Asociaţionismul şi gestaltismul
1. Asociaţionismul Asociaţionismul este o
concepţie concepţie psihologi psihologică că clasică, clasică, răspândit răspândităă mai ales în sec.
XVII-XIX; pleacă de la ideea că activitatea psihică are un suport material şi explică viaţa psihică prin acţiunea asociaţiei ca enomen central şi undamental în ormarea şi manie maniesta starea rea enome enomenel nelor or psihi psihice. ce. !eoare !eoarece ce interp interpret retea"ă ea"ă activ activita itatea tea minta mintală lă prin prin însumarea unor enomene elementare este supranumit supranumit atomism psihologic. psihologic. #recursorul #recursorul acestui curent a ost $ristotel, care propunea patru metode prin care mintea umană asocia o idee cu alta% similaritatea &de exemplu o portocală şi o lămâie', diferenţa &rece şi cald', contiguitatea temporală &răsăritul şi cântatul cocoşilor' şi contiguitatea spaţială &urculiţă
şi arurie'. tabula rasa' graţie experienţei şi (mul s-ar de"volta de la o stare iniţială & tabula
procesului de asociaţie asociaţie între idei. )n timp s-a s-a a*uns ca asociaţionismul asociaţionismul să devină principiul principiul undamental al vieţii psihice, considerându-se că orice proces psihic este re"ultatul unor asociaţii de elemente ireducti+ile. $stel, pornind de la sen"aţie se aprecia că percepţia ar i suma suma acesto acestora; ra; asocie asocierea rea percep percepţii ţiilor lor ar da naşte naştere re noţiu noţiunil nilor, or, care care se corele corelea"ă a"ă asociativ în *udecăţi şi apoi raţionamente. ilo iloso soi iii em empi piri rişt ştii ohn ohn oc/ oc/ee &012 &01233-04 0456 56'' şi !avid !avid 7u 7ume me au accen accentu tuat at importanţa percepţiilor în asociaţionism. 8i apără caracterul sen"orial al cunoaşterii, arătând că ideile şi principiile nu sunt un dat, ci se do+ândesc în timp. 9u există nimic în mintea omului care să nu i trecut mai întâi prin simţuri. $lţi ilosoi &!avid 7artle:, ohn tuart
3?' a marcat pro+a+il momentul cu cea mai mare
inluenţă a asociaţionismului. asociaţionismului.
psihologia asociaţionistă a lui Johann Friedrich Herbart &0441-0>60' &0441-0>60'
@
autorul arată că viaţa suletească este supusă unor legi asemenea stelelor
0
cerului. 8l militea"ă pentru o ştiinţă a suletului prin aplicarea măsurătorilor şi a calculului matematic. Aondillac considera că enomenele psihice sunt sume de sen"aţii şi că viaţa suletească se explică prin legea asociaţiei mecanice. #sihologia devine astel o simplă mecanică suletească.
reflexologia rusă relexologia
a ost o orientare psihoi"iologică iniţiată
de i"iologul rus I.<. ecenov prin lucrarea sa !eflexele creierului &0>12'. Aoncepţia sa a ost adoptată de =ehterev care în cercetările sale s-a concentrat asupra relexelor asociative motorii. Ael mai important repre"entant a ost I.#. #avlov care a descoperit relexul condiţionat ca o asociaţie temporară.
beha"iori#tii asociaţioni#ti -
iecare +ehaviorist important a utili"at
mecanismul asociaţionismului. !eşi +ehavioriştii considerau că procesele gândirii pot i explicate prin asociaţii de tip -B, alţi psihologi au respins cu putere o asemenea a+ordare, considerând-o inadecvată pentru a explica gândirea creativă şi comportamentul ver+al.
neoasociaţionismul #i neoconexionismul
prin neoasociaţionism se
desemnea"ă o amilie de teorii sau metode asociaţioniste recente reluate de psihologia cognitivă actuală. 9eoconexionismul porneşte de la ideea că activitatea cognitivă poate i explicată pe +a"a unor modele de inspiraţie neuronală. $plicaţii ale acestei idei% reţelele neuromimetice @ reţele inspirate de uncţionarea sistemului nervos. 9aşterea psihologiei experimentale moderne &sârşitul secolului al XIX-lea' a dus la o nouă înţelegere a conceptului de asociaţionism. $cum, Celementele ireducti+ileD care se asociau sunt numite stimul şi răspuns. En stimul poate i asociat cu un răspuns, un răspuns poate i asociat cu un alt stimul; un răspuns poate i asociat cu un răspuns; o com+inaţie -B poate i asociată cu o altă com+inaţie -B. )n conclu"ie, aproape toţi marii +ehaviorişti au ost la +a"ă asociaţionişti. $lte aplicaţii practice ale asociaţionismului% metoda asociaţiilor li+ere &ve"i psihanali"a', procesul de predare.
3
2. Şcoala gestaltistă
$ apărut în Fermania la începutul secolului al XX-lea ca reacţie împotriva asociaţionismului. pre deose+ire de asociaţionişti &care considerau că stimulii sunt percepuţi ca părţi şi apoi construiţi în imagini', gestaltiştii airmă prioritatea întregului asupra părţilor. #rin 0?05, cercetătorii germani
mod decât mecanicismul asociaţioniştilor &percepţia de exemplu nu mai este privită ca o sumă de sen"aţii @ ve"i exemplul transpunerii unei melodii'. a începuturile sale, gestaltismul vi"a în principal procesele perceptive. #otrivit acestei teorii, imaginile sunt percepute ca un pattern sau un întreg mai degra+ă decât ca o sumă de părţi componente distincte. Festaltiştii au găsit că percepţia este puternic inluenţată de contextul şi coniguraţia elementelor percepute. Auvântul gestalt poate i tradus aproximativ din germană su+ înţelesul de configuraţie. #ărţile îşi extrag adesea natura şi scopul din întreg şi nu pot i înţelese separat de acesta.
proximitatea @ cu cât o+iectele sunt mai apropiate unele de altele, cu atât este mai pro+a+il să le grupăm pe plan mintal.
similaritatea @ ne conduce să grupăm părţi ale câmpului vi"ual care sunt similare în ceea ce priveşte culoarea, textura, orma sau alte calităţi.
2
continuitatea @ vedem o linie continuându-se într-o anumită direcţie care nu este o întoarcere +ruscă. Vedem o linie dreaptă intersectându-se cu una cur+ă şi nu cele două elemente disparate din dreapta.
închiderea @ tindem să preerăm ormele complete celor incomplete. )n desenul de mai *os, închidem mintal lipsurile şi vedem imaginea unei raţe. $ceasta ne permite să vedem o+iecte întregi din stimuliorme incomplete sau imperecte.
apartenenţa la grup @ ne permite să grupăm împreună elemente care se mişcă în aceeaşi direcţie. )n imaginea următoare, imaginaţi-vă că trei mingi se mişcă întro direcţie şi celelalte două în direcţia opusă. !acă am vedea asta în realitate, am grupa mintal mingile care se mişcă în aceeaşi direcţie. #e +a"a acestui principiu, vedem adesea stoluri de peşti sau +ancuri de peşti ca pe o singură unitate.
6
simplitatea &pragnan"' @ înglo+ea"ă toate celelalte legi şi spune că oamenii preeră intuitiv cea mai simplă şi mai sta+ilă ormă de organi"are. &trei discuri suprapuse şi nu altceva'.
$+ordarea gestaltistă a ost extinsă ulterior cercetărilor din domenii diverse &gândire, memorie, estetică'. 8lemente de psihologie socială au ost de asemenea studiate din acest punct de vedere &dinamica grupurilor @ Hurt eJin'. Festaltismul are aplicaţii şi în psihoterapia modernă. iinţa umană răspunde ca un întreg experienţelor prin care trece. #otrivit gestalt terapiei orice separare minte @ corp este artiicială. #ercepţia acurată a nevoilor şi a lumii este vitală pentru atingerea echili+rului şi a C+unului gestaltD. Kerapeuţii încearcă să restaure"e echili+rul natural al individului prin creşterea conştiinţei de sine, prin accentuarea experienţei pre"ente şi nu pe amintirea copilăriei &ca în psihanali"ă'. )nruntarea directă cu temerile clientului este încura*ată.
L
