Curs citire rapidă

Curs citire rapidă [1] noiembrie 20, 2008 de starceanub

1. Introducere Iniţiem astăzi un mini-curs de citire rapidă, credem noi, deosebit de util într-o societate ultrainformatizată, unde informaţia este la tot pasul, dar puterea personală de procesare şi de selectare a ei este deficitară de cele mai multe ori. Mini-cursul nostru nu aduce soluţii minune, pentru că ele nu există, ci, în cadrul lui, încearcăm să vă dăm câteva sfaturi cu privire la ce înseamnă o bună organizare a materialului şi un stil de citire eficient. Citirea învăţată în şcoală are marele dezavantaj de a fi rămas în urmă cu nevoia tot mai mare de informaţie într-un timp cât mai scurt iar acest lucru produce în rândul tinerilor şi nu numai a lor, o adevărată stare de frustrare.

2. Ce vă propunem în acest curs? Vă propunem câteva tehnici simple de citire rapidă, la îndemâna oricui, la care se adaugă alte câteva sfaturi cu privire la structurarea informaţiei. “În mod normal o persoană citeşte aproximativ 150- 200 cuvinte pe minut, cu un coeficient de asimilare de 0,3%-0,4%. Prin tehnici speciale insa viteza de citire se poate dubla, chiar tripla, 500-600 cuvinte pe minut, cu un coeficient de asimilare de 0,5-0,6%”, cf. Curs citire rapidă 

 InfoSpeed . Prin efort susţinut se poate ajunge, în mod normal la 800-1000 cuvinte pe minut. Pentru ajungerea la aceste performanţe este nevoie de un îndelungat exerciţiu.

La aceasta se adăuga anumite eliminări ale unor obiceiuri ce duc la o obosire excesivă a ochilor cum ar f i: „Focalizarea permanentă într-un singur punct [...] starea de nelinişte în timpul lecturii [...] intensitatea excesivă a luminii, atât a celei solare cât şi a luminii becului [...] concentrarea excesivă asupra cuvintelor în timpul lecturii, întoarcerea în text asupra unor cuvinte în timpul lecturii”, cf. Curs citire rapidă  InfoSpeed   InfoSpeed . Pe lângă eliminarea acestor obiceiuri este bine ca lectura să se facă într-o cameră bine aerisită şi prin folosirea tuturor simţurilor pentru acest demers (mişcarea dezinvoltă a ochilor în timpul citirii, mişcarea mâinii sau a unor degete în timpul lecturii etc.) Cititul unei cărţi grele sau „foarte groase” nu trebuie să îl aibă pe verbul „trebuie”, ci este necesară găsirea motivaţiei pentru parcurgerea materialului. Toate aceste artificii, dar şi altele, reprezintă condiţii fără de care orice tehnică de citire nu are nicio valoare.

3. Tehnici de citire rapidă Mai întâi de toate trebuie să vorbim despre etapele citirii rapide. În ce constau aceste tehnici de citire rapidă? “Ele incumbă câteva etape, cum ar fi: 3. 1. - Eliminarea subvocalizării subvocalizării 3. 2. - Mărirea câmpului vizual 3. 3. - Creşterea vitezei de citire 3. 4. - Reducerea sau chiar eliminarea vocalizării mentale 3. 5. - Întoarcerea în text”, cf. Curs citire rapidă InfoSpeed InfoSpeed..

3. 1. Eliminarea subvocalizării Acest lucru ţine mai mult de anumite persoane şi de şcolarii din ciclul primar. La ea se adaugă şi elevii sau studenţii care se pregătesc în mod intens pentru o materie anume şi, care, cred că o citire cu voce tare sau mormăită aduce reţinerea informaţiei mult mai uşor. Eliminarea subvocalizării este absolut necesară pentru o optimizare a capacităţii de acumulare a informaţiei şi structurarea ei. Ea constă în eliminarea citirii cu voce tare sau a aşa numitului „mormăit”, chiar şi atunci când învăţăm pentru un examen. Bogdan-Ioan Stârceanu

Curs citire rapidă[2] noiembrie 20, 2008 de starceanub

Mărirea câmpului vizual Discutam în cursul precedent despre cele 5 etape necesare pentru creşterea vitezei de citire corespondent corespondent cu cea a capacităţii de asimilare. Una dintre primele etape necesare am spus că este eliminarea subvocalizării, a citirii şoptite. Folosirea acestei metode vizează pe şcolari şi pe anumite persoane în vârstă. Asta înseamnă că majoritatea dintre noi nu mai folosim această tehnică.

Astăzi vom vorbi despre mărirea câmpului vizual, tehnicile specifice pentru acest lucru şi câteva observaţii. „Câmpul vizual reprezintă aria care poate fi cuprinsă de ochi atunci când aceştia privesc înainte. Evident, câmpul vizual este limitat în partea superioară de arcada sprâncenei, medial de piramida nazală iar inferior de pomeţii obrajilor. Lateral, câmpul vizual este deschis, el  putând trece de 110 grade”, cf. Curs fiziologie . Tot legat de câmpul vizual trebuie făcută foarte clar diferenţa între câmpul vizual  şi vederea f ace această confuzie. confuzie.  periferică . De multe ori se face Cercetările în domeniu au constatat diferenţierea câmpului vizual  la femei faţă de cel al  bărbaţilor. La femei câmpul vizual este superior celor al bărbaţilor… Ca oricare lucru care ţine de trup, prin antrenament şi câmpul vizual poate fi mărit. Pentru acest lucru cercetările au stabilit câteva tehnici de mărire a câmpului vizual. Mai întâi voi vorbi despre aparatul de citire rapidă  al domnului Conf. Dr. Ing. Radu Budei,  premiat cu argint la Geneva.

Acest aparat măreşte câmpul vizual al celui care face exerciţiile respective, ajutându-l să cuprindă mai întâi câteva cuvinte, apoi un rând întreg şi, prin exerciţiu, chiar şi un paragraf  întreg, dintr-o singură privire, prin înţelegerea concomitentă a informaţiei cuprinse. A se vedea aici aici..

Tehnici de mărirea câmpului vizual: Exerciţiul 1: Un alt exerciţiu folositor şi la îndemâna oricui pentru mărirea câmpului vizual constă în a aceea de a privi câte un rând întreg, încercând în acelaşi timp să cuprinzi, dintr-o privire, cât mai multe cuvinte, timp de 1 minut.

Exerciţiul al 2-lea: Alege un cuvânt care se afla în mijlocul paginii paginii . Stai fixat cu privirea pe el, dar în acelaşi timp,  încearcă să vizualizezi în mod treptat cât mai mult din suprafaţa paginii - timp de 20 de secunde.

Exerciţiul al 3-lea: Începi să citeşti din partea de sus a paginii în felul următor:

Pe primul rând citeşti cuvântul din mijloc. Pe al doilea rând citeşti cele doua cuvinte care încadrează primul cuvânt de sus. Pe al treilea rând citeşti următoarele două cuvinte care le încadrează pe celelalte de mai sus. Pe pagină trebuie să se formeze cel puţin un romb din cuvintele pe care tu le-ai văzut - timp de 1 minut.

Mărirea câmpului vizual este esenţială pentru mărirea vitezei de citire. Cei care citesc 1000 de cuvinte pe minut nu mai citesc cuvânt cu cuvânt, ci privesc rândul întreg, dintr-o privire, înţelegând informaţia cuprinsă acolo. O citire intuitivă, rapidă şi comprehensivă. Cercetătorii în domeniu au constatat că mintea umană are capacitatea de a desluşi sensul frazelor dintr-un text, chiar dacă cuvintele nu sunt expuse în ordine. Un alt lucru constatat în timp este acela că, dacă viteza de citire evoluează, dacă ea creşte în mod exponenţial la cineva, creşte odată cu ea şi puterea de asimilare. Deci citirea rapidă creşte randamentul intelectual, timpul în care tu asimilezi anumite cunoştinţe. „Asta se întâmplă, deoarece atunci când citim foarte repede, o mare cantitate de informaţii se înregistrează în memorie. Atunci când vrem să ne reamintim, o vom regăsi pe toată în acelaşi loc”, cf. Curs citire rapidă Infospeed. Pe lângă exerciţiile exemplificate mai sus se pot face exerciţii şi atunci când citim efectiv, mai ales cărţi mai puţin importante, deoarece la început vom avea impresia că nu înţelegem nimic din ceea ce citim. Când vrem să ne apucăm de citit e recomandabil ca să facem câteva minute

exerciţii de mărire a câmpului vizual, prin încercarea de a cuprinde un număr cât mai mare de cuvinte cu privirea, încercând să înţelegem totodată sensul textul cuprins.

Concluzii: 1. Mărirea câmpului vizual este esenţială pentru mărirea vitezei de citire. 2. Se pot face exerciţii pentru mărirea câmpului vizual oriunde, pe stradă, în autobuz sau chiar  în timp ce citim o carte. 3. Pentru a fi eficienţi exerciţiile trebuie făcute zilnic, în mod regulat. *** În cursul următor vom vorbi despre mărirea vitezei de citire prin mărirea vitezei de mişcare a ochilor. Bogdan-Ioan Stârceanu

Curs citire rapidă [3] noiembrie 20, 2008 de starceanub

*** Astăzi ne ocupăm cu tehnici de creştere a mobilităţii ochilor , caracteristică absolut necesară în procesul de îmbunătăţire a vitezei de citire. Cercetări recente au dat la iveală faptul că, dacă femeile au un câmp vizual mai mare decât cel al bărbaţilor, totuşi, cei din urmă, au o putere mai mare de mişcare a ochilor. Cu toate acestea, pentru o îmbunătăţire reală a vitezei de citire este necesară executarea unor  exerciţii specifice pentru fortificarea musculaturii globilor oculari. **** În continuare vă vom prezenta câteva exerciţii esenţiale pentru acest demers:

Exerciţiul nr. 1 (după fiecare exerciţiu se face pauză 1 minut): Vizualizează cuvintele din colţuri, cât poţi de repede: stânga sus, apoi stânga jos, dreapta sus, apoi dreapta jos - timp de 20 de secunde.

Exerciţiul nr. 2. Vizualizează cuvintele din colţuri cât poţi de repede: stânga sus, dreapta sus, apoi stânga jos, dreapta jos - timp de 20 de secunde.

Exerciţiul nr. 3. Vizualizează textul în mod rapid de la stânga la dreapta - timp de 1 minut.

Exerciţiul nr. 4. Vizualizează textul în mod invers, cât poţi de repede - timp de 1 minut (aici te poţi ajuta de  pix/deget)

* Pentru o rapidă îmbunătăţire a vitezei de mişcare a ochilor, concomitent cu mărirea vitezei de citire, este necesară folosirea unui instrument de scris (pix, stilou etc.) sau chiar a degetului, în urmărirea textului, atât când facem exerciţiile de mai sus, cât şi atunci când citim efectiv. Acest artificiu îmbunătăţeşte considerabil atenţia asupra textului odihnind în acelaşi timp ochii. Trebuie precizat că instrumentul de scris trebuie pus sub rând şi nu pe rând, ca să nu se creeze confuzie, iar la începutul fiecărui rând pixul sau degetul să fie pus cu aproximativ două cuvinte mai spre dreapta pentru ca ochiul să fie puţin forţat să-l urmărească. La exerciţiile exemplificate mai sus se mai pot adăuga şi alte tehnici de mărire a vitezei de mişcare a ochilor. Spre exemplu se poate folosi un pix şi se poate urmări textul (timp de 1 minut), de la stânga la dreapta, cu cea mai mare viteză, fără ca să se caute înţelegerea textului, ci numai pentru exerciţiu. Apoi se face pauză 1 minut, după care se repetă acelaşi exerciţiu, dar încercând să se prindă din zbor  două-trei cuvinte pe fiecare rând, asta cu scăderea vitezei de mişcare a pixului de la stânga la dreapta. În cursul următor vom vorbi despre reducerea vocalizării mentale sau chiar eliminarea acesteia. Şi aceasta, pentru că numai prin reducerea şi eliminarea vocalizării mentale se pot atinge viteze de peste 800 cuvinte/minut şi, prin acest fapt, coroborat cu mărirea câmpului vizual, se  pot atinge chiar şi viteze de 2000 - 2500 cuvinte/minut. Bogdan Ioan Stârceanu

Curs citire rapidă [4] noiembrie 20, 2008 de starceanub

1. Reducerea sau chiar eliminarea vocalizării mentale *** Cel mai important lucru pentru mărirea substanţială a vitezei de citire o reprezintă reducerea sau chiar  eliminarea vocalizării mentale . Vorbeam în primul curs al nostru de subvocalizare şi efectele acesteia asupra felului în care subiectul reţine informaţia citită. Dacă eliminarea subvocalizării poate fi făcută foarte uşor, în cele mai multe cazuri însă, vocalizarea mentală, ni se pare imposibil de trecut, de depăşit. Cu toate acestea au existat şi există persoane care au depăşit acest blocaj iar ele ne-au împărtăşit câteva din tehnicile folosite. Ca şi în cazul celorlalte metode de citire rapidă nu există o soluţie minune, ceva care, după administrare sau folosire, dă subiectului capacităţi hiperbolice. Şi în acest caz soluţii există, dar coroborate numai cu mult exerciţiu şi efort constant de voinţă. *

2. În ce constă vocalizarea mentală şi cum poate fi ea redusă, apoi eliminată? Când citim se produce un fenomen extraordinar: creierul uman vede elementul, obiectul sau simbolul, îi asociază unui sunet şi îl traduce automat într-o idee sau imagine.

Tot acest proces cere timp, adică mijlocirea sunetului în acest context întârzie foarte mult  procesarea informaţiei chiar dacă este un proces foarte rapid. Informaţia parcurge drumul “Te uiti - Vezi - Auzi - Întelegi”. Totuşi, dacă am putea să eliminăm elementul vocalizării, de orice fel ar fi ea, atunci am observa o mărire a vitezei de citire de chiar 10 sau 20 ori, coroborat cu o scădere vizibilă a efortului depus. Din mărturiile directe a celor care folosesc deja această tehnică, am aflat că în momentul în care văd rândul sau paragraful ei înţeleg informaţia. De fapt în momentul când văd un paragraf, în fracţiunea de secundă respectivă, înformaţia se întipăreşte direct in minte fără să mai trebuiescă să fie procesată undeva (adica vocalizată întrun fel). Când vede un cuvânt sau un grup de cuvinte o persoană, care practică citirea exclusiv vizuală înregistrează informaţia în minte nemijlocit, asemenea unui film care se derulează în faţa ochilor. Spre exemplu: „Un bărbat cu o cravată roşie, se apropia de el inspirându-i teamă dar în acelaşi timp curiozitate.” Când vede această frază persoana care citeşte vizual, deci fără vocalizare mentală, este parte a acţiunii, asemenea unui observator direct. *

3. Cum putem să depăşim şi să ajungem la aceste performanţe? Domnul Profesor Budei ne propune folosirea aparatului de citire rapidă. Aparatul are capacitatea, prin folosire regulată, de a-i da utilizatorului capacitatea de a vedea grupuri de cuvinte, fraze, dintr-o singură privire, în acelaşi timp cu o reducere substanţială a vocalizării mentale. O altă metodă mai practică, dar mai costisitoare, ne-o propune domnul Vlad Ciocan în cursul său. Aceasta constă în exerciţiul de a citi în mod normal o frază apoi de a încerca, închizând ochii să vizualizăm direct substantivele (imaginile ce le reprezintă), verbele (vizualizarea acţiunii) etc. Din proprie experienţă pot să vă spun că amândouă metodele sunt foarte bune atâta timp cât sunt făcute zilnic, regulat. După două saptămâni deja când citeşti o carte nu mai ai nevoie de a vedea 2 cuvinte sau 3, ci ajungi să vezi câte un rând întreg. Trebuie precizat că această metodă nu poate fi practicată oriunde şi oricum, deoarece este nevoie de foarte mult exerciţiu.

Spre exemplu: o condiţie pentru practicarea eficientă a acestei metode de citire strict vizuală, fără vocalizare mentală, cere intrarea în aşa numita “stare de flow”.

Starea de flow este situaţia în care între cititor şi autor (carte) nu mai există elementul scris, materialul în formatul respectiv. Pentru cititor cartea nu mai există, ci autorul care îi transmite informaţia. Fără atingerea stării de flow este foarte greu de realizat citirea strict vizuală, poate doar pentru  bucăţi mici de text (informaţii din ziare, etc.). Un artificiu pentru facilitarea citirii strict vizuale este împărţirea, la început, a paginii cărţii în mai multe coloane imaginare (corespondent cu nevoile fiecăruia), care , cu timpul, sunt rărite,  pănă la dispensarea de ele. Această metodă ajută la organizarea informaţiei pe bucăţi, ajutând în acelaşi timp creierul să nu obosească. *

4. Recapitulare: 4. 1.   Eliminarea vocalizării mentale este una dintre cele mai dificile metode de mărire substanţială a vitezei de citire. 4. 2. Chiar dacă este dificil de realizat eliminarea vocalizării mentale aceasta poate mări viteza de citire rapidă, pentru o persoană normală, până la 3000 – 4000 cuvinte pe minut. 4. 3. Există Există anumite anumite tehinici tehinici de reducere reducere şi chiar chiar eliminare eliminare a vocalizăr vocalizării ii mentale mentale propuse de domnul profesor Budei sau de domnul Vlad Ciocan, doi specialişti în domeniu, din România. 4. 4. Citirea rapidă prin această metodă trebuie coroborată cu mărirea câmpului vizual şi intrarea în starea de flow. 4. 5. Dobândirea capacităţii de citire strict vizuală se poate realiza prin exerciţiu îndelungat, totul venind de la sine. Adică să nu ne forţăm sau să citim cu cronometrul lângă noi, ci în mod normal, firesc. *

5. Post scriptum: Când citiţi lucruri uşoare, articole din ziare, etc. încercaţi să vizualizaţi direct textul sau cuvântul şi să nu-l mai vocalizaţi în minte.  Nu încercaţi asta, de prima dată, cu texte grele. Nu citiţi de prima dată Heidegger cu o astfel de metodă, pentru că nu veţi reuşi şi vă veţi simţi dezarmaţi în eforturile dv. Totul cere timp. Şi cursul nostru doreşte să atenţioneaze tocmai asupra acestui lucru: că străduinţa, efortul dv. în timp, va produce efecte sesizabile în ceea ce priveşte viteza cu care veţi citi un text anume. ***

Bogdan - Ioan Stârceanu

Curs citire rapidă[5] noiembrie 20, 2008 de starceanub

 Metoda Mind Map-ului 

***

Cursul Cursul de astăzi astăzi este ultimul ultimul dintr-o serie de alte 4 capitole mari în care am încercat încercat să definim ce reprezintă citirea rapidă şi structurarea informaţiei într-un mod eficient. * Subiectul de astăzi nu se va apleca în mod explicit asupra citirii accelerate, ci mai mult asupra câtorva tehnici de memorare accelerată şi învăţare rapidă. Cum spuneam şi altădată creierul uman este alcătuit din doi lobi, fiecare având sarcini precise:  partea stângă ocupându-se de tot ce înseamnă abstract, analitic, iar partea dreaptă de ceea ce înseamnă imaginaţie, putere de creaţie, etc. Cele două părţi coexistă, asta însemnând că în procesul educativ-formativ rezultatul vine din experienţa acumulată. Totuşi, de foarte multe ori, mai ales în sistemul românesc de învăţământ, elevul este obligat într-o înt r-o măsur măsurăă de aproxi aproximat mativ iv 80% să-şi să-şi folose foloseasc ascăă doar doar partea partea stângă stângă a creier creierulu uluii în defavoarea celei drepte, începând încă din clasa I.

La asta se adaugă şi concepţia greşită cum că cel care memorează cel mai bine dintr-o clasă este cel mai deştept, sau cel mai bun şi nu cel care ştie să pună în aplicare eficient ceea ce acumulează. Un lucru cu totul ieşit din comun este acela că elevul, studentul, confundă memorarea cu învăţarea. Învăţarea are legătură cu memorarea dar nu se pot confunda. Învăţarea reprezintă ultimul proces al unui lung şir de acţiuni în procesul educativ-formativ. educativ-formativ. Te consideri o persoană care a învăţat, în măsura în care tu ştii să aplici ceea ce ai acumulat în lumea reală şi la un nivel satisfăcător, adică îţi pui la contribuţie creativitatea. Ei, lucrul ăsta la noi, în şcoala românească, de foarte multe ori, este neglijat. Pentru stimularea întregii capacităţi a creierului: atât a părţii stângi cât şi a celei drepte, este necesară folosirea acelor mijloace specifice ce te ajută în acest demers. *

În ce constau aceste mijloace? Un prim mijloc şi cel mai interesant îl reprezintă metoda mind map-ului. Prin această metodă studentul, elevul extrage din fiecare paragraf, pagină, din textul dat spre studiu studiu,, câte câte o cheie cheie de memori memoriee (un cuvânt, cuvânt, maxim maxim două două care care să scoată scoată cel mai bine în evidenţă informaţia cuprinsă în paragraful respectiv şi să fie relevantă pentru el). Aceste cuvinte cheie sunt memorate, ca apoi să fie structurate pe un suport de hârtie, de dimensiuni relativ mari (coală de hârtie A4, coală de hârtie A3 sau alt suport) în sensul acelor  de ceasornic, având în centrul elementul cheie definitoriu al temei studiate. Ca să fiu mai explicit: Cum creezi un Mind Map? “1. Foloseşte numai cuvinte cheie 2. Porneşte din centrul paginii, lucrează din centru spre exterior  3. Centrul hărţii să fie o imagine, un stimul vizual clar şi puternic, care descrie tema generală a hărţii. 4. Creează subdivizii pentru sub-teme. 5. Pune cuvintele cheie pe linii. Acest fapt subliniază structura notiţeleor. 6. Printează harta mai degrabă decât să scrii de mână. Harta e astfel mai uşor de citit şi memorat. Literele mici sunt mai distincte vizual (şi mai uşor de reţinut) decât literele mari. 7. Foloseşte culori să descrii temele, asocierile şi să evidenţiezi anumite cuvinte. 8. Orice iese în evidenţă în pagină va rămâne viu în mintea ta. 9. Gândeşte tridimensional.

10. Fol Folose oseşte şte săgeţi săgeţi,, simbol simboluri uri sau alte alte elemen elemente te vizual vizualee ajutăt ajutătoar oaree pentru pentru a evide evidenţi nţiaa legăturile dintre diferite elemente. 11. Nu te bloca într-o zonă a hărţii, dacă nu mai ai idei lucrează la altă ramură. 12. Scrie ideile care îţi vin aşa cum vin, pe măsură ce vin, oriunde se potrivesc. Nu le judeca, nu te reţine. 13. Depăşeşte limitele, dacă nu mai ai loc, nu începe o foaie nouă, lipeşte foi noi la harta ta. 14. Fii creativ, creativitatea ajută memoria.”(c.f. curs citire rapidă infospeed.) Exemplu grafic de Mind Map (găsiţi pe internet o grămadă, în limba engleză).

Aceast Aceastăă metodă metodă stimul stimulea ează ză creati creativita vitatea tea şi uşurea uşurează ză foarte foarte mult mult reţine reţinerea rea eficie eficientă ntă a informaţiei şi structurarea ei ei precisă în minte. Ca şi celelalte tehnici descrise în cursurile anterioare, pentru a putea fi bine stăpânită este necesar exerciţiul periodic.

Concluzii: Toate metodele descrise au doar rolul de mijloc pentru îmbunătăţirea capacităţii de acumulare şi structurare a informaţei. Metodele în sine nu au nici o valoare dacă nu sunt puse periodic în aplicare. Metodele descrise nu ţin loc de transpiraţie. Ele au doar rolul de a ne organiza mai bine munca şi de a o eficientiza mai mult. *

Succes! Bogdan Ioan Stârceanu

Curs citire rapidă [6] noiembrie 23, 2008 de starceanub

*** Cu toate că au fost parcurse cele 5 capitole mari ale Cursului de citire rapidă nu închei această temă până nu vă voi recomanda câteva cărţi şi programe software ce vă pot ajuta în acest sens: 1. Vera Birkenbihl, Tare de cap, Editura Gemma Press, 1999; 2. Radu Budei, Tudor Stanciu , Super Learning Techniques , University of Oxford, 2004; 3. Radu Budei , Aparat pentru citire rapidă , Dosar OSIM, 01084/6.11. 2000; 4. Cristian Drapeau, Învaţă cum să înveţi repede , Editura Teora, 2000; 5. Sheila Ostrander, Lynn Schroeder, Nancy Ostrander , Tehnica învăţării rapide , Editura Amaltea, 2002; 6. Romeo Poenaru, Să citim mai repede şi mai eficient , Ediutra Ştiinţifică, Bucureşti, 1990;

7. Francois Richaudeau, Michel et Francoise Gauquelin , La lecture rapide , Editura Retz, Paris, 1979; 8. Peter Shepherd, The speed reading course , Editura Peter Shepherd, 1997; 9. Programul EyeQ by Infinite Mind, Mind, vers. 3.3. 10. Vlad Ciocan, Curs de citire rapidă  11. Program gratuit românesc românesc de îmbunătăţire îmbunătăţire a vitezei de citire,C-RPD citire ,C-RPD vers. 2.4 Bogdan Ioan Stârceanu