Cultivarea ciupercilor Shiitake
Lentinus Edodes cunoscuta cunoscuta în toata lumea sub numele de Shiitake este una dintre cele mai cultivate ciuperci ciuperci din lume. Cu peste 14% din totalul ciupercilor ciupercilor cultivate este a doua dupa dupa Agaricus Bisporus cu 56% ) . De mii de ani Shiitake era consumata consumata în China si Japonia atât atât pentru calitatile culinare culinare cât si pentru proprietatile medicinale deosebite. Datele istorice arata ca de aceste ciuperci se bucurau mai ales privilegiatii curtilor imperiale, unde mai era numita si “Regele” sau “Monarhul ciupercilor”. Descrisa în numeroase documente documente cu numele de Ko-Ko sau Huang-Mo, în China se cunostea de secole chiar si cultivarea acestei ciuperci. În Japonia prima mentionare documentara dateaza din anul 199 D.H., când împaratul Chuai a primit în dar din partea unui trib bastinas numit Kyusuyu, o cantitate de Shiitake. Dupa cum am mai spus chinezii cultivau aceste ciuperci înca din secolul XII D.H. folosind mici bucati din trunchiurile împânzite cu miceliu de Shiitake , care le introduceau în crapaturile crapaturile bustenilor pregatiti în acest scop. Dupa aproape un an apareau primele ciuperci, de regula primavara si toamna timp de 2-3 ani. În Japonia asa zisa cultivare se facea prin frecarea cu palarii mari a trunchiurilor trunchiurilor scrijelate longitudinal. Posibilele fructificatii, cu mult noroc, apareau dupa aproximativ doi ani. Timpul de fructificare era de 3-4 ani în functie de esenta lemnoasa folosita. Bazele cultivarii moderne a Lentinus Edodes s-au pus în anii ’40 în Japonia cânds-au folosit pentru prima oara, de catre tânarul student Kisaku Mori, inoculi din lemn colonizati cu miceliu . Acesti inoculi având forma unor cepuri erau introdusi fortat în gauri facute în bustenii de stejar . Dupa aproximativ un an, timp în care bustenii erau loviti din când în când , apareau primele ciuperci primavara primavara si toamna timp de 2-5 ani în functie si de cantitatea lemnoasa folosita . La începutul anilor 80' cultivarea ciupercilor Lentinus Lentinus Edodes a luat amploare , în SUA si Canada folosindu-se folosindu-se mai întâi metoda bustenilor inoculati. Aceasta metoda are avantajul ca este simpla si poate fi facuta în medi mediu u natural, fara investitii investitii mari. Din punct de vedere economic economic este foarte putin profitabila dat fiind pretul mare a lemnului masiv (busteni) cât si a perioadei lungi de de fructificare, fructificare, 4-5 ani. Pe la mijlocul anilor 80' s-a pus la punct o noua tehnologie de cultivare a acestor ciuperci pe un substrat format din rumegus amestecat amestecat cu aschii din lemn si tarâte de orez. Metoda necesita unele investitii (destul de mari) întrucât acest amestec trebuie sterilizat prin autoclavare iar spatiile de cultura, amenajate corespunzator. corespunzator. Aceasta metoda este considerata mai costisitoare, dar daca socotim ca din aceeasi masa lemnoasa folosita la metoda cu busteni inoculati, productia totala obtinuta este de câteva ori mai mare si perioada de fructificare este de câteva saptamâni nu ani, este usor de înteles ca aceasta aceasta metoda este foarte profitabila. profitabila. De la an la an, numarul cultivatorilor cultivatorilor casnici si industriali creste aproape exponential. În SUA productia realizata de cultivatorii mici era în 1990-1991 de peste 19 milioane kg. În Europa de putin timp a început cultivarea acestor ciuperci dar în cantitati nesemnificative nesemnificative ( Franta, Anglia, Irlanda, Ungaria, Germania, Polonia). În România aceasta ciuperca este aproape necunoscuta de publicul larg, referire la ea facându-se doar în câteva lucrari despre ciuperci dar foarte sumar. Dupa experimentele reusite prezentate în aceasta lucrare am facut unele investitii pentru cultivarea Lentinus Edodes, lucrarile lucrarile aflându-se în stadiul de finalizare, urmând ca din a doua jumatate a anului 2004 sa începem productia pe scara larga. Clasificare Clasificare si descriere Descrise prima oara de botanistul englez M.J.Berkeley în 1877 ca Agaricus Edodes, aceste ciuperci au fost mutate de-a lungul timpului de la un gen la altul : Collybia, Armillaria, Armillaria, Lepiota, Pleurotus si de curând Lentinus. Acest ultim gen se pare ca le defineste cel mai bine. Lentinus Edodes Edodes este o ciuperca cu o palarie palarie de 5-20 cm diametru, diametru, are forma globuloasa globuloasa în stadiul tânar iar odata cu cresterea se aplatizeaza. De culoare maro închis în stadiul de primordie pe masura ce creste (si în functie de umiditatea creata) se coloreaza în cafeniu, presarata pe margine cu multe pete mici de un alb stralucitor, asemanându-se asemanându-se cu pielea puilor de caprioara. Marginile Marginile
sunt rasfrânte spre picior, devenind drepte sau ondulate, odata ajunse la maturitate . Lamelele sunt albe, dese, drepte la început apoi devin sinuoase, neregulate, schimbându-si schimbându-si culoarea în maro-vinetiu atunci atunci când sunt atinse. Piciorul este înalt de 4-10 cm. , are culoare alba când ciuperca este tânara 2 iar odata cu vârsta, începând din partea inferioara, se acopera cu solzi de culoare brun-rosietica. brun-rosietica. La maturitate întreg piciorul este acoperit cu solzi de diferite nuante de la brun la roscat . Are o consistenta fibroasa, fibroasa, tare, aproape întotdeauna curbat la baza, este plasat în centrul sau excentric palariei. Carnea este compacta dar frageda, de culoare alb-crem, cu gust si miros discret de caramel (Denumirea chinezeasca Shiang-Ku înseamna “Ciuperca cu miros asemanator caramelului”). Creste în mediu natural în padurile cu clima temperata din Asia de S-E pe trunchiuri de castan salbatic (Castanopsis Cuspidata) Cuspidata) dar si pe stejar, fag, plop, arin, etc. , fiind o ciuperca saprofita , exploatînd numai tesuturile moarte ale trunchiurilor trunchiurilor cazute. Apare primavara si toamna. Lentinus Edodes mai este cunoscuta ca “Ciuperca parfumata”, “Ciuperca neagra chinezeasca“, “Ciuperca aurie de stejar”, “Pasania” si “Ciuperca neagra de padure”. Proprietati medicinale În medicina traditionala orientala Lentinus Edodes este considerata un aliment care activeaza sîngele. Ea este folosita pentru o larga arie de afectiuni de sanatate, începând cu banala raceala si terminând cu cazuri grave de cancer. În medicina moderna, studii laborioase facute în China si Japonia au aratat ca Lentinus edodes au un continut ridicat de polizaharide , aminoacizi esentiali, esentiali, minerale si vitamine. În ciupercile uscate aminoacizii se gasesc în proportie de 14%, iar din acestia mai mult de 40% sunt aminoacizi esentiali ( Arginina, Lizina, Histidina, etc ). Polizaharidele continute de Shiitake au un rol deosebit în tratamentul afectiunilor afectiunilor maligne. Au o puternica activitate antitumorala, antitumorala, antivirala, stimuleaza sistemul imunitar prin activarea limfocitelor T, au functie hepatoprotectoare hepatoprotectoare ( mai ales în combinatie cu extracte obtinute din Ganoderma Lucidum si Trametes Versicolor). Versicolor). Un alt compus izolat din Lentinus Edodes este eritodenina cu rol în scaderea nivelului de colesterol si a lipidelor din sînge, contribuind în general la tratarea afectiunilor cardiovasculare. cardiovasculare. Dintre mineralele continute de Lentinus Edodes cele mai importante cantitativ sunt : potasiu, calciu, magneziu,mangan, magneziu,mangan, zinc, nichel, fier, fosfor, care se gasesc mai ales în piciorul ciupercii. ciupercii. Sunt bogate în vitaminele B1, B2 si C, precum si în ergosterol, o provitamina care expusa radiatiilor solare solare sau U.V. se converteste în vitamina D, sporind de 2,5 ori în numai 3 ore de expunere. Se stie ca lipsa vitaminei D2 din organismul uman este raspunzatore raspunzatore de aparitia cancerului de colon. Cu cît ciupercile sunt mai mari ca dimensiuni dimensiuni , cu atît continutul procentual de microelemente, microelemente, oligoelemente, minerale, vitamine, etc., este mai mare. Din aceasta cauza si preturile sunt mai mari pentru ciupercile de talie mare. Extractele din aceasta ciuperca, împreuna cu cu cele din Ganoderma Lucidum si Trametes Versicolor , precum si cele obtinute din miceliul lor pot face adevarate minuni în tratarea unor game variate de afectiuni cauzate în general de slabirea sistemului imunitar imunitar (cancerul, SIDA, afectiuni cardiovasculare, sindromul de oboseala cronica, hepatite, herpesuri, diabet, diferite infectii cu Candida, etc.). Industriile Industriile farmaceutice din China si Japonia realizeaza anual o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari din vînzarea produselor obtinute din aceste ciuperci. Materiale si metode de lucru. Rezultate Având experienta cultivarii ciupercilor ciupercilor Pleurotus pe substrat de rumegus, ciocalai, etc., cât si a resurselor importante importante de aceste materii prime, odata ce am aflat de modul cum se cultiva ciupercile Lentinus Edodes, am facut mai multe experimente. Mai întâi am folosit amestecul clasic (rumegus si aschii de lemn) umectat, sterilizat, inoculat, obtinând recolte foarte mari raportat la substratul substratul initial uscat, 150-200 %. Aschiile de lemn gasindu-se gasindu-se destul de greu am încercat un amestec de rumegus de stejar cu ciocalai de porumb macinati (marimea macinisului macinisului variind între
0,5-2 cm diametru). Lasat 24 de ore la umectat, acesta a fost scurs, amestecat cu 3 % sulfat de calciu si 15 % tarâte de grâu, pus apoi în pungi autoclavabile cu o capacitate de 6 l si sterilizat prin autoclavare la 1 atm., 121ºC timp de 2 ore. Dupa racire aceste pungi care cântareau în jur de 2 kg au fost inoculate cu miceliu, lipite si incubate la 24ºC. Dupa 25 de zile de la inoculare, pe suprafata blocului incubat au aparut primele primordii primordii care la început erau albe apoi devenind de culoare maro. Când primordiile au fost 3 în numar destul de mare (20-30) , am taiat punga ducând blocul de substrat în camera de fructificare fructificare realizând urmatoarele conditii de microclimat : ·
Umiditatea relativa a aerului 95 %,
·
Lumina diurna indirecta,
·
Schimbul de aer de 2-3 ori pe ora.
Dupa aproximativ 3 zile au început sa se diferentieze primele ciuperci (maxim 2-3 ciuperci pe fiecare bloc), ajungând la maturitate dupa alte 5-7 zile, când palariile aveau un diametru de 6-10 cm. Cantitatea recoltata la primul val a fost de circa 10 % din masa initiala uscata (foto 3). Al doilea val s-a produs dupa alte doua saptamâni având productivitatea productivitatea la fel ca primul. Între timp am început al treilea experiment respectând aceleasi reguli dar lasând pungile cu substrat în camera de incubare aproximativ 35 de zile fata de 25 lasate în experimentul anterior. anterior. Rezultatele au fost remarcabile : ·
Numarul de primordii formate a fost la fel,
·
Ciupercile diferentiate din primordii au fost mult mai multe, aproximativ 10 ciuperci pe bloc,
·
Primul val a cântarit mai bine de 75 % din substratul initial,
· Al doilea si al treilea val au fost la o diferenta de 10 zile unul de altul, palariile având diametre cuprinse între 6-20 cm (foto 1), ·
Cantitatea totala recoltata a fost de aproape 150 % fata de materialul initial uscat.
Am repetat aceasta din urma metoda înca de doua ori, obtinând aceleasi rezultate. Loturile experimentale au continut câte 10 pungi fiecare. În fiecare punga au intrat în jur de 700 g de amestec de rumegus cu ciocalai si 100 g de tarâte de grâu. În medie de pe un bloc de fructificare s-a cules 1 kg de ciuperci în patru valuri, tot ciclul de la inoculare pâna la ultimul val durând aproape 90 de zile. Încercând în locul sterilizarii prin autoclavare o superpasteurizare superpasteurizare cu abur de joasa presiune la 100º folosind acelasi substrat , în aceleasi cantitati si respectând aceeasi tehnologie de lucru, rezultatele au fost mult mai slabe dar nu descurajatoare. descurajatoare. De pe un lot de 10 blocuri a câte 2 kg fiecare s-au recoltat în trei valuri de fructificare fructificare aproape 4 kg de ciuperci, aceasta reprezentând 50 % din amestecul initial uscat. Concluzii Având în vedere cantitatile uriase de rumegus precum si problemele ecologice pe care le genereaza depozitarea si reciclarea acestora, apreciem ca ciupercile Lentinus Edodes (ca si alte specii ligno celulozice) pot fi cultivate în România, având nevoie de un minim de dotare (autoclave, pungi autoclavabile, etc). Pe acelasi substrat nutritiv am reusit sa cultivam ciupercile Ganoderma Lucidum si Trametes Versicolor precum si Pholiota Nameko.
