7
\ Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunile de pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL ,
SIGLE $I'ABREVIERI PENTRU TITLURILE OPERELOR
O 1998 EDITURA CORESI
LUI ELIADE Editura CORESI este marcd inregistratd
coREsI sRL,
J 40/527/ I 99 1.
Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,
Bucure;ti,707W Tel./Fax': 615 4781; 312 71 15. Director executiv: Michiela Gigd
Redactor: Corina Dinu Editor: Dana Poqnaru
a
A.
- Adio D. - Dayan D& - Domni ;oara Chi stina W ln 7AL - De la Zalmoxis Ia Genghis-Han Doutrsprezece...
mii
Doudsprezece
"lY"pt-
-
NS
-
Nopi la Serampore
Noaprea de Silnziene
O fotografie... - O fotografie veche de 14 ani...
K -
Fata cdpitanului
Omul...
Eu, SfAntul Diavol pi cele ;aisprezece pdpu;i
-
Ghicitor in pietre
-
Insula..
Incognito la Buchenwald
-
Insula
lui
Euthanasius
lS
- Imagini gi simboluri Ist cred - Istoia credin{elor ;i ideilor religioase
I4.E9.
-
La gigdnci
Iaumbra-..
-
La umbra unui crin
- Les trois Grilces MA- Mefistofel si androginul LTG
-
Pe str. M.
SDH -
Lvan
Incog.
Romdnia
MC - Nuntdin cer NM - Na,srer nTitice. NO - Nosta/gr a oi ginilor
-
L-
Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998, la Imprimeria de Vest R.A., Oradea, str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.
- Mitul etemei reintoarcei - Mitui. vise, mistere
IVMU
Eu-..
Crhicittr..
ISBN 973-648-366-7
-
de capete de vite
MER
OmuI care a voit sd tacd
-
Pe strada Mintul.easa
Secretul doctorului
Honigberger SP - Sacrul ;i profanul $.
-
^!a4pele
Tinerefe...
-
Tinere{e
fdrd
de
tinereye
TIR-
Tratat de istorie a
Udf.
religiilor
- Uniforme de general - IJn om mare 19t- 19trandafiri Yoga... - Yoga. Nemurire ;i UOM
libertate
ABRAXAS Pentru gnostici este imaginea celor
365 de manifestlri succesive atribuite zeului suprem (Soarele cu $apte raze); pentru Eliade, construcfiile create pe o numerologie sacrl reprezinti o repetare
rinralicl a Universului; el
cornenteazd
urmitoiul
exemplu:
,,Altarul focului este anul [...]. Noplile sunt pietiele lui de demarca1ie, iar din acestea sunt 360, pentru cd 360 de nopli sunt intr-un
(sanpatha Brahmana,X, 5, 4, l0). Cetatea construiti prin repetarea semnelor cosmice are- in centru un altar, este impdr,titi in patru sectoare sau imprejmuiti de un zid sus,tinut de doisprezece sau an*
dori5zeci de stdlpi, toate numerele sugertnd diviziunile anului gi prin aceasta repetarea Genezei. Simbolul ilustreazi nostalgia paradisului , adic5.tocmai condifia omului in Cosmos, de a spera in dob6ndirea sau redob6ndirea
condifiei divine (TIR).
ACTOR
Fiinld care trddeazd
istoria
dacd e un actor bun, intocmai cum ar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prin
repetilie ,si retrlire,
actorul
u$d deschistr spre
Spiritul
sdvArge;te un ritual, fdrd intengia precisd de a atinge sacralitatea qi, cum orice act ritualic inseamnl o
Universal, de cele mai multe ori, actorul trdieqte qocant iegirea din spectacol;, asfel,. Bibicescu (din NS)
i;i pierde talentul actoricesc
gi,
frdmdntat de probleme existen1iale, devine mesager : reconstituie
inanuscrisul pierdut al unui mare scriitor, adicl o piesd de teatru, o crea$e despre un vechi ritual al mor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatl din istorie aceasti scriere - ea este dati in pdstrare-a unui exilat, la Paris, unde, probabil, se va pierde.
Alt
personaj-actor (Ieronim
t p. a.) are aproape aceeaqi experien,tS, numai Thanase.din Unif.; 19
cd el e-puizeaztr actul mimetic foarte deVreme, in copilSrie, adicl iese din realitate printr-un ritual inv5Ft de la vdduva generalului Calomfir gi de aceea este capabil sd construiascd lumea prin spectacol: devine maestru al teatrului expe-
generald, actorul trdie$te arhetipal,
rimental,' apoi regizor de film,
prin intrupdri succesive, cdci, aqa cum afirmtr un personaj eliadesc,
pentru cd inlelege.cd rolul seu este de a transmite mesajtrl primit de la generdleasl prin parabole, sugestii, camuflat in spectacol. Congtient
,,el se identificS, pe r6nd, cu nenumirate existen[e umane gi sufer6,
sau nu, rolul sdu este de a salva o
gestualitate arhetipald, un model mitic, dar mai aledideea de libertate
individuald.
in mai multe
dintre povestirile sale fantastice, Eliade vorbeqte despre evadarea in jocul actoricesc sau in spectacol; actorul este liber, dar r1u in mod absolui. Limita sa este de a nu patea sd se roage ;i sd blesteme, adic5.de a nu
putea fiei individual (A).
ape. Eliberat de Lucifer gi izgonit de Dumnezeu, omul se afld, de fapt, in centrul lumii, acolo unde se deschide calea mdntuirii. Fiinta posradamicd ;i'a uitat sensul gi existenla paradiziacd, dar pdstreazl latent posibilitatea iegirii din uitare.
Intr-o naraliune fantasticd (LTG), Eliade imagine azd un elixir capabil
sd
declanqeze proeesul de a celulelor umane;
regenerare
a Eufrosinei presupune intoarcerea la perioada adamicS, dar . mesajul acestui experiment este unul mistic: eroina intruchipeaz5. trei vie1i, a;adar, calea de intoarcere la paradis este mAntuirea prin asumarea Sfintei intinerirea periodicd
ADAM Primul om, cel Qare a paradisul
;i
cunoscut
cdderea, se fixeazd
in
centrul lumii: Golgota, locul mitic
in
care
a'fost creat ;i
ingropat
Adam; ,,asfel, sdngele Mdntuitorului cade pe leasta lui Adam, inhumat chiar la picioarele crucii,
mdntuindu-I" (I\ER). Aceastd fixare, degi susfinutii aici pe eresuri cregtine, are rddicini mai ad0nci in conptiinta lui Eliade qi vine de la Nae Ionescu; in Curs de metafizicd,acesta spune cd omul se afld
la mijloc,
?ntre Dumnezeu qi diavol, pentru ci lui i s-a dat calea mdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-a refuzat) gi totodati pedeapsa de a-l
imita.pe creator, adicd de a crea prin suferint?i Intr-o legendd bogumilicd se spune cd Adam, dupl ce a pierdut paradisul, ;i-a. vddut sufletul diavolului, dar blrdmida pe care a fost inscris zapisul s-a dizolvat in
Treimi, insd sensul fiinfei rdmdne acelaqi, de a repeta destinul adamic - in5llare qi cddere. De aceea Eufrosina este. gase luni tinlrd gi qase . ,luni bdtranl. in lumea
normald, ea devine o aberalie, adicd un avertisment monstruos
-
devin una singurd,
o unitate
a
reconstitui destinul general al fiinlei printr-un singur prototip. Experimentul sdu duce la refacerea artificiald a omului paradisiac, dar qi la revelalia cd omul adarnic elte condamnat la dorinle devoratoare
gi la cddere; nefiind capabil
sd
inleleagtr sensul rrinitEtii divirie,
omul o imiti superficial: in urma tratamentului medical, cele trei paciente
-
Aglae, Frusinel gi Italia
sd
promoveze cre$terea cerealelor,si sd justifice gestul,liranului" (TIR, 308). Eliade cbreleazd speranta
erau regenerafi periodic, agadar intineriti, prin neoplasm; [...] dupd ce a intervenit pScatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerdrii periodice gi deci al tinerefii fdri bdtrdnele; iiLr de
moarte cu diferite ritualuri antice care pregltesc cregtinismul
din gregealtr creatorul. Eqecul intoarcerii la adamism este explicat asfel: ,,... in paradis, Adam gi Eva
atunci incoace, de c0te ori, printr-o bruscd ,si stranie anamnezS, corpul
incearcd sd, repete procesul, proliferarea oarbd a neoplasmtllui produce o tumoare malignd..." (LTG, III, 19). Simbolic, existenla
dubld
a Eufrosinei gi
,,dorin1a
oarbd" de a,gi poseda creatorul
sugereazd tocmai
aceastI
,,tumoare", aberalia creatd de cdtre
om
in intenlia lui de a
repetd
gestualitatea divinS.
(inilierea mithraicd, misterele qi care vedeau in
eleusine)
vegetatie (simbolul graului) un mesaj despre transcenderea fiin1ei; istoricul sintetizeazd ideqtificarea
omului cu regenerarea vegetalS printr-o metafor5 des vehiculatd in folclorul romdnesc: floarea cilmpului.
AJT]N
in trddiliile
rom6negti, preziua marilor sdrbdtori este aproape tot at6t de importantti ca gi s5rb5toarea
propriu-zis5, cdci
presupune
in preajma sacrului. Tocmai aclst presentiment al unei trairi de
AG,ARE(STMBOLTJRT)
Conotbazd sensul
omului dQ a invia dincolo . de
agteptare gi pregdtire, adicd situare
adresat doctorului Aurelian Tdtaru
pentru incercarea lui de
origine divers5, menite
i;i ucide
inseparabild: Frusinel, care
mortii qi
al
regenerdrii, ceea ce explici numeroasele haditii .legate de munca agricold, ea instrgi un rit:
.exceptie este indeaproape urmdrit de Eliade. Personajele sale tr5iesc
cu incordare
apropierea clipei
deoisive;'Pandele (din'19
t)
are
timp, benigne sau nocive; pentru cd
revelalia morfii individuale in ajunul Crdciunului; alt personaj, $tefan Viziru (NS), se pregete$te toati viala pentru o anume" noapte de S6nziene, iar in ajunul Anului Nou, conform unei credinfe
o activitate insolitd de primejdii [...]; pentru cd presupune o
De obiceij'personajele lui Eliade
serie de ceremonii, de structurd si
sunt iluminate cu pufin inainte de
,,nu numai pentru cd se irnplinegte
in trupul Mamei-Glia gi dezldntuie
fo4ele sacre ale vegetatiei, ci
$i
pentru cd implicd integrarea plugarului in anumite perioade de
este
romAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.
n
aproape la toli alchimigtii apare ideea cd absoluhrl poate fi atins prin reunirea a doul mari experienle: nunta qi moartea. (vezi ;i
miracol, de experienfa decisivd sau ultimd.
NUNTA)
ALCHIMIST Iniliat in alchimie, adicd intr-o
Pentru Paracelsus, scopul alchimiei este de a zdmisli lumina;alt simbol
gtiinld de cunoaFtere oculte a lumii
prin descompunere completd
al armoniei. Eliade a studiat numeroase variante ale alchimiei, incepdnd cu
gi
recornpuneri subiectivi,mai exact,
prin Marea Operd,
alchimistul
cautd calea nemuririi; opera sa incepe prin despdr,tirea materiei primare (haosul) in anima (ca
arltichitatea asiaticd gi Pdni la alchimia cregtind gi a ajuns la
principiu activ) gi corpus (principiu pasiv); aceasta este prima fazd.- de
complicate de ardere a metalelor in
concluzia
cd toate
athanor, precum
oPeraliile
;i
celor doul principii (coniunctio) gi intruparea lui Filius Sapientiae,
combinaliile secrete de substante folosite in medicina alchimisti nu sunt decit reprezentdri intr-o alegorie
hermafrodinrl, mercurul transmutat,
ermeticd a confruntlrii dintre
aquaster; urmeazd aPoi reunirea
inchis in oul cosmic, adicl experienfa introvertirii
in
in yliaster.
in
Plan individual sensul creafiei generale; viafa evolueazd in doul faze majore - coagulare gi dizolvare, iar
inchis homunculus.plute;te, deschiz6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto, care fac o fabuloasd cdlStorie
momentul armoniei supreme' il constituie intdlnirea dintre cele doud st5ri, moment numit simbolic
nuntd. alchimicd.
Aceastd
dinspre veacul luminilor
'
homunculus r eprezintA,,calendaful universgl", istoria generald.- In
acest caz, se Poate spune ci alchimiStul stdpaneste timPul.
un ritual, pentru c[ scopu! principal
Aceastl parte a oPerei goetheene a preocupat in mare misurd gi pe Nae lonescu, iar, prin el, iProafe pe to[i discipolii sbi. Eliade dd un
este acela de a crea fiin(a comPleti,
PhilosoPhorum
(Mercur) este reprezentat ln ou, la conjunclia soarel0i cu luna, adicl
in condiliile armoniei
sPre
lumea antichitdfii; pentru Goethe,
reconstituire a viefii nu este doar
de aceea Filius
acordd
homunculus-ului creat de alchimistul Wagner in athanor rolul de cdlduzd prin timp; fiola in care sti
Simbolic, practicile alchimiste sugereazd o cale de a in[elege nemurirea, reconstituind
Faust, Goethe
fiin1i
sens interesant alchimistului,
ideale;
'10
.venind in completarea viziunii lui Goethe, anume de ,,salvator frdfesc
.al naturii", capabil sd se ridice
congtientizeazd ctr rolul sdu este de a aduna'cdt mai muite mostre ale
civiliza,tiei umane, de
la limbile
deasupra timpului qi sd accelereze
moarte pdn[ la ultimele descoperiri
mersul istoriei. Gilbert Durand apreciazd in termeni elogiogi aceastd:viziune: ,,Eliade iqi dd limpede seama cd'aceste mituri ciclice gi operatorii, a ctrrof ilustrare e Marea . Operd, sunt prototipurile mitului progresist gi
Noe, o noul arc6, prin intennediul clreia supravietuitorii Apocalipsei si poattr reconstitui lumea distrusI. Dominic sintetrzeazd, lntreaga gdndire umand, ca sd pregdteasctr regenerarea, dupd ce el insugi
s,tiinfifice, pentru a intocmi, ca gi
revolujionar pentru care epoca de aur e maturizarea de la sf0rgitul veacurilor gi pe care tehnicile gi
trccuse prin disolulie
revolu,tiile o accelereazl."'
gi eroul din basmul Tinerele fdrd bdtrdnege... qi inlelege cd rostul
in cultura romin5, mai apare la D. Cantemir simbolul alchimistului arhitect subtil al istoriei. in Istoria
ieroglificd, Cantemir spune cd istoria lumii evolueaz6 dupd un plan general, o dati cu propriul ei creatorT dar existd oameni predestinali sd ,,indulceascl'l amdnuntele acestui plan, ceea ce poate modifica gi istoria. Eliade creeazl un personaj literar, Dominic Matei (diir Tinerefe...), care se ridicd deasupra timpului gi participd la salvarea omenirii; dupd
o viald anostd de profesor de provincie, in care incercase si memoreze cdt mai multe informalii
incepe s5-gi piardl memoria. in aceastd fazd de haos, asist6nd neputincios la propria-i disolulie spiritual5, accidental, suportd o muta[ie: intineregte gi capdtd o
memorie monstruoas5. Treptat,
recompunere.
gi
Stipin al timpului,
este.coplegit de dorul originilor, ca
universului este clddit pe misterul christic - moarte gi inviere. Alchimistul singur poate s[
yietii, cdci, simbolic, el'reunepte intr-un plan
intrevadd sensul
limitat ambele dimensiuni
ale
devenirii universale, adicd sintetizeazd sensul lumii, uneori cu putinla de a corecta amdnuntele.
ALJS
.
Selectai printr-o voin[5 divin4, predestinat sd aibd un rol in mersul istoriei universale, sau in existen{a individuald. Cel ales de Dumnezeu are, de reguld, rol eschatologic sau de mesager involuntar pentru realitatea imediatd. Adrian, Leana
GCO), Dominic
(Tinerete...),
Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd devieze sau si indrume istoria prin
arttr, prin ritual, sau pregdtind salvarea (arca lui Dominic). Alesul este un erou solar, iar ,,hierofaniile
,solare au tendinla de a deveni privilegiul unor cercuri inchise, al
menfioneazl obli gativitatea eroului de a-gi aminti ceva ce s-a.petreout
ab oigine (MER); Adrian (CD)
i;i
arninte;te vag de o int6lnire ale
unei rninoritSli de aleqi" (IIR), de
cd|ei amdnunte il ajutd s6 se intoarce la inceputuri., (v.
aceea, din elite trebuie sd
MEI\{ORIE)
facl parte
*
misticii gi poelii gi nu filozofii ,,ultimii sosi,ti dintre alegi".
Alchimistul bste gi cgl care trdiegte' Cu
sentimentul obsesiv cd a fdcut o
qroare'($tefan din NS), sau cd a fost pedepsit (Gavrilescu drn La 1ig.), este vorba despre cel ce-gi trddeazd,
ursita i cdruia i
se
permite sd-;i intiiascd trddarea. in
nuvela Dayan, Eliade vorbegte despre necesitatea unei elite,
AMNEZIE AldtUri de somn, captivitate, be1ie,
ignoranf5, dorul originilor,
amnezia estii o metafor5 gnosticl a
mor[ii spirituale; dar ,,gnoza acordl viatd adevdratl, adlcd rdscumpdrare $i nemurire". Sufletul care se indreaptd spre materie, dorinci sd cunoascd
declangeze
pl5cerile trupului; iSi uitd identitatea, nu mai qtie despre
procesul de anamnezd a lumii si sI
fiinga lui etern5. Eliade porneqte de
forniate din matematicieni, poeti qi
mistici, capabili sI refacl civilizalia.
la Imnul Mdrgdritarului (Faptele Toma): un prinl pleacd in
lui
cauhrea perlei unice, dar cdnd
AMINTIRE
foarte aproape de ea,i;i pierde memoria - cade in amnezie - p6nd cdnd pirin{ii lui il readuc in via{a af15
Obligd obsesiv fiinp sE ia aminte la semnele destinului personal; unele amintiri nasc un blocaj ?n devenire (camera Samb1,din NS), altele; cele mai multe, produc anannneza, ca in Tinerefe..., unde Dominic Matei se hot?ird;te sd se
intoarcl in 'timpul .vieqii
sale
adevdrate privind fotografia casei pirintegti.'Amintirile fac parte din
Spiritul Universal gi sunt redate integral omului abia dupl moarte'
O{S); miturile
se
reintoarcerii
proprie,, prin
interrnediul amintirilor (Ist cred, II, 368).
Iegirea
din uitare (anamneza)
echivaleazd cu .descoperirea unui
principiu transcendental in. interiorul sinelui, iar aceastE revelafie constituie,,elementul
central al religiei
gncistice':.
Amnezia inseamnd scufundare in viafi qi este urmatd de anamnezE, declan$ati prin gesturile, cdntecele
sau cuvintele unul mesager. Procesul amnezie-+namnezd simbo-
adevdrului; gesturile, incantaliile speciale, cuvAntul ;i mai ales
lizeazil reintoarcerea la sine, la originile ildiyidrr4ls $i, prin
spectacolul declanEeazd anamneza;
gi
acesta eSte scopul tuturor artelor: sd reveleze dimehsiunea universald, adicd semnifica.tia spifituald a orii5rui obiect, sau gist, sau intAmpldri, oric6t ar fi ele de banale sau ordinare.* (19L,177)
Turnul Babel fiind o dovadl a amneziei (LTG). : Majoritateq
ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,
personajelor eliadegti trec printr-un
MH\{ORIE)
. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilor
celeste ale fiingei. Ca gi Nae Ionescu, Eliade. consider5'amnezia pedeapsa capitald a fiin1ei cdzute incapabile sd-qi, aminteascd sensult Cdderii, povestea despre
goc amnezic ce Ie faeilitEazi intrarea in timpul universal , regdsirea unui trecut anulat,
ANDROGIN
Simbol al fiinlei
amdnarea unei experien,te decisive. tn rornanul 19 t, Pandele uitit un episod din via(a sa, deoarece .
int6mplarea il sperie; amnezia ia sfArgit in momentul in cre apar mesagerii (Lauriair qi Niculina), iar
el in,telege cd trebuie sd:repete,' adicd sd reia ritualic experien[a
Hermes, semn al devenirii prin sine
insugi
;i al oului cosmic, iar pentru hermeti;ti el este i ncreatul, viala. in
ratatd; sugestia acestui mister este 'datii de mitul liri Orfeu, care i-a inspirat lui Pandele o pieSd de teatru, cale de iegire din infern, pe care el a refuzat-o initial, preferdnd sd se ,,scufunde
formd purd. Eliade face o 'prezentare cpprihzdtoare a simbolului gi ii fixeazd semnificafa in coincidentia oppositorum,
in via$". O dati cu
ca dorinld a omului'de a se regXsi in Dumnezeu, de a reface totalitatea divin5. Impresionantii este metoda
revenirea memoriei, Pandele regSsegte gi drumul salvtrrii, al intoarcerii la Spiritul Universal.
de sintetizare a simbolului, dintr-tur
In destinul general, amnezia
material informativ imens: ,,1n Banchetul, Platon descria omul primitiv ca o fiin,td bisexuatd de
reprezinti cohdi{ia vielii profane, tulburati doar rareori de intuirea lumii universale; arta este unul
dintre mijloacele
complete,
androginul .se proiecteazd in nurneroase religii qi mitologii ca posibilitate a anul5rii limitei prin reunirea femininului cu mascuIinul; alchimigtii il asociau cu
ie intereseazi nostru este faptul cd in
formE sferi'cd. CeeA
in studiul
reveldrii
t3
l--
7'
speculatia metafiacd a
lui Platon,
la fel ca gi in teologia unui, Filon
din Alexandria, la neoplatonicieni
gi
teozofii
neopitagoreici,
ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,
sau
la numeroqi gnostici cregtini,
perfecSunea umantr eia imaginattr
ca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel, aceasta nu era decAt o reflexie a
perfecliunii divine,
a lntregului-
,
binele qi reul qi de aceea armonia nu se poate atinge decAt Prin refacerea unititii primordiale, prin reunirea contrariilor; din aceasttr
Dt BL[I)., intre care esenfial
poet.
OPFOSITORT'M)
Asclepios, gi nu numai Dumnezeu, ci ;i toate fiingele insuflelite gi vegetale..." (MA).
- Da, ln
gi $tefan refac unitatea primordiald in romanul NS, Ileana
povestirea UOI{, Eugen Cucoaneg cregte in in5lfime, iar monstruo-
zitatea declangeazd haosul
in
AI.IOMALIB
obsedat de un nume auzit cu puSn inainte, Gore (din Doutrsprezece...)' face socoteli virtuale in legifur{ cu
" precede
renagterea; semnele.degraddrii sunt pilozitatea
aberanti si afazia treptat instalati,
ctrutarea
COINCIDEIYIIA
'
ANIMAL Simbol al viefii instinctuale, animalul 6ste proiectat in numeroase sectoare simbolice ale existen[ei: Eliade vorbegte despre
animale totemice, idolatrizate pentru cI pun fiinla in legtrturh cu universul, cu firea ira,tionald sau
moarte, simbol al iegirii din timp gi din roata reincarnlrilor. Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd simbolul in. sine, ci ideea de
dimpotrivd, pentru a le ciqtiga bunlvoinla. Animalele acvatice simbolizeazd fo4ele abisale,
audroginitate, respectiv, dualitatea lumii (chestiune c:ue face parte 9i dintre obsesiile culturale romd-
lunii sugereazl sensuri temporale. Unele animale sunt puse in legdturl cu na$terea lumii (Vi;nu
negti). ln scrierile sale,'revine frecvent ideea cd la originile
in adincul
oricdrui fenomen se afl6 deopotrivd
scoate pdm6ntul
terifiante gi monstr.uoase; le,sliarul
reincarnat in mistre[ uriag, coboard
apelor primordiale gi
in
lumind). ln
cu emotie impresia unui eveniment neldmurit gi profetic. Veronica vorbegte limbi pe care nu le inv5,tase niciodatii, Dominic intinereqte qi capdtl o
.personajul triiegte
ambele fele fiind ale animalitilii.
ce
ecualiei perfecte pentru cd nu e gi
(v. 9i
infirmitatea de la un ochi la altul, ascensorul in care se afld Adrian GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi clddirea nu are decAt cinci etaje, iar
memorie fdrl limite CIIn€mF.J. Anomalia nu. este sesizat?i imediat; cel afectat pdstreazd o iluzorie leglturd cu realitatea, sufer[ un blocaj al ideilor; Gavrilescu pare
vdrii
$tefan, economist, doregte sd picteze (NS), iar Dayan' matema-
ticianul, egueazd
gi
animalitatea, ca indicii irle dizol-
-
timp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se
Dumnezeu are ambele sexe?
prin intoarcere la naturd. in
este
in veci de fecunditatea celor doud sexe, el dd mereu na1tere Ia tot ceeea ce a avut inten;ia sd cd
garpele, pasdrea. Zoohermele care invadeazd fi inta anunti regenerarea
cel al fiintei ideale: savairt qi artist totodatd. Numeroase' personaje aspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomit e poet gi botanist (LTG), Antirn
violoncelist gi entomolog (UnifJ,
Cum, Trismegiste, spui
mitologia romdneasc[: ariciul, '
idee se incheagd o serie de simboluri ale dualitltii (v, pi
Unu. in Discursul perfect, Hermes Trismegistul ii dezvlluie lui Asclepios cd Dumnezeu nu are nume, sau mai curilnd le are pe toate, deo4rece el este in acela;i
procreeze.
crealiile artistice Eliade introduce animale cu funclii bine definite in
Nae Ionescu definegte anomalia ca minune, rdtiicire qi alunecare de la lege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii ,anunld o,,intiimplare" metafizic5, desfdqurattl sub imperiul emoliei,
trditd, iard nu congtientizatd ca experien{d. Multe dintre personajele lui Eliade recepteaz6 cu uimire anomaliile, apoi intrd intr-o stare de somnolenti si vrajI, pe care am putea-o numi amdgire. in I4 JiB.r Gavritescu af15 cu stupoare cd
biletul de tramvai nu mai este valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pe care ii vdzuse cu cdteva ore in urmd nu mai existS, cI in. casa lui locuiegte altcineva, dar nu protesteazd qi nu disper6, ci se intoarce cu senindtate in locul .de unde: a inceput anomalia. Lui bayan (din D.) i se schimbd
afaceri pe care le-a ratat. Pentru
lumea normalS, anomalia este resimgiti ca un truc sau ca o ameninfare de care trebuie sd te aperi. lntinerirea lui Dominic sti,rnegte inilial interes $tiinlific, apoi el devine un monsffu, un vAnat gi este nevoit sd evadeze.
gi prin .aceasta seamdnd cu monstruozitatea; orice dereglare a ordinii acceptate deschide o cale spre Anomalia nu se repetl,
antinomiile lumii
cunoscute, semnaleazd hierofanii, dar cum sacralitatea nu poate fi receptati in normalitate, anomalia este fie trditil cu intensitate ;i incongtientd, fie urmdritl cu teamd gi agresivitate.
Eliade o considerd ca fiind inceputul haosului individual, care precede regenerarea fi in{ei.
l--
'7'
adAncul c5ruia zace via[a
eminesciand Cezara; Dorina traverseazd apa intr-o luntre gi se
nerevelatd (pdmdntul); credinla
refugiazd in insulS, corect6nd visul
APA
fericitd nepdsare pe noianuf
Element primordial, prezent cu aceastd semnificalie in aproape toate mitblogiile, este substanfa
ape,
nagterii gi a mo4ii: ,,... receptacul
folclorul romdnesc gi Eliade face
Cele doud personaje (Andronic
observalia cd legendele noastre au
Dorina) reg[sesc paradisul intr-o noul ordine a lumii, dupd ce se
al
tuturor ,gErmenilor, apele
simbolizeazd substan{a prirnordiald, din care toate formele se nasc qi in care toate se reintorc, prin regresiune sau prin cataclism. Ele au fost Ia inceput, ele revin la incheierea oricdrui ciclu istoric sau cosmic; ele vor exista neincetat degi niciodatd singure, pentru cd apele sunt intotdeauna germinative, cuprinzdnd in unitatea lor non-fragmentarl Yi'rtualiHtile
in
de
na;terii din ape existd gi in rlddcini orientale. in De ,a 7AL prezintd o poveste cu influenle bogumilice (preluatd dupd N. Cartpjan). l,a inceput, inainte ca lumea sd fie creatS, Dumnezeu .si
premonitoriu, evitdnd moartea.
purificl in apa lacului; iubirea gi ea o
formd de regenerare
a
gi
este
fiin,tei.
Simboiul apei care vindecd gi intineregte apare in LTG, unde A. Tdtaru igi trateazd pacientele cu.un
Satana se plimbau peste intinderea de ape. Dumnezeu l-a trimis pe
elixir incolor despre
Satan in addncul mdrii de unde a adus sdminla de plmdnt.
cd este luat de Ia f6ntAna tinerelii. Nuvela D. propune sdnsul oracular
Semn
al oricdrui inceput, apa
are
carel
le
spune
s,i spiritualizant al apei,
prin
virtugi sacre: intineregte, vindecd
transfigurarea unui simbol de basm.
tuturor formelor. in cosmogonie, in mit, in ritual; in iconografie, apele indeplinesc acieagi funcfie-, oricare
miraculos, ilumineazd spiritual fiinta. in nuvela Pe str. M., Eliade creeazd un personaj (Iozi) care
Peisonajul trebuie sd aleagl izvorul cel'bun, cu apd vie, dar el este deja iniliat gi ,stie cd doar-qel din dreapta
ar fi
evadeazd
structuTa ansamblurilor culturale in care s-ar gdsi: ele precedonce formd gi suportdoice crea1ie." (Tm" 183) AvAnd funclii germinative gi purificatoare, apa sintetizbazd
din realitatea
opresiv6, scufunddndu-se in. apa unei pegteri gi se rdspAndegte zvonul ci zi trecut
in lumea cealalt5; aici
sensul inceputului gi al regenerdrii
apa delimiteaz[, un spaliu infestat (de cornunism) gi din care nu se poate iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,
prin dizolvare; ablutiunile, botezul, potopul, desc6ntecele ca. apd
prin disolulie ;i renaqtere. Hassului i se poate pune capdt prin crea{ig,
neinceputd
au sensul gtergerii riut{tilor de tot felul, a istoriei insdqi. Datoritd valorilor germinative, apa este asociatd feminitdtii gi lunii - mlsurh a timptlui. Eliade discutd o serie dd mituri cosmologice in care apa apare ca matrice a lumii; in
iar orice crea,tie este precedat5 de
pdcatelor,
up{ae
mitologia indian5, zeul plutegte in
paradiziacl amlnte$e de nuvela
aceea Cocoane$ (UOM),
devenit monstruozitate terifianti, simte instinctual chemarea apelor gi se indreaptd spre mare, unde dispare pentru ochii
este benefic. Dup6'ce bea, este strdluminat, capdtd acces la memoria general5, toate mislerele i
se dezvlluie (pentru scurt timp), $tie limbi necunoscute Si i+i
regdsegte avatarurile anterioare existen{ei prezente. Aici izvorul se
aflE
in grldina
paradisului gi-i
lui Dayan puteri vizionare, cdci, dupdcum remarcd Eliade (in TIR), toate oracolele se afld l6ngE conferd
apei care inconjoarl .i
16:
insula
gi marcheazd un centru. Eliade acordii o atende .speciald acestui simbol care face legdtura intre cer
qi pdmAnt; sintetizdnd numeroase credin[e, ritualuri ,si mituri, Eliade
ca imagine cosmosului, teofanie
definegte arborele reflectatd
a
universald, simbol al vie1ii,. al fecunditdtii inepuizabile, centrul lumii, suport' al universului, receptacul al sufletelor str{moqilor, semn al reinvierii etc. Interesantii este asocierea arborelui cu simbolul crucii cregtine; el porne$te de la o legendl in care se spuqe cd Seth a primit trei seminfe
din pomul cunoa;terii (din rai), din care au cresbut tiei arbori qi din ei a fost fdcut?i Crucea Mdntuitorului.
Tot aici
amintegte
gi
romapul
bizantin de circulatie romdneascd Varlaam gi loasaf , in care pomul viefii este considerat crucea cu gapte trepte. Crucea are pentru cre$tini sensul de axis mundi,ca gi
in credinlele arhaice, p€ntru cd ea este reazemul lumii gi scara spre Dumnezeu, sau cum spune Firmicus Maternus arborele
quapropter lignum crucis coeli
sustinet machinam,
ape.
regenerative
oamenilor. in romanul $., imaginea
reprezintd forma iniliald a haosului
teftae
ftndamenta corroborat; adfi xos sibi homines ducit ad vitam - pentru cd
ARBORE Simbol al vielii
elementaqp, crescut din apele de la inceputul lumii, sau
lemnul crucii susline edificiul cerului, consolideazd temelia pdmilntului, ii readuce Ia via{d pe
din buricul unui zeu, arborele
toamenii crucificaii (TIR,, 275).
.
l--
'7*
Sensul generic al arborelui rdmAne devenirea, vegnica si misterioasa evolu,tie gi in aceastii accepfe apare
gi in proza lui Eliade; de pild6 in Tinere(e..., simbolul este ilustrat de
stejarul trdsnit in seara iomemorlrii centenarului lui Sean Bran.
Povestea reprezintd
pentru care pregdtea arca
Dominic, cel pentru Apocalips5, un semn cd misiunea
lui va fi folositoare; din
copacul carbonizat,rlsar,,cAteva timide ramuri verzi", sugestie a reclSdirii Iumii dupd ce istoria va fi $tearsA:
prin informaliile culese ;i
stocate de Dominic, omenirea o va putea lua de la cap6t. intr-o altI narafiune, arborele este figurat ca centru gi scard cltre cer; Andronic (din $.). urcl pe ramurile unui
copac bdtrAn ca sh vadS
de deasupra pddurea q\ este coplegit de
emo[ia singurdtdgii a
Simpla contempla[ie
cosmice. arborelui
melancolizea zd frintp,, cdci
ii
evocd
sensul devenlrii universale. (la fg.) e cuprins ,,de o,infinitd t7@" privind nucii Gavrilescu
me;tegugarii, aurul qi toate averile, adicd valorile lumii sale, ceea'ce propune o renovaie a lumii, o
reeditare a vechii lumi $i a aceloragi valori. Biblicul Noe salveazd. doar sdmAnla vielii, cdci cregtinismul propune o lume nou5, clSditi pe alte principii gi cu un alt sistem de valori. Eliade imagineazd o arcd in care sunt pdstrate valorile
spirituale, mostre ale gAndirii umane, colectate de o memorie colosald, cea a lui Dominic Matei (din Tinere[e...). Aceastti arcd va deveni secretul lumii, Graalul pe
farmei absolute a clrei magie
originard a fiin1ei .si de modul ei
edte
lumii". Eliade gOndirii urmdregte schema 'ascunse generale, in raditii, transfigurarea
propriu de a recepta lumea gi pot fi numite arhetipuri, modele exemplare, forme pure ale logosului pe
qimboluri conservate de-a lungul gi dezvdluie modelele anistorice ale fiingei; I..P. Culianu, in monografia dedicati lui Eliade, lanseazd ideea cd istoricul religiilor a reunit doul sensuri in no,tiunea de arhetip: ,,arhetip ca o
care s-au clddit de.a
in pofida istoriei si
categorie preformativd
lungul timpului numeroase tradilii, mituri,
atitudini, superstilii, modele de viafd, adicd intregul 'sistem de valori ale lurrii noastre; in acest sens, A. Marino considerd cI arhetipul este pentru
Eliade
o
incongtieqtul colectiv 9i arhetipul
ca model formativ precosrric gi cosmic, adicl o categorie, dacd nu
tradusd Cdt privegte termenul de arhetip, se'
oamenii eliberali de istorie, condamnafi la amnezie, dar purifica{i prin moartea colectiv5. Este evident cd noua lume presupune o infinitate de Vafante,' cdci formele arhetipale conservate
in arca lui Dominic con[in germenele cosmosului
gi
putin[a
transfigurdrii, adicd logosul revelator. in povestirea la
alte dimensiuni, guvernat
memoria colectiv5. insdgi opera lui Eliade reprezint5 o astfel de arc5, prin extraordinara strddanie de a sintetiza sensul vielii in arhetipuri,
arca sa rudele, prietenii 'gi
savarsrrea nuntu ih moarte etc. Toate aceste g6nduri tin de natura
gdsi
Reprezintd recipientul salvdrii,
Utnapiqtim,
reprezint5 ,,nucleul formulei sau
supravie{uitorii Apoc,alipsei, adicd
care il vor cduta gi
ARCA
Iui Ghilgame;,
ideea renaqterilor ciclice -, eliminarea contrariilor prin
structurl care nu mai poate fi
ligdncilor.
supraviefuitorul potopului, agazl in
lntr-o frumoasd definilie a lui Sergiu Al-George', arhetipul
din
umb[a..., arca, in sensul de salvare colectivS, este identificatd cu drumul evaddrii cdtre un spa{iu cu
simbolizeazd principiul conservdrii gi regenerdrii fiin1elor. in Poemul
ARIIEIIP
in
de
simbolurile coinune tuturor religiilor qi tuturor revelatiilor-
de alt fel, ontologicd."o Mai ales in T-IR, Eliade recompune
schema logosului uman, stabilind cd fiinta opresatS'de ideea mo4ii, cauti solulia nemuririi, pundndu-se in leglturl cu macrocosmosul, in
centrul lumii, aspir6nd
la
rtigenerare, prin eliberarea de legile istorice, dar mai ales incercdnd sd
pare cd istoricul l-a preluat de la Jung, atribuindu-i alte dimensiuni
antropologice, cdci despre 'o influenti de confinut nu se poate vorbi, de vreme ce l-a anticipat in multe'direclii. Culianu chiar il considerd pe Eliade ,,precursor indiscutabil qi genial" al lui Jung, in studiul alchimiei.
impace extremele existen[ei na$terea gi moartea; de aici se nasc
ARICI
o serie de formule esenliale ale vielii, cum ar fi consacrarea spatiului prin construclia care repetl simbolic crealia divin[,
Simbol ntrscut, probabil in spa{iul iranian, apare in mai multe legende romdnqti, corRentate gi de Eliade, ca sfdtuitor al lui Dumnezeu, de(indtor al secretelor universale ;i animal iu rol important in naqterea lumii. intr-o legendd (pe care o comenteaz6 gi L. Blaga), se spune
punerea lunii in directii relafie cu timpul normat gi cu moaitea,
-dorinla
inloarcerii Ia originile pure - 9i de aici
gi eliberate de timp
cd pentru a regdsi echilibrul dintre pdmdnt gi apd, Dumnezeu a cerut
metafizician, este
e cel mai complicat, numai aceastl
difuzatd prin cdntecului, re{inutd
sfatul ariciului; Eliade
apare gi la Nae Ionescu, pentru care
muncd te confiscd definitiv. Numai actul crealiei iti cete aceastd
jerf5..." (NS, I,3l) Scrierea in prozd presupune
descifral mesajul ei este secret
redd
povestea,ln mai multe variante in
De la ZaL,
consider.And
,cd
este
;vorba despre un mit de circulalie
populard, ilustrativ
pentru
- qi in orientale -,
spiritualitatea romdneascd
parte,
a Europei
deoarece propune imaginea unui Dumnezeu bolnav de singurdtate, ,distrat, obosit gi ?n cele din urm[ inc.apabil sd desivdrgeasc[ crea{ia numai. cu propriile lui mijloace"
(De la 7a7., 97).1n aceastd
stare
indeplrtatd 9i tristd se afld personajul din NS, un alter-ego al autorului, care trdieqte cu presentimentul creafiei: are un impuls inexplicabil spre pictur5,
reconstituie sensul existen{ei din
semne
gi fragmente izolate. in
fiinld magicd prin indeletnicirile sale; ideea poezia
gi
metafiziCa reprezentau
anomalii sublime gi magice.
in
concep[ie aristotelicd, arta inseamnl 'realititii), 'mr'meJsis " (imitalia adicd joc. Eliade acordd artei rol ritualic _si prin aceasta ea devine um spatiu al libertdtii individuale. Personajele sale sunt poeti muzicieni, scriitori, pictori, dar mai ales actori; Ciru Partenie din NS Este un,scriitor de succes,
Iipsit de emo[ii estetice, dar care nimeregte subiecte ce transmit experien[e capitale. El a iegit din timpul normat, dar nu-gi inlelege rolul pentru cd ii lipsegte intuilia misticd, toate em-oliile sale sunt transferate in mod paradoxal unui dublu al sdn, $tefan Viziru; gi unul
legdturi cu acest personaj, apare simbolul in disculie.'gtefan are obsesia cd nu a gdsit calea de' comunicare cu ariciul, pe care il
altul iqi rateazi tr5irea, deoarece lumi artificiale in timpul individual. Despre arta scriitoriceascS, un
co4siderd singurul sfdtuitor posibil gi delinXtorul unui secret absolut. Personajul din NS este un creator obosit ;i Eliade introduce o serie de sugestii in sensul acesta. intre care povestea despre ariciul, cdruia nu a gtiut sd-i vorbeascl gi care evocd sensul legendei de mai sus,
personaj afirmd: ,,Scrisul
ARTIST
AlXturi
de
matematician
qi
;i
creeazd.
te
confiscd pe dinl5untru, te impiedicd sI trdiegti. Nu orice
;i
igi uitd
acest
.motiv, majoritatea prozatorilor din opera lui Eliade igi incheie via(a cu o crea{ie dramaturgicd. Maestrul
Pandele,
din 19 L,
reglsegte in
iar prin
el
are
niilor posibile gi incontrolabile. Egor, pictorul din DCh, alunecd intr-un mister pe cdt de terifiant pe atdt de seducdtor, dupd ce igi abandonase gevaletul in iarbd. Pictura ofertr o imediati suprapu: nere a imaginii sublimate peste imaginea lu4ii gi o mai brutali
teatru atet propria-i tinerele, cht qi
calea anamnezei;
viaga individualS,
doar congtiinfd culturald. intoarcerea la realitate a artistului este dificilX, presupune un spaliu de trecere, situat in marginea sacralitiilii, in universul hierofa-
un ritual de ve;nicd
a universului; din
de gi
tocmai prin aceasta inciti spiritul la cunoaqte;e gi eliberare'(v. gi POEZIE). Adriap, poetul din lCD,
prin taina cititului, in timp ce teatrul ofer5, pe l6ngd pldcerea unui jgc irepetabil in planul recreare
memoria
generald, dar imposibil
construc{ie, in limitele credibilului, .precum gi reprezentare individualS,
receptirii.
intermediul
in
ea,
ritualul trecerii gi recuperarea unei experien,te ratate. Ciru Partenie, scriitor dg succes (NS), scrie inainte de moarte. o piesd de teatru
eliberare a pornirilor creatoare; $tefan (NS) picteazd mai multe
intitulatd Piveghiul,titlu simbolic, care el singur constituie mesajul capital pentru dublul s6u 1$tefan). Manuscrisul se pierde, dar nu are nici o imporran@, de vreme ce tema operei este cunoscuti; ideea apare qi in altd nara{iune, in care
tablouri pe aceeagi pdnzd,, sugestie a propriului destin ascuns in umbra lui Partenie. Chiar dacl pictura sa nu are valoare artisticS, el face din actul picturii un mod de eliberare gi
de renovare
a
fiin{ei
lui:
muncd te confiscl pe dinlduntru. Poli inc{rca o vagonet5 cu cdrbuni sau poli selnna hdrtii admi-
scriitorul refuz[ sd-gi mai scrie piesa, dupd ce i se cere s5-qi expund proiectul gi mai ales
intinereste.
simbolurile pe care le va crea (A).
adreseazd zeilor, iar pentru cel care
nu l-a gdsit incl pe Dumnezeu,
singurul care conteazd, i1i apa4ine,
Numai munca sdvdrgitd intru
intre arte, poezia ocupd un loc privilegiat, este un reflex al indumnezeirii, iar poetul - o fiinp
implinirea unei vocagii,,si in primul rdnd scrisul, pentru cd procesul lui
textele religioase, poezia
nistrative qi mintea ifi aleargd liberd. Tiinpul dumitale interior,
Alt artist, muzicianuL Antim (Unif.) descoper[ cd arta .se
gi
actul sublimdrii devine ritual tragic al singurdt5(ii. Caracterul catartic al artei nu este. limitat la
este
accepfiunea aristotelicS; purifi-
cu acces la lumea generald. Ca
i
i 21
l--
ry
carea prin intermediul actului creator inseamn[ regdsirea fiinlei
invdfEtorul FdrAmd (din Pe str. M) nu suportli ascensorul, el prefertr sd
eteme. Maria-Daria, tot rnuzician5,
urce.pe scdri, cdci lumea
considei[ cI trdirea arristicd elibereazd fiinla astrald din
sa
spirituald'e compusd din istorii de demult, care conlin fiecare dintre ele o parte a secretului general.
universul limitat al omului profan: ,,... fiecare om are in el un inger, nu
Labirintul de povestiri se cere explorat cu atenlie, iar rolul
ci geme inchis in
ingerul pdzitor,
?ngerul care intunecimile sufletului fiecdruia dintre'noi, qi pe care arareori, numai rareori, izbutim sd-l descdtuglm, sd-l l5sdm liber s5-gi ia zborul, sd se inalle, gi atungi, o dgti cu,el, se purificd gi se
povestitorului este de a gtrsi calea
evadlrii, adicl de a urca scara spre etemitate. C6nd FEu0md e inchis
intr-un
lift (la Securitate),
pierde
controlul asupra realitilii, nu mai gtie cAte etaje urctr sau coboar5,
inalfd $i sufletul nostru'l (Unif.,
deoarece nu este pregdtit sI creeze,
267).
sau sd renoveze lumea,'el nu e
Artistul are privilegiul iegirii din Iumen, pentru cd ritualul artistic irnitE zidirea lumii qi gestul divin;
decdt o parte a memoriei colective,
plstrdtorul gi martorul unei istorii ucise. Adrian
GO),
poet amnezic,
face o cdl5torie fabuloasl in ascensorul unui hotel Ei, degi
aldturi de matematician, artistul are gansa detagdrii ;i receptivitate la mesajul universal. Doar rnetafizicianul este mai presus de el.
cl5direa nu are.decht cinci niveluri,
el
ajunge la etajul 21, cifrd, a crdaliei ritualice, act de imitare a creatiei divine; Ia ultimul etaj, nu existd, insi, dec6t drumul
AS(ENSOR Metaforl a antinomiei inalt/adinc, simbol al inllldrii gi al coborArii,
cobordrii. Revelalia sa este transpusd intr-o binecunoscutd
ascensorul comportd aceeagi semnificalie ca gi scara, semn al trecerii de la un mod de a fi la altul (S). Eliade studiazE numeroase
formuld gnostic* a urca si a cobori este acela;i lucru. Fraza revine obsesiv, genereazd conexiuni de idei ;i declangeazl in cele din urmi anamneza: Adrian nu agazd ideea
simboluri ascensionale gi observd
cd toate evoc5 imagini ale ilumindrii, iar lumina ;i puterea sunt sinonime; inaltul este inaccesibil omului, el aparfine fiinlelor supraumane (IR).
intr-un context filozofic m.odem, nu se gdndegte nici Ia Paracelsus, nici la gnostici, ci la Heraclit, pe care qtie cu siguran{i cd l-a citit, deqi nu-gi mai aminteste cdnd:
,
22
,,Heraclit afirmd.cd drumul in
sus Si
?njos sunt, de fapt, unul ;i acela;i Iucru. Evident, citisem ,si eu, ca
toat6 lumea, fragmentele lui Heraclit, dar cdnd? in prima
tinerele.
$i vI
asigur
c[
ieri,
alaltiiieri, nu ag fi putut sd reproduc fragmentul, qi poate nici nu mi-aq
fi
amintit cd Heraclit a spus aga ceva." (lCD, 197) Viziunea asupra lumii ca devenire qi trecere nu reprezint6 pentru poet o revelalie de ordin metafizic, ci este un reflex
al
memoriei generale, cdcil
aga
cum explicd el, poenrl nu are decdt memorie cultural5; existenfa personald a fost, aboliti printr-un
$oc amnezic (un accident automobil), iar cdldtoria
antinomice qi a paradoxului gsenlial: reunirea contrariilor. Metaforic, starea se traduce prin ideea de zbor gi ame,teald; indllarea
gi coborArea personajului imitd pulsaliile fiinfirii, iar repetarea ciclicd inaugureazd hipnoza, ca mijloc de regdsire a fiin1ei eterice, care igi ignord limitele terestre. Simbol al unei singure realitSli, ascensorul sugereazd cd intre viafi gi moarte ,nu existd diferenl5.
;i al mo4ii este in tot ceea ce existd;
Sensul naSterii
confinut
fiecare element al vielii poartti in
sine mesajul devenirii
de
cu
nimeni nu-l mai $tie),,,ii pldcea sI
ii
determinl amintiri care lin de fiinla sa generall, de aceea se regiseqte in prototipul lui
atlrma el, on
Orfeu, adicd la
(tCD,2C/)
ascensorul
prin
coincidentia oppositorum. De aceea, pictorului (al c5rui nume
inceputul
inceputurilor, acolo unde se frxeazd poezia, dar gi originea antinomiilor. Ascensiunea gi
se
plimbe cu ascensorul. Penffu cd, spur Jos,
on spur
sus,
ori urci, ori cobori este totuna."
BALEhIA
gi
cobordrea reunesc sensul vielii gi al
Univers inchis, pegterd
mor[ii, aspecte similare in planul
totodatil, simbol al limitelor ce pot depdqite. Asociati mirului lui Iona, .balena este qi un semn al devenirii, sau cum spune Gu6non, un punct de rdscruce: ,,Iona;;e af15 intr-o perioadl intermediard, intre doud gt6ri sau doud modalitifi de existen(ii'.u
unicei realit5li care este devenirea, sau nestatomipia desdvfu;itd
termeni heraclitieni'' De
-
in
aceea gi
cAnd poetul se intreabl, ca
Dionis, eroul eminescian, dacd nu cumva este mort,I-eana
ii rlspunde
indirect cd doar se afld de prea curAnd in paza ingerului Morlii. Ignorarea timpului normat face
posibil5 receptarea
.unit5lii
h5u
fi
Animalele acvatice sunt pdtrunse de forla sacrd a abisului ;i poartd in ele sensul vieyii
pin
armonioasd
l-n
v-
unduire CIm.). Un personaj eliadesc ($tefan Viziru, din NS)
balena se asociazd simbolic bdrcii.
(v. DIJBLU)
compard viafa cu burfa r4istuitoare a balenei. Ser,rtimentul de derutd gi
nemullumire, imposibilitatea de a se elibera de sub teroarea, timpului
ll oezvalule lmagrnea uner 'inchisori, in care distrugerea mistuirea - nici mdcar nu este
"perceptibild. Personajul
cautd
iegirpa din burta balenei, iar atunci
cdnd reuqegte sd iasl
in
lumind realizeazd cd, de fapt, existau mai
multe ieqiri
;i ci
labirintul in care
se rdtdcise nu era un spa(iu devorator, ci un ou, a clrui coajd o spdrsese intdmpl5tor. in IS, Eliade comenteazd asdel simbolul oului spart: ,,a .sparge inveli;ul inseamnS, in parabola lui Buddha, a desfiin6a
BARCA Simbolizdnd bucuria
plutirii
gi
teama scufund5rii, barca e consideratli, in majoritatea. credin[elor,
vehicul al vielii qi al mo4ii; ln proza lui Eliade apare imaginea
b[rcii rdsturnate, cavzd a inecului sau a regenerSrii spjrifuale. Andronic ($), personaj straniu gi fascinant, a trdit sentimentul inecului, clci barca in care se afla s-a rdsturnat, iar,prietenul sdu a murit. Episodul e reluat ,si in NS,
unde $tefan Viziru are experienfE,
fixati in
aceeagi
intimitatea
mo4ii. Ambele personaje
sunt
iluminate pentru cd au participat"
transcende at6t Spaliul cosmic, cdt
capital5 (moartea), intuiesc sensul instabilitStii pi se elibereazl de teroarea
adicl
qi 'Timpul
ciclicl'. (97) Stefan Viziru iese in lumind gi se -detageazd de destinul individual, iar in final el descoperl sensul
devenirii prin moarte. La indivizii aleqi, captivitatea in interiorul unui monstru,,constituie sindromul yoca{iei 1or miitice" (MVM), iar lui $tefan ii indicd un proces de
regenerare spirituald, prin 'depd;irea dublului. (Partenie), precum qi prin revelagia mo4ii. Iesirea din burta balenei inseamnd renagtere gi desfiinlare a normei
temporale. Sugestie
plute$te
a oului
ce
pe apele primordiale,
stdpdni'r
involuntar la 'taina
morlii. Barca in care plutegte .Dorina ($) ajunge la insuld inainte de rdsdritul soarelui, pentru cI ea gi-a invins tema fald de ;arpe. ln
mitologia egipteanS,
$arpele Apophis -intrupare a zeului Seth -
ameninli bdrcile pe care plutesc sufletele celor mor{i, iar eliberarea
definitivd se produce dgar cdnd sufletul ajunge sub imperiul luminii solare. De aceea Andronic este abatut, ingdndurat si trist la aparilia soarelui, cdci atunci redevine garpe. Drumul Dorinei
(A;
88). inainte de a face
.wdji, Andronic bea vin ;,cu sete, lacom, inghilind parcd in somn", pentru a se reintegra in lumea
timpul mitic, acolo unde se afl5
a
sarysdra, roata existenfelor,
spre insuld, in barca indicatl in vis, ca vehicul sigur, reprezinti o probd care abole.ste blestemul proferat in
rdddcinile destinului ei. Ea ajunge pe insula adamicd gi incheie astfel un ciclu al devenirii perSonale, prin
oamenilor ($.).
ritualul moarte-nunti. Pentru ea, barca este - aga cum spune un personaj - un ,,cuib", un spafiu
BIBLIOIECA
ln
sens cregtin, barca este vehicul al salvdrii si al mdntuirii.
iniliere. G. Durand consider5 cartea un recipient sacru (ca qi
BEIE/BATmJRA
Graalul). La Eliade, simbolul apare cel mai bine reprezentat in nuvela SDH ; este vorba despre biblioteca lui Zerlendi - un savant indianist care ar fi fdcut gelos pe un Roth,
Labirint spiritual gi loc
de
recluziune intelectuald, biblioteca
presupune intimitate, sqcret'
ocrotitor gi de rena;tere.
Mimeazl detagarea de lumea fizic5 gi anticipd bulversarea spiritului de
Jacobi sau Sylvain
dinaintea oricirei regeperdri; Gore
in alti
gi
Ldvi.
o
Descrierea este fdcutE in manier[ romantic[: ,,C6nd s-a deschis uqa masivd .de stejar, am rdmas
invdfdtorul Gheorghe Vasile intuiegte vag ratarea gi resimte incert intoarcerea la rudimentar
inmlrmurit, in prag. Eia uqa din acele oddi luminoase, care 'se gdsesc rar chiar in cele mai bogate case din veacul trecut. t...1 O galerie de lemn inconjura o bund parte din bibliqtecd. Erau, poate,
@ounsprezece...) alunecl
dimensiune a timpului dupd ce bea
carafd de vin. Coana Viorica, pentru cI gi-a pierduJ condilia sociald, igi grdbe;te incogtient , viafa, cdci ea bea ca sd uite, iar
(NS). Oamenii care beau noaptea
treizeci"de mii de
in cdrciumi sunt pregdtigi pentru inilierea orficd GCPI. Ei !;i
majoritatea legate in piele, din cele
volume,
mai diverse ramuri ale culturii:
manifestd amnezia generall .in perioade de restriqte istoricd: ,,secole sau milenii nu se int6mpld nimic in lumea spiritului, nu se
medicinS, istorie, religie, cdldtorii,
ocultism, indianisticS.* (223) Prezentare continud cu detalii de volume gi autori: cA(i de cdldtorii, multe despre India, chiar gi unele
creeazd nimic, dar istoria continud, oamenii beau gi petrec ca sd uite, . .. .^1 ^ iar stdpdnii sp6nzurd ca sd rdmdnd
de farsori precum Louis Jaccolliot), ceea ce nevaloroase (scrise
25
l--
T-.
dovedea interesul lui' Zerlendi pentru acest capitol; majoritatea sunt insd tomuri serioase, ilustrAnd
o culturd temeinic5, gi. anumi:
-
gi aceasta compleGi, ce-i drept
diri volume de
gramatici de limb{ sanscriti, sau ,,enormul tratat ai lui Medhaditi asupra Legilor lui Manu".
cur6nd.
Biblioteca confine nu numai semne despre proprietar, dar dd informalii
BISERICA
gi despre povestitor, care inilial este emotionat de solemnitatea inc5perii, inundati de lumina de toamn5, iar mai t6rziu, dup6 ce rtrsfoiegte volumele, cap5td un sentiment de admiralie Profundd: ,,nu lipsea nici un autor important". Constatarea introduce in poveste, cdci secretul doctorului este tocmai experienla completd, pe care
naratorul
o descoperl treptat
$i
int6mpldtor. De policandrele din
bibliotecd atarnau nenumdrate vArfuri de sdgeli, semne ale imprevizibilelor drumuri din labirint. Ca orice bibliotectr, gi aceasta confine un manuscris ascrins - un jurnal scris in alfabet sanscrit. Dupd ce misterul' este revelat, biblioteca dispare gi o dati cu ea dispare pi lumea lui Zerlendi,
-
popularizare a $tiintei, anticipAnd era proletcultistd, ce avea sd vipl foarte
pi dezvoltl simbolic Spagiu consacrat
teofanic, sensurile
feminitdlii germinative: mireastr, mam5. Ca orice centru, biserica include semnificalia Genezei gi prin aceasta valoarea inceputului. in nuvela O fotografie..., se produce miracolul vindec[rii gi al intineririi Theclei, in, ciuda faptului cd taumaturgul (Martin) este un impostor. Dumitru, personajul principal al nara{iunii, pdtrunde int6mpldtor in spaliul indumnezeit,
aducdnd
cu el o fotografie
de
tinere{e a Jheclei, adicd un simbol
al
iar miracolul se int6mpld pentru cd biserica se nume$te a Milntuirii, nume anamnezei,
simbolic, pqntru a cdrui inlelegere trebuit .doi ani.
lui Martin i-au
Templul face posibilI cobordrea
stinge...). Un alt sens are biblioteca
naiv5, idolatrl gi van5. Adrian 6CO) ajunge la ultimul etaj
Vasile (NS). Fiin$
lui Gh.
mediocr5,
invdfStorul vinde manuscrise
qi
obiecte rare din colecfia rafinatului Antim, pentru a-qi face o biblioteci
pustiu ,si ocolit de lume, cele doud femei nu-i pot oferi lui Adrian dec6t
revelaliilor mistice: Gavrilescu (La
s-o aleagtr; aSi cd el preferd
(tema e traEti $j in romanul Lumina ce se
lui
geotipul bucure$tean, mitologiz6nd locuri intrate in congtiinla generald.
Pidurea Blneasa este loc
al hotelului,
acolo unde nu mai
venea nimeni, gi int6lnegte doul femei; una este vdduvl - la Vedova lui Dante, adicd biseriba romano-
al
igi incheie experiefr'fiE, JigJ duc'6ndu-gi mireasa in pldurea verde
cheile de la o an exd,pe care ar trebui
diYinitdtii, atunci c6nd .fiinla pdstreazd in sine sensurile inceputului, printr-o credingd
ba chiar gi amintirea
catolicd -, iar cealaltd o fostd cilugnrip. Abandonate la etajul 21,
sd
coboare. Experienta poetului depd;egte spaliul bisericii qi dimensiunile mdntuirii, cdci el reface destinul fiingei (moarte/
a mo4ii gi tot la Bdneasa, $tefan
inviere) in timpul vie$i sale profane.
Zerlendt
(NS) are viziunea propriului sfdrEit,
tot o nunti mioritic5. Descoperirea liberte$i absolute, clltrtoria lui
in Shambala_l$[
ur"
loc in centrul BucureEtilor.
tradilionale, plasate intrlo
Pentru Eliade, Bucure,stiul nu este doar oragul natal, ci gi centrul sdu, universul in care cerul gi pdmdntul se intAlnesc, un Combray in care nu numai timpul este recuperat, ci gi arhetipul fiin1ei sale eterne, cum, de aldel, chiar mdrturisegte: ,,Oride loc natal constituie o geografie sacrd. Pentru cei care l-au pdrdsit, oraqul copildriei gi adolescenlei devine, totdeauna, un orag mitic.
dimensiune mitic[: ,,Este altA fald a
Bucuregtiul este pentru mine,
L. Caragiale. Impresia este, in Momente Si schi{e, de agitalie
centrul unei mitologii inepuizabile. Numai strdbAtand aceasti mitologie, am ajuns sd cunosc bdevdrata lui istorie. $i, poate, propria mea istorie..."8 El numegte
BUCURE$Tr
Spaliul prozei eliadesti, ora$ al melancoliilor, sufocat de cdldur6,
dominat de banalitatea
care
camufleazd misterele, constituie
propria mito-geografie
a
sciii-
torirlui. Aga dupd cum observ[ E. Simion, Bucuregtiul, in viziunea lui Eliade, reune$te toate simbolurile
spatiului din proza lui I.
steril6, corigtiinfele sunt narcotizate
de vorbe, lumea in care
trdiesc
(inclusiv lumea fizicd) pare iremediabil goald. t...1 Eliade sacralizeazd lumea
lui
Miticd,
oragul toropit de cdldurd e un vast
labirint de semne, Miticd insugi, omul care se grlbegte mereu, dar pdrlseqte rareori tafeneaua, Miticd, zic, devine un personaj mitic."' Cu fiecare scriere, Eliade reconstituie
-
Bucureqtiul cel mai melancolic ora; din lume, gi vorbegte despre inegalabila tistele a amwgurilor bucuregtine (Podul).
cAr\{ERA (SECRETA) De obicei inchisd, addpostind un secret infricogdtor, la care nu ilre
T"-
q-
iniliat[, camera microcosmos care
acces decdt fiin1a
este un
reediteazd personalitatea fi ecdruia. Carnera tainicd e casa micd in cea mare, un loc de ri:tragere, veirit din
intuilia o-riginilor, a liniqtii
aceasti camerd secretd reprezintil un uriivers extra-istorip, o replicd la
intredeschisi, simbol al accesului
era
camera Samb6,in care el regdsgpte in parte misterul luminii verzi. Aici durata a fost reprimatd, in camera
Dintr-o altd perpectiv5, camera secretd mai ester gi o metaforl a vielii ce se derulea75 sub teroarea
o
penumbrl misterioas5, o
rdcoare de cu totul alti naturd decAt ricoarea celorlalte cameie i'n care pdtrunsesem pdnd atunci. Nu qtiu de ce mi se phrea cE totul plute$te acolo intr-o lumind verde; poate
de
dinainte de Genez5.
La Eliade, camera are un sens - special pentru cI se leagd de, o experienli personal5, pe care el o
fel de mobile qi lSzi gi coguri cu
pImAnt, lAng[ noi, la indemdna noastr5, gi totugi invizibil celorlalli, inaccesibil celor neiniliali - existi
un. spafiu privilegiat, un loc paradisiac, pe care, dacd ai avut
norocul sd-l cuno;ti, nu-l mai poli uita toati via1a. CIci in Samb6
interzis ll
va urmdri multd vreme, , simleam ca trEiesc aga cum nu mai trdisem pdni atunci; trdiam altfel, iar rememorarea capdtd valoarea exe?ciliu de, recuperare a intr-o continuS, inexprimabilS unui Nu gtiu de unde izvora epifanic. Aceast[ fericire. fiomentului proieclie intuitivX a sfArgitului se beatitudinea fdrd nume. Mai t6rziu, reduce la irnaginea neasemuitei amintindu-mi de Samb6, am fost lu4ini, imagine a mo4ii, in toate sigur cI acolo mI agtepta Dumnezeu pi md lua in brale indatA operele . sale. Experienfa este .
in NS, in care personajul principal, $tefan.Viziru,, rdmAne cu obsesia unei camere secrete, din cauza unei int6mpldri transfiguratd
din copil5rie, cAnd, aflat intr-un hotel, aude cuvdntul Samb6 gi crede cd este vorba despre o taind ascunsl in spatele unei ugi inchise;
.
se
nu se primesc musafiri,
altminteri, camera era plind de fel
car6 .se inscrie intre prirnele sale arnintiri; este vorba despre camera
diti inchis intr-un bob uriaq de strugure." (Memoii,l,9) Sentimentul intririi intr-un paradis
cdci in camera Samb6 nu
aici $tefan picteazd, repet5, fdrd sd conqtientizeze, ieqirea sa din timpul istoric, deqi mai tArziu el
hArtii gi jumale vechi. Dar mie mi se plrea cd e verde. $i atunci, in clipa .aceea, am infeles ce este Samffi.Am infeles cd existd aici pe
aJlat dintr-o
nu aminteqte de
unde perdelele erau verzi. Cdci, de
Rdmnicu-Sdrat, in care el intrd pe furig: ,,... storurile'erau ldsate gi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. in odaie plutea o luminl verde, irizat5, irealS, parcd m-ag fi
secretd nirnic
lumea prof6nd: nu existil alimente, mdndncd,
nume$te descoperirea misterului, gi
musafirilor din casa de la
.
camera secretl este descrisd asdel: ,,Storurile erau llsate gi in. camerd
ce-i cdlcam pragul. N-am
mai
simlit, apoi, nicdieri gi niciodatd o asemenea fericire, in nici o biseric6, in nici un muzeu; nicdieri gi niciodat5." (I, 91) La maturitate, $tefan Viziru inchiriazl o camgri intr-un hotel, de a c5rei existenlS nu gtie nimeni, nici mdcar familia;
descoperd cd experienfa misterului
cere ruperea legdturilor cu realitatea. in adevdrata camerd Sanb6 din copilIria sa, el a adus intr-o zi cAteva bomboane si chiar a incercat sd mdndnce ,nu, du, in clipa aceea a in[eles cd misterul a fost ucis: din acea zi., uga camerei Samffi a rdmas inchis5, accesul i-a fost interzis, prin gestul s5u profan.
Nevoia de autoclaustrare
a
personajului subliniazd sensul revelaliei sale - imaginea unei magini - qi anume previziunea mo4ii.sale, c5ci toate simbolurile claustromorfe ascund o eufemizare a mormdntului; el nu trdiegte ci a$teaptd sd i s'e dbzvlluie iesirca. De aceea, claustrofilia sa anticip5 descoperirea cd moartea inseamnd intoarcere, regressus ad uterum. Alt personaj, Dayan - din nuvela cu acelaqi nume - af15 o singur6 cale de evaziune; in labirintul in care il introduce Ahasverus existd
o singurd camerl cu
u$a
sdu
pa(ial la misterul cunoagterii.
sfdrgitului
(in
Podul); teama
.de
moarte este comparatii cu o camerd obscurd, f,drd qi Ei ferestre, inchisl
in inima
muntelui gi din care nu existi iegire decdt pentru cel care r$l repnma Inca. tslecare om lgl are secretS, din care este
o camerd
posibild trecerea intr-cj altii ordine, dar, aqa cum spdne un personaj eliadesc (Podul). nu se poate qti dinainte ,,ce fel de alti lume vei integra, sau ce fel de alt mod vei dobdndi."
CAIVIIJFI-ARE
Noliune prin care Eliade definegte
puterea hierofanicd a lumii, capacitatea tuturor lucrurilor banaie de a ascunde mistere sau de
a
revela.dimensiunea sacrd
a
universului, Viala cotidiand este plin5 de semnb, pe care doar cei pregltili le inleleg. Tot ceea ce existd are un sens profund,,,chiar gi cerul fdri stele sau vagoanele goale, cu-luminile stinse" (La umara...) in romanul NS," personajul principal este fascinat, aparent fdrd motiv, de antropohime necunoscute, care duc insd spre descifrarea destinului sdu; de pild5,
d-na Zissu, un nume auzit,
int6mpldtor prin perelii subliri ai unui hotel, il va obseda necontenit, pdnd in momentul in care afld cI ii apadinea unei curtezane pe care ar fi putut s-o crmoascd gi care a fost iubita cdpitanului Sideri. Numele
d-nei Zissu
il
avertizeaz.d asupra
ursitei sale, Ioana Sideri, fata clpitanului. Dar acesta este doar un exemplu dintrq numeroasele semne care ascund informalii despre viala viitoare a personajului; toate
evenimentele importante din
lui Ciru Partenie se reediteazd, in destinul lui Stefan
existen{a
Viziru, camera Sambl
o
"ar" in prevestire a timpului fdrd duratii,
care va pitrunde in final, iar magina pe care o vede aievea in pddure va fi vehiculul mo4ii sale. Simbolul apare aproape in toatli proza lui Eliade; ruinele unei case
ascund incredibila
experienl5 yoghind a lui Zerlendi.l$DQ, sau fiin(e care au alunecat intr-o alti dimensiune temporald (DouIsFe-
r**e...).'Tot camuflati este qi ptrdurea in care va dispdrea Pandele (19 t) $ care in realitatea istoricd nu mai exista de doudzeci de ani. Casa gigdncilor nu este decdt un loc rdu famat, dar pentru
'Gavrilescu devine un univers
purtdtoaie de mesaje,
maya indiand, termen tradus de Eliade, pfrn irealitate imediatd,metaford a
materiei
in
devenire (PoduD. ln
TIR, Eliade aratd ctr existd o permanent2l solidaritate a omului cu sacralitatea, intre[inud prin simboluri; semnele care definesc destinul individual, capltd sens doar pentru fiin[a preocupati de
propria-i salvare;
camuflajul qi in acelagi sd ascundi ,,ffebuie timp sd atragl atenfia celor avizafi"
(La umbra...), adicd pregdtili pentru a inlelege misterul devenirii
lor dincolo de moarte.
in Memoii, Eliade
recunoagte in acest simbol o dominantd a operei lui gtiinfifice: ,,Fdrd sd fi Etiut, fdrd
fi vrut, izbutisem sI
ardt in mai ce voi dezvolta ieea $arpele t0ruiu in lucrdrile mele de filozofia qi istoria religiilor, qi anume c6, sd
aparent, sacrul nu se deosebepte de
profan, cd fantasticul se camufleazdin real, cd Lumea este ceea ce se arattl a
fi gi totodattr un cifru. -. evident, in
Aceeaqi dialectici
contextul unei fresce etpice de mari propo4ii - susline si Noaptea de Sdnziene, inceputd 12 ani mai
tirziu,in
1949; cu deosebirea cd de
al
data aceasta nu mai era vorba de
misterului capital: moarte-nuntd
semnificaliile profunde ale Cosmosului, ci de cifrul eveni-
d-a tie.). Aga cum explicd Sergiu Al-George, ciunera,,[ine de dialectica indianl a sacrului"e, respectiv de realitatea
mentelor istorice. Tema camufldrii
fantasticului in cotidian
se
reglsegte pi in c6teva nuvele, scrise
mult mai tdrziu, bundoard La gigdnci (1959) qi Podul (196+.).
povestea colonelului (La fg.). Dayal (din nuvela omonimd) il
Intr-un anumit sens ag putea spune c[ tema acestora constituie cheia
el a citit lidovul rdtdcitor, sj
recunoa$te pe Ahasverus pentru
cI
bolt[ a tuturor scrierilor mele de maturitate." ( ed. cit.,I,355)
anume ?ntr-un timp revelator, in
CARTE
universului; ca Liber Mundi, simbolul apare in nara,tiunea Podul, in care un cuplu ciudat (o bdffand ,si o fatl) cdltrtoresc, orientindu-se dupd o carte, iir care este
de
noaptea de Sdnziene. Un alt sens al c{4ii este cel de ghid general al lumii, copie a
Depozit al tradifiei ancestrale, recipient inviolabil pentru cei neinilia,ti, cartea este comparattr ca semnificalie cu vasul Graal qi cu piatra filozofald (Durand). Orice
vorba despre intoarcerea acasd, o
carte este un labirint format din
Odisee frumoastr, scristr
alte cdrfi, Eliade insugi dtr in
inlelesul.tuturor, pe care o asculttr fermeca,ti to,ti ciletorii unui vagon d9 tren, cu excepfia povestitorului,
operele sale artistice
titluri
de
studii sau de volume literare, care,
cI
nu numai nu explic5, dar deschid alte ugi, adicd numeroase
pe
interpretare;
care, deqi cuprins de o emogie nelimuriti, nu ingelege cuvintele. Cartea aceasta se integreazd in
buniioard, pentru a motiva ideea ctr istoria ge4eraltr lnseamnd teroare,
in care btrtr6na pare oarbd, iar fata
posibilit5li '
de
un personaj invocd
dimensiunea devenirii perceptibile,
un
are'cdnd L4,cdnd 20 de ani, apoi
binecunoscut studiu eliadesc: ,,Evident, teroarea istoriei e una
intreaga scend se deplaseazl cu
mult timp in urmd, in amitirile povestitorului (Zamfirescu), in momentul in care a inceput clldtoria celor doul personaje spre casd qi spre moarte. Cartea
din obsesiile profesorului. DacI a,ti citit I-e mythe de l'Aternel retour, vd aduce,ti aminte." (Adio,X))
Cartea reprezint[ un mod de cunoa$tere rafionald a lumii, dar gi
reprezinttr aici harta drumului spre
un mod de salvare individuald.
origini qi de aceea bdtrina qi fata traverseazi istoria, trec prin gcoli,
Gavrilescu este fascinat de numele colonelului Lawrence, pentru cd e
personajul unei cdrti pe care n-a' citit-o; obsesia sa anticipd misterul in preajma ctrruia se aflI gi care pentru el rtrmdne inchis ca gi
31
restaurante, sau biserici, cucerind nein[eles pe toti cei care
in chip
asculti lectura fetei qi privesc solemnitatea bdtrdnei; cartea aceasta confine in sine sensul
--
;r-
lumii, poveste;te despre,,luntrile
care ne
a$teaPte
' la
apa
Vavilonului", despre lucruri,,care rup inima de triste{e", dar gi despre intoarcerea la origini; este cartea sacrd a istoriei omului (adic5 naptere ;i moarte), al cdrei atribut
esen{ial este ferninitatea.
(v.
$i
ruinele unei case pistreazd spiritul locatarilor mo(i o datd cu
distrugerea casei. Cdsula din pddure, Iocul in care se irrt6lnesc doi indrdgostili, se sacralizeazd qi,
degi pddurea este tdiat5, casa demolat6, iar singurul supraviefuitor al intdlnirii - amnezic, locul pdstreazd incd sensul sacru, de poartd a evaddrii in timp (19 t).
MANUSCRIS)
Casa in care se consumd experien{a
CASA Centru qi spaliu domestic totodati, casa, ca*-qi camera reprezintd o imagine a fiin1ei; de reguld casele din opera literar[ a savantului sunt vechi gi boieregti, trdslturd care, la
o primd vedere, pare sd ,tin5 de romantism; spatiul povestirii fantastice are nevoie de lucruri peste care a trecut timpul gi, intre acestea, ruinele sau casele clddite in alt secol ocupd un loc important.
Eliade introduce ac6st simbol in
spirit romantic, dar gi ca
o
a geografiei bucuiar fixarea sPafiald,
componentS
re$tene,
amlnuntele arhitectonice amintesc
de preferinla scriitorului pentru
'
opera balzaciand'La Eliade casa se leagd direct de destinele oamenilor
care o locuiesc; de pildd, locuin(a lui $tefan (NS) este distrusd in tiinpul unui bombardament, iar
aceasta
ii anticipA
destinul:
personajul pleaci in exil la Paris, nu mai are nevoie de cas6, cdci in cur0nd moare. in DouIsprezece...
yoghind a lui Zerlendi, din SDHcste o casd veche, boiereasc[l aflat5 in
centrul Bucure;tiului. Demolarea
casei generalului
Calomfir simbolizeazd moartea unei lumi,
cea interbelici gi
instalarea violenti a comunismului (Incog.).
CATABASA Cobor6rea
in infern (catabasa)
reprezinti o temd de largd circula$e in ritualurile mistice, in mitologie, artd. Eliade ii atribuie valoare iniliaticd, iar in scrierile lui artistice este legatd de povestea nefericitului Orfeu. in Odiseea homericd, Ulisse coboard in Hades ca sd"gi cunoascl viitorul de Ia profeful orb, Tiresias;
Orfeu, considerat strdmog al lui Homer, se confruntd cu zeii gi cu lumea cealalti, cdci el vrea s-o
viali pe Euridice, agadar, vrea sd anuleze insSgi moartea; el este invins in idealul sdu, dar
readucd la
rImAne ca simbol cobordt in lumea
al celui ce a tno4ii Si s-a
stlrii contemPlative; omul a dorit sd devind Dumnezeu, adicd sI, creeze, ceea ce a gi
rejntors. Povestea cuPrinde un ritual, pe care Eliade il numegte ,de tip qar4anic"; degi nu se cunosc
incetarea
misterele orfice, se qtie cd pregdtirea
devenit, dar crealia sa se face Prin consum de substange, cu suferin,ti
o
serie de'purificdri vegetarianism, ascezd, invdf5turd cuprindea
;i cu
apolloniand
se
-, iar maestrul
muncd;
el 4 devenit
un
Dumnezeu dupd putin,tele sale.
- qi cd ndzuin{ele erau transmigralia 9i imortalitatea suftehrlui (Ist Ged-,II, 177 qi urm.). Cobordrea in infern, in timPul viegii, nu inseamnd moarte; de aceea, Pandele (19 t) accePtd mesajul Euridicei. Ritualul cere purificare - katharsis, tehnicd religioasd
PierzAnd existen,ta contemplativd, omul a pierdut qi sensul prdbuqirii sale din paradis, a rdmas doar cu o
nostalgie, el pdstreazd doar con-
Fliinga surdd a Cdderii.'o Sensul pdcatului originar a constituit o preocupare pentru toatil genera[ia lui Eliade, dar tradilia acestei teme
Pandele
exista cu mult inainte in literatura
pregete$te minulios, Prin intermediul teatrului; spectacolul insugi 'sdgereazd persPectiva
noastrd (Cantemir,
Heliade
R[dulescu, Eminescu); destinul fiin1ei reprezintd un gir nesfirgit de indlldri ,si cdderi, pentru cd ea gi-a uitat dimensiunea astrald. Eliade
accidentului, care salveazd istoria (povestea despre toma, toma, fratre, int6mplarea care a dat cenificat de na7tere rom6nilor). Pandel-e,
definegte omul post-edenic Prin
amnezie uimati de anamnez5; transcendenla Presupune rein-
purificat prin artii, iluminat prin anamnesis, ingelege cd Poate cobori, cdci catabasa este urmati de indllare. Chemarea Euridicei
cu memoria generall, dar momentele de trezire
nodarea relafiei
inseamnd eliberarea sufletului din
sunt foarte scurte; .cdderea
inchisoarea materiei, pi, deci, de moarte. Este ceea ce descoPerd ,si Adrian GCU), un alt Orfeu pentru
indllarea fac parte deopotrivd din
natura fiin1drii,
conservd,
9i
al cdrei rost se
in ciuda
Periodicei
(cu
regenerlri a vielii. in nuvela lCD,
ascensorul) declan;eazd Procesul
mesajul orfic se transmite de-a
de anamnez5, in sensul de acces la memoria generald. (v. qi ORFEU)
lungul istoriei, degi au fost uitate gi destinul gi misiunea lui Orfeu' In .alt?i scriere, un personaj lanseazi ideea cI in urma Cdderii, oinul a
CADERE
uitat cale-a regenerfii, a devenit efemgr (LTCI); uitarea inseamnd
care experienla coborArii
Nae Ionescu asociazd Cdderea cu
33
tr i
in via1d, captivitatea sufletului. Dominic Matei scufundare
C[iner€te...) , se
inalli,
cdldura initiald, generattl de efortul
al unitdlii primordiale (MVM); in concepgia indiand, ascetic
accidental, igi regdsegte starea eternd, dar natura sa umand il trddeazd; el se intoarce la condilia sa de om, adicd blocat in amrieae qi muritor. CXderea stimuleazd spiritul reacfionar - scrie Cioran" - cdci ea di sensul ihvariabilidtii fi ingei, sortitii la coruplie gi degradare. Aventura iegirii din gablonul vielii inseamnd
mituri in care puterea gi clldura se identificS; aceastd clldurd chre stdpAnegte este
risc gi revolulie. Simbolul Cdderii
asociatd de greci cu focul divin, iar
na$terea
lumii se datoreazd
unei
combustii interioare; de ordin
spiritual, individualizare
a
haosului. #pas inseamnd puterea cdldurii (,,ceva asemdndtor cu clocirea"t2), iar Eliade prezintd o serie de
in multe mituri ;i in alte religii dec0t cea cre;tinI; pentru
in filozofia indian5 genereaz[ libertatea absolut[. Cdldura
Cdderea
anormald a fiinlelor este serhn al unei hierofanii: ,.Un sfAnt, ca gi un gaman, yoghinul sau un erou experimenteazS clldura supranaturald in mdsura in pare depdgesc,
apare
traditiile primitive,
inseamnS canibalism, moarte
gi
in timp ce pentru gdndirea indiand simbolul sexualitate,
presupune,,ruptura primordiald din interioml fiin1ei" (IVfVIvf), ceea ce-l indreptSlegte pe Eliade sI afirme
ctr intre obsesiile arhetipale ale omului existd ;i intuilia ctr viata reprezintii o decddere de la condilia celest[ a omului; el vorbe;te despre
o
cddere, nu neapdrat
in
sensul
ci despre ,,o c5dere ce.se traduce printr-o catastrofd iudeo-cregtin,
fatald geniului uman gi in acelagi timp printr-o schimbare ontologicd
in structura Lumii." (IvIA
115)
in planul lor
propriu, condilia
.umand profand pi se incorporeazd
sacralitdlii" (MvM, 242) . Conform
unei credin[e din
Indidr
contemporan6, un om fierbinte se afld in comunicare cu Dumnezeu (IV[V[{, 239). Aproape toate personajefe ctre au o experienfi de excep{ie sunt,cuprinse de o cdldurd nefireascd, reflex al Genezei, cdci
orice alunecare din normalitate precede renovarea, renasterea fiin1ei. 9gylleosr-"ste asediat de
cArJUn.i, @AGrcA) in discutarea acestui
simbol
arhetipal, Eliade pomeqte de la sensul dat de Ng-Veda (X)
-
tipas,
vdpaia fierbinte a strdzii, care il lovegte peste gurd, peste obraji; el nu inlelege ceea ce i se intdmpld pi nici mdcar \: intuitia miracolului nu o
are, de aceea c6nd iese de la
oamenilor de joasd culturd, care
lig6nci, deqi amiaza zilei trecuse, cdldura este gi mai insuportabild.
trdiesc fdrd gAndul salvdrii,
Doctorul Zerlendi, care,,declan;eazd congtient iegirea din realitatea limitat5, simte doar ,,o vagd cdldurd a capului" (SDII). Eusebiu, degi nu partiffi-ta experimentul evaddrii din istorie, prin simplul fapt cd se aflE in
amnezici. Cdntecul lui Adrian a fost creat la inceputul inceputului, sub semnul lui Orfeu, apollinicul, dar vorbegte despre Dionysos; simbol al armoniei, impdcarea lui
preajma sacralitXlii, este invadat de
o
cdtdurd
gi igi
scoate haina
Apollo cu Dionysos, aga
cum gi (in.Ist cred-) este Eliade explicd sugestie ,a anuldrii conffariilor. De altfel, insd;i descoperirea lui
gi
Adrian (cd intre coborhre
cizmele, pe un cAmp irvdPezit,in noaptea de Crdciun (19 t).
Pentru cI se adreseazd direct sufletului, permite o receptare emotional5 completS; de acaea cAntecul are funclii magice; este asociat iubirii gi, ca;i ea, constituie un mod de comunicare cu
Gavrilescu @-_Ii&}, desi tot muzician, nu qtie, insd, cd este un posibil nurtntor de mesaj.
CENTRU
divinitatea. Cdntecul este vehicul al mesajului sacru - multe texte
Simbol esen[ial gi cu multiple semnificalii in opera lui Eliade, omul arhaic gi-a marcat spatiul vital prin construclii care repetd 'universul, luAndu-gi ca reper centrul sdu. Un copac, un stdlP, piatra de temelie (omphalos) at devenit simboluri ale centrului lumii gi, prin extensie, intregul spafiu din jurul lor a reflectat
gi
transmis prin intermediul muzicii. ugurinfd,
El se imprimd cu
fascineazd, dar .adesea este purtdtorul unor simboluri pe care doar cei iniliati le vor descifra. CAntecul in curte la Dionis, din nuvela cu acelagi nume, transmite un mesaj despre mdntuire. Adrian a
scris versurile cu congtiinta
indllare
pledeazd pentnr coincidentia oppositorum, ca principiu al lumii eterne. Un alt muzician, Antim (Unif.) glsegte calea transcenderii prin muzic6.
CANTEC
religioase s-au conservat.
gi
nu existd diferenl5)
imaginea macrocosmosului consfinlit pirn abraxas sau prin jertfd. Un astfel de loc sq
cA
orice poezie este soteriologicd, dar a uitat textul. Leana cdntd aceste versuri prin cdrciumi, pentru cd gtie cd mesajul cdntecului se adreseazd
indumnezeie$te, este purtdtor al faptului magic (hierofanic), adicd
35
sacru. Din aceaste perspective, centrul poate fi considerat punctul de int6lnire dintre Cer qi PdmAnt,
C5dere, centrul este locul spre care
aspird fiin[a de-a lungul intregii vie1i. ,Accesul la centru echivaleazd cu o consacrare, cu o iniliere. Existenfei de ieri, profand gi iluzorie, ii succede o existenfi noutr, reald, durabild gi efiqace" (TIR, 349). Omul 'cautd i,u deznddejde centrul sau nimere,ste
adic[ acolo unde s-a
slvArgit Geneza insSgi. Eliade, dupd o demonstra[ie prddigioasS, bazatd, pe mituri gi credinle de circulafie
universald, afirrn5: ,,orice noud agezare omeneascd este, intr-un anum.it sens, o reconstrucfie a lumii. Pentru
fIrI efort in el, iar experienfa
identificdrii cu acesta presupune intdlnirea cu moartea sau cu nemurirea, c[ci sacrul are o
a putea dura, pentru a
fi reald, noua locuinlE
sau
noul orag
trebuie sd fie proiectate, cu ajutorul
ritualului construcliei, in Centrul Universului. Dupd numeroase traditii, crearea lumii a inceput intr-un centru gi, din acest motiv, construirea oragului trebuie, de asemen€a, sd se desfdgoare injurul unui centru" (TIR, 342). Din
morfologie teribild,deschide drum gi spre eternitate gi spre efemer
(TIR,351).
Simbolul centrului dovedegte o trS.sdturd arhetipall a fiin[ei, gi anume nostalgia formelor transcendentale, nostalgia paradisului pierdut. I. P. Culianu'3 considerd cd Eliade a preluat conceptul de nostalgie 'a
aceasttl observagie simplS, Eliade formuleaztr o serie de idei care [n de filozofia religiilor. Centrul este singurul loc in care este posibild crea[ia, el reprezintd o intersecfie
,
paradisuluide la N. Crainic; acesta
considera
(crucea cre$tind) din care izvorSgte energia viegii. Centrul presupune atAt indllarea cdt gi cobor0rea; este un canal de jonc,tiune intre Pdm0nt
sfideazd
de crea[ip gi, din acest punct de vedere, ,,nostalgia paradisului e
impulsul fundamental
gi Infem (ascensod lui Adrian, Uin ICD;. Spaliu hierofanic gi totodatd real, centrul permite inser,tia in illo tempore, clci aici timpul profan poate fi abolit.
pltrsmuirilor omenegi",
al cdci
Dumnezeu a fdcut omul sd participe la iluminarea dumnezeiascd; trebuie spus cd Eliade nu
pune problema in
termeni
ortodoqi (nici mdcar creqtini), ci mai degrabd are o viziune filozofic5, dezvoltati din teoriile
Exprim6nd dorinla omului de a se
afla
cd fiinla
moartea prin cultur6, prin orice act
in inima realit5{ii gi de a
redob6ndi, tntr-un sens cregtin, condilia divind, de dinainte de
lui Nae Ionescu; profesorul
36
identificd toate cdutilrile omului (Graalul, cSldtoriile in lumea de dincolo, scara cdtre Cer, rug5-
inceputului, dar gi bleltemul intoarcerii (in mod conventional, cuvintele torna, toma, fratrt sunt
ciunea cre$tind) gi le subordoneazi nevoii de evaziune a omului,. iar
considerate prima atestare a limbii
evadarea
din timpul
profan
constituie problema fundamental5 a metafizicii.'a Eliade considertr cI
orice centru cuprinde dorin[a
de
romane, pe la anul 600). Aceea;i idee apare ,si in naratiunea
gangurile. Gavrilescu
Qg$gl,
Gore @ou[sprezece...) nu au con$tiinta sacrului, pentru ei
rectrpdtare a naturii primordiale, a
experienfa rdmdne
paradisului, dar aceastii aspiralie
semnifiCalie.
reprezintii gi un mod de a respinge,
Centrul este un spaliu consacrat gi unanim cunoscut (aga cum este oragul natal), sau este camuflat qi la indemdna oricui este pregdtit (nativ sau prin inilere) sd-l gdseascd.
de a estompa teroarea istoriei, adicl de a iegi din timp. Aproape toate personajele eliadegti trliesc experienga centrului ; $tefan
fdrd
Viziru, din NS, con;tient
de aceastii cdutare resimte' existen{a ca pe o rdticire in labirint, din care reu$e$te sd glseascl iegirea, semn
al atingerii centrului. Centrul siu este cobordrea in prlpastie (adicd nuntd-moarte); pentru Adrian dCP), ascensorul devine centm, iar pentru Pandele (19 L) cdsuta din pddure. Partenie (NS) iSi
proiecteazd toate emotiile gi cdutilrile intr-un dubfp - $tefan.
Centrul sdu este celdlalt, pe care il ignord gi din cauza acestui fapt va
muri (este confundat cu dublul sdu).. Zaharia FErAmd igi fixeazd centrul pe str. M6ntuleasa, proiec-
tatl mitic intr-un lung ;ir de pove$ti. in -rornanul 19 t., se sugereazd ideea c5, pentru romini, centrul este povestea despre foma,
torna, fratre, adici
obsesia
@INCIDHVIIA OPFOSIIORTJM Noliunea define;te armonia prin ,,implcarea,contrariilof' qi apare obsesiv in opera lui Eliade, pentru care repiezintd ndzuinta supremd a omului. Mulli gdnditori au fdcut
lumii
se
reduce la elemente opuse, aflate
ln
observafia
cd
esenla
permanentd confruntare: pozitivl negativ, feminin/masculin, noapte
lzi
etc. Este de la sine inleles c[ poate fi imaginati o lume sau o ordine ?n care contradicfiile sunt
eliminate. Eliade, preocupat de problemd, descoperd cd filozoful grec Heraclit di o primd viziune asupra reunirii contrariilor, anume cd ,,Dumnezeu insearfind toate contrariile". Sintagma coincidentia oppositorum ii apartine insd
l--
,!T-
gdnditorului renascentist Nicolaus Cusanus, care a definit prin ea
care se spune cd la inceputul lumii
misterul totalitSlii. Eliade cautd contextele arhetipale care au condus la teoriile mistice ale lui Cusanus: ,,Se gtie cd identitatea contrariilor (coincidentia opposi-
masculini, feminini gi androgini;
torum) era, pentru Nicolaus Cusanus, definitia cea mai pufin
imperfectd a lui Dumnezeu. Se qtie, de asemenea, cX una dintre
sursele
de inspiralie ale
Cuspnus a'fost opeia
lui
lui
Pseudo-
Dionisie Areopagitul.
Cum
spunea Areopagitul, unirea contrariilor intru Dumnezeu constituie un mister. Dar nu despre aceste speculalii teologice gi metafizice vreau sd vorbesc. Nu
fi de mare interes pentru istoria filozofiei occidentale, ci pentru c6, dupd pentru cd ele nu ar
oamenii erau de trei feluri: fiecare prototip era alcdtuit din doi
indivizi, ca gi cdnd ar fi fost doi oameni lipili, care alcltuiau o sferd. Pentru cd. androginii' erau rdi, Zeus i-a pedepsit pe tofi oamenii, tiindu-i in doud, dar le-a l[sat posibilitatea iubirii, adicd de a reface prin intermediul ei unitatea primordiald, de a trdi pentru scurt timp fericirea absolutd de la inceputul lumii gi pe care oamenii au pierdut-o o datd cu aceasti pedeapsd. Multe religii aqazd
la originea universului binele si rdul. tn mai multe legende bogumilice, frecvente la popoarele slave 9i la rom6ni, Dumnezeu gi diavolul au creat impreund lumea;
toate
re{ind ast5zi atentia este tocmai
gnozele dualiste vorbesc despre impdcarea binelui cu rdul intr-o perioadd indepdrtatd (in preistorie,
(MA,74)
cum zice Eliade), sau despre ndzuin[a , ac€st€i anul5ri a
pdrerea mea, ceea ce trebuie sd ne
preistoria .filozofiei, " faza presistematicd a gdndirii." Eliade prezintd scrieri filozofice, doctrine religioase, mituri. credinfe gi ritualuri care contin sugestia unitSfii, a reuniunii fragmentelor contradictorii exis-
tente in lume qi ajunge
Ia
c[ ele exprimd drama fiin1ei care nu-gi poate accepta condiqia muritoare. Filozoful grec Platon inseredzd in dialogul sdu intitulat Banchetul o poveste, in concluzia
contrariilor.
La greci, Apollon qi Dionysos * zei aflali in conflict - apar in miturile de la sfdrgitul civilizatiei grece$ti in deplind
aventuri erotice, adicd Prin repetitie gi prin incercarea de a
exact, in ultimii 30 de ani, a dispdrut din literaturd (sau din ritualurile. moderne legate de moarte) viziunea iadului, sau a judecdlii de apoi.'' Aceast[ idee este anticipati de Eliade; el sPune
surprinde materia in devenire. Paralel cu povestea locotenentului este prezentatd gi cea desPre o bltr6nd inso,titi de o fatd ce citegte dintr-o carte gi care cllStoresc spre origini, la nesfdrgit, ca viala insd;i; ceea ce au descoperit . ele este misterul, paradoxul int6lnirii dintre
cd viala gi moartea nu sunt diferite;
fi cunoscut in timpul viblii, dar este camuflat. acest paradox poate
Acestd viziune despre armonizarea
existenld
contradicliilor ascunde nemullumirea addncd a fiingei in legdturd cu destinul ei: ,,Faptul cd aceste
locotenent: ,,un locotenent de rogiori prezentat in termeni de filozofie negativd constituie in el insugi un mister, un paradox. Coincidentia oppositorum, ar fi
teme gi motive arhaice trdiesc incd in folclor gi ies mereu la iveald ln
lumea oniricd qi imaginard dovedegte cd misterul totalitdtii' face parte din drama uman5. El revine sub aspecte multiple ;i la
spus Nicola din
crealiile artistice". (MA 116) in opera literard, ideea apare cel mai bine reprezentatA in nara{iunea Podul,in care mai multe povestiri care par a fi diferite se intretaie 9i
ascensorul qi o formuleazl heraclitian, ebservAitd cd intre coborAre gi indllare nu existE diferenle. Pentru
el, ca gi pentru Dominic (din Tinere[e;..) misterul unitdtii se traduce prin accesul la memoria generalS. $i intersectarea unor momente istorice constituie tot un caz de coincidentia oppositorum,
construiesc in final ideea cd lumea
este un labirint, un amalgam de intAmpldri gi semne, plasate intr-o
schemd simplS, care
odatd
cunoscuti, oferd calea salvdrii, a
declinului ce incepuse. Culianu, studiind tema c5lstoriilor in lumea .de dincolo, face observa{ia ci actualmente, mai
boem devine un paradox al existen{ei prin tabieturile sale cotidiene, prin numeroasele
Cusa."(62)
Metafora absolutl a impdcdrii contrariilor o reprezint5 misterul ,,in care fiinta poate coincide cu nefiin{a.t' Un alt personaj, Adrian (din ICU;, descoperd acestd coincidenld in cdldtoria cu
vielii culturale * in teologia misticd gi in filozofie ca ;i in mitologiile gi in folclorurile universale; in visele,gi in fanteziile oamenilor moderni, ca qi in toate nivelurile
armonie, ceea ce ilustreaz[ dorinla generald de incetare a
si non-existenf5; aceagi
experienld este intuite de cdtre Onofrei cdnd il intAlnegte pe
ca in nuvela NopF... Toate incercdrile de anihilare a contradic-
ieqirii din labirint. Un locotenent
[iilor pornesc dintr-o
addncd
nostalgie a paradisului pierdut.
39
--
4
la altul, este mai intAi acuzat obscurantism, de misticism
COMI'NISM
Religie ateistd, degenerescenfi
a
de
este preocupat de opresiunea sistemului
delicte capitale in
comunist, mai ales i-n opera literard. in nuvela Pe str. M- lumea
si estompeze miracolul: s-a flcut o greqeald
coniunistii inchizi,tionald gi blocatd in suspiciuni incearcd sd transpuni mesajul mitic in realit5[i contemporane. lnvd$tbruI Z,ahaia Fdr6md, interogat de Securitate, face declara,tii incredibile, poveste$te intampldri stranii de altiidat?i (despre o femeie uriagd, despre iegirea lui Iozi in alti lume, prin Iacul din pe;terd, despre Lixandru, care trage o s5geatl spre cer gi aceasta nu se mai intoarce, despre Doftorul care schimbd infdgigarea oamenilor); anchetatorii gdsesc gi ei incredibile corespondenle ale acestor relati'ri in lumea contem-
scriptologicd
creqtinismului; Eliade
comunist
la
consemnarea
initiald a defectului ocular. intr-o altd naratjune, Eliade poYeste$te despre transformarea lozincii tipdrite pe toate ziarele comuniste ,,Proletari din toate lirile, unili-vd!" in,,Visdtori din toate tirile, uni[-vd!" - eveniment de asemenea tratat, in
termenii realitilii, ca sabotaj al puterilor capitaliste (in Pelarina). Altundeva, venirea comunismului este asociatil cu amnezia colectivd,
cu
'involufia de o mie de ani
($an{urile); in NS, comunismul este anticipat prin povestea lui Gheorghe Vasile care vinde o valoroasl colecgie de manuscrise vechi, " (apa4indnd, evident,
li
se pare o aluzie la comoara polonezd ascunsd de Economu. Eliade subliniazd aici puterea
altcuiva)
;i
cumpdrd c54i de
anume
pentru fiecare om, dar care propun o idee gerierald, aici a adevdrului ascuns, camuflat in fapte obignuite.
aceea le supune legilor opresive ale iistemului- CAnd lui Puy- (din nuvela omoniml) i se schimbd infirmitatea de la un oehi
gi de
proza lui dintre
reprezentan[ii puterii opresive sunt cul1i, au lecturi surprinzdtoare, sunt preocupafi de metafizicd ,si de
gnoze secrete; se ascunde in 'aceastd viziune un avertisment subtil asupra faptului cd rtrul nu trebuie subestimat niciodatS; lumea
lui
este alcetuite
tot
din
oameru.
CIDNFTZIE Sugestie a haosului primordial, orice confuzie anunli destrdmarea unei lumi gi totodati - regenerarea.
in
proza fantasticl sunt create adesea situalii confuze pentru a fixa actiunea intr-o realitate posibild; la Eliade, confuzia anunf.tr disolulia unui univers, este un
dat cu irn cunoscut scriitor, Ciru
satird a comunismului, este premiat
in 40
in
Eliade este cd mulli
sistem cere iniliere gi imaginalie; romanul 19 t propune spargerea
cortinei de fier prin artd, prin de salvare camui,'late in simboluri qi parabole. Ieronim Thanase'face un film care pare o poveste inofensiv5, dar in care introduce aspecte ale mizeriei existenliale; filmul, devenind o
Comunismul distruge valorile gi
exil. Ceea ce surprinde
culturalizarea satelor. Ieqirea din
mesaje
incearcd sd ucidl chiar ;i miturile, pe care nu le infelege, nu le accepti
la cei plecafi in
semn al incheierii unui ciclu. in romanul NS, $tefan Viziru,
vulgarizare a gtiinfei ca sd ini$eze
mitului de a revela fapte cu un infeles
apoi este gdsitl o
explicalie care pare
porand: istoria pe,sterii miraculoase
exemplare,
-,
regimul
salvarea vine de
strdindtate.
In La umbra..,
personajul principal,-este confun-
ordine,'iegirea din timpul istoriei. Viziunea nuntii mioritice din final are sensul unei eliberdri, inseamnd intoarceri:a Ia etemitate. Gavrilescu
Ga gg.) trdiegte confuz, intre dffitifiie din tinerete si amintiri recente (o disculie auiita
in stalia de tramvai); rdtiicirea sa intr-un labirint neconturat face parte tot din starea haoticd ce precede sf6rgirul, aici, destrdmarea propriei
fiinle, dar 9i
posibilitatea regenerlrii dincolo de moarte, cdci gi el intrd in moarte tot prin nunti, indeplinindu-gi destinul ratat. (v. gi HAOS)
CI)PILMINTJNE
Mijloc de proiec{ie a
altei
dimensiuni a lumii, reprezentind o stare de exceplie, dar gi o pedeaps5,
ilustratd cel mai bine
in
Unif.,
existenfa de copil-minune presupune o initiere necontrolatd, o
'intrare int6mpldtoare in esenla lumii; Ieronim Thanase se
Partenie; asemlnarea fizicd
fi un copil precoce. In noaptea Sf0ntului Ioan, indrumat
sugereazd pierderea identitdlii,
de
$tefan se simte ameriin{at, ori de cdte ori este confundat cu P,artenie intrd intr-o triste{e 'grea, este
pobomordt
;i preocupat, cdci intuiegte un semn premoiritoriu; cu fiecare noud confuzie se apropie de moarte. Dar pentru el moartea reprezinti doar trecerea intr-o altii
dovedegte a
Generdleasa (vdduva generalului Calomfir), improvizeazd un recital dramatic in fa(a oilinzii, ceea ce ii va convinge pe to[i de talentul siu actoricesc; momentul artistic se transformi pentru
Ieronim intr-o probtr iniliaticd, pdtrunde in spatiul memoriei generale, incepe sd capete o voce
---
ll"-
care nu
ii
aparline gi care
Pare
venitd din alti lume, iqi paralizeazd familia-spectatoare, spune lucruri incredibile despre personaje fabuloase care trdiesc in oglindS, sau despre posibilitatea sa de d iegi din
Niculina (19
t) are o
rochie-
garderob5, simboliz6nd numeroasele fe[e ale actorului, iar Tnvedei
(Pelerina) poart5
o
militard care are petice
pelerinl
in loc
de
maturitate, Ieronim se considerd
epoleli, ca s5-qi marcheze astfel un moment ratat: particiParea sa la lupta anticomunistE din munti. (v.
pedepsit, pentru cd este delindtorul
UNIFORIvIA)
realitate.
Mai tdrziu, ajuns [a
unui secret teribil pe care trebuie g5-l transfigureze, s5-l sugereze tuturor, fird a avea drePtul s5-l mdrturiseascd. Aga cum afirmI un
afld cd nu fusese alarml qi, dorind s5-gi demonstreze experienfa,
semnele pe care ea le con,tine. Un personaj din romanul 19 t explicl asfel ideea hegeliand cI ?n orice eveniment istoric se manifestd Spiritul Universal: ,,dar asta nu inseamnd cd trebuie doar s5-l
incearcd
9i si-l
justificdm. mai departe: Trebuie sd mergem sd-i descifrdm semnificalia lui
infelegem
gdseasctr
locul, dar
sale reflecti ?nt6lnirea cu moartea: cuprinde o clldurd nefireasc5.
il
simbolic5. Pentru cd orice eveniment, orice intdirplare cotidiand comportd o semnificalie
COTIDIAN
sI
acolo nu erau dqcdt ruinele unei case bombardate cu mai multe sdptdmdni in urmd. Gore se crede yictima unei farse, dar senza{iile
Dumitru nimereqte intampldtor intr-o bisericd in care predica un impostor, bdruia el ii aratd o fotografie a soliei sale, Thecla gi aceasta se vindecd gi intinere;te
Eliade,
simbolicS, ilustreazd un simbolism
realitatea obiectivd gi banal5 cuprinde faptele repetabile ;i anoste, istoria generald, adicl toate
primordial, transistoric, universal..." (175). De aceea, a infelege un mister camuflat presupune a
a
evenimentele obiqnuite ale vielii,
cdpdta acces la memoria arhetipalS
intdmplStor sub
unor personaje-copii sugerea25 de
care ascund semnificalia lumii,
;i deci, a intra intr-o realitate aldturatd. Semnele ascunse in
sacralitlfii, dar simte rniracolul ca pe cobordre a lui Dumnezeu
alt personaj, ,,o asemenea precocitate, profundd gi extravagant2l in acela;i tirnP, se plete$te". Maturitatea ;ocantd
cele mai multe ori
o
Dupd afirmalia lui
leglturd
misterele cognoscibile doar in viala
stranie cu misterele camuflate ale
rnuritoare; toate amdnuntele lumii conlin informalii despre esenfa ei; ideea apare in multe teze ezoteice,
lumii. Simina (DCh)
exPriml
dorinfele unui strigoi, iar Br6nduq (FC) dovede$te maturitate Pentru cd a pdtruns in limbajul lumii.
COSTTJM
Accesoriu ai spectacolului, mod de
evadare, ieqire simbolic5. din cotidian. Cum sPune un Personaj. ,,c6t timp ne vcim Putea costuma qi
vom putea iuca, suntem salvali" (Unif.). Ieronim Thanase se costumeazd in uniformd de general romdn, pentru rolul lui Hamlet, perltru ci acea uniformd a aparlinut
unui unchi care Pentru el intruchipeazd eroul absolut.
mai ales la gnostici. La noi, D. Cantemir vorbeqte despre imaginea totului in for, afirrnAnd cd istoria se desf5goard dupd un plan prestabilit, dar amdnuntele sale existd concentrate in fiecare eveniment.
Eliade cre{e cd fiecare simbol al devenirii existen[iale sau istorice
are rdddcini in simbolurile lumii
Preistorie, iar arhaice
construiesc princiPiile lumii 9i destinul fiinlei. Toate marile reve' la1ii, mesajele esenliale se afl5 camuflate fn fapte ;i lucruri banale. Nimic nu este intAmPldtor in lume.
dar otnul trebuie sd fie atent la
miraculos; Dumitru nu infelege cd gi-a cdpdtat mAntuirea, cd a pdtruns
incidenla
banalitate nu se adreseazd tuturor,
(O fotografie...).
sau cum spune un alt personaj eliadesc, camuflajul trebuie sI ascundd gi sd atragd aten[ia in
O alti categorie de personaje
acelagi timp (La unbra-..).
nedumerire cAnd descoperd semne
De obiqei, oamenii banali,
fdrd
aspiragii spirituale, sceptici
sau
chiar iniliate, dar trdiesc
aceeagi
ale sacralitilii in lucrurile banale. gtefan Viziru (NS) are presenti-
mentul unui mesaj capital,
ratafi, precum Gavrilescu sau Gore Iancu trdiesc experienle metafizice, descoperl intdmplltor locuri sacre
gi hierofanii. Gore
se
afld in cdutarea misterului sau sunt
este
obsedat de imaginea unei magini, dar abia in ultima clipd inlelege cI este vorba despre moarte.
Iancu
@outrsprezece...) este un negustor
lipsit de imaginalie. care se ascunde din cauza bornbardamentului intr-un adlpost antiaerian, unde intdlnegte
CRIN Simbol al puritllii, dar 9i al iubirii interzise, crinul este floarea gloriei,
dar gi a mo4ii: in Eneida, Eneas vede un crin in Hades. iri sens
persoane ciudate: nu-i rdspund la intrebdri, par sI-l ignore cu bund qtiin16. Dupd ce iese din addpost,
creqtin, crinul 43
reprezintd
abandonul, uitarea de sine pentru cei alqi de Dumnezeu. Crinul cu gase petale figureazil soarele, sau roata cerului. La Eliade, simbolul apare intr-o nuveld intitulatd La umbra-..; nigte romAni exilali in Franla sunt
dacd expresia,,la umbra unui crin
nu are
obseda$ de o afirmalie stranie care
le aminteqte gi de lara de origine, dar care le pare a
fi
"
un in,teles special pentru romAni pi mai ales pentru cei din exil; arhiepiscopul ii indeamnd pe neiniliali .sd citeasci Evangheliile 9i pe Sfinpi Pdringi. Acest amestec intre amintirile despre sf6r;itul Rom0niei intercumYa,
belice (se vorbegte despre destinul unor intelectuali condamnaF la ani grei de temni[5, despre ,,procesul" lui Iuliu Maniu) qi speculalii teologice despre un posibil paradis
gi o sentinti
biblicd; afirmagia este transmisd ca un mesaj de cdtre taned Valentin Iconaru, care pretinde c['o gtie de la profesoml sdu de istorie, de pe vremea cdnd era elev la Sfdntul Sava: ,,CAnd vom fi cu tplii in rai, la umbra unui.crin..." Aceastd propozilie devine tulburdtoare datoritd experienfelor lui Valentin: el vede camioane carg dispar lh un anumit punct al goselei, pentru ca
construieqte contextual ideea exilului; respectiv, condilia romdnilor instrdina{i anticipS' in plan universal exilul fiinfei, alungarea ei din paradis.
Trimiterile lui Eliade se indreapti gi spre destinul generafiei sale; in peisajul culturii romAne a existat un grup ce se autointitula ,,Crinul alb", infiinlat de Sorin Pavel, I.
altloc, gtie unde se afld prietenii sii, fdrd sd fi fost informat, ;tie cdnd este programat in audienlS la arhiepiscopul sd reapard intr-un
Nestor gi Petre Pandrea; acest grup gi-a publicat manifestul in 1927,in
revista Gindirea. ,,Crinul alb"
Parisului, transmite mesaje ciudate gi pretinde cd intr-o alte dimensiune a lumii se pregdtegte o arcd in care sunt selecgionali ,,o seamd de oameni din toate 1irile", adicd aceia care au in[eles, cum este gi profesorul de istorie (pe care Valentin il vede intr-un camion) gi aqa cum va fi qi inginerul Iliescu, dupd ce in{elege rostul camioanelor
reprezenta noua generali e, tutmentatd de probleme gi avea ca intenfie
sd toame picdtura de nelini;te. TAndra genera,tie de la 1927, al cdrei patron ngdeclarat era insugi Eliade, exprima/suferin{a de a face
parte dintr-o culturd micd, lipsitii de prestigiu european. in esel15,, generafia ,,Crinului alb" visa o
care dispai. Un reprezentant al autoritiililor franceze, la curent cu
evadare, o schimbare fundamentalE,
revelaliile lui Valentin,
tocmai despre aceastd altemativd.
se
iar nuvela lui Eliade
intreabd
M
vorbe;te
universal gi crede in posibilitilile nelimitate ale cunoagterii. Ideea
Mesajul general al scrierii se referl la posibilitatea unui paradis, cdtre care existd un, drum secret gi
in termeni budi,sti, dar asocierea ct nodul gordian ii apa4ine lui Eliade; Orobete-Dayan o explicd asdel: ,,$tiam de mult ctr nu existi problemd fdrd solulie, spuse dupd ce mai parcurse o datd certificatul. $tiam, de asemenea, cd cea mai creatoare solufe este aceea este pusd
camuflat, accesibil doar pentru cei
pregdtifi, ini1ia1i. Acest
rai
este
destinat tuturor oamenilor, intr-un
viitor indeperht; atunci exilul general al lumii (pedeapsa CIderii) se va sf6rqi. Indirect, tot acesta este gi destinul romAnilor exilali.
de tip gordianic; cunoasterea gordianicd a numit-o c6ndva un gAnditor romAn [Mircea Eliade.-
n.n.l. $ti1i la ce fac aluzie,
CIJNoA$TERE GORDTANTCA
Nofiunea apare
gi in
spune cd atunci cAnd
se
adresd celorlalti: nodul lui Gordius,
opera gtiin[ificd 9i in cea literard. La o primtr cercetare ar fi vorba despre disecarea mi'sterului, prin investiga[ie sau pnn experiment, adicl despre cunoa$terea paradizi acd, in termenii lui L. Blaga; dar Eliade nu vorbeqte despre o metode anurne, ci desprg metode in general. El
regele Phrigiei. Era atAt de iscusit fdcut, inc6t veacuri de-a rAndul nu izbutise nimeni sd-l desfacd. Un oarecare anuntase cd cel care va reugi s[-l deznoade va ajunge
stiip6nul Asiei. Cdnd Alexandru Machedon a intrat in Gordium -si a aflat de oracol, a scos sabia gi a ttriat' nodul" (273).^Orobete nu
nu existii
.solulie pentru o problemd, trebuie cdutatl o cale neconven[ionald,
ajunge sI gdseascd formula matematicl pe czue o cduta, dar
cdci, cu un optimism total ;i dezarmant, Eliade credea cd totdeauna existi o iegire, singura condilie fiind aceea de a gti sd pui
formuld qi inlelege cd destinul siu este de a pregdti terenul pentru
intrebarea justd. O ilustrare a ideii
dat s-o descopere.
este povestea matematicianului Orobete @.); acesta gdseqte calea de a ie;i din prezentul opresiv (de
CWANT
trdie$te experienfa cuprinsd in viitoryl matematician cdruia ii va fi
gi
cauzd a lumii, ln loan, pe care Q. Evanghelia Durand a numit-o platoniciand, cuvAntul este asociat atotpuEsen15
sub arestul Securitdlii comuniste),
lui
intr-o altii dimensiune a lumii gi lucrul este posibil pentru evadAnd
cd el in.telege subtilit5,tile timpului
45
--
!f--terniciei, comparat cu lumina care strdlucegte in intuneric. Lumea
profand este
o
manifestare
a
cuvdntului dumnezeigsc, iar Prin extensie, fiind un mod comPlex de comunicare, cuvdntul devine proieclia gdndului ;i a sentimentului. Func,tia magicd a cuvAntului a fost subliniati din timpuri strdvechi; in Upani gade, cuvAntul este comParat cu lumina gi cu focul, iar Brahma manifesti initial ca nume sacru sphota - ;i in aceastd condilie
se
devine cauza universului. S6mdn1i a lumii, cuvdntul anun[d
inceputul unui ciclu, prin repetare - reveleazd hierofanii, vrdje.ste sau
Gavrilescu (t a fg.) este in mod inexplicabil atras de un nume auzit
in stalia de tramvai, cel al unui erou de roman, Lawrence, Pe care il repetd, dintr-un incogtient instinct
de abolire a monotoniei, de aspiralie la condifia de erou .si, intAmplstor, trlieqto o experienl5 de excepgie, ddr care ii dePdqeqte puterea de in{elegere. in teatrul experimental al lui Ieronim Thanase (19
in
proza
lul
sensul incePutului
este inoculat sPectatorului Prin repetarea ritmicl a cuvintelor ce reprezintd prima atestare a limbii . rom0ne (torna, torna, fratre). Fascinalia cuvdntului genereazl
teroare uneori, ca in cazul reprezentaliei date de coPilul-
amdgeqte fiinla, construiegte continuu, deschide calea sPre Dumnezeu.
t),
minune Ieronim (Unif-..) Cuvdntul aflat prin iniliere devine strdin, ca ,,o voce de semizeu", straniu qi este uitat indatii dupd rostire; ,Ieronim este inffodus de Generdleasa intr-un mister ale cdrui detalii le uit5, dar rdmhne cu senzalia neldmuritd cd a
Eliade,
cuvdntul evidenfiazd etaPe in evolufia personajelor; $tefan Viziru (NS) aude un nume care il va .urmdri intreaga via,ti - d-na Zissu -, iar 'acest nume ii va deschide calea de a-gi afla propriul
avut acces la memoria generald.
destin; de asemenea, un cuv6nt rostit de un necunoscut se Ya mitologiza, va dezvdlui o lume insolitd gi misterioasd, cea din camera Samb6, nume Pe care la
Cei care
il ascultd sunt paralizafi de o emo{ie nein[eleas[, care e declan;atd nu numai de vocea strdind, ci gi de cuvintele pe care le spune ;i care rdmdn in bund Parte fdrd in(eles. O oglindd deformatd, o poezie inv5lat5 in secret cu bdtrdna generdleasd, dar mai ales experienta spectacolului creeazd un ritual qi, o datl cu el, miracolul
.maturitate il va asocia romanului flaubertian Salambi, deqi originea lui nu mai conteaze, ci doar lumea
pe care a construit-o
intr-un
moment de iluminare. Cuvintele repetate capdld funclie ritualicd;
imersiunii
46
in lara minunilor.
int6mplarea il urmdregte tot restul vie$i qi ii deschide gustul pentru spectacolul-ritual. CuvAntul este o expresie particulard a fiinlei gi de aceea nu poate fi tratat dohr ca o
sd inteleagd limbajul naturii. Andronic, spirit al pdm0ntului, aude tAnguirea copacilor., vorbe$te cu plsdrile gi. cheamd garpele printr-un deScdntec neingeles de cei din jur. in NS, $tefan se strdduiegte zadamic sI inleleagd ce vrea s5-i
convenfie, ca un artificiu al comunicdrii; el face legdtura cu originea, a trecut pe la toate generaliile gi exprimd spiritul str[mogesc; din acest motiv, omul
spund ariciul. Toate incerc[rile exprimd dorinla omului de a inlelege limbajul lumii, mesajul
nu poate adopta o limbd universalS;
con[inut in toate elementele vie(ii.
Lucio (un personaj din
O
fotografie...) spune cd misterele nu
pot fi exprimate intr-o rlimbd strdinS, chiar dacd este vorba despre o limbd universald, ca
DAI{S Joc, ritual qi mod de comunicare,
engleza. Doar cuvAntul inrdd[cinat (matern) deschide calea spre Dumnezeu.
capital: evadarea, anamneza
'J
Adrian (CO; este uimit cd inlblege limba in care ii vorbegte Leana (limba romdnd) gi .atunci ea ii amintegte cd este limba lui, limba originilor gi a poeziei sale; Eliade
insuqi nu-;i poate scrie crealia artisticd decdt in limba maternd, clci orice revela{ie inseamnd intoarcere la origini. Alte personaje sunt preocupate de inv{area unor limbi vechi, uitate,
rare, din aceeagi doringd
a
intoarcerii la inceputuri; Dominic Matei (Tinerele...) reconstituie originile limbajului cu ajutorul Veronicdi qi stocheazd informalia,
pentru
ca lumea sd se
poatd , regenera dupd sfdrqitul apocaliptic. in alte opere, personajele incearcd
dansul precede
un
eveniment sau
moartea. Dansul are caracter magic, imiti ritmurile lumii ;i prin aceasta are rolul de a disturba desflqurarea monotond a timpului; scriitorul Pandele (19 t) igi scrie
memoriile, este bolnav gi "i;i agteapti moartea. El iese din starea de letargie cAnd il viziteazd doi necunosculi - Niculina gi Serdaru.
Comunicarea cu cei doi tineri incepe o datd cu pagii de dans ai'
Niculinei, un
ceremonial
introductiv 9i ispititor: ,,in ritm lent, liturgic, alterndnd ca la procesiune pagii mari, cu scurte opriri pe loc" (140). Dupd aceastii intdlnire, Pandele incepe un alt fel
de via{5, se
pregdtegte prin sI retrliascd o experienf5 ratatd in tinerefe gi anume coborLrea orficdintr-o altA spectacolul-ritual
dimensiune a lumii, de unde gtie cd existd cale de intoarcere.
in La t'rg. Gavrilescu este prins intr-un dans al morlii, deoarece n-a ghicit,adicd nu gi-a inples destinul gi posibilitatea ce i se oferd de a timpul s5u limitat; in bordeiul liglncilor, dupd ce aratat proba la care fusese supus, Gavrilescu este prins in hora celor trei fete ,si invdrtit in cerc pdnd transgrcsa
cflnd ame[eqte, pierde contactul cu
realitatea qi se simte purtat ugor printre fotolii gi paravane; de-abia
dupd ce se elibereazd de preocupdrile cotidiene, i se mai ofertr incd labirint.
o
qans6 de
a iegi din
DATA Existlt puncte de rlscruce Pentru destinul general qi zile insemnate pentru devenirea individuald, de aceea orice dati calendaristic6 este o poarti a timpului sau semn al unei coincidenfe asffale. NoaPtea
personaj este legat de o anume dati
anticipativd sau de avertizare, o dati care ii creeazd presentimentul unei mari taine. Cel mai adesea
,
revine data afqlod al armoniei, cdtre care urplH{fiir1u; ziarul din nuvela Pelerina poarti data de 19 mai, iar el congine un mesaj pacifist qi atrage atentia asupra faptului cd
fiecare trebuie sd gtie sd pund intre b area j usra. Uggggl ?e.k3gl realizeazl cI este invizibil pe data de 19 august. Cdtdlina (NS) o datl pe an, anume pe 19 octombrie, pdtrunde intr-un alt timp, trdie,ste in spaliul morlii din care poate sd revind miraculos, deqi nu se qtie p6nd c0nd: ,,avea expresia ei de la' 19 octombrie, avea ochii de la 19 octombrie... nici ea nu-i poartl decdt o singurd datn pe an" (194). Intimitzttea cu misterul datei de 19
octombrie
li dA lui
$tefan
zeazd
gi
indrumd,
iar
generald se imparte in perioade.
ln DCh, descAntecul
este
in fixat in
anul2987. Pentru Eliade insugi devenirea e marcatd de semne revelatoare; in Memorii, afirmd pi in anul 1937 (an ce revine adeseori gi in scrierile sale literare, ca reper al istoriei) a
simtit cd s-a incheiat perioada de libertate, adic[ de a face culturd,
singurul lucru posibil
le plstra, gi fdcu un efort
punte spre limbajul Lumii, de aceea majoritatea personajelor lui Eliade capdtd acces la memoria
demddljduit
revind la suprafafi, sd se,reintoarcd in prezent" (ib.); in tarot, lama a'noudsprezecea este cartea Soarelui, simbol al armo4iei,
noapte. Crdciunul devine un semn al renaqterii lui Pandele (19 t), iar
imago mundi, .rePrezentdnd zodiacul, soarele cu $aPte raze qi fiinla dubtd.'
noaptea de inviere favoizeazd indlfarea lui Dominic Cfiil€rcte...) deasupra timpului istoric. Fiecare
Aproape toate personajele eliadegti glsesc, sau numai intuiesc, o poarti de iegire din realitate qi ea
centru
;i
-
sd
pus stlip6nire pe Sanda: ,,... gi vdzui / Voia sAngele s5-i beie, t Zilele s5-i ieie..." (125) Dar
, un'zbdrc rog,
cuvintele sunt
insuficiente
,
" deoarece vin' prea tdrziu, c6nd
intregul spa,tiu este dominat de strigoi, pentru a cdrui anihilare este
pentru
.
nevoie de un ritual complicat
romAni (I,358).
purificator.
DESCAI{TtsC
DIOMSIAC
Mod de manifestare a
gi
ln multe dintre studiile sale Eliade vorbe;te despre impdcarea dintre luminosul Apollon gi labirinticul Dionysos, ca simbol al armoniei
magiei cuvAntului. in atmosfera stranie din romanul $., personajele se afll sub vraja unei pdduri, un loc consfinlit
complete, prin
coincidentia
oppositorum. Nuvela ICD propune ideea cI spatiul dionisiac devine o emblemd a nenorocului romdnesc,
sentiment tragic, ale cdrui dimensiuni nu sunt blnuite, deoarece el este camuflat in starea
blestemul repetiirii acestei povegti; naraliunea este precedati de un
sd
trebuie
alunge duhurile necurate. care au
in memoria locurilor prin duhul ofidian, care a proferat
beatitudinile pe
neinfeleasl
D., sfdrqitul lumii
pdstratii
aproaPe
o
chemare spre insula iubirii, unde o a$teaptii Andronic-$arpele.
timp fabulos, devenit care
povesti gi simte
istoria
printr-o poyeste de dragoste petrecutd la inceputul lumii gi
inimaginabil prin
acestui descdntec intr5 Dorina; ea se viseazd eroina misterioasei
puncte ale timpului care averti-
sentimentul evaddrii din prezent ,,i se pdru cE se prlbugegte intr-un
sdrbdtorii de Sdnziene reprezinti o
' general5, intr5 intr-un timp fabulos qi descoperd mistere in aceastd
este marcati de o dati repetati cu ostenta(ie in destinul fiinfei. Existi
desctntec de dragoste care anticipi intrarea personajelor sub incidenla misterului: ,,Tu serpe bdlaur / Cu
de transd colectivd. Orgia ritualic5,
de sorginte dionisiaci reprezinti o cale de initiere gi, chiar atunci c6nd
/ Cu noud limbe impungltoare, / Cu noud cozi solzl de aur
sensul ritualului s-a pierdut,
izbdtoare /Si te duci la ea / Unde-o vei afIa... / $i tu sE n-o la,si / Pand ce ea, I Mdndra mea, / Cu mine s-a intdlni / $i imi va vorbi." Sub vraja
se
pdstreazd impresia importanlei sale. Leana cdntd prin c6rciumi un cdnteg straniu intitulat,,in curte la Dionis" gi ea gtie vag cd versurile
49
acestui cantec contin un mesaj, Pe
I I
ca ,gi in misterele' orfice, cdntecul constituie un mijloc de iniliere pentru
care
l-a uitat; intocmai
oamenii obignuili, incapabili de idealuri spirituale, ilar care trdiesc ini,tierea in faza ei cea mai simpl-5-, prin emolie gi prin vaga intuifie a misterului. Rotul lui Dionysos este de a pregdti indllarea apolinicd; oamenii care petrec prin cdrciumi sunt, fdrl sd gtie, purtitorii unui mesaj important gi rolul lor este de
simbolic, iar in filozofie, exprimd o atitudine umand.
evaziune din realitate
departe, pdn[ cAnd
pdduri, vehicule gi oameni, dar este
omului incepe prin cultivarea pldcerii estetice, c5ci ryesajul lui Orfeu este ur.mitorul:,,schimbarea omului, mutalia lui nu poate incePe
de sus, prin elite, ci de foarte de jos, de la oamenii de rdnd, cei care
petrec' noaptea in grddini qi restaurantel' (214), adicd de la Dionysos spre Apollon.
Personajul
lui Eliade este, de
reguld, vrdjit, toropit, amdgit, incapabil de a line pasul' cu realitatea, intr-o stare care ascunde
un sentiment de nefericire
Pro-
fund5, de fapt, dprinla dezl5nluirii si speran(a salvdrii, cele doud
ipostaze ale fiin1ei tragice, cdci apolinicul (senindtatea) ;i dionisiacul (nemullumirea obscurl) sunt cele doud fele ale tragediei. Termenul de dionisiac defineste o
Crdciun. Disparilia
;i o obligalie
arrtrezia generald va lua sfAr;it, iar
mesajul va fi descifrat de cdtre un poet precum Orfeu. Spiritualizarea
dorinlele pdmdntegti, este potenfial pregdtit sd devind Buddha. Scriitorul Pandele (19 r) dispare, in mod inexplicabil, in noaptea de
DISPARIIIE TemI gi simUol semnificativ, disparilia reprezintl un mod de majorl a fiin[ei de a gdsi singurd drumul spre paradis, incd din timpul vielit. in proza lui Eliade dispar din planul realit5lii case,
aJ duce mai
unei petreceri, iar cAnd reapare a doua zi in societate este cu totul schimbat; dispari{ia lui echivaleazl cu revelarea mitului pe care il cluta: El qi-a trdit pAnd la caplt
categorie esteticd, un tiP de personaj, dar este gi un atribut
un alt fel de iniliere,
et redobAnde;te spatiul tinerefii sale, de la vdrsta lui Christ, cAnd
dimensiune, camuflat6, gi de aceea se produc uneori gi reaparilii la fel de misterioase. Doctorul Zerlendi tehnici Yoghine,
-($poqracticdnd devine invizibil pentru servitorii sdi, dar iqi dI seama ci se afld in
comunicl prin telepatie qi care apI15 prin rugdciunile lor lumea normald, zguduit[ de forle demoniace. in nuvela Incog,, Elefterescu, personaj care iCi fdcuse un model din Siddharta, dispare in mod misterios in timPul
on ferme!"
DIJBLU (DEDI}BLARE) Simbolizeazd nevoia qi totodatd
teama de repetare; in . multe credin[e, intAlnirea cu dublu] reprezinti un semn nefast. Pentru iranieni, explicd Eliade, existenla terestrd presupune lepddarea de
prilejul sd trdiascd experienfa .lui Orfeu; repetdnd
fiin{a etern5, iar prin moarte, sufletul revine la condilia sa
intAlnirea cu Euridice (actri(a), el regdseqte .drumul spre lumea
autenticd; de aceea, la trei zile dupd
nevIzut5, cdci orice repetare inseamnd ritual. Ca 9i Orfeu, se va
i;i intdlnegte imaginea celestl - daena -, sinele sdu autentic (IsL qed-, II, 369).
intoarce periodic ca sd-i aducl
in
secrgtarului s5u un buchet de 19
romantic5, dublul este adversar qi
gi
camioanele (in La umbra..), adic6 ,,trec intr-un alt spa(iu, cu alte
"
transceriderii intr-un timp limitat, inainte de marele sfdr;it, cdnd ,,Dumnezeu va spune: Messieurs,
avusese
trandafiri. Tot asfel dispar
acelagi punct, din casa sa, ins5 in altd dimensiune a timpului; treptat,
ciudate, oameni fdrd vArsti, care
prin
intermediul spectacolului;
vorba doar despre o altd'
incursiunea lui in labirintul lumii supranormale se sfdrgegte: ajunge in Shambala, spafiul misterios al celor ingelep[i. pe care il descrie ca fiind inv5luit intr-o lumind verde, cu munli acoperili de zdpadd, case
sa- presupune
omului este tocmai de a gdsi calea
dimensiuni decAt dimensiunile spafiului nostru", un loc in care pltrund doar cei alegi, admigi in noua Arcd a lui Noe. Aceasti lume nevdzulA reprezintd paradisul ce trebuie recucerit qi care se afld la
indemdna tuturor, degi
nu toli
deces, sufletul
literaturd, mai ales
semn
al
in
cea
apropiatei mor{i. in
romanul NS apar doud personaje a
cdror asemdnare frzicd dd nagtere unor confuzii numeroase. Este
vorba despre scriitorul Ciru Partenie ;i despre un modest
fgnclionar de minister - $tefan Viziru; acesta din urmX descoperd
cd. toate acliunile sale sunt anticipate de marele scriitor,
a
de diverqi adrniratori
ai
oamenii sunt dispugi sd descopere cd intre viati gi moarte nu existi
cdrui popularitate il complexeazd; el este confundat qi oprit pe strad[
diferenld. Cunoagterea lumii nevdzute este deschisi, dar oamenii refuzd' preocupdrile metafizicd gi metodele neconventionale; rostul
romancierului, iar uneori nir igi poate dovedi identitatea. Viata sa cuprinde evenimente care.il obligd
:f-sd-qi aminteascd de Ciru Partenie ca despre un reper, dar gi ca despre
un geamdn privilegiat; $tefan se clsltore;te 'cu Ioana, fosta logodnicd a lui Ciru, este obsedat de un nume (d-na Zissu) care Se dovedegte direct legat de adolescenla scriitorului; preocupat de problema timpului, are revelalia cI iegirea din timpul normat se afld foarte aproape, la indemAna
fiecdruia, dar chiar atunci, Ciru Partenie publicd o nuveld (in care pune tocmai aceastl problemd).
fi
rezolvatii, $tefan se rupe gi dti dublul sdu, ins6 eliberarea este amard s,i dureroas[: el capdtd un complex de vinov5lie cdnd Ciru
este ucis
in locul siu.
Dublul
con[ine qi sugestia lui Iar{us, zeul cu doud fete, care suPravegheazl intrlrile 9i iegirile (ianua - poart[) qi patroneazl inceputurile (ianuarie); cdnd Partenie moare, $tefan glseqte gi el poarta mo4ii.
in altd ordine, rela,tia eroului
cu
Chiar
dublul sdu aminte;te gi de nuvela eminesciand Sdrmanul Dionis, in care umbra lui Dan rlmdne in viaP
acelagi lucru a fost afirmat deja de
consemnpze evenimentele; Partenie este ;i el o
;i atunci c6nd face aprecieri de circumstinld i se spune cd cdtre marele scriitor. ,Existenfa unui dublu in viala lui $tefan ii creeazd personajului presentimentul morgii; el nu trdiegte, ci se af15 intr-o permanent5 agteptare, 'cu uimire semnele contemplAnd destinului, pdnd in clipa in care,;tie
cd va muri. Ciru
Partenie
reprezintd un alter-ego ralional; incapabil de emolii autentice, in
timp ce $tefan igi cultivd toate senzaliile; fiind incapabil de acfiune, cerceteazd cu atenfie toate semnele vie,tii; el are sentimentul c5. se afld in burta unei balene,
senza[ie care se leagd, de asemenea, de simbolul dedubldrii.
Eliberat de acest complex al lui
Iona, in momentul in descoperd
care
(prin intermediul lui
Anisie) ctr problema timpului poate
lungul .timpului, precum gi toate teoriile despre avatarurile fiin1ei;
despre metempsihozd,
sunt
db dorinlei de prelungire
expresii
dincolo de moarte, dar gi proieclii ale labirinhrlui interior. in aceea,si nuveld, Dionysos devine dublu al
lui
Apollon prin sugestia cd mesajul orfic din c6ntecul lui Adrian este rdspdndit printr-un ritual' dionisiac; cele doutr zeitili opuse in mitologia greacd se completeazd aici, cdci revelalia lui Adrian este tocmai armonia contrariilor. in Tlnerrqp..., Dominic Matei este
profand ca sd-i
indrumat de un dublu, pe care
umbrd care condenseazd mica
inconqtientului sdu ,si care treptat se insuqi dublul sdu dovedeqte a astral, matricea primordial5, afl atii in afara timpului, gi de aceea cu acces la memoria eternS.
istorie
in
romane de succes. Aga
cum spunea R. de Solierr6, umbra este o povard, cdci ,,in plind zi ne d{ certitudinea cI existd o zond noctumtr sau cenugie, un abis unde sll5gluiesc demonii oamenilor care inainte au vdzut lumina'. $tefan se
simte concurat gi limitat Partenie, 'mai ales dupd
de ce
descoperd iegirea din labirint, adicl posi bi li tatea de eliberare. Tot un gen de dedublare trateazd qi
nuvela lCD, in care
poetul
amnezic, Adrian, se simte detagat de lumea profand gi are congtiinla unei fiin1e generale. El se regdsegte gi in condi{ia miticl a lui Orfeu, ca salvator al oamenilor, dar qi in to{i
poetii care i-au urmat.
Acest5 viziune a intrupdrilor multiple de-a
inilial
il
crede
o
intrupare
a
fi
grafiati in alfabet sanscrit, are ca moto un citat din Evanghelia lui Ioan. Cultura gi experien{a indianl
a lui Eliade au contribuit redescoperirea
gi
la traducerea in
termerii universali a viziunii ortodoxe despre Dumnezeu. Eliade afirm5 undeva: ,,.A,bia in India am
inteles temeiurile tradilionale ale vielii liranului romdn"''. S-ar putea
spune, in continuarea acestei idei, cd Eliade a identificat ln imaginea
Dumnezeului ortodox treseturi
$i
funcfii ale dumnezeirii generale. Dumnezeu care a creat lumea rom6neascl este un deus otiosus, un creator epuizat, nefericit qi
indepdrtat (in
legendele
bogumilice pe care Eliade le comenteazd). ln sens mistic, Dumnezeu se afld dincolo de timp;
ideea apare
in toate
tradiliile
arhaice, in care lumea este distrusd
fi anulat timpul istoric. Orice regenerare inseamnd pentru a
D{JMNEZEU ln sens ortodox, Dumnezeu apare evocat in multe opere literare eliadegti; despre sensul dumnezeirii, Eliade pare s[ vorbeasctr fie din perspectivl budistS, fie de pe
poziliile filozofiei oculte, dar aceasta este doar o aparenfd; .
regdsirea
lui Dumnezeu. Nlzuinta
omului de a se intoarce la paradisul pierdut echivaleaztr cu gtrsirea lui Dumnezeu, cu existenfa misticl insdgi, iar acest ideal nu este numdi creqtin; Eliade il consided,,un dat
privinfa concepliei
uman universal, de o incontestabild vechime" (IS, 208). Sensul
sale despre Dumnezeu ni se pare fragmentul in care descrie jurnalul
intrupdrii lui Dumnezeu in istorie, prih Isus Christos, reprezintd o
doctorului Zerlendi
teofanie totale
edificator
in
(SDII); confesiunea acestui personaj, indianist
,si
gi totodatl qi
particularitatea cea mai insemnatli
creqtinismului (ib., 210); din
yoghin practicant, degi
-a
I r IJ
acest motiv, semnele devenirii existl nu numai in Cosmos, ci 9i in
istorie (fie ea generald
sau
cotidianl): ,,Cre;tinul este deci indrumat sd se aproPie de orice eveniment istoric cu teamd qi cutremurare; pentru cd, in ochii lui, cel mai banal eveniment istoric, degi contiirud sd rdmAnd real
misterele lumii, Dumnezeu
este
camuflat, iar camuflajul nu Poate
fi
penetrat de cel care se cramponeazd de timPul istoric: ,,A$a curt1 este Dumitru, cu credinla lui naivd, idolatrl 9i vanX e mai aproape de Dumnezeul adevlrat dec6t noi toli. Si tot el are
s[-1 vadi cel dintdi, cAnd
Dumnezeu adevdrat igi va ardta din
(adic6: istoricegte qondilionat),
nou fata nu in bisericd, nici in universit5li, ci se va ar[ta Pe
poate sd ascund6 o noud intervenlie a lui Dumnezeu in istorie; in orice
nea$teptate, deodati, aici intre noi,
caz, un astfel de eveniment Poate
o semnificalie transistoricS, poate fi incdrcat de un mesaj. in
avea
consecinld, pentru cregtin viafa istoricd in sine este aPti sd se umple de slavd" (ib.,212). in acest sens, Eliade afirmd cd in fala lui
Stalin, care, ocupAndu-le patria, i-a
afirmalia cd ocupaliile indumne-
dat pradd unei soarte dramatice. Or, auzind la radio gtirea mortii lui
zeite sunt,
Stdlin, pe care il gtia vinovat, intre altele, de agonia poporului romdn, Christinel Eliade s-a grdbit sd caute
treaptd
o
A intrat induntru. A o lum6nare gi s-a rugat
bisericd.
aprins
in ordine, matematica, poezia qi metafizica. Fiind o primd in
descoperirea adevdrului
absolut. matematica e menitl sE cree4e premisele unei schimbdri' fundamentale in abordarea lumii, in instituirea unui nou sistem de valori, sau in adoptarea altor.
timpul poate fi comprimat in ambele direclii, gi cdtre viitor si inspre trecut, ceea ce face ca totul sd fie posibil, iar primejdia const5 in faptul cd omul se poate substitui
-
congtignt sau nu
-
il Pe
el
transfigureazd starea de contem-
plalie mistic[ Pe care o Poart5 in
sine el insugi prin sPiritul s5u profund ofiodox, sau, cum sPune
Culianu, fatalmente
ortodox,
cdpdtat prin experiengd personal5 9i
'cel mai romAneascd: ,,ExemPlul sublim al acestei paradoxale etici
ortodoxe cdreia Mircea Eliade ii este victiml predilectd mi-a fost dat de solia sa, Christinel Eliade. Capitoltil de fa1[ este menit sd se
incheie printr-o Parabold ce.i va
explica poate unui
54
realitatea
ortodox5, dar gi un modde a
explicit despre Dumnezeu,
vindecdri miraculoase; Dumitru ii aratA o fotografie a sotiei lui, care era bolnavd qi ;tie chiar atunci cd miracolul s-a implinit: Thecla se vindecd qi intineregte. Dumitru il gdsegte pe r Dumnezeu, din intdmplare, pentru cd era Pregdtit s6:l glseascd oriunde. Ca toate
obiectiv5: la Eliade apare deseori
a
care
Dumnezeu.
cI toate amintiiile oamenilor sunt pdstrate de Dumnezeu gi regdsiie dincolo de moarte. ln nuvela O fotografie..., Dumitru nimeregte din gregeal5 la Biserica MAntuirii, unde un imPostor ce-gi spunea doctorul Martin face
trece dincolq de
romdni de toate culorile pentru
profan; toate Personajele
Degi Eliade nu vorbegte totdeauna
spune
cunoscute sentimentele exilalilor
pentru stdletul lui Stalin."'sAceastd relatare pe care Culianu o aqazd in incheierea cd4ii sale despre Eliade
cautd
in El, zice in fala istoriei.'." (IvM, 153). Un Personaj din NS
ultimd; iluminat prin meditalie el are revelafia cd ar trebui sd fie gi poet, ca si poat?i
metafizicd,
poate pe strad[ Poate intr-un bar, dar noi nu-l vom recunoaqtd gi nu vom mdrturisi pentru E1..." Situat dincolo de istorie, Dumnezeu Poate fi intAlnit prin anularea timpului trdiesc experienfa iegirii din timp
Dumnezeu toate evenimentele sunt . valoroase qi ,,pentru cine nu crede'
deznddejdea dintotdeauna de a fi romdn ;i orgoliul insurmontabil ce o insote$te tot timpul., Sunt
francez
sintetizeazd
nu numai
cunoa$te lumea
etica
fi gi de gi semnele ei,
cdci iubirea in acest infeles nu numai cd purificd fiinp dar o si elibereazd de sub teroarea
metode de cunoagtere dec6t cele unanim acceptate. Ecuagia absolutd Dayan demonstreazS- cd
a lui
eveflimentului, adic5 a istoriei, iar
Iui Dumnezeu. dar unuia neavizat,
cel eliberat de lumea
ignorant gi gata sd distrugd lumea din gre;eald.
poate sd
orAnduitd inleleagd sensul
camufllrii, are acces la memoria universalS, sau se regdse;te in Dumnezeu pentru cd Dumnezeu este acolo unde il ,Ut:U" fiecare. ECUATIE
in
sens matematic, reprezintd tot o
cale de cunoastere a lumii, dar una
in nuvela D.,. eroul cautd sensul universului prin punerea tlmpulul rntr-un slstem logic, pe care el il numegte ecualia primejdioasS.
ELD(R Aldturi de piatra filozofald qi de Graal, elixirul reprezintd esenla cunoagterii, adev5rul ultim, dar si bdutura miraculoasd care vindeCS, intineregte gi conferd nemurirea; in opera literar5 apare doar cu func(ie
medicinald; este vorba despre elixirul descoperit de doctorul Aurelian T5taru, un lichid incolor cdruia el
ii
spune apa de la fdntdna
eliberare inseamnl
termenii lumii sale crestinortodoxe marile revela{ii ale
presupune identificare totald cu timpul lui Christos. Personajele lui Eliade evadeazd din timpul profan pentru cd descoperd hierofaniile
omenirii. Doctorul Zerlendi isi scri e experiilnffi 6gmmnrranaUet sanscrit, dar alege un citat biblic pentru a atrage aten{ia asupra faptului od doar ambalajul este exotic, tot astfel cum Eliade
istoriei; pentru indieni, tinerelii. Cele trei paciente tratate cu acest medicament misterios se vindecl gi intineresc; doul dintre ele dispar (pleacd din lard sau poate
mor), iar cea de-a treia duce o existenld dubld - gase luni din an este tdndrE gi in celelalte, gase imbdtrane$te. Ea devine un monstru, o aberalie a naturii care . igi ucide din gre;eal5 salvatorul. (v. si ADAIVI)
EPIFA}.IIE Prin acest termen, Eliade definegte orice semn care reveleazA misterul,
reune$te sensuri majore ale existen{ei sau semnificd qi dezviluie rddicinile addnci ale semnificagiei respective; de pildi,
omphalos-ul, aparigia maginii lui
$tefan (NS), ascensorul care ii reveleazd lui Adrian cd a urca sau a cobori e acelaqi lucru (CD) au un asdel de rol - simbolic gi revelator
totodat5, sunt manifestdri care ilumineaztr fiinla qi o pun in legdturd cu sacralitatea.
mIJFJ) Eschdtologia se referi la orice
ESCXIATOITGTCE (Sn
doctrin[ despre scopurile ultime ale universului gi ale umanitii,tii, pune problema sfdrgitului lumii, a
sI fie
regdsire a unei experienle din copildrie (camera SamM), ci are aceeagi valoare cu asceza lui Zerlendi sau cu retragerea lui Zalmoxis din lume, adicd bste o pregdtire, o evadare partiall $i ini{iaticd prin care personajul igi
logice, transfigurAte de Eliade intr-o
o
viziune optimistd asupra devenirii
epifanie; toate amuletele pe care e
umane sunt arca, asc,ensorul,
prezentd luna participe la
sacralitatea lunii;
reprezentlrile 'lunare
toate (secera,
semiluna, luna plind) sunt ,,epifanii diminuate ale astrului", dublete sau
substitute
(IB.).
Semnele care consacrd dezvdluirea misterului sau pe cea a
divinitSlii
-
eveniment
care treze$te sensul omului in univers -, semnele de acest fel sunt epifanii. Chivotul lui Moise,
timpului pentru cunoa$terea vielilor anterioare. Simbblic,
deveiririi, cdci aqa cum spune Nae
Principalele simboluri eschato-
aceastd emblemd
realitdlii, de cunoa$tere
unei vieli viitoare (IVMvl, 148), adicl intoarc.erea de-a lungul
ca dalA a sf6r;itului @.). Deseori despre cdi de evadare in eternitate.
ca
Conslituind un mod de reslringere a
(NS) expriml nu numai dorinta de
omului in cosmos! de
dceea, revelalia pe care o declangeazl face
EVADARE
planul
atat
ursul, totalizeazd
sens al mo4ii. (v. EVADARE, TIMP, MOARTE)
vorbegte despre evddare ca despre o cale de mAntuire. ln budism, aga cum explicl Eliade, evadarea din timpul normat inseamnd eliberarea de sub legea karmicL ceea ce e posibil doar prin arderea totald a
experienf5 metafizicd
semnificalii ale lunii cAt gi destinul
fi
care leagd lumea de etemitate, sau pentru cd au revela(ia adevdratului
judecdlii de apoi sau a altei ere ce se va instalh dupl epuizarea istoriei actuale. Eliade fixeazd anul 1987 ca inceput al erei benefice qi 2987
vorbeqte despre o evolufie psihologied (I-a umbra...), sau
emblema unui animal lundr, cum ar
aceastd gdsirea momentului favorabil pentru a ie$i din timp; pentru cregtini, etemitatea
memoria, nunta. Toate propun un mod de abolire a timpului profan.
ETERNITATE
Reprezent6nd o ipostazd a dumnezeirii gi fiind irn spaliu al libeftefii absolute, tem{ gi simbol important, eternitatea exprimd o ndzuin{i arhaicd a omului de a scdpa de sub teroarea timpului gi a
a
absolutului, iegirea de sub teroarea timpului gi a duratei implicl o
in
Ionescu, evaziunea este principala problemd a metafizicii, iar formele
ei sunt intruchipate de pelerin care eyadeazd in lumi insolite -, de mirele mistic - care ajunge Ia
Dumnezeu prin iubire - gi de ascef - cel care tinde spre perfec,tionarea vieqii.
Eliade pare sd adopte simbolul evaddrii in sensul libertitii budiste, vorbegte despre identificarea cu esenlele lumii in sens yoghin, defineste eternitatea ca regdsire a individului in totalitate, in maniera lui Plotin si a gnosticilor, dar nu se poate spune cd accepti integral o
pozilie sau alta. El traduce in
camera de hotel a
lui $tefan Viziru
precede marea evadare
De
asemenea,
din final.
tot tehnici
de
evadare sunt gi teatrul, poezia, cdntecul, ruglciunea, adicd jocul (spectacol-ritual), arta gi contempla{ia mistic5; evadarea face parte din esenla umand, este o condi$e a devenirii si, in ultimd instan$ o
obligalie. Ideea apare clar formulatd in romanul 19 t, unde Ieronim Thanase spune: ,,Evadarea
[...] nu implicd ldri, ora;e,
r',
sau
continente necunoscute. Evadezi doar din timpul gi spaliul in care ai
trdit pAnd atunci, timP 9i sPaliu care, intr-un viitor, din nefericire destul de apropiat, vor echivala cu o existenld perfect programati intr-o
imensd inc\isoare
colectivd. Urmagii noqtri, dacl nu vor qti sd descopere tehnicile de evadare
;i
pentru realitatea limitatd el moare
in
spital, sub arestul Securit5,tii. Pentru Darie (din nuYela I-)' moartea inseamni o intoarcerea la paradisUl pe care il cunoaqte el
(strada Toamnei),
iar
Pentru
Gavrilescu (t a Fg.) 9i $tefan (NS) moartea-nuntd rePrezintS tot un
mod de evadare. .----a
ulilizeze libertatea absolutd, care
degi incarnate, urmaqii no$tri se vor
considera cu adevdrat caPtivi Pe viald, intr-o temni$'fdr6 u;i qi fIrI ferestre - gi, in cele din urm5, vor
muri. Cdci omul nu
FEMININ Strfletul lumii qi principiul naqterii gi-al morlii. Goethe incheie Fausr cu versurile ,,Etern.Femininul ne / Trage in susj', iar interpretdrile care
s-au dat acestor versuri
Poate
limitatd '
-
purificatoare, celest5,
fi ea de ci intr-o qi flrd speranta
-
oricdt ar
a toate-incePdtor; sintagma goetheand Etern-Femininul semnific[ puterea eliberatoare a naturii, spiritul care face 9i desface lumea, forla care rupe iflcorsetirile
aceastd libertate..." (233). Partenie (19 t), impreund cu fiul sdu ;i cu
logodnica acestuia, trec intr-o alti dimensiune a timPului; ei gdsesc o cale de a se intoarce de-a lungul propriei vieli, pdnl intr-un moment favorabil evaddrii (9i anume atunci
raliunii qi ale materiei, iar
Prin
aceasta deschide calea mdntuirii.'' Am pornit de la aceste sensuri ale
femininului, deoarece Eliade a meditat asupra lor (cel Putin Pe
cAnd Euridice l-a chemat Pe Partenie in infem) 9i izbutesc sI treactr intr-o altd dimensiune, cdci sunt preg5titi Printr-un ritual indelungat, cel al sPectacolului teatral. ln planul lumii Profane,
calea interpretdii metaftzice a lui Nae lonescu), iar uriaga infcrmalie
despre acest simbol, adunatd in tntreaga sa operl gtiintificd l-a condus spre o viziune aProPiatS. Eliade ajunge la concluzia cd, in
'evadarea inseamnd moarte; DaYan
majoritatba miturilor gi credinlelor lumii, epifaniile naqterii (mai ales
in paradisul pe care.i l-a
revelat Jidovul rdtdcitor,
oPusd
erosului
zi va putea dobAndi, sau redobdndi,
evadeazd
se
concentreazd in jurul ideii cd esenla autenticl a lumii este iubirea
supraviefui fdrd credinla intr-o libertate posibild
lexemele mamd
;i
aceeagi rdddcind). De aici s-au ndscut o serie de simboluri care
deqi
58
cI
moartea
inseamnd o intoarcere la origini, cdtre o alti nagtere sau devenire; astfel, izolarea intr-un spa{iu inchis ca pregdtire pentru moarte, pegterile siha;trilor, mormAntul nu reprezinti dec6t evocdri ale sttirii embrionale ;i, prin aceasta, ale
nagterii sau renasterii; de
aceea
spiritul materiei in devenire
este
feminin, este haosul de dinainte
gi
de dincolo de lume care ispitegte gi teroizeazd,fiinp, cdci in esenla lui omul este dominat deopotrivd de
chemarea
vielii gi de teroarea
mortii, mistuit de dorul'eternei reintoarceri
la
oyigini.
ln
op".a
literard, simbolul feminin apare cel mai bine ilustrat in viziunea mo4ii mioritice. Nunta in moarte devine o cale de salvare (in [.a {ig.), sau de , transcendere a ^_+r lstonet opreslve (NS). in nuvela Podul esenla lumii este numitd Marea zei1d, care ucide
qi dd
gi izbucnesc in rds..[:..] Una din ele
este'Magna Mater, marea zei1d,, spuneti-i Afrodita dacd vre(i, degi
humele
gansa renagterii. ea este soartd, adicd norocul gi nenorocul fiin{ei: ,,Vd vorbeam de un grup de femei tinere gi frumoase care apar deodat5, din nevdzut, in sufragerie
ei sunt fdri
numdr.
Aproape intodeauna, intr-un grup
moarte au in
aproape toate limbile indo-europene
conduc spre ideea
sd
ne este datd in ins69i structura condi{iei noastre de fiinte libere
cele care sugeretrzd imaginea Gliei ca matrice a materiei) sunt asociate mo4ii; ideea se completeazl cu numeroase simboluri, sau obsesii (intre care visele sau faptul cd .
de femei tinere gi frumoase, una din ele este o nmre zeiqd,, dar cum s-o recunogti? nu ;tie nimeni asta, nu o
gtie nici chiar ea insdgi." (76) Aceea;i metaford apare $i igJe$&i Gavrilescu are sansa de a cunoa$te spiritul lumii, dar nu ghicegte care dintre cele trei fete este tiganca, el nu o poate recunoaste pentru cd qi-a ratat iubirba qi prin aceasta.qi calea indlfdrii. Este condamnat la onoud existentl in care i se dd iard qansa de a o iubi pe Hildegard,
adicl de a
cunoa$te iubirea
profand, a tuturor inceputurilor. (v.
NUNTA, MOARTE)
FERICIRE Pentru Eliade, fericirea este o cale misticd de atingere' a absolutului.
Starea contemplativd, detasarea, beatitudinea generati de vecinStatea misteruhi creeazd. premisele
devenirii $i toate sunt ipostaze ale
fericirii. Iubirea aproapelui qi bucuria de a descoperi lumea, agap6, bum numea Culianu.starea
fi a lui Eliade. reprezintl atributul celor care qtiu, adicl al celor fericiyi. $tefan (personajul din NS), un alter.elo al autorului, de a
pluteqte intr-o stare de amdgire, de
l-[t,
vrajd sporiti de semnele pe care i le
353) Nu cred cd este vorba 'aici
reveleazd, soarta sa. Tot fericit este gi Dumitru (O fotografie..), pentru
despre dezam5girea celui care afld
cd
cI
rdspunsul la intrebarea capitali este foarte simplu, pentru cd acela' rdmdne nedumerit gi se blazeazS, poate . Cred, mai degrabd, cd Eliade
in mister gi in
el . trdie$te intimitate cu spiritul lumii, nu
,stie
sd se indoiascl ;i sd-qi pund intrebdri existenliaie. Tot o cale de
la faptul cd numai cei despringi de istorie,'de convenienfe, care pot trdi aventura cu se referl
fericire este ;i moartea eliberatoare
a celui
care gi-a pus intrebarea corect. Darie (din L), strdluminat de intimitatea morlii, trdiegte cu beatitudine gi gnticipativ clipa in care trupul sdu va'zdcea in lanul de porumb; el aleargd spre lan ,,cu o
deplind ignplicare cu autenticitate
(spune Culianu), ca Parsifal sau
Don Quijote, $tiu sd-;i
intrebarea justd, lega,ti de sensul cdutirii gi nu de rezultatul ei, clci adevdratul rost al fiiniei nu este sd
bucurie uitatd, copil5roas5, simlindu-se coplegit de o beatitudine tohle, f[rd inleles" (249).Eliade dI un sens original
gdseascd Graalul,
qi
cdutdrii. Fericirea celui
care gdsegte Graalul constd in faptul cd nu cunoa$te fericirea de a nuJ gdsi.
este
,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a
lor va fi impdrdfia Cerurilof'; el asociazd sentin{a biblicd lui Parsifal: cel care intreabd unde
ci sd ;tie la ce
foloseqte, dacd meritii cdutat, dar mai ales sdin{eleagdjocul gi sensul
Feri ci i I or evanghelice, dintre care
cea potrivit[ pbntru romdni
pund
(v. qi GRAAL,Iv,G.SAI)
se
Graalul intrd in categoria celor feicigi pi sdraci cu duhul, pentru cd el are harul de a pune intrebarea a$teptatd, fdri -sd qtie c[ doar simpla, ei rostire poate regenera
Simbol
al dedl$l[1ii, mod de
repetare gi de prelungire a fiin1ei,
fiul cuprinde in sine metamorfoza continul a timpului care moare ,si renaqte la infinit. Intermediar intre origini gi sfdrgit, fiul constituie, in
lumea: ,,Au fost mulli sdraci cu' duhul in toat?i lumea asta a noiistr5, dar cel mai faimos tot Parsifal a rdmas, cdci a fost singurul care a intrebat: unde se afl5 potirul
interpretarea lui Nae Ionescu, o ipostazd a Trinitdtii, legdtura posibilS intre om ;i divinitate: ,,Dumnezeu in ipostaza Tatdl , reprezintd existenla purd, iar in ipostaza Sf. Duh, reprezintd pe Dumnezeu in noi. lntre Dumnezeu
Sfdntului Graal? [.,.] Halal de Graalul care ne-a fost noud [romAnilor] ursit sd-l cdutim. Sd-l c'dutiirn gi sd-l gdsim!" (Pelerina,
60
anume
romanticS, in noaptea de Crdciun,
metafizica
cre,stind
-
dupd
logosul
devenit,trup, adicl forma
in care noi putem sd-l inlelegep pe Dumnezeu. Hristos, adicd Dumnezeu Fiul, este Lrrjlocitorul
care face legdtura intre Dumnezeu TatIl gi Dumnezeu Sf. Duh, adicd intre Dumnezeul [...] care creeazd existenfi gi Dumnezeul care este in
noi"." ln legdturd cu acest sens,
Eliade il compard pe Christos cu Orfeu (in lCD, 19 t) 9i gdsegte cd
sacrificiul christic, tot o cobordre
in infern, a avut intenfia de a schimba lumea (v. Orfeu). Christos
este mesagerul divin,
mninte$te intAmplarea din tinerege,
fiu prin intermediul
alti
abandonat
interesul pentru teatrul experirnental, ceea ce va declansa rnamneza scriitorului; el i;i
aceastd
clruia
rdmas , camuflate, dintr-un
de
fricd;
intoarcerii la intilnirea cu Euridice, adicl in momentul in care i-a fos deschis drumul spre infem, spre o
aceastd preocupare, din cauza unei
determinE pe A. D. P. sd se intoarcd la crea[ia dramaturgicd, ii stAnlesc
la
aparilia misterioasd a fiului reprezintd, un semn, anume pl
romancier celebru, care in tinerefe
nellmuritd gi stranie; Laurian si logodnica lui, Niculina, il
treizbci de ani de
intdmplare, Pandele afld cd are un
bmenesc . sentiment
Laurian Serdaru vine sd-gi cunoascl tatfl gi il ajuri s5-gi congtientizeze rolul; tatdl
tuitat, r5m6nAnd doar cu o impresie
Laurian; in acea noapte, a vdzut prin fereastrd o femeie blondd care i-a z6mbit gi i-a flcut semn sd pistreze secretul. DupI aproape
neobignuiti, dar ale cdrei sensuri
t,
cxperien{e ale cdrei detalii le-a
gi
cu actrifa care interpreta rolul Euridicei, mai tirziu - mama lui
.au
risipitor, a fiului reglsit; in
a scris teatru, dar a
secretd
realitatea cunoscuttr. pandele poartd in sine o experien(d
al cirui
mesaj a rdmas pa4ial neingeles. in literaturd apare frecvent tema fiului
romanul 19
o intdlnire
descoperd libertatea absolutd gi in{elege sensul intAmpllrii uitate (v. MOARTE). Laurian, Niculina gi A. O. P. trec in altii dimensiune a Iumii, mai exact dispar din
(Anghel Dumitru pandele) este un
FTU
af15
Tatdl ,si Dumnezeu Sf. Duh sti Dumnezeu Fiul, care este
devenire.
Fiul devine asfel
ca1ea, in,sens
,
biblic, reinvierea prin moarte. in romanul NS, personajul principal, $tefan Viziru, are un fiu a cIrui moarte este premonitorie, reprezintd un alt semn pentru
destinul lui $tefan: eliberarea sa prin experienta mo4ii. Majoritatea personajelor nu au qopii sau nu au pdrinli,legdturile lor cu timpul sunt labile qi de aceea trdiesc cu fascina,tie ispita iesirii din durati.
FLUTT]RE
I
['
Simbol ,al invierii,
al ieqirii
mormhnt, aproape in
din
toate
credinlele, fluturele este asociat sufletului. Evocd aripa indlldrii, ideplul omului de a zbura sPre alte lumi, dar gi metamorfoza, in Primul
rhnd transformarea continul timpului, 9i Prin
ea
'
.
a
j- moartea'
cu fluturi din casa generalului Calomfir (Unif') ieprezint[ o imagine a timPului
i;i
;i
Antim .desfdgoar6 existen[a intr-o
conservat,. cdci Ieronim
permanentd legdturl
cu
sPiritul
Generdlesei, adicd intr-un trecut semnificativ, Pentru cd timPul lor este mort; acliunea se Petrece in
anii '50, sub teroarea istoriei,cdnd
din familia Calomf,ir nu
mai
rim[seserd decdt doi descendenli; casa nu fubese confiscatl, incd' pentru c5 era in ruin5, urma sd fie ddrdmati, iar Ieronim se se rnute
intr-o casd care apa4inuse tatdlui sdu.;i unde chiriaqii ii promiseser[ s5-1 tolereze
in doud camere'
Generdleasa ii spusese lui Ieronim cd prin spectacol va reuqi si ignore
tirnpul gi sd supravieluiascd' Aici; camera imPodobiti cu insectare de fluturi este un semn al unei lumi silite sd moarI, lumea interbelic5'
qi care a gdsit calea conserv5rii' camufldrii
in
sPectacol sau in
oglinda acoPeritd cu Perdeaua de cAtifea;
fluturii lui Antim sunt,'cel
mai mari, mai frumogi,
mai
Universal, al fo(elor dezldnpite, focul are pentru Eliade at6t origine
divind cdt gi demoniacl. in romanul DCt, focul mistuie conacul boieresc, purificdnd
eroice gi exemPlare, mostra duPd care va fi c6ndva refdcutd istoria'
spafiul blestemat gi dpmonizat, dar totodatii anunf5 fascinalia lui Egor,
Este vorba aici desPre valori pregdtite sI . reziste timPului opresiv.
Insectarele
dumnezeiasc5. Simbol al Spiriiului
extravagant coloragi fluturi, aqa cum [Iconaru] nu mai vdzuse nici in muzeu'. Fluturole reprezintd aici timpul stagnat in momentele lui
intrarea lui in lumea strigoilor; inilial, focul e ,,o umbrl s6ngerie..
.
O alta semnificafie .a simbolului, apare in Tinerep..., unde realitatea iitoric6 a lui Dominic Matei nu mai
-
mormAntul Christinei
coincide cu realitatea lui, subiectiv[;
. Eliade
-,
Prezintd
pe
pdnitor: ,,o limbd uriagtr de foc.. ce
se inal[d din ,,aburui albtrstrui...
Imaginea sugereazd hipnoticd
starea
in
care inr6 personajul coplegit de o dureroasl deznddejde
cana Oistinclia dintre vis 9i realitate , dispare. Aici fluturele semnificd
qi apoi de blestemul singurdtilii, fdrl inceput ;i fdrd sfdrgit". In nuvelaSDll, Coctorul Zerlendi
metamorfoza timpului qi infi nitatea
cdnd pentru el locul e o,,aripI
planurile sale. bupa ce viseazd nXluca domni-
qoarei Christina, Egor descoperl in camer[ un fluture de noaPte care se
se elibireazd de lumea materiald, concentrdndu-se asupra focului: ,,... lgi fixase mintea aSupra unui recipient cu jdratic, incercAnd sd
in
lumina fluturele aceasta, data de lantemei;
devine simbolul sufletului celei moarte, Prins intre viald 9i neant
pltrundd esenla focului,
sd
regdseascl acest foc in intregul cosmos, asimilAndu-gi in acelaqi
(DCh).
timp principiul lui, identificdndu-l
in atAtea procese din propriul sdu
F10C
trup, reducdnd infinitatea de arderi
Element Primordial qi stare a materiei, focul are funclii magice, fascineaz[ qi subjugd fiinP, are atribute sacre, cdci el Purificd
materia 9i transmite
forla
care alcdtuiesc laolaltd universul si llecare organism in parte ta acetagi
I
elemente esenfiale, intre care focul
oferd viziunea cea mai adecvat5 modului uman de percepfie, cdci
se
inscrie intre imaginile arhetipaie inregistrate
in
subconstient; aici
focul este ,,punctul de sprijin l, poarta de trecere spre altd perspectivd a lumii.
inima
strigoiului, focul devine atotstii-
viseazd cA e om qi in aceastd ipostazl se viseaz[ fluture, PAnd
lumeia somnului qi surprinde curgerea materiei in proiecfii plasmatice, luminoase, adicl lumea nevdzufd, descompusd in
apoi, dupl
ce Egor strdpunge
povestea lui Ciuang-Tze care se viseazd fluture, care la rdndul lui
zbate dezn[dbjduit
imaginea anticipind scena in care
Simina zace ins6ngeratd
'
clernent incandescent din fala ochilor sdi;' (24A) El pltrunde in
FT,IJGER
SimbolizAnd iluminarea spiritualtr neindurdtoare a
gi totodatd forp
cerului, fulgerul este asociat zeilor
tutelari gi rlzboinici
(Zeus,
Zalmoxis, Dumnezeu). EIiade define;te fulgerul ca simbol al sacralitilii care transform5 lumea: ,,brusca manifestare luminoasd a frdsnetului sfAgiind intunericul a
fost valorificatl ca
mysteium tremendum care, transfigurdnd
lumea, umple sufletele de o teroare sacrd. Se considerl cd persoanele ucise de trdsnet au fost rlpite la cer de zeii furtunilor, iar rdmdgifele lor pdm2ntegti sunt venerate asemenea
moa;telor. Cel care supravietuiegte unei asemenea experienle sufertr o
transformare radicald;
de
fapt,
incepe o noud existenfd; este un Om
complet nou." (Md 14) Dominic Marei (din Tinerep...), un ' b6rbat in vArstd de 70 de ani,
bolnav de sclerozd, este lovit de fulger in noaptea de inviere, cAnd tocmai hotlrdse sI se sinucidd. in urma acestei exPerienfe, care ar
fi
trebuit sd-l ucidd, nu numai cd supravieluieqte, dar intinereqte, pare un tAndr de 30-4O de ani Ci capdti o memorie fPbuloasd. El se ridicl deasupra timpului sdu, are acces Ia memoria universalS, adund
date esenliale desPre evolulia
personaje misterioase, recdpdtAnd memoria avatarurilor ei anterioare; gocul este declanqat in timpul unei
furtuni cu fulgere.. Lumina interioard este trezitd Prin imixtiunea fulgerului;
vorba despre Floarea de Aur, metaforl a elixirului Yielii in iradiliile taoiste (comentatd de
EliadeinMA4l).
umand qi pregdtegte un fel de Arcd
a lui Noe, meniti si ajute
lui
se
incheie, dupd'o incursiune de un secol in viitor, el se intoarce in vremea sa, la origini qi la haosul
GROTTA
Loc de meditalie, de reglsire a originilor, grota este monir6nt 9i uter totodatil. Eliade insugi afirmd
cd atunci cdnd nimic nu-i
gi Prin ea ridicare
reprezintd un
deasupra timPului, dar cum esen(a fiinfei este dorul originilor, ca 9i in basmul Tinere,te fdrd bdtrdnege..., eroul este invins de chemarea
imitl
care'
starea embrionald a fiin1ei gi
aceasta evocd originile, intoarcerea de-a lungul timPului, recuperarea memoriei eterne. in Tinere1e..., Veronica, surprinsd de o furtund in mun,ti, se salveazd addpostindu-se intr-6 grbtd, a cdrei iegire este astupati de stAnci. Dupd aceastd experienld a ingropdrii, ea
de
nedesfdcut. Experienp lui Dominic
devine un ritual
loc iniliatic,
prin
inceputurilor sale; legdtura cu
originea este definitivd,
va
r5m6ne de fIcut, se va retrage intr-o grot[ care il agteaptE in Himalaya. Simbol al ingroPdrii de viu, grota
inilial: este lovit de amnezie 9i moare. Fulgerul inseamnd aici regenerare
l
la
reconstituirea civiliza(iei, dupd Apocalips. CAnd misiunea
el face sd
germineze sdmAnla din suflet. Este
al indl1drii. lui
Christos, cdci Personajul este dominat de gAndul mortii in noaptea sacrd a invierii; fulgerul
nu poate vorbi decat in sanscriti, iar treptat in dialecte indice uitate. Se intoar@ de-a lungul istoriei phni' la inceputurile omenirii,
descinde din /ux, din lumina divind
gi de aceea desihide Poarta sPre etemitate. Alt personaj, din aceeagi naragiune, Veronica RuPini, are un accident in urma cdruia vorbeqte
reconstituind Prin ProPriile-i existen{e ' anterioare evolulia
limba sanscriti, se identificd unor
limbii; informagiile sunt adunate
@
de
cltre Dominic Matei pentru arca salvatoare. Eliade considerd tradifia retragerii intr-o grot?i un ritual iranian care s-a r[spdndit gi perpetuat la toate popoarele indo-europene; grota este un univers in miniaturd, reprezintd ,,cealaltE lume gi de asemenea intregul'universf'; ea nu este doar un loc teriebros qi subteran ci un ,,sp4{iu sacru gi, in cele din urml total, constituind o lume in sine" (De la 7-al.); de aceea conferd puteri regeneratoare, de ieqire din timpul istoric sau de reintoarcere in illo tempore. Aceeagi semnificagie o are pugclria pentru Biriq (NS) pi Znvedei (Pelerina).
GRAAL Reminiscenli a credin(elor celtice,
peste care s-a suprapus mitul cregtin al reinvierii spiritului christic, vasul ce plstreazI sdngele
Mintuitorului,. sau elixirul vielii,
rusociat . uneori cu recipientul marilor secrete (cornul abunden{ei, cartea sacrd sau cornul vindecdtor rrl inorogului), iar-alteori cu piatra l'ilozofalS, Graalul este un simbol
Un amdnunt din ParsifaFt -incare cerceteazl personajul hri Chrdtien de Troyes ;i ajunge la concluzia cd este comparabil cu Don Quijote; Parsifal nu este un cavaler glorios,
ci umrl comic, el ii amuzd pe cei diri jur prin purtarea necioplit5, prin dorinla ostentativtr de a respecta legile curtoaziei, dar ajuns
la
curtea Regelui Pescar, pune
?ntrebarea necesard, aga dupl cum fusese invSlat; regele este bolnav gi nici un leac nu-i mai este folositor;
numero;i cavaleri incearcd s[-i vorbeascl inainte de venirea lui Parsifal, dar ei emit intreMri de convenienf5, la care nu a$teapte cu
adevirat un rlspuns. intrebarea lui Parsifal pare sd nu aibl legdturd cu boala regelui, cdci el intreabd unde
este Graalul, dar indatd dupl aceastI intrebare, regele se insdndtoqegte gi devine t6nir. Ca 9i Don Quijote, Parsifal igi trdiegte cu implicare gi seriozitate jocul, cdci
amAndoi sunt ddruifi - primul cu putin[a visu]ui gi celdlalt cu cea a
harului. Sensul intrebdrii lui Parsifal se leagd de destinul fiin1ei, gi anume de a-gi pune intrebdri
rrl ilumindrii care confine in sine tkrrinfele majore . ale omenirii.
despre rostul lumii gi al viegii, iar cdnd nimeni nu mai pune intrebdri,
Graal
universul .intrd in disolufie: ,,Cand' omul uiti sd se intrebe in ce parte std izvorul mantuirii lui, se ofilesc cAmpurile gi se-ntristeazd, sterpe, pdsdrile. Lumea ar intra in boalS gi ar degenera, ca gi viala din castelul
('tlutarea SfAntului
rirnbolizeazd capacitatea omului
rle a-gi pune intrebdri rrcrrsului vielii. adicd nrlcvtrrul si mAntuirea.
asupra
de a cduta
liliude are un studiu de tinorete
-
T \
subtild incercare de a transmite mesajul cuprins in Povestea lui
Regelui Pescar ,dacd n-ar exista in fiecare [ard, in fiecare moment
istoric; anumili oameni ddrji
luminali, cate sd-;i
Parsifal, anume
9i
intrebarca jusfd..." (168) este simPlu qi infinit, de
HAOS
ln
toate cosmogbniile se vorbeqte despre un.univers infinit ;i haotic
din care se orgahize.vl Periodic lumea; haosul Precede Crea,tia
9i
erori
anunli sfar;itul. Simbolic, orice
semnificative in cotidianul artificial, Sc6nteia, qi.ele se dovedesc a
confuzie sau deformare a materiei, orice deranjare a valorilor evocd Starea ini$ali a cosmosului gi prin ea o experienP de excePlie, care innoiegte sau schimbi un destin, o
zi incep sd aParI fi
mesaje ciftate, care trezesc
interesul anumitor oameni, anume extremele societtrlii: Zevedei (un ' om exclus din societate) ;i cei care
conduc. GrePelile de tiPar construiesc, Printr-un cifru complicat, mesaje pacifiste in toate limbile. Mesajul Pentru romAni
este urmdtorul: ,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a lor va fi imP5rdJia
Cerurilor!" Prostia proslEvitii aici este explicail Prin Povestea lui Parsifal, care se face ridicol pentru cei din jur, este un cavaler care nu
cunoa$te regulile cavalerilor
medievali, dar care pune intrebarea capitalS. Tot astfel romdnilor le-a fost dat ,,sd caute gi sd gdseascd
Graalul", spre nefericirea lor. Eliade pune .aici Problema din perspectiva regimului comunist blocat intr-un ideal, dar face 9i o
istorie. Gavrilescu (La tig-) rdtlcegte prin labirint, pfinrH6tecte a ciror forml o PercePe vag; trlirea sa seamdnd cu o mistuire, cu moartea, dar legdturile sale cu lumea nu au fost definitiv intrerupte: el
Primegte semne ale fdrl el, aude ce continud vieli unei trase Pe gi scaune zgomote ,,voci 9i gruP s-ar fi intreg un parchet, Parci
ridicat de la masd 9i s-ar fi indreptat insPre el." De aceea' haosul genereazd
o
renovare
meditalie misticd. Dumitru (din O fotografie...) este ddruit sd-l
Dominic Matei (Iinerefe...), cdci
ci
agonizant, cdnd lumea a renuntat sd mai caute calea mdntuirii. Intr-o
D5ruire dumnezeiasc5, putinfa de a sublima Iumea prin artl sau prin
de haos este ,si amnezia lui
nu risPunsul
actiunea se Petrece in era comunistd, intr-un timP istoric
HAR (ARTTSTTC SAU MISTTC)
simte, intrucat doar lumea lui
interioard se recreeazd intr-o alti dimensiune: ip moarte. Tot o formd
istoria care nu
,
stimuleaz[ lui cdutarea eyolufia uman5, Pelerina, nuvela in perpetud.
aceea
cI
o
are oameni caPabili s5-9i Pund' intreb[ri desPre mdntuire este condamnati sI moar5.
Pund
' AdevSrul
dereglare a lumii pe care numai el
a
personajului in acelaqi univers de care el este Prins, insd intr-o altd duratd istoricd, iar transformdrile pe care timpul le-a operat sunt at6t de derutante, incdt Pentru Gavrilescu inseamnd tot haos, o
inseamn5 degringoladi, confuzie, mixturtr fdrd sens a tuturor informagiilor stocate in mintea sa. Dupd ce trdiegte o noud existen[d de aproape 100 de ani in Viitor, se reintoarce la origini ;i haosul se reinstaleazS; redevine amnezic si moare. in romanul 19 t, ideea ci inceputul gi sfArqitul sunt identice este ilustrati prin spectacol, mai exact printr-o piesd intitulatii La
inceput
a
fost sfilrgitul,
in
care
crealia artisticd devine un reflex al Zdirii lumii. Pandele igi explicl asfel opera: ,,La 'inceput a fost ceea ce va fi gi la sfdrqit si apoi din nou la'inceput'- la inceput a fost haosul. Dar din acest haos va lua
fiin1d
o lume
noud,
clci
spre
deosebire de celelalte haosuri qi neanturi pe care le cunoagtem, vai! at6t de bine - acesta va fi un haos
cosmologic.
Din el se va
crea
Universul imaginar [...], un univers dramatic, adicd creat anurne pentru spectacol..." Din acest motiv, piesa sa inpepe
prin replici ininteligibile,
prin dialoguri
gdseascl pe Dumnezeu oriunde, chiar gi 'in impostorul doctor
Martin. Harul nu e condilionat
calitili
de
deosebite, desdvdrgirea nu
are . legdturd cu inteligenra sau cultura, cste un reflex al sufletului idolatru.
HIEROFA}.IIE
Termenul definegte '
semnul
purtitor al sacrului, indumnezeirea unui spa{iu, unui lucru, slvArgirea congtientd sau nu
a unei actiuni
care permite imersiunea
?n
ntisterele capitale. Reaparilia casei din pddure (in 19 t) reprezint?i o
, hierofanie individuald, cdci acel loc este inceputul lui Pandele; acolo el a recreat iegirea spre infern, prin spectaccilul ritualic despre Orfeu. De asemenea, casa lui Zerlendi ISPS" tabloul
Christinei (DCh), pddurea Blneasa (NS), bordeiul fl gdncilor JG.a..[E ) sunt toate purtltoarele uilui secret ce se pdstreaz[ de la inceputul lumii, sau confin in nuce creatja
extravagante gi artificiale, care se amestecd p6nd
insdgi. in studiul SP, Eliade afirmd:
ce devin un psalm ciudat armonios ce anunfd Crealia
sacrului, am propus termenul de
,,victoria Demiurgului".
gi gi
,,Pentru
a reda manifestarea
hierofanie,care este comod, cu atat
mai mult cu cdt nu implicd nici o
el nu exprimd decAt ceea ce este implicat in conlinutul lui etimologic, anume cd ceva sacru ni se atatd." (13) precizare suplimentar5:
I
l'
De asemenea, hierofania
reune$te
contradicliile lumii, cdci orice a sacrului in lume oferd qansa transcenderii, prin anularea gi armonizarea contrariilor. Toate ,hierofaniile sunt gi manifestare
simboluri.
HIEROFAI{T Cel care reveleazd sacralitatea,
preot; iniliat, degindtor al unui rnister capital. Regizorul (Ieronim Thanase), Swami Shivananda (din
Ngpllql, E- -ffi-,,rcm;...1
pot sd arate, sd facd perceptibil un
mister sau un loc incdrcat de sfinlenie. Hierofant este preotul care oficiazd inilierile secrete, care desemneazi pe cei alegi.
ii
El
se izoleazd aici ca sd tr[itd cdndva, in copildrie, dar, ca gi Gavrilescu G" plstreazd f,g.l, legatura cu o realrtate care nu-l apa4ine: el ascultd prin pereli disculiile vecinilor de camerd, se gtie.
regdseascd o stare de gralie,
implicd imaginar in'existen[ele lor, care cu timpul devin semne ale propriului destin. in altl naraliune GCP), hotelul este loc de trecere insesizabild intre rai 9i iad, purgatoriu gi intrare secretii in yia
M). A treia categorie cuprinde ciclul spectacolului pi al criptografiei. Proza din cea de-a doua categorie intereseazd in legdturd cu iimbolul pe care il discut5m; idiotul este, dupd Culianu, cineva sdrac cu duhul, ceea ce evoi[ teoria lui Nicolaus
INFIRMITATE Ca gi in traditia folcloricd, omul
care poartd un semn fatal reprezinti un avertiSment; el
exceptia care de dezordinei, stricf
Cusanus despre idiota tiumphas; respectiv, Gavrilescu k.,lE&) Su, Gore (Doutrspre te..) nu inleleg cd se af15 in preajma mor[ii, gi de aceea nu sunt nici inspdimdnta[i,
atrage atenfia lui $tefan, chiar inainte de a-l cunoa$te, cdnd il aude intAmplStor confesdndu-se. Vddastra este un inlocuitor al lui $tefan: el trdiegte in adolescenti o experienld care ii era destinatli lui $tefan, anume o cunoa$te Pe d-.ra
nici surpringi; ei iCi acceptS
negativa; un.pictor care vine pentru cdteva zile intr-un hotel este vrdjit, ispitit de ascensorul hotelului gi nu
experienla cu tot
mai poate pleca niciodat5. Mai tArziu,Adrian - gi el artist -, reface experienfa, descoperind, la r6ndul s5u, calea iegirii din labirintul istoriei. Metaforl a agteptdrii,
Cusanus, se susfine pe ideea
cI
ceea ce este complicat
de
personaj reprezinti, prima probd
neinfeles coincide cir ceea ce este
pentru Partenie, iar rolul lui $tefan este de a repeta toate intempldrile prin care trece dublul sdu. Totugi, povestea cu d-na Zissu va fi ratati; Vddastra devins substitutul eroului principal, dar el este un infirm, un
addircst nesigur gi anonim, hotelul sugereazd provizoratul viefii qi al
fiinlei.
calmul ignoranlei, care devine doctd; a;a cum explicd Eliade, conceptul de
docta ignorantid, impus
$i
de
Zissu, nume obsedant, ctrci acest
explicit (Ist. cred., lII,22O). Ignorarea logicii ralionale plaseazd fiinta intr-o atitudine
este cazul personajelor mai sus-
HOTH,
IGNORANTUL
Loc de refugiu, addpost vremelnic, echivalent al punlii, al trecerii gi prin aceasta - o altl metafoi5 a viegii, hotelul este de asemenea un loc de rugdciune gi de,ascezd, in care omul se pregdtegte pentru
Culianu imparte proza eliadescd in
acest sens
derivl din faptul
cd hotelul oferd
posibilitatea singurdtiigii, in chiar inima istoriei.
$tefan (NS) inchiriazd o camer6 intr-un hotel, fdrd ca fdmilia sa sd
este
semnalul armonia.
Vddastra (din NS) are un ochi de sticld gi ii lipsesc dou5 degete; el ii
metafizicd gi religioasd, ceea ce nu
'rnoarte;
IE$IRE - v. LABIRINT
r.,r
trei sectoare, dupd construc[ia personajului principal; astfel, in crea,tia de tinerefe, protagonistul
camufleazd
este specialist, cdutdtor
conform
de mistere,. iniliat (ca in $., JilOpF..., urmeazd o serie de nuvdle PUI; in \eure personajul nici nu bdnuiegte Qxistenfa misterului, el este un idiot,in sens expresionist
fg., DouIsprezece..., G3 _\\{
exaltat, un nebun. Infirmitatea fizicd o subliniazl pe cea psihicd; Vddastra reprezintA un dezechi-
pomenite; Gavrilescu gi Gore sunt
oameni banali, fdrd imaginagie, Itrrd intuilia misterului, dar care
Pe str.
libru monstruos in destinul lui $tefan Viziru, un simbol al
in fiinla lor profundd lui, cici,
capacitatea revelSrii
lui
qunoagterii amputate, cici lui $tefan esenlele i se reveleazl
Elizide, misterul este
in anodinitate. Din acest rnotiv, cu atAt mai mult este pre gltit pentru a desc_operi nscuns
par,tial, ca gi cAnd el
insqi ai
avea
un singur o'chi. Dayan este gi el o fiin$ incompletS, cu acces limitat
rnisterul cel ce nu este interesat de bdnuiegte tlitnensiunile, adicd Parsifal.
cl, cel care nu-i
la adevdrul absolut pe care il cautd. CAnd infirmitatea sa este schimbati
69
de cdtre Jidovul rdtdcitor, pdtrunde
iqi
in
lumii constitrie acte de iniliere.
el grddina paradisului gi
amintegte toatd avatarurile
anterioare, dar cunoa$terea sa este de scurti durati; el se elibereaztr de
timpul normat, pdtrunde eternitate, dar rolul sdu
in
sau
cdlu.sului; in esen,t5, un dansator ia
asupra sa boala unui oin,
pi
el
se
prlbugegte, moare 9i apoi redevine la via1d, deoarece este inifiat. in proza lui Eliade, personajele se
iniliazd, cel mai adesea, prin intermediul artei qi mai cu seamd
prin spectacolul teatral. Un exem-
il constituie Pandele (19 r), care af15 calea de a iegi de sub plu
teroarea timpului, cre6nd un spectacol. despre na$terea gi
universul normal. Dupd Dic{ionarul de simboluri (J. Chevalier, A. Gheerbrant),
moartea lumii, prin care el devine
contemporan . cu momentul Genezei dupnezeie,sti. Tot un
,,ini[iatul trece prin perdeaua de foc care desparte profanul de sacru;
iniliat este gi
'dintr-o lume intr-alta gi indurd, in conqecinl5, o transformare; el schimbd nivelul,
transmis din genera{ie in genera[ie, doar in cadrul neamului sdu; taina sa {ine de miracol gi nu de
devine diferit de ce a fost." Orice iniliere presupune jertri qi pdtimire qi prin extensie orice experienlS de maximd implicare, in care suferinfa
misterele esenfiale ale lumii, la care accesul sdu este pa4ial: el
ghice;te destiriul oamenilor in pietre, acesta fiind un mod de intimitate cu natura in care sunt inscrise semnele limbajului universal. Inilierea lui $tefan (NS)
are func{ie purificatoare transfi-
modificl
raporturile ei cu timpul. Ana ca
gi
activitdtile creatoare sau
de
Beldiman
(G-hicitor...), dar el deline un secret
trece
in
numegte ,,dans cathartic"
noud), scopul dansului de. a-i vindeca pe cei lovi,ti de iele dovedesc caracterul ritualic al
IMTIAT, IhITIERE Printr-un ritual secret, omul poate cdpdta o noud existenld, sau posibilitatea de a trece intr-o altd dimensiune/stare a lumii. Moartea insls,i este o iniliere, o iegire,din
imersiune metafizicd
qi cdlu;ul,
il
numdrul dansatorilori (gapte
este insemnat cu o infirmilate, cdci el este un a,les, un reper in destinele
fiinla qi
rbm6negti, Eliade trece
(IsL cr€d., lII, 236)- JurlmAntul secret, in ajunul Rusaliilor,
in
este incdmplet: nu poate afla ecua{ia absolutd a lumii. Dayan
gureazd
iniliatice
pe care
istorie
lumii. Mutil5rile mai sunt, insd semne ale unei inilieri.
Printre ritualurile
esenta
se $roduce
70
prin izolare gi regdsire a
sinelui inilial, in afara timpului, in camera Samb6. Alte personaje
in
pdtrund intr-un ritual de iniliere,
mediialie, sau
insula apare ca loc transcendental, care pus(nicii se retrag pentru
in care ajung sufletele fericililor eroi. intr-un articol din 1939 gi anume
prin repetarea int6mpldtoare a unor gesturi despre care nu qtiu ci sunt semnificative. Gavrilescu (La gg)
lui Euthanasius, Eliade comenteazd simbolul in nuvela eminescian[ Cezara gi subliniazd dualitatea armoniei - ca manifesInsula
se lasd ispitit de umbralililEilsr, Egor (DCh) privegte un tablou vechi uitdnd de propriul sdu tablou, abandondndu-gi gevaletul in iarbd. in alte cazui, personajul este ales
tare in eros ;i in moarte: ,,Ambivalenla insulei lui Euthanasius nu trebuie sd
prin destin si pdtrun&i in lumea nevtzutd gi de aceea se na$te cu pre$tiinta misterului; Dominic Matei (Tinerep...) a.e o memorie
nedumereascd. Este un t5rAm paradisiac, calitativ deosebit de
zona inconjurdtoare, in
de exceplie gi o , dorinld
beatitudinea
viefii
care
adamice nu
exclude beatitudinea mor[ii
extraordinard de a memora. DupI ce este lovit de fulger, el devine un Noe care selecteazl pentru arca sa
frumoase; qi una gi alta sunt stilri in care condilia umantr - drama,
informagii, adicd iqi exercitd la modul absolut talentul din viala
durerea,
devenirea a
fost
suspendat5."2' Cu doi ani inainte de aparilia acestei scrieri, Eliade
profanl.
$., in care simbolul apare transfigurat aproape in manierl eminesciand; publicase romanul
tr.ISIJLA LOC al lnsrnguranr $r oaza rn mijlocul apelor, evocare a para-
insula
o mAndstire care ascunde o poveste
disului ,si spaliu fdrd iegire, insula'
veche gi dramaticd; totodaH, aceastii. insull este un centru, un
reune$te simbolurile viegii ce se nagte qi totodati sensurile mo4ii, c5ci, aga cum spune Eliade,,,apa rcprezintd in foarte rnulte tradilii lraosul primordial de dinainte de
creafie", pe cAnd si
spatiu consfin[it de mitul garpelui care' gi-a pierdut mirbasa; spiritul
sdu stipdnegte insula gi hotlrdgte cine are acceS la ea; dupd ce qarpele o alege pe Dorina, ea igi invinge teama 9i porne$te spre
,,insula
mbolizeazd m anifestarea, Crea1ia."
l)ar aceastd formd se afl5
sub l)crmanenta amenin{are a inecului qri
lui Andronic este pe lacul
din mijlocul pddurii, l6ngd
in miez de noapte, intr-o Iuntre nesigur[. 'Insula este insuld,
a dizolvdrii. in multe mituri,
71
I
il I
uiccesibild anumitor oameni,,,celor care tind cu intreaga lor fiin1a cdtre
realitatea,si beatitudinea incepu-
tului, a stdtii
primordiale."
tdrmul insulei; experienla Dsrinei reprezintii un ritual, o reluare a destinului ei ancestral, ceea ce va anula blestemul singurdtSgii.
(Insula..,9)
Sub vraja exercitatd de Andronic, dar gi de spaliul pddurii,
Dorina simte chemarea originilor,
a identificdrii cu prototipul
ei
D.ITERDICTE Eliade nu transpune simbolul in
primordial, de mireasd a garpelui. Eliade interpreteazd int0lnirea
'sensul in care apare in mituri'sau
paradiziacd dintre Ieronim gi Cezara (din nuvela eminesciand),
ilespre interdiclia care fascin6azd, ci despre instalarea ei. Cel mai
ca pe o eliberare de sub timp, cdci
ilustrativ pasaj egte cel despre camera Samb6 (NS), in care
starea adamicd de dinainte de Gdere.este lipsitii de eveniment,
basmele populare,
nareazd despre
duratd gi istorie. in insula
misteruhli
transcendentd ajung doar fiinlele care gi-au depdgit condilia umand;
copilul introduce in
acesta este
;i
sensul nuditdtii,
anume de lepddare de orice formd 9i individuatie; 9i perechea
emihescian5 gi cea din nuvela lui la arhetipuri, acum sunt fiin,te ,,care pot cunoa$te fdrd sI devind" (Insula.., 15). Dacd la Eminescu, insula lui Euthanasius
Eliade sunt reduse
este un simbol al eternitltii reflectate in moafte ,si iubire
paradiziacd, in $. lui Eliade, Dorina regdseqte vremelnic sensul fiin,tei ei eteme, clci ea intrd doar in somn - un simulacru al mo4ii gi este cdutatti de prietenii ei care o readuc
la
realitatea vremelnic5;
insula nu mai este un paradis al
iubirii ;i al mortii; viaja ei se destramd dupd ce Vladimir, Solomon gi Manuild p6,sesc pe
el nu
in
in
vorbegte
destrimarea
momentul
in
care camerd c6teva
pe care vrea sd le mdndnce gi chiar in momentul acela igi di seama cd a distrus bomboane
misterul: bomboana ,,nu avea nici un gust. $i nici n-o puteam suge. Gura mi-era uscati. Nu-mi puteam migca limba. Nu puteam face nimic
in
Samb6." Dupd acest gest
desacralizant, camera
ii va fi
interzisd, uga va rdmAne inchisd in ciuda tuturor insisten[elor, copilul se imbolndvegte pentru cdteva zile, iar bdrbatul care ii revelase inisterul camerei Samb6 moare
inecat. Episodul este inieresant
pentru cd vorbegte
despre instalareh interdicliei gi nu despre
tenta{iile ei; gestul copilului violeozd paradisul pentru cd incearcd sd introducd devenirea imediatd intr-un loc eliberat de
timpul devenirii; interdiclia nu are
drept cauzd, voin{a divind, ci imixtiunea istoriei in eternitate, de
aceea ea nu poate fi abolitE; personajul reconstituie la matu_ ritate sensul camerei misterioase, dar nu mai are .niciodati acces ln qarhera Samb6. Orice interdiclie
udra-.. considerd cd doar cei alesi au posibilitatea'de u ,""urouqj" misterul camuflat, acesta fiind un semn al evoluliei umane; pentru mult' dintre oameni, spiritul lumii
rdmdne irecogiroscibil.
(v.
CAMUFLARE)
este defi nitivtr, experienfa interzisd
poate fi repetattr ritualic .si intr-o altl
recdpdtatd .parfial, dimensiune, insd.
ISTORIA
Devine
la
Eliade un termen de
definire a efemeritilii, un corset al fiinfei eteme gi din aceastii cauzl
exercitl o adevdratd teroare asupra
IRECOGNOSCIBIL Temd gi simbol obsedant prin care
sufletului care vrea sd se salvezeFI vorbegte despre istoria generald
Problema camufldrii misterelor,
definitorii pentru popoare, na[iuni,
Eliade definegte spiritul Iumii.
tratatd
in majoritatea scrierilor sale,
tlevine principiul viegii , insd dreptul omului de a descoperi
dimensiunea camuflatd r5mAne incert. Un personaj (din I.) spune:, ,,Spiritul e totdeauna camuflat in Materie, dar rostul lui acolo: daci
e prizonier, sau se afld
acOlo
prcvizoriu, pentru cd e activ, gi c6te trltcle - rostul lui ai sd-l afli mai
lllrziu. Asta e de altrel Enigma _ lirrigma cu majuscul6 - care ne corrl'runtd pe tofi, ghicitoarea care tc l)une, iqexorabil, oricdrui om: urrrrr sd recunosc Spiritul dac5 e t'nrrrrrllat, adicd, in fond dacl e
hvcognoscibil?" (239) Nu de lrlrhlcma camufllrii se indoiepte Hlirulc, ci mai ales de dreptul
de rr descoperi misterul;
fiinpi
in
La
ca{e cuprinde eVenimente
pentru evolulia umand
-
gi despre
mica istoie, alcdtuiti.'din fapte cotidiene, neconsemnate in tratate, neimegistrate de memoria activd. In ambele sensuri, istoria permite o
a rimpului gi o claustrre a fiin1ei intr-un desiin, individualizare
cdci aga cum spune un personaj din
NS, destinul reprezint2i porliunea de timp pe care ne-o ingdduie Istoria. Cdnd. evenimentele isi pierd diversitatea, deveni."u intreruptS, fdrd ca sufletul sI"ri" se
poatd elibera. Un personaj din NS afirmd cd dacd istoria se desfdgoard
in
sens unic, fdrd mobilitate si viziune de ansambllr, omul sau colectivitatea.intreagd se risipesc
trli destinul: State care s-au
fdrd putinla de a-gi exist5 ,,Nagiuni
;i
comportat ca un creler, sau ca un ficat, sau, mai ales ca intestinul
$i pdnl la urmtr aceste Nafiuni qi State au . Pierit." gros.
spun cd ideea lui Hegel Poate fi in[eleastr qi altfel. Eu, in orice caz, indrdznesc sd-l ingeleg aldel, ,si s6-l
si
corectez. De acord, fiecare
Afirmafia e fdcutli in romanul NS, in care Eliade transPune istoria romdnilor de la teroaiea acciden-
eveniment istoric constituie o noud manifestare a Spiritului Universal; dar asta nu inseamnd ci trebuie doar sd-l inlelegem qi sd-l justificdm. Trebuie sd mergem mai
nuvela $anluile, istoria reflect?i memoria miticd a unui Popor, respectiv, pentru rom6ni, la sf0rgitul.celui de-al doilea rlzboi inceteazd cdutarea comorii, cdci memoria generall intrd . in
departe: sd-i descifrdm semnifi'
tald a legionarilor la teroarea generalizatd a comunismului. in
ca{ia lui simbolicd. Pentru cd orice eveniment, orice intAmPlare cotidiani comportd o semnificalie simbolicS, ilustreazd un simbolism primordial, trans-istoric, universal..."
(175). Declangarea sensurilor istoriei este determinatd de
crepuscul, in amnezia' colectivd, intr-o stagnare de o mie de ani; dar
destinul istoric al unui popor care a gdsit o dati Graalul este de a-l glsi
repetarea ei. simbolic5, Prin spectacol sau ritual; de aceea
din nou, de a-qi aminti sensul clutlrii gi de aJ uita Periodic,
Ieronim pune
scenS Povestea
despre nagterea poPorului rgmAn, iar Partenie scrie o Piesd desPre
pentru cd istoria se rePetit, atunci
sfdrgitul gi inceputul lumii (ca momente identice). Dar aceastd apdrare de teroarea istoiei (Pin ritual sau prin spectacol) este specificl omului Primitiv Pentru care orice eveniment inseamnd
c6nd este vorba desPre nalii destinate regenerfii: ,,intr-o mie
de ani, copiii voqtri au
in
sd-;i
aminteascd de comoara Pe care a{i
clutat-o gi au s-o caute din nou."
(t32) Sensul existenlial al unui individ sau al unui popor se afld in fiecare' eveniment, oricdt de banal; comentAnd ideea hegelian5, cI in
suferin[d a cdrei cauzl este uitarea zeului; orice gregealS Poate fi rdscumpdratii pi.n ?ntoarcerea la
toate evenimentele istorice
inceputurilor. Pentru omul creqtin, aceastl recuperare a timPului originar nu mai este Posibild, religia cre9tiilA apa4ine omului cdzgt, pentru care istoria
arhetipuri,
se
manifestd Spiritul Universal, un personaj (Ieronim din 19 t) afirml
cd semnificaliile secrete ale evenimentului istoric pot constitui o revelalie in sens religios: ,,Voiam
la
realitatea
PurI
progresul sunt cdderi,
74
adi
a
renunfdri definitive la recuperarea ([,fm" fiA-ll7). Dar in ambele cantn, si pentru omul arhaic ;i pentru cel primitiv, istoria paradisului.
reprezintA o piedicd gi o inchisoare a spiritului, sau cum observd S.
A,l-George,,,istoria camufleazl transcendenfa" (op. cit., 2lg). De aceea; in nuvela Pe str. M., cei care fac istoria ,sunt incapabili de a inlelege mesajul mitic gi incearcd sf identifice pove stea invd,titorului FIrAmd cu eveniitenfil istoric, cu propria lor teroare. Acelagi sens capdtd'gi experienla lui Dayan pentru anchetatorii care inv enteazd
cauza miracolului. in. pofida istoriei restrictive, mesajul arhetipal se pdstreazd in faptele banale, in artd,
in gesturi universale
pi declan;eazE uneori anamneza unui om sau a unei colectivitili, ceea ce reface
legdtura'cu originile,
determind eliberarea de sub tcroarea istoriei. Asa de pildd, Adrian (din ICD) no.b";t" despre t:liberarea memoiei culturale din ttratca ei istoricd, prin verbul magic al poeziei. Salvarea fiintei lnseamnd anularea istoriei, ieqirea tlc sub normele ei, prin revenire la
crrvAntul originar gi indumnezeit, nrlicd prin poezie. (v. si MESAJ)
totuna cu nemurirea'', cdci femeia
iubiti gi Femeia eternl sunt fege ale ,,infailibilei Madonna Inte lligenza,, ; Sophia, lnplepciunea lumii se afld transfiguratii in iubire gi in moarte, Toate personajele lui Eliade trdiesc sentimentul . iubirii ca pe o predestinare, iar implinirea nu este posibild decAt fn cer, dincolo de via[5 gi de moarte. Cum spunea Nae Ionescu, iubirea este in act pur spiritual; iubirea trupului nu este decdt o continuare imperfectd,
intrucdt impiedicd fuziunea. De aceea intdlnirea este amAnatd, personajele trdiesc o Iogodnd perpetud. trana (CD) iubegte pe cel necunorcuf Sau uifaf $i agteaptd 'int6lnirea cu Adrian pentru cd ea
ii
reyeleazd sensul existentei ei profane, anume'de a da oamenilor mesajul orfic gi apoi de a-l chema
in infern pe poetul Adrian-Orfeu. $tefan (NS) .se indrdgostegte impotrivg voinlei sale de Ileana Sideri pentru cd gtie cI ea ii este ursitii, dar o respinge cu teaml nel5muriti,. apoi o cautl cu fervoare, pdnd ?n momentul mortii cdnd realizeaztr cd destinul seu esie de a trfi aceasti ciipd aldturi de ea gi prin aceasta de a se proiecta in
eternitate. Gavrilescu (La gg.) poart5 in s ubcon;ti en traljf,Ui r-e ratatd $i pe c€ue o va regdsi dincolo de moarte. Antirn (Unif.) agteaptd o
IUBIRE
Alir cum spune un personaj (din
logodnicl strlind, care apare, in clipa mo4ii.
D,1 ,,iubirea, adevdrata iubire este
asemenea,
75
de
este un mod de imPdcare a contrariilor, anuleazd cele doud elemente ale vielii (femininul qi universului, iar acest simbol al unitdlii ascunde asPiralia sPre Paradisul
pierdut, sPre virsta de aur a omenirii, sPre timPul Pur, de dinainte de inceputul istoriei' La Eliade, iirbirea este posibild doar in moarte, cdci moartea inseamnd intoarcere la origini' recuperare a fiintei eteme; iubirea profanl este'
urritS,
doar pentru a gdsi ProPria cale de
mdntuire:
el
moare imPreunl cu
Ileana Pentru cI doar ea are vehiculul trecerii (maqina din' viziunea lui $tefan). (v NTINTA)
trcrnuLMoRTrI Simbolul este de
Provenienl6
romanticl qi aminteqte sensul
Pe
care Eminescu i-l dd in Poemul Povestea magului cdldtor in stele, amrme ca semn al ie;irii din cartea
lui
Dumnezeu.
dsta
timp se poate sustrage oricine
aducd tumii.
!
hotfu5$te
sI
se
trdiascd departe de
lume, fdrd ziare pi fdrd radio
-, dar gi timpului fiziologic. Degi. are
ursitd gi totodatil inger p[zitor 9i al
cAliva ani mai mult ca noi, pare cu zece ani mai tdndr. Pare un bdiat de
intoarcere la fiinta etem['
Pescar, Anisie intineregte pentru cd este solidar cu universul. Un alt caz de lntinerire este cel al lui Dominic
25 de aru." (I, 84) Ca ,si Regele
era
iu, $tefan rlmdne in via[d
nefiinp la fiin15. gi omul
care e de abia la inceputul experieniei lui, a reuqit deja sI se sustrag[ Timpului. Nu numai timpului istoric - cici din acest
mo4ii; dar in nuvela lui Eliade moartea inseamnd eliberare,
nesemnifi cativl; vremelnicd; Ioena (din NS) moare la Pugin timP duPd
moartea lui Partenie, c5ruia ii
il
defihdtoarea unui mesaj etern; Marina (Incog.) intinpregte in clipa moqii lui Ieronirn. gi gtefan Viziru pare intinerit dupd ce igi petrece ziua in izolarea camerei de hotel, incercAnd sd picteze. lntinerirea
de la
ft i9i recap[td memoria dup.5 ce o reintdlne;te Pe Leana, dar in acelagi timP inlelege cI ea ii este
care trebuia sd
descoperd in
cheia primeloi revelalii metafi zice: taina mgr,tii gi a reinvierii, a trecerii
ineerul Morui. Eliade transPune siiuotut in nuvela lcD, in care poetul Adrian, incercdnd sd se de sub Paza ingerului "lib"r"r" Mortji, ,,care s-a indrdgostit de el prea devrem"'r, uitd si mesajul Pe
a
El
naturd nu acea vacan[d a Spiritului
pe care o cauti unii din noi, ci
cuprinde intregul univers in gdnd, cu condilia de a nu se indrlgosti de
masculinul) 5i con[ine promisiunea unei fiinie noi; prin iubire se reface
androginitatea inilial5
omuhri primitiv.
aripi lungi qi negre"; acesta ebte destinul geniilor, caPabile de 4
Iubirea ilustreazd principiul lumii,
hltn.ImRE Simbol. al rena;terii,
lovit de fulger, iluminat
conlindnd sensul unei mor{i urmate de inviere culoas6' Presupune intoarcerea la condifa Paradiziacd, sau intuirea iegirii ain lumea infemald; reluarea unor gesturi arhetipale, existenla ancoratd in miezul vielii generale qi ignorarea timpului confertr fiin1ei o noud viat6, total diferittr de cea de pane atunci. in romanul NS, existd un personaj, Anisie, care gtie sd trdiascl in esenta naturll' cu
in textul emines-
percepti? evenimentelor cosmice qi
cian este vorba desPre un Prin! al cIrui destin reprezintl o greqealS in cartea universului, cdci el a fost trecut in Paza unui unui inger ,,cu
intr-o permanenti revela,tie:',,Nu este vorba desPre o regresiune in starea, s5-i,sPunem, animalicd,
76
a
periodic datoritd
ocrotitor
agazd imaginea intr-un centru,
in Biserica Mantuirii; fiin15 idolatrl,
in
efemere.
ca
simbol al memoriei gener.ale sau ca mesager divin. I a Eliade apare in nuvela D., ca personaj misterios,
geazl intinerirea Theclei pentru cd
integratl
elixirul'ca gi intrebarea justii fac
posibili eliberarea totald sau parlialI din corsetul existengei
eite transfigurat in literaturd
elixirului
descoperit de doctorul Tdtaru. Dumitru (O fotogrqfie-.) declan-
ii
pun
Christos l-a condamnat la eternitate ;i neodihn5; numit Ahasve.rus, asociat contelui de Saint-Germain,
prilr
experienfa .complet5; moarte gi inviere. Frusinel (LTG) intinere;te
sau regenerare, lntinerirea mira-
igi
IDOVT'L RATACITOR Reprezint2i spiritul lumii, mdsura timpului gi matricea arhetipald a fiin{ei. Personaj biblic pe care
Matei, din Tinerefe..., care. este
,
e-ste semnul celor care
intrebdri, sau al celor care glsesc drlmul spre paradisul pierdut; meditalia, concentrarea, fulgerul,
al
studentului genial,
Constantin Orobete, zis Dayan. El il scoate pe acesta din timpul sdu istoric, pentru a-l pune in legdturd
esentele naturii, el
regenereazd lumea pentru cI dorinla aceasta este inrdd5cinati in
cu avatarurile sale anterioare
gi
pentru a-i ardta c4lea eliberdrii de
sine: el trdiegte cu regretul de a nu fi cunoscut pe Thecla a$a cum o
timpul profan, dincolo de moarte. Dayan il descrie astfel: ,,Ahasverus e un fel de anima mundt, de Spirit
o
aratd, fotografia, adicd tanlrd. t-earla GCD) pare neatinsE de trecerea timpului, pentru'cd este
al Lumii, dar e mult mai, simplu gi mai profund. Peniru cI,in realitate,
77
fi
oricine dintre' noi". El agteapti sfdrqitul lurnii, fiind condamnat sd moar6 Pulin inainte de el, iar DaYan ii Poate spune data APocaliPsei - 2987 ' Ahasverus Poate
Pentru lumea exterioard, respectiv pentru securigtii care-l urmdresc pe
Dayan, JidoVul rltlcitor
ia
numeroase forme, el, este cdnd o
.b[trand, c0nd un lucrdtor care dispare' in mullime' $i Dominic
I I
Matei (din Tins€te...) intalneqte la un rnoment dat un Personaj care pare sd fi fost martorul intregii istorii gi care, igi spune contele de
'Saint-Germain. Deqi lumea
li 1i
il
consider5 nebun, Dominic in{elege cd personajul era iniliat in secretul
arcei pe care el o Pregdtea.
(Ia gg.)
este Prins intr-un Joc
6il'rrl cunoa$te ;i in serios; aici, jocul con[ine un Pe care nu-l ia
mesaj pgntru care eroul nu este
pregdtit pentru cd
el
iubirea, iar jocul
prin reconstituirea simbolicd a rharilor incerclri ale vielii, sau a
unei pdr,ti din ea. La Eliade, jocul, ca gi ritualul rePrezinti o cale de
a lumii arhaice, a ahetipurilor fiinlei; Pentru a
recuperare
diminua sau chiar anrtla teroatea istoiei. in romanul $., jocul cu
gajuri pregltegte
intoarcerea
Dorineilla prototipul ei inilial, de mireasd care a incdlcat interdiclia qi care a fost condamnatd la singurdtate 9i rdticire. Gavrilescu
sa in loc sd-i distreze pe zei ii amuzd pe oameni .si intr6 intr-o
gi-a trldat gigdncilor
Stare
incearctr sd-i trezeascd acest senti-
ment refulat; moartea PresuPune refacerea unitdtii primordiale qi prin ea reintegrarea in sPaliul eternitilii - pddurea verde. Tot joc
reprezintd gi Fir6mtr (din Pe str. M), dar anctretatorii nu cunosc sensul jocului qi de aceea ei ' vor s6-l adapteze prezentului istoric, ceea ce ii anuleazh efectul iniliatic' De
mdrturisirile lui
cele mai multe ori,'simbolul aPare
asociat cu sPectacolul de teatru, formd superioarl a ritualului' (v' SPECTACoL)
Joc'"-'
Ceremonial sacru 9i intrecere intre viap qi moarte, ritual qi sPectacol, orice joc este un mod de inigiere,
oamenii de tot felul, de la castelani 9i castelane, la argali qi slugile lor..." (265); ca. 9i jonglerul din poveste, Antim inlelege cI muzica
Pe
JONGLER
Iluzionist gi saltimbanc, initiat in iniliator de jocuri magie
;i
totodatd, jonglerul maniPuleazd aparenfele naturii cu sentimentul cI 'se adreseazd, zeilor. Personajul Antim (Unif.) sPune o Poveste despre unjongler care descoperd cd arta sa a fost inifal un mod de comunicare cu Dumnezeu, dar el
iqi trddase adevdrata vocalie ,,care era, intr-un Anume sens religioasd qi ajunsese ca toti cei din breasla lui, un simPlu me$te$ugar de bAlci,
flatat gi fericit cd Poate amuza
,
de tristefe, simptom al
ale cdrui leg5turi cu eternitatea sunt
permanente.
$i pierderea paradisului presupune jerdl gi coborAre precedatd de haos; cdnd Samb6 (camera misterioasd) este profanat2[, omul cu mustS,ti - care revelase copilului existen{a ei
ln
ii
-
constiintei profane de care nu se va
moare inecat (NS).
mai elibera decdt prin moarte. $i
DCt., Sanda reprezintd jertfa
Doftorul din Pe str. M. este tot un
rdpiti,posedat2tde rdul care nu qtie
iluzionist: schimbd ?nfSgqarea
fi anulatd; moartea anunlE dizolvarea unui mister instituit si regenerarea universului in care el se instalase. Asasinarea lui Ciru Partenie (NS) are funclie eliberatoare pentru $tefan, ctrci
oamenilor qi face jonglerii, dar el igi plstreazd legdtura cu timpul arhaic, apare c6nd ;i cAnd in istorie gi dispare in chip misterios.
JERTFA
Mod de participare la
destinul
perisabil al lumii, de integrare in
timpul distructiv, jertfa rdscump5rtr, de asemenean o gregeald sau plStegte mila zeilor. Pentru Eliade, jertfa este o cale de reintoarcere la haos gi deci, de regenerare; prin ea
,,se
redobdndepte
starea
primordiald, pref6rmald, haotictr";
orice jertfd imit5
marea
romanul
cd lumea sa va
ei
universul de care era legat se destramd ,si se regenereazd,; destinul . s6u nu mai depinde de Partenie - un dublu care ii anticipl toate evenimentele existen[ei. Uciderea accidentald a scriitorului Ciru Partenie conline un mesaj de eliberare prin moarte; aici, jertra
jumftAtii artificiale lasd posibilitatea eroului'de a reface adevlrata
unitate antinomicd prin nuntamoarte din finalul romanului.
descompunere (mahrApralaya),
cdci jerfa simbolizeazd recdpdtarea condiliei de sdmdn{i ce se descompune in pdmdnt, ,,pdrdsindu-gi forma pentru
a.
da naqtere
(fIR). Fiinla ziditi in temelia unui edificiu anuleaztr unei plante noi"
timpul istoric gi plaseazd creatia la
inceputul lumii, ceea ce conferd clddirii rolul de centru, de spaliu
I.ABIRINT Simbol al vielii, labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul Marii zeile (MVI\O, formd a imaginarului n5scdtor de excese si proiec{ie a infinitului. Labirintul este creat din rdspdntii,
oferl posibilit5li de
alegere,
in
care ra{iunea estP inutild. O parabold bine configu'
experienfe
ratd apare in "I# tig*
realitatea istoric5, eroul afld un alt labirint in locurile cunoscute sunt alli oameni gi alte posibile drumuri. gtefan, personajul din NS asociazd
Gavrilescu este inofenbiv 9i amenin[dtor in acelaqi timP,
presupune probe, ?ncerclri 9i ispite'
seamdnd cu locuri qtiute, dar acolo existd ,,cineva, ceva' o fiin15, sau
unde
Gavrilescu devine prizonierul unui
univers labirintic; intrarea sa in acest labirint este asociatd cu sentimentul abandonului care na$te revolti; pdrdsit de cele trei fete, personajul incearcd sd glseascd
drumul'cel bun urmirind Peretele
unui paravan care Pare nesf6rqit, iar in momentul in care Pdtrunde dincolq de acesi paravan'' sufocat de cdldurl, se dezbrac[; nuditateg
un obiect cu neputinti de precizat". Eroul trdieqte un ritual pentru care nu este pregdtit, probl ce hotirdgte
gdsirea trecerii spre neant; Eliade
labirintice au drept scop lurhinarea trebuie sd descoPere drumul, f5ri a
rltdci in teritoriile mo4ii; ca qi
Individualitdtii, condilie pe care cti
Prudenld,
cdtre Ieronim, qare cunoa$te secretul iegirii de la bdtrAna'
gi aPoi cu
resemnare; el rltlcegte intr-o camerl cu vechituri, asemindtoare cu Samb6,
teamd
dar fdrd lumina binefdcdtoare
a
acesteia;,,Descoperea la rdstimpuri
fric5, inaintdnd 'cu
gansa de
a
fi
era greu'sd le unele semlnau la
dovleci uriagi invelili in broboade;
nunta cu Hildegard. Experien{a lui Gavrilescu echivaleazd cu ini,tierea
obiecte pe care
ii
identifice; inceput cu o lediF, dar se dovedeau a fi, PiPdite mai bine, altele, care P5reau la incePut Peme sau suluri de divan, deveneau, corect pipdite, mingi, umbrele vechi umPlute cu tilrAfe, coquri de rufe pline cu jurnale..." Acest
univers de obiecte inutile, fdrl valoare, sugerdnd perisabilitatea lumii, proiecteazd totodat[ 9i
ipostaze simbolice
ale
ratdrii
personajului.' Labirintul lui
instinctiv, Pleacd Pentru a se Putea intoarce qi reg5si Paradisul sdu:
in moarte, cdci ,,a iegi gi a intra intr-un labirint este ritual iniliatic prin excelenld; 9i. totugi, orice existen!6, chiar gi cea mai linigtiti poate fi asimilatl cu inaintarea
intr-un labirint" (TIR, Rltdcirea
in
349)'
bordeiul ligdncilor
devine un mesaj 9i un avertisment asupra lumii profane, cdci intoi's in
ie;ire!' (Podul, 80)
LIBBRTAI:E Stare privilgiatii a celui care de sub reroarea
prin diferite tehnici ale evaddrii din timpul profan; in acest al doilea caz, calea completi o constituie yoga, pe care, in cartea sa, Yoga-.., Eliade o considerd ,,dimensiune specificd a spiritului indian;', care
in spirald. Apare aici o altd metaforl a m64ii, ca ieqire din
labirint; Antim este iniliat subtil de
integreazd
Generlleasd. Pentru Eliade, rostul
.
tehnici
despdrlirea spiritului de corp aiticipeazd moartea, mai mult, reprezintii o ini,tiere a spiritulPi, o invdlare a drumului mo4ii cu putinta de a crea un corp nou.
cI din
universul limitat existi iegire - o punte, o trecere, moartea insdgi, resimlitl ca supremi fericire: ,,N.a$ vrea sd mE socotili un sentimental, dar indrdznesc sa vd spun cd sunt fericit, tot mai fericit. $i de asta m-a 'cd averlrizat locotenentul, simg o indescriptibil.S beatitudine in clipa c6nd te cuprinde frica, te cuprinde deodattr din toate pe4ile, izvor[gte din ad6nc, din inima vielii qi dacd in clipa aceea nu-fi spn: trebuie sd existe o ie;ire! eqti pierdut, nu te
Idealul tehnicii yoga este starea de
jivan-mukta, adicd de a trdi in prezentul etern, in afara timpului, in libertate etemd; eliberatul devine
o
congtiinld-martor,
el
capdtd
luciditate gi spontaneitate, pe care
le trlieqte in stare purd.jLF$Ii Eliade prezintd experien,ta doctorului Zerlendi, care prin medita{ie gi concentrare yoghind ajunge in
81
,.)
tot felul de
spirituale gi mistice, ceea ce face sd aibd valoarea unui ritual pregltitor pentru moarte; detaqarea de real,
omului. este de a se elibera de lumea infernald, labirint Qomparat cu burta mistuitoare a balenei; in opera sa apare obsesiv ideea
scap5
istoiei,pin moarte
"sau
nesfdgitd,
imbtdcat din
nou, aProaPe imPotriva vbinlei sale, dupd cum ii sPune baba;
spun qi dumneavoastri: existd o
scard de fnarmurd care se deruleazd
alergAnd din instinct, reuqeqte si ajungd in ultimul moment intr-un cirridor semiluminat, Probabil aproape de poarta celeilalte vieli 9i
capdti
Simt aceasti beatitudine, simt cum imi spun, gi vd
mE cuprinde frica gi
infinitului, labirintul este figurat adesea pritrtr-o spirali, sugestie a nelimitelor qi a mdcindrii. i; Unif.,
neofitului, care duPd iniliere
Antim gi Melania urcd spre cer pe o
EawiiBcu o accePtl greu,
de viu acolo, in cripta aceea din inima muntelui, in camera aceea obscurd, flr[ ugi gi fdrd ferestre.
pune intrebdri ;i este atent la , Sernnele destinului. Emblemd a
viata, moartea Poate fi un labirint pentru cel nePreg5tit, deqi rolul ei principal este cel de Poarti sPre o noud via15. Gavrilescu, imPins de
inseamnd PdrtUqg-&rnU{5!-3 ..-.-----..--
._
existen[a. cu un labirint distructiv, el se simte digerat in burta unei 'balene, din care reu$e$te sd ias5, cdci igi ia in seamd presimlirile, igi
afirmd in TIR cd ritualurile
se
m4i po{l intoarce; ai rdmas ingropat
Shambala,
rddtrcind cu dies, care inseamnd zi sau lumind" (155). Eliade dezvolt?i
un sPa{iu eliberat
de care ajung cei inteleP,ti;
timp gi in libertatea absoluti reprezintii un
asocialia, ardtdnd cd in sPaliul mesopotamian, cuvAntul dingir desemneazd gi luminozitatea qi
dat al fiinlei, fine de condi{ia umand gi ea trebuie cuceritl ca toate libertisle cdqtigate de om de-a lungul istoriei. Pandele, Niculiha 9i
Serdaru
(din 19 t.) leuqesc sd
dobAndeascd libertatea, Pdstrdnd totodatd legdtura cu'realitatea (cu Eusebiu). Despre libertate vorbegte
qi nuvela La umbra-.., in
Eliade avanseazd ideea cd spa[iul lumea viitoare, a celor salvagi; Pentru cei care rdtdcesc drumul sprb libertate nu mai existii o a doub 9ans5. ln
Incog., Eliade Pune Problema [berttr(ii individuale, ca disPonibilitate a fiin1ei de a fi fericiti oriunde gi oric0nd; cA;tigarea acestei stdri de libertate 9i de fericire face Posibild evadarea
chiar gi din lagdrul de
sfinfilor, extazul sau revelaliile
sanscrit6, care insemna a strdluci 9i zinfi a dat dYaus, dios, deivos sj drvus in latind (IIR). in filozofia
misticg; gi din perspectivi creqtin5, lumina este semn al dumne4eirii gi al inceputului, cdci I.ogosul inilial este asociat luminii. Sintetizdnd sensurile acestui simbol, aga cum
pe calea dumnezeirii;
eternitdlii reprezintd
I)' Lumina este matrice a lumii qi legltt[5 intre individ qi sinele sdu astral; Eliade exPune o legendi
,,epifanie luminoasd" (trvld cap.
tibetand despre faptul cd la inceput
oamenii se Perpetuau Prin lumind, clci aveau in ei lumina Pe care au
la
Buchenwald, unde un iniliat, precum Boddhisattva' moare carbonizat, dar liber, iar un martir cre$tin, bundoard Isus, igi va dove.di libertalea ,,scuiPdird in obraz pe comandantul lagdrului. (v. qi EVADARE)
fericirea divin6; cum remarcd Nae
Ionescu, ,,Dells
are
82
numeroase
pefeeliunea iniliald a lumii paradiziace. De asemenea, int6lnirea cu lumina pqate conferi
din ei s-a stins, iar Soarele 9i Luna
revgla{ie religioasd, poate dezvdlui
cI ii
aratd doar mai clar decAt
inainte lumea Spiritului, a sacrului, a libertdgii, intr-un cuvdnt existenta ca operl divind sau lumea
sanctificatd
prin
prezenla lui
Dumnezeu" (IvIAr 70). in romanul NS, descoperirea misterului este asociatd cu o
luminl verde (camera Sambi); camera luminattr reprezintd in tehnicile . yoghine un semn
favorabil, o cale
pregdtitoare
i:entru experienla salvdrii. Multe dintre personajele eliadegti percep existenfa lumii camuflate printr-o experienfd luminoasd; pe Gore (DouIsprezece...),il orbise lumina
;i ,,umblase in negtire, sd se uite pe unde calcd", de aceea nu in,telege trecerea dintr-o lume intr-alta. ta fel, Gavrilescu soarelui"
f5r[
(lra gg.) este lovit de lumind, ifi-anIilde- a pltrunde in universul miraculos de ta ,tigdnci. int6lnirea cu lumina ii este aproape fatald qi
au apdrut Pe cer. in filozofia indiand, lumina rePrezintii o cale
sacralitalea nedefiniti sau se poate intrupa intr-o divinitate tutelard.
el
misticd, un mod de anulare qi de dep5gire a lumii profane 9i de aceea este perceputl ca o luminozitate orbitoare, care distruge individul
Dar in toate cazurile, semnificalia
ins5, Gavrilescu este mort. $i
fiin1ei. in numeroase studii, Eliade
aceeaqi
in
credinfe, doctrine, traditii gi religii, Eliade consider[ cd existii o lumini care strdluce,ste at6t de puternic, incdt reduce la neant lumea inconjurdtoare; din altd perspectivd lumina poate transfigura lumea flrd a o aboli, ea poate dezvllui
fiin1ei certitudinea nemuririi; ea declangeazl sau favorizeazd o
lurnea normal5 qi nu mai Poate evolua in universul duratei 9i al
qi
apare transfigurat
pierdut-o cdnd s-a trezit in ei instinctul sexual; atunci Lumina
istoric; cel care se intAlne;te cu lumina pi se recunoa;te in ea dobinde;te , un mod de a fi transcendent, el este mort Pentru
LU}TN{A ..i Simbol ascensional, rePrezent6nd
calea indlltrrii, mintuirea
instrqi
cosmogonia este interPretat5 ca
'
luminoase; aureola, vdpaia, lumina reflectatd, fulgerul sau astrele care coboarl insofesc imaginea zeilor, a
zeul tutelar, iar rtrdiicina diY, din
indiand, lumina reprezintil divinitatea revelati, dar 9i o cale de eliberare, de cunoaqtere, cdci cei iniliali pot radia lumin6, pu deveni
care
observI cd divinitatea, eroul, desdvArgirea apar in contexte
luminii depinde de perceptia individualS, cdci fiecare om descoperd ,,ceea ce era pregdtit spiritual qi cultural sd descopere". Esenla simbolului este determinat?i
de consecinfele ,,oricare ar
fi
experienlei: integlarea ideologicd
ulterioarS, intdlnirea cu lumina produce o rupturd in existenfa subiectului, fie cd ii reveleazS, fie
rezistd impactului doar prin
rememorare; pentru lumea normalS
libertatea individuald
este
reprezentatl prin simbolul luminii. Ieronim Thanase, personaj din mai
multe scrieri ale lui Eliade, este introdus intr-un mister capital de cdtre Generdleasa, gi anume pe cdnd avea doar gase ani, el inva$ calea evaddrii diri realitate prin
arti
gi imaginar trlind o insolitd experien,ti: imersiunea in lumea
l ! I
oglinzii, unde o lumind misterioasd
ii
un intreg labirint
dezvdluie
(Unif.). Mai tdrziu, Ieronim
se
dedicd artei dramatice, Pentru a-i inv51a pe ceilalli calea evaddrii; in perioada comunistd el intemeiazd o
trupd de teatP exPerimental, a clrei intenlie era realizarea unui I
spectacol desPre
libertatea
individual6, desPre Proiectarea fiingei intr-un prezent etem (19
t'
in planul realitltii el realizeazd un film, o satird a
Incog.). {i
comunismului, cdre va deveni un mesaj pentru lumea liberd din
occident (19 L), iar in. Plan individual trdie;te o exPerienlE a ilumindrii, menitd s6-l salveze de. sub teioarea istoriei; c6nd casa copildriei sale va fi demolati, el se elibereazd de aceastd 'dram{, proiect6ndu-se intr-un univers luminatqi fericit ,,Nu simlise cdnd
aceleapi lumini, pretutindeni, ;i in
;i
secvenli: ,,Cineva [...]
cdnte,
ridica
trdie$te o experiengd de iluminare interioard, de la faza orbirii la cea
lumea cotidiand el reaPare total transformat, ca qi c6nd ar fi fost altcineva. Spectacolul ilustreazd inceputul, rsnovarea lumii Pritt
de cufundare qi pierdere intr-o ,,albd, suprafireasc[ incandes. cen15"; episodul sugereazl ;i trecerea in eternitate prin poarta moriii, aldturi de perechea sa astrald, Marina. Iegirea din lunie
haos
- intuneric, orgie qi camaval -, iar disparilia lui Elefterescu
este insolitii de o lumin5 albd, care revarstr euforie; Darie este orbit de
sintetizeazd aceast6 transformare a lumii, cdci et igi gEsise r-rn model in
o lumind de aur, apoi spune cl moartea sa este o lumintd mare (L).
zi,in
caP[t
spectacolului, cerdnd sd se facd
lumind; aici, lumina transfi gureazd lumea, marcheazd incePutul unei
reprezintd o infinitate de forme ale
84
.
noptile cu lund plini favorizeazd
hipnoza, visul revelat (ca in Nopf...). in $., lumina de lund reflex al al hipnozei ffifun garpelui; Dorina este fascinati de lumina rece, pi se viseazd pe malul unei ape lunare,iar mai tArziu, degi luna dispdruse de pe cer, odaia'ei
este ,,inmuiatd intr-o luminI vidjitS, lunard", inoculdndu'i personajului dorul de ducd.
MANUSCRIS Scriere secretii, conlindnd un mesaj capital, sau secretul insugi aI vieqii, manuscrisul, aqa dupd cum explicd Durand, poate fi echivalat cu Graalul, recipientul in care se afld inchis sdmburele cunoaqterii. Manuscrisul are un caracter ocult, deoarece conline ideea care nu a fost publicati, nu a intrat in istorie; el riprezintd qn univers inchis care pdstreazd un mister sacru. De
obicei, manuscrisul este redactat intr-un limbaj secret, sau confine Manuscrisul doctorului Zerlendi
Simbol al duratei (mens= mdsurd), al trecerii de la viagd la moarte, de aceea asociatil ferninitnfli gi prin ea
(IIR). Luna
a gdsit calea
libertdtii. Lumina are, cel' mai
etem, sustras mdsurii timpului.
bpuizat intrebdrile
qi-a
anun[d". iegirea
accidentalS din lumea profand, cdci
altceva dec0t anun[6 titlul. LUNA
apare rtlr cd personajele sale aspirl la prezentul
'noi ere in care Siddharta -9i
Uneori luna
deasupra
timpului Cfinerete..), iar Ieronim (Incog)
luminile,
unde Claudius' Pune
de
interioard a regizorului Ieronim' care infelege cd lumea Profand
I transformare definitivd; Dominic Matei, lovit de fulger in noaptea de inviere,intineregte gi se produce
fost o
devind nu luminii Buddha. ReaPrinderea Hamlet, restabileqte ordinea, cain
cristale,
lumina
'
Siddharta qi agtePta si
aur gi de pietre scumpe." (Incog.) Aceastl lumind'teYeleazd o lume
ea este
fi
Elefterescu disPdrusq. A doua
lumina, tot sclipitoare, car.e se rdsPdndea deasupra oragului, Prefdcdnd
camuflatd;'
rAdd. Parcd ar
cAnd se'reaPrind
mai 'Puternic5 mai
fldcdi
vetre de j[ratic", dintr-o aqezare uman[ aparfin6nd secolului al XV[I-lea gi unde ei asisti la o dramd consumatii cu dou[ sute de ani in urmtr. Lumina instantanee
orgie, din acelea Pe care le citeau pirinlii nogtri Prin romane. Unii strigau: Lumind! Sd se facd lumind!' (311). Deqi intunericul dureazd doar doud-trei minute,
inllpndu-se $\ Parc6 totodat6 ad0ncindu-se. Privea infrigurat
asemenea unor nesfdrqite
sI
felinarului ii conducEpe cei rdtdcili in'jungla bengalezd spre o altd lumind, tulbure, ,,reflexul unei
a voit sd
intensifice sPectacolul 9i s-a dus repedp sd stingd luhinile. Toli au incepirt s6 exclame, sI strige, sd
cerul se limPezise,
clddirile in' imense
lucrurile
frumoase gi in cele urite, ,in orice pati de igrasie Pe un Perete, in orice improgcdturd de noroi" (318). Lumina interioard transfigureazd lumea, sdu o ucide. in Incog., aPare la un moment dat urmdtoarea
incetase ploaia qi se ridicase negura
inecdcioasd
de cunoa$tere a lumii, ctrci ea ,ingdduie sI vadd lumina toti" (Eu-..); JI-!g[i*
adesea seflsul
ascunse
-
nEantizdrii
in
proza
lui Eliade pentru
(SOU1 ascunde o experienfd lncredibild si care se adreseazd doar unui iniliat, de aceea este scris in alfabet sanscrit, dar atrage aten[ia celui avizat printr-un citat
din Biblie. Dupd descifrarea acestui manuscris, nilratorul devine
i{l
singurul care cunoaqte secretul doctorului gi se va afla in imposibilitatea de a-gi dovedi
n
experienla, cdci biblioteca dispare,
I
iar posibilii martori ai lecturii sale
I u ti
{l
pfetind cd nuJ cunosc. Altl semnificalie au manuscrisele lui Bibicescu, din NS. Aici este vorba despre crealii literare trecute peste
granild, pentru a'fi salvate de teroarea comunist[. Manuscrisele
lr
poezii la Paris, unde nu va ajunge niciodati pentru cd va fi ucis in timp ce incerca sd .fug[ Peste granila comunistd; deqi fdrd
valoare litdrarS, versurile repre-
zinti mesajul unui adolescent cetre lumea liberd, iar fratelq care i,si dd
viafa pentru a duce acest mesaj
inlelege cd Pentru
Poetul muribund, acesta este unicul mod de eliberare.
unui actor care se credea inzestrat
cu talent literar sunt date in
plstrare lui $tefan Viziru, exilat in Franta, pentru cd aceste manuscrise
ar fi fost
oPerele de miine .ale neamului. Dar printre paginile lui Dan Bibicescu, $tefan glseqte un
fragment din jurnalul intim al marelui scriitot, Ciru Partenie, un fel de alter-ego, de dublu al lui $tefan. Citind acest manuscris, personajul are revelafia tuturor semnelor pe care destinul i le
MA$INA Nu doar un vehicul de trecere, ci 9i unul al lumii modeme, al vitezei, al normalidtii, la Eliade maqina apare
frecvent ca simbol
despre o luntre a lui Caron, desPre un vehicul care leagd lumea vie de
cea moarta; cdci Pentru Eliade moartea nu este o ruPturd decisiv5;
aceea,, evadarea din timPul istoric se poate face doar cu un
de
vehicul obi;nuit, semn
sale au fost anticiPate de cdtrb
al
continudrii drumului dincolo de moarte. in ziua nunlii, Serdaru 9i Niculina dispar, dar Niculina este zlritd intr-o camionetd veche, simbol al imersiunii ei in alt timp'
Partenie. Cum, Pulin duPd aceastd lectur6, $tefan moare, se inlelege cd manuscrisele se vor Pierde, vor intra in anonimat; ele nu mai Pot
folosi nimlnui, Pentru cd mesajul
ceea ce pregdtegte intoarcerea lui Pandele la experienta tinerelii lui (19 t-). Camioanele care dispar (in
scriitorului ii era' adresat in exclusivitate lui. $i in povestirea Fratele risiPitor apare tema manuscrisului ce trebuie trecut
fi
din
lumea normal6, dar nu este vorba
oferise gi in,telege cd toate acfiunile
peste giani{i Pentru a
al iqirii
IJ
umbr&-) Poart5 oamehi aleqi, pregdti{r Pentru o lume viitoare 9i ele intrd intr-un spatiu camuflat.
Publicat;
Vfltlmanu indePlines-te dorinfa
gtefan (NS)
fratelui s5u de a-i duce un caiet cu
86
a avut o
viziune
infdligdnd o maqind s,i o femeie, imagine care il va obseda Pdnd la sfArqitul vielii, c6nd va infelege cd
este
un semn al evaddiii
din
normalitate prin nunti gi moarte.In Nop[i..., un grup de neofili trtriesc o
Tpe-rTffioasd iegire din timpul lor, rltiicindu-se cu ma;ina in jungla bengalezI, dar a doua zi afTd cd maqina nu s-a migcat din fala casei.
Aceeaqi semnifica[ie o are 9i motocicleta lui Emanuel, anume de a-i aminti lui Vladimir calea de iegire din m{tard, diq' existenfa
mdcinatd de timp (Podul). Vehiculul simbolizeazd viteza, graba care stdpane$te omul in timpul trecerii sale Prin via{5. Toate personajele
lui Eliade se
grlbesJspre moarte; Adrian GCD) trliegte cu tealna de a nu intArzia la intAlnirea de la ora 430 - este int6lnirea cu ingerul Mortji; Antim qi Melania se grdbesc sd urce scara
spiralatd a infernal al vielii. Ileana (NS) se grlbe;te sd ajungd la concert, dar ma;ina se va prdbugi intr-o
iegirii din labirintul
Biserica Mdntuirii 9i ob$ne vindecarea gi intinerirea Theclei pentru cd aceasta este singura lui dorinti; credinga lui idolatrd este un dat al neamului s6u: el este un romAn ortodox, plecat in America
sd-gi caute norocul gi
care in bisericd nimereqte ?ntr-o zi intr-o
isi
regdseite rdddcinile, iar Dumnezeul purtatin ad6ncul fiinlei sale i se reveleazd. Un interesant comentariu asuPra acestei nuvele face N. Steinhardt, in Jurnalul fericiii (355-359); el o consider5' o mdrtuisire de credin$ ortodoxd gi romAneascd, pentru cd Dumitru, eroul acestei opere, mlrturiseqte
care
oicidentului valorile romAneqti
$i cre,stine, fdrd de care ,,orice culturd $i civilizatie se af15 in pericol de
moarteo'. Personajul
lui
Eliade
intruchipeazd puterea mdntuitoare a credin[ei: ,,Ce respinge Dumitru?
respinge marile descoperiri (ori
marile iluzii) ale occidentului: spiritul universal (Hegel! Noica!),
semiologia, zenul (asiatismul!
prdpastie etc.
Eliade insugi !), televiziunea, limba universald (Cioran! care nu concepe culturi exprimate in limbi
MAI{"ruR,E
periferice), Istoria, semantica gi sociologia (tot structuralismUl). $i cine e Dumitru? E romAnul din,
sufletului. Aga cum spune un personaj din Incog., orice tiP de
Sarmalia, le Paysan du Danube, omul simplu,fiul lui Mutter Natur!
Cale cregtind de salvare a m6ntuire presupune credinfa intr-un
m6ntuito.r. Dumitru (din
O
fotografie...) intrd din gregeald in
Nu numai at6t, e qi adevdratul intelectual, care nu cofrfundd ra{iunea cu prostia gi iultura cu
l'
unus
l
liber: E omul care crede in
fl
Dumnezeu gi in
il
nesofisticat gi neamdgit de pseudo-
I
gtiinle cti nume sonore, care in
Ll
miracole,
t
barul
l,
mdrturiseqte Logosul, intruParea lui Dumnezeu gi mdntuirea."
I h I
1
l l,
hemingwaYano-huxleYan
Sufletul romdnesc este inzestrat cu.
puterea de a traPsfigura lumea, ceea ce genereazd sentimentul
libertetii qi al intalnirii
cu o str. M., Dumnezeu. in nuvela Pe consumat stradd pe care s-au experienle caPitale devine un
simbol deformat al mdntuirii; strada MAntuleasa semnificd un univers de legendtr care se ridic[ pe nesimlite din strifundurile lumii
noi,
ci impotriva vielii. Mefistofel este tatdl tuturor piedicilof' (MA', 72).
Ca,
activitatea umanl;i de aceea existi
o
simpatie Intre Dumnezeu qi Mefisto, o legdturtr abia PercePtibild care face ca Fausf sd aibd un mesaj legat de ,,misteml identitilii contrariilor .si de cel al totalitilii". Eliade considerd c6'acest sens Pe
care Goethe
ci intr-o lume oPresivd 9i artificialI, fIrI congtiinla rtrdici-
il
dX simbolului in
st6nga
fruntii mele
se
de-a
intemeiazd pe memorie .,,cel care
ridicd pdnl la
Etie este cel care i$i aminte$te inceputul". Traducdndu-i pe
nori ro$cati pietrele
palatului.
StAnci cu muEchi putred gi gopArle fermecate coboard,spre voi. Nu vd teme[i, urcafi-le. Urca{i rsuiguri infierbdntate de cea din , urmd
in
curdnd intunericul se
de ,,langurile crucii", adic5 intelege
care pun la incePutul lumii androginitatea: binele qi rdul, Dumnezeu;i Satan. intr-o nuvele @u...) care amin. te$te vag de o scriere a lui Hugo,
nilor, mitul declangeazd haosul.
Eliade transpune confesiunea unui personaj care se autonumeqte -frul diavolului; el trdieqte intr-un palat
IyItrISTOFEL
populat de gaisPrezece PdPuqi, care reprezintd lumea sa' Pe care o poate transforma qi retrli ca in vis.
lngerul cdzut aPare la Eliade ca jumdate a binelui divin, dar 9i ca via negativa, Prelungire a lumii
Diavolul este aicl alb, sfint qi schimnic- gi PtoPdvddui.e;te
reale, dincolb de lumea cunoscuttl. Pornind de la Faust, Eliade
Apocalips,
impiedicd lucrurile sd se realizeze' Activitatea lui Mefistofel nu este indreptati impotriva lui Dumnezeu,
Pitagora vorbesc despre amintirile
vielilor personale, adicd de pe pozilia celor alegi, de aceea se depirtezd de g6ndirea miticd, dar ii plstreaza.gi
ii
continue esenta.
Memoria generalS cuprinde deopo-
trivS timput istoric gi
-
in relalia dintre istorie gi crrltur5, memoria ac{ioneazd dinspre eveni-
ment spre creafie, de MEMORIE ' Spaliul pur qi regenerativ al lumii, depozitul experienlelor esen{iale;
duPd
mirurile
dic6 a fiinlei. in
func[ie terapeuticl gi soteriologicd;
se intind cdmdrile SfAntului
se
reintoarcerii
se men{ioneazd
recupe-
rarea unui rnoment caracteristic
timpului originar. Memoria
pentru
hindugi. - salvai"ea
are
timpul
individual.
gata se piardd legdtura cu
oamenii sd urce in castelul sdu pentru ca ei sd se Poatd salva: ,,Adevdr, adevdr ProasPdt v[ grdiesc voutr. Nu vi temeli, cdci
aici
88
de ateea
rememoreze pentru a
Fiinfd" (MVM). Buddha' 9i
iegire; astfel, doctorul Zerlendi este
isPiteqte
este alternativa lumii,
cd Pentru GoethP, sPiritul care este ,,Mefistofel neag5, care Protesteazd, mai cu seamd care opre$te fluxul vie,tii qi
demonstreazd
sdl
eunoa$te adevdrul gi a participa la
labirint din care nu mai existd
de aceea reinvierea evenimentelor ce s-au petrecut la inceputul lumii reprezintd o obligativitate perio-
renunlarea la lume. Universul s5u
obligat
orgoliul libertdgii luciferice. in alti nuveld.J$.DlDulavantul defi ne;te acqst orgoliu ca pe o dezlEnguire a fo4elor obscure, ca pe un haos individual care aruncd fiinla intr-un
Shambala.
a gdndirii arhaice
despre un,,illud tempus,fabulos gi pleromatic, pe care omul este
Fiul diavolului trdie;te cu voluptate
studiile sate gtiinlificb prezintd o (zoroastrism, bogumilism, catari)
continuitate
va a$teme pentru totdeauna.* (135)
opera sa vine dintr-o trbaige indelungatd, cu rdddcini in mitutilg androginitdlii lumii. In
serie de credinge 9i mituri
pitagoreibi, Platon echivaleazd .anamnesi*vl cu memoria impersonald, surra amintirilor timpului, ,,in care suflotul contempld dlrect Ideile"; aceasta demonstreazd o
amiazd. Urcafi cdrdri pitite sub cremene.
ispita, renun{i la calea zeificlrii (doar cel ndscut din om poate deveni zeu) gi invag se se elibereze
comuniste. Poveqtile lui
FAramd deruteazl gi tulbur5, Pentru
spirit negator, stimuleaztr
Diavol. De-a dreapta gi
aceea
memoria culturalE este prizoniera istoriei; cAnd se.va elibera, omul va scdpa de labirint, dupd cum spune poetul din lCD, al cSrui ideal este
tocmai memoria cultural6; ins5, pentru el, amnezia devine o torturd intrucdt, deqi a uitat amdnuntele propriei existen[e, a rdmas cu impresia tulbure a unei intAlniri decisive, precum gi cu obsesia cd nu-qi mai gtie rostul in univers: uitase mesajul pb care trebuia s5-l transmitd omenirii. Un alt personaj.
v-.-
rdnitd qi se prdv5li." (197) Aceasti int6mplare exemPlar6, Petrecue la origini, se reediteazd imperfect in planul realitS$i (povestea despre iutu Moruzeqtilor), Pdnd cdnd Arghirei i se dd posibilitatea de a-qi
memoria destinului Personal; la un
moment dat, se gindeqte cd este vorba despre o imagine fugitivd din
trecut, sau desPre un ePisod citit
undeva. Aceastd ambiguitate a evenimentului ce-i anunli de faPt moartea devine o caracteristicd
generalS.
la
maniera romanticl 9i Personajele t/
\r
igi amintesc in.vis ceea ce au trlit la origini; in $., Dorina iqi viseazd
l'
nunta cu mirele-garPe, adicd mitul iubirii, a;a cum a fost el relinut de memoria generald (9i in sPecial in
il;
povestea desPre PsYch6 9i E'ros); ea
I I
I
vis sd se Arghirei, imaginea in recunoascl a fost care laPte, din frumoasa zile trei doar Pentru ci a mireasd a murit, ea interdiclia; incdlcat
este indemnatd in
adictr a fost blestemati
si trliascd
,,- Prive;te-o bine ;i-ai
sd infelegi
sub teroarea istoriei, in uitare qi in nefericire, Pdn[ c6nd igi va aminti:
cine este, vorbi din nou tdndrul' $i ea se oPri deodati, tremur6nd' Fata din tron i se Pdru atunci cunoscutd; qi ochii aceia larg deschigi 9i buzele
strdnse... -. Nu vezi ci e;ti
-
fiintd' muritoare (intruPatd din
pentrq toate exPerienfele :" vizeazd accesul la memona
!
Apocalips. cu un sens comun. Mesajul se Inainte de moarte se instaleazd impune fie prin repetari,, fie haosul: evenimentele trdite se printr-un con;xt **rin""rir, amestecd, sunt confuze, omul are iste transmis "f de. cineva sau se sentimentui cI ;i-a ratat destinul; reueleazi celor aleqi. Mesajul nu apoi igi amintegte esen,tialur $i pe are rolul de a indrepta istorii, de a aceastd rememorare se clddegte modifica mersul lumii, ci propune grqu
aminti Povestea originar6; in aceastd a-doua incercare,Dorina
fu
acolo?! exclamd biruitor tin5rul' Toate viorile t6cur6, oPrite, Parcd, la un semn nevlzut. O mare tdcere
laptele profan) nu mai gre$e;te' ea te mai Pronunle numele "uite qarpelui, adicd s5-l defineascd pin
iorme trec[toare qi cdqtigl asdel ilreptul la eternitate. Gavrilescu memoria G.a gg.) este surPrins de
p"^ilil8'
mai exact, de amdnunte iefulate: iubirea lui neimPlinitd pentru Hildegard. Aceasti recuPe:
rare a amintirilor ii di qansa uner mo4i personale. tn nuvela De str' lvl, memoria lui FdrAmI creeazd haos,
clci Povegtile Petrecute intr-un timp fabulos incitd la diferite
in lumea care se fdrd memorie' adicd violent, na$te totul transforme ndvdle$te mitul 9i de este miticd memoriA labirint; in contrazice ea acte, in nereprodus logiia realitilii. Hipermnezia lui Dominic Matei (din Tinerefe"') nu reprezinti numai o cale de salvare peisonald, ci 9i salvarea memoriei generale; Personajul trlie$te
interpretiri, iar
experienfa christic[ (moarte
adeseori.
aparilia gi evolugia fiinfei, o arcd ce sentin{e; maxime, adevaruri mari, va permite universului s6 renascd dar gi cuvinte aparent fSrd sens sau
clipe cu ochii cdscali, apoi gemu
aminteascd ceva desPre o maglna' pe care a selectat-o int6mpldtor din
Uneori, sciitorul recurge
tuturor informaliilor despre unanim cunoscute,
impietri sala. Dorina rdmase o
sd-gi $tefan, din NS, se strlduie;te
9t
inviere) 9i devine mdntuitorul lumii, resPectiv, un reciPient al
moartea fiecdmia; Gavrirescu (Ia o cale de salvare, adicx de eriberare aminre$re o povesrE-T0- din timpul profu",-* !C) -i;i ,i"firuf Tififfite cu sentimentul cd aceasta a Ariadnei, inaica iegirea din iabirint.
fost tragedia vieyii sale; dupd
o
existenfd mediocrd ;i resemnati, el igi amintegte un episod care i-ar fi putut schimba viatp ;i pe care il retrdiegte in moarte. De asemenea, v_ladimir (Podul) isi aduce aminte sa era sI joace Moara
Fiind foarte simplu, mesajul ispitegte la int.rpr.ta.i, tu complicarea lui, sau la citirea in
registrul vielii sociale
i,
nuvela lCD, pe care
I.
p.
Culianu o considerd arta poeticd a tui
Eliade(op.cit.,247),personajul
:e.*:"ir",u lui losafat, adicd sI gdseascl Adrian este'un p*, A* drumul spre libertatea absolutd, dar care are corytiinla "#.*., r"pirr"i cum via(a inseamnd uitare, el gi_a este purtdtorul unui mesaj "a "r ratat destinul gi abia c6nd pentru omenire, pe care i_"capital ult t, rnotociclistirl (semn al mo4ii sare) insd; el a compus canaru ,".r*it" . ii amintegte, el igi dr seama cE s-a unui cAntec pe care Leana il cantd rdt5cit. Amintirea de dinainte.de seara prin giaOinl publice ,i pri, moartb oferd gansa reintoarcerii la restaurante gi care *" *enir"u d" u paradisul inocula oamenilor o anume stare de .pierdut, reintegrarea in memoria universald. bearitudine, de fericire ii O" optimism. Atdt cdntecul, cdt gi , interpretarea lui refac un ritual MESAI r,r"*1ri" esenriard pentru un ilil?,fftr?l,ii: 3#Jii"i"T,,i destin sau pentru istoria mesajul este camuflat in
generald, muzica sa. Mesajul orfic, prin banalitate, faptur cr se adrese azd in prilrr
adicd in evenimente cotidiene, r6nd sufletului, de;teapti-rf"ru,n9u cuvinte, sintagme sau enunturi prin aceasta
li
9t
determin5
f
schimbarea conqtiinfei generale' Pentru cel iniliat, mesajul are 9i
alte sensuri, camuflate in anodinitate pi in farmecul trecdlor al unui cdntec lXutiresc, deoarece
povestea
lui Orfeu se
referl
totodati la cobor0rea 9i intoarcerea
din infern, conline, speranta
aqadar,
in traversarea mo4ii, in
ideea de moarte 9i inviere,ndzuin!5
flrd
de care omul nu Poate trdi;
Eliade exPlig[ in
nenumdrate
r6nduri cd sensul viegii este de
glsi o cale de credinla intr-o
a
transcendere,
via[[ dincolo
de
moarte, ln devenirea continud, in dobdndirea pardisului pierdut, sau doar visat. Tot mesaj capital este 9i cel transmis de maestrul Pandele,
din eternitate; in romanul 19 t, dupd evadarea din timP a scriitonrlui Pandele, secretarul s5u prim6gte un buchet de trandafiri'
insolit de un bilet semnat Pandele, cu Promisiunea de a se de
vedea curdnd; la Pu,tin timP duPd aceea, Eusebiu (secretarul), int0lnegte un student care ii face o
Pandele, Niculina 9i Laurian s-ar fi putut reteci in timp, prin intilnirea
cu acest mesager' care i se adreseazd in exclusivitate, el
inlelege cd maestrul a reuqit sI se elibereze de timPul istoric qi cd acest lucru este nu numai Posibil,
dar este un dat al fiinlei,-, condamnare. Pentru
o
oricihe
altcineva mesajirl rePrezintd un simplu subiect de examen, dar Eusebiu gtie cd ii este adresat, 'pentru cI studentul face aluzie la formula de desPdr,tire, folositi de P4ndele (Pe curhnd) 9i are o
(ii zimbeqte, ii face cu ochiul).'$i DaYan, din atitudine .cornplice
nuvela'omonimd este un mesager' dar unul care nu-gi pgate transmite megajul: ,,... Tragicd este moartea mea pentru c[ nu mi-am imPlinit misiunea. Un mesager care nu izbutegte sI transmitd mesajul! iout" am exagerat sPunind cd e tragicd. Aq sPune cd e vorba despre o moarte tragi-comicd' O
tragi-comedie a erorilor . qi confuziilor..." (286) DaYan are rolul de a Pregdti aParilia unui
mdrturisire stranie: ,,BdgI mAna in buzunar gi scoase o foaie de caiet' - Trebuie sd traduc 9i sd exPlic un text. Doar cdteva ProPozi,tii' Dar
mesager imPortant; el continu[ teoria einsteiniand, dar at6t cat sd deschidd o u95 sPre ecua{ia ultim6, fdr[ a face demonstralia ProPriu-
'cum sd le exPlic? Libertatea
zisd. Cele mai multe Personaje descoperX un mesaj in sensul spectacolului teatral; orice ritual riprezinti un joc fdrl incePut 9i sfhrgit, o Proiec{ie a lumii ce se
absolutd, asta sd zicem, inteleg'
Dar mai deParte? Nous sommes condamnds i ta tibertil be vrea si spunl asta?" (241) Dacd Pdnd atunci Eusebiu se gdndise cd 92
acest ventionall, ba chiar stupidd motiv un joc poate deveni jenantn pentru lumea normald. Donqi primejdios, cdci propune o euijote se elibereazd de teama de structurd arhetipald pentru care moarte pentru cd jocul siu il jucdtorul nu este pregdtit, sau, cum situeazd ?n pr.a.|*u ,noaii, if spune Ieronim (in Incog.), cel determinl sd trdiascl sentimentul c,ruia i se reveleazl mesajul unui. morfii, cdci aventura * u.ru mit ,,ori iqi urmeazd modelul, cu autentic primejdioash."ri" El ;;; riscurile pe care Ie implicd, ori ii urmeazd mooelut naefitai", rezisGi, gi arunci e srrivirr" (3r2) "u.urui.*rri .trriegte destinul reconstruiegte continuu. Din
Calea justd este de a urma mesajul, rdticitor cu aceeapi credinli ca gi gare totdeauna implicr o intoarcere parsifal atunci cani pune intrebarea
,:g.iCrri Mesajulpentru.romAni(in justI. De aceea mesajU
sr-gi pund intrebdri in legdturl cu salvarea' adicd de a nu renunfa ra jocul donquijotesc. Discut6nd semnifica,tia lui parsifal, I. p. Culianu,' aminte$te ci Nichifor ' Pelerina) este de a nu inceta
f"nt-
romdni este ,,Fericili cei saraci cu duhul,..*, pentru cd Eliade crede in
revitali.zarea spaliului romAnesc, prin darul nativ, de reintoarcere la origini, acolo unde se afld putereai intreuarii necesare;
iiipurr"
crainic a creat (in r9z4) o alegorie intreb5ri despre mdntuire, ""r "u." i"rp." de mare popularitate in cultura salvare, eliberat de sensul istoriei si romdnd, care esre posibil sd fi din inchisoarl" i,.orri"pr"irr,
.
constituit un punct de pomire pentru este capabil sd regenereze urfversul. Eliade, anume cd Parsifal reprezinti Mesajul se una pretutindeni,
Romdnia Ia rlbcruce de drumuri, intre,,occidentalizarea simbolizatd de grddinile vrdjitorului Klingsor gi spiritualitatea tradipionald, simb2liza,:d'
de forrdreala Sfanturui
camuhat
in
faptele efemere, in
cuvintele obi;nuite, pentru'
ca
insugi sensul rumii este acela de a cuprinde simbolurile devenirii. ale inceputurtii 9i sfdrgiturui i;;.;r."
pe amdnunr al'existenlei. oi"-u""r, cu Don euijote, iar motiv, de cele -ui *uft" o"Jl naivitatea lui de a intreba unde este mesagerul nu este congtient de rolul Graalul, intr-un moment in care . sdu, sau nici nu gtie cj are un rol. Graal." (215) Eliade ir compard
Pals]fat
.
lumea se preocupa de boala Regelui
Pescar, presupune o anulare a .. ridicolului prin puterea nativd de a
MEIAFZICA
se juca serios, de a atinge, Fdrd sd fie un simbol metafrzica pe cale necon- genereazi o sferd, largd de
grandoarea
93
s
semnificafii Ei, este o cale de cunoa$tere a lumii dinlduntrul ei, prin surprinderea secretului viefii; este vorba desPre un tiP de cunoa$tere revelatoare, favorizat2i
de neliniqte gi de emo[ie.
Nae Ionescu defineqte actul cunoaqterii
metafizice printr-o analogie foarte simpltr gi explicitd: ,,Dacd,de Pildd,
intr-un ceai torn rom, eu ;tiu aproximativ ce gust va avea acea biutur[; acela care nu giie insd cI am tumat rom, nu va Putea $ti decat
dupd ce a gustat. Vasdzic[, Pentru ca o cunos,tin(i si fie qtiinlific[' ea trebuie sI fie exPerimentatd,
trebuie sd bei intAi ceaiul 9i
Pe
urmd sd spui ce gust are. Eu insd, care am pus rom nu mai am nevoie
sd beau ca sd qtiu ce gust are,
pentru cd eu sunt induntrul
evenimentului, eu sunt acela care l-a provocat" (oP. cit.,53). in cartea de fa(i, am cuPrins o seriC de simboluri care dezvolti sensuri
in sfera metafizicii;
sunt incercdri de ddrdmare a sistemului unanim accePtat;
cdutare
metanoia insearnn5,,conversiunea,
(adic5 cea
rSsturnarea
evadeazd,
valorilor" (MA 100), adicl haos, care insd dd unora (celor iniliagi) posibilitatea de a se reclddi,fdrl a mai a$tePta Crealia generald. Aceastd categorie
privilegiati a trdit deja gocul care
dd un mod de gdndire care
sfideaz[ logica sau sistemul de ralionamente tradilionale. Arta, ritualul, jocul irnpun prin simulare atdt 'o imagine rtrva9itd a lumii cunoscute, .cAt 9i rezistenfa individului in fala Procesului de disolufie, deoarece ele oferd in ordine virtuald o infinitate de variante salvatoare.,Pandele (19 L) scrie o piestr de teatru care incePe cu sfArgitul gi iqi cornenteazd intenfiile asfel: ,,... cititorul trebuie $ocat; indignat. Numai duPd aceea
loc metanoia, cum spune Niculina, rEsturnarea,
poate avea
trezirea, reintegtarea' Cred cd ai inleles cd in acest haos bogat in virtualitdli, anumili indivizi se pot
evadare,
oigine, iubire, nuntd, mire
il
Pe
q.a-
presupun cunoa$tere prin rpvelare, pregtiin{5, situalii metanormale.
realiza, chiar acum, Pe loc, in mijlocul descomPunerii generale; ei nu sunt obligali, ca tofi ceilal[i,
sI
METAT.IOIA
agtepte o
noul Crealie Pentru ca
sd-gi poati reglsi plenitudinea.,."
Noliune prin care Eliade defineqte o experien{a paradoxalS, cdnd toate convenienlele sunt ruPte, iar noua
MIRE Vorbind despre existen.la mistici, Nae Ionescu identificl trei cdi de
ordine acceptatd; asffel paradoxul de a muri ;i a rena;te, androginitatea ca imagine a Perfecfiunii
g4
a absolutului:
transcenemanentistd
dentald., cre;tind
;i a pelerinului
in finuturi alese,
mirelui nistic
;i
cea
a
care Cea,a
sfilntului,
, care crede cd il are pe Dumnezeu
in
sine qi de aceea este ameninfat de
pdcatul orgoliului) 9i opteazd, pentru calea cre,stinl, a mirelui care crede in taina iubirii gi a nunlii (op. cit., 164-182). Eliade creeaztr in proza,sa acest tip de evadare: majoritatea personajelor scapd din
labirintul infernal,
prelungind
ipostaza de mire, pentru cd aceastll ipostazd inseamnl pregltire pentru
intdlnirea cu Dumnezeu. in romanul NS, toate semnele destinului se indreaptd c6tre un
prototip desprins. de existenta
profand: $tefan se izoleazl intr-o camerE de hotel, este preocupat de
problema timpului gi
a
cert legat de vreuna; familia ii
moare intr-un accident gi atunci iqi cautti mireasa spirituald, aldturi de
lui viafI
agteaptii
o
strd.ind,
$tefan Viziru, simte imboldul de a picta gi, de;i nu are talent, are intuilia eliberdiii gi presentimentul crealiei in timp ce mdzgdlegte o peyd, in singurltatea absoluti a unel camere secrete. Ipostaza de mire inseamnd pregdtire pentru misterul crea{iei, pentru nunta care anuleazi existenfa de p6nd atunci gi conline germenele altei stiri ae a d.
MOARTE Pentru Eliade. moartea reprezintit o
poaftd de trecere spre altii stare a fiinlei gi un drurn ,spre ,,marea
se
timpului normat.'nesi Biaae nu
adicd pentru a imita destinul lui Christos; iubirea lui stranie pentru
vorbegte despre rai 9i iad
in
sens
cre;tin, viziunea sa nu ilustrerizd
Ileana Sideri face parte din destinul sdu, cdci int6lnirea cu ea e anunlatd de o previziune,gi este asociatd cu imaginea maginii, simbol al trecerii
moarte; Ileana este
el
iluminare" - ie$ire din labirintul infernal al istoriei opresive si al
pregdte;te pentru taina nunlii,
in
nunteajscd,
pregltindu-se continuu pentru taina nunlii. Dorind s{ creeze, fdrl a avea inc5 sensul creafiei, personajul eliadesc face din viati o ini[iere in taina ultiml a fiinfei;
evaddrii,
este indrdgostit de doud femei in acela;i timp, flrd a se sim{i in mod
care vd muri; intreaga
ursit5; de aceea, el respinge o leglturi telurice gi aspird neldmurit spre o fuziune, spre nunta in cer. Antim (din Unif.) este logodit de mai multe ori, dar nehotdrdt sI
totalmente nici gAndirea indianl, la care face principalele trimiteri. ln studiile sale asupra religiilor lumii, el face de multe ori observatia cd
a lumii
omenirea se intoarce periojic ta structurile arhaice si de aceea
crdi asd, mire.asa agteptatd, perechea
95
,l I
,t
1
lumea modernd imPdrttrqeqte' Pe iang t"Pt"rentarea cregtind' 9i .o"i*tu intr-o lume eliberatd de
duce armoniei originare; Culianu ar5tind mai OePurt" a"easti idee'
it utri*ele decenii ale erei "a noastre omenirea qi-a schimbat de viziunea fag de moarte: dincolo
judecaa de aPoi' pedeapsatqi rdsplata'r Conceplia
ea nu se r.nai afld
iui giua" vine in bunl Parte din
tultur6, dar 9i din intuilia originilor, cdci in creafia sa
art[tice ei rccreeazdcal mai adesea
mfolitSe'
Prezentind interpretarea
lui
Dan
Botta asuPra baladei Miori!1,
.
Eliade reline ideea
nunfu rddlcinile pdstorului cu moartea 9i
*i,i""
ale acestei nletafore: "Ca
toate pdrtile deodatii, gi inlelese, dar fdrd sd simti, cd se cufund5, pierzdndu-se intr-o albtr, suprafi-
-* Iransforml un eveniment nefericit
reintoarcerea la abisul teminizat gi etern coincide cu o nagtere
reascd incadescenli" (318). Este
gureazd moartea in .nitntd misticd'
fost aine s,i rdu,in care Pdcatul a anulai, o lume similard inceputului'
metafora morlii
timpuriu; Plstorul iqi tfansfl;
o tain5, cea a fuziondrii spiritului cu materia, anuleazd limitele fiinfei, iar cobordrea la origini,
exemplard, venit[ din creqtinismul
in
exalti intreaga sa oPerd, Dan Botta
intr-o taind, intr-un
un sens sacramental, adic[ imPune
absirdulai insuPi (MA'
este
subliniat de metafora nuntemoarte, Pentru cd ea conoteazl
sensul atmonizdrii contrariilor' sugestie conferit{ qi de cuPlul astral (soare-lund), care nu reprezinti doar o obsesie rom6in neasca, ci o aspiralie universald; neofitul tantrice' tetrnlii
-omite
irl"p" prin cosmicizarea filn1ei sate; el se strdduieqte si unifice
luna, reface in slne 9i Pe cont ProPnio, unitatea Primordial5'
soarele
;i
de dinainte de Crealie' anume resoarbe toate fortele cosmice irn, :a+1. Simbolistica nunlii toureiui cu luna exPrim[ setea anulare
a dualismelor' a
reintoai,rceri
fragmentare
etnic nu se indoieqte de thracismul Zalmoxis 9i Orfeu, al rom0nilor, 9i
9i a
antinomiitor esenliale qi
'
de.
etemet
existenlelot
(TIR' 180)'
,"pi"rinta ijn simbol al
-
Nunta fuziunii
masculinul
femininul -, con$ne Promisiunea
cel unei crealii, a unui nou'univers' nendscut. Asocierea nunti-moarte' ilustreazl gi int6lnirea dintre fiin![ gi nefiin1i, dintre efemer 9i elem'
AProaPe toate Personajele
conchide cd
a vie[ii" 9i rnit se bucurd de o mare romini' fopularitate PrintreexPerienf5 o intrucat exPrimd
apdrare
caP'!I[)'
Caracterul iniliatic al baladei
ln moartea nuPtiald,W care o Pune sensul in mo4ii .uro*.o nostalgia ii.u.i" al termenului' cdci poetul
plstorul stau dnul l6ng[ altul in 'unir"rrrrt sIu de valori" (MA' 2!43). La aceast[ idee' Eliade C' uOu,",ea gi aPrecierea lui Miorila',PerPetueaz5 braitliu' cd de m"moria gesturilor originare
mistet
HiaOe
acest
iqi
in gdsesc Perechea ':t
moarte, c5ci nuntirea in momentul de trecerl spre eternitate deschide
96
proiectatd,
Moartea
cu indl;area ins5gi.
e mireasa
absolutS,
crdiasa lumii, cdci esenla vielii este feminin[] Antim (Unif.) a$teapt?i intreaga vipld o l.ogodnicd ce va veni in clipa mo4ii; ea se numegte inilial Melania. (cea neagrd), iar
apoi, devine Laetitia (veselie) qi il conduce pe Antim spre lumea lui Orfeu, eliberatd de zgomote,
dincolo de sala de concert, la originile sale, adicd la intAlnirea cu Generdleasa. Ieronim (Incog.) trdiegte gi el sentimentul sfar$itului ca pe o reg5sire a perechii uitate; percepe haosul ce se instaleazd in lume o datd cu demolarea casei
sale, care inseamnd instalarea comunismului pi uciderea lumii interbelice; el std pe trotuar, in ploaie, gi privegte cum casa este distrusd, iar gdndul cd se poate elibera de teroarea istoriei face ca
s[ fie inundat de o nefireapcd incandescenyi de gheald gi, degi orbit de lumind, nu clipeste ;i nu se sperie pentru cI inlelege cd
intreg oragul
dincolo de. formd gi de duratd, existl spiritul nesfdrgit qi fericirea: ,,Inima incepu sd i se bati tot mai repede, apoi, pe nea$teptate, se opri, qi in acea clipd il asurzi un trdsnet nesfdrqit, izbucnit parcd din
momentul
in
t0ndrd
gata de marele drum,
9i
care apare Marina,
amintindu-i cd i-a promis sd-l ,regdseascd. Le4na gi Adrian sunt logodnici de-a pururi, dar Adrian devine periodic amnezic, cdci fiecare perioadd de anamnezd, inseamnd regenerare; el penduleazd intre memoria etemd.gi cea limitatii, este Orfeu, condamnat sd urce qi sd coboare GCPI. Leana gi Adrian sunt pregdtifl pentm nunta final5, adicd ini1ia1i, gi de aceea o am6ni; au descoperit drumul
eliberdrii de sub
opresiunea
timpului profan gi sunt mereu tineri qi logodili. Rolul lor este de a face legltura intre om gi etemitatea de dincolo de fiin15 (Incog.). Pandetre (19 t") refszd, ini[ial chemarea
Euridicei, adicd moartea prin refacerea unitSlii primordiale; el
descoperd evadarea
prin compunerea triadei desdvdrgite (Tatdl, Fiul gi Sophia), deoarece gi-a inlocuit moartea personal5
printr-un proces de amnezieanamnezd. RidicAndu-se deasupra paradoxului esential (moartenlntA, coincidenti a dppositorum),
el inlelege cd fiinla
este
condamnatd la libertate absolutd,
numai cd trebuie sd-gi aleagd drumul spre ea incd din timpul
i JI
l,
.
I
,!
vielii. Fiind scriitor,
Pandele
sdvdrqeqte inconqtient un ritual, imitd gestul creator al divinitdlii 9i
de aceea e caPabil sd sensul
Trinit{ii
gdseascd
creqtine. Pentru
majoritatea oamenilor, moartea presupune anularea contrariilor, existenla in libertate gi constrdngere totodati, cdci Poarta mortji este precedatii de un labirint din
care doar cei Pregdti{i Pot ieqi
imediat. Misterul mo4ii
este
asociat cu o nunt5,Pentru cd nunta
ilustreazd cel mai bine actul mistic
(adicd .iubire, devenire ;i teocentrum,duPd cum exPlicd Nae Ionescu), dar,sugereazl tot la fel de bine eliberarea sinelui 9i aPoi
in celdlalr; imaginea fi labirintul, care este un sPafiu infinit 9i de eternl rdtdcire; dar 9i unul al
limitarea lui
o culturd. Analfabete." (21) Moartea sa inseamnd, in primul rdnd, anularea acestui
Fdrd nici
sentiment al mediocritSfli;
el
este
condamnat sd-qi trliascd in labirintul intunecat toate dorinfele ratate, apoi
i se va deschide
Poarta
mo4ii. De aceea, Pentru el moartea este mai intAi o atingere, aPoi un
fior gi in cele din
urmd
constrilngere. Initial, el se simte atins de ariPa mo4ii:,,cineva, ceva, o fiinld sau obiect, cu neputinti de
precizat, il atinse Pe fa!5' Pe umeri...", aPoi este cuPrins de
fiorul mor{ii, de ,,o
adiere
nea$teptati",,,ceva care nu semdnd
cu nimic cunoscut, qi o
cliPd rdmase incremenit, simfind cum i
se rlcegte sudoarea Pe gira spindrii." CXnd ajunge in
acestui paradox poate
apropierea unei feiestre, este tras de o forgi necunoscutd' ,,legat 9i impins intr-un sac". Pentru Gavrilescu, moartea nu inseamnl lumind, el i;i gdseqte mireasa (Pe
cdutirii stimulative, din care totuqi
existd iegire. Gavrilescu, un muzician ratat, care a trdit cu sentimentul inutilitilii, considerdndu-se pedePsit sd nu se realizeze pentru pdcatelg 1ul, igi PercePe 9i moartea ca Pe o ratare; Pentru el jocul celor trei fete este o glumd la care nu se Preteazd Pentru c5, degi profocolar, in addncul sufletului le disprefuie$te: ,,Cine m-a Pus sd-mi pun mintea cu niqte coPile? izbucni
Hildegard), dar Pornesc sPre pddure, adicd sPre labirint, in care este condamnat sd-qi trdiascb iubirea ratatd, sd simtd aripa, fiorul qi necru{area mo4ii 9i abia duPd aceea sd ajungd la fereastra luminatS, adicd la imPlinirea armoniei Prin nunta mioriticS' Povestea sa ilustreazd frica normal5 de moarte; Pentru cei
deodatd, cuPrins brusc de furie' Pardon! Am sPus coPile din
etiberafi de acest sentiment, adicd pentru cei Pregdtigi, moartea
gentilete. Voi sunteli altceva. $ti1i voi bine ce sunteti. Sunteli tigdnci.
98
inseamnd iegire in lumind. Darie (din t) percepe moartea ca pe o trdire familiarS: ,,E ca o lumind mare. E ca in strada Toamnei..." $i Stefan (NS) se pregdteste pentru moarte $i i$i trlie$te clipa ie;irii ca pe o fuziune spiritualS cu Ileana, mireasa sa. Toli cei nechemali de
mister mor dacd il tulburd, iar moartea lor presupune rdtiicire; in SDH, toli cei care incearcd sd # ' descrfieze manuscrisele secrete ale
doctorului Zerlerl,di dispar in acidente stupide, cdci, ca gi Gavrilescu,4ici ei nu sunt preg5titi pentru taina capitald. Intimitatea mo4ii poate constitui'un mod de . iniliere; Andronic ($.) se salveazd miraculos de la inec, ceea ce ii di putinfa de a se intoarce la originile
reprezint5 fo4a nendscutd inci, iralionalS a naturii (IsL crcd. III, 238).
in romanul 19 t apare un personaj care practicd un itual al tdceii, goferul care face legdtura dintre lumea normald (casalui Pandele) gi cea
iniliati (din
tabdra lui leronim).
El
se vindecS, refuzdnd str mai ia parte la desfdgurarea istoricd (este vorba despre un important personaj
politic al sistemului comunist).
in altd nuvel5 creeazd
tlcerii:
o
(Omul...), Eliade
interesantd parabolS a
este, vorba despre un
personaj care se hotiirdgte
sI
tacd
pentru ca nimeni str nu-i poatd cunoa$te
aurul dinl5untrul lui,
,,voia si se pdtrundd in sine, sd se pipdie ca un frate, sd se mdngdie qi
fiingei sale gi de a retrdi taina nun[ii
sd se
ratate.
batjocoritor ca gn zdmbe(' (123).
ascundS
de
ceilalli,
El se izoleazd de lume, trdieqte MUT,MUTENIE Simbol al evaddrii din durat5, tticerea reprezintd o cale de iniliere,
o
incercare asceticd, ilustrAnd la via{5 gi la ispita exteriorizdrii; in dansul cdlugarilor existd un personaj
ca
un sihastru, chinuindu-gi libertatea interioar5, apoi incepe sd zimis-
leascd fdpturi ale gAndului; cutreierd cet51i, risipind pretu-
tindeni crealii ale g0ndului, iegite
renuntarea pa4ialS
din tdcerea sa; ajunge un Dumnezeu negtiut gi uneori izgonit cu pietre. in cetatea regelui orb,
numit Mutul, care moare gi renagte; el intruchipeazd fo\a virild, viala care reincepe o dat?i cu venirea primdverii, degi toli cdlugarii sunt
renunld
legali de un jurdm6nt al tlcerii, numai Mutul nu poate vorbi gi incearcl s-o facd pentru cd el
la ticere, cdci in el
se
treze$te iubirea pentru frumoasa domnild, gi ea o inifiaH in lumea gdndului; omul care a voit sd tacdii reveleazd regelui universul, mintii sale gi intreaga cetate va avea acces la aceastd lume, in afarl de doctor,
t, I
s-au
vorbeascd celor din jur; aceeagi viziune apare gi in DCh: in visul lui Egor, lumea mortilor nu oferd posibilitatea comunicdrii decdt cu cei cunosculi (bundoarS, Prejan,
ruin5,
care incearcd sd-l avertizeze asupra
din care n-a mai rdmas decAt chilia lui, transformatd in muzeu gi in
primejdiei), restul este ticere qi rltticire prin incdperi de bal sau pe
pe care se hotilrd;te s6-l ductr in catedrala in care el a cunoscut ,,durerea grea de volupt5[i a
ticerii". La intoarcere, nimic mai este ca inainte, oamenii schimbat, catedrala este
o
nu
coridorul intunecos la capdtul c[ruia il a$eapd strigoiul,
care se afld cugti cu robi, croili duptr nllucirile sale; lndurerat de efectul propriei crealii, omul moare, iar doctorul care
NA$TERE
Simbol al devenirii, alternAnd cu
moartea, nagterea anun,ti
o schimbare, un moment al evolufie,i,
jalnicl a creafiei divine;
lumea tiicerii devine inutild cdnd omul
o
vrea s-o implrti;eascd. Aici este vorba despre simbolul sf6ntului,
Nagterea contine germenele mortji, sau dorinla devenirii gi o datd cu
ameninfat de orgoliul perfecfiondrii vielii interioare, incapabil de iubire profan[ gi blocat ln
.
propriul univers.
Tlcerea este gi un semn
al
originilor, de aceea ritualul tiicerii reprezintl qi o cale de intoarcere,
I I I
'
de traversare a haosului gi de rena$tere; in Pe str. M., Fdrame creeazd, dezechilibrul lumii prin poveqtile pe care le spune, apoi intrd lntr-o perioadd de tdcere,
ea, dorul eternei reintoarceri la origini. in Crealiunea vedicd, prima emanalie a spiritului a fost kZma (dorinta); in Teogonia lui Hesiod, Eros se nagte printre ultimii zei, fdcAnd legdtura cu lumea teluricd. Orice na;tere este
esenfial al tuturor religiilor pdg6ne; cregtinismul respinge aceastd idee,
refuzdnd participarea la haos. Tdcerea este ;i un imperativ al nefiinlei; in romanul $., Dorina p5trunde intr-o lume de vis, la un
ii
a fiinlei generale.
insolitd de dorinla devenirii, de chemarea ordinii originare, cdci acesta este rostul fiinfei, ca reflex al impulsului primordial. Regenerarea periodicd a universului reprezintd principiul
refuzdnd chiar conversaliile conven{ionale; el igi camufl eazd. fica,
bal fastuos, unde
renovare
clci invierea lui Christos se produce
in istorie,'in
vremea lui
Pilat din Pont, qi este,
deci, ireversibild: exclude intoarcerea in
este interzis sd
100
prin
aceasta
creqtinismul depdgegte religiile primitive (NM).
In multe credinge gi religii, destinul omului este marcat de mai multe nagteri si transformdri; Eliade are o
nuveld (Eu...) in care vorbegte despre trei momente ale devenirii:
,,Un om se poate na;te de dou5 sau
de trei ori. Pentru intAia oard se na$te din pdcat, pentru pdcat.
il insolea il
crede nebun. Prin tiicere, g6ndul este favorizat, dar crea[ia gdndului uman nu reprezintii dec6t o copie
illo tempre, moartea gi rena.sterea
periodicd gi
Camea infloregte in omul cdmii gi el toate le mdsoard cu carne. A doua oartr, se na;te omul din duh gi pentru duh. Cutreierd in vdzduhuri
inalp trupul. Nu v-a niciodati minunea
ftrI
s5-si
inspdim6ntat
aceasta? Atunci
sI nu vd inspdimAnte nici minunea pe care v-o descoplr in ceasul acesta de. seard.
A
treia naqtere a
omului e de Ia Diavol
;i
pentru
Diavol. Silili-vd sI in{elegefi: omul, dacl vrea - qi dacd vrea 9i Diavolul
-, poate sd-gi fdureascd El lumea." (138) Personajul din aceastl naragiune s-a ndscut a treia oard si
el st?ip6nqte o lume de pdpuqi, in care trdie;te infinitele ipostaze ale ispitirii, de la seduc.tia amoroasd Ia cea a mo4ii, fdrd putin(a de a muri.
h
palatul Diavolului se na$te o
lume fdrd lumind gi f5rd via,ti, un camaval inchis,
in
NOROC /NENOROC Semn al destinului efemer, dai al
so4ii, norocul expriml gi implinir6a ursitei. $dineanu spune cd
acest cuv0nt are in limbile slave sensul de menirc gi ursird, iar ?n lituanianl insearnnd ceea ce s_a spus. Continudnd aceasti idee, R.
Vulclnescua afirmd cd ln
credinlele romdnilor, Norocul si Nenorocul sunt ,,executanti ai predestindrii",,,personificdri ale sentintei Destinului...
La Eliade, apare conceptul de nenoroc romdnesc, confonn tradiflei noastre culturale. ln NS,
un personaj spune: ,,Nu existii dec6t noroc. Nu trebuie sd ai nimic altceva decilt noroct. Cine n-are
noroc, mai bine sd nu se nascd, sau sd moard in fa;d, sd nu ctjnoascd
nimic... $tefan ridica ochii din covor si, fdrd sd-gi dea seama, zdmbi.[...] Dacd e a;a cum spui, neamul romdnesc ar fi fdcut mai bine sd nu se nascd, sd moard in fa;d. Tot neamul nastru 6 nearn fdrd noroc." (II,335) Constituind o obsesie pentru cultura romdnd (Eminescu, Goga), ideea nenoro-
cului romdnesc este asociatd in perioada interbelicl, ,si mai cu seamd de cdtre genera,tia lui Eliade,
care nu existl
cu potrivnicul destin istoric ce a
al singurdtiEii absolute, in care trdie$te
generat o culturd micd. in replicd la aceasti idee, Eliade recomandd
evolutie; este un univers un singur om cu iluzia cd el creatorul. (v. gi ORIGINE)
este
asumarea destinului, cdci ,,nu, trebuie sd ne fie fricd de destine
.
I
I
I
tragice gi de ntnoroc. Astea sunt condifiile prealabife ale geniului
de la inceput intr-b mie de ani, 9i vd
veli aminti. Tot ce vorbim
noi astizi,, intAmplat gi ce s-a toi acum, qi tot rdul pe care vi l-am f[cut, de toate acestea vd veli aminti, 9i o
nost{u creator.. Cel Pu{in nou5, celor de prin pdrfile astea, nu ni s-au pus la dispozilie alte condilii
ve[i lua de la incePut."
prealabile. $i atunci ce putem face?
(132)
Sd ne bucurdm cd le avem Pe acestea; ar fi putut sd fie mai rdu, ar fi putut sd ne fi fost ursitii nefiinfa,
impotriva nenorocului rominesc. existd amintirea originilor 9i
moartea. SI ne bucurdm, deci, cd le
sd-gi condamnali romdnii periodic, aminteascd trebuie sd moarf, qi sd renascl la nesfdrgit, sau cum sPune un alt personaj (din Pelerina), sd gd-
promisiunea unei
comori;
sI uite ;i
avem..." (Unif., 273) Asumarea sorlii presupune transfigurarea tragicului, in sens mioritic; Ieronim
(Unif.) sublimeazl realitalea prin intermediul jocului actoricesc; el spune: ,,m[ apdr cum Pot, mI aPdr
seascl Graalul gi sI nu le foloseascl la nimic. Aceastd existen(5 zadamicd nu este insd
jucilnd teatru, transformdnd obsesia gi nenorocul in
distructivl, lasd putinfa supravieluirii, datoritl harului inniscut de a
spectacol..." $i in alte opere Eliade sublimarea
nuvela'$anguile
cduta periodic o comoard ascunsS, iar cel care cautil igi Pune de faPt
ac,tiunea se petrece la sfdrqitul celui de-al doilea rdzboi, intr-un sat
intrebdri in legdturd cu destinul ;i cu sensul vielii qi Prin aceasta
vorbegte desPre nenorocului;
romdnesc
in
in
care
toli
locuitorii
r e gener eazd.
.
solstiliului de vard (Sancta Diana>
m5runt funclionar care
amdnunt. Leana, din lCD, este purtdtoarea unui mesaj secret,
alteori dezvdluind cu ostentatie modelul. Elefterescu (din Incog.) este un caute
libertatea interioard gi se brede o intrupare a lui Siddharta; numele lui sugereazS' camuflarea miste-
rului libertSlii 9i al salvdrii in banalitate, c5ci, prin rezonanla caragialian[, numele s5u evocd drama mediocrl, dar etimologic susline idealul personajului (in gr. eleutheia= Iibertate).TOt un nume aparent banal este qi Gavrilescu (I-a
lg.); atriburut ingerului Gavrit, fi vestitor, se desluge;te in final, c6nd personajul devine cel de a
aqteptat (de cdtre Hildegard). Un nume mitic, pentru care Eliade se pare cI are sldbiciune, este lleana,
Leana (NS,
MC, lCDy,
nume
asociat zei,tei Diana (Iana), spirit al pddurilor, dar gi paznic al po4ii; in romanul NS,.$tefan o intdlnegte pe
Ileana Sideri in noaptea a.
qautd o comoarS, ignorAnd pericolul gi istoria care avea sd vind. Locotenentul neam! von
po4ile cerului se deschid, iar ea devine semnul mo4ii sale, clci el moare aproape SAnziene, cdnd
NI,ME
in opera lui Eliade, numele personajelor nu este niciodatd
Balthasar, fiind Poet 9i ndscut in
Bucovina, inlelege aceastd atitudine in fala istoriei ostile:
ar
in circumstan{ele in care a intAlniro: la ie;irea dintr-o pldure, in noaptea de Sdnziene, in magina Ilenei. Eliade sugereazd gi alt sens al zeitAgi, anume lana, perechea lui Ianus cel cu doud fe[e, cdci Ileana
evoc[, rePeti, reia o exPerien!5; orice nume dd sens unui destin,
Sideri este mireasa gi totodatd personificarea mo4ii. tn folclorul romdnesc, numele zeilei Diana s_a pdstrat in numele s5rbdtorii
int6mpldtor, iar in ceea ce priveqte
toponimele, el Plstreazd aproaPe totdeauna denumiri reale, chiar dintre cele foarte cunoscute, cum
,,Afard de poeli nu vd inlelege nimeni. Cineva trebuie sd aibd
mdiar un dram de nenoroc ca s[ vI inteleagl. N-a[i avut noroc acum trei mii de ani,;i nici acum o mie de, ani, gi nici de data asta n-afi avut noroc. Dar v-ati amintit pi a$ luat-o deJa inceput. $i tot a;a o veli lua
universul
uneori ascunzdnd,
.
fi Bdneasa sau Batigtei. Numele indivi dual i ze azd, limiteazd, frxeazd in istorie, sau asPird la un ideal,
102
SAnziana),iar Eliade pdstrezl acest
amintind qi ea de zei,ta misterelor, Diana. Cel mai adesea, numele din
opera lui Eliade este ilustrativ, justificativ in mod explicit; inv5litorul Z,ahaia Fdrame @e str. Iff) sugereazl, prin chiar numele s5u ceea ce-a mai rdmas din lumea
veche gi adeviratd a strdzii MAntuleas.. in Unif., Antim este condus pe drumul mo4ii de cdtre Melania (in gr. cea neagri), apoi, dupd ce intrd in oglindd, observd cu stupoare ci era condus de Laetitia (in lat. frumusege, putere, veselie, rodni cie), adicl plenitudine. $tefan Viziru (NS) este destinar sd fie al
doilea in lumea sociald (vizir ajutorul sultanului), dupd Ciru Partenie (care chiar poartd numele marelui rege persan), dar in esen$,
el este cel care a inleles sensul vielii, deci cel incoronat (in gr. stephanos
= corgan4.
Acelagi
mecanism sematltic respectd ;i numele lui Laurian Serdaru. Un nume cu semnificafi speciale este Zissu, semn al ispitei distructive
(pentru Miticd
porumbache),
model inaccesibil pentru Vddastra si dublurl a realitigii pentru gtefan Viziru; in acest caz nu personajul conteazi,, ci doar numele, care trimite la o poveste consumati, cu alte semnificalii pentru fiecare
.T personaj,
ca gi mitul
Fascinanta
d-ni Zissu,
insugi.
profesoara
de pian a lui Vddastra, prima iubire a lui Ciru Partenie, devine, pentru mahalaua lui Porumbache, Zisuleasca, o croitoreasd care i-a
dus
la
pierzare pe Miticd
gi
toate denumirile reale, mitologizilnd un univers pe care il considerd centrul sdu.
cdpitanul Sideri; pentru $tefan, d-na
personaje, $tefan
stlp6negte integral povestea, revelati treptat, prin numeroase semne, la care el .a fost atent. Unele nume sunt livregti, osteirtativ sugestive, aga de pild6, Dominic
Matei, con{ine sugestia rolului s5u, de mesager al lumii de dupd de
evanghelist este completat cu unul pedant, care ii conferd sensul de creator al arcel, de ales gi salvator.
Tot numele cdutate sunt ;i Ieronim
;cest sens ;;,';l;:ili',r,* evocd;i #:': To: :::"':::I;d#;"';;:i#'",: mitul mioritic, sugereazd o do'd.r.*,;
NTJMRE La Eliade, apar o serie de numere simbolice, a clrbr semnificalie se pdstreazd in sfera mitului; cea mai bunl reprezentare existil_in La fi'gin care aproape toata
expHfrfr#
Gavrilescu este subliniattr -prin numere semnificative; el merge cu trarnvaiul de trei on pe siptimdnd,
numdr al tuturor ritualurilor gi aI hierofaniilor; totodatti, in tradilia
folcloricd, trei este gi semnul echilibrului, al perfecliunii, de aceea toate incercdrile sunt in numdr de trei; cifrl a creatjei,;apte anunfI regenerarea personajului dincolo de moarte, c5ci mireasa sa
se afl[ in a $aptea camerd.
ligdncile s-au stabilit in Bucure;ti de doudzeci pi unul de ani,adicd de
Thanase, sau Manole Antim. Uneori personajele igi schimbl numele, sdv#gind, congtient sau
Sapfe, semn al crealiei perfecte, cdci lui Gavrilescu i se dd
nu, qn ritual de camuflare. Orobete
ocazia renagterii.
este poreclit Dayan, Maria Daria Maria igi spune Maria da Maria, Zamfira este $i Marina etc. Schimbarea numelui reprezintil in tradiliile vechi romdnegti un mod de a-l feri pe individul urmdrit de duhuri rele sau de nenoroc. Aproape toatd opera lui Eliade
nou.,
dyar, amintind de fr.':#"f,:-111,11fl;lll#y?,TTl*11,: iaentinc;;; ;t.li il,i,Xtr,,lll IJI?fl:.";ia si llll,Xi;
prin nunu
pe
Zssu reprezintl o ispiti ratatl, el va cunoa$te o domnigoard Stela Zissu, care nu este decdt o palidd imitalie a modelului pierdut, c5ci, spre deosebire de , celelalte
Apocalips, cdci numele
transfigureazd spaliul originii sale, Bucuregti\rl, gi scriitorul pdstreazd.
trei ori
,*,fr,*Jffi".{#Fli inr".n.r-a
l.
creariei, ca "'1',1i;rl,llf a" imitu," sesr TJJH
i ;
i,l,,.,:Hl::
,1,,:I::
u,
",#k.,fi,
d;$
::,i**,i,'"il,,f,113
;f.:::Hf:,i::t"r,ii,,.i,,ii
* i., "I::#iffi1,:.i; ll::ry,,r;;;;;;;I* miYY:care vine in clipa
i,,i,:f?, sine elemente care dep6;e;
il;;i #:;,r4este spiritul universal (a o tumlt ,r_9.1! crdiasd), iar moartea
istoriei,
crci ea
,:il=i:
;;:;;,;,"i{k#i
reprezintd Iegdturd indisolubilr ;;-:::,-:
ll'ffi;;,; :::#:"ji;;rr,a viesii. ap,orp" -
si. sureintd. a'*r..., ;;;;:;:; i^'l]"_"j:-d. toate personajere mascuiiri" dirtr" il;i':;";:1-metaforicd ai, ut" o oo"tl^ lri. Ei;;""'iJ""ui""r,u motivafie,i.ti"l.,d.nout'"
f*'.Ti
;'"i# T:TH;'""'$
La Eliade, nun1u
esre
.
ffi}xl"Tjr#iilk
cu Dumnezeu gi p...up*" o
de inaltd euforie. rvr"
T:ffiilj:ld clipa ulrimd
j}Tffi,ii,;H
", p" t lrr,,r,r"
:k#"r
:,,f;r
",t.*r#*i: pra[a"tia. stare in".oua""".,^il-*'""." sa tremure. Ar trebui ",
str-i l-."],1 ll'"P' am timp se-i spun... oar P"' 1"1
afirmd cd actur n i.ti)u.1,':l-"::'
;i.ii" * lll :, bi,;;;;,";;';:gji:.# ;,"::.b;:1 din intuneric, in fafa nun.tii, pentru cd ;;"*"" il"""itipjf faru1re,li,J,
:,,T,ll]}Lr $l;f;:TrT ffl;#ji*? fel' aceaunircdnetf?fi;';;,t;;:r* fi,?i#riT#:;l,"Fn fii'j}T,fl;*,;"'ffi:L*{i il.'*,*;.;;.
NU}TA
trecerea mea, difuiaarecare
Simbol al anulSrii contrariilor, prin
refacerea unit5(ii primordiale, semn al mo4ii si al nagterii, nunta presupune dizolvarea celor doud universuri (masculin gi feminin)
G
qi
I:"]"',H'ft
;{l?,rr":lfi
iHTr?f ;f;r :::
m;xjl
#ff".'Utr,1;"FJj,':ft ;g:;:*,"Xj+g[*,,,,-,; re, crearea cdacea,ltimd,nesf6*,["uoiii,* 105
fi de ajuns." (412) Aceastl
bucurie stinge
stare de
nemullumirea
celui real,
oglinda este Pi un simbol al moltri' sensul cI dincolo de via15 incepe a via negativa,o replicd, o reflectare
in
nu-si gasise locul 9i sensul in via15' Sentimentul de implinire vine din armonia (topirea in celllalt) care inseamnd iubire 9i suferinli, adicl taina nunlii'
vie1ii,1n care lsunt alte dimensiuni decdt cele cunoscute; de obicei' la
Eliade lumea mor{ilor este reprezentat[ Prin s61i de bal'
impodobite cu oglinzi imense ($',
in h S8. aPare o oglindd Dft). Si'murff"u intrarea lui
OGLINDA
"u..Gavrilescu in labirintul mo4ii sale' Intrarea in lurnea reflectat[ a
Replic[ a realitalii, similitudine aparent[ 9i simbol al .morlii' oglinda are funclii maglce' ea rJv e'leazt
oglinzii reprezint[ o posibilS salvare An taUirint' Antim (Unif') incearcd
lumea eliberatd de timP;
zadamic sd afle ce-i lui Ieronim, Pu[in inainte ca ea sd moard ;i inlelege'in clipa mo4ii lui, cI tocmai de-sPre aina capitald ii vorbise, ca despre o sPusese
oentru vechii greci, oglinda ,'face existii sd apard oameni care incd nu o qare sau care execut6 o acliune Pe vor sdvArqi abia m4i tdrzit)'o'6
ieronim (din Unif.), invdlat
Generdleasa
de
iegire din sPectacol; Antim, condus
Generdleasa, Pdtrunde in sPaliul oslinzii, unde descoperl un univers
d; Melania, intrd in
aiminunilor, cu Pe;teri submarine
personaje miraculoase; el inletlge mai tdrziu cd oglinda este
gi
o metifore a spectacolului qi a artei
in
fdr[ a se identifica lui'
general, 9i incearcd sI transmitS
.rra*rele secret al prin realitate in universul gdndului, fac nu intermediul teatrului: ,,eu
evaddrii din
sd altceva, nu pot face altceva decht
vA sPun, dar voalate ca intr-o oglinid veche, cum a fost oglinda
nlastrd, nu Pot face altceva decdt sd vorbesc, in imagini 9i Parabole' de taina care mi-a fost irrcredinPt?i..." (290) ReflectAnd un univers asemdndtor
'
oglindd' concert de ;i pltrunde intr-o sald unde cer' spre urcd o scar5 spiralati il agteapti Gener[leasa, Simbol al dubl[rii gi al aPelor de nePdtruns'
oglinda conservd virtuli acvatice'
cvasiidenti c glrminative, lmaglne noua la lumea, dar accesul de eliberali cei este limitat; doar apa penetra pot lanqtrile realitnlii re ct eeazd
inghelatn a oglinzilor magice'
OMPHAIOS Piatrd albd in centrul lumii, burrcul pdmilntului,locul in care a fost creat Adam qi in care s-a indllat
106
crucea lui Isus,
omphalos
semhe care pdstreazd
rnarcheazd centrul unui mister arhetipal, face legltura intre cer, qi
p5mAnt,
fiind un ,,punct
de
mormdntul garpelui sacru de la Delfi, de aceea orice centru este nu numai regenerator, dar gi oracular. '$.)
relatie
in
La Fg., bordeiul tigdncilor face legdtura cu lumea de dincolo;
intersecfie a nivelurilor cosmice.. CIIR). in romanul $,, insula este un centru consacrat printr-un mit al nun{ii ratate; in insull se ascunde garpele, spirit al locului gi semn al timpului infinit; in miturile Greciei
antice, omphalos reprezintd
o
latent5 cu originile gi etemitatea.
pentru $tefan (NS), magina
este
centrul lumii lui, clci ea il va duce in moarte; aceeagi funclie o are oglinda in casa Calomfir (Unif.),
sau tabloul (in DCh),
care
faciliteazd comunicarea lui Egor cu
strigoiul. Tot omphatos este Si focul (in SDH), cari devine centrul lumii lfii?EilEndi, cdci in yoga,
Dorina (din retrlieqte amdnuntele unei int6mpllri petrecute rn illo tempore, ,deoarece este pregltit5, avertizatl in vis sd evite gre;eala initiald care a generat blestemul, anume de a
fi pronun[at
ORFAI.I
Simbol al eliberdrii posibile prin ruperea leglturilor cu viata
numele ,sarpelui, incdlcAnd
efemer6,
drumul spre insula nunfii, cdci
copilul fdrd pirinfi se consideri investit cu daruri magice, de medium sau mistagog; el apartine
interdiclia. Dupd ce igi amintegre destinul ei arhetipal, ea giseqte acolo se gdse$te ,,izvorul oricdrei realitili 9i deci al energiei vie{ii..
(Tn). Insula, piarrtr
uriasd
si
pustie, reprezintl un omphalos, care face cu putinf5 coborArea
transcendentului
in
imanent, reluarea nun(ii incepute la originile
lumii.
ln
in
numeroase credinte,
templului, insolegte preotul, asistd
la ritualuri sau este sacrificat. Eliade amintegte o poveste a cllug6rului armorican Nen*us, din secolul al X-lea: ,,cum fortdrea{a pe care o construia regele Gorthingem se ddrAma
in fiecare noapte, druizii
orice centru universul poate fi reconstruit, cdci aici viata nu piere niciodatd; multe credinte
sfdtuir5 sd o stropeascd cu sdngele unui copil fdrd tatd, ceea ce regele qi fdcu" (Dr-la7;,J.,l9Z).
omphalos nu a fost atins de potop, de cataclismele care au spulberat
Sacrificarea unui orfan poate rupe legdturile cu blestemul inilial, cdii el insugi este o fiinF eliberatd, desprinsd de propria-i istorie.
afirmd cd locul marcat i"
lumea. Omphalos se reflectd in
il
i. Ch.; dar este considerat stremo$ al lui Homer (adicd ar fi trdit
Multe dintre personajele lui Eliade sunt orfani; unii igi cauti originile, descoperind asfel calea ie;irii din timpul profan (Laurian, Niculina,
inainte de secolul al VII-lea i' Ch')' Ini[ierea orficd recomanda ascez[ gi promitea imortalitatea sufletului; Eliade compard cultul lui orfeu cu cel al lui Zalmoxis, cdci 9i zeul
din 19 t); allii iqi con.stientizeazd rolul gi pdtrund in esenfele naturii, sunt ilumina[i qi maturi (BrAndug din FC). DaYan, din nuvela cu
getilor este inifiator pnn catabasa gi propovdduieqte nemurirea' De
acelagi titlu, qi el orfan, are rolul de a deschide drumul sPre etemitate,
Eliade il
considerd ureto"n"u, 'simbol al armoniei qi al imPdcdrii cdntrariilor prin faptul cd se aqazd
descoperind Premisele ecualiei
absolute a timpului. Biriq (personaj
din NS) inchis intr-o
carcerd
comunistS, descoPerd Puntea de
evadare din realitate, pentru 'este orfan, izolat de istorie'
cI
$i el
,
categoria celor mutilali
ORFEU
Personaj mitologic, semizeu 9i fondator al unei gnoze' Poet $i
muzician care a trdit in Tracia' Orfeu, duPd cum il numeqte Eschil' este cel care farmecd natura, cdci se spune cd imbldnzea animalele ;i
oamenii Prin cdntecul lirei sale' Intemeietor de inilieri 9i de mistere (poate , chiar misterele eleusine)' vindecdtor 9i cdntdrel, fidel lui Apollo, dar slujind qi lui DionYsos' Orfeu
a
sub semnele conjugate ale lui Apollo 9i DionYsos doi ze\ antagonici. (Ist cr€d- II, 177-181) DupI revenirea din infern, Orfeu moare sffuiat de fiare; Durand sus[ine cI eroul se incadreazd in
cobordt in infern Pentru a o
reSduce
in lurne Pe iubita sa'
Euridice; a inc[lcat, insd, interdiclia qi s-a uitat inaPoi' zdddmicind intreaga incercare 9t pierzdnd-gi pentru totdeauna iubita'
b"tp." Orfeu incePe sd
unor Patimi, ca qi
in
timpul
MarsYas'
Dionysos, Osiris, Isus; drama sa figurati, peripeliile 9i speran(ele lui Orfeu invdluie qi mascheazddrama reald amo(ii $i a timPului'b DuPh alte surse, Orfeu moare sfdqiat de
a clror iubire o ' disPreluise; iar moartea sa este plata Peritru triumful slu asuPra naturii dezlanFite.'zT Doctrina orficd a Propagat un mit desPre na$terea lumii din oul cosmic; femeile trace,
S[mdn1a universului este Phanes' un androgin, care i9i este suficient sie insuqi ;i care a creat Prima genera[ie de oameni' Orficii erau
isceli, se imbrdcau in alb 9i practicau o serie de PurificSri;
se
p"nt* Primii
-
vorbeascl Prin secolul al Vl-lea
108
creqtini, figura lui
Orfeu a .fost asociatd Bunului
con$tiinta func{iei sale sacra_ mentale. Mesajul orfic nu
Pdstor.B
La Eliade, simbolul apare obsesiv pi este comparat,adesea cu Isus; in
nuvela lCD, poetul
inseamnd intoarcere deliberatd la rdddcina miturilor, ci retrdirea
mitului, redescoperirea
amnezic
Adrian are misiunea de a transmite un mesaj omenirii, ca gi Orfeu;
insofeqte cdntecul o por"rt" despre'poetul iubit"u gi cdutat, iar
poezia sa se numegte ,,in curte la
Dionis" ,si este cdntatd noaptea prin cdiciumi de cdtre Leana, logcidnica
lui Adrian. Mesajul orfic este inoculat subtil, prin interrnediul muzicii; el conferd o stare de spirit,
menittr sd schimbe 'in ii-p a itudinea fagd de viald gi prin aceasta, con$tiinta generald. $i Shakespeare vorbegte despre rolul artei de a schimba mdntalitdlile gi mersul omenirii, cdci teatrul este
oglinda lumii
;i
tiparul istoriei;
devenirea umand se modelezl de_a
Iungul timpului in funclie
de
evolufia spirituald, iar arta are func.tia de a modela subtil modul de gindire, morala, atitudinea fati de moarte. imblinzirea fiintei se face prin spectacol dionisiac, prin descftu;area instinctelor, prin bucurie gi petrecere nocturnd,,,clci noaptea oamenii, gi numai unii din
ei, mai por fi imbl6nzifi... Nu doar poezia imbldnzegte, ci gi curfea lui
Dionis, adicd ritualul al cdrui sens s-a pierdut sau s-a pdstrat vag; nu
numai arta, ca act mimetic si purificator, r:cprezintd, o cate je iniEiere, ci gi receptarea ei in intimitatea unui ioc sacru, fdrd
sau
rendscocirea lui, de aceea Leana isi
aceastd poveste este inregistratd gi
amplificati de memoria colectivd, .
de unde elitele o vor culege ca pe un nou mit. Dar Orfeu nu este doar poet, ci gi ,,un personaj religios de
tip arhaic". CoborArea in infern are
funclie iniliaticl, transmite
un
mesaj capital despre moarte si inviere; in literatura'antice, tema aceasta apare
in contextul dorintei
de dep5gire a limitei umane; pentru
Ghilgameg, eroul care vrea sd fie nemuritor, comunicarea cu Enkidu,
prietenul sdu mort, reprezinti un
mod de cunoa$tere a lumii
de
dincolo; el afld cd fericite nu sunr decAt sufletele celor care.trdiesc in memoria colectivd prin faptele lor.
Ulise coboarl in infern pentru cd vrea sd-;i cunoascl viitorut de la
orbul Tiresias, iar Eneas isi
hotirSgte devenirea intorcilndu-ie Ia oigini: el merge in infern sI se confrunte cu tatll sdu si prin el s5-9i cunoascd destinul. Orfeu obgine dreptul de a o readuce din
moarte pe Euridice, so[ia
sa;
cobor6rea lui in lumea mortii este o
ispitE, o chemare gi o probd, aga cum chiar cdntecul sdu este pentru
-- -----n
cei imblAnziti; el se confruntl cu propria-i armd qi se lasd ispitit; nu
c[ incalcl o interdic,tie 9i refuzd un ritual, dar tr[ieqte voluptatea seducgiei ;i igi intoarce
numai
'
priviiea; Eliade identificd gestt'l frica qi cu moartea' In ,au "r', romanul 19 L' A. D' P', autor al unei Piese de teatru desPre mitul coUomrii lui Orfeu, are o viziune stranie, intr-o noaPte de iubire romantici 9i acestl viziune va declanga un Proces de amnezie' Tdrziu, aproape de bltrdneP' duPd ce iubita lui a murit, scriitorul iqi amintegte ePisodul uitat Si este cutremurat de fric5: ,,am z[rit la fereastrS, aProaPe liPindu-;i obrazul de geam ca sd md Poati vedea mai bine, am zdrit o fati .
tAnir[, blondd, cu pdrul despletit pe umeri. Cdnd Pi-a dat seama cd o priveam, a zdmbit si mi-a fdcut
semn, ducdndu-gi degetul la gur5' sd nu sPun nimic' APoi, in cliPa urmdtoare a disp5rut""' (211) Abia
duPI ce i9i int6lneqte fiul' rod al acelei noPE romantice, 9i duPd o serie de inilieri prin intermediul spectacolelor experimentale ale lui Ieronim Thanase, A. D' P' in[elege
revela adevdrul, iar duPI
ce
accept6 cd teama este Primul Prag
al mAntuirii (';i lui Isus i-a fost fricd"), inlelege cE moartea sa inseamnd eliberare 9i proiecgie in' absolut; ca
deqi invins in profane, in neputinlS
;i Orfeu,
planul vielii de a invinge legile mo4ii, el Poate
sd-;i accePte moartea, clci ea ofer[ o cale di transcendere a limitei umane, Pentru cel care este avizat' preg5tit. Amnezil tui A' D' P' nu pori"gt" din teamd, aqa cum crede ini6a, ci face Parte din destinul
"t sdu, iar sensul acesta este
cuPrins
in gestul 'necunoscutei de la fereastrd; ea ii cere sd Pdstreze tdcerea gi de aceea el uiti Pentru mulli ani aceastd intdmPlare' a
lui
Adrian, rePrezintl un mod
de
Amnezia lui A. D. P', ca ;i cea
camuflare a mesajului morlii, duPI
cum Povestea lui Orfeu
ascunde
.orr""P" fiul 9i are revela[ia mo4ii'
in
Eliade, Pentru cd ambii eroi tr[iesc
morlii $i a invierii: in infern ca sI cobordt a ,,Orfeu fiingd qi incd o singird o srlu".r" iubitd, mult Pe ProPria lui fiinfd
u0
zice Eliade, ar face fiecare om. in moarte cumpliti gi dezumanizantd gi sunt ucigi de cei pe care au incercat s5-i imblAnzeascd. Prin comparalia cu Isus, Eliade vrea sd sublinieze cd gi
fine, ambii eroi au o
Orfeu este un mAntuitor care propune eliberarea omului prin iubire; muzica, arta in general, reprezinti
o cale de comunicare ;i de eros spiritual, in
eliberatoare
reveleazd,
care se regdsesc toate treptele devenirii, de la simpatie la dor gi deznddejde, cobordre gi indllare, suferinli gi moarte. ,,Orfeu este cAntdreful imblAnzitor de fiare sdlbatice, medicul, poetul gi
Orfeu ia Tracia, printre lupi, urqi
mdntuitorul lui Adam - omul clzut in pdcat,adicd cel care qi-a pierdut putered asupra animalelor. Ambele
simplu episod care
nu-mi
nimic. $i gtiu 9i de ce nu-mi reveleazd nimic: pentru cd poetul nu este implicat in acest dercensus ad Lnferos. in timp ce gi
mistre[i..." (202) Aqadar, Orfeu propune experienfa mor{ii indivi-
mod magic, evitdnd mijloacele raliunii, cdci el este ddruit sd transfigureze lumea intr-un mit personal, a$a cum spune un
intors.
experienla
se af15
toate acestea [...], Biserica lui Christos, n-a izbutit sd schimbe oamenii. De ce sd mai vorbim, atunci, de Orfeu in infern? E un
A. D. P. igi scrie Piesa la lui Christos ;i o Pune mo4ii vdrsta de in scend Crdciun; in aceeaqi noapte cunoa$te iubirea' iCi
"rt" celui care a cobordt in moarte 9i s-a
in care se Produce anamneza' scriitorul iqi recunoaSte frica imPulsul normal de a nu-9t
Dar Christos a cobordt in infern pentru to{i oamenii, pentru to,ti cei care muriserd de la Adam incoace , milioane gi milioane de necunosculi ;i necunoscute, a coborAt in infern ca sd-i mdntuiascd. $i cu
duale, cea a regdsirii qi a pierderii perechii sortite; el este si poet, igi poate implrtiqi experien{a intr-un
cd imaginea Euridicei (adicd seducfie qi iubire) rePrezintd
iralionalI, ale cdrei rdddcini
oarecare, uh betran sau un copil,
mai ales un copil, cdci in primul r6nd copiii mot' mugcati de gerpi.
acelagi sens, cdci, deqi idealul s6u atins, el rdmdne simbolul ,u
ComParafia dintre Orfeu 9i Isus revine de mai multe ori in oPera lui
simboiul mor,tii sale; in momentul
so{ie. Nici mdcar n-a cobordt pentru.o necunoscutd sau un ins
personaje ilustreazl motivul
,,coborArii in infern pentru salvarea unui suflet" (IS,204).
lumii sau despre rddlcinile individuale, despre ivirea unui
lucru sau a unui
eveniment,
originea reprezintd locul tuturor
virtualitdtilor gi presupune timp etern, de dinainte de duratd ,si
gi el
pledeazd pentru iribire ;i coboard ?n moart€ in numele ei, dar intr-un mod mai apropiat de natura umand, pentru o singwd fiin[d, gi
fiinp iubitd,
este
ORIGINE Fie c5.este yorba despre inceputul
personqj din Incog. Ca gi Isus, gi Orfeu este un invdlStor, dar care nu transmite cuvdntul, ci sentimentul;
anume pentru
civilizatorul", iar Isus
devenire. Eliade demonstreaz5 ca
in toate religiile gi credingele lumii supravie{uiegte o dureroasd dorintl dd a devaloriza timpul gi cu.e s"
ceea ce,
111
_-----_-1
traduce
ve;nica reintoarcete adicd in centrul lumii'
Pin
la oigini,
Orice construclie are, in lumea arhaicd, sensul imitdrfi zeului care a creat lumea, iar acest gest nu numai cd reatPereazd sensul inceputului, dar readuce fiinP in
ei nealterati de timP ;i de "onditiu istorie. Simbolul absolut al originii
al neodihnitei zdni sl ii este Glia' mama universald, care "nu $1-a pierdut niciodatl privilegiile ei arhaice de stdPilnd a locului' de izvor al tuturor formelor vii' de sj
pdzitoare a pruncilor 9i de matrice mortii erau ingropali pentru i.,
ei sd se odihneascd, sI ca"ut"
se
prin regenereze qi s[ se reintoarcd' nou din telurice, snntenia Mamei
la via$" (IIR, 248)' in numeroase mituri, aPare ideea c[ lumea s-a n5scut din hierogamia Cer-Pdmnnt'
sau dintr-o serie de alte situalii antinomice (ca in Teogonia lui Hesiod), de aceea intoarcerea la
origini Presupune retrdirea unor
situagii Paradoxale, armonizarea fixarea el ln fiingei
Prin
coincidentia oPPositorum'
PersPectiva lui Eliade' pr"*uP*"u omului modern de a iescoperi originile instituliilor
Di+
de visul 9i culturale, aldturi vielii' originea afla a de biologuiui
u.*"
tr6deazd faPtul
coplegitd
cd fiinla
de o
este
nemXrturisitd
nistaigie a primordialului' Imagi-
nalia umand, in toate manifestdrile
sale, dovedegte o Predilec[ie
constantd fafi de scenarii iniliatice' o aspiralie secreti a omului [a o
reyenerare totatd Fi definitivd, la o
riovatio ,jn stare sd-i schimbe radical existenla" (NO)' Supravietuirea acestui sentiment nlscut in ir*"u utttuicd dovedeqte cd el
reprezint6 o trlsdtur[ fundamentald a psihologiei umane'
Recuperarea originilor PresuP:rn:
repeti$e, imitarea unor gestun
$l
acte exemplare, ritualuri de negare
a timpului Profan, dar 9i taina
nunlii. Moartea insdqi reprezint6 o
reinioarcere, ca Pentru Dominic Matei (din Tinerete"') care, intors
;i moare, dar el ie;irea {in timPuf istoriei inseamnd renovare; ca lr Fit-Frumos din basmul rominesc
acasI, imbdtr1neqte
gtie acum cI
al originilor, care spune,inainte de int6lnirea cu moartea sa, cd se va intoarce in spaliul tinerelii eterne
peste curilnd, $i.. Dominic are
intuilia intoarcerii
la
tinerele: vede nimeni'
,,Cand benui cd nul isi puse Palma la lurd 9i iqi scuiPd
dinlii, .it. doi, trei deodati' IEi aminti vag, ca de un vis Pe jum[tate uitat, cI i se mai intAmPlase cAndva acelaqi lucru: cdtva timP nu Putuse vorbi Pentru c[ i se cldtinau toli dinlii' Este'
deci, aceeaqi Problemd! igi sPuse senin, imPdcat." in nuvela UOM'
Cucoaneq este victima unei anomalii: devine uriaq qi i9i pierde
rt2
funcfia de a ra{iona; el plstreazd
reincarnarea, revenirea
insd instinctul originii gi pune capdt haosului care i-a cuprins fiin{a prin
limitatS. Aceeagi semnifica{ie o are pentru budigti simbolul oului spart:
reintoacerea la elementar: se indreaptii spre mare gi piere in ad6ncurile ei. Alte personaje se intofc la un anume moment pe care il considerd inceputul devenirii ldr; A. D. P. (19 L) recupereazd clipa in care a avut revela[ia mo4ii, iar $tefan (NS) cautd inrreaga viatti magina care inseamnl inceputul vielii lui adevdrate, dincolo de
istorie. (vezi gi AI\[,IEZIE;
oului
in parabola lui Buddha, desfiinla samsEra, roata
inseamnS,
a
existen,telgr, adicd a transcende at6t
Spagiul cosmic, cdt gi Timpul ciclid'(IS, 97). Fiinla este prizoniera unui ou, a ignoranfei, de care se poate elibera
doar printr-un-act. de curaj ;i
previziune
-
calitnli ale celui alqs
principal, $tefan Viziru,
se
elibereazl de sub teroarea timpului qi gdsegte drumul spre eternitate; el' igi compard clipa ilumindrii cu iegirea din universul inchis al unui ou: ,,Parcd m-ag fi aflat prizonier intr-o imensd sferd de metal. [...]
OU Sdman$ a lumii gi univers limitat, oul evocd uterul matem gi cavoul. Eliade prezintii numeroase mituri despre ivirea lumii dintr-un ou cosmic, simbol al rena;terii periodice gi al reinnoirii naturii: ,,in
din
sparge inveligul
viala
sau inifiat. Simbolul apare in romanul NS, in care persohajul
EVADARE ISTORIE, MOARTE, RAI, TIMP)
oricare
.A
la
Nu-i vedeam niclieri marginile, dar md sim{eam totugi inchis
iremediabil inlIuntrul ei, simleam
cI
aceste ansambluri
mitico-rituale, ideea fundamentald nu este nasterea, ci repetarea na;teii exemplare a Cosmosului" (TIR; 379). Solidar cu ritualurile ce
oricAt m-as zbate, oricdt
inainta, [.."] marginile
ag
acestea de
fier imi rdm6neau inaccesibile.
MI
simfeam condamnat pentru tot restul vielii, sd md invArt orbegte, zadarnic inlSuntml sferei acesteia, ca in intunericul unui labirint. $i totuqi, intr-o zi,aproap, fdrd str-mi dau seama - am sflrAmat coaja qi am iegit, a$a cum ai ie;i dintr-un imens ou, a cdrui coajd 1i se pare
anunld schimbarea andlui sau venirea primlverii, oul reprezintd ,,o epifanie a creafiei" gi un rezumat al cosmogoniei. in unele credinle, oul dd si semnifica,tia oevenlnl; orflcn lmpuneau un regim alimentar care excludea consumarea oudlor pentru a evita
inaccesibill, invulnerabild ca o lespede gi pe care, abia atingdnd-o,
ll3
- -----]il
I
\
s-a sferamat. $i am ieqit din nou la
lumin6,
ain iqit din labirint." ([
254) Iniliat Prin claustrare
pictur[, urmdrind
qi
semnele
destinului, $tefan inplege, ca toate personajele lui Eliade, cd existl o iegire din labirintul lumii infernale, ,si anume identificarea misterului mo4ii cu cel al nunlii mistice: i.ubire, suferinlS 9i crealie
proiectati.
PIDURE Peisaj inchis, loc intim 9i sacru, centru gi izvor al vielii, sPaliu intunecat ;i labirintic ce treze$te spaimele ancestrale, Pddurea este un loc de retragere' de meditalie 9i
de rugdciune. Ca orice labirinl, pddurea rePrezintl 9i un loc de
iniliere, de confruntare cu
valoare subiectiv5, incadrat in geografia bucureqteand, adicd in
nrlneroase Probe 9i semne care desluqesc drumul sau induc in
Labirint
Dupd cum exPlicl N. Steinhardt, pdcatul PresuPune nestlP6nirea trupului 9i a gAndului, conqtiinla irezistibilei ispite; pdcatul ori ginar
(incdlcarea interdicliei de cdtre
Adam
;i Eva) a insemnat Pierderea
paradisului, cdderea
in
istorie
;i
intr-o stare de isPiti Permanentl; lumea profand este una a Pdcatelor,
iar destinul fiin1ei imPlicd
rePe-
tarea continud a greqelii initiale' Mai multe Personaje din oPera lui
'
Brdndug (FC) traverseazd pddurea noaptea, ca.sd ajungd pe vdrful muntelui, pentru cd el
se
pregdtegte sd stdpAneascd intr-o zi lumea. in romanul 19 L, Pahdele gdse$te poarta iegirii din timp, in
mijlocul unei pdduri fabuloase ,si care in realitatea lumii istorice fusese tdiatd cu mulli ani in urrn5.
spatiul intim al scriitorului. in vegnicd schimbare,
pddurea este gi un spatiu de rltilcire nesfdr;itd gi gratuitS, o scend
FOARTA
Dante incePe cu 'rltdcirea in pddure, cici el coboari in lumea
pentru un spectacol cu deznoddm0nt neprevdzut. Personajele din romanul $. sunt atrase intr-un joc prin intermediul c5ruia li se dI $ansa de q-gi cunoagte fiinfa interioar5, de a se confrunta cu
plecdrilor gi al sosirilor, leglturl
infricoqdtoare
gi
necunoscutd a
infemului. Pddurea'verde este ;i o metaford a etemit5fii, un spatiu dobdndit dincolo de moarte.
in proza lui Eliade, Pldurea
este
un
-loc al revelaliilor gi al morlii; insula (din $.) in care Dorina iqi descoperl destinul se afl5 in mijlocul P[durii, iar in nuvela
NopF..., personajele se rltlcesc in
cu
doud
Eliade au conqtiinla condiliei lor 9i, deci, a existenlei in imperfecliune; Gavrilescu (La .gg-) sPune cd a aluns profesJFffiicd din cauza pdcatelor sale; el se considerd nedrepti,tit de soartd, are o vagd
intAmplare Petrecutd
intuitie a Pdcatului originar' De asemenea, Leana (CD) cAnti Prin cdrciumi tot Pentru Pdcatele ei' Muzica qi in general rolul de
NS) gi chiar moare intr-o Pddure care seamdnd cu cea din marginea
imbl0nzitor reprezinti o isp5gire, un rnod de purificare gi de mAntuire'
iar
eroare; pldurea este qi un simbol al
incongtientului uman; visul lui
pAclt
Bdneasa. Precizarea pnn nomina sugereazd un centru identificat, o individualizare a mo4ii, dar gi o evocare a ei. Ca gi in basmul Tinerele fdrd bdtrilnete..., si aici este vorba despre moartea personal5, despre un semn cu
secole in urm5. Cel mai adesea este
vorba desPre Pddurea Bdneasa, spa,tiu mitologizat, asociat mo4ii
sau labirintului care
singurdtatea
gi
teama. Andronic
organizeazd jocul
cu
gaJun
in pddure, dar el nu participS; cum spune Sorin noaptea,
Alexandrescu (in prefaga ediliei La
Fgtrnci..., EPL, 1969), Andronic ,,se mdrginegte sd restituie libertatea acestor oameni, oferindule ocazia de a se manifesta spontan
intr-o natur[ complice"; ei ,,trdiesc o viajd pe care singuri o creeazd,
cochetdnd nocturn
cu
tentagii
Simbol
al ambiguiteii, loc
intre lumi
.si
intrg stdri ale fiinfei, in
mitologia greacd, poarta
este asociatii cu diada lanus-lana. Ianus,
zeul cu doul fe1e, este socotit patronul lunii ianuarie - pragul intre anul vechi gi cel nou -, gi totodatii, el este gi pazric solstilial, iar Iana-Diana, ca zei$, a, marilor initieri pdzegte poarta misterelor; de fapt, orice poartd deschide o
cale, adicd oferd accesul
cerului care se deschid pentru sufletele celor mort,i, dar, uneori, ;i pentru cei vii; in noaptea de inviere sau in cea de Sdnziene cerul este deschis tuturor. Moartea ins5gi este o poart6; in Mioiga, ea se situeazd
in TIR, Eliade afirmd cd p5durea
la gurile raiului.
Bucureqtiului. Hildegard, mireasa din moarte a lui Gavrilescu (Ia
spa[iu originar in care fiinla igi regdsegte natura primordiall qi pdtrunde in miezul lumii. Andronic
($.) inlelege tAnguirea copacilor,
marea
in
fg.), il duce sPre'aceeaqi Pddure -
reprimate diurn." este un sanctuar gi un centru, un
la
cunoastere, la initiere. intre lumea vie gi cea a mortii existd, de asemenea, po(i ale raiului sau ale
Precede aceastd Pddure, $tefan are viziunea propriului sfdrqit
moartea.
al
indicd nemijlocit
,,Pragul,
uqa
,si concret solu[ia
de continuitate a spaliului; de aici,
lor importanld
religioasS,
deoarece sunt simboluri gi totodati
FOD
vehicule ale trbcerii" (SP, 25).
Semn
$tefan (NS),
Partenie, dublul sdu, evocd simbolul lui Ianus; el trece Prin poarta deschisd in noaPtea de Sdnziene; tot asfel, Dorninic Matei (Tinerete...) se ridicd deasuPra istoriei pentru ce 6dte lovit de ,rn fulger in noaptea de inviere. Cei care gdsesc poarta morlii inainte de,
a muri, sunt salva[i; Biriq (NS)] inchis ;i torturat, aflat intre via15 ,si
moarte, descoPerd Poarta care il duce in eternitate. Pentru DaYan existd o uqd intredeschisd, o qansd micd de salvare Pe care .el o va
folosi; degi accesul sdu la memoria generald este doar par[ial, DaYan se realitatea opresivd gi irece ih grddina raiului, in noaPtea de Sdnziene. Uga strAmt5, exPlicd elibereazd de
Eliade,,,sugereazd trecerea Peri-
iniliere'
moarte, extaz mistic, credin1d, cunoa$terea absolutl echivaleazd in iudeo-cregtinism n,cu o trecere de la un mod de a, fi la altul 9i realizeazd o adev[ratd muta{ie ontologic6"; fiind vorba desPre o
mister:
,,simbolismul i1i -sPune cd Podul
semnificd o trecere sPre altceva, cdtre o alti lume, cdtre un alt mod de a fi. Dar simbolismul nu-[i Poate garanta mai dinainte ce fel de altd lume vei integra sau ce alt mod de a fi vei dob6ndi." (Podul, 80) Aici este vorba desPre Podul de la
Cernavodl, aqadar desPre
o
realitate unanim cunoscuti, care poate ascunde un mister
insl
major, cdci dincolo de Pod se af15 via de la Gorgani, alt simbol, 9i
comunicdri normale fascineazd, iraduce o. indicibilS stare gi ingdndureazd fiip[a, creAnd toate premisele unui alt mod de a privi
al eternitd$i $i al cunoaqterii. Pddul, Puntea
cuvinte magice, care
trezesc'
chiar inainte ca revelafia divinl sd se fi produs. Eliade considerd cd poezia este inceputul inceputului,
timpului gi poate vorbi cu Dumnezeu. in acest sens, poezia
formulat, un mesaj valabil pentru to{i, dar cu alt inqeles pentru
are un rol politic, de acces general la o treaptl superioartr de fiinlare:
nuvela lCD, poetul
,,poezia este prin excelen!5 o metodl politicd; qi, din nefericire,
fiecare.
in
cI
vaporului pentru Biri$ din NS, sau scara de marmurd Pentru Antim din Unif. deschid un drum, fac legdtura cu o alti ordine a lumii, sau tePard un hiatui",o ruPtur5 a timPului.
rcE7IF,
o
Prin
sflrAmarea rafionamentului sau gdndului conven[ional. Poezia nu dA retete, nu emite idei, ci a
transcendenfd", poarta strdmtd sau
in multe semnul religioase, traditii incercdri unei al pericolului,
intredeschisl devine,
genereazd sentimente,
qi
triiri
de
exceplie, intr:un limbaj unic,
riscante qi dramatice (SP, 167).
116
"
lumea gi sensul ei; de aceea, Eliade considerd poezia,,o soteriologie, o doctrinl a -salvdrii", clci cel eliberat de pomirile instinctuale, indl{at in lumea ideald.a cuvdntului tainic, capdti gi intuilia neantului,
pentru cd reprezintl un gest de ,imitare a zeilor: este o creafie ce inchide in sine dorinle imposibil de
tehnicd misticd" pentru cel iniliat, dar are qi rolul de a imblinzi prin vraja cuvdntului , clci ,,magia supremd o constituie verbul", adicd logosul ce se afld la temelia lumii; cuvdntul seduce atat sufletul cat $i mintea, de dceea, poezia poate sd renoveze fiinfa debusolatd: ,,agteptim pe acel poet de geniu al
oferl o cale de cunoaqtere
cuvantului scos din'contextul unei
impredia misterului, avertizeazd asupra confinutului exceplional,
anurne unul
trecere paradoxald, care,,imPlicd
o ruPturd qi
metafizicd, de cunoagterea lumii
Adrian spune
Oferind o infinitate de posibilitdli interpretative, poezia ilumineazd fiinp, deschide Porli nebdnuite,
intodeauna
firea, ascultdndu-l pe Orfeu?" (lCD, 2Ol) Acestd putere a
prin revelalie;. majoritatea textelor sacre sunt concepute in versuri, cdci propun un limbaj tainic,
pericolului, in viziunea lui Eliade,
podul camufleazl un
anume cel al experienfelor gi de nepovestit. Prin aceasta, ea se apropie de esenfiale
artificiald, trecere Peste un obstacol, drum de. evitare a
in relalia sa'cu Ciru
culoas5". AlSturi de
al continuitetii, leglturd
poezia reprezintd
un ,,instrument de cunoagtere" qi ,,o
se elibereazd de sub opresiunea
politici pe care o mai avem la indemAn5. Dacd nici ea nu reu$e$te. nu mai avem nici o este ultima metodd
speianld. Dispirem sau
ne
intoarcem acolo unde eram acum multe sute de ani. La un moment dat, Dumnezeu se va apropia de unii dintre noi, cei care vom mai
rdmAne
treji ;i ne va
spune:
c[rui verb va sili omul sd se deschidd cdtre spirit; cu alte
Messieurs, on ferme!'(lCD, 200) Adrian, poetul din lCD, s-a eliberat de amintirile personale, el are,doar
cuvinte, va precipita mutalia
pe
memorie cultural5 si a descoperit
care au rdvnit-o toate religiile gi toate filozofiile din lume. Cine ii va mai putea rezista lui, poetului? Vd intreb: ce mistref a mai putut rdm6ne el insugi, mistre{ in toatd
cd fiin1a gi nefiinla sunt acelagi lucru. Zalomit (LTG) este poet gi botanist, de aceea el are perceplia esentelor, vede misterele camuflate ;i transmite prietenilor sdi un mesaj
lumii. Chiar
9i
Albini, un mili,tian-anchetator (19
L'
despre viitorul
LTG), a scris versuri in tinergle ;i de aceea infelege Pa(ial semnele misterioase ale viefii, cotidiene. Dayan, matematiPianul, din nuvela omonimS, rateazd marea descoperire pentru cI este liPsit de har poetic.
aceea, mortul este vegheat de la ingAnarea noptii cu zorile PAnd la
rlsdritul soarelui,' cu lumAndri aprinse ;i dupl ce i s-au citit cele doulsprezece evanghelii ale Invierii
-
sitillpi de indlfare
spre
lumind.'o Dupd ce cite;te jumalul lui Partenie, $tefan are revelalia
semnelor primite de-a lungul vielii gi inlelege cd moartea nu este decdt
poartd de trecere sPre alti dimensiune a timpului; Pentru el, Piveghiul lui Partonie reprezinti o indrumare pe calea eliber6rii de sub teroarea istoriei, clci intre paginile de manuscris gdseqte 9i confesiunea care ii deslugegte rostul intAlnirii sale cu Ileana
o PRTVEGHI
Obice.i strdvechi de veghere mortului, in
a
noplile de dinainte de
inmorm6ntare, menfionat incd din antichitate (Mdgarul de aur, de L. Apuleius) qi care s-a Pdstrat ;i in
traditiile romAnegti,, priveghiul apare la Eliade ca simbol; in romanul NS, Ciru Partenie, scriitorul care anticiPl toate evenimentele din.viala lui $tefan Viziru, creeazd o Pies5 de teatru, intitulatl Priveghiul ;i m
vorba despre un vechi obicei
Sideri; $tefan gdse;te drumul
absolutii. Pentru Eliade, tohte reprezentdrile raiului vin din dorinla fiingei de a
se afTa mereu ;i fdrd efort in centrul lumii, in inima realitdtii. (IIR) in proza sa, raiul apare ca o prelungire a vielii, dincolo de moarte, o continuare in a1]':[ ordine, pentru cel pregdtit ($tefan,
RATAT in planul vielii sociale
sau
geazd
revoltl sau
preocupare
pentru universul interior, ceea ce obligd la cdutarea altor cdi de devenire. Personajul $tefan Viziru
(NS) are o atractie inexplicabild pentru ratali: V5dastra, Biri;, Bibicescu. Aceasti stranie preferin15 reprezint5 un semn al propriei
ratdri, dar in cazul sdu este vorba despre ratarea
in
trdirii; $tefan
se
afld
agteptarea unui eveniment extraordinar, are intuilia miste-
rului, este preocupat de derularea timpului ;i ignorl clipa prezentd; cu pu[in inainte sI rnoard igi dd seama cd intreaga sa viafd se reduce la dou5 . preocuplri: ,,Aproape 14 ani am fost obsedat de un nume: d-na Zissu. $i 12 ani,
Antim, Ieronim, Thanase); fiecare igi are paradisul sdu, dupd cum
moartea sa inseamni regdsirea
moartea este alta pontru fiecare. in alt sens, raiul este qi o metaford a istoriei romdnegti ; Culianu explicd
ii ocupd mintea lui
astfel titlul romanului intoarcerea
a evitat intAlnirea
plenitudinii, prin nunta cu Ileana.
in cel al
istoriei individuale, ratarea declan-
eterrie, pu[in inainte de a se prdbugi in prdpastie, cAnd inlelege cd
exact 12 ani, am fost obsedat de o imagine: o magind..." Numele care $tefan
reprezintd un semn al unei ratdri; el
programatd .de
RAI
din rai: ,,E ugor de dedus,
gi
destin (cu d-na Zissu), cu aventr.ra,
in
Eliade ne-o confirmd, cd paradisul
cu pasiunea, respectiv, s-a sustras
stare, singura imPortantd, care
romdnesc fusese inaugurat de realizarea Romdniei Mari in 1918 qi incheiat cu evenimentele din
istorie, izoldndu-se in
gdndirea arhaic5, raiul nu este doar un spafiu al perfecliunii, ci o
de
inmormdntare, dar Pentru $tefan
are semnificalie doar titlul; de altrel nici nu citegte manuscrisul piesei, ci doar paginile de jumal'
.
sPre
lumin5, trece u$or Prin vlmile morfii, cdci are perceplia' clipei
istoric este, din acest motiv, restrictiv; singurul lucru esenlial s-a petrecut inainte de pierderea paradisului. @VfvI, I 52) Din perspectivl cregtinS, spa{iul paradisiac este unul lipsit de contradiclii, acolo se afld-doar sdqhn;a lor - pomul cunoasterii binelui qi a rlului. De aceea, regEsirea paradisului presupune lntoarcerea la condilia divin5 de dinainte de Cddere, in armonia
precede actuala condilie a omului;
Obiceiul nttmit pivegli izvordqte din credinla cd sufletul celui mort trebuie pizit de duhuri rele, de
actul decisiv al ruPerii de rai s-a
1933. intoarcerea din Paradis
consumat la origini, a fost oPera strdmo;ului mitic, ai clrui urmaqi
?nseamnd revenirea
sunt sili,ti sd repete acest act, sd nu-l uite, cdci al reactualiza inseamnd
diavol sau de strigoi ;i indrumat sd .treacd mai usor vdmile cerului; de
a-l face prezent, a-l retrdi. Timpul
ll8
la
trdirii implicate,
camera secretii. cultiv6nd o imagine ideall (magina, mireasa posibil5) ; aceasti
tensiunile
amdnare a trdirii face ca el sE
premergdtoare anului 1918, la discordia politicd, la rIzboi."3, (v.
CENIRU, MOARTE,
a ignorat propria-i
se
elibereze de timpul istoric, sd-gi concentreze toatd existenta in clipa mo(ii qi sd gdseacd drumul spre etemitate. To[i rata(ii,,interesanli"
REfrV-
TOARCERE)
119
-q
pe care ii intdlneqte nu reprezinti dec0t palide avertismente asupra destinului sdu, anume el inlelege cd
repetarea unui gest exemPlar
poate elibera de
il
sentimentul
inutilitnlii.
,,tofi oamenii,tgi rateazi viafa, in
Tot tipuri de ratati sunt
afard de sfinfi", care trdiesc o via[6 ,,fdrd rupturi", in afara timPului, in eternitate. inainte de a emite acesti idee, $tefan are intuigia dcestei
nuvela Podul. Culianu ii numegte anti-eroi, sau idiogi care intAlnesc
9i
Gavrilescu CLa Fg.), Zevedei (Peterina), sffiArrrorul din
posibilitlgii de continuare a vielii dincolo de rnoarte; el evitd in mod
intdmpldtor misterul. Gavrilescu
nelSmurit s5-9i clarifice
din meditalii, impdcat cu ideea cA pllte$te pentru 'Pdcatele sale;
senti-
mentele pentru Ileana Sideri, deqi simte cd ea i-a fost ursitS; respinge intuitiv perspectiva unei epuizdri in via{a profand ,si iqi conservd intreaga fiin1d pentru clipa ultimd;
igi refuzd iubirea in istorie ;i
dobAndeqte experien{a nunfii in moarte. Cei pe care el ii nume;te ratali interesanfi il fascineazd prin trdilile lor impltimite, prin dorinla lor disperatii de a se implica, de a-gi impiedica ratarea. Vddastra este un
complexat cu porniri.tiranice, el vrea sI stdp6neascd lumea, sd fie cineya gi treptat se deregleaz5, i;i
risipepte toatl via{a
in
Proiecte
paranoice. Birig este Profesor de
filozofie fdrd catedrS, blocat ln idei, fdrl putinla de a tr5i, torturat de barierele sociale care il
impiedic6 sd se
este profesor de pian care tr[ieqte
invinuirea vag5, compdtimitoare gi ironic6 pe care gt'-o aduce, provine
din nostalgia iubirii ratate; el gi-a gdsit perechea ursiti, pe Hildegard, dar a fugit din cauza unor ratiuni qi sd se resemneze, insi in fiinta sa profundd segtimentul s-a Plstrat
intact; ifiainte de a intra in curtea
ligdncilor, are senzalia cd a mai trlit o asdel de zi, iar aPoi iqi aminte;te cd era ziua in .care o' plrtrsise pe Hildegard. Moartea
sa
inseamnd regdsirea iubirii pierdute,
adicl tocmai ceea ce ratase in timpul vie(ii. $i Vladimir,'Povestitorul din nuvela Podul, are sentimenttrl cd gi-a ratat via[a, cI a uitat sd facd jocul pentru ctlre
se
toati tinerefea:,,intr-un
pregdtise
caracteizat ca ,,un ratat interesant"
trdisem viafa. Era prea t6rziu acum. N-o mai putea{n incePe din nou. $i
este
PreocuPat de
problema timpului; el igi face un ideal din a termina Piesa de teatru inceputl de Partenie, intuind cI
sd se rdticeascd. .Ratarea vine din blestemul fiinfei, cici o datd cu pierderea
paradisului, ea si-a pierdut si dreptul la memoria generald. Intrarea sub teroarea timpului inseamnd uitare gi rupere de destinul universal.
anumit sens, puteam sPune cd-mi
o trlisem
gregit, mai Precis o trdisem ca intr-un vis, fdrl sd imi dau seama ce se int0mPla cu mine.
nnftvroancene Simbol central in
aceasr5 atitudine
supraviefuirea
a fdcut posibild limitele
intre
istoriei: ,,datoritii acestui punct de vedere, zeci de milioane de oameni au putut rdbda secole de_a rdndul
marile presiuni ale istoriei, dispere,
cadi in
flrd
fdrl
sE
sd se sinucidd,
nici sd acea uscdciune spirituall
care aduce dupd sine intotdeauna o
viziune relativist6r sau nihilistd a istoriei." (MER,1I1) Reintoarcerea periodicl Ia origini dovedegte o viziune ciclicd ur.rpru
timpului gi cd omul are periodic
nevoie .sd recupereze
sensul
inceputului pentru a se revitaliza si a da fo4d devenirii sale. Eliade
pierdut, cum ar
ontologia
arhaicd, reintoarcerea la origini reprezintd un mod de renovare a universului, cdci tot ceea ce este esenlial pentru fiin{d s-a consumat
la
-
prezintd, o serie de ritualuri si incercdri de regdsire a paradisului
merunte gi lage. $i-a impus sd uite
realizeze. Bibicescu, actor fdrd talePt, este
pentru cd
[...] nu trlisem eu, ci trliserl altii
prin mine, mtr ldsasem treii laolaia :l 1t i, pentru aIfli..... (72) Totugi, lui i se mai deschide o perspectivd de recuperare, ctrci cu ajutorul lui Emanuel (mesagerul morfii) ipi . aduce aminte; doar cei care nu_si mai amintesc nimic despre menirea sau despre idealurile lor sunt sortiti
inceputul lumii, inainte de in timpul profan gi sub
cdderea
incidenp istoriei; de aceea, in toate
religiile, credinfele gi simbolurile arhaice apare obsesiv reflectatd dorinfa omului de a redobdndi starea initiald, de a scdpa de
teroarea istoriei. Imitarea zeilor, a
gesturilor exemplare, fixarea in centrul lumii dezvdluie strddania
omului de a se afla
in miezul realit5lii, adicd intr-un timp exemplar, in illo tempore, iar 121
fi construcfiile
care
repeti cosmogonia, ritualurile care ilustreazl periodicitatea timpului, instituirea unor modele divine
CIIR,MER). DupI ce orizontul arhetipurilor sl al repetdrii a fost depdgit, omu.lui i-a fost datd o alti formull de a colabora la crealie: credin{a. Mai
cu seamd cregtinismul a condus Ia abandonarea definitivd a para_ disului arhetipurilor gi al repetdrii, cdci a creat certitudinea cd totul este posibil pentru offi, prin credin{a in Dumnezeu. Totusi, in
subcongtientul fiinfei moderne persistii nostalgia reintoarcerii la
origini; ,,omul, chiar eliberat de tot restul, rEmAne ireductibil prizonier
al intuiliilor sale arhetipale'
create TTUAL
; ;il;;;"* T.":fS*i:Xl ffli^:,;*:l-ffi:l [x;?iti i".J,T,?'?",;1,u,';r-.""il-i;'::'::*:."",.,"T,i1''",""11::'' in misterul crea$ei' in |'""a3* observatain actele *" #i"*n intimitatea sacralitdlii' anulAnd ale omului modern' oUttffi "t istoriei' Orice gest demersul
fi
extirpau doar de degradare' $i
ar putea
cdci omul esenlial trebuie repetat' oard' dou.a decdt a
" 'u'c"ptiUif 'd;;i;; ;'ul arhaicd supravieluie9;'; 'l-]:::ttt" reprezentdnd un poliuiri-o* a" *ryilii" sru, nu ca act, spune un 'u "u ti i . *:1'.::""t' sau cumceea ce se implinire ,"Aa p""tt J-' Podul' "." valori Personai din nostalgie creatoare. de declangeaz[ misticl intampt"e a doua oard autonome: utta, gu'ntll primei repetilii" (71)' pnn socialaetc." (TIR,395';"'''Duvs,:i:::' Motociclistul care anun!5 In acest sens'' r;ntoarcerea l; :lTql" lui apari!ie-'-:11": '"' oeriodics p*t'lJ^;;;;;vtaaimr nu capxti sens decit
"
*emoriu culturald, l; ?tlrni;t;; atunci cdnd revine' c0nd repeti' care nu cuprinde inJividualizeri Ritlalul implicd un scenanu' un si. deci, ,i.i t"*oii;'f'p;;i;l fapte $l ansamblu de gesturi ' profane ale lui Adrian' reprezintd respectate trebuis simboluri care nu numai un act o" t"'i*ii'"t" " cdci a repeta inseamn[ a intocmai, a" a sinelui, ci o ,""Jru[ la dimensiunea qi cu transforma o"t-J";; ';;J '"*-1, semnificalia trdirii iniliale' sdu; tot urtf"t, aminiit"u' '"'Liu D"-'T"*:i3t'ritualul^presupuneo de cunoa$tere """''aia"inifot in acliune deliberatd, cu scop scontat; individuale sau .otectir",
;i;;;ffi;",, *,*,:",
J*5
ru,';"Y*'}i;:|,ffi";":iffi al reintoarcertr d" uttJu'" arealitdlii istorice'c6ci ulii"*.--ctiu' i., reia locul fiintei piesa oe care o scrie Pandele studiul sdu, M;';1 "te'n"i istoria'in sens invers' de la sfdrqitul in reintoarcei,*" * '"i"';;;;i"' lumii cdtre origini; ritualul' cI i1;;;; din un personaj acesta' dovedeqte cdnd nu *1i haos oamenii beau ca sd uite' scriitorul a infeles cd orice pregdteste se intdmplS nimic in lumea se el sI precede crealia 9i asuma acest spiritului, iar istoria continud lr mythe tocmai pentruse a-|i teroizeze'.,,dacl a1i citit h*t ; sd poatd inloarce ra de t'dternet ,",:;;;:";:^;;;;; origini; repetind istoria, el o aminte... (A_,90) G
r22
anuleazd, iese din timp ;i atinge libertatea absolutd, adictr starea de dinainte de istorie. Degi nu cunoa$te sensul exact al ritualului, 9i gtefan (NS) sdvdr;egte
timpul
incon;tient, se pregdtegte pentru transcendere.
Gavrilesg,l[-a [ig.) intrd in ritualul ce-i va revelilersill mo4ii sale, atunci cdnd identificd momentul prezentului sdu cu
situatii cAndva,
in
implicd
el
recupereazl trdirea din Samb6 gi,
o zi de vard tinere{e. Degi
nepreg5tit 9i iresponsabil, Gavrilescu
acceptl jocul gigdncilor din politele, dar mai ales pentru cd nu are nici un respect pentru timp gi
macind.yiafa omului cu
circumferinle spre centru"3z, iar la Eliade, pe l6ngd sensul distructiv,
un gest epifanic prin izolarea in
camera secretd, anume
care
roata morii; simbolul reprezintii pentru alchimia taoistd ,,intoar'de Ia periferie, cerea dinspre
g
;i o sugestie a inilierii
in
experienta mor{ii; Pandele, (19 f) scrie un roman de succes - Roata morii - prin care iEi anunfd
preocuparea
de mai tArziu in
legdturd cu opresiunea timpului. in acest roman, personajul dispare in
chip misterios, asa cum se va int6mpla gi cu scriitorul. Miticd Porumbache (NS) lasl familiei sale mostenire, anume un
o singurl
cAntec repetat
ca unic punct
de
sprijin:,,Roata morii se-nvArte;te".
aceastd acceptare ii deschide drumul spre poarta etemitdlii.
Moara este
Tot un ritual
nuvela Podul, Vladimir iSi asociazd existenla cu o r5tdcire prin
sdvArge$te
$i Leana,
interpretAnd un cdntec cu mesaj, dupd cum ritualicd este ;i intAlnirea lui Adrian, care repetd intAlnirea
din ziua in care el a avut accident de magind
un
tlCPl.
ROATA
Semn solar, asociat
cu
roata
clci etimolo gic, zodiac inseamnd roata vietii (TIR), la zodiacald,
Eliade roata apare gi ca simbol al duratei, reprezentdnd suma exis-
ten{elor profane, o consecinld clderii in timp (IvM, 149).
In opera literard, Eliade
a
compard
un alt simbol al
labirintului infemal al vie,tii, iar in
moari, vorbind despre jocul La moard la losafat:,,imi pl5cea atdt
de mult, eram atAt de fericit
jucnnd-o, inc6t eram sigur cd nu o voi uita niciodat5, cd, dimpotrivl, voi ajunge sljoc gi partea a treia gi din ce in ce mai binp, cd o voi juca pdnd la sfArqitul vielii. Si acum md apropiam repede, tot mai repede de sfdrgit gi m-am trezit cI uitasem de mult de Iosafat..." (72) Menlionat
de Sim. Fl.
Marian33, ca
joc
de
priveghi, moara este un simbol al mdcindrii, al neintreruptei acliuni erozive a timpului, dar gi un semn
policandre de iluminat impodobite
al transformdrii, al trecerii intr-o alt6 stare materiald' Aici simbolul este introdus Printr-un ePisbd
cu s[ge1i de sticld; tftmsParenla' lumina gi direc,tia de cobordre sunt
sugestiv: Emanuel, mesagerul care
t.e-buie sd-i aminteascd lui
Vladimir de jocul ieqirii din moar[' apare Pe o motocicleti - tot o
sugestii a rolii - 9i face viraje peiiculoase in fafa cabanei lui
Vludit it,
t
trebui Pe un Pod care ar
sd-i reveleze apropiata trecere spre moarte; dar roata care se mi;cd fdrd
oprire nu-i mai spune nimic aiestuia; el fieie$te deja in acest vertij al vielii qi numai c6nd
Emanuel se accidenteazd, abia la vederea sdngelui se va declanPa
lui Vladimir' De asemenea, roata cadui simbolizeazd ePuizarea duratei
.anamneza
prin derulare, iar conducdtorii
de
considerali mesageri' in
"u. "ruu indice, c5ci ei stiPineau miturile toate individualizdrile sufletului; magina lui $tefan (NS), camioanele (La umbra.--), sau camioneta in care disPar Niculina qi Serdaru (19 f) sunt toate simboluri ale depd;irii duratei, sunt vehibule de trecere sPre o alt5 ordihe a lumii'
semne ale cunoagterii 9i ale puterii divine. in biblioteca lui Zerlendi (SDII)' sdgeflle luminoase sunt i;Afe@fe sPre c54i, intre care se
afl5 si manuscrisul secret,pe careil va iescoPeri autorul' in DCh' slgegile Policandrului atlrnd deLupra unei mari sdli de bal' o alti imagine a mortji, proiect4tii in
visul lui Egor, cdruia i s-a inchis
accesul la coridorul ceJ ducea spre
Christina. Este vorba
desPre
ultimul lui'vis, dup[ ce str6punsese
morm6ntul strigoiului
9i
aici
slge.tile de cristal indicd sala de bal'
populatd de figuri strline 9i uimite' i# ru aparilia lui se intreruP ilin dans, ceea ce sugereazl a$tePtarea
la care este sortit Egor, fdrd putinta de a mai r5tici prin labirintul morlii sfre o posibild ieqire; accesul sdu e limitat la marea sal6 de bal, in care , insd nu se mai danseazS, $i la nu camera jucltorilor'de clrtj, care
vorbesc. Lixandru (Pe str' M')
sdgeatd sPre cer 9i mai intoarie, aPoi se aceasta nu
lanseazd
o
personajul disPare in 'chiP misterios, sugestie vagl a mitului
sAcBarA
Auibut al zborului qi al penetrdrii' in armX qi indicator, la Eliade, ca 9i sdgeata omenirii, multe mituri ale este asociatl fulgerului, cici de 'Proza sa dou6 ori descrie in
lui Zalmoxis'
sANGE Simbol al vielii asociat focului qi clldurii divine, in multe credinle,
sdngele are un sens sacru, fiind considerat vehicul al sufletului; de
aceea consfin[egte Iegdturi
de
nedesflcut: frdtii, jurdminte, ingelegeri defi nitive. intr-o legendd
apocrifl (Zapisul lui
primul om semneazl
Adam),
sdngele sdu paetul cu diavolul. "cu bcorpla, Oin basmul Tinerefe fdrd bdirAne.te...
invinsd gi ii dd lui FdrFrumos inscis cu silngele ei. se, recunoagte
in
romanele cavaleregti, Graalul reprezintd vasul secret in care se pdstreazl sdngele lui Christos, iar " cel care intrd in stlpAnirea acestui vas devine nemuritor gi invincibil. Eliade vorbegte despre sensul fast
,si nefast 'al acestui
simbol,
amintind cd sdngele semnificd at6t viala cAt ;i blestemul mor.tii. in credinlele romdne;ti, mai ales in
descAntece, sdngele
are
mai
degrabd funcgie nefastd; este folosit
in vrtrjile de facere gi aproape
niciodati in cele de purificare si de dezlegare; semn bleitemat, el este atribuit magiei tenebroase, pentru cd stabilegte relagii inviolabill.
In proza lui Eliade, aldturi
de
amintire; poveste sj nume, sdngele
reprezinti un mod de reintoarcere la origini si de recuperare a unor
simboluri uitate.
in nuvela podul,
sAngele trebuie sd declan;eze amintirea jocului ;i prin el sd
reveleze drumul ce duce la iegirea din labirint: ,,incercase totul ca sd md rezeascd. Urcase de cinci ori
cu motocicleta panta aceda abruptti
gi in cele din urmd recursese la accident. igi inchipuia cd poate sdngele md va trezi. Sau unu din povestirile lui, evident, atat de neverosimile, de fabuloase. Sau poate numele lui, Emanuel. Dar nu md trezise nimic... Din fericire, a
mai venit a doua oar5, gi
l_am
recunoscut." (72)
Sdngele gocheazd, treze$te la realitatea esenliald, pentru cd el reprezintd inceputul gi sfdrgitul. in romanul DQ vederea sdngelui sperie, declanqeazl frica adAncd a personajului, cIci, aga cum spune
Poe, sdngele cuprinde in sine yister, durere Ei teroare; dupd ce Egor desboperd rana ins6ng".ute d"
pe trupul Christinei este cuprins de
repulsie
;i
de groazl: ,,palma ii
alunecase ame$ti pe pielea ei de mare necunoscut5 _ gi impietrise, zg6rcindu-se; prinsd in s6nge. Rana
era incd proaspdtd si atAt de vie. [...] Se ridicd deodatl in picioare, buim6cit, cu palmele la t6mple. O groazd scdrbiti ii rdvlgea din nou fiin(a intreag5... Teroarea exprimd recunoasterea sfar;itului in inslsi
esenta viegii:
.Ti-e fricl d;
sdnge!...Ji-e fricd de chiar via{a ta, de destinul tiu de muriror ! ...* (ll2) Vederea sdngelui inspdimdntd, cici rostul siu este de a fi inchis in trup,
in vasul Graal; sdngele expus vederii este cel care. curge, risipegte gi moare:
se
,
I
fi
SA{ZENE
interdiclii gi aceste boli nu pot
marcheazd. solsti,tiul
binevoitoare. R. Vulcdnescu*
Este numele unei slrbdtori importante la romdni, care
de vard (24
iunie) qi care a derivat, duPd cum explicd mul[i cdrturari romdni, din latinescul Sanctae Dianae. La toate popoarele neolatine, zeiP Diana a
iort
asociatd misterelor, cdci integrarea ei in credinlele medievale s-a produs Pe cale cultii, Prin intermediul cdlugdrilor versa[i in texte latine; Eliade dezvoltl (in IsL
6ed.) ideea c[, in
sPa[iul
romdnesc, alta este semnificalia
acestei zeit[1i: ,,Este
foarte
protiabil ca numele Diana sd ft inlocuit numele local al unei zeile autohtone geto-trace. [-..] Numele zeitgi a devenit zLna (< dziana) in
in Plus, deriv6nd de la aceeagi rdddcinl' un alt cuvdnt, zAnatec, inseamnd zdPdcit, ctt minlile aiurea, nebun, adicd luat, rdpit de Diana sau de zAne,'" (III' 246) Z?r;lelor nemiloase nu este indicat sI li se rosteascd numele;
romdnepte.
sunt numite Sfin tele, Ocrotitoarele, Rusaliile sat lelele 9i ,,au aparenfa unor tinere atrdgdtoare, fascirfante'
in alb, cu sAnii goi, ele nu se vdd ziua. inariPate, ele zboard Prin vdzduh r.nai ales
imbrdcate
noaptea. bar le Place sA cante $i sd joace gi, acolo unde au jucat, iarba
Lste rogie ca focul. Ele ii
imbolndvesc Pe cei care le vdd jucdnd sau care'incalcl anumite
vindecate dec6t de cdlugari.:' (ib') SAnzienele sunt zdne mai degrabl a
caracterizat asdel aceastd sdrbdtoare:,,Dintre slrbdtorile populare, cunoscutd mai mult este serbdioarea floral5 9i cAmPeneascd a SAnzienelor, care rePrezinti mai
ales o festivitate general[ a zdnelor
bune, ca zdne agreste 9i silvestre'" Fiind o sdrbdtoare a solstitiului de vard, ea contine o serie de,ritualuri
de
alungare a lunii; fldc5ii a gi chemare soarelui de la rlsdrit le rotesc fdclii aprind 9i
ale coborArii,
cdtre aPus, sPunAnd: ,,du-te soare' vino lun5, / Sdnzienele imbun["' In multe credinfe europene, solsti$ul
de vard este socotit o Poartii ce deschide drum de qobordre in intuneric; in simbolismul Pitagoreic, solstiliul de iamd este poarta zeilor, Pe cAnd cel de vard
reprezintl o iegire
destinati oamenilor. Conform credinlelor
romdne;ti, in noaPtea de Sdnziene
se deschide cerul, iar omul
are
la cunoaqterea intregii Firi' SAnzienele ocrotesc iubirea, favoizeazl nunta $i, Prin aceste atribute, ele devin un simbol al
acces
armoniei universale. DuPd cum se qtie, Eliade are un roman intitulat
Bdneasa, unde merge
la miezul
noplii, mdnat de un
dor
inexplicabil. El vede o magind gi o femeie (pe care o va cunoaste pufin dupi aceea) gi gtie cI magina va
dispdrea la miezul nop{ii, adice atunci cdnd cerul se deschide gi cAnd cel care culege ierburi magice
poate cdpdta atribute supranaturale: devine invulnerabil sau invizibil (TIR, 358). personajul moare la 12 ani dupd aceastd experienlS, la miezul unei nopfi de Sdnziene, intr-o maginl, care este
in pldure, aldturi de mireasa sa, Ileana, gi are cea vdzutli
sentimentul plenitudinii, certitudinea cd a trecut pe poarta mortii,
in
eternitate. Iniljat in copil5rie prin pltrunderea in camera Samffi,
$tefan are privilegiul de
a
descoperi poarta solstiliald gi este con;tient ctr destinul sdu cuprinde experien[a iegirii din timp, sau din burta balenei, cum spune el, pentru ci inlelege cd pretutindeni in lume sunt semne care il indrum5. De altminteri, viafa lui se deruleazd in relalie cu cea a lui Ciru partenie, un dublu, ceea ce sugereazd figura Iui Ianus, cel cu doul fete, paznicul
po4ii solstitiale. $teian
are viziunea propriei morli intr-o noapte de Sdnziene, in Pddurea
miracol, merge in pldure in aceastd
126
Silnziene,
in
care
Strindberg, raportAnd-o
la
Simbolul apare gi in alte opere gi plstreazd aceast5 semnificafie de poartd spre infinit. . Doctorul Aurelian Tdtaru (LTG) moare in noaptea de S6nziene, in pddurea Cr5ciuna, speriat de propria-i crea{ie (?ntinerirea spectaculoasl a unei femei de gaptezeci de ani). Ieronim (Unif.) trdie;te misterul
iegirii din realitate in ziua
de SfAntul Ioan (slrbdtoarea cre;tin5 a
solstiliului de varl). ln nuvela Dayan, personajul titular se ridicd de pe patul sdu de sanatoriu gi
glseqte drumul spre paradisului,
grddina
in aceeagi
noapte de Sdnziene, cdci ,,chiar gi in inima capitalei, rdmdne tot ce a fost de la (287).
in toate cazurile, iegirea din timpul
istoriei este imaginati ca o cobordre: $tefan Viziru ;i Aurelian Tdtaru se prlvdlesc in prlpastie, iar Dayan coboar5 sctrrile sanatoriului
;
pentru to{i, iegirea este posibild doar pe poarta mo4ii, sub imperiul
plzeste
personajul principal, $tefan Viziru
de
atoate$tiutor etc.
inceput: Noaptea de Sdnziene.,
Iunii si al zeitei Diana.
flrd sd gtie aceastl trecere spre eternitate: el este obsedat de sensul miraculos al nopgilor de Sdnziene, interpreteaze Domnipoara lulia de
Noaptea
noapte gi are obsesia copildriei, a intoarcerii la origini, c6nd ar fi putut sA vorbeascl unui arici
SCARA Reprezent6nd un spatiu de trecere,
scara este un semn ambivalent,
acest ,
cdci
desemneazd urcarea
si
**-:n
cobrarea; ca $i ascensorul, scara sugereazX principiul heraclitian al
evoluliei in ambele
sensuri'
lnilprea qi cobor0rea sunt
sernne
ale tunoaqterii revelate, ale ieqirii din condilia obignuiti. Scara de lemn din casa generalului Calomfir leagd lumea veche, ale cdrei fantome PoPuleazd Podul qi lumea searbddd a Prezentului in ruin5, casa in care locuiesc doar
Antim ;i Ieronim (Unif'); Podul prinde via$ doar in PrezenP lui Ieronim, care se furigeazd ca intr-o casl strdind, in irituneric qi vorbind
SoaPtd; Pove$tile care pdstreaz[ in memoria lui sunt
in
se
tensionate, dramatice qi adevdrate' pe cAnd in casd domneqte tristefea *argitului (acliunea se petrece in
anul 1950). in aceeagi nuveld, apare gi imaginea sc[rii spiralate' Antim urcd imPreund cu pi "*" logodnica sa; in acest caz, scara
,n simbol al morlii,
al ieqirii
"G din timp; in multe credinle, scara in spirald simbolizeazl drumul in SDH, sufletului duPd moarte. -Eifiiidoctorul Zerlendi, invizibil,
igi, scrie ultima pagin[ de
jurnal Pe scara care duce la Pod,
intre via15 qi moarte; el nu mai gtie cum sd revind in lumea normal6, dar nu mai gdseqte nici drumul sPre Shambala, de aceea, aici scara reprezinti un spafiu intermediar 9i,
totodati, un drum cu un singur sens, cel ascensional, cdci Pentru
mai existl posibilitatea
T,rorlendi nu
de a se intoarce in durat5' Pentru
Egor (DCh), indlfarea devine dificild duPd ce strdPunge
morm0ntul strigoiului: el coboard repede trePtele reci, de Piatrd, dar este scos din Pivnild Pe bralele unor bdrbali necunoscuti; in timP
ce mintea sa rdtdcePte inctr in lumea mortilor' in-La FF, G avri lescu urcd zadafii cEidTPre via15; ugile sunt inchise, sau locatarii $tiuli nu mai locuiesc
acolo. El a greqit dru'rnul, trebuia sd
urce trePtele de marmurd,
sd
str[bati coridorul, Pentru a ajunge
la moartea sa, adicd la a qaPtea camerd, in care il a$teaPte
Calomfir qi pe care la rAndul sdu trebuie sd-l transmitd fiului sdu, cdnd acesta va avea 17 ani;Ieronim
creeazd, parabole, realizeazd spectacole de teatru, regizeazd filme, pentru a ingldui celor alegi sd intrezdreasctr secretul teribil, atdt de teribil incAt trebuie transmis
in forme posibil de receptat qi de acceptat: ,,... din noaptea aceea de
c6nd m-a chemat
Generdleasa lAng5 ea, nu fac clecAt asta: sd v6 vorbesc despre ce mi-a destdinuit ea. Dar pentru ctr am jurat, nu le pot-spune aga cum mi-au fost spuse
mie cti limba de moarte, ci le destdinuiesc in parabole si legende,
in
anecdote
pi imagini..
(290).
Hildegard.
Cunoa;terea, fie gi numai partiald a acestui secret, determintr intrarea in
SECRET Aqa cum
normat
oglindd, adic[ iegirea din timpul
il
defineqte Nae Ionescu, secretul reprezintd legpa interioar5'
principiul dinamic ce std la baza tntaiParii gi de aceea, in Planul
el
trebuie vielii' al surprins;ca resoft lduntic intimp 9i secretul premerge trecerii spa{iu (oP. cit., 54). Pentru cel nepregdtit sd-l primeasc5, secretul esie devastator; de aceea trebuie
cunoagterii metafizice,
pdstrat
;i
transfigurat;
la el
are
acces oricine, dar, numai cel iniliat il cunoaqte integral, in starea lui
originar[. Ieronim (Unif')
este
depozitarul unui secret caPital Pe care i l-a incredinlat Generdleiasa
in
spa{iul memclriei pure,
simbolizat de cdtre Generileasa Calomfir; ea cunoaqte toatd istoria neamului, este un reper pentru ultimii, descendenli, iar moartea lui Antim ?nseiamntr reglsirea
drumului spre. origini: la capdtul
scErii spiralate il Generdleasa.
asteaptd
biblioteca a fost risipitd in urmd cu de ani, servitoarea
doudzeci
gchioapd a murit de mult; .cu fiecare zi, casa Zerlendi se transformd in ruind, iar in final, copilul Hans afirmdlcu senindtate
cd
se .nu,me$te $tefan. Aceastd descompunere a spafiului in care i-a fost revelat secretul este dictatd de chiar legea. interni a vie{ii: manuscrisul ii era , destinat ,in
qi el trebuie sd-l sublimeze (in nuvela pe exclusivitate naratorului
care
o scrie), ca qi
Ieronim.
Secretul nu poate fi decdt vag formulat in idei, qi atunci igi pierde puterea de a revela misterul lumii,
de a deschide drumul etemit.dtii pentru individul ales. C6nd Egor (DCh) incearcd sd facl publicd taina strigoiului, el este condamnat definitiv la nebunie, fixat intre, viatE gi moarte. Orice secret se ap5rd, se camtfleazd in realitatea banald sau
in
amnezia colectivd, ca in $an;uile, unde bdtr6nul nu trebuie
sI glseasc5 o comoard strdveche, ci
in memoria colectivd ideea existentei ei. doar sd inoculeze
Secretul doctorului Zerlendi (SDID ucide pe ro[i cei rrei SEMN temerari care incearcd sd-i pentru Eliade, cuvAntul semn descifreze manuscrisul. cand defineqte in{elesul particurar pe personajul-narator aflr acest secret ' care il pot cdplta lucrurire, al evaddrii din istorie, tot universul intamplirile, ou*.rii etc. El spune intrd in disolu{ie: d-na Zerlendi ;i cd semnele au alt inleles pentru Smaranda nu-l mai recunosc, fiecare fiintd; ele averi;eaid,
-__, ,q
ascund, sau reveleaze, anun![; chiar dacl semnificagia lor nu este perceputS, ele conlin o alarm[, ffansmit o neliniqte, un Presentiment, ca in situalia unui personaj din Podul care intreabd cu emolie
,,,Ce
zice'l Ce zice?"; el
este
fermecat de lectura unei fete;
care
9
Pe
ascultd toatd lumea cu
incintare, fdre se inPleagd cineva despre ce este vorba. Semnele sunt
camuflate in banalitate 9i inlelese doar de cei cdrora li se adreseazl, Sau de cei care i;i dau siftnla sd le pdtrundil sensul, aga cum sPrhe un personaj (din La unbra-..): ,,"' ar fi vorba despre'nigte semne care ni se
fac, gi Pe care unii'din noi le
ghicesc [...]; ni se fac mereu:emn: de tot telul. Deschide ochii 9i dd-1i
silinfa s[ le descifrezi'"' Pentru Valentin, din aceea;i nuvel6, disparilia misterioas[ a unor camioane constituie semnul intrdrii
intr-o alti dimensiune a timPului; el descoPer[ intdmPldtor acest
semn, pe chnd alte personaje inva15 semnele Ci aPoi le cauti; de Pild5'
Aldea (din Pe str. M.) a{ld de la Abdul semnele care indicd Poarta de lumind sPre alt univers, dar Zahaia FdrAmd, singurul om care
mai cunoaqte aceasti^ intAmPlare, nu qtie desPre ce semne este vorba,
cdci pentru fiecare existd alte semne care nu Pot fi cunoscute 9r' mai ales, Povestite.
in
roase intLmPldi care Yestesc viitorul; Printre semnele care anunti moartea, Sim.
Fl'
presimtO cd iubirea reprezinti o cale, degi nu gtie unde duce; faptul cd solia sa, Ioana, l-a cunoscut mai intAi pe Ciru Partenie i se pare a fi
Marian
aminteqte qi ,,deschiderea de la sine
un
a ugilor"". $i in nuvela DaYan, apare acest simbol ca semn al
trecerii in altd lumo; Personajul vede o qd intredeschisd qi mai tirziu inplege cd este vorba despre poarta mo{ii sale. De aldel,lui i se ara$ o serie de lucruri la care
il intAlneqte
ceilalli nu au acces: Jidovul rdt5citor, intrtr
pe
in grldina izvorul din qi bea paradisului realit5lii ordinea memoriei, iar in
i
unanim cunoscute, se schimbd infirmitatea de la un ochi la altul; anchetatorii s[i cautii explicalii logice, ei nu in[eleg ;i nu accePti intdmplirile Povestite de cdtre Dayan, duPd cum il avertizase Jidovul rdticitor: ,,.'. adu-gi aminte de ce scrie Francesco da Barberino: sed non omnia omnibus Posstlnt
/ - Nu
tot ce-am fdcut,
glossai. iraduse visdtor Orobete, Poate fi explicat Pentru to{f' (261)' Toate
avertisment
in
legdturd cu
sensul mistic al iubirii: ,,Md intreb dacl nu existd gi altceva; ceva care
,sd plece tot de-aici, dintr-o ,
dragoste, dar care sd ducl in altd parte.Mi-e foarte greu sd-gi explic.
Nu inleleg nici eu. S-ar putea,
Dumnezeu, de adevdr, de linigte,
de iubire" (Insula..., 82). Apa. deline calitatea magicd de a reda
fiinlei putinla rena;terii qi, de aceea, Setea exprimd o ndzuinfd secretd de anulare a experienfei, a
durerii, care derivd din condilia istoricE a omului. Seiea tope.ste fiinla, .o readucb la . starea impersonald, nediferengiatd, de sdm6nld.
totugi, ca sd mai fie o ieqire, pe cilre
in TIR"
noi n-o vedem. Faptul acesta, cI tu ne-ai intAlnit pe amAndoi ar putea fi
soba mortulur, simbol ce revine obsesiv in majoritatea religiilor gi a miturilor: ,,apele potolesc setea
un
semn,
ar putea
semnifica
ceva..." (I, l5).
ln
majoritatea cazurilor, semnele
avertizeazd in legdturl cu o posibild evadare din timpul realitilii istorice; pentru pandele (19
t),
revelalia ctr Orfeu gi Isus
il va indruma spre spa(iul libeftAtii transmit un mesaj asemdndtor
absolute; ip
nuvela
lCD,
ascensorul, vtrduva de la etajul 21 sunt semne ale devenirii intr-o altii ordinedecdt cea cunoscut5; pentru
personajele lui Eliade vorbesc despre semne cate. aYeltizeazA
Eusebiu (19
u.rrptu destinului Personal; $tefan Viziru (NS) gtie cI nimic nu este 'int6mPl6lor in lume, 'cA toate
confirmare, iar pentru Gavrilescu q*g} nucii din curtea figdncilor reprezintii un semn al ispitirii.
t);
trandafirii gdsiti in
fala uqii sunt un semn
.de
Eliade vorbegte despre
mortului, ele il dizolvd, il solidarizeazl cu seminlele; apele ucid mortul, anulAnd definitiv
conditia sa uman5, pe care infernul i-o lasd la uir nivel sc6zut, larvar, pdstrAndu-i asfel intactii posibilitatea de suferinti. in diversele concep,tii despre moarte, defunctul nu moare definitiv, ci dobdndegte
numai un mod ele.mentar de existenfS; este o regresiune, nu o extinctie final5. in a$reptarea revenirii in cir.cuitul cosmic (transmigrarea) sau a eliberdrii definitive, sufletul mortului suferl gi aceasti suferinli este exprimatil indeosebi prin sete." (191)
lucrurile poarti mesajul devenirii
In
omului gi de aceea o avett\zeazd'pe Ileana; ,,Priveqte bine in jurul dumitale: 1i se fac din toate Pdrt;le
scrisese o pies5 de teatru despre coborArea lui Orfeu in infern gi descoperise cd destinul orfic se aseamdnd cu cel al lui Isus, intr-o noapte (tocmai noaptea in care el
semne. lncrede-te in semne' Urmdrggte-Ie..." (I, 28)' El
credinPle
strdvechi romdneqti existd nume-
r30
SEIE; Reprezintd o expresie a condiliei umanet ,,cu c6t omul suferd mai
mult, cu, at6t e mai insetat
de
romanul 19
t,
Pandele, bare
iqi concepe fiul) este cuPrins de q sete devoratoare qi totodatd de gtoaza cd nu-pi va potoli niciodatd Are viziunea unei fete btonde (Euridice) care il indeamnd la ticere, apoi Pandele uitd Pentru mulli ani acest ePisod; el duce o aceastd sefe.
via15 monotond, fdrd revelaqii 9i fIrI curiozitate, Pdn[ in'momentul
in
care iqi reaminte;te de setea cumpliti gi mai ales de frica ce a inso[it-o. Aici simbolul def,rneqte condilia de ini,setat a lui Pandele, adicl fixarea sa in istorie qi in suferinf5; cdnd el revine in locul in care s-a Petrecut misteriosul episod, dupd ce se iniliase in tehnicile evadbrii, reu$e$te se se elibereze de team[ ;i de sete 9i trece in tirAmul libertd.tii absolute. Supravieluirea sub imperiul setei nu este nici moarte adevdratd,ruci nemurire, ci doar, o stare -care Eliade o intermediarS, Pe
$te de latvd
subumand, de exPeienfe (Insula-'chinuitd de stare se afld 9i asfel 82). intr-o (La Gavrilescu Pg.); degi avertizat cafea, el cere prea muld bea sd nu qi iqi Potolegte setea, b6nd ;i ap6
nume
direct din cand,
,,indelung,
gAlgAind, d0ndu-gi capul pe spate".
Sprb deosebire de Pandele, el iqi satisface setea, intrd in starea de disolu[ie qi in moarte. in nuvela Dayan, Personajul bea
din izvorul memoriqi; referiri la eschatologia
fdcAnd
orficd,
Eliade amintegte
in IsL cred- c6,
apoi are sentimentul cd se afld intr_o uriagd sferl de metal , pe care reuse$te s-o spaig5.
pentru vechii greci, dincolo de moarte, in Hades se afld doud
al uitdrii (Lethe) destinat sufletelor ce se izvoare: cel
$i ieqirea din timp este asociati in JD}L Zerlendi _
unei.^.s{ere;
reincameazd, qi cel care Pqnegte
din Lacul Memoriei (MnemosYne), pentru sufletele salvate de cercul rejncamirilor (II, 1 87-193). Aceastd
viziune este reprezentatl $i in nuvela mai sus Pomenitd. DaYan este introdus
in grldina paradisului
;i alege izvorul din Partea dreaPtd, cel pentru cei buni, qi i;i arninteqte toate existentele sale anterioare. Setea exprimd
vremelnice
o
gi
nevoie a fiinqei
continud . sX
se
manifeste chiar gi duPd moarte. in
camera Samb6, intr-un sPa[iu epurat de exPerien[e Profane, singurl setea ii aminteEte lui $tefan de legdturile sale cu viala; in pamera secretd toate funcliile fiziologice sunt intrerupte, acolo nu se consumd nimic, doar uneori este admis un Pahar cu aPd de la robinet.
acea clipl am avut senzaf,a preci.sd cE sunt sferic, cd am devenit o buld
impenetrabild, perfect imper_ . meabil5. Sentiment plenar de invulnerabilitate. Miturile referi_ toare la omul primitiv, conceput sub formd de sferd, derivd din aceastd experienld 4 unificdrii curentelor" (246). Semn al plenitudinii, aici sfera, evocd impdcarea contrariilor. (v. OU,
BALENA,
COA{CIDBNTIA
oPPOSTIORUM)
SPECTACOL
Ritual superior de reconstituire
lumii
'in datele ei
a
bsenfiale,
camuflate in simboluri gi parabole, spectacolul de teatiu preocupd cele
SFERA
Cu predilecfie sPa{iu al migcdrii, sfera simbolizeazd autonomia, perfec{iunea pi izolarea; imagine a
oului cosmic, sfera nu Po-ate fi
sfdrdmatd decdt din interior. in NS;
$tefan resimte cu
-
reunrtlcd cele dou[ fluide care alcdtuiesc fiinga 9i atinge starea prefecti, de la inceputul lumii: ,,in
'disPerare
teroarea timpului: el se sirnte inchis in burta mistuitoare a unei balene,
mai multe dintie personajele lui Eliade; gest de imirare a divinitdlii. ca gi ritualul, spectacolul de teatru propune o recuperare a faptelor arhetipale, adicd
o incercare intoarcere la origini, deci
de de
prin esenta sa magic6, spectacolul are rol salvator; in romanul 19 ! Ieronim Thanase initiazd o tabdrd in care renovare a fiin[ei.
pregtrtegte un spectacol de teatru experimental, dar aici vin si oamenircare vor sd se vindece, iar Pandele glsegte drumul spre
eternitate, trdidd experienla spectacolului ca pe un exerciliu de anamnezd. De cele mai multe ori,
spectacolul exprimd
o atitudine
donquijotescd (de ucidere a fricii
de moarte, prin fixarea in intimitatea mortii) sau de
neimplicare, privind ,,tot ceea ce se petrece in lume ca spectacol...
Reducdnd "tdate dimensiunile
timpului Ia clipa prezentd, spectacolul cuprinde esen(a lumii, sau cum spune un personaj,
adevdrul.total, adicd
i"
""", ""dupd este dAt sd cunoaftem numai
moarte: ,,... arta, gi in special teatrul, spectacolul, ne reveleaztr acest adevlr ?n tot .ceea ce se intdmpld in jurul nostru; gi mai ales in tot ce n-e putem imagina cd se intampld, in fond, teatrul, ca ;i filozofia, este o pregdtire pentru moarte. Cu deosebirea, pentru mine capitbld, cd spectacoldl, anticipeazd revelalia mortii, pentru ifi aratd toate acestea aici, pe p6mAnt, in viafa de'toate zilele.:...
cd
(Unif.,288). Sugesrie a realitilii de dincolo de moarte, in povestirea
4., spectacolul se desfdgoard dincolo de cortind, cdci marile sensuri sunt camuflate.
Fdrd inceput gi fdrd sf0rgit, cdci fiecare gest exemplar contine in
sine sensul devenirii, spectacolul
reprezintd
qi un exerciliu
de
libertate interioard; semnificalia se naqte in fiecare cliPd, universul se transformd continuu, iar fiin1a care participd la sPectacol (actor sau spectator; ia parte la taina'capitala a vielii: naEtere qi moarte (Incog')' I
STRAN.I
in
multe tradi[ii, orice Persoanl necunoscuti Poate fi un mesager' un trimis al zeilor sau un str[mo$ reintors td origini, depozitar al unor
mistere, u.,
lri,tiut sau un
ale-s'
Eliade crepazd din imaginea unei
logodnice stdine o metaforl a mo(ii, (Unif.); Manole Antim
clipa mo4ii Pentru a-l ajuta sI urce scara spre etemitate; metafora este anticipatd de avertismentul Generdlesei: ,,Sfrdin d, rePetil Generlleasa cu o ugoard tristete in glas' Manolache , Pentru un bdtbatntc\ o femeie nu este sttdind. Bdrbafii
in suferinlS, adicl in condifla de a cbuta mdntuirea: ,,Recdderea in lume echival eazd' 1...1 cu lepddarea de bucuria contemPlativd 9i cu
Stidina;i atunci in orice caz,ePrea tArziu. $i despre asemenea intdlniri e bine sI nu mai vorbim..." (286)'
suffiRINTA Sentiment care defineqte conditia
si
in
planul realitiitii
si
sublimeazl momenrul inA,tarii prin
intermediul mo4ii,
evitdnd
intoarcerea in duratjl, rec6derea.
pozitiv" gi salvator. (lvIER" 74-79)
strdine, sau mdcar din Provincie, dar ea apare cu adevlrat doar in
intdlnesc o singurd dati in viali
implinirea
,durerea dintr-o stare negativi intr-o experienll cu un conlinut spiritual exPunere
Eliade,
suferint5, iai" protagoniqtii eviie
marele merit cd a valorizat suferinla, adici a transformat
o
lui
irrbirea inseamnd cdutare
demoniace gi care vin ca rdsPuns la gre,selile omului. Creqtinismul are
Nae Ionescu face
.
ln alt sens,'suferinla are gi funclie iniliaticS; Birig (NS), torrurat in . temnitele'comuniste, bolnav gi condamnat la moarte, descoperl poarta eternit5fii; desiinul sdu ilustreazd at6t sensul suferintei christice c6t gi pe cei al ndzuiniei ancestrale de renovare prin torturd
de la ideea ctr omului, sPr€'
;i boaltr. Eliade subliniazd in, nenumdrate rdnduri cI, in
iubirea presupune indllare, iar cAnd rodul este desdvnrqit, fiin1a recade
are o valoare rituald; prin ea, omul
preluarea' suferinlei: sufletul, care se indumnezeise Prin difuzarea in Dumnezeu, recade in omenesc, act de durere care corespunde tocmai actului de-durere al crealieiin taina nunlii" (op. cit., 177). Iliade preia aceast5 interpretare, dar adaugd, de
'9i viziunea cele mai multe ori, buddhisti, in conformitate cu c3re'
134
actor, ca Petru Petrovan, este poet, devenit actor din deznddejde (Incog.).
suferinfa, bdtr6nelea gi moartea; in
majoritatea operelor
in
deosebire de diavol, i-a fost dati calea mdntuirii, dar gi suferinla;
aqteaptd intreaga
Matei Dominic se reintoarce la condi(ia profanl si- regisegte
lumea arhaicd, toate suferinlele sunt suportate deoarece nimeni nu le consider6 intAmpldtoare, ci efecte directe ale unor for{e magice,
pldteascd P.Irn sufein{d.
interesanti asupra Cdderii, pornind
'exceplionald, veniti din linuturi
.inchisoarea timpului; ?n Tinere[e...,
unei reguli - gregeli Pentru care omul siu colectivitatea trebuie sd
femeie
via1tr o
suferinEa conduce la eliberarea din
uman[, suferinla, duPd cum exPlicd EliSde, este justificati pentru omul arhaic: ea are o cauzl Pi un sens, Pi .anume uitarea zeului, incdlcarea
societdtile tradifionale, suferinfa
accede
la sfinlenie;
durerea,
tortura, moartea preced reinvierea intr-un trup nou (IVI\A{,291). .
Gavrilescu GASgJ qi Leana (CD) au conqtiinla unui pdcat ancestral si igi considerd existenga ca pe o plati
la vina uitatd; ei au o
perceplie
$ARPE Semn aI renagterii, al infininrlui si al dedubldrii, demon Si virtualita;e
a focului (in Ng-Veda), bazA a Iumii, zeu htonian, agezat la originea oricdrei cosrnogonii, qarpele este considerat de cdtre Eliade gi animal lunar, fertilizator gi etern,: ,,Relaliile dintre femeie gi
insi ele nu pot fi in nici un caz explicate $arpe sunt multiforme,
global printr-un simbolism erotic simplist, $arpele are semnificatii
multiple $i, printre cele mai importante, se cuvine si
considerlm regenerarea sa. $arpele este un animal care se transformd...
(TIR" 166) Fiind o epifanie a lunii, ;arpele controleazl viala ritmicd gi
devenirea femininl: ,,Acelagi
simbolism central de fecunditate si
de
regenerare supuse
lunii ,i
distribuite de astml insu,si sau prin forme consubstanfiale (Magna
Mater, Terra Mater) explicl
prezenta garpelui in iconografia sau
arhaici asupra suferinfei. Ieronim Thanase gi, trupa sa de teatru retrdiesc suferinta colectivd de la Buchenwald pentru a gisi libertatea inteioard.Numai actorul poate sd exprime mijloacele
riturile Marilor Zeiqe ale fertilitdlii universale. Ca.atribut al Marii
Zeile, ;arpele iSi
plstreazd
caracterul lunar (de regenerare ciclicl) unit cu caracterul teluric... (id., 167) Spirit al addncurilor, reprezentAnd.
eliberdrii, pentru cd un adevdrat
135
-l -*TY-**.r!!t dreptul
fo4ele necontrolabile ale naturii, garpele este totodati 9i cunoscdtor
ci gi a propriei lor prostii. (TIfi'.270-271) . Pentru cregtinism, garpele reprezintd ispitirea qi viclenia, fiind o
al secretelor, izvor de inlelepciune' Av0nd legituri magico-religioase
cu apele, el este socotit adesea un
spirit acvatic Protector, asociat ploii fertilizatoare - $arPele cu pene, simbol al norilor 9i al curcubeului. (id)
Animal magic, salvator
sau
duqman al l'omului, garPele este,
dupd cum spune Durand, un ,,recensdmdnt comPlet .al posibilitdlilor .naturale"'6, dar atributul sdu simbolic dominant este dat de sensul transformdrilor, echivalate cu timpul 9i curgerea
ipostaza de uroboros garpele care-gi inghite coada - el sugereazl vegnica Prefacere a
lui; in
mo4ii in viali ;i invers, infinitul' sensul dumnezeirii qi imago mundi. Prototip al rolii zodiacale, emblemd a materiei in continud transformare, dar 9i simbol al lumii
limitate cercului
Prin evocafea imaginii
-, uroboros
a fost Pentru
primii alchimigti greci 9i semnul dispariliei rirateriei,,,compozilia care este in intregimea ei devoratd ' qi topitS, dizolvati 9i transformafi
prin fermentagie"".
De asemenea, galPele este
qi
obstacolul de care se loveqte omul in clutarea absolutului; el apare in multe mituri capaznic al Arborelui
- Aici,
eternitate nu doar din
la
cauza garpelui,
'
transfi gurare a diavolului.
ln
opera
.artisticl a
lui Eliade,
simbolul aPale doar cu sens mitic,
ca duh al aPelor, fixat in illo rcmpore, ca mire etern ;i dezamdgit. Scriere de tinerele, romanul $. imagineazl' o
intAmplare stranie la care participd un grup venit sd Petreacd o noaPte la mAndstire qi Sergiu Andronic, un
t6ndr misterios, rdsdrit ca din pdmAnt. Acesta din urm5 iniliazd un joc de gajuri 9i, trePtat, ii cucefe$te Pe toti; el sPune lucruri ciudate, cunoa$te Povestea desPre moa,rtea Arghirei, frumoasa din lapte, gi afirm[ cI are sentimentul cd a trdit continuu in acel loc, de la inceputul milndstiii. Simte tulbure apropierea unui qarpe qi,inainte de
miezul noPtii,
ii
[iPnotizeazd Pe to[i. agezdndu-i intr-un cerc magio,'
in mijlocul cdruia cheamd qarPele qi ii vorbeqte, mai exact aJld cd' ,,dobitocul blestemat, rdmas fdrd soa{6" a venit la nunta Dorinei (logodnica lui Manuild)' Toli au vise semnificative; Dorinei, visul ii reveleazd cd gste mireasa moartd a ce se ;arpelui gi ea Pleacd, i4datd
treieqte,
Vie,tii, ca ,,adversar al nemuririi",
dbpi Ghilgameg gi Adam Pierd r36
in
insula din mijlocul
g4rpele apare ca spirit al mormintelor, revenit in lumea celor vii, ca str ceard un suflet: ,,Cine qtie cine nu are odihnd pe lumea cealalttr pi a trimis ,u.p"i"
Ssta necurat atet de
in
casd..; Numai sd nu mai ceard si pe altcineva., Sd nu mai ceard vreun
mormdnt, ctr sunt gi semne din astea... (181) garpele igi cautl mireasa pentru a rupe blestemul despS4irii lor; mire gi stdpAn al
un Farpe mare qi sur, ale cdrui mi;cdri molatice intre{in starea generalS de. transl: ,,CAnd se apropie de lacul de lumind, se opri
o clipd
amefit. Apoi se indrepri legdnat spre Andronic. paicl lumina lunii il vrdjise si pe el, cdci
se tAra acum cu o gralie gi fiecare noud impletiturd ii infiora solzii somnoroasd
intuneca{i" (179). Sub imperiul lunii, vriji(i de descAntecul lui
addncurilor, el trdiegte la nesfArsit devenirea prin nunttr pi moa.te; ia
halucinatorii; garpele rdscolegte
interdictia de,a nu-i rosti numele si de atunci revine periodic pentru a
complexele fiecIruia, ia forme care ilustreazd obsesii ad6nci. l:iza are in.minte o roman{d (,,in pdrul meu odatd blond lE o guvigl
inceputul l,umii, el pi-a pierdut mireasa care nu a qtiut sI respecte
recupera experien{a rahte; povestea despre fata Moruzegtilor
(Arghira) reprezinttr o astfel de. revenire; fata' este adusd la mdndstire, qi dupd trei zile, moare
in chip misterios. Dorina este pregdtiti prin intermediul visului si igi amintegte experienfa arhetipald; ea igi invinge frica, ajunge in insuld gi respectl interdic[ia.
Conform credin(ei populare, $arpele intors din mormdnt bea Iapte sau vin indulcit cu miere, simboluri ale viefii profane, d5ruire
de cei vii pentru a-l imblAnzi, pentru a-l reintegra in lumea vie. Andronic bea viri cu ldcomie, uitdnd de sine, ca in somn, gi apoi
lacului, unde o agteaPtd Andronic,
sdvdr;e,ste
intruchi Parea garPelui.
colectivd; el aduce
au
stdri
argintie...") care o face sd se gdndeascl la imbdtranire si degradare gi de aceea pentru ea sarpele se transfigureazdin fisii de lumind, care ii trezesc melancoliile doringele, apoi devine o nefireascd sdgeatd de,came. pentru Dorina, sarpele inseamnd chemare,
gi
groazd ;i dezgust: ,,Dorinei i se pdru c5' garpele vine de-a dreptul spre ea gi o subitd teroare lud locul
vrajei dinainte. Ca ;i cum s-ar fi trezit deodatE in fafa unui lucru cu neputinti de privit cu ochii, a unui
Iucru groaznic gi
prime.idios,
neingdduit vretrnei fete se{ vad5. Apropierea ;arpelui ii sugea parcd rdsuflarea, risipindu-i sAngele din vine, topindu-i camea intreagl intr-o
un act de in
Andronic, toti
hipnozd hora fetelor
groazd, impletitd cu
137
fiori
necunoscu[i, de dragoste bolnav[' Era un amestec straniu de moarte
-si
respira[ie erodce in legdnarea aceea hidoas[, in lumina rece a
reptilei." (l7g) Sub
imPre-sia
recenti a jocului cu gajuri'
cAnd
vlzuse ceasul lui
Stamate' cu acest qalpele Vladimir asociazd
obiect: ,,Un cadran de
ceas
fosforescent, care se fdcea tot mai mare qi mai mare, PhnI ce-l orbi cu
luminile lui verzi, Iundre; qi in mijloc, qarPele." (ib) Aqadar' ' transformarea, teroarea
chemarea
morlii ;i
iubirii, timPul insuqi'
de
garPele-ceas sunt semnele magice Pe care le PerceP
sugerat
oamenii in intimitatea 9i sub vraja qarpelui. 3irnUot al seduc,tiei 9i al inl5nluirii' saroele fascineazd ;i induce sensul
'metamorfozele devenirii
' El sacru' loc irnui fo(a aici reprezinti si
este sPiritul teluric Si stdPdnul apelor, un oryPhalos al insulei 9i memoria g'eneralX, totodatd; qi oracular gi inspdimAntitor, vrdjit 'ispititor, el reuneqte chiaf sensurile
viefii. in alte scriere (Nopf'")' garpelg aDare ca marele zeu. ddtltor de v'iatd, SarParilia, Marele $arPe' duhul adormit al lumii, care nu trebuie deranjat de om; duPd ce
cineva ucide un qarPe, timPul este bulversat, iar Personajele
p[trund ilrtr-o altl dimensine temPorald.
secreti, $tefan ptrrea intinerit; el
TABI.oU
picta magina, adicd
Imagine investitd cu puteri magice'
9i
mistere' introduce
iegirea din labirint, cdci pictura, ca
fiin1a intr-un univers atemporal' In Inaog., Zamfira Darvari Picteazd o
orice art5, inseamnd crearea unei lumi subiective, in care tirnpul
pdnzd uria;d, rePrezentdnd o iemeie tAndrd (Zeila) 9i vinde tabloul lui Manole Antim, doar pentru un an; duPd ce sorocul .-se
profaq este
de toate zilele' Revenea la
cel suprafald, de undeva din
strlfundurile fiin1ei mele, un alt eu' cel adevdrat, fdrl griji, flrd dorinfi '
fdr[ amintiri, chiar' Faptul'acesta mI imPresiona indeosebi: cd pict6nd, nu mai aveam amintiri" (I' ZO). Cana revenea din camera
r38
(II,
o inlelepciune inferioar5"
366). $ansa regdsirii'tatdlui,
prin ,
TATAL Reprezent6nd autoritatea tradilional[ aflat6 in Conflict cu fo4ele
Bonnard qi Promite sd revinl Peste incl un an, dar irnbdtrAnegte brusc qi intrd in uitare. Atita vreme cdt tabloul este expus, privit, cunoscut' pictorila este nefiresc de thn5r6' trlieEte in admiralia celor
beatitudine. Parcd nu mai eram eu'
produc
I
Tatil, provoacd o cnzd
in urma cdreia ipi fac aparilia RIul qi Patimile. AzvArlili afard din Pleroma, S,ophia gi crealiile aberante pe care le prilejuise
revela[ia
.cunoagterii
mAntuitoare o au doar pneumaticii,
implinegte, 7-amfira i;i ia Zeiga' oferind in schimb Picturi de Iser ;i
"u "a"i cart ii Privesc oPera' Egor (iXh) ' i;i abandoneazd qevaletul in iarbd ;i se lasd fascinat de Portretul bhristinei; igi pierde independen{a si linistea' el este atras in coridorul - intunecat al mo4ii.in romanul NS' in $tefan Viziru, se izoleazd' camera secretd qi PicteazS, iar acestd preocupare ii dI sentimentul cd trdiegte in Prezent, ca sfingii: o ,.Simgeam o mare lini;te, aproaPe
abolit.
cunoa$te pe :
eliberlrii sale din timpul istoric, pregltindu-sg, de fapt, pentru
pictura reYeleazd iascineaz[. spiritul
*
imaginea
innoitoare, imagine
a
,,transcen-
denfei ordonate"", tatdl este modelul gi obstacolul totodatd: intr-o proztr de tinere[e (Tatdt),
dupl ce fiul
cunoaqte durerea
tatElui pi igi lnfrdnge invidia fa15 de
pozifla lui privilegiatA, el o ia pe
'
calea' tatdlui,ii urmeazi modelul gi intrd in resemnare.
Misterul cdut5rii tatdlui, in sens gnostic, face obiectul mai multor scrieri. in Ist cred-, Eliade prezintii conceplia lui Valentin (,,cel mai de seamd gnoptic") despre existenta rdului in lume ca despre o dramd provenitd din insdgi .natura dumnezeirii:,,DupI Valentin, Tatiil
- Primul Principiu absolut transcendent - este indivizibil
.
ndscufi din elemente spirituale emanate de Sophia gi intrate in respiialia Demiurgului. in romanul 19 t, Niculina este comparatd cu Sophia; ea i;i cautl tatll cu disperare, recurgind la toate mijloacele .pe care i le oferd destinul, dar nu-l glseqte; fiin{5 pneupaticd, menitii sd se inalle , ea descoperl poarta spre etemitate, in haosul pe care il declangeazl cdutErile ei. Albini (anchetatorul comunist) spune cd Niculina, care
a vrut
sd-gi cunoasci tatdl,
a
introdus, ca si Sophia dezordinea,
sufeinla;i pdcatulinltme, clci ea seduce pe toti cei care ar putea s5-i ofere informalii, produee scandaluri gi anze. Laurian Serdaru, ajutat de Niculina, igi gisegte tat5l (marele scriitor
ii
gi
A. D. P.)
gi
experienfa
Ci impreund trdiesc
-eliberdrii de
incomprehensibil. El s-a unit cu solia sa, Gdndirea (Ennoia), ;i a zdmislit cele cincisprezece perechi
teroarea istoriei.
de eoni care, Iaolaltd, constituie Pleroma. Ultimul dintre eoni Sophia, orbitii de dorinla de a-l
TEI
Simbol eminescian, embleml
a
sub
devenit
spiritualitilii rom6neqti,
[n nuvela I., un personaj spune: ,,teiul nu-;i va mai scutura niciodatd florile. Nu pi Ie mai poale scutura.E'al nostru gi ce-i al nostru
timpului religios". Timpul sustras duratei este numit de cdtre Eliade .
nu-i in timp, nu are duratd...l'
,,timp hierofanic", clci cuprinde gi dimensiunea mitic6, dar gi pe cea religioasd sau revelatoare:
TIMP
,,Termenul timp hierofanic 1...) acoperd realitdli foarte variate. El poate desemna timpul in care e cuprinsd celebrarea unui ritual ,si
Simbol cu numeroase semnificafii,
care, prin aceasta, e un timP sacru,
pentru a cdrui infelegere cred cd trebuie sI pomim de la concePlia
adicl un timp esenfial diferit
(244).
lui Nae Ionescu, filozof
qi
metafizician, profesorul lui Eliade; el considera cd eternitatea depdqegte durata, pentru cd ignord
timpul; crealia divind
PresuPune
intrarea in actual gi in pienror gi de aceea singurul mijloc de evitare a
de
ii
urmeazd. El desemna indirect recuperat mitic, fie timpul
drlrata profand care
poate, de asemenea, printr-un ritual,
fie
realizat prin
repetarea unei acliuni inzestrate cu un arhetip mitic. in sf0rgit, el mai poate desemna ritmurile cosmice
(de pildd, hierofaniile lunare), in in care aceste ritmuri sunt considerate revela[ii [...] ale unei
aievea, ill,,tn..i, sub
ochii
gioase, dar mai cu seamd cele care
contempmn crr rrr.clc evenimente
celebreazd sfArpitul si inceputul anului ascund intenlia de situare a omului intr-un timp anistoric, prin convertirea duratei in timp etem: ,,O dati pe an deci, timpul vechi,
credinoiojllor, lirr. un crestin adev[rqt trehrric sd se simtl tnnsist1ileo,
tlcr xrrccu
timpul tcofhnlc
li
rcpetAndu-se,
rlcvine prezent..,
Aceast[ aflrmnlic irpirre in TIR (359),' dar l:lirrrlc rcvine cu precizdri gi ln nltn ogx.rc; el afirmd cd superiolllntt:n crc6tirrisrnului in fala religlilor ltdntitiv(: consrd in faptul c! rnonrlerr lrri Isus se petrece tn lllollr,, r.stt.. deci, ireversibilI pl tle nt,rt.rr o irrlrlarcere in illo tempntl rrrr rrrrri cstc cu putintd (NM). tlpeftrrrlil t.rc;r i nului este ctr Isun
ceea ce
vtl v$ltl u rkrrrir oard,
vo puns r,a;rflt tirrrpului
efemeritSlii 9i a timpului il constituie situarea in Dumnezeu,
mdsura
istoric. Dar ncortt rf6t,pil porrrc irvea loc in oricc m(tmFnl rrl prr.rr.rrttrlui,
inainte ca el sd fi creat lumea". Pentru Eliade, recuperarea actelor arhetipale inseamnd intoarcerea la momentul de dinainte de naqterea timpului, intr-un spaliu imuabil, qi
sacralitdli fundamentale subiacente Cosrnosului" (TIR" 355).
0 tttteprrl o rlrrtr.l cu primii credlnclnpl,,; rrlrulirr,
epurat de timp,.de Posibilitatea devenirii, adicd intr-un timp mitic
semnificative
- illud tenpus.
Omul arhaic sacralizeazd timpul. prezent Printr-un ritual de recuperare a cliPei de la
inceputul lumii, pe cdnd fiinla cre$tina chiar devine cQntem-
Pentru mentalitatea primitiv5, timpul nu este omogen ci con{ine momente faste gi nefaste, momente
;i lipsite de sens. Marele Timp se strecoar5 fulgerdtor in durata profanS; momentele magico-religioase Pot fi aduse in prezent prin ritual, prin
repetare simbolicl,
pentru creqtin existl gansa de a
situa in prezentul
porand cu [sus.
in
societ5lile primitive, timPul
profan, supus duratei, Poate deveni timp sacru, cdci omul arhaic ,,are
deschidere permanentd
asuPra
in timP ce
lui
se
christic:
Christos, moArtea $i invierea sa nu sunt doar comemorate in timpul slujbelor din SdptdmAna Mare; ci ele se Petrec
,,Patimile
140
c5ci,,traneformnrFH'l'lrrrprrlrri in
Eternitate
creqtinul esto contFlttlrilr,urr lrri lsrrs qi totodatd impllent tt tntoric (IS, 213).
in lumea arhticlt, ttf[,e
tn illud
hrr,r,Jirrt r.stt:
tempwt rr rlrnclrirlr.rc asupra eternltd;ll, dar Ft rr(.(:
evenim€nt istorlc, pflrr fnplrrl t lt s
$terge monot()nla
lihn'lcl
anihilate" (TIR, 366). Crectinp intr-un timp ciclic, intr-o periodictr destrdmare a universului urmatll de rena$tere reflectd dorinla adanc5 a
omului de a se situa mereu in centru qi in-etemitate. dar mai ales nddejdea intr-o regenerare totald a timpului, ceea ce ar suprima timpul profan gi ar face posibil5 instalarea
unui prezent etern. Nostalgiei paradisului ii corespunde o nostagie a etemitlgii (TIR, 371). Ndzuinta omului de a regdsi timpul: paradisiac echivaleazd cu aceea de acest ideal nu este numai cregtin: in sens mistic, Dumnezeu se afld dincolo
aJ gisi pe Dumnezeu, iar
de timp, gi de aceea Meister Eckhart spune cd ,,nu existl
obstacol mai mare in calea unirii cu
Dumnezeu decAt Timpul.. (IS,
rr
produs ln tlmp,,,tFptFrlItil (, rupturd a tlurulol ftt,ulrurr, 1r o invazie a Mnroltrl 'l,llt;r,, (,l,tR, 362). Repetaron (pcrhilll(,E xnrr
trecutul, memoria evenimentelor non exemplare (pe scurt, istoria in sensul actual al cuvdntului) sunt
I I 1). Timpul istoriei este opresiv si rlureros. ,,Pentru Buddha, ca de irltlel pentru toati gdndirea indiand,
existenta umani era destinatd srrlbrin(ei prin faptul insugi cd se tlcsfilgura in Timp" (UwIVI, l4g).
rrrr)
1l rr.rrrhrle
in prezent timpul nregll pl l,ellgior,
Aceastd rcpotlll€ t,€EEllF,r,H.h timpul. Toato coranunlllF relt
I )irr lrcest motiv, timpul profan este rt'prczentat prin roata existentelor
I'lt
conqtientizeazd originile
gi in general Prin tot ceea ce sugereazd migcarea circular5; ieqirea din istorie, eliberarea de tegea karmicda constituit o dorinli constantd a omenirii de la societdlile' Primitive la lumea modernd. intoarcerea la origini
pentru a reintegra
starea
paradiziacd, recuperarea memoriei o.iginut", efortul'cutezdtor al cregtinilor de a salva evenimentul istoric revelator - toate acestea pot oferi cdi de ieqire in etemitate.
rdmanand totodati in " cel al lnvierii istorie, in timPul de duPd moartea
NS; $tefan Viziru
acfiune eroziv6. Toate personajele
lui Eliade sunt P(eocuPate de
ridicd deasupra timpului; revenirea
la
imbdtrdnire, diminuare a memoriei
gi moarte; Dominic Matei caPdtd dreptul la regenerare Pentru cd accidentul se afld sub incidenla clipei sacre (invierea) ,si revine la sa Profand cdnd iqi
.
labirintului, iar prin imagine a misterelor,
clci
decoperd
ascunde, care invdluie. in opera lui
aceea hotir5gte s5-l'
ignore; el se regdsegte Pe sine, ia cu4ogtintd de fiin;a lui Plenard qi incepe sX trliasclin timpul cosmic'
Devenirea istoricd, oPresivd
9i
dureroasd, trebuie sd fie o preghtire
pentru marea evadare,
cdci
iabirintul timpului profan poate fi
mai degrabd traversat in timPul vielii,' decdt duPd.moarte, cind
Dante, trandafirul alb
si
a
personajului; ei ii apar, dupi cum igi dorise, unul in m6na dreaptd qi altul pe genunchi, intr-un echilibru iristabil. Cel de-al treilea trandafir, semn al morfii, este mov ,si apare pe
cum nu mai vlzuse decdt o singurd dati p6n5 atunci, il intimpinl in
mijlocul paginii. il luA in man5 fericit. Nu credea cd un singur tr-andafir poate imbdlsima o camerd intreagS. $ordi mult timp. Apoi il agezd l6ngd el, pe marginea
este
imaginea sufletelor' m0ntuite, ,reflex al cercurilor dumnezeirii ;i
fotoliului, ;i-gi opri privirile
primei fotografii. Era
simbol al comunicdrii prin iubire. Eliade transpune simbolul cu sensul sdu mitic, de renagtere. ln
asupra
palidd,
decolorat5, aburiti, dar recunoscu fdrd greutate casa pdrinteascd din Piatra Neamt."(lll) Dupd aceea, personajul se intoarce acasd gi
romanul 19 L, Eusebiu primegte periodic un buchet de nouisprezece trandafiri rogii, venili din etemitate, de la A. D. P., dupi evadarea sa in spaliul libertdtii
moare, dar moartea sa incepe ca gi
intinerirea
(ii
cad dinlii), semn al
unei promise rena$teri.
"onaigu
142
de culoarea sAngelui proaspdt
anun{[ renovarea trupeascd
fotografia casei pdrinteqti: ,,Un trandafir proasplt cules, mov, aqa
este
floarea cu treizeci de petale, care
timpului gi de
marcate de trei trandafiri, care sugereazd .intinerirea ,si apoi moartea; prirnii doi trandafiri sunt
aceasia,
iegirea din istorie; Anisie (NS)
ci si-ngura Problemd a fiinlei o constituie' trecerea
'
(doisprezece), peste care se adaugd
o unitate, un lnceput.a In Tineeep..., experienfa transcendental5 a lui Dominic Matei este
sAngele lui Adonis exprimd sacrificiul, suferinla, renagterea ;i iubirea ca dimensiuni majore ale vielii (TIR, 281). De asemenea, trandafirul mai este gi simbol al
in
camera Samb6, timPul nu are
sa: intinereqte gi. caP[ti viziune generald asupra istoriei, clci el se
-
descoPertr cd
Semn al renapterii, ca orice floare,
se prelungegte sub o altd formd, de. reguld vegetaltr; trandafirii ivi[i din
sentimentul cd a lipSit doar cflteva ore; aceeaqi Problemd a eliberdrii dg sub teroarea devenirii apare 9i in
absolute; qase dintrg ei se ofilesc gi rdmdn treisprezece trandafiri; atdt culoarea cAt gi numdrul simbolizeazd, viala rendscuti, cIci, cifrd a Mor;ii in ctrrfile de taror, treisprezece desemneazd un ciclu
al contemplafiei prin sugestia de spaliu ?nchis, de recipient al misterului, trandafirul este gi floarea eroului mort, c5ci s-a niscut din sAngele lui Adonis, pe cdnd acesta agoniza; moartea zeului reprezinti repetarea actului cosmogonic; orice viali intreruptd brusc, inainte de a se fi consumat,
el dispare c0teva zile din lumea mtrsuratl de vreme' dar are
Christos, transceirde durata profantr qi se plaseazd intr-un prezent etem'
'duratd cu toate consecinfele
TRANDAFIR
imbdtrdne gte brusc 9i moare' negtiut de nimeni. $i Dayan gdseqte ieqirea din timP;
asfel de cal6; de un trdsnet in
sale.Caqi Fdt-Frumos din basm, el se inal1i in etemitate 9i recade in
poarta etemittr{ii. (v. pi MOARTE)
valabil decdt Pentru istoria lui; penlru lumea anului 1968, el
gtrseqte o
prezeqgul 9i la istoria sa reprezintd revenirea la timPul individual; el se intoarce acasS'ca s5-gi trdiascl exPerienla mo4ii
fdrd s[ mai gdseascl weodatd
Crtrciun, dar acest lucru nu este
este lovit noaptea de inviere qi devine contemPoran cu lnvierea lui
el
fiin1a nepregltittr se poate rdt?ici,
legd-
decdt pn ciclu: de la Paqtg Pintr la
Dominic Matei (Personajul din tinefiele...)
qi
turile cu ele, adicd atunci cdnd ciclul regenerfii sale se lncheie' Revenit in oragul natal ln anul 1968, iqi reglsegte starea' de dinainte de renagtere, din anul i938, ceci pentru Prietenii sfi nu trecusertr decit cdteva luni; intreaga exPerienld nu dureazl
143
in LTG, simbolul
TRET
Cifrd mitici, expresie
a
dintre.minte, suflet qi trup, reflex al lumii' noastre tridimensionale. trei este un simbol care revine constant
in
opera
aceleia;i armonii: ,,Sunt trei
sd-l
cI trei este cifra int6mpldrii, a repetitiilor cd
lemnul din care s.a f5cut Crucea Mdntuitorului provine din cei trei
trei chelneri gi trei fete mascate, iar pentru Adrian sunl aceia;i ;i
semin[ele
acelea;i. La rom6ni, soarta omului este reprezentatd prin trei zdne -
arbori rdsdrili din
arborelui fatal,pe care Adam le-a linut pe limbd inainte de moarte.
Seth prime,ste cele trei
confreiei gi pe cele ale eroului.in
general, soldatul este un ales el se afld intr-o posibild situalie primejdioasl; de
qi
separate. O perfectd, senind frumusele; nu li s-ar fi potrivit nici un ali nume..." (40) $i in lCD apar
involuntare, a conqtiinlei mitice. in
epoci . ucise, pentru uniforma
reprezintd un mod de a iegi din cotidian; este semnul castei rdzboinice, reunind sensurile
totu$i una; acelagi corp, degi sunt
explice, pentru
TIR (274), Eliade amintegte
UNIFORMA
Ca gi .costumul,
Tdtaru sunt uxa singurd, dupd cum cele trei Gralii sunt fe{e ale
lui Eliade gi pe care
autorul refuzd subliniat
ilustreazd
treimea absolutd, eternitatea gi perfecgiunea, clci cele trei paciente ale doctorului Aurelian
echilibrului
dreptul sedus de
care
Iocoterientului Bdleanu, o imbracd,
hotlrdgte momentul morlii. Toate au aceea;i imporianlE ;i nu pot fi
atunci cdnd rdmAne singur, se admirl in oglindl, apoi iqi face un obicei din a iqi serile deghizat in
Ga Fg.) se confruntd cu soarta sa. ?6!?&entatl de trei fete tinere, gi i
Cele trei seminfe ale fructului oprit con,tin calea mdntuirii, prin moarte
.
despdrlite, cdci toate trei constituie destinul. Gavrilescu
(copacul uscat), dizolvare, risipire completl in etemitate (imaginea
garpelui)
gi inviere.
Episodul
ca gi alte
numeroase mituri, sensul vie,tii, de a avea un inceput, un mijloc gi un sfnrgit, de a insemna gregeald, patimd gi iertare. De aceea, trei este cifra ritualurilor, pentru cI orice gest repetat de trei ori imiti ivirea gi moartea unei
ilustreaz5,
lumi, reconstituie un
anuleazd un univers Posibil.
ciclu,
.
altfel, nici un muritor
'nu
face afirmafia de mai sus; el descoperise deja cd intre nagtere, gi moarte nu existS
devenire
diferen[e, toate trei fac parte din acelagi timp al efemeritdlii.
@.,
evenimente
sfAr;itul jocului 9i nicidecum con$tiinta imposturii, cdci eroul trebuie sd fie necunoscut, fdre
'
le
cunoa$te. Toate trei alcdtuiesc sensul Firii qi de aceeea Adrian
in
eroice qi, de.si igi exerciti seductia doar asupra unor fete simple, el capdt5. sentimentul invulne_ rabilit5lii,,pAnd in clipa in care igi int6lnegte int6mpldtor tat6l ; aceasti confruntar_e inseamnd pentru el
se cere sd ghiceascd ceea ce nu identificarea ligdncii'echivaleazd cu o numire, dar, in tradilia popular5 este cu desdvArgire interzis a se rosti numele ursitoarelor, pe care, de
uniforma
uniforma de locotenent. Escapadele
sale se transformd
este de ghicit;
'
c6t si pe cel
de
generalului nu mai este decat un obiect ascuns intr-o ladd veche, in podul. unei case ce va fi in curAnd
individ, cea care o deapdnd;ir dd
de Adam gi Eva este uscat, dar agezat ldngd ape, apoi apare incoldcit de un garpe gi in cele din urml devine axa lumii, purtdnd in vdrf un prunc.
spectaculosului
grandoare eroicd. Acliunea nuvelei
aceea. este supus vremelnic unor tabuuri, are deopotrivl gansa
numai dupd ce privegte de trei ori in rai gi vede trei imagini asociate
plcatului: copacul profanat
simulare qi disimulare, printr-o haind care sugereaz5 atAt sensul
se petrece in anii de teroare cornunistd, c6nd uniforma
semin,te,
ordine gi . sens, qi cea
suhlinia
provizoriu, cdci
eternit5lii gi perspectiva vielii trecdtoare (TIR, 34). Fiind insemnul celor iniliali , legali plntr-un Secret, uniforma fascineazd";'Vddastra (NS) este de-a
cea care toarce viaP fieclrul
a
sensul tragic al eroului fixat intre
leglturi in cotidian. Un alt personaj
(Ieronim din Unif.) rransformd uniforma generalului Calomfir in costum de teatru; el vrea si joace rolul lui Hamlet, costumat in
ddrAmati. Spectacolul shakespeari an
devine pentru Ieronim un mod de evadare din istorie, o subtild intoarcere la timpuriie glorioase gi totodat5 un mod'de rezistentd la
istoria opresivd. in
nuvela.
Pelerina,Zevedei incearcd gi el sd respingl prezentul dureros, puftand o haind militard sustrasd dintr_un muzeu, peticiti in locul unde ar trebui sE fie epolelii. simbol al unei istorii acoperitE cu zdrente
IJRSITA
Destin implacabil,
soartd
individuald sau colectivd, nume dat
perechii rastrale, in credintele romane$ti, ursita este neschim-
bdtoare gi ea tine de dispozigia ursitoarelor ;i de ceasul bun sau rii'u al nagterii fiec5iuia, adictr de intdmplare. ln leglturd cu tiadifia
Sim. Fl. Marian
da
urmdtoarele informalii: dupd
ce,
aceasta,
ursitoarele au hotjirdt soarta,; ,,fie in bine, fie in rdu, fie or;icum va fi
unif.orma de general romAn al unei
145
rr,lTF. "rl;
aceea, dupd ce-au rostit-o o
dati
au scris-o intr-o carte,
numitd
9i
Cartea Sor,fii, nu numai cd trebuie
sd se implineascd,
ci
ea rdmdne
Vecinicd, neschimbatii, nimene in lume, afard de unicul Dumnezeu,
care e mai mare gi mai Puternic tlecdt d0nsele,'de s-ar.pune luntre gi punte qi de-ar intrebuinla origice ar' voi, nu este in stare sX prefacl ceea ce au ursit ele odati; ori sill scaPe din pericolul sau moartea care i-au
Un singur mijloc prin care d-ar schimba ursita unui dm e numai acela: dacl auzindu-le
predestinat-o.
ce i-au ursit unui om, s-ar ruga nemijlocit dupd aceea ,si anume p6nd ce n-au apucat a i-o scrie in Cartea So4ii, sI-i croiascd altii ursitd mai bund. Dacd' insl au apucat acuma a o'scrie, atunci e in
chiar inainte de a se indrdgosti cI Ileana i-a fost ursitd. Femeia
menitl .de soartii este mai mult decAt iubita ideald; ea reprezinti destinul insugi, adicd nagterea, nunta gi moartea; de aceea multe personaje sunt cuprinse de teama. de a nu-gi rata ursita, sau mai exact, de teroarea cd-qi vor rata'trdireain
timpul hotiirAt.
"o poryF drur prin intermediul visulq[,;t[6 yorhr despre un dublu ndso[t,if,h ,,cGle mai profunde stratrlt{ dt lrcu[gticntului." Visul reprcdhfl $ c rutuclie a mor[ii. in Dqtri'Bfs fiit adcmcnit in lumea strigoiulul p{ntr-r, ncrie de vise in care lunul Bmbrolor este infdti$ati
Asociat mortii spirituale sau trecerii intr-o altd .. ordine a universului, visul reprezintd o
'tehnicd de evadare, in sens aproape
romantic. Totodat5, visul Presupune zbor, plutire, desprindere de
Dorina ($.) se iniliazd, prin i-ntermediul visului; ea igi regdsegte originile gi adevdrata identitate, de mireasl a garpelui gi afld cauza
t;l oomper6 elgrricnla intoarcerii la odglnl cll o ttczirc {intr-un via ;l nrc rcntllrrrrtrrl ctl visul se va rcpctl, l)a nxerrrerrcu,
Eliade
vadl lucruri Pe vdd; el se aPdrd nu le ceilalli care acestei gi nenorocul obsesia de Leuna prin spectacol. ursite GCP)
cdtre ursitoare sd
incearcl sd-;i uite soarta, mai exact
de inger al
Mor{ii, in afard iubind. recitAnd cAntAnd, ;i mai ursita de destin, de sensul definegte gi perechea menitd de soarti; Generlleasa (din Unif.) il indeamnd pe Antim sd-gi caute mirgasa ursit6, $tefan (NS) simte
menirea
blestemului originar: a rostit numele de nerostit, a incdlcat o interdiclie, Reveniti la realitatea secolului ,al XXJea, ea resPect[ mesajul din vis gi eviti reeditarea
al
fluturolul, Dsnrlnlc
Gavrilescu
(Llfll.),
indrumat, ajutat de o forld Pe care
Ap troalr,
('A llrl
l
pe
Bulevardul Pache, incit parcd in acea clipd se desplrlise de ele. Ce-am fdcut oare tot timpul dsta? CAnd am crescut atit de'mare, fdrd
sd ;tiu, fdrd sd-mi spund
nimeni?..!' (178). Dorina se protejeazd impotriva teroarei,
incercdnd sI pdstreze congtiinfa visului: ,,Ca in vis, orice int6lnire,
orice absurditate, toate i se pdreau firegti. Pe ea nu o va atinge nimeni, nu-i va putea face nimeni nici un rtru - ca in vis..." (ib.) ManuilS viseazd cd se cufundd in mijlocul lacului, intr-o barcd, ,,smolit?i cu ;rlumb"; visul sdu anticipd sfdrgitul
din labirintul itfitrllEl, nrn xcrrzrrlirr cE vircazH, lar llllrlegnrrl ii confirmtr acomtA lmprorlol .,'li4i
memoria, invalE linibi str[ine; ca,si
el este
ei de arunci, din copildria de
dupfl t.r n ic;rit
tran5figureaztr obmrllle arlAnr,i; personajelc dln romalrttl fl. lEi tr[iesc in starc ds tren:6 colr rruri
(SD[!dl
fAgiile de lumind care se innddeau alene pe jos. I se pireau atAt de apropiate gdndurile ;i melancoliile
Mutei
visem, spusc.
doctorul Zerlendi
Liza. Cuvintele acelea ii venird deodatl in minte privind gi ea
Cfin€mtr...)
greqelii, scapd de pedeaPsa repetiliei'. Tot iniliatice sunt qi'
visele lui Dominic Matei Clinerete...); el iqi recaPdtd
teama imbltrdnirii: ,,... Ca o puvi;d argintie! lgi aminti, somnoroas5,
rornantico, odec vh deechide o sprp rltl nElltato lxnibild pi aruncd lndolrlr ruuprn ntlevllrului lumii, ca tn vlrul ltrl ('lrrerrg 'l'sc Ai
au
lui
de fapt,dincolo de melancolie qi de
agteapt[ ftfljolul, Acolo se sfdrgegto lutlttt lffrr'lllur; l)gor are senzalia uncl lxprlonlc pcrrecute aievea, olol Chrlrtlrru se afld intr-un urdvrn lntcrnrerlirr, intre viali pi moltttl, ln tretlllirr prozei
con$tiinta ursitei gi o acceptl, sau incearcd s-o uite sau s-o inleleag5 Ieronim.(Unif.) a fost blesfemaf de
!\
pddurii,
care i-o imprimd trecerea timpului, iar in visul hipnotic, ea mediteazd asupra ratiirii, gdndul care se afld,
o rlttnllnt lfltmtlcntr, unde se danscazli lf cep6tul rlllii de bal se
poarti
zadar"
nire; in ?ntunericill
lncearcd sd cucereascd simpatia lui Andronic, impuls venit din frica pe
afld, lrlil', ln'mtxl constafit un coridorlntunt€lt, tllrrcokr de care il
v$
In via(a real5,
Liza este cuprinsi doar de o ugoari melancolie atunci cAnd ascultd un c6ntec despre inevitabila imbdtrn-
ca
realitatea inldnfuitoare ;i, in acest sens, devine gi cale de'legdturl intre fiinta terestrl gi cea astralS.
Toate personajele
ascunse gAnduri.
rul
vis..." Ipostazd a viaulul fErE prrtltrgH tlc
zbor, hipnozr r6tculegto iri
povegtii,
clci el
pierc.le. Cea
este cel mai interesantd
care este
lcvcria lui Vladimir. Aflat incd sub
t47
*qq
impresia jocului din pddure, fixat pe imaginea ceasului fosforescent
Figura ei trdda o nespusl mirare; poate cd ardtam alfcl de cum se
Stamate,'el are viziunea transformdrii ceasului in qarPe,
si md vad6, Poate cd nu semdnam cu oamenii pe care ii intdlnise'p6n{ atunci in visul ei"
al lui
sugestie a timpului
infinit, arhetip
inregistrat in subcongtientul colectiv: .Pe nesim[ite limba
ceasului incepuse sd creasce, in/ioratd, pdnd ce Vladimir zdri inspdim6ntat cum mijesc inelele garpelui, cum sclipesc $i se infioar{ ele sub ,lumina aceea fosfo-
nevlzute',' (2+8). Dar, agh cum explicd Eliade, in M\4IVI, zborul
'
reprezintd o tentafie pentru yoghin
a$tepta ea
gi aceasti ispitl trebuie invinsl (240):. 7e11"ndi renunld, in ce'le din urm5,la acesttr voluptate, el preferl transa,catdlepticd gi reugegte sd iasd
(242). Dar traversarea lumii visului nu repr.ezintit decdt prima parte a experienlei sale:' a rdmhne treaz in
soma inseamnl doar
o
din timp.
Tot expresie a zborului es.te Si sdgeata; in Pe str. M., ir,rvdtitorul
Pregdtire
pentrg imersiunea in
lumea
farama povestegte despre o sigeata trimisl spre cer gi care nu se mai intoarce; aici, zborul sugereazl dorinla evaddrii dintr-o lume inchisf, gi face parte dintr-un ansamblq simbolistic, cuprinzdnd gi disparilia lui Iozi in apa din pe$terd qi camuflarea oamenilor
spiritului.
rescentd" (182). Fiind vorba despre
ui
caz de hipnozl colectiv5, in
toate visele apare
imaginea
parpelui qi sensul intilnirii cu el, cdcr togi aud o replicd din timPul jocului din pddure: ,,Al doitea!" Replica banald devine o sugestie a
planului secund, suprapus realit5lii cunoscute, dar,si un simbol al celui de-al doilea mire - Andronic.
Visul doctorului Zerlendi (SDII) reprezintd o experiengi yogfi;A:=l st5p0neqte timpul, Pdtrunde in miezul lucrurilor pgntru cd intri in lumea somnului, fdrd sI doarmd: ,,md simfeam dormind gi mintea
imil era mai rreazd ca niciodati". Z,erlendt experimenteazd trecerea de la starea de veghe la cea de vis, pdtrunde in viSul sotiei sale, pdstr6nd totodat?i controlul asupra realitdlii: ,,... o vedeam foarte bine in pat, dormind, gi o vedeam in
acelaqi timp aldturi de mine, privindu-m5 uimitd in ochi, ca gi cum ar fi vrut sd md intrebe ceva.
BOR Atribut al visului gi al iluminfuii, act magic, zborul ,,dezvdluie in
chip vag ideile de libertate
qi
transcenden$d:,,Orice ascensiune exprimd dorinla de Putere, iar zborul, har al gamanilor qi simbol
care
al ascensiunii mistice, se manifest5 mai cu seamd in plan spiritual, cdci ,,oniricul 9i irnaginarul participd la inagia extazului". ExPerien{d
generall pentru toate straturile pulturii arhaice, zborul sugereazl
dorinla omului -de a
rupe
legdturile care il tin prins de pdm6nt" (MvM, 2,02-204). in SDH, Zerlendi vrea sI atingd iiFtriiltreapte a meditaliei yoghine - zborul spre'insulele albe, sPre tdrdmul nevezut in care a ajuns Buddha. El spune cI zborul inseamnd
ln ,,limbajul simbolic
secret capacitatea omului de
gi a
transcende lumea simlurilor 9i, deci, de ar avea acces in lumile
@
igi schimbd infd{igarea cu
ajutorul unui vraci miraculos.
'
