D-l Goe De IL Caragiale Caragiale I.L. Caragiale Caragiale este considerat cel mai mare dramaturg român. El este unul
dintre cei patru mari clasici ai literaturii române alături de Mihai Eminescu , Ion Creangă şi Ioan Slavici. Volumul “Momente”, cuprinde schie care au ca temă viaa citadină a s!ârşitului de secol secol al nouăspre" nouăspre"ecel ecelea ea şi #nceputu #nceputull secolului secolului al $$ lea. lea. Schiţa este opera epică #n pro"ă, de mici dimensiuni, cu un singur !ir narativ, care pre"intă un eveniment important din viaa persona%elor principale. Tema schiei &'l (oe este educaia de!icitară primită de copiii din #nalta societate , ilustrând contrastul comic dintre aparenă şi esenă , dintre ceea ce vor să pară persona%ele şi ceea ce sunt ele #n realitate. Timpul Timpul şi spa spaţiul ţiul sunt restrânse, aciunea având loc #ntr'un mediu limitat, respectiv #n trenul ce transporta pe cele trei cucoane #mpreună cu domnul (oe spre )ucureşti şi un timp scurt , respectiv perioada pe care trenul o parcurge până la destinaie. *lasarea #n timp a naraiunii o !ace #nsuşi autorul care ne spune că+ ”mam-mare, mamiţica şi tanti Miţa au promi p romiss tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai ”. deu ute tea" a"ăă cu pre" pre"en enta tare reaa celo celorr trei trei do doam amne ne şi a “tânărului ” (oe, Schiţa de aşteptând cu nerădare pe peronul gării din oraşul lor sosirea trenului care să #i ducă la )ucureşti. -n aşteptarea trenului persona%ele poartă o discuie re!eritoare la denumirea corectă a cuvântului marinar, iar (oe, deşi le corectea"ă pe doamne, %ignindu'le dovedeşte că #n realitate nici el nu stie a vori corect. dată cu venirea trenului apare şi oca"ia intrigii naraiunii, ăiatului #i "oară pălăria pe !ereastra de care stătea atârnat deşi i se atrăsese atenia să nu !acă acest lucru. *entru că iletul se a!la la pamlica pălăriei, conductorul pretinde achitarea contravalorii acestuia, iar pentru că doamnele re!u"ă, #l #nchide pe (oe #n toaletă, elierându'l la primirea anilor. Punctul culminant coincide coincide cu tragerea semnalului de alarmă de către (oe, care apoi se pre!ace că doarme #n raele lui mam/ mare, ast!el #ncât !ăptaşul nu este prins. Deznodământul naraiun naraiunii ii pre"intă pre"intă sosirea sosirea trenului trenului #n )ucureşt )ucureştii şi plecare plecareaa celor patru cu trăsura. 0umărul de persona%e este redus, accentul punându'se pe persona%ul principal, domnul (oe , un ăiat din #nalta societate, !oarte răs!ăat de persoanele din %urul lui, Mam/ mare, mamiica şi tanti Mia. &eşi cultura lui este de!icitară,' a rămas repetent şi nu ştie cum se pronună cuvântul marinar,' se crede !oarte intelligent şi superior celorlali, lucru ce i s'a sugerat de cele trei doamne, “ lucru mare cât e de deştept! zice mam-mare”.
1ipsa lui de educaie se răs!rânge asupra rudelor, pe care le tratea"ă cu autoritate şi superioritate, %ignindu'le+ “ Ve"i că suntei proaste 23” dar şi asupra unor persone necunoscute,+”Ce treaă ai tu, urâtule3” şi deşi este neascultător şi !ace numai nă"âtii nu este pedepsit ci, din contră sărutat şi răsplătit cu ciocolată. 4utorul caracteri"ea"ă #n mod direct persona%ul, !olosind cuvinte total neadecvate acestuia, evident #n mod ironic+mititelul, puişorul , portretul său !i"ic !iind simplist+ un elev #mrăcat #n costum de marinar şi o pălărie pe care scria “1a !ormidale”, dar adevăratul portret al lui (oe se desprinde din gesturi, aciuni, dar şi din relaia cu celelalte persona%e. 4st!el, (oe se strâmă la necunoscui, ate din picioare, "iară, trage semnalul de alarmă, desprin"ându'se ideea că este neastâmpărat , rău, nepoliticos dar şi autoritar, #n acest mod !iind "ugrăvit portretul moral. Cele trei cucoane au o mare contriuie #n lipsa de educaie a copilului, ele #nsele vrând să pară din “#nalta societate”, dar #n realitate nu ştiu să vorească corect5spun marinel şi marinal #n loc de marinar, !olosesc e6presii de mahala+ ţaţo,mor, parol 7 şi dau un e6emplu negativ re!u"ând să plătească iletul controlorului. 8iind o opera epică, modul de expunere dominant este naraiunea la persoana a IIIa şi dialogul. &ialogul are o importană deoseită #n caracteri"area persona%elor pe parcursul #ntregii schie !iind o sursă principală a umorului şi ironiei autorului+” "ezi că sunteţi proaste amândouă# $ntrerupe tânărul Goe% &u se zice nici marinal nici marinel%%% ' Da cum, procopsitule#- Mariner%%% ” &in această schiă, dar şi din alte opere ale lui I1 Caragiale se desprinde concluzia că acesta este un critic !in al #naltei societăi, clasă socială importantă a timpului său. 9alentul autorului ne transpune #n atmos!era de altă dată a acelor vremuri, multe din tipologiile persona%elor "ugrăvite !iind #ntâlnite şi #n pre"ent.
