vis, +mi licărea groav dovleacu< Ji noi intram +n paradis. Da
" Da< nu scapă, r$n*eşte %ălaiul mul(umit. %ăsu e bătut +n piroane de tronu< din Cotroceni, pentru +ncă un mandat. " 4şa cred şi eu.De-aia a intrat ma'ia +n panică şi vrea să-i 'acă 'elu<. " Ji-5 'oloseşte pe ;eoană ca berbec, să spargă poarta Cotroceniului. " Dacă are capu< tare8 &a cum +i scapără prostiile, ici că-i de cremene. " un produs tipic al mahalagismului politic, ($că.
" Da. C$r$ie, g$rie şi 'ace ur$t la adversari. -n stare să se dea cu poponetu< de păm$nt, ca o chivu(ă +n 'a(a poli(ailor, dacă nu-i ies pasien(ele. " Da< cu %ăsu a s'eclit-o. /l trimite la munca de *os, să cerşească votu< electoratului. " Ji-o s-o primească pe aia din mi*loc, că-i cunoscut pentru 'aptele sale măre(e p$nă-n 6u(u(oaia. %ălaiul 'ace o mutră acrită, apoi reia c$ntecul său 1ea 1elu m-a-nvatat pe nune )ă dau din clan(ă mai cu spor, )ă creadă omu< că-i vreau bine, Deşi mă doare-n pro'undor De toată *alea ce e-n (ară, Că eu posed nivel de trai Clădit +n hulă şi-n ocară, Din grămă*oare de parai. " 1u-i ucenicu< lui nea 1elu, +l contraic eu pe povean. 4l'red Moses e mentoru< său. 3vreiu< 5-a scos de
H? mo( din anonimat şi 5-a +nvă(at arta şmenului. Prostănacu, +nsă, n-a prins deloc subtilită(ile *idoveşti. " Vei, piciule8 mă +ntreabă %ălaiul. P$nă la urmă, tot la limba*ul de c$rpă al bătr$nei şandramale stalinistc a a*uns. Pe care a pus Iliciu< laba, brotăcel 5-a 'ăcut, de-ai ice că-i mare vră*itor. " Chiar e un soi de vră*itor, lipa 4 prăduit (ara, -cu $mbetul larg pe bue, de iceai că-i un sera'im. Iar năroii şi neroadele, cu 'oamea url$nd prin 'oaie, +l aplaudă şi-5 pupă şi-acum. " 4 reuşit să trombonească şi să manipulee o mare parte din na(iune, mai mult de ece ani, socoteşte %ălaiul. " Da<, asta e isprava lui 1elu(u Iliescu. 0ltima, +nainte de a intra la p$rnaie. " )ă intre! rosteşte %ălaiul cu toată convingerea. " Dacă %ăsu reistă asediului ma'iot, Iliescu va 'i *udecat şi condamnat. 4bia atunci rom$nii +i vor cunoaşte adevărata 'a(ă. 0na care nu r$n*eşte de la o ureche la alta, ci urlă de 'urie. " 4tunci, să-5 a*utăm pe %ăsu să reiste asediului, piciule! Chiar +mi sur$de ideea de a băga un bocanc +n gura ma'io(ilor din =om$nia. " Va 'i greu, lipa. Propaganda ma'iotă +l preintă pe matro ca un preşedinte care a 'ăcut multe greşeli. " Ma'io(ii erau +nvă(a(i cu un preşedinte păpuşă de c$rpă, care să-i lase să 'acă tot ce le trecea prin capete. " +h+. Da< %ăsu chiar s-a apucat să-şi +ndeplinească atribu(iunile. 4 +nceput să *ugănească ma'io(i cu gulere albe. 4sta e 'oarte periculos.
" 6a! 2ote găştile ma'iote s-au adunat +n 'a(a pericolului, uit$nd vechile rivalită(i. " act, lipa. )-au coaliat to(i oportuniştii care speră să ciupească ceva din debarcarea lui %ăsu. " Ji crei că-5 debarcă8 " 1umai peste cadavrul său. Dacă se a*unge la urne, poporul +l alege tot pe matro. " 4tunci, să te (ii calimera, r$n*eşte %ălaiul +nveselit. Ma'io(ii politici nu vor mai şti +n ce găuri să se ascundă de răbunarea piratului %ăsu. Parcă şi văd scena, +ncepe el să visee Piratu< se ridică, +şi m$ng$ie chelia 4şa, *ivine slute, sug$nd din =om$nia, 4(i vrut să 'ace(i popă dintr-un matro de treabă Dar vă popeşte neică şi +ncă mai degrabă De c$t visa(i prin borte, cu euro-n boticuri. 6ai, *ivinu(e sacre, po'ti(i la miilicuri! 1ea Ilici, treci +n 'a(ă, să-(i dau cătuşi de aur, &a =ahova-n celulă, să mai poei ca 'aur! %ă, ăsta a lu< ;eoană, de ce te-ascuni +n spate8 Po'teşte la măndelu, să guşti din libertate! 2e-ai ră(oit la mine, acuma, urli la &ună Ji-ai adunat o gaşcă, să(i c$nte (ie-n strună. Ki-am *ugănit baronii, acum, +(i vine r$ndu<, 1u ştii ce-mi poate capu<, nici nu te duce g$ndu< Ce (epe te aşteaptă, să-(i spargă popone(u<, )ă nu mai *oci prin (ară de-a prostu< şi iste(u<. HL H " Pe ;eoană +l iartă, că-i nerod, +mi dau eu cu presupusul. " 3, nu, ($că. Piratu< 'urios le va tăbăci 'undule(ele de parai(i cu biciu< şi-i va ridica +n (eapă, +n pia(ă. pornit rău, pe onoarea mea. " Chiar se sim(ea nevoia unei primeniri a clasei politice. " +i primeneşte %ăsu pe rudă şi săm$n(ă. Cu biblia +ntr-o m$nă şi cu ciomagu-n alta. " 1u-i deloc rău. )ă mai punem şi noi nişte 'itile, pe ici, pe colo! " 4şa te vreau, piciule! 1oi nc rupem oasele pentru dreptatea altora, da< n-am 'ăcut mare lucru pentru rom$nii noştri. Cam are dreptate. 4m călătorit mult şi ne-am con'runtat cu cele mai mari bestii, pentru 3menire, dar nu prea ne-am amestecat +n politica rom$nească. 2rebuie s-o 'acem de acum +ncolo. 4sta g$ndesc eu, privind c$mpurile desăpeite de v$ntul primăvăratic. 4m trecut de &on şi ne +ndreptăm către Paris. *
N
N
Capitala #ran(ei se preintă aşa cum o ştiam dintot-deauna un 'el de turn %abei +nsu'le(it şi gomotos. 2ragem direct la sediul conspirativ al spailor 'r$nei şi-5 clopo(im la tele'on pe :ean Dupois, legătura noastră din spaii 0niunii. #r$ncu< ne invită să ne mişcăm 'undurile p$nă la biroul său, să băgăm boturile +n nişte ca'ele. politicos tipu<, nu-i aşa8 4şteptăm răbdători să vină cineva să ne ia din 'a(a intrării, căci accesul +n această clădire de a'aceri se 'ace cu c$rduri speciale. Dacă ar 'i să te iei după 'irmele de pe 'a(adă, aici se cumpără şi se vinde +n draci. +n 'ine, apare &ulu, odrasla lui :ean. un ($ngău de vreo douăeci şi cinci de ani, cu preten(ii de mare spai. 1e r$n*eşte binevoitor şi ne pompeaă carabele v$rtos, +n semn de camaraderie. După asta, ne asigură că babacu< său se topea de doru< nostru şi ne invită +n li't. 4*ungem la eta*ul trei şi intrăm +n antecamera marelui boss al spailor conspira(i. 3 mulătri(ă tunsă scurt, ambalată +n (oale de stevardesă, de culoare bleumarin, ne +nt$mpină cu un $mbet larg şi promi(ător. 4'lă că noi suntem ăia aştepta(i de :ean 'umegătoru< şi-şi leagănă şoldurile pline p$nă la uşa mahărului. /l anun(ă că am sosit, apoi ne mai trage un smail călduros. :ean ne primeşte cu nelipsitu-i bulan de tabacio@ +n'ipt +n bot. l pretinde că e havană, da< eu bănuiesc 'aptu< că-i o armă chimică inventată mai recent, că pute de-(i 'ractureaă ol'activuB. )paiu< 'r$ne ne str$nge lăboan(ele, privindu-ne pe sub ochelari, de-a lungu năsoiului său de patrician roman. Vei bine, se asigură că suntem +ntregi şi 'olosibili. Probabil, reultatul e satis'ăcător, căci ne invită să luăm ceva sub 'unduri, să putem conversa linişti(i. Mulătri(ă intră cu ca'elele ca un robot bine programat. %ălaiul atacă la sentiment " :enei, puiule, nu se poate să nu ai vreun strop de coniac. " Ji dacă am8 se *oacă 'r$ncu<. " )ubven(ioneaă şi tu amărăştenii ăştia din st! 4m condus şase ore 'ără un strop de licoare. /(i dai seama ce probă de sete +mi urlă +n g$tle*8 HE HF " ;$tle*ul tău e mereu sugativă, amice. 4r trebui s-o răreşti cu paharul. " 2u-mi 'aci morală sau torni8 se răsteşte %ălaiul pre'ăcut. g$rciobule! :ean scoate cara'a cu lichid auriu de sub birou şi umple patru pahare. 1u-i el regele generoşilor, da< nici at$t de g$rcit ca ma*oritatea celto-galilor deveni(i 'rancei. Ciocnim paharele şi gustăm din licoare. par'umată şi tare. :ean sloboade un nor de 'um din ciomagu< lui de mahorcă şi ne anun(ă 'oarte natural " 4micii mei, v-am chemat să vă dau o misiune +mb$csită. Ca atare, trec peste sloganele patriotice şi vă spun direct pute mai ceva dec$t un hoit lăsat la )oare. " Ji ce (i-ai is, amice8 +ntreabă lipoveanul. Ia să-i chem eu pe subdevolta(ii ăia din
=om$nia, să le arunc pisica moartă +n curte. " 3, nu! Vom reolva problema +mpreună. Privi(i! Introduce un cd +n aparat şi porneşte televiorul. Pe ecran se lă(eşte o meclă care cere pumni, palme şi un ras-tuns sever. Cunoaşte(i tipu< ăsta de mutre, nu8 &ă(oase, nerase şi cu un aer respingător. Pe deasupra, individu< mai poartă şi nişte ochelari rotuni care +l 'ac să semene cu o bu'ni(ă. " 4cesta e muşteriul nostru, precieaă :ean. Isaac Meler, pro'etul unei noi ere. -un boschetar, protesteaă %ălaiul. 1oi nu ne ocupăm de scursuri. " %a e un tip cu c...e tari, +l contraice 'r$ncu<. l se crede chiar 'rumos şi elegant. +n(olit de la cele mai 'aimoase case-de modă. Imaginea de pe ecran se pune +n mişcare. )cenele preintă o recep(ie simandicoasă, unde tipi şi tipese se plimbă cu paharele +n m$nă şi schimbă banalită(i. Probabil, e de la o ambasadă a unei (ări sud-americane, căci sălile sunt ornate +n stil atec sau maaş. 4paratul de 'dmat se (ine scai de clien-tu< nostru, Isaac Meler. 4cesta pare să se simtă ca peştele +n apă. Circulă printre invita(i cu deinvoltură, t$r$nd de toartă o blondu(ă cam 'răgeică, ambalată +ntr-o rochie roşie. 0nii invita(i +l salută respectuoşi, aproape d$nd din coadă. 4l(ii +l privesc la 'el ca noi, cu nepăsare, semn că nu-5 cunosc. " Meler e proprietarul trustului de presă #uper Ne$s, ne lămureşte :ean. " Ji ce +nv$rte cu adevărat8 +l +ntreb eu. " 4sta vrem să ştim şi noi, răspunde 'r$ncu<. /l suspecte că 'abrică pro'e(ii contrare intereselor noastre. " Mare sco'ală, m$r$ie %ălaiul. )ă aui tu pro'e(ii 'ăcute de producătorii de (uică, br$nă şi slană din =om$nia! 4i ice că 0niunea uropeană e un bau-bau care rupe par'umu< de prunişoară de la guri(a +nsetatului. Pe deasupra, +l lasă şi 'lăm$nd, că nu-i dă voie să taie porcu< +n ogradă, nici să 'acă br$nă cu m$inile nespălate. " 1ui vorbim de Meler, +i aminteşte 'r$ncu<. " un peşte cam mărunt, obiecte eu. " cap de linie, Varaine, mă contraice 'r$ncu<. Cine +l trage de s'ori şi care e scopul ac(iunilor8 " 3cul(ii8 " act. ;uganul primeşte ordine de peste ocean, +ncă nu ştim de la cine şi care e scopul 'inal al diversiunilor sale. " 2e-a călcat pe vreo bătătură, presupun eu. G 5 " Pe mai multe, bombăne :ean. De eemplu, a pus +n circula(ie un studiu din care reultă că 0niunea uropeană se va destrăma +n următorii ece ani. " &-am citit printr-o revistu(ă. Parcă era al unui institut de pro'il. " 4ia e, amigo! Institutul respectiv nu eistă. 3trăvitorii de conştiin(e inventeaă institu(ii şi somită(i +n gura cărora +şi pun pro'e(iile, ca şi cum ar 'i prognoe ştiin(i'ice.
Devine interesant. Ji mai interesant e 'aptul că Meler posedă o avere 'abuloasă, ce nu putea 'i c$ştigată din prăvălia lui de baliverne. subven(ionat8 4şa cred. )e +nv$rte prin cercurile parisiene de vreo doi ani. /nainte, a avut prăvălia +n lve(ia. lve(ia8 Ce te miră8 Păi, venind +ncoace, am 'ost scărmăna(i ni(eluşi +n lve(ia. C$t de scărmăna(i8 Destul de. u, cu un glon( pe l$ngă inimă. /n urmă, au rămas vreo şase cadavre, să aibă şi poli(ia elve(iană cu ce-şi bate capul. 4ha. /nseamnă că eşti rănit. 4m 'ost. M-am vindecat cu metoda Varain. Mă rog... Cum de-au pus ochii pe voi8 1-am habar. 4gresorii posedau acte de şvi(ari pur s$nge. Presupun că ne-a recunoscut vreun agent al unei organia(ii duşmănoase. H " Deavanta*ele celebrită(ii, Varaine. )unte(i prea cunoscu(i. " 4sta e. 1u se mai poate 'ace nimic. " Ce-ai ice de-o opera(ie plastică8 %ălaiul eplodeaă " 4dică, să-mi dau eu 'a(ada mea de băiat gigea la reşapat8 Ce g$nduri +(i umblă prin mansardă, bătr$ne rumegător8 " o măsură de protec(ie, se scuă :ean. Dar, dacă (ine(i at$t de mult la moacele voastre... " )ă ştii că (in, +l asigură %ălaiul. C$teva eci de iepe pe care le-am călărit +n via(a mea mă recunosc numai după meclă. Ce-ai vrea să 'ac8 )ă merg cu lămuritu<, din casă-n casă, ca politrucii cu colectiviarea8 1ici chiar aşa. " 1u, nenică. %ăiatu< nu-şi dă 'a(a la +ntors nici cu ordin de sus. " %ine, bine, renun(ă :ean la idee. =ăm$ne(i cu muia-nurile voastre cunoscute şi de v$nătorii de semin(e! " 1u +n(eleg ce căutăm noi +n ecua(ia asta, +i spun eu. Vă pute(i descurca şi singuri, cu boschetaru< ăsta. " -o bomboană greu de spart, +mi replică :ean şi schimbă imaginea pe televior. 4cum, vedem o viloaie mare c$t o i de post, colorată +n portocaliu de telenovele,O dacă şti(i la ce mă re'er. 4re trei eta*e şi mansardă, toate numai +n termopan şi cu aparate de aer condi(ionat agă(ate sub 'erestre. "sta e b$rlogu< şobolanului, eplică :ean. Parterul şi eta*ul +nt$i sunt 'olosite pentru agen(ie. ta*ul doi şi mansarda servesc drept locuin(ă.
-Ji8 1u putem pătrunde nici iua, nici noaptea. 4m in'dtrat un o'i(er +ntre anga*a(ii agen(iei, dar +n adar. iua, clădirea 'reamătă de anga*a(i. 1oaptea, doi bod-guari stau +nchişi +năuntru. Ji-ave(i nevoie de o 'antomă8 act. 1umai tu, Varaine, te-ai putea strecura +n hogeacu< tipului. #loare la ureche. 3 'acem. #r$ncu umple din nou paharele cu coniac. /ncă n-a terminat. Jovăie, apoi recunoaşte " 3 'antomă ar 'i şi mai bună. 2ipu< a plantat camre video prin toată vila. Inclusiv +n apartamentul său. Mda, se-mpute carameaua, constat eu. 2rebuie să 'acem un plan. In'iltratul meu mi-a 'urniat o schi(ă detaliată a clădirii. Pune-o pe masă! +l invit eu. :ean scormoneşte prin birou şi etrage un dosărel galben. /l 'runăreşte ni(el, apoi mi5 +mpinge peste birou. Prin 'ilme, pătrunderile secrete se 'ac la plesneală. /n realitate, orice spai care se respectă intră +n AobiectivB pe baa unu plan 'oarte sigur. 1u trebuie să 'ii surprins de nimic şi nici o urmă nu trebuie să-(i trădee preen(a. /n această direc(ie, AodioasaB )ecuritatea rom$nă era superioară oricărui serviciu secret dinN statele ise democratice. Jtie :ean de ce ne-a chemat tocmai pe noi. Meler are şi-un c$ine +n apartament, +mi dă el o veste şi mai proastă dec$t precedentele. Ji 'amilia8 1-are so(ie şi copii. 2răieşte cu c$te o paraşută din mediul vipistelor. 1u le (ine mult, căci se plictiseşte. 4 dracului pielea pe el de boschetar! +n*ură %ălaiul. )e dă macho. Cam aşa ceva. u am apucat să studie schi(ele celor patru nivele. de muncă, nu glumă. 1e trebuiesc vreo patru ore de libertate deplină, concluione eu. 0nde se concentreaă imaginile video-camerelor8 &a bod-guarii de *os. 2ipii au un panou pe care urmăresc activitatea din +ntreaga glăcire. Ji dacă se +ntrerupe curentul electric8 4u un generator şi trec pe avarie. Pretetul pentru generator8 4paratele de recep(ie ale agen(iei trebuie să 'ie permanent +n stare de 'unc(ionare. +ncep să +n(eleg de ce ne-ai chemat. )ă 'acem imposibilul. +h+, recunoaşte 'r$ncu<. Voi spune(i că imposibilul nu eistă pentru nobila breaslă. +mping dosarul cu schi(e către Corda, să-şi 'acă şi el o părere. u +mi aprind un cui de coşciug şi cad pe g$nduri. Citadela lui Meler pare inabordabilă, dar noi nu cunoaştem
epresia nu se poate. 1e-au interis-o instructorii din 3ctogon, +ncă din primii ani de pregătire. 2rebuie să pătrundem +n b$rlogul suspectului şi să-5 cercetăm minu(ios. 4vea dreptate :ean misiunea e c$t se poate de +mb$csită. 1u se poate +nsă să n-o reolvăm. +n *oc orgoliul nostru de cei mai mintoşi spai din estul uropei. Cuget pe +ndelete cum ar trebui să neutraliăm camerele video şi c$inele. %ine+n(eles, +n lipsa clientului din clădire. /n 'ine, mă decid 3 'ac pentru tine, 'r$ncule. 2u dai un tehnic cu mintea brici şi eu +mi 'olosesc talentele paranormale. :ean ridică paharul, mul(umit că trebuşoara +ncepe să se luminee. Ciocnim şi bem pentru victorie, 'ără sloganele obişnuite. De regulă, spaii, băie(i inteligen(i şi cul(i, au oroare de slogane. Pre'eră cuvinte simple şi clare, care să eprime c$t mai corect realitatea. Cum o 'aci8 se arată 'rncu< curios. 0ite cum, +ncep eu să-i eplic. 2u-i bagi pe g$t boschetarului o pocnitoare trăsnet. 1u mă intereseaă de unde 'aci rost de bambină, că ai toată #ran(a la dispoi(ie. )e 'ace, aprobă el. 2ipa trebuie să-5 priponească departe de casă, nu8 Pre'erabil, să-5 care +n vreo ecursie la c$teva sute de @ilometri de Paris. +ncă n-am instruit curve, da< o 'ac, mă asigură spaiu< 'r$ne. Ji ce te dai aşa virgin8 +i r$de %ălaiul +n nas. 4'lă că eu am diri*at batalioane de t$r'e, +n cele mai groave cauri şi-s m$ndru de asta. Dacă ştii cum să le iei, boar'ele 'ac treabă bună şi-şi (in boticu< +nchis. 4tunci, o s-o instruieşti tu, +i paseaă 'r$ncu< sarcina. 4şa te vreau, amigo, se +ntinde lipoveanul satis'ăcut. Dacă nu (i-o plăcea cum se mişcă, să-mi spui mie cu(u. In timp ce Meler e plecat, eu şi cu tehnicul intrăm +n stabiliment, continui eu epunerea planului. Dacă pleacă,..., +şi epune :ean +ndoiala. 2u găseşte tipa şi dă-ne-o nouă, s-o instruim! +l +ndemn eu. Pune şi-o echipă de 'ila* pe coada suspectului, să-i ştim mişcările! Ji dacă nu muşcă momeala8 se +ndoieşte spaiu< 'r$ne din nou. &ipoveanului +i sare muştaru< 4ui, #ran(, nu mă +nve(i tu pe mine să 'ac bombe din curve! +n socialism, v-am rupt g$turile tuturor spailor cu paraşutele noastre. &as< pe mine partea cu agă(atul! 398 39! spune :ean cam cu *umătate de gură. +ncă nu-i convins de reuşita in'iltrării unei gagici +n antura*ul lui Meler. )e vede că n-a studiat isprăvile AodioaseiB )ecurită(i rom$ne. 1ici cel mai al dracului rechin advers n-a reistat la Acărni(aB vie pusă de noi ca momeală. 4vem state vechi +n domeniul in'iltrării bambinelor +n su'le(elele oricăror masculi. Pe noi ne caei +ntr-un hotel mai răpciugos, prin marginea Cartierului &atin, pun eu
condi(ia. 1u cheltuim inutil mălaiul =epublicii galice şi nu batem la ochi. 4sta se 'ace acum, aprobă :ean şi-şi clopo(eşte secretara. Mulătri(a apare mintenaş, ca +mpinsă de-un resort şi spaiu< galic +i preintă dolean(a noastră. %ambina +l asigură că va reolva problema şi ne arată pro'undoru<. Ce-ar mai 'i de discutat, Varain8 +ntreabă :ean. Potolu< şi pileala, pe socoteala voastră, +l necă*eşte lipoveanul. Chiar at$t de sărăntoci nu sunte(i, riposteaă 'r$ncu<. Carevasăică, mă chemi la sapă şi nu-mi dai ra(ia legiuită de palincă, slană, pită şi ceapă8 se ră(oieşte %ălaiul. Da< unde te treeşti, monşer! 1ici mama nu i-a dat lu< tata ceva pe gratis. 4 trebuit s-o ia de nevastă. Ji vrei să ne cununăm noi, butoi de samagon@ă8 +ntreabă :ean +nveselit. Chiar at$t de modern n-am a*uns, da< bănuiam eu că eşti pe invers. Prea 'aci caraga(ă c$nd mai scap şi eu la cărni(ă caldă de muiere. u sunt un tip moral, continuă 'r$ncu< pe acelaşi ton, uşor umoristic. Ji e moral să mă pui să dorm +n *uru< unui tomberon +n care ard h$rtii, ca boschetarii8 1u +n(elegi că-s sărac ca un greiere8 %ine, treacă de la mine! Caarea, masa şi cheltuielile ocaionale vor 'i sus(inute din 'ondurile noastre. Vei că po(i, bătr$ne 6arpagon8 Da< (i-ai propus să 'aci economii pe spatele nostru. &ipa! +i opresc eu debitul verbal 3rdin, piciule! 1u mai cere nimic, că ne strici 'irma! Cer eu. -39! :ean, mă +ntorc eu către 'r$ne, ne trebuie un autoturism cu sta(ie de 'ila* pe el. Vi-5 dau. Ji-un şo'er care să cunoască bine Parisul! 1i-5 dai pe mucosu< de 'ii-tu! pune lipoveanul condi(ia. )ă-5 +nve(i tu prostii, replică :ean. Dacă tu-5 laşi să crească tăl$mb8! riposteaă %ălaiul. Măcar de la mine să prindă nişte reguli de supravie(uire +n *ungla asta parisiană. 3 să meargă &ulu cu voi, acceptă 'r$ncu<. Măcar vă cunoaşte. Cam asta e deocamdată, pun eu punct discu(iei. Crei c-o să iasă8 mă +ntreabă :ean +ngri*orat. Ieste, da< de ce te 'răm$n(i ca o m$(ă care şi-a pierdut puii8 ;alu< ridică un deget către tavan Cineva de sus +mi bagă sula-n coaste, să reolv problema c$t mai rapid. 4ha! se lumineaă lipoveanul. Ji tu pui negrii la muncă, să iei partea leului din reultat. ploatatorule! 2u eşti negrişorul ăla subdevoltat şi eploatat8
Da< cine altu<8 Mă pui să scurm gunoiu< +n *uru< unui tip indigest ca o grenadă şi mă (ii la regim de două coniacuri pe i8 sta-i tratament pentru un spai de calibru< meu8 Dacă reolvăm problema, 'acem un che' monstru la Moulin =ouge, promite 'r$ncu<. Ki-a ieşit porumbelu< din gură. 1umai să nu ui(i, m$nă str$nsă! :ean nu-i răspunde. 1e pompeaă voiniceşte m$inile, apoi deschide uşa. 1oi ne arătăm din(ii, prietenoşi nevoie mare, 'a(ă de mulătri(ă. Ciocolatia răspunde +n acelaşi mod şi ne ureaă drum bun. 3 luăm pe scări +n *os, per pedes. u rumeg detaliile a'acerii. /ntradevăr, bisnisu< propus de 'r$nei e +mb$csit c$t se poate. /napoi nu mai putem da, +nsă. +n *oc orgoliul nostru de spai care 'ac şi pe dracu
Nadă pentru Melzer
6otelul +n care ne-au caat 'rancii nu arată at$t de regal pe c$t +i spune numele, da< noi nu suntem preten(ioşi. Ca rom$ni, chiar ne place arva din *urul lui. )ub 'erestrele noastre, +n plină stradă, sunt aran*ate c$teva mese acoperite cu p$ne albastre. Muica variaă +ntre şansonetele 'ran(ueşti şi tangourile spaniole. V-a(i prins că e un talmeş-balmeş 'ermecător8 Da8 Mai adăuga(i şi o 'aună boemă, care discută pasionat, r$$nd cu po'tă şi ave(i imaginea stabilimentului +n care tocmai ne aran*ăm! Cămăru(ele sunt cam str$mte iar baia are numai duş. Cum s-ar ice, ho(u< de hotelier eploateaă spa(iul cu maim de pro'it. )ă-i 'ie de bine! M-am caat +ntre Corda şi %ălaiul, să-i pot aui pe am$ndoi. %ănui(i că inten(ione să5 (in sub geană pe lipovean8 1-a(i greşit. Motanul ăsta bătr$ior a intrat +n călduri, de cum am pătruns +n Paris, eact ca şi ;$t ;olaş de 1eulander, cunoscut dumneavoastră ca Petre =oman. 4 uitat că a sărit de cineci de ani şi 'reamătă ca o coardă bine +ntinsă. #a(ă de noi, motiveaă că vrea să-şi vadă cei doi băie(i pe care-i are c-o 'ran(uoaică, 1inette. Posibil ca dorul de odrasle să-5 emo(ionee oarecum, da< nu at$t de tare ca patima pentru pulpitele 'ran(uoaicelor. %ălaiul şi-a petrecut tinere(ea ca o'i(er deplin conspirat +n Paris,acumul$nd un munte de eperien(e picante. 0nele chiar 'oarte picante. Cel pu(in trei duini de iepe băştinaşe +l strigă pe nume, +n orice companie s-ar a'la şi-s gata să iasă la un pahar cu el. Vi se >G pare cam mult8 +ncă nu şti(i tot. Chiar şi eu, care i-am 'ost secund c$(iva ani, am nişte lacune +n domeniu. /n unele ocaii, lipoveanul poate 'i al naibii de discret. Cioc! Cioc! Cioc! %ălaiul +mpinge uşa şi se arată +n +ntreaga-i splendoare. ambalat +n costumu< de ginerică cumpărat din ;eneva şi-a asortat o garoa'ă la butonieră. Pricep că a venit să-mi ceară ra(ia de libertate. Pe iua +n curs, nu se ăreşte nimic la oriont, +nsă ar putea apărea. Cu toate astea, sunt hotăr$t să-5 las să-şi 'acă de cap măcar o noapte<.< &a o adică, +l pot chema cu tele'onul mobil. C$ntă! +l +ndemn eu, să-5 'ierb pu(in. Piciule, mă duc să plătesc tributu< celor doi golani pe care mi i-a tr$ntit 1inette.
De-aia (i-ai pus 'loare la butonieră8 4, nu. 4sta e de şmecher. 1u vei cum 'reamătă to(i bon*uriştii de pe aici8 4die a primăvară, a rochii scurte, a tranda'iri... Ji-a dansatoare debrăcate, +l complete eu, convins că nu greşesc o iotă. 4i ceva +mpotriva lor8! se răscoală el ca un arici. +n nici un ca. Chiar +mi plac. Kie de ce nu8 Doar nu eşti eunuc. Piciule, eşti un scumpic! Ia-(i mobilu< cu tine şi tuleo! şterge 'ără alte comentarii. u +mi aran*e +n şi'onier cele c$teva dren(e cumpărate pe drum, căci altele n-am. %aga*ele mi-au ars +n pădurea elve(iană. 1u-i prima dată c$nd o iau de la ero cu garderoba. 1oroc că nu-s preten(ios şi nu mă +mbrac de la case de modă scumpe. legan(a nu +nseamnă neapărat (oale cu etichete simandicoase. Jtiu să >5'iu elegant prin asortare per'ectă. 4sta 'ac acum, mă ambale +n haine potrivite cu seara ce se lasă peste t$rg. Mi-am pus un costum gri-'ier,cu cămaşa albă şi cravată bleumarin. u cred că arăt bine şi nu-mi pasă ce cred al(ii. sta e tot şpilu< +n modă să te doară +n doamnele coate de ce cred şi spun ceilal(i. /mi iau trendul negru şi ies din cameră, 'ără a o +nchide. 3ricum, cine are che' să amuşine tot va intra +n ea. Indianul stă cu picioarele pe măsu(ă, cu un pahar de 7his@ +n m$nă şi priveşte emisiunea de ştiri la tembelior. /l po'tesc să 'acem o talpă pe strase, să mirosim locurile şi oamenii. /şi +ndeasă pistolul +n holster, apoi +şi trage sacoul. Qită o clipă, apoi +şi ia şi scurta, căci serile de aprilie sunt +ncă reci. Ieşim +n mul(ime, ca doi tipi 'ără treabă. Pe bune, momentan, nici nu avem ceva de tras la şaibă. 1e plimbăm din pură plăcere. 3bişnuin(a ne obligă să ne contra'ilăm un timp, +nsă nimic suspect nu se arată la oriont. /nseamnă că scărmăneala din lve(ia a 'ost o ac(iune iolată, a unor pimaşi care nu neau mai luat urma. După vreo oră, ne oprim la un mic restaurant şi +n'ulecăm o cină 'ran(uească. 2rebuie să recunosc 'aptul că 'rancii se pricem la 'ăcut haleuri gustoase. 1u ştiu dacă şi sănătoase, da< n-am a*uns +ncă la v$rsta la care +(i numeri -urile şi colesterolu<. /n timp ce degustăm vinul uşor, telemăcănitoarea +ncepe să 'acă scandal. % fi rămas &ălaiul fără bani, g$ndesc eu şi duc scula la ureche. Varain, sună incon'undabila voce tabagică a lui :ean, (i-am găsit mar'a. %ăştinaşă8 Corcitură de rusoaică şi 'rance. ici că-i o icoană blondă. )ă nu 'ie proastă! Curvele parisiene nu sunt niciodată proaste, amice. 39! Cum 'acem8 M$ine diminea(ă, vine &ulu şi vă aduce la o sec(ie de poli(ie, să discuta(i cu ea. /(i dai seama că n-o putem aduce +n sediu. Per'ect! 4lte veşti8 Clientu< e +n Cherbourg, cu coadă după el. )'$ntu< 3chilă ne ocroteşte.
Doar nu vrei... 4'li tu m$ine ce vreau. 1oapte bună! Distrac(ie 'aină! #rumoasă urare, dar noi nu prea avem cu ce ne distra. &ocalul +n care am intrat e c$t de poate de decent. /n *ur, numai băbătii şi moşule(i. 1e bem vinul +n tăcere, apoi o luăm cătinel către hogeacu< nostru. )unt hotăr$t să dorm buştean, căci nu se ştie ce ne va aduce iua de m$ine.
4'ară s-a luminat şi )oarele se pregăteşte să apară. Dincolo de peretele din st$nga, +n camera %ălaiului, se aud s'orăituri de motor dereglat. )emn bun. )-a +ntors +n hotel cel pu(in de o oră, poate de două. Mai devreme, +n nici un ca. /mi cunosc eu muşteriul. Dinspre Corda nu se aude nimic. )ilent Death doarme ca o pisică vigilentă, cu ochii +ntredes-chişi. Mă servesc c-un ness din bar şi aprind prima papiroasă pe iua +n curs. Mă plimb prin cameră, pu'ăi ca o locomotivă şi gust din ca'elu(a dulce-amăruie. /mi 'ac tabietul. )oarele s-a i(it printre blocurile de vis-a-vis. ;ata cu l$nceeala. Mă spăl cu apă rece, mă rad şi mă echipe elegant. Doar merg la o discu(ie cu o damă, nu8 ;$ndi(i că asta nu are importan(ă, deoarece oricum dama practică cea mai veche meserie din &ume şi e la m$na noastră8 C$t vă +nşela(i, amicii mei! Marele secret +n rela(ia dintre un sticlete şi o curvă e respectul, 'ie el şi 'ormal. perien(a mea de via(ă +mi spune că toate t$r'ele viseaă să 'ie tratate cu un anumit respect. De +ndată ce i-5 acori, ai c$ştigat-o de'initiv. +n stare să-şi rişte şi via(a pentru tine. /n timp ce g$ndesc acestea, imaginea unei prostituate cam ur$(ele dar bine 'ăcută +mi apare +n memorie. 3 vagă părere de rău mă +ncearcă. 2ipa respectivă, rica, a murit pentru mine, +ntr-o casă din Malta. 1u-i dădusem şi nu-i promisesem nimic. /i arătasem un pic de a'ec(iune şi respect. 4t$t. /n schimb, şi-a sacri'icat via(a să mă salvee. 0n su'let de 'emeie... Indianul Corda mă +nt$mpină echipat, cu (igara +ntr-o m$nă şi ca'eaua +n cealaltă. Parcă am 'i traşi la ero, nu alta. Mergem numai noi, +l in'orme eu. &ipoveanul e beat mangă. 39! Dacă eram prea mul(i, o ăpăceam. Ieşim +n 'a(a hotelului şi aprindem (igări, +n aşteptarea lui &ulu. 4cesta apare conduc$nd ca un bemetic. /ntr-o i, o să i se +n'unde, de-o să-5 scoată pompierii de la descarcerări cu 'leurile din maşină. Micul 'r$ne ne +nt$mpină cu un r$n*et complice Cum a 'ost noaptea8 =ăcoroasă, +i răspund eu. 4dică, a(i stat +n hotel8 1oi ne destrăbălăm prin repreentan(i, +l lămuresc eu. 4şa am +nvă(at +n societatea socialistă.
4ha. /nseamnă că lipoveanu-i pulbere. Pe-aproape. M$ni tărăboan(a asta8 +n'ige piciorul +n accelera(ie şi demarăm, cu cauciucurile s'$r$ind. Pornim +ntr-o goană sălbatică prin Paris, da< nu-i reproşe nimic lui &ulu. 1u ştie să conducă alt'el. /n 'ine, după vreo douăeci de minute, oprim +n 'a(a unei sec(ii de curcani galici. &ulu ne trece de poartă şi ne conduce către interior. /ncearcă mai multe uşi, apoi răsu'lă uşurat. 4sta e. #ace(i cunoştin(ă cu domnişoara )ona! +n birou, sunt două 'otolii, o măsu(ă şi o masă mare, cu două scaune +nalte, ca de tortură. Dama +n cauă stă pe unul din 'otolii şi 'umeaă g$nditoare. /şi ridică numai ochii la noi, să ne c$ntărească. o bambină blondă cu un aer at$t de sera'ic, +nc$t l-ar păcăli şi pe regele misoginilor. )e +ndură să se ridice, pentru preentare. /şi deşiră o pereche de picioare lungu(e bine, ambalate +n blugi mula(i pe corp. 1işte s$ni obranici +i +n(eapă provocator blui(a albă. Pare o puştoaică de liceu, care se *oacă de-a 'emeia. /i sărutăm politicos m$na +ntinsă şi ne preentăm cu numele noastre 'ran(uite. Dami-cela $mbeşte angelic şi observă 1u sunte(i 'rancei. Interpol, se grăbeşte &ulu cu eplica(ia. 1-am avut +ncă plăcerea, spuse ragaa. 4m 'ăcut ceva 'oarte grav8 1u-i răspund la +ntrebare. 3 invit să ia loc şi mă aşe pe 'otoliul din 'a(a ei. 4prind şi eu o (igară, să 'im pe poi(ii de egalitate, apoi o anun( simplu Vă propunem un bisnis onorabil. >> >? $mbeşte ne+ncreătoare. 4 cunoscut destui caralii, să nu dea o para găurită pe vorbele lor. o treabă serioasă, +n care poli(ia locală nu e implicată, +i scot eu pe 'r$nei din ecua(ie. 2ot nu ne crede. 4tac 'rontal Domnişoară, treaba e simplă. Vă o'erim cinci mii de euro pentru a priponi un tip. )ă-5 dau +n g$t8 )ă-5 agă(a(i, 'ără să bănuiască nimic. 4poi, să-5 determina(i să meargă cu dumneavoastră unde vă spunem noi. Deci, tot cu arestare se va lăsa. +n nici un ca. Vrem să-5 plimba(i undeva, să vede(i cu cine se +nt$lneşte. 1umai at$t8 =estul e treaba dumneavoastră. Individul e generos, dar nu trebuie să bănuiască 'aptul că vă 'ace(i meseria. #etişcana +şi develeşte din(ii +tnr-un $mbet amuat Dumneavoastră mă +nvă(a(i pe mine să 'raieresc un bărbat8 Mersi! 1u e orice bărbat. un tip 'oarte.bogat şi cu succes la 'emei. Pentru cinci mii de euro, +l '..t de n-o să mai ştie cum +l cheamă, +şi dă tipa arama pe 'a(ă.
%atem palma8 +i +ntind eu m$na. %ambina +mi prinde m$na cu v$r'urile degetelor şi mi-o scutură. /ncă mai $mbeşte. 1u se aştepta la o asemenea +ntorsătură. Domnişoară, a(i intrat +ntr-o treabă 'oarte serioasă, +ncearcă &ulu să-şi dea importan(ă. %londica +şi des'ace bui(ele carmin +ntr-un $mbet şăgalnic Puişor, crei că, dacă sunt curvă, sunt şi proastă8 Voi 'ace totul ca la carte. Micul 'r$ne +nghite +n sec. &-a lăsat 'ără replică. u scot cinci mii de euro, pregăti(i din timp şi-i +nm$ne, cu un $mbet cald Po'ti(i, domnişoară! Plata +nainte8 ridică ea spr$ncenele 'rumos arcuite. vreun pervers periculos8 De regulă, se poartă 'oarte galant cu damele. V-am dat banii deoarece ştiu sigur c-o să 'ace(i treabă bună. =agaa ia mălaiul şi-5 introduce +n poşetu(ă. )coate o carte de viită ro şi mi-o +ntinde cu două degete )unt disponibilă la orice oră din i sau din noapte. +nc$ntat să am o parteneră at$t de 'ermecătoare. +mi 'aci curte8 r$de ea ştrengăreşte. Vorbesc 'oarte serios. /ntre noi nu +ncape altceva dec$t bisnis. Mi-am imaginat. 1-o să vă deamăgesc. Mă ridic, +i sărut m$nuşi(a, ca un nobil latino, apoi +mi las camaraii să săv$rşească acelaşi ritual., Corda +şi +n'ige ochii săi ca smoala +n privirile sera'ic-albastre ale damicelei, şoptind 4 'ost o plăcere... şti gitan8 +l +ntreabă tipa cu mult tupeu. Indian piele roşie, +i răspunde Corda. 6oinar prin &ume. Ji mie mi-a 'ăcut plăcere, susură madmoaela aproape serios. t &ulu pleacă s-o conducă a'ară. 1oi răm$nem cu ma-horcile aprinse +n m$ini, privind-o cum păşeşte gra(ios către un tai. Categorie grea, comenteaă indianul. Meseriaşă, +l aprob eu. /i rupe g$tu< Iui Meler. 'ead sure, con'irmă Corda u studie cartea de viită roalie pe care mi-a lăsat-o )ona. Pe ea scrie, la pro'esie, actri(ă de cabaret. Pun pariu turnul i'el contra un dolar devaloriat că e +n stare mai mult de at$t. Mă pricep eu la dame din această categorie. )cot tele-mobilul şi-5 clopo(esc pe :ean. /mi răspunde aproape imediat, semn că avea c$r$itoarea la +ndem$nă Ce părere +ti bagi, Varain8 Pro'esionistă. Ce-i scrie la dosărel8 1imic grav. Damă de companie a unor tra'ican(i de arme şi stupe'iante. 1-o putem agă(a cu nimic.
1ici nu e caul. /nt$lnirea s-a 'inaliat cu o scenă grande cu pupici. %ravo, amigo! 0nde e clientu<8 +ncă +n Cherbourg. &eneveşte c-o pi(ipoancă. Mda. Pregăteşte-mi o machinetă mai micu(ăO colorată ca o bombonică! 3 2oota Raris sau cam aşa ceva. Doar nu vrei s-o sco(i la agă(at pe autostradă8 %a chiar asta o să 'ac. 1ouă din ece masculi nu bănuiesc nimic, c$nd e vorba de salvarea unei dame disperate, rămase +n pană. 4m o bombonică roşie, la acoperire. Dacă ici tu, i-o dăm. I-o dăm şi stăm cu ochii pe ea. #ă rost de-o hartă detaliată a traseului dintre Cherbourg şi Paris! 3m bătr$n şi mă pui la plantat 'u'e pe autostradă8 +h+.4scultă şi tu de-un securist pervers, care a mai rupt multe g$turi de masculi macho! +n regulă. C$nd veni(i pe aici8 De +ndată ce muşteriul nostru se pregăteşte să boare către bătr$nul Paris. 1u vă destrăbăla(i prea tare! 2e-a pus cineva responsabil cu morala proletară8 4'lă, amicul meu, că noi nu mai suntem comunişti! 1e-am +ntins la caşcavalu< capitalist. +nchid şi-5 privesc pe Corda. )untem +n acelaşi g$nd. /i spunem good be! micului 'r$ne şi-o luăm la talpă prin t$rg. 1e mai clătim ochii cu 'rumuse(ile naturii, mai vedem cine se intereseaă de 'iin(ele noastre. Păşim 'ără grabă, pe trotuarul +nghesuit, printre parisienii gureşi. 4die un v$nt de primăvară, de-(i vine să-(i laşi baltă toate interesele, vorba poetului. V-a(i prins că ne sim(im teribil de bine8 Chiar aşa este. *
3rele pr$nului se apropie cu paşi repei. 1e +napoiem la hotel, să-5 recuperăm pe lipovean. /l găsim +n cameră, cam um'lat la 'a(ă de somn şi cu privirea buimacă. )e drege cu vodcă şi tabac. )tarea de mahmureală n u l opreşte să protestee 4(i plecat 'ără mine! Dacă dormeai ca o valiă-n gară8 +i replic eu. Mă putea(i trei... 1-am eu su'letu< ăla, lipoşca. 4i dat iama prin puicu(ele galice... #a(a nerasă i se +ntinde +ntr-un $mbet cam str$mb, +nseamnă că nu i-au mers toate din plin. 3 şi recunoaşte mai (ii minte pe Rvone de la Cireşical Parcă. i, bine, m$ndra s-a măritat. )ă 'i auit ce tarantelă mi-a c$ntat, c$nd am +ncercat şi eu, ca omu<...
Depinde ce-ai +ncercat. 4dică, tu nu ştii, m$r$ie el nemul(umit si intră +n baie. 4prindem por(ii de duhan şi-5 aşteptăm să se treească c-un duş. După vreun s'ert de oră, +l recuperăm aproape trea şi ne cărăbănim la un restaurant, să 'acem pace cu tiranii din stomacuri. 1e oprim chiar +n localul de la parter, să vedem cum naiba se poate produce at$ta gomot +ntr-un pătră(el de restaurant. )pa(iul e cam str$mt, dar haleul este consumabil şi nu 'oarte scump. 1e 'acem plinul, apoi ne +ntindem la nişte sticloan(e de vin demisec şi 'oarte +nşelător. Cum s-ar ice, pro'ităm de o pauă de produc(ie. ;$ndi(i că noi şi produc(ia suntem paraleli8 i, aş! Ce iese din m$inile noastre n-are moarte. 1oi scriem pe viu adevărata istorie a spiona*ului mondial. Dulcea tr$ndăveală e +ntreruptă de chemarea lui :ean. 1u sună chiar a Marseilleă, dar e pe aproape. )paiu< galic ne anun(ă, ecitat la culme, că suspectul a pornit către Paris. Mişcarea lui Meler ne ia cam din volei, dar nu eit nici un pic. )cot cărticica ro şi 'ac numărul. )ona răspunde alintat, +ntreb$nd cine +i 'ace plăcerea. u n-am de g$nd să-i 'ac altă plăcere dec$t să-i acord rolul principal +n piesa pe care am scris-o pentru Meler. 4dică, nadă numai bună de +nghi(it. Mă preint cu numele meu, Varain, că sună destul de 'ran(ueşte şi-o +ntreb dacă e gata de ac(iune. ca-n 'ilmele cu spioni, g$ngureşte ea. 4proimativ, o +ncura*e eu să g$ndească aventuros. De unde vă luăm8 +mi ciripeşte o adresă. /i precie că trebuie să 'ie ambalată ca o conducătoare auto ghinionistă, apoi +l trag de semnal pe &ulu. Micu< 'r$ne mă asigură că va 'i la noi +n ece minute, mort sau copt. 4 sim(it şi el mirosul prăii, căci e surescitat ca un ogar. Plătim şi ieşim +n 'a(a localului. ora două 'ără ceva. 4sta +nseamnă că am putea eecuta in'iltrarea pe la vreo cinci. 3 oră c$t se poate de potrivită, g$ndesc eu. &ulu apare pe două ro(i, cu 'luiere de caralii +n urma sa. /l doare +n şpi( de presării de stradă. 4menile vor 'i anulate la un anumit nivel. 1e urcăm +n rablamentul său şi-i spun adresa la care locuieşte mamele )ona. Muciosu< 'luieră admirativ şi ne anun(ă că locul e +n(esat de tipi pricopsi(i. Mă rog, nu mi se părea mie că bambina noastră trăieşte de pe urma asisten(ei sociale, dar n-o bănuiam că se-nv$rte pe picior +nalt. =ăm$ne de văut cine sponsorieaă luul. 4*ungem la adresă şi oprim. o vilu(ă engleească, de culoare crem, cu gemule(e ovale şi rotunde. #oarte şic, mă +n(elege(i8 Dulcineea +şi 'ace apari(ia, ambalată +n blugi, pulover negru şi-o scurtă de piele. Pe m$nă, leagănă o poşetu(ă mai mare dec$t cea purtată diminea(ă. 3 invit +ntre Corda şi lipovean, să simtă miros de masacul. 3 +ntăr$t pentru v$nătoarea la care va participa +n cur$nd. Mă +ntorc cu 'a(a la ea şi +ncep s-o instruiesc Mergem vreo treieci de @ilometri pe autostrada către Cherbourg. 4colo, te aşteaptă o maşinu(ă asortată cu persoana ta. 2u eşti +n pană şi disperată. Malacu< e singur8 +ntreabă ea. Cu altă damă, dar nu ar trebui să 'ie vreo problemă. 2e sim(i in'erioară cuiva8 1umai să opreaască...
Depinde şi de tine. Vine seara şi tu eşti singurică, mică, nea*utorată... 2ipa +şi priveşte unghiile de la m$na dreaptă şi pu'neşte +n r$s. )e vede că nu ştie ce +nseamnă să 'ii mic şi nea*utorat. 1-a trăit ast'el de sena(ii, de c$nd a descoperit valoarea Ablăni(eiB din estrea naturală. u, +nsă, +mi 'ac datoria p$nă la capăt su'icient să-i strecori o carte de viită. Mai bine să te caute el, să nu aibă impresia că +ncerci să-i intri +n su'let. 4şa calculasem şi eu, mă asigură tipesa, semn că o duce mintea la rele. 4runci c$rligul, apoi aşteptăm. 1-o să aştepta(i mult, spune ea sigură pe sine. Pi(igoiul va veni la ciugulit semin(e din palmă. Iar tu o să-5 smulgi +ntr-un 7ee@-end din viermuiala Parisului. Ji unde să-5 car8 4i vreo sugestie8 )pania8 4m un aran*ament acolo. 4tunci, +n )pania. Pricep. Prepeli(a trebuie ademenită c$t mai departe de cuibul cu ouă. 4şa e. 1-are rost să ne ascundem. Pe timpul deplasării, vă (in la curent cu mişcările lui8 2oate le +n(elegi, ca o 'ată mare. 4m mai 'ăcut din astea, pentru al(ii. 39! +nseamnă că treaba va merge şnur. Ieşim din Paris şi ne +ntindem pe direc(ia Cherbourg. %ălaiul +ncepe să 'redonee destul de tărişor 4i, lele şi iar lele, Cum mă-mpingi tu +n belele. 4i, lele, lelişoară, =$su< tău mă bagă-n boală... +ncă de c$nd a văut-o pe )ona, am sim(it cum +i cădeau plombele şi i se ridica nivelul de interes. /l las să visee +n linişte, că mai mult nici n-are voie. In'ormatoarea de in'iltrat e mai sacră dec$t o icoană. 1-ai voie s-o atingi nici c-un g$nd mai păcătos. 4sta e legea pe care am +nvă(at-o de la Aodioşii securiştiB care m-au instruit +n 3ctogon. 3 lege care evită orice dureri de cap. )e ştie eact cine e şe'ul şi cine, eecutanta. Dacă ai luneca pu(in, paraşuta ar putea să-(i 'acă 'igura. Din această cauă, rela(ia dintre o'i(er şi agentă răm$ne rece ca un iceberg. +n s'$rşit, apare gaşca noastră. :ean pu'ăie l$ngă un Peugeot gri, iar +n 'a(a acestuia stă machineta comandată de mine. act cum am vrut roşie ca s$ngele proaspăt şi micu(ă ca pentru o damicelă de tipul )onei. Dacă era mai mare, ar t i putut-o bănui c-a plecat la agă(at cu autoturismul. Chestia asta se practică intens +n uropa centrală, de prostituate
oleacă mai +nstărite. ?H ? Cobor$m şi ne +ntindem la s'at. Jo'erul lui :ean ne serveşte nişte ca'ele +n pahare de plastic. )tăm +n v$nticel, bem eama maronie, 'umăm şi punem la punct detaliile. P$nă la momentul S, mai avem aproape o oră. )u'icient timp ca )ona să cunoască maşina şi să intre +n rolul de ghinionistă. :ean +i dă cheile, actele şi pontu< pentru care maşina nu 'unc(ioneaă. 3 instruieşte pentru ambele variante. Dacă Meler o ia la remorcă, trebuie să răm$nă la un anumit atelier, unde aşteaptă băie(ii noştri. Dacă o saltă numai pe ea, maşina va 'i luată +n timpul nop(ii, de 'ilorii noştri. 3ra şaispreece şi douăeci şi opt de minute. #ilorii ne anun(ă prin sta(ie că Meler e la vreo douăeci de @ilometri de noi. 3 lăsăm pe )ona pe cont propriu şi-o ştergem pe un drum lateral, către o 'ermă. Iau binoclul lui :ean şi mă ascund +ntr-un hă(iş, la c$teva sute de metri de proaspăta agentă. Vreau să văd cu ochii mei c$t de artistic ac(ioneaă. %ambina ridică capota şi se murdăreşte ni(el pe năsuc. 1u prea mult, să nu-şi strice 'a(ada. După asta, +ncepe să se +nv$rtă +n *urul maşinii, 'ără a da importan(ă automobiliştilor care o clacsoneaă. Jtie ea la ce maşină trebuie să 'acă semnul disperării. I-am descris per'ect maşina lui Meler. Mabachu< lui Meler apare de după curbă. 2rag un 'luierat, just (n case şi duc binoclul la ochi. #e(işoara artistei noastre s-a str$mbat de disperare. Chiar i-a apărut şi-o lacrimă pe obra. Mare artistă, amicii mei. #ă mai cre)i (n sinceritatea femeilor, g$ndesc eu şi urmăresc scena cu interes. )ona +şi agită bra(ele. Mabachu< o depăşeşte şi-mi 'ace inima să tresalte. 3preşte la vreo sută de metri şi se +ntoarce +n marşarier. / ncepe comedia, g$ndesc eu şi urmăresc evolu(ia. 1umai Meler a cobor$t. Mut binoclul pe maşinoiu< lui şi studie dama din dreapta. o brunetă apetisantă, cu părul lung. 1-aş lepăda-o nici măcar eu, un tip ecesiv de serios +n materie de dame. Acum să te văd, păpuşă! mă adrese eu +n g$nd )onei şi-mi mut binoclul pe ea. %ambina noastră e mărea(ă. Pune at$t su'let +n eplicarea ghinionului, +nc$t părul bogat i se mişcă +n toate păr(ile, ca o coamă. Ji-a scos geaca de piele, să poată admira AmalacuB bidoanele-i din dotare. )unt per'ecte, dacă vre(i să mă crede(i. )e apleacă asupra motorului, preent$nt$ndu-i lui Meler un pro'undor care bate la scor de maidan toate oa'ele de la Pla &o. Ce mai +ncolo, +ncoace8 )ona +şi preintă mar'a cu toată măiestria de care e +n stare. Mă declar mul(umit de achii(ie şi-mi spun că merita mai mult de cinci mii de euro. 0rmeaă o partidă de parlamentare, +n care )ona neagă vehement. /n 'ine, tr$nteşte capota pe motor şi +nchide uşa machinetei. )-a lăsat convinsă să meargă cu Meler. 4cu-i acu. %londa noastră contra brunei din Mabach. )ă te văd, puştime! +i şoptesc eu micu(ei paraşute şi mă retrag p$nă la maşina 'rancilor. Mabachu< se urneşte din loc şi porneşte către Paris. 1oi ne batem palmele de 'ericire. Prima 'aă a in'iltrării a reuşit. /n cinstea ei, :ean scoate o gla*ă de spirtos din portbaga*. 3 sugem p$nă +şi dă duhul, apoi aruncăm Cadavru< +n şan(. Putem pleca +napoi la Paris, să aşteptăm evolu(ia evenimentelor.
Pe drum, aproape de Paris, telemobilul meu clipo-T oşte. /l duc la ureche, cu un pic de emo(ie. =ostesc un neu-i i u alo, da. Domnule Varain, m-a dus p$nă acasă, g$ngureşte porumbi(a noastră. #rumos. Mi-a cerut şi tele'onul, 'ără să observe boar'a aia U .55 c era cu el. %ine, 'eti(o. 4cum aştep(i. %e(i ceva cu mine, pentru succes8 +şi +ntinde dami-cela mrea*a. Poate, cu altă ocaie, o pase eu, s-o (in la distan(a legală. )unte(i supărat pe mine8 se 'andoseşte ea. )unt 'oarte mul(umit de tine. 4cum, nani şi pregătirea pentru următoarea mutare! Vise plăcute! +mi ureaă ea cu sub+n(eles. Cine a spus că 'emeia +l *udecă şi pe dracu< şi-5 scoate dator avea dreptate. Copilita asta se simte călare pe situa(ie şi +ntinde coarda. /l sun pe :ean şi-5 pun la curent cu evolu(ia evenimentelor. Vei, Varain8 se um'lă galu< +n pene. Mar'ă! 1u m-am +ndoit niciodată de talentele puicu(elor galice. Motanule! Parcă nu ştiu ce 'ăceai cu %ălaiul, c$nd era(i acoperi(i +n Paris8 1u ştii, +i replic eu rece. Caralii voştri nu ne-au mirosit niciodată pe picior greşit. %a v-am lăsat să vă 'ace(i de cap, să vă erode ideologia, +mi deconspiră el o manevră perversă. Codoşule! +l gratule eu şi +nchid. +ncotro8 +ntreabă &ulu de la volan. &a Cra 6orse, comandă %ălaiul. 4colo, mai sunt +ncă respectat ca mascul. +i 'ac pe plac, căci mi-e milă de bătr$ne(ea care +i bate la uşă. /n cur$nd, lipoveanul va 'i un bunicu( *ovial, care va trăi din amintiri. /ncal(e să 'ie nişte amintiri acătării. Ne pregătim de pătrundere
&a Cra 6orse danseaă nişte iepe dravene şi lăptoase ca nişte *uniei elve(iene. Moda bambinelor nem$ncate şi 'ili'orme a +nceput să cedee +n vestul uropei, sub presiunea evenimentelor. )e pare că mai multe 'otomodele anoreice au dat ochii peste cap once and forever. 1e aşeăm to(i patru la o masă, să vedem spectacolul şi să băgăm ceva la *gheaburi. u şi indianul, calmi ca nişte lori situa(i deasupra slăbiciunilor omeneşti. %ălaiul şi &ulu se ling pe bue ca nişte 'eline po'ticioase la vederea cărni(ei 'remăt$nde. &a ei, 'iecare i e o luptă pentru acapararea 'emelelor +n călduri. Comandăm haleală şi pileală din belşug, că doar am ob(inut o primă victorie. &$ngă masa noastră, o damă de vreo treieci de ani măn$ncă singură şi g$nditoare. După haine, pare o ste7ardesă de linie, lucru ce-i eplică singurătatea. 1u e culmea 'rumuse(ii, dar
are o 'igură interesantă, cu doi ochi mari şi negri ca tainele neise. %ălaiul +ncearcă să intre +n vorbă cu ea, +nsă tipesa +l trateaă de parcă ar 'i o mobilă vorbitoare. 4dică, se pre'ace că nu-i aude remarcile. )e vede că aşteaptă pe cineva. Ki s-a de'ectat trombonul, nene, observă &ulu mali(ios. &ipoveanul smumegă de 'urie. Chiar să nu-i răspundă nici la o vorbuli(ă nevinovată8 &a apari(ia unei gitănci cu 'lori, capătă un nou av$nt. 4lege pe +ndelete un tranda'ir roşuvişiniu şi-5 pune delicat +n 'a(a damei. 4ceasta se opreşte din m$ncat. ?L ? ia tranda'irul şi-5 miroase cu vădită plăcere. /n 'ine, ridică ochii către blondul nostru amic şi-i şopteşte liniştită Mersi! 1u era caul să te osteneşti. Pentru un loc +n inima dumneavoastră..., +ncepe %ălaiul caterinca. )unt o 'ran(uoaică satis'ăcută, +i taie dona debitul verbal. Ji nici un loc, c$t de mic... 1imic. 4m un so( bl$ndu( ca un pisoi şi-un amant 'ocos ca un armăsar. 0nde să mai +ncapi şi tu, tataie8 &-a trosnit +n orgoliul său de don :uan. prima damă care i-a is tataie. /nceputul 'iind 'ăcut, n-ar 'i eclus să audă moşule, bătr$ne sau chiar ramolitule. %ălaiul se str$nge de durere ca o broască (estoasă +n carapace. 1-are un cr$ng de spini să-şi ascundă ruşinea. /ncearcă să iasă la supra'a(ă cu o glumită Măcar am a'lat ce +nseamnă 'ran(uoaica satis'ăcută. #emeia nu-i răspunde la provocare. /şi reia m$ncarea la 'el de liniştită şi g$nditoare. 1oi.+n'ulecăm veseli de +nt$mplare. Doar nu ne-a is nouă că suntem tataie. %ălaiul, bosum'lat, urmăreşte spectacolul de pe ring. 4re ce vedea. Multă carne goală, abia +nvelită +n paiete strălucitoare, se buciumă +n dansuri provocatoare. #rancii se pricep să 'olosească magni'ic materia asta primă de care dispun din belşug. De aici şi ideea că sunt cam uşuratici. 4devărul nud e că numai 'ran(uoaicele sunt uşuratice şi aroaice 'oc. #rancii sunt cam nasoi, guralivi şi g$rci(i. cep(iile +ntăresc regula. 1e +ntindem la vorbă p$nă după mieul nop(ii. După asta, mul(umi(i, o luăm cărei poteca spre hotel. 1u pun pariu că şi %ălaiul e mul(umit. 4pelativu< tataie l-a rănit ad$nc. 0ite aşa se +nt$mplă celor care sar multe garduri. &e mai intră şi c$te un par +n pro'undor. *
Diminea(a se arată veselă ca o (ărăncu(ă care a primit o cerere +n căsătorie de la 'lăcăul iubit. )oarele lumineaă puternic şi o grămadă de 'lori multicolore se răs'a(ă +n 'a(a
cortului de vis-a-vis. #lorăreasa 'ran(uoaică seamănă cu (i-găncuşele noastre. 4dică, are 'ustă largă şi gura bogată. 4sta admir eu, de la 'ereastra camerei, +n timp ce mă delecte c-o ca'ea şi nelipsita (igară. M-am treit bine dispus cum n-am mai 'ost de multă vreme. Posibil să 'i visat ceva 'rumos, dar nu-mi amintesc nimic. Momentan, atmos'era parisiană mă +nc$ntă şi mai mult. 2elemobilul +ncepe să c$nte. 4runc o privire la ceas. 3ra opt 'ără ceva. Cine să 'ie at$t de devreme8 mă +ntreb eu şi-5 deschid. Drăcoaica aia mică şi blondă +mi susură +n receptor Domnule Varain, v-a(i treit8 Desigur. Mă miră că v-a(i treit dumneavoastră. )unt matinală, de 'elul meu. Vă g$ndi(i la mine8 Dumneavoastră ce crede(i8 )unt o investi(ie, ra(ioneaă ea. /n mod normal, ar trebui să vă g$ndi(i. 4(i găsit răspunsul. Colegul dumneavoastră indian e +nsurat8 Po'tim poveste! g$ndesc eu. )ăm$n(a de interes semănată de Corda +ncepe să +ncol(ească. ?E ?F 1u-i +nsurat, răspund eu. 1ici o 'a(ă palidă nu-5 ia de bărbat. Mie mi se pare un tip interesant. Chiar este interesant, plede eu pentru Corda. Ji-i tot at$t de scor(os ca dumneavoastră8 2ot. 1oi lucrăm după nişte reguli 'oarte rigide. Păcat! V-am sunat să vă aud glasul. 1u mai spune! )imt că prind cura* c$nd +l aud. 4m nevoie de cura*. De ce8 Masculul +n bra(ele căruia m-a(i aruncat are ceva de şarpe. Ceva care mă +n'ioară. Dumneavoastră domina(i +n acest *oc, domnişoară. 1u trebuie să tremura(i +n 'a(a lui. 4m vrut să mă asigur... +n regulă. Vă sus(inem, din nevăut. Mersi! )unte(i buni cu mine. Doar eşti investi(ia noastră, nu8 +nchide şi eu răm$n nelămurit ce naiba a urmărit actri(a asta cu tele'onul. )trivesc chiştocul +n scrumieră şi mă a'und +n baie, să mă 'ac băiat 'rumos. Pe la opt şi *umătate, bat +n uşa indianului. Corda e echipat şi gata de bor. /l anun( pe un ton banal )ona a pus ochii pe tine. Cum aşa8 M-a sunat dis de diminea(ă, să mă +ntrebe dacă eşti +nsurat.
0n $mbet 'in apare pe 'igura-i bronată Varaine, mai ai de +nvă(at despre 'emei. Puştoaica e obişnuită să trăiască +n umbra unor bărba(i puternici. Caută protec(ie. -3are8 Curvelor le este indi'erent dacă bărba(ii pe care-i +ncalecă sunt +nsura(i sau ba. a se vrea ocrotită de un bărbat liber, pe care să-5 considere numai al ei. 3croteşte-o! +l +ndemn eu mai +n glumă, mai +n serios. Cel pu(in pe durata misiunii. De-aia i-am şi lăsat un c$rlig, mă lămureşte el. Mergem8 Ieşim şi batem la uşa lipoveanului. 1e răspunde cu o voce hodorogită. Intrăm şi-5 găsim tuşind de mama 'ocului şi cu nasul curg$nd ca o '$nt$ni(ă. 4 răcit, +n aerul +nşelător al primăverii. %ombăne nemul(umit Madama aia mi-a is tataie şi-am răcit cobă, de am nevoie de prişni(e. )unt +ntr-o pasă proastă ori m-am boşorogit cu adevărat8 2u o să 'ii un crai şi la opteci de ani, +l +ncura*e eu. =ăm$i la pat, să scapi de gripă! 1oi cobor$m şi-(i aducem medicamente. )pai răcit, m$r$ie el nemul(umit. 4m a*uns de r$su< curcilor. +l lăsăm lament$ndu-se şi cobor$m. Mergem la prima 'armacie şi cumpărăm tot ce ne recomandă 'ermecătoarea pentru răceală. 1e +ntoarcem şi-5 supunem pe lipovean unui ritual de eorciare mai rău dec$t ăla aplicat de popa Coro-geanu asupra măicu(ei Irina. 4micu< nostru se 'ace roşu ca un rac 'iert. 2ranspira(ia +i curge g$rlă, +nsă tuşeşte mai larg, cu epectora(ii. /l +n'o'olim bine +n pături şi-i poruncim să se 'acă bine. /nainte de a5 părăsi, ne roagă să-i punem o sti-cloan(ă de 7his@ la +ndem$nă, ca +ntăritor. 3 'acem şi pe asta, că lui nici un soi de alcool nu-i 'ace rău. LG L5 Iar pornesc numai cu indianul prin t$rg. Plimbarea noastră nu dureaă mul, căci :ean ne trimite un (ignal, să ne preentăm la sediul curcanilor galici. &uăm un tai şi-i 'acem pe plac. 4şteptăm la poartă p$nă ce coboară secretara mu-lătri(ă, să ne introducă +n stabiliment. o damă interesantă. $mbeşte tot timpul, de parcă lumea ar 'i plină de 'ericire, ba +ncă ar da şi pe a'ară de at$t bine. )e vede că toate treburile-i merg din plin ori e bine dresată, să-şi arate 'asolea tuturor. Marele 'r$ne ne aşteaptă +n picioare, cu AhavanaB aprinsă +n gură şi +ncon*urat de un nor de 'um gri-albăstrui. 4micul nostru e preocupat de ceva. 4sta citesc eu pe mutra lui alungită, cu nasu< c$t un ardei capia. #*oot! +l +ndemn eu, de +ndată ce trecem de ritualu< scuturatului labelor. Meler s-a interesat la cabaret despre )ona, ne anun(ă el pe un ton deum'lat. Ji-a a'lat că nu-i Măria #ecioara, +ncep eu să r$d. 1u-i nimic de r$s, Varain, bombăne el. )uspectu< e suspicios. 1ormal să 'ie, la c$te plăcinte s$ngeroase pregăteşte. 4 a'lat ceva periculos despre dama noastră8
Destule nasoale. 4 trimis un detectiv particular care le-a tras de limbă p$nă şi pe 'emeile de serviciu. Ji8 Dacă voia o 'ată mare, se adresa la grădini(ă sau la şcoala elementară. Mai mult dec$t 'aptul că )ona e o aventurieră, nu putea a'la. Ji dacă renun(ă la ea8 2u ai renun(a8 +l pun eu la +ncercare. i, asta-i! După ce mă 'aci codoş, mai vrei să ştii dacă m-aş +n'rupta din agenta voastră8 :ean a 'ost corect +n eprimare agenta )ona e a noastră, deoarece noi am recrutat-o şi am plătit-o. /l calme binişor u am +ncredere +n talentele in'ormatoarei noastre. 6ai să aşteptăm! P$nă ne trece păru< prin pălărie8 -Două ile. Dacă Meler nu mişcă, găsim altă variantă. 39! acceptă el 'ără inimă. 0ite o 'i(uică interesantă pentru ca. +mi +ntinde o coală printată. 3 studie 'ugitiv şi constat că e o redare a unei discu(ii tele'onice. 3biectivul nostru discută cu un oarecare :ohn Dic@son din )tate. /i spune că a hrănit păsărelele cu hrana trimisă şi Dic@son +l asigură că vremea regatului se apropie. /n mod vădit, e vorba de mesa*e conven(ionale. De pildă, păsărelele a(i putea 'i dumneavoastră, consumatorii de ştiri iar hrana, in'orma(iile de intoicare şi mainpulare servite pe tavă, prin mass media. C$t priveşte regatu<, n-am habar ce ar putea 'i. De c$nd mă ştiu, moşia unchiului )am a 'ost republică 'ederală şi nici nu dă semne c-ar interesa-o monarhia. Ce ici8 mă +mboldeşte 'r$ncu<. :ohn Dic@son nu-mi spune nimic. In rest, gargară cu pionee. 1imic consistent. )e vede că mişcă ceva necurat8 4sta 'ără doar şi poate. /i scrie pe mutră că e in'ractor. %ine. Voiam să mă asigur că nu bat c$mpii. :ean scoate coniacul de la locul lui şi comandă nişte Ca'ele. 1e +ntindem la pălăvrăgeală, +n lipsă de altceva mai bun * *
;erul se smiorcăie din nişte nori plumburii. 3 burni(ă pişărcoasă cade pe stradă, cu stropi mici şi deşi. 3amenii trec gribuli(i şi grăbi(i. 4(i +n(eles că e o atmos'eră +n care po(i medita la cele veşnice, dacă nu ai voce, să 'redonei Deschide, gropare, mormântu'!? 1ici +n su'letul meu nu-i urmă de )oare. 4u trecut două ile şi Meler n-a dat nici un semn că l-ar interesa pisicu(a noastră. )c$rbos motan, parol! Va trebui să găsim altă metodă de a-5 scoate pentru c$teva ore din b$rlogu< său. act cu treaba asta +mi 'rec neuronii, +n 'a(a unei ca'ele şi cu (igara aprinsă, +n ciuda reclamelor anti-'umat. Indianul tace ca un s'in iar %ălaiul, mult mai +ntremat, se plimbă prin cameră +n*ur$nd +ncetişor.
In această situa(ie naşparlie, telemobilul +ncepe să 'acă scandal. Precis e 'r$ncu< :ean, cu lamentările sale. Deschid scula vorbalni(ă şi-o duc 'ără che' la clăpăuga dreaptă, rostind plictisit Varain. Care +mi +ntrerupi medita(ia8 u sunt, )ona, ciripeşte păsărică şi o sc$nteie de )oare se aprinde +n inima mea neagră. Mi-a trimis un coş cu 'lori şi-o invita(ie la cină. %ravo! Mă g$ndesc să-5 *oc pu(in. 1u e caul. V-a a'lat biogra'ia, de la primu< biberon şi p$nă la ultimul amant. Ce vorbi(i8 4 pus un detectiv particular să vă investighee activitatea şi-a a'lat cam multe. Vede(i cum *uca(i, să nu-5 scăpa(i din c$rlig! Da, rosteşte tipa g$nditoare, regulile *ocului se schimbă. Mie pe dumneavoastră, domnişoară. 4ş vrea s-o pot 'ace şi eu. /n 'ine, mai vorbim diseară. /mi +nchide telemăcănitoarea. ra cam deum'lată şi asta nu-mi place. Dacă trogloditu< de Meler i-a trimis 'lori şi-a invitat-o la cină, +nseamnă că nu-i totul pierdut, ra(ione cu. /mi in'orme camaraii cu mersul a'acerii, apoi +i +mping o s$rmă lui :ean. )paiu< celto-gal e indispus de parcă l-ar durea din(ii, +l +ndemn amical Jterge-(i lacrimile, bătr$ne caraliu! =echinul a +nghi(it nada. )erios8 tresare el. +l pun la curent cu cele a'late. 2ipu< +ncepe să dea dintr-o coadă inviibilă. chiar mai optimist dec$t mine, ceea ce nu-i poate strica. 1e s'ătuim cam ce măsuri de veri'icare să luăm la locul cinei, apoi ne despăr(im veseli ca doi cinteoi care au păpat săm$n(ă de cana bis. #r$ncu-şi teme scaunu< de boss, constată %ălaiul. Păcatu< tuturor 'unc(ionarilor, con'irm eu. Mai bine de noi că nu ciugulim parale din m$na nici unui mar(a'oi guvernamental. Ji diseară mergem să-i (inem tira gagicu(ei8 Veri'icăm dacă nu ne trădeaă. Pe noi, pentru maimu(oiu< ăla8 +n'ă(işarea masculilor e scoasă din *oc. %anii conteaă. L> L? Ji voi nu i-a(i dat dec$t cinci bătr$ne. Dacă-i dădeam mai mult, intra la bănuieli. 2rebuie să ne creadă nişte amăr$(i de 'unc(ionari Interpol, cu 'inan(e limitate. Mda. 1u-i eclus să c$nte şi pe cealaltă parte a străii.
1umai dacă Meler bănuieşte ceva şi iese cu mul(i parai. Dacă trădeaă, +i sucesc g$tu<. 4i văut-o cum arată, lipa. I-ai ciuguli poveşti din palmă. #*e +s a dangerous $oman. Depindem de-o puicu(ă, se enerveaă lipoveanul. #tate tranuilo! Chiar dacă trădeaă, nu ne strică ploile. Meler are destule pe conştiin(ă pentru o ($ră de Interpol. Da< ratăm pătrunderea +n hogeacu< lui. 1-o ratăm. Dacă aş 'i sută-n sută sigur de damă, aş pătrunde c$t stau la cină şi-n buduaru< ei. )c$rboasă aşteptare! Ji ploaia asta enervantă! Mă duc să mă lumine cu nişte coc$r(. 1u te lumina prea tare, că avem treabă! +l +ndemn eu. %ălaiul pleacă să se luminee sau cam aşa ceva. u +mi a'und nasu< +ntr-o carte pe care am cumpărat-o anume să-mi omor plictisu< - #uflet de sc*imb. un )# scris de un 'r$ne şi-s curios c$t +l duce mintea. Din primele pagini, reultă că nu-5 prea duce. traterestrii imagina(i de el sunt mici şi portocalii ca nişte dovlecei. Vă da(i seama că, +ntre ei, micu(u< %oc e un uriaş8 +n orice ca, citesc +nainte.#ac un eerci(iu de voin(ă, pe care l-am deprins +n adolescen(ă. C$t de proastă ar 'i cartea, o duc p$nă la capăt, să văd ce naiba a vrut să spună m$găliciu< care a compuso. Dumneavoastră, amicii mei cititori, nu 'ace(i la 'el8 *
.N N )eara plouă şi mai nasol, de nu-(i vine să arunci un c$ine a'ară. 1oi nu 'acem parte dintre vietă(ile de care să-(i 'ie milă, căci suntem spai. 4dică, +n limba*u< de lemn al pseudo-intelectualilor, Aodioşi securişti-teroriştiB, demni de a 'i puşi +n 'rigare şi-n ocne, cu lan(uri de picioare. Mă rog, a(i auit dumneavoastră tot tac$mu<, din boticurile unor ciripitori şi politruci reşapa(i. Ca atare, ploaie sau 'urtună, noi ne pregătim să ieşim pe urmele )onei. Madmoaela m-a sunat +n urmă cu vreo oră. ra veselă şi sprin(ară ca o veveri(ă care a descoperit reerva de alune a unui gură gaşcă. )emn sigur că a g$ndit un plan de ame(it tăl$mbu< şi se sim(ea +n 'ormă. Mi-a ciripit locul cinei iar cu i-am recomandat, aproape imperios, să nu-5 primească pe Meler +n pat chiar din prima seară. %ambina a r$s +nveselită şi m-a +ntrebat cine şi pe cine +nva(ă cum trebuie să 9 poarte o curvă stilată. 1ici un 'el de re(inere sau de ocoliş verbal, +n(elege(i8 Chiar aşa a spus despre ea curvă stilată. 4re 'ata asta nişte maniere de te lasă cu guri(a căscată ca la dentist. &ipoveanul e a'umat, dar +ncă 'olosibil, aşa că-5 luăm cu noi. 1e urcăm to(i trei +n rablamentu
LL L cap de damă care haleşte 'ericită dintr-un borcănel de iaurt cu nu ştiu de enime +n el. 4sta +mi aminteşte că-n socialism măcar iaurtu< era ie'tin. 4cum, dacă te apuci de-o cură de slăbire, te costă mai mult dec$t dacă ai potoli normal. Ciudată răsturnare de situa(ie. Părăsim machina noastră şi ne +ntoarcem +n dubita interceptorilor. cald, umed şi 'um ca +ntr-o cr$şmă din #erentari. 0rechea(ii sunt +nsă mul(umi(i. 4u reuşit să strecoare o Aploşni(ăB +n vaa de 'lori de pe masa la care Meler o aşteaptă pe bambină. 4udi(ia e ecelentă şi deloc riscantă. &uăm loc pe bancheta reervată viitatorilor şi aprindem papiroasele. mult de aşteptat, da< ne-am +nvă(at cu stilu< ăsta de via(ă. ;$ndi(i că e o via(ă de c$ine8 Parcă v-aş da dreptate, da< ne m$ng$iem şi noi că 'acem o meserie interesantă. +n 'ine, vine in'ormatoarea noastră, +ntr-un tai de lu. Coboară ca o regină şi noi punem binoclurile pe ea. Măiculi(ă care 'aci chi'tele! şopteşte lipoveanul transpus. leşinătoare. =agaa blondă coboară, cu trenciul descheiat. Pe dedesubt, poartă o rochi(ă bleumarin cam de mărimea unui 'urou ceva mai scurt. De la tocuri şi p$nă la amigdale, se +ntind nişte *amboane categoria pericol mortal. Părul +i este aran*at +ntr-o coamă savantă, care +i scoate +n eviden(ă 'igura ingenuă. /ncep să cred că am tras lou< c$ştigător. ;ata spectacolu
trecut de mieul nop(ii. Isaac Meler a condus bambină la cuibuşor şi-a plecat cu coada +ntre picioare. )ona i-a permis un singur iss de noapte bună, pe obra. 4re tupeu 'eti(a, nu8 Partea bună că, din discu(iile purtate cu Meler, vreo trei ore, nu reultă să ne traducă. )-o 'i apucat şi ea să 'acă un ban muncit ori se teme de poli(ie. Drept care, mul(umi(i de in'iltrarea deplin reuşită, ne +n'undăm +ntr-o bombă parisiană, să ne destrăbălăm oleacă. 2ele'onul sună şi eu mă trag mai către uşă, să aud c$t de c$t. )ona raporteaă cuminte ca un soldă(el Misiune +ndeplinită, domnule Varain. )ă auim! o +ndemn eu să concretiee. +n 7ee@-end, mergem +n )pania, la mătuşa mea. Chiar ai o mătuşă acolo8 Da. 4 'ost damă bine, dar acum e ieşită din a'aceri. I s-au deteriorat mi*loacele de produc(ie. =iscul meseriei. Măcar are din ce trăi8
Mai mult dec$t destul. Meseria noastră poate 'i extrem de rentabilă. %ine, domnişoară. Vă 'elicit! )unte(i rece ca un iceberg. Chiar nu reuşi(i niciodată să vă apropia(i de persoanele cu care lucra(i8 Dacă sunt 'emei 'rumoase, nu. vităm compli-i Oiliile, +ncă din start. Mersi pentru 'ranche(e! 1oapte bună. Cred şi eu că va 'i o noapte bună. 1işte ritmuri latine +ndrăcite guduie localul şi-un roi de 'usti(e multicolore a umplut ringul de dans. Chestia asta +mi place mai mult dec$t cărnurile alea debrăcate care se contorsioneaă +n rigurile din barurile de striptease. Mă +ntorc l$ngă amici, hotăr$t să mă relae complet. %isnisu< nostru evolueaă ecelent. * *
vineri după amiaă şi mă măn$ncă m$na dreaptă. ice(i c-o să iau bani8 De unde naiba, că noi lucrăm de amorul artei8 )tau +n biroul lui :ean şi mă +ntre(in, prin uşa deschisă, cu mulătri(a cea veselă. #r$ncu< a plecat la departamentul tehnic, să-mi aducă marele specialist +n vră*it camere video. Cu această ocaie, a'lu că secretărica ciocolatie e chiar veselă din 'ire. 2ac-su a 'ost harap şi-a şters-o la s$nu< lui 4lah, de multă vreme, lăs$nd-o +n gri*a unei mame 'ran(uoaice. 4 reuşit +n carieră cum nici nu visa şi are un logodnic 'unc(ionar de bancă. Cum s-ar ice, a atins idealul clasei de mi*loc. Pricepeţi că fericirea se produce cnd priveşti numai pragu+ de jos şi te bucuri ce sus ai ajuns/ Vă s'ătuiesc să proceda(i la 'el! Ce rost are să vă 'ace(i s$nge rău, vă$nd cum se scaldă +n parale ăia din clasa de sus8 3ricum, nu trăiesc dublu şi nu vor lua cu ei nici un s'an(, c$nd dona moarte +i va chema la ultimu< apel. :ean apare +mpreună cu un piticu( ambalat +n (oale cam ponosite şi cu o cravată str$mbă la g$t. Mi-5 preintă ca domnu< Paul, tartoru< sculelor de spionat video şi audio. Piticu(u< $mbeşte st$n*enit şi-şi trage nasu< atins de guturai. #.u nu-mi 'ac o părere deocamdată, căci ştiu povestea lui #ăt #rumos. Cel mai răpciugos cal e cel care haleşte *ăratec. De ce ar 'ace Paul ecep(ie de la regula amintită8 +nchidem uşa biroului şi scoatem schemele pe masă. :ean +şi planteaă +n bot un ciomag de mahorcă şi-i dă 'oc, să ne as'iiee lent. u nu mă las mai pre*os şi dau 'oc unei @entane. %ietu< Paul +şi smiorcăie nasu< şi rabdă ca un martir. 4ici e tabloul de control general, pun eu piul pe centrala de supraveghere de la parter. Două gorile se beno-cleaă mereu +n el. u le adorm şi tu +ncremeneşti sistemu< pentru vreo patru ore. )e va observa la derularea videocasetelor, argumenteaă piticu(uB. 1u le dăm motiv să le derulee. Mai sigur, dacă le meşteresc eu, după ce vă 'ace(i lucrarea. 3 să-mi ia vreo *umătate de oră.
+n regulă, amice. Cum se +ntunecă, pătrundem. Ţi-e 'rică8 De ce8 4m mai intrat de eci de ori, chiar şi la tipi mai coioşi. Mic, mic, da< bă(os tipu<. /mi place. /l +ndemn pe :ean să ne toarne un +ntăritor su'letesc şi continui eplica(iile. 1u ştim chiar toate capcanele din b$rlogu< suspectului, aşa că o să lucrăm cu gri*ă, ca pe ouă. ! * "f
**
3ra şaptespreece şi treieci şi ceva de minute. #ilorii iu- anun(ă că obiectivu< nostru a săltat puicu(a din cuib. /nceput promi(ător. /i ure )onei, +n g$nd, drum bun şi mă G 5 +ntind la ca'elu(ă şi (igară. Iar +mi amintesc de legisla(ia anti-'umat şi mă +ntreb cine dracu
at$rnau şiroi p$n< la păm$nt. Dară tu priveai ho(eşte prin perdele Ji r$deai de-amoru< meu neostoit. Dar-ar dracu< peste tine bube rele Ji s-a*ungi la mine ca să-(i dau cu 'lit! Marele 'r$ne se opreşte din plimbare şi-i aruncă o privire. %ălaiul se pre'ace că nu-5 vede şi continuă mai cu 'oc Să te văd cerşind +n 'a(ă la biserici, gribulită ca un puişor de
cuc... " un c$ntec de luptă8 se intereseaă spaiu< celto-gal. " Desigur, +i con'irm eu presupunerea. %ălaiul se pu-găteşte psihologic pentru această ac(iune importantă. Pune iWi su'letu<, +n(elegi8 Cinste lui! +l laudă :ean. /mi place că ia +n serios o iu #i$a ca asta. Mă ab(in să nu pu'nesc +n r$s. %ălaiul şi serioitatea miiii două chestiuni paralele. 1au nici o şansă să se +nt$l-u% #iscă nici la in'init. &' &(
" ;ata! decrete eu +n limba 'ranceă. 2o(i, pe cai! Mergem să belim ursu< din pădure. Cobor$m şi ne ambarcăm +n trei maşini. Două, cu 'ilori, care ne vor asigura pătrunderea şi una +n care, alături de amici, l-am +nghesuit şi pe micu(u< geniu tehnic. Pornim drept către şandramaua lui Meler. l cu )ona or 'i a*uns aproape de grani(a spaniolă. Chiar dacă s-ar +ntoarce, nu ne mai poate strica planul. /l găurim p$nă-n măsele. Din trecere, observăm că gorilele sunt +n cuşca lor, cu ochii pe monitoare. =estul holului e +n penumbră, lucru ce mă +nc$ntă. Cobor$m la vreo sută de metri de stabiliment şi aşteptăm să se +mprăştie 'ilorii. 3bserv că printre ei e şi un tip ambalat +n uni'ormă de poli(ai de stradă. Verişorii 'r$nei au +nceput să +nve(e de la noi că, +n oala acoperită, nu intră muşte. /l +ndemn pe Paul să 'acem paşi şi-i eplic din mers " Vom trece prin id, 'ără să-5 spargem, aproape de col(. După asta, ne tupilăm după birouri şi-i dilesc pe cei doi bod-gari. " Ji cum trecem prin id8 " 2e iau eu sub aripă. o chestie paranormală. +şi sm$rc$ie nasu< +n'undat, dar nu comenteaă, +nseamnă că-i şi destul de +n(elept. 4m a*uns la col(ul din nord al clădirii. 1umai treieci şi ceva de centimetri de id ne despart de hol. /mi 'ac cura* şi-5 prind pe Paul de după umeri. V$$***! )ena(ia de rău +n stomac e ceva mai mică. 4teriăm după biroul de in'orma(ii din col(ul holului. /ncă mai păstreaă par'umu< damei care a lucrat acolo p$nă +n urmă cu c$teva ore. Micu(u< Paul +şi revine rapid şi şopteşte apreciativ
" Valabil, nene! u mi-am 'iat privirea pe cele două gorile. )unt nişte gorile conştiincioase şi inculte. 0nu măcar nu răs'oieşte vreo carte ori vreo revistă. )e chiombesc +n monitoare de parcă acolo s-ar *uca soarta &umii. Ce naiba să vadă8 1umai camere, 'ără su'lare de om +n ele. 1ici măcar pitbulul lui Meler nu se ăreşte. )-o 'i ascuns şi potaia pe undeva, de ochii electronici. 4scult atent. 4'ară, nu se aude nici un gomot, +nseamnă că putem ac(iona. 4m intrat +n p$ine.
)abrica de profeţii
Primul goriloi de l$ngă mine e un tip cu 'ălci late şi mailare proeminente. Mestecă gumă şi se benocleaă ca un obsedat +n monitor. Celălalt, un tip de statură medie, 'umeaă alene, tot cu ochii-n monitor. V-am spus eu că-s nişte gorile conştiincioase. u mi-am luat o poi(ie bună, cu ochii +n t$mpla 'ălcosului. /mi veri'ic stocu< de energie şi-5 găsesc mai mult dec$t su'icient. " 4cum, o să-i adorm, +i şoptesc eu piticu(ului companion. 2ipu< mă studiaă ca pe un eponat interesant, din-tr-un mueu +n aer liber. curios cum o să-i vră*esc pe tipii ăia să pună geană pe geană. Vede el acum. ;oriloiu< cu (igara s-a ridicat de pe scaun şi se demeticeşte. Moment 'avorabil, g$ndesc eu. #ulgerul psihic porneşte imediat din 'runtea mea. /l simt cum se +n'ige +n dovleacu< pimaşului. la se clatină ca un popic lovit de bilă şi se prăbuşeşte +n partea opusă. Colegul său mestecă +nainte gumă cu privirea pe ecran. 1ici măcar n-a sim(it schimbarea. 4ltu< la r$nd! +mi poruncesc eu şi-mi +n'ig privirile +n căpă($na lombroianului. 4re o t$mplă lată, tunsă perie, parcă pentru a mă a*uta. 4l doilea 'ulger psi pleacă dintre ochii mei şi tipu< bagă nasu< +n pupitru. 1ici p$s! n-a scos. " =$ndul tău, +l +ndemn eu pe Paul. Piticu(u< se şop$rleşte iute p$nă l$ngă cei doi goriloi şi-i adulmecă. " Mai neclinti(i dec$t mor(ii, mă anun(ă el. "+ Ies din ascunătoare şi mă apropii de tehnician. ,i esta s-a +ntins pe burtă sub centrala de supraveghere şi e.tere.te ceva. Valia diplomat stă larg deschisă, cu toate si uleie de spărgător +n ea. +mping mai sub centrală, apoi +i n #i/! pe cei doi adormi(i la dos, să nu 'ie observa(i din stradă. 0tm schimb g$ndul şi-i pun pe scaune, cu capetele pe pupitru. 0 t#u i vreun gabor curios va arunca o privire, o să creadă că au a(ipit +n mod natural. " ;ata, mă anun(ă Paul. Putem intra. Iau sprau< pentru adormit c$ini, să-5 am la +ndem$ nă . 4ş putea plesni *avra lui Meler şi psihic, dar aceasta I 'oarte sc$rbos. Presupune un contact psi +ntre creieru< meu, ilc om luminat, cu un creier rudimentar, plin de instincte bestiale. V-a(i prins că nu trebuie să vă pune(i niciodată mintea i /l animalele8 1ici măcar cu cele două picioare, care cuv$ntă şi 'ac carga(ă +n paralamente8 "+ Jtiam eu că sunte(i inteligen(i.
Deschidem uşa şi pornim pe scări +n sus. Parterul şi %ta*ul +nt$i nu ne intereseaă neam. &e-a mirosit agentu< acoperit al 'rancilor şi n-a găsit nimic interesant. 1oi trebuie să cercetăm +ndeaproape b$rlogu< propriu is al ipochimenului de Meler. 4dică, două apartamente de vreo trei sute de metri 'iecare. Vi se pare mult8 1u e, amicii mei.Dacă vă hăga(i nasurile prin viloaiele clădite de m$rlanii de trani(ie clin =om$nia, ve(i descoperi spa(ii şi mai largi. Vă +ntreba(i ce 'ac +n ele8 Păi, +şi macină singurătatea şi, din c$nd +n c$nd, +şi mai pun c$te un *uvă( de g$t, cum a(i auit prin presă. +ncă de pe scări, auim m$r$ielile c$inelui. dresat să sl$şie orice necunoscut şi de aia nu latră. /şi pregăteşte col(ii pentru cărni(a noastră. 4m aruncat o pasă psi +n cercetare, să-i identi'ic poi(ia. 1-am nici un che' să 'im lua(i prin surprindere de o potaie s$ngeroasă. ştia din rasa lui halesc şi oameni. /l găsesc rapid. 1e aşteaptă chiar l$ngă uşă, cu botu< larg deschis. /l in'orme pe Paul cam ce AbucuriiB ne aşteaptă şi pregătesc sprau< o'erit de 'r$nei. 2ipii l-au garantat sută-n sută. )per că ştiau ce 'ăceau. 4m a*uns +n 'a(a uşii din lemn masiv, de culoare deschisă. :avra m$r$ie +ncetişor. 4şteaptă să deschidem, să ne +nş'acc. u lipesc ştu(ul buteliei de gaura cheii şi apăs. Maglavaisu< din interior +ncepe să '$s$ie şi să +mprăştie un miros respingător. Potaia scheaună disperată. 4 luat-o-n nas. 4uim nişte v$rcolituri, apoi se lasă liniştea. Pitbulu< s-a predat cu arme şi baga*e. Deschidem uşa şi-5 studiem. lat şi cu botu< căscat. 4şa va răm$ne c$teva ore. Pornesc minista(ia şi-5 anun( pe :ean că am a*uns +n b$rlogu< suspectului. 1e ureaă ba'tă şi +nchide. 4prindem lanternele şi +ncepem să studiem terenul. După holul +n care ne aştepta c$inele, urmeaă un living de aproape o sută de metri pătra(i. Către 'ereastră, are un soi de bucătărie americană iar +n col(ul opus, un bar 'oarte so'isticat, +mi scot scurta şi-o pun pe un scaun, apoi +l +ndemn pe piticu(u< tehnic să procedee la 'el. un prim semn că te sim(i stăp$n şi relaat. 4şa mă +nvă(au pe mine maeştrii 3ctogonului c$nd intram +n hogeacurile unor pimaşi să lucre ca şi cum aş 'i la mine acasă. Dacă scotoceşti cu 'rica de a 'i surprins +n c$rcă, po(i scăpa detalii importante. 4sta nu +nseamnă că n-am 'ost surprins niciodată. Vă pute(i imagina ce sentimente +ncercam +n timp ce suspectu< răsucea cheia +n ală8 4şa mi-am călit nervii +n pericole etreme, evitate cu inteligen(ă. +mpăr(im livingul +n două şi-5 luăm la puricat. u, pe o parte, 'r$ncu, pe cealaltă. 1am prea mari bătăi decap, deoarece suspectul şi-a mobilat livingul cu piese masive, din lemn natural. 2rec +n 'ugă de la una la alta şi constat că nu merită aten(ia noastră. Mă opresc la bar, +l studie şi-5 +ntreb pe Paul " )im(i nevoia unui +ntăritor8 " /h+. Mi s-au contractat muşchii de emo(ie, +i torn un (oi de vodcă )mirno'' şi i-5 +ntind " Dintr-o duşcă! 3 să-(i vină să c$n(i şi să dansei @aacio@. Micu(u< suge (oiu< +n timp ce eu g$ndesc următoarea mişcare. Mă +ntreb, de pe poi(ia lui Meler, unde aş dosi chestii compromi(ătoare. 0n singur răspuns +mi umblă prin minte +n birou ori +ntr-un sei' ascuns. /i iau (oiu< piticu(ului, +l clătesc şi-i şterg amprentele. După asta, +l pun la loc, +n stativ. Micu(u< mă urmăreşte curios. )e vede că a
'ost crescut la şcoală +n care +ncăpea şi negli*en(a, cam ca to(i spaii şi con-traspaii vestici. " După mine! +l +ndemn eu şi pun raa lanternei +n podea. 2recem pe l$ngă două dormitoare largi, mobilate modern şi ne băgăm nasurile prin băi. 1imic suspect. 3 luăm pe liolişorul dinspre răsărit şi a*ungem la biroul pimaşului. 5 1 amplasat cu 'a(a la sud iar peretele dinspre est e 'ăcut inte-gral din termopan. Mă apropii de geam şi constat că dă +ntr-o uite interioară, după care urmeaă altă clădire, de pe altă Itradă. 4prind lumina, 'ără eitare şi-5 +ndemn pe 'rance " 4muşină! 4ici ar trebui să găsim comoara. E F u arunc o privire din uşă, să-mi 'ac o imagine. %iroul are vreo patrueci de metri şi e mobilat sobru. &$ngă geam, e o măsu(ă +ncon*urată de patru 'otolii largi, din piele. %iroul e din lemn masiv, +nsă lucrat +n stil modern. /n spatele lui, un scaun ergonomie şi peretele acoperit cu o pictură mărişoară. 3 repreintă pe ei(a Diana la v$nătoare, +n culori prea deschise, să nu 'ie o copie. /n continuarea biroului, p$nă +n perete, o bibliotecă nu prea bogată. C$teva căr(i ac aruncate pe un ra't iar restul e ocupat de clasoare, ca la un cuib de con(opişti. Dacă e să le luăm la m$nă, ne apucă boala lui Calache. Micu(u< 'r$ne şi-a băgat de*a nasu< +n ele, dar nu-i garante nici un succes. Dacă Meler are ceva de ascuns, atunci a ascuns, n-a pus la vedere. Mă plimb agale prin birou şi-mi 'rec neuronii, să producă pentru haleala pe care le-am dat-o. Din c$nd +n c$nd, lanse c$te o pasă psi, +n speran(a că +ngeraşu< veghetor +mi va vinde un pont. /n 'ine, iluminat, arunc o privire sub tablou. 0şile unui 'işet barosan se arată simplu, ca la inspec(ie. Dau *os tabloul şi-5 chem pe piticu( " 4ici, Paul! )ă-(i văd talentu<. " )ei'ul posedă +ncuietoare electronică, aşa că nu poate 'i păcălit cu scule obişnuite. Micu(u spărgător pune un stetoscop pe el şi +ncepe să lansee semnale dintr-un dispoitiv de-al lui. Mie-mi arde bua de-o (igară, da< nu pot +ncălca ritualul unei pătrunderi secrete. 1ici o urmă nu trebuie să răm$nă după noi. Paul s-a concentrat pe 'işet, 'ăc$ndu-se şi mai mic. Pe stradă se aude +ncă tra'ic intens, deşi gomotele sunt estompate de iduri şi termopane. +ncă devreme şi avem destul timp să ne lămurim din ce bisnisuri +şi c$ştigă suspectu< nostru pitacu<. " Deschis! mă anun(ă Paul trium'ător. 2rage una din uşi(e, +n mod demonstrativ. De la prima privire, constat că sei'ul e comandă specială, deoarece e 'oarte +ngust. )ă tot aibă cinspreece centimetri +n ad$ncime, l-r$ncu< se +ntinde să pună lăbu(ele pe mar'a din interior, dar +l opresc " 1umai eu lucre +n interior. 2ot ce atingem, trebuie pus la loc, +n aceeaşi poi(ie.2u 'ilmei!
" )-a 'ăcut! acceptă el rolul de subordonat. Pentru +nceput, arunc o privire generală asupra 'işetu-lui. 4re cam unu pe doi metri şi nu pare să 'ie aran*at +ntr-o ordine deosebită. 4sta nu +nseamnă mare lucru. #iecare individ are propria ordine. De regulă, deordona(ii +şi amintesc cu proci Qie unde pun un lucru. -+ncepem de sus +n *os, +l anun( eu pe Paul, să 'ilmee. Primul document e o agendă de tele'oane destul de grosu(ă. 3 copiem 'ilă cu 'ilă, apoi o pun eact +n poi(ia +n care am găsit-o. /n dreapta ei, găsim două cutii din lemn sculptat, cu un pra' de culoare albă. Probabil, droguri. &e lăsăm la locul lor şi continuăm. 0rmeaă patru cd-uri 'ără nici o speci'ica(ie. &e copiem la aparatul nostru şi le repunem pe poi(ie. Pe al doilea ra't, cel mai la +ndem$nă, găsim un dosar gros, cu pagini printate, +n limba engleă. /l răs'oiesc atent, citind 'ugitiv. 1ările +ncep să-mi tremure ca la prepelicarii care au sim(it prada. Deschid minista(ia şi-i spun direct spaiu-lui 'r$ne " :ean, am găsit 'abrica de pro'e(ii. " Probeaă tot! mă +ndeamnă tr$ncu<. 12 13
Pun dosarul pe birou şi-5 +ndemn pe Paul să 'ilmee. u mut paginile, el le 'otocopiaă. 3 muncă de rutină, dar are şi ea rostul ei. După ce vom studia cele c$teva sute de pagini, vom şti eact ce urmăresc pimaşu< şi şe'ii săi. 1u pricep +nsă de ce naiba o 'i printat Meler paginile. &e-ar 'i putut citi 'oarte bine pe calculator. )ublinierile 'ăcute cu mar@er galben mă duc cu g$ndul că a vrut să prelucree materialul. un tip de modă veche, spre norocul nostru. ştia mai tineri se mul(umesc să-şi 'luture rapid ochii pe ecranul monitorului, re(in$nd numai ce se nimereşte. #ilmatul căr(oiului ne ia aproape *umătate de oră. /l punem la loc şi luăm următorul document. 4cesta e un album de 'otogra'ii şi etrase din *urnale, mai masiv dec$t dosarul anterior. Mă prind imediat la ce 'oloseşte +nregistreaă feed-bacul. V-a(i prins cum 'unc(ioneaă treaba8 2ipii aruncă +n public o in'orma(ie de manipulare, isă şi gulgută, +n argoul nostru. După aceasta, aşteaptă la gaură, să vadă reultatul. C$nd acesta apare, +n poi(ii mass media, demonstra(ii stradale sau +n alt mod, +l +nregistreaă +n album, să vadă ce e'ecte a produs gulguta lor. &ucreaă meticulos, at$t pentru un autocontrol, c$t şi pentru a preenta şe'ilor reultatele ac(iunilor lor de manipulare şi intoicare in'ormativă. 4m găsit eact clientu< pe care +l căutam. 4dică, un cap de re(ea, care aruncă gulgute şi urmăreşte reultatele lor. Meler nu e un simplu agent ocult. un soi de reident activ, care merită e'ortul nostru 4 mai trecut vreo *umătate de oră. 4m 'ilmat şi clasorul cu 'otogra'ii şi etrase din presă. #acem o pauă de respira(ie. Intrăm +ntr-o baie şi tragem c$te o (igară, ca liceenii. 1e asigurăm că n-am lăsat nici o urmă şi ne +ntoarcem la munca noastră. 0rmătorul ra't con(ine un pistol cu surdină, dotat cu două +ncărcătoare. 4lături de el, un teanc de şuri@ene ascu(ite ca briciul. 1u mi-5 imaginam deloc pe Meler +n poi(ie de
nin*a, arunc$nd stelu(e otrăvite +n (inte vii. =ealitatea mă contraice. &$ngă stelu(eleşuri@en, sunt două sticlu(e cu o substan(ă verde. 1-am nici cel mai mic dubiu că e o otravă puternică. Ca atare, nici nu le deschid. 0rmeaă o cutiu(ă plată, din piele neagră, cu margini aurite. 3 deschid cu gri*ă şi descopăr un medalion aşeat cu gri*ă pe o cati'ea bleumarin. In mod vădit, e din aur pur. compus dintr-o stea +n şase col(uri, +n interiorul căruia sunt doi şerpi cu coile +ncolăcite. Pe 'iecare v$r' al stelei, e gravată c$te o literă. 1-am habar ce ar putea să +nsemne. 3 pun la loc, căci nu e un obiect incriminatoriu. Pe ultimul r$nd de *os, găsesc o broşură legată. T on(ine un ci'ru relativ simplu, +nsă greu de urmărit. /n timp ce-i răs'oim paginile, constatăm că se schimbă +n 'iecare i a anului. Deci, indiviii nu se mul(umesc cu un limba* conven(ional, aşa cum am ascultat +n discu(ia cu :ohn Dic@son. &ucreaă cu ci'ruri, eact ca spionii clasici. 4ceasta +mi +ntăreşte credin(a că suntem pe urmele unui rechin important. " 1ici un 'el de bani sau obiecte pre(ioase, observă 4aul#
" &a ce i-ar 'olosi8 +l +ntreb eu. Meler de(ine +n mod oticial o avere. Cine i-ar putea controla toate conturile din i.nă şi străinătate8 " 1oi, de pildă. " Da, noi va trebui să scormonim ni(eluş prin secretul buncăr, +nchidem! hotărăsc eu. 2ehnicul se apucă de meşterit la broasca electronică lai cu mă plimb agale prin birou. clar că mi-am ghicit bine EH 1(
muşteriul. 1u se complică cu lucruri inutile. Păstreaă strictul secret necesar la +ndem$nă iar restul +l (ine la vedere. Poi(ia de proprietar de agen(ie de ştiri +i permite să stochee orice in'orma(ii po'teşte chelia sa. Dacă n-ar 'i 'ost ci'rul, +n aparen(ă nevinovat, am putea spune că am pătruns +n sei'ul unui *urnalist mai curios din 'ire. Cine opreşte pe un *urnalist să culeagă cele mai ciudate vonuri şi să le urmărească e'ectele din di'erite medii sociale8 1obod, amicii mei. " ;ata, mă anun(ă piticu(u< tehnic. " 1e cărăbănim, +l anun( eu. " 1u mai luăm la puricat şi eta*ul următor8 " &a ce bun8 Plăcintele erau aici. 4ltele nu mai sunt, nici să le cau(i cu lum$narea. +şi str$nge sculele +n geanta diplomat, atent să nu uite măcar un şurubel. u pun la loc tabloul şi-5 privesc din di'erite unghiuri, să mă asigur că a a*uns eact +n poi(ia ini(ială. " Mergem8 +ntreabă Paul. 4runc o privire la ceas. 1ici nu ştiu c$nd au trecut aproape trei ore. " Mergem, +l aprob eu şi o iau +nainte. 2recem pe l$ngă potaia leşinată şi cobor$m scările. &umina din hol e mai palidă iar tra'icul stradal, mult mai redus. /l anun( pe :ean că am cobor$t şi vom meşteri camerele de supraveghere. După aceasta, mă spri*in de-un perete, cu bra(ele +ncrucişate şi-5 las pe
Paul să-şi 'acă meseria. Piticu(u< moşmondeşte la pupitru vreo *umătate de oră, aşa cum mi-a şi spus dinainte. După aceasta, mă anun(ă că nici dracu< +n persoană n-ar putea dibui c-am trecut peacolo. r$ndul meu. Pun urechea pe spatele goriloiului care doarme către margine. =espiră destul de liniştit, dar nu va 'ace ochi 'ără interven(ia mea. /i poruncesc să se treească peste cinci minute, apoi +l prelucre şi pe celălalt. După aceasta, +l iau pe Paul şi ne apropiem de col(ul prin care am intrat. Mă interese la 'ilori dacă e curat pe stradă şi 'acem saltul pe trotuar. Pornim +napoi, către maşina cu care am venit. 0rcăm +n ea şi p luăm către cuibul curcanilor galici, să deşertăm mar'a. N
+n biroul lui :ean e v$noleală mare. Pe l$ngă noi trei, s-au mai +nghesiuit &ulu, Paul şi doi şe'i de echipă de 'ila*. 2o(i, să guste din bucuria victoriei. Deocamdată, gustăm din coniac, +n timp ce :ean pune sub cheie prada noastră. ora unu 'ără c$teva minute. " 4i is că ne duci la Moulin =ouge, +i aminteşte %ălaiul spaiului celto-gal. " &a ora asta8 se buruluieşte 'r$ncu< şi-şi aprinde un ciomag de tabac. Mergem noi +ntr-o i. " 2u eşti +n stare să ne tragi clapa, g$rie-br$nă. " Pe tine nici n-o să te iau, butoi 'ără 'und, +i replică l i . meu<. şti +n stare să mă 'aci de r$s +n public. " u, mă8 se ră(oieşte %ălaiul, autoindic$ndu-se cu degetul. 1-ai tu 'a(ă de ce cr$şme simandicoase a 'recventat %lăndelu<. &a Moulin =ouge, aveam masa mea, cu tot cu T&inie de companie. Mie-mi spui8 r$n*eşte 'r$ncu<. Cine crei că-(i o'e rea damele, să te tragă de limbă, c$nd erai muci de beat8 %ălaiul stă o clipă, ca lovit +n moalele capului, apoi ne ia de martori " 0ite cine se dădea 'ecioară, care n-a lucrat +n via(a lui cu paraşute! " rau 'iloare de-ale mele, um'latule, +l lămureşte :ean. 5 6i unde le ascuni acu<, c$nd suntem amici8 " Păi, s-au măritat şi ele, au mai +mbătr$nit... " Potlogarule! 4scuni cărni(ă 'ragedă de noi, să nu ne +ntindem la ca. " Pune-(i po'ta-n cui! +l +ndeamnă 'r$ncu<. Dacă. vrei cărni(ă mergătoare, ieşi şi aga(ă(i! u nu mai 'urnie aşa ceva. Discu(ia se aprinde pe măsură ce sticla cu tărie se goleşte. u n-am nici un che' să ies la o bombă, +n această noapte. Muşchii suprasolicita(i de emo(ia reprimată au +nceput să mă doară, de parcă aş avea 'ebră musculară. Ca atare, +i propun spaiului 'r$ne să ne vedem m$ine diminea(ă, pentru analia şi evaluarea materialelor culese din b$rlogu< lui Mel-er. :ean aprobă, căci şi pe el a +nceput să-5 a*ungă oboseala. / l +nş'ăcăm pe &ulu de chică şi5 scoatem a'ară, să ne conducă la hotel. Chiar şi somnoros, conduce tot +ndrăcit. Pustiu<
ăsta n-o să moară +n patu< lui, parol! &a hotel, +n timp ce mă pregătesc să mă ambale +n scutece, sună telemobilu<. 3 'i uitat 'r$ncu< să-mi spună ceva, g$ndesc eu şi deschid scula scandalagioaică. V-am treit din somn8 ciripeşte in'ormatoarea noastră. 1u, )ona. Citeam ceva interesant, o mint eu. 2otul e +n regulă8 &a mine, da. &a tine8 Malacu< doarme buştean. )ă vă dau detalii cum a adormit8 1u e caul. Mai bine, culcă-te şi tu! " %ine. 1e vedem c$nd mă +ntorc +n Paris8 1ega(ia +mi vine pe limbă, dar eperien(a de via(ă mă opreşte s-o eteriorie. 1u se ştie c$nd vom mai avea nevoie de serviciile acestei 'emeiuste. Ca atare, nu trebuie aruncată la gunoi, ca o lăm$ie stoarsă. /i răspund amabil " 3ric$nd dori(i, domnişoară. " Vă caut eu. " Minunat. " 1oapte bună, domnule conspirator! %ănuieşte ceva, dar nu reuşeşte să ne prindă de coadă. .i greu de presupus că nişte superspai 'ac ce 'acem noi acum, +n Paris. 4sta e situa(ia, +nsă. 1u se mai poartă mantia .i pumnalul. )piona*ul modern implică şi diverse tactici de diversiune, manipulare şi intoicare in'ormativă. Mă +ntind liniştit +n pat şi trag obloanele. N
o diminea(ă veselă, dar :ean ne primeşte grav, de pgrcă ar 'i +nghi(it un munte de tăm$ie. )e vede că, +n timpul nop(ii, şoricu(ii săi au ron(ăit materialele culese de la Meler . i n i fi descoperit ceva important. /mi aprind un tabacio@ şi-5 l a s să-şi *oace rolu< de mare secretos. 2ipu< aşteaptă să ne muiem mu'ele +n ca'elu(e, apoi +ncepe spiciu< 17 1&
4micii mei, am nimerit peste o conspira(ie mondială, cu obiective 'oarte perverse. " Vor să şterpelească h$rtia igienică din toate toaletele 'rancee8 se intereseaă %ălaiul pe un ton aparent serios. " Pregătesc o răsturnare politico-religioasă de mari propor(ii, replică spaiu< 'r$ne. In'iltreaă de*a guverne... " Pe-al nostru n-a reuşit să-5 in'iltree nici măcar dona =a(iune, +i eplică lipoveanul. Crei că ei au mai mult spor8
" 1u e nimic de glumit, +i pune :ean botni(a.4m dat peste o ramură a 3cultei care lucreaă pe tăr$m politico-reli-gios. 4u rescris de*a istoria &umii şi acum o răsp$ndesc, pentru a produce anumite e'ecte. " #ii concret! +l +ndemn eu. :ean Dupois +şi aprinde o nouă havană, apoi m$ng$ie teancul de 'oi din 'a(a sa. " o organia(ie mondială, şopteşte el cu importan(ă +n glas. )-a +ntins +n economie, politică şi religie. " Cam ca masoneria, aprecie eu. " Mai secretă. o organia(ie a elitelor bogate care vor să 'acă toate *ocurile &umii moderne. " Ji care e por(ia noastră din această salată8 +ntreb eu, căci mă g$ndesc să plec acasă. " Varain, nu te grăbi! +ncă n-ai auit groăvia. " Vor răboi mondial8 " Deocamdată, vor să +mpartă din nou 3menirea +n tabere contradictorii. 1u le place deloc climatul de pace care s-a instaurat la nivel mondial, după destrămarea lagărului socialist. no 8
" Pacea +nseamnă stagnare +n anumite ramuri eco-mice, recunosc eu. " 1u numai. Pacea +nseamnă şi scăderea in'luen(ei puterii oculte +n 'avoarea celei viibile, democratice. Conspiratorii se simt +ncorseta(i de legisla(iile na(ionale. " Cine sunt ei8 +l some eu să ne luminee partea dversă. " i +şi spun apostolii s'$rşitului, dar mă +ndoiesc de 'aptul că viseaă şi la s'$rşitul lor. " Ji au ca simbol o stea +n şase col(uri, cu doi şerpi +ncolăci(i +n interior8 +mi cade mie 'isa. " act. Din aceste documente, bate :ean cu palma pe h$rtii, reultă că au +naintat destul de serios, +n multe omenii. " 1e-atinge şi pe noi8 +ncerc eu din nou să ne delimităm de gaşca unor duşi cu pluta, cum +i bănuiesc pe Aapostolii s'$rşituluiB. Ji pe noi, con'irmă :ean.Vor să destrame 0niunea uropeană, +n următorii ececinspreece ani. /n acest scop, vor produce regres economic şi disensiuni +ntre statele membre. " +ncepe să 'ie serios, agree eu. C$ntă mai departe! " 0n punct din planul lor prevede iolarea =usiei şi determinarea unui regres accentuat al Chinei. " 1u-i treaba noastră. " %a este, mă contraice :ean. Vor să ne +nvră*bească 9:- noi, europenii, cu ruşii. " 1ici aşa rela(iile noastre nu sunt ecelente, din i tua etinderii 1423. " Iar AapostoliiB vor să le strice şi mai mult, +nc$t ruşii s.i i idice m$inile şi să le
deschidă por(ile către bogă(iile lor. EE EF " &a pastele cailor. " Varain, ui(i că ma*oritatea mu*icilor sunt religioşi8 De ce crei că ocul(ii au găsit tocmai acum osemintele 'amiliei lui 6ristos8 " 4ia e o şmecherie ie'tină, 'r$ncule. )-au inspirat din tra'icul cu moaşte practicat de greci şi de catolici. I(i dai seama c$te milioane de creştini vor viita Israelul, +n 'iecare an, să atingă moaştele8 un gheşe't pro'itabil. " Ji cu un anumit scop politic, mă completeaă 'r$n-cu<. &ocul unde se a'lă moaştele lui 6ristos nu mai poate 'i amenin(at de nimeni, 'ără o reac(ie violentă a popula(iilor creştine. A4postolii s'$rşituluiB viseaă să coaliee *umătatea creştină din 3menire +n *urul ciolanelor alea. 0nde se a'lă ele, acolo e (ara s'$ntă şi poporul ales, +n(elegi8 " Vor să-i (ină +n şah pe iranieni, cu amenin(area +ntregii creştinătă(i8 " act. 4u plani'icat cultivarea unei 'ervori religioase +n *urul moaştelor lui 6ristos. Conteaă +n special pe europenii din est care +ncă nu s-au lămurit c$te parale 'ace religia şi pe catolicii sud-americani. " Mişcări inteligente, aprecie eu neutru. Popii din =ăsărit sunt +n o'ensivă. " Mai răm$ne să le bage pe g$t chestia cu moaştele lui 6ristos. 3cul(ii au măsluit trebuşoara asta vreo două decenii. " 4m văut cum au ac(ionat clasic. 4u scos la +naintare 'alse somită(i, să nu le poată nimeni contraice +n plan ştiin(i'ic. 4cum, mai trebuie să aprindă masele de ignoran(i cu miracolele care se +nt$mplă celor care viiteaă moaştele din Ierusalim. Vor determina un eod către Israel. " Parcă le-ai citit planul, mă 'elicită :ean. 4sta scrie aici. )ă pătrundă cu miracolele +n mase, cu a*utorul cultelor religioase de orice 'el. Vor 'abrica c$teva secte noi, mai 9 iivc dec$t religia creştină tradi(ională. " Dar popimea se va opune, r$d eu. &e strică toate *ocurile de p$nă acum şi le ia sm$nt$nă de pe oalele lor. " 4u prevăut şi 'răm$ntările din r$ndul cultului creştin, mă asigură :ean. &e vor potoli şi-i vor manipula pe preo(i eact +n direc(iile de care v-am spus. Ji asta este numai una din ac(iunile +n derulare de pe agenda Aapostolilor s'$rşituluiB. " %ălaiul a 'ăcut o mutră acră, de-ai ice c-a băut o(et. %ombăne nemul(umit " Mă umple grea(a numai la ideea că ne vom con'runta cu popotamii. " 1ici o problemă, +l liniştesc eu. 1oi ne str$ngem baga*ele şi plecăm acasă. " 1u pute(i, mă contraice :ean. 1-am +nchis caul. " Ia-5 pe Isaac Meler sub geană şi du-te pe 'ir! +l +ndemn eu. 1oi (i-am 'ăcut intrarea.
" Meler e un simplu eecutant, Varain. Cloaca cea periculoasă e +n )tate. -Ji8 " Mă g$ndeam că a(i putea pune umărul să desc$lcim i(ele a'acerii. " 4dică, sare %ălaiul, noi să ne t$r$m pe moşia lu< )am, +n căutarea naşparliilor, iar tu să stai 'rumuşel pe 'otoliu8 Ce interesant g$ndeşti, cocoşelule! " 1oi nu suntem prea agrea(i +n )tate, bombăne :ean. FG ;3
" Pe noi, +nsă, ne iubesc teribil, +i spune lipoveanul. De +ndată ce ne-ar mirosi, ne-ar caa la un hotel de maimă securitate, pe cheltuiala 'ederalilor. Poate că lu< Corda i-ar o'eri şi-un scăunel electri'icat, doar din pură distrac(ie. 1o, amice, eu nu mai calc prin )04. u cuget rapid la +ntorsătura pe care a luat-o bisnisu<. Cremene ne-a lăsat o săptăm$nă +n #ran(a, să dăm o m$nă de a*utor, din amici(ie. )tatele 0nite, +nsă, sunt o altă m$ncare de peşte. 1u prea avem motive să credem că americanii ne iubesc, ba dimpotrivă. De-a lungul timpului, le-am stricat mai multe a'aceri gata coapte. 1u din răutate, ori pentru că nu ne-ar place an@eii. 4şa s-a +nt$mplat şi pace. 1-am 'ost pe aceeaşi parte a baricadei. /n plus, din c$te ştiu, 3culta e bine +n'iptă +n teritoriul american. Chiar şi organele de stat o servesc +n mod indirect, ca să nu mai spun de politicienii propulsa(i de oligarhi +n di'erite 'unc(ii. " Ce spui, Varain8 mă someaă 'r$ncu<. " 2rebuie să vorbesc cu Cremene. #ără aprobarea lui, nu ne mişcăm dincolo de 3cean. :ean +mi +ntinde tele'onul. /l re'u cu m$na +ntinsă " Cremene ar putea accepta numai dacă vede tot ce ai tu. " )ă trec prin 'a astea8! se revoltă 'r$ncu<. 1e-am putea deconspira +nainte de a ne apropia de marele boss. " &e ducem noi, cu avionul. " Ji mă lăsa(i cu 'undu-n baltă. " Ce mai conteaă c$teva ile8 Dacă şe'ul aprobă, +n trei ile, suntem pe cai, către )tate. " Ji dacă nu aprobă8 " +l prini pe Meler de AcoasteB şi-3 str$ngi bine. 2rebuie să scuipe ceva interesant. " Păcat de ca! se scarpină :ean cu 'urie +n cap. 4şa I e
Cam are dreptate, dar cine mai are timp să g$ndească pe termen lung, c$nd situa(ia
operativă se schimbă de la o i la alta8 1oi, rom$nii, avem durerile noastre nevindecate. 1u suntem blestema(i să plătim toate oalele sparte de mai marii &umii. 4m 'ăcut destule pentru 0manitate. 2rebuie să ne mai vedem şi de ale noastre. Cu astea +n g$nd, repet avertismentul 1u plecăm, 'ără aprobarea lui Cremene şi 'ără coneiuni sigure +n )04. " Credeam că ave(i de*a rela(ii amicale cu an@eii. =$d cam m$neşte " 4m schimbat 'ră(iorii mai mari din =ăsărit cu big *rot*ers din 4pus. 1ici o sco'ală. 2ot sub ocupa(ie se cheamă Că suntem. " )oarta na(iunilor mici. " 4cum, suntem europeni şi-ar trebui să ne privi(i alt'el, +l corecte eu. " Dovedi(i că sunte(i europeni! mă pune el la ambi(ie. " Pregăteşte documentele pentru Cremene! 1oi luăm primul avion către %ucureşti. 1u mai +ncearcă să argumentee nimic. /mi promite că va 'ace o selec(ie interesantă din documente, p$nă pe la pr$n. clar că a cedat. 1oi ne ridicăm şi-3 anun(ăm că vom pleca de +ndată ce vom primi materialele.
=nc$iu! Sam lene
4micii mei cititori, vă aminti(i imaginea tradi(ională a unchiului )am americanuB8 0n tip +ntre două v$rste, cu chelie şi burtică, 'lutur$nd o bărbi(ă rară şi-un drapel +nstelat8 Va(i amintit8 +ntre timp, imaginea lui s-a alterat viibil. %urtica s-a trans'ormat +n c$tamai burdihanu<, dc-i crapă redingota şi nădragii +n dungi, iar +n loc de drapel '$l'$ie un teanc de parai verişori, cunoscu(i +ndeobşte ca dolari. 2ipu< g$'$ie de prea multă slănină şi stresu< vie(ii de i cu i +l omoară. Din această cauă, am hotăr$t să nu-5 stresăm c-o cerere de viă, ci ne-am plăsmuit nişte paşapoarte 'aine, de-ai *ura că sunt americane. Iliu(ă 3roan, tehnicul nostru, a migălit +ndelung la ele. &e-a umplut de vie şi ştampile care probeaă că suntem nişte oneşti oameni de a'aceri merigani. 3neşti chiar suntem, iar a'acerile noastre din )tate nu-s deloc negli*abile. Mergem să vedem ce 'ăină se macină la moara lui :ohn Dic@son, amicu< lui Isaac Meler. Momentan, suntem +ntr-un turbo-*et care trebuie să ne care p$nă la 1e7 Ror@ . Drumui lung, aşa că mi-am luat măsuri de relaare. M-am descăl(at şi m-am +ntins ca un boier moldovean care tr$ndăveşte +n paua dintre două haleuri. Indianul Corda, tuns şi cu o musta(ă care trebuie să-i schimbe +n'ă(işarea, e la 'el de cuminte ca mine. 1umai %ălaiul se +ntre(ine cu nişte Apăpuşici burătoareB, cum li se mai spune stevardeselor. &e-a convins să-i toarne pe săturate şi-n compensa(ie le spune bancuri deocheate. )tevardi(ele iiechcaă ca nişte m$noace +n călduri, +n timp ce ma*oritatea pasagerilor soilesc cu s'orăituri. 4m tras un pui de somn şi, +n lipsă de ceva mai bun, mu a'und +n altul. Vise mult şi 'rumos. Mă vise din nou adolescent plin de speran(e şi idealuri, printre puştoaicele care +mi g$dilau inima la vremea respectivă. Vise liber ca un şoim +n bor. Pe atunci, nu ştiam ce +nseamnă durere şi +n'r$ngere. 2oate por(ile viselor +mi erau deschise larg, să mă
av$nt p$nă +n +naltu< Cerului. Mă rog, şti(i dumneavoastră cam ce viseaă adolescen(ii normali. ice(i că adolescen(ii clin vremea noastră nu mai viseaă la 'el8 Ji vi se pare normal8 1u, amicii mei, un adolescent 'ără vise e ca un vultur Iară aripi. 1oate cuceririle omeneşti (ncep de la vise. 3 g$l($itură mă treeşte. Casc ochii pe hublou. )ub noi, se vede oceanul. Către vest, la oriont, se ăreşte o linie vagă de păm$nt. 1e apropiem de 0nited )tates o' 4merica. Kara tuturor posibilită(ilor, cum au declarat-o ei cu m$ndrie mai mult sau mai pu(in +ntemeiată. Că uneori posibilită(ile respective se reduc la posibilitatea de a +ncasa un glon( +n devlă, de la vreun psihopat, nu-i nici un secret. Mai ai posibilitatea să dormi pe stradă, +n pur stil democratic, cum s-a impus şi la noi. Dacă te +mpinge aghiu(ă să-(i bagi nasu< +ntr-un cartier de negrişori, ai posibilitatea s-o iei pe coa*ă şi să răm$i 'ără portmoneu, 'ără (oale şi 'ără speran(a de a le căpăta +napoi. Vede(i ce multiple posibilită(i preintă moşia unchiului )am8 Ji +ncă nu vi le-am spus pe toate... 4teriăm +n bune condi(ii şi ne +nşiruim pentru controlul paşapoartelor. )ticle(ii an@ei de 'rontieră sunt aşa cum i-a(i văut prin 'ilme capsomani. 2e studiaă cu ochi impasibili, de peşte mort şi uită să $mbească amabil c$nd +i salu(i. F> F? 3 in'uie de polite(e latină nu le-ar strica deloc. 2recem de moacele lor acre şi ne recuperăm baga*ele. 0n singur om ne aşteaptă la terminal - reidentul Munteanu. cam bătr$ior pentru nobila meserie, dar preintă maim de +ncredere. 2oată via(a lui a spionat, deplin acoperit, +n )04 şi Canada. 4re o biogra'ie beton şi cetă(enie dublă - americană şi canadiană. Convenabil, nu8 Dacă se-mpute macaroana pe o parte a 'rontierei, trece pe cealaltă. 1e +mbră(işăm călduros cu bătr$nul reident, să simtă oleacă din aerul rom$nesc. /n situa(ia lui, oric$t de mare ar 'i dorul de plaiurile natale, nu are voie să calce prin =om$nia. /l +ntreb de 'iică-sa, =amona. 4'lu că s-a măritat +n Canada şi a 'ăcut doi băie(i. Cum s-ar ice, e bunic. /mbătr$neşte 3ctogonul, g$ndesc eu. /n vreo ece-cinspreece ani, to(i vom 'i nişte bunici, mai tinerei sau mai boşorogi. Cine să ducă steagul nostru mai departe8 mă +ntreb eu cu triste(e. ;enera(iile tinere nu-s interesate de via(a de sacri'iciu. Capi-talismu< sălbatic le-a +n'ipt +n creiere obsesia pentru bani, se şi poi(ii sociale c$t mai +nalte. 1obila noastră breaslă se cam duce de r$pă. =eidentul Munteanu ne conduce +n t$rgu< 1e7 Ror@ului şi ne planteaă +ntr-un apartament semicentral, cu patru camere. Pe masa din su'ragerie, la vedere, ac aruncate mai multe scule de interceptare şi-un lansator psihotronic. )unt procurate de la pia(a liberă, ne eplică Munteanu, aşa că n-are de ce să le ascundă. /n timp ce noi ne spălăm, bătr$nul desc$ntă nişte ca'ele +n bucătărie, să ne treească. )chimbarea de 'us orar ne-a cam dat ame(eli de cap şi trebuie s-o +nvingem. +n 'ine, suntem gata de raport. 1e aprindem cuiele de i o.cillg şi apucăm ceştile de ca'ea. Munteanu +ncepe destul de reticent
" Clientu< pe care mi l-a(i indicat, >o$n Dic@son, e o 0Ctllă mare. " 1oi nu ne ocupăm de caracudă, +i amintesc eu# 5 mare şi bine +n'ipt +n cercul puterii americane, i ontinuă reidentul. )-a +mbogă(it din 'urniarea unor echipamente către armata americană, +n ultimele răboaie. Iugoslavia, 4'ganistan, ;ol' şi Ira@, adică. " Intră +n schema noastră, +l +ncura*e eu să continue. " 4re şi a'aceri cu petrol, mai ales din import. Ca orice bogătaş care se respectă, şi-a cumpărat o 'ermă de c$teva sute de hectare +n sud. " C$nd8 mă reped eu la in'orma(ie. Munteanu +nchide ochii, veri'ică ceva +n gând şi-mi răspunde " +n iunie HGG>. #erma e aşeată pe =io ;andc, în 1e7 Meico. un peisa* splendid acolo. Jtiu, c-am 'ost prin onă. Cultivă ceva8 " )ursele mele nu cunosc. 1-am trimis pe nimeni la 'a(a locului. +mi +nt$lneşte privirea deaprobatoare şi se scuă Varain, suntem prea mici pentru un răboi atât de mare. >o$n Dic@son are un imperiu 'inanciar şi de rela(ii. 1oi suntem patru... " Jtiu eact cum stăm, +l opresc eu. 4i reuşit să pătruni măcar la tele'onul de la birou8 " 1ici n-am +ndrănit, Varain. #irma de detectivi particulari cu care am lucrat preintă garan(ii limitate, ca orice altă 'irmă de pro'il, de alt'el. FL F Va trebui să 'acem totul cu m$na noastră. Munteanu mă priveşte ne+ncreător " Varain, sediul lui Dic@son din 1e7 Ror@ e o adevărată citadelă, +ntinsă pe mai multe eta*e ale unui g$rie-nori. 1ici agen(ii 'ederali n-ar +ndrăni. " 1oi trebuie să +ndrănim, deoarece nu avem +ncotro. )'$ntu< Duh nu mai a*ută spionii. " 1-ai cum pătrunde acolo. " Vom pătrunde, +l contraice Corda liniştit. u şi cu Varain. " act, +l sus(in eu. Ji vom planta o ploşni(ă +n tele'onul principal, să +n(elegem c$t de c$t ce +nv$rte suspectul. " Dic@son se +nv$rte +n cercurile celor mai mari mahări din )tate, protesteaă Munteanu. Dacă ne miros, aruncă poli(ia 'ederală pe urmele noastre. +ndrăne(ii +nving, +i amintesc eu un principiu al breslei noastre. Intrăm! " 1u garante nimic. " 1ici nu mai trebuie să garantei. Preiau conducerea opera(iei. ;ata de ac(iune8 +i +ntreb eu pe ceilal(i doi.
" ;ata, con'irmă indianul. " )ă iau un g$t de tărie şi-s gata, anun(ă lipoveanul. " 39! &uăm un brea@'ast şi plecăm să studiem b$rlogul marelui boss! 1e mutăm la masa de l$ngă bucătărie. )coatem din 'rigider diverse conserve şi +ncropim un mic de*un. /l stropim cu ca'ea şi-5 a'umăm cu (igări, să ne (ină p$nă după amiaă. După asta, ne ridicăm hotăr$(i să-i rupem g$tu< lui :ohn Dic@son.
Clădirile imense din 1e7 Ror@ impun un respect vecin cu divina(ia peianilor de tipul nostru, veni(i din estul uropei# Civilia(ia chirpicului armat natural, cu paie, se con'runtă cu civilia(ia structurilor de o(el, beton şi sticlă. Dacă ibuteşti să depăşeşti compleu< de in'erioritate, po(i păşi +nainte, ca un +nvingător. 4sta 'acem noi acum depăşim compleul chirpicului. /n concret, căscăm gura la clădirea cu eci de eta*e +n care se a'lă b$rlogu< lui Dic@son. Corda e mai destins, căci a trăit mul(i ani +n )tate şi s-a adaptat la via(a trepidantă. 1e luăm inima +n din(i şi urcăm p$nă la eta*ul doispreece, de unde +ncepe imperiul clientului nostru. Constatăm că eta*ul e blindat cu uşi şmechere, cu deschidere electronică şi păit de gorile ambalate +n uni'orme de lori. Ji la eta*ele superioare, situa(ia se preintă la 'el. 4sta nu +nseamnă că ne dăm bătu(i. Plecăm linişti(i la un restaurant, să ne luăm pr$nul. 6aleala americană nu e at$t de gustoasă ca a noastră, dar nu protestăm. Doar avem acte de sitiăni americani, ce naiba! După pr$n, ne mai '$l'$im prin oraş c$teva ore, pun$nd la punct un plan. &a ora cinci 'ără un s'ert după amiaă, suntem din nou +n 'a(a uşilor de la eta*ul doispreece. 4m mirosit că marea sculă, Dic@son, are biroul pe acest palier. /ntr-adevăr, gorilele sunt +n stare de alertă. Pe la cinci 'ără c$teva minute, un grup compact se apropie de uşă. 4la e Dic@son, ni-5 indică Munteanu. FE FF 2ipu< e +ncadrat de patru indivii musculoşi, +n(oli(i 'estiv şi cu pistoalele aproape la vedere. 4şa paă mai au doar demnitarii de rang +nalt. )uspectu< +mi produce aversiune de la prima vedere. un tip uscă(iv, cu un r$n*et binevoitor +ntins pe 'a(ă, cam ca al lui :ohn-trei-mandate, cunoscut dumneavoastră sub numele de Ion Iliescu. Via(a m-a +nvă(at că inşii cu ast'el de $mbete sunt +n stare de cele mai mari măgării. Mă contraice cineva8 Vreau probe, amicii mei. ice(i că :ohn-trei-mandate nu e chiar rău8 4tunci, de ce nu-5 pune(i +n ciorbă, să dea gust8 Mahărul trece cu suita sa şi noi răm$nem pe loc. /n urma sa, se revarsă un 'luviu de trăgători la şaibă, de ambele see. Mustăria lui Dic@son 'unc(ioneaă cu mai mult de o mie de şoricu(i de birou. 1e amestecăm printre ei şi cobor$m +mpreună. &a ieşirea din clădire, mă re+nt$lnesc cu amicii.
&ovit! anun( eu m$ndru şi preint o cartelă de acces, pe care am şterpelit-o din pochitu< unui birocrat negli*ent. Ji eu! ridică Corda +ncă o cartelă. Pot *ura că lucre aici, de mul(i ani. Vei că se poate8 +l +ncura*e eu pe Munteanu. Ji ce 'olos8 ridică el din umeri. Ve(i pătrunde +n interior, dar vă vor descoperi. Chiar dacă nu vă descoperă, cum să intra(i +n biroul lui Dic@son +n plină i8 Mai vedem noi, spun eu plin de +ncredere. 6ai să sărbătorim evenimentul! &uăm nişte potol ambalat, plin de colesterol, după unele păreri şi două sticle de vin. &ipoveanul +şi asigură ra(ia de tărie separat, căci el nu bea vin dec$t la ocaii slăbănoage. 1u-5 simte la măsele, ice el. 1e +ntoarcem +n apartamentul nostru conspirativ şi punem de-un haleu cu pileală. %eau şi cu, căci sunt mul(umit de prima i de muncă +n t$rgu< ăsta su'ocant. 4m 'ăcut un pas mărişor, g$ndesc eu. =estul vor vrui de la sine. +ncheiem parangelia pe la mieul nop(ii şi ne re-ngem la culcare. Datorită schimbării de 'us orar, somnu< nu sc lipeşte de mine nici cu ordinu< procuraturii. Ca atare, mă perpelesc +ntre cearcea'uri şi-mi imagine cum vom da gaură +n hogeacu< lui Dic@son. o treabă a dracului de riscantă, pe onoarea mea. N N 3ra opt şi *umătate diminea(a. u şi Corda am m$ncat dravăn, să ne a*ungă pentru mai mult timp. Momentan, aşteptăm +n 'a(a clădirii, să se adune anga*a(ii lui Dic@son. #iecare avem c$te o geantă diplomat +n care am +ngrămădit potol, apă şi (igări, c$t să ne a*ungă p$nă m$ine diminea(ă. Munteanu ne-a echipat cu nişte minista(ii prin care putem comunica +ntre noi şi cu amicii rămaşi a'ară. 3ra nouă 'ără c$teva minute. /ncepe aventura. Dacă păgubaşii au reclamat dispari(ia cartelelor, va ieşi un hai naşparliu de tot. 1e amestecăm printre 'unc(ionari şi a*ungem la uşa electronică. larg deschisă, dar un goriloi de paă supravegheaă pontarea electronică. mo(ia +ncearcă să-mi tacă 'i(e, +nsă +i dau un br$nci c$t colo. /n de'initiv, am 'ăcut cu chestii mai riscante dec$t să intru +ntr-o prăvălie a unui pimaş. %ag cartela +n aparat, 'ără a-mi arăta mutra şi trec mai departe. 1imeni nu-mi dă cea mai mică aten(ie. )unt +mbrăcat +ntr-un costum bleumarin cu dungi 'ine, la 'el de elegant ca ma*oritatea 'unc(ionarilor. 5GG 5G5 Puhoiul de oameni mă poartă pe un hol imens, de unde se despart sumedenie de holuri mai mici. Din mers, +l +ntreb pe Corda cum stă. 4 trecut şi el de cerberu< de la poartă şi se '$($ie prin mul(ime. 4m$ndoi căutăm un b$rlog +n care să ne ascundem +n timpul ilei. V-a(i prins că vrem să dăm gaură la cuibuşoru< lui Dic@son +n timpul nop(ii8 39! 4sta vrem să 'acem. Pe timpul ilei, +nsă, trebuie să ne ascundem undeva, deoarece n-avem un loc de muncă şi am putea atrage aten(ia paei, dacă am umbla 'leaura pe holuri.
3bserv că personalul de +ntre(inere se retrage. 4u 'ăcut cură(enie +n ultimele două ore şi acum +şi pun la o'icii aparatele de aspirat, spălat şi lustruit. Iată un loc +n care nu va mai umbla nimeni p$nă m$ine diminea(ă, constat eu şi-5 anun( pe Corda. Indianul aprobă din tot su'letul. Ceva mai bun nici c-am putea găsi. Ca atare, mă poste +n spatele unui negrotei +mbrăcat +n salopetă bleu, inscrip(ionată cu galben. /l urmăresc p$nă la o'iciul +n care +şi AparcheaăB aspiratorul-spălător şi mă opresc pu(in mai +ncolo. Coloratu< se mişcă 'ără grabă. /mpinge uşa o'iciului, intră şi o +nchide după el. )per să nu se apuce de medita(ie, căci anga*a(ii se pierd prin birouri şi risc să răm$n singur +n tot holul. 3ra nouă punct. 4 dracului societate de consum cu eploatarea ei! 2o(i anga*a(ii au intrat +n birouri, ca purta(i de duhuri. 1umai eu şi Corda stăm 'a(ă +n 'a(ă şi discutăm, aparent deinvol(i. Pe cinstite, ne măn$ncă picioarele s-o roim din hol, +nsă nici un o'iciu nu e liber. Personalul de serviciu +nt$rie cu părăsirea locurilor de muncă. /n g$nd, +i comand negroteiului din spatele uşii +n 'a(a căreia stăm să iasă c$t mai urgent. Desigur, comanda nu e tocmai academică. Ieşi, dracului, cioară! spun eu +n g$nd. Cioara se +ncăpă($neaă să nu iasă, iar pe tot holul suntem numai noi doi şi gorilele din paă. 1e pre'acem că discutăm aprins o problemă, să ne *usti'icăm cumva preen(a +na'ara birourilor. 4u trecut ece minute de la +nceperea programului şi nigeru< n-a părăsit o'iciul. 1oroc de 'aptul că personalul a +nceput să circule de colo, colo, cu probleme de serviciu. 1e schimbăm poi(ia, c$t mai departe de uşa de acces şi ne pre'acem la 'el de angrena(i +n debateri. Mă s'iesc să vă reproduc ce-i la gura noastră +mpotriva moco'anilor de la cură(enie care nu se dau dusi. 4 trecut mai mult de un s'ert de oră. 3 (a(ă grasă ca o balenă părăseşte unul din o'icii, +nsă prin *ur sunt multe persoane. 3bservăm că n-a +nchis coşmelia +n care +şi păstreaă materialele de cură(enie şi +ncepem să ne apropiem pe nesim(ite de ea. Corda a*unge cu spatele l$ngă uşa o'iciului. 3 +ncearcă şi aceasta se deschide. Indianul se topeşte +n spatele uşii. 1u mai am timp de +nt$riat. Mă strecor după el. Corda răsuceşte cheia +n broască şi mă anun(ă ceva mai bine dec$t +ntr-o celulă de puşcărie. 3'iciul e cam de trei pe trei metri. /n cuier, stau (oalele de protec(ie ale matracucii care tocmai ne-a 'ăcut bucuria şi s-a uşchit. Maşina de măturat şi lustruit e chiar l$ngă uşă. 0n stativ cu detergen(i, perii şi alte mara'eturi ocupă peretele din 'und. /n rest, pustiu. 1imic pe care să ne aşeăm oasele. Vă imagina(i ce idei ar umbla prin dovleceii unora care ne-ar găsi +n această gaură de şoareci8 +mpingem aparatul de aspirat şi măturat p$nă către perete şi ne aşeăm pe el. Durerea mare e că nici nu vom putea 'uma dec$t pu(in şi cu r$ndul, să nu iasă 'um din cote(. De 'recventat toaleta, nici vorbă. 1u putem părăsi locul p$nă 5GH 5G ce nu se termină programul. Ca atare, ne +narmăm cu o doă de nesim(ire şi +ncepem să
tăcem cu sim( de răspundere. Discu(iile ar putea 'i auite +n hol şi noi nu vrem să atragem aten(ia +n nici un 'el. După o *umătate *umătate de oră, oră, cineva +ncearcă +ncearcă să intre. 4pasă 4pasă clan(a din din viteă şi şi o cheamă pe Moll. Probabil, e vorba de grăsana care şi-a 'ăcut pomană cu noi, şterg$nd-o de la locul de muncă mai devreme. 1oi tăcem chitic şi tipu< nu insistă. 4m trecut cu bine de primul hop. V-am spus eu că +ndrăne(ii +nving. Mă spri*in cu spatele dc perete şi +ncep să cuget la chestiuni mişto, să uit că sunt prionier +ntr-o cuşcă. Indianul e impasibil ca o statuie. 4re antrenament la omor$t timpul. Ji orele +ncep să treacă. &a pr$n, deschidem deschidem gentile gentile diplomat diplomat şi luăm pr$nul pr$nul pe genunchi. genunchi. %em şi nişte nişte suc, apoi aprindem o singură (igară. 3 'acem poştă, +ncerc$nd să scoatem c$t mai pu(in 'um din ea. Partea bună e că mai avem numai vreo trei ore de p$rnaie benevolă. /mi 'ie privirea pe cadranul ceasului şi mă *oc de-a urmărit acele. )ecundarul se mişcă destul de sprin(ar, dar minutaru< se t$răşte ca un pensionar rom$n care vine de la mitingu< 'oamei. 1u i-a(i văut cum se mişcă8 Poate că ar trebui să-i vede(i că şi dumneavoastră dumneavoastră ve(i a*unge pensionari. +ncă vreo vreo oră p$nă p$nă la terminarea terminarea programu programului. lui. /ncerc /ncerc să ghicesc ghicesc cum reuşesc reuşesc unii unii să tr$ndăvească c$t e iulica de mare şi nu reuşesc. Probabil, se nasc cu o genă +n minus ori +n plus 'a(ă de noi, oamenii activi. P$nă şi indianul a +nceput să numere minutele care ne despart de o relativă libertate. In 'ine, +ncepe murmurul murmurul general. general. Joricu(ii de birou se pregătesc să plece pe la casele lor. 1e +nviorăm ca doi o*
32?
5G? că sediile de 'irme nu prea sunt atacate, de vreme ce nimeni nu +nchide nimic. &a drept vorbind, nici nu c nimic de luat din ele. Doar calculatoare şi h$r(oage. Cine să se bucure la ele8 4m pătruns pătruns +ntr-un +ntr-un soi soi de secretariat secretariat cu şase şase mese pline pline de scule electroni electronice. ce. 1umai una, cea de l$ngă uşă, are şi tele'oane. /nseamnă că aici lucreaă secretara propriu-isă. /mi trag mănuşile chirurgicale pe m$ini, să nu las nici o amprentă şi +ncerc uşa biroului. 4ceasta este +nchisă, semn că şi toleran(a are nişte limite. #ac un ra(ionament rapid şi decid că, pentru a evita vreun sensor de alarmă, se impune un salt prin id. Ca atare, +l invit pe Corda l$ngă mine şi trecem dincolo de uşă, +mbră(işa(i ca nişte siamei. %iroul lui lui Dic@son Dic@son e mare mare c$t o discotecă. /l studiem 'ugitiv, 'ugitiv, căci nu inten(ionăm inten(ionăm să-5 puricăm la amănunt. 3 masă de consiliu e +ncon*urată de c$teva scaune 'oarte elegante. 1u preintă interes. Pe biroul suspectului, suspectului, un singur tele'on tele'on 'i, de culoare roşie. /l iau şii plante o Aploşni(ăB con'ec(ionată de m$na lui 3roan. 1ici tata spionilor n-o poate descoperi, cu cele mai so'isticate scule anti-micro'on. Calculatorul a rămas pornit şi clipoceşte uşor, ca o m$(ă obosită. 4sta +mi dă o idee la care nu g$ndisem anterior. Indios, Indios, mă mă adrese adrese eu lui lui Corda, Corda, nu crei c-ar c-ar trebui trebui să să periem periem b$rlogu< b$rlogu< ăsta mai mai pro'und8 4vem o noapte la dispoi(ie, aprobă el, dar nu pare să ascundă nimic. )ă vedem totuşi. +mpăr(im biroul biroul +n două şi"5 şi"5 luăm la la puricat. Interesant Interesant e 'aptul că tipul nu 'oloseşte 'işet, ci un simplu dulap de lemn sculptat. 1-are nimic de ascuns sau are o ascunătoare +n altă parte8 Decid să apele la intui(ie şi, ca atare, mă opresc din scormonit. /mi pun m$inile la spate şi +ncep să mă plimb prin cameră ca un burghe 'ără gri*i. %iroul din lemn lemn masiv, masiv, cu 'a(ă 'a(ă de piele imprim imprimată ată,, mă atrage atrage ca un magnet. magnet. /l iau la cercetat@ trăg$nd sertar după sertar. ;ăsesc un număr mic de obiecte, semn că suspectu< nu prea se dă +n v$nt după muncă umaniată. Ji-a clădit un imperiu, a pus oameni de +ncredere +n punctele cheie şi +nainteaă +n virtutea iner(iei. Probabil, el intervine numai c$nd e rostu< de +nş'ăcat vreo halcă din contractele cu stătu<. Cam ca şi la noi, nu8 )ertarele lunecă lunecă silen(ios silen(ios pe role şi mie-mi umblă umblă g$ndul g$ndul la şmecherii descoperite descoperite la alte birouri de acelaşi tip. Clic! 'ace neuronu< cel deştept şi-o iau de la capăt. Măsor ad$ncimea sertarelor trase din ochi şi mă opresc la unul care e mai str$mt. /l trag complet a'ară şi descopăr ascunătoarea. 4ici, indios! indios! +l chem eu pe pe Corda, Corda, cu minicamera minicamera de 'ilmat. Primul lucru lucru care +mi +mi sare +n ochi e steau steau +n şase şase col(uri col(uri cu şerpii +ncolăci(i. tot din aur, ca şi a lui Meler, +nsă col(urile sunt bătute +n diamante iar ochii şerpilor sunt con'ec(iona(i din rubine. rubine. )e vede că avem de a 'ace cu un tip situat pe o poi(ie mai +naltă +n ierarhia Aapostolilor s'$rşituluiB. Pun *ucăria pe birou şi +ncep să veri'ic celelalte obiecte din dublul 'und al sertarului. 3 agendă electronică ne ia vreo *umătate de oră s-o copiem şi nici măcar nu e +n clar. Ma*oritatea persoanelor 'igureaă cu numele de bote sau cu porecle. )e vede că-s tipii din +nalta societate din care Dic@son ciupeşte gologanii.
CD-ul CD-ul care urmeaă urmeaă ne dă dă oleacă oleacă de bătaie bătaie de cap. 1-avem 1-avem sculă sculă de copiat copiat,, aşa că-5 punem direct +n calculator. calculator. &a +nceput, 'ace nauri şi cere parolă. Indianul Indianul +l tromboneşte tromboneşte 327
5G cu tot soiul de subter'ugii şi pe ecran apare o hartă a )tatelor 0nite. 4numite one sunt haşurate cu linii roşii şi inscrip(ionate cu litere. Mă prind rapid că e vorba de proprietă(ile AapostolilorB, AapostolilorB, deoarece un mare petec haşurat se +ntinde de-a lungul 'luviului =io ;rande, mai la sud de )anta #e. 4u acaparat ceva ceva teritorii, teritorii, comenteaă Corda. +h+, aprob eu. 0nchiu< )am nu e deloc atent. 0nchiul )am doarme pe el, mormăie mormăie Corda. prea lenevit să se prindă prindă că gangsterii gangsterii cu gulere albe +i +mpart moşia. &e spunem ceva 'ederalilor8 Indianul 'ilmeaă harta, apoi +mi răspunde Dacă pică şi ei cu ceva la schimb, +i luminăm. luminăm. Vedem noi mai t$riu dacă ne convine convine să 'acem tărăboi tărăboi +n *urul *urul acestei +mpăr(iri, +mpăr(iri, decid eu şi introduc introduc următorul cd +n aparat. Pe ecran +ncep +ncep să rulee rulee un soi de de 'işe de cadre, cadre, cu 'otogr 'otogra'ii a'ii lipite lipite +n col(u col(ull st$ng. st$ng. Prima la r$nd e o damicelă brune(ică, cu o claie de păr cre(, +n dreptul căreia scrie &ucia 1avaro. Citim pagina şi a'lăm că donşoara şi-a luat maste-ratul +n psihologie psihologie la Xashin Xashingto gton, n, a lucrat lucrat +ntr-u +ntr-unn labora laborato torr al CI4, CI4, e divor( divor(ată ată şi n-are n-are copii copii sau rude apropiate. /n continuare, +i sunt descrise +nsuşirile de personalitate aşa cum reultă dintr-o testare serioasă. #ilmăm tot şi trecem mai departe. /n decurs de vreo oră şi *umătate, citim şi 'ilmăm vreo sută de ast'el de 'işe. Ma*oritatea sunt ale unor tineri sub optspreece ani, de ambele see şi din toate rasele trăitoare pe teritoriul )04. o cartotecă de agen(i, presupune Corda. Corda. 2o(i au +nsuşi +nsuşiri ri psihice psihice de ecep(ie ecep(ie,, rostesc eu g$ndit g$nditor. or. Poate că tipu< tipu< e interesat interesat de agen(i paranormali. ;ăsim unul +n carne şi oase şi ne lămurim. Mai greu să-i găsim, găsim, :ohn, :ohn, +l contraic contraic eu. 1ici unul nu are adresă. Mda. Va trebui să intru +n eviden(ele poli(iei locale. 1u acum, căci nu avem timp, +l am$n eu. După După ce ieşim de aici. Indianul aruncă aruncă o privire privire la ceas şi o umbră de mirare mirare +i apare pe pe 'igura-i smeadă. smeadă. De*a, e trecut de mieul nop(ii. Ji noi care credeam că vom reolva problema +n ece minute! 0rmătorul 0rmătorul cd cupri cuprinde nde o hartă hartă a &umii. &umii. Din loc +n loc, loc, e marcată marcată cu puncte puncte negre negre şi inscrip(ii ci'rate. Probabil, sunt baele ori agen(ii lor de in'luen(ă. 1-avem cum să devenim siguri, deoarece ne lipseşte ci'rul. Punem cd-ul la loc şi luăm ultima piesă din sertar - c$teva 'oi scrise de m$nă, +n limba engleă. &e 'ilmăm, apoi +ncepem să le citim. un soi de raport al unui individ subordonat, +n care Dic@son e in'ormat despre evolu(ia
unor subiec(i umani. 1u seamănă a p$ră, ci a raport ştiin(i'ic. Părerea că Dic@son se ocupă de 'abricarea unor paranormali mi se +ntăreşte. %ălaiul mă apeleaă prin cască şi mă +ntreabă dacă mai 'recăm mult mentolul +n interior. /l asigur că ne va vedea 'a(adele destul de cur$nd şi aran*e la loc sertarul secret. Ieşim din birou aşa cum am intrat, prin salt. Pentru +nceput, ne oprim +ntr-un XC şi tragem din papiroase pe săturate. 1-am 'umat mai mult de patru ore, pricepe(i8 +n timp ce pu'ăim, analiăm variantele de retragere. Dacă răm$nem p$nă diminea(ă, riscăm să ne găsească personalul de cură(enie. Mai s'$nt ni se pare să ne 'urişăm pe sub ochii panicilor. 3ra unu şi c$teva minute. 4runcăm o ocheadă a'ară. 0n goriloi se plimbă pe hol, cu m$inile prinse +n centură. 5GE 5GF Celălalt trage la aghioase +n 'otoliu, l$ngă uşa de intrare. Mintenaş, ideea +mi vine şi-o aplic 'ără să stau pe g$nduri. 4ştept ca gorila plimbărea(ă să a*ungă +n dreptul nostru şi-i tr$ntesc un 'ulger psi +n t$mpla st$ngă. 2ipu< se moaie ca o *ucărie de c$rpă şi lunecă spre podea. Indianul sare şi-5 prinde, să nu 'acă gomot. /l +ntinde pe podeaua de marmură şimi 'ace semn s-o roim. Din mers, +l ating pe goriloiul adormit la căpă($nă. 1u prea tare, să nu-5 adorm pentru vecie. După aceasta, deschidem uşa cu cartelele şi ieşim mai nevinova(i ca nişte prunci. Cobor$m pe scări, să nu alarmăm panicul de la intrarea principală. C$nd a*ungem l$ngă el, constatăm că e ad$ncit +n lectura unei revistu(e colorate. 2recem tiptil de ghereta lui şi ne strecurăm +n parcare. 0şile de la maşină se deschid +n +nt$mpinarea noastră. 1e aruncăm pe bancheta din spate şi eu ordon Direct acasă! M$ine, pe la nouă, trebuie să ne +ntoarcem, să tragem cu urechea. 3 să ne treacă os prin os, bombăne %ălaiul. Mai bine punem nişte detectivi să tragă cu timpanu< +n locu< nostru. 1u mai implicăm pe nimeni! i-o rete eu. Dic@son e prea important să riscăm o deconspirare. Munteanu demareaă şi ia direc(ia casei conspirative +n care ne-am aciuat. u mă simt relativ mul(umit. Pentru prima i, nu e deloc rău. )ă vedem ce ne aduce viitorul. =n institut ciudat
4m apucat c$teva ore de somn şi am băut nişte ca'ele (apene, să '$l'$ie cordu<, nu alta. 1e-am luat proviii şi la noi, căci iua e lungă şi nu se ştie ce iepuri vor ($şni din tarlaua lui Dic@son. 4cum, stăm relativ relaa(i, +ntr-o dubită +nchiriată şi tragem cu urechile la discu(iile pimaşilor. Ploşni(a plantată de noi +n tele'onu< suspectului se aude per'ect, probă că lliu(ă 3roan, tehnicu< nostru, e un as +n materie. Deocamdată, clientu< nostru
primeşte rapoarte din partea unor şe'i de departamente. 3 chestiune tare plicticoasă, pe care o compensăm trăg$nd v$rtos din (igări. Ran@eii 'olosesc dialectul lor cam repeit, 'apt pentru care ascultarea la cască o 'ace :ohn Corda. Doar e la el acasă şi călare pe situa(ie, nu8 3rele se t$răsc +ncet, ca g$ndurile unui parlamentar +mbuibat, care şi-a 'ăcut de*a şmenurile şi şi-a luat şpăgile de rigoare. %ălaiul, ni(el Aa'ectatB de pileală, 'redoneaă +ncetişor 'r$nturi din marea epopee a aventurierilor din stul sălbatic 4'ară-i vară indiană. Mioara pune murături, )ătul de via(a de cătană, Petrică intră +n călduri. Ji-adună iute nişte (oale Ji le +ndeasă +n (uhal. 55G 555 gata să o ia la gioale Din cuibuşoru< con*ugal. Ce 'aci acolo, măi gitane8 <&-ntreabă soa(a drăgăstos, )ă ştii c-am mirosit, motane. Că ieşi pe uşa de din dos. Păi, ce să 'ac, Mioară dragă, 6ali-(i-aş banii din posnar8 3 damicelă gură-'ragă M-aşteaptă colo, +n baar. Mă duc cu ea +n lumea largă, )ă-mi c$nte ilnic de amor. 2u ai a*uns cam boşoroagă Ji-mi strici imaginea-n popor. urlătoare de manele M-o ridica din nou pe val. /(i las purcoiu< de lovele, )ă nu te-ntini la caşcaval. 1u cred că discu(ia dintre Petrică ;$t ;olaş şi coana Mioara a 'ost chiar at$t de civiliată, +l +ntrerup eu. Păi, cine a is c-a 'ost8 +ntreabă lipoveanul. Pe timpu< parlamentarilor, coana Mioara i-a pus crati(ele +n cap, iar gitanu< Petre =oman-1eulander i-a +nvine(it un ochi. Da< 'a(ă de public, s-au pre'ăcut că sunt oameni civilia(i, nu şătrari. cum le e săm$n(a. 55H 4şa mai merge. Ji ;$t ;olaş şi-a luat remorcă nouă... cam c$rpită pe ici, pe colo, da<, la anii săi, pare 'ragedă ca o ambilică. Ji e sensibilă mititica. 4şa am auit 4şa8 4u dat @ilometra*u< la ero şi-au +nceput o idilă ca-n poveştile lui Ispirescu. Ji vor
trăi 'erici(i, ca tuşea şi *unghiu<, p$nă... P$nă ce Petrică va descoperi că trebuie să pape lortu< cu amicii. Mult nu l-o (ine v$na nici pe el, că are nişte ani +n cocoaşă. mai puriu dec$t mine cu vreo ece ani. Da< se dă cocoş t$năr. +h+. /şi r$n*eşte 'asolea la to(i, de parcă ar 'i 'ericit mangositu<. Ji nu-i8 Poate )ilvica manelista să-5 mai scoată din putina cu melancolie +n care a căut după ce-a 'ost minerit, apoi, *e'uit piratereşte, de %ăsu. Dic@son discută c-un consilier de la Casa 4lbă, ne anun(ă Corda şoptit. vorba de 'urnituri pentru Ira@. 4! se bucură lipoveanul, ;ică a lu< %uş nu se ast$mpără. Mai are de pompat nişte (i(ei ira@ian, pe neve, +n petrolierele americane. Dreptul ho(ului mai tare, comente eu 'iloso'ic. I-a +ncălecat pe ira@ieni şi-i *umuleşte p$nă la ultimul baril. +n numele paci'icării, multe măgării se 'ac. Da< şi mul(i an@ei crapă ca nişte c$ini. 1u-5 văd deloc hine pe %uş la următoarele alegeri. 1ici n-ai de ce. %ush şi-a +ndeplinit misiunea trasată de 3cultă. 4cum se poate retrage +n plan secund, +n Consiliul 3cult )uprem. 5 5 Iar se lasă liniştea. )coatem sandvişurile şi ne potolim 'oamea. 1ervişorii ne cam g$l($ie, datorită sedentarismului, dar nu avem ce 'ace. )piona*ul e o muncă 'ină, de lungă răbdare. 0neori, po(i sta călare pe-un suspect şi-o lună, 'ără ca tipu< să mişte ceva str$mb. 3ra cinci după amiaă ne prinde +n aceeaşi poi(ie - stand b. 4 nu se con'unda stand b cu stătu< capră, cum au 'ăcut unii politicieni rom$ni. Dic@son iese din stabiliment, +ncon*urat de gorile, ca un president. 1oi ne retragem ambasada, cu coada +ntre picioare. 1-am prins nimic interesant toată iua. 2recem pe la un mar@et şi ne aproviionăm cu haleală, ca'ea şi (igări, după care o luăm către casă. %ălaiul +ncepe prelucrarea 'inu( Piciule, e at$t de devreme. Ih+, aprob eu, care l-am citit, avem timp berechet să ne 'acem plinu< de somn. 1e-am putea relaa c$teva minute +ntr-un local ca ăla, +mi arată el o reclamă mare c$t un perete de bloc. 4runc o privire la reclamă. 'aină, nimic de is. Preintă o bambină cu nişte ugere babane, acoperite super'icial cu drapelu< american. De la bi@ini +n *os, se +ntind nişte *amboane lungu(e, +ncăl(ate +n cime de co7-bo. Mă +ndoiesc că te po(i relaa, dacă +ncapi +n maşina asta se, g$ndesc eu şi re'u 1e odihnim. 1u uita că suntem ilegali pe moşia lui )am! Dacă atragem aten(ia cu ceva, ne +nş'acă agen(ii 'ederali. +n(eleg. M-aş putea duce numai eu, să studie terenul.
2e măn$ncă rău, %ălaiule8 +l reped eu. Cuminte, băie(aş! După ce terminăm misiunea, +(i promit o noapte de pomină. 5 5> Podu< mi-e plin de promisiuni neonorate, bombăne el nemul(umit. +i place sau nu, tot ca noi 'ace. Intrăm +n apartamentul conspirativ şi ne demor(im oasele. După aceasta, punem de-o cină haiducească, cu semipreparate americane şi ne +ndopăm bine. In 'ine, ca nişte burghei cumin(i, ne proptim la televior, cu paharele de pileală +n m$ini. =$nd pe r$nd, ne retragem la odihnă, +n dormitoare. u, ultimul, să 'iu sigur că %ălaiul nu se strecoară a'ară pe şestache, aşa cum a mai 'ăcut +n alte ocaii. N )untem cam deum'la(i şi 'ără che' de via(ă. De trei ile, mirosim hogeacu< lui Dic@son şi nimic suspect n-a apărut la oriont. 1-avem nici un 'ir de care să tragem, să ne ducă spre bisnisurile sale oculte. Vre(i să şti(i cam ce Astrigăte de luptăB +mi umblă prin cerebel, +n aceste momente8 Mai bine nu le spun, să nu roşi(i. 1e-am +ntins mustăria sub clădirea lui Dic@son şi 'umăm ca turcii. Corda ascultă micro'onul din tele'onul suspectului, cu căştile pe urechi. Dacă nici ai nu iese nimic interesant, trebuie să g$ndim o combina(ie de activat obiec-tivu<. 4dică, trebuie să-5 'acem pe suspect să ac(ionee cumva pe domeniul care ne intereseaă - otrăvirea conştiin(elor cu in'orma(ii 'alse. Pssst! ne aten(ioneaă indianul. 2ipul a primit un tele'on important. 55? Imediat, luăm poi(ia prepelicarilor la p$ndă. Corda ascultă concentrat, şoptindu-ne ce aude /l caută unu< Xerman de la Institut. Dic@son şi-a invitat secretara a'ară din birou, să nu audă discu(ia. Xerman +l anun(ă că, noaptea trecută, a 'ost o +ncercare de evadare din Institut. 4u murit doi tipi din ultimul lot. Dic@son +i spune să ia măsuri severe imediat, căci el nu poate veni săptăm$na asta.Xerman +l asigură c-a +ntărit măsurile de securitate şi nu se va mai +nt$mpla nici un pocinog. Discu(ia se +ncheie. 4m rămas cu g$turile +ntinse către indian, ca nişte pui către cloşcă. In'orma(ia, deşi scurtă, e interesantă. 1u ştim +nsă ce-i Institutul. Probabil, vreo organia(ie de-a lor. vadare şi mor(i, +nsă8 Pare ceva de domeniul poli(iei şi amicu< nostru n-are nici un bisnis de acest 'el. Indianul continuă Dic@son 5-a sunat pe un tip 6amond. /i reproşeaă că doi inşi din ultimul lot au +ncălcat *urăm$ntul. 6amond se scuă şi promite că, pe viitor, va 'i mai atent cu selec(ia. Dic@son +i spune lui 6amond să se pregătească să meargă cu el la Institut, miercurea viitoare.
6amond +i răspunde că +i 'ace plăcere să revadă 1e7 Meico... +mi vine să urlu de bucurie, dar +mi +ncleşte 'ălcile şi pumnii. 4m prins 'irul de care avem nevoie. 1u ştim +ncă ce e Institutul, dar suntem siguri că e +n 1e7 Meico. 4dică, la 'erma lui Dic@son. Putem să ne luăm sculele şi să ne cărăbănim. %isnisu< păcătos al suspectului nu se des'ăşoară +n 1e7 Ror@, ci mai departe, către sud. 1u mai stau pe g$nduri nici o clipă. Dau ordin de retragere către apartamentul nostru. 2rebuie să i-o luăm +nainte lui Dic@son. P$nă miercuri mai sunt şase ile. )u'icient să mirosim Institutul său pe toate păr(ile. N 4vionul care ne-a adus la )anta #e era plin de latino-americani. Dacă albii din )tate nu se hotărăsc să se +nmul(ească mai rapid, +n următoarele decenii, creolii şi negroteii vor lua locul tradi(ionalilor an@ei. Migra(ia albă dinspre uropa e destul de slabă, comparativ cu necesarul de popula(ie al imperiului lui )am. /n schimb, ăia mici, mul(i şi galbeni se strecoară pe nesim(ite +n )tate, pun$nd baele unei viitoare republici ceainie. ice(i că aşa ceva nu se poate8 Mai discutăm peste vreun secol şi ceva. 4m tras la un hotel cu speci'ic latino, să ne sim(im ca la noi acasă. 4sta, +n primul r$nd. /n al doilea r$nd, gaborii de pe aici nu-şi prea bagă nasurile +n a'acerile unor v$nturălume din ast'el de hoteluri. Jtiu ei că gangsterii rasa(i pre'eră hoteluri de lu, cu piscine, cainouri şi alte posibilită(i de 'urtişaguri. Momentan, +mi aşe lucrurile +n dulap, +ntreb$n-du-mă cam ce să +mbrac, să nu bat la ochi printre băştinaşi. Mă hotărăsc pentru blugi, cămaşă şi geacă, cum am văut că poartă ma*oritatea t$rgove(ilor de pe aici. Ca atare, +l mobilie pe lipovean şi plecăm să ne +nnoim. Corda s-a dus să +nchiriee o maşină de teren, căci e cel mai american la +n'ă(işare şi vorbă. 3 bună parte din damele locale poartă +ncă 'uste lungi, stil meican. Doar cele mai tinere +şi '$($ie popone(urile ambalate +n blugi şi 'uste mini. Mă rog, lumea de aici pare 'ermecătoare, mai ales pentru amicu< meu %ălaiul. Din 'ire, s-a născut cu o inimă mai burdalnică, +n(elege(i8 Viităm c$teva magaine şi cumpărăm tot ce ne 55L 55 trebuie pentru o epedi(ie de c$teva ile. 1u uit sa-i cumpăr lui Corda biscui(i şi ca'ea, piesele lui de reisten(ă +n orice loc s-ar găsi. &ipoveanul +şi 'ace parte de o duină de sticloan(e cu diverse licori, asupra căreia eu, ca un şe' inteligent, +nchid ochii. &asă-5 să se bucure, căci nu ştim ce ne va aduce iua de m$ine. 1e +ntoarcem la hotel şi-5 găsim pe indian +n parcare. 4 ales un &and Cruisser solid ca o rusoaică +n plină tinere(e. Din 'abrica(ie, are şi două canistre de vreo patrueci de litri +n dotare. %uuun, că nu ştim c$t vom hălădui prin mun(ii )iera %lanca. 4vem harta aproimativă a domeniului lui Dic@son din onă, +nsă vom b$*b$i ceva timp p$nă ce-5 vom nimeri pe teren. /l trimitem şi pe Corda să se echipee de epedi(ie. 1oi doi urcăm +n camere, să ne autohtoniăm. 4bia după ce mă pun la (ol băştinaş, constat că nu ne-am luat pălării ca ma*oritatea masculilor de pe aici. 1u-i bai. 3 asemenea podoabă m-ar
+ncurca +n mişcări, deoarece nu obişnuiesc să port pe cap dec$t un 'es ori o căciulită de l$nă, pe timp de iarnă. 4m luat pr$nul +n avion, aşa că n-am ce 'ace. /mi mestec un martini şi ies cu el pe balcon, să admir panorama oraşului. /n această poi(ie, mă găseşte Corda. Indianul a procurat o hartă mare a statului 1e7 Meico, cu planurile principalelor localită(i. 3 des'acem grăbi(i şi răsu'lu uşurat. 2eritoriul văut +n harta lui Dic@son apare punctat pe hartă, ca toate marile proprietă(i private. pe malul drept al 'luviului =io ;rande, ceva mai la sud de 4lbuYuerYue. Cum s-ar spune, la o aruncătură de bă( de grani(a meicană. /n ca de necesitate, putem trece 'rontiera prin vama cucului, spre a ne pierde +n Meic. Mul(umit de situa(ie, decrete seara ce vine perioadă de relache. Ca atare, ne punem la (ol cultural, cu costum, cămaşă şi cravată şi ieşim +n oraş, să vedem ce ne o'eră. 2$rgu< e destul de generos cu o'ertele. 2enta(iile ne +ncearcă la tot pasul, +nsă eu merg +nainte, să găsesc ce n-am mai văut nicăieri. P$nă la urmă, ne oprim la o cr$şmă cu aspect rustic, +n care servesc nişte puicu(e ambalate +n costume de co7bo. Desigur, ma*oritatea costumului lipseşte de pe ele, aşa că putem admira fres* meet, cum se obişnuieşte +n toate speluncile din )tate. De aici a pornit moda dansatoarelor goale, a stripteuselor şi-a striperilor care pompeaă adrenalină +n vinele damelor trecute de patrueci de ani. M$ncăm (ărăneşte, 'riptură de vacă şi bem numai 7his@, deoarece teYuila e a dracului de +nşelătoare. 4tmos'era se +ncinge odată cu lăsarea nop(ii. #lăcăii locali chiuie ca la horă şi bat podelele cu cimele lor potcovite. 1ici damele nu se lasă mai *os, 'lutur$nduşi *upele pe sub nasurile consumatorilor. Ce mai +ncolo, +ncoace8 un talmeş-balmeş 'ermecător. /l las pe Corda şi %ălaiul să-şi +ncerce norocul la pescuit şi mă retrag la hotel, pentru medita(ie. )imt eu că pe timpul acestei misiuni voi avea nevoie de 'or(e paranormale sporite. Ca atare, mi le conserv c$t pot mai bine. N
Diminea(a e senină dar răcoroasă. #ac c$teva mişcări de +nviorare +n 'a(a geamului deschis, apoi, un duş rece. Mă echipe ca la pompieri, căci am impresia că am +nt$riat. Corda e de*a la maşină, +ncărc$nd baga*ele. /l găsesc pe 55E 55F lipovean +n cameră, pe *umătate +mbrăcat. )e drege după chiolhanu< de aseară, cu vodcă amestecată cu eamă de lăm$ie. /i dau br$nci să se grăbească şi cobor la recep(ie. 3 anun( pe seniorita ciocolatie că vom lipsi vreo trei ile şi-i plătesc +n avans, să nu ne eliberee camerele. După asta, +mi ocup locul din dreapta şo'erului, cum +mi place mie să călătoresc. 2radi(ional, e locul bod-guardului, dar mie nu-mi place să mă tăvălesc pe bancheta din spate, ca un şe'. 3 'ace +nsă %ălaiul. /şi +ntinde suta de @ile pe perne şi-5 roagă pe Corda Indios, conduci tu măcar *uma< de drum8 Prin capul meu ciripesc nişte grauri.
"39! acceptă indianul. 2u duci rucsacul cu alimente, c$nd o luăm pe *os. )adicule! Corda sare la volan şi demareaă. )tarea mea de spirit se schimbă imediat. 4m pus nasu<+n urmă şi am 'ăcut primul pas. 1u se poate să nu scoatem noi ceva acătării din trebuşoara asta. Ieşim din )anta #e şi o apucăm către sud. %ălaiul picoteşte serios. /nseamnă că astă noapte a +mpins vagoane, a spart lemne sau a intrat +n A'abricaB vreunei paraşute locale, ceea ce e aproape tot aia. Corda arată destul de odihnit, semn că s-a retras la timp din *oc. u mi-am +ntins harta pe genunchi şi calcule distan(a p$nă la 'erma lui Dic@son. 4vem de alergat mai mult de o *umătate de i. După aia, mai vedem noi ce ne scoate +n calc donşoara #ortuna. Mun(ii +mpăduri(i aleargă +n *urul nostru. Din c$nd +n c$nd, ne intersectăm cu c$te un tir ce vine din sud. 1imic nu arată că suntem nişte spai pleca(i la v$nătoare. o atmos'eră at$t de paşnică, +nc$t +mi vine să a(ipesc. După vreo oră de goană, dăm de un bara* de poli(ie. 3prim cumin(i şi aşteptăm lămuriri. )tigle(ii an@ei ne 'ac v$nt imediat. )e vede că nu corespundem semnalmentelor celor căuta(i de ei. Mai către unspreece, lipoveanul se treeşte din mahmureală. )e intereseaă unde am a*uns, apoi +ncepe să-şi eersee vocea dogită de pileală şi mahorcă 1ea 1elu este 'urios Ji-5 vrea de-ndat< pe %ăsu *os 4ui măgaru< ce-a scornit, )ă controlee de-s smintit! 4cest teribil marinar Mă 'reacă ilnic c-un dosar, +l şi vise prin somnul greu, De parcă-i căpcăun sau meu. Mă-mpinge dravăn spre pripon, Joptindu-mi 6araşo, Ion, Mai 'ă un pas către bulău, Că-n lan(uri este locu< tău! M-apucă spleenu< c$nd +l văd Pe căpitanu< Val Prăpăd. Conduce (ara ca un bir, Mă otrăveşte cu sictir Pe mine. Marele Ion, )tăp$n de turmă şi baron. 5HG 5H5 Care am conclus un straşnic şou As$oB - spectacol In care eu, ca un erou M-am con'runtat cu securişti Cumpli(i la moace, terorişti Ji l-am +n'r$nt pe dictator, 0rc$nd călare pe popor.
Pe plebe, lipa, +l corecte eu. Ilici Iliescu nu are no(iunea de popor. Da< are no(iunea de p$rnaie, r$n*eşte %ălaiul. /l trec sudori reci numai c$nd primeşte cita(ia de la procuror. l, care se credea mai presus de Dumneeu, să 'ie anchetat ca un bor'aş de r$nd8 +i crapă 'ierea-n el de ciudă. Ji toate relele pornesc de la %ăs piratu< care nu vrea să respecte regulile impuse de ma'ia politico-economică. Da< şi corabia piratului %ăsu a +nceput să ia apă. Dacă s-au pus cu tunurile pe ea to(i ma'io(ii8 u ic că scapă şi şterge puntea cu oligarhii ma'io(i. )capă şi mai ia un mandat, 'ac eu un pronostic. Corda +ncetineşte, apoi opreşte. )untem +n 'a(a unui motel pentru camionagii, printre mastodon(i de eci de mii de tone. Cobor$m şi intrăm +n bo*deucă, să băgăm ceva la ramaan. &ocalu< arată cam ca o cantină socialistă, cu mese la linie şi 'e(e de masă imprimate +n pătră(ele colorate. Pe ei, +nsă, n-are cine să-i critice că-s comunişti şi retrograi. &uăm nişte scaune sub 'und şi comandăm un breac@-'ast consistent. 3 (a(ă cam lati'undiară ne aruncă 'ar'uriile de plastic +n 'a(ă şi mormăie un soi de po'tă bună! ori stav-ar +n g$t! 1u punem la inimă atmos'ea, ci băgăm +n noi cu voioşie *am and egs. &a urmă, gustăm c$te o cană de ca'ea sub(irică şi o a'umăm cu nişte papiroase. Putem spune că am 'ăcut pace cu tiranii din stomacuri p$nă după amiaă. 1e +ntoarcem la machină şi demarăm către sud. După calculul meu, mai avem vreo trei sute de @ilometri p$nă la 'erma lui Dic@son. Mă +ntind comod şi deschid 'ereastra, să mă bată v$ntul de primăvară. %ălaiul reia poveştile din (ara lui Papură Vodă, să nu-şi iasă din m$nă )eara dulce se aşterne ca un murmur de caval, %ăs piratu< picoteşte +n palatu-i de pe deal Ji viseaă că vaporu-i m$ndru lunecă spre larg, #lutur$nd portocaliul pe-o 'ăr$mă de catarg. Dar politice orătănii că(ărate pe-un butoi Vin spre el +n 'uga mare, ca să-5 lase 'ar< un c... /nsuşi #eli Motănelu, cu pumnalu< +ntre din(i, Miorlăie ca o sirenă pe purcoiu< de argin(i. )tr$mbu< ;eoană se stro'oacă pe butoiu< cel rotund Ji livreaă baaconii de un tembelism pro'und. Cu canistra +ntr-o m$nă, şade Dinu is Ki(ei, )us(inut de o gaşcă largă de pungaşi şi de mişei. 2ăriceanu-abia se (ine de butoiu ruginit, #lutur$nd +n m$na dreaptă un cu(it de *ugănit. 4h! +şi spune %ăsu-n barbă, am visat ca din voia*, )ă-mi procur o geacă nouă şi-o căsu(ă cu eta*, Da< bandi(ii 'ără scrupul mă-ncon*oară-ncr$ncena(i, M-au lăsat 'ără &enu(a, 'ără barcă şi pira(i. 5HH
5H 0nde-s visele vitee de-ai urca +n (epi pe to(i, C$nd +n *uru-mi se +ndeasă caracudă şi neto(i8 %ietu< pirat! murmur cu cu compasiune +n glas. P$nă şi pe &enu(a8 4 'ost cea mai perversă lovitură, piciule, mă lămureşte %ălaiul. &-au lăsat 'ără partenera de discu(ii meta'iice. )ă 'i 'ost meta'iice8 mă +ndoiesc eu, poate +ntemeiat. 4şa se spune la cordeală mai recent, piciule. Da< noi am rămas nişte (ărani neinstrui(i. Ji-at$(ia ma'io(i +mpotriva unui pirat singuratic... Dacă nu şi-a adunat un echipa* de pira(i 'ioroşi8 Ia să 'i avut pe l$ngă el nişte halitori de carne de om. /l mai ataca cineva8 4i8 ;reu de răspuns. /ndelungata +ncleştare +ntre %ăs piratu< şi ma'ia oligarhică a slăbit ambele tabere. su'icient să crape mustăria +ntr-un singur loc şi totul se duce de r$pă. Care, +nsă, va cădea primul8 &as această +ntrebare pentru min(i mai luminate şi mă concentre pe hartă. /n cur$nd, vom +nt$lni podul peste =io ;rande. De acolo, către sud, vom merge pe un drum secundar, paralel cu r$ul. /ncă vreo oră şi ne atingem obiectivul, calcule eu şi-5 in'orme pe indian despre pod. 4cesta dă din cap că a +n(eles şi accelereaă. Maşina v$*$ie ca o săgeată pe autostrada aproape goală. N 3ra trei şi c$teva minute, după amiaă. Către st$nga drumului secundar, se +ntinde un drum bine as'altat, stră*uit de o barieră. 3 placă ne avertieaă că e vorba de o proprietate privată, 'apt pentru care vom 'i t$r$(i +n *usti(ie, dacă o +ncălcăm. C$nd suntem +n misiune, noi n-avem nici un 'el de tete cu dona :usti(ia, aşa că +ndepărtăm bariera şi intrăm pe teritoriul lui Dic@son. )untem +ncon*ura(i de pădure montană, pe ambele păr(i, iar +n st$nga curge =io ;rande. Peisa*ul e +nc$ntător, da< noi n-am bătut at$ta drum să căscăm gurile la 'rumuse(ile naturii. 4ccelerăm pe drumul nou şi (inem 'elinarele larg deschise, să nu 'im surprinşi de nimic. După vreun s'ert de oră, dăm din nou de o barieră. De data aceasta, completeaă un gard des, din s$rmă ghimpată. Plăcu(a de avertiare ne anun(ă că, dacă trecem bariera, vom +mbulina-o la EG de vol(i. Kinem un scurt s'at de răboi şi decidem că trebuie s-o luăm per pedes. Ca urmare, ascundem maşina +ntr-un boschet şi-o mascăm cu crengi abia +n'runite. După aceasta, ne săltăm rucsacii cu proviii +n c$rcă şi trecem pe sub barieră. 1-am ărit +ncă su'lare de om, da< considerăm că e mai sănătos să mergem pe poteca paralelă cu drumul. chiar pe creasta care desparte drumul de =io ;rande. Păşim voiniceşte, căci suntem odihni(i şi sătui de mers +n maşină. După vreo ece @ilometri, auim lătrat de c$ini. Veri'ic direc(ia din care bate v$ntul şi constat că e +mpotriva noastră. Deci, potăile nu ne-au sim(it pe noi. /nseamnă că au al(i muşterii. Către st$nga noastră, se +nal(ă un pisc, ca un 'el de santinelă pe malul r$ului. /l
escaladăm şi, prin pădure, ărim pere(ii unei clădiri, la vreo cinci @ilometri, către vest. /mi scot binoclul şi mă apuc de studiat terenul bucată cu bucată. Dacă asta e 'ermă, eu sunt popă catolic, murmur eu, cu ochii la clădiri. 5H> 5H? &a vreo cinci @ilometri de noi, pădurea a 'ost rărită dravăn. 3 clădire +n 'ormă de 0, cu trei eta*e, +şi preintă 'a(ada. aproape nouă şi construită +n stil modern. 1ici urmă de ocoale ori staule pentru animale. 1umai un platou +ntins ca o 'ar'urie, +n 'a(a clădirii. Pe latura dinspre noi, stau, ca la paradă, două elicoptere şi c$teva autoturisme de teren. Deşi e +ncă lumină din plin, nici urmă de om pe platou sau prin 'a(a clădirilor. ceva ciudat cu Institutul ăsta, g$ndesc eu şi-i dau binoclul lui Corda. Indianul studiaă +ndelung clădirea, apoi remarcă Parcă e o caarmă. 1ici măcar perimetrul de siguran(ă nu-i lipseşte. Dar nici un om8 Probabil, sunt ocupa(i cu treburile lor. )ă m$ncăm şi mai vedem! 3ra şase şi *umătate. 4m +nghi(it con(inutul unor conserve şi suntem mul(umi(i din acest punct de vedere. 1e s$c$ie +nsă 'aptul că stăm ca vi(eii la poartă nouă, +n 'a(a unei clădiri ce pare părăsită. 1ici măcar c$inii nu se mai aud. 1ervişorii ne +ndeamnă să plecăm +n eplorare, +nsă dona =a(iune ne (ine pe loc. 1-are nici un rost să ne aruncăm cu capetele +nainte, +n gura lupului. 3 sirenă sună prelung, o singură dată. Duc imediat binoclul la ochi, să văd ce e'ect a produs. 0şile clădirii de pe latura din 'und se deschid larg şi mai multe persoane ies +n grabă, ca la alarmă. 2oate sunt ambalate +n uni'orme gălbui pătate cu maron şi au capetele descoperite. ştia sunt recru(ii, g$ndesc eu cu voce tare. 2inerii se adună grăbi(i +ntr-o 'orma(ie aproape militărească. /i pot studia +n linişte, căci stau ca statuile. )unt băie(i şi 'ete, cam de aceeaşi v$rstă, +n *ur de douăeci de ani. =ecunosc c$teva 'iguri dintre cele văute +n 'işele lui Dic@-son şi interesul meu creşte ca laptele dat +n 'iert. /n s'$rşit, voi a'la ce 'ace suspectul cu materialul uman. +n 'a(a grupului de tineri, vine un tip +nalt şi slab. &e vorbeşte vreo cinci minute, dar nu aud nimic din cele spuse. 2inerii +l ascultă cu 'e(e impasibile. Ce n-aş da să am un micro'on, să pot aui spiciu
Pre'eri să (i-i scoată ăia8 2ace. Jtie el că am intui(ii groave. Dacă am spus că nu ne mişcăm, +nseamnă că aşa trebuie. u +mi 'rec neuronii să găsesc răspuns la o +ntrebare s$c$itoare Ce naiba 'ace Dic@son cu cei vreo două sute de tineri8 0ni'ormele militare nu sunt completate de preen(a armamentului, aşa că nici vorbă să-i 'acă răboinici. Disciplina cu care se mişcă pledeaă +nsă pentru ceva similar. 3 singură solu(ie să a'lu răspuns la +ntrebare. 2rebuie să pătrundem +n Institut. 5HL 5H
,ici e iadul
)eara s-a lăsat peste pădure. 3 salbă eliptică de lumini +ncon*oară Institutul iar platoul este luminat ca iua. De sus, de unde privim noi, clădirea pare să 'ie un comple hotelier ascuns +n pădure. 1e-am săturat să-5 admirăm de departe. Ca atare, ne-am 'ăcut preparativele pentru pătrundere, lu$nd +h calcul cele mai nasoale posibilită(i. 1e-am dat cu spra +mpotriva c$inilor, de mirosim a usturoi ca nişte c$rna(i. %ălaiul s-a m$gălit un pic pe 'a(ă, să nu-i mai strălucească. 1e-am legat bine rucsacurile de trupuri, să nu ne incomodee la t$r$t. ;ata8 +ntreb eu. ;ata, con'irmă amicii mei. Cobor$m piscul şi traversăm şoseaua. Pădurea din 'a(a noastră, mită, de coni'ere şi 'oioase, e a'undată +n +ntuneric. Mă plase cap de şir, deoarece văd prin +ntuneric mai bine dec$t camaraii mei. /naintăm apleca(i, pe sub crengile copacilor, pe direc(ia luminii. După vreun @ilometru, +nt$lnim primul r$nd de lumini. 1e oprim şi studiem terenul. &a mai pu(in de ece metri +n 'a(a noatră, se +ntinde un gard des, din plasă cu ochiuri, +nalt de cel pu(in doi metri. 1ici nu mai trebuie să scrie pe el că e electri'icat. C$teva păsărele moarte ac din loc +n loc, prinse +n ochiuri. Către st$nga noastră, la mai pu(in de o sută de metri, se ăreşte şoseaua. 4ceasta este barată de o poartă din drugi de 'ier, cu (epuşe +n v$r'. /n st$nga por(ii, +n 'a(a unei gherete de metal, stau la parole doi tipi. 4mbii sunt echipa(i +n uni'orme @a@i şi au arme automate pe umeri. 2rebuşoara +ncepe să se lămurească. Dacă Institutul nu e caarmă, atunci seamănă 'oarte bine cu o puşcărie. /mi amintesc şi discu(ia dintre Xerman şi Dic@son, +n care primul +l in'orma de o evadare. In timp ce noi ne bunghim la sistemul de paă, dincolo de gard trece un tip cu un c$ine +n lesă. +mbrăcat +n uni'ormă, Ia 'el ca şi cei de la poartă şi duce un pistol mitralieră la umăr. =espira(ia mi se opreşte pe tot timpul c$t trece pe l$ngă noi. Daca *avra ne miroase, s-a dus pe copcă toată ac(iunea noastră. Potaia, +nsă, nu dă nici un semn că ne-ar 'i sim(it preen(a. 4vanta* noi şi chimicalele pentru acoperit mirosurile.
In dreapta şi st$nga noastră, se +nal(ă st$lpi pe care lumineaă becuri puternice. )tudie modul +n care lumina cade pe păm$nt şi aleg conul de umbră dintre doi st$lpi. Mă t$răsc p$nă la punctul ochit şi +ncep să sap cu gri*ă pe sub gard. Păm$ntul e reavăn, aşa că 'ac rapid o gaură su'icient de largă +nc$t să treacă şi %ălaiul. /i 'ac proba, strecur$ndu-mă dincolo de gard, apoi +mi invit tovarăşii de aventură 0nul c$te unul! 4ten(ie să nu vă 'ace(i *umări! /l aştept să treacă de gardul electri'icat, apoi traversăm '$şia pe care patruleaă indiviii cu c$ini. Din c$teva salturi, a*ungem la marginea pădurii. /n 'a(a noastră se +ntinde platoul luminat şi cele două elicoptere. 3ric$t +mi 'rec mintea, nu reuşesc să identi'ic măcar un loc mai 'erit, +n care ne-am putea ascunde. 5HE 5HF 0rcăm +ntr-un elicopter, propune Corda. Poate nu boară noaptea. Dec$t nimic, mai bine ceva, +l aprob eu şi pornesc t$r$ş către primul aparat. 4*uns +n umbra elicopterului, +i +ncerc uşa. deschisă. )ar +năuntru şi-5 a*ut pe lipovean să se ca(ere l$ngă mine. După aceasta, arunc o privire +n *ur, să mă acomode cu situa(ia. )untem +ntr-un elicopter militar, +nestrat cu două mitraliere. Pe podeaua din spate, ace o plasă con'ec(ionată din s'oară groasă, pe care sunt prinse bile de metal. 1am habar la ce 'oloseşte. /mi scot rucsacul, +l pun alături şi şoptesc Dacă nu 'acem gomot, putem răm$ne toată noaptea aici. +mi răspunde un g$lg$it. &ipoveanul a +nceput să se +ntremee cu trotil. Voi mă păi(i iar eu sonde clădirile! le ordon eu. )ă nu 'ace(i gomot +n timp ce sunt +n transă! 39! +mi răspunde indianul. 2rec +n scaunul pilotului, să am +n 'a(ă clădirea +n care au dispărut tinerii. /nchid ochii şi-mi veri'ic stocul de energie. Mă simt mai +n 'ormă dec$t de obicei. )e vede că aerul tare, de munte, mi-a priit. &anse o pasă sub(ire, de cercetare, direct către peretele clădirii din 'a(ă. &a prima +ncercare, viualie o cameră de vreo douăeci de metri pătra(i. Con(ine patru paturi de o persoană, pe care dorm patru 'ete. 0ni'ormele militare le sunt aşeate 'rumos, la picioarele paturilor. /n cameră mai e un dulap de tip şi'onier şi o bibliotecă +n(esată cu căr(i. &e parcurg 'ugitiv cotoarele şi constat că toate sunt de medicină. 1u prea se potrivesc cu cele văute p$nă acum, +nsă nu-i timpul să trag concluii. /mi retrag spaiul psihic şi mă odihnesc. După vreo ece minute, trimit din nou o şuvi(ă psi către clădirea din 'a(ă. De data aceasta, am viat eta*ul. Descopăr un dormitor la 'el cu cel de la parter, +n care dorm patru băie(i. M-am lămurit. Clădirea din 'a(a noastră adăposteşte dormitoarele clien(ilor lui Dic@son. /ncă nu ştiu ce 'ac muşterii respectivi, dar am la dispoi(ie o noapte +ntreagă. /mi retrag spaiul psihic şi-mi in'orme camaraii, pe şoptite, despre cele descoperite. /n continuare, trag o (igară ascunsă +n pumn şi g$ndesc la următoarea mutare.
Iau la r$nd clădirea din dreapta, +mi anun( eu camaraii. 1u mă deran*a(i nici cu un sunet! Din prima lansare a spaiului psihic, constat că +ncăperile din clădirea din dreapta sunt păite ca la +nchisoare. Pe hol, circulă nişte goriloi +n civil, cu pistoale la cingătoare. Pe dreapta şi st$nga holului, sunt un soi de apartamente, cu viete la uşile de intrare. Iar mă duce g$ndul la +nchisoare. Mă concentre +nsă pe spaiul psihic introdus +n clădire, +n primul apartament, un bătr$n cu părul alb stă, cu 'a(a +n palme, +n 'a(a unei mese pe care 'umegă o (igară, +ntr-o scrumieră. /mping spaiul psihic mai departe, trec$nd de dependin(e. 4partamentul următor e mobilat aproimativ la 'el. 0n bărbat +ntre două v$rste, numai +n pi*ama, citeşte ceva dintr-o carte. Pe televiorul pornit, ruleaă un 'ilm 7estern. 2rec la următorul apartament şi tresar. #emeia creolă care pl$nge +n genunchi +mi este cunoscută. /mi aduc aminte chiar şi numele ei din 'işă - &ucia 1avaro. căută cu 'a(a către peretele prin care viualie eu şi hototeşte +n toată legea. un 5G 55 pl$ns de disperare, nu o glumită. /mi vine o idee şi-mi retrag spaiul psihic. Mă uit la ceas. 1ouă şi treieci şi şapte de minute. 3 oră la care po(i deran*a oamenii. 1u mai stau pe g$nduri. #orme numărul lui Munteanu din 1e7 Ror@ şi-5 las să sune. C$nd +mi răspunde, +i şoptesc 1u pot vorbi tare. Mă aui8 Da. Ce s-a +nt$mplat, Varain8 4i +nceput să veri'ici lista8 +nceput. =eultatele sunt cam descura*atoare. Prima de pe listă, &ucia 1avaro, +(i spune ceva8 Probabil, e moartă. 4 dispărut de la domiciliu de vreo doi ani. 4t$t am vrut să ştiu. Mul(umesc! /l +nchid şi-mi anun( amicii 4ici e un 'el de +nchisoare pentru persoane răpite. 2rebuie să a'lăm ce 'ac cu ele. Ji eu aş vrea să ac lat, +ntr-o cr$şmă meicană, m$r$ie %ălaiul. Crei că se poate8 0mposibilul e2istă numai pentru ignoranţi şi laşi, +i amintesc eu. 4tunci, eu sunt ignorantu<. 1u-mi trece prin scă'$rlie cum am putea să ne mişcăm prin 'ortărea(a asta luminată ca iua. ;$ndeşte, că de-aia (i-a lăsat stătu< mintea! +l +ndemn eu. Indios, ai vreo idee8 +ncă nu. Mai bine sondeaă tu, să vedem +n ce cacao am intrat! 39! accept eu. Voi tăce(i ca mor(ii! Mă concentre şi-mi trimit din nou spaiul psihic +n clădirea din dreapta. După c$teva minute de viionare, nu mai am nici un dubiu. Persoanele care locuiesc +n apartamente nu sunt libere. Pe 'iecare eta*, păesc c$te doi goriloi, care se plimbă pe holurile din 'a(a apartamentelor. Pot şi privi +n apartamente, prin vietele de la uşi. Deci, avem de a 'ace cu nişte ostatici supraveghea(i mai ceva ca la )ecuritate. 2inerii nu sunt +nsă păi(i, mă trage de aten(ie +ngeraşu< veghetor. De ce8 1-am răspuns la +ntrebare, aşa că-mi retrag
spaiul psi şi mai aprind un cui de coşciug. 2rag mahorcă cu sete +n piept şi g$ndesc pro'und. 3 singură concluie logică numai ostaticii mi-ar putea spune ce se petrece +n acest institut. 2ermin (igara şi decid 2rebuie să văd şi ce se ascunde +n al treilea corp al clădirii! 1u va dura mult. 2imp avem, spune indianul. P$nă la apari(ia )oarelui, sunt mai mult de şase ore. 1e lămurim noi, +i +ndemn eu să g$ndească poitiv. 1u poate 'i mai al dracului dec$t +n alte păr(i. +mi iau o poi(ie comodă şi lanse spiritul +n cercetare. Clădirea mă +nt$mpină goală şi mută. 2rec prin pere(i, de la o cameră la alta şi mă minune. 2oate +ncăperile sunt +nestrate cu aparate moderne, 'apt ce ar *usti'ica denumirea de institut. Veri'ic atent toate cele trei niveluri, apoi mă retrag obosit. Deschid ochii şi-mi anun( camaraii Clădirea din 'und con(ine laboratoare. goală şi nepăită. 1e-am putea ascunde +n ea. Dar e departe şi-n plină lumină, obiecteaă indianul. ;ăsim o solu(ie. 1ici un comentariu. 4m$ndoi amicii se baeaă pe mine pentru a reolva problema. /n alte ocaii, n-aş 'i eitat să 'ac un salt prin spa(iu. 4cum, +nsă, am reticen(ă la acest 5H 5 procedeu. &a ultimile salturi, mi-a 'ost cumplit de rău. 3rganismul meu +mbătr$neşte şi se ueaă. 1-are rost să-5 'or(e dincolo de limita sa de reisten(ă. Măsor din ochi distan(a p$nă la clădirea care ne intereseaă. 1u e chiar mare. Vreo două sute de metri ne despart de clădirea cu laboratoare. I-am putea 'ace +n *umătate de minut. Dau un regat pentru un minut de +ntuneric deplin, cuget eu cu voce tare. Vrei să a*ungem +n laboratoare, ghiceşte Corda. )igur. 1umai ele ne pot lămuri cu ce se ocupă ăştia. 1e-am putea şi ascunde +n ele, pe timpul ilei. Doar nu vrei să răm$nem mai mult timp8 =ăm$nem p$nă ce clari'icăm complet problema! spun eu apăsat. 4m străbătut *umătate de &ume să-5 prindem pe Dic@son cu ceva ilegal. Puşcăria asta e destul de ilegală, m$r$ie %ălaiul. Dar nu ştim ce se +nt$mplă +n ea, +i replic eu. 3staticii şi tinerii participă la un program de studiu sau de eperien(e. 4tunci, să 'ie +ntunericI)partem becurile... Ji declanşăm o alarmă generală, mă +mpotrivesc eu. 2rebuie să stingem lumina +n alt mod. -2u, cu mi*loacele tale vră*itoreşti... 3 să mă cam p$rlesc, calcule eu, dar nu văd altă solu(ie. 1e pregătim de uşcheală8 Direct la uşa din centru, le arăt eu intrarea +n două cana te largi. M-am aşeat bine +n scaunul pilotului şi-mi plani'ic mişcările. 2rebuie să ciupesc
'ulgerător cablul de +naltă tensiune, cu o şuvi(ă psihică. Voi sim(i un şoc, +n cel mai bun ca. Despre caul nasol nici nu vreau să g$ndesc. Dacă mă electrocute eu, camaraii mei vor răm$ne la cheremul stăp$nilor din acest loc. Precis, le-ar da stingerea, să nu devăluie nimănui bisnisurile lor. Dacă aş spune că mă simt con'ortabil, aş min(i ca un *urnalist politic. 4m mai stins eu lumini cu puterea psihicului, dar nu de dimensiunile astea. 0rmăresc cu privirea cablul de alimentare a luminilor de pe st$lpi şi eit unde să lovesc. In 'ine, mă decid pentru un nod nu prea departe de locul +n care stăm şi-mi anun( amicii ;ata de 'ugă! +nchid ochii, răsu'lu ad$nc şi-i deschid din nou. Privesc (intă la cablul gros c$t un deget şi slobod 'ulgerul psihic din 'runte. 3 p$r$itură groanică şi un snop de sc$ntei urmeaă loviturii mele. &umina p$lp$ie o 'rac(iune de secundă, apoi se stinge. )ar din elicopter şi ($şnesc pe direc(ia uşii din clădirea laboratoarelor. /n tot campusul se aud strigăte şi o sirenă urlă +n valuri. )e vede că sunt pregăti(i şi pentru ast'el de +nt$mplări. u a*ung la uşă şi +ncerc să intru. +nchisă. /ncep s-o desc$nt, cu puterea min(ii, +n timp ce camaraii g$'$ie +n spatele meu. %roscu(a cedeaă +n 'a(a argumentelor mele şi ne strecurăm +năuntru. Mişcare la 'i, căci un alt r$nd de lumini s-au aprins şi incinta e luminată din nou. Pimaşii au un generator de mare putere. =ăm$nem +n spatele uşii, să studiem mişcările inamicilor. C$teva grupe +narmate au apărut ca din păm$nt. )tau pe platou şi ascultă ordine. chipe de luptători şi servan(i au ocupat poi(ii l$ngă elicoptere şi maşinile de teren. 1işte c$ini urlă prelung, ca lupii. )e vede că pimaşii cred că a avut 5> 5? loc o nouă evadare. Din punctul nostru de vedere, ar 'i minunat ca vreun ostatic să se cărăbănească. 1e-ar acoperi la per'ec(ie ac(iunea noastră. ;eamurile de la dormitoarele tinerilor sunt deschise şi mai multe capete ciu'ulite se +ntind a'ară. /n blocul +n care sunt (inu(i ostaticii mai +n v$rstă, e linişte deplină. )e vede că aceştia sunt mai precau(i ori au năvălit goriloii peste ei. 6ai să vedem +n ce am intrat! +ndemn eu camaraii. Pro'ităm de lumina de a'ară şi nu aprindem nici o lanternă. Pornim pe holul de la parter, către dreapta. Pe ambele păr(i sunt uşi de lemn alb, aproape noi. 1ici una nu e +nchisă. Intrăm +n prima cameră. mare cam c$t o sală de clasă pentru liceu. Pe pere(i, at$rnă planşe anatomice şi un schelet stă l$ngă catedră. 4sta +mi aminteşte de manualele de medicină văute +n dormitorul tinerelor. clar că aici se predă această ştiin(ă. In următoarea clasă, găsim un imens creier uman şi monitoare de calculator pe 'iecare masă. Pornim unul şi constatăm că studen(ii +nva(ă inerva(ia creierului. 2recem +n altă clasă şi găsim materiale pentru studierea ochilor şi iluiilor optice. 2oate arată 'oarte paşnic, +nc$t nu-mi pot eplica secrctomania cu care s-a +ncon*urat Dic@son.
In continuare, găsim un laborator de +nvă(are a hipnoei. bine dotat ştiin(i'ic, +nc$t debracă 'enomenul studiat de orice urmă de magie. De*a, treaba +ncepe să ne interesee, +n nici o 'acultate de medicină obişnuită, nu se predă hipnoa. )tuden(ii lui Dic@son sunt pregăti(i pentru ceva special. Calcule mental cam c$(i cursan(i pot 'i pregăti(i +ntr-o ast'el de sală. =eultă că tinerii sunt instrui(i +n grupe mici, de c$te ece persoane, +n 'iecare laborator. Probabil, +ncep cu medicina simplă şi continuă, treptat, către psihologia de v$r'. 0rmătoarele laboratoare +mi con'irmă presupunerea. ;ăsim locuri +n care se eperimenteaă telepatia, tele@ineia, pro@ineia, precogni(ia şi alte 'enomene paranormale. clar că Dic@son şi-a pus pe picioare o 'abrică de paranormali. &egisla(ia americană, +nsă, e deosebit de permisivă c$nd e vorba de ini(iative private. 1u ştiu dacă Dic@son poate 'i priponit pentru acest institut. Dacă tinerii n-au 'ost răpi(i, nimeni nu-i poate reproşa nimic. Poate să-i echipee şi-n costume negre, de terorişti. #acem cale +ntoarsă, către locul de pornire. arva de a'ară nu s-a liniştit deloc. licopterele s-au ridicat, cu proiectoarele aprinse şi mătură pădurea din spate. 4utoturismele de teren au plecat pe drumul pe care am venit noi. Pe platou, au rămas c$teva patrule +narmate. 2otul vădeşte o ordine militară. Probabil, Dic@son a recrutat mercenari din r$ndul 'oştilor combatan(i americani demobilia(i. 3 'ortărea(ă +n mun(i, deservită de pro'esionişti, comenteaă Corda. 1u e numai pentru +nvă(at medicină şi psihologie. -Institutul produce paranormali, observ eu. Probabil, scopul +n care +i 'abrică este ilegal. 3et
putea 'i contrais. contrais. &a eta*ul superior, superior, găsim găsim o cantină cantină pentru pentru vreo trei sute de persoane persoane şi un am'iteatru, cam tot cu at$tea locuri. 1imic suspect, amicii mei. /mi vine să mă autocritic ca dulăul Pluto din desene animate. Ji ce vise belicoase aveam c$nd am pornit +ncoace! Cobor$m Cobor$m deum'l deum'la(i a(i către către parter. parter. Prin minte minte +mi +mi 'ulgeră 'ulgeră imaginea imaginea &uciei &uciei 1avaro. 1avaro. #emeia aia nu pl$ngea de 'lori de măr. Institutul ăsta trebuie să aibă un secret care ne scapă nouă. 4*ungem la parter şi privim a'ară. Pimaşii +ncă se v$n-olesc. Pe timpul viitării laboratoarelor, laboratoarelor, am avut impresia că am auit şi 'ocuri de armă. )ubsolul, +mi arată Corda o uşă largă, largă, vopsită +n +n alb. 1e-am putea putea ascunde +n el. +mi 'ac un calcul calcul rapid rapid.. 4m putea răm$ne răm$ne ascunşi ascunşi +n +n subsol subsol c$teva c$teva ile, p$nă p$nă ce ne lămurim ce se petrece cu adevărat +n Institut. 4vem şi c$teva Aploşni(eB pe care le-am putea planta +n anumite anumite locuri, să surprindem surprindem discu(ii. discu(ii. Ca atare, +l +ndemn 4vanti! Deschidem uşa uşa şi +ncepem +ncepem să cobor$m cobor$m scările. Din 'a(ă, vine vine o lumină slabă. slabă. Probabil, Probabil, cineva a uitat un bec aprins. )cările sunt destul de +ngri*ite şi nu se simte miros de igrasie, ca la alte subsoluri. După ce cobor$m vreo ece trepte, a*ungem +n 'a(a unei arcade. &umina vine din interiorul sălii şi este destul de puternică. Pătrundem şi răm$nem pe loc, căsc$nd gura +n *ur. )ubsolul e 'ormat dintr-o dintr-o singură singură +ncăpere, cu st$lpi de sus(inere ici şi colo. pavat cu marmură albă şi cu pere(ii vopsi(i +n alb strălucitor. Pe peretele din 'und, din care ivorăşte lumina, e pictat un imens ochi negru, +ncadrat +ntr-un triunghi. )ub el, scrie, +n limba engleă, Yehova is my God. Chestia nu se potriveşte deloc cu ceea ce am văut noi p$nă acum. Pare un sanctuar ori loc de rugăciune. 1ici un loc loc mai dosnic, constată constată indianul. indianul. Clădirea asta asta a 'ost 'ăcută 'ăcută 'ără ascunători. ascunători. Poate mai *os8 +i arăt eu scările scările de cobor$re. Pornim Pornim pe ele, unul după altul, căci sunt sunt ceva mai +nguste. După cinspreece trepte, o nouă uşă boltită se deschide +n 'a(a noastră. De data asta, e +ntuneric deplin. 4prindem lanternele şi intrăm. )ala, tot dintr-o bucată, e mai pu(in 'inisată. Din c$te vedem, 'oloseşte la antrenament de tir. un poligon cu (inte mişcătoare, din care unele sunt ciuruite. /n 'a(a noastră, e standul de la care se trage şi c$teva cabine mc5E 5F talice, cu uşi +ntredeschise. /naintăm şi le studiem. /n cabinele mici, de cel mult doi pe doi metri, găsim nişte combineoane şi nişte căşti. un loc +n care ne-am putea ascunde deocamdată. Poate că pimaşii nu 'olosesc poligonul chiar +n 'iecare i. Mai e un nivel, piciule, piciule, mă anun(ă anun(ă %ălaiul. )im(i cum tremură podeaua8 podeaua8 +ntr-adevăr, planşeul de sub noi noi vibreaă abia abia sesiabil şi un uşor umăit umăit se aude. aude. 1e +ntoarcem la scări şi le veri'icăm. 3 uşi(ă blindată ne bareaă accesul către nivelul in'erior. Mă chinui c$teva minute şi deschid. gomotul e din N ce +n ce mai puternic. 4m
a*uns +n camera generatoarelor de reervă. duca(ia de spai mă +ndeamnă s-o controle. 4prind lanterna şi-o iau +nainte, După primii paşi, un urlet neomenesc mă opreşte. Corda +şi scoate pumnalul, singura armă cu care am trecut 'rontiera an@eilor. 0rletul se repetă. 1u are +n el nimic alarmant şi nu comunică nimic. /nseamnă că nu e al panicului generatoarelor. generatoarelor. Iar se aude aude urletul. După c$(iva paşi, paşi, +nt$lnim +nt$lnim o celulă celulă asemănătoare celor din puşcăriile puşcăriile americane.4dică, trei pere(i stră*ui(i de un r$nd de gratii groase. Dincolo de gratii, pe două paturi, două 'iin(e umane ne privesc cu ochi +ngroi(i. Cel care urlă e un bărbat de vreo cincieci şi ceva de ani, cu părul lung, cenuşiu, nespălat de multă vreme. 4l doilea e un tip ceva mai t$năr, tuns scurt şi +mbrăcat +n blugi. M$na dreaptă +i at$rnă legată de g$t cu o 'aşă. 1e aruncă nişte priviri pline de ură, +nsă tace. Chiar şi bătr$nul a +ncetat să urle. Ji-a str$ns dren(ele pe l$ngă trup şi ne priveşte ho(eşte, pe sub spr$ncene. 4cesta e bulăul bulăul lor, +i cade 'isa 'isa lipoveanului. lipoveanului. 4vem cu cine discuta. %ărbatul mai t$năr ne priveşte la la 'el de duşmănos. duşmănos. Corda se orienteaă şi-i comunică +n cel mai curat dialect an@eu )untem agen(i agen(i 'ederali. 4m pătruns pătruns pe ascuns, ascuns, să vedem vedem ce se +nt$mplă +nt$mplă aici. %ătr$nul nu-şi nu-şi schimbă schimbă poi(ia. poi(ia. 2$nărul se ridică +n picioare picioare şi vine vine p$nă l$ngă gratii. gratii. 1e studiaă atent 'igurile 'igurile şi echipamentul, echipamentul, apoi +ntreabă Voi a(i stins lumina8 1oi, con'irmă Corda. Corda. 4 trebuit să pătrundem pătrundem nevău(i. )unte(i cura*oşi, dar cum proba(i că sunte(i 'ederali8 1u trebuie trebuie să probăm nimic, +i+i răspunde răspunde Corda Corda rece. =ăm$nem c$teva ile, studiem studiem terenul şi ne lămurim cu ce se +nt$mplă aici. 1u crei că e ceva necurat la mi*loc8 ste, şopteşte şopteşte t$nărul. Vorbi(i mai mai +ncet, căci bătr$nul e (ăcănit! ace +nchis +nchis +n +ntuneric de vreo trei ani. Ji tu ai vrut vrut să evade evadei i +n urmă urmă cu c$teva c$teva ile, ile, +mi +mi vine vine mie ideea ideea deşte deşteapt aptăă la +ndem$nă. Privirile t$nărului devin suspicioase. suspicioase. De unde ştii8 şopteşte el şi se trage +napoi. 4m prins o discu(ie discu(ie tele'onică tele'onică +n care un un tip, Xer-man, +l in'orma pe pe suspectul suspectul nostru că au evadat doi indivii, +i spun eu cinstit. 4m pornit pe urmele tele'onului şi am a*uns tocmai aici. M-ar crede crede şi nu nu prea. /i ordon ordon lipovean lipoveanului ului să să scoată scoată o sticlă sticlă de pileală pileală şi tragem tragem 'iecare c$te un g$t. /i dăm şi lui. 1u ne re'uă. )e vede că avea nevoie de ceva tărie, căci +n*ur c cam 'rig. 5>G 5>5 Ji ce vre(i vre(i să 'ace(i8 +ntreabă t$nărul t$nărul +ncă nesigur nesigur de identită(ile noastre. )ă ne lămurim lămurim dacă aici aici e caarmă, caarmă, +nchisoar +nchisoaree ori 'abrică 'abrică de parano paranormali rmali,, +i spune spune Corda.
4ici e iadul, domnilor. 1oi suntem suntem liber cugetători, +l lămuresc eu. Po(i 'i mai eplicit, domnule...8 #ran@ )he'ield, se preintă individul. individul. 1oi ne preentăm preentăm numele conspirative conspirative şi mai tragem c$te un g$t de de spirtos, spirtos, pentru buna buna cunoaştere. %ătr$nul a ridicat capul şi ascultă atent. Deci, iadul nu eistă, +i amintesc eu lui )he'ield. Ce naiba e aici8 4ici e replica replica unei şcoli de agen(i paranormali paranormali din =usia. Proprietarul, Proprietarul, :ohn :ohn Dic@son, Dic@son, are ambi(ia să-i depăşească pe ruşi +n perversitate şi cruime. +l ştim pe tipu< ăsta, ăsta, spune Corda. Corda. plin plin de gologani gologani şi de de rela(ii +n lumea +naltă. 1u-5 1u-5 putem priponi priponi dec$t cu ceva greu. Mor(ii, Mor(ii, şopteş şopteşte te )he'ield )he'ield.. Din 'iecare 'iecare serie, serie, moare moare cam o treime. treime. )unt )unt +ngropa +ngropa(i (i +n spatele acestei clădiri, direct +n beton. +mi place ce aud, intervin eu. eu. Crei că avem destul destul timp să discutăm pe +ndelete8 +ndelete8 Depinde Depinde c$t e ceasul. ceasul. 4ici, nu mai mai ştim dacă dacă e i sau noapte, noapte, nici nici +n ce i suntem suntem.. u +ncă n-am bolunit, dar +ntunericul continuu continuu depreseaă. ora două şi patrueci noaptea, noaptea, din iua iua de H aprilie aprilie HGG, +l+l in'orme eu. Pe la vreo opt, opt, ne aduc hrana hrana şi ne iau tinetele, spune spune )he'ield. 4vem timp să discutăm. discutăm. 39! Măn$nci ceva8 4ş bea ca'ea şi aş 'uma. 1-am pus (igară +n gură de patru ile. /l servesc cu (igară iar indianul indianul +i umple umple o cană de ca'ea din termos. 2ipul 2ipul a devenit devenit mai +ncreător, vă$ndu-ne că suntem echipa(i de eplorare. /mi scot rucsacul, mă aşe pe el, l$ngă gratii şi-mi aprind o (igară. 4micii mei mă imită şi iată-ne pe to(i, ca la un s'at de piei roşii, trăg$nd trăg$nd din pipele păcii. păcii. #ran@, +i spun spun eu, suntem mai nevinova(i ca nişte ($nci. ($nci. 2rebuie să ne povesteşti povesteşti tot, să să +n(elegem. Mai bine pune(i +ntrebări, sugereaă prionierul. C$ştigăm timp. 39! Ce 'ăceai tu aici8 Predam medicina. )unt specialist +n sistemul nervos peri'eric. Ji te-au răpit8 1u, m-au anga*at, +n urmă cu doi ani. Contractul era deosebit de tentant. tentant. :umătate de de milion pe an, plus masă şi casă. 4m semnat 'ără să şovăi. Ki-au spus de la +nceput +n ce condi(ii vei lucra8 1u. Mi-au promis concedii concedii la şase şase luni, să-mi văd 'amilia. 3 parte parte din salariu salariu urma urma să 'ie virat so(iei, +n 'iecare lună. )ingura condi(ie era păstrarea secretului. Deci, so(ia ştie ceva. 1u prea multe. Mi s-a spus că voi lucra lucra +n %ahamas. %ahamas. 4t$ta ştia ştia şi ea. Ji-au trecut doi ani... 5>H 5>
4u trecut, recunoaşte #ran@. M-am h$r$it cu ei, +nsă m-au amenin(at cu lichidarea +ntregii 'amilii. 2rebuia să mai stau un an, apoi +ncă un an... +n(eleg. 1-am mai răbdat şi-am şters-o +mpreună cu Xilliam, un 'iician mai t$năr. 1e-au prins la gardul electri'icat. %ill a rămas acolo, agă(at de gard. Deci, +n blocul dinspre est, locuiesc pro'esori8 act. Program de puşcărie. Predăm la ore, apoi ne retragem +n apartamente. 0rmărim televiorul, *ucăm şah sau alte *ocuri de societate. Duminica, avem o ra(ie de 7his@ şi dreptul de a ne plimba prin pădure, p$nă la ona marcată. #emeile sunt +mpăr(ite +ntre pro'esori, 'unc(ie de succes. Ji ele sunt terminate. &ucia 1avaro +(i spune ceva8 #ran@ tresare şi mă priveşte curios. /i eplic paranormală din CI4. 4 dispărut de la domiciliu de vreo doi ani. aici. 4m 'ost... să icem, apropia(i. Ji n-a vrut să 'ugă8 1ici n-am invitat-o. 1-ar 'i reistat la un marş at$t de greu. +nseamnă că şti(i pe unde suntem8 4m văut o hartă +n biroul lui Xerman.)untem +n 1e7 Meico, pe =io ;rande. Corect. Cine-i Xerman8 0n paranormal din =usia. 1u ştiu cum 5-a cumpărat Dic@son. +nseamnă că lucreaă de bună voie8 De plăcere. un sadic. 1-are pe nimeni, la cei şapteeci şi ceva de ani ai săi. Institutul e via(a lui. Ji gările8 1u ştiu de unde le-au recrutat, căci nu discută cu noi. &ocuiesc +n subsolul clădirii cu pro'esori. 4ha! Ji studen(ii8 1u avem voie să discutăm intimită(i cu ei. Presupun că au 'ost recruta(i de bună voie. =abdă patru ani, apoi pleacă +n &ume, +n poi(ii privilegiate. De asta nu sunt păi(i8 1u sunt păi(i pentru că sunt hipnotia(i să nu părăsească Institutul. )unt robotia(i8 P$nă +n pro'unime, domnule. 4u 'ost hipnotia(i să creadă că supravie(uitorii cursului sunt aleşii lui Rehova să stăp$nească &umea. Pentru +ntărirea hipnoei, li se predau cursuri de arta conducerii politice şi economice. #iecare t$năr cursant vrea să devină mogul +ntr-un domeniu şi e gata să ucidă pentru aceasta. +nseamnă că se supun orbeşte. Dic@son este pentru ei Dumneeu, mamă şi tată. 1u-i intereseaă altcineva. 1-au sentimente normale, de dragoste, milă sau compasiune. 1işte bestii8 Cam aşa ceva. Xerman e mul(umit de gradul lor de deumaniare. )pune că, după
absolvire, nu vor eita să 'acă sacri'iciile necesare, +n orice domeniu ar lucra. Patru ani de sacri'icii... &a terminarea cursurilor, vor primi diplome de la 'acultă(i prestigioase din )04 şi Canada. 4sta le dă şi mai multă siguran(ă. 5>> 5>? Ji c$nd moare c$te unul8 +ntorc capul, să nu vadă. 4u 'ost educa(i să nu-i interesee perdan(ii. Ji cum mor8 4ccidente de curs. Mai ales, la instructa*ul paranormal. &e crapă nervii sau inima. 3logii sunt lichida(i 'ără mena*amente. De cine8 De pro'esori sau gări. +nseamnă că unii pro'esori colaboreaă benevol8 Cei aduşi de Dic@son se bucură de mai multe drepturi. Pleacă +n concediu prin rota(ie, primesc ra(ii de băutură şi (igări... )unt mul(i8 Vreo treieci. =estul, noi, negrişorii, suntem +ncă pe at$t. Impresionant! 0n pro'esor la patru cursan(i. /n nici o 'acultate din &ume nu mai găseşti aşa ceva. V-am spus că Dic@son vrea să-i +ntreacă pe ruşi. Xerman spune că tinerii din anul trei de studiu sunt mai buni dec$t ce-a avut el +n =usia. 4nul trei8 +nseamnă că, +n această vară, vor 'i recruta(i noi tineri pentru anul +nt$i8 act! +i culeg din cele mai disperate medii sociale, după criterii stabilite de Xerman. /i hipnotieaă şi le dau speran(e. +mi 'rec g$nditor barba nerasă. /ncep să +n(eleg tactica adoptată de Aapostolii s'$rşituluiB. /şi creaă din timp agen(i paranormali capabili să penetree +n medii +nalte. /n c$(iva ani, pot ocupa importante structuri statale sau din domeniul liberei ini(iative. 1u se mai pune problema c$ştigării loialită(ii lor, deoarece to(i sunt subordona(i necondi(ionat lui Dic@son. 4cest magnat a +nceput să-şi creee o lume numai a lui. 5>L 5>
Jah mat, Xerman! #ran@ )he'ield tremură uşor, de 'rig. /l +ndemn pe lipovean să-i mai dea o gură de tărie,
apoi privesc la bătr$nul smintit. 4 adormit +ntr-o r$nă. 1u e nici un pericol pentru noi. /l +ntreb pe prionier De ce nu l-au ucis pe bătr$n8 material de studiu pentru paranormali. 4re viiuni ciudate. 4ha! Ji pe tine8 De mine au nevoie, la cursuri. )peră să mă +nmoaie, după c$teva ile de carceră. 1e-ai putea 'i de 'olos. +ncepusem să g$ndesc la asta, +mi dovedeşte el că nu e deloc prost. Mă tem +nsă de con'runtarea 'inală. 4dică8 C$nd 'ederalii vor intra aici, to(i 'anatia(ii vor lupta cu ghearele şi cu din(ii. Va 'i un carnagiu. Poate găsim o solu(ie inteligentă. 4r trebui să chema(i multe a*utoare. )untem destui, #ran@. )ăptăm$na viitoare, vei a*unge acasă, la so(ie şi copil. Jtiu eu dacă so(ia a aşteptat at$t8 +n(eleg că are o problemă sentimentală. Cu at$t mai bine. 1e va a*uta 'ără şovăire. )cot blocnotesul şi schi(e clădirea laboratoarelor, aşa cum am văut-o noi pe +ntuneric. 5-5 +ntind şi-i cer să-mi preciee b$rlogul lui Xerman. Ran@eul ia notesul şi-5 studiaă rapid. 4(i văut numai *umătatea din dreapta scărilor, spune el. 0ite, mai eistă o aripă, aici! Deseneaă şi aripa lipsă, apoi marcheaă un loc de la eta*ul +nt$i 4ici locuieşte şi lucreaă Xerman. 4re un apartament imens, +mpreună cu o doctori(ă care +i urmăreşte inima. cardiac, +n(elege(i8 +nt$lnirea cu noi o să-i dea şi dureri de cap, +l asigură %ălaiul. )ă 'i(i aten(i, că e bine +narmat! )e teme şi de anga*a(i. Vom 'i c$t se poate de aten(i, #ran@. 4cum, ar trebui să ne spui unde să ne ascundem de cei care vă aduc m$ncarea. In spatele generatoarelor, arată el cu degetul +n +ntuneric. 1imeni nu controleaă această sală. 1-are nici mecanic8 ;eneratoarele sunt pornite automat, din centrala de supraveghere a Institutului. 1umai o de'ec(iune ar aduce aici pe cineva. 39, #ran@. 1oi vom +nt$ria c$teva ile, să mirosim terenul. )ă mă pre'ac pocăit, să a*ung din nou +ntre pro'esori8 o idee bună, dar să nu miroase ceva Xerman. /l cer o discu(ie deschisă, de la bărbat la bărbat. /i spun că mi-a 'ost dor de 'amilie şi-5 some să-mi arate măcar o 'otogra'ie de-a copilului. Pare plauibil. /ncerci ai8 +ncerc. %ătr$nul n-o să trădee8
5>E 5>F l delireaă multe, despre etraterestrii care +l vor salva. 1umai c$(iva cursan(i +l ascultă şi-i pun +ntrebări. )ă nu spună nimic de noi! Domnule, mi-e greu să cred că cineva a a*uns p$nă aici. )istemul de securitate e per'ect. Cum să-5 creadă8 Dacă ar 'i să ne con'runtăm paranormal, cine ar 'i cel mai periculos adversar8 #ran@ )he'ield stă pe g$nduri c$teva clipe, apoi răspunde &ucia 1avaro se ocupă de pregătirea paranormalilor de atac psihic. Din c$te am a'lat de la ea, un cursant de anul trei, Mar@, poate dobor+ un om cu o simplă privire. cea mai spectaculoasă realiare a ei şi m$ndria lui Xerman. Mar@ a 'ost preentat şi lui Dic@son, pe timpul unei viite. Pro'esorii8 1umai &ucia 1avaro e pregătită paranormal pentru atacuri psihice. 4 'ost recrutată de CI4 +ncă din 'acultate. Ji e at$t de groavă8 +(i poate crea un discon'ort psihic teribil. Dacă te priveşte (intă c$teva minute, nu mai ştii cum te cheamă. Dar este prionieră... Pentru că nu a a*uns la o +n(elegere cu ei. Jti(i, ea a 'ost răpită. Mult timp nici n-a vrut să lucree. Ce a convins-o să cedee8 Poate că şi eu am contribuit. 4m 'ost 'oarte apropia(i. +n(eleg. 4partamentul lui Xerman este gardat de paranormali8 1umai doctori(a e bioenergoterapeută. Cei doi bod-gari din hol sunt simpli @illeri. Mi s-a părut că gorilele au pregătire militară. Chiar au. Dic@son a recrutat 'oşti combatan(i din ;ol'. 0nii sunt de o cruime bestială. &-am văut pe unul cum a ucis un cursant cu m$inile goale. I-a rupt g$tul, cu o simplă mişcare. Deci, 'or(ele cu care ne vom con'runta sunt 'oarte periculoase8 V-am spus să chema(i trupe speciale. ştia ucid cu privirea, cu m$inile goale, cu armele... Mi-e şi 'rică să trăiesc aici. De aia ai spus că am a*uns +n iad8 Dacă nimeni nu e sigur de via(a lui măcar o i8 Mie mi s-a părut că au un program 'oarte paşnic. 4paren(ă +nşelătoare, domnule Varain. 1u e săptăm$nă 'ără măcar un mort. Ji c$nd vei cum +l aruncă ca pe un c$ine, +ntr-o groapă betonată...
#ran@ tremură de*a. u +l liniştesc cu vorbe menite să i se imprime pe creier Coşmarul s-a terminat, #ran@. şti din nou un om liber şi sigur de via(a ta. Indianul +i +ntinde un sandviş şi +ncă o cană de ca'ea. Prionierul măn$ncă şi lacrimile-i curg pe 'a(ă. Probabil, n-a reuşit să ne sugrăvească nici a ecea parte din groăviile care se petrec aici. /l lăsăm să se liniştească şi ne tragem mai la o parte, să ne s'ătuim +ntre noi. 1u vom reuşi să spargem viesparul numai +n trei, pun eu problema deschis. 3ric$t de norocoşi şi vite*i am 'i, tot vom 'i ucişi. Piciule, spune-mi că n-am auit bine! mă +ndeamnă lipoveanul. 5?G 5?5 4i auit bine, +i replic eu mohor$t. 1u putem ac(iona singuri +mpotriva a trei sute de paranormali şi @ileri. Chemăm etraterestrii! Pentru 'leacul ăsta8 1u e problema lor. 4ş putea apela la CI4, şopteşte Corda. Cred că i-ar interesa. şti sigur că nu ne vor +nş'ăca pe noi8 -1u. Prieteniile dintre agen(ii CI4 sunt relative. 4m putea +ncerca, +nsă. 1umai +n ca de maimă disperare, pun eu condi(ia. 4(i auit tot. Cum crede(i că trebuie să ac(ionăm8 4lertăm #%I-ul, sub pretetul unei organia(ii teroriste, propune lipoveanul. /n timp ce 'ederalii se bat cu gorilele, noi pătrundem +n b$rlogul şe'ului şi punem gab*a pe probele care ne intereseaă. Pe cele care privesc 0niunea uropeană. o chestie mai complicată, rostesc eu g$nditor. Xer-man ar putea distruge probele, +n timpul asaltului 'ederalilor. 1ici nu ştim dacă 'ederalii vor reac(iona poitiv, obiecteaă indianul. Dic@son e o persoană respectată. 1-avem voie să pl$ngem de mila noastră8 +ntreabă lipoveanul. +ncă nu, +i răspund eu. 1umai după ce vom 'i la +nghesuială, 'ără posibilită(i de scăpare. +ncerc cu CI4, dar nu devălui nimic, se decide Corda. +şi scoate celularul şi 'ormeaă un număr. 0rmeaă un şir de parole de recunoaştere mai ceva ca-n 'ilmele de spiona*. Interlocutorul răspunde la numele conspirativ #alcon şi pare reticent. Corda +i eplică liniştit că are o grupare teroristă coaptă, pe teritoriul )tatelor. #alcon vrea detalii, +nsă indianul +i cere garan(ii pentru el şi doi amici. 1oi suntem amicii cu pricina. #alcon +i spune pe şleau că garan(iile nu depind de el şi-5 invită să verse tot din guşă. Indianul +i repetă cererea de garan(ii şi-i dă termen de g$ndire douăeci şi patru de ore. /nchide măcănitoarea şi concluioneaă )erviciile secrete americane s-au birocratiat ceva de speriat. Mă şi mir că mai dau din coadă. =ăm$nem pe loc şi mirosim terenul, propun eu. 1u se poate să nu găsim nici o 'isură +n sistemul lor de paă.
Valabil! aprobă lipoveanul. 2ragem un pui de soi, să ne limpeim la minte. 1e ascundem după generatoare şi dormim cu schimbul, ordon eu. )ă-5 anun(ăm pe #ran@. /l spunem prionierului că vom răm$ne ascunşi +ncă o i, apoi veri'icăm bine podeaua cu lanterna. )tr$ngem toate chiştoacele de (igări şi su'lăm cenuşa. Pimaşii nici nu trebuie să visee c-am trecut pe la celula cu prionieri. Depăşim generatoarele şi găsim un loc larg, destul de uscat, pentru odihnă. drept că e cam gomot, semn că pimaşii n-au reparat +ncă 'irul sec(ionat de mine. 1oi suntem +nvă(a(i +nsă să dormim +n orice condi(ii. Ca atare, ne +m-păr(im schimburile de veghe şi decretăm stingerea. Indianul răm$ne de veghe şi eu cu %ălaiul ne +ntindem, cu capetele pe rucsacuri. Mă autosugestione puternic şi mă a'und +ntr-un somn greu. 2rebuie să-mi re'ac 'or(ele pentru con'runtările ulterioare. Pe la şase, Corda mă treeşte pentru schimbul de veghe. /l las să adoarmă, apoi +ncep să sonde +ncet tavanul. 5?H 5? Prima surpriă +n am'iteatru de deasupra, un t$năr brunet mediteaă +n poi(ia lotus. Priveşte (intă la ochiul negru de pe perete şi-şi mişcă buele lent, de parcă ar rosti mantre. #ran@ nu ne-a spus nimic despre ast'el de practici matinale, note eu +n minte şi-mi strecor spaiul psihic mai sus. Descopăr o sală de arte mar(iale, +nestrată cu tot ce cunoaşte lupta modernă. 1u mă intereseaă. =ăsu'lu ad$nc şi +mping şuvi(a psihică prin tavanul următor. De la prima viualiare, simt că am pus şeaua pe cal. 4m a*uns cu Aochiul psihicB +n apartamentul lui Xcrman. /l pot studia +n linişte. un bătr$nel uscat, cu 'a(a smochinită şi ochi mici. 4proape că-i scrie răutatea pe moacă. Momentan, bea ceai, +n compania unei dame +mbrăcate +n alb. 2rebuie să 'ie doctori(a, g$ndesc eu şi-o studie atent. )ă tot aibă vreo patrueci de ani, dar arată mai bătr$nă. #a(a +i este aspră, ca de bărbat şi poartă părul str$ns +ntr-un coc 'oarte sever. Momentan, +i vorbeşte lui Xerman despre nişte vise. 0n plan deştept +ncepe să +ncol(ească +n capul meu. /mi retrag spaiul psihic şi mă relae. =estul schimbului de veghe, rumeg ideea care mi-a venit. 4r putea da roade, chiar şi +n lipsa unui suport serios de a'ară. Pe la opt şi ceva, văd lumină +n direc(ia intrării. Pun ochiul la treabă şi ăresc două umbre, +n spatele unei lanterne. Mă prind că-s tipii care aduc m$ncare pentru prionieri. Mă pregătesc pentru un eventual atac, deoarece nu ştiu cum vor reac(iona prionierii. Clipele trec şi nimic nu se +nt$mplă. Cele două umbre se +ndepărteaă, +n urletele bătr$nului smintit. Mai aştept vreo *umătate de oră, apoi +l treesc pe lipovean. /i poruncesc să nu se 'acă mangă tocmai +n cuibul duşmanilor şi trag pe dreapta. )omnul mă +nvăluie rapid.
3ra douăspreece şi c$teva minute. M-am strecurat singur p$nă la celula prionierilor, căci am unele probleme de clari'icat. De +ndată ce aprind lanterna, bătr$nul +ncepe să urle. #ran@ sare din pat şi se apropie de gratii. Cum a 'ost8 +l +ntreb eu. I-am cerut lui Xerman o +ntrevedere. /ncă nu mi-a răspuns. +n regulă. Crei c-o po(i determina pe &ucia 1avaro să nu ac(ionee +mpotriva noastră8 1ici nu va 'i nevoie. De mult, viseaă să se revolte cumva. %ine. După ce scapi de aici, o pregăteşti 'inu(! +i spun tot8 1umai că 'ederalii se pregătesc să pătrundă +n Institut. %ine. 4ltceva8 Cum +l identi'icăm pe paranormalul cel groanic8 Mar@8 singurul portorican printre at$(ia albi. 1-ar trebui să 'ie greu. cumva mistic8 +mi licăreşte mie neuronul. P$nă +n măduva oaselor. /n 'iecare diminea(ă, la ora cinci, e +n templu, pentru medita(ie. Cred că aşa +şi concentreaă energia. brunet cu părul cre(8 Da. Cum a(i ghicit8 Ji eu sunt paranormal, #ran@. Poate mai puternic dec$t portoricanul. 5?> 5?? 1u-(i doresc să a*ungi 'a(ă +n 'a(ă cu el. Vom a*unge 'a(ă +n 'a(ă, #ran@. 1umai unul va supravie(ui. u. Mă priveşte ne+ncreător. dreptul lui să simtă şi să creadă orice +i trece prin tărtăcu(ă. u m-am lămurit cum stă treaba. /l s'ătuiesc să ne vestească dacă Xerman trimite pe cineva după el. /n acest scop, trebuie să se +ntindă din to(i muşchii şi să eclame, cu voce tare. %, ce splendidă e libertatea! 4st'el, noi vom aui şi vom şti că a plecat. /i ure ba'tă şi mă +ntorc la amicii mei. /l găsesc m$nc$nd conserve de 'ructe dintr-o cutie. Mă alătur lor, căci n-am che' de vreo m$ncare mai consistentă. Pe la vreo trei şi ceva, lumina apare din nou +n ona celulei cu prionieri. Căscăm urechile să prindem discu(iile. După vreo ece minute, auim eclama(ia lui #ran@. /nseamnă că-5 duc la Xerman. Donşoara #ortuna a +nceput să-şi 'luture 'usti(a norocoasă pe deasupra noastră. Pornesc minista(ia şi veri'ic semnalul sonor. c$t se poate de clar. #ran@ nici nu ştie că i-am agă(at un micro'on sub reverul hainei. mai bine aşa. Dacă ar şti, ar putea să 'acă prostii, datorită crispării. &ăsăm lucrurile să evoluee +n deplină naturale(e. După c$teva minute, auim glasul lui #ran@ Domnule director, m-am preentat la discu(ii.
Cumin(it8 +ntreabă Xerman. )au vrei să a*ungi ca Mac P'ard8 1-am che' să-mi pierd min(ile, dar trebuie să mă +n(elege(i şi dumneavoastră. Dialogul dintre cei doi dureaă vreo *umătate de oră. #ran@ se (ine bă(os, semn că +nt$lnirea cu noi i-a dat aripi. Xerman nu renun(ă uşor la acua(iile sale. &a un moment dat, se enerveaă şi +ncepe să vorbească ruseşte. /şi revine şi-5 amenin(ă pe #ran@ că-i va urmări 'iecare pas. Ran@eul nu se lasă. act cum ne-a spus, cere o 'otogra'ie, să se convingă că măcar 'iul său este viu. Xerman +i promite că va primi 'otogra'ia +n cursul săptăm$nii viitoare. /n 'ine, +l trimite +napoi la apartamentul său. 4m c$ştigat un om +n r$ndul inamicilor. 1e 'recăm m$inile de mul(umire şi bem nişte samagon din ra(ia %ălaiului. 3ricum, n-avem altceva mai bun de 'ăcut +n următoarele ore. iua se scurge lent. Dormim,m$ncăm şi iar dormim. Continuăm ast'el şi +n primele ore ale nop(ii. &e-am +mpărtăşit amicilor mei planul şi au 'ost de acord să ne riscăm vie(ile noastre păcătoase. 1umai +n ca etrem, vom da o alertă de terorism la #%I. ştia nu g$ndesc prea mult c$nd e vorba de +mpuşcături şi cam asta se pro'ileaă la oriont o poceală ca-n 'ilmele cu gangsteri. Pe la patru diminea(a, ne spălăm cu apă din sticlă şi bem c$te un ness 'recat de indian. 1u halim nimic, pentru caul că am prinde vreun glonte cu stomacul. 1e pregătim de asaltul redutei +ntr-un stil mai pu(in conven(ional. &ucru c$t se poate de normal, (in$nd cont că eu şi %ălaiul am 'ost instrui(i +n )erviciul 3pera(iuni 1econven(ionale al 3ctogonului. ;ata de ac(iune. /mi iau cei doi amici sub bra(e şi trecem prin pla'on, ca vră*itoarele din poveşti. 4*unşi +n sala de arte mar(iale, +i invit să se +narmee c$t de c$t, pentru scărmăneala care s-ar putea să urmee. %ălaiul +şi ia o sabie de samurai, +nsă Corda răm$ne 'erm pe poi(ii are pumnalul său, nu-i mai trebuie nimic. 1e aşeăm pe salteaua de lupte şi aşteptăm răbdători. După vreun s'ert de oră, uşa de sus 5?L 5? sc$r($ie. 1u se aud paşi, dar eu simt un c$mp paranormal rece şi puternic. Portoricanul Mar@ a venit la antrenament. /mi instruiesc din nou amicii cu mişcările pe care trebuie să le 'acă şi ne pregătim de salt. Pentru +nceput, strecor o şuvi(ă psihică sub(ire către eta*. /n AtempluB arde o lumină slabă, deasupra ochiului lui Rehova. 2$nărul portorican a adoptat poi(ia lotus şi priveşte (intă +n imensul ochi negru. De această dată, +l aud şi ce murmură 4e*ova is m 5od. 0 am 4e*ova +s $ill. clar că-i dus cu pluta rău de tot. 1u e nimic de r$s, +nsă. #anaticii religioşi sunt la 'el de periculoşi ca şi şerpii veninoşi. Din astă cauă, trebuie st$rpi(i pe rudă şi săm$n(ă. 2ipii sunt +n stare să schilodească şi să ucidă, convinşi că +ndeplinesc voia Domnului. Poate a(i +nt$lnit şi dumneavoastră specimene de acest 'el, prin =om$nia sau aiurea. #eri(i-vă să intra(i +n con'lict cu ele, că-s dracu< gol! +mi aleg bine poi(ia şi-mi invit camaraii l$ngă mine. /i +ncon*or cu bra(ele şi 'ac saltul prin tavan. 4m a*uns +n sptele 'anaticului, la vreo ece metri. 1u ne-a sim(it. prea
ad$ncit +n medita(ia sa şi +n visele sale de a a*unge mare sculă a lui Rehova. &e 'ac semn celor doi amici să blochee direc(ia către uşă, apoi +ncep să +nainte, cu m$inile +ntinse +n 'a(ă. #anaticul posedă un c$mp bioenergetic de speriat. In primul r$nd, e dens, +nc$t +l simt ca pe o pastă tare. /n al doile'e r$nd, e rece, cum nu sunt bioc$mpurile umane. /nseamnă că mediteaă asupra a ceva rece, nepăm$ntean. 2oate acestea mă +ngri*oreaă, +nsă, nu mă opresc din ac(iunea mea. 4m a*uns la circa cinci paşi de el şi +ncă nu m-a sim(it. Probabil, e concentrat puternic, pe un singur punct, cum se 'ace +n ast'el de cauri. /l strig pe nume -Mar@! 2resare şi +ntoarce privirea. &as naibii cavalerismele şi-i tr$ntesc un 'ulger psihic +n t$mplă. )imt lovitura mea. )-a oprit +ntr-un corp dur şi rece. Mă concentre şi-o +mping +nainte. Mar@ ($şneşte +n picioare url$nd 4e*ova is m 5od. 0 am 4e*ova +s $ill! şti un biet robot portorican, +i replic eu calm, căci prima lovitură a pătruns +n creierul lui. #igura i se crispeaă ca la o 'iară. /şi +ntinde m$inile cu ghearele des'ăcute şi urlă Crapă, intrusule! 0n ghem de energie viibilă cu ochiul liber a ($şnit dintre palmele sale. Mă loveşte ca o bombă şi se sparge +n bucă(i, +nainte de a-mi penetra psihoc$mpul. 3 uşoară ame(eală mă cuprinde. /ntr-adevăr, individul este un paranormal de ecep(ie. 3chii săi licăresc ca două becule(e aprinse. 1u mai e om. o 'iară hotăr$tă să verse s$nge şi să distrugă tot +n calea sa. Dacă nu-5 termin eu pe el, mă va termina el pe mine, e g$ndul care +mi umblă prin creier. Mar@ scoate un urlet şi se aruncă +nainte, către mine. Mă 'eresc şi-i trimit o nouă săgeată psihică. De data aceasta, +n cea'ă. Iar +nt$lnesc un corp dur şi rece. Parcă ar 'i un om din ghea(ă, g$ndesc eu şi-mi amintesc de #ecioara de 'oc. 4ceastă paranormală groavă m-a +nvă(at să 'olosesc 'ocul spiritual pentru a +nvinge 'rigul. De*a, g$ndesc cum aş putea să-5 AtopescB pe portorican. Deşi lovit +n creier, Mar@ atacă din nou. De data aceasta, cu privirea. /mi caută ochii, să mi-i prindă la contact. /l 'eresc şi mă pregătesc să-5 lovesc cu o săgeată 'ierbinte ca )oarele din care ne tragem via(a. /i simt privirea ca o lance pe 5?E 5?F g$tul meu şi o durere cumplită +mi +ncleşteaă muşchii. M-a trosnit +n muşchii g$tului şi mi-a contractat vena *ugulară. Creierul primeşte mai pu(in snge. Privirea mi se +nce(oşeaă. Instinctiv, dau drumul 'ulgerului de 'oc să plece din 'runtea mea. /l văd pe Mar@ +ntr-un val de 'oc, apoi, că$nd la podea. )e ridică +nsă 'ulgerător şi ($şneşte către uşă. Indianul 'ace un salt şi-i +n'ige pumnalul +n piept. Portoricanul se v$rcoleşte şi urlă, de parcă n-ar avea inima străpunsă. Corda +i pune talpa pe gură şi mă strigă 0cidc-5 cumva, Varaine! Mă apropii de inamic şi-i +n'ig un 'ulger de 'oc +n moalele capului. De această dată,
săgeata psihică, pro@ine-ică, pătrunde cu uşurin(ă prin carnea moale. 0n 'um ur$t mirositor se +mprăştie +n *ur. 3chiul lui Rehova, negru şi imens, ne priveşte impasibil. )e vede că n-a prins nimic din ce s-a +nt$mplat aici. Mă las pe duşumea, abia respir$nd Parcă era un demon din poveşti. /l smulg lui Mar@ medalionul de la g$t şi-5 bag +n buunar. Ce vitalitate etraordinară! şopteşte indianul cu admira(ie. Păcat că era de partea cealaltă! Mă scutur şi mă ridic, să-mi privesc isprava. #igura por-toricanului s-a destins. Pare un t$năr cumsecade, care doarme. 1umai s$ngele care +i curge din piept arată că s-a duş naibii. )ă-5 ducem +n 'a(a ochiului lui Rehova! +mi +ndemn eu prietenii. /l prindem de haine şi-5 t$r$m p$nă la locul de medita(ie. /l ridicăm şi-5 aşeăm cu capul +ntre genunchi. &a o primă vedere, ar părea că mediteaă. )per să nu se prindă nimeni prea cur$nd că l-am scos din luptă. =ăsu'lu ad$nc şi 'ac c$teva mişcări de gimnastică, +ncă mai simt ame(eală de la loviturile portoricanului. 1-am mai +nt$lnit +ncă unul ca el, +n ultimii ani. Vremea con'runtărilor dintre marii paranormali s-a cam dus, odată cu căderea sistemului socialist. )e vede, +nsă, că sovieticii au pus semin(e din şcoala lor +n toate col(urile &umii. 4sta +mi aminteşte de Xerman. Privesc tavanul şi-5 văd +n camera de i. numai +n halat şi papuci, +n 'a(a unei mese de şah. :oacă singur, cu albele şi negrele deodată. Doctori(a sa nu se ăreşte. 1u uita(i că avem nevoie de arme de 'oc! le amintesc eu amicilor. C$t mai multe şi c$t mai multă muni(ie! 2ac şi se lipesc de mine. P$nă acum, planul meu a 'unc(ionat. Privesc din nou tavanul, +mi amintesc eact poi(ia lui Xerman şi mă lasnse +n spatele lui. 4m a*uns +ntr-un dormitor cu patul des'ăcut. &$ngă pat, e un comple de reanimare, pe rotile. Prin uşa deschisă, către camera de i, ăresc cea'a bătr$nului ticălos. 'oarte concentrat la *ocul lui. Păşesc +ncet, ca o pisică, spre el. 4m a*uns +n spatele său şi nu respir. )cot din buunar medalionul lui Mar@ şi-5 arunc +ntre piese, şoptind cu răutate Jah mat, Xerman! %ătr$nul priveşte prostit medalionul heagonal cu şerpi +ncolăci(i. /i pun un deget pe 'runte şi-i spun lent De acum +ncolo, vei vorbi numai c$nd +(i spun eu! 3chii săi s-au lărgit de spaimă. 4 răsturnat tabla de şah, +n +ncercarea de a se prinde de ceva. )-a um'lat la 'a(ă şi s-a 'ăcut roşu. 1u e +ncă timpul să 'acă un stop cardiac. Ca atare, +i spun Dacă vorbeşti +ncet, +(i deleg limba. 5LG 5L5 )e grăbeşte să dea aprobator din cap. /l ating din nou pe 'runte şi-5 +ndemn )pune unde e doctori(a!
2ipul ibucneşte +ntr-un potop de vorbe +n limba rusă. &ipoveanul +l ascultă atent, apoi +i răspunde, +n engleă 2ataie, ai greşit adrisantu<. 1oi nu suntem ruşi. )untem agen(i 'ederali. 1u se poate! +ngaimă bătr$nul ovrei rus. %a da! +l contraice %ălaiul. Ieşisem şi noi la cules ciuperci prin pădure şi c$nd colo, ce să vei8 1işte tipi se *ucau de-a conspiratorii. 6ahalera de Xerman +şi revine mai rapid dec$t +l bănuiam. /şi +ndreaptă spatele şi replică aproape rece 4ici este un institut privat de pregătire medicală. Vă rog să-mi preenta(i mandatul de perchei(ie! :art! &ipoveanul i-a aplicat AmandatulB direct peste clăn(ănitoare. un mandat serios, cam c$t o lopată de mărime medie. #igura lui Xerman eprimă cea mai autentică stupoare. )e vede că nimeni nu 5-a mai tratat +n aşa hal. I-a crăpat bua de sus şi protea i se cam mişcă. %ălaiul +l +ndeamnă politicos #ă bine şi spune unde e doctori(a ta! Mai am c$teva mandate de reervă. )-a dus după ceai, sc$nceşte Xerman. Indianul se repliaă 'ulgerător. 2rece la uşă, gata să recep(ionee doctori(a. 3chii mei văd o manevră interesantă. Xerman +şi mişcă degetele +ncetişor către o clapetă maron de pe m$nerul 'otoliului. /i prind gheru(a şi-5 avertie Moşule, nu eşti deloc cuminte! Dacă mai +ncerci vreo 'igură, te *upuim de piele +l simt cum se pregăteşte să urle din toate puterile. /l trosnesc mai mult instinctiv. =ăm$ne cu gura larg deschisă, ca o mască de teatru. %ălaiul ia havana 'umeg$ndă de pe scrumieră, i-o bagă +n bot şi-i apasă barba p$nă ce-o prinde +ntre 'ălci. 4rată ca un buldog căruia vreun glume( i-a +n'ipt o (igară +n bot. u +ncep să-5 dăscălesc 4i pierdut, Xerman. Cel pu(in trei sute de 'ederali sunt cu ochii pe ograda ta. Cel mai bun paranormal al tău s-a dus la Rehova. /n(elegi cine i-a dat paşaportu<8 Dă din cap că s-a prins că situa(ia c cotoibilă. /l +nş'ac de cea'ă şi-5 'or(e să se +ntoarcă +n dormitor. /l +ntind 'rumos pe pat şi-i scot havana din gură. Vede(i ce gingaşi putem 'i noi cu suspec(ii8 +n timp ce 'ac toate astea, %ălaiul caută 'ebril prin apartament. u i-am spus că clientu< ar trebui să posede un arsenal de autoapărare. /ntr-adevăr, lipoveanul culege din cele mai neobişnuite locuri un pistol Colt şi o armă reteată de calibru mare. Ji le pune la cingătoare şi r$n*eşte voios Moşulică, te *ucai de-a ho(ii şi vardiştii prin apartament. Psssst! ne aten(ioneaă indianul să tăcem, +ncremenim. 0şa se deschide şi apare o lăbu(ă pe care c +ntinsă o tavă cu un ceainic şi c$teva ceşti. Intră dama de care v-am vorbit anterior. 4ia cu meclă de bărbat. 1-are timp să a'le prea multe, căci indianul o str$nge binişor de beregată. 1-o ucide de tot, dar nici mult nu mai are. Precis, o să bea apă cu paiu< c$teva ile. Corda ne-o aduce plocon şi-o aruncă +n pat, alături de Xerman. %ătr$nelul cască ochii şi 'ace spume la gură, dar nu poate ciripi nimic. Vede(i ce a naibii e hipnoa aplicată cum trebuie8 2ipu< c +n puterea voin(ei mele şi aşa va 5LH
5L răm$ne p$nă ce-i voi da drumul. Desigur, dacă-i voi da drumul vreodată. 4ici e şandramaua boşorogului, piciule, mă anun(ă %ălaiul. Da< ştiu că-i mare. /l 'ac semn lui Corda să păească prinşii şi trec de uşa dormitorului. Dau +ntr-un hol, din care se 'ace, la dreapta, o baie. Drept +n 'a(ă, se +ntinde un birou elegant, cu 'erestre largi. Merg p$nă la ele şi privesc a'ară. )e vede tot platoul şi celelalte două corpuri de clădiri. Momentan, tinerii aleargă +n *urul platoului, debrăca(i p$nă la br$u. #etele chiar sunt un adevărat spectacol. /n rest, linişte. ;orilele nu se ăresc. Mă +ntorc +n dormitor şi-5 ridic pe Xerman de guler. &eagă muierea, indios! comand eu. Pune-i şi ceva la gură, să nu gui(e! +l t$răsc pe Xerman +n birou, p$nă l$ngă geam. /ntre timp, %ălaiul a descoperit un sei' cu armament. /mi preintă, m$ndru nevoie mare, o carabină cu lunetă şi-un aruncător de rachetu(e. Moşule, voiai să +ncepi al treilea răboi mondial8 +l +ntreabă el pe boşorog. Xerman tace, căci are gura legată. /i arăt platoul şi-5 +ntreb 0nde-s gările8 &a posturi şi +n caarmă, m$r$ie el cu greutate. C$(i sunt +n total8 3pteci şi patru, răspunde el 'ără să clipească. Cu tot cu pilo(ii elicopterelor. Ji cursan(i8 3 sută nouăeci şi trei. Minus Mar@, +i amintesc eu. #rumoasă armată. 2ace. u mă +ntreb cum am putea neutralia măcar par(ial gaşca asta. 2ot o alertă la #%I +mi umblă prin creier. Varianta cade repede, ca la un semn vră*it. 1u sunte(i de la #%I, rosteşte Xerman cu greutate. )unte(i ruşi. Patagonei, +l iau eu +n tărbacă. #%I-ul a 'ost la noi +n viită, +mi eplică el motivul suspiciunii. 2ronc, Mari(o! comenteaă %ălaiul +n limba rom$nă. 1umai pungaşii din CI4 ne-ar mai putea scoate din rahat. )pune-i lui Corda! %ătr$nul a ascultat discu(ia noastră. 1u sunte(i nici ruşi, constată el. )ud-americani. 4sta sunte(i. +mi 'ac calculele +n cap. Mai avem vreo oră de relativ relache. 2inerii se vor spăla, vor m$nca, vor intra la ore. numai şase şi *umătate. /ncă mai de(inem avanta*ul surpriei. /l +mping pe Xerman către 'işet şi +l +ndemn Deschide-5, bebe! )e codeşte pu(in. %ălaiul +i bagă cut-gunul sub barbă şi-5 +ndeamnă 4i văut creieri +mprăştia(i pe podea8 1u răspunde. Precis, a văut şi nu i-au plăcut. Manevreaă roti(a 'işetului şi-5 deschide larg. plin de documente şi dischete de calculator. 0n $mbet +i mi*eşte +n col(ul gurii.
Crede că ne-a tras +n piept. 1-avem timp să parcurgem purcoiul de h$r(oage şi cd-uri. Cam are dreptate. Va trebui să +mpăr(im prada cu şmecherii din CI4. 4ştia-s nişte tipi pe care nu-i prea am la r$nă. M-am +nt$lnit de mai multe ori cu boşi de-ai lor şi s-au purtat ca nişte găinari. al naibii de greu să găseşti un om onest printre ei. 4ltă solu(ie nu văd, +nsă. /l chem pe Corda deoparte, să nu ne audă gaşperu< de Xerman şi-5 +ntreb Ce c$ntă #alcon8 1e garanteaă imunitatea, dacă n-am săv$rşit delicte 'ederale. Dar noi am 'ăcut pipi pe mai multe legi americane. 1e vor priponi pentru mul(i ani. Cam aşa e. )untem 'or(a(i să ducem răboiul nostru ori să ne topim cumva. +nt$i, răboi, apoi, topeală. Dacă mai are cine să se topească... Chibuiesc c$teva clipe. Propor(ia dintre noi şi inamici e drobitoare. 1umai o minune ne-ar putea salva şi eu nu cred +n minuni, ca orice alt liber cugetător. /l trimit pe Corda să liniştească once and forever goriloii care păesc apartamentul lui Xerman, apoi mă +ntorc la bătr$nul pungaş. Mă studiaă cu nişte ochi criminali. 4 +nceput să creadă că ne va trage pe s'oară. Decid că e caul să *oc ni(eluş rolul prostului, să-5 văd +n ce ape se scaldă. Suflete de foc
+l +mping pe Xerman +n 'otoliul din 'a(a biroului şi-5 servesc cu o havană. /i o'er şi 'oc, ca un domn, +nsă nu-5 las să se +mbrace. C$t e numai +n pi*ama, nu poate 'ace nici o măgărie. /mi aprind şi eu o (igară şi-5 anun( Xerman, ştim eact ce 'ace(i aici. =$n*eşte mul(umit. )-a prins că nu prea avem loc de +ntors. Mă anun(ă, $mbind trium'ător Jtiu de unde să vă iau. Mi-am amintit 'igura ta, din documentare. )erios8 )unte(i rom$ni. 1işte t$r$ie-br$u. Ce naiba căuta(i +n această a'acere mondială8 )oarta, Xerman. 1u-i prea luminoasă. 1ici a ta nu prea străluceşte. Vom muri +mpreună. 2resare. 1u-i convine această variantă. Deşi e boşorog şi cardiac, +ncă se aga(ă cu ghearele de via(ă. /l bag morcovu< şi mai ad$nc Dacă murim noi, mori şi tu. Cine +(i ia locul8 1imeni nu poate reproduce ce am 'ăcut eu. Institutul este o pepinieră per'ectă pentru viitorii lideri economici şi politici. -)unt cam deumania(i, observ eu critic. 1umai 'irile tari pot conduce +n regatul lui Rehova.
5LL 5L -;avareşti prostii, moşulică, +i atrage aten(ia %ălaiul. )untem +n secolul douăeci şi unu, +n plină mondialiare capitalistă. 0nde vei matale regatu<8 +n mondialiare, răspunde el senin. Plebea trebuie dominată de aleşii ciela(i de noi, cu 'or(a credin(ei şi a slăbiciunilor din ea. )unte(i prea pu(ini pentru o ac(iune mondială. De unde ştii tu c$te şcoli ca asta 'unc(ioneaă +n &ume8 &a asta nu m-am g$ndit. Credeam că am nimerit peste o activitate singulară, pusă la punct de un magnat 'ull de mone, +n interesul propriu. +nseamnă că Dic@son nu e marele boss, şoptesc eu g$nditor. aproape şapte, rom$nule, Dacă nu-i raporte lui Dic@son p$nă la nouă şi *umătate, mă va suna el. P$nă la nouă şi *umătate, putem vedea şi-un 'oc de arti'icii. 0nde păstra(i armamentul tinerilor8 )e codeşte să dea un răspuns eact. /l ating uşurel la cerebel, să nu dea +n primire. Jopteşte +n'r$nt 4rmamentul e păstrat +n 'işetele din pere(ii templului, +n mai pu(in de o oră, două sute şi ceva guri de 'oc vă vor (intui. 1-ave(i scăpare şi nimeni din a'ară nu vă a*ută. De unde ştii8 Mi-am amintit de isprăvile voastre. 4c(iona(i +ntotdeauna singuri. 3chii mi se +ndreaptă către prada din 'işet. Vreau partea noastră. su'icient şi pentru an@ei. Cum să-i mobiliăm, +nsă8 Cel mai apropiat oraş din care ar putea veni e 5LE 4lbuYuerYue. Ji nici nu e sigur că vor veni. Cotoibilă situaiio, ău! 0nul din monitoare prinde via(ă. Pe ecran, apare o moacă spelbă şi obosită. Comunică sec Domnule Xerman, Mar@ da Punta nu s-a preentat la apelul de diminea(ă. 4m +ncremenit. 1u ştiu dacă individul care vorbeşte vede tot ce se +nt$mplă +n birou. %ălaiul s-a orientat rapid. I-a pus babal$cului arma reteată la t$mplă. Xerman +şi controleaă glasul şi răspunde Mar@ +ndeplineşte o sarcină trasată de mine. 0rmări(i ca programul să se des'ăşoare corect! Inima mi-a revenit +n piept. %iroul lui Xerman nu e controlat prin camere video. =estul, +nsă, pare sub un control desăv$rşit. 4ceasta +nseamnă că eistă o centrală de supraveghere a +ntregului comple. Cum de nu m-am g$ndit la aşa ceva8
Vom merge +n centrală, +l anun( eu pe Xerman. 4i de tăcut anun(uri importante. C$nd am rostit cuv$ntul centrală, ochii bătr$nului s-au +ndreptat 'uriş către tavan. /nseamnă că stăm eact sub locul din care se controleaă +ntreaga mustărie. Corda apare +n uşă şi mă anun(ă că a cură(at gorilele. Xerman se str$nge de parcă l-ar 'i pocnit cineva +n cap. &-a impresionat răceala cu care indianul vorbeşte despre moarte. /i mai ridic un pic presiunea Domnule Xerman, v-a(i amintit eact. )untem rom$ni şi n-am venit să supravie(uim. 4m primit o misiune de sacri'iciu. Varain! tresare el. 2u eşti Varain. 5LF u sunt Varain. 4cum ştii că eşti +n găleată. 6ai +n centrala de supraveghere! Va 'i un schimb de 'ocuri. 1u şi dacă dai ordin să depună armele. u, nu... /l smulg din 'otoliu şi-5 +ndemn să 'acă paşi. &ipoveanul se posteaă +n spatele meu, cu armamentul pe care 5-a găsit pe umeri. Parcă e un rastel ambulant. Indianul ne deschide uşa. Pe scări! +l +ndemn cu. Cine mişcă moare. -39! 0rcăm la eta*ul următor. 0şa centralei e chiar +n st$nga scărilor. /l +ndemn pe Xerman Dacă (ii la via(a ta, c$ntă ce trebuie! %ătr$nul apasă butonul inter'onului şi-5 anun(ă pe un oarecare Criss că a sosit. %utonul broaştei păcăne şi noi năvălim +n centrală. Vreo ece persoane +mbrăcate +n uni'orme crem stau +n 'a(a unor monitoare. %ălaiul anun(ă belicos nevoie mare Cine mişcă o mierleşte! 3peratorii s-au +ntors ca la o comandă cu 'e(ele către noi. Clipesc din ochi ca nişte bu'ni(e surprinse de lumină. Corda le arată o'iciul din capătul sălii Intra(i acolo! 1umăr p$nă la ece, apoi trag. Moliile de birou se +ngrămădesc disperate +n +ncăperea str$mtă. Indianul +nchide uşa +n urma lor şi mă anun(ă Varain, Institutul e +n m$inile tale. u studie calm situa(ia. Vreo cincieci de monitoare +n 'unc(iune preintă imagini din diverse locuri. Pe scaunele operatorilor, au rămas holsterele cu pistoale +n ele. 4vem armament pentru o luptă de lungă durată. 1u ştim +nsă ce supravegheaă monitoarele. In mod normal, ar trebui să 'ie grupate c$te cinci de 'iecare operatoar. Da(i şi 'ilme porno8 +ntreabă lipoveanul, cu ochii pe un monitor care surprinde imagini dintr-un dormitor de 'ete. 4rtistele alea +(i vor suci g$tul, promite Xerman. u chibuiesc +ncă liniştit. Mai avem aproape o oră p$nă ce 'urnicarul din campus se va pune +n mişcare. )u'icient să g$ndesc un plan viabil. Mai +nt$i, @illerii din paă şi supraveghere, g$ndesc eu. /i caut pe monitor şi răsu'lu
uşurat. Imaginile din caarma bodguarilor sunt ca oglinda. Iată că un control total ne şi poate a*uta. Cam pe la mi*locul sălii, +n 'a(a 'erestrelor, un micro'on de radio e ridicat pe un soi de catedră. /n spatele lui, un scaun ergonomie. 5-5 arăt bătr$nului V-a trebui să (ii un spici, Xerman. ;$ndeşti ca un cercetaş, Varain. 4i văut multe 'ilme proaste. 4ici greşeşti, Xerman. 1-am avut timp să văd 'ilmele. &e-am trăit +n direct. +mi scot blocnotesul, mă aşe la o masă şi scriu un scurt mesa*, +n engleă. După aceasta, +l invit pe Xerman 2reci la micro'on, şmechere! şti eroul principal al acestui eveniment. Varain, ştiu ce vrei să 'aci. &uptătorii nu se vor supune ordinului meu. )unt 'oşti combatan(i care au văut mai multă moarte dec$t +(i po(i imagina. Ji eu am văut destulă moarte. 2reci la micro'on! Xerman se lasă +mpins +n scaunul ergonomie. /i pun h$rtia sub nas şi-i ordon 5G 55 Citeşte eact ce scrie aici! Varain, aprini 'itilul de la butoiul cu pulbere. Citeşte! +l +mboldesc eu şi-i deschid micro'onul. %ătr$nul o'teaă şi +ncepe să citească. &ipoveanul +şi spri*ină gura armei pe cea'a lui. Xerman termină de citit şi şopteşte +nmorm$ntarea ta, Varain. 4m c$ştigat c$teva ore, p$nă vin 'ederalii noştri, +l mint eu. 2inerii vor răm$ne +n dormitoare, cum le-am cerut, pentru că sunt disciplina(i la s$nge. &uptătorii, +nsă, vor +n(elege că a apărut o neregulă. &e ast$mpărăm noi curioitatea, promite Corda. l şi %ălaiul s-au postat l$ngă 'erestrele +ntredeschise, cu armele pregătite. u studie reac(ia pe monitoare. /ntr-adevăr, +n caarma luptătorilor se poartă discu(ii aprinse. &e ascult, +mpreună cu Xerman. Deocamdată, sunt relativ paşnice. 2ipii emit supoi(ii asupra cauelor pentru care Xerman i-a consemnat la locurile de caare. Presupun că urmeaă o inspec(ie inopinată din partea patronului. 2inerii sunt ceva mai relaa(i. )e plimbă prin camerele lor şi pe holuri, discut$nd linişti(i. 4i c$ştigat c$teva ore, m$r$ie Xerman indispus. )ă văd ce vei 'ace cu ele, Varain. u m-am calmat complet. Privesc problemele de reolvat ca pe un *oc de calculator, +n care nu po(i pierde niciodată cu adevărat. 4m cel pu(in doi pioni +n tabăra pro'esorilor. 4m văut, prin 'erestrele deschise, capetele lui #ran@ şi al &uciei. rau +mpreună. Dacă
aş putea să le transmit arme şi ordine, aş putea conta pe un punct de reisten(ă. )tuden(ii n-ar trebui să constituie o problemă. Dacă i-aş putea scoate din campus... /mi vine o idee. &e spun celor doi amici să nu scape din vedere pimaşii, apoi +l iau pe Xerman de guler şi"5 invit #ă paşi căre biroul tău! )e apropie ora de raport, Varain! 2aci şi calcă! 4*ungem +n biroul răvăşit. Doctori(a s-a treit şi ne priveşte cu ochi um'la(i de spaimă. 1u pricepe neam ce se +nt$mplă aici. 2recem pe l$ngă ea şi a*ungem +n biroul lui Xerman. #işetul cu uşile larg deschise arată ca după o spargere, +l 'or(e pe bătr$n să ia loc +n 'a(a calculatorului şi să-5 pornească. ecută 'ără a protesta. Probabil, +i umblă ceva prin bostanei, +mpotriva mea şi +ncearcă să-mi +nşele vigilen(a, cu un comportament obedient. =ăscolesc +n grabă printre lucrurile din 'işet şi scot c$teva cd-uri. )unt marcate cu claritate. Con(in imagini din pregătirea de luptă a tinerilor, +i +ntind primul dintre ele Vreau să văd un 'dm bun.Xerman. Introduce cd-ul +n aparat, 'ără un cuv$nt şi +ncepe rularea. )cene de arte mar(iale trec pe sub ochii noştri. )unt de o cruime 'ără seamnă. 2inerii se bat cu adevărat, pe via(ă şi pe moarte. &a un moment dat, unul dintre ei reteaă capul altuia cu sabia. erci(iul continuă la 'el de s$ngeros, ca şi cum nimic important nu s-ar 'i +nt$mplat. &-a ucis cu adevărat! eclam eu. 4şa se +nt$mplă şi +n via(ă, Varain. Cine vrea să acceadă, trebuie să-şi +ndepărtee to(i concuren(ii, prin şiretenie sau cruime. De ce te miri, Varain8 Pierde(i material uman. 5H 5 Cei care supravie(uiesc +nva(ă să 'ie +nvingători cu orice pre(. &umea +n care +i trimitem e lumea +nvingătorilor. Perdan(ii se pot supune sau pot crăpa, Varain. 4sta ăm +nvă(at-o +ncă din =usia. 1ici 'etele nu sunt mena*ate... Ji ele trebuie să +nvingă, cu toate armele posibile. Dacă nu sunt su'icient dc perverse şi de crude, nu vor a*unge +n poi(iile economice şi sociale plani'icate de noi. )chimbă cd-ul! +i ordon eu şi-i +ntind altă dischetă. De data aceasta, vedem un eerci(iu +n natură. Deci, tinerii părăsesc periodic incinta Institutului, pentru antrenament de supravie(uire şi luptă +n condi(ii de teren variat. Imaginile +mi preintă traversarea 'luviului =io ;randc +not şi cu armamentul asupra tinerilor. 0rmeaă o hăituală prin pădurea de pe malul opus, +ntre două echipe +mbrăcate di'erit. Ca şi anterior, prinşii sunt trata(i cu bestialitate. +nva(ă, Varain! mă +ndeamnă Xerman. /nvinşii sunt totdeauna pedepsi(i cumplit. pre'erabil să +nvingi ori să mori. &ec(iile bătr$nului ovrei rus au o doă dc adevăr. Ji noi am 'ost antrena(i să +nvingem
+ntotdeauna, dar nu cu at$ta bestialitate. Camaraderia conta. 1-au no(iunea de camaraderie, observ cu. Via(a e o con'runtare dură, Varain. 1umai indiviii de ecep(ie +nving. 3caional, pot +nvinge şi +n grupuri, dar pe noi ne intereseaă numai individualiştii. Din ei, vom 'ace stăp$nii viitorului. un vis ur$t, +i răspund eu, cu ochii pe imaginile 'ocului de tabără +n *urul căruia tinerii 'raternieaă totuşi. 1u te lăsa +nşelat de aparen(e, Varain! Cur$nd, se vor con'runta s$ngeros pentru +mpăr(irea 'etelor. 4ici nu conteaă sentimentele, ci puterea de a domina. Pe 'undalul 'ocului, se ăresc c$teva barăci din b$rne. 4ve(i o tabără şi pe malul celălalt, observ eu nepăsător. 1umai pentru antrenament +n teren, Varain. +mi place că ai devenit cooperant, Xerman. Ji tu +mi placi, Varain. 4i sim(ul riscului 'oarte devoltat, de parcă te-aş 'i crescut eu. 2rei +mpotriva a trei sute... Mă +ntreb ce urmăreşti. )ă +nving, +i răspund cu sincer. 2e surprinde8 Mă priveşte curios, apoi aruncă o privire la ceas. )e apropie ora c$nd trebuie să raportee lui Dic@son. /l +ntreb De ce acordă Dic@son at$t de multă importan(ă acestui proiect8 mai ie'tin dec$t agen(ii plăti(i din toată &umea. )-a săturat de trădări şi +nşelăciuni din partea unor colaboratori. Vrea un aparat per'ect, +n care subalternii să-5 asculte orbeşte. 2inerii nu trebuie să moară, g$ndesc eu cu voce tare. -Varain, +ncă eşti utopic. #iecare t$năr (i-ar tăia g$tul, 'ără să clipească. +l cred. Imaginile din ecran par smulse din epoca primitivă. 2inerii se luptă ca 'iarele, cu tot ce au la +ndem$nă. #etele stau pe margine şi-i +ndeamnă pe 'avori(i. clar că Xerman a pus la punct o maşină de produs bestii. ;$ndul că aceste bestii sunt pregătite să penetree +n societă(ile moderne mă +n'ioară. Practic, Dic@son pregăteşte o clasă conducătoare 'ormată din criminali educa(i. drept că nici acum clasa conducătoare din ma*oritatea na(iunilor &umii nu e compusă din s'in(i, dar chiar criminali8 5> 5? Mergem +napoi +n centrală! decid eu. Vei anun(a tinerii că urmeaă un eerci(iu 'ulger, 'ără arme, pe malul celălalt al r$ului. Vrei să +ndepărtei cursan(ii din Institut! descoperă el. Cei mai puternici vor supravie(ui, +i r$d eu +n nas. )e vor +mprăştia prin 1e7 Meico şi mai departe. 1u. 4sta numai peste cadavrul meu! 4 spus-o cu toată convingerea. /l prind de barbă şi-i ridic ochii. /i +nchide, să nu mă
vadă. adarnic! Cuvintele mele +i pătrund +n creier ca nişte s'redele +mi eecu(i ordinele 'ără şovăire! Mergem sus, +n centrală! )e ridică la 'el ca un robot şi +ncepe să păşească. 4*ungem +n centrală şi-5 a*ut să urce pe scaun, +n 'a(a micro'onului, +i deschid emisia şi-i ordon Dă ordinul pe care (i l-am spus! %ălaiul mă priveşte nedumerit. Vede(i că tinerii vor părăsi Institutul +n goană, +i anun( eu pe amici. 1u trage(i! Xerman tuşeşte şi se 'răm$ntă pe scaun. /l repet ordinul, la 'el de hipnotic. %ătr$nul +ncepe să vorbească cu voce rece, ca din altă lume. u mă aşe la un col( de geam, să pot privi evenimentele. +n primele minute, nu se +nt$mplă nimic. 4runc o privire pe monitoarele care supravegheaă căminele şi mă liniştesc. 2inerii se echipeaă +n grabă şi-şi iau diverse obiecte din dulapuri. 3bserv cu(ite, la(uri şi harpoane. )e pregătesc pentru un eerci(iu de supravie(uire. Ce plăcut e să bene'iciei de disciplina adversarului! rostesc eu +n urechea lui Xerman. %ătr$nul s-a muiat şi a +nchis ochii. )imte că-şi pierde puterile. Proiectul său se năruie +n cel mai neaşteptat mod. 2inerii ($şnesc pe uşa de ieşire şi pornesc +n goană către poartă. 1imeni nu-i opreşte, deoarece ordinul a 'ost auit de toată lumea. /n mai pu(in de cinci minute, n-a mai rămas nimeni pe platou.Xerman deschide ochii şi şopteşte 4i +nvins, Varain. 1u cred +n sinceritatea declara(iei sale şi nu ştiu din ce cauă. un presentiment că +ncearcă să mă ducă cu preşul. Prea se poartă bl$ndu(. #aptele sale, văute de*a, +l arată mult mai pervers şi crud. Mai aştept vreo ece minute, apoi +l trimit pe Xerman să raportee lui Dic@son că treburile din Institut merg strună. %ălaiul +l +nso(eşte cu argumentul său 'orte - puşcociul. u şi Corda ne s'ătuim cu privire la următoarele mişcări. Indianul răsu'lă uşurat Varain, credeam că te-a apucat amo@ul. 1-am nici un che' să mor acum, pentru nişte 'leacuri, indios. )upravie(uim, luăm ce e mai important +n #işetul lui Xerman şi-o ştergem. 2inerii se vor +ntoarce +n institut, cel pu(in după c$teva ile. Poate şi mai devreme. 1u vor mai găsi nimic din ce-i leagă, indios )e vor +mprăştia ca o haită de lupi căreia +i lipseşte căpetenia. Dic@son ne va căuta şi-n gaură de şarpe. Pe cine să caute8 1umai Xerman ne cunoaşte. +nseamnă că... 'ace el semnul reteatului g$tului. 3 necesitate, +l aprob eu. 1u lăsăm nici o urmă. %ălaiul +l aduce +napoi pc Xerman. %oşorogul e cam 'leşcăit. )e vede că n-a luat medicamentele obişnuite. &asă-5 5L 5 să su'ere, c-a semănat destulă su'erin(ă +n *ur! Precis, n-a 'ăcut-o pentru bani. &a v$rsta
lui, banii nu mai au valoare. 3rgoliul 5-a +mpins +n această aventură.
4 trecut de*a mai mult de o oră. 2rei tipi +narma(i cu pistoale mitralieră ies din blocul pro'esorilor. Merg (intă către intrarea +n aripa noastră. Probabil, vor să veri'ice ce s-a +nt$mplat cu Xerman. +ncepe răboiul, constat eu impasibil. 1u luăm prionieri şi nu suntem cavaleri. 39! aprobă indianul şi iese din +ncăpere. %ălaiul o ia pe urmele sale. Xerman a deschis ochii apoşi şi mă priveşte. 1ici nu-şi mai ascunde ura. u studie cele trei viitoare cadavre. Vin destul de dega*a(i către noi. Calcule +n g$nd următoarea mişcare şi pun m$na pe lansatorul de rachete. %ălaiul a stivuit muni(ia pentru ele pe o măsu(ă, l$ngă geam. /ncarc (eava şi o reem de geam. Dacă-i răboi, răboi să 'ie! Cei trei inamici au pătruns +n clădire. =idic aruncătorul pe umăr şi ochesc liniştit, ca la poligon. Vie reervorul de combustibil al unuia dintre elicoptere. /n liniştea morm$ntală, se aud paşii şi vorbele celor care urcă. P$rrr! P$rrr! =a'alele de armă automată s'$şie liniştea. Pun crucea pe reervorul primului elicopter şi apăs trăgaciul. =acheta pleacă '$s$ind. 0n glob de 'oc +n'loreşte +n *urul elicopterului. /ncarc din nou, la 'el de calm şi iau +n vior următoarea (intă. 4dică, al doilea elicopter. %ălaiul şi Corda se +ntorc şi anun(ă din uşă Mor(i. Xerman s-a g$rbovit. u apăs +ncet trăgaciul şi al doilea elicopter e cuprins de 'lăcări. #ocul se +ntinde şi către autoturismele din prea*mă. Distreaă-te, %ălaiule! +l +ndemn eu, +ntin$ndu-i aruncătorul. Distruge autoturismele, să nu aibă cu ce 'ugi! Mai bine +i lăsăm să 'ugă, piciule. )ă aducă +ntăriri8 +l contraic cu. &ipoveanul apucă arma şi +ncarcă o nouă rachetă. 3 sirenă miorlăie de mama 'ocului şi c$(iva indivii +narma(i s-au arătat la parterul blocului +n care e caarma. )e (in ascunşi pe după iduri şi bosche(i. Iau arma cu lunetă şi i-o +ntind lui Corda erseaă, piele roşie! Inamicii sunt de treieci de ori mai mul(i dec$t noi. #iecare dilit conteaă. 1u spune nimic. Ia carabina, o +ncarcă şi ocupă poi(ie de tragere la geam. /ncepe să tragă ritmic. Poc! Pauă. Poc! Pauă. un tip bine organiat. După c$teva minute, gloan(ele +ncep să 'luiere prin +ncăpere. Pimaşii s-au prins de unde tragem. Dacă mai răm$nem pe loc, riscăm să ne nimerească vreun glon( rătăcit. caul s-o roim. +n camera blindată, Varain, h$r$ie Xerman. 4ve(i o poi(ie bună şi nu pătrund gloan(ele. +l privesc curios
De ce-(i vini secretele, moşule8 Vreau să mă lua(i cu voi. cel mai sigur loc din această clădire. 5E 5F +ncă nu-mi vine să-5 cred, dar gloan(ele piuie +n *urul nostru. /l +mping +nainte şi-mi chem camaraii )chimbăm poi(ia! Ieşim +n hol şi Xerman trece +nainte. /nainteaă de-a lungul idului st$ng, p$nă +n dreptul unei uşi metalice lucitoare. 3 deschide şi ne arată o cameră de vreo nouă metri pătra(i 4ici e cel mai sigur. +ngeraşul veghetor trage un semnal de alarmă. Pimaşii se aud +nsă *os, la capătul scărilor. %ălaiul a intrat de*a iar Corda păşeşte +năuntru. /mi stă pe limbă să dau ordin de retragere, dar nu am unde +ntoarce. Primele gloan(e 'luieră printre scările din spate. /l +mping pe Xerman şi intru după el, trăg$nd uşa. 4ud clar două clicuri, apoi o ploaie de gloan(e Camera +ncepe să se mişte lent, +n *os, ca un elevator. Xerman +mi prinde privirea şi r$n*eşte rău u am +nvins, Varain! +nainte de a g$ndi ce vrea să +nsemne spusele lui, aud un clipocit şi o răceală cumplită invadeaă brusc camera metalică. 4dio, Varain! şopteşte Xerman şi-şi acoperă 'a(a cu palmele. #rigul brusc, de multe grade sub ero, m-a speriat. 1u-mi dau seama ce se +nt$mplă cu noi. Văd răsu'larea +nghe(ată a amicilor mei şi simt că mor +nghe(at. 1e-a aruncat +ntr-un amestec 'rigori'ic, g$ndesc eu 'ulgerător. )imt că ame(esc şi-mi pierd conştiin(a. /l văd pe indian că a deschis gura să spună ceva, +nsă nu reuşeşte. Ji el şi %ălaiul au scăpat armele din m$ini. Crăpăm, reuşeşte să geamă %ălaiul. 1u ştiu eact ce se +nt$mplă cu mine, căci conştiin(a mi-e con'uă. 0n 'oc intens pare să-mi ($şnească din ona pieptului şi 'rigul cedeaă la 'el de brusc cum a apărut. Văd c$te o s'eră de lumină pe piepturile camarailor mei. 4mbele sunt legate, cu nişte cordoane luminoase, de pieptul meu. #ecioara de 'oc, +mi trece mie un g$nd 'ugitiv prin minte. )e vede că, +n 'a(a pericolului de moarte, 'ocul spiritual s-a declanşat instinctiv. 4tmos'era din *ur s-a mai +ncălit. u privesc nedumerit la s'erele de 'oc ce danseaă pe piepturile noastre. /ncă nu-mi pot eplica 'enomenul. Xerman geme la picioarele noastre. Pe pere(i se scurg şiroaie de apă. Ce e asta, Varain8 +ntreabă Corda. )u'letul de 'oc, şoptesc eu. )-au aprins şi su'letele voastre. +şi priveşte s'era de 'oc cu teamă, 'erindu-şi m$inile. 2otuşi, hainele de pe noi nu ard, constat eu. Ceva din organismele noastre controleaă emisia de căldură. )u'letele de 'oc, repet eu. 2o(i oamenii le au, dar numai unii le pot aprinde.
Deasupra noastră se aud gomote de gloan(e care g$r$ie metalul. Xerman se ridică gem$nd. galben la 'a(ă şi respiră greu. 1e priveşte cu nişte ochi pierdu(i, apoi +ngaimă Voi sunte(i sălbaticii cu +nsuşiri etraordinare, despre care am citit. %ălaiul +ntinde m$na către pistolul mitralieră căut +ntr-un col(. u +i replic liniştit bătr$nului 1oi suntem supraoamenii despre care a'li astăi. Plecăm. Mă priveşte nedumerit. u +mi prind camaraii cu ambele m$ini. Veri'ic dacă 'iecare şi-a luat arma, apoi 'ac 5EG 5E5 saltul către st$nga. 4colo am sim(it că e un perete sub(ire, uşor de trecut. 4teriăm +n templul cu ochiul mare c$t un perete. Cadavrul portoricanului este +n aceeaşi poi(ie, ad$ncit +n medita(ia eternă. C$t pe ce, rosteşte indianul. 1e-am a'undat +ntr-o baie cu un lichid 'rigori'ic, sintetie eu situa(ia, aşa cum am +n(eles-o. Voia să moară cu noi. +nseamnă c-a murit. )igur. 1ici o pagubă. Deasupra noastră şi către dreapta se aud 'ocuri de armă. Mă +ntreb ce vor crede luptătorii inamici c$nd vor scoate camera-li't şi-5 vor găsi numai pe Xerman. 3 singură concluie vor crede c-a bolunit şi a +nceput să-i decimee. Duşmanii n-au nici o probă a trecerii noastre prin această clădire. Doctori(a ne-a văut, dar cine are timp de ea acum8 Ce 'acem8 +ntreabă Corda. =ăm$nem pe loc, +i răspund eu. Inamicii +ncă nu ştiu nimic de eisten(a noastră. )untem prea epuşi, argumenteaă indianul. 4runc o privire circulară prin AtemplulB gol. /ntr-adevăr, putem 'i vău(i cu uşurin(ă. 1e +ntoarcem la baga*ele noastre, propun eu. M$ncăm şi ne odihnim. /ntre timp, inamicii trebuie să ac(ionee cumva. 4poi, ne orientăm 'unc(ie de situa(ie, mă completeaă Corda. act. 6ai! 4m$ndoi se str$ng l$ngă mine. 2recem uşor prin podea şi a*ungem +n +ntunericul dens din sala generatoarelor. 4cum e linişte deplină, semn că au reparat cablul sec(ionat de mine. Cu at$t mai bine. 1e putem odihni +n locusorul nostru, din spatele generatoarelor. 1e strecurăm după ghida*ul meu, a*ungem la loc şi aprindem o lanternă micu(ă, să nu poată 'i observată de la intrare. Ce crei că vor 'ace pimaşii, piciule8 mă +ntreabă lipoveanul. Jtiu eu8 Vreun comitet de criă, să adune din nou tinerii. Probabil, +l vor chema şi pe Dic@son. P$nă atunci, vor a'la şi de eisten(a noastră. Doctori(a le va spune cum arătăm. Ji ne vor căuta prin toate laboratoarele.
Mai devreme sau mai t$riu, vor a*unge şi aici. 6ai să m$ncăm, să prindem 'or(e! După aceea, vom vedea ce-i de 'ăcut. is şi 'ăcut. %ăgăm +n noi nişte conserve, căci de diminea(ă am postit. După aceasta, ne +ntindem la ca'ea şi (igară. Din c$nd +n c$nd, tragem cu urechea. 1u se aude nimic prin prea*mă. u 'ac un raid psi, +mi anun( eu camaraii. )ă ştim cum stăm. Pricep că trebuie să 'acă linişte. u mă +ndepărte pu(in şi trimit un spai energetic drept +n sus, către biroul lui Xerman. tot vraişte. 3 mul(ime gălăgioasă 'ormată din luptători şi civili, probabil, pro'esori, voci'ereaă +n *urul cadavrului congelat al bătr$nului. Doctori(a *andarm e acolo, pe un 'otoliu şi tace prostită. )e vede că nu mai +n(elege ce i s-a +nt$mplat sau se resimte după A+mbră(işareaB lui Corda. /mi retrag spaiul psi şi-mi anun( amicii că pimaşii +ncă nu s-au organiat. Dacă am 'i avut un dispoitiv eploiv, 'ăceam marmeladă din ei. I)H 5S I-am răvăşit, dar nu i-am terminat, concluione eu. 2rebuie să 'acem alt plan. Picioarele la spate şi cărei potica, se grăbeşte lipoveanul. 4sta, la noapte, după ce dăm stingerea. )tricăm şi generatoarele, +l sus(ine Corda. Va 'i +ntuneric deplin şi nici gardul electri'icat nu va mai 'unc(iona. 1u-i rău, dar noi am venit aici cu un scop, le amintesc eu. Va trebui să ne strecurăm din nou +n biroul lui Xer-man, recunoaşte Corda. Dacă gările răm$n +n clădirea asta, ne 'rig şoriciu<, argumenteaă %ălaiul. 4şteptăm p$nă la noapte, replic eu. Vom ac(iona 'unc(ie de +mpre*urări. 4şa mai merge. 1e +ntindem unul l$ngă altul şi picotim, căci nu avem che' de somn adevărat. )e vede că pimaşii sunt cumplit de deorgania(i, deoarece nimeni nu vine cu m$ncare la bătr$nul nebun. 4bia pe la vreo trei după amiaă, auim paşi şi ărim lumină +n celălalt capăt al clădirii. %ătr$nul (icnit +ncepe să urle, aşa cum +i este 'elul. 2ipii +l liniştesc c-o ra'ală, apoi +ncep să măture +ncăperea cu lanternele. Ciocănesc pe +ndelete +n reervoarele de motorină, lanseaă '$şii de lumină pe deasupra noastră, apoi se retrag. 4c(iunea lor mi-a dat o idee pentru noaptea ce vine. Pe la vreo cinci după amiaă, m$ncăm din nou, c$t se poate de bine. ultimul potol +nainte de ultima ac(iune. După aceasta, ne apucăm de treabă. 2ăiem cablul de comandă a pornirii generatoarelor şi-5 legăm +n scurt. /nvelim capătul +n care se va produce scurtcircuitul +n h$rtie şi '$şii rupte din 5E> rucsacuri, +nc$t să ia 'oc la sigur. După aceasta, de'ormăm ro-bine(ii de reglare a
debitului de motorină din cele trei reervoare, să picure dravăn. 1e asigurăm că un strat de motorină va acoperi pardoseala şi ne declarăm +nc$nta(i de isprava noastră. )chema e simplă. C$nd pimaşii vor ac(iona electromotorul pe acumulatori, pentru a porni generatoarele, se va produce un scurtcircuit. 4cesta va aprinde h$rtiile, c$rpele şi motorina. 0lterior, 'ocul se va propaga spre cele trei reervoare uriaşe şi le va trans'orma +n bombe. Mai avem vreo oră şi ceva p$nă la lăsarea serii. #ac un sonda* psi +n camera de deasupra şi constat că templul e gol. 2ipii au luat cadavrul portoricanului. Precis că i-a prins boala lui 2remurilă c$nd au dat peste hoitu< celui mai coios paranormal al lor. /n min(ile lor, suntem nişte 'antome atotputernice şi aşa trebuie să răm$nem. 1imeni nu trebuie să ne mai vadă 'igurile. +mi continui cercetarea psi. /n biroul lui Xerman a rămas numai doctori(a. 4re un banda* la g$t şi se plimbă prin dormitorul ei, de l$ngă cel +n care ăcea bătr$nul pungaş. Mediteaă sau +şi macină nervii, cine ştie8 +n camera de deasupra, centrala de supraveghere, activitatea a intrat +n normal. 3peratorii stau pe scaune şi privesc ecranele. Din c$te observ, blocul cursan(ilor e gol. /nseamnă că n-au reuşit +ncă să contactee tinerii trimişi +n natură. )per să nici n-o mai 'acă. Partea proastă e că la intrarea +n clădire, chiar +n 'a(a uşii, au 'ost postate două santinele +narmate. bine de (inut minte pentru cele ce vor urma. +mi retrag spaiul psihic şi le povestesc amicilor ce am văut. 4m$ndoi sunt de acord că nu suntem chiar +ntr-o poi(ie proastă. Putem ieşi te'eri din această aventură. 5E?
Dom fi mereu pe urma ta###
1oaptea s-a aşternut peste campus, +nsă nu şi +ntunericul. Miile de becuri lumineaă platoul ca iua iar lan(ul de lumini din pădure delimiteaă cu preciie ona de siguran(ă a pimaşilor. 4m 'ăcut o cercetare psi, să mă asigur că vom ac(iona pe baă de in'orma(ii reale. Asta e unul din secretele succesului (n orice domeniu6 informaţiile reale. 'acă ai informaţii bune, verificate şi oportune, poţi cştiga şi poţi (nvinge la concurenţă cu tălmbii care nu cunosc valoarea informaţiei. Momentan, suntem +n 'ostul templu şi urmărim mişcările doctori(ei din biroul lui Xerman. Cadavrul bătr$nului a 'ost de*a cimentat, +n timpul ilei, alături de ceilal(i deceda(i +n luptă. 4m numărat douăeci şi patru de gropi, +n spatele campusului. /nseamnă că am rărit oleacă duşmanii, nu-i aşa8 Pe timpul ceremoniei de +nmorm$ntare, petrecute pe la cinci după amiaă, l-am revăut pe amicul nostru #ran@. )tătea l$ngă &ucia 1avaro şi abia +şi stăp$nea bucuria. I-am plantat +n creier ideea de a o şterge la noapte, +mpreună cu amica sa şi l-am lăsat pe cont propriu. /n de'initiv, nu l-am luat pe buletinul meu, să-5 +nvă( să meargă. Dacă se orienteaă şi-o uşcheşte, bravo lui! Dacă răm$ne pe loc, ca un bleg, nu-i treaba noastră.
1oi avem o altă trebuşoară. 1u putem ieşi din luptă +n'r$n(i şi 'ără in'orma(iile după care am venit. Ca atare, am imaginat o ac(iune de răboi psihologic care +i va da lui Dic@son dureri de măsele şi 'iori de spaimă. Vi se pare că inten(ionăm să-5 g$dilăm numai8 4micii mei, a'la(i că ră)boiul psi*ologic e mult mai parşiv dect cel clasic. 7 n lupta clasică, pimaşu< +(i trage o botă +n cap sau un glonte-n inimioară şi comedia s-a terminat, pe ritmurile melodiei Adio şi-un pra) verde! +n răboiul psihologic, +nsă, pimaşu< +(i ia nervişorii la răsucit cu penseta, +(i su'lă +n cea'a şi nu se lasă măcar văut, +(i vine să urli de neputin(ă +n 'a(a măgăriilor lui. i, cam asta vrem să-i 'acem noi lui Dic@son. 3ra nouă seara. 2impu< e tocmai potrivit pentru ac(iune, deoarece inamicii se pregătesc să tragă storurile şi să se bage +n scutece, pentru a 'ace nani. #ac un mic salt prin tavan, +mpreună cu amicii şi ne pitulăm +n biroul lui Xerman. Indianul pleacă s-o găsească pe dama doctori(ă. )e vede că a prins drag de g$tu< ei, căci o aduce aproape 'ără su'lare. /i aplică un plasture pe botic, apoi o leagă 'edeleş de scaun, cu scoci. 3chii tipei s-au bulbucat ca la melci. 1u-i vine a crede că apărem şi dispărem ca 'antomele din poveşti. Pe bune, nici mie nu mi-ar veni a crede o asemenea scamatorie. #işetul a rămas deschis. Indianul şi %ălaiul trec la muncă de salahori. Veri'ică document cu document, oprind numai pe cele de care avem nevoie. Din c$nd +n c$nd, bagă c$te un cd +n calculator, pentru a veri'ica in'orma(iile. Inten(ionăm să ducem +n uropa imagini cu pregătirea de luptă a tinerilor din campus, pentru a +n(elege mişcula(iile şi a căuta celelalte tabere de instruire. u m-am aşeat boiereşte la biroul lui Xerman. 1u e nevoie să aprind lumina, căci se vede ca iua, datorită becurilor de pe platou. 4m luat o coală de h$rtie şi un pi şi-acum rumeg picătura de otravă pe care trebuie să i-o administre lui Dic@son. Mă strădui s-o 'ac aşa cum nc-au +nvă(at psihologii din 3ctogon simplă, credibilă şi penetrantă. 4dică, o idee 5EL 5E obsesivă care să intre +n (easta pimaşului şi să clocească pui otrăvi(i. /n 'ine, mă decid şi scriu 'rumuşel următoarea misivă Dic@son, Dup cum vei, "#i cunoaştem toate planurile şi ac#iunile. De acum "ncolo, vom ti mereu pe urma ta, $r ca tu s ne po#i sim#i mcar. Când vei ridica tele$onul s discu#i cu cineva, noi te vom asculta conştiincioşi. Când vei urca "n autoturism, s mergi oriunde, nu vei şti dac %om%a noastr e "n vehicul sau nu. Deci, vei aştepta mereu e&ploia. Când vei clca pe scara avionului, "#i ei aminti c mâna noastr e su$icient de lung, "ncât s#i plantee un paşaport pentru lumea cealalt. Când vei merge pe strad, vom $i "n urma ta, ca nişte um%re invii%ile. Când vei contacta o nou persoan, so atragi la mieria ta, vei contacta, de $apt, un agent deal nostru. Când eşecul "#i va %ate la poart, "#i vei aminti c noi lam produs, s#i $acem inima neagr. (ân şi când vei intra "n dormitor, s dormi un pic, noi vom $i acolo, s te veghem.
Când %uele tale se vor "ndrepta s#i sru#i so#ia, "#i vei aminti c nu eşti sigur dac mai este ea ori o agent dea noastr. )u mai ai scpare oriunde teai duce şi orice ai $ace. *untem pe urma ta, pas cu pas. =ecitesc scrisoarea şi n-o semne. mai pervers aşa. De ce să ştie pimaşul cine +l v$neaă, i şi noapte8 &asă-5 să se sperie şi de umbra sa! Pun scrisoarea +ntr-un plic şi scriu destinatarul - :ohn Dic@son. it c$teva clipe, cu ea +n m$nă. )-ar putea rătăci printre miile de documente pe care le răscolesc amicii mei. 2rebuie s-o pun +ntr-un loc +n care va 'i găsită cu uşurin(ă şi va 'i livrată destinatarului. M-am decis. 3 pun +n bra(ele doctori(ei şi-i ordon s-o predea neapărat lui Dic@son. /i amintesc 'aptul că trăieşte numai pentru a duce mesa*ul. După asta, mă +ntind satis'ăcut şi-mi aprind o mahorcă. Pot 'uma 'ără gri*i, căci nimeni nu va veni +n acest birou mai devreme de diminea(ă. %ălaiul stă +n genunchi şi 'runăreşte nişte teancuri de bancnote. 3chişorii +i strălucesc de plăcere. /i 'ac imediat bucuria &ipa, bagă gologanii la traistă! )unt prada noastră din această ac(iune. Mai mult de două milioane de mara'e(i, mă in'ormeaă el. 4sta 'ace.... Jtiu c$t 'ace, +l +ntrerup eu. )ă-i dăm bătaie, că noaptea e cam scurtă! Mă apuc şi eu de sortat documente şi cd-uri. Pe un volum sub(ire, cam c$t un caiet de dictando, ăresc semnătura lui Dic@son. /l veri'ic rapid şi constat că e 'ull de instruc(iuni pentru pregătirea cursan(ilor +n arta dein'ormării şi manipulării, +l pun deoparte, ca probă pentru incriminarea lui. 4şa cum merg treburile +n &ume şi-n )tate, Dic@son nu va a*unge niciodată +n 'a(a :usti(iei. prea bogat pentru a 'i condamnat. ;$ndi(i că şi la noi, +n =om$nia, treburile merg cam după acelaşi tipic8 Păi, eu am spus alt'el8 Dona :usti(ia e chioară, amicii mei. 6o(ii i-au legat o basma pe ochi şi se *oacă cu ea de-a baba oarba. Poate +ndrepta(i dumneavoastră ceva +n această privin(ă. 3ra unspreece şi c$teva minute. 4m terminat de sortat documentele şi cd-urile. 1eam adunat prada +n rucsacul %ălaiului şi scormonim după resturi de armament, căci am rămas cam săraci. Corda are carabina cu lunetă cu care a rămas +n m$nă +ncă de la accident. %ălaiul, un pistol mitralieră cu mai pu(in de treieci de gloan(e. Pe timpul v$*$ielii cu +nghe(ul, a abandonat puşca reteată şi pistolul. /n urma scormonirii, nu mai găsim nici o armă sau cartuş. )e vede că le-au luat cei care au năvălit +n biroul lui Xerman. Dăm +nsă peste o lădi(ă de grenade de'ensive. 1aiba ştie la ce i-or 'i trebuit lui Xerman. 1e umplem buunarele cu ouăle pocnitoare, căci sunt 'oarte spectaculoase c$nd eplodeaă. După aceasta, ne 'acem socoteala cam pe unde ne-am putea strecura a'ară. 3 singură solu(ie să nu dăm nas +n nas cu santinelele din 'a(a uşii să mergem pe holul dintre laboratoare, p$nă +n capătul dinspre blocul pro'esorilor. De acolo, ne-am putea strecura pe geam. ;ata de marş şi luptă8 +ntreb eu ca un mare comandant de oşti. ;ata de mardeală, con'irmă %ălaiul, +nş'ăc$nd rucsacul cu prada. Read! anun(ă Corda. iau +nainte, păşind cu gri*ă, să nu ne audă operatorii din centrală. Cobor$m un eta*, apoi o luăm pe holul dinspre est. Vedem destul de bine, datorită luminii orbitoare de la becurile de pe platou. 4*ungem +n capătul holului şi intrăm +n ultimul laborator. Din c$te
observăm, e o sală +n care se predau no(iuni economice. Merg p$nă la geamul dinspre platou, +l +ntredeschid şi arunc o privire +n *os. 4vem cam trei metri p$nă la păm$nt şi limita dinspre platou este gardată de nişte bosche(i +n'lori(i. 1e poate o'eri un camu'la* convenabil. )ar primul şi mă +ntind pe păm$nt. %ălaiul cade cu o bu'nitură, urmată de nişte A($purituriB +n'undate. Indianul se strecoară ca o umbră şi se plaseaă +n 'a(a mea. 4m ieşit din clădire şi studiem terenul. /n blocul pro'esorilor, numai c$teva geamuri mai sunt luminate, căci se apropie mieul nop(ii, +n 'a(a blocului, două santinele +narmate discută +ntre ele le*er şi trag din (igări. /n lateral de ele, două autoturisme de teren, singurele scăpate din incendiu, sunt pregătite pentru marş. Jo'erii stau pe poi(ii şi nu ştiu din ce cauă. Vrea cineva să plece +n această noapte8 Mă rog, nouă ne-ar conveni s-o şteargă to(i, lăs$nd campusul pustiu. +ncepem! +mi anun( eu amicii pe şoptite. #ace(i numai ce vă ordon eu! =idic privirea din păm$nt şi studie cablul de alimentare al becurilor. la maim patru metri de mine. 3 poi(ie din care +l pot plesni uşor. Iar risc să mă pră*esc de la +nalta tensiune 'olosită de pimaşi. /l voi ciupi 'ulgerător, decid eu şi anun( Ji Dumneeu a is să se 'acă +ntuneric. #ulgerul psi pleacă dintre ochii mei direct +n cablul gros cam c$t un deget. 4cesta eplodeaă pur şi simplu şi +ntunericul cade brusc pe +ntregul campus. Iar acum le vom servi lumină şi *ocuri de arti'icii, spun eu şi aştept să eplodee reervoarele de motorină. )ecundele trec greu. Probabil, operatorii b$*b$ie după butonul de pornire automată a generatoarelor din subsol. )au, poate, improvia(ia noastră nu s-a aprins. 4şteptăm un minut, două, trei... Mai să cred că am dat rasol cu bomba noastră. %uuuum! Păm$ntul se cutremură şi col(ul st$ng al clădirii cu laboratoare se lumineaă puternic. Putem vedea bucă(i de beton aruncate de eploia din subsol. 4ripa st$ngă a blocului laboratoarelor se lasă +ntr-o r$nă. #lăcări lungi ($şnesc prin uşa de la intrare. Cei doi goriloi care păeau au 'ost arunca(i pe platou. /i vedem aprinşi ca nişte tor(e, 5FG 5F5 alerg$nd prin +ntunericul dens. Duc binoclul la ochi şi urmăresc reac(ia inamicilor. C$(iva @illeri numai +n pantaloni şi maieu au apărut din subsolul blocului +n care trăiesc pro'esorii. 2o(i, cu arme +n m$ini, gata de luptă. Corda, hai să repetăm revolu(ia rom$nă +n direct! +l invit eu pe indian. 2u eşti odiosu< 'esenist terorist care instigă masele la măcel. )ă-nceapă dansul! murmură el şi ocheşte atent. 2rage un singur 'oc de carabină, +ntr-unui din inamicii str$nşi la intrarea +n blocul pro'esorilor. su'icient pentru a amorsa situa(ia, 'ără a ne deconspira poi(ia prin 'ocul de la gura (evii. Pimaşii eită o clipă, apoi +ncep să tragă către 'erestrele centralei de supraveghere. Probabil, au văut pe cineva la geam, curios să se lămurească ce se
+nt$mplă. 2ipii din clădire răspund, convinşi că sunt ataca(i de a'ară. 2irul de arme automate creşte +n intensitate, din ambele păr(i. Mă simt +n plină revolu(ie, mormăie %ălaiul şi aruncă o grenadă +n tabăra celor din 'a(a blocului pro'esoral. =ăpăiala de automate a a*uns la un ritm drăcesc. act ca la Arevolu(iaB rom$nă. Pimaşii se bat +ntre ei ca orbe(ii, convinşi că resping atacuri teroriste. Mă simt un pic răbunat pentru cacealmaua din decembrie 5FEF. Iată că şi inamicii pot cădea pradă con'uiei. 3 şterg, strigă %ălaiul să acopere gomotele luptei, +ntr-adevăr, c$teva persoane, militari şi civili, s-au urcat +n cele două autoturisme. 4l(ii, pe *umătate debrăca(i, +ncearcă să se ca(ere şi ei. C$(iva au pornit către poartă, cu nişte sacoşe +n m$ini. 4m reuşit să provocăm eodul plani'icat. 4cum e timpul să te cari, #ran@, şoptesc eu +n g$nd şi-i dau amicului un impuls s-o şteargă din balamucu< ăsta. 2rage(i numai c$te un 'oc, din c$nd +n c$nd, să nu ne deconspirăm poi(ia! le ordon eu celor doi amici. &upta dintre cele două tabere continuă, cu slăbiri şi intensi'icări periodice. Prin lumina 'ocurilor, ărim 'ugarii care ies din clădirea pro'esorilor. )e preling pe l$ngă iduri, cu c$te o boccelu(ă +n m$nă şi o şterg pe direc(ia por(ii. Probabil că nu-i mai opreşte nimeni. Pe +ntunericul ăsta, nici măcar patrulele cu c$ini nu mai au mare spor. 1e putem strecura şi noi printre 'ugari, sugere eu. 1imeni nu mai controleaă. 1umai dacă a*ungem p$nă la col(ul clădirii, calculeaă Corda. ;rea problemă. 1oi suntem cumva prinşi +ntre 'ocurile celor două tabere care schimbă amabilită(i pocnitoare. Dacă ne-am ridica +n picioare, am cădea ca musca-n lapte. 1e t$r$m pe după bosche(i, p$nă +n col(ul clădirii, ordon eu. 6ai! Pornesc +nainte pe păm$ntul umed şi rece. /nainte metru cu metru către ona apărată de luptătorii din clădirea pro'esorilor. Cheltuim aproape *umătate de oră, să parcurgem mai pu(in de o sută de metri. 1e-am +ndeplinit +nsă obiectivul. )untem la c$(iva paşi de clădirea pro'esorilor. 4şteptăm numai momentul 'avorabil să ne amestecăm printre ei. 0n nou val de civili coboară gheboşa(i pe scări, s-o şteargă. 4cum! ordon eu şi mă ridic +n picioare. Din c$(iva paşi, suntem +ntre civilii care se cărăbănesc. &uptătorii nu ne dau nici cea mai mică aten(ie. i se bat cu AteroriştiiB care au ocupat centrala de suprave5FH 5F ghere şi-au aruncat subsolul +n aer. &e ure +n g$nd să se bată p$nă diminea(a şi grăbesc pasul. 4m ghicit situa(ia. &a bariera de acces +n campus, nu e nimeni. /nseamnă că panicii şi patrulele cu c$ini s-au topit primii. Ieşim la drumul mare şi grăbim pasul. Peste tot, umbre 'ugare. 2o(i care au scăpat se grăbesc să se +ndepărtee de Institut. 3 luăm la pas
alergător, să ne asigurăm că a*ungem la maşina noastră +n timp util. De*a, e vreo două şi *umătate. Cam +n trei ore, va 'i lumină deplină. mai bine să nu ne găsească prin +mpre*urimi. 4proape de patru, a*ungem +n hă(işul +n care am ascuns maşina. 3 develim rapid şi ne urcăm +n ea. %ălaiul cotrobăie pe sub banchetă, scoate o sticlă plată şi ne +ndeamnă )ă ne cinstim, 'ra(ilor! Chiar merităm. %em c$teva g$turi de tărie, căci e cam 'riguşor. După aceasta, %ălaiul trece la volan şi demareaă. Mai multe persoane strigă după noi, să le luăm. 1u 'acem noi ast'el de greşeli politice. 4ccelerăm pe şoseaua privată, către podul de peste =io ;rande. %ălaiul +ncepe să mă prelucree Piciule, moşia lui )am pute a mort şi-a ocnă. +h$m. P$nă la l Paso, ar 'i cam patru sute şi ceva de @ilometri. Ce ici8 Iar ne abandonăm baga*ele8 Mai bine ne abandonăm baga*ele, dec$t să ne riscăm trupuşoarele. 1u se poate ca dulăii unchiului )am să nu miroasă nimic din şoul ăsta. 4vem banii şi strictul necesar, +l sus(ine şi Corda. 2recem +n Meic şi scăpăm de orice umbră de bănuială. +mi pipăi centura cu bani. 4m aproape două sute de mii de euro. /n rucsacul %ălaiului se mai odihnesc aproape două milioane de dolari. )untem boga(i. Ce mai +nseamnă c$teva (oale pe care le lăsăm +n hotelul din )anta #e8 Către Meic! accept eu. Cu toată vitea. 6ip! 6ip! 0ra! strigă %ălaiul şi mai trage c$teva g$turi de coc$r(. )oarele ne prinde pe autostrada către l Paso. 3prim la o beninărie cu 'ast 'ood şi ne aproviionăm cu nişte haleu comestibil c$t de c$t. M$ncăm din goana maşinii şi comentăm mul(umi(i diverse 'ae ale aventurii noastre. 1-a 'ost rău deloc. De această dată, n-am +ncasat nici un glon( şi avem o pradă bogată. 1imeni nu ne v$neaă din urmă, aşa că ne sim(im ca nişte turişti care călătoresc eclusiv pentru plăcere. %ălaiul, 'ericit cum n-a mai 'ost de mult timp, +ncepe să visee M-aşteaptă m$ndra meicană, Cu gura dulce de banană. C$nd papă m$ndra +nghe(ată, I-a*unge prova a($(ată. +şi saltă 'usta meicana, De-i văd băie(ii toată blana Ji (ăcăne voios din tocuri, De-aprinde-n inimi 'ocuri, 'ocuri. Mă str$nge-n bra(e, meicană, )ă uit că moartea-aşteaptă-n vamă, )ă simt o pierdere de sine, +ntre bidoanele-(i prea pline! P$nă la Ciudad de Meico e cale lungă, +l necă*esc eu. Piciule, nu 'i m$rlan cu un bătr$nel po'ticios! mă roagă el. 3prim barem o i +n :uare, să miros şi eu cărni(a meicană. )ă decidă Corda! continui eu să-5 perpelesc. %ălaiul adoptă o moacă miloagă şi +ncepe
prelucrarea Red sin, ca m$ine o să urc sculele +n pod şi-o să mă uit la dame ca la eponate de mueu. Cine mă compenseaă pentru ocaiile pierdute8 )untem +n misiune, se pre'ace indianul serios. Meicanele n-au 'ost cuprinse +n plan. Dacă vrei să ştii, pot 'i 'oarte periculoase. Vei8! eclamă %ălaiul. u, ca un leu eroic, +mi asum pericolul şi vreau să le +n'runt şi voi... 1oi ne-am săturat de tortilas şi 'ri*oles, pale face. 1u oprim p$nă la aeroportul interna(ional. 2e voi blestema, piele roşie! 2e voi p$r+ lui Manitu că n-ai (inut posturile. )ă vei tu ce pă(eşti! Indienii nu au nici un 'el de posturi, 'a(ă palidă. Manitu e un eu +ngăduitor. 4tunci, mă lepăd de to(i s'in(ii şi trec +n legea lui Manitu. Voi opri +n :uare, să mă destind cum permite Manitu. 1u-i at$t de simplu, 'a(ă palidă. 2rebuie să treci un ritual de ini(iere. +l trec şi tot mă +n'rupt din meicance. Va trebui să posteşti c$teva ile, singur, +n pustiu. După ce vei avea viiuni, ne spui nouă ce-ai văut şi noi apreciem cum trebuie să te numim ca indian. +n c$teva ile, a*ungem acasă, se deum'lă el. Iar meicanca ta, Marieta, o să te demierde, pun eu ga pe 'oc. 1u se compară nici pe departe cu gustu< unei blăni(e străine, piciule, sc$nceşte el cu o voce *alnică. Mi-e dor de-o blăni(ă străină mai ceva dec$t de mama. 4sta e 'oarte grav, diagnosticheaă Corda. Varaine, cred că trebuie să oprim, să nu ni se +mbolnăvească amicul. 3prim, +i 'ac eu pe plac. %ălaiul +n'ige piciorul +n accelera(ie instinctiv, de bucurie. burăm cu mai mult de două sute de @ilometri la oră pe autostradă. Pe la ora unu şi ceva, aprecie că ar cam 'i timpul să +ncep prelucrarea psihologică a lui Dic@son. 4 avut timp să vadă deastrul lăsat de noi +n campus. Ca atare, 'orme numărul lui de mobil, pe care +l crede secret nevoie mare şi aştept. /mi răspunde o voce răstită, vădit enervată Da, cine-i8 Moartea, +i răspund eu rece. &asă glumele! )untem mereu pe urma ta, +i şoptesc eu hipnotic şi +nchid. Precis, 'ace spume de 'urie şi neputin(ă. =ăbunarea +mpotriva lui a +nceput şi va dura mult. Va dura p$nă ce-i vor plesni nervii şi se va retrage din bisnis. Dacă se va (ine tare, va dura p$nă ce-5 vom vedea 'alit, cerşind pe stradă un bănu(. Cam aşa ne ducem noi răbunările - p$nă la capăt. Crede(i că suntem c$inoşi la su'lete8 4micii mei, nu 'i(i naivi! Privi(i la *igodiile din *ur care vă str$ng de g$t p$nă la ultimul leu(! Vede(i vreun
pic de milă din partea lor8 1u, amicii mei. 4tunci, n-avem ce 'ace. 'inte pentru dinte, oc*i pentru oc*i. 4sta e legea talionului şio vom aplica c$t putem mai 'idel. *
+n :uare e cald, pra' şi miroae a haleală meicană, de parcă lumea ar găti +n stradă. 1e oprim la un hotel pricopsit şi luăm trei camere duble, căci alea single s-au epuiat. 4şa, ne vom sim(i ca boierii, măcar o i. cinci după amiaă, dar eu nu-mi uit obliga(iile #orme conştiincios numărul de tele'on al lui Dic@son. /mi răpsunde cu o voce obosită. Iar +mi potrivesc vocea să sune *oasă şi pătrunătoare )untem mereu pe urma ta, Dic@son! 8uc... +nchid +nainte de a-şi termina +n*urătura. De acum +ncolo, cel pu(in c$teva luni, am o ocupa(ie ilnică. 2rebuie să-5 sun pe Dic@son de două ori pe i, să-i +ntăresc mesa*ul producător de 'obii şi paranoia. 4şa se s'ăr$mă şi cele mai puternice creiere cu picătura chineească. 1oi am per'ec(ionat metoda p$nă la măiestrie. %ălaiul s-a spălat rapid şi-a plecat +n t$rg să-şi 'acă rost de (oale de cuceritor. u şi Corda aşteptăm să se mai potolească vipia. %em ca'ea adevărată, nu poşircă americană. Jti(i cum trebuie să arate o ca'ea adevărată, nu8 De la prima gură, trebuie să sim(i că inimioara o ia rana şi urechile +ncep să-(i păcăne. 4sta ca'ea, amicii mei. 2e treeşte şi din mor(i. Desigur, eistă şi riscu< să te trimită-n mor(i, da< ce conteaă asta, +n compara(ie cu gustu< divin al unei ceşcu(e de co''e8 Pe la vreo şapte, hotăr$m că e caul să ne +noim şi noi, că arătăm ca nişte gră*dari teani. Ieşim +n t$rg şi ne cumpărăm c$te două costume civiliate. 4dică, nici prea prea, nici 'oarte 'oarte. Va trebui să burăm cu avionul către uropa şi nu se 'ace să arătăm ca nişte boschetari. /ntorşi la hotel, dăm cu ochii de lipovean. )-a ambalat ca un nobil latino, numai +n alb şi cu garoa'ă la butonieră. Ce spune(i8 se 'uduleşte el, +ntorc$ndu-se +n *urul aei sale, .ca o preentatoare de modă. 4rată a (ol de peşte, spun eu cinstit ce cred. Vei să nu te um'le curcanii meicani! potrivit pentru o noapte +ntr-un local se, +l +ncura*eaă Corda. Mergem, indios8 lanseaă %ălaiul invita(ia. =ăm$n cu Varain. 2e-ai prostit şi tu. Mai trebuie să a'lu că vă călugări(i... 1u-şi termină ideea. /şi +ndeasă un teanc de bancnote +n buunarul de la piept şi 'ace paşi. u şi indianul plecăm către camerele noastre, să ne pregătim de o seară liniştită. * *
+n aeroportul Ciudad de Meico, mă aud strigat pe nume, cu vreo *umătate de oră +nainte de decolare. Cum sunt relativ curat, mă +ntorc să văd cine m-a găsit şi pe meridianul acesta. Către mine, lunecă o damă +naltă, +mbrăcată +ntr-un deu pieces alb. Poartă nişte ochelari de )oare imenşi, care +i acoperă o parte din 'a(ă. Mersul nu-mi lasă nici o posibilitate de dubiu, +nsă dama păşeşte ca şi cum ar luneca pe nori. 5FE 5FF )erenela, o agentă a 3cultei pe care am salvat-o odată din-tr-o situa(ie nasoală. 1-aş spune că +nt$lnirea mă +nc$ntă +n mod deosebit )e opreşte +n 'a(a mea, +şi scoate ochelarii şi mă studiaă cu ochii ei mari, de peruea. După asta, deschide buele senuale, leneş, de parcă mi-ar 'ace o 'avoare obositoare Varain. %ronat. Vii din *unglă. 4i ghicit, o mint eu. Ce rost ar avea să-i spun că m-am pră*it la )oarele meican, vreo *umătate de i, +n aşteptarea %ălaiului care parcă intrase +n păm$nt8 +n realitate, intrase el +n ceva, p$nă-n g$t, dar mă s'iesc să vă precie concretul. M-am g$ndit uneori la tine, +ntinde tipesa plasa pentru guguştiuci. 1ici eu nu te-am uitat, mint eu, ca un spion cu eperien(ă. Mai *oci8 Pe cai mari, con'irmă bambina. Ki-am spus că voi +nvinge soarta. Ji eu (i-am spus că vei a*unge prin(esă. Mă priveşte curioasă c$teva secunde, apoi mă anun(ă 4m a*uns prin(esă. M-am căsătorit cu un prin( din-tr-o veche 'amilie europeană. #elicitări, Cenuşereaso! Mersi! Ji tu8 M-am retras din breaslă, mint eu din nou. #ac a'aceri. 1u te-ai retras, Varain, mă contraice ea, $mbind. 4laltăieri, un membru de vaă al onoratei 'amilii a +nregistrat o pagubă enormă +n 1e7 Meico. Parie pe ce vrei că nu eşti străin de ispravă. 1-am habar despre ce e vorba. HGG 1ici eu nu te-am văut aici, Varain, propune ea un armisti(iu. 398 -39! +mi +ntinde m$na şi eu i-o sărut 'in. Pleacă aşa cum a venit, parcă plutind pe nori. u g$ndesc că &umea a devenit prea mică pentru a'acerile noastre. Prea mul(i agen(i duşmani +mi cunosc 'igura. o chestie de timp p$nă ce mă vor priponi +ntr-un loc din care să nu mai pot 'ace nici o mişcare. Ji nici măcar nu pot apela la opera(ie estetică. Ce ar spune 'eti(a mea de o ast'el de ispravă8 Cine era poama8 se intereseaă lipoveanul a($(at. 3 damă din tinere(ea mea apusă, spun eu 'ără regret.
Mare (apinar ascuns eşti tu, piciule. Poate. 6ai să urcăm +n avion! *
+n 'a(a aeroportului din Paris, ne aşteaptă &ulu, cu o maşină de şase locuri. 1e r$n*eşte binevoitor, ne pompeaă v$n*os m$inile şi ne a*ută să punem baga*ele +n spate. Ce se aude pe aici, muceo8 se intereseaă %ălaiul. Meler a 'ăcut o pasiune pentru pocnitoarea voastră. Da< una de aia bolnavă rău. Varain are m$nă bună la agente, mă laudă %ălaiul, +ncă nu ştiu cum le vră*eşte +n asemenea hal. 0rcăm +n hodoroagă şi demarăm către curcănăria galilor acoperi(i. Mă g$ndesc de*a acasă. vremea +n'loritului merilor şi perilor. &ivada noastră trebuie să 'ie o 'eerie. HG5 Mă voi +ntinde pe o bancă, +n miresmele 'lorilor şi-n b$$it de albine... De ce taci, Varaine8 mă +ntreabă micul 'r$ne. Printr-o coneiune ciudată, glasul său +mi aminteşte de obliga(ia ilnică. Deschid tele'onul şi-5 apele pe Dic@son. De +ndată ce deschide, +i şoptesc obişnuitul #untem mereu (n urma ta şi-i tai maul. După asta, +i răspund micului 'r$ne )unt obosit de hăr(uială, puştiule. Vise la un concediu de vreo lună. Vei să nu cape(i! r$n*eşte el. Coneiunile lui Mel-er se +ntind +n toată uropa. Inclusiv la voi, +n =om$nia. 2resar şi revin la realitatea vie(ii mele de spion. Dacă e vorba şi de =om$nia... Ji aşa, in'dtrarea mistică din patria mea a atins cote nepermis de mari. 1u mai putem ceda nici un milimetru. C$ntă! +l +ndemn eu pe &ulu. 3 să-(i spună babacu<. u mă ocup de treburile din #ran(a. %ine. Iar cad pe g$nduri. Dorul de linişte mă +ncearcă din nou. )e vede că oboseala multor ani de hăr(uială s-a adunat +n su'letul meu şi apasă greu. Micul 'r$ne ia curba pe două ro(i şi ne anun(ă că a terminat cursa. Cobor şi luăm cele două r$nduri de baga*e. %anii vor răm$ne la noi, căci ne-am riscat vie(ile pentru ei. Documentele şi dischetele vor a*unge la spaii 0niunii. )ă le analiee ei şi să ne 'acă parte, 'unc(ie de importan(a in'orma(iilor din ele. :ean Dupois ne aşteaptă cu nelipsitu< ciomag de mahorcă +n bot. /n *ur, e 'um şi miros de ca'ea proaspătă. Mă las să cad +n 'otoliul din 'a(a biroului şi anun( )unt prea obosit pentru gargară +ndelungată. #r$ncu< mă contraice
)paii nu sunt niciodată obosi(i. )coate mar'a! +i +nm$ne sacoşa cu in'orma(iile scoase din b$rlogu< lui Xerman. Mă simt dator să-5 avertie :ohn Dic@son nu va a*unge niciodată +n 'a(a :usti(iei americane. prea bogat şi are coneiuni prea +nalte. Masoneria8 Mai sus. )upremul Consiliu 3cult. Ji voi l-a(i g$dilat numai la tălpi. I-am +n'ipt un cui +n creier, 'r$ncule. 3trava noastră va rodi +n timp. Voi şi metodele voastre din )ecuritate! Cele mai sigure, 'r$ncule. 1oi n-am dat chi nici măcar c$nd ocul(ii au ridicat +mpotriva noastră +ntreaga noastră na(iune. 2răim şi luptăm după legile noastre. 0nu la unu, Varaine. Meler a ripostat la +n'r$ngerea lui Dic@son, de parcă ar 'i ştiut că voi a(i 'ost +n )tate. )pune! 4 in'iltrat +n =om$nia c$(iva agen(i ai Aapostolilor s'$rşituluiB. Vor crea o sectă +nchinată noului morm$nt al lui 6ristos din Ierusalim. 1e doare-n coate de miorlăitorii mistici de orice culoare, +l lămureşte %ălaiul. 1oi suntem spioni serioşi. 3 să vă doară şi-n alte păr(i, promite :ean şi scoate un dosar cu coper(i maron. )ecta vieaă capii politici şi economici din =om$nia. Vor să impună propria conducere, +n c$(iva ani. 4sta e altă g$scă, +n altă traistă, recunosc eu şi trag dosarul către mine. Pe copertă, e desenat simbolul AapostolilorB steaua +n şase col(uri cu şerpii +ncolăci(i. =ăs'oiesc alene şi citesc nume pe care nu le-aş 'i creut implicate +n activită(i conspirative. Da, recunosc eu, avem de 'ăcut cură(enie +n =om$nia. Chiar cred că o cură(enie de sus +n *os se impune +n (ara noastră. Dumneavoastră ave(i altă părere8 4,EF, , G=,
Ce-au p#it
Dragi cititori, precis v-a(i pus +ntrebarea din titlu, cel pu(in o dată, chiar dacă nu +n termenii 'olosi(i de mine. :urnalele şi televiiunile abundă +n ştiri de soiul 1ăriceanu a )is, &ăsescu a spus, "oiculescu a de)văluit, 0liescu afirmă, 5eoană acu)ă etc. Probabil, a(i g$ndit cam ce g$ndesc şi eu 'iarele politice au 'ost st$rnite de ceva şi sunt gata să-şi
bea s$ngele. Ce se ascunde +n spatele acestei tevaturi, +n care cei mai importan(i politicieni se acuă reciproc de +ncălcarea Constitu(iei, corup(ie, imoralitate politică şi trădare a propriilor programe8 2reburile par deosebit de +nc$lcite, +nsă +n realitate adevărul e c$t se poate de simplu mafia politico-economică din Romnia (şi simte principalii capi (n pericol. C$nd capul unei 'amilii ma'iote este +n pericol, +ntreaga gaşcă din subordine +şi mobilieaă 'or(ele cele mai diverse politicieni corup(i, *urnalişti +n soldă, lătrăi de serviciu etc. /ncă nu s-a a*uns la scoaterea pistoalelor pe masă, dar nici mult nu mai este p$nă atunci. )pectacolul *alnic +n care sunt angrena(i ma*oritatea membrilor parlamentului şi al(i politicieni, ice-se, de vaă, demonstreaă un lucru pe care eu +l tot scriu de c$(iva ani buni aleşii nu sunt ai poporului care i-a votat, ci ai grupărilor mafiote care i-au sponsori)at şi-i folosesc pentru a-şi atinge interesele. Vi se pare că eagere, că acu oameni de bună credin(ă, care se bat +n Parlament pentru binele acestei na(ii8 Dacă vi se pare ast'el, vă rog să-mi răspunde(i la următoarele +ntrebări 'e la revoluţie9 şi pnă (n pre)ent, e2istă un singur partid parlamentar care să nu fi participat la guvernare, (n diverse coaliţii/Nu eistă, amicii mei! 2oate partidele au trecut pe la putere şi s-au +n'ruptat din plin din avu(ia na(ională. le şi-au creat clientelă politică din proprii membri sau din s'erele ma'io(ilor de anvergură, rom$ni şi străini. (n cei :; ani de
>. 'eşi )iarele gemeau de infracţiuni probate, ale unor ai direct spus, (n primii := ani de ani anteriori, nici o piesă grea n-a 'ost măcar deran*ată cu +ntrebări, +nc$t in'ractorii din A+nalta societateB a*unseseră să creadă că sunt deasupra &egii. clama(ia lui Ion Iliescu, Nu mă judecă pe mine ăştia! Tcu dispre(Z, e cea mai bună probă de stil de g$ndire AeiascăB a acestei categorii de in'ractori. [ Procurorii şi *udecătorii au +nceput să-i cheme, r$nd pe r$nd, la AdreptateB pe cei care se credeau de*a dumneei pe acest păm$nt. &a +nceput, ma'io(ii politico-economici s-au arătat *igni(i, apoi au +nceput să se teamă că vor a*unge totuşi după gratii. Ca atare, şi-au dat m$na, indi'erent de culoarea politică, pentru a răsturna cuplul %ăsescu-Macovei şi a reim-pune regula anterioară marii infractori nu răspund (n faţa nimănui. Cam asta se ascunde +n spatele campaniilor de presă pentru suspendarea Preşedintelui şi pentru demiterea ministrului Macovei. &upta se dă s$ngeroasă şi pe 'a(ă, deoarece, dacă un singur in'ractor important va 'i condamnat, se va crea un precedent periculos şi pentru restul. act cum le-a spus 4drian 1ăstase colegilor de partid, c$nd a 'ost chemat la Anenea procurorulB "oi urmaţi după mine. 7 n(elege(i că lupta se dă pe via(ă şi pe moarte, pentru a nu 'i condamnat nici un in'ractor din A+nalta societateB8 @teva e2emple concrete ar fi binevenite. 7 n lupta anti-%ăsescu, Mircea ;eoană iese mereu +n 'a(ă, debit$nd pro'unde tembelisme, cu aerul unui mare +n(elept. 1ici nu-şi dă seama c$t este de ridicol. 4 a*uns p$nă acolo +nc$t să-5 acue pe 2răian %ăsescu şi de prostiile pe care le debiteaă Voronin, la comanda Moscovei. ;eoană n-a prea pus botul la prăi mari, aşa că ar trebui să stea +n banca sa, căci nu este +n pericol. ;eoană este +nsă teleghidat din spate de baronii pese-dişti a'la(i pe lista păcătoşilor, +n 'runte cu Ion Iliescu. Poate nu şti(i, dar Ion Iliescu are pe rol două dosare penale grele, pentru care riscă
+nchisoare pe via(ă. /n primul r$nd, este vorba de dosarul penal privind diversiunea din decembrie 5FEF, +n care e acuat de instigare la trădare, instigare la omor deosebit de grav, lipsire de libertate +n mod ne*usti'icat, distrugere de bunuri şi alte in'rac(iuni grave. C$nd şi-a citit aceste dosare, +n 'a(a procurorilor, Iliescu a +ngălbenit şi a dat +n b$lb$ială. Mai este inculpat, alături de Virgil Măgureanu şi ;elu Voican-Voiculescu, +n dosarul primei mineriade, de distrugere de bunuri, instigare la omor, rele tratamente etc. De*a, +n aceste dosare, s-a a*uns +n 'aa +n care Ion Iliescu este epertiat de psihiatri, pentru a se veri'ica dacă a ac(ionat cu discernăm$nt. Vă da(i seama ce *ignit se simte acest munte de orgolii, lipsit de orice calitate umană şi c$t de +n'ricoşat este că va a*unge după gratii8 )olu(ia de salvare8 :os %ăsescu! mil Constantinescu nu 5-a atins nici cu un pai, +n cei patru ani de guvernare, respect$nd +ntocmai regula ma'iotă a nepedepsirii reciproce. Cine ar 'i creut că )orin 3vidiu V$ntu, vinovat de *ecmănirea a sute de mii de persoane, prin #1I, va a*unge vreodată +n 'aa de *udecată8 Cei mai abili avoca(i au tergiversat proces după proces, pentru a-5 'ace scăpat, prin prescrip(ie sau alte proceduri din dreptul civil. Ji totuşi, este *udecat. Cine ar 'i creut că un magnat de talia lui Dinu Patriciu, cu a'aceri trans'rontaliere, va a*unge +n 'a(a :usti(iei8 Cine ar 'i creut că privatiarea 'rauduloasă a Petrom va aduce +n 'a(a :usti(iei, sub acua(ii grave Ttrădare, spiona*Z, pe Codru( )ereş, )tamen )tancev, Dorinei Mucea etc8 u nu credeam să aud aşa ceva, deoarece serviciile secrete rom$ne au 'ost puse cu botul pe labe şi 'or(ate să nu lucree pentru binele acestei na(ii. Cine ar 'i creut că şiretul Copos va a*unge +n 'a(a :usti(iei pentru o 'raudă 'iscală mai mare de un milion de euro şi o a'acere dubioasă cu &oteria =om$nă8 Cine ar 'i creut că 1icolae Cristea, regele ne+ncoronat al &oteriei =om$ne, va 'i de'erit :usti(iei8 Cine ar 'i creut că 'rauda de la Por(ile de #ier, de c$teva eci de milioane de euro, va duce +n 'inal către Călin Popescu 2ăriceanu, prietenul şi sus(inătorul lui Dinu Patriciu8 3ameni buni, la mi*loc sunt interese 'oarte mari, +n care sutele de milioane de dolari şi euro danseaă +ntr-un ritm ame(itor. Pentru acoperire, ma'io(ii invocă principii constitu(ionale şi alte tertipuri prin care vor să-5 'or(ee pe 2răian %ăscscu să +ngenunchee şi să-i lase +n pace. #iecare gest al Preşedintelui este răstălmăcit +n 'el şi chip, de *urnalişti din mass media ma'io(ilor, +nc$t să pară vinovat. 3 simplă reolu(ie preiden(ială ne este preentată ca o interven(ie +n 'avoarea unui grup de interese. 3 simplă plimbare p$nă la un local devine o be(ie cumplită, tr$mbi(ată cu gomot de indivii abia ridica(i de sub mesele unor c$rciumi. 2ot ce 'ace şi tot ce ice Preşedintele e rău, neconstitu(ional, imoral, in'rac(ional etc. "ă rog să vă (ntrebaţi dacă e c*iar aşa, ori suntem manipulaţi (n modul cel mai grosolan! Nu spun că 1răian &ăsescu e un sfnt cobort din icoane pentru fericirea neamului romnesc. un om şi are şi d$nsul slăbiciunile sau păcatele sale. Important este +nsă că se străduie să-şi +ndrepte greşelile, să se spele de păcate, ori de c$te ori descoperă ceva +n neregulă. De eemplu, au apărut in'orma(ii despre tra'icul cu (igări al so(ului unei consiliere preiden(iale, 4nghelescu. Imediat, doamna respectivă a burat din 'unc(ie. )-
au pornit b$r'e +n *urul lenei 0drea şi-a a'acerilor so(ului acesteia TCocoşZ8 4 burat şi Ablonda de la CotroceniB. 4 intervenit premierul 2ăriceanu +n 'avoarea lui Dinu Patriciu8 Imediat, a luat-o peste nas. )e vede clar că omul acesta, 1raian &ăsescu, c*iar vrea să se (nscrie (n limitele 3egii. P$nă şi vila din strada Mihăileanu a o'erit-o +napoi, să nu iasă discu(ii +n *urul ei. Ce naiba să mai 'acă, pentru a proba că este de bună credin(ă8 Politicienii si parlamentarii corup(i vor să-i dea Preşedintelui 2răian %ăsescu o lec(ie usturătoare, de care să se teamă si următorii preşedin(i. i vor să demonstree că sunt mai puternici şi 'ac ce vor din Preşedinte. /l *ignesc pe 'a(ă sau 'in, prin re'uul preentării şe'ilor de partide la consultări cu Preşedintele. #ac tot soiul de comisii de anchetă a Preşedintelui, deşi acestea nu sunt prevăute +n Constitu(ie. Demareaă proceduri de suspendare a Preşedintelui eact c$nd noi, rom$nii, trebuie să alegem europarlamentari, să avem şi noi un cuv$nt de spus +n uropa. 2artorii acestor măsuri sunt P)D, cu eminen(a cenuşie Ion Iliescu şi gruparea oligarhică Patriciu-Voiculescu. Ce e'ecte au produs marile manipulări si scandaluri +ndreptate +mpotriva Preşedintelui 2răian %ăsescu8 4ici e durerea, amicii mei e'ectele au 'ost inverse. =om$nii, deloc proşti, au perceput v$noleala vietă(ilor politice ca pe o +ncercare de linşa* a unui preşedinte *usti(iar şi a ministrului de resort, Monica Macovei. Ca urmare, P)D a căut pentru prima dată +n istoria sa sub pragul de HG\ şi e +n continuă scădere. drept că scăderea se datoreaă şi alegerii +n 'runtea partidului a unui saltimbanc denumit, pe drept cuv$nt, chiar de Ion Iliescu, prostănac. P)D a ratat şansa de a se re'orma ca partid modern, prin alegerea ca preşedinte a dr. )orin 3prescu. C$t despre propulsarea lui Dan Marean Vanghelie +n 'runtea #ilialei %ucureşti, ce să spun8 4 spus destul Ion Iliescu Vanghelie e deştept c$t (ine gura +nchisă. Mei celelalte partide din >, a condus grupul de propagandă +mpotriva planului Marshall din Iugoslavia, sub numele conspirativ &idia &aarev. 2$nărul %ogdan 3lteanu s-a bucurat de toate privilegiile nomenclaturii comuniste, apoi a trecut +n barca P1&, să sugă şi de la Ademocra(ieB. 6alal liberali, coane #ănică şi coane Căline! 0ite cine conduce Parlamentul =om$niei! 0ite cine vrea să dea *os Preşedintele ales de popor! 6ai si'on, *igodii oportuniste! Probabil, vă +ntreba(i ce caută P=M +n coali(ia anti-%ăsescu. Ji eu mă +ntreb, dar nu găsesc un răspuns sigur. Printre peremişti, nu s-au prea prăsit ma'io(i, căci se tem de gura bogată a lui Corneliu Vădim 2udor. Deci, P=M nu are de ocrotit interesele nici unui clan ma'iot. De ce totuşi s-a dus Vădim 2udor alături de Ac$rpa @aghebistăB şi Aşandramaua
stalinistăB de Iliescu, ca să-i 'olosesc propriile epresii8 Probabil, +l deran*eaă 'aptul că 2răian %ăsescu a ridicat +n 'unc(ii importante aşa işi elitişti de tipul Pleşu, Patapievici şi al(ii. In acest ca, ar cam avea dreptate şi Preşedintele %ăsescu ar trebui să mai 'acă un pic de cură(enie prin ograda proprie. 1u orice AelitistB e chiar intelectual veritabil. Dacă +i luăm la scuturat bine şi le c$ntărim 'aptele, se cam duc de r$pă preten(iile de elită intelectuală şi ies la supra'a(ă nişte murdării pe care mă s'iesc să le reproduc +n scris Tvei in*uriile grave la adresa na(iunii rom$ne din volumul Politica de 6.=. PatapieviciZ. +n preent, lupta dintre Preşedinte, sus(inut de prea putini oameni de caracter si ma'ia politico-economică a aiuns +n 'aa care pe care. 1u-mi place s-o 'ac pe pro'etul, dar emit o prognoă baată pe cunoaşterea psihologiei rom$nilor >a fia politico-economică va fi (nfrntă (ntr-un ră)boi foarte greu şi 1răian &ăsescu va fi reales Preşedinte al Romniei H5H H5 pentru (ncă un mandat. Vă rog să păstra(i această carte, să pute(i veri'ica eactitatea prognoei mele, la următoarele alegeri preiden(iale! "ă (ntrebaţi ce se va (ntmpla, dacă mafioţii vor obţine totuşi suspendarea Preşedintelui 1raian &ăsescu din funcţie/ 4bia atunci *ocul ar deveni cu adevărat interesant. )unt curios ce 'or(e umane şi mi*loace materiale ar mobilia ma'ia politicoeconomică din =om$nia, pentru a convinge popula(ia să-5 demită pe 2răian %ăsescu, la re'erendumul popular. Mass media este, +n bună parte, +n m$inile ma'io(ilor, ast'el că 2răian %ăsescu va 'i destul de +nghesuit. Probabil, odată suspendat Preşedintele, ma'io(ii nu se vor s'ii să 'olosească personal din aparatul de stat pentru a in'luen(a şi a 'alsi'ica reultatele re'erendumului. Cele mai ab*ecte şi mai neadevărate calomnii se vor revărsa asupra Preşedintelui suspendat. Cele mai grosolane +ncălcări de lege vor deveni ceva obişnuit +n m$na ma'iei politico-economice a*unsă la putere totală, prin ma*oritatea parlamentarilor şi a +nlocuitorului Preşedintelui T1icolae Văcăroiu sau %ogdan 3lteanuZ i, bine, (n acest scenariu e2trem de nefavorabil pentru 1răian &ăsescu, se va vedea dacă romnii gndesc corect ori se lasă manipulaţi ca o turmă de dobitoace. Mai probabil, ma*oritatea rom$nilor nu se vor lăsa manipula(i şi 2răian %ăsescu va 'i repus +n 'unc(ie de voin(a populară. Ce se va +nt$mpla atunci cu ma'ia politico-economică din (ară8 Ce se va +nt$mpla cu parlamentarii care au declanşat re'erendumul şi au pierdut +n 'a(a unui om aproape singur, 2răian %ăsescu8 Va 'i *ale mare, pe termen +ndelungat. Partidele anti-%ăsescu vor scădea drastic +n pre'erin(ele electoratului, ast'el că, la alegerile viitoare, vor 'i dren(uite pur şi simplu. In plus, votul uninominal va scoate la supra'a(ă personalită(i complet noi, +ncă AnecurviteB de politica ma'iotă la care asistăm de 5 ani. /n mod normal, liderii politici care au declanşat referendumul pentru demiterea Preşedintelui ar trebui să suporte costurile acestuia. &e vor suporta +n mod indirect, prin pierderea poi(iilor pe care le-au acaparat +n economie, politică, administra(ie. Probabil, mă bănui(i a 'i un partian al Preşedintelui 2răian %ăsescu. drept că l-am votat, dar am 'ăcut-o pentru a preveni pesediarea completă a =om$niei, prin accederea lui 4drian 1ăstase la 'unc(ia de Preşedinte. &a 'el ca mine, au votat mul(i al(i cetă(eni
conştien(i că +ntre două rele trebuie să +l alegi pe cel mai mic. P$nă +n preent, nici un partid sau personalitate politică nu m-au convins să merg la alegerile europarlamentare sau la cele generale, din viitor. 1u-mi regăsesc interesele şi aspira(iile +n nici un program, nu aprecie ca merituos nici un candidat. Cunosc prea multe mierii despre 'iecare partid şi despre 'iecare politician ca să-mi irosesc votul şi să-mi murdăresc conştiin(a, vot$nd. Dacă, +nsă, se va a*unge la re'erendum pentru schimbarea Preşedintelui 2răian %ăsescu, voi renun(a la neutralitatea mea senină şi voi sus(ine, prin orice mi*loc, pe singurul rom$n care a avut cura*ul să se con'runte cu ma'ia politico-economică, 2raian %ăsescu. Vă recomand să proceda(i la 'el, măcar pentru a avea satis'ac(ia de a vedea şi Agulere albeB după gratii.
Na@ :ristosul@ ia :ristosul+
@am aşa se poate sinteti)a conţinutul filmului despre mormntul lui 0sus @*ristos, făcut de ?ames @ameron şi #ima ?aubovici6 un g*eşeft religios. 3pera lor, preentată prin mai multe televiiuni, inclusiv din (ara noastră, a st$rnit c$teva valuri din partea unor prela(i creştini şi aten(ie mare! musulmani. 4pari(ia unui ast'el de 'ilm Aştiin(i'icB era de aşteptat, după succesul +nregistrat de 'ilmul Patimile lui @*ristos şi romanul lui Dan %ro7n, @odul lui da "inci. &a mi*loc nu e vorba de credin(ă, ci de 'oarte mul(i bani. De la bun +nceput, vă precie că sunt liber cugetător, aşa că voi 'i c$t se poate de obiectiv +n analiarea escrocheriilor religioase de orice 'el si din orice sursă. /n concret, ce sus(in autorii 'ilmului >ormntul lui 0sus @*ristos ?osuaB regăsit/ i a'irmă că, +n 5FE5, +ntr-o peşteră de la peri'eria Ierusalimului, au 'ost găsite c$teva sarco'age cu oseminte apar(in$nd Măriei T#ecioaraZ, lui Isus Christos T:osuaZ, Măriei Magdalena şi unui 'iu al lui Christos numit Iuda. 3semintele au 'ost +ngropate imediat, con'orm tradi(iei iudaice, iar sarco'agele A'amiliei divineB au 'ost studiate timp +ndelungat, p$nă sa a*uns la concluia că ar 'i vorba de Isus Christos. /n spri*inul a'irma(iilor lor, autorii invocă o analiă 4D1 şi o inscrip(ie cam controversată, care poate 'i citită at$t :osua, c$t şi 6anun, datorită sărăciei al'abetului semitic. 1u s-au 'ăcut datări cu CI>, nici alte veri'icări ştiin(i'ice, +nsă bomba a 'ost aruncată +n mass media. @e urmăreau, mai probabil, autorii filmului/ @a orice ovrei (ntreprin)ători, voiau să facă un g*eşeft religios, să cree)e o nouă sursă de cştig din nişte oase, cteva sarcofage şi o peşteră din 0erusalim. 4trage aten(ia 'aptul că autorită(ile israeliene au şi declarat peştera +n care s-au găsit sarco'agele monument de importan(ă deosebită. clar că ea va deveni loc de pelerina* pentru curioşi, dar mai ales pentru 'anaticii religioşi care doresc să vadă Amoaştele M$ntuitoruluiB. 4şa cum remarca =on 6ubbard, 'ondatorul religiei scientologice, cel mai 'acil mi*loc de +mbogă(ire este să +n'iin(ei o religie. u adaug 'aptul că şi eploatarea unei religii vechi, +n 'orme noi, e un mi*loc rapid de +mbogă(ire. Chiar dacă nu le convine liderilor creştini, evreii vor eploata Apeştera lui 6ristos T:osuaZB cu mare c$ştig 'inanciar şi moral. /ncet, +ncet, prostimea va 'i convinsă că +n ea sunt chiar moaştele M$ntuitorului.
Cum au reac(ionat liderii religioşi creştini la această +ncercare de bisnis religios8 4u dat +n clocot, emi($nd tot soiul de argumente pe care merită să le analiăm, pentru a ne cură(a min(ile de mieriile mistice. Vă propun să le analiăm unul c$te unul, comparativ cu tot ce ne o'eră ştiin(ele actuale despre 3menire şi 0nivers. 8ilmul a fost catalogat ca un atac direct asupra ba)elor creştinismului. 4ceastă a'irma(ie este neadevărată. 4utorii 'ilmului +ncearcă să demonstree, cu probe ştiin(i'ice măsluite, că Isus Christos a trăit cu adevărat, +n epoca preciată +n evanghelii, +n Ierusalim TIsraelZ. Prin acest procedeu, autorii (ncearcă să suplinească lipsa totală a oricăror probe istorice despre e2istenţa şi faptele lui ?osua, 8iul lui 0osif şi al >ăriei, devenit, ulterior, 0sus @*ristos. )ingurele AprobeB eistente +n preent sunt poveştile din evanghelii, H5L H5 poveşti nesus(inute de nici o probă cu adevărat ştiin(i'ică. =omanii, 'oarte meticuloşi birocra(i, n-au notat nimic despre evenimentele de care vorbesc evangheliile. Dacă aceste evenimente etraordinare ar 'i avut loc, romanii le-ar 'i consemnat cu lu de amănunte. 1ici sursele istorice evreieşti nu con'irmă eisten(a şi 'aptele miraculoase ale lui :osua TChris-tosZ. Concluia logică e că avem de a 'ace cu nişte poveşti imaginate cu mult după perioada +n care se spune că ar 'i trăit Isus Christos, poveşti pe baa cărora s-a născut o religie -creştinismul. 8anaticii creştini au susţinut că filmul neagă esenţa divină a lui ?osua 0sus @*ristosB şi ridicarea acestuia la @er. 4utorii s-au pregătit pentru acest atac, a'irm$nd că numai spiritul lui :osua s-a ridicat la Cer, +n timp ce trupul ar 'i 'ost +ngropat +n sarco'agele respective. &iderii religioşi creştini nu vor +nsă să taie deloc coada vulpii. După ei, :osua s-a ridicat la Cer cu tot cu trup, după +nvierea miraculoasă. 4cest pasa* merită analiat pe +ndelete, căci ascunde o mare minciună, minciună credibilă +n epoca evangheliştilor, dar nu şi +n secolul nostru. 0n urmă cu vreo mie nouă sute şi ceva de ani, (n timpul redactării evang*eliilor, cunoştinţele astronomice, geografice şi de fi)ică ale pămntenilor erau puţine şi destul de false. In ona de redactare a evangheliilor, Israel, Iudeea şi ;recia, predomina concep(ia astronomică geocentrică. Con'orm acestei concep(ii, pe baa cărora s-au scris şi se sus(in evangheliile, planeta Păm$nt este plată, 'iă şi acoperită de un Cer +n 'ormă de cupolă, +n care trăiau Dumneeu şi eii buni Ts'in(iiZ. )ub Păm$nt, ar 'i 'ost imperiul +ntunericului veşnic, +n care trăiau demonii. )oarele s-ar 'i rotit +n *urul Păm$ntului, +n 'iecare i, gener$nd iua şi noaptea. 4ceastă concep(ie nu putea eplica succesiunea anotimpurilor, +nsă nimeni nu-şi bătea capul cu ast'el de probleme. Deci, con'orm acestei concep(ii pro'und greşite, evangheliile sus(in că :osua s-a ridicat la Cer, +n dreapta 2atălui-Dumneeu. 3ric$t ar părea de ciudat şi acum, după ce astronomia s-a răsp$ndit +n mase şi oamenii circulă printre planetele sistemului solar, cu sonde spa(iale, tot această concep(ie sălbatică şi 'alsă domină +n religia creştină Tşi nu numai +n eaZ. Ce au descoperit oamenii +n cei aproape două mii de ani de la scrierea evangheliilor8
Iată c$teva in'orma(ii certe care contraic 'ără putin(ă de tăgadă a'irma(iile din evanghelii si din rădăcina lor mistică biblică TVechiul 2estamentZ Cniversul (n care trăim este infinit şi desc*is (n toate direcţiile, astfel că noţiunea @er este imprecisă. 1u putem localia Cerul pe bolta cerească viibilă, deoarece şi dincolo de această boltă e tot 0nivers. 4cesta devine observabil pe măsură ce astronomii +şi per'ec(ioneaă mi*loacele de observare. )ălbaticii din urmă cu două mii de ani puteau vedea cu ochiul liber bolta cerească diurnă, pe care sclipea )oarele şi cea nocturnă, pe care licăreau stelele. i nu ştiau că bolta cerească diurnă şi cea nocturnă nu sunt identice, datorită rota(iei Păm$ntului +n *urul aei sale şi numeau Cer tot ce vedeau deasupra capetelor. /şi imaginau, complet greşit, că bolta cerească diurnă şi nocturnă sunt una şi aceeaşi, luminată succesiv de )oare TiuaZ şi de stele TnoapteaZ. i nu ştiau că stelele sunt sori Tcorpuri cereşti ar$nde similare )oarelui nostruZ şi au imaginat că ar 'i lum$nări pe care +ngerii le aprindeau +n 'iecare seară. 4u imaginat chiar şi locul de pe boltă +n care ar 'i trăit Dumneeu, +n constela(ia Casiopcea, H5E H5F constela(ia nordică de 'orma literei X, denumită popular #caunul lui 'umne)eu. 'acă (ncercăm să identificăm @erul cu Cniversul, imaginea acestuia nu mai corespunde cu concepţia evang*elică conform căreia @erul e (n sus. 0niversul se +ntinde şi sub Păm$nt, la in'init, ast'el că oamenii din emis'era sudică văd +n sus ceea ce noi, cei din emis'era nordică, vedem +n *os. Cu alte cuvinte, păm$ntenii din cele două emis'ere au păreri contradictorii +ntre ce +nseamnă sus, (mpărăţia cerurilor, @el de sus 'umne)euB etc. Contradic(ia se păstreaă şi dacă identi'icăm Cerul cu bolta cerească viibilă, boltă care e numai o mică parte din 0niversul in'init. %olta noastră, a păm$ntenilor din emis'era nordică, este di'erită de cea a păm$ntenilor din emis'era sudică, 'apt uşor de observat mai ales noaptea, c$nd +n 1ord apar alte constela(ii dec$t +n )ud. 2eologii creştini sunt prinşi +ntr-o contradic(ie 'ără ieşire c$nd trebuie să preciee unde e Cerul lui Dumneeu, +mpără(ia cerurilor, Cel de sus etc. 1o(iunile de @er şi sus variaă 'unc(ie de pe poi(ia spa(ială a creştinului de pe Păm$nt, +n mod contradictoriu. De eemplu, creştinii din uropa au alt Cerşi un alt sus dec$t creştinii din 4'rica şi 4ustralia. +n 0niversul in'init, se mişcă, con'orm unor legi de mecanică cerească Tlegea atrac(iei universaleZ, galaii şi constela(ii diverse. Constela(iile sunt grupări de stele unite arbitrar, de păm$nteni, pentru o mai uşoară orientare. Mai multe constela(ii 'ormeaă galaiile. )telele care stau la baa constela(iilor şi galaiilor sunt corpuri cereşti ar$nde, ca şi )orele nostru. /n *urul 'iecărei stele, se rotesc planete Tcorpuri cereşti stinseZ, cam după modelul pe care +l vedem +n sistemul nostru solar. Pe unele planete, ale unor stele TsoriZ, +n'loresc diverse 'orme de via(ă vegetală, animală şi superioară Tomenească, +n caul păm$ntenilorZ. 4ceastă in'initate universală nu se poate reduce la sistemul nostru solar sau chiar numai la planeta Păm$nt, cum 'ăceau compilatorii biblici şi evanghe-liştii. Dacă eistă un Dumneeu universal, atunci este stăp$n pe miliarde şi miliarde de stele şi
planete, din care unele locuite de 'iin(e ra(ionale. Noţiunea 'umne)eu de sus @erB este greşită, deoarece presupune e2istenţa a doi 'umne)ei, cte unul pentru fiecare emisferă. #usul emisferei nordice este josul emisferei sudice şi invers. #istemul nostru solar se mişcă (n spaţiul universal conform unor reguli foarte precise. 4strul vie(ii noastre, )oarele, se roteşte +n *urul aului galactic +mpreună cu A'amiliaB sa de planete Mercur, Venus, Păm$nt, Marte, :upiter, )aturn, 0ranus, 1eptun şi Pluto. &a r$ndul lor, planetele se rotesc +n *urul )oarelui, pe orbite eliptice din ce +n ce mai mari, pe măsură ce sunt mai depărtate de )oare. 4ceste mişcări de revolu(ie, +n *urul )oarelui, sunt completate cu mişcări de rota(ie a planetelor +n *urul propriilor ae, +n di'erite perioade de timp. Planeta vie(ii noastre, Păm$ntul, se roteşte +n *urul propriei ae +n timp de H> de ore, gener$nd iua şi noaptea, prin epunerea succesivă către )oare a emis'erelor estică şi vestică. Mişcarea de revolu(ie a Păm$ntului +n *urul )oarelui dureaă L?,H? ile terestre şi genereaă anotimpurile, datorită apropierii şi depărtării planetei noastre de )oare, pe o orbită eliptică, +n care astrul ilei se a'lă +ntr-unui din 'ocare. )oarele nu se poate opri din mişcare nici măcar o 'rac(iune de secundă, deoarece mişcarea de atrac(ie ar +nceta şi planetele s-ar prăbuşi +n spa(iul universal. Povestea biblică HHG HH5 sus(ine posibilitatea opririi )oarelui pe boltă, contrar adevărurilor descoperite de ştiin(e. Păm$ntul, privit din spa(iul universal, aşa cum a 'ost privit de cosmonau(i, pluteşte +n sistemul solar, +n galaie şi 0nivers. l are 'orma unui geoid de rota(ie Taproimativ s'ericăZ şi nu 'orma unei plăcinte spri*inite pe spatele unor peşti gigantici, cum sus(ine mitul biblic. Păm$ntul con(ine continentele şi oceanele cunoscute dumneavoastră de la geogra'ie. 1u eistă capătul &umii aşa cum şi l-au imaginat sălbaticii care au compilat biblia şi evangheliile, deoarece o s'eră nu are capăt. 'atorită acestor adevăruri astronomice descoperite şi probate de ştiinţe, pretenţia ridicării lui ?osua @*ristosB la @er este contradictorie. 'acă s-ar fi ridicat (n @erul din emisfera nordică, ar fi cobort sub Pămnt faţă de oamenii din emisfera sudică şi invers. Preten(ia ridicării la Cer este contraisă şi de alte argumente ştiin(i'ice indubitabile. Mă +ntreb şi vă +ntreb cum pot oameni cul(i, care cunosc aceste adevăruri din astronomie, să accepte imagini total eronate, ale unor păm$nteni sălbatici din urmă cu două mii de ani. 0n singur răspuns posibil nu sunt cul(i cu adevărat, ci nişte sălbatici m$n*i(i c-o spoială de cultură. /n realitate, +n creierele lor, domină imaginea sălbatică şi pro'und greşită a Păm$ntului plat şi 'i, deasupra căruia se +ntinde, +n 'ormă de boltă, Cerul sau +mpără(ia cerurilor. 1rist, dar adevărat6 printre noi trăiesc sălbatici, c*iar cu studii superioare, (ntr-o profundă contradicţie cu adevărurile universale descoperite de ştiinţe. Pretenţia ridicării lui ?osua @*ristosB la @er este infirmată şi de alte ştiinţe cunoscute dumneavoastră (ncă de prin gimna)iu. Vă propun să 'olosim regula reducerii la absurd, accept$nd că toate regulile de geo'iică au +ncetat să 'unc(ionee pentru :osua TChristosZ 'iul lui Dumneeu. Ce ar reulta din această presupunere8 Iată c$teva consecin(e
#iica ne demonstreaă că oamenii nu pot levita, levita, deoarece sunt sunt atraşi către Păm$nt de de o accelera(ie gravita(ională de F,E metri pe secundă. Din evanghelii, reultă că :osua poseda corp 'iic la 'el ca orice muritor, m$nca, bea, su'erea de durere etc. Deci, avea un corp de o anumită greutate, 'apt pentru care nu putea bura, nu se putea ridica la Cer. )ă presupunem +nsă că Dumneeu a anulat legea gravita(iei pentru iubitul său 'iu :osua şi 5a ridicat la un Cer necunoscut nouă, aşa cum am arătat +n demonstra(ia de astronomie anterioară. :osua s-a ridicat de la Păm$nt şi a pornit către )oare şi stele, (intind locul +n care se a'la Dumneeu Tde pildă, constela(ia Casiopeea din emis'era nordicăZ. Vă pute(i imagina un om trec$nd ca o săgeată printre planete şi stele8 Parcă aduce oleacă cu imaginea &ucea'ărului lui minescu. u nu-mi pot imagina un om 'ulger$nd printre stele, asemen asemenea ea navete navetelor lor spa(i spa(iale ale,, +nveş +nveşm$n m$ntat tat +ntr+ntr-un un cearcea cearcea'' Tgeala Tgealabea beaZZ şi descul descul(.(. )ă spunem că eu sunt mai ceva dec$t 2oma 1ecredinciosul şi, de 'apt, un om ar putea naviga printre stele, +n corp 'iic. ;eo'i ;eo'iica ica v-a +nvă( +nvă(at at despre despre compon component entele ele atmos' atmos'erei erei teres terestre tre Tdiv Tdivers ersee gaeZ, gaeZ, preci$ndu-vă că 'recarea de ele produce călduri imense. 4stronau(ii au sim(it pe pielea lor 'recarea cu gaele din atmos'eră, c$nd li s-a aprins naveta, deşi era căptuşită cu materiale igni'uge. Cum putea :osua trece prin atmos'era păm$nteană 'ără să se aprindă8 )ă presupunem că Dumneeu a anulat şi legea 'recării pentru iubitul :osua. HHH HH 4viatorii şi astronau(ii astronau(ii au sim(it că, la +năl(ime, +năl(ime, se produc produc două 'enomene periculoase periculoase pentru organismul uman 'rigul creşte odată cu +năl(imea iar reducerea continuă a con(inutului de oigen +ngreuneaă respira(ia, p$nă la su'ocare. Cum o 'i trecut :osua prin 'rig şi cum cum a respirat +n lipsa lipsa oigenului, oigenului, dacă era +n corp 'iic8 +ntre +ntre constela(i constela(ii,i, se +ntinde +ntinde vidul vidul astral, astral, caracteri caracteriat at prin temper temperatur aturii *oase şi lipsa lipsa gaelor necesare respira(iei. Cum o 'i trecut :osua prin acest vid universal, pentru a a*unge la tronul Domnului8 2oate lucrurile lucrurile din 0nivers 0nivers se mişcă cu o anumită viteă, viteă, dintr-o parte +n alta. &umina aleargă cu GG.GGG de @ilometri pe secundă, sunetul, numai cu >G de metri pe secundă etc. Cam cu ce viteă trebuia să se deplasee :osua prin spa(iul universal pentru a a*unge la Dumneeu-2atăl8 (n faţa faţa acestor (ntrebări, ba)ate pe legi universale universale imuabile, imuabile, afirmaţiile afirmaţiile religiilor religiilor apar (n adevă adevăra rata ta lor lor lumi lumină nă66 sălb sălbat atic icee şi aber aberan ante te.. le le sunt sunt şi blas blasfe femi mice ce,, deoar deoarece ece desacr desacrali ali)ea )ea)ă )ă 'umne) 'umne)eir eirea, ea, atribu atribuind indu-i u-i caract caracteri eristi stici ci umane umane sălbat sălbatice ice,, de tip sclavagist sau feudal. 'e pildă, următoarele afirmaţii şi fapte ale religiei creştine insultă cumplit pe 'umne)eu6 0maginarea unui 'umne)eu de tip uman, sub 'orma unui moşule( +nvăluit +n gealabea, a unui cap de bătr$n cu aripi, +nscris sau nu +ntr-un triunghi, a unui tiran care stă c$t e iulica de mare pe un tron ceresc, p$ndind ca un 'ilor păcatele oamenilor. 2oate aceste
imagini blas'emice le-am văut +n iconogra'ia creştină. le sunt produsele unor min(i sălbatice, de care orice om modern ar trebui să se ruşinee. 1umai 'anatici religioşi la 'el dc sălbatici ca şi cei care le-au imaginat le mai pot sus(ine ca adevărate. 0maginarea 0maginarea unui 'umne)eu 'umne)eu (n)estrat (n)estrat cu se2 Tbărbat, tatăZ este la 'el de blas'emică şi totodată misogină.a provine din culte sălbatice mai vechi, +ncep$nd cu cultul 'alusului TpenisuluiZ şi termin$nd cu eii bărba(i care dominau, ca tirani absolu(i, comunită(ile eieşti din diverse mituri. 0magin 0maginare areaa unui 'umne) 'umne)eu eu monst monstruo ruos, s, reultat reultat din contopire contopireaa 2atălui, 2atălui, #iului #iului şi )'$ntului Duh, este de un grotesc şi de un blas'emism 'ără margini. 4cest organism AdivinB unic T)'$nta 2reimeZ vine +n contradic(ie 'lagrantă chiar şi cu a'irma(ii din evanghelii. De eemplu, con'orm evangheliilor, Măria #ecioara ar 'i 'ost +nsăm$n(ată de Duhul )'$nt, parte din acest organism, d$nd naştere #iului. /nseamnă că o parte din #iu a participat la propria ămislire, nu8 4sta ca să nu mai spun 'aptul că ştiin(ele au demonstrat că, la orice ămislire de prunc, participă un ovul 'eminin 'ecundat de un spermatooid masculin. masculin. Vi-5 pute(i imagina pe )'$ntul Duh ca pe un spermatooid sau ca pe un generator de spermatooii8 Cam aşa reultă din a'irma(iile blas'emice ale evangheliilor. 0maginarea unui 'umne)eu de tip tiran absolut, care nu se plictiseşte să stea milioane şi milioane de ani pe un tron ceresc, de unde ispiteşte, +ncearcă şi p$ndeşte 'aptele oamenilor este la 'el de blas'emică. 1u mai mai contin continui ui eempl eemplele, ele, deoare deoarece ce nu mai este este caul caul.. %bserv numai că pretenţia teologilor creştini de ridicare a lui ?osua la @er (n corp fi)ic este imposibilă, din cau)ele enumerate anterior6 1u ştim unde este este Acurtea lui DumneeuB, +n 0niversul in'init. HH> HH? Con'orm Con'orm legilo legilorr universal universale, e, un om, om, 'ie şi ecep(i ecep(ional onal,, nu putea putea bura bura prin spa(iu spa(iull universal, +n corp 'iic, rătăcind miliarde de ani lumină +n căutarea tronului 2atălui. 2oate aceste imagini religioase religioase sunt sălbatice sălbatice si neadevărate. le n-au nici o legătură cu 4devăratul Dumneeu, acea 6iperconstiintă 4toatecunoscătoare si 4totputernică care asigură evolu(ia vie(i umane pe Păm$nt. Probab Probabil, il, de*a de*a vă +ntreba( +ntreba(ii de ce apro'un apro'unde de aceste aceste chesti chestiun unii sensibil sensibile. e. Poate Poate că persoanele mai legate +n vreun 'el de religie chiar simt un discon'ort psihic, produs de demolarea miturilor de baă ale creştinismului. 4m motive serioase să ac(ione ast'el, motive pe care le voi epune la 'inele acestui capitol. Deocamdată, m$nat de dorin(a de adevăr +ntr-o rela(ie de maimă importan(ă, rela(ia dintre Dumneeu şi om, observ că scripturile de ba)ă ale religiei creştine, la fel cu ale a le altor mari religii, fac trimiteri la )ei nsăşi mărgi mărgini niţi ţi,, răi, răi, cru) cru)i, i, infe inferi rior orii nouă nouă din din punct punct de vede vedere re ştii ştiinţ nţif ific ic şi mora moral. l. 7 nsăşi identi'icarea acestor ei sălbatici TRahu, Jabaot, 4donai, lihim etc.Z cu Dumneeu este blas-'emică. Preo(ii ceva mai cul(i cunosc contradic(iile şi blas-'emiile religiei pe care o
pro'eseaă, +nsă nu le convine să renun(e la avanta*ele materiale ale acesteia. emplul de ra(ionalitate ra(ionalitate şi cinste cinste al preotul preotului ui catolic &eo 2ail, 2ail, autorul &ibliei *a)lii, răm$ne singular +n peisa*ul religios. 3pera sa de baă lumineaă +nsă ca un 'ar ra(ional prin +ntunericul religios religios răsp$ndit de di'erite culte şi secte, creştine ori de alt 'el. )paimele mistice mistice şi +ntunericul +ntunericul religios religios nu nu se +mprăştie +mprăştie la la toate persoanele persoanele dintr-o dintr-o dată, ci numai +n timp +ndelungat, prin eperien(e de via(ă ecep(ionale şi prin cunoaştere ştiin(i'ică. Din această cauă, eu vă propun să mai analiăm c$teva aspecte contradictorii privind scripturile de baă ale creştinătă(ii, +nainte de a cunoaşte e'ectele nocive ale acestei religii mondiale. După ce s-a s-a constatat constatat că Vechiul Vechiul 2estamen 2estamentt e plin de abera(i abera(ii,i, cruimi, cruimi, imoralit imoralită(i ă(i şi alte 'apte reprobabile, teologii creştini au concentrat aten(ia turmelor de credincioşi către 1oul 2estament. 4cest document document +l are ca persona* central pe :osua, 'iul #ecioarei Măria, ămislit +n chip miraculos cu )'$ntul Duh. singura men(iune despre po'tele carnale ale )'$ntului Duh +nt$lnită de mine. Via(a şi isprăvile lui :osua, devenit Isus Christos, sunt concentrate +ntr-o povestire denumită evanghelie, termen derivat din limba greacă, care +nseamnă vestea bună. vanghelia se preintă +n mai multe versiuni, ca de pildă, după Ioan, după &uca, după Matei, după Marcu, după 2oma, după Iuda etc. 1umai primele patru sunt canoniate, respectiv, recunoscute de cultul creştin ca adevărate. 2ermenul după a 'ost introdus pentru a se precia că evangheliile n-au 'ost scrise de autori, ci au 'ost povestite oral. 4bia după vreo *umătate de secol după moartea lui :osua, ele au 'ost scrise +n 'orme la care, +n preent, nu mai avem acces. Dacă am avea, am constata deosebiri deosebiri flagrante (ntre versiunile versiunile iniţiale şi cele care sunt predicate predicate (n pre)ent. De ce apare această contradic(ie8 Deoarece teologii creştini au măsluit +n repetate r$nduri evangheliile, pentru a le adapta vie(ii sociale din timpul lor. 4 'ost măsluită şi biblia propri-uisă TVechiul 2estamentZ, pentru a se scoate din ea pasa*e de-a dreptul *enante T*urăm$ntul pe 'alus, 'ratricid, paricid, genocid etcZ. Prima (ntrebare (ntrebare logică pe care ne-o punem este de ce e2istă e2istă patru variante canonice de evang*elie, dacă adevăHHL HH ruril rurilee despre despre viaţa şi miraco miracolel lelee săvrş săvrşite ite de ?osua ?osua sunt sunt unice. unice. =ăspunsul la această +ntrebare ne descumpăneşte. )cribii care au scris evangheliile erau ignoran(i, dar nu proşti. i observaseră o regulă pe care *urnaliştii *urnaliştii moderni şi spionii o +nva(ă +ncă din primele ile de meserie o in'orma(ie primită din mai multe surse este aproape sigur adevărată. Ca atare, +n loc să 'olosească o singură sursă TIoan, de pildăZ, scribii au m$gălit povestea lui :osua +n mai multe 'orme, aproape identice şi le-au pus pe seama unor apostoli di'eri(i. /nşelăciunea a prins +n epoca de sălbăticie respectivă, dar nu mai poate păcăli pe nimeni +n preent, c$nd oamenii oamenii s-au deşteptat. 3rice psiholog psiholog sau poli(ist care ia declara(ii despre un anumit eveniment, de la persoane di'erite, vă poate con'irma un adev adevăr ăr.. Care Care este este aces acestt adev adevăr ăr care care demo demole lea aăă pret preten en(i (iaa de aute autent ntic icit itat atee a evangheliilor8 simplu, amicii mei6 e imposibil ca patru martori diferiţi, care au trăit aceleaşi evenimente, să le relate)e identic. 7 ntre ntre declara(iile lor vor eista deosebiri
substan(iale, deosebiri generate de cultură, eperien(ă de via(ă, sensibilitate, acuitatea organelor de sim(, sentimente etc. @onclu)ia/ 8aptul că cele patru evang*elii canonice seamănă ca patru picături de apă indică un fals grosolan, făcut de teologi, cu scopul de a confirma povestea lui ?osua fiul lui 'umne)eu. Posibil ca evangheliile să 'i 'ost redactate de la bun +nceput +n mai multe eemplare aproape identice, de către scribi rămaşi necunoscu(i. &a 'el de posibil e ca teologii creştini primitivi să 'i adaptat tetele +nc$t să se con'irme reciproc. Psihologia demonstreaă +nsă că patru naratori di'eri(i nu vor relata despre evenimentele la care au 'ost martori +n acelaşi mod, ca traşi la ero, niciodată. Acest fals pune sub semnul (ndoielii rădăcinile religiei creştine. Crmătorul semn de (ntrebare asupra veridicităţii poveştilor din Noul 1estament este pus de istorie şi geografie. vangheliile sus(in că, +n urmă cu HGGG de ani, +n :udeea ocupată de romani, au avut loc evenimente miraculoase, cu pronun(at caracter divin, evenimente av$ndu-5 ca erou principal pe :osua din 1aareth, 'iul lui Dumneeu născut de-o păm$nteancă, Măria TMiriamZ. )e poate ca un eveniment produs de voin(a divină să se producă +ntr-o comunitate mică de semisălbatici şi +ncă ocupată de trupe străine8 1u cumva evenimentele au 'ost inventate chiar de sălbatici, ca o epresie a speran(elor lor de ibăvire8 Ar*eologii au constatat că orăşelul Na)aret* n-a e2istat (n timpul vieţii lui ?osua, ci a apărut mult mai tr)iu, pentru a confirma mitul evang*elic. Micu(ele localită(i evreieşti, pu(ine şi sărace, locuite de popula(ie ignorantă, +n ma*oritatea anal'abetă, nu puteau 'i teatrul unor evenimente nici măcar mondiale, ca să nu mai spun universale. @reatorii mitului evang*elic, deşi pretindeau că au fost luminaţi divin, nu aveau *abar de modul (n care era organi)ată 3umea (n care trăiau. De eemplu, nu cunoşteau de eisten(a continentelor american, australian, antarctic şi asiatic iar despre uropa aveau in'orma(ii reduse la lumea romană şi cea greacă. )e poate ca nişte mesageri ai Domnului să 'i 'ost at$t de ignoran(i8 Ce s-a +nt$mplat, mai probabil. /n :udeea ocupată de romani. /n urmă cu vreo HGGG de ani8 #ervoarea religioasă a evreilor era +n creştere, ca urmare a unor evenimente negative la care 'useseră supuşi robia egipteană şi babiloniană, ocupa(ia romană, sărăcia cumplită. Atunci cnd nu te poţi ră)buna pe un duşman (n plan fi)ic, te poţi ră)buna (n imaginaţie sau poţi spera că )eii tăi te vor ră)buna. Cam asta era HHE HHF starea de spirit a popula(iei evreieşti semisălbatice din perioada apari(iei lui :osua aşteptau ca eii lor să le 'acă dreptate şi să-i ibăvească de su'erin(e. =abinii le şi spuseseră care era caua su'erin(elor lor, con'orm bibliei erau născu(i din păcatul primordial al vei şi al lui 4dam. Con'orm practicii sălbatice a sacri'iciului +nchinat eilor, pentru +mbunare, cineva trebuie să 'ie sacri'icat pentru iertarea păcatelor urmaşilor celor care +ndrăniseră să guste din 'ructul cunoaşterii binelui şi răului. :ert'ele umane Tpentru +mbunarea eilorZ erau ceva obişnuit la sălbaticii din acea vreme. &ipsea numai Amielu(ulB destinat sacri'iciului.
AMielulB a apărut +n persoana lui :osua, 'iul t$mplarului Iosi' şi al Măriei, +nsă evenimentele din *urul său nu au 'ost at$t de răsunătoare, +nc$t să răm$nă +nscrise +n documentele romane ale timpului. le au 'ost hiperboliate şi um'late ca nişte gogoşi, la mult timp după moaratea lui :osua. /n timpul vie(ii sale, nimeni nu i-a atribuit descenden(ă divină şi ămislirea din )'$ntul Duh. )ingurul care a a'irmat deschis că este 'iul lui Dumneeu 2atăl, din +mpără(ia cerurilor, a 'ost +nsuşi :osua, +n ultimele ile dinaintea uciderii sale. De alt'el, această a'irma(ie a şi determinat rabinii evrei să-5 condamne la moarte. @e s-a (ntmplat cu ?osua vestitorul unei iminente i)băviri miraculoase a evreilor, prin instaurarea (mpărăţiei cerurilor/ 4 predicat creul său +n micile comunită(i semisălbatice din :udeea, căpăt$nd un număr relativ mic de simpatian(i. Dacă numărul ar 'i 'ost mare, romanii s-ar 'i alarmat şi ar 'i luat măsuri drastice, măsuri pe care le-ar 'i consemnat +n scrierile lor. Ca să 'ac o compara(ie destul de corectă, :osua era un 'el de ;regorian %ivolaru din urmă cu HGGG de ani. )tr$nsese c$(iva adep(i, dar +n nici un ca nu numărul de 5H Tci'ră misticăZ, cum spun evangheliile. Conclavul rabinilor 5-a condamnat şi a cerut ocupan(ilor romani să-5 elimine din via(a publică, ca pe un stricător de legi. 4 'ost răstignit, pedeapsă obişnuit aplicată de romani, a murit şi a 'ost +ngropat. venimentul a trecut neobservat pentru romani, semn că miracolele despre care vorbesc evangheliile nu au avut loc. 4bia după moartea lui, :osua a devenit un persona* din care se putea naşte o legendă 'avorabilă naşterii unei religii. In lumea *udaică, greacă şi romană a acelui timp, se sim(ea nevoia unei noi religii mai democratice şi mai plină de speran(e dec$t vechile culte eieşti. Pe acest fond de aşteptare a unei mntuiri divine, s-a născut religia creştină, la cteva decenii după moartea presupusului fiu al lui 'umne)eu, ?osua. 4u apărut evangheliile, s-au constituit primele comunită(i creştine, au 'ost inventate noi 'apte miraculoase etc. Ce observăm noi, ca oameni moderni, cul(i si cu mintea +ntreagă8 Adevăratul 'umne)eu nu poate fi identificat nici măcar (n glumă cu )eii sălbatici cărora li se aduceau jertfe umane sau de alt fel, pentru (mbunare. 2o(i eii biblici sunt ei sălbatici, inventa(i de semisălbaticii din 3rientul 4propiat. =eligia creştină a păcătuit grav 'a(ă de Dumneeu şi oameni, prin identi'icarea lui Dumneeu cu aceşti ei sălbatici, crui, imorali, ignoran(i etc. a a preluat din moaism toată sălbăticia speci'ică acelei lumi sărace şi ignorante. 0deea că %menirea s-a născut din păcatul primordial al vei şi al lui Adam este blasfemică. a pune la +ndoială +n(elepciunea şi puterea de precogni(ie a lui Dumneeu care, chipurile, n-ar 'i intuit că 4dam şi va +i vor +ncălca interHG H5 dic(ia de a gusta din pomul cunoaşterii binelui şi răului. 4cest pasa* din biblie, pe care se spri*ină şi evangheliile, +l preintă pe Dumneeu ca pe un moşule( ramolit, păcălit de primii păm$nteni crea(i de el. /n plus, ideea naşterii 3menirii din-tr-un singur cuplu
primordial nu este nici adevărată. 'in doi oameni de o singură rasă, Adam şi va, negroi)i din grădina denului, nu puteau deriva toate tipologiile rasiale cunoscute (n pre)ent. 4ceasta +nseamnă că, la originile 3menirii, s-au a'lat mai multe cupluri primordiale. Mai probabil, e vorba de c$teva 'amilii de colonişti etraterestri care au eşuat pe Păm$nt şi au decăut +n sălbăticie. 0deea că păcatele %menirii pot fi iertate de 'umne)eu ca urmare a sacrificării unei persoane este sălbatică şi nu poate fi acceptată nici măcar de justiţia umană, ca să nu mai spun de cea divină. 4vem de a 'ace cu un nonsens enorm. Dumneeu +şi produce un 'iu păm$ntean, :osua şi acceptă să-i 'ie ucis, pentru iertarea păcatelor 3menirii. 1u era mai simplu să-i ierte pe păm$nteni 'ără a-şi sacri'ica 'iul8 'acă 'umne)eu i-a iertat pe pămnteni, ca urmare a sacrificiului lui ?osua, de ce oamenii gustă (n continuare din fructul binelui şi răului, suferind ca şi pnă 0a sacrificiu/ 4devăratul Dumneeu n-ar 'i permis ca 'iul său să 'ie atins +n nici un 'el de sălbatici, nicidecum să 'ie ucis +n chinuri. 'eci, dacă ?osua a e2istat, a fost un simplu mistic evreu cu puteri şi cunoştinţe limitate, c*iar şi cu pretenţii limitate. Aşa cum re)ultă din evang*elii, ?osua era un mistic cu pretenţii limitate. l a preciat că a venit pe Păm$nt pentru ibăvirea Aoilor rătăcite din casa lui IsraelB şi nicidecum a păg$nilor. &e-a promis evreilor sosirea iminentă a +mpără(iei cerurilor. /nsă această promisiune nu s-a adeverit nici +n HGGG de ani. 0lterior, teologii creştini au etins recomandările lui :osua la nivel mondial, +ncălc$nd chiar porunca din evanghelii :osua le-a spus apostolilor să nu intre +n case de păg$ni, ci să se ocupe numai de evrei. 'eci, ?osua era un iniţiat mistic cu pretenţii şi vise de i)băvire a neamului său mic şi (mpilat. Deşi se declara 'iul lui Dumneeu, nu avea habar că, pe Păm$nt, mai eistau multe popula(ii, pe multe alte continente. /n timpul epansiunii religiei creştine, +n evanghelii, s-a mai introdus o nouă poruncă pentru apostoli, atribuită tot lui :osua >ergeţi şi propovăduiţi acestea la toate neamurile 3umii! 4ceastă poruncă vine +n contradic(ie cu declara(ia limitată, de ibăvire a poporului evreu şi lipsea din evangheliile primordiale. a vine +n contradic(ie şi cu altă poruncă a lui :osua - (n case de păgni să nu intraţi! 2eologii creştini se bat +n contradic(ii şi sunt 'erici(i că popula(ia +i crede 'ără a le cerceta scripturile +n mod temeinic. ?. vang*eliile au un caracter rasist, deoarece declară un singur popor ales de 'omnul D evreii. 4ceasta este şi o blas'emie, deoarece Creatorul nu 'ace ast'el de discriminări +ntre popula(iile &umii. /n al doilea r$nd, evreii din respectivul timp nu se remarcaseră cu nimic deosebit +n 'a(a lui Dumneeu, +nc$t să merite o recompensă specială -recunoaşterea ca popor ales. Pentru ce să-i 'i ales Dumneeu8 Dacă i-a ales, de ce a permis să 'ie călca(i +n picioare de alte neamuri, să li se dăr$me templele, să 'ie ur$(i şi alunga(i de pretutindeni, să 'ie (inta prigoanei a celor mai negative min(i8 1u-i aşa că avem de-a 'ace cu o a'irma(ie 'ără baă8 Aleşii 'omnului ar fi trebuit să trăiască cel mai bine dintre toate naţiunile 3umii. HH H
vang*eliile au un pronunţat caracter misogin, prin discriminarea făţişă a femeii născătoare de prunci. 7 n mod vădit, Creatorul sau Creatorii noştri ne-au 'iat un singur 'el de +nmul(ire, prin unirea 'emeii cu bărbatul. #emeia participă mai din greu la +nmul(ire Tpoartă sarcina, naşte, alăpteaăZ, 'apt pentru care trebuie să 'ie respectată. 2o(i bărba(ii se nasc din 'emei, nici unul nu se naşte din bărba(i. De unde atunci preten(ia de superioritate a bărba(ilor, singurii demni să intre +n +mpără(ia cerurilor8 )implu, amicii mei ?osua era influenţat de cultul misogin asiatic, cult care punea accent pe bărbat şi falus, cult (ncă (n vigoare la unele populaţii din Asia. Ciudat lucru, +nsă deşi creştinismul dispre(uieşte 'emeia, con'orm dogmei, ma*oritatea practican(ilor creştini sunt 'emei. Mare e prostia omenească! Cine suntem noi, păm$ntenii, să criticăm metoda de +nmul(ire stabilită de Creator TiZ8 1u avem acest drept, nu avem dreptul de a desconsidera +n nici un 'el 'emeile. Cnele pasaje din evang*elii sunt att de aberante, (nct produc boli mintale (n rndul credincioşilor. De pildă, a'irma(ia lui :osua că oamenii vor putea intra +n +mpără(ia cerurilor c$nd vor dispărea di'eren(ierile seuale dintre bărba(i şi 'emei este o prostie 'ără margini. 4vea dreptul :osua să pună +n discu(ie modul +n care Creatorul TCreatoriiZ au decis să perpetuee specia noastră8 Categoric, nu! 4(i auit +nsă, prin presă şi televiiuni, de călugări aliena(i care şi-au tăiat organele genitale, +n speran(a că vor deveni mucenici. Cum trebuie să ra(ionăm noi, oamenii sănătoşi la cap8 'acă 'umne)eu ne-a creat cu organe genitale diferite şi ne-a stabilit modul de (nmulţire cunoscut, trebuie să respectăm voinţa @reatorului. 3rice +ncălcare a acestei voin(e, prin abstinen(ă seuală Tvei monahii!Z sau prin mutilarea organelor seuale, +nseamnă rebeliune +mpotriva regulii stabilite de Creator. 1u mi-am propus să vă preint toate 'abula(iile şi abera(iile din evanghelii. Poate că voi 'ace-o +ntr-o carte distinctă, +htr-un viitor, cu scopul de a apăra 'iin(a omenească şi credin(a +n 4devăratul Dumneeu. 4m trecut +n revistă numai c$teva prostii din evanghelii, cu scopul de a vă alerta şi a vă determina să veri'ica(i +nainte de a crede ceva at$t de important cum este rela(ia omului cu Dumneeu. Ji acum, să vă relate c$teva alienări produse dc religia creştină. 1ici alte religii nu produc sănătate şi bunăstare, dar la noi se simte agresiunea religioasă creştină, mai ales după căderea socialismului. 'umne)eu fumea)ă Eent/ +ntrebarea este blas-'emică, +nsă păcatul nu este al meu, ci al 'anaticilor religioşi. In urmă cu vreo lună, m-am treit la poartă cu un tip bine +mbrăcat, cobor$nd dintr-un &ogan nou. 4m creut că e un cititor mai insistent şi l-am invitat +n casă, să discutăm pe tema care +l adusese la mine. 2ipul, un bărbat pe la vreo treieci de ani, s-a preentat cu numele 2eo'il şi a aprins un 9ent. 4m aprins şi eu o mahorcă, pregătindu-mă să-5 ascult. Individul mi-a declarat 'oarte senin că este Dumneeu şi a venit să mă vestească despre iminenta salvare a rom$nilor prin religie. Mi-a mai +mpuşcat c$teva citate din biblie şi evanghelii, cu seninătatea unui nebun convins, +n timp ce eu +l ascultam cu gura căscată. 4m mai +nt$lnit orgolioşi +n via(a mea, dar chiar at$t de orgolios +nc$t să se declare Dumneeu8 Probabil, cam la 'el s-au sim(it şi rabinii evrei c$nd :osua le-a spus convins că era 'iul lui Dumneeu. &-am invitat politicos pe AdumneeuB să se care din casa mea şi am rămas pe g$nduri. Ce spune(i de acest ca8 Poate a(i 'ost contacta(i de indivii ceva
H> H? mai modeşti, care s-au declarat numai Christos sau vreun s'$nt mai mic. +eligia produce alienare, amicii mei. Crede(i că am nimerit un ca singular8 3, nici pe departe. Cam pe la 4nul 1ou, +n prea*ma ;ării de 1ord, am 'ost contactat de un boschetar t$năr, sub treieci de ani, care mi-a cerut imperativ să-i dau douăeci de mii de lei. ra un drahon bun de muncă, aşa că i-am propus un t$rg eu +i dau banii iar el +mi spune de ce nu munceşte. Ce crede(i că mi-a răspuns8 Cum s muncesc eu, când am toate cr#ile s$inte scrise despre mine? u suntlsus Christos. 1u-i aşa că sunt un păm$ntean norocos8 Mi-au vorbit Isus Christos şi Dumneeu. 1umai )'$ntul Duh nu s-a pronun(at +ncă. (reten#ia de origine divin, pentru care -osua a $ost rstignit, e destul de $recvent "n aceast perioad de agresiune religioas. n prea*ma anului HGGG, +n =usia au apărut indivii şi individe cu preten(ii de Măria #ecioara, Isus Christos şi al(i s'in(i mai mici. 0nul dintre deliran(ii mistici care se pretindea Christos era de origine maghiară şi a a*uns +n ona de sud-vest a =om$niei. Vă aminti(i caul descris +n presă8 4 adunat o ceată de adep(i, cam cum adunase :osua, de prin %anat şi 3ltenia. Vede(i ce uşor se pot pune baele unei religii8 Dacă oamenii ar 'i 'ost mai sălbatici, cum erau cei din urmă cu HGGG de ani, Isusul maghiar ar 'i putut 'onda o religie. 1-a 'ost destul de iste(, să preinte religia creştină +ntr-un ambala* nou, cum a 'ăcut =on 6ubbard, părintele celei mai noi religii TscientologiaZ. Chiar +n timp ce scriu, televiiunile preintă drama unui băiat de 5H ani, din ;ala(i. Maică-sa, +nebunită de literatura mistică, +l consideră re+ncarnarea lui Isus Christos. Ca atare, 5-a iolat de copii, 5-a +ndoctrinat religios şi 5-a 'ăcut dependent de viiunile ei de alienată. %ietul prunc viseaă normal, să a*ungă depanator de calculatoare. Maică-sa, +nsă, cu biblia +n m$nă, se pretinde re+ncarnarea Măriei #ecioara şi (ine nişte discursuri de-(i vine să 'ugi. Destui oameni a*ung aliena(i din caua condi(iilor grele de trai. * mai permitem ca drogul mistic s "ngroaşe numrul aliena#ilor? )u, amicii mei! 4devărata credin(ă +n Dumneeu nu are nimic +n comun cu poveştile religioase ale nici unui cult. su'icient să ştim că Dumneeul Creator şi Moral ne asigură evolu(ia prin cunoaştere ştiin(i'ică, crea(ie poitivă şi per'ec(ionare morală. 4m demonstrat eisten(a lui Dumneeu şi a regulilor divine clare, nealienatorii, +n cartea Ctre culmile succeselor /0ormula $ericirii, aşa că nu mai revin. 2lienrile mistice au produs schilodiri şi crime "nc din primele secole ale apari#iei creştinismului. =ăboaiele religioase +ntre europeni au 'ost at$t de cumplite, +nc$t numai )atan, de-ar 'i eistat, le-ar 'i putut ini(ia şi +ntre(ine. /n realitate, le-au ini(iat şi le-au +ntre(inut autorii dogmelor religioase. Cine "şi "nsuşeşte literatura mistic de orice $el, cu titlul de adevr, a3unge alienat sutn sut. Dacă nu se schilodeşte pe sine, ucide sau schilodeşte pe al(ii. /n prea*ma anului HGGG, un t$năr mistic din 3ltenia şi-a ucis ambii părin(i, +n care vedea diavolii din literatura mistică cu care 'usese +ndoctrinat Tcaul a 'ost preentat +n presăZ. 4nul trecut, preotul Daniel Corogeanu, din 2anacu, *ude(ul Vaslui, a ucis prin cruci'icare o t$nără nevinovată, Irina Comici. Drama s-a petrecut la mănăstirea
din 2anacu, cu a*utorul unor măicu(e alienate mistic, care l-au a*utat pe preot să săv$rşească crima. %estia de popă a a'irmat că 'ata era posedată de demoni şi trebuia să 'ie eorciată, deoarece diavolul HL H nu se alungă cu pastile. /n realitate, 'ata avea o uşoară alienare mintală tratabilă cu medicamente. 4 murit cruci'icată, +n'ometată, +nsetată. Criminalul, puternic 'anatiat mistic, nici nu este conştient de groăvia 'aptei sale. C$nd a 'ost condamnat la 5> ani de +nchisoare pentru omor, a invocat teama de Dumneeu şi a pretins că a ac(ionat con'orm voin(ei divine. &a 'el au pretins şi măicu(ele care l-au a*utat să ucidă 'ata. Vede(i ce groăvii poate produce alienarea mistică8 Dacă un *urnalist răbdător ar 'runări *urnalele apărute după 5FEF, c$nd s-a declanşat agresiunea mistică +mpotriva na(iunii noastre şi a altor na(iuni 'oste socialiste, ar putea scoate sute de cauri de crime săv$rşite la instigare mistică, umpl$nd o carte de c$teva sute de pagini. vorba numai de 5 ani, oameni buni. @te crime a produs religia (n FGGG de ani/ Cunoaşte(i şi dumneavoastră destule cauri de alienare mistică. /mi scriu părin(i dispera(i ai căror copii au 'ost atraşi la religie, de către diverşi escroci şi +nchişi +n mănăstiri, +n multe cauri, e vorba de copii ecep(ional +nestra(i din punct de vedere intelectual, din care ar 'i putut ieşi creatori de valoare. Ce au a*uns acum8 1işte legume +nchise +n mănăstiri, care viseaă să a*ungă mucenici şi muceni(e. Doamne, 'ereşte de asemenea idealuri tinerii noştri, din &umea noastră modernă! Ce pot 'ace eu +mpotriva agresiunii mistice care se simte +n =om$nia8 4ceastă agresiune este sus(inută de ma'ia politico-economică, deoarece aliena(ii mistici sunt mai uşor de manipulat şi eploatat. u pot aduna 'apte, pot 'ace analie, pot devălui escrocherii mistice, pot scrie şi alerta. )ingur, nu am prea mari şanse +n 'a(a ecilor de mii de propagandişti religioşi plăti(i de stat Tdin banii noştriZ şi a sutelor de mii de ignoran(i sau aliena(i care +i sus(in. Mai pune(i şi dumneavoastră umărul la treabă, mai lua(i şi dumneavoastră atitudine +mpotriva agresiunilor mistice de orice 'el! Dacă ve(i răm$ne neutri or ve(i spri*ini agresiunea mistică, să nu mai veni(i la mine să vă pl$nge(i că escrocii mistici v-au nenorocit copiii, v-au păcălit +n plan material Tdona(iiZ, v-au dus pe drumuri greşite! u nu sunt Dumneeu, nici alesul lui Dumneeu să-mi sacri'ic via(a +n lupta +mpotriva agresorilor mistici. )unt un om obişnuit, care g$ndeşte şi creaă la nivelul timpului modern +n care trăim. HE HF
,i no.tri sunt cei mai buni+
Dragi cititori, vă mul(umesc din su'let celor care m-a(i 'elicitat pentru acest capitol şi m-a(i +ndemnat să-5 continui! un semn bun. un semn că ave(i nevoie de modele viabile de succes +n plan spiritual şi material. De la model la copierea lui e un singur pas. Dacă n u l pute(i 'ace dumneavoastră, pute(i a*uta copiii şi nepo(ii să-5 'acă. Dacă n-a(i reuşit +n via(ă cum a(i 'i vrut, pute(i a*uta urmaşii să reuşească. i vă vor răbuna +n'r$ngerile şi vă vor 'ace să sim(i(i gustul victoriilor cinstite. 6aide(i să mai cunoaştem +mpreună unele succese ob(inute de rom$nii noştri +n ultimul timp! le ne vor umple inimile de m$ndrie şi speran(ă. le ne vor 'ace să g$ndim ca nişte +nvingători 'acă ei au obţinut succese şi eu voi obţine, căci nu 0e sunt cu nimic inferior. Ana @*ristac*e are FH de ani şi lucrea)ă de I ani ca designer de modă (n Anglia. 7 n urmă cu c$teva ile, a 'ost nominaliată ceV mi bun designer de roc*ii de mireasă la concursul Jrapit Jedding 0ndustr. Vi se pare o victorie modestă, despre care n-ar trebui să vorbim8 &umea modei este nemiloasă. 1u oricine poate avea succes +n ea, mai ales dacă este străin. i, bine, rom$nca noastră a 'ăcut engleii să vorbească despre ea şi, implicit, despre noi, rom$nii. un dram de propagandă poitivă +ntr-o (ară +n care rom$nii au 'ost denigra(i +n mod constant. Cine să schimbe opiniile negative ale engleilor despre rom$ni, dacă nu rom$nii care ob(in succese +n orice domeniu de activitate8 "-o amintiţi pe Ale2andra Nec*ita, romnca numită, (ncă de la vrsta de K ani, micuţa Picaso/ 4m mai scris despre ea- +n preent, are H5 de ani, locuieşte +n )04 şi a primit titlul de ambasador pe l$ngă 3rgania(ia 1a(iunilor 0nite. ste mai cunoscută +n )04 dec$t +n propria patrie. =ecent, s a lansat şi +n sculptură, cu şapte piese epuse la o galerie din Denver. )unt piese cu tematică grea pacea, via(a şi libertatea. 4leandra 1echita obligă americanii să g$ndească şi să vorbească bine despre rom$ni. şi asta ceva, nu8 #unt sigur că (n Romnia trăiesc mii de talente similare. Ajutaţi-le să se descopere şi să se afirme! #iecare rom$n de succes e +ncă un punct +n 'avoarea noastră la marea competi(ie mondială. Regi)orul @omeliu Porumboiu a obţinut premiul pentru cel mai bun film de ficţiune, la cea de-a patra ediţie a 8estivalului 0nternaţional de 8ilm @ontemporan din >e2ic, cu pelicula A fost sau nu a fost/ Dacă luăm +n considerare condi(iile modeste o'erite de =om$nia regiorilor de 'ilm, meritul lui Cornel Porumboiu este şi mai mare. )ă-i urăm noi succese! 0nventatorul ieşean mil &ra*aru a obţinut brevetul de invenţie pentru Procedeu şi utilaj pentru fabricarea materialelor de construcţii din deşeuri celulo)ice. 7 n concret, e vorba de un utila* pentru producerea bol(arilor de idărie, cu goluri sau 'ără, din rumeguş de 'oioase şi coni'ere, +n amestec omogen cu un liant solubil +n apă, substan(e de igni'ugare şi H>G H>5 ad*uvan(i. 1umai liantul este secret. Avantajele acestei invenţii sunt multiple. 7 n primul r$nd, materia primă rumeguşul, se găseşte din belşug, la pre(uri deriorii sau gratis. 4ceasta ie'tineşte 'oarte mult bol(arii celuloici. In al doilea r$nd, colectarea şi
prelucrarea rumeguşului de la gatere +nseamnă o opera(iune ecologică. Mediul +ncon*urător nu va mai 'i poluat cu ast'el de materiale. /n al treilea r$nd, bol(arii celuloici sunt mult mai uşori şi pot 'i manevra(i cu uşurin(ă. )unt şi mai buni iolan(i termici. 0tila*ul imaginat de mil %raharu se poate deplasa, pentru lucru, la marile aglomerări de rumeguş, ast'el că se scuteşte pre(ul transportului de materie primă. Inven(ia vine şi +n +nt$mpinarea unei recomandări europene care interice construirea caselor din chirpici. Cum bol(arii celuloici sunt mai ie'tini dec$t cei clasici şi dec$t cărămiile, 'amiliile cu venituri modeste vor apela masiv la ei. Costurile de construc(ie a unei case se vor reduce substan(ial. 0tila*ele au 'ost de*a 'abricate la )C Construc(ii Inventica )=& din Iaşi iar produsul 'init este +n curs de omologare la /1C=C Iaşi. %ol(arii celuloici asigură o iola(ie termică şi 'onică superioară, sunt reisten(i la umeeală şi nu prind igrasie. 4cest produs este şi total igni'ug. 2oate aceste avanta*e recomandă bol(arii celuloici pentru 'olosirea +n construc(ia de case. Iată că inven(iile rom$neşti +ncep să se impună +n plan economic, chiar +n (ara noastră, +n care inventatorii c$ştigau mai multe medalii dec$t bani. Ce spune(i, dragi cititori8 Merită domnul mil %raharu 'elicitat pentru inven(ia sa, noutate şi la nivel mondial8 u spun că trebuie să-5 'elicităm şi să-i cumpărăm produsele. 3a data de G=.GI.FGG;, ec*ipa naţională de *andbal feminin a Romniei a cştigat turneul #ilesia @up, din Polonia. #etele noastre au +nvins, +n trei meciuri succesive, echipele 0crainei, Poloniei şi %elarus. Ce să spun8 )incere 'elicitări! c*ipa masculină de *andbal C@> Reşiţa a umilit pur şi simplu una din cele mai puternice ec*ipe din Rusia, Eaustic "olgograd, (n meciul disputat la data de G=.GI.FGG;. )corul a 'ost de -H, ast'el că 0CM =eşi(a s-a cali'icat +n semi'inalele Challenge Cup. Marcatorii echipei noastre, pe care +i 'elicităm sincer, au 'ost Pasici T5GZ, %utuli*a TEZ, 2ucanu T>Z, Irimescu T>Z, =ohoneanu T>Z şi Ciubotaru TZ. Vi se pare ceva obişnuit8 ;$ndi(i-vă că na(iunea rusă e mai mare de ece ori dec$t a noastră iar echipa +nvinsă ocupă locul trei +n campionatul rus! )untem cineva +n handbalul masculin. % nouă stea a tenisului feminin romnesc se ridică la ori)ont - Raluca %laru, elevă (n clasa a L00-a la 3iceul mil Racoviţă din &ucureşti. ste de*a, la 5E ani, campioană europeană la *uniori şi 'inalistă la =oland ;aros. 4nul trecut, la numai 5 ani, a c$ştigat proba de dublu reervată *uniorilor la 0) 3pen. /n urmă cu c$teva ile, a +nvins-o pe americanca Venus Xilliams la turneul X24 de la Memphis, a*ung$nd +n poi(ia 5L din &ume. 3biectivul ei imediat8 )ă a*ungă +ntre primele 5GG *ucătoare de tenis din &ume, apoi să a*ungă +n 2op ?G. 3 'ată ambi(ioasă, care merită toată admira(ia noastră. =egiorul rom$n =adu Penciulescu a dus şcoala suedeă de regie către succes, după ce a aplicat programa din universită(ile bucureştene. )ă mai aud eu pseudo-intelcctuali H>H H>
vorbind dispre(uitor despre +nvă(ăm$ntul rom$nesc, despre arta rom$nească, despre literatura noastră, despre tot ce e rom$nesc! =adu Penciulescu a pus pe picioare )ec(ia regie din Jcoala )uperioară de 2eatru din Malmo, )uedia şi a lucrat acolo p$nă la pensionare. 4ceastă şcoală a a*uns vedeta şcolilor de pro'il din patria sa adoptivă )uedia. D$nsul venea dintr-o (ară comunistă, +nsă suedeii nu i-au cerut nici un 'el de diplomă, nici un 'el de re'erin(e sau dosar, cum se +nt$mplă, din păcate, +n =om$nia. )-a impus şi a avut un succes deplin. /ncă un rom$n care a schimbat +n bine părerea unor europeni despre na(iunea noastră... 1năra Ana->aria 0lie, studentă la facultatea de drept, ( fost aleasă >iss &elgia FGG;. 4m mai scris eu că avem cele mai 'rumoase 'ete din uropa şi vom pro'ita c$ndva de acest lucru. Iată că, +n caul acestei tinere de H5 de ani, prognoa mea s-a adeverit. 1u e singurul ca +n care 'etele noastre rup inimile bărba(ilor din alte (ări. 0na din gemenele Irimia, ;abriela, membră a 'orma(iei @*ee 5irls, este logodită cu &embit 3pi@, membru al Parlamentului engle, st$rnind geloia băştinaşelor. 4şa, 'etelor! Impune(i-vă +n toată uropa, să a'le europenii că nu suntem o na(iune de (igani, handicapa(i, cerşetori şi ho(i! 1oi suntem o na(iune de oameni 'rumoşi, m$ndri, demni, serioşi şi muncitori. 0n luna februarie a.c, scrimeurul romn >i*ai @ovaliu a cştigat @upa Acropolis, la concursul organi)at de 8ederaţia 0nternaţională de #crimă, la Atena. 7 n 'inală, rom$nul nostru 5-a +nvins pe rusul 4leei Ia@imen@o. Parcă +(i creşte inima c$nd vei sportivi deai noştri +nving$nd sportivii marilor puteri care ne-au obi*duit +ntr-o perioadă istorică sau alta, nu8 Romncele lisabeta #amara şi 0rona Mo)a au dominat %penul de tenis de masă pentru juniori organi)at la &a*rain, cştignd toate probele. 7 n concursul pe echipe, ele s-au impus +n 'a(a selec(ionatei )ingapore, cu scorul -G. &a dublu, )amara şi 6oa au +nvins, tot cu -G, perechea Chen Xei 6engQ ena 9ai )im. &a simplu, )amara a +nvins-o cu >-G pe canadianca Mo :ang. %ravo lor! Pe data de F;.G:.FGG;, bo2erul romn 3ucian &ute :-a (nvins pe rusul #erg*ei 1atevosian, (n :F repri)e grele, la campionatul de la >ontreal. )portivul nostru are la activ 5F victorii, dintre care 5L prin 93. )e +ndreaptă cu paşi 'ermi şi siguri către titlul de campion mondial. #rumoase reultate, nu-i aşa8 Romnul Rolando Negoiţă, stabilit (n #CA, a devenit unul dintre cei mai faimoşi designeri de pipe din 3ume. l a trans'ormat această meserie +ntr-o adevărată artă, devenind artian independent şi cu c$ştiguri grase. 4 devenit at$t de 'aimos, +nc$t cea mai mare 'irmă producătoare de pipe din )04, %ut ChoYuin, i-a o'erit posibilitatea să lucree pentru ei, pe o linie independentă şi cu nume de marcă propriu - =olando 1egoi(ă. Pipele produse pe această linie, +ncep$nd din HGG> s-au v$ndut pe toate cele cinci continente, +mpreună cu o broşură care preintă activitatea designerului rom$n. )pre deosebire de al(i urlători de loinci antisocialiste sau antirom$neşti, =olando 1egoi(ă recunoaşte că şi-a +nsuşit tainele meseriei de bi*utier la Institutul de 4rtă din %ucureşti,
H>> H>? )ec(ia metale şi bi*uterii. 3 pipă unicat purt$nd semnătura sa poate depăşi mia de dolari şi asta ne spune multe despre modul +n care este apreciat rom$nul nostru. )pun rom$n, deoarece aşa spune şi d$nsul, oric$nd vorbeşte despre origini. #iul său, &u@a, vorbeşte per'ect rom$na, deşi a a*uns +n )04 la v$rsta de E ani. 1egoi(ă vorbeşte străinilor despre =om$nia, despre tradi(ii, obiceiuri şi cultură, cu multă m$ndrie. 2ot respectul nostru pentru acest om talentat, muncitor, demn şi cinstit. i, amicii mei, sim(i(i cum vi s-a +ncălit inima8 Poate că +n următoarea carte voi scrie despre cineva dintre dumneavoastră ori despre rude şi prieteni apropia(i. u sunt deschis la nou. 4ştept orice sugestie şi in'orma(ie pe această temă.
4rotestez+
Din 'ire, sunt un tip liniştit şi răbdător. Cei care mă cunoaşte(i personal şti(i c$t de greu +mi ies din pepeni. 1umai marile măgării reuşesc să-mi ridice s$ngele +n cap şi să mă 'acă să reac(ione mai dur. /n urmă cu vreo opt luni, tot +ntr-o carte din această serie, protestam +mpotriva subven(ionării lui =adu Duda, so(ul Margaretei de 6ohenollern. )peram atunci că guvernan(ii, premierul Călin Popescu 2ăriceanu personal, vor +n(elege că rom$nii sunt prea săraci să +ntre(ină parai(i cu sau 'ără titluri nobiliare. )peram că renta anuală deghiată acordată lui =adu Duda, un individ 'ără nici un merit +n 'a(a na(iunii rom$ne, să +ncetee. Ce-am citit eu +nsă către s'$rşitul lui ianuarie a.c. /n *urnalele rom$neşti8 3 ştire stupe'iantă, amicii mei cititori. In loc să dispară sponsoriarea deghiată de care vorbeam, ;uvernul =om$niei a decis să dublee suma acordată prin(ului consort. 4dică, să-i o'ere, +n acest an, suma de şapte miliarde şi două sute de milioane de lei vechi THG.GGG lei noiZ. o sumă enormă, nejustificată de nici un fel de activitate (n folosul patriei şi naţiunii. #unc(ia prin care =adu Duda este subven(ionat, repreentant special al guvernului pentru devoltare durabilă, este un mo't, o umbrelă 'ără răspundere. 4vem organe statale pentru toate activită(ile interne şi eterne. De ce să mai +ntre(inem un parait din banii noştri8 Proteste) (mpotriva acestei samavolnicii! 1oi, rom$nii contribuabili, ştim c$t de greu se 'ace 'iecare leu( pe care +l plătim la buget. /l plătim pentru a 'i trans'ormat +n pensii, +n salarii pentru bugetari, +n subven(ii pentru sănătate etc. Nu plătim să (ntreţinem *u)urul unui parvenit. @u această oca)ie, mai proteste) (mpotriva c*eltuirii banilor publici pentru susţinerea propagandiştilor mistici de orice fel preoţi, rabini, muftii, pastori etcB. 4ceşti indivii practică o meserie T+nşelăciunea religioasăZ pentru care sunt plăti(i direct, de către turmele de ignoran(i păcăli(i. De ce mai primesc şi salarii de la stat8 Din banii pe care statul +i alocă acestei categorii de şarlatani cu diverse titluri religioase, se pot construi locuin(e pentru cei 'ără
