Subiectul 50 Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti Povestire Definitia
− specie a genului epic, de dimensiuni mai reduse decat nuvela si mai
povestirii
intinsa decat schita, care se limiteaza la nararea unui sigur fapt epic si cu un numar redus de personaje. Trasaturi:
− apartine genului epic deoarece autorul isi exprima conceptia despre viata si lume in mod indirect, prin intermediul personajelor
adica relata relatarea rea este este facuta facuta din perspectiva − naratiune subiectivizata, adica povestitorului, fie ca participant sau doar ca mesager al intamplarii.
Incadrare in
− Accentul cade pe situatia narata si mai putin pe personaje − stilul se caracterizeaza prin oralitate - apartine genului epic:
gen si specie
o
Puiul este un text in proza, in care sunt narate o suita de intimplari din lumea pasarilor, care se interfereaza cu lumea umana
o
-
Autorul
-
Cuvantul Puiul face trimitere si la puiul de om.
Este povestire intrucat o
infatiseaza faptele din punctul de vedere al autorului — martor
o
care este si implicat sufleteste in desfasurarea evenimentelor ,
incheiate tragic Se naste la Târgovişte Târgovişte,, în anul 1868 1868,, ca descendent al unei familii de boieri.
-
Este cunoscut şi pentru scrierile sale pentru copii : o
Tema
„Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliţă),
o
„Privighetoarea”,
o
„Bietul Tric”,
o
„Niculăiţă Minciună” (un copil isteţ de la ţară neînţeles de săteni
1946.. - S-a stins din viaţă în anul 1946 − o constituie destinul unei vieti ce se prabuseste tocmai in momentul in care ar fi trebuit sa porneasca in marele zbor, momentul devenirii
Subiect
pe cont propriu , al implinirii normale - povestirea imbraca haina haina alegorica alegorica-- autorul autorul folosind folosind personaj personaje e din lumea pasarilor;
-
trimiterea catre universul uman este marcata prin invocarea-motou
din inceputul operei : „Sandi, sa asculti pe mamica!" si care reprezinta 1
pilda acestui text
- Asadar, autorul sugereaza, prin mijlocirea unui exemplu cum nu se poate Titlul
-
mai convingator, o invatatura demna de luat in seama. Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti asaza in fruntea impresionantei sale povestiri denumirea generica a personajului al carui destin dramatic constituie subiectul discursului literar.
-
Cuvantul puiu sugereaza gingasie si totodata parca ne avertizeaza, inca din aceasta prima clipa a contactului cu opera, cu privire la inlacrimatul sfarsit. Momentele subiectului
Expozitiunea:
-
Fixeaza timpul si locul actiunii
-
Povestirea, incepe simplu, firesc : ,,intr- o primavara o prepelita moarta ,
de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de griu, la marginea unui lastar "...
-
Intram, prin aceasta formula si prin cele doua precizari: prepelita vine din alte tari si se asaza intr-un teritoriu de viata noua, in expozitiune;
-
cuprinde o suita de fapte si de intimplari : o
ca orice „gospodar" serios, prepelita isi cladeste, mai intii, casa — cuibul,
o
apoi, „sapte zile de-a rindul a ouat... sapte oua mici ca niste cofeturi",
o
o
pe care le cloceste, scoate pui — „sapte gogosi de matase", ii invata sa se hraneasca, sa zboare, sa traiasca si sa se fereasca de toate pericolele pe care viata le scoate in cale.
Intriga:
-
intriga o constituie raniriea puiului, sinonim cu condamnarea lui la
moarte (o autocondamare, de fapt, nascuta din neascultarea cuvintului Desfasurarea
–
mamei). continua cu relatarea zbuciumul prepelitei, care isi daduse seama de
actiuni:
nenorocire inca din clipa in care i-a vazut aripa rupta, ca si a chinurilor
Punctul
bietului pui framantarea mamei creste treptat si atinge punctul durerii maxime
–
culminant: Deznodamant
( punctul culminant) intr-o zi de toamna –
ul:
Prepelita este nevoita sa plece in tarile calde cu puii zdraveni, pentru ai salva macar pe ei
–
Deznodamintul fixeaza, cu simplitate rascolitoare sfirsitul unei vieti, 2
irosite datorita incalcarii unei reguli : datoria de a asculta de cei ce-ti vor numai binele.
Personaj
Personajele
principal
-
sunt selectate, pe de o parte, din lumea pasarilor, pe de alta — din aceea a oamenilor
-
prepelita este personajul principal: o
simbol ai mamei adevarate
o
ea are toate trasaturile unei mame bune: harnicie, iubire, grija, chibzuiala, veghe indurerata la capatiiul copilului bolnav, spirit de sacrificiu, capacitate de decizie in momentele cruciale ale vietii.
-
puiul cel mare o
o
construit parca potrivit unei traditii, care porneste din basme este tipic pentru intruchiparea ideii de neascultare, gest care genereaza suferinta, incheiata cu moartea.
-
Vanatorul, cei doi tarani ( batrinul si tinarul) si cainele o
Limbaj
sint doar imagini pe care se sprijina constructia si desfasurarea
discursului narativ. Modalitatile de conturare a acestor imagini (a personajelor, inclusiv a prepelitei si a puiului — „erou") sunt cele obisnuite :
-
prezentarea directa realizata de scriitor, mai ales participarea la intimplarile din desfasurarea naratiunii
-
notarea (facuta de autor) a unor gesturi, atitudini, a felului de comportare
Particularitati artistice
-
Ceea ce caracterizeaza povestirea lui Ioan Alexandru BratescuVoinesti sunt simplitatea si caldura relatarii
-
autorul impleteste o
naratiunea (dominanta ca modalitate de expunere literara)
o
descrierea care puncteaza cadrul desfasurarii intimplarilor ,
(mai ales la inceput si sfirsit) o
si dialogul (folosit in lumea ambelor categorii de personaje pentru a dezvalui stari, trairi
-
scriitorul-narator se implica in intreaga constructie literara 3
asumindu-si, din cind in cind, rolul de a se adresa direct celor care parca il asculta : o
„Ai vazut cum sta gaina pe oua ?" folossste el, la un moment dat, o interogatie retorica
o
...
sau : „ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunar" (inima puiului speriat, prins de flacaul acela, de Marin).
-
de observat cele doua registre — tonalitati ale povestirii : o
cel calm, linistit, luminos cu care debuteaza textul - pentru a
arata timpul in care are loc actiunea, „intr-o primavara"... o
si cel grav dramatic care se declanseaza „intr-o dupa-amiaza, ,
pe la sfirsitul lui august" ; din acest moment, viata puiu se afla sub semnul mortii
4
