PAVEL CORUŢ
în amintirea socrului meu, Constantin Popârdea, un om modest, care tocmai a plecat în veşnică odihnă.
Editura Coruţ Pavel Bucureşti, 1998
Atenţionare Această carte conţine ipoteze neverificate, personaje şi rapte imaginare. og cititorii să!şi folosească propriile creiere pentru a verifica părerile mele" Pavel Coruţ
#.$.%.&. ! '() ! '**+ ! (!' 30
31
CALAUZA VIITORULUI - foarte cald. eri/il de cald. Ceaţa roşie şi fier/inte mă împresoară din toate direcţiile. Aşa ceaţă n!am mai văzut din copilărie, când am zăcut de cori. 0e pojar, cum spun doctorii. $ângele cleios şi sărat mi!a umplut gura. 1ă răsucesc uşor, pe partea dreaptă, să!l pot scuipa. 2 săgeată de durere îmi însoţeşte gestul. rece prin mine din creştet şi până în tălpi. ade totul în cale. &ervii urlă de durere. -u, însă, tac. încerc să mă adun. $ă pricep situaţia. -fort inutil. 0eocamdată. &u!mi amintesc nimic important. ! &e prăjesc la rotisor sau la microunde, piciule3 Asta e lipoveanul, gândesc eu şi încep să reiau firul gândirii logice. efle4, îi răspund5 ! Are importanţă3 ! Are. 1!aş simţi umilit să folosească vreo sculă primitivă. &u!l mai ascult. Cărarea amintirii s!a deschis în faţa mea. #nvers decât normal. îmi amintesc faptele de la timpul prezent către trecut. 1ai întâi, mă văd pe mine, cu capul spart, târân! du!l pe lipovean din flăcările iadului roşu. &u răsuflă dar intuiţia îmi spune că trăieşte. Apoi, filmul face un salt în trecut. &u prea mare. 0estul cât să văd e4plozia. 6i s!o aud. 1ai precis, să urlu de durerea timpanelor sfârtecate de zgomot şi suflu. Câteva secunde înapoi" îmi forţez eu memoria să!şi facă datoria. $ă înţeleg" Circuitele neuronale, /locate de şoc, se încăpăţânează să 32 lucreze cum vor ele. $au cum mai pot după dezastru. evăd /ăr/atul /runet, prost ras, cu ochii negri. 6i!i aud vocea înrăită5 -4plozia şi chimicalele sunt sigure, 7arain. 0e data asta, nu scapi"
7araaaain" 7iaţă şi moarte" idică!te şi luptă, om din neamul 2amenilor" &umele, gândesc eu. &umele a declanşat d eclanşat întregul comple4 de refle4e zidit în mine de meşterii 2ctogonului, 6tiu cine sunt şi ce tre/uie să fac. Cu un efort supraomenesc, mă ridic în genunchi. &enorocită situaţie" Capul îmi vâjâie, sângele îmi curge în ochi. A/ia zăresc trupul camaradului meu. 8umegă. 9a propriu. :ainele au prins foc. 1âna!i înegrită de fum scurmă în /etonul fier/inte. Caută pământul. &!o să!l găsească. &u aici. îmi smulg cămaşa fumegândă. 2 răsucesc în jurul capului. $ă mă apere de flăcări. 6i să oprească sângele. Caut în priviri un loc de retragere. &u!i nici unul. 8lăcările dansează săl/atic în jurul nostru. %ălaiul a/ia mai suflă5 ! Piciule, fă o minune" Pentru mine" 7reau să fac minuni. 6tiu şi cum. &u mai pot însă. $!a terminat gazul din lampă. Creierul, afectat de şoc, nu mai poate face contactul energetic cu 8orţa 7ieţii. oate astea le gândesc într!o milionime de secundă. - nevoie de o super! minune. 6i eu ştiu că aşa ceva nu e4istă. ;âm/esc strâm/. $ă fii 7arain şi să mori stupid, într!un depozit de materiale to4ice, e culmea tâmpeniei. Până la uşă sunt mai mult de douăzeci de metri. Asta ar fi minunea cea mai posi/ilă.
dar gândesc lucid. Cu mâinile tremu! rânde, refac floarea =eei. 8loarea mâinilor de ţărână în care m!am legănat din clipa naşterii. ! 1aica noastră cea dintotdeauna... 1ai mult nu pot grăi. 0urerea şi speranţa din mine au spus însă totul. $imt pământul de su/ talpă. 8reamătă. $e pregăteşte să se cutremure de mânie şi durere. 8iii lui sunt loviţi de duşmani. Cad peste lipovean şi e4tind câmpul energetic. 0upă aceasta, urmează prăpădul din poveşti. încă mai cumplit decât în poveşti. > >>
1ă târăsc printre ruinele fumegânde. 8ără nici o grijă. 0uşmanii, câţi or fi fost, au alte /elele pe cap. -u tre/uie să!l scot la aer curat pe lipovean. &u şi!a revenit. #nconştientul său, însă, acţionează admira/il. 1ă ajută. Asta înseamnă un luptător pregătit ani în şir. %ălaiul nu e conştient. &u are ha/ar ce se întâmplă cu el. #nconştientul însă acţionează după tiparul de supravieţuire înscris în el. Cum s!a înscris acest tipar e o altă poveste.
pe îndelete. Aştept verdictul. &u î
[email protected] ! 7arain, timpul de pace nu ţi a priil. $imţurile ţi!au adormit înainte de a avea dreptul. ! ;amol4e, până când...3 &u îndrăznesc să!mi termin între/area. Am mai pus!o de câteva ori. &iciodată n!am primit un răspuns plăcut inimii mele. 7eşnica luptă din um/ră, gândesc eu, nu se va sfârşi cât voi trăi eu. Ce rost au toate3 ;amol4e îmi răspunde la am/ele între/ări5 ! 7arain, de mii de ani, pământenii iscodesc infinitul în căutarea unui răspuns. 6tii care3 6tii3 ! 0a. ostul vieţii şi morţii noastre le!a scăpat mereu. ! ie nu ţi!a scăpat" 0ar nici nu m!a făcut mai fericit" ! 0acă aş putea să!mi iau vor/ele înapoi" $unt spuse, însă. Privirea zegetinului se întunecă uşor. Poate că a o/osit şi el să tot e4plice săl/ăticiţilor pământeni rosturile ascunse ale vieţii şi morţii. Poate că a o/osit să mai susţină cu forţa sa mii de luptători neconvenţionali din toate colţurile lumii noastre. Poate că n!ar fi vrut să audă tocmai de la mine ce auzise. eplica sa ţinteşte însă în altă direcţie5 ! 7arain, noi ţi!am determinat naşterea pentru a fi călăuza viitorului. &imeni nu va putea schim/a ce am făcut noi" 7ei trăi după alte legi decât cele cunoscute de pământeni. &ici măcar cei care te!au crescut n!au ştiut totul. #ertare" ! &u m!a auzit3 &u vrea să!mi primească scuzele3 Continuă la fel de rece5 ! $ituaţia e complicată, 7arain. 0acă intervenim direct, săl! /aticiiB ar putea declanşa un dezastru. Pământenii nu!s pregătiţi pentru contact. Avem nevoie de voi. 2ricât de mult v!ar durea, tre/uie să fiţi alături de noi" 35 0au din cap apro/ator. $unt convins că are dreptate. 0acă tot n!am apucat să trăiesc omeneşte, măcar că fac sacrificiul util cuiva. Celor care merită.
Ce tre/uie să fac, ;amol4e3 Ai înţeles termenii în care continuă confruntarea. 6i duşmanii principali5 ignoranţa, lăcomia, violenţa şi iresponsa/ili! tatea. Când acestea vor fi şterse din oameni, misiunea voastră va lua sfârşit. ! -u nu voi trăi atât" ! 7ei trăi cât vrem noi. 6i cum vrem noi" i se pare ilogic3 &u răspund imediat. &!am gândit niciodată profund la această situaţie. 2rdinea e4traterestră contra dezordinii planetare. 9ogica îmi spune că e singura soluţie de ieşire din criza prelungită. #nteresele divergente ale pământenilor nu pot fi împăcate decât de o forţă e4terioară lor.
fugă. Acesta este sentimentul din mine.
pună între/area de care ne ruşinăm foarte5 Cum aţi pătruns în ţara voastră3 Auzi curiozitate de capsomani" Cum pătrund spionii unde au trea/ă3 Ca spionii, desigur. ! 1ergem" decid eu. ! &ţ" neagă lipoveanul. 0acă ne văd africanele, ne invită la un dans din /uric. &u vezi că eşti golaş ca un /a/E care face reclamă la pamperşi3 Are dreptate. Cu zdrenţele de pe noi, nu inspirăm nici un dram de încredere. Arunc o privire în jur. &umai ruine. Adică, ceea ce a rămas din falnica firmă de produse chimice în care ne mânase ghinionul. 6i curiozitatea, ca să fim cinstiţi.
1ă aşez uşurel pe un /loc de /eton, fără a pierde contactul vizual cu locul acţiunii. 1ă interesează teri/il modul în care au planificat să ne livreze pompelor fune/re. ! Ce!i, piciule3 se alarmează lipoveanul de starea mea rigidă. întrerup contactul cu asasinii şi!l lămuresc5 ! &işte /ăieţi răi ne miros şosetele şi alte lucruri intime. Cred că ne!am ascuns în valize. $e strâm/ă dezamăgit şi ia loc lângă mine5 ! Fştia!s mulţi şi noi suntem &lnguri, pliBlulc. ! 6i cam dez/răcaţi, lipa. Ai rezolvat dilema3 ! Care3 Cu negresa. ! 2ftează cu părere de rău5 ! 0acă!i tânără, o să mă doară. îi umflilm cearceafurile şi ne croim nişte şorturi. 7a fi prima femeie goală pe care o voi neglija!o. ! 0e asta ai oftat3 ! &hâ" 1ă gândeam că ar putea pica una /ătrână. 1ă vezi pe mine în şaluri3 &u apuc să!i răspund. Cu vuiet mare, se apropie maşinile pompierilor. încă!i /ine. &u!s presării. &e lungim la rasul ier/ii, scrâşnind din dinţi de durere. 6i rugându!ne în gând să nu nimerim pe traseul pompaşilor. 1aşinile, trei la număr, trec de noi şi pun frână cam la două sute de metri. 2cupanţii sar ca furnicile şi încep să tragă furtunele. ! oale, şopteşte lipoveanul laconic. ! Cele mai grozave, îl apro/ eu. în minte începe să se închege un plan.
poruncesc să tragă un pui de somn. %ălaiul, cu gura căscată la scamatorie, a uitat de arsuri. ! Fla dolofanuBi!al meu" decide el şi trece gră/it la deze! chiparea pompierului. $chim/area la faţă ne ia câteva minute. :ainele aspre irită arsurile. $trâng din dinţi. 6i continui operaţia. &!am chef să fiu prins şi cu această infracţiune în cârcă5 furt de rufe. 2arecum satisfăcuţi şi cu moralul ridicat de statutul de oameni îm/răcaţi, o luăm voiniceşte la picior. 0irect către gardul prin care pătrunseseră maşinile pompierilor. îl depăşim şi aruncăm o privire în lungul străzii. &u e o imagine idilică. Poliţiştii au instalat deja un /araj. $e vede că au mirosit ceva. 2ri că dau dovadă de zel. ! într!acolo" i!arăt lipoveanului o fundătură cu câteva căsuţe foarte cochete. ! 6i dulăii3" protestează el. ! 1ai /ine poliţiştii3 Porneşte. &u tocmai convins că presării sunt mai periculoşi decât dulăii care hămăie în curţi. $e vede de la o poştă că sunt câini dresaţi special pentru a asigura convieţuirea paşnică dintre al/i şi negri. Proprietarii sunt al/i.
îndeamnă către garaj. 0in mers, îl asigur că revenim rapid. $coate maşina, un 1ercedes pricopsit, aproape nou. $tă în cumpărăn câteva clipe, apoi întinde %ălaiul cheile. 0upă asta, mă ajută să urc în maşină. Cum stau cam prost cu dialectul afriHaner, gem cât mai convingător. 9ipoveanul trece la volan, face un semn de adio şi demarează. Altă viaţă pentru echipa de spai români ajunşi în Africa neagră" Poliţiştii din /araj ne lasă să!i depăşim fără a schiţa un gest. Asta toarnă în vinele lipoveanului o doză de optimism. începe să fluiere încetişor, pe ritmul unui şlagăr la modă. &ici n!ai zice că numai cu o oră în urmă era în îm/răţişarea damei de negru. în spatele hotelului" îi ordon cu. &e spftlflm la havuz. ! ! #ntrăm peste ei3 ! încă nu ştiu. 0epinde de Cremene. ! Chiar, piciule, unde!s nen!tu 9aurenţiu şi cu pielea roşie3 &e! au lăsat în furnalul ălora... %ălaiul continuă rechizitoriul la adresa lui Cremene şi al lui CordaE. -u îmi frec neuronii să găsesc o e4plicaţie. Cremene şi indianul tre/uiau să cadă la fi4. $ă închidă capcana. rea/a ieşise însă pe dos. &u apăruseră iar eu şi lipoveanul devenisem momeală adevărată. Cât pe ce să ne coacă amiciiD la foc mărunţel. 6i asta încă nu e nimic. &u simt deloc câmpul lui Cremene. Asta mă îngrijorează cu adevărat. &ormal, ne simţeam reciproc de la sute de Hilometri.
îmi vine să!i /elesc. Cum au putut să ne lase3 &u!i spun nimic, să nu!i ridic tensiunea. 1eşteresc /roscuţa finuţă de la intrare. 0irect c!o pasă, căci n!am nici un o/iect ascuţit. #ntrăm în holul de serviciu, închid uşa şi trec la instructaj5 ! 9ipa, ăia din cameră consumă carne crudă. 0e român. ! Ce lipsă de gust" $au de informare. ! 0e informare3" ! Khî" &!au auzit că şunculiţa românilor în tranziţie e otrăvitoare3 1ult venin, /ună dispoziţie, numai pe ici, pe colo. 8ără /ancuri" Ki amorţim şi!i scuturăm de informaţii. ! ! Aia e, piciule" Cremene şi CordaE nu s!au evaporat. ! &ici ăştia n!au venit la comandă telefonică. #!ai chemat tu3 8aţa lipoveanului, spel/ă şi cu dâre negre, de funingine, vădeşte concentrare. Kncepe să priceapă că filmele alea cu spioni norocoşi sunt simple fantezii. Pipăie instinctiv după tunul său. :olsterul este, însă, gol. A pierdut pistolul în incendiu. 2 um/ră de părere de rău se lăţeşte pe figura sa. Ar fi preferat să fi rămas fără o mână. Prea târziu pentru regrete. îi fac semn că iau totul asupra mea. $e scutură înciudat dar îşi ocupă postul de mâna a doua. îmi acoperă spatele. Apăs uşor clanţa. $e duce până la fund şi uşa lunecă uşor, ca unsă. 1ă strecor în întuneric. în ceafă, simt răsuflarea lipoveanului. &u!l ra/dă inima să nu participe la clarificarea situaţieiD. 1ai fac un pas, lumina iz/ucneşte or/itor, din toate părţile deodată. #nsctinctiv, închid ochii şi aud o /ufnitură. îi deschid la fel de rapid şi mă lipesc de perete. Cu o /azooHa între ochi. ! Cine mişcă e un om mort" &u!mi place lozinca. &ici accentul celui care o rosteşte. Pe moment, gusturile mele nu sunt luate în seamă. $tudiez rapid scena. 42 9ipoveanul, lat şi nemişcat ca un sac. 9!au pocnit în cap, gândesc eu şi!mi mut privirile către cel care mă somase. 8igură nouă, nevăzută pe timpul saltului. Pricep că am intrat într!o capcană şi mă strădui să fiu aşa cum scrie în manualele şcolare5 un individ social. 0au /ineţe5 !
%ună dimineaţa" $!o crezi tu că!i /ună" Personal, n!am nici un motiv să n!o cred. 2chiul meu e4ersat numără Hillerii şi apreciază situaţia ca o/işnuită. 1ai apuc să zăresc încă un eveniment îm/ucurător5 degetele %ălaiului se încleştează discret. Asta înseamnă că e viu, treaz şi face pe mortuB în păpuşoi. Aşteaptă clipa prielnică pentru a ataca. - cazul să răspund5 ! - /ună. ! :ă!hă!hă" râde unul în spatele meu. &u mă interesează. 9a moment, analizez situaţia celor din faţă. 0oi găligani stau pe fotolii, răsturnaţi ca nişte /oşi. Cu armele la îndemână, însă.
care tocmai se arată la ferestre. %ălaiul simte că este privit, îşi lasă prada şi!mi e4plică5 ! reB să!nveţe când se ţine mufa!nchisă. ! 8ără zgomot, lipa" ! CinB să!l facă3 Asta a pierdut emisiunea. 1ă întorc către cei doi /oşi. Pe feţele lor se citeşte regretul profund. Au golit încărcătoarele fără folos. 1ai ghicesc ceva5 ha/ar n!au cine sunt şi ce pot face. 9e e4plic5 -fort zadarnic. Aţi dat peste un soi de magie. ! încă nu cred. $e pregătesc să se arunce pe mine. 9e spun direct ce gândesc, cine sunt, cum îi cheamă... 2 ţin aşa câteva minute, până ce simt că sunt pe cale să urle de frică şi neputinţă. 9e iau piuitul şi!i fi4ez în fotolii. &!are rost să!mi pierd vremea cu ei. 6tiau deja mai mult decât îmi tre/uie. 9ipoveanul, /elicos, cu degetul pe trăgaciul /azooHăi recuperate de la partenerul meu de conversaţie, mă secondează ca la carte5 un pas în spate şi către stânga. ! =ata, lipa" &e spălăm, ne facem gigea şi plecăm pe strasse. &u!i între/i nimic3 ! ! &u!i nevoie. ! #!ai scociorât în tărtăcuţe, ghiceşte el. M #!am. 0ă!i /ătaie că va fi cald tare" îi dă /ătaie. $e aruncă în /aie şi începe concertul5 1ândra mea cu ochi ca mura 6i cu pielea ca păcura. v $e autosugestionează. îşi îndreaptă gândurile către marea pasiune a vieţii sale, în scop de a uita usturimea arsurilor. -u fac curat în cameră. $trâng cei patru Hileri într!o grămadă şi le servesc o porţie de somn. 0upă asta, dau jos uniforma? de pompier. Cu câteva /ucăţele 44 din pielea mea, /ineînţeles. îmi scot trusa medicală din geanta de voiaj şi încep să!mi o/lojesc rănile.
îmi surprind figura în oglinda din cameră. încerc să!mi zâm/esc ama/il. &u de altceva dar la orizont nu se arată nici o fiinţă cu astfel de preocupări. euşesc să mă strâm/ destul de apro4imativ. 0acă jegosul din oglindă e călăuza viitorului, înseamnă că lumea trece printr!un moment cam sifilitic. Pe /une, chiar trece. 6i momentul nu e deloc mai /un decât l!am calificat. Acest gând mă face serios. îmi rememorez spusele lui ;amol4e, cuvânt cu cuvânt. Concluzia se impune de la sine5 fără hazard. re/uie să!l elimin din acţiunile noastre. %ălaiul, curat şi cu arsurile sângerânde, se arată în uşa /ăii. ! Piciule, ce!ai zice de nişte doctoriţe3 0octorii ce au3 ! ! 1âini prea grele. ! A mea!i uşoară. 8ă!te!ncoa" îi aplic un strat de spraE, apoi încep să!l cârpesc cu plasturi. îi stă foarte /ine. ## las în cameră, să se înţolească şi intru în /aie să!mi redau aspectul civilizat. > >>
Gohannes/urgul nu e chiar oraşul despre care citisem prin cărţi. 9a prima vedere, pare destul dc paşuu şi drăguţ. Al/ii nu poartă cara/ine cu care să vâneze plijnoţiD iar negrilor nu li se dărâmă gardul că sunt discriminaţi. 0acă mai sunt. Ceea ce nu se zăreşte nici la microscop. înaintăm cu greu prin traficul dens. %ălaiul, dichisit în al/ şi cu o pălărie de pai su/ţire, ţine volanul şi înjură în toate lim/ile cunoscute. 6tie câteva lim/i însă repertoriul de înjurături ar entuziasma orice juriu internaţional. &!are concurent în ramura asta, înjurăturile. - gră/it foc şi nu poate z/ura peste cei din faţă. -u, mult mai calm, îmi sortez informaţiile. încerc să pun cap la cap tot ce ştiu 45 despre misiunea noastră din Africa. ;adarnic" Partea cea mai importantă, cu adevărat secretă a misiunii e la Cremene. Cum să!l găsesc când nici măcar câmpul energetic nu este percepti/il3 Parcă a intrat în pământ, gândesc eu amărât. %ani avem, actele sunt relativ în regulă, însă nu rezolvă pro/lema. &!am pe cine contacta în ţară. Cel
mai mare în funcţie a dispărut. Pentru un spion cinstit asta înseamnă alertă ma4imă. ! Prima la dreapta" comand eu automat. 1i!am făcut schiţa drumului în cap, creierul şi!a însuşit programul la fi4. 6i!l respectă milimetru cu milimetru, în ciuda faptului că nu cunosc oraşul. %ălaiul virează cam într!o dungă, stârnind un val de proteste cla4onate. îl doare pe el în cot de protestatari. $e înfige pe aleea îngrijită şi reduce viteza să pot o/serva casele. ! Care!i, piciule3 &u!i răspund. înţelege şi păstrează viteza. &ici prea mare, nici prea mică. 2chii mei scrutează cu atenţie o vilişoară al/ă ca spuma laptelui, cu un turnuleţ acoperit cu ţiglă roşie. Cineva a uitat o fereastră deschisă. Perdeaua fâlfâie uşor, pro/a/il atinsă de şuviţa de aer a unui ventilator. ! Am feştelit!o, sintetizez eu situaţia, fără a!mi schim/a tonul. ! $emnul de alarmă, pricepe %ălaiul situaţia. înseamnă că suntem cumplit de singuri. ! ămâne de văzut. ezidentul 8lorii de Argint ar fi tre/uit să ne aştepte în faţa vilei. 1ergi înainte" înaintăm câteva sute de metri. $piritul meu rămâne, însă, pe loc. 1ai precis, rămâne în preajma vilei. 1iroase ca un ogar împrejurimile. îmi furnizează informaţiile necesare. &u!mi plac cum sună dar şi mai puţin mi!ar plăcea să nu ştiu nimic. întoarce" ! %ălaiul e4ecută manevra şi mă atenţionează5 ! A apărut mamelucuB5 în câteva cuvinte, îl informez cum stă trea/a pe uliţa mameluculuiD. îl apucă freamătul /ine cunoscut. Continuă să şofeze 46 cu o mână. Cu cealaltă armează pistolul şi înveleşte /azooHa într!un capăt de prelată. $e pregăteşte de trosneală. 1ă pregătesc şi eu. &u în acelaşi stil. 1ă pregătesc după ritualul neconvenţionalilor români. #nvoc 1arele 2crotitor şi 8orţa
Când tragem la peronul din faţa vilei, suntem gata de orice. 1ai cu seamă, de o scărmăneală pe cinste.
MOSADUL PIERDE RUNDA Pe faţa /ăr/atului care ne aşteaptă se citeşte teroarea, în pofida faptului că se străduie să zâm/ească. $ă tot ai/ă vreo şaizeci de ani. 1ic, chel, cu un rest de floace al/e în jurul urechilor. Cu o mutriţă nevinovată, de vânzător de ciocolată. :ainele al/e, uşoare, de in îi sunt cam mototolite. A încasat ceva /um/ăceală. îmi înfig privirea în ochii săi şi!i aflu povestea. 8ără a rosti un cuvânt. Pentru acoperire, îl salut politicos5 %ine v!am găsit, domnule :arison" ! ! %ine aţi venit" murmură el într!o engleză impeca/ilă. onul lui, însă, spune altceva. Ceva de felul5 6tergeţi!o imediat" îl înţeleg dar n!am de gând s!o şterg. 9egea luptătorilor octogonari e clară5 intri în capcană, îi afli stăpânii şi!o distrugi cu tot cu ei. Cam ştiu eu cine ne aşteaptă dincolo de ziduri. 6i cine ne spionează prin perdelele trase. 1ă pregătesc de confruntare din mers. încă nu sunt sigur că inamicii n!au pândari prin împrejurimi. 9ângă mine, %ălaiul ţine /azooHaîn /raţe, ca pe un copil înfăşat în scutece. &!are decât o singură încărcătură dar e hotărât s!o folosească cât mai eficient. ! ragi numai la ordinul meu" îi şoptesc şi!l depăşesc pe :arison. în faţa uşii, /ătrânul face un gest disperat. 1ă trage de haină şi! mi arată degetul gros aplecat către pământ. $emn de mare pericol, la toţi spaii, din toată lumea. ! 6tiu, îl asigur eu zâm/ind şi deschid uşa. Pătrund în holul răcoros cu47câmpul e4tins, gata să colecţionez toate proiectilele din lume. &u se arată nici unul. Pe dreapta, două uşi. Prima, deschisă, ne invită să intrăm. Aici rămâi" îi poruncesc eu lipoveanului. !
$e postează lângă uşă, dezvelind /azooHa. -u înaintez calm, cu mâinile ridicate. ealizez că :arison a rămas în hol dar nu!mi fac pro/leme. Ceea ce urmează îmi aparţine în totalitate. Proprietar unic şi necontestat. Camera geme de luptători. Amestecaţi. Clasici şi paranormali. oţi. pe picior de răz/oi. 7ărul #ţic şi!a adunat toată şleahta. $e vede că nu!i place ce facem noi în Africa de $ud. &ici mie nu!mi place. 6i mai puţin îmi place ce!a făcut acest hrăpăreţ văr în ţara mea. - cam timpul să!i dăm o lecţie de /ună purtare. &imeni nu scoate o vor/ă. $imt că pe iţicari îi strâng pantofii şi!i dor măselele. Asta înseamnă că ştiu cine sunt. 6i ce pot face. 1ă opresc cam pe la jumătatea camerei şi între/5 ! Cine!i şeful3 &ici un răspuns. 0oar ventilatorul /âzâie. =hicesc că au pregătit o măgărie şi!mi ascut simţurile. 0inspre stânga simt o uşoară presiune.
#ntuiţia nu mă înşelase. Prinsese e4act firul care ducea către comandant. 1ă aşez uşor pe un fotoliu, trag o cutie de coca!cola, o desfac şi o gust. ! ratăm, 1oshe3 $e aşează şi el, aşa că îl noi shullii 1# von Cam dolofan pentru meseria noastră. Asia înseamnă . e Eiangure provenit din politică. Parşiv până în măduva 2##1!#2# 6# rău cât încape5 1ă rog, nu visasem eu să întâlnesc un comitet de /inefacere, îl las să ia iniţiativa. $e foieşte un timp pe fotoliu, mă priveşte pe toate părţile. 1ă cercetează fără jenă. 7rea să se convingă că fenomenulD 7arain e format din carne şi oase. $e convinge şi!i dă drumul5 ! 9a urma urmei, eşti un muritor. Prin creier îmi fulgeră sfatul lui ;amol4e5 &u te hazarda, 7arain" 1ă stăpânesc /ine şi confirm5 ! &ici n!am spus că sunt altceva. ! Ai spus!o. Printr!un om de!al tău. Cernescii te!a zugrăvit ca pe un e4traterestru. ! - scriitor. 8ace ce vrea cu fantezia lui. ! 8ace ce!i spui tu. 0ezinformează dia/olic. ! 1ersi de apreciere" ! &!ai pentru ce. &u tratăm. Gudecăm şi lichidăm. Asta e meseria noastră. 0irect la o/iect. Cam prea sigur de sine, însă. Asta o să!l coste cumplit. Pro/a/il, viaţa? ! - ultima rundă, 7arain. încheiem socotelile. &u ne mai permitem pagu/e. Pe ce pariem c!o pierdeţi3 ! 1ă săgetează cu ochii veninoşi. Ar vrea să mă vadă dărâmat şi speriat. &imeni din neamul său nu va avea această satisfacţie. #!o spun direct şi asta nu!i place. îmi 49 aminteşte5 ! Ai uitat de Cremene şi CordaE3 ! Ai uitat de ultima gaură pe care v!am dat!o3 eplica mea îl alertează. $e ridică /rusc, plecă către fundul sălii şi începe să vor/ească gră/it la un telefon celular. Cacealmaua a
prins. -vreul crede că amicii mei s!au lăsat prinşi după un plan. Această variantă le va face părul creţ şi mintea dâm/uri. Privesc nevinovat şi zâm/itor la călăii care ar fi tre/uit să mă trimită pe cealaltă lume. oţi, încruntaţi, de parcă i!aş fi tăiat de la primă. Pe cinstite, nu le!am făcut nimic personal. Conform celor, sta/ilite de zegetini, le!am dărâmat sistemul de manipulare mistică. &!au decât să trăiască cât poftesc şi cum poftesc. 0upă legea vieţii planetare, însă. %ossul se întoarce oleacă mai liniştit. încearcă şi el o lovitură5 ! Ai mers la cacialma, 7arain. 5 -4act" #ar tu, /ăiet deştept, te!ai prins. înghite găluşca şi!o mestecă îndelung. Când am spus adevărul şi când am minţit3 Asta e dilema lui. 2 las să şi!o rezolve, deşi sunt sigur că nu!i va da de capăt. -u fac altceva, mult mai inteligent. 1ă concentrez pe /iluţa lui. Acolo, în creierul său, se află scris locul în care sunt ascunşi Cremene şi CordaE. 1ă înfig în el ca în plastilină. 8ur fără reţinere. Paranormalii mă simt şi se reped în jurul meu. Procedura lor o/işnuită5 în cerc, să!şi unească câmpurile /io! energetico! informative. &u le dau nici o atenţie. Continui să sfredelesc în creierul lui 1oshe care mă priveşte stupefiat. =ăsesc ce!mi tre/uie şi mă retrag cu o mutră de om nevinovat5 ! Cam nevricoşi flăcăii tăi, 1oshe. 8ără prostii, 7arain" Ai făcut tu ceva" ! ! i!am citit informaţiile din creier. Cea mai /ună minciună e un adevăr incredi/il. -vreul începe să râdă în mod natural. - sigur că nimeni nu!i poate um/la la cutiuţa cu gânduri. -u am altă părere dar nu!l contrazic. $ă mai zică cineva că securiştii români sc opun li/ertăţii de credinţă şi conştiinţă" $e opreşte din râs, face semn paranormalilor să se retragă. 9ângă el 50 rămâne numai tipul care se prezentase şef. &u e deloc prost. 1ă studiază la milimetru. &ici nu!şi ascunde suspiciunea5 ! 7arain, eşti un tip periculos. &u cred nimic din ce aud şi văd"
Are dreptate dar cine să!l asculte3 - un Hiller clasic. #nstinctul său de luptător hârşit !a avertizat dar nu e în stare să scoată pro/a. &u!l va crede nimeni că a simţit altceva decât se vede şi se aude. îl privesc cu simpatie adevărată şi!l avertizezM ! îmi pare rău pentru tine. în altă lume, cu alte legi, am fi fost prieteni. 6eful comandoului îl priveşte urât. #ntervenţia sa nu i!a plăcut. 0upă asta, se întoarce către mine5 ! Gudecata, 7arain" $unteţi o/sedaţi. Cine v împuuBinlril sii judecaţi omenirea3 ! u nu eşti omenirea, 7arain. i . sus :aimovici că nu vom renunţa la impunerea sistemului nostru" ! 8oloseşte la ceva3 Cască ochii cât cepele. &u!şi pusese niciodat! între/area. Pur şi simplu fusese îndoctrinat să impună un sistem mistic !
încropit de nişte primitivi. Aşa, să demonstreze ce mare sculă e #srael. ! 1oshe, sistemul e prost. Provoacă suferinţă unei mari părţi din omenire. #nclusiv vouă. Cei din spaţiu au decis să!l distrugă. ! Poveşti, 7arain" -4tratereştrii nu e4istă. #!am inventat noi. $untem singuri pe o planetă de la capătul
e cred dar eu nu sunt creştin. &ici musulman. &!am intrat în
!
joc. e creştinăm noi, 7arain" 6i te chemăm la judecată. &oi judecăm" ! Ai /u/iţă la scăfârlie, amice" %ălaiul intervenise. &u!l ră/dase inima să nu participe, înaintează alene, printre şirurile de luptători evrei. Cu /azooHa gata de tragere. Pare satisfăcut de rol. 1ă răstorn în fotoliu, aprind o ţigară şi mă pregătesc să urmăresc shoN!ul. 1area confruntare dintre două filosofii contrare. ! Cine!i animalul ăsta3 vrea să ştie 1oshe. Află imediat răspunsul5 ! Animal e fiul lui doamna mă!ta. #ar dacă funcţiona sistemul vostru, ajungeaţi şi voi o naţiune fericită. 7ă toacă ciuhapii mărunt şi vă fac pilaf. Conform piramidei religiilor, vă sunt su/ordonaţi. Ai argumente contra3 &!are. 9a moment, 1oshe studiază singurul e4emplar de lipovean pe care doamna soartă i !a scos în cale. $e vede de la o poştă că nu!i place. &ici nu !a luat în calcul. %ălaiul se comportă magnific. îmi demonstrează că a urmărit into4icarea informativă practicată finuţ de mine5 ! 7araine, dă!le glas lui Cremene şi CordaE că închidem prăvălia" $ă iasă din găuri, să!i judecăm noi pe mangosiţii ăştia" ! Ai scăpat porum/elul, constată 1oshe cu satisfacţie. Care3 se arată lipoveanul nedumerit. ! Goacă tare %ălaiul. 8ace pe prostul mai ceva decât un prost. 1oshe străluceşte de fericire că a aflat răspuns la dilemă. ăspunsul şi adevărul sunt total diferite dar se face să!i stric /ucuria3 îl las în visele sale. Curios cum va judeca câta mai huiduma de lipovean. 52 9uptătorii evrei se rearanjează. 2cupă poziţii de tragere în jurul nostru. înţeleg pe dată că nu mai e loc de glumă. Chiar au primit ordin de la ra/inii lor să ne toace mărunt. 0ăm un prost e4emplu. &u respectăm miturile cu care au aiurit omenirea timp de secole. Ar fi !
preferat să fim nişte primitivi, cu manifestări directe anti!evreieşti. $ă ne poată acuza de orice altceva decât de nerecunoaşterea magiei semantice şi sim/olice. 0evin serios şi!i dau ştirea cea mare5 ! 1oshe, dramul de noroc pe care l!ai avut s!a dus de râpă. &oi am primit misiunea să distrugem rădăcina otrăvită din care izvorau religiile. ! 7oi, cine3 6i de la cine3 ! &oi, octogonarii români. 0e la e4tratereştrii din constelaţia ;egetina. ! &u e4istă o astfel de constelaţie în întreaga sferă cerească" ! -4istă. - dincolo de zenit. #ar e4tratereştrii sunt pe teritoriul nostru. ! 7iaţa şi religia sunt una, 7arain" Asta n!o ştiu e4tratereştrii3 ! 7iaţa, sănătatea şi lerieiie.i ## .### nevoie de religii, 1oshe" A sunat ceasul religiilor. Censul de adio ! Prea te /ucuri, 7arain" îiufl nu iu am spus ultimul cuvânt. &oi, aleşii lui OahNe, vom inoţflem lumea" 6tim cum s!o dominăm. ! &!am avut impresia dar poate am jţreşit. îl iau eu peste picior. ! &u e nimic de râs, 7arain. $untem unicii deţinători ai mecanismului de manipulare a lumii prin cuvânt şi sim/ol. ! Aţi fost, pun eu adevărul la locul lui. 2dată cu apariţia computerelor, l!au aflat prea mulţi. eligia s!a desprins de viaţă. 8aceţi /orş cu ea" &u cred să iasă ceva consuma/il. 1oshe s!a enervat vizi/il. 1!ar lichida pe loc. Are, însă, alte ordine. re/uie să ne judece după legea lui #uda şi!a lui #ahu. $ă ne condamne ritualic, ca nişte dărâmători de mituri religioase ce suntem. #!am stricat cea mai teri/ilă mustărie de la acest sfârşit de secol şi mileniu. $e vede că nu e prea sigur de el. &ici de finalul discuţiei. %ălaiul s!a aşezat în spatele meu, cu /azooHa armată, gata de tragere. îl simt mulţumit de ispravă. 8ericit că nu l!am admonestat 53 pentru intervenţia sa. îl las să!şi mestece fericirea şi mă înfig din nou în 1oshe5 ! Ce zici de următorul mileniu, evreule3
Al nostru e" Am concentrat toată mistica pământeană. &imic nu ne!a scăpat. ! %a da, v!a scăpat ceea ce e mai important5 viaţa. ! 7iaţa se va supune religiei" &oi am croit cuvintele potrivite pentru asta" ! 6i!aţi ajuns de râsul lumii, completează %ălaiul. &u vedeţi că viaţa evoluează după alte reguli decât cele imaginate de voi3 %unul simţ comun al lipoveanului îl descumpăneşte. Pentru o clipă, numai. $e avântă din nou5 ! 9eul din Gudeea va stăpâni lumea" ! 6i!o va şterge de muci" completează %ălaiul. $au, îi va ţine ţucalul. $unt gata să se ia de păr. - cazul să intervin. Am şi cu ce. Am studiat pe îndelete toate însăilările religioase pe care!şi sprijină săl/aticii pretenţiile de dominare a lumii viitoare5 ! 1oshe, n!ai auzit de 9eul din Carpaţi3 ! 8icţiune" Continui ca şi cum n!aş fi auzit5 9!am avertizat pe :aimovici că veţi tremura de frica 9eului ! din Carpaţi. 6i de!a 2mului care!l stăpâneşte. ! 8ără misticisme, 7arain" eligia e un sistem de manipulare psihică. ! &ici n!am susţinut altceva. 6tiinţa e arma cu care am pătruns dincolo de sistemul vostru. 0incolo de imperativul tre/uie, must, nada. Am câştigat viaţa şi li/ertatea neamului meu, românesc. 7oi, însă, vă încăpăţânaţi să nu recunoaşteţi realitatea universală. !
capcane psi împotriva oamenilor de ştiinţă" 6i, ce să vezi3" 9a judecata de apoi a religiilor, vine un ţugulan din Carpaţi şi!ţi spune că toţi magii şi!au pierdut degea/a timpul. Că n!au făcut nimic /un pentru omenire, fapt pentiu care tre/uie să fie osândiţi. $e ridică furios5 ! Pe pro/ate, 7arain" &u mai avem nimic de pierdut. ! 1ai aveţi, replică %ălaiul calm. 7ă propun să pierdeţi către mine" ! Cu tine nu discut" ! Be la el ce s!a supărat" 6i eu, creştin milos, care voiam să!i uşurez de nişte gologănei" $ă nu!i piardă la alţii. &u!l /agă în seamă pe lipovean. $e proţăpeşte în faţă mea5 !
6i ce!i cu asta3 &epăsarea mea îi ridicfl presiuni . $e duce de râpă tot ceremonialul de judecată a celoi doi păgâni din Carpaţi. 1oshe se opreşte în faţa mea şi mi aruncă in o/raz5 ! Cine se închină lui Cristos se închină şi zeilor cărora s!a închinat el" ! Poate că nu!i aşa, îl întărât eu. 0ar cum e, 7araine3 ! îi ard o pasă aşa cum merită. 55 îl ridic prin aer, până la tavan şi!l scutur de câteva ori. otul, fără să!l ating. &umai din priviri. =ealaţii lui se retrag îngroziţi. =ata să descarce armele. ! Cuminţei" le poruncesc eu cât mai persuasiv şi le co/or şeful în locul din care îl săltasem. !
!Aşa, 1oshe" 8apta, săl/aticule" &oi suntem
oamenii faptelor. oate sim/olurile şi cuvintele luate la un loc nu pot face o faptă. Asta poate să priceapă şi o minte de /ovină, închinătoare la tauri3 $e strâm/ă de furie dar tace. Aruncă o privire în jurul său şi înţelege că oamenii faptelor nu glumesc. 1ica sa oaste e cam toropită de descântecul meu. $!a prăpădit frumuseţe de judecată. %ălaiul îi sare în ajutor5 ! Ai nevoie de nişte cenuşă3 ! Cenuşă3 întrea/ă evreul automat. ! Pentru pus în cap, în semn de pocăinţă. a/inii or să te jupoaie de viu. Ai scăpat păgânii din capcană. i!a eşuat judecata. Ai ruinat munca a zeci de generaţii de urlători la stele şi la zei. 1oshe e roşu de furie. &u mă mai interesează. 2rdinul a fost e4ecutat. Am studiat capacana 1osadului din Africa de $ud. #!am aflat stăpânii. 9e!am aflat intenţiile. Pot raporta liniştit cam ce vor face la spectacolul din anul *JJJ. 0esigur, dacă le permit e4tratereştrii să!şi facă de cap. Ceea ce nu e credi/il. 1ă pregătesc de retragere paşnică. 8ără a ucide un singur evreu. 9as ara/ilor această plăcere. -u n!am nimic de împărţit cu ei. &ici neamul meu, românesc nu mai are nimic în comun cu săl/ăticia e/raico!/a/iloniană. îl avertizez5 ! &oi plecăm, 1oshe" 0acă te pune dracul să încerci ceva, a/ţine!te cât poţi" ! 6i dacă... ! 0acă încerci ceva, vei păţi ceea ce meriţi. &ici zeii tăi nu te vor scăpa de mânia noastră. &e!am săturat de voi ca de 56 mere pădureţe. ! - un sistem care funcţionează de mai mult de două mii de ani.
A funcţionat" pun eu ordine în situaţie. &u mai funcţionează. &ici nu va mai funcţiona" Apucaţi!vă de altceva" Păşesc printre luptătorii evrei şi mă îndrept către ieşire. %ălaiul merge de!a!ndăratelea, cu degetul pe trăgaciul /azooHăi. 0acă scapă proiectilul, dărâmă tavanul în capul lor. Acest adevăr îi face pe evrei cuminţi ca nişte mieluşei. Ajunşi în uşă, lipoveanul mă roagă frumos5 ! 7araine, pe sufletul meu de român, am o mâncărime la deget... ! 9asă!i în viaţă" $ă!şi primească pedeapsa de la 7iaţa pe care au vrut s!o schilodească" :arison e tot în hol. $tă pe un ta/uret şi tremură. îl salt şi!i fac semn că va merge cu noi. &u scoate nici un sunet dar ni se alătură. Ajungem fără incidente la maşină, o deschidem şi pătrundem în ea. Perdelele de la vilă tremură discret. $untem priviţi. Cu multă ură, /ănuiesc. rea/a lor" Cine urăşte se otrăveşte cu produsele negative ale propriului suflet. ! Ce le!a putut făta mintea" comentează %ălaiul. Că suntem evrei prin închinarea la #sus Cristos3" &ici măcar nu e o teorie nouă, replic eu a/sent. ! ! Ce!i cu tine, piciule3 se alarmează lipoveanul de ton. ! &imic deose/it, lipa. 1ă frământă un gând5 0e ce în Africa de $ud3 ! Aha" îi cade lui fisa. 0e ce am venit tocmai aici3 &en!tu 9aurenţiu nu ţi!a şoptit nimic3 ! Ca niciodată, nimic. Prea mulţi mosadiştii prin preajmă, nu3 ! ! &!aş pune mâna în foc că fese/iştii sunt a/senţi. Ceva urât şi trist e în derulare, %ălaiule. !
57
!
Asta a" si"ţit(o şi ou ') *i "ii livii cu st+n&ul de la
nceut% ! -da. Oreşte la o
ponipA ţi '/ linul1
:arison s!a făcut mic pe niuiehiBtN tlln puie. 8u cuget cam cu" au 0!cut adversarii lanul% #-lulul neştiutor de situaţie,
şofează cu ochii după o pompă de hrn@.#nA Pflrcin nişte turişti nevinovaţi. $pionii, însă, nu fac luiism &iciodată. &ici măcar în luna de miere. ? > >>
! ! ! !
încotro, piciule3 Către 0ur/an. ragi la mare3 1ai sigur, %ălaiule. rea/a de aici nu!mi place.
$igur. Cremene şi CordaE nu sunt nişte papă!lapte. &u dispăreau ca fumul. ! =ândeşti şi!ţi face /ine, lipa. !
! ! ! ! ! ! !
=ândesc, a agreat el. 6i te între/ cinstit. !Ce3 Ce se întâmplă3 Cine sunt şi ce vor3 &u ştiu, lipa. 0eocamdată, nu ştiu. 0escântători3 Poate. în orice caz, oameni ca noi. 0e unde au răsărit3 0in trecut. Cu câteva mii de ani în urmă, pe acest teritoriu
a e4istat o civilizaţie compara/ilă cu a noastră. Poate, mai dezvoltată. ! 7eniţi din spaţiu3 ! Pro/a/il. ! 6i cum au ajuns în copaci3 ! !
Cum o să ajungem şi noi, dacă lăsăm primitivii să ne conducă. &ici chiar aşa" 58
! ! !
8oarte pro/a/il, aşa s!a întâmplat. în orice caz, vom vedea. Aş prefera să ştiu că l!ai mirosit pe Cremene. încă nu!i timpul. Când vom ajunge în preajma munţilor.
! înseamnă că ştii unde!i. ! 6tiu unde!i dar nu ştiu ce ne
aşteaptă acolo. - ceva nemaiîntâlnit de mine. Ceva la cate n!am avut acces mai devreme. 6i foarte periculos. ! Ce nu!i periculos pe lumea asta3 filozofează %ălaiul. 7ezi o mândră ca un înger, te încumeţi şi înşfaci $#0A. Păşeşti agale pe trotuar, îţi cade o cărămidă în cap... ! Cunosc placa. $chim/!o, lipa" ! 7oiam să te înveselesc. Prea te!ai afundat în gânduri. 0oar nu te!ai speriat de mosadişti3 ! -i s!au speriat de mine. Au pierdut şi ultima rundă. &u cred să ne mai iasă în cale. ! Atunci3 9ipoveanul se străduie să menţină conversaţia. &u numai din politeţe. &ici din plictiseală. îl frământă sentimentul unui pericol nedefinit. Ca şi pe mine. Povestea în care evoluăm nu pare să ai/ă nici cap, nici coadă. Am intrat în ea fără un minim de informaţii. Contrar oricărei o/işnuinţe. &u!l înţelesesem pe Cremene dar nu ripostasem. 8usese de ajuns să invoce ordinul lui ;amol4e. Acum, însă, mă frământ. &!am informaţiile care mi!ar fi permis să văd ansam/lul pro/lemei. 8ără să cunoşti ansam/lul, nu poţi judeca partea. %ălaiul mă lasă în apele mele. Pe nesimţite, mă afund într!un somn scurt. îmi dau seama că dorm şi visez, însă. Asta înseamnă că îngerul veghetor e la post şi!şi face meseria. 1ă văd într!o casă necunoscută, ridicată pe o colină. #nteriorul, cam rudimentar, nu mă indispune. 1ă culc şi mă înveselesc cu o cergă miţoasă şi aspră. Aceasta, însă, alunecă mereu. 1ă lasă dezgolit. 0eodată, simt mâinile ei. Ale soţiei mele, plecată din lumea noastră, de mult timp. 1ă răsucesc s!o privesc. $e fereşte şi mă acoperă. Cerga lunecă din 59 nou, ea mă înveleşte cu aceeaşi grijă. ! Carmela" şoptesc eu şi mă trezesc. %ălaiul mă priveşte curios. înseamnă că a auzit. - /ine să ştie5 ! Am visat!o.
! ! !
Am auzit, piciule. &!ai visat!o demult3 0emult. înseamnă că e un semn. =hiceşte ce vrea să!ţi spună" ! 8ără de!astea" 8iccare om in pui nit un cod de vise. -u
nu mi l!am format. & am nevoit!, Ailuo oilie informaţie din viitor. ! Atunci, adu" &u putem merge or/t şic ! Asta e trea/a mea. u condu"
săl/atica Kncleştare 0eschide gura să mai spună ceva dai se i a@gândeşte. Apasă pedala de acceleraţie, depăşeşte câteva maşini, apoi întoarce capul spre mine să continue conversaţia. # u . închis ochii, să!l fac să înţeleagă că am nevoie de linişte. Prin faţa ochilor, îmi joacă imaginea defunctei soţii. 8ace acelaşi gest. 1ereu şi mereu. 1ă înveleşte. enunţ să mai fac eforturi de a înţelege. $eara ne găseşte pe terasa unui restaurant din 0ur/an. Ceva mai liniştiţi. în timp ce traversam provincia &atal, per! cepusem câmpul energetic al comandantului 2ctogonului. &u foarte puternic. $uficient să înţeleg că era în viaţă şi lucid. &!am îndrăznit să schim/ mesaje cu el. Avertismentul lui ;amol4e mă făcuse foarte prevăzător. &u numai avertismentul. în preajma lui Cremene simţisem o sursă de energie neo/işnuit de mare. &u!i cunoşteam originea. eoretic, pe planeta noastră nu puteau e4ista muritori cu forţe superioare nouă. Până la moment, acesta fusese adevărul. 0e unde şi cum apăruse acea sursă, capa/ilă să!l învingă pe Cremene3 Cum tre/uia a/ordată pentru a fi supusă forţei noastre, 8orţei 7ieţii3 Cam asta cuget eu, privind cu jind la valurile 2ceanului #ndian. Ce!aş mai pleca aiurea, fără ţintă" &umai aşa, să simt 60 li/ertatea pe care numai oamenii mării o pot gusta în întreaga ei splendoare. &u se poate, însă. 1isiunea continuă, su/ comanda mea. Aşteptăm întăriri de la rezidenţa din Cape oNn. $per să fie făcute din alt aluat decât :arison.
Pe linie informativă, nu am ce!i reproşa omuleţului din Gohannes/urg. - spionul perfect. &u /ate la ochi şi prinde informaţiile din vânt. &u!i făcut însă pentru acţiuni operative. $e vede clar că persoanele care l!au selecţionat n!au /ănuit că, într!o zi, va avea nevoie şi de muşchi, şi de nervi, şi de mijloace dure de apărare. 0e apărare măcar, dacă nu de atac. Prima capcană în care căzuse !a speriat pe :arison destul de zdravăn. &umai eforturile reunite, ale mele şi ale %ălaiului, l!au adus #a linia de plutire. Pe moment, pare împăcat cu soarta sa. Ascultă cu interes tărăşeniile povestite de lipovean, îl soar/e din ochi ca pe un zeu. îi place stilul li/er, /ăr/ătesc
61
în care %ălaiul acţionează şi vor/i şu $ilicei şi mie îmi place. Cu toate că %ălaiul mi!a făcut mau /oro/oaţe pe timpul unor acţiuni serioase, nu l!aş lăsa singui în nici o ocazie. &e completăm perfect. împreună cu Cerncscu, lormăm o întreagă unitate de analiză, sinteză, informare şi dezinformare. 8iecare posedă ceea ce!i lipseşte celuilalt. Prin faţa noastră defilează turiste de ţoale neamurile. 0ez/răcate cât tre/uie pentru a!l face pe lipovean să duduie ca o locomotivă cu a/ur. îşi linge /uzele precum motanii plecaţi la aventuri pe acoperişuri. 6i!şi face planuri tainice pentru noaptea ce se lasă încet. îl las să viseze. 1ăcar cu atât să se aleagă. Căci noaptea se profilează cumplit de sângeroasă. $imt mirosul sângelui proaspăt şi acest presentiment nu mă înşeală. 0in această cauză sunt atât de tăcut şi de gânditor. &u te hazarda, 7arain" e porunca care nu!mi iese din cap. &u tre/uie să mă hazardez. Către opt seara, ni se alătură rezidentul de Cape oNn. - un metis în care poţi ghici sânge hindus şi european. Are ochii căprui, inteligenţi, şi o privire deschisă. Când îmi arată semnul lui ;enadirt, mă ridic şiQ îm/răţişez. încă unul care a trecut prin 1untele Al/astru. Aici mi se spune Cenda, se prezintă el. ! îi fac cunoştinţă cu ceilalţi doi, apoi îl între/5 ! Cum m!ai recunoscut3 ! 0upă câmpul energetico!informativ. e!am simţit de la câţiva Hilometri. ! Poţi citi câmpul3 ! Pot recunoaşte orice om care a trecut prin 1untele Al/astru. Amprenta lui ;enadirt nu poate fi ştearsă. e poartă prin viaţă ca un program 44 ! &ici chiar aşa" $oarta a rămas înBmâinile Celui infinit şi invizi/il. ! 0e acord. ;enadirt e muritor, 0umnezeu, etern. 0e ce m!aţi chemat în gra/ă3
45
Am avut un conflict cu 1osadul. &u înţelegem ce caută aici. &ici de ce ne!au atras pe acest teritoriu. 8aţa i se întunecă vizi/il. rage ceaşca de cafea mai aproape, gustă din ea, aprinde o ţigară. 2chii i s!au îngustat ca la ti! grii care se pregătesc de atac. =ândeşte intens la ceva. îl îm/oldesc5 6tii ceva3 ! ! &u mi!ai spus tot. ! &u. 1ai tre/uie să ştii că doi oameni de!ai noştri sunt prizonieri în 1unţii $corpiei.
mulţi ani. ! 1da. re/uie să ajungem acolo" ace câteva minute. 1estecă informaţiile. în fine, agrează5 ! re/uie dar cum3 ! 0upă semnalele lui Cremene. &ici un muritor nu!l putea înlănţui pe Cremene. ! Asta mă pune pR Sjfuuliiil $Biiitiln 1 inA înspăimântă teri/il. ! &ici eu nu trăiesi moiiieuli i:iii.ue, Cenda. 8ără să ajungem acolo, nu vom Tnţclep tiittut &ici nu vom putea face nimic pentru Cremene. ! $inguri3 ! Cu cine altcineva3 $tă în cumpănă câteva clipe, apoi sc hotărăşte5 ! 7arain, mâine iau doi oameni dc!ni mei şi mergem. ! 1ergem în noaptea asta" $emnalul lui Ci ci nene e foarte sla/. - rănit grav. $e mai frământă câteva minute. în fine, scoate pe masă aşii5 ! 1!a interesat zona. %ăştinaşii spun că acolo, în adâncuri, locuiesc zeii negri. 0in când în când, ies la suprafaţă şi privesc Cerul. ! 9egendă primitivă sau astrală3 ! =reu de spus. &!am putut pătrunde până la Piscul $corpiei. =ărzile companiei miniere interzic accesul oricărei persoane. ! A cui e compania3 ! Proprietate anonimă. 1ulţi lideri evrei. îţi spune ceva3 ! îmi spune suficient. uşii cum au pătruns3 Cu apro/are. 6i americanii, la fel. ! ! #nteresant" 8oarte interesant" 1ergem" %ălaiul se ridică primul. &!a scos o vor/ă. Asta înseamnă că a înţeles e4act situaţia5 Cremene are nevoie urgentă de noi.
/azarului. 0acă am apela la un magazin de specialitate, am fi luaţi la ochi. 1unţii $corpiei nu prezintă interes deose/it pentru alpinişti. 9a zece fără un sfert, părăsim oraşul pe direcţia vest. 0irect către munţi. în aceeaşi formaţie. Podişul luminat de 9ună dă un aspect lugu/ru ţinutului prin care trecem. ăcere şi mister pretutindeni. Aşa mi se pare mie. Cenda conduce atent, deloc emoţionat. A mai trăit astfel de momente, ale nopţilor africane. - timpul să ne lămurim şi în privinţa misticii descoperite de mine5 ! Canda, te temi de spirite şi duhuri3 0e zei3 ! &!aş spune, 7arain. Aici avem de a face cu altceva. ! 2ficial, nu s!a spus şi nu s!a scris nimic3 ! &imic oficial. 0oar zvonuri ale /ăştinaşilor. ! Cam cât de vechi în timp3 ! &u m!au interesat. -u trăiesc din comerţul cu Asia. Călătoresc mult. ! Ai venit totuşi până aici. ! 7erific fiecare informaţie stranie. u nu faci la fel3 ! 8ac. ;enadirt ştie de acest loc3 ! &u i!am putut furniza nici o informaţie verificată.. 9egendele nu interesează. Către miezul nopţii, intrăm într!un defileu. Creste zdrenţuite se profilează pe Cerul luminat de 9ună. &u numai creste. 2chiul meu e4ersat suiprinde mişcările. ! Cenda, pe creastă sunt oameni. $unt deşi n!ar tre/ui. Proprietatea companiei miniere ! începe mai încolo. ! Cam câte maşini trec, de regulă, noaptea, prin defileu3 ! &u!ţi fă iluzii, 7arain" 9a ora asta din noapte nu trece nici una. Am fost o/servaţi. 6i raportati. $igur3 ! 48 ! Aproape. Posi/ilitatea de neglijenţă e foarte redusă. ! 2preşte" !0ar... ! ! 2preşte"
Cenda frânează fără a semnaliza. %ălaiul evită coliziunea în ultima clipă şi înşiruie un capăt de calendar. în lim/a română, astfel că nu iese nici o supărare. Co/orâm şi ne adunăm grămadă. Aprind lanterna demonstrativ şi o fi4ez pe harta din mâna dreaptă. 9e e4plic în şoaptă planul meu. &imeni, nu are argumente contra. &e eocupăm locurile, întoarcem şi pornim către ieşirea din defileu. &u e greu să o/servi că suntem nişte turişti care am greşit drumul. 0upă vreo cinci Hilometri, oprim şi co/orâm dihBriou. A/ia acum îmi permit sil ilc@vftltii întregul adevăr către parteneri5 ! 0incolo de defileu, către st An un, se află un pisc singuratic. Pro/a/il, în mina dc la poalele lui, sunt ascunşi oamenii noştri. ! Piciule, /ine ar fi fost să mă laşi sii i cânt lui 1oshe o romanţă la /azooHa" &u mai avea cine să ne aştepte. ! 6i dacă!i ucidea, ca răspuns la fapta noastră3 ! 9e!ai creat o pro/lemă, ghiceşte el. !
îl las într!ale lui. &e schim/ăm hainele de oraş. %ălaiul îşi pregăteşte arsenalul. Cenda se roagă, retras la câţiva paşi de noi. -u mă întind direct pe pământ, închid ochii şi pornesc ritualul luptătorilor din Carpaţi5 ! ;amol4e" 7iaţă şi moarte" 8orţa cea 1are" Aştept neclintit câteva minute. Cu creierul golit de orice alt gând. Contactul cu 8orţa din adâncuri mă face să vi/rez. 2 simt ca de o/icei5 ca un şuvoi de putere care pătrunde în mine din toate direcţiile. 0e data aceasta e însoţită de un fel de cântec. 2 armonie de origine necunoscută mă pătrunde, mă răscoleşte până în cele mai tainice colţişoare ale sufletului. Aşa ceva este e4clus din viaţa unui spion, gândesc eu şi încerc să înţeleg. &u capăt nici un indiciu. 2 uşoară senzaţie de nesiguranţă însoţeşte melodia stranie. 8ac un efort autosu! gestiv s!o îndepătez. &u pleacă. Continuă la fel de îm/ătător. 1ă ridic decis să lămuresc situaţia. $imt ceva străin în aerul din preajmă, îmi amintesc fulgerător de ultimul ordin al lui ;amol4e şi!mi chem cei doi tovarăşi de e4pediţie5 ! 9a mine" $e apropie, intrând în câmpul meu concentrat. Citesc pe leţele lor supriza, apoi, încântarea. ! $ă fiu cinstit, începe %ălaiul şi se opreşte. 1i!a văzut faţa şi a înţeles că situaţia e cam cotoi/ilă. Cenda şopteşte5 ! 1agie africană. 1ulţi s!au prăpădit de ea. ! &u!i magie şi nici nu distruge. - altceva. #nstinctul îmi spune că e periculos. ! întrerupe!o" îmi cere %ălaiul. ! Cum3 &u vine din mine, ci din munţii din jur. $e frământă nehotărâţi. 1ă întind din nou la pământ, cu palmele pe piatra muntelui. re/uie să e4iste o e4plicaţie pentru fenomen. 50 1elodia nu!şi schim/ă ritmul. 9a fel de litanică. 6i la fel de plăcută. Prea seamănă a poveste, gândesc eu şi mă răsucesc cu faţa către Cerul înstelat. #n aceeaşi clipă, săgeata spiritului meu porneşte către înalturi. inteşte departe, foarte departe. Către culmea domoală
dintre 1oldova şi Ardeal, su/ care e ascunsă /aza e4tratereştrilor zegetini. &u şovăie nici o clipă. Pătrunde prin stâncă, direct către centrala de comandă. Acolo unde, în fiecare secundă, e4istă un om treaz ! ;amol4e. aportez scurt5 !
de întăritor din zestrea mea. &u i!l ofer încă. Aştept să!l ceară. $au alt moment prielnic. ! Ce se întâmplă, 7arain3 -şti sigur că domini situaţia3 7ocea îi tremură. Cunosc leacul pentru astfel de trăiri. Conştientizarea situaţiei reale e un remediu /un. 0e regulă, nu ne temem de fenomene o/işnuite sau cunoscute. încep să!i e4plic5 ! 7ezi steaua aceea strălucitoare3 Cea mai strălucitoare stea din zona cunoscută de noi3 Priveşte în direcţia arătată de mine şi apro/ă din cap. Continui5 ! - steaua $irius din Constelaţia Câinele 1are. 7enerată de tri/uri africane şi de vechii egipteni. ! 0e ce3 ! Asta vom afla noi, aici. în mod normal, stelele nu joacă nici un rol în viaţa pământenilor. $unt prea depare să ne influenţeze cu radiaţiile lor. $ingura stea care e4ercită influenţă efectivă asupra pământenilor e $oarele. 6i totuşi, unii africani manifestă o preocupare o/sesivă pentru $irius. în special dogonii, care o denumesc $igui. Ca o ciudăţenie, în lim/a engleză, dog înseamnă câine şi on, înainte. ! 1ăîculiţă!mamă" suspină %ălaiul. Astea ţi se trag de la Cernescu. ! &u numai de la el. Potrivirea e prea mare şi tre/uie să ai/ă o e4plicaţie logică. Citit de4trograd, dog înseamnă god, adică zeu. Ce relaţii au e4istat între strămoşii englezilor şi cei ai dogonilor3 Cenda mă priveşte uimit. &!a auzit încă totul. Continui5 ! Primitivii dogoni de pe podişul %andiagara deţin uimitoare cunoştinţe de astronomie, transformate de unii în religii. 0e unde le! au o/ţinut3 ! 0oar nu vrei să spui că de la e4tratereştri3 ! Aceasta e situaţia, Cenda. asele nu s!au format su/ influenţa 52 climei, ci datorită intervenţiei e4traterestre. 0ogonii din Africa şi dropii din i/et au origini diferite. 6i informaţii diferite, care ne permit dezlegarea unei mari enigme pământene. Atunci, 7arain, fenomenul pe care îl simţim3 !
! 6i el are
o e4plicaţie. 2 vom afla.
1ă întind lângă cei doi camarazi şi aprind o ţigară. $tudiem împreună dispozitivul de pază al teritoriului. &u pare ceva ieşit din comun. Câteva foişoare dotate cu proiectoare electrice, care mătură din când în când terenul cu pase lungi?i leneşe.
0e data aceasta, ţâşnesc direct către înalturi. $ă pot cuprinde ansam/lul teatrului de luptă. 9a prima vedere, nimic deose/it. Cu e4cepţia unui elicopter mascat lângă o perdea de ar/ori situată cam la trei sute de metri de piscul golaş. M 0in vârf, 7arain" îngerul veghetor şi!a adus aminte de îndatoriri. 0acă mă îndeamnă să încep cercetarea din vârf, înseamnă că a descoperit ceva ce tre/uie e4plicat. Co/or uşor către vârful piscului şi pătrund prin piatra dură. 0upă câţiva metri mă opresc. $incer uluit. Ceea ce găsesc mă descumpăneşte. empiul din Carpaţii 1oldovei nu deţine monopolul mondial. Ceva similar se deschide în faţa mea. 1ă opresc, cuget câteva clipe şi caut contactul cu Cremene5 ! 7arain, în atac, de sus în jos. - o centrală străveche3 Cremene întârzie cu răspunsul. #nsist5 ! 7arain, vin către voi" ! &u" înaintează precaut" Câţi sunt3 ! ! în jurul nostru, nici unul. $untem foarte departe, în adâncurile puţului de mină. ! $u/ Piscul $corpiei3 ! în lateral. Atenţie la forţa ine4plica/ilă" ! 0e unde vine3 !
! !
Poate fi un e4traterestru. &egru. Poate3
0a, poate. Poate fi şi un ro/ot făcut să semene cu /ăştinaşii. ! Am înţeles. Plec şi revin. 1ă retrag lent, studiind centrala din pisc. - goală dar nu!i lipseşte nimic. $eamănă teri/il cu ceea ce am văzut în 1untele $acru din 1oldova. Până şi lămpile veşnice par a fi făcute de aceleaşi mâini. $unt de formă sferică, dintr!un material al/!găl/ui şi împrăştie lumina ca pe o materie. Cad ostenit lângă cei doi tovarăşi de aventură. -fortul de cercetare mi!a redus sensi/il rezervele de energie. ! 7a tre/ui să intru singur, le şoptesc eu, apoi mă întorc pe spate şi adorm la comandă, pentru a mă încărca cu energie. Când mă trezesc, constat o singură schim/are5 strania melodie a încetat. Cenda stă lângă mine cu /raţele încrucişate pe piept. %ălaiul sapă cu lopăţica un tunel pe su/ reţeaua de sârmă electrificată. Arunc o privire la ceas, constat că e timpul să atacăm. 0acă n!o facem acum, ne va prinde lumina zilei. 2 situaţie neplăcută pentru noi, dat fiind puţinătatea forţelor de care dispunem. ! 1ă aşteptaţi aici până la prima rază de $oare" ordon eu. !
0acă nu vin, vă retrageţi în ascunzişuri şi mă aşteptaţi încă o noapte" ! $ingur nu pleci" se opune %ălaiul. ! 9ipa,
nu!mi fă greutăţi" &umai descântătorii pot pătrunde. 6i eu ce fac fără voi3 ! îi înţeleg dilema. 8ără Cremene şi mine, $erviciul 2pe! raţiuni &econvenţionale al 2ctogonului n!ar mai fi ce este. îl liniştesc5 ! &e întoarcem. $igur" Aşteaptă aici" 56 1ă strecor prin tunelul săpat de lipovean şi pornesc târâş către pisc. Anume nu fac salt în spaţiu. îmi conserv energia pentru încleştarea pe care o simt deja fizic. #nteresant, gândesc eu, că va fi o încleştare fără oameni. în
întregul munte nu găsisem nimic care ar fi putut fi numit suflare omenească. A/ia când ating piatra piscului, recurg la mijloace e4traterestreD. Sesam, deschide-te şoptesc eu ca în poveşti. 6i, e4act ca în poveşti, stânca se desface supusă şi mă lasă să pătrund către centrala părăsită. Primul etaj, cel văzut pe timpul saltului, nu!mi spune nimic nou. 2 maşinărie de formă semicirculară în spatele căreia se află mai multe scaune fi4e. Cu praf gros pe ele, semn că n!au fost folosite de mult timp. 0oi pereţi sunt acoperiţi cu ecrane imense, de culoare verzuie. Par nişte heleşteie răsturnate, într!un rastel, câteva o/iecte cilindrice care ar putea fi arme. &u îndrăznesc să le ating, să le verific. $imţurile îmi sunt încordate la ma4im. îngerul meu veghetor trage de zor clopoţelul de alarmă. Pericol" Pericol de moarte" Vei t!"i at#t c#t $!em noi %i c&m $!em noi Cuvintele lui ;amol4e îmi trezesc marele curaj de care am nevoie. $imt pericolul cu fiecare por al fiinţei. - pretutindeni şi nicăieri. 0uşmanul invizi/il mă studiază. Aceasta e senzaţia pe care mi!o furnizează îngerul veghetor. încleştez dinţii şi rostesc în gând marea invocare5 ! 0oamne al vieţii şi al morţii, luminează!mă" ăsucesc calm palmele până le aduc faţă în faţă. $imt z/aterea energiei din propriul trup. $unt gata de orice mi!a fost programat să trăiesc. încep să păşesc atent către scara ce duce către etajul inferior. 0in mers, studiez fiecare element al centralei.
părăsită nul linişiR mi#hii scările, cu câmpul energetic strâns şi cu palincii in l,iVii &u #ntenţionez să ucid, ci să anihilez. 57 Co/or şi număr trcptcli
continui co/or.Blica în ciuda faptului că în creier îmi răsună un mesaj telepatic contrar. 0in mers, răspund glasului necunoscut5 ! Am venit să!mi iau tovarăşii de arme. ! întoarce!te, străinule" încă mai poţi trăi. ! 7iaţa şi moartea sunt totuna. 7reau ce e al meu"
Pleacă străine" &u ai ce căuta aici" M 0ă!mi oamenii din neamul meu şi plec" în timp ce port dialogul, încerc să identific cât de cât inamicul. &u reuşesc. #nvizi/ila inteligenţă foloseşte al doilea sistem de telepatie, în care nu poţi prinde nici măcar un singur cuvânt. &umai ideile se încrucişează între ele. 0acă n!aş avea un antrenament de e4cepţie, aş zice că vor/esc singur, cu mine însumi. ! ratează, 7araine" 0e data asta nu mă înşel. im/rul vocii e înscris în toate celulele corpului meu. - al lui ;amol4e. Privesc la ro/oţi. Au scos de su/ văluri un soi de /ormaşine şi încearcă să pătrundă către mine. Asta îmi dă un sentiment de superioritate, înseamnă că stăpânul acelor locuri nu are ha/ar cum pot fi penetrat. ! 2mena" şoptesc eu cu voce tare. în aceeaşi clipă, focul vieţii iz/ucneşte de jur împrejurul câmpului meu, învăluind agresorii. =iulgiurile ard cu flacără, ro/oţii se opresc nedumeriţi. ! &!am venit cu gând rău, transmit eu către invizi/ilul comandant al centralei. ! înaintează" Arunc o privire circulară.
asta, folosesc vocea. 7reau să verific dacă strania inteligenţă mă înţelege5 Cine este şef aici3 7reau să discut, vreau să tratez" ! ! $pune tu cine eşti şi ce vrei" Pronunţia fără cusur dar şi fără accent. 1etalică, semn că e sintetizată de un aparat. Ciudat aparat, însă. Poate sintetiza lim/i moderne. 7or/isem înadins într!o lim/ă mai puţin cunoscută! româna. egulile jocului îmi dictează să răspund5 ! -u sunt 7arain din Carpaţi. $unt pământean, nu pot fi străin. Pământul e patria mea. 2riunde pe această planetă, sunt la mine acasă. 7reau cei doi oameni al/i ascunşi aici. ! &u eşti pământean, 7arain. &umai trupul îţi este de pământean. $piritul tău nu mă înşeală. -şti din clanurile lui ;aris şi oinar, e4ploratorii &ordului. #!am cunoscut /ine dar n!am putut ajunge la termeni comuni. ! Asta a fost cu mult timp în urmă. Cine eşti tu3 ! -u sunt stăpânul acestei planete. Aşteptam orice numai o astfel de replică, nu. în lungile mele pri/egii, cunoscusem destui ne/uni care se considerau stăpâni ai unor ţinuturi. Cunoscusem şi ţicniţi religioşi care se credeau reprezentanţii lui 0umnezeu pe Pământ. &u întâl! nisem însă nici o inteligenţă superioară care şă susţină astfel de a/eraţii. 2 mare uşurare mă cuprinde. înţeleg pe dată schema şi replic simplu5 ! Ai concurenţi la această funcţie" ! u şi zeul pe care l!ai invocat la intrare3 ! &u. &oi ştim că planeta nu poate fi proprietatea nimănui. -4istă însă pământeni care se consideră aleşii 0omnului şi stăpânii planetei. A/ia rostesc cuvintele şi totul îmi devine clar în minte. 60 &u!i dau inteligenţei timp să răspundă. 2 informez cu situaţia e4actă5 ! -i ne!au atras pe acest teritoriu. 6tiu ce puteri avem. 7or să! ţi afle secretele cu ajutorul nostru. 0in această cauză, au aruncat doi dintre noi în acest loc. 6tiau că voi veni după ei.
6i că te voi înfrunta pentru viaţa camarazilor mei. 0ă!mi!i şi mă retrag" ! &u te mai poţi retrage deşi n!ai minţit. ! 0e ce3 ! Pentru că te vei întoarce împreună cu alţii să!mi iei puterea lumii. ! 0e unde ştii3 ! Aşa era scris în programul nostru. ! în creierul selenar3 ! 0a. 7oi aţi um/lat la el. 7oi şi zeii voştri. re/uie să muriţi, căci nimeni nu are voie să schim/e programul de evoluţie pământeană. &u!i răspund imediat. Analizez pe îndelete informaţiile cunoscute, să înţeleg cum funcţiona mecanismul evoluţiei ciclice. Pricep destul de rapid că fenomenul denumit de pământeni magie neagră are o e4plicaţie destul de simplă. adiaţia creierului selenar era receptată şi retransmisă prin inteligenţa invizi/ilă cu care mă confrunt la moment. 2rice persoană care invoca această inteligenţă, prin formulele magiei africane, se conecta automat la ea. 6i o/ţinea un sprijin energetic pe măsură. 0esigur, unii pământeni se puteau conecta şi involuntar, prin rostirea întâmplătoare a formulelor. Asta tre/uia să se fi întâmplat cu unii scriitori precum şi cu unii savanţi care studiaseră magia primitivă. Ajuns aici cu raţionamentul, realizez că în afirmaţiile inteligenţei se amestecă informaţiile ultramoderne cu cele primitive. 0ecid imediat să verific cauza5 -şti zeu sau pământean3 ! ! ;eu din primii veniţi pe această planetă. #!am învins pe toţi care au încercat să!mi ia puterea. 61 înţeleg pe dată că noţiunea de zeu nu are sensul primitiv, ci pe!cel de e4traterestru. &u poate fi om, îmi şopteşte inconştientul. Ar fi murit de multă vreme. Această informaţie îmi dă un fior rece pe şira spinării. &u!mi plac maşinile prea inteligente. Ceea ce văzusem pe
9ună îmi fusese prea de ajuns. în aceeaşi clipă, îl recepţionez pe Cremene. ! Continuă, 7arain" Puterea aparatului scade. 1ă pot mişca.
62
Ce să continui3 în faţa mea se află o inteligenţă artificială, programată să menţină o stare de săl/ăticie în lumea neagră. Poate că pe întreaga planetă. &oroc că nu ştie să citească gândurile, căci ar fi groaznic. oate astea îmi trec prin minte cu iuţeala fulgerului. 1ă concentrez şi între/5 u eşti autorul unor stranii coincidenţe din lumea noastră3 ! -4act. 9e!ai trăit3 ! ! &u. -u sunt luptător. întâlnesc atât de multe coincidenţe create de adversari încât nu mă mai impresionează. Pentru ceilalţi oameni, însă... 1ai ales pentru săl/aticii din zonele încă necivilizate. ! &ici nu le vei mai trăi vreodată. 7ei muri aici, pentru a nu strica programul. Programul meu. 1ăcar e un program /un3 Perfect. Cei care l!au înţeles pot o/ţine tot ce vor. !
A'a.
îmi amintesc spusele lui 1oshe şi trag o înjurătură. în gând, fireşte. Cu glas tare, contracarez5 ! 7iaţa nu poate intra în programe create pentru maşini de pe altă planetă. ! reptat, va intra. îţi tre/uie timp pentru asta. 6i eu ani timp. 2 veşnicie. u nu ai, deşi nu eşti pământean. ! Ceilalţi mem/ri ai e4pediţiei unde sunt3 Care e4pediţie3 ! ! Cu care ai venit. &!ai fost tu comandantul. Parează la fel de infle4i/il5 ! 0e unde ştii asta3 ! Aţi venit din direcţia stelei $irius. 0in Câinele 1are. 1ental, produc o hologramă a vechilor constelaţii. 8ac să scintileze $irius în culoarea iniţială ! roşie. $ă înţeleagă inteligenţa 48 artificială la ce mă refer. eplică imediat5 ! &oi am adus câini pe această planetă. $ăl/aticii li s!au închinat. 0e unde ştii că n!am fost eu comandantul3
! Pentru
că nici o e4pediţie nu este condusă de un ro/ot. &!aţi aterizat aici, ci mult mai în nord. ! 6tii multe dar eşti fragil, 7arain. Aşa cum au fost ceilalţi din e4pediţia noastră. ! -i te!au programat înainte de a muri3 ! =oa m!a programat. %ăuse nusa căci era foarte /olnav. 0elira. Atunci mi!a zis5 Ooule îţi las o lume în stăpânire. 7a fi numai a ta. $! o aperi şi să respecţi programul" 2ftez adânc.
DISTRU'EREA RO(O)ILOR 1!am trezit înainte de a atinge fundul minei. $u/ influenţa ordinului imperios5 Sa*t, Va!ain $alt" 0e data aceasta, nu era numai inconştientul meu. îl du/la porunca clară a comandantului 2ctogonului. 7ocea lui Cremene suna mult mai viguroasă decât ultima dată5 ! $alt, 7arain, să nu te zdro/eşti" 0eşi în cădere, mă concentrez pe formula de salt. Conştiinţa nu mai joacă nici un rol. &umai spiritul neadormit, veşnicul veghetor al vieţii mele. îmi comand saltul pe direcţia în care îl simt pe Cremene. Prelunga, dezumanizanta cădere se întrerupe. Aterizez lin, într!un loc luminat de o lămpiţă electrică. 6i aud clar urarea indianului5 ! Welcome, 7arain" 1âinile lui Cremene se întind gră/ite către mine. îmi prinde capul în palmele sale. Cu una pe frunte şi alte pe ceafă. ! evino!ţi, 7arain" epede" Avem foarte puţin timp. ăsuflu adânc şi încerc să înţeleg situaţia în care ne aflăm. $chim/ul de informaţii porneşte spontan şi telepatic5 ! 9aure, e un ro/ot creat după model uman. 2 unealtă a zeului! maşină din 9ună. ! 6tiu. $e alimentează din generatorul care ne ţine prizonieri în câmp. ! Ce fel de câmp3 ! &ecunoscut. 9a ma4ima intensitate, paralizează tot ce este viu. ! - în scădere3 ! 0a. re/uie să acţionăm rapid. $untem la circa patru sute de metri su/ pământ. ! Ai încercat saltul în spaţiu3 26
0e mai multe ori. &umai spiritul poate pătrunde prin câmpul necunoscut. Aşa am aflat amplasamentul centralei din zonă. 1ă ridic în capul oaselor, apoi pe şezut. 0eschid ochii şi!mi văd cei doi tovarăşi de luptă. CordaE, chiar lângă mine, murdar şi zdrenţuit, ţine lămpiţa. $e vede că a recuperat!o din galeria de mină. Cremene, mult mai slă/it şi cu urme de sânge pe faţă, mă priveşte cu ochii lărgiţi. Contează pe mine pentru evadarea din puterea ro/otului. &u mă imploră. - /ăr/at călit în lupte grele. Am trăit multe pericole împreună. 6i le!am depăşit pe toate. ! 2 facem, 9aure. &e unim energiile şi urcăm la suprafaţă. ! &u acolo" în camera generatorului. &u putem lăsa omenirea să mai sufere din cauza ro/otului. ! Asta a vrut 1osadul. $ă ne implice. ! 6tiu. Au aruncat întregul motel în aer. Cu mine şi CordaE. X ! 0umnezeule" ! &umai să ne prindă în stare de inconştienţă. 6i să ne aducă aici. ! înseamnă că ştiu ce e aici. ! Au murit sute de!ai lor în timp ce studiau fenomenul. Priveşte" CordaE ridică lămpiţa pentru a!mi face lumină. Pretutindeni zac oase de oameni şi resturi de echipament. ! Asta înseamnă... ! 0iscutăm mai târziu, 7araine. re/uie să profităm de energia ta" 0u!ne în camera generatorului" 1ă ridic hotărât şi încep ritualul de încărcare cu energie5 ! ;amol4e" 7iaţă şi moarte" 8orţa vieţii şi a morţii" 8orţa universală" în timp ce rostesc formula, îl văd pe e4traterestrul din ;egetina. ;âm/eşte încurajator. - timpul să pornim. îl prind pe CordaE de mâna dreaptă şi întind stânga către dreapta lui Cremene. 66 ! $alt"
situaţie. 6i să găsim ceva care ai putea folosi ca arme. ! -forturi zadarnice, gângănii umane" idic privirea. în tavan, s!a deschis o trapă. Prin ea co/oară plutind un negru tânăr. %ine făcut, îm/răcat doar într!un şort. 0acă n!aş şti că e un ro/ot, aş jura că e o fiinţă din specia noastră, umană, cu sânge cald. Aterizează între noi, cu faţa către mine şi Cremene. CordaE i!a rămas în spate dar se pare că nu!l interesează. ! în sfârşit, faţă în faţă" 0ouă creaturi umane, din carne şi sânge şi un eternD făurit din materiale pe care nu le veţi cunoaşte niciodată. ! =eneratorul, 7arain" îmi transmite Cremene telepatic. înţeleg că tre/uie să distrug generatorul din care se alimentează ro/otul. $ă!l lase fără câmpurile necunoscute în care ne poate înlănţui. Accept misiunea şi răspuns telepatic5 ! Gine!l de vor/ă" ! #n regulă" ! ăceţi suspect, ne avertizează ro/otul. ;adarnic, însă" &u veţi ieşi vii de aici" ! 7om ieşi, replică Cremene pe un ton rece. 0acă vrei, îţi e4plic şi cum. înţeleg ce vrea să facă. Provoacă curiozitatea. o/otul vrea să cunoască posi/ilităţile actuale ale ştiinţei celor din neamul nostru. Profit de situaţie şi lansez o şuviţă de energie. 0irect către generator. îl pipăi uşor pe toate părţile. încerc să ghicesc din ce material e construit. o/otul cade pradă ispitei şi întrea/ă zâm/ind5 ! Cum veţi ieşi3 ! Cu tine în frunte. &u se poate să nu fii interesat de modul în care evoluează viaţa programată de e4pediţia voastră. ! 2 cunosc foarte /ine. &u e4istă eveniment planetar neînregistrat în circuitele mele... 67 o/otul îşi continuă e4punerea. $ăgeata spiritului meu a reuşit să pipăie generatorul pe toate părţile. - capsulat aproape perfect. 2 singură fantă cu marginea uşor fisurată îmi dă oarecare speranţă. 1ă
frământ nehotărât. Ce se va întâmpla dacă pătrund în aparat cu energia mea, /io!informaţională3 Cine pe cine va distruge3 ! 7araine, generatorul3" ! îndată" ;âm/esc ama/il ro/otului negru. $ă creadă că!l ascult. în fapt, îmi trec prin memoria mea vizuală întreaga viaţă. Aşa mi!a spus instinctul. Arma cea mai potrivită pentru acest atac este imaginea. Asta îmi aminteşte de prima confruntare dintre mine şi calculatorul 2ctogonului. ot cu o imagine reuşisem să!l anihilez. 0erulez cu viteză viaţa. 2ricum, dacă nu reuşesc, voi pierde!o definitiv. o/otul mi se adresează direct. 2 fi simţit ceva3 îi răspund în dodii5 ! $unt multe informaţii la care n!ai avut acces. 6i nici nu vei avea. $e frământă nehotărât, apoi se decide să dea frâu li/er curiozităţii ştiinţifice5 ! 0e e4emplu3 ! ehnologiile aduse de zegetini. Cea mai nouă civilizaţie care ne! a contactat. ! 0aaa3 ! Cei care au reprogramat creierul selenar. Care ţi!au răpit sursa de programe. &u vei mai funcţiona mult, căci nu vei mai avea informaţii. ! 7oi funcţiona destul să refac întregul sistem. 6i să!mi confecţionez un urmaş. ! 0umnezeule mare şi sfânt"
capturat, copiat şi distrus. Asta îmi aduce aminte de ameninţarea /u/ulilor5 Va!ain, te $om co+ia i $om .ace o d&/*&!"0 &u tre/uie să fac un efort deose/it de memorie pentru a înţelege că /u/ulii, pământeni dintr!o rasă e4traterestră, acţionaseră su/ influenţa ro/oţilor din 1unţii $corpiei. Profit de momentul de uluire şi mi spun5 Ce!o fi o fi" 9ansez spiritul pe direcţia fisurii descoperite anterior. Cu ultima imagine înscrisă în el. #maginea Pământului, planeta vieţii vii, aflată în pericol de dominare străină. otul.se petrece instantaneu.
mă proteja. Pietrele cad în jurul meu ca o ploaie. 9e simt de la distanţă, prin câmpul energetic e4tins. $!a terminat coşmarul, gândesc eu şi mă strâng ghem. Câteva secunde de tăcere. 0eschid ochii şi văd sfârşitul lumii ro/otizate. Cremene se luptă cu un pietroi de vreo sută de Hile. %ănuiesc că încearcă să!l scoată pe CordaE la suprafaţă. o/oţii nu se văd nicăieri. &ici %ălaiul. 1ă ridic şi pornesc către zona în care îl văzusem ultima dată. îi aud gemetele şi strig5 ! răieşte, 9aure" răieşte dar e vai de el. Prins între două /locuri de piatră, ca o slănină în sanviş. Cu un picior zdro/it. 7ăd sângele curgând pe su/ pietroiul căzut pe la/ă. ! Fştia au ceva cu cotoaiele mele, scrâşneşte el printre dinţi. ! Asta nu te va împiedica să alergi după orice fustă scurtă. ! 1ai repede, piciule" $fărâm pietroiul cu o pasă şi!l e4trag pe lipovean dintre cele două /locuri. Arată tare prăpădit dar e viu. ! &!ai prea avut noroc în ultimul timp, lipa. ! Fia au avut şi mai puţin noroc. $!au topit, căci de ars n!am văzut să ardă. îl aşez pe un /loc de piatră şi fac un salt către Cremene. $ă văd ce s!a ales de cei doi ro/oţi. îi găsesc pe CordaE şi Cremene. &ici urmă din cel care se considera stăpânul planetei. &ici de urmaşul lui. ! 9aure, au fugit"
apropierea ţintei. Aşa se întâmplă. îl găsesc pe Cremene răstignit între cei doi ro/oţi, gata să!l termine5 ! 9a mine, maşini nenorocite" $e opresc pentru o fracţiune de secundă. $uficient să lansez primul fulger. 0irect între ochii ro/otului negru. îl scapă pe Cremene şi se apleacă. Are pro/leme cu vederea. $au, cum ar spune %ălaiul, i!au dam/lagit felinarele. Celălalt ro/ot îl lasă pe Cremene şi se repede către mine. 0irect prin aer. Ca o ghiulea umană. idic palmele, e4tind câmpul energetic şi mă aştept la ce e mai rău. 1aşinăria nu poate pătrunde prin câmpul uman. Această constatare îmi dă aripi5 ! &u pot pătrunde prin câmpul nostru, 9aure" -4tinde!ţi aura" Privesc în jur să cunosc teatrul de operaţii. $untem într!o cameră plină de ecrane.
straniu. Culoarea pielii sale virează /rusc către un verde aprins, apoi plesneşte ca o coajă. Prin resturile de piele se văd articulaţiile metalice şi circuitele din care e format. &u se lasă însă. Continuă să reverse şuvoiul de foc asupra mea. îi simt dogoarea din ce în ce mai tare. #!o simte şi Cremene. îi văd faţa transpirată, leoarcă de apă. Al doilea fulger porneşte din fruntea sa. 1ai mic decât primul. Cu aceeaşi ţintă. o/otul al/ cade în genunchi, în faţa mea. 8ocul din /raţul său se domoleşte apoi se stinge cu totul. - timpul să anihilăm ro/otul negru. &u!l mai văd, însă. ! în spate, 7arain" =lasul lui Cremene e sla/ de tot. $tins. #ar faţa îi este o grimasă de durere. &u pot face nimic pentru el. 1ă întorc să!mi văd ţinta. 6i mă retrag rapid înapoi. o/otul negru se află într!un aparat sferic, cu partea superioară translucidă. îi văd faţa. &umai cute de răutate şi hotărâre. &u ştiu la ce ar putea folosi aparatul în care se află, aşa că fac un salt lângă Cremene. 1ăcar vom fi doi. 2mule, n!ai câştigat nimic pentru omenire" ! 7ocea cavernoasă, semn că aparatul de procesat s!a defectat. ! 7eţi asista la sfârşitul lumii voastre, pământene" 6i la sfârşitul planetei. ! $ă nu faci asta" =oa nu te!a programat să distrugi civilizaţia umană cu sânge cald" -ra reptiloid dar nu ne ura. &e desconsidera numai. Pe voi v!a făcut după model uman. Apelul la creatorul său !a oprit. Pro/a/il, i!a activat circuitele de memorie. ! Ce ştii tu de =oa3 ! #!am studiat lucrările din creierul selenar. &!a intenţionat să ne distrugă. 7oia să elimine, treptat, numai e4emplarele cu programe diferite de al său. 7oi sunteţi aceeia" ! 72 ! 0a, noi suntem dintre cei care n!am putut fi ro/otizaţi. Avem un alt program de evoluţie a vieţii. 9!am implementat deja pe calcuîatorul din 9ună. &u are nici un rost să distrugi omenirea. =oa nu ţi!a ordonat s!o distrugi"
=oa mi!a dat mie această planetă. 1i!a spus clar că e a mea. Că tre/uia să!i aplic programul de evoluţie ciclică. 7oi l!aţi distrus, eu vă distrug. Aparatul în care se află se ridică uşor de la podea. Pare un soi de micronavă. 9ansez un fulger. 8ără rezultat. 1ă întorc rugător către Cremen. Are ochii roşii, apoşi. -4tenuat. &ici un pic de energie pentru un nou fulger. îi ofer palma mea dreaptă5 Prinde, 9aure" #a cât mai mult" re/uie să loveşti" ! $e agaţă cu degetele tremurânde de mâna mea. &u l!am văzut niciodată atât de slă/it. ănile, prizonieratul şi confruntarea l!au adus la ultima limită. $fera se ridică vertical, până la tavan. 2 ploaie de scântei ne împresoară. Parcă am sta într!un cort de foc. ! Priviţi, gângănii umane, la ecrane" $ă vedeţi sfârşitul lumii voastre" &u face asta, Ooule" 9egea
Aparatul pe care îl vedeţi va distruge lumea voastră, e4plică ro/otul negru, total detaşat. 7a emite o undă de forţă către centrul Pământului şi!l va despica în două. 2pera va fi desăvârşită de forţele care acţionează în zona planetei voastre. 7eţi cădea în hăuri, arzând. ! 7arain, poţi să ajungi lângă ro/ot3 Cremene a găsit o soluţie. &u!i răspund. îmi adun restul de energie şi mă teleportez direct în ca/ina aparatului. Chiar în spatele ro/otului negru. 1işcarea mea îl alertează. Părăseşte comenzile aparatului şi se întoarce să mă ucidă. 1ă caută cu mâinile întinse, căci nu mai vede. 2chii săi cumpliţi s!au închis pentru totdeauna. Pricep planul lui Cremene, mă retrag cu spatele şi!i şoptesc5 Aici, vino aici, /estie artificială" M Acum" în clipa când Cremene strigă, lansez toată energia într!un fulger. 0irect către capul ro/otului. 6i văd fulgerul al/astru al comandantului plecând lin. Porneşte din palmele sale, trece prin peretele astronavei şi se înfinge în spatele ro/otului.
>
0upă vreo jumătate de oră ne trezim. îl ajut pe Cremene să se ridice şi facem saltul către tovarăşii noştri de e4pediţie. îi găsim într!
o stare asemănătoare nouă. Proastă. ăniţi, e4tenuaţi. 2arecum mulţumiţi că ne văd. ! $!a terminat, îi informează Cremene şi se aşează. ! Afară!i ziuă, comentează %ălaiul. 0acă ieşim, ne /agă la /alamuc. ! ămânem aici, răspunde Cremene fără chef. &e odihnim, ne refacem. ! îmi creşte piciorul cât cofa. - sfărâmată la/a. ! e o/lojeşte 7arain. &u ieşim. u ce zici CordaE3 ! &u ieşim pe timp de zi. &u suntem în stare nici de e4plicaţii, nici de luptă. &ici el n!arată prea fericit de situaţie. 2 mână îi atârnă legată de gât, /asmaua de pe cap e năclăită de sânge. 7ede cu un singur ochi, căci celălaît e acoperit de o vânătaie violacee. ! 1edicamente, propune %ălaiul. !
Am avut părinte. 8iecare avem. &i le folosim sau nu, după cum ne îndeamnă viaţa. ! Ai ajuns unde n!a mai călcat picior de muritor. Ai înfrânt mari ispite. în primul rând, ispita de a te considera zeu sau ales. 6i!ai înţeles mecanismul vieţii umane. egula după care se ridică şi co/oară mărimile lumii. ! Acel mecanism nu mai e4istă, părinte. 9egile vieţii şi!au intrat în drepturi. egulile lui erau cumplite. Ar fi transformat omenirea într!o turmă de ro/oţi. ! 9e!am simţit.
lovitură a adversarilor. 0e unde aţi ştiut că vor folosi magia neagră împotriva românilor3 ! Am urmărit n?rsul confruntării pentru puterea omâniei. 8iecare grupare de străini a folosit alt sistem magic. &u are rost să ţi le e4plic. 9e ai înscrise în fiinţa ta. Alături de ele, leacurile prin care poţi înfrânge orice fel de magie. 9e!au strâns sute de înaintaşi, de la toate neamurile. ! Părinte, nimic supranatural în cele aflate. -rau legi ale vieţii planetare necunoscute încă de ştiinţă. Primitivii le!au aflat de la astrali şi le!au aplicat empiric. !
NE - AM PL1TIT POLI)ELE $eara egipteană se lasă caldă şi parfumată peste oraşul încă forfotind de viaţă. Pe tereasa din faţa $fin4ului, ultimii turişti sor/ alene din cafele şi sucuri. -u şi Cremene decojim mandarine şi goave. 8acem o cură de fructe e4otice şi ne prefacem că suntem turişti. în realitate,. aşteptăm agentul nostru, cu informaţii proaspete. eflectoare puternice înconjoară statuia $fin4ului din toate părţile. 1unca n!a încetat odată cu căderea serii. -giptenii sunt hotărâţi să restaureze cât mai curând construcţia roasă de vreme şi ploi. - una din marile puncte de atracţie a -giptului. Atât de faimoasă, încât reclama turistică nu!şi mai găseşte nici o justificare. Am văzut!o în mai multe rânduri. 6i!am studiat!o pe toate părţile. Cremene, însă, o întâlneşte pentru prima oară. în e4pediţiile anterioare, a cunoscut numai partea deşertică a -giptului. 0in această cauză, e nelămurit5 ! &u s!a e4agerat în privinţa acestei statui3 ! $!a e4agerat, recunosc eu.
$igur, 7araine. Pe cei negri i!am găsit. Au venit din direcţia Câinelui 1are, steaua $irius şi au aterizat pe platoul %andiagara din 1ali. Pro/a/il, au iniţiat nişte /ăştinaşi, apoi s!au retras către sud. 0ogonii ar fi urmaşii iniţaţilor. înţeleg ce vrea Cremene. rece în revistă principalii e4ploratori e4tratereştri. încearcă să descifreze marele mister5 Cine au fost e4tratereştrii al/i şi unde au dispărut3
&u e nevoie să ne lăsăm. 9e putem îm/ina perfect. 7or/eşte serios. $incer, şi mie mi!ar plăcea să hoinăresc pe întreaga planetă, în căutarea misterelor lumii noastre. $ă nu!mi mai /at capul cu capcane de tot soiul, ci cu enigme ştiinţifice. 2menirea nici nu visează câte secrete ale planetei şi vieţii zac nedescifrate. 2amenii de ştiinţă şi!au concentrat atenţia în special către tehnică. Prea puţini se străduie să afle răspuns la între/ările fundamentale5 0e unde venim şi încotro mergem3 Cine au fost adevăraţii noştri creatori şi civilizatori3 Ce ne!au spus ei şi noi am uitat3 &u cumva ei ne!au lăsat rezolvări mult mai comode la marile noastre pro/leme3 Cum îi putem contacta3 0e unde tre/uie să începem înţelegerea civilizaţiilor e4traterestre care ne!au făcut oameni3 ! Cunoaşterea e puternic frânată de religie, 9aure. în această privinţă, nu putem face mare lucru. $oar/e visător din ceaşca de cafea. - cu gândurile duse5 ! 7araine, nu ţi!ar plăcea să te naşti după vreo mie de ani3 $ă vezi ce a putut face marele salt al cunoaşterii ştiinţifice3 ! Pro/lema e mult mai simplă, 9aure. 7iaţa noastră ar fi decurs altfel, dacă civilizaţia n!ar fi fost întârziată cu circa o mie de ani. Am fi trăit şi noi omeneşte. 1!aş fi mulţumit cu o astfel de viaţă. Ce va fi peste o mie de ani e greu de presupus. $avanţii lumii au dat omenirii doar unu la sută şanse de a supravieţui în următorul mileniu. ;egetinii vor creşte procentul dar până unde3 ! Până la limita în care ne vom descurca singuri. Apoi, vor, pleca. ! 7or pleca3 ! &iciodată n!au spus că vor rămâne pe această planetă. ! Plecarea zeilor... 7a veni şi ziua aceea. ! ! 1ă voi simţi tare singur. ! &u vom mai fi singuri, 7arain. &ici actori într!o piesă scrisă de 80 un e4traterestru muri/und, pentru un zeu!maşină. 7om fi împreună cu întreaga omenire. ! 2menirea... Ce!ar zice oamenii dacă le!am dezvălui adevărul despre creierul selenar şi centrala părăsită su/ 1unţii $corpiei3 !
6tiu eu, 7araine3 1ulţimea ar crede că delirăm dar oamenii de ştiinţă ne!ar cere pro/e. 9e avem. Pro/a/il, le au şi alţii dar tac mâlc.7or să tragă ma4im de folos din tragedia pământenilor. ! &u e chiar o tragedie, 9aure" ! 7araine, îţi poţi imagina cum ar fi fost viaţa pe această planetă dacă ar fi fost lăsată să evolueze după legile vieţii universale3 0acă n!ar fi fost schilodită de un program ro/otic şi de religiile fondate de el3 ! îmi pot imagina. &u foloseşte la nimic. în orice caz, în câteva zeci sau sute de ani, viaţa va învinge. ! 0acă nu va fi distrusă complet. ! $ă sperăm că nu. Că oamenii vor redescoperi faptul că valoarea supremă e viaţa. Că gloria, averea şi mărirea nu sunt nimic în faţa vieţii. $au, fără viaţă. Agentul Yerim apare din întuneric. $crutează@rapid masele, în căutarea noastră. idic mâna, să ne identifice. Porneşte glonţ către noi. &u are de ce se feri. $untem perfect curaţi. $uspicioşii ne!ar putea /ănui de orice dar nu de ceea ce facem cu adevărat5 spionaj şi diversiune. $e aşează la masă, îşi netezeşte mustăcioara neagră şi informează5 ! #!am găsit. $unt /ine ascunşi. Acoperiţi într!o firmă de import. ! -4celent" murmură Cremene. Câţi3 ! în timpul nopţii, numai doi. Au însă un sistem da alarmă. ! în regulă. $chema imo/ilului3 Ca orice asiatic, Yerim se pricepe la târguială. începe să înşira vrute şi nevrute. Cât de greu a ajuns la planuri. Cât a tre/uit să plătească fiecărui funcţionar. Cremene, însă, nu e omul vor/elor multe. #!o retează5 ! Cât a costat3 $pune suma. Cam de trei 81 ori mai mare decât a plătit. Asta citesc eu în circuitele creierului său. Cremene nu comentează nimic. $coate /anii şi plăteşte. - o politică /ună. $tăpânii care plătesc /ine sunt rareori trădaţi. 1ulţumit de ispravă, Yerim se oferă5 ! Pătrund alături de dumneavoastră. !
#mposi/il" îi taie Cremene elanul. Alte e4plicaţii nu!i dă. 1ă priveşte între/ător. Ar mai fi ceva3 îi fac semn să se de/araseze de agent. &u ne mai poate fi de folos cu nimic. A identificat o/iectivul. estul e trea/a noastră. Yerim se retrage mulţumit. &oi continuăm să pozăm în turişti interesaţi de vestigiile -giptului antic. A/ia către miezul nopţii ne ridicăm şi părăsim terasa. înainte de a pleca, mai arunc o privire către $fin4. Parcă ar zâm/i. îmi aduc aminte de lunga pri/egie a soldatului din 0acia învinsă5 în faţa $fin4ului am fost 6i!am pus o între/are5 Au are ori nu are rost $ă ne cătăm scăpare3 !
-l mi!a răspuns, cu ochii goi, Privind în zări celeste5 $ămânţa de scăpare!n voi A încolţit şi creşte... &oi, românii, trădaţi şi vânduţi de toate imperiile vecine, mai avem încă putere de a spera şi de crede în scăpare. 6i de a lupta pentru li/ertatea noastră. &u toţi, desigur. > >>
- aproape ora două. Cea mai potrivită oră pentru spargeri, raiduri şi atacuri!surpriză. - timpul să pornim. $tingem ţigările şi plecăm foarte terestru5 cu un ta4i. Acesta ne lasă la o singură stradă distanţă de o/iectiv. înjur, linişte deplină.
Cremene se opreşte şi ridică un deget. A simţit adversarul. Al patrulea /irou pe partea dreaptă" îmi comunică el rezultatul. Continuăm să înaintăm la fel de precauţi. Cu toată zestrea nostră e4traterestrăD, putem fi afectaţi de e4plozii şi su/stanţe chimice. &! am găsit încă o soluţie împotriva lor. Cu gloanţele nu ne /atem capul. 9e primim cu seninătate. 6i le oprim în câmpurile noastre energetice, special întărite pentru această operaţie. 0in /irou se aude o muzică ară/ească leşinată. 9ansez o pasă scurtă şi constat că paznicii dorm mai ceva decât la ei acasă. 9e aplic câte un praf de somnD şi mă rela4ez5 ! =ata, 9aure" Putem intra. recem nepăsători pe lângă cei doi adormiţi şi ne oprim în faţa uşii directorului. Aşa cum era de aşteptat, este /lindată. 6i închisă cu multe /roaşte. 1ă pregătesc să le descânt. ! $alt" ordonă Cremene. 1ă opresc din lucru. Are dreptate. &u e cazul să economisim energia. Avem destulă. 9a orizont nu se profilează nici o trosneală. îi imit gestul şi mă teleportez în /iroul directorului. Cremene a tras deja draperiile şi se pregăteşte să aprindă lumina. ! încă nu" îl rog eu, fericitul care poate vedea prin întuneric. #nspirat îngerul meu veghetor. în faţa fişetului găsesc scula de alarmare. Aşa cum /ănuiam, funcţionează la apariţia luminii. 2 liniştesc cu o pasă şi!i şoptesc lui Cremene5 ! &!au încredere nici în /ăştinaşi. ! 0acă ai fi în locul lor, ai avea3 Ce să!i răspund3 -vreii nu se prea /ucură de simpatie la nivel mondial. &u e vor/a de ceva personal sau organizat. în cele mai multe cazuri, vinovaţi sunt unii evrei. Prea se poartă o/raznic cu alte populaţii. Prea se consideră singurii îndreptăţiţi la toate /unurile Pământului. 6i prea se cred stăpâni în multe domenii. Contactele69 mele cu neconvenţionalii evrei m!au lămurit pe deplin5 sunt mânaţi prin viaţă de un soi de amoH. 0e un fel de ne/unie a măririi. &u le!a trasat nimeni nici o misiune e4traordinară dar ei se încăpăţânează să creadă astfel.
în loc de răspuns, ridic din umeri şi încep să studiez fişetul. - în sarcina mea. re/uie să!l fac să!şi deschidă uşiţa larg, să ne ofere secretele cu care a fost /urduşit. 9ucrez metodic, anihilând /roască cu /roască. &u am de ce să mă gră/esc. Avem la dispoziţie cel puţin două ore. 9a nevoie, putem dispărea prin teleportare. 1arfa e livrată, îl anunţ eu pe Cremene de succes. ! îşi trage un scaun şi se aşează în faţa fişetului deschis. 9ucrăm după plan. Cremene îmi prezintă documentele, eu le ating şi le aflu conţinutul fulgerător, fără a le citi conştient. 8uncţie de rezultat, punem documentul înapoi sau îl păstrăm. rea/a merge ca pe roate. ! Fsta e" mă opresc eu din selecţionat documentele. Cremene nu spune nimic. 0eschide dosarul şi începe să citească. Calm, ca şi cum ar fi la el acasă. 0upă câteva pagini, confirmă5 Fsta e. 7or fi foarte fericiţiD să!i constate dispariţia. ! #a /locnotesul de pe masă, rupe din el o foaie şi începe să scrie. ermină de scris, îmi întinde foaia să citesc. 0au apro/ator din cap. - /ună tactica adoptată. Cremene pune foaia de hârtie în locul dosarului sustras şi continuăm operaţia. $tudiem dosar cu dosar, până ce terminăm totul. &e!am ales cu câteva zeci de pagini. -4act ce presupuneam noi că vom găsi. Părăsim clădirea prin salt, pentru a evita orice complicaţie. 0upă asta, luăm un ta4i şi ne îndreptăm cuminţi către hotel. Cine ne!ar putea /ănui de vreo faptă ilegală3
în ziua aceea, am aflat întreaga poveste a mecanismului sferei mistice. 6i am înţeles de ce ;enadirt mă pusese să schim/ toate denumirile constelaţiilor folosite de magi, vrăjitori, şamani, zodieri. &ici măcar nu era un mecanism complicat. =oa îl făcuse pentru minţi primitive, lipsite de posi/ilitatea înţelegerii comple4ităţii lumii 70 noastre. 8olosea com/inaţii de cifre şi litere din vechiul alfa/et nord! african, moştenit parţial de /a/ilonieni şi armeni. 8ormulele o/ţinute erau lansate prin atmosfera pământeană cu ajutorul creierelor omeneşti. 2rice persoană dotată cu un creier capa/il să
recepţioneze mesajele telepatice le primea inconştient. 6i acţiona cum îi ordonau iniţiaţii care cunoşteau cele câteva zeci de operaţiuni simple, codificate în formule. ! - o formă primitivă de condiţionare psihică, i!am e4plicat eu lui Cremene. 2rice creier uman acordat pe frecvenţaD creierului iniţiatului poate fi ro/otizat. 0esigur, iniţiaţii nu cunosc efectul real al operaţiuni lor. ! ;gândărirea zestrei primitive, 7araine. Am mai întâlnit asta. ! Ai noştri au procedat la fel cunoi. Alte formule, de la alt centru. Pro/a/il, din 1untele Al/. ! 0e unde această idee3 ! - o părere de!a mea. Acolo, în 1untele Al/, ar tre/ui să fie ascunsă taina 9eului din Carpaţi. ! Ce ţi!a venit3 ! 9aure, n!ai înţeles că formulele de ro/otizare cuprindeau figurile din cercul zodiacal3 Ce l!o fi apucat pe =oa să!şi /ată joc de pământeni3 ! &e/unia singuraticului, 7araine. $ingur, în infinitul
&u.
>
1osadiştii au ocupat aproape jumătate din locurile de pe terasă. 8ac şi ei o faptă /ună pentru proprietarul ara/5 consumă pentru a nu atrage atenţia. Ce zici, 9aure3 ! Comandantul 2ctogonului priveşte zâm/ind desfăşurarea de forţe5 ! 7ine un mare grangur, 7araine. $ă nu!l dezamăgeşti" ! 9asB pe mine" Cel care apare îmi place. - clasiculD. Căpetenia de comando. $e aşează la masa noastră fără a cere permisiunea. în loc de salut, îmi aminteşte5 ! 7arain, eu n!am încredere în tine. &u m!am înşelat când am spus că eşti un tip periculos. 1ersi" -şti un tip cumsecade. ! 1ă priveşte urât şi face semn cuiva din spatele meu. îi aud paşii venind. $piritul neastâmpărat face un salt, constată că e 1oshe şi se calmează. &u e nici un pericol. îl informez şi pe Cremene5 ! 0ânsul e 1oshe, şeful lichidatorilor din 1osad. A primit ordin să ne căsăpească. ! 0acă poate. încântat, domnule 1oshe" -vreul se aşează pe scaun, ne fulgeră cu o privire rea, apoi ne dă de ştire5 ! Americanii şi ruşii sunt de partea noastră. $unt prezenţi şi aici, ghicesc eu. !
! Cu
tot ce le tre/uie, 7arain. -4plozivi şi otrăvuri chimice. re/uie să scăpăm de voi. $unteţi o pacoste. ! 6i!o să z/uraţi şi voi către iad, îl atenţionează Cremene. ! Puţin îmi pasă. 1!am săturat de voi" - nervos la culme. - cazul să!i ridic tensiunea. Poate crapă de moarte naturală. $ă nu ne mânjim mâinile. ! &ouă ne placi, 1oshe. 6i v!am atras aici să vă judecăm noi. &u!i aşa că suntem nişte /ăieţi gigea3 $e strâm/ă furios. #ar eu îl laud mai departe5 ! Ai fost măreţ, iţicarule" &e!ai păcălit pe noi, să venim din -uropa, să vă dezlegăm secretul dogonilor şi!al programului rămas de la e4ploratorii din $irius. ! Ai făcut pe moaş!ta, 7arain. &oi am schim/at denumirile constelaţiilor în urmă cu câteva sute de ani. $ă le facem să semene cu te4tele noastre religioase. 6i cu ale voastre. ! &u e un secret, 1oshe. #erusalim e anagrama denumirilor $irius şi alem iar alef e prima literă din alfa/etul vostru. #n $irius aţi anagramat #sus şi ri, care înseamnă om!peşte. 6tiu şi poveştile voastre despre steaua du/lă, $irius A şi $irius %, căreia, în dogonă, i se spune Po. &!aţi făcut nici o scofală! ! 1ecanismul funcţionează, 7arain" 0acă n!ar fi funcţionat, n! aţi fi venit aici. ! Am venit aici să nu mai funcţioneze. 6i nu mai funcţionează. $! a făcut fărâme. Puteţi răsufla uşuraţi. Aţi scăpat şi voi de /lestem. ! &u te cred, 7arain. oţi luptătorii noştri care au venit în contact cu tine au murit. ! &ici tu nu vei supravieţui, îl informează Cremene pe un ton /anal. &!ai stofă de supravieţuitor. -şti prea cinic pentru aceasta. 7remea câinilor a trecut. ! 7eţi muri şi voi" ! 6i3 Pentru noi, viaţa şi moartea sunt două părţi ale unui întreg. 8ac parte din
-vreul se scutură. îl încearcă un fior. &u!i plac oamenii din frontiera dintre viaţă şi moarte. &u pot fi cumpăraţi sau vânduţi. &u pot fi şantajaţi sau cumpăraţi. Cremene îi arată $fin4ul şi piramidele5 ! Aici a început necazul omenirii.
la judecata lui. ace şi mă priveşte suspicios. Cum să judece o statuie3 %aliverne" murmură el indecis. ! ! 7edem noi dacă e cum spui sau altfel" Priveşte" întoarce automat privirea către statuia $fin4ului. Pentru o scurtă fracţiune de secundă, pe fruntea $fin4ului se aprinde o lumină or/itoare. -vreul închide ochii îngrozit. 9umina n!a venit din e4terior, ci din interiorul $fin4ului. Cremene îl lămureşte5 ! $tatuia n!are nici o putere. Cei care transmit semnale prin ea sunt ocrotitorii noştri. -4tratereştrii e4istă, 1oshe" Produc minuni dintre cele mai diverse. 9e vei întâlni întreaga ta viaţă. ! 0acă e4istă, de ce nu apar în faţa lumii să spună cine sunt3 $ă arate drumul către $ham/ala sau Agharta3 ! &u ştiu de ce nu apar, recunoaşte Cremene simplu. în orice caz, nu sunt din tărâmurile de poveste despre care ai pomenit. $unt din munţii noştri. ! &u cred" &e îngroziţi cu legende inventate de un fantast" &u e4istă" ! Atunci, de unde avem noi puterile de a pătrunde în orice secret3 6i de a apărea sau dispărea după voie3 ! 0e la iniţiaţi. 9e!au găsit prin vreo scriere străveche. ! 0a3 Cât de veche3 6i de la cine rămasă3 -vreul s!a /locat. A căzut în capcană. 0acă recunoaşte că scrierea e mai veche decât scrierile lor, recunoaşte implicit că ale lor sunt false. 0acă afirmă că e mai nouă decât miturile iudaice, recunoaşte că acestea au fost depăşite de o lege mai puternică decât a lor. 1urmură5 ! încercaţi să mă confuzionaţi3 ! &oi3 -4clus" &oi ne ocupăm cu clarificarea confuziilor semănate de mistici. -li/erăm omenirea din confuzie. îi redăm viaţa normală. ! Ca să vezi unde erau cavalerii dreptăţii"
în timp ce spune acestea, roteşte ochii în jurul său. Caută ceva cu privirea. $au încearcă să facă un semn. îl avertizez5 ! 8ără prostii, 1oshe" 0acă încerci ceva, o să te doară cumplit. Cum i!au durut pe românii noştri sacrificaţi inutil. oată durerea lor o arunc în capul vostru" &e!ai semănat destulă suferinţă, 7arain" ! 2 spune cu durerea adevărată şi nu înţeleg de ce. Continuă5 ! Cumplit nu e cel care te ucide. Cumplit e cel care îţi ucide credinţa şi speranţa" ! 7oi n!aţi procedat la fel cu strămoşii noştri3 Cât de mult i!au durut când le!aţi poreclit zeii cu denumiri infamante3 Cât de mult i! au durut când i!aţi pus să se închine la zeii voştri3 Cât de mult ne!a durut pe noi drumul din negura semănată de voi până la lumina stră/unilor noştri3 Cremene s!a încins. Are un aer de răz/unător. îi atrag atenţia cu glas tare, să audă şi 1oshe5 ! &u e cazul să te enervezi, 9aure" 7or/eşti ăstora ori la pereţi, tot aia e. $unt nişte primitivi care au schilodit omenirea şi vor s!o schilodească înainte. :ai să!i terminăm" 1oshe se sperie şi se ridică. 2dată cu el, se ridică câteva duzini de gorile de la mesele învecinate. 2 linişte de moarte se lasă pe întreaga terasă.
VEI 2ACE O LUME A VIE)II %ălaiul trona ca un paşă, într!un morman de perne şi pături. Piciorul rănit se iţea dintre cearceafuri, învelit într!un /andaj ghipsat. 0e jur împrejur, vrafuri de reviste şi ziare. Profita de pauză să!şi satisfacă curiozitatea. $au să se informeze. încă nu eram sigur. 9!am salutat în cor5 ! $alutare, nene lipa" Cum e când /oleşti3 A aruncat o privire chiorâşă către mine şi Cernescu, apoi s!a îndurat să ne răspundă5 ! Prost, flăcăi. &u tu şpriţ. &u tu plim/are pe strase. &u tu o margine de fustă de care să mă agăţ. $tau şi citesc poveşti cu proşti. ! Cu proşti3 ! 0oar nu cu deştepţi3 1iorlăiala asta monarhistă vădeşte faptul că fostul rege a confundat naţiunea română cu un staul de do/itoace. Auzi ce i!a fătat mintea3 $ă încerce să a/urce o muiere în tronul
domnilor români" #ar o gaşcă de der/edei îl susţin. Fia!s proştii de care vor/eam. ! 0e acord, am apro/at eu din toată inima. #nteresant e faptul că printre ei sunt mulţi lingăi de!ai nomenclaturii comuniste. Fştia nu!s numai proşti. Au un refle4 specific. Pupă şi ling. 6tii matale ce. ! 0aaa. 0aB tare!mi miroase a păruială. #!a cam ajuns ţugulanului român cuţitul la os.
Cum tre/uie să fac" l!am pus eu la punct. i!a plăcut cum i!am înmuiat pe minoritari3 ! A fost planul lui CordaE" . ! 0ar eu l!am aplicat. Primele rezultate se văd.
0aB ce credeai matale3 Au românii faţă de slugi la dude de import3 B9e!n rasa lor de haimanale" ! Aşa!mi placi, ţâcă" ;vastuB e cea mai deşteaptă politică. $ingura pe care o pricep mârlanii ăştia cu aer de no/ili. ! 9e!o aplicăm, nene. 8ă!te /ine mai rapid, că pierzi ultimul circ monarhist din omânia" 6i!o să fie de râs, nu jucărie" 9ipoveanul fremăta. Ca întotdeauna când simţea miros de cotonogeală clasică. #!am lăsat să se delecteze cu imaginea ideală a planului. $ă se /ucure de succesele prognozate. #ntre timp, m!am apucat să inspectez salonul în care zăcea %ălaiul. Cu această ocazie, am înţeles că se fandosea. Chiar aşa de rău n!o ducea. în /aie, atârna neglijent un halat de damă, mirosind discret a parfum de violete. $u/ calorifer, cică, ascunşi, o pereche de papuci de damă. #!am împins cu piciorul, adresându!mă nevinovatD lipoveanului5 ! $e vede că înaintea ta a stat o domnişoară. Cum şi!o fi uitat condurii3 %ălaiul s!a oprit din peroraţie, a privit lung la papuci, de parcă i!ar fi văzut pentru prima dată, apoi şi!a e4primat nedumerirea5 ! Chiar, piciule, cum or fi ajuns aici3 Cernescu zâm/ea şiret5 ! 2cazional, în astfel de încălţăminte, se găseşte câte o /am/ină. &e laşi s!o căutăm3 ! $!o căutaţi3 0e ce3 ! $ă nu se fi pierdut, sărăcuţa de ea" Altfel, cum crezi că au ajuns papucii aici3 ! 6i hălăţelul din /aie3 am pus eu capac peste pupăză. Aaaaa" s!a /ucurat Cernescu, înseamnă că nu eşti atât de ! /olnav, nene" Gos din pat şi fă flotări" ! Ce!i, mânzule, ai înen/unit3 8lotări la vârsta mea3 ! Cele mai potrivite, nene. 1enţin condiţia fizică pentru alte sporturi, mult mai plăcute. ! -i, acu, s!a prefăcut lipoveanul supărat, şi voi ca nişte lupi moralişti" &u mai poate primi omuB o vizită, că şi intraţi la /ănuieli. $ă nu ne spui că era în interes de serviciu" ! !
-he, ţâcă, dacă ai şti ce pro/leme de serviciu am rezolvat eu cu famele" onul %ălaiului devenise nostalgic. Am tras ţuicile către noi, am dat foc la ţigări şi!am ciulit urechile. Arhiva din capul %ălaiului ar fi umplut o /i/liotecă întreagă. &umai poveşti cu femei cele/re şi faine. îmi vine în minte o zuză cu ochii negri ca fundul ceaunului. ! $e uita prin /ăr/aţi ca prin sticlă. 6i!i învârte drăcoaica ca pe nişte prâsnele. Când a aruncat felinarele alea pe mine, mi!am zis5 %ălaiule, ai pus!o de mămăligă" 1ăcar să cazi demn, /ăiatule" 6i ai căzut demn, a ghicit Cernescu. 1ă rog, cât de demn ! poate fi un tip în pielea goală. %ălaiul parcă nici nu!l auzea. Continua la fel de visător5 ! 1i!a mâncat câţiva ani din viaţă. în câteva zile. 0aB a meritat. Ce stil, copiii mei" Ce talente ascunse" &u, sigur, mă!sa n!o făcuse să lucreze în fa/rică. 2 mai visez şi!acum. Cu toate c!a dispărut cu vreo jumaB de milion. $e vede că!l confundase cu altceva, că nu arăta a de! alea care pun mâna. ! Parcă ziceai că rezolvai pro/leme profesionale cu ele. ! ?.şa a şi fost. în urma ei, a căzut o direcţie întreagă din 0$. 1i i!a dat pe toţi în lă/uţă, că le ştia şi numărul de la dresuri. ! A meritat paralele. ! âcă, lasă!mă să mă mint c!a făcut!o de dragul meu" $una tragic vocea lipoveanului. începuse să!l apese vârsta. =hioceii se îndesiseră pe tâmplele sale. 2 reţea fină de riduri îi cresta discret faţa. încă discret. oţi îm/ătrânim pe dinafară, am constat eu cu oarecare părere de rău. #nima şi amintirile, însă, rămân mereu tinere. 9ipoveanul şi!a tras uşurel piciorul rănit către piept, s!a ridicat pe şezut şi!a aprins o ţigară. A tras primul fum, !a trimis într!o trâm/ă lungă către matroz şi !a între/at5 ! âcă, ai aflat tărăşenia cu măgăoaia din Africa3 !
1i!a povestit 7arain. Ai fost măreţ, nene lipa. îţi tre/uie ceva curaj să porneşti de unuB singur, prin catacom/e, cu lansatoruB de rachete în /raţe. ! $ă ştii că!ţi tre/uie, ţâcă. 0upă fiecare tre/şoară de asta, îmi propun să mă retrag. $ă!mi fac un /utic sau altă întreprindere mică. Cu talentele mele, aş putea e4ploata munci neimpozitate. !6i3 ! 6i3" s!a /urzuluit lipoveanul, vin nişte candrii ca voi, îmi trec pe su/ năsuc nişte propuneri ademenitoare, mă fac să uit că viaţa e lungă dar nu destul. Asta ca să nu mai pun la socoteală datoriile de plătit unor măgari care ne confundă cu pietrele de hotar. ! 9e!am plătit!o, l!am informat eu sec. 9e!am dat gaură în fişetul din -gipt, le!am sfeterisit documentele şi i!am lăsat un /ileţel lui 1oshe. 9!a apucat fericireaD când !* găsit. ! 6i ce!a făcut3 1irosul de păruială îl înviorase vizi/il. #!am turnat o porţie zdravănă de ţuică, apoi am continuat5 ! A venit la întâlnire, aşa cum îi ceream în /ilet. C!o falcă în Cer şi cu alta în Pământ. Plus o gardă de gorile.
oate la timpul lor. 8ără gra/ă. Am scăpat de grosul cârcii. $electăm numai pro/leme interesante. ! 1onarhita3 ! 8loare la ureche. &ici măcar nu e interesantă. ! înseamnă că aţi dat de ceva cu adevărat interesant. 0e unde a sărit urecheatul3 ! 0e la Cremene din tarla. Am dat de urma unor persoane descendente din zeii e4tratereştrii. 6tim apro4imativ e4act cum s!au format rasele neagră, roşie şi gal/enă. 1ai tre/uie să ne aflăm strămoşii. ! =rozav" -4clamaţia îi aparţinea lui Cemescu. 8irea lui curioasă nu se dezminţea. $imţise adierea informaţiilor misterioase. ! Cum aţi făcut, fratele meu3 ! $implu, matrozule5 #!am între/at pe dropi, dogoni şi maEaşi. &e!au ajutat fără reţinere. &!ar fi e4clus ca dropii să poată e4plica şi formarea celor două rase europene de /ază. încă nu ştim e4act. Cremene se va consulta cu ;amol4e în acest sens. ! 7rei să ne /agi din nou într!o daraveră supranaturală, a devenit lipoveanul suspicios. ! &u. 7reau să descifrez secretul 9eului din Carpaţi. ! Asta ce mai e3 ! $ecretul pentru care mişună tot soiul de spai străini prin omânia. &ici nu e o trea/ă mistică. - o lege de viaţă planetară, Gncă necunoscută. în 1untele Al/3 a vrut să ştie Cernescu. ! ! Prin împrejurimi se întâmplă fapte ciudate. 1ult prea multe pentru a fi simple întâmplări. $e trezeşte 9eul din Carpaţi. ! Adică3 ! &u ştiu e4act ce înseamnă. 7!am vor/it din inspiraţie. ! 1ergem cu toţii să vedem" s!a avântat %ălaiul. &u cred că e posi/il. ! !
Cernescu devenise serios. începuse să deseneze gră/it figuri variate pe o coală de hârtie. Aşa cum făcea ori de câte ori un nou mister se prezenta în faţa creierului său. îşi descărca nervii prea întinşi, lăsând inconştientul să!şi e4pună informaţiile. -ra unul din acei puţin pământeni care reuşiseră să!şi organizeze o cola/orare perfectă între conştient şi inconştient. ! Ce!ţi spune îngeriţa veghetoare, ţâcă3 ! 9eul Carpaţilor e4istă, lipa. &u e ce credem noi. ! Ce simţi3 !
! 9a
ce!mi foloseşte3 îmi e totuna dacă stră/unii de acum câteva sute de milioane de ani se dădeau huţa pe liane ori e4plorau spaţiul cosmic. #mportant e ce sunt acum şi încotro mă îndrept. ! Cum ştii încotro mergem3 !$implu. Cine are părăluţe merge unde vrea, cine nu are îşi plim/ă splenuB şi regretul pe străduţele desfundate. ! &u asta, nene lipa" încotro merge lumea. ! încotro3 în paradisul viselor. Acolo se poate orice. ! 8ără glume, lipa" Chestiunea e serioasă. Programul de evoluţie a lumii s!a modificat su/stanţial dar nu!i ştim direcţia. ! 6i3 0e asta nu poţi rade o cinzeacă3 &u poţi admira o pulpiţă cizelată cu măiestrie de artist3 7iaţa e scurtă, piciule. &u se pune su/ lupă. $e trăieşte intens. Asta tre/uie să faceţi5 să trăiţi. <şchiţi!o" 7izita se încheiase. &e!am ridicat să plecăm. &u de altceva, dar lipoveanul dădea semne de gra/ă. Cam suspectă. Pro/a/il, simţea că?se apropia clipa sosirii proprietarei papucilor şi halatului. înainte de despărţire, %ălaiul ne!a amintit5 ! 7iaţa omenească se trăieşte" &u se vegetează. &u se iroseşte cu poveşti marinăreşti?
Acasă n!am găsit!o pe 2mena. Asta m!a alertat cumplit. &u era femeia care să dispară ca fumul. $ă nu lase vreo urmă, o veste, ceva. Profesionistul din mine şi!a spus cuvântul. 1!am calmat rapid, prin autosugestie. 0upă aceasta, am cercetat pe îndelete camerele locuinţei. otul părea în ordine însă instinctul nu mă putea înşela. 2mena era în pericol. Ceva mic şi strălucitor, printre ciucurii covorului, mi!a atras atenţia. 1!am aplecat şi l!am ridicat. -ra un ineluş cu piatră roşie, pe care, de regulă, 2mena îl purta. Cum îl pierduse3 Certitudinea se instala în mine5 ceva ine4plica/il se petrecuse. Primul impuls mă îndemna să plec de îndată în căutarea ei. 1!am stăpânit şi l!am contactat pe Cremene5 ! 2mena a dispărut.
ăcere. Cremene judeca situaţia. ! Presupun că a fost răpită. ! 6i ce propui, 7araine3 ! Plec în căutarea ei. ! 0e unde începi3 ! 8ac o scrutare a orizontului. &u se poate să nu!i găsesc câmpul. !#n regulă. e sprijin. Contactul telepatic s!a întrerupt. 1!am întins pe patul în care petrecusem cu 2mena zile frumoase. Am închis ochii şi am început invocarea5 ! ;amol4e" 7iaţă şi moarte" 8orţa cea 1are" 21" 21" 21" 21" 21"... Am aşteptat nemişcat. $imţeam forţa vieţii cum se apropia de mine. iptil, ca o sfioasă codană. 6i forţa morţii, dură şi rece, în echili/ru cu prima. Cele două forţe între care curge viaţa pământenilor m!au atins deodată. =ata să!mi servească scopurilor. &u aveam timp de filozofii. 1!am concentrat o clipă, apoi am lansat spiritul. Cu viteza fulgerului. 0irect către înalturi. $piritul dezlănţuit spinteca spaţiul vâjâind ca o săgeată scăpată din arc. $imţeam fizic cum se desfăceau spaţiile în jurai spiritului meu.
Altfel nu se putea e4plica răpirea 2menei. Aşa a şi fost.
! Cum
liniştim nişte re/eli, se ridică alţii. 2mena e în %udapesta. $upravegheată de o duzină de paranormali asiatici. 0upă ritualul magiei culorilor fundamentale. Cremene a râs scurt5 ! 6i!au dat foc la valiză, 7araine. 8ecioara de 8oc nu poate fi stăpânită prin magia culorilor. ! Atunci, cum au reuşit s!o răpească3 ! Pro/a/il, au atacat!o în somn. 6i au lovit!o în cap, să nu se poată concentra. Aşteaptă să!şi revină" ! #ar ei ne aşteaptă pe noi. $ă intervenim pentru a o salva. ! &u mă îndoiesc că ne!au pregătit surprize multe. oate, neplăcute. 0ar noi nu le primim, nu!i aşa3 #n timp ce Cremene vor/ea, eu încercam să!mi amintesc dacă 2mena prezenta leziuni la cap. &u o/servasem nimic în acest sens. ! 1?am săturat de surprize neplăcute. Ce zici să facem3 ! Aşteptăm vreo două ore, apoi atacăm. Amândoi deodată. ! #i spargem" ! $igur" Am închis staţia şi!am plecat în /ucătărie. 1i!am făcut o cafea dulce şi!am sor/it!o cu plăcere. Alături de ea, am tras cu sete câteva ţigări. 0upă asta, am ieşit în curte. =rădina dădea semne de părăginire. Plângea după stăpânul ei cel harnic. 1!am apucat să plivesc /ălăriile, cu gândul la Ar/ore. &u dăduse nici un semn de viaţă. Asta nu însemna că nu era viu. Pro/a/il, îşi plătea şi el poliţele faţă de ruşi. Cam cum făcusem noi faţă de evrei. Am lucrat câteva ore, fără să mai gândesc la necazurile vieţii de spion. 1unca mă atrăgea prin simplitatea ei. 6i prin satisfacţia ei directă, materială. 1!a întrerupt sunetul telefonului. îl lăsasem anume lângă grădină, să!i aud apelul. ! Ce făceai, 7araine3 -ra Cremene. ! Ce să fac3 Am cam uitat de mine. Curăţăm grădina. ! îţi şade foarte /ine. Pornim3 ! 0e acord. îi decimăm. Cum scoatem fata3
! Prin
rezidentul nostru din %udapesta. 2 trece graniţa şi!i dă drumul către %ucureşti. ! în regulă. =ata de start" &u simţeam nevoia să mă încarc prin procedeele o/işnuite. Activitatea în aer li/er îşi făcuse afectul. Primisem din viaţa planetei tot ce îmi tre/uia să fac saltul. $ăgeata spiritului meu a plecat direct către înalturi. Am aşteptat o fracţiune de secundă. Cât să întâlnesc spiritul lui Cremene.
erau îndoctrinaţi mistic. Am apucat să!i transmit 2menei parola de contactare a rezidentului nostru din %udapesta şi m!a retras. 1!am trezit singur, în grădina plină de $oare. 2/osit cum nu fusesem de multă vreme. $imţeam spiritul lui Cremene, încă nu co/orâse din înalturi. 7eghea să nu fim urmăriţi de inamici. Cine să ne mai urmărească3 Pe întreg pământul nu mai avem rivali. 1!am întins pe iar/a moale şi!am tras un pui de somn. Ca orice om fără pro/leme, cu conştiinţa împăcată de ideea lucrului /ine făcut. >>
2mena a sosit a/ia a doua zi. <şor slă/ită, cu cearcăne la ochi. &u dormise deloc din momentul răpirii. răp irii. Am culcat!o şi am învelit!o ca pe un prunc. Am stat apoi lângă ea, de veghe, să!i apăr somnul, să se poată odihni în tihnă. în timp ce o admiram tăcut, prin minte îmi treceau toate femeile vieţii mele. &!avusesem parte de ele. 1i le răpise moartea ori alţi /ăr/aţi. 1!am pomenit între/ând5 0oamne, de ce a tre/uit să mi se întâmple toate acestea tocmai mie3 0e această dată, 0umnezeul vieţii omeneşti n!a mai păstrat tăcerea. 1i!a răspuns5 Pentru că tu ai fost creat pentru a face o lume a vieţii, în locul celei care s!a pră/uşit. 0esigur, nu!mi dorisem aceasta. îmi dorisem o viaţă simplă, de om o/işnuit. 0orinţa noastră, însă, nu are nici o putere în faţa Adevăratului 0umnezeu.
DEZLE'AREA MISTERULUI DEZLE'AREA MISTERULUI DIN DIN MUNTELE AL( AL( 2mena s!a trezit a/ia către prânz. A deschis ochii încetişor, cu teamă. Când a prins în raza privirii figura mea, s!a luminat /rusc. A sărit din pat, m!a îm/răţişat strâns, cu un soi de disperare. Pe faţa!i 101 îngropată în umărul meu şiroiau lacrimi5 ! Petre, să nu mă părăseşti nici o clipă" Am lăsat!o să plângă pe îndelete. $ă!şi verse prea plinul emoţiilor. îi mângâiam tandru părul auriu şi faţa înfier/ântată. $ă
simtă că este ocrotită şi iu/ită. $ă nu se mai creadă străină şi singură în această lume. în fine, s!a oprit din plâns. Puteam afla cum căzuse în mâinile adversarilor. ! Cum s!a întâmplat, fetiţo3 ! încă n!am realizat. 1ă plim/am liniştită, prin parc. 0eodată, am simţit o panică puternică şi ine4plica/ilă. 1!am întors să văd cine păşea în spatele meu. în aceeaşi clipă, am primit o lovitură puternică în cap. !6i3 ! &u mai ştiu nimic. 1!am trezit într!o cameră cu mozaic pe jos. în jurul meu, /ăr/aţii pe care i!au văzut. 1!am ridicat dar nu pentru mult timp. ! Cum procedau3 ! -ram confuzionată. îmi simţeam gândurile ca de plum/. &u puteam raţiona.
2mena, de ce crezi că m!a pus ;enadirt să schim/ numele stelelor şi constelaţiilor din sfera cerească cunoscută3 ! Pentru că în ele erau ascunse particule sacre din vechile religii3 ! =ândeşti /ine. Aştrii sunt prea îndepărtaţi pentru a ne influenţa vieţile. &ici măcar radiaţiile lor nu afectează viaţa pământenilor. $ingura e4cepţie o face $oarele, steaua vieţii pământene. ! Atunci, cum se produce influenţa3 ! Prin sila/e şi cuvinte lansate de mistici în inconştientul planetar. Cartea vieţii despre care ţi!am vor/it e inconştientul inconş tientul planetar. 0in el se inspiră scriitorii şi poeţii, din el primim informaţii intuitive. ! înseamnă că misticii şi!au propus să polueze informaţiile intuitive cu sila/ele lor sacre, cu mantrele lor3 ! -4act. în această operaţiune sunt implicaţi inclusiv oameni de ştiinţă. uşi, americani, evrei, chinezi şi alţii. 8iecare în parte, interesat de a manipula conştiinţa cetăţenilor errei în direcţia dorită. în acest scop, au căutat cele mai vechi mantre, presupunând că acestea sunt înscrise în adâncul creierelor omeneşti şi pot fi activate. 1ecanismul era cu adevărat dia/olic. Asta aţi descoperit în Africa3 ! ! în Africa am distrus un sistem de manipulare a minţilor pământene inventat de adoratorii unui u nui totem astral din emisfera sudică ! Caniş 1ajor. 0e unde această o/sesie pentru stele3 ! ! Aici nu mai e vor/a de mistică, ci de o regulă psihologică e4ploatată cu a/ilitate de evrei şi americani. Printre principalele elemente de identificare formală a unei persoane se află numele, pronumele şi funcţia sau gradul. Pentru oamenii inferiori, acestea sunt totulDM ei nu cunosc faptul că personalitatea umană e definită de câteva mii de trăsături de personalitate, imposi/il de cunoscut de 103 manipulatori. ! 6i cum procedează3 > ! $istemul de manipulare cuprinde două laturi. Prima face trimitere la o echivalenţă între totemele astrale şi numele plus !
pronumele unei persoane sau localităţi. - vor/a de o legătură artificială, ilogică între elemente diferite din
-4act. Anticii au ghicit situaţia. Pro/a/il, erau inspiraţi de o altă civilizaţie astrală. ! 6i ce s!a întâmplat cu zeul!maşină3 ! 0umnezeul vieţii omeneşti !a distrus. Prin noi" A dispărut posi/ilitatea iudeo!masoneriei şi altor culte mistice de a impune ordinea sim/olică, artificială. Asta nu înseamnă că nu vor mai încerca. ! înseamnă că au vrut să!mi implementeze pe creier mantrele lor3 ! -4act. &u!ţi aminteşti nimic3 ! Ca prin vis. Cei doisprezece /ăr/aţi din jurul meu murmurau un singur cuvânt5 treiaum. înţelegi ceva3 ! $igur" 8oloseau vechile denumiri latine ale punctelor cardinale, /oreum şi austrum, precum şi sila/a sacră aum. încercau o încifrare a divinităţii de tip trei aum, trei austrum. 2 astfel de escrocherie a fost folosită de imperiul austro! ungar, printr!o.legătură falsă, ilogică, de tip austria!austrum. 1ai puţin cultivat, Ceauşescu a căzut în capcana sferei mistice. Asta e4plică un şir de măsuri ilogice luate în ultimii ani de domnieD. ! înseamnă că, odată cu căderea lui Ceauşescu, a încetat acţiunea iudeo!masoneriei şi misticilor3 ! încă n!a încetat. %oris -lţân a fost selecţionat după aceleaşi criterii. -misfera /oreală nu!ţi spune nimic3 &ici faptul că zeii supremi ai evreilor se numeau eil sau eli3 1isticii semantico! numerologici au încercat să!şi adjudece lumea viitoare printr!o formulă de tipul doi e*-t!ei e*0 Adică, să!şi transfere porcăriile lor din mileniul al doilea către cel de!al treilea. Au uitat însă un lucru5 limita anului zero era convenţională, fără puterea în faţa vieţii. 0echeneul inventat de $adoveanu pentru a păzi poarta dintre ,LtimpuriD avea forţă numai pentru iniţiaţii convenţionali. în realitatea vieţii, 105 convenţia omenească nu are putere de lege universală. &ici măcar, planetară. ! Acestea le!ai făcut pe timpul raidului în 1unţii $corpiei3 !
! &u
numai. înainte de acest raid, am efectuat o descindere în sediul 1osadului, împreună cu Cremene, CordaE şi %ălaiul. 9e!am furat toate documentele însuşite ilegal de la francmasoneria română. Astfel am aflat de prognozele făcute de marele maestru $adoveanu şi de modul în care erau e4ploatate de iudeo!masoni. Ce voiau să facă3 ! ! $ă unească cultele derivate din iudaism, mozaismul, creştinismul şi islamismul, într!o singură religie dominată de ei, având la /ază sila/ele sacre Ha, /a, aHh, precum şi alte sila/e cuprinse în toteme astrale şi în cuvinte folosite de oamenii de rând. ! Cumplită imagine" Pământenii prinşi în capcana unor vor/e inventate de mistici. ! Cumplită, într!adevăr, 2mena" #nclusiv misticii sufereau fără să ştie de ce. Credeau că sunt pedepsiţi de 0umnezeu. în fapt, sufereau din cauza tendinţei de restrângere a sferei cunoaşterii omeneşti. ! oate persoanele sufereau din cauza sferei mistice3 ! 0a, 2mena. &u toate în aceeaşi măsură însă. 8uncţie de zestrea informativă şi psihică? a fiecăruia, sufereau sau /eneficiau de influenţe pozitive. în orice caz, sfera mistică era menţinută în funcţiune prin creiere puternice, ale unor descendenţi astrali, capa/ile să răspândească telepatic formulele sacreD. Asta e4plică de ce au încercat să!ţi implementeze în creier mantra lor. &oi n!am fost pregătiţi pentru o astfel de confruntare. ! ! Cine a fost pregătit3 7iaţa omenească, rănită şi schilodită de magie, ne!a învăţat să luptăm împotriva misticilor. &ici noi n!am ştiut mai multe atunci când am început confruntarea. ! 6i eu3 -u ce să fac3 ! 7ei învăţa încetul cu încetul. Aşa cum am învăţat şi eu. ! Aveţi un manual3 ! Pentru ultima confruntare mistică nu s!a scris nici un 106 manual. Posi/il ca, după terminarea ei, să se scrie o carte. 7a scrie!o Cernescu. - cel mai /ine pregătit în acest domeniu. 0umnezeule, a murmurat ea, ce lumea frumoasă ai făcut" ! 6i ce!au putut face misticii din ea"
2 înţelegeam pe deplin. Când întâlnisem pentru prima oară urâţenia misticii, mă scuturasem scâr/it.
9a lăsarea serii, ne!a vizitat Cernescu. &eras şi cam o/osit. 9!am zărit încă de când deschidea portiţa şi am pornit în . întâmpinarea sa. ! Ce te aduce la mine, înţeleptule necunoscut3 !
îl prinsese spleenul. Cunoşteam senzaţia. 0upă ani grei, de luptă continuă, vezi că n!ai înaintat suficient. Că idealurile pentru care ai luptat sunt terfelite de tot soiul de indivizi du/ioşi. Că averea omâniei, pentru care ai vărsat sânge şi sudoare, la fel ca mulţi alţii, se duce de râpă. &ormal să te sufoce amărăciunea. Am încercat să!l consolez5 ! &oi facem tot ce putem. &u suntem zei. &ici zeii n!ar fi putut face mai mult. A apro/at din cap. A mai tras o duşcă, apoi a glăsuit5 ! 0a, 7araine, răz/oiul zeilor ne!a adus în starea asta. Am citit recent un document ciordit de la 7atican. Câte crime în numele religiei" ! &u!mi spui nimic nou. 0acă nu găseam calea către e4tratereştrii din etezat, ne!ar fi dezmem/rat. Aş fi mers la mama cu paşaport. ! 1are porcărie" 6i nu se găseşte nici un leac pentru pielea lor. ! oate la timpul lor. Avem conştiinţa împăcată că am avertizat, că ne!am împotrivit. ! -u sunt omul faptelor de rezultat, 7araine" omânii nu simt încă rezultatele efortului nostru. #ar voi hălăduiţi prin cine ştie ce coclauri. ! Am distrus maşina infernală. Aşteaptă şi vei vedea rezultate" &u mai pot întârzia. A mai tras un gât, a privit câteva clipe paharul. în fine, s!a decis să!şi e4pună durerea5 ! $tudiez de câteva zile documentele celor din etezat. &u le înţeleg pe toate. &u înţeleg politica lor de neamestec în tre/urile pământenilor. ! 8oarte înţeleaptă politică" &e ridică treptat la gradul lor de cunoaştere. u ce!ai face, dacă108 ai nimeri într!un tri/ săl/atic3 ! Aş găsi o cale de comunicare cu ei.
0e asta ai venit3 ! Printre altele. $ă!l între/ăm pe amicul nostru de ce nu evoluăm pozitiv, aşa cum ne!a promis. ! Cum ai vrea tu să evoluăm pozitiv, Cernescule3 $ă stea ţugulanul cu /urtica la $oare şi să!i curgă toate alea în gură3 $ă facă liderii prostii cu ghiotura şi totuşi, ca prin farmec, toate să meargă ca unse3 8ără inteligenţă, cunoaştere şi muncă nu se poate" &e tre/uie o minte de om care să facă ordine în haosul ăsta. ! Aici e /u/a, vere. 0e ce nu se ridică omul potrivit3 0e ce nu!i deschid e4tratereştrii drumul, căci au cu ce3 întâmplarea norocoasă e unul din mijloace. 0e ce n!o fac3 ! îi lasă pe români să înveţe valoarea faptelor. $ă înţeleagă că tre/uie să renunţe de /ună voie la /eţia de vor/e. ! &umai asta3 &u cumva suntem în faţa unui asalt concentrat al unor forţe pe care noi nu le înţelegem3
! Păi, noi, ca
moldoveni, avem mai mare priză în zona natală. $e cade să punem piciorul în prag. $ă nu lăsăm dez/inarea să se strecoare printre români. Ai putea încropi o parodie, să râdă şi curcile de iniţiatorul partidului3 8aţa lui Cernescu s!a luminat de plăcere. #i surâdea ideea. în cinstea ei, a mai tras un şnaps. ! i!o fac, vere" Până mâine, ţi!o fac" ! $!o pui pe muzică, s!o cânte %ălaiul. ! 2 pun. $ă vezi ce!o să mai cânte ţugulanii. Ascultă, numai" $imi vodă şi!a lui ceată, 1onarhiştii de poiată, rei lulele, trei surcele, Cam lipsiţi ei de lovele, Pus!au de!un partid, sărmanii, $ă le!aducă gologanii... $uficient, Cernescule" $ună cum tre/uie. ! $ună3 A dracuB pielea pe monarhişti" &u suntem destul de dez/inaţi3 &e mai tre/uie şi asta3 ! Ce să!i faci3 Planurile lui vărul #ţic de a domina lumea prin monarhii. &u cred să ţină, însă. ! Adică, 7araine, tu vrei să zici că #ţic îl împinge din urmă pe :opânţol" ! 0ar cine crezi3 #ţic, arză!l!ar focul, nu e mulţumit de prestaţia repu/licanilor. Prea se schim/ă repede liderii, prea nu are când îi tâmpi cu magia evreiască. Ce şi!a zis3 #!a să pun eu la loc monarhii din rasa mea. $au, care nu e din rasa mea, să!l evreizez. [ jsj evreizeze3 ! 0aB ce!ai crezut3
Poate că ne!au şi dat. &u vezi ce arde focul în casa lor3 Aşa!i. 6i tot nu se astâmpără. Cu monarhia, însă, au pus capac. #i ciomăgim de le sar fulgii. ! 6i!au ridicat lumea în cap şi se întrea/ă de ce sunt urâţi. Au scos şi morţii din groapă, să!i judece şi se întrea/ă de ce le merge rău. #!am avertizat să lase omânia şi omânii în pace. &u m!au ascultat. ! 7araine, încep să înţeleg cine a instigat la formarea partidului moldovenilor. ot iţicarii. 7or să!l formeze din oameni nevinovaţi şi, la un moment dat, să schim/e de cârmă către monarhie. Cei care l!au fondat nici nu sunt conştienţi că au fost instigaţi la secesiune. Cred că le!a venit ideea din senin. Că ştiu ce fac şi pot controla evoluţia evenimentelor. ! Ar tre/ui să le e4plicăm noi cum stă diversiunea, Cernescule. ! Ar tre/ui. ot mie îmi revine sarcina, nu!i aşa3 7ezi pe altcineva prin preajmă3 ! ! Păi, s!/ facem" Aşa, ca între moldoveni. 0e la o/raz la o/raz. 9e voi spune că nu se face să iscăm nici un motiv de zâzanie. $ă vedem dacă mă înţeleg cu /inişorul. ! 0acă nu te înţeleg, aruncăm minunile în capul lor. $ă priceapă că nu se poate glumi cu unitatea naţională. Pentru unirea românilor au murit zeci de mii de stră/uni. Am păstrat un moment de tăcere. 8iecare îşi frământa gândurile sale. $eara se lăsase caldă şi parfumată peste grădină. 2mena a apărut în prag. &e!a zărit şi s!a apropiat. ! Ce faceţi voi aici3 ! Punem ţara la cale. &e minunăm câte nenorociri i!au lovit pe români şi ne între/ăm de unde vin. ! 6i!aţi găsit răspunsul3 ! încă nu. -mitem ipoteze. 111 ! Aţi luat în calcul posi/ilitatea ca în 1untele etezat să e4iste o centrală similară celei din Africa de $ud prin care să se instige la rău3 ! !
Am rămas /locat. #ntuiţia feminină suprinde deseori. Am prins!o de mână şi am tras!o alături, pe /ancă5 ! $pune, fetiţă cu chi/rituri, cum ţi!a venit ideea3 ! &u mă cerţi3 ! 0eloc. $pune3 ! i!am um/lat prin lucruri. 1i!a atras atenţia o poezie.
Pământ şi Cer, Povestea străveche, -tern mister, 8ără pereche. =ând nesfârşit, 0ureri sfărâmate, $oare!n zenit, #nima /ate. 9e!am recitat uşor, ca pe un descântec. ! 7ere, nu ştiam că te ocupi de magie, m!a persiflat Cer! nescu. ! &u!i de glumit, Cernescule. 9e!am scris într!un moment când eram dărâmat de necazuri şi de lipsa de înţelegere a oamenilor din jur. #nteresant e faptul că imaginea mea poetică a fost confirmată de teoreticienii formării
! Asta
nu dă răspuns la între/ările noastre. Cine împilează fără milă românii3 6i de ce3 ! Asta vrei să ştii, 7araine3 împotriva noastră s!au unit majoritatea misticilor planetei. 6i nu întâmplător. Aici, în omânia, găsim răspuns la o mare între/are. Care3 ! ! Cum se face că românii au fost cel mai puţin afectaţi de magia asiatico!africană, care a impus falşi dumnezei3 în jurul nostru, toţi au fost influenţaţi de magia constelaţiei Câinelui 1are şi a alfa/etului /a/iloniano!arameic preluat de evrei. ! în concret3 ! ;eii vegetali sau animali au fost preluaţi de întreaga lume al/ă, mai puţin de noi. 0in această cauză, se încearcă impunerea zodiacelor. $ă ni!i impună măcar acum. &oi, însă, suntem ocrotiţi de 0umnezeul 2m
A scos din mapă o hârtie şi un pi4, începând să!mi e4plice complicatul mecanism după care se derulase viaţa lumii pământene. A ţinut!o aşa vreo oră. $u/ ochii noştri, ai mei şi ai 2menei, se destramă o vrajă. 7raja mistico!semantică. $u/ ochii noştri mureau zeii inventaţi de semito!hamiţi. $e destrăma reţeaua marelui şef israelit. 1ureau ursita, Harma, destinul, soarta, sudi/a, $chicHsal care înlănţuiseră europenii. 1ureau -lohEm, cu încifrările lor OahNe, OehoNa, :aN!Nah şi :adam. 1ureau şi încifrările lui -lohEm!OahNe strecurate în memoria europenilor su/ forma :ollE!Wood şi :ollE!7ergin. 1ureau zeii Noodo şi alte zeităţi inventate de primitivi. 1ureau zeii stelari dog!god, got, ri Speşte\ şi ceilalţi zei!animale sau vegetale. Ardeau legăturile astrale prin care noua ordine secularăD voia să impună oamenilor falşi zei, inventaţi în urmă cu *) de secole, de un re/el din neamul i/ri. Ardeau legăturile din vechea sferă cerească, dintre Caniş 1ajor, Perseu, Aries, :orion, aur, Peşti. Ardeau 1osadul, $hin!%et!ul, C#A şi 8$%!ul... Ardeau toate serviciile secrete /azate pe mistica vechilor zei afro!asiatici. $e pră/uşeau instituţiile şi interesele /azate pe magie şi vrăjitorie semantică. Ardeau poveştile sfârşitului de lume şi cauzele dez/inării omenirii. înţelegeam de ce mă pusese ;enadirt să schim/ numele constelaţiilor. 7enise timpul să înţeleg. &oua sferă cerească producea efecte. Altfel nu se putea e4plica /rusca iluminare a matrozului. &ici intuiţia strălucită a 2menei. ! $e năruie o lume, am murmurat eu. ! 0a, a confirmat Cernescu. $e năruie o lume falsă şi urâtă, /azată pe criterii formale, magico!semantice. Cine ne!a inspirat3 ! 2mul. re/uie să mergem acolo. &u poate fi 9eu. - 21" $ă aflăm mai multe. 114
! &u
cred că aflăm mai multe. -4traterestrii din prima e4pediţie nu ne vor dezvălui criteriile după care va trăi omenirea de acum încolo. ! 0aaa, am rostit eu gânditor. Am aflat însă ceva important. !Ce3 !
SALVAREA LUI AR(ORE în noaptea aceea, am adormit cu greu. =ândurile mă frământau. 0escoperirile lui Cernescu mă incitaseră teri/il. 6tiusem câte ceva despre procedeul i/rit de a selecţiona oameni pentru noua ordine seculară mondialăD prin verificarea corespondenţei dintre numele lor şi toteme astrale sau com/inaţii din alfa/etul sacruD. &u!mi imaginasem, însă, că minunata noastră lume putea fi schilodită în aşa hal cu magia semito!hamitică. Proporţiile dezastrului erau incalcula/ile. 2 mare parte din omenire, în special din lumea al/ă, era îndoctrinată cu formulele magice evreieşi. $ingur 0umnezeul 2m putea repara suferinţele produse de zeul! câine, :am şi susţinătorii 102 săi. în tăcerea nopţii, m!am rugat îndelung 0umnezeului 2m să salveze omenirea din ghearele zeilor semito!hamitici. Ca de!e/icei, răspunsul mi!a venit în versuri5 în faţă!i cale lungă 6i multe am să!ţi spun,
i/rice. 7iaţa continua să curgă după aceleaşi reguli sta/ilite de 1arii Creatori ai ei,
Am parcat la distanţă de câteva case de sediul rezidenţei şi am făcut restul drumului pe jos. în faţa sediului, câţiva /ăr/aţi din 2peraţiuni &econvenţionale discutau aprins. $!au întrerupt, ne!au salutat, apoi şi!au reluat conversaţia. &u se fereau, semn că situaţia se modificase5 nu mai aveam de cine ne teme. -ram la noi acasă, puteam face orice doream. >
Cremene se plim/a gânditor prin /irou. 8uma din pipă, un o/icei cu care se minţea că îşi afecta sănătatea mai puţin. A răspuns salutului nostru cam surprins de prezenţa 2menei. ! &u mai putem risca, am încercat eu o scuză. ! 0a, nu mai putem risca nimic. Ar/ore e prizonier. Aici duce o acţiune riscantă, pe cont propriu. 1!am lăsat încetişor pe scaun. &u!mi puteam lua privirea de pe faţa comandantului. 9a suprafaţă nu arăta mare lucru. 0edesu/t vuia furtuna. -ra răvăşit rău. Ar/ore era cea mai preţioasă moştenire de la %ătrânul. ! Citeşte" îmi întindea o jumătate de coală de hârtie, scrisă la calculator. Pro/a/il, o primise prin fa4. Conţinutul, scris în engleza comună, mă lămurea pe deplin. uşii ne propuneau un schim/ inaccepta/il5 secretul 2ctogonului contra eli/erării lui Ar/ore. îi cunoşteau valoarea şi jucau foarte tare. Condiţiile şi locul tratativelor, 1oscova, nu lăsa nici o posi/ilitate de întoarcere. 7isau să pună mâna pe secretul care domina lumea pământeană. ! &u!l putem lăsa în mâinile lor, 9aure" 9!ar ucide în chinuri. ! 6tiu. 0ar nici pe terenul lor nu e sănătos să ne avântăm. 1ai ales, fără Ar/ore. Cine îi cunoaşte mai /ine pe ruşi3 ! 9azarovschi. 9ipovean dar român de încredere. A lucrat în rezidenţa lui Ar/ore. 117 - în stare de sacrificiu3 ! ! Chiar atât de groasă!i situaţia3 ! 0oar nu crezi că ruşii ne invită la un zaiafet3 ! &u, nu prea le stă în caracter aşa ceva. Ce facem3
2rganizăm un comando şi plecăm să!l salvăm. Cu un pic de noroc, vom reuşi. ! u nu poţi merge, 9aure. re/uie să rămâi la conducere. 1erg eu" ! 1ergem toţi de care e nevoie. Cheamă!i pe 9azarovschi şi pe %ălai" ! 2 să crape de fericire ruşii când vor afla că!i folosim pe lipoveni. ! 6tiu ei de mult asta. Cheamă!i" Am pus mâna pe telefon şi am prins să!i scot din paturi. în jurul orei opt, eram adunaţi cu toţii în /iroul lui Cremene.
>>
renul şerpuia alene prin câmpia rusă. #er/urile stepei unduiau su/ vânticelul de vară. Călătorii /eau ceai şi mâncau plăcinte, discutând în gura mare. &umai eu cu 2mena tăceam. &u cunoşteam lim/a. Pozam în doi turişti englezi interesaţi de frumuseţile usiei. 0in când în când, câte un cătun cu căsuţe modeste, fără garduri, se 118 iţea printre pădurile al/e, de mesteceni. ! Atâta /ogăţie în jur şi atât de săraci oameni" mi!a şoptit 2mena. ! %lestemul /olşevismului. uşii au devenit luptători şi cuceritori. #n loc să muncească, se răz/oiesc. între ei sau cu alte
popoare. $piritul e4pansionist o să!i ducă la pieire. Ca şi pe americani, ca şi pe chinezi. Cine se lăţeşte prea mult crapă. ! Ce le lipseşte ruşilor3 ! 0orinţa de a munci. Prea puţini o au. !
&u e grozav. - foarte crud şi nemilos. Atenţie mare" 7oi fi vigilent. 9ovim şi ne retragem. Prin nord, 7arain. $ă nu uiţi" Prin nord" Contactul dintre lumi s!a întrerupt. 1!am trezit leoarcă de sudoare. $e făcuse foarte cald. renul intra uşor în gara 1oscova. #! am zâm/it complice 2menei şi am luat /agajul5 ! 8etiţo, începe marea aventură. $ă nu te miri de nimic" 6i să nu te temi de nimic, căci nouă ne!a fost dat să destrămăm cea mai teri/ilă conspiraţie planetară" ! 0acă zici tu... Cam prea /lândă pentru o luptătoare, am gândit eu, făcând semn unui ta4imetrist să se apropie. !
cameristăD pe hol, fi! lori la recepţie şi în faţa hotelului. Aşa desfăşurare de forţe mai rar. Am zâm/it la gândul cât de săraci eram noi la începuturile activităţii de eli/erare de su/ jugul /u/ul. uşii nu făcuseră niciodată economie când era vor/a de servicii secrete. 7isau să stăpânească lumea prin puterea informaţiei. Cineva le stricaseră planul. &oi, românii. 6i ei erau conştienţi de aceasta. &eîndoielnic, ne aşteptau cu pâine şi cu sareD. Am intrat în /aie, am dat jos jegul de pe drum şi mi!am pus un costum curat, scos din valiză. 2mena s!a pregătit meticulos, de parcă ar fi mers la o întâlnire de dragoste. 0upă aceasta, am co/orât în restaurant să servim masa. &e comportam foarte firesc. 6tiam că ruşii ne studiau, să afle de unde ne puteau apuca. 1ă îndoiam serios că aveau de unde dar era dreptul lor şă spere. Am lungit anume masa, să le dăm timp să se decidă. întâlnirea programată întârzia însă. încă nu se deciseseră. Am urcat în cameră şi ne!am culcat, să dormim omeneşte după o zi de călătorie. $eara am co/orât din nou în restaurant. Aceeaşi comportare din partea noastră şi din partea ruşilor. &e invitaseră la o discuţie de afaceri însă se temeau să se apropie de noi. A/ia către miezul nopţii a apărut un mesager. 1alohin se decisese. &e invita la tratative. 0e îndată ce am urcat în maşina care tre/uia să ne ducă la întânire, ne!au legat la ochi cu nişte eşarfe negre. $e temeau să nu aflăm cam ce se petrecea noaptea prin 1oscova. 0e parcă asta ar fi fost un secret de stat. :a/ar nu aveau ei că eu puteam vedea şi prin ziduri. 0a, am gândit eu, serviciile secrete ruseşti decăzuseră cumplit. &u mai aveau fanatici ideologizaţi, nu mai aveau eroi. 0oar funcţionari lacomi de putere şi avere. Aceasta îmi convenea de minune. $e putea manevra uşor printre ei. 0acă ştiai cum. 0upă vreo oră de mers, am co/orât şi, fără a ne dezlega ochii, ne! au condus într!o încăpere. Am recunoscut /unHerul lui 1alohin, în 121 care făcusem un raid cu Ar/ore. &e!au aşezat pe nişte scaune, în faţa unui /irou masiv. însoţitorii s!au postat de!o parte şi de alta a uşii. 8iguri dure, de măcelari. &u prezentau importanţă. îi aşteptam pe paranormali. 6tiam că ruşii aveau regimente întregi, instruite în ani
îndelungaţi. Printre ei, câţiva de care tre/uia să ţin seamă. Am aşteptat aşa vreo zece minute. Privind nepăsător în jur. $ă înţeleagă ruşii că ne durea în cot de toată mascarada lor. 1alohin a apărut însoţit de două gorile. Paranormale. &u grozave dar de luat în calcul, am gândit eu. 2mena a rămas pe scaun, eu m! am ridicat. ! %ine ai venit în 8ederaţia usă, 7arain" ! &u!i o plăcere, 1alohin. 0e nici o parte. ! 0irect, ca de o/icei, 7arain. ! Are rost să ne ascundem după deget3 0irect la tratative. ! Cum vrei. &oi am mai tratat odată, nu!i aşa3 $per să o/ţin un rezultat asemănător. ! ! Pofta în cui" $untem stăpâni pe situaţie. ! 8aceţi ce vrei cu ea. începem dacă îl văd pe Ar/ore. ! 8ără nu se poate3 !&u. 2aspeţii noştri au drepturile lor. Aduceţi!" ! A luat loc în faţa noastră. 2 studia intens pe 2mena. încă nu pricepea ce rol putea avea în convor/irile noastre. #!am prezentat!o simplu5 ! =arda mea de corp, 1alohin. $e numeşte 2mena şi ştie să facă multe. -ra un avertisment împotriva şotiilor la care îi um/la mintea. ! Aşaaa3 a făcut el. 8elicitări, doamnă" 2mena nu i!a răspuns. îl studia pe îndelete. Pro/a/il, simţise ceea ce simţisem şi eu. Cruzimea. 0ecizia de a ne suprima de îndată ce o/ţinea secretele cerute. -u n!am reacţionat în nici un fel. în jurul camerei, percepusem un câmp paranormal. 1ai mult ca sigur, ruşii adunaseră cei mai puternici paranormali, să ne înlănţuiască. &u eram de acord cu intenţia lor dar nu122 era cazul să!mi strig părerea în gura mare. Gocul se anunţa dur. -ram hotărât să!l câştig. Ar/ore a apărut însoţit de un singur gardian. îl umiliseră cumplit. îl tunseseră zero şi!l îm/răcaseră în haine de deţinut. Citeam pe figura lui suferinţele îndurate. $e ţinea însă tare.
=ata, 7arain3 9!ai văzut3 Putem începe3 ! $ă stea cu noi" Participă la tratative. 9i/ertatea lui contra celor dorite de voi. $!a strâm/at. &u!i plăcea deloc varianta. &u avea ce face, însă. 6tia că nu mă putea clinti din hotărârea mea. A apro/at din cap. Ar/ore a venit lângă noi, ne!a îm/răţişat şi şi!a tras un scaun. $e ţinea tare /ătrânul spai. 7arain, începem3 ! ! începe" ! $ecretul 2ctogonului contra eli/erării lui Ar/ore. Acestea au fost condiţiile3 ! Acestea sunt. ! îl ai pe Ar/ore. 7rem secretul. Cine şi când a înfiinţat 2ctogonul3 Cea mai /ună dezinformare e adevărul curat. #!am răspuns5 ! 2ctogonul a fost o diversiune pusă la cale de %ătrânul adu %oureanu pentru a determina puterile străine să!şi deconspire forţele şi mijloacele. ! &u vor/i prostii" 7oi e4istaţi şi acţionaţi pe toate fronturile. &e! aţi dezinformat, ne!aţi deconspirat oameni, ne!aţi distrus luptători. ! 0ar v!am făcut şi /ine, 1alohin. &u vouă, spionilor ruşi. Poporului rus. ! Ce /ine aţi făcut voi poporului rus3 ! 9!am dezlegat din magia i/rito!/a/iloniană. 0in zaua Cetus! %alena, prin care usia susţinea puterea a doi maganţi iudeo! americani, ocHfeller şi otschild. Asta nu e suficient3 ! Astea sunt aiureli, a încercat el să dezinformeze. 9!am pus imediat la punct5 ! 1alohin, nu vor/i prostii" 7oi aţi verificat pe calculator sistemul de manipulare a conştiinţelor omeneşti la nivel planetar. 6tiţi că, 123 după ultima schim/are a sferei cereşti, nu mai sunteţi influenţaţi de magia egipteană şi afro!asiatică. &oi am distrus sfera mistică prin care eraţi manipulaţi. !
A cugetat câteva clipe. $ă recunoască, oare3 îi citeam gândurile ca pe un ecran. ! Am citit ceva. #ncredi/il. ;enadirt nu e4istă" &ici e4ploratorii e4tratereştri din omânia. ! 0acă nu e4istă, de ce tratezi cu noi3 ! Pentru că deţineţi puteri ce întrec imaginaţia noastră. 9e!aţi descoperit fără ca Ceauşescu să cunoască. Poate că le!aţi primit de!a gata, de la americani. ! 7ă temeţi de ei, deşi aţi pus împreună câte un umăr la dărâmarea omâniei. 0upă cum vedeţi, n!aţi reuşit. 6i nu veţi reuşi, căci vechile legi de organizare a lumii s!au pră/uşit. ! 2ctogonul, 7arain" $ă!mi spui taina lui şi!l ai pe Ar/ore" ! 2ctogonul a fost o diversiune pentru a descoperi liderii noii ordini seculareD şi a le înţelege capcana. #!am descoperit apoi le!am distrus capcana şi forţa. Aşa sună legea e4tratereştrilor care ne!au instruit5 Când întâlneşti o capcană, intri în ea, o studiezi pentru a!i afla stăpânii, apoi o distrugi cu . tot cu stăpâni. &oi am distrus sfera mistică şi stăpânii ei din um/ră. Asta e tot. 1ă crezi sau nu, e tot. ! Atunci, cum vă numiţi cu adevărat3 Cum se numeşte organizaţia voastră3 ! &u ştim nici noi, 1alohin. $untem români şi luptăm pentru viaţa şi li/ertatea naţiunii noastre. Aceasta nu e suficient3 ! &u. $unteţi o organizaţie cu ramificaţii mondiale, cu centre conducătoare, cu un sistem informativ foarte /ine pus la punct. Posedaţi cunoştinţe pe care nici o putere mondială nu le deţine. 0e unde3 !! 0e la e4tratereştri. $unt e4act acolo unde am spus5 în munţii omâniei. 7ă studiază ca pe nişte insecte. 7!au descoperit sistemul de manipulare magică şi ne!au informat. Au găsit şi soluţia de distrugere a lui. 124 $e enervase. &ervii nu sunt un /un sfătuitor pentru un spion. 0in cauza lor, s!a deconspirat5 ! $istemul funcţiona destul de /ine. &umai voi, românii, nu intraţi în el. 0e ce3
Pentru că noi n!am fost îndo/itociţi de magia afro!asia! tică a sferei mistice. &u ne!am /otezat invenţiile cu denumiri din magia egipteană. &ici n!am crezut că putem cuprinde Pământul, cum aţi crezut voi, pe /aza particulei mir din sfera cerească. ! 1agia egipteană3 ! A fost, 1alohin. asia însemna spiritul $oarelui Sa!$oare, sia!spirit\. Americanii v!au copiat când a /otezat C#^, fără să ştie că naşii serviciului lor secret erau agenţii voştri ! Yim Phil/E, 0onald 1ac 9ean şi =uE %urges. #ar voi aţi continuat magia, /otezându!vă C$#. oate câte le!aţi făcut n!au nici o valoare căci le lipseşte susţinerea spirituală a poporului nostru. -chivalarea Ce$ele_e: s!a destrămat. A dispărut necesitatea pe care se sprijinea C$#. A dispărut echivalarea mistică, slavo!latină, C$ ` _ ` :. 2dată cu ea, a căzut şi pretendentul la tronul omâniei. Cel pe care l!aţi decorat cu Po/eda. 1ihai de :ohenzzolern. 0in nou a căzut pe gânduri. A trimis o gorilă după cineva. &!am înţeles ce voia. Ar/ore, însă, cunoştea /ine lim/a. 1i!a şoptit5 ! e suspicionează că!i citeşti gândurile. 7a aduce o paranormală specializată în această operaţiune. ! Pe 0juna sirianca3 Am fumat!o demult. &umele ei e anagrama lui Gudan iar originea naţională trimite la steaua $irius din Câinele 1are. $tea pe care ruşii şi!au pus mari speranţe, căci o mare parte din lim/ajul lor a fost influenţat de această constelaţie. A doua stea, 1irzam, le!a dat ideea dominării omenirii prin legea câinilor. $!au lovit de ceilalţi pretendenţi, catolicii din 7atican. 6i s!au sfârşit ca nişte câini. 1alohin ne privea suspicios. &e înţelegea ce discutăm dar numele 0junei îi trezise interesul. &u mă simţeam o/ligat să!i dezvălui nimic. 2amenii!oameni nu au o/ligaţii faţă de oamenii câini ai zeului olar!dolar. 1i!am încrucişat /raţele şi am aşteptat liniştit. =orila s!a întors însoţind o125 femeie între două vârste, /londă, cu ochii al/aştri, de oţel. &u era gospodină, asta se vedea de la o poştă. 1alohin i!a spus ceva pe ruseşte iar ea a înclinat capul. 7erificarea putea începe. $imţeam tentaculele femeii cum încercau să pătrundă !
prin câmpul meu energetic. 1i!am strâns câmpul la ma4im şi am aşteptat desfăşurarea evenimentelor. ! 6tii prea
multe, 7arain, a început 1alohin. 0acă ai fi fost de al nostru, am fi fost fericiţi. 6i tu ai fi fost mulţumit de cele ce puteam să!ţi oferim. ! $unt mulţumit de ce!mi oferă neamul meu. ! &ici nu te cunoaşte, 7arain" &u!ţi ştie numele adevărat, adresa, profesia. -şti un ilustru necunoscut. ! 6i3 Asta scade cu ceva importanţa faptelor mele3 -4tratereştrii, 7arain3" Cine sunt şi de unde au venit3 ! ! $unt zegetini conduşi de ;amol4e. entaculele energetice ale rusoaicei se z/ăteau neputincioase. Privirea ei grăia clar5 nu mai întâlnise un astfel de fenomen. 1alohin a e4plodat5 ! 6i asta este o minciună" &e!aţi pus pe gânduri prin formula din numele e4tratereştrilor şi a conducătorului lor. ! 0ar ştiţi că e4istă" &u şi!a putut ascunde gândul. 6tia de e4istenţa e4trate! reştrilor din Carpaţi. Aşa cum ştiau americanii, evreii, chinezii şi alte puteri. 9!am îm/oldit5 ! 6tii, nu!i aşa3 ! Asta ar putea e4plica multe, a răspuns el pe alături. Ce vor3 ! $ă ne lăsaţi în pace. 6i să lăsaţi în pace alte popoare cucerite prin luptă sau înşelăciune. ! 7arain, a/ia am ajuns la un echili/ru în viaţa planetară şi vii tu să ne spui că nu are nici o valoare. Cine te crezi3 ! &u are importanţă ce cred eu. 2rdinea e4traterestră a început să!şi producă efectele. 7a tre/ui să vă adaptaţi. 126 ! 6i dacă nu vrem3 ! 2u sunteţi în stare de un răz/oi împotriva e4tratereştrilor. Chiar dacă v!aţi uni forţele cu americanii şi alte rase influenţate de mecanismul dia/olic din 1unţii $corpiei.
1ecanismul dia/olic3 în sfârşitul, un secret pe care nu!l aflase, deşi trăise în imperiul său. -ra cazul să e4ploatez. ! 1alohin, îşi spun secretul iar tu îl eli/erezi pe Ar/ore. Acum" $tătea în cumpănă. îmi era din ce în ce mai clar că avea ordin să ne lichideze dar nu ştia cum. A început tentativ5 ! Ce se afla în 1unţii $corpiei3 !
mult nu l!am putut e4tinde. Ceva dur şi puternic se împotrivea. 6i mă apăsa în continuare. $imţeam sângele alergând prin vene. 0e ce nu suferă 1alohin3 Acesta era gândul care mă frământa. &ici 2mena nu părea afectată. Cât despre Ar/ore nici vor/ă. $e ridicase în picioare, gata de luptă. Aparatul acţiona selectiv. &umai asupra mea. Aşa fusese reglat. ensiunea se intensifica. însoţită de nişte vi/raţii stranii. $ângele vuia. 6i!a găsit o cale li/eră. A început să curgă într!o şuviţă su/ţire, din nas. în faţa mea, 1alohin râdea5 ! i!a dat /orşul, 7arain. ie, care te considerai cel mai al dracului spai neconvenţional. &u i!am răspuns. Am închis ochii şi!am început ritualul5 ! ;amol4e, 7iaţă şi moarte, 21, 21, 21... în aceeaşi clipă, din spaţii neştiute de muritori, o voce plăcută a repetat5 ! 2m, 2m, 2m... Parcă era un cântec. ensiunea mă strivea însă eu z/uram departe. Prin alte spaţii şi alte timpuri. în faţă mi!a apărut spaţiul invizi/il din etezat. &u era nimeni acolo, însă vocea continua5 2m, 2m, 2m... 1!a trezit o trosnitură puternică. Am deschis ochii gră/it să văd ce mai făcuseră ruşii. &u mai făcuseră nimic. în faţa mea, 1alohin ardea ca o păpuşă din cârpă. Acoperişul clădirii z/urase în aer. 0easupra se vedea Cerul al/astru, de vară. &imeni nu mişca. &imeni nu scotea o vor/ă. ! - timpul să plecăm. Ar/ore şi Cremene s!au ridicat să mă urmeze.
2ES -UI PIERDE URMA Când am ieşit din /unHer, am întâlnit iadul. $au ceva mai cumplit decât iadul. =ărzile fese/iste trăgeau cu tot armamentul din dotare. #nclusiv cu piese grele. 0in două puncte, le răspundeau arme similare. %ălaiul şi 9azarovschi îşi e4ersau talentele pe verişorii lor, ruşii. ! 0acă n!ai nişte lipoveni, cumpără!i" am rostit eu către Ar/ore. %ătrânul spai a zâm/it. Pusese mâna pe un pistol mitralieră din dotarea gorilelor fese/iste şi trăgea la punct fi4. &u scăpa nici unul. ! 2mena, e cazul să arăţi ce poate face 8ecioara de 8oc" 1!a privit neîncrezătoare. 8usese vor/a să nu ne folosim forţele supranaturale pentru a ucide oameni. 0in nici o rasă. Am convins!o5 8ă o pârtie de foc să putem ieşi" ! A ridicat palmele şi? a pornit incendiul. -u articulam selectiv, câte un gardist. în acelaşi timp, căutam insistent câmpul energetic al lui Cremene. Cu toţii, înaintam prin flăcările focului, ocrotiţi de câmpul meu energetic. Cremene a apărut printre flăcări, viu şi neatins. îşi e4tinsese /iocâmpul şi trecuse prin gloanţele duşmanilor. Către mine" a strigat el. ! Am sprintat cu toţii, ca la suta de metri. ! Prin fisură" a strigat el. Prin fumul dens, am zărit spărtura din gardul înalt, de /eton. &e! am rostogolit prin ea, ieşind din raza de acţiune a armamentului inamicilor. 1!a ridicat să studiez împrejurimile. Aveai ce vedea la lumina focului. 9ipoveanul, cocoţat pe o movilă de pietriş, cânta la clarinetul lui preferat, cu trei ţevi. 9azarovschi le servea rusnacilor rachete, dintr!un mini!lansator. ! etragerea" a ordonat Cremene cu voce tare. Cei doi luptători clasici au129 mai slo/ozit câte o rafală, apoi au pornit către noi. 2 camionetă de culoare /leumarin ne aştepta, cu motorul pornit. Am sărit la volan, avertizându!i pe ceilalţi5 ! &u mai trageţi, căci s!ar putea să atragem atenţia asupra noastră"
Am pornit în trom/ă pe singurul drum care se zărea în faţă. 1aşina z/ura ca o nălucă printre copacii pădurii. în spate, lipoveanul comenta5 ! 1ulţumescu!ţi, taică mare, că mi!ai oferit aşa prilej de cotonogeală" 0e mult nu m!am mai simţit atât de /ine. Cu toate că!s şontorog. ? Am aruncat o privire în spate şi i!am zâm/it încurajator, îmi închipuiam că!l durea. îl scosesem din spital înainte de vindecarea completă. într!o confruntare grosieră, aşa cum se anunţase cea din usia, era nevoie de oameni ca el. 9uptătorii cu mănuşiD nu făceau multe parale în contactul cu cruzii fese/işti. în faţă a apărut o /arieră păzită de un soldat din trupele speciale. Amărâtul ne!a făcut semn să oprim. =hinionul lui. #!am trântit un fulger direct din frunte. Cred că nu!l mai cunoaşte nici mama lui. Am mai înaintat aşa câteva?zeci de Hilometri, apoi am întâlnit o /ifurcaţie. &emarcată, /ineînţeles. încotro, 9aure3 ! ! Către patrie. ! Prin nord, 9aure. Aşa mi!a spus %ătrânul. ! - un ocol prea mare. ! în schim/, e sănătos. uşii nu ne vor căuta în direcţia aceea. Cremene a despăturit o hartă şi a studiat!o îndelung. -u n!am mai aşteptat decizia sa. Am devansat!o, luând direcţia nord. Aşa cum simţisem eu că va fi /ine. &u m!am înşelat. #n scurt timp, am găsit tă/liţa indicatoare dintre ;agorsH şi Ylih. Am virat la stânga, către Ylih, am tras pe dreapta şi l!am invitat pe lipovean5 ! &u!ţi surâde un colăcel pentru câteva sute de Hilometri3 ! 6i dacă ies cialavecii în faţă3 -u şi rusa suntem două noţiuni care n!o să ne întâlnim nici măcar la infinit. ! &ici să cânţi nu ştii3 130 ! %a da. Am însă unele du/ii că lim/a în care cânt e rusă. ! &ici o grijă" în caz că ies cialavecii la drumul mare, le ţine 9azarovici un spici. 0in gură sau cu mitraliera, după cum o fi cazul. ! în regulă, piciule" Ce să cânt3
&u ţi!a transmis Cernescu /alada lui $imi monarhistuB3 ! Cum să nu" 0aB nu!i în ruseşte. ! Asta nu înseamnă că monarhia nu e inspirată de ruşi. Aşa!mi spune mie îngeriţa mea veghetoare. %ălaiul a început să murmure cântecelul lui $imi monarhistu. 1aşina mătura şoseaua cu farurile.
! Asta
e cunoscută deja. elepaţii care au influenţai apariţia partidului moldovenilor au fost pregătiţi în ransnistria.
! &u
e nevoie să mergem până la ei, lipa. îi putem trosni direct din munţii noştri. recem prin foc întreaga conjuraţie şapirită. $ă!i învăţăm minte odată pentru totdeauna. ! Adică, pe lim/a noastră, să le oferim câte un dric şi un giulgi. ! Cam aşa ceva, %ălaiule. =luma s!a terminat. &u puteam permite să înceapă secesiunea. &ici să acceadă la domnie dudele monarhiste. ! 7ise, vise, ne!a întrerupt Cremene. Cum identificăm paranormalii ruşi care acţionează împotriva omâniei3 ! Cine nu!i ştie3 Cu e4cepţia $#!ului şi liderilor naţionali, cam toţi cetăţenii români s!au prins că e4trasensoriiD, /io!terapeuţii şi vindecătoriiD veniţi dinspre est au fost şcoliţi la Y=%.
;amol4e, viaţă şi moarte" 21" 21" 21" 21" 21" în spate, simţeam câmpul energetic al lui Cremene. $e întărise şi pulsa. $emn că era gata de atac. 9azaroschi introdusese rachetă pe ţeavă şi armase. 2mena se ridicase în genunchi, gata şi ea de atac. %ălaiul a pus frână şi s!a întins după clarinetulD cu trei ţevi. 8redona5 în pădure voi cânta o serenadă,
! <şurel,
ca şi cum aş transporta ouă, m!a asigurat lipoveanul. Am trecut cu /ine de Ylih. în faţă se întindea şoseaua pustie. Ar/ore a trecut în faţă, alături de %ălai. Căuta un refugiu pentru timpul zilei. Aproape sigur, ruşii erau puşi pe hăituială. &u economiseau forţele. 0in sateliţi, puteau identifica maşina cu destulă uşurinţă. 1ai făcuseră ei pozne de acest fel, când îl vânau pe 0udaev. Am mers în această formaţie circa jumătate de oră. ! Pe aici, a indicat Ar/ore un drumeag de ţară. %ălaiul s!a înscris ascultător pe direcţia arătată. 1aşina se zdruncina din toate încheieturile, căci drumul era desfundat. $e cunoştea că nu circulau prea des pe el. Am trecut câteva cur/e, am co/orât într!o vâlcea, apoi am urcat un deluşor. Cam la trei!patru Hilometri în faţă se zăreau câteva case. ! 2prim aici, a decis Ar/ore. Putem supraveghea întreaga zonă. #ntrăm în pădure şi ne facem nevăzuţi. actica noastră dintotdeauna. Am de/arcat şi, pentru a preveni eventuale suspiciuni, am întins pe iar/ă câteva pături. 2ricine ne!ar fi văzut, ne!ar fi crezut nişte orăşeni veniţi la aer curat. $oarele se ridica încet, încet. &e!am culcat şi am tras un pui de somn. 8ără veghe. -ram prea /ine înzestraţi încât să nu simţim prin somn apropierea unui individ cu gând rău. &e!a trezit vuietul avioanelor de vânătoare. ;/urau la joasă înălţime, semn că filmau sau căutau ceva. %ănuiam noi ce căutau dar nu eram de acord să găsească. Am tras maşina su/ coroanele ar/orilor şi!am învelit!o /ine cu crengi. ! $e z/enguie gealaţii lui #van, a o/servat %ălaiul. ! 7ai de capul lor" Caută acul în carul cu fân. ! &u prea avem noi feţe de ac, dar treacă!meargă. estul zilei s!a scurs fără pro/leme. 2dată cu lăsarea serii, 135
am făcut plinul rezervorului, din canistele pregătite din timp şi am pornit către Yalinin. $ingurătatea stepei ruseşti ne convenea în acest caz. &u ne între/a nimeni de sănătate. Către miezul nopţii, am găsit o /enzinărie deschisă şi am refăcut provizia de car/urant. Am trecut apoi în viteză prin Yalinin. -vitam cât puteam contactul cu localnicii. 0iscutam /ana! lităţi, căci nici de discuţii serioase nu ne ardea. 2 stare de tensiune ine4plica/ilă plutea în aer. Conştiinţa faptului că erau urmăriţi de forţe superioare numericeşte ne dădea un sentiment straniu. &u frică. &ici nesiguranţă.
133
îi pun pe toţi mangosiţii de!a lungul drumului.
134
7raja verde. 0in această cauză, n!am putut vedea mai departe. 6i nici cunoaşte câte cunoaşte un om adevărat. ! 1!ai învăţat destule, părinte. ! i!am făcut şi mult rău, 7araine. în viitor, vei înţelege răul pe care ţi l!am făcut. &u vei mai suferi, însă. 7raja verde s!a destrămat. ! Ce a însemnat vraja verde, părinte3 ! 7raja naturii vegetale. A fost foarte puternică pe această planetă. ! 0e unde a venit3 ! 0in vechiul zodiac, cu centrul de greutate în rac. $e manifesta la ma4im prin culorile portocaliu şi verde. 6i ce tre/uie să fac eu, părinte3 ! &imic. - ultimul serviciu pe care ţi l!am făcut. Am distrus vraja racului portocaliu!verde. Ai scăpat de su/ povară. 2dată cu tine, au scăpat toţi românii. ! Cine ne!a înlănţuit în această vrajă3 ! Gules 7erne.
135
1!am trezit cu între/area5 Cine a dete!minat t!e4i!ea Om&*&i5 E6t!ate!e7t!ii sa& Te!!a, s+e!iat" c" n& mai +&tea ine .!#ne*e, c"ci oamenii s"*/"ticii e!a& +e ca*e s-o disti$g"5 &!am aflat răspunsul imediat. 9!am aflat mult mai târziu, de la fiinţa supremă, înzestrată cu voinţă şi conştiinţă, cu inteligenţă şi creativitate, 21<9. Afară se crăpa de ziuă. 0in discuţiile dintre Ar/ore şi %ălai am înţeles că ne apropiam de &ovgorod şi tre/uia să ne ascundem din nou. #!am lăsat să rezolve pro/lema ei singuri. -u am învelit!o pe 2mena cu scurta mea şi m!am întins din nou, să cuget la minunile aflate. Prin minte îmi um/lau discuţiile avute cu e4tratereştrii din diferite rase. oţi îmi vor/iseră de strania comportare a 8orţei 7ii. 0e decăderea e4pediţiilor de e4plorare trimise de ei. #ată că pro/lema îşi aflase răspuns, pe cale paşnică şi fără să ne fi aşteptat. în faţa mea se dezlegau mari enigme ale vieţii pământene. înţelegeam perfect primul sistem de comunicare din materia vie. 2 ipoteză tul/urătoare devenise certitudine5 spiritele nevăzute ale vegetalelor şi animalelor influenţau viaţa omenească într!o măsură destul de mare. 0e aici se născuseră totemele vegetale şi animale. 0e aici izvorâseră zodiacurile vegetalo!animaliere, în care oamenilor li se rezervase un rol secundar. 7egetalele şi animalele erau mai apropiate de =eea, mai /ine adaptate la viaţa de tip confruntare. 0in cauza aceasta, oamenii care le cădeau în vrajă, acţionau ca nişte ro! /oţi. înfrăţirea cu viul vegetalo!animal şi cu inanimatul mineral, pe care preotul 0emian o practicase pe mine, avea avantaje şi dezavantaje. 2 astfel de înfrăţire era mai potrivită pentru viaţa 12 săl/atică. 7iaţa socială, proprie numai oamenilor, se desfăşura după alte legi. 9egi ale căror acţiune fusese frânată de radiaţiile invizi/ile ale mineralelor şi de forţa vegetalo!animală. 2menirea era în cumpănă iar eu cunoşteam posi/ilitatea de salvare. 1i!am amintit de e4traterestrul din etezat. #ndirect, ne avertizase de posi/ilitatea căderii în primitivism şi săl/ăticie. &e îndemnase să trăim viaţa omeneşte, după legile conştiinţei şi voinţei omeneşti, reprimând impulsurile rele şi dominând instinctele. 1i!am pus în gând să!l reîntâlnesc. $ă aflu cât mai multe despre o pro/lemă
136
care mă frământa de multă vreme5 Cum să procedăm pentru a nu afecta viaţa altora în mod inconştient3 $tudiile de psihologie, prezentate de Cernescu, demonstrau fără greş faptul că inconştientul fiecărui cetăţean al planetei afecta cel puţin altă persoană, dacă nu cumva mai multe. în el erau înscrise reguli necunoscute de.lovire a unor persoane din alte încrengături psiho!energetice sau rasiale. 0intr!un punct de vedere, inconştientul juca rol de factor aleatoriu şi necunoscut al sorţii. Când am ajuns cu gândul la acest punct, îmi mine au e4plodat versurile. 9a fel ca în alte ocazii, izvorau din adâncurile creierului, direct făcute5 8iu al 2mului şi!al vieţii, #ată!te trecut de poartă, Ai învins răceala gheţii, &u mai ai destin sau soartă, Ai zdro/it o Harmă crudă, 6udi/a, fate şi schicHsal, încă, înţeleaptă ţi! e gândirea, 1ult înaltă şi adâncă... 1!am scuturat din reverie şi am privit în jur. %ălaiul trăsese maşina pe un clin de deal, într!o pădurice rară. Cam greu să nu fim o/servaţi, însă altceva mai /un nu se zărea pe o rază de câţiva Hilometri. Am co/orât, ne!am întins şi am început să pregătim masa. Am mâncat pe îndelete, apoi ne!am întins la um/ră, să ne odihnim. 2mena s!a strâns la pieptul meu, cuminte ca un copil. încet, să n!o audă ceilalţi, mi!a şoptit5 12 ! Crezi c!am scăpat3 X ! 0a, am scăpat. Cu câteva minute înainte de a opri, am avut o intuiţie. Am auzit clar versurile prin care eram dezlegat de sudi/a. Cred că ştiu a cui voce a fost. 6i ce înseamnă aceasta3 ! ! &imic rău nu mi se poate întâmpla pe teritoriul rusesc. $unt jnai tare decât soarta lor. ! înseamnă că, după ce ieşim de pe teritoriul lor, am terminat cu ei.
137
&!am terminat. în nemărginita sa înţelepciune, 0umnezeul 2m a distrus puterea testamentului ţarului Petru. uşii au scăpat de /lestemul cuceririi, însă nu se vor linişti imediat. în următoarele luni, vom dejuca secesiunea planificată de transnistreni şi de instigatorii lor de la 1oscova. Cum se va rezolva această pro/lemă a omâniei3 ! ! Pe cale paşnică, 2mena. Printr!o înţelegere pu/lică, între români, ruşi şi ucrainieni. Cu e4cepţia semănătorilor de vraj/a, toate părţile vor fi mulţumite. $e va instaura pacea între naţiunile noastre. ! -şti sigur3 ! 8oarte sigur. Aşa e scris în cartea vieţii planetare. 7iitorul va confirma varianta mea. $oarele se ridica sus, tot mai sus. &e!am întins pe pături, să lenevim. Am aţipit pe nesimţite. 1ă legănam în /raţele somnului, când am simţit o uşoară panică. îngeriţa veghetoare trăgea clopotele de alarmă. Am deschis ochii lent, fără să mă mişc. 9ângă mine, Cremene proceda la fel. ! Vi simţi, 7araine3 ! îi simt. 7in concentric. Clasici şi paranormali. ! Am fost urmăriţi tot timpul. ! 0in sateliţi sau din staţia or/itală 1ir. ! Asta înseamnă că aviaţia nu mai poate întârzia nici o clipă. &e vor ataca cu tot ce au în dotare. ! 0e unde ştii3 0in planurile capturate. &u ne mai suportă nici o secundă. ! 6efii lor au ordonat să ne facă12 fărâme. ! 0ar noi nu putem ajunge în starea planificată de ruşi. ! -4act, 7araine. $oluţia3 Am cugetat câteva clipe. -4ista o soluţie. #!am e4pus!o scurt5 1urim şi ruşii se /ucură că au scăpat de noi. #ar noi înviem în ! lumea noastră. &e pierd urma. ! 0a, a apro/at Cremene. - o soluţie. &oi putem face saltul în timp şi spaţiu. Ceilalţi3 ! 6i 2mena poate. !
138
&u mi!ai spus. Ai aflat acum. $untem trei la trei. Ar tre/ui să reuşim. &e!am trezit pe furiş tovarăşii de e4pediţie. 9e!am e4plicat pe şoptite ce urma să facem. &u făceam mişcări /ruşte, să nu fim o/servaţi de instrumentele de spionaj ale ruşilor. 0upă circa zece minute, am simţit câmpurile paranormalilor ruşi. încercau să ne /locheze la sol, în scop de a ne distruge. Am răspuns imediat, cu foc din palme. Ca la comandă, rachetele au prins să /răzdeze Cerul. în urma lor, aviaţia de vânătoare. &e atacau de parcăB am fi fost cea mai puternică redută planetară. =loanţele ţiuiau prin preajmă. 8ără efect, însă. -4tinsesem câmpurile energetice şi le opream înainte de a ne atinge. Aceeaşi soartă o aveau şi rachetele lor. în jurul nostru vuiau toate de zgomotul /ătăliei. 0acă am fi vrut, am fi putut rămâne mult timp în câmpul nostru energetic, ca într!o cetate ine4pugna/ilă. Această situaţie mi!a sugerat ideea să ridicăm deasupra ţării noastre un câmp energetic impenetra/il, prin care să nu mai pătrundă nici o armă. 9a moment, însă, admiram eforturile ruşilor de a ne şterge de pe faţa Pământului. ! Cam cât putem rezista, 9aure3 ! 0umnezeu ştie. -nergia din noi se poate prelungi la nesfâşit. ! 7om o/osi. !-i vor o/osi înaintea noastră. 9asă!i să!şi facă numărul" Am rezistat su/ canonada rusească circa două ore. Ceea ce se întâmpla nu mai era luptă. -ra răz/oi în toată regula. $e apropia 12 momentul final. ! $lă/iţi uşor câmpul" a ordonat Cremene. Ca şi cum am fi o/osiţi. Am slă/it câmpul lent, permiţând paranormalilor ruşi să înainteze. #n câteva minute, erau la mai puţin de o sută de metri de noi. $uficient pentru ceea ce voiam noi să vadă şi să raporteze. M Acum" a ordonat Cremene. #n secunda următoare, camioneta noastră z/ura în aer, cuprinsă de flăcări. în jurul ei, e4plodau muniţiile lăsate de %ălaiul şi ! ! !
139
9azarovschi, precum şi /om/ele lansate de aviaţia rusă. 2 imensă perdea de foc cuprinsese clinul pe care ne aflam. #n jurul nostru, flăcările dansau vioaie. !B$alt" &e!am prins de mâini şi am dispărut. în urma noastră nu rămânea nimic. 8ese/iştii ne pierduseră urma. Credeau că am murit în timpul e4ploziilor. Aceasta am aflat!o însă mai târziu, când am citit rapoartele interceptate de agenţii noştri.
OMUL DIN CARPATI &e!am trezit într!o pădurice, lângă un drum de ţară. &!aveam nici cea mai vagă idee cam pe unde am putea fi. &e!am făcut inventarul. Aveam o singură armă, tunul %ălaiului şi nici un fel de echipament. 0ocumentele de identificare erau tare pestriţe. -u şi 2mena păstrasem paşapoartele englezeşti. Pentru Ar/ore şi 9azarovshi nu ne făceam grijă5 ştiau lim/a rusă şi posedau acte de cetăţeni ruşi. Cremene şi %ălaiul, mai prevăzători, îşi confecţionaseră documente ruseşti, ucrainiene şi nemţeşti. Cam dificil de e4plicat cum se adunase o astfel de companie. &ici nu intenţionam să e4plicăm cuiva ceva. #ntenţia noastră era cât se putea de clară5 să ne strecurăm neo/servaţi din 8ederaţia usă. $peram ca tre/urile să meargă foarte /ine. Adică, să iz/utim să!i inducem pe ruşi în eroare, să ne creadă morţi. 12 împrejurimile iar noi ne!am întins la Ar/ore a plecat să cerceteze sfat, în jurul valizei de documente sustrase de Cremene din sediul 8$%. 9azarovschi ne traducea ceea ce i se părea mai important iar noi ascultam cu urechile ciulite. 0acă n!am fi văzut cu ochii noştri, negru pe al/, am fi crezut că visam. &u încăpea nici o îndoială. 6ta/ii ruşi împreună cu liderii americani cola/orau pe şest pentru dominarea întregii lumi. îşi împărţiseră sferele de influenţă. &u!ţi tre/uia pregătire informativă specială pentru a înţelege că iudeo! maso! neria îi ţinea în hăţuri pe cei doi /idivii. Cea mai scâr/oasă
140
chestie consta în penetrarea conducerii religioase ortodo4e şi catolice, în scopul supunerii lor noii ordini imaginate de cele două puteri pământene. Ce să mai lungim vor/a3 #udeo!ma! sonii se jucau de!a zeii pe planetă. -4ploatau informaţiile rămase de la /u/uli, în scop de a făuri un imperiu mondial ocult şi financiar. Ceea ce nu ştiau iudeo!masonii era faptul că, la rândul lor, erau manipulaţi invizi/il de mecanismul destinuluiD din 1unţii $corpiei, pe care tocmai îl distrusesem. ! Ce se va întâmpla când francmasonii vor descoperi că au fost manipulaţi3 ? ! 7or lătra la 9ună, precum =rivei, a răspuns lipoveanul. $ă crezi că ai în mână omenirea şi o învârţi cum vrei tu şi, deodată, să constaţi că eşti în fundul gol, în faţa unor oameni care hohotesc de râs. Ce le! am mai tras!o" ! Cum scoatem omânia din şerpăria asta a lui #uda3 Cremene pusese punctul pe i. &u mai aveam nici o îndoială că o mare parte din liderii români fuseseră manipulaţi prin telepatie să adopte decizii contrare intereselor naţionale. 2rice om cu creier sănătos putea vedea comportamentul de ro/oţi al acestora, manifestat în special în vor/irea greoaie, gândire lentă şi încăpăţânare de catâr. ! Adevărata putere e invizi/ilă, 9aure, am răspuiia cu. &oi suntem singurii români care ştim s!o folosim. Apelăm la e4tratereştri şi stricăm jocurile făcute deja. $e va isca haos. ! ! Pentru scurt timp. 1onarhiştii şi ro/otizaţii se vor prăpădi în haos. #n urma lor, vom clădi o12 lume a vieţii normale. ! $ă!l consultăm pe ;amol4e" ! &u numai, 9aure. îţi aminteşti de cei din etezat3 0a. - ceva care mi!a scăpat3 ! ! 9aure, nu e cazul să ne îngâmfăm, însă o parte din eve! nimentele planetare sunt determinate din acea zonă. Am studiat pe îndelete situaţia. re/uie să ne întoarcem acolo, în etezat. $ă!i cerem e4traterestrului e4plicaţii amănunţite. Această idee vine de la Cernescu3 !
141
0a. Acolo, în etezat, e4istă o forţă ine4plica/ilă care atrage gândurile multor creatori. 0e e4emplu, tu de ce ai plecat e4act în etezat3 Puteai pleca în munţii natali, în Apuseni, în %ucegi... Cine te!a chemat în etezat3 Cine !a atras pe $adoveanu3 Cine a atras imaginaţia lui Gules 7erne3 Cine3 ! $oarta lumii se joacă prin oameni aleşi de 8orţa din etezat3 ! Cel puţin o parte. Acolo, în preajma ruinelor $armisege! tuzei, se află ceva imposi/il de înţeles de mintea omenească. ! Atunci, cum vom înţelege noi3 ! &oi ştim mai multe decât oamenii o/işnuiţi. Poate că vom înţelege. $untem datori să încercăm. &u pierdem nimic dacă încercăm. Cremene căzuse pe gânduri. $e frământa şi el de între/ări fără răspuns. Acolo, în etezat, întâlnise 8orţa ece care!i dăruise puterea de a hipnotiza, de a face salturi în timp şi spaţiu şi a lovi cu fulgerul al/astru, o armă psi de temut. 0upă câtva timp, a dezvăluit sursa nedumeririi sale5 ! Ceauşescu se simţea atras de aceeaşi zonă.
142
Amestecul nostru de engleză şi franceză ne situa în poziţia pe care o pretindeam5 turişti străini în călătorie către ţările /altice.
12
143
$eara târziu ne!am aşezat să luăm o cină serioasă la un restaurant din PsHov. în timp ce mâneam, prin restaurant a trecut o patrulă de politie. Controla prin sondaj documentele celor din local. Pro/a/il, urmăreau traficanţi de armament sau stupefiante. 0upă perestroiHă, astfel de activităţi erau foarte o/işnuite în usia. &oi am trecut neo/servaţi, fapt ce ne!a dat siguranţa că hăituiala se terminase. Cu starea de spirit mult mai /ună, ne!am pregătit să trecem frontiera în 9etonia. #n acest scop, am şterpelit un 1ercedes strălucitor şi am întins!o către frontieră. Conştiinţa se făcea că plouă. &e e4plica originea nu tocmai cinstită a autoturismului. 0e la hoţi nu!i păcat să furi, mai ales dacă eşti la strâmtoare. Am făcut un scurt popas la Ale, să ne dezmorţim. Circulasem cam înghesuiţi dar cu astfel de chestii eram învăţaţi. Am ezitat un timp, dacă să ne cazăm sau nu. Am optat pentru un somn în aer li/er, departe de ochii primejdioşi. &u mai aveam gra/ă, aşa că am dormit până târziu, către prânz.
>> 102 Câteva zile am trândăvit. 9a propriu. &e refăceam după încleştarea din usia. 1!am plim/at cu 2mena prin parcuri, am văzut filme laolaltă cu puştimea, am tras o fugă până la munte. Cremene se retrăsese în singurătatea sa şi studia documentele sustrase de la ruşi. 1ai mult ca sigur, creiona planul de contracarare a diversiunilor puse la cale de ruşi. &u mă aşteptam la prea multă pace în lunile următoare. omânia era înghesuită pe neo/servate din toate părţile. 8iecare venea să ia ceva, să ceară ceva. &imeni, să dea, să ofere un sprijin dezinteresat. -ra timpul să se ivească 2mul
capa/il să înţeleagă comple4itatea situaţiei planetare şi să găsească soluţiile de scoatere a ţării din impasul în care se z/ătea de aproape opt ani. &u mai era vreme de pierdut. Cursul evenimentelor era din ce în ce mai primejdios pentru viitorul omâniei şi al românilor. oate astea le cugetam, în timp ce mă odihneam împreună cu 2mena. 7remea lupilor singuratici se terminase. 7enise vremea 21<9<#. A 21<9<# şi!a oamenilor. Pământul tânjea după ordinea pe care numai 9egea 21<9<# o putea impune. 0upă trei zile, m!a convocat Cremene. Am plecat ca gândul şi ca vântul. 6tiam de ce mă chema. -nigma din etezat îl frământa şi pe dânsul la fel de tare. 7enise timpul să ne apropiem de ea. $!o înţelegem cât de cât. îi venise rândul. ;dro/isem vraja semito! hamită, înţelegeam mult mai multe decât #a începutul luptei. Puteam înţelege enigma din etezat. în /iroul lui Cremene l!am găsit pe Cernescu. 8uma gânditor, cu privirile într!un document. $tudia sinteza e4plorării din etezat şi îşi făcea note. 1i se părea normal să fi fost invitat şi el. Avea largi cunoştinţe în domeniul astronomiei, istoriei şi vechilor religii. Putea fi de folos. ! Ce faci, frate3 l!am trezit eu din studiu. ! îmi pun între/ări şi încep să înţeleg răspunsurile. i se pare normal să e4iste între/ări fără răspuns3 !
#nteresantă şi asta, Cernescule" ! Am scris!o. &e mai interesează adevărata istorie a omenirii pământene. Cum au apărut rasele, care au fost centrele de civilizaţie e4traterestră şi cum pot fi împăcate ele. ! 0a, cauzele conflictelor dintre rasele primordiale tre/uiesc eliminate. &oi purtăm povara inconştientă a unor conflicte străvechi, care ne opreşte să evoluăm într!un mod corespunzător. ! Ce ar mai tre/ui să Dîntre/ăm3 #ntrarea lui Cremene ne!a întrerupt discuţia. Comandantul a luat loc la /irou, ne!a zâm/it şi a între/at5 -i, aţi pus ţara la cale3 ! ! Am fi4at între/ările pe care intenţionăm să le punem e4tratereştrilor din etezat. ! 0aaa3 ;amol4e mi!a spus că nu e cazul să ne frământăm atât. Cunoaşte răspunsurile la între/ările noastre. Putem merge la dânsul. #ntervenţia lui Cremene ne!a descumpănit. -4traterestrul din etezat ne spusese că veghea în munţii noştri de multe milenii. încă dinaintea naşterii lui ;amol4e. ! re/uie să respectăm ierarhiile, a su/liniat Cremene apăsat, să înţelegem că nu suntem de capul nostru. ! Atunci... ! 1ergem împreună. oţi trei. 8iecare are ceva de între/at, nu!i aşa3 ! Avem. Cum procedăm3 102 1âine dimineaţă, plecăm împreună. - /ine3 ! ! 8oarte /ine" Am mai fumat o ţigară împreună, apoi ne!am despărţit să ne pregătim de drum. !
>
1untele $acru nu!şi schim/ase cu nimic înfăţişarea. 9a fel de singuratic şi, în aparenţă, /anal. Cine ar fi /ănuit că în adâncurile sale era ascunsă o centrală a e4ploratorilor e4tra! tereştri3 Am aşteptat
cuminţi să se deschidă poarta şi am pornit prin tunelul străjuit de e4ploratori zegetini. 0in centrală se auzeau voci omeneşti, semn că ;amol4e nu era singur. Am intrat şi ne!am prezentat regulamentar. ;amol4e ne!a răspuns cu o înclinare a capului şi a continuat să discute cu oamenii săi. 0upă vreun minut, i!a e4pediat cu un semn din mână şi ne!a invitat să luăm loc. &e!am aşezat în cerc, în jurul pupitrului centralei de comandă. ! Ce vreţi să ştiţi, oamenilor3 A răspuns Cremene5 ! 1ulte între/ări fără răspuns ne frământă. Prima este stringentă5 0e ce nu apar modificările pozitive planificate3 7iaţa românilor nu evoluează deloc favora/il. ! 7iaţa oamenilor evoluează e4act cum tre/uie. ămăşiţeje trecutului se elimină treptat, în cadrul unor confruntări. în fiecare creier omenesc e4istă puternice reminiscenţe ale mecanismului de gândire mistic, /azat pe sfera mistică şi religii. Curăţarea creierelor de aceste legături inconştiente durează mult. 7rem să salvăm cât mai mulţi oameni. ! 1ecanismul destinului a fost sfărâmat. &u mai e4istă. &u era normal să scăpăm de influenţele sale nefaste3 ! -li/erarea creierelor de legăturile astrale false durează. &u vă gră/iţi, căci oameni nu sunt maşini sau calculatoare" &u le putem şterge programele involutive în mod /rusc, căci ar fi dezorientaţi. înlocuim treptat legăturile mistice cu legături ştiinţifice, adevărate. 7iaţa omenească evoluează pe direcţia sănătoasă. 7om merge undeva pentru a vă e4plica 102 situaţia actuală. &e!am ridicat şi am pornit pe urmele dânsului. Culoarul înclinat îmi era cunoscut. 0ucea către camera marii stele. 9umina s!a aprins odată cu intrarea noastră. Camera în care /ătrânul 0emian mă făcuse om era luminată ca ziua. în centrul ei, nu mai era nimic. 0ispăruse misterios număr n. Asta am şi spus5 ! A dispărut constanta n. ! -ra normal să dispară. Pe /aza lui, se construiau sferele mistice.
geometrice. 7iaţa omenească nu evoluează după formule geometrice, matematice sau litrice. ! înţeleg, ;amol4e. înseamnă că de aici se conducea una din sferele mistice. în loc de răspuns, ;amol4e mi!a arătat cele ) scaune de piatră. ! îmi amintesc, ;amol4e. -rau patru /ăr/aţi şi o femeie, sim/olizând constelaţiile umane. 8emeia m!a trimis în frontiera dintre viaţă şi moarte, să!mi aflu strămoşii. 0e ce s!a purtat rău cu mine3
102
Pentru că nu făceai parte din nici una din rasele cunoscute. Potrivit vechiului zodiac, =emenii reprezentau cele două rase europene, profund metisate. 8emeia sau 8ecioara reprezenta rasa roşie. $ăgetătorul, rasa neagră şi 7ărsătorul, rasa gal/enă. Cei vechi nu cunoşteau e4istenţa rasei din care te!ai născut tu, deoarece foloseau criterii formale de împărţire a pământenilor. &u o/servaseră că toţi pământenii sunt făcut după acelaşi model. $trămoşii tăi au fost dintr!o e4pediţia secretă, necunoscută de urmaşii săl/ăticiţi ai e4! pediţiilor precedente. ! înseamnă că una din cauzele conflictului planetar se găseşte în lupta dintre urmaşii e4pediţionarilor3 ! -4act. 7eţi afla o mare taină.
1
5
Cercul zodiacal a fost o altă tendinţă re/elă de a regulariza şi tipiza realitatea universală.. 7ă daţi seama de eroare3 în loc să studieze realitatea universală şi să se adapteze ei, re/elii pământeni au încercat s!o recreeze ?după mintea lor, împărţind elipsa zodiacală în * părţi egale. în realitate, elipsa zodiacală trece printr!un număr foarte mare de stele, grupate convenţional în ) constelaţii, situate la distanţe inegale unele de altele. 0in această cauză, lunile şi zodiile nu corespund realităţii universale. 9unile nu tre/uie privite altfel decât ca unităţi convenţionale de timp iar zodiile, invenţii mistice. 7oi ştiţi că orice convenţie are puterea numai între părţile care o încheie sau o acceptă. 7oi nu sunteţi oameni convenţionali, astfel că nu sunteţi supuşi convenţiei /a/iloniano!i/rite sau altora care au întocmit zodiace şi horoscoape. 7oi trăiţi după legea vieţii omeneşti adevărate. ! înseamnă că de aici se determina mersul lumii pe /aza vechiului zodiac. ! 7arain, nu numai de aici. în etezat e4ista un mecanism similar, /azat pe vraja verde, vegetală şi pe lucruri inanimate. Acum înţelegeţi cine !a inspirat pe Gules 7erne când a scris Ra4a $e!de şi Caste*&* din Ca!+ai0 0upă cum vedeţi, în cele două zodiace, 2mului i se oferea un loc minor, astfel că unii oameni treceau prin viaţă su/ influenţa forţei nevii sau vegetale, alţii, prin a celei animale. 8oarte puţini descendenţi ai vechilor e4tratereştri au reuşit să rămână oameni dotaţi cu conştiinţă neviciată de magia inanimato!vegetato! animală şi cu voinţă puternică, capa/ilă să asigure supremaţia 2mului pe această planetă. 7oi sunteţi primii dezro/iţi din magia naturală şi artificială. 0upă voi, va merge întreaga omenire. ! înseamnă că cei care au construit horoscopul erau căzuţi în vraja naturală3 ! &umai parţial. 0in această cauză, au pus în zodiace cinci persoane, sim/olizând cele cinci rase şi cei cinci îngeri ai domnuluiD pomeniţi de cartea lui -noh5 0uhu, 1ihael, afael,
2
5
de :aN!Nah S-va\. Prin derivare de la ea s!au format O:W:, -lohim sau :omiel Szei\, :adam SAdam\. ! Care a fost încurcătura3 ! Cei care au creat religia i/ri, din care au derivat mozaismul, creştinismul şi islamismul, s!au trezit într!un impas. în primul rând, au descoperit că pe Pământ trăiesc oameni asemenea zeilorD născuţi din alte popoare decât cele cunoscute de ei. în plus, elipsa zodiacală le arăta şi al şaselea 2m, îm/lânzitorul de şerpi. ! 0e asta spunea $ah Po din jungla thailandeză că nu mai credea să întâlnească oameni vii din rasa mea3 ! în marile /ătălii dintre grupările de e4tratereştri, fiecare a urmărit e4terminarea celeilalte şi a metişilor astralo!pămân! teni. =ruparea de la care s!a inspirat i/ri, sirusanii, credea că eliminase din competiţia pentru viaţă orice altă grupare şi descendent al ei. Cât timp omenirea a zăcut în primitivism, fără posi/ilităţi de informare rapidă, s!au legănat în visele de dominaţie mondială. Au introdus particulele lor sacre în lim/ile la care au avut acces şi au creat artificial cuvinte, în acelaşi scop5 dominarea oamenilor prin cuvânt şi sim/ol, precum şi prin zodiacurile în care introduseseră aceste cuvinte. 0upă al doilea răz/oi mondial, preocuparea pentru falsificarea cuvintelor şi impunerea miturilor i/ri s!a accentuat, cu sprijin american. ! ;amol4e, ce interes aveau americanii să intre în această acţiune nesă/uită3 ! în ciuda religiozităţii afişate, francmasonii americani şi evrei cred că
5
! 0a, din
păcate, americanii au jucat un rol important în acest circ astral, de formare a unei sfere mistice favora/ile lor şi evreilor. -i au pus în circulaţie legenda dogonilor închinători la steaua $irius %, prin francmasoni din 8ranţa. ot francmasonii evrei au răspândit legendele zeului peşte, 2anes şi a oamenilor peşti, ri. 7ă daţi seara că urmăreau confu! zionarea pământenilor care ar fi crezut că fiecare cuvânt care conţinea particula ri provenea de la zodia peştilor, zodie în care evreii au dominat prin înşelăciune religioasă. #nclusiv în numele lui Christos apărea particula ri. 0e un singur fenomen se temeau manipulatorii. ! 0e 21" ! -4act, Cremene. 0in vechile scrieri, rezulta că primul civilizator al planetei a fost 2mul independent de vraja minerală, vegetală sau animală. Pentru a induce oamenii în eroare, i/ri şi alţi mistici au re/otezat constelaţiile potri! vindu!le cu miturile lor. &u!şi dădeau seama că erau influenţaţi de mecanismul selenaro!pământean de involuţie a omenirii. ! 0in acestă cauză m!a pus ;enadirt să schim/ denumirile constelaţiilor, precum şi a zenitului!şi nadirului3 ! 0a, 7arain. recerea omenirii de la gândirea mistică, vegetalo! animală, către gândirea omenească se face prin sfera vieţii omeneşti pe care ai imaginat!o. Această operaţie va dura câţiva ani, până ce pământenii se vor deprinde cu ideea că nu sunt închişi în cercul zodiacal şi sfera mistică, căci sunt cetăţeni ai
5
centrul personalităţii în logică, cunoaştere, conştiinţă şi voinţă, do! minându!şi /ine instinctele influenţate, prin inconştient, de vraja mineralo!vegetalo!animală. 0eocamdată, voi sunteţi primii oameni eli/eraţi total din lanţul instinctual vegetalo! aninial. 6i din cel inanimat. în timp ce ;amol4e e4plica, prin mintea mea fulgerau imagini. înţelegea procedeul prin care /ătrânul preot 0emian mă transformase în om. 1ă trecuse prin toate5 prin mineral, prin vegetal, prin animal şi mă scosese, în final, om viu. ;amol4e mi!a citit gândul şi m!a completat5 ! 0emian a făcut ceea ce credea el că tre/uia să facă pentru a te împăca cu vraja vegetalo!animală şi cu radiaţiile mineralelor. ! 0e ce să mă împace3 0oar m!am născut pe această planetă3 ! în conştiinţa şi voinţa ta e4istă elemente e4traterestre, pe care viul pământean le!a Dcitit fără greş. în acel moment, a început concurenţa între cele patru grupări5 adoratorii inanimatului, vrăjitorii de influenţă verde, magii animalieri şi.oamenii. Aceste patru elemente compun 8orţa 7ie. 8iecare în parte vrea să conducă celelalte elemente, să creeze soarta tuturor. A& n$ins oamenii0 Ei tea& s&st!as din m!e8e*e inanimat&*&i 7i a*e $!a8ei $egeta*o-anima*ie!e0 C#nd$a, c& m&*t tim+ n &!m", am t!ec&t +!in ace*ea7i nce!c"!i0 Din aceast" ca&4", mi s-a s+&s Zamo*6e Om&*0 înseamnă că n!ai fost mag3 ! ! Am fost e4traterestru, venit în e4pediţie şi căzut în vraja viului pământean. 1!au salvat cei din etezat, am plecat înapoi pe planeta mea şi am cerut să conduc o e4pediţie de eli/erare a oamenilor din ro/ia mineralo!vegetalo!animală. reptat, spiritul animalo!vegetalo! mineral se va linişti şi va asculta de gândul 2mului. învăţaţi!i pe pământeni săBrostească acest cuvânt ! 21" 7or ieşi din ro/ie, căci toţi sunt oameni. Culoarea pielii nu spune nimic. 1odelul după care au fost creaţi este unic. Aceasta v!o poate confirma medicina. ! 0e ce a durat atât de mult3 ! 7arain, ne!au tre/uit secole să înţelegem că aveam de a face cu o planetă vie, cu un spirit propriu. imp de un secol, am 5
5
e4perimentat pe creierele omeneşti, să verificăm dacă pot acţiona din poziţia supremă. 0acă se pot eli/era în mare parte de influenţele mineralo!vegetalo!animalice. Când am descoperit că religiile pământene menţineau starea de decădere în mreaja mineralo! vegetalo!animală, am pornit lupta deschisă împotriva lor. 9e!am studiat modul de acţiune şi de influenţă asupra minţilor omeneşti şi a celorlalte elemente din viul pământena. Am căutat soluţia de dezro/ire şi am aplicat!o pe câţiva pământeni. &!au rezistat toţi.
5
Acestea le intuisem. #ntroducerea în circuitul pu/lic financiar a unor particule din i/ri, cum ar fi /ir, caer, sirues, tva, malta, euro şi altele, viza cuprinderea românilor în sfera de influenţă a magiei primitive i/ri. ! -4act.B 0e e4emplu, pluralul de la euro e euri, care ar vrea să însemne eu ! peşte sau zeul i/rit,
v
? $tăteam şi mă minunam de câte îmi fusese dat să trăiesc şi să învăţ. Cine ar fi putut /ănui că voi ajunge să cunosc e4tratereştri în carne şi 7
5
oase3 $ă particip direct la răz/oiul e4tratereştrilor de dezro/ire a pământenilor3 Cine ar fi putut /ănui3
LE'EA VIE)II OMENE%TI ;amol4e mi!a surprins privirea gânditoare. 1i!a citit şi gândul5 ! 6tiu ce te frământă, 7arain. #ntroducerea formulelor i/ri în religia românească, prin formule de tip5 Aşa să!mi ajute 0umnezeu" - o încercare disperată a i/rilor de a face o echivalare mecanicistă, de tip t ` ş, în care ş i/rit se scrie în formă de W şi are valoarea )JJ. în realitate, românii înţeleg prin aşa, astfel, în acest mod, nu ata Stată, în lim/a e/raică\. &u v!am dezvăluit în zadar tainele Ya/alei. 7ă puteţi apăra neamul de infiltrarea i/rită, inclusiv prin schim/area denumirii $#. 2 ipoteză cumplită mi!a fulgerat prin minte. #!am dat drumul5 ! ;amol4e, înseamnă că, prin ridicarea la putere a unor lideri ro/iţi magiei semantico!cifrice sau mineralo!vegetalo! animaliere, întreaga naţiune suferă. ! -4act, 7arain" Aceştia acţionează instinctual şi!şi adună în jur persoane de acelaşi fel, indiferent dacă posedă sau nu calităţi, cunoştinţe şi e4perienţă pentru funcţiile în care sunt numiţi. 1odul în care ei organizează şi conduc societatea afectează cetăţenii din celelalte categorii. 2 duc /ine numai cei de acelaşi tip magicD cu liderul. Aşa a fost până ce am venit noi. Acum, magii şi vrăjitorii se întrea/ă de ce nu le mai ies pasienţele. E tim+&* Om&*&i0 9iderii ro/iţi magiei de orice fel se vor pră/uşi în următorii ani. oţi, până la unul. $e vor înălţa conducători din rândul oamenilor!oameni, astfel că viaţa omenească va lua cu curs ascendent iar viul pământean va fi ocrotit. #nima mea /ună şi caldă s!a strâns la gândul că unii pământeni vor muri din cauza ştergerii legăturilor ancestrale, mineralo!vegetalo! animaliere. ;amol4e m!a simţit şi mi!a răspuns imediat5 ! #ţi înţelege îngrijorarea, 7arain dar nu este întemeiată. oţi vor să trăiască şi au drept să trăiască, deoarece nu sunt vinovaţi de legăturile magiei primitive. 7ă voi dezvălui cea mai cumplită dintre 8
5
ele ! zaua ne viului mineral, cu cele derivate din ea, legăturile cu lucrurile inanimate, cum ar fi semnele scrise sau desenate, icoanele, talismanele, amuletele şi altele. ! 0e ce ar fi această za mai puternică decât celelalte3 ! 0eoarece mineralele de pe această planetă au înscris în cristale o parte din istoria omenirii. Persoanele care intră în rezonanţă cu mineralul, recepţionează informaţii vechi şi au tendinţa de a le actualiza. Acelaşi fenomen se întâmplă şi cu fetişurile inanimate de tip talisman, icoană, amuletă, semn scris sau desenat. Persoanele care cred în ele le hrănesc cu energia psihică proprie, le imprimă în inconştientul lor şi le răspândesc prin telepatie inconştientă. - atât de grav3 ! ! 8oarte grav. Pe /aza acestor toteme inanimate, din care nu lipsesc totemele astrale şi alfa/etare, s!au creat zodiace şi horoscoape, din care au derivat cuvinte folosite de oameni. 0e e4emplu, din e4presia horoscop mineral a rezultat cuvântul homin, din horoscop vegetalo!animal, hovea sau iehova. 0in astfel de com/inaţii, unii pământeni au tras concluzia că s!au născut din minerale, vegetale şi animale, conform evoluţiei darNiniste. #n realitate, oamenii au fost creaţi de 2m, de e4ploratori oameni veniţi din alte planete ale
5
în inconştient cel puţin numele şi pronumele său, dacă nu şi numele familiilor paterne şi materne. 7ă daţi seama că, dacă în numele respectiv apăreau toteme inanimate sau vegetalo!animaliere, oamenii se legeauD inconştient de acestea, participând involuntar la circul mistic. Psihologii au descoperit această regulă, însă câţiva oameni /ogaţi, interesaţi să domine pământenii, le!au cumpărat tăcerea. #n continuare, această grupare iudeo!maso! nică a folosit capacitatea calculatorului de a face mii de com/inaţii între particulele sacreD, imaginând un sistem de dominare? a omenirii prin influenţele inanimate, vegetale şi animale. în prima fază, au încercat dominarea prin inanimat, deoarece era mai vechi şi prezenta mai multe informaţii despre evoluţia omului. Pe de altă parte, inanimatul mineral sau su/ formă de semne, fetişuri, talismane, /ancnote le oferea şi ceea ce doreau ei cel mai mult5 averea materială. ! Asta e4plică de ce mulţi i/ri şi!au luat nume de minerale Sgold, stein etc.\ de culori sau de stele3 ! 0a, aceasta este e4plicaţia. $telele sunt inanimate, cuvintele sunt inanimate, aurul nu luminează şi nu încălzeşte, /anii nu pot crea viaţă. Asta trebuie să înţeleagă oamenii: viaţa omenească este cel mai preţios dar al Universului, fapt pentru care nu trebuie robită lucrurilor şi viului inferior. Viaţa omenească este suprema creaţie pe această planetă.
Cum se face că iudeo!masonii au dat greş3 ! Cunoştinţele la care aveau acces erau limitate. itualul de identificare cu neviul şi viul vegetalo!animal, prezentat în evanghelie, constituia ma4imul cunoaşterii lor. 0incolo de această limită, puterile lor s!au terminat, căci 2mul i!a depăşit. Om&* n4est!at c& $oin" 7i con7tiin" ne$iciate de magia inanimat" 7i de $!a8a $egeta*o-anima*"0 ! înseamnă că unele stele şi constelaţii au fost /otezate înadins pentru a păstra supremaţia neviului şi a vrajei vegetalo!animale3 !
10
5
0a. 0e e4emplu, steaua 7ega din constelaţia 9Era a fost /otezată astfel su/ influenţa magiei culorilor verde verd e şi gal/en, inspirate de vegetaţie. omânii au denumit însă constelaţia 9Era printr!un om, cio/an şi prin turma sa s a de oi iar 7ega, 9uceafărul 1are. 1ult mai apropiaţi de înţelegerea omenească, românii au /otezat foarte multe constelaţii cu nume omeneşti, cum cu m ar fi5 2mul, 8ecioara, 7ăcarul, 8ata cu co/iliţa, Porcarul, 7izitiul, =emenii... ! înseamnă că că vechile scrieri i/ri n!au fost inspirate de 2m şi viaţa omenească3 ! &u, aceste scrieri nu au fost inspirate de viaţa omenească o menească normală, ci de influenţele nefaste ale neviului şi vrajei vegetalo! animalice. Asta în ciuda faptului că zeul creator suprem al evreilor era din rasa 2m, numindu!se -lohim! :omiel. -le au un caracter primitiv şi au provocat omenirii mult rău, inclusiv evreilor. Până şi unii gânditori evrei au descoperit acest adevăr, luând poziţie împotriva încercărilor de evreizare a altor popoare. ! Asta înseamnă că nu e4istă un singur izvor de inspiraţie omenească3 ! Acesta este adevărul pe care ei l!au ascuns şi au încercat să!l şteargă dirj minţile omeneşti. a/inii i/ri au considerat că pot ocupa şi evreiza întreaga omenire, prin religiile inventate de ei, mozaismul, creştinismul şi islamismul, impunând, prin înşelăciune sau cu forţa, totemele inanimate i/rice, încifrate în alfa/etul folosit de ei. $!au înşelat groaznic. ! Credeau că lumea evoluează între alef şi tav, între şi bJJ3 ! 0a, aceasta a fost tiparul magic pe care au vrut să!l impună omenirii. Au acţionat în special împotriva românilor, deoarece ştiau că sunt oameni născuţi din 2ameni creaţi de 21. Construcţia i/rilor 152 s!a dărâmat din temelii. încet, încet, efectele dezastruoase ale e4perienţei făcute de i/ri cu ajutorul americanilor şi ruşilor vor dispărea. ! Putem gră/i vindecarea omenirii3 ! Cu cât mai mulţi oameni vor cunoaşte adevărul cu privire la această e4perienţă dezumanizantă, cu atât mai repede se va evapora !
153
magia i/rică. îndemnaţi oamenii să!şi întărească conştiinţa şi voinţa, să reprime instinctele rele, inspirate de inanimat sau de vraja vegetalo!animală" îndemnaţi!i să trateze alţi oameni, indiferent de rasă ori naţie, după criteriile pe care vi le!am enumerat" Astfel, în câţiva ani, ultima rămăşiţă de magie i/ri va dispărea din viaţa omenească. 0umnezeul 2m a distrus zeul câine ! pejte ! şarpe şi ceilalţi zei la care se închina omenirea vrăjită. In aceast" c*i+", a& m&!it 4eii inanimai, $egetai 7i anima*ici0 Om&* a dist!&s 4eii 8i$ani +!eg"tii de !&7i0 Om&* Om&* 7i-a de4!o/it .iii 7i .iice*e ! Ce alte pericole pândesc omenirea vie3 ! Pericolul ro/iei tehnice. 6tiinţa a pus la îndemâna omenirii multe descoperiri, în scop de a uşura viaţa oamenilor, nicidecum pentru a!i face dependenţi de ele. 0in păcate, multe popoare civilizate au devenit prea dependente de tehnică, pierzând complet legătura cu celelalte elemente ale viului Pământean. 8olosirea e4cesivă a calculatoarelor duce la /locarea unor circuite din creierul omenesc, înlănţuind omul de maşină. 7oi aţi scăpat şi de această primejdie dar ceilalţi oameni sunt în pericol. Avertizaţi!i" E6t!ate!est!i s&nt mai +&te!nici +&te!nici dec#t ma7ini*e +e ca!e *e .o*osesc0 .o*osesc0 De4$o*tai-$" +&te!ea c!eie!&*&i c!eie!&*&i 7i $ei desco+e!i c" +&tei !en&na *a m&*te ma7ini com+*icate 7i +o*&ante 0e e4emplu, în viitor, toţi oamenii se vor putea deplasa prin salturi spaţiale, vor putea ridica greutăţi cu energia psi, vor putea influenţa clima şi fenomenele naturii cu forţele psi. ! Ce ne opreşte să facem acum toate acestea3 !
153
sărăcie şi, după caz, cumpătare. ! înseamnă că următoarea generaţie se va putea /ucura de toate avantajele unei vieţi omeneşti3 ! 7iitorul omenesc al generaţiei următoare depinde de generaţia prezentă. 7ă voi dezvălui un secret pe care psihologii numai îl /ănuie5 părinţii şi persoanele din mediul de viaţă al copilului îi programează acestuia în /ună măsură viaţa. învăţaţi oamenii să nu!şi /lesteme şi să nu!şi sugestioneze negativ neg ativ copii" %lestemele şi sugestiile negative pătrund în inconştient şi tind să se realizeze cu ajutorul factorilor din mediul natural" 0esigur, zestrea genetică joacă şi ea un rolM dacă e de proastă calitate, va recepţiona imediat sugestiile negative şi /lestemele. 0acă e puternică, va lupta cu /lestemele şi sugestiile negative până ce le va învinge sau va fi învinsă. 1ai simplu e să nu introduceţi în creierele copiilor nici un fel de condiţionări negative, nici prin cuvânt, nici prin imagine. Astfel să procedaţi" ! ;amol4e, cam în cât timp vom avea suficient de mulţi oameni! oameni pentru a reeduca întreaga omenire3 ! în câţiva ani. Procesul poate fi gră/it prin distrugerea tuturor maşinilor de influenţare mistico!semantică. ! 0ar le!am distrus" ! &umai pe cele din 9ună şi din 1unţii $corpiei. &!aţi înţeles că ruşii, americanii şi evreii folosesc maşini inspirate de zeul!maşină3 #nclusiv Eoghinii şi paranormalii sunt influenţaţi de ele. ! Am /ănuit noi ceva. ! enunţaţi la /ănuieli" %azaţi!vă pe certitudini" Pe informaţii e4acte" uşii, americanii, evreii şi aliaţii lor au vrut să pună în aplicare o sferă mistică străveche, ale cărui efecte le puteau controla 152 în mare parte. în acest scop, au folosit emiţătoare de unde alfa instalate pe sateliţi şi staţii or/itale. o r/itale. ! Chinezii nu s!au amestecat în această acţiune3 ! &u. -i studiază informaţiile rămase de la vechile civilizaţii ci vilizaţii astrale, în scop de a!şi impune dominaţia fără tehnică. Au informaţii multe, căci în zona lor au vieţuit urmaşii e4ploratorilor dropa. uşii
153
s!au inspirat din acele informaţii, în faza iniţială, când comuniştii chinezi nu ştiau ce urmăreau tovarăşii lor, ruşii. 2 idee generată de informaţiile lui ;amol4e mi!a fulgerat prin creier. 1i!a citit!o imediat şi mi!a răspuns5 ! 6tiu ce te frământă, 7arain. Civilizaţia roşie cunoştea mai multă astronomie decât unii contemporani dar nu folosea roata. - atât de simplu" ;eiiD lor se deplasau în z/or, pătrundeau în locuinţe prin uşi practicate în acoperişuri. 0acă e4ploratorii astrali nu foloseau vehicule cu roţi, cum ar fi putut să le inventeze săl/aticii lor supuşi3 ! -4tratereştrii respectivi erau din 2rion3 ! 0e unde această idee3 !
153
Asta înseamnă răz/oi3 ! în mintea lor primitivă, confuzia dintre numeralele cardinale şi ordinale e evidentă. Com/inaţiile de tip *) şi )* vizează menţinerea în funcţiune a magiei i/ri şi a celor derivate din ea, în special ideea treimei sacre formate din toteme astrale sau din particule ale alfa/etuli i/ri. ! $unt foarte orgolioşi. îşi închipuie că ei îl pot crea pe 0umnezeu, influenţând după vrerea lor viaţa pământeană. ! 0a, 7arain, aceasta îşi închipuie i/ri şi aliaţii lor. &oi le!am aflat sistemul de joc prin aruncarea voastră între ei, cu nume dintre cele dorite de noua ordineD. Am modificat până şi denumirea constelaţiei din care venim, astfel încât să intre in jocul nesă/uit al creatorilor de zei ! jivani. în ea am încifrat particule din zenit şi nadir, aşa cum am încifrat în numele lui ;enadirt. e/elii şi!au scos imediat colţii, crezând că arma semantico!imagologică poate fi opusă e4tratereştirlor. &u le convine ordinea e4traterestră dar le!o vom impune" ! 7echea între/are, ;amol4e5 0umnezeu a greşit când a creat i/rii sau i/rii au greşit când şi!au creat zei3 ! &!au greşit numai ei.B Aproape toate popoarele primitive şi! au creat zei, instigate fiind de mecanismele de manipulare semantică instalate pe 9ună şi Pământ. îi putem ierta pentru greşeala neştiinţei, 152 .a+te*e s"$#!7ite c& con7tiin" 7i căci oamenii !"s+&nd n&mai +ent!& $oin", neviciate de doi, eroare sau constrângere psiho!flzică. &u!i putem ierta pe cei care au acţionat conştient împotriva vieţii omeneşti, constrângându!o să intre în tiparul mistic, zodiacal, horoscopic, semantico!ci! fric sau de alt tip. ! înseamnă că veţi decima o parte din omenire3 !
153
!
&umai pe vinovaţi. Răspunderea este individuală, astfel că
nu vom lovi întreaga omenire, nici o anumită rasă ori naţiune. Vom lovi indivizii vinovaţi de pregătirea e! Age. "#am avertizat şi nu s#au supus. u credeţi că e timpul să lovim capii rebeliunii$
$igur. Aceasta ar fi cea mai potrivită soluţie. 9ipsiţi de instigatori, oamenii vor înţelege şi vor accepta legea vieţii omeneşti. At&nci, n &!m"toa!e*e 4i*e, $om *o$i *ide!ii !"scoa*ei0 #!am ! avertizat prin voi să repare răul făcut, însă nu ne!au dat ascultare. $e pare că nu cunosc altă lege decât forţa şi ne cred i inferiori. %ă le arătăm ce înseamnă &egea 'mului, &egea Vieţii !
'meneşti(
Cu un singur gest, ;amol4e a umplut fotoliile de piatră din cameră cu fiinţe omeneşti, /ăr/aţi, femei şi copii, create din energie. în centrul cercului, stătea un /ăr/at înalt, creat tot din energie. 0upă această creaţie, s!a întors către noi5 ! 0acă vor să se joace de!a zodiacele, horoscoapele şi sfera mistică, le oferim noi posi/ilitatea. $ă vedem ce vor spune peştii, câinii, şerpii, racii şi celelalte animale sau vegetale la care se închină noua ordineD" $ă vedem ce se va alege de totemele lor inanimate" $ă vedem ce se va întâmpla cu aparatele lor de e4plorare şi spionare a cosmosului" ! Ce se va întâmpla, ;amol4e3 !
153
7ocea lui ;amol4e devenise aspră, tăioasă. #n mod sigur, intenţiona să!şi pună în aplicare cele promise. A continuat5 ! $ă nu mai facă e4perienţe pe oameni" &u i!au creat ei, nu au dreptul să!i chinuie în scop de a afla secrete ale vieţii universale" &u!l văzusem niciodată atât de pornit împotriva celor care atentau la viaţa omenirii. îi înţelegeam supărarea. #n prima e4pediţie, căzuse în mrejele viului pământean şi suferise aproape tot ce sufereau oamenii. 6tia ce chinuri provocau magii inanimatului şi vrăjitorii vegetalo!animalici. ## înţelegeam dar mă între/am câţi pământeni îl puteau înţelege. 0rumul cunoaşterii mele fusese lung şi greu, presărat cu suferinţi şi dureri. Ce mai vreţi să ştiţi, oamenilor3 ! ! Ce se va întâmpla în următorul secol şi mileniu3
152
153
1ileniul al treilea e mileniul 2mului eli/erat de povara mistică. Vă pregătim pentru a popula alte planete din alte sisteme !
solare. u vom muta întreaga omenire. ' mare parte din oameni vor răm)ne pe această planetă, asigur)nd viaţa sănătoasă. "n acest scop, va învăţa de la noi regulile de convieţuire paşnică cu forţele inanimate, vegetale şi animale. %e va crea o ştiinţă specială în acest scop, ştiinţa vieţii. ! ;amol4e,
unii savanţi au prognozat că omenirea nu are şanse de a supravieţui în mileniul următor, datorită firii răz/oinice, poluării, polarizării /ogăţiei!sărăciei. ! într!adevăr, omenirea se află în faţa acestor pericole. 0in această cauză, intervenim în viaţa oamenilor şi a planetei. $ă!i salvăm de la dezastru. ! 7eţi constitui o conducere unică pentru toată omenirea3 ! Ce crezi, 7arain, că noi, e4tratereştrii, avem mentalităţi feudale3 7om învăţa pământenii cum să trăiască normal şi vom pedepsi răzvrătiţii. 7om accelera procesul de amestec al populaţiilor pământene, în scop de a forma o naţiune unică. Acest proces va dura însă mult timp. &u ne permitem să pierdem nici o viaţă de om, din cauza frânei mistice sau din cauza unei viteze de metisare prea mari. ! 1ajoritatea asiaticilor nu sunt metisa/ili. Ce veţi face cu ei3 ! Asiaticii sunt şi ei oameni. 7or înţelege legea vieţii. &u se pot izola la nesfârşit. ! Cine va conduce lumea viitoare3 ! 2amenii. &oi nu ne vom amesteca în viaţa lor decât atunci când vor fi în pericol de a greşi grav. Cernescu tăcuse tot timpul. Pro/a/il, memora conştiincios cele e4puse de ;amol4e. în fine, a intervenit5 ! ;amol4e> de multe ori ni s!a promis o istorie adevărată a omenirii pământene. &u ni s!a dat nici un material relevant. Am vrea să ştim adevărul despre formarea raselor omeneşti şi evoluţia lor istorică.
157
Pusese marea între/are care frământa întreaga omenire. în mod vădit, nu ne făcuseră zeii elohim, cum susţinea 7echiul estament. &u erau semne sigure că am fi evoluat din animale superioare, cum presupusesse 0arNin. $alturile în evoluţia şi cunoaşterea 2menească ne permiseseră să emitem ipoteza unei intervenţii e4traterestre. 7enirea e4tratereştrilor confirmase ipoteza, însă nu elucidase enigma finală5 Cine pe cine crease3 Care erau adevăraţii strămoşi ai fiecărei rase sau ai întregii omeniri3 0in acest punct de vedere, eram modeşti în pretenţii. &u doream să aflăm cum s!a format
este coordonată de un mecanism cognosci/il şi e4ploata/il de către iniţiaţi. Am părăsit camera stelei, revenind în centrala de conducere a e4pediţiei e4traterestre. ;amol4e ne!a invitat să ne ocupăm locurile. 7oia să ne mai spună ceva sau să ne între/e ceva. A pornit aparatul cunoscut din alte întâlniri şi a deschis poarta către
2 revoluţie împotriva celor care deţineau /ogăţia şi puterea. Am/ele părţi au folosit arme atomice şi cu radiaţii. ăz/oiul a fost crâncen. 2rice urmă de vegetaţie a dispărut. 7iaţa animală a dispărut. &!au fost supravieţuitori. &umai victime fără morminte. înţelegeţi de ce am devenit atât de sever3 &!am răspuns imediat. 2 tristeţe adâncă ne încerca. 6i un început de teamă. Ceea ce văzusem se putea produce oricând pe Pământ. &e puteam culca seara, fără nici o grijă iar, peste noapte, puteam dispărea. A vor/it Cremene5 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!! + ! Averea, gloria, mărimea nu înseamnă nimic în faţa vieţii. Ce facem cu /elicoşii de pe Pământ3 ! 9e oferim un film făcut pe viuD, pe o planetă în care viaţa a fost distrusă. $ă înţeleagă că Pământul nu e un teren de e4perimentare a jucăriilor lor pocnitoare. $ă!i trezim la realitate. #maginea din ecran a dispărut. 6i iarăşi a început goana printre stele. Am aşteptat câteva minute, până ce ;amol4e a focalizat imaginea pe o nouă planetă. -ra minunată. 1unţii semeţi, /răzdaţi de râuri curgând în cascade ameţitoare. 7egetaţia a/undentă, de un verde sănătos. 7alurile oceanului planetar mugeau furioase. 2 tornadă smulgea tot ce!i stătea în cale. &u se zărea nici o urmă de animale. ! &!am p
ARDE)I MINCIUNILE LUMII #n acea noapte am dormit?toţi trei în 1untele $acru. Am dormit somn uşor, fără vise. întâlnirea cu ;amol4e!2mul ne scăpase de incredi/ila povară pe care o târâsem cu noi atâta timp. 1!am trezit primul, m!am îm/răcat şi am plecat să fac un tur al centralei de comandă e4traterestre. &imeni nu ne sta/ilise nici o interdicţie, astfel că am vizitat pe rând toate compartimentele.
;amol4e a manevrat câteva manete din panoul de comandă, apoi ne!a îndemnat să privim peretele ecran5 ! Priviţi şi aflaţi cine chinuie lumea voastră" în faţa ochilor noştri apăruseră imagini de coşmar. #maginea invizi/ilă a spaţiului ideal fusese făcută vizi/ilă printr!un procedeu pe care numai ;amol4e îl cunoştea. 1onştrii mitologici se vedeau ca nişte um/re, deoarece erau creaţi din energia psihică a pământenilor care şiQi imaginau. -rau mulţi, prea mulţi pentru sănătatea omenirii. ! Ardeţi iadul lumii" Ardeţi infernul şi purgatoriul" Priveam nedumeriţi. Cum să ardem noi iadul lumii3 ;amol4e ne!a e4plicat5 ! Pot rezolva această pro/lemă de unul singur. 7ă implic şi pe voi, în scop de a vă dezvolta responsa/ilitatea pentru viaţa oamenilor. Concentraţi!vâ asupra imaginii şi declanşaţi din voi focul vieţii omeneşti" Am respirat adânc şi mi!am fi4at privirile pe imaginile de coşmar produse de mistici sau de literaţi dereglaţi mintal. Cu coada ochiului, zăream figura lui Cremene. #i curgea transpiraţia pe faţă, semn că se concentra puternic. #maginea înfricoşătoare a fost cuprinsă de flăcări din toate direcţiile. &u!mi e4plicam cum se producea acest fenomen. 8lăcările lacome înghiţeau demonii, diavolii, dracii, spiritele rele, zeii şi alte personaje negative imaginate de pământenii îndo/itociţi de misticism. Pentru o fracţiune de secundă, m!am între/at cum se producea com/ustia spiritelor rele. 8ocul a pâlpâit, scăzând în intensitate. 1!am concentrat din nou, focul a ţâşnit vioi, plin de forţă. 102 $imţeam efectiv cum din mine porneau şuvoaie de energie. &u ştiam cum s!o definesc, căci oamnii n!au inventat încă un cuvânt pentru focul viu, focul vieţii omeneşti. Arderea imaginilor de iad, infern şi purgatoriu a durat circa zece minute. în final, în faţa noastră se întindea un spaţiu curat, lipsit de culoare, asemenea aerului. 1!am lăsat să cad
în fotoliu căci, fără să vreau, mă ridicasem în picioare. ! #maginile de coşmar nu vor mai afecta creierele oamenilor din nici o rasă sau religie, ne!a e4plicat ;amol4e. &!am terminat însă. 1inţile omeneşti sunt poluate şi cu alt gen de imagini mistice5 imaginea paradisului şi raiului. Acolo trăiesc alţi zei, la fel de nocivi pentru viaţa omenească ca şi primii. Prin ei, zeul dual, inventat de i/ri, menţinea viaţa omenească în limita formulei doi!trei. 0upă cum vedeţi, trei era reprezentat de rău şi doi, de /ine. în realitate, viaţa omenească nu cunoaşte limite imaginative, cifrice sau litrice. Concen! traţi!vă" Peretele ecran s!a luminat din nou. #magini caraghioase, de zei naivi, pluteau printr!o ceaţă azurie. ;amol4e a comandat cu voce sigură5 ! Ardeţi paradisul şi raiul imaginate de minţi primitive sau dereglate" Curăţaţi latura ideală a lumii voastre de imaginile primitive care sug energia psihică a pământenilor fără a le oferi nimic în loc" Ardeţi iluziile, zeii!nume, totemele semantice sau astrale, zeii şi sfinţii imaginaţi de re/elii mistici" edaţi lumea oamenilor, aşa cum a ordonat 0umnezeul 2m" 8ără nici un fel de poveri mistice" 9umea oamenilor e comple4ă. învăţaţi s!o cunoaşteţi aşa cum e în realitate şi nu cum şi!au imaginat!o primitivii" Cunoaşteţi!i legile de organizare, funcţionare şi evoluţie" Vei desco+e!i c" misticii a& g!e7it +!o.&nd c#nd a& a.i!mat c" nt!e e*emente*e com+onente a*e *&mii e6ist" o *eg"t&!" s&+!em"0 N& e6ist" a7a ce$a ! Cum nu e4istă3 102 ! $implu, 7arain. 7iaţa omenească se poate afla faţă de ne! viul pământean şi viul vegetalo!animalic în trei poziţii diferite5 în relaţii legice şi cognosci/ile, în relaţii întâmplătoare, care de fapt sunt relaţii legice necunoscute la un moment dat şi în nici un fel de relaţii. &u încercaţi să faceţi legături între elemente disparate din realitatea pământeană şi viaţa omenească, căci aţi greşi, aţi cădea în ro/ia inanimatului sau a viului vegetalo!animalic" Concentraţi!vă să ardem şi cealaltă latură a capcanei imagologice"
! 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21"... murmuram
eu în gând, în aşteptarea acţiunii de curăţare a imaginii de tip paradis!rai. ! Ardeţi paradisul şi raiul imaginat de mistici" a ordonat ;amol4e la fel de impasi/il. în aceeaşi clipă, focul a cuprins câmpul imaginativ al misticii primitive, arzându!l cu totul, de jur împrejur. Această imagine era mai puţin densă, astfel că arderea a durat foarte puţin. ! 2amenii au scăpat din ro/ia imaginilor primitive lansate în spaţiul ideal. Cine va mai încerca să creeze şi să introducă în spaţiul ideal imagini contrare vieţii omeneşti, nu va reuşi, căci de strajă la limita dintre ideal şi material stă focul viu al vieţii. 2rice creaţie contrară vieţii va fi distrusă înainte de a căpăta forţă spirituală. ! ;amol4e, înseamnă că niciodată în viitor nu vom mai întâlni astfel de monştri3 ! &u. împreună, am ars minciunile lumii în care v!aţi născut, am ars imaginile false, nocive pentru viaţa oamenilor. Aceasta a fost a doua fază a eli/erării omenirii din ro/ia inanimatului şi viului inferior. Cu aceasta, am răspuns şi la între/area voastră5 Cum curăţăm creierele omeneşti de povara mistică3 9e!am curăţat, însă numai după ce am distrus sfera mistică. Aceasta este ordinea în care tre/uia efectuată dezro/irea omenirii. &e!am rela4at câteva clipe, apoi şirul între/ărilor a reînceput î! ! ;amol4e, ce lim/i vor vor/i oamenii viitorului3 7a e4ista o lim/ă unică pe întreaga planetă3 ! 9im/ă unică3 Asta se e4clude de la /un început"
aşa. Creierul omenesc poate însuşi multe lim/i fără a fi afectat în nici un fel. 0e altfel, noi vor/im zeci de lim/i, din gala4iile prin care trecem. 2 altă încercare în acest sens, purificarea lim/ii, în scop de a o/ţine o lim/ă unică şi sacrăD a fost întreruptă de noi. -ra un e4periment ori/il, de e4cludere a sinonimelor şi antonimelor, de sărăcire a lim/ii. oate aceste încercări au eşuat şi nu vor mai putea fi reluate. $inonimele şi antonimele joacă un rol important în formarea unui lim/aj planetar comun. Acest proces însă va dura foarte mult timp, poate câteva mii de ani. ! Asta înseamnă că nici o rasă nu va domina Pământul3 Că pericolul dominaţiei rasei gal/ene e o simplă poveste3 ! P"m#ntenii $o! .i cond&7i de cei mai inte*igeni, mai /ine +!eg"tii, mai cinstii 7i mai acti$i cet"eni ai +*anetei, indi.e!ent de !asa o!i nai&nea din ca!e +!o$in0 &u tre/uie să vă faceţi griji pentru viaţa viitoare. -4istă câte un loc su/ $oare pentru fiecare. într!un timp relativ scurt, vom dez/ăra pământenii de gândirea egoistă şi violentă. ! 0acă ne!ar auzi liderii lumii vechi, ar spune că suntem utopici. ;amol4e a zâm/it sigur de sine5 ! &oi avem mijloacele necesare instaurării utopieiD noastre repu/licane mondiale. ! 7a fi neapărat repu/lică3 ! Re+&/*ica0e sing&!a .o!m" de o!gani4a!e s"n"toas" a &nei nai&ni sa& +*anete0 Ea e6c*&de din sta!t accede!ea *a +&te!e a &no! indi$i4i *i+sii de ca*it"i*e de Om0 în nici una din planetele civilizate 102 de noi nu e4istă monarhii. -le au fost instaurate de re/elii mistici şi, alături de religie, au produs mari suferinţe oamenilor. &!aţi simţit că noi acţionăm insesiza/il dar constant pentru eliminarea monarhiilor din viaţa pământenilor3 A monarhiilor şi a oricăror altor forme de dictatură a unor persoane mai puţin înzestrate asupra altora mai /ine pregătite pentru viaţa normală. ! ;amol4e, în cât timp îşi va face efect acţiunea noastră de curăţare a spaţiului ideal3 0upă cât timp vor simţi oamenii schim/ări fundamentale şi pozitive în vieţile lor3
7oi, începând de astăzi. Ceilalţi, în următoarele zile, săptămâni şi luni. 0epind de zestrea fiecăruia.
! ânărul preot 0emian
nu mai e4istă. A plecat definitiv. 6tiinţa lui nu mai poate fi folosită în timpul modern. Ar fi fost o frână pentru următoarele generaţii. i!ar plăcea, 7araine, ca şi alţi tineri să treacă prin ordaliile religioase prin care ai trecut tu, su/ supravegherea /ătrânului 0emian3 ! &u, nu mi!ar plăcea. &ormal e ca tinerii să plece în viaţă neschilodiţi. $ă înveţe să trăiască viaţa din plin, să!şi facă datoria faţă de naţiunea lor prin mijloacele moderne.
102
Ai sintetizat e4act situaţia, 7araine. Din aceast" c*i+", c&*t&* *&+&*&i, 7a!+e*&i, d!agon&*&i 7i a ce*o!*a*te anima*e n ca!e a& .ost c!esc&i *&+t"to!ii aceste "!i, ncetea4" 7i-i dis+a! e.ecte*e0 "n locul !
lui, vom institui cultul vieţii omeneşti, cultul 'mului. ! Ce
se va întâmpla cu cultul totemelor inanimate, în special
astrale3 ! C&*t&* toteme*o! ast!a*e 7i a* 4ei*o!-ani 7i-a& ncetat e.ecte*e n moment&* dist!&ge!ii s.e!ei mistice0 eligiile vor continua să!i invoce, căci toate religiile din zona voastră practică un cult al zeului ! an şi al formulelor inanimate e4trase din vechile alfa/ete. 7or invoca în zadar zeii primitivi ai iotei, cifrei sau anului, căci 2mul i!a inventat si 2mul i!a distrus" &u era normal ca omul să . fie sclavul propriilor creaţii. =eneraţiile ce se nasc nu vor mai tre/ui să treacă prin ritualul de recreere, prin mineral, vegetal şi animal. Copiii viitorului se vor naşte li/eri de povară moştenirii primitive, cu creierele programate pentru e4plorările astrale planificate de noi. ! Cumplită epocă, am traversat noi, ;amol4e" ! 0a, cumplită. încleştările mistice sau armate au determinat pierderea unei mari părţi din potentialul uman pe care contam pentru e4plorări şi colonizări, /e asemenea, sărăcia şi /olile. împotriva acestor duşmani ai vieţii omeneşti tre/uie să luptaţi voi, cei pregătiţi în acest sens. 2 idee care mă frământa de mult timp, atinsă tangenţial de ;amol4e, m!a determinat să între/5 168 ! ;amol4e, ai spus că întâmplările sunt fenomene ale căror cauze nu ne sunt încă cunoscute. &u s!ar putea să le cunoaştem, în vederea evitării ghinioanelor şi folosirii oportune a norocului3 -4ploratorul zegetin m!a privit câteva clipe. Cântărea între/area mea pe toate părţile şi se între/a până unde /ătea, în fine, a răspuns5 ! întâmplările sunt de mai multe feluri, 7arain. 0in punct de vedere al efectelor produse asupra vieţii omeneşti, ele pot fi fericite, neplăcute sau neutre. 0esigur, voi vreţi să aflaţi cum puteţi o/ţine numai întâmplări fericite, evitând la ma4im pe cele neplăcute.
169
! 0a, asta
vrem să!i învăţăm pe oameni. $ă evite ghinioanele şi să o/ţină cât mai des norocul sau alte întâmplări fericite, limitând la ma4im incertitudinile. ! %ine, a grăit ;amol4e. în vederea atingerii acestui scop, tre/uie să ştiţi că, după originea lor, întâmplările pot fi provocate de voi sau alţi oameni, de elemente din viul planetar, de forţele naturii pământene şi de forţele invizi/ile şi necunoscute din spaţiul ideal. Dac" $!ei s" n& .ii *o$ii de nt#m+*"!i ne+*"c&te, .o!ai-$" s" .acei con7tient n&mai .a+te /&ne, c"ci e*e $o! dete!mina din +a!tea a*to! oameni o !eacie de ace*a7i ti+ Acesta este ma!e*e sec!et9 .o*osi!ea con7tiinei 7i $oinei m+ot!i$a tendine*o! !et!og!ade din incon7tient0 6tiţi cine acţionează din inconştient5 zestrea săl/atică, influenţată de toteme inanimate sau vegetalo!animalice. Chiar dacă în mod inconştient nu vă place o persoană, semn că sunteţi din spiţe diferite, forţaţi conştientul şi voinţa să o aprecieze după criteriile pe care vi le!am enunţat5 competenţa, e4perienţa de viaţă, comportamentul şi faptele. Astfel veţi distruge sistemul de răz/oi mistic, /azat pe semne inanimate, în special pe zeii nume astrale şi semnele prin care se scrie numele unei persoane. 7ă daţi seama ce voiau re/elii noii ordiniD3 $ă sta/ilească pe calculator soarta fiecărui om, pe /aza unui număr redus de informaţii. Această operaţie constituie re/eliune împotriva vieţii omeneşti, deoarece omul poate fi definit prin câteva mii de însuşiri de personalitate, în care numele şi prenumele, data si locul naşterii, profesia, studiile ocupă un loc periferic. în efe nu sunt înscrise competenţe, e4perienţa de viaţă, comportamentul şi102 faptele omului respectiv. Mai a*es, n e*e n& s&nt nsc!ise .o!a inde.ini/i*" 7i +!og!am&* sec!et de e$o*&ie a* .iec"!&i cet"ean, sta/i*ite de D&mne4e&* Om0 ! Am înţeles, ;amol4e. Cu ce măsură dăm, cu aceea vom primi. Asta e vala/il în cazul oamenilor. Ce ne facem cu elementele din viul planetar, cu animalele şi vegetalele3 ! egula e vala/ilă şi în acest caz. N& a.ectai ."!" !ost $i&* +*aneta! c"ci se !"4/&n" n mod insesi4a/i*0 Animalele şi plantele au fost un fel de conştiinţă,?diferită de a oamenilor, prin care înţeleg
cine îi agresează. #n răspuns, animalele şi vegetalele, trimit impulsuri informativ!energetice în inconştientul oamenilor, determinându!le întâmplări nefericite. ! 8oarte interesant" ! #nteresant sau nu, aceasta e realitatea. 1ulte din necazurile omenirii sunt provocate de elementele viului planetar agresate inutil de oameni. 1ateria vie din care sunt făcute plantele şi animalele posedă acea inteligenţă de care v!am vor/it, lovind, în replică, oamenii vinovaţi de suferinţele ei. Acesta a fost cel mai mare mister pentru e4pediţia noastră5 capcana şi armele viului planetar neomenesc. 6tiţi cum să le evitaţi pe amândouă. ! ;amol4e, nu se poate" &u!mi pot imagina o conspiraţie a spiritului animal şi vegetal împotriva conştiinţei omeneşti" ! &u!ţi poţi imagina dar e o regulă deBviaţă planetară. &u uita că plantele şi animalele nu acţionează direct, ci prin oameni ro/iţi lor, prin cei căzuţi în vraja verde sau dominaţi de instincte animalice" ! 0ar asta ar însemna că şi neviul ne loveşte în mod insesiza/il" ! 0a, aceasta e realitatea, deşi e neplăcută. -lementele neviului plantar vă lovesc destul de des, în forme variate. Cele mai cunoscute sunt totemele astrale, semnele inventate de om, o/iectele sacreD şi monedele din care unii au făcut adevărate icoane. Cultul /anilor şi hârtiilor de valoare a cauzat mari suferinţe pământenilor. 0e asemeni, cultul metalelor şi o/iectelor de valoare. 0atorită acestui cult, s!au săvârşit infracţiuni, s!au sărăcit populaţii întregi, s!a divizat omenirea în ta/ere adverse. 7oi tre/uie să înlocuiţi acest cult cu cultul vieţii. 7oi tre/uie să 102 le aduceţi aminte oamenilor că oamenii au creat o/iectele de valoare, astfel că nu e cazul să devină ro/ii lor. 7oi tre/uie să le amintiţi oamenilor că ei au inventat semnele şi documentele, în scop de a!şi rezolva nevoi şi nu pentru a se ro/i lor" (i!oc!aia t!e/&ie dist!&s" din teme*ii L&mea c& ade$"!at ci$i*i4at" .o*ose7te &n n&m"! !ed&s de h#!tii 7i doc&mente0 ;amol4e grăia înainte. -u nu!l mai ascultam. 7edeam în faţa ochilor mei cumplita capcană pe care pământenii şi!o făcuseră din ignoranţă şi su/ influenţele neviului. $e între/au oamenii timpului
meu de ce sufereau. -ra atât de simplu" 2amenii îşi complicaseră viaţa inutil, se cheltuiau în lupta pentru o/ţinerea unor valori îndoielnice, uitând să!şi trăiască viaţa omeneşte, să se /ucure de adevăratele ei plăceri. 9ăcomia de avere şi glorie îi desprinsese pe mulţi de viaţa normală. Această tendinţă, accentuată în ultimii ani ai omâniei, îmi dădea de gândit. #nstigaţi de oamenii ! câini, unii români, destui de mulţi, porniseră pe o cale greşită. re/uia să!i readucem către direcţia vieţii omeneşti. $ă le amintim că erau oameni, că aveau o singură viaţă pe care tre/uiau s!o trăiască ome! neşte?. ;amol4e continua5 ! în fine, e4istă întâmplări fericite sau neplăcute ale căror cauze nu le puteţi încă cunoaşte. 8iecare generaţie va cunoaşte un număr de cauze ale întâmplărilor, luându!le în stăpânire conştientă, dar nu veţi putea cunoaşte niciodată toate cauzele întâmplărilor pământene. Precizarea sa a născut o nouă între/are5 ! ;amol4e, o mare parte din întâmplările nefericite sunt cauzate de forţele naturii. în faţa lor, oamenii au dezvoltat strategiile de apărare, însă nu le pot domina. Am dori o soluţie e4traordinară pentru stăpânirea, cel puţin parţială, a forţelor naturii pământene. 0in nou, solul ;egetinei a tăcut. Chi/zuia cât şi cum să ne spună. în mod vizi/il, cunoştea mai multe, dar era hotărât să ne dezvăluie numai atât cât tre/uia la momentul dat. ! 7arain, ce s!a întâmplat când părintele 0emian te!a trecut prin ritualul de înfrăţire cu mineralul, vegetalul şi animalul pământean3 ! $!a cutremurat lanţul muntos şi!au iz/ucnit vijelii puternice. 102 ! 0e ce3 ! &u ştiu. ! 0eoarece, prin acest ritual, părintele 0emian urmărea să!ţi schim/e soarta, să!ţi impună alt program de viaţă decât cel primit în momentul naşterii. ! 0umnezeule" 0e asta mi!a spus părintele 0emian că voi aflat răul făcut3 ! ăul făcut de 0emian l!am reparat eu, 7arain. &u e vinovat, căci nu ştia multe din legile vieţii omeneşti. Principala sa greşeală a
constat în faptul că nu te!a avertizat ce voia să facă şi nu ţi!a cerut consimţământul. Aceasta e o *ege omeneasc" 7i e6t!ate!est!"9 N& ai $oie s" dis+&i de $iaa oameni*o! ."!" a-i in.o!ma e6act c& ceea ce $!ei s" .aci din ea 7i s" *e ce!i consim"m#nt&*0 0ictatorii politici, religioşi şi militari au încălcat în mod repetat această regulă, fapt pentru care vor fi pedepsiţi. ! #n concret, ce voia să facă părintele 0emian3 ;amol4e!2mul m!a privit gânditor. $tătea în cumpănă dacă să!mi dezvăluie sau nu un element al sorţii mele. $!a decis5 ! 0emian fusese instruit în vechile culte /azate pe toteme astrale din cele cunoscute de voi5 0raco S%alaurul, 0ragonul\, Cefeu, 2rion. Particula min din numele său trimitea la stelele -tamin din 0raco, Alderamin din Cefeu şi 1intaHa din 2rion. 0upă cum /ine ştii, creştinismul a incriminat adoratorii constelaţiei 0raco su/ numele de draci, dar nu le!a putut şterge memoria ancestrală, manifestată până în zilele noastre, prin cuvinte cum ar fi drag, daragoi, 0raculea, 0ragu, -minescu, -minovici, eminent, 0raga, draconic, draconitic, dragon, dragoman, emineţă, eminamente, lumină, minte şi altele, derivate de la stelele -tamin, ais şi AlNaid din această constelaţie. ! 0raco a fost totem astral al strămoşilor geto!daci3 ! &umai a unora dintre ei.
pământene, provocând, în mod inconştient, cutremure, furtuni, ploi, timp însorit, ninsori, tornade şi altele3 0ezamăgirea tindea să mă cuprindă. $tudiasem efectele produse inconştient de urmaşii vechilor zei astrali sau pământeni. 0in păcate, ;amol4e îmi confirma o concluzie la care ajunsesem5 le produceau inconştient, fără posi/ilităţi de control conştient, fără posi/ilităţi de a le produce la li/era voinţă. ;egetinul m!a uimit însă5 ! Cu această pro/lemă ne ocupăm în prezent5 învăţăm persoanele dotate cu puteri e4traordinare să şi le cunoască şi folosească în mod conştient, în vederea producerii unor fenomene ale naturii dorite de ei ori pentru stăpânirea celor declanşate de alte persoane cu puteri similare. Vă interesează subiectul$ ! Cum să nu ne intereseze3" ! %ine, dacă vă interesează, vă voi informa cu stadiul cercetărilor întreprinse de noi. în primul rând, tre/uie să aflaţi că marile puteri, în special $
naturii dar nu le pot stăpâni în totalitate. #n orice caz, persoanele care pot influenţa forţele naturii tre/uie identificate şi pregătite cu mare grijă. Aceasta e una din sarcinile voastre. ! Cum îi identificăm3 ! $tudiind evenimentele planetare. 0acă într!un loc s!a produs un cutremur fără cauză prognoza/ilă ştiinţific, cel care l!a provocat tre/uie să fie prin preajmă, pe o rază de ma4im câteva sute de Hilometri. egula e vala/ilă şi pentru ploile apărute din senin, pentru furtunile iz/ucnite fără elementele preala/ile ale unei furtuni... ;amol4e vor/ea înainte. în mine se năştea o certitudine, /azată pe fapte reale. în mai multe rânduri, provocasem instinctiv, în faţa adversarilor, furtuni, ploi şi alte fenomene naturale. elatările lui ;amol4e mă determinaseră să analizez cauza lor. &!o puteam identifica. Pur şi simplu spuneam câteva cuvinte şi fenomenul se producea. Cutremurul de care amintise, provocat de intervenţia părintelui 0emian, avusese o cauză mai profundă5 durerea. $uferisem cumplit pe timpul ritualului. Pro/a/il, invizi/ila 8orţă 7ie îmi simţise durerea şi reacţionase aşa cum credea -a de cuviinţă. ;amol4e vor/ea înainte iar eu gândeam cum tre/uia să!mi controlez inconştientul în scop de a folosi cât mai /ine forţele naturii pământene.
SOARELE VIE)II OMENE%TI 102
;amol4e s!a ridicat şi ne!a invitat să!l urmăm. Am trecut prin culuarele cunoscute, am urcat în pantă către creasta muntelui şi am pătruns în hangarul în care e4tratereştrii îşi ţineau nava de e4plorare. Câteva persoane din echipaj tre/ăluiau în jurul ei. ;amol4e nu le!a dat nici o atenţie. $!a oprit în faţa unui panou de comandă, a manevrat câteva comenzi, apoi s!a întors către noi, arătându!ne imensa cupolă de deasupra. Aceasta luneca lin, dezvăluind Cerul li/er, curat, de iunie. &e!a făcut semn să!l urmăm, pe o scară
spiralată. în scurt timp, eram pe creasta 1untelui $acru. 0easupra noastră strălucea $oarele tânăr şi aprins, de vară. ;amol4e s!a aşezat pe un colţ de stâncă şi ne!a invitat să luăm loc în jurul său. &e!am aşezat în aceeaşi formaţie. ! 7ă voi dezvălui secretul din 1untele etezat, secret care a influenţat viaţa multor pământeni. înainte de aceasta, vă rog să!mi răspundeţi la o între/are5 Ce s-a! nt#m+*a c& $iaa omeneasc" dac" Soa!e*e a! nceta s" *&mine4e5 A răspuns Cremene5 ! oată omenirea ar pieri, indiferent de rasă, naţiune, religie, nume personal sau totem astral invocat. Ste*e*e s&nt +!ea de+a!te s" .&!ni4e4e *&mina 7i c"*d&!a necesa!" $ieii0 ! Aşa este. 2rice urmă de viaţă ar dispărea de pe această planetă. Acest adevăr tre/uie înţeles de persoanele aflate în confruntare de toteme astrale5 Soa!e*e asig&!" $iaa t&t&!o! oameni*o! +"m#nteni0 1isticii, însă, se /at între ei pentru a sta/ili cine domină $oarele, care constelaţie influenţează viaţa oamenilor prin $oare sau prin Pământ.
102
! Acestea
sunt simple închipuiri, fără corespondent în viaţa reală" $oarele nu e dominat de alte stele, ci îşi efectuează programul de evoluţie universală, conform unor legi necunoscute de omenire. #z/ucnisem fără să!mi dau seama. 1ă supărase foarte tare dez/inarea mistică, /azată de diferenţa de denumiri astrale. Avea vreo importanţă faptul că $oarele se numea $oare, sole, sun, solnţe, $onne3 1ecanismul de gândire primitivă, mistică, tindea să facă această deose/ire, prin încercarea de eliminare a sinonimelor. Avea vreo importanţă faptul că undele electromagnetice emise de $oare se numeau lumină, light, 9icht sau cum se mai numeau în alte lim/i pământene3 -fectele lor erau aceleaşi pentru toţi oamenii Pământului5 le asigurau viaţa. 6i le!o va asigura în continuare, timp de miliarde de ani. ;amol4e continua e4plicaţiile5 ! 1inţile reduse ale misticilor au încercat să supună până şi $oarele unor convenţii semantice inventate de ei. 0e e4emplu, cuvântul lumină trimitea la toteme astrale de tip 9eu, -tamin, Alderamin, 1intaHa, respectiv, la constelaţiile 9eul, 0ragonul, Cefeu şi 2rion. Pe o astfel de treimeD astrală, -tamin, Alderamin şi 1intaHa, legată de constelaţia zodiacală 9eul, s!a format cultele asiatice care folosesc particula amin în rugăciuni. Pe această formulă s!au /azat cei care îşi spuneau fiii lumini. 0upă cum vedeţi, nu erau fiii luminii spirituale, ci simpli manipulaţi, pnntr!o formulă astrală mistică, încifrată de vechii zodieri. ;eul -li, căruia se închina #sus Cristos, nu reprezenta altceva decât anagrama cuvântului lei şi a zeului el ! iota,174 adică a literei i, cu valoare cifrică zece. -li a derivat din separarea forţată a vechilor zei i/rici, :omeli S-lohim, :omiel\ în două părţi ! hom şi eli.
175
! înseamnă
că primitivii mistici creau zei funcţie de literele i şi j, cărora le adăugau diferite toteme astrale sau particule sacreD3 ! -4act. -li a derivat din numele zeului i/rit el şi litera i, jiri a derivat de la litera j şi i, echivalate de creştini, cărora li s!a adăugat particula ri care, în i/rit, înseamnă peşte. 7echii evrei se considerau oameni!peşti, oamenii care vor domina epoca peştilor. 0in această cauză au renunţat la zeul :om, păstrând numai pe -li!-ri. 0upă cum se vede, n!au prea dominat epoca peştilorD, căci 2mul e mai puternic decât orice animal. 8uncţie de literele i sau j puse în faţa denumirilor constelaţiilor zodiacale, s!au născut tot soiul de zei semantici, cum ar fi lei, tauri, raci etc. ! ;amol4e , ne!ai promis că vei dezvălui secretul din 1untele etezat. ! 7i!l dezvălui. 9a rădăcina cuvintelor vrăjite, care au con! fuzionat lumea, se află racul, plasat de mistici în iulie!august. 8ormula rac!leu, specifică lunii iulie, destramă secretul lui Gules 7erne. în numele apei care curge din etezat, Giu, se adunaseră cele două iote sacreD j şi i, precum şi litera u. 0ominat de magia semantică, Gules 7erne şi!a simţit completarea totemului inanimat, litric, în momentul în care a citit cuvântul Giu5 a devenit un fel de Gesu sau #sus, prognozând, su/ influenţa racului, distrugerea 2mului. &u ştia, săracul de Gules 7erne, că 2mul inventase toate cuvintele şi semnele. Aţi înţeles că, în etezat, locuia şi locuieşte 2mul care cunoaşte cele trei tipuri de zodiace şi horoscoape, precum şi majoritatea alfa/etelor sacreD. 0e acolo, de pe culmea retezată în scop de a asigura aterizarea uşoară a navelor e4traterestre, 2amenii au studiat cu interes isprăvile misticilor din alte grupări astrale. 6i ce!au constatat3 ! !
alfa/etul câinescD, alef, eli Szeul iota\, ifS)acă în engleză\, iii Sdacă, în rusă\, fila Sfiu, în latină, împlinit, în engleză\, faeli, adică, om din soiul i. #n lim/a engleză, i se scrie # şi înseamnă eu. #n franceză, apare cea de!a doua formă G, iar în italiană, cea de!a treia, io. 7eneţienii au avut şi ei o funcţie câineascăD, doge. ! Asta înseamnă că majoritatea popoarelor europene s!au închinat la iota. ! Cu mici e4cepţii. 0e e4emplu, ruşii au folosit am/ele forme ale iotei, j şi i, pentru a desemna valoarea supremă, viaţa, prin cuvântul jizni, în care recunoaşteţi formula j!zenit şi i!zenit, prescurtată prescu rtată în ver/ul jiti Sa trăi\. 1ai direct spus, ruşii au definit viaţa prin plasarea iotei sau jodei în zenit, considerând că viaţa este produsul literei j, cu valoare cifrică J. Prin echivalare forţată dintre cifre şi litere, cifra J se citea în oglindă, ca litere, su/ forma omo, astfel că rezulta tipul de oameni iomo şi jomo, cu trimitere la planeta Gupiter SGoe\, a cincea planetă de la $oare şi la cuvântul pater Stată\ sau Piter SPetru, Petre\. Aţi înţeles cum stătea înşelătoria cu a cincea rasă, jupiteriană, dominată de Petru3 Aţi înţeles de ce i/ri şi!au luat şi denumirea jeN Sju\3 în realitate, planetele n!au produs niciodată zei sau oameni. -4tratereştrii v!au adus pe această planetă, să formaţi o?nouă populaţie, prin încrucişarea dintre rasele primordiale. în zenitul sferei cereşti nuB mai domină iota, ci viaţa omenească comple4ă, imposi/il de închis în tiparul litrico!cifric. ! ;amol4e, cum se face că formula a produs efecte, atât de clare în cazul lui Gules 7erne, jupiterian şi el3 ;amol4e a zâm/it5 ! 0oar nu credeţi că a produs efecte prin simpla enunţare a formulei3" 1inţile omeneşti îm/âcsite cu formulele mistice şi zodiacale i!au furnizat formulei informaţii şi energie. Primitivii se rugau la jus, ius, isus, eli, trimiţând energia lor psihică şi informaţiile lor către inconştientul lui Gules 7erne. 2rice psiholog inteligent vă poate e4plica acest mecanism, deja cunoscut cun oscut de dictatori. Aţi înţelesde ce dictatorii îşi pun supuşii să le divinizeze numele şi
imaginile fotografiate sau filmate3 Pentru a hrăni inconştientul lor cu energie şi informaţie, prin mecanismul iodei şi al imaginii. 0e acum încolo, fiecare va arăta ce poate pe cont propriu, individual, nu prin furtul energiei şi informaţiilor de la alte persoane, mai puţin cunoscătoare. Creierul meu frământa gânduri şi informaţii. 2 ipoteză uluitoare se năştea în mintea mea. Am e4pus!o direct5 ! ;amol4e, înseamnă că, prin acest mecanism, s!au influenţat şi marile rase asiatice, cum ar fi chinezii. 0e e4emplu, ascensiunea lui Giang ;emin se poate e4plica foarte /ine prin mecanismul iotei Sj şi i\, al zeului an!g Sg de la gimel\, al zenitului Szen\ şi al stelelor cu particulele emin sau min, invocate de creştini prin p rin formula amin S-tamin, Alderamin, 1intaHa\. ! 0a, aceasta este e4plicaţia corectă. 1ecanismul iotei şi sferei mistice a funcţionat sute de ani, cunoscut fiind de un număr redus de iniţiaţi, care formau numele celor aleşi de ei pentru a deveni zei astraliD. 0esigur, întâmplător, se năşteau copii care purtau totemele iotei, cifrei sau astrelor în numele lor, fără a şti ce puteri căpătau prin aceasta. ! ;amol4e, viaţa omenească şi 2mul nu apar în sfera mistică şi în magia iotei!cifrei" ! - şi normal. 2mul a cunoscut mecanismul respectiv şi !a evitat. 9atinii, însă, denumeau valoarea supremă prin vita, anagrama ultimei litere din alfa/etul sacruD, tav şi a iotei i. 7atican înseamnă vita!cani, adică viaţă de câine. Asta înseamnă că anglo!sa4onii şi latinii aveau cele două capete ale alfa/etului, alef Slife, laif\ şi tav Svita\ unite în punctul comun i, j, iota sau joda, cu valoare cifrică J. Prin minte mi!a fulgerat o idee5 ! ;amol4e, de ce ai spus că la rădăcina cuvintele vrăjite se află racul sau cancerul3 ! Pentru că a patra particulă min apărea în steaua egmine din ac SCancer\. Prin aceasta, mistici adoratori ai totemelor 0ragonului S-tamin\, Cefeu SAlderamin\, 2rion S1intaHa\ şi ac Segmine\
încercau să se agaţe de o constelaţie omenească, =emenii. 2mul le!a arătat că nu au nici o şansă, prin cuvântul mineral, care desemna cele patru stele enumerate, plus iniţialele constelaţiilor rac şi leu. $piritul $p iritul mineral, inanimat, ca şi semnele nu pot domina viaţa omenească. Asta tre/uie să înţelegeţi. S" n$"ai oamenii s" n& mai ado!e 7i s" n& mai in$oce toteme inanimate, ast!a*e sa& *it!ico-ci.!ice, nici $egeta*o-anima*ice $egeta*o-anima*ice S"-i n$"ai s" di$ini4e4e $iaa omeneasc" 7i Om&* Dac" $o! s" ado!e co!+&!i ce!e7ti, s" ado!e Soa!e*e $ieii omene7ti 7i P"m#nt&*, +*aneta $ieii omene7ti încet şi sigur, ;amol4e descâlcea complicata poveste astrală în care se z/ătuse omenirea. înţelegeam din ce în ce mai mult mişelia misticilor. Alfa/etul lor fusese creat artificial, du! inventarea sontan! a li"3ilor o"eneşti% Prin acest al0a3et cacan!, i3rii ur"!riser! s! nc'id! n se"ne inani"ate viaţa euroenilor an&lo(sa4oni şi latini, s(o do"ine do" ine du! 3unul lac% -isticii i3ri "eritau edeasa vieţii, edeas! e care le(o anunţase 5a"ol4e% E4loratorul din 5e&etina continua6
Când am descoperit că magii i/ri tindeau să impună sistemul lor de manipulare tuturor pământenilor, prin implimentarea lui în creierele liderilor naţionali, am fost nevoiţi să intervenim. #neficienta activităţii Bmultor lideri se e4plică prin faptul că, în loc să folosească criterii ştiinţifice de selecţionare şi promovare a persoanelor în diferite funcţii, folosesc criteriile mistice. Dec"de!ea accent&at" a Rom#niei a .ost +!od&s" +!od&s" +!in ast.e* de metode, metode, n ca!e c!eaia s&+e!ioa!" de +e aceast" +*anet", +*anet", oamenii, s&nt t!atai t!atai ca ni7te o/iecte nec&$#nt"toa!e, desemnate +!int!-&n n&m"! !ed&s de date .o!ma*e0 areori s!au luat în considerare competenţa şi alte însuşiri de personalitate, pe care psihologii le!âr putea evidenţia. $entimentele omeneşti, total diferite de cele animale, erau din ce în ce mai pervertite. 0irecţia acţiunii mistice era clară5 animalizarea oamenilor, întoarcerea acestora în ro/ia vegetalo!animalică şi inanimată. !
! ;amol4e, până
şi cei care au gândit sistemul suferă. Ce!i determină să continue aplicarea lui3 ! #n primul rând, teama de necunoscutul viitor, reprezentat de voi. #n al doilea rând, teama de ordinea e4traterestră, care le!ar răpi privilegiile. #n fine, unii reprezentanţi ai noii ordiniD, ord iniD, la fel ca şi cei ai vechii ordiniD, au fost mânaţi de o/sesia puterii fără limită şi a nemuririi. &ici unii nu şi!au pus pro/lema care este ordinea adevărată, ordinea vieţii omeneşti sănătoase, ca parte a ordinii vieţii universale. în loc să studieze viaţa omenească, să!i afle legile şi să le respecte, ei au încercat să inventeze alte legi. Asta să spuneţi oamenilor5 %tiine*e $ieii omene7ti $" a!at" ce nseamn" $ia" no!ma*"0 Magia 7i misticism&* nseamn" a/ate!i de *a ea0 ! Ce rol au jucat ruşii în această mascaradă planetară3 0in câte se o/servă, unii lideri de!ai lor au fost selecţionaţi după aceleaşi criterii. ! uşii au avut preocupări mistice încă din perioada precomunistă. 7!am arătat influenţele stelelor din sfera mistică şi a formulelor litrico!cifrice din alfa/etul sacruD asupra formării lim/ii ruse. Aceasta, însă, nu e totul. 0acă prima grupare de mistici tindeau să impună particula min, din cele patru stele amintite, ruşii tindeau să impună particula mir Space şi lume, în lim/a rusă\, prin stelele 1ira din Cetus!%alena, 1irzan din Câinele 1are, 1irfaH din Perseu, 1irach din Andromeda şi 1izar din
a*t c!eie! de om0 Cu atât mai mult puteţi dezlega misterele create de minţi primitive, deoarece aveţi creiere de oameni moderni, superiori. !B Ce se va întâmpla în continuare, ;amol4e3 ! De *a &n ca+"t *a a*t&* a* *&mii, oamenii $o! n$"a s" !osteasc" c& sim+atie 7i !es+ect c&$inte*e Om 7i Via"0 Prin ele, oamenii vor ajunge să înţeleagă că Cerul,
/azele ascunse su/ pământ şi ne amuzăm de visul lor secret de a ne înfrunta. ! într!o eventuală confruntare, nu au sorţi de iz/ândă3 ! &u, 7arain" Vor trece sute de ani p)nă ce omenirea pă# m)nteană va a*unge la un nivel asemănător celui atins de noi. +i asta, numai cu a*utorul nostru.
Atât de mult3 ! Atât de mult, 7arain. &u ştiţi ce eforturi au făcut specialiştii noştri în comunicare pentru a ne informa cu datele necesare intrării în contact cu oamenii. 7ă rog să nu vă simţiţi jigniţi, dar am învăţat să fim primitivi, să ne co/orâm la nivelul vostru de gândire şi înţelegere, pentru a putea comunica. 0e la acest nivel, vă vom ridica treptat, vă vom învăţa lim/a noastră, a e4ploratorilor astrali, vă vom oferi cunoştinţele noastre ştiinţifice, pe măsură ce creierele voastre vor fi capa/ile să le înţeleagă. ! ;amol4e, vrând!nevrând, ne!aţi învăţat şi vechiul lim/aj astralD, folosit de mistici pentru a supune omenirea. 0e ce aţi făcut! o3 ! V-am c&!"at c!eie!e*e de in.o!maii*e incon7tiente, ca!e $" !o/ea& inanimat&*&i sa& $i&*&i $egeta*o-anima*ic0 Am determinat informaţiile din adâncurile creierului să iasă către conştient, să fie cititeD şi înţelese de voi, astfel încât să vă dezro/iţi. onştientizarea este o operaţie psi-ologică prin care se !
poate curăţa zestrea ancestrală. Vom aplica#o la nivelul întregii omeniri, deoarece succesul vostru ne#a convins că nu e periculoasă.
Am atins cu mâna corpul navei e4traterestre. îmi aminteam de cumplita încercare din 9ună, când înfrânsesem calculatorul selenar. începeam să înţeleg ce ar fi urmat dacă nu l!am fi învins şi n!am fi impus programul evolutiv ascendent. ! ;amol4e, dacă nu reprogramam calculatorul din 9ună, omenirea ar fi fost secerată pe capete, indiferent de rasă, religie, origine primară.
-4act. 0upă faza evolutivă, urma faze involuţivă, de restrângere a omenirii către un număr redus de indivizi, sla/ pregătiţi cultural, incapa/ili să înţeleagă ce se întâmpla cu ei. 0esigur, aceştia ar fi fost dominaţi de zeiiD care cunoşteau mecanismul semantic şi al sferei mistice. ! 1ecanismul era reglat să elimine diversitatea umană, nu!i aşa3 $ă atingă dezideratul unor religii, de tip o singură turmă, cu un singur păstorD3 ! 0a, mecanismul selenar era reglat să elimine deose/irile lingvistice într!un timp scurt şi în mod radical, prin eliminarea fizică a e4emplarelor umane care nu se adaptau lim/ajului ! artificial, creat pentru următorul ciclu de evoluţie. -ra îndreptat în special împotriva rasei al/e, europene, creatoarea civilizaţiei logice şi pragmatice, descendentă din 21. 0acă n!am fi intervenit, progresul ştiinţific şi tehnic al omeniri ar fi fost frânat treptat, până la oprire şi căderea în primitivism. $emne clare ale acestei tendinţe pot fi văzute pe întreaga planetă. ! 1ai putem merge odată acolo, pe 9ună, să studiez cu ochii limpezi şi cu creierul curăţat de informaţii false aparatul lăsat de civilizaţia stinsă3 ! Putem, cum să nu" - prefera/il, însă, să plecăm pe timp de noapte, să nu atragem atenţia prea multor pământeni. 6i aşa sunt speriaţi de zvonurile privind omuleţii verzi din 1arte. ! 0e unde le!o fi venit această idee3 ;amol4e ne!a făcut semn să continuăm călătoria, răspunzându!mi din mers5 !
0e la o formulă de răz/oi imagologic e4perimentată de americani pe proprii cetăţeni. $pecialiştii americani au imaginat omuleţi verzi, i!au desenat şi lansat către creiereje compatrioţilor prin procedeele filmului de desene animate. în concret, au folosit telepaţi care vizionau filmele şi radiau imaginile către cetăţenii receptori. Asta !e4plică imaginile caricaturizate văzute de unii americani. în realitate, e4tra! tereştrii veniţi în e4plorare pe Pământ sunt din acelaşi tip cu voi, oamenii al/i. - o pro/lemă de. strategie. 0acă am.fi fost foarte diferiţi, oamenii s!ar fi speriat de noi şi ar fi evitat contactul ori l!ar fi îngreunat. Când am ajuns în centrală, ;amol4e a pornit aparatul de sondare a lumilor galactice şi ne!a lăsat să studiem pe îndelete viaţa altor cetăţeni ai
9a prânz ne!am odihnit în camera în care începusem .ucenicia de octogonar. 1ulte se întâmplaseră din acea zi de toamnă, în care %ătrânul mă adusese la învăţătura părintelui 0emian. Cel mai important îl constituia dispariţia 2ctogonului.
-ra o încăpere de mari dimensiuni de formă circulară, cu tavanul /oltit. $emăna întrucâtva cu un planetariu. Pe timpul precedentei vizite, constatasem că era plină cu aparate, unele despachetate, altele, am/alate. 7echii e4ploratori astrali o părăsiseră în gra/ă, din cauze necunoscute mie. Când am ajuns în ea, am scăpat o e4clamaţie de ui! mire. în centrul camerei, pe un piedestal de marmură neagră, trona un imens creier omenesc, asemănător celui văzut pe 9ună. ;amol4e mi! a simţit starea de spirit şi a început să e4plice5 ! #nvenţia astralilor reptiloizi de pe 9ună ne!a dat o idee5 să curăţăm creierele oamenilor prin simpatie, cu ajutorul unui creier confecţionat după model uman. #n primul rând, cu acest creier, tre/uie să ştergem cât mai rapid cu putinţă programul de invazie a rasei gal/ene asupra -uropei. Programul de invazie a fost implimentat în creierele pământenilor chiar de cei care se tem de el5 i/rii. 8ără voia lor, manipulaţi de mecanismul iodei, au pregătit terenul pentru trezirea 0ragonului. 7ă daţi seama unde e pericolul3 6tiam şi nu am ezitat să răspund5 ! 0a, ;amol4e" Prin folosirea particulei amin, introdusă prin religia iudeo!grecească, fiecare creştin invocă steaua -tamin din 0ragonul şi celelalte stele pe care!şi /azează dragoniiD puterea. 0ragonul gal/en s!a trezit şi !a scos la iveală pe Giang ;emin. oate particulele sacre ale religiei creştine îl susţin5 amin, j, i, an, zen. Asta înseamnă că trezirea lui s!a făcut su/ influenţa zodiacului inanimat care funcţiona în etezat şi a invocărilor creştine. ! Aşa s!a întâmplat. Acum, e4act ca în poveştile româneşti, 8ăt! 102 8rumos tre/uie să învingă zmeul, zmeini, a cărui za astrală este amin. 0e data asta, însă, tre/uie să înfrângă şi monstrul acvatic 1irmir, reprezentat de slavii săl/ăticiţi, adoratori ai totemelor astrale 1ira, 1irzan, 1irfaH, 1irach şi 1izar. Cum va proceda 8ăt!8rumosul modern în această situaţie3 &u uita că propria naţiune, săl/ăticită prin religie, invocă cu disperare zmeii şi mir3 $piritul de dreptate şi!a spus cuvântul5 ! ;amol4e, românii nu sunt vinovaţi de invocare totemelor ruso! chineze" -i au fost pregătiţi psihic pentru aceasta, secole de!a rândul.
Prin mitul /i/lic, inspirat de zeul!câine, li s!a spus că vor fi invadaţi de rasa gal/enă. - un e4emplu tipic de pregătire psihologică pentru a accepta cu resemnare o ocupaţie decisă, chipurile, dumnezeieşte. 1agia neagră şi magia gal/enă i!a inspirat pe i/ri să prezică sfârşitul lor şi al rasei al/e. ! Aceasta este realitatea de necontestat. Cum rezolvăm pro/lema3 Cum salvăm rasa al/ă, rasa oamenilor, din pericolul cotropirii de rasa neagră şi gal/enă3 Am închis ochii. $cena din faţa ochilor se petrecuse cândva, cu circa +JJJ de ani în urmă. Yrişna, marele civilizator al rasei al/e, om din neamul 21, stătea nemişcat la um/ra unui copac înalt. în jurul său, arcaşi cu feţe negre şi gal/ene, gata să!l săgeteze. &epăsător de moarte, Yrişna le grăia cu simplitate5 E& n& s&nt D&mne4e&, c"ci D&mne4e& e in.init&*0 E& n& *-am ne*es n nt!egime 0+e D&mne4e&, c"ci n&mai in.init&* +oate ne*ege in.init&*, n&mai D&mne4e& * +oate ne*ege +e D&mne4e&0 M" $oi ntoa!ce, at&nci c#nd $a .i tim+&*, 7i $oi e*i/e!a neam&* Om din !o/ia $oast!"0 Am deschis ochii lent şi l!am privit pe ;amol4e direct în faţă. în sufletul meu creştea 8loarea de 8oc a $oarelui nostru. ! 6tiu, ;amol4e, cum tre/uie să înfrângem invadatorii min şi mir" #ntroducem informaţiile adevărate în Racest creier şi!l determinăm să radieze pe întreaga planetă. oate persoanele din neamul 21 se vor trezi la viaţă. 7or scutura lanţul ro/iei inanimate, min, şi vegetalo! animalice, mir, trezindu!se la viaţă de 21. &oi, oamenii, suntem primii colonizatori ai acestei planete. $untem răspândiţi pe toate 102 continentele lumii. Putem învinge" &e putem ridica la poziţia de 21. ! 7arain, procedeul sugerat de tine a fost pus în aplicare. în acest scop, am făurit acest creier. 6tii ce am descoperit pe timpul construirii lui3 !&u. ! oţi cetăţenii planetei sunt oameni, construiţi după modelul 21 cu sânge cald. 0iferite grupări rasiale şi etnice au fost ro/ite de magia minerală, vegetală sau animală, astfel că unitatea lumii omeneşti a fost sfărâmată. - timpul s!o refacem, în jurul omului
comple4, modern, înzestrat cu calităţi cu adevărat omeneşti. &oi patru vom face această faptă care va marca intrarea omenirii pământene în era 2mului. e vom concentra foarte puternic, e/act cum am procedat în e/pediţia de pe &ună şi vom transfera informaţiile omeneşti în circuitele creierului. Vom sparge totemele astrale tontrare vieţii omeneşti superioare. Vă rog să vă ocupaţi locurile, în *urul creierului, în cele patru puncte cardinale(
&e!am aşezat în cerc, în jurul creierului. ;amol4e, cu spatele la nord, Cremene, către sud, Cernescu, către est iar eu, către vest. 1odelul de creier omenesc pulsa ca şi când ar fi fost viu. &eîndoielnic, e4traterestrii zegetini făcuseră o trea/ă foarte /ună, perfectă, chiar. ;amol4e a ridicat mâinile şi a început să murmure. 9! am imitat de îndată5 ! 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21"... $imţeam cum din mine pleca energia şi informaţia direct în creier. 1ă /ucuram că ceilalţi oameni ai planetei nu vor mai suferi ritualul de transformare în 2m pe care îl suferisem eu. -i vor deveni oameni fără să ştie când şi cum. ! 21" 21" 21" 21" 21" 21"... Auzeam distinct cum pârâia zaua min şi zaua mir, prin care românii fuseseră legaţi de inanimat şi vegetalo!animal. Cu un trosnet îngrozitor, zaua neagră!gal/enă!verde, zaua şarpelui, a plesnit din încheieturi. Am dat să mă opresc, însă ;amol4e a poruncit calm5 ! încă nu, 7arain" Continuaţi" ! 21" 21" 21" 21" 21" 21"... 102 ! încă, încă" murmura ;amol4e. Pârâiau încă trei zale. Am înţeles că reprezentau legăturile iotei, J n, J i şi J j. 1!am concentrat cu putere asupra imaginii care începuse să se formeze în creierul meu5 OMUL din in.init, ca!e ne ."c&se oameni 7i ne t!imisese pe Pământ pentru a eli/era omenirea din zalele inanimate, vegetale şi animalice. ! 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21"... 21" 21" 21" 21" 21"..M
întreaga omenire se zguduia fără să ştie din ce cauză. 9anţul? ro/iei inanimato!vegetalo!animalice crăpa încet şi sigur. îi simţeam tăria dar nu mă mai interesa. Puteam să mor în această operaţiune. în urma mea, omenirea ar fi fost li/eră. Complet li/eră. ! 21" 21" 21" 21" 21" 21" 21"... A
ZAMOL;E OMUL ensiunea creştea din ce în ce mai mult. 2/servam efortul pe feţele celorlalţi parteneri de acţiune. ezistenţa pe care o întâmpinam
era foarte mare. Creierele pământenilor erau conectate, fără ştirea lor, la câteva sute de toteme astrale, de nume de stele şi constelaţii. 2 reţea invizi/ilă de nume stelare se insinuase prin magie în creierele omeneşti şi le ghida viaţa după mecanismul de manipulare imaginat de re/elii mistici. !încă, încă, încă... şoptea ;amol4e. 21" 21" 21" 21"... $oare, $oare, $oare...
programul de specie omenească, programul de familie rasială şi individuală, programul individual de evoluţie, toate fiind înscrise în gene. Acest program sta/ilea, în linii mari, drumul în viaţă al fiecărui individ. #n linii mari, căci programul era influenţat de o multitudine de factori interni şi e4terni, pe care nu e greu să!i identificaţi. Poţi, 7arain3 Am cugetat câteva clipe. 0iscuţiile cu Cernescu, marele amator de psihologie umană mă ajutau să dau un răspuns cât de cât corect. Am răspuns5 ! Programul /rut era influenţat de următorii factori5 educaţia şi instruirea familială şi socială, sugestiile invizi/ile primite din mediul de viaţă în mod întâmplător, influenţele insesiza/ile ale inanimatului şi viului planetar. Acestea puteau fi pozitive sau negative, însă mecanismul lor intim nu putea fi controlat de om. Din aceast" ca&4", am +&s accent +e con7tient 7i $oin"0 Oamenii s&nt !"s+&n4"to!i n *imita .a+te*o! s"$#!7ite con7tient 7i c& $oin", .a+t +ent!& $a!e t!e/&ie s" se st!"d&iasc" s"-7i nt"!easc" con7tient&* 7i $oina0 ! Ce faceţi cu terenul zeilorD, inconştientul şi su/conştientul3 &u aveţi nici o putere asupra lui3 Cernescule3 Cernescu a răspuns prompt5 ! Am studiat această pro/lemă, ;amol4e. Am dezvelit!o de aura de supranatural, cel puţin parţial. Putem interveni pe terenul zeilorD încă din primii ani de viaţă ai copilului, influenţând programul de evoluţie în viaţă a acestora, prin sugestii pozitive concrete. Ceea ce introducem în adâncul creierului unui copil, în primii ani de viaţă, nu 102 poate şters de evenimente întâmplătoare> ci numai de sugestii hipnotice foarte puternice, ceea ce se întâmplă foarte rar, 0e e4emplu, dacă din momentul în care copilul începe să vor/ească, îi repetăm zilnic o formulă de tipul5 E7ti om com+*e6, s"n"tos, +*in de $ia" 7i ene!gie, c& o $oin" +&te!nic" 7i o con7tiin" e6t!ao!dina!", ca*m, st"+#n +e tine ns&i, c&m+"tat, ca+a/i* s" n.!#ngi o!ice is+it" 7i s" acione4i e6c*&si$ n .a$oa!ea $ieii s"n"toase, aceasta îşi va face efect, deşi copilul n!o înţelege încă. -fectul se va produce în timpul vieţii.
! &umai în această direcţie putem limita terenul zeilorD3 ! &u, aceasta ar fi prea puţin. Copilul poate fi condiţionat pozitiv
prin câteva sute de propoziţii simple, cuprinzând îndemnuri sau interdicţii concrete. Aceasta a fost greşeala religiei, din copilăria umanităţii5 a folosit numai interdicţii, fără îndemnuri pozitive. Poţi e4emplifica3 ! ! $igur" %ă nu furi( este o interdicţie bună, însă trebuie completată cu un îndemn 0unceşte stăruitor pentru a obţine ce doreşti( %ă nu ucizi 1omori2( este o interdicţie foarte bună dar insuficientă pentru omul modern. 3a trebuie completată cu un îndemn pozitiv, de tipul # Viaţa e valoarea supremă pe această planetă, fapt pentru care trebuie s#o aperi în toate ocaziile, fără e/cepţie(
;amol4e zâm/ea mulţumit de rezultatele şcolii sale de vindecare a spiritului omenesc prin cunoaştere conştientă. 6i!a e4teriorizat mulţumirea5 ! 0ece ! nu sau zece ! nu, cele zece interdicţii religioase înscrise în numele preotului geto!dac 0eceneu, au fost depăşite de viaţa modernă. Pentru un primitiv, cele zece porunci negative Sinterdicţii\ erau suficiente şi impuse prin religie. 7iaţa modernă a depăşit însă stadiul primitiv, astfel că cere mai multe mii de interdicţii, înscrise în legi şi alte acte normative. 0in păcate, juriştii n!au înţeles că interdicţiile tre/uiesc însoţite de sfaturi mo/ilizatoare, de îndemnuri pozitive şi e4plicate. Psihologii tre/uie să continue ceea ce a început religia. -i tre/uie să sta/ilească câteva sute de interdicţii moderne şi 102 câteva sute de îndemnuri moderne, prin care să condiţioneze inconştientul uman încă din primii ani de viaţă. 0e e4emplu, o interdicţie modernă de tipul S" n& .a*si.ici in.o!maii n mod $oit 7i:c& intenii !e*e tre/uie însoţită de un îndemn de tipul în orice ocazie, să foloseşti informaţii adevărate, căci ele îţi fac viaţa mai uşoară, îţi asigură sănătate şi respect din partea persoanelor cu care te afli în relaţii(
#n continuare, am discutat câteva zeci de minute despre modul în care tre/uie să programăm creierul din faţa noastră în scop de a
influenţa pozitiv creierele oamenilor. Concluzia la care am ajuns priveşte fiecare cetăţean al planetei în parte5 2ieca!e om a* P"m#nt&*&i e o/*igat s" n$ee +!og!amaiea +o4iti$" a c!eie!&*&i, s" o a+*ice as&+!a c!eie!&*&i +!o+!i& 7i as&+!a c!eie!e*o! a*to! +e!soane, s" se a/in" de *a s&gestii negati$e nd!e+tate m+ot!i$a c!eie!&*&i s"& sa& a a*to! c!eie!e0 adiaţia pozitivă a marelui creier făcut de zegetini nu era suficientă pentru a determina un salt în evoluţia omului. $e impuneau eforturi mari din partea tuturor persoanelor conştiente, în scop de a influenţa pozitiv întreaga umanitate. 0upă aceasta, am început dez/aterea celei mai grele părţi a lecţiei, formulate de ;amol4e astfel5 ! Creierul omenesc este influenţat în mod insesiza/il, prin sugestii întâmplătoare, din mediul înconjurător, cum ar fi5 evenimentele văzute sau auzite şi sentimentele născute de acesteaM sentimentele declanşate de alte persoane ori de factori din viul sau neviul planetarM idei şi formule ver/ale din cărţile citite, din filmele văzute, din discuţiile purtate cu alte persoane. Aceste sugestii întâmplătoare seB imprimă în creier şi determină atitudini pozitive sau negative faţă de alte persoane, de propria persoană, de elementele viului şi neviului planetar. 8uncţie de aceste atitudini, oamenii acţionează într!un mod sau altul, o/ţinând o viaţă mai /ună sau mai rea. Cum procedăm pentru a elimina efectul nociv al întâmplărilor imprimate în creierul nostru3 &!a răspuns nimeni. întâmplările despre care vor/ea ;amol4e erau foarte multe, imposi/il de controlat conştient, imposi/il de 102 inventariat la un moment dat din viaţa unui om. -le îi determinau într!o anumită măsură soarta. ! &imeni nu poate controla milioanele de întâmplări ale vieţii unui om, am apreciat eu, pe /aza raţionamentului anterior. ;amol4e m!a atenţionat că m!am gră/it să răspund înainte de a gândi suficient, apoi a e4plicat şi acest mister5 ! într!adevăr, nu putem controla totalitatea întâmplărilor din viaţa noastră. 2 mare parte din ele, însă, pot fi prognozate sau anticipate prin ?gândire matură, aşa cum am sta/ilit în discuţia anterioară. în
plus, oamenii viitorului vor primi de la noi un mare dar5 capacitatea de a conştientiza impulsurile venite din viitor, su/ formă de premoniţii. 7arain, cum simţi tu că urmează să se întâmple ceva neplăcut, că te paşte un pericol3B &u m!am gră/it. Am analizat sutele de cazuri în care simţisem şi. conştientizasem pericolul, apoi am răspuns5 ! în faza iniţială, simt un disconfort sau, dacă pericolul e mare, o stare de uşoară panică. Când mi se întâmplă aşa ceva, invoc 21<9 şi aştept să mi se clarifice informaţiile. #n faza următoare, văd cu ochii minţii scenele din viitor sau din spaţiu, din care izvorăşte pericolul. Cu acesta, elementele pro/lemei sunt cunoscute. Analizez calm cum tre/uie să procedez pentru a evita pericolul şi acţionez logic. #n cele mai multe cazuri, evit pericolul înainte de a mă cuprinde. ! -4act acesta este procedeul pe care îl vom dezvolta în creierul fiecărui cetăţean al planetei. Premoniţiile vor deveni un mijloc real de evitare a pericolelor create de fenomenele naturii, oamenii primitivi, magie ori alte fenomene întâmplătoare. 0esigur, discutăm de premoniţii ştiinţifice, /azate pe informaţii reale şi nu de premoniţii mistice, de tipul celor răspândite de mistici printre pământeni. Prin intermediul acestui creier, vom dezvolta capacitatea de premoniţie îir fiecare pământean. P!emoniii*e, ns", n& e6c*&d g#ndi!ea *ogic", +!o+!ie oameni*o! s&+e!io!i0 (a4a acti$it"ii &n&i om mode!n este g#ndi!ea *ogic", 7tiini.ic", ca!e .o*ose7te *egi*e c&nosc&te a*e $ieii 7i in.o!maii*e .&!ni4ate de 7tiine0 '#ndi!ea *ogic" a !idicat om&* 102 din $i&* +*aneta! 7i i-a !ed&s s&/stania* *eg"t&!i*e de in.*&en" c& inanimat&*, $egeta*e*e 7i anima*e*e0 ! 9e!a redus numai3 în glasul meu se citea dezamăgirea. ;amol4e însă mi!a şters!o de îndată5
! 2amenii
nu pot rupe toate legăturile cu viul pământean, deoarece unele dintre acestea sunt favora/ile vieţii lui. 0acă le!ar rupe, ar pierde surse importante de energie vitală. 2amenii se hrănesc din energia viului pământean. Cum să renun! ţe la hrana vizi/ilă şi invizi/ilă, energetică3 Am păstrat legăturile prin care oamenii o/ţin energia vitală din viul pământean, eliminând influenţele negative din această energie, adică impulsurile instinctuale, inspirate de vegetaţie şi animale. Om&* a!e +!o+!ii*e *egi de $ia"0 ! Aceasta înseamnă un nou echili/ru între conştient şi inconştient3 ! 0a. Până acum, oamenii au fost dominaţi de inconştient, asemenea animalelor şi plantelor. 0e acum încolo, zestrea conştientă şi inconştientă se află în echili/ru, influenţând în egală măsură viaţa omului. înţelegi că oamenii au scăpat de o mare povară, povara dominaţiei inconştientului3 Cu cât înaintează în viitor, oamenii vor reduce activitatea inconştientului la minimul necesar, dezvoltând activitatea conştientă. ! Aceasta înseamnă că nu vor mai avea sentimente3 ! Cum să nu mai ai/ă3 7or avea sentimente frumoase, controlate destul de /ine de conştient şi influenţate conştient, prin sugestie. Ceea ce v!a dispărea sunt emoţiile negative, necontrolate, cum ar fi teama, frica, mânia, ura, violenţa, cruzimea, laşitatea, lăcomia, panica. 6tiţi voi ce e4plozii afective crează tul/urări în viaţa oamenilor. Prin acţiune conştientă, vom elimina treptat e4ploziile emoţionale şi tul/urărileB create de ele, păstrând în oameni numai sentimentele pozitive, înălţătoare, mo/ilizatoare, creatoare, cum ar fi 19 dragostea de viaţă, pasiunea creatoare, iu/irea de oameni şi de elementele viului pământean, curajul, /unătatea... ! 2 transformare radicală a omului... am rostit eu gânditor. ! 0a, a confirmat ;amol4e, o transformare radicală, în direcţia umanizării accentuate. -ste impusă de evoluţia vieţii omeneşti de tip ascendent, pe care am sta/ilizat!o noi, prin reprogramarea creierului selenar. în următoarele sute de ani, oamenii vor evolua atât de mult,
195
încât va fi greu să!i comparaţi cu cei din prezent. De4$o*ta!ea e6+*o4i$" a 7tiinei t!e/&ie s" .ie nsoit" de o de4$o*ta!e co!es+&n4"toa!e a om&*&i0 Tendine*e de ntoa!ce!e a omeni!ii na+oi, n t!ec&t, a& .ost n.!#ne +!in inte!$enia noast!"0 2amenii au păşit în viitor, lăsând în urmă practicile mistico!magice, religioase, de tip medieval. 7eţi o/serva destul de curând mari transformări în poziţia oamenilor faţă de asemenea practici. 0ezinto4icarea de mistică şi magie se va produce foarte rapid, în câţiva ani. Pentru aceasta, însă, tre/uie să mai facem ceva5 să distrugem cele şapte ceruri mistice, reprezentate de cele şapte zale ale :orionului şi cele şapte zale ale
195
-fortul era uriaş. ;alele :orionului, implantate prin magie, de iudeo!masoni rezistau. 2mul însă avea în mintea şi inima sa legea vieţii şi focul vieţii. ! 21" 21" 21" 21"... 21" 1A... Cu un tunet înfricoşător,, ultimele trei zale ale :orionului, Almitam, AlmitaH şi 1intaHa au plesnit. Calm, ca şi cum ar fi discutat pro/leme o/işnuite, ;amol4e a anunţat5 ! A murit zeul!dual, imaginat de mistici pentru a închide omenirea în alfa/et. $!a terminat dualismul, viaţa intră în legile ei fireşti, comple4e, pluraliste. 2dată cu zeul dual, a crăpat zeul!hual, căreia misticii îi spuneau duhu. Cu aceasta, omenirea a fost eli/erată din povestea îngerilor, inventată de i/ri pentru a!şi preamări valorilor lor vitale. ! Cum aşa, pentru a!şi preamări valorilor lor3 ! $implu, 7arain. Căpetenia îngerilor /uniD, duhu, nu era altul decât ihudu, sau ihuda, una din căpeteniile de tri/ ale i/rilor. omânii au suflet, nu duh" 1ihael însemna, în i/ri, zeul vieţii,
195
Pornise de unul singur" 9umea se cutremura din temelii. $imţeam fizic cum crăpau zalele vrajei roşii!negre. $olul ;egetinei ştia ce făcea. ! 21" 21" 1A" 21" 21"...
195
această planetă împreună cu învingătorii lor din 9Era şi CEgnus S9e/ăda, Crucea &ordului\. ! Aşa am fost şi eu înşelat, la prima e4pediţie.
195
Am stat câteva clipe fără a scoate un cuvânt. Priveam la marele creier construit de zegetini şi încercam să ghicesc cam în cât timp voi vedea omenirea scăpată de /lestemul mistic. ;amol4e a spart tăcerea5 ! înainte, către viitor" 0e opt ani, omânia /ate pasul pe loc sau merge înapoi. 6tiţi de ce3 ;alele 1altei, am presupus eu. ! ! -4act" $ă le distrugem una câte una. începeţi" ! 21" 21" 21" 21" 21"... -nergia omenească curge în valuri din noi, către tainicele legături ale magilor i/ri. ! Ardeţi zaua =ozo" Ardeţi zaua Comino" Ardeţi zaua min" 1ă concentram puternic. începeam să înţeleg relaţia dintre dinastiile gal/ene, 1in, şi jiomin invocat de unii creştini influenţaţi de prostia i/rică. înţelegeam chiar de ce unii lideri ai 1altei se numiseră 1intoff. Prin fiinţa mea vuia furtuna mâniei. 0ouă mii de ani fusesem dominaţi de magia gal! /en!neagră iar religia fusese calul troian al invadatorilor. Ce ne!am fi făcut dacă n!ar fi revenit ;amol4e!2mul3 Ar mai fi rămas ceva din civilizaţia al/ă, creatoare3
195
deloc ostil. Cu infinitul eram prieteni de multă vreme. ;amol4e a confirmat cele gândite de mine5 ! $!au pră/uşit cele zece ceruri ale lui iota!joda. Au căzut cele şapte ceruri în care erau închişi oamenii şi cele trei din care dictau zeiiD. 1agia alfa/etului sacruD a fost distrusă de 21" înainte, în infinitul
;amol4e, cum vor mai şti oameni moderni care sunt cuvintele lor şi care a< fost intercalate de mistici pentru a le crea pro/leme3 ! &u mai are importanţă, 7arain. 9im/ajul omenesc şi!a pierdut sensul magic. 2amenii pricep şi înţeleg sensul comun, folositor comunicării dintre ei. 9im/ajul şi!a pierdut sensul tainic, ameninţător. &u mai poate fi folosit ca armă. ăz/oiul mistic şi răz/oiul psihologic, din care făcea parte, au încetat. ! Asta înseamnă că şi e4tratereştrii înţeleg glumele3 25 ;amol4e a râs din toată inima, pentru prima dată de când îl ştiam5 ! Până şi noi ştim să gustăm o glumă, 7arain. înţelegem vor/irea cu mai multe sensuri, cu mai multe înţelesuri. Ceilalţi, misticii pe care i!am înfrânt, nu cunoşteau gluma şi splendorile vieţii. !
195
6tiu, ;amol4e. Am cunoscut o femeie din Crei/a, frumoasă cum alta nu era, dar nu cunoştea gluma. Pentru ea, toate aveau un singur sens, o singură semnificaţie. ! endinţă normală la un astral pornit pe uniîicarea lingvistică. în cazul nostru, nu se pun asemenea pro/leme. 9im/ile omeneşti vor fi folosite încă mult timp, pâna ce se vor amesteca de la sine. &u e nevoie să forţăm acest proces, deşi unele puteri pământene şi!au propus şi această grozăvie. 1ai cu moţ decât toţi au fost i/ri, cu pretenţia lor de alfa/et astralD. Câte parale a făcut alfa/etul lor, ştiţi. -uropenii vor folosi în continuare alfa/etul latin. Pro/a/il, va fi adoptat de întreaga omenire, deoarece este mai complet şi mai comod decât toate celelalte. Am părăsit camera marelui creier şi ne!am întors în centrală. &e! am ocupat locurile şi am reluat discuţia. ;amol4e ne!a îndemnat5 ! $puneţi, ce aţi înţeles din studierea vieţii de pe alte planete, ale altor sisteme solare3 1ulte, a răspuns Cremene. 0e e4emplu, că puţini cetăţeni ! ai
195
nici una din ele nu vă asigură viaţa" Aţi înţeles cum tre/uie să arate săptămâna3 ! &u se mai poate numi săptămână, căci $oarele şi Pământul tre/uie să!şi afle locul în unitatea convenţională de timp. Asta, însă, vor descoperi!o astronomii, în anii ce vin. !7or descoperi!o, a confirmat ;amol4e. 6i vor înţelege că oamenii trăiesc între Pământ şi $oare, fără legături în alte planete şi alte stele. Când vor înţelege aceasta, vor fi complet li/eri şi vor trăi mult mai /ine. 0eocamdată, să ne /ucurăm că am înfrânt re/eliunea mistică şi să ne pregătim pentru viaţa normală"
195
27
PARTEA A DOUA
DEZLE'1RI DE DE MISTERE MISTERE Câţiva cititori mi!au sugerat să nu mai port eroii cărţilor mele prin Cer, în căutarea unor mistere de dezlegat. &u i!am plim/at întâmplător. Cunoştinţele de astronomie şi psihologie mi!au permis să descopăr faptul că, în anumite limite, oamenii Pământului sunt manipulaţi prin formule mistico!semantice, în care sunt incluse numele stelelor, constelaţiilor, planetelor. - vor/a de o condiţionare psihică simplă, prin cuvânt, pe care orice psiholog serios v!o poate e4plica. Pe scurt, situaţia este următoarea5 ! 8iecare om reacţionează la anumiţi stimuli ver/ali, dacă . este învăţat în acest sens, dacă este făcut să creadă că respectivul stimul se referă la propria personalitate. 0e e4emplu, dacă într!un grup de persoane ele profesii diferite, lansăm apelul domnule do mnule inginer", mai mult ca sigur toţi inginerii vor întoarse capetele, crezând că ei au fost apelaţi. 0e ce3 0eoarece în conştientul şi inconştientul fiecăruia sunt înscrise sugestii simple, de tipul eşti inginer. 0intre multiplele însuşiri prin care e definită persoana respectivă, cuvânt ! stimul fo! losit, inginer, este mai /ine conştientizat şi întipărit, contri/uind la identificare şi autoidentificare. !
195
0acă nu mă credeţi, vă rog pe dumneavoastră, cititorii mei, să contactaţi persoane care nu mi!au citit nici o carte şi să le între/aţi5 Ce!ţi spune ţie numele Pavel Coruţ3 8oarte sigur, nu le va spune nimic. &ici dumneavoastră nu vă spune mare lucru, deşi aţi citit multe cărţi scrise de mine. &u ştiţi însă aproape nimic despre viaţa mea, despre calităţile mele personale, altele decât cele oglindite în cărţile scrise. S+e! c", +#n" *a acest +&nct, ai ne*es .a+t&* c" &n om n& +oate .i de.init nici m"ca! s&+enicia* s&+enicia* +!in n&me, +!on&me, +!on&me, +!o.esie, $#!st"0 în ciuda acestui adevăr de viaţă, uşor de demonstrat, misticii mai vechi sau mai noi au încercat să determine soarta oamenilor funcţie de aceste elemente superficiale. 1isticii vechi au ataşat oamenilor denumirea zodiei şi câteva trăsături de personalitate pe care ei, neştiutori ai psihologiei, le credeau specifice zodiei respective şi gata" Credeau că au definiţi 2mul, fiinţa supremă de pe această planetă. =ata lor s!a dus de râpă, odată od ată cu cele * tri/uri zodiacale în care voiau să împartă lumea. 0e ce s!au dus de râpă toate făcăturile zodierilor3 $implu5 ! copii născuţi în aceeaşi zi şi acelaşi loc nu au aceeaşi soartă, deşi au aceeaşi zodie, deoarece intervin o serie de factori ereditari şi economico!sociali cum ar fi5 moştenirea genetică, diferenţa de trăsături de personalitate moştenite şi învăţate, starea economică şi socială a părinţilor etc. Deci, o m&*tit&dine de .acto!i +e!sona*i, .ami*ia!i 7i socia*i socia*i cont!a4ic .*ag!ant +!e4ice!i*e 4odiaca*e 4odiaca*e din 4i&a na7te!ii0 ! prezicerile zodiacale nu iau în considerare elemente fun! damentale de viaţă umană, cum 29 ar fi5 rasa, naţionalitatea, vârsta, e4perienţa de viaţă, profesia, gradul de cultură, sentimente şi pasiuni, relaţiile cu alţi oameni Scare ne influenţează în /ine sau în rău\, locul de muncă şi locul de trai etc.
195
C& toate c" 7tiina a demonst!at c" 4odia e o nce!ca!e de a de.ini s&+e!.icia* o +e!soan" 7i a !o/oti4at-o +!in int!od&ce!e int!od&ce!e nt!-&n ti+a!, misticii n-a& ncetat s"-7i im+&n" sistem&*0 1ai nou, au apelat la calculatoare, în care, pe /aza unui număr restrâns de date Snume, pronume, profesie, zodie, data şi locul naşterii\ încearcă să determine soarta oamenilor complecşi, imposi/il de determinat de către o fiinţă omenească sau e4traterestră. #n acest scop, au reintrodus în circuitul informaţional pu/lic zodiile şi le imprimă cu insistenţă în creierele copiilor şi a adulţilor mai sla/ pregătiţi. 0e data aceasta, cuvântul stimul prin care se face condiţionarea psihică este numele zodiei. 0acă nu mă credeţi, puteţi face următoarea e4perienţă5 într!un grup de tineri îndoctrinaţi, strigaţi5 1ă, /er/ecuîe" 7eţi constata că unele persoane, care cred că sunt sun t /er/eci, vor reacţiona. Asta înseamnă că au fost ro/otizaţi, că alături de elementele de identificare prezentate în prima parte a capitolului, au introdus şi denumirea zodiei. Când văd astfel de tineri, la spectacole televizate, afirmându!şi apartenenţa la o zodie, mă apucă mila de ei. îmi vine să le strig5 inere, nu!ţi dai seama că intri într!un tipar şi vei fi manipulat prin numele zodiei3 &u!şi dai seama că renunţi la trăsături omeneşti, în favoarea favo area unor animale3" -u scriu pentru cei care vor să ştie adevărul, să rămână oameni întregi, complecşi, imposi/il de definit prin câteva cuvinte. Ca!e este sco+&* acestei mani+&*"!i, mani+&*"!i, +!eg"tite nde*&ng, +e ca*c&*ato!5 Sim+*&9 !o/oti4a!ea oameni*o! +!in condiiona!e +sihic", t!ans.o!ma!ea t!ans.o!ma!ea *o! n mase amo!.e, mani+&*a/i*e mani+&*a/i*e +!in c#te$a c&$inte0 Aceasta a făcut şi religia, deoarece aproape toate religiile s! 168 au format pe /aza horoscoapelor şi zodiacelor, precum şi a altor nume de constelaţii şi stele, pe care le voi e4plica în continuare. în cărţile A n.*o!it S+e!an" şi Co+ii S+e!anei am descris pe larg sistenjul de formare a religiilor cu /aze în cuvintele sacreD, care defineau stelele, constelaţiile şi literele alfa/etului i/rit Sevreiesc\.
201
constelaţiiior şi stelelor au primit nume mitologice, ceea ce nu era deloc vinovat în concepţia celor care le!au /otezat iniţial. Persoanele din clasele suspuse, mai ales din perioada feudală, şi!au însuşit unele nume de constelaţii sau stele, crezând că, prin aceasta, se vor înălţa la Cer. &ici măcar iniţiaţii care zeificau feudalii, regii, împăraţii nu cunoşteau mecanismul psihologic? prin care puterea stelelorD se transfera asupra acestora. în realitate, feudalii, regii, împăraţii respectivi se năşteau e4act ca orice alt muritor, din femei, cu o zestre nativă determinată de părinţi, nu neapărat formida/ilă. $!au cunoscut destule cazuri, inclusiv în ţara noastră, în care unşii 0omnuluiD, cu sânge al/astruD s!au născut cu handicapuri fizice sau psihice. C&m se .ace c", tot&7i, n&me*e *o! +!od&cea oa!eca!e e.ecte, n& nea+"!at .oa!te ma!i 7i n& as&+!a t&t&!o! oameni*o!5 Mecanism&* +siho*ogic a* acest&i e.ect t!e/&ie c"&tat +e n&me de conste*aii 7i ste*e?0 Când în numele sau în titlurile însuşite de un feudal Srege, împărat\ cu ajutorul religiei se regăsea un nume de vechi zeu, cunoscut incon! ştient, descendenţii adoratorilor acestora tindeau să se supună in mod inconştient. Alături de e4ploatarea inconştientului, religia, instrumentul liderilor primitivi, impunea, prin credinţă, ideea că feudalul Sregele, împăratul\ era zeu sau uns al 0omnului. Această concepţie primitivă mai poate fi întâlnită şi în zilele noastre, în special la monarhişti. - de mirare faptul că oameni cu înalte studii nu judecă corect, nu!şi pun cea mai simplă pro/lemă5 0acă regele este 168 unsul 0omnului, de ce nu are trăsături de personalitate e4cepţionale, de ce are handicapuri fizice sau psihice, de ce se îm/olnăveşte şi moare la fel ca orice alt muritor3 2a+t&* c" +a!tic&*e*e, c&$inte*e sa& .o!m&*e*e
202
invocatorilor, energie din care se hrăneşte norocosul care are în nume particulele respective sau iniţiatul care şi le pune în nume. Asta nu este însă vala/il în toate cazurile. 0e e4emplu, în ţara noastră, în care este invocat #sus Cristos, nu toate persoanele care au numele Cristian şi Cristina au aceeaşi soartă, deşi toţi /eneficiază de un aport energetic al credincioşilor. -voluţia fiecărei persoane cu acest nume depinde de o mulţime de factori, cum ar fi5 zestrea moştenită de la părinţi, cultura, e4perienţele şi preocupările de viaţă etc. C& a*te c&$inte, in$oca!ea c&$inte*o! sac!e n& +!o- d&ce a&tomat n"*a!ea ce*o! ca!e *e +oa!t" n n&me0 $!ar putea chiar ca între nume şi zeii înscrişi în inconştient să e4iste contradicţii5 de e4emplu, în creierul unui român care îl divinizează pe Cristos s!ar putea să e4iste zeul %aal, incriminat de religia creştină, deoarece era /a/ilonian. în acest caz, apare un disconfort psihic, pe care preoţii îl e4plică prin posedarea de demoni. In !ea*itate, a$em de a .ace c& con.*ict&* +sihic dint!e do&" c&$inte semni.icati$e, c& +&te!e de in.*&en" as&+!a indi$id&*&i0 Aşa se e4plică nefericirile din viaţa unor creştini fervenţi5 ei cred şi se roagă conştient lui #sus Cristos, însă în inconştientul lor, pe terenul zeilorD, se află înscrişi alţi zei, cu putere mai mare, dintre cei incriminaţi de creştinism. 9upta internă, în psihic, consumă energie şi dezorientează creştinul respectiv, astfel că rezultatele activităţii sale sunt sla/e. Soa!ta ne.e!icit" a !om#ni*o! se e6+*ic", +!int!e a*te*e, 7i +!in .a+t&* c", +!in c!e7tina!e, &nii dint!e noi s-a& nchinat *a 4ei st!"ini de $iaa +!o+!ie, im+o!tai din168 @&deea, c&m a! .i9 1ihael ! zeul vieţii,
203
0umnezeu victoria SniHa\ asupra păgânis! mului. &u ştiau, nefericiţii de ei, că vor aduce mari suferinţe asupra omenirii, prin impunerea zeilor i/rit şi helenici in conştientul şi inconştientul unor pământeni nevinovaţi. Aceste denumiri de zei străini de spiritualitatea geto!dacă au acţionat prin inconştientul celor care au fost îndoctrinaţi cu ei. 0e e4emplu, marele romancier 1ihail $adoveanu, în romanul (a*tag&*, a ucis ritualic pe zeul cio/an &iHefor Spurtător de victorie, în lim/a greacă\, lăsând în viaţă pe soţia acestuia 7itoria Svictorie, în lim/a latină\. &u e greu să recunoaştem zeul %aal în denumirea uneltei cu care s!a săvârşit omorul, nici zeii slavo!semitici, %oga şi #lie, înscrişi în numele ucigaşilor. Avem de a face cu o revoltă inconştientă împotriva verigei greceşti S&iHefor\, prin care s!a primit creştinismul, revoltă determinată de spiritul zeilor vechi, %aal, %oga şi #lie S-li\. Acum veti a5a marele secret al vieţii fiecărui om: indiferent de religia actuală, pe care o însuşiţi şi o practicaţi cu fervoare, în inconştientul dumneavoastra e/istă c)teva sute de zei păg)ni, anteriori creştinismului, "a care s#au înc-inat strămoşii paterni şi materni, zei aflaţi în contradicţie cu zeul pe care îl invocaţi în prezent. 6in această cauză, aveţi necazuri psi-ice sau î- realitatea vieţii. "nformaţiile anterioare, din inconştient, constituie o parte importantă a personalităţii dumneavoastră, prin care rezonaţi cu neviul planetar şi cu elementele vitale vegetalo#animalice. Vec-ii zei sunt înscrişi în piatra muntelui şi apa izvoarelor, în cuvintele de bază ale limbii, at)t materiale c)t şi ideale, astfel că îi invocaţi inconştient şi firesc. 4rin comportarea normală, lipsită de 168 religiozitate, vec-ii zei din inconştient sunt într#un ec-ilibru căpătat în mii de ani, astfel că vă armonizează relaţiile cu inanimatul şi viul păm)ntean. în momentul în care introduceţi un zeu nou, apar contradicţii, care vă determină într#o măsură oarecare soarta. Am spus o măsură oarecare, deoarece omul superior e înzestrat cu voinţă şi conştiintă, g)ndeşte şi analizează fiecare gest7 astfel că nu e un pion in m)inile inanimatului şi viului păm)ntean, cum sunt animalele. u c)t vă dezvoltaţi g)ndirea, cunoaşterea, conştiinţa şi voinţa, cu at)t vă sustrageţi
204
din imperiul zeilor, vă limitaţi terenul zeilor8 din creier. Aceasta este e/plicaţia ştiinţifică a relaţiei dintre om şi zeii#cuvinte sau semne, adoraţi de strămoşii primitivi.
#udaismul Sdin care a derivat creştinismul\ a înţeles destul de devreme, instinctiv ori informat de psihologi, relaţia dintre cuvântul! stimul zeiescD şi puterea de influenţă a acestuia. 0in această cauză, a introdus forţat particulele şi formulele lor sacreD în tot ce puteau introduce5 religie, ştiinţe, film, literatură etc. Puţin psihologi au urmărit această activitate pentru a!i înţelege efectele asupra psihicului pământenilor din alte rase şi naţiuni. în orice caz, efectele n!au fost favora/ile, datorită contradicţiei dintre vechii zei europeni, implimentaţi în creierele europenilor, şi cuvintele sacre ale tri/ului i/n5 Ohuda!0uhu, 1ihael ! zeul vieţii Sridicat de creştini la rangul de arhanghel\, sion, şhem, eli etc. #nteresant e că zeii pri! mordiali ai evreilor, -lohim ! :omiel trimiteau tot la formula cunoscută, europeană5 2m, 1ani, Padme, :um. 1ai mult de o mie de ani, spiritul european, creator de valori pragmatice, a fost adormit de magia i/ri propagată de religia creştină. E6+*o4ia 7tiini.ic" din &*tima s&t" de ani a +&s ns" ca+"t dominaiei oamenii .e!icii n& a& +!eoc&+"!i !e*igioase?0 #nteresant este faptul că semnalul eli/erării europenilor din ro/ia i/rită !a dat un preot, 9eo a4il, care, în %i/lia hazlie, a descris cu lu4 de amănunte toate greşelile de logică, istorie şi geografie din mitul /i/lic, precum şi toate faptele imorale Sincest, fratricid, crime\ săvârşite de poporul alesD. Apropo de poporul ales, prima şi ultima literă din alfa/etul său sacru, alef şi tav, ne aminteşte de Oalta şi 1alta. S" n& c!edei c" nt#*ni!i*e a& .ost o!gani4ate aco*o +e /a4a $oinei d&mne4eie7ti o!i a mecanism&*&i de mani+&*a!e P&! 7i sim+*& a& .ost o!gani4ate, ca
205
7i conci*i&* din Nieia, nt!-&n *oc n ca!e e$!eii c!edea& c" $o! o/ine a$anta8e ma6ime, +!in .a+t&* c" inea& n m#ini ca+ete*e a*.a/et&*&i
'RE%EAL1 SAU DIVERSIUNE 5 Când am auzit de intenţia domnului Constantin $imirad de a înfiinţa un partid al moldovenilor, m!am cutremurat. Acest gest, insuficient gândit şi analizat, poate însemna începutul secesiunii, poate însemna sacrificarea tuturor românilor, a celor care au căzut pentru
206
Persoana care a imaginat stema actuală a omâniei nu cunoştea psihologie, nu cunoştea efectele inconştientului omenesc, nu cunoştea faptul că un totem astral provincial S/ourul, vulturul, peştii, leul etc.\ poate trezi în inconştientul unor cetăţeni, destui de mulţi, amintirea separaţiei în provincii. &u e vor/a de magie, e vor/a de psihologia inconştientului. 0acă nu mă credeţi, amintiţi!vă că, involuntar, am /otezat pe eroul %ătrânul din seria 2ctogonul cu numele %oureanu. 0acă nici eu, care cunosc ceva psihologie şi posed o conştiinţă foarte puternică, n!am realizat sugestia inconştientă la separare provincială, cum o poate sesiza un simplu cetăţean neavizat3 V" a$e!ti4e4 c" stema act&a*", /a4at" +e toteme ast!a*e di.e!ite, di$ini4ate n &!in" c& c#te$a s&te de ani de st!"mo7ii mo*do$eni, a!de*eni, m&nteni, do/!ogeni 7i /"n"eni, instig" n mod incon7tient *a de4/ina!e0 V" !og s" s&sinei +!o+&ne!ea mea de a im+&ne o stem" &nita!", no&", ca!e s" n& .ac" t!imite!ea *a nici &n .e* de toteme ast!a*e +!o$incia*e 7ă rog să apelaţi pentru aceasta la parlamentarii pe care i!aţi ales, să le e4plicaţi în ce constă pericolul şi să le spuneţi dumneavoastră, omâni de pe tot cuprinsul patriei, că nu vreţi să renunţaţi la
crescut în 1oldova, astfel că voi spune lucrurilor pe nume. Iat" +osi/i*e*e &!m"!i a*e a+a!iiei acest&i +a!tid9 .Aventurieri politici sau inconştienţi din alte provincii ar putea imita gestul domnului $imirad, formând partide ale /ănăţenilor, ardelenilor, muntenilor, oltenilor, astfel că con.!&nta!ea +o*itic" n& s-a! mai d&ce nt!e ideo*ogii, ci nt!e +e!soane conc!ete, din .oste*e +!o$incii0 0ez/inarea românilor pe criteriul teritorial ar fi cumplită. *. Pe timpul confruntării politice, apar fricţiuni, slogane, lozinci, antipatii dintre cele mai diverse, mai cu seamă la acţiunile pu/lice. 7ă puteţi imagina ce sentimente ar trăi moldovenii din toată omânia în momentul când ar auzi Gos moldovenii" :uo" uşine moldovenilor" etc.3 8oarte puţini ar rezista tentaţiei de a nu reacţiona violent la adresa ardelenilor, muntenilor, oltenilor, do/rogenilor, /ănăţenilor. Cu aceasta, scânteia dez/inării ar deveni flacără. Până în prezent, duşmanii omâniei şi românilor ne!au dez/inat pe criterii profesionale Ssecurist\, politice Scomunist\, etnice, religioase, ale formelor de organizare statale Srepu/lican ! monarhist\, economice. &e mai lipseşte un motiv de dez/inare3 &u vedeţi că de!a/ia ne tragem sufletul3" &u vedeţi că suntem în pragul dezmem/rării, iar cei care au dezmem/rat Gugoslavia acţionează3 Sîn special ruşii, ungurii şi ucrainienii\. ). &u cunosc situaţia din timpul guvernării dejiste, dar, în perioada guvernării ceauşiste, s!au făcut unele greşeli care au pus în pericol unitatea naţională. Prima şi cea mai gravă, promovarea persoanelor funcţie de locul naşterii, cu predilecţie olteni şi munteni, 102 am simţit!o personal, în mod neplăcut. Asta n& nseamn" c" t!e/&ie s" +!e*&"m g!e7ea*a *&i Nico*ae Cea&7esc& Noi, !om#nii con7tieni 7i do!ito!i de o $ia" mai /&n", t!e/&ie s" t!ecem +este g!e7ea*a *&i Cea&7esc& 7i a a*to! +e!soane ca!e a& +!acticat disc!imina!ea nt!e !om#ni, s" ne amintim c" s&ntem oameni 7i !om#ni, c" s&ntem 7i a7a dest&* de de4/inai de mino!ita!i Noi n& t!e/&ie s" .acem 8oc&* secesioni7ti*o! întâmplător, în iniţialele C$# puteţi citi secesiune Sformula *!!*!)\. 0e acolo, din C$#, ne vin telepaţi care insinuează
în creierele mai puţin pregătite idei secesioniste de tipul partidului moldovenesc. 0iscriminarea românilor după locul de naştere, practicată de ceauşişti, a lăsat urme în toţi românii, moldoveni sau olteni, ardeleni sau munteni, /ănăţeni sau do/rogeni. &u m!am simţit deloc /ine când unii /ucureşteni foloseau cuvântul moldovean cu sens peiorativ, când se plângeau de invaziaD moldovenilor, când ne porecleau sârmari, danezi, portughezi etc. Conştiinţa, însă, a învins. în faţa noastră, a tuturor românilor moldoveni, stă pilda de sacrificiu a 1ăriei $ale Ale4andru Cuza, domnul
provinciale. O!ice !e.e!i!e *a +!o$incii t!e/&ie ."c&t" c& m&*t" g!i8", +ent!& a n& a.ecta Unitatea Naiona*"0 &imeni nu!l opreşte pe domnul $imirad să!şi împlinească /unele intenţii Ssau am/iţiile politice3"\ în cadrul unui partid /azat pe o ideologie. "niţiativa partidului moldovenilor, însă, este o gravă eroare sau o diversiune a unor servicii de spiona* 1probabil, ruseşti şi ungureşti2, cărora le#a căzut pradă domnul %imirad. Urmările înfiinţării unui astfel de partid ar fi foarte grave. 9ac un apel către rom)nii moldoveni să se abţină de a participa la această iniţiativă secesionistă, să se abţină de a călca pe sufletul şi s)ngele 0ăriei %ale Ale/andru uza, martirul Unirii(
0esigur, alături de Constantin $imirad tre/uie să răspundă pentru această iniţiativă secesionistă şi partidul care !a instruit, promovat şi propus pentru funcţia pe care o deţine în prezent. 0e la cochetarea eu monarhia şi până la o iniţiativă secesionistă, găsim urmele unei ideologii elitisteD, ela/orate de foşti privilegiaţi ai ceauşiştilor, care, în prezent, pozează în victime ale comunismului şi în judecători ai moralităţii naţiunii noastre. 7remea unor astfel de dizidenţiD şi elitiştiD a e4pirat, însă. Nai&nea !om#n" se a.*" n +e!ico* de a-7i +ie!de identitatea, demnitatea 7i &nitatea0 E tim+&* *&+t"to!i*o! +!o.esioni7ti 7i a* ade$"!ai*o! !om#ni, indi.e!ent de o!iginea *o!, de +!o.esie 7i ni$e* de c&*t&!", de con$inge!i +o*itice sa& !e*igioase0 S&ntem &nii n 8&!&* idea*&!i*o! +ent!& ca!e a& *&+tat st!"mo7ii no7t!i dintotdea&na9 &nitate naiona*", *i/e!tate, d!e+tate, omenie 102
ARD-O 2OCUL MONARBIEI 7iaţa românilor n!a fost niciodată prea fericită. Poveştile despre fericirea inter/elică se referă la un număr redus de oameni înstăriţi, căci majoritatea cetăţenilor români trăiau prost, în locuinţe mizera/ile Sdin care au mai rămas şi în socialism\, cu salarii mici, cu posi/ilităţi de culturalizare reduse, cu sănătatea în pionezeD. 0acă nu mă credeţi, vă rog să consultaţi statisticile oficiale din perioada
respectivă. 9e puteţi găsi în marile /i/lioteci. 7eţi constata că aproape jumătate din copiii născuţi vii mureau până la vârsta de b ani, că majoritatea /ogaţilor erau străini Sca şi familia regală\, că întregi ramuri ale economiei naţionale erau în mâinile unor trusturi străine, că nenorocirea corupţiei nu s!a născut în socialism, că... 0upă ce veţi constata cele de mai sus, din statistici întocmite chiar de liderii acelor vremi, vă puteţi pune între/area5 Dac" a .ost !"&, de ce at#t e.o!t +ent!& a ne d&ce n aceea7i sit&aie5 ăspunsul nu poate fi decât5 Pent!& a ne .ace !o/i n +!o+!ia a!", *i+sii de mi8*oace de +!od&cie, *i+sii de ma!ea a$&ie ca!e, ncet, ncet, int!" n m#ini*e &no! t!&st&!i 7i +e!soane st!"ine0 0acă ne!ar fi ocupat o armată străină, n!ar fi îndrăznit să înstrăineze avuţia naţională către străini, cum au îndrăznit guvernările post!decem/riste. $!ar fi temut de mânia populaţiei româneşti. #nvadatorii economici au apelat la o stratagemă5 au folosit români de!ai noştri pentru a ne des! proprietări de întreprinderi, fa/rici, uzine, ferme, com/inate etc. 1ă între/ ce vor face acei români în momentul în care se va trezi poporul român. Cum vor justifica ei sărăcirea atât de accentuată a majorităţii, în favoarea unei minorităţi străine3 Asta n& nseamn" mode!ni4a!e, ci o nce!ca!e dis+e!at" de a ne +!imiti$i4a, de a ne d&ce n +!eisto!ie0 N& *i+se7te nici &n mi8*oc de +!imiti$i4a!e9 misticism e4acer/at, monarhie, infracţionalitate ?crescută, decădere morală... Re*igia 7i-a dat a!ama +e .a"0 în timp ce milioane de români flămânzesc şi nu au locuinţe, în timp ce spitalele se dărâmă peste /olnavi iar aceştia mor din lipsă de medicamente, în timp ce copiii se îm/olnăvesc şi nu mai pot urma cursurile şcolare, 102 în timp ce tinerii nu mai au aripi să viseze, nu mai au curaj să!şi întemeieze familii, căci viitorul lor profesional este nesigur iar criza de locuinţe acută, în timp ce... religia şi!a dat poalele peste cap şi s!a pus pe revendicat terenuri, lăcaşuri de cult, /ani pentru noi /iserici şi catedrale, privilegii şi, cel mai grav, sprijin statal pentru a impune miturile iudaice în rândul unei populaţii sărăcite anume pentru a se gândi la 0umnezeu. N& e +!ima dat" c#nd !e*igia n& mani.est" nici o ."!#m" de omenie .a" de oameni, .a" de cet"enii o/i7n&ii0 &u e singura dată
când %iserica şi religia ajută, conştient sau nu, invadatorii străini, slă/ind populaţia românească, dez/inând!o pe criterii religioase, storcându!i /ani pentru a ridica monumente inutile. %ani cu care s!ar putea ridica locuinţe, fa/rici, spitale. &u e prima dată când slujitorii %isericii fac ra/at de la principiile de milă şi sărăcie prevăzute în cărţile lor sacreD, dovedind că un preot nu se deose/eşte prin nimic de un tractorist, un inginer, un învăţător. S" dea D&mne4e&* ce* Ade$"!at, OMUL, s" .ie +ent!& &*tima dat" P!int!e ma!i*e +"cate a*e (ise!icii se n&m"!" mona!hia0 Cea mai g!a$" nc"*ca!e a *egi*o! $ieii omene7ti a .ost sac!a*i4a!ea &no! mona!hi n $ia", n sco+ de a +!osti m&*ime de s&+&7i0 1onarhia şi %iserica au făcut casă /ună, religia a slujit mereu celor mai tari. &iciodată, nici măcar în socialism, religia n!a fost de partea învinşilor, ci mereu de partea privilegiaţilor, minţind mereu, răstălmăcind mereu scrierile lor sacreD, care, în fapt, erau simple poveşti primitive, importate de la tri/urile iudaice. 1ecanismul e4ploatării credinţelor omeneşti a fost cunoscut de multe persoane, dar puţin s!au încumetat a spune că e cazul să fie distrus, în vederea eli/erării 2mului de povara jugului evreiesc şi grecesc. oate în această lume au, însă, timpul lor de naştere, ridicare şi apunere. Amurgul zeilor a sosit. A tuturor zeilor care au c-inuit bieţii europeni timp de aproape două mii de ani. 'dată cu aceasta, trebuie să cadă monar-iile, produsul direct al zeificării unor persoane. Avem oc-i de văzut, urec-i de auzit şi creiere pentru g)ndit. 4utem *udeca cinstit valoarea celor care se pretind monar-i 102 cu s)nge albastru, unşi de 6umnezeu. u s#au născut ei din femeie, ca şi orice alt cetăţean$ %unt cu ceva superiori prin naştere$ U( 4rocedeele primitive de sanctificare a monar-ilor vă sunt cunoscute din cărţile mele ori din alte cărţi. u mai au nici un efect, căci orice secret are putere at)t timp c)t este secret. 2u "ai ave" "onar'i, re&i, "!raţi% Au 0ost rodusul unor eoci ause, s(au stins şi nu "ai tre3uie s! nvie niciodat!%
Comportarea fostului rege al omâniei, 1ihai de :ohen! zollern, vă este cunoscută din presă5 încurajat de unele feţe /isericeşti şi de
unii oameni politici, şi!a permis să creadă că omânia mai poate fi vreodată regat, dacă nu pentru dânsul, măcar pentru urmaşi. 6i!a permis să insinueze că legea noastră strămoşească e proastă, căci e4clude de la tron icmeile, fapt pentru care ar tre/ui să fie schim/ată. 6i!a permis să sugereze reinstaurarea monarhiei în ţara în care strămoşii săi nu i!au permis 1ăriei $ale Ale4andru Cuza să vină să moară. Aţi citit vreodată scrisoarea 1ăriei $ale Cuza3 $e află la castelul de la uginoasa. $!ar cuveni s!o citească domnul Constantinescu, pentru a înţelege cum tre/uie trataţi foştii regi. 1ăria $a Ale4andru Cuza a cerut voie prinţului Carol # să intre în ţară pentru a!şi rezolva pro/leme personale dar a fost refuzat. Un domn din neam&* nost!& !om#nesc a .ost !e.&4at de &n st!"in #ar unii dintre noi oploşesc urmaşii străinului respectiv, când ar tre/ui să le interzică intrarea în ţară, aşa cum au procedat francezii şi italienii. Cine s&ntei $oi, !om#ni*o!5 Oc!otii st!"inii ca!e $" &cid cei mai /&ni cond&c"to!i0 Mai s&ntei $oi oameni, mai a$ei s#nge de OM5 Cugetaţi puţin la această între/are" Cum s!a ajuns la situaţia în care fostul rege, într!o ceremonie oficială, în faţa unor reprezentanţi ai regimului repu/lican, a încercat să se comporte de parcă ar fi suveran3 #udeo!masoneria şi teama de ea e răspunsul. Iat"-* deta*iat9 a\ ! în urmă cu câţiva ani, loja masonică de la Paris !a decorat pe fostul rege cu medalia Ale4andru Cuza Princeps. Am protestat, la timpul respectiv, împotriva profanării memoriei luminatului domn român al
! sta/ilirea unei denumiri clare, repu/licane pentru ţara noastră, omânia. Aşa se face că în loc de epu/lica omânia, Constituţia prevede denumirea am/iguă omânia, care poate induce în eroare. repu/lică3 - regat3 Până să deschizi Constituţia şi să citeşti art.
alin. * nu afli că e repu/lică. 0e ce au evitat feseniştii denumirea clară epu/lica omânia3 $ă ne răspundă clar" 7ă asigur că ziariştii care vor a/orda această pro/lemă vor avea parte de mari surprize. 1erită o anchetă, doamnelor şi domnilor ziarişti" ! interzicerea intrării în ţară a fostului suveran şi a descendenţilor acestuia, după modelul italian şi francez. ! incriminarea propagandei monarhiste. 0e ce au procedat astfel feseniştii3 0e ce a acceptat această situaţie #on #liescu3 Avea tot interesul să scape de stafia regală. 0e ce ri!a intervenit prin feseniştii majoritari în Parlament pentru introducerea în Constituţie a celor trei elemente clare5 epu/lica omânia, interdicţia intrării în ?ară a fostului monarh şi descendenţilor, incriminarea propagandei monarhice3 Cine lămureşte această pro/lemă misterioasă3 c\! CDR, n .!&nte c& domn&* Emi* Constantinesc&, a to*e!at mani.est"!i*e mona!histe n +!o+!ia coa*iie, cont!i/&ind *a de4$o*ta!ea &n&i .acto! de insta/i*itate +o*itic" 7i de de4/ina!e naiona*" - m+"!i!ea cet"eni*o! !om#ni n mona!- hi7ti 7i !e+&/*icani0 Cum credeau ei că pot guverna o ţară cu populaţia divizată, cum pot ei elogia politicienii care au contri/uit la dezvoltarea curentului monarhic în omânia3 0acă până şi unii demnitari Sparlamentari şi miniştri\ ai C0 au instigat la schim/area ordinii repu/licane, ce încredere să mai avem în această coaliţie3 $unt ei serioşi3 6tiu ce vor3 &e conduc către mai /ine ori ne dez/ină după cum le vine cheful3 102 $târpirea monarhiei şi monarhiştilor tre/uie să devină una din pro/lemele prioritare ale naţiunii şi statului. 6acă domnul Constantinescu va mai şovăi în această privinţă, va ajunge alături de fostul suveran, în e4il. Noi n& a$em ne$oie de !egi de im+o!t, <4ei.icai= de masoni Noi ne a*egem +!e7edinii din !#nd&* ce*o! mai oameni dint!e oameni0 - timpul să se legifereze cele trei pro/leme5 denumirea epu/lica omânia, interzicerea intrării în ţară a fostului rege şi a descendenţilor, incriminarea propagandei
monarhiste. - timpul, căci situaţia politică insta/ilă din omânia ar putea evolua către o încercare de lovitură de stat monarhistă. 0omnilor conducători ai omâniei, nu vă mai jucaţi cu focul" &u vă mai jucaţi cu monarhia şi religia, căci conduceţi o naţiune modernă, către viitor, nu către feudalism" 9ăsaţi preoţii să!şi facă meseria faţă de cei care doresc, dar nu mai impuneţi religia cu forţa statului, căci greşiţi profund" 7iitorul lumii nu e religios, căci religia a fost inventată de oameni primitivi, aşa cum am e4plicat în atâtea cărţi" 7iitorul se /azează pe ştiinţă de carte. - timpul să vă faceţi datoria, să arătaţi că sunteţi /ăr/aţi înţelepţi din neamul 2mului" timpul" epu/lică laică, fără monarhi şi fără monarhişti" &u vedeţi ce s!a întâmplat în urcia3 7reţi să intervină Armata omână, aşa cum au intervenit armata turcă, să apere statul repu/lican şi laic3 8iţi siguri că, la nevoie, o va face"
R1Z(OI MPOTRIVA BO)IEI %I S1R1CIEI Puţini români sunt mulţumiţi de starea în care a ajuns naţiunea română. 6i mai puţini sunt conştienţi de proporţiile dezastrului economic, produs prin desproprietărirea românilor de cele mai mari şi mai? renta/ile întreprinderi industriale, agricole sau de servicii. îţi tre/uie o doză mare de iresponsa/ilitate să afirmi că omânia trăieşte cea mai /ună perioadă din istoria sa, că niciodată n!a fost omânia atât de cunoscută şi respectată peste hotare. 6i totuşi, am auzit astfel de afirmaţii din gurile unor102 lideri ai coaliţiei aflate la putere.
! 7or plăti trusturile economice străine care au cumpărat şi cumpără o/iectivele economice suficiente impozite şi ta4e pentru susţinerea măcar a salariilor aparatului de stat, a pensiilor şi ajutoarelor de şomaj3 0acă nu vor plăti, din ce vom trăi, căci de produs nu mai producem3 Cine ne va mai împrumuta atunci când nu vom mai avea o/iective economice cu care să garantăm împrumutul3 ! Cu ce vom susţine învăţământul, cultura, sănătatea, aparatul administrativ, pensiile şi ajutoarele de şomaj, după ce vom cheltui puţinii /ani o/ţinuţi din vânzarea fa/ricilor, uzinelor, com/inatelor, fermelor etc.3 ! Ce garanţii avem că trusturile străine care au acaparat su/ramuri economice Sde e4emplu, producţia de ciment\ nu vor aplica politică de monopol şi nu vor închide întreprinderile cumpărate, lăsând fără loc de muncă sute de mii de români3 ! Ce se întâmplă cu o naţiune care nu mai învaţă, nu mai gândeşte, nu mai crează, nu mai produce3 Ce se întâmplă cu o naţiune care este instigată să facă toate acestea chiar de proprii lideri, îm/ătaţi cu slogane reformiste, incapa/ili să organizeze şi desfăşoare activitatea economică în ţară3 !&u ar fi fost mai normal ca guvernanţii să depună eforturi ma4ime pentru eficientizarea fiecărei întreprinderi proprietate de stat, în loc să le lichideze sau să le vadă3 &u ar fi fost mai normal ca privatizarea să se facă în favoarea majorităţii cetăţenilor români, prin împărţirea echita/ilă a avuţiei naţionale3 0esigur, numai a acelei părţi din avuţia naţională care era privatiza/ilă. Ma!i*e nt!e+!inde!i 102 t!e/&ia& s" !"m#n" n +!o+!ietatea stat&*&i0 ! Cine poate rezista concurenţei făcute de marile trusturi economice şi financiare străine, statul român sau micul producător, comerciant, prestator de servicii român3 0esigur, statul putea ţine piept invaziei economice. Ar fi ţinut piept, dacă ar fi fost condus de oameni pricepuţi, înţelepţi, bine informaţi, ataşaţi de naţiunea rom)nă, sincer interesaţi de mai binele naţiunii.
Lim/a !om#n" n-a in$entat nc" &n c&$#nt +!in ca!e s" de.inim com+*et de4ast!&* economic 7i socia* +!od&s n Rom#nia s&/
cond&ce!ea g&$e!n"!i*o! +ost-decem/!iste0 7aluta naţională a scăzut de circa IJJ de ori, preţurile la alimente şi alte produse necesare traiului au crescut e4ploziv, nivelul de trai nu se ridică nici măcar la jumătatea celui din socialism, construcţiile de locuinţe au stagnat, spitalele, grădiniţele, şcolile nu mai sunt nici măcar reparate, nu se mai construiesc fa/rici, uzine, com/inate, nu se mai crează locuri de muncă. 0in contra, numărul locurilor de muncă s!a redus continuu şi, aşa cum aţi auzit, guvernanţii continuă să le reducă. Tendina +o*iticii +ost-decem/!iste e .oa!te c*a!"9 t!ans.o!ma!ea nai&nii !om#ne nt!-o nai&ne de ag!ic&*to!i 7i +!estato!i de se!$icii m"!&nte0 Cine va domina industria, construcţiile, transporturile şi telecomunicaţiile, comerţul en!gros, comerţul e4terior3 rusturile economice străine. Planul de sărăcire şi decădere a naţiunii române se desfăşoară su/ ochii noştri, cu sprijinul unora dintre noi. în opt ani, s#a furat, s#a risipit şi s#a distrus o mare parte din avuţia naţională, pentru care au muncit generaţii de cetăţeni rom)ni. 4)nă c)nd vom sta cu braţele încrucişate, p)nă c)nd vom crede în poveşti irealizabile$ 4)nă c)nd ne vom lăsa minţiţi de liderii v)nduţi falimentatorilor străini$ Avem copii şi nepoţi, care, cur)nd, ne vor întreba de ce am acceptat, de ce am stat cu m)inile în s)n, de ce i#am lăsat săraci lipiţi păm)ntului, de ce nu le#am asigurat proprietatea şi locurile de muncă.
Cine s&nt +e!soane*e ca!e a& d&s Rom#nia *a de4ast!&5 $ecuriştii3 &u mai puteau, căci nu mai lucrau în aparatul administrativ sau economic.102 Cine s!a îm/ogăţit prin sărăcirea naţiunii3 $ecuriştii3 &u puteau, căci erau mai puţin de zece mii, împrăştiaţi în toată ţara. $!au îm/ogăţit ca prioritate privilegiaţii din epoca de aurD, adevăraţii privilegiaţi ai socialismului. &u ştiţi cum să!i identificaţi3 Amintiţi!vă cine trăia /ine în ecpoca de aur" $loganul invadatorilor nu e adevărat. 1ajoritatea securiştilor n!au fost privilegiaţi în epoca de aurD. Ade$"!aii +!i$i*egiai se +ot !ec&noa7te d&+" &!m"toa!e*e c!ite!ii9 ! au posedat vile şi locuinţe lu4oase, în cartiere şi zone speciale.
!au efectuat dese deplasări în străinătate, pe /ani pu/lici sau personali Sde unde îi aveau3\. !au lucrat în sectoare în care erau plătiţi în valută Se4terne, comerţ e4terior, comerţ, turism etc.\ ori o/ţineau venituri în valută, în mod ilegal. !au lucrat în funcţii care le permiteau primirea de foloase necuvenite Smită\, cum ar fi5 comerţ interior şi e4terior, conduceri de întreprinderi industriale şi agricole, sănătate etc. !au furat din avutul o/ştesc, prin folosirea funcţiilor pe care le aveau Sfermieri, şefi de $1A, directori de întreprinderi, miniştri etc.\. 0acă veţi verifica om cu om îm/ogăţiţii postdecem/rişti, veţi constata că ponderea o constituie cei care au avut cheag încă din socialism, că foştii privilegiaţi ai socialismului continuă să acţioneze împotriva intereselor generale ale naţiunii, direct sau prin fii, gineri, nepoţi. Asta e4plică şi eşecul socialismului şi dezastrul de după do/orârea acestuia. P!i$i*egiaii s&nt o+o!t&ni7ti, .ac +act c& o!icine *e +e!mite +"st!a!ea +!i$i*egii*o!0 &u întâmplători foştii privilegiaţi ai socialismului au pătruns în toate partidele anticomunisteD, s!au erijat în judecători morali ai celorlalţi cetăţeni, mari reformişti. Ce au făcut cu reforma lor3 Pe cine vor mai da vina3 Pe sereişti3 Ce puteau face seriştii într!o ţară în care proprii lideri au semănat haosul3 &ecazurile românilor nu s!au sfârşit. 8rământările politice din acest an sunt teri/ile. 2 singură soluţie văd pentru ieşirea din criză5 alegeri anticipate şi instaurarea unui guvern românesc nesupus 102 în toamna acestui an, trebuie să dictaturii străine. el mai t)rziu avem alegeri anticipate. etăţenii rom)ni minţiţi de politicieni au dreptul să#şi revoce opţiunea din ;;< şi să#şi aleagă alţi conducători, mai potriviţi momentelor grele pe care le parcurgem. în acest sens, voi acţiona. înstrăinarea rapidă şi forţată a avuţiei naţionale nu poate fi stopată dec)t prin alegeri anticipate, prin ridicarea la putere a unor lideri competenţi, cinstiţi, cu e/perienţă de viaţă, cura*oşi, oameni de omenie(
PARTIDUL VIE)II SANATASE Pro/a/il, mulţi v!aţi minunat de numele ales pentru partidul pe care l!am fondat. 7i s!a părut şocant. în ţara în care toţi vor/esc de tranziţie, reformă, privatizare, politică, eu mi!am permis să discut de viaţă, să încerc să vă amintesc că Viaa e $a*oa!ea s&+!em", .a+t +ent!& ca!e toate m"s&!i*e +o*itice, economice 7i socia*e t!e/&ie s&/o!donate Ei0 Acţiunea de formare a Partidului 7ieţii $ănătoase a început şi se desfăşoară lent, semn că românii nu sunt tocmai interesaţi de viaţă. -u mi!am făcut datoria şi continui să mi!o fac, în ciuda opreliştilor şi greutăţilor pe care le!am întâmpinat. $ingur, însă, nu vă pot reda 7iaţa normală. 0acă vreţi să scăpaţi de necazuri, veniţi şi luptaţi alături de mine" Pa!tid&* Vieii S"n"toase se $a n.iina 7i .&nciona +ent!& atinge!ea ce*o! t!ei o/iecti$e +!inci+a*e9 ! refacerea economiei naţionale, asigurarea unui loc de muncă pentru fiecare cetăţean român major. !perfecţionarea pregătirii creatorilor şi producătorilor, în aşa fel încât să ne ridicăm la nivelul modern de creaţie şi producţie. ! distrugerea diversiunii minorităţilor şi pacificarea naţiunii române. Programul P7$, prezentat în cartea S.#!7it&* im+e!i&*&i asc&ns, a speriat mulţi invadatori economici, deoarece este realist, pragmatic 102 şi, prin aplicare, le!ar lua apa de la moară, în scopul frânării activităţii de formare a acestui partid, inamicii a& !"s+#ndit &!m"toa!e*e $a!iante de de4in.o!ma!e9 !e o iniţiativă utopică, a unui visător în omuleţi verzi. -u nu v!am vor/it niciodată de omuleţi verzi deoarece, după părerea mea, e4tratereştrii nu sunt verzi, cum îi prezintă specialiştii în răz/oi imagologic, ci oameni asemănători nouă. în al doilea rând, politica nu se face prin e4tratereştri, ci prin noi, oamenii, înarmaţi cu informaţii ştiinţifice şi cu credinţa
că naţiunea română are dreptul la un trai mai /un. !e un partid al securiştilor. Până în prezent, nu s!a înscris nici un fost ofiţer de $ecuritate, deşi nimeni nu le interzice. ! fondatorul partidului are pretenţia că ştie toate enigmele lumii şi are soluţii la toate pro/lemele. Cei care mă citiţi de aproape şase ani, îmi cunoaşteţi poziţia5 Nici &n om n& +oate c&noa7te tot&*, n& +oate a$ea so*&ii *a toate +!o/*eme*e, n& +oate !e4o*$a tot&*0 -u sunt adeptul profesionalismului în toate domeniile de activitate5 pro/lemele se rezolvă de către oameni competenţi, pragmatici, /ine informaţi, cu e4perienţă în domeniul în care lucrează, cinstiţi, nesupuşi convenţiilor şi dictaturilor politice interne sau e4terne. P!oces&* de .o!ma!e a* PVS n& mai +oate .i o+!it0 Până în prezent, s!au constituit fdiale, secţii şi celule de partid în mai mult de jumătate din judeţele omâniei. V" +!e4int &!m"toa!e*e in.o!maii nc&!a8atoa!e9 ! majoritatea organizaţiilor de partid cuprind /ăr/aţi şi femei în proporţii apro4imativ egale, reflectând situaţia din viaţă. ! predomină tineretul şi maturii, semn că P7$ este un partid al viitorului > ! majoritatea mem/rilor de partid sunt intelectuali sau muncitori cu înaltă calificare, angajaţi în producţie, fapt ce ne dă speranţa că vom păstra şi întări caracterul pragmatic al partidului. ! suntem sprijiniţi de mulţi întreprinzători români, conştienţi de faptul că nu pot rezista concurenţei străine decât cu ajutorul unui partid românesc 102 ! în P7$ s!au înscris mai mulţi cetăţeni români care, potrivit propagandei dez/inatorii, erau consideraţi minoritari. -i, însă, se consideră oameni şi cetăţeni români, au înţeles că putem depăşi greutăţile numai împreună, că putem trăi mai /ine în patria noastră comună, epu/lica omânia. Acţiunea de formare a celulelor, secţiilor şi filialelor de partid tre/uie accelerată, deoarece evenimentele politice din omânia evoluează primejdios. re/uie să finalizăm formarea şi înscrierea P7$ până la începutul acestei veri, deoarece, foarte pro/a/il, în
toamnă vor fi plegeri anticipate. Persoanele interesate de viaţă sănătoasă se pot adresa, pentru înscriere, la următoarele telefoane5 \ Bucureşti ! ))(.J).J) *\ Al3a #ulia ! %alici 0oina, tel. I*+I ! ădulescu Cristina, tel. II'(J ! Ale4andrescu Anamaria, tel. I*JI( Stineret, studenţi\ în situaţia că, după apariţia cărţii, numerele de telefon din Al/a #ulia se vor schim/a, solicitanţii pot primi informaţii de la doamna %edea -lena, patron al 9i/răriei Al"ina, din %d. 7ictoriei nr. I, tel. I*b(I). 7e3eş Al3a ! %edea -lena, tel. ()*+)I Sli/răria din str. %istra, nr. )\ )\ Bac!u ! 1oldoveanu 1arcel, tel. II, *)b), )+'. ! 9upu Ana şi 9aslău adu, tel. J(J Spentru studenţi\ Oneşti ! %ertea -ugen, tel. )*bIJ', )*IJ. -oineşti t ;ugrăvel 1ioara, tel. )++*. Bu'uşi ! Păduraru Andreea, tel. *))*b %Co"!neşti ! 0oagă eodor, tel. )((J) 7ascui ! Agop Constantin, tel. *(*' Corneea 7alentin, tel. ))'+ b\ Oradea ! 9azăr 0oina, tel. *b** ! rifu :oria, tel. b ! Paşca -ugenia, tel. +*'. +\ Bistrita ! 1onda 7lăduţ, tel. **(b' \ Botoşani ! 1ihalache102 2vidiu, tel. +Jb*b (\ Braşov !
1:; Constanţa -an&alia ! Arnăutu Paraschiva, tel. (+J*I \ Craiova ! &uţă 2ana, tel. +b+(J
! atomir 1ariana, tel. b)II *\ >=?@ ! #onescu #on, tel. b)** )\