SCHITA “D-l Goe…” de Ion Luca Caragiale Apartenenta la specia literara schita :
Ion Luca Caragiale (1852 – 1912) a ramas, pana astazi, cel mai mare dram dramat atur urg g din din lite litera ratu tura ra roma romana na, mai ales prin comediile : ‘O noap noapte te furtunoasa’ , ‘O scrisoare pierduta’ si ‘D-ale carnavalului’ , in care prezinta aspecte caracteristice ale lumii romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Numele sau este legat si de inegalabilele ‘Momente si schite’ , in care prezinta, cu mijloacele comicului si intr-o viziune satirica, intamplari in care participa personaje reprezentative din societatea conntemporana autorului. Schita este o opera epica – o naratiune – in proza, de mici dimensiuni, in care se relatea relateaza za o singura singura intampl intamplare are semnifi semnificati cativa va din viata viata unor per persona sonaje. je. Actiunea dintr-o schita se petrece untr-un interval de timp scurt, cel mult o zi, si intr-un timp restrans. Tema schitei ‘D-l Goe…’ este prezentarea efectelor unei educatii gresite primite in familie. Titlul coincide cu numele personajului principal, caruia autorul ii adauga apelati apelativul vul revere reverenti ntios os ‘Goe’, ‘Goe’, eviden evidentii tiindu ndu-se -se contra contradic dictia tia dintr dintree aparent aparentaa si esenta esenta prezenta pe parcursul intregii schite. Fiind o opera epica, intamplarile sunt povestite de un narator, iar autorul isi exprima exprima in mod indire indirect ct ganduri gandurile le si sentim sentiment entele ele,, prin prin interm intermedi ediul ul actiun actiunii ii si al personajelor. Spre deosebire de alte shite, in care naratorul este personaj, aici naratorul isi anunta de la inceput intentia de a ramane in afara faptelor relatate : ‘Putin ne importa daca aceste trei dame…’. Ca orice opera epica, si schita ‘D-l Goe…’ poate fi structurata pe momentele subiectului. Intamplarea povestita se rezuma la o calatorie cu trenul, din urbea X pana la Bucuresti, a tanarului Goe, impreuna cu ‘cele trei dame’. Intraiga actiunii este constituita de motivul calatoriei anuntat de la inceput : ‘Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta’. Expozitiunea prezinta cele trei ‘dame’, frumos ‘gatite’, care, impreuna cu ‘tanarul Goe’, asteapta trenul pentru Bucuresti, pe peronul din urbea X. Goe imbracat cu ‘un frumos costum de marinar’, este nerabdator datorita intarz intarzier ierii ii trenul trenului. ui. Forma Forma corect corectaa a cuvant cuvantulu uluii ‘marin ‘marinar’ ar’ declan declansea seaza za o discut discutie ie ‘fil ‘filol olog ogic ica’ a’,, pe care care repe repete tent ntul ul o inch inchei eiee cu obra obrazn znic icie ie : ‘Vez ‘Vezii ca sunt suntet etii proas proaste te amandoua ?’. Desfasurarea actiunii debuteaza cu venirea trenului si urcarea precipitata a familiei in vagon. Dupa ce se fac locuri locuri pentru ‘dame’, Goe ramane pe corido ‘cu barbatii’. barbatii’. Scoate capul pe fereastra, iar atunci cand i se spune ca nu e bine sa faca asta, raspunde impertinent si ‘scoate iar capul pe fereastra’. Urmarea neascultarii este pierderea palariei si a biletu biletului lui de calato calatori riee prins prins in ‘pambl ‘pamblica ica palari palariei’ ei’,, fapt fapt ce provoac provoacaa zbiere zbieretel telee disperate ale copilului. Intre timp, soseste conductorul pentru a controla biletele si, dupa
lungi discutii, doamnele sunt nevoite sa plateasca biletul ‘puisorului’ si o amenda ‘pe deasupra’. Suparata, mamitica il zguduie pe Goe, spre supararea lui mam-mare, care ii ia aparare aparareaa si il trage trage in partea partea cealal cealalta. ta. Din aceste aceste misca miscari, ri, combin combinate ate cu ‘clati ‘clatinat natura ura vagonului in alt sens’, Goe isi pierde echilibrul si, lovindu-se la nas, incepe sa urle. Palaria pierduta este inlocuita de mam-mare cu un beret, iar Goe se va impaca cu mamiti mamitica. ca. Cucoane Cucoanele le vor sta de vorba vorba si, dupa un timp, timp, mam-ma mam-mare re consta constata ta lipsa lipsa copilului, pe care-l va gasi, blocat in toaleta. Goe este eliberat cu ajutorul conducatorului si bunica se hotareste sa-l supravegheze. Punctul culminant este atins atunci cand Goe trage semnalul de alarma si opreste trenul. Cu toate cercetarile intreprinse de personalul trenului faptasul nu este prins, deoarece mam-mare doarme cu puisorul in brate. Deznodamantul este simplu. Trenul ajunge la Bucuresti, iar cele trei cucoane impreu impreuna na cu puisor puisorul ul lor se suie suie intr-o intr-o trasur trasuraa si comanda comanda : ‘La buliva bulivar, r, birjar birjar,, la bulivar !...’. Aceasta opera literara prezinta o singura intamplare, calatoria cu trenul, care prilejuieste evidentierea lipsei de educatie de care da dovada Goe. Trasaturile sale de caracter – obraznicia, aroganta, neastamparul – sunt efecte ale lipsei de educatie si a proastei cresteri oferite de familie. Personajul Goe este construit pe efectele contradictiei dintre aparenta si esenta. Valoare artistica a operei este data si de talentul autorului de a imbina dialogul cu naratiunea, moduri de expunere care au rolul de a sublinia trasaturile morale ale personajelor. Actiunea se petrece in timp scurt, spatiul este restrans, iar numarul de personaje personaje este redus. redus. Avand aceste trasaturi, trasaturi, opera literara literara ‘D-l Goe…’ se incadreaza incadreaza in specia literara schita.
Posted by Cernat Clara
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate
