CRR_Nivel 3_cl.xi_tehnician in Silvicultura Si Exploatari Fores Tie Re

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CURRICULUM pentru clasa a XI-a CALIFICAREA : TEHNICIAN TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI EXPLOATĂRI FORESTIERE

Autori 1. ing. Dinu Dinu Misăilă, Misăilă, profesor profesor grad didactic didactic I – Grupul Şcolar Şcolar Silvic Silvic Năsăud 2. ing. Leca Leca Aristiţa, Aristiţa, profesor profesor grad didactic didactic I – Grupul Şcolar Şcolar Silvic Silvic Brăneşti Brăneşti 3.

ing. Cuciurean Cristian, profesor grad didactic I – Grupul Şcolar Silvic Câmpulung –Moldoven – Moldovenesc esc

4.

ing. Apetroaie Ionela, profesor grad didactic I – Colegiul Agricol Fălticeni

Autori 1. ing. Dinu Dinu Misăilă, Misăilă, profesor profesor grad didactic didactic I – Grupul Şcolar Şcolar Silvic Silvic Năsăud 2. ing. Leca Leca Aristiţa, Aristiţa, profesor profesor grad didactic didactic I – Grupul Şcolar Şcolar Silvic Silvic Brăneşti Brăneşti 3.

ing. Cuciurean Cristian, profesor grad didactic I – Grupul Şcolar Silvic Câmpulung –Moldoven – Moldovenesc esc

4.

ing. Apetroaie Ionela, profesor grad didactic I – Colegiul Agricol Fălticeni

Notă introductivă Silvicultura s-a dezvoltat ca un mijloc indispensabil de cunoaştere, stăpânire şi dirijare a pădurii cultivate în scopul realizării obiectivelor de ordin social-economic deliberat stabilite în cadrul politicii forestiere. În acelaşi timp, soluţiile tehnice impuse de nevoile social-economice trebuie continuu armonizate cu imperativele de ordin bioecologic. De aceea, silvicultura capătă un pronunţat caracter biotehnic şi orice mijloace silvotehnice nu pot fi deplin asigurate decât dacă ţin atent seama de particularităţile biologice, economice şi tehnico-economice de care depinde existenţa şi capacitatea productivă şi protectoare a pădurilor. În acest context se are în vedere studiul elementelor constitutive ale pădurii şi modul lor de organizare. Stadiul realizat până în prezent şi complexitatea sarcinilor ce revine silviculturii şi silvicultorilor pe linia apărării, conservării, ameliorării şi valorificării intensive şi raţionale a fondului nostru forestier pun cu pregnanţă în evidenţă necesitatea aprofundării cunoştinţelor privind specificul structural, funcţional şi sistematic al ecosistemelor forestiere, precum şi tehnologiile de întreţinere şi îngrijire a acestora, de aplicare a regimelor şi tratamentelor, inclusiv conservare şi transferare a pădurilor structural şi funcţional necorespunzătoare. Aceasta impune formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu. Calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere se obţine prin formarea lor cheie şi

hni

ale şi

cializ

rin

în Standardul de Pregătire

climatologie forestieră, Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic, Produsele nelemnoase ale pădurii .

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEUL TEHNOLOGIC Clasa a XI-a Aria curriculară: Tehnologii Calificarea : Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere Cultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică

330 ore

Modulul :1 Topografie forestieră şi desen topografic Total ore/an din care: Laborator tehnologic Instruire practică

63 30 -

Modulul: 2 Dendrometrie şi sortarea lemnului Total ore/an din care: Laborator tehnologic Instruire practică

63 12 18

Modulul: 3 Vânătoare şi salmonicultură Total ore/an din care:

Laborator tehnologic Instruire practică

87 36 18

Instruire practică

-

Total ore/an : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 120 ore Curriculum în dezvoltare locală

132 ore

Modulul : 8 Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic Total ore/an din care: Laborator tehnologic Instruire practică Modulul : 9 Produsele nelemnoase ale pădurii Total ore/an din care:

Laborator tehnologic Instruire practică

66 33 66 33 -

Total ore/an : 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

TOTAL 582 ore/an

ALCĂTUIREA MODULELOR PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE, CLASA A XI-A Tabelul nr. 1 UNITĂŢI DE COMPETENŢE

COMPETENŢE INDIVIDUALE

2.1 Identifică probleme complexe 2. Gândire critică şi 2.2 Rezolvă probleme rezolvare de probleme 2.3 Evaluează rezultatele obţinute 7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. 7. Prelucrarea datelor 7.2 Prelucrează datele numerice. numerice 7.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile 9.1 Organizează lucrările de marcare, semnalizare şi jalonare . 9.2 Organizează lucrările de ridicare în 9. Topografie plan şi trasare forestieră şi desen 9.3 Calculează suprafeţele raportate în plan topografic 9.4 Organizează lucrările de nivelment topografic 9.5 Întocmeşte planuri topografice 10.1 Organizează lucrările de cubare a 10. Dendrometrie şi arborelui doborât şi a arborelui pe picior . sortarea lemnului 10.2 Supraveghează sortarea masei lemnoase 10.3 Evaluează cantitativ, calitativ şi valoric masa lemnoasă 11.1 Supraveghează activitatea de pază şi îngrijire a vânatului şi a salmonidelor 11. Vânătoare şi 11.2 Asigură evaluarea, recoltarea şi salmonicultură valorificarea efectivelor reale de vânat şi de salmonide

M 1

M 2

M 3

M 4

M 5

M 6

M 7

M 8

M 9

Verificare

UNITĂŢI DE COMPETENŢE

12.Plante lemnoase de interes forestier

14. Repararea şi întreţinerea drumurilor forestiere

15. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic

16. Pedologie şi climatologie forestieră


11.3 Organizează activităţile de creştere pe cale controlată a speciilor de vânat şi de salmonide . 12.1 Determină caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier 12.2 Aplică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere. 12.3 Argumentează importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere. 14.1 Analizează cauzele degradării drumurilor forestiere 14.2 Organizează lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor forestiere 14.3 Administrează echipele, utilajele, echipamentele şi materialele necesare amenajării şi întreţinerii drumurilor forestiere 15.1 Supraveghează aplicarea legislaţiei privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor în silvicultură 15.2 Planifică acţiuni de evitare a riscurilor legate de sănătatea şi securitatea locului de muncă în lucrările de cultură, protecţie a pădurilor şi exploatare 15.3 Coordonează activităţile în caz de accident la locul de muncă pentru lucrările silvice 16.1 Analizează principalele însuşiri fizice şi chimice ale solului .

M 1

M 2

M 3

M 4

M 5

M 6

M 7

M 8

M 9

Verificare

UNITĂŢI DE COMPETENŢE


16.3 Analizează elemente de climatologie 17. Produse 17.1 Analizează principalele produse ale nelemnoase ale pădurii pădurii 17.2 Organizează activităţile de recoltare şi colectare a produselor pădurii 17.3 Organizează activităţile de valorificare a produselor pădurii 17.4 Organizează activităţile specifice albinăritului în zonele forestiere 17.5 Organizarea activităţilor specifice obţinerii împletiturilor din nuiele 26. Circulaţie rutieră, 26.1 Respectă legislaţia rutieră. conducerea 26.2 Efectuează conducerea preventivă. tractorului şi auto 26.3 Aplică tehnicile de acordare a primului ajutor. 26.4 Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului. 26.5 Execută conducerea tractorului şi a automobilului

M 1

M 2

M 3

M 4

M 5

M 6

M 7

M 8

M 9

Verificare

MODULUL 1: TOPOGAFIE FORESTIERĂ ŞI DESEN TOPOGRAFIC I.

Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Topografie forestieră şi desen topografic a fost conceput pe baza unităţilor de competenţe tehnice specializate Topografie forestieră şi desen topografic şi Prelucrarea datelor

numerice prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Modulul Topografie forestieră şi desen topografic ocupă prima poziţie în cadrul planului de învăţământ pentru clasa a XI-a , nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări

forestiere. Unitatea de competenţă pentru abilităţile cheie Prelucrarea datelor numerice va fi tratată complet şi evaluată în cadrul acestui modul. Agentul economic va cunoaşte conţinutul programei şi va participa alături de reprezentanţii şcolii la evaluarea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională şi în curriculum

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Unitate de competenţe pentru abilităţi cheie :

Unităţi de competenţe

Competenţe individuale

Conţinuturi tematice semnalizare:

- echipe şi sarcini de lucru -

activităţi de supraveghere şi verificare a

lucrărilor Lucrări de ridicare în plan şi trasare •

Lucrări de determinare a unghiurilor şi distanţelor – metode şi mijloace necesare

7.1 Planifică o

7.Prelucrarea datelor numerice 9. Topografie forestieră şi desen

- Colectarea şi înregistrarea datelor numerice

activitate şi culege

rezultate în urma măsurării unghiurilor şi

date numerice în

distanţelor

legătură cu aceasta

- Erori la măsurarea unghiurilor şi distanţelor:

7.3 Interpretează

valori date pentru determinarea erorilor;

rezultatele

probleme legate de apariţia erorilor

obţinute

•

Lucrări de îndesire a reţelei geodezice – metode şi mijloace necesare

topografic •

Drumuiri şi radieri – metode şi mijloace



Conţinuturi tematice •

Organizarea raportării şi parcelării suprafeţelor:

7.Prelucrarea datelor numerice 9. Topografie forestieră şi desen topografic

-

echipe şi sarcini de lucru

-

activităţi de supraveghere şi verificare a

7.2 Prelucrează datele numerice 9.3 Calculează suprafeţele raportate în plan

raportării şi parcelării suprafeţelor •

Calculul suprafeţelor :

-

metoda grafică

-

metoda mecanică

-

metoda numerică

- mijloace necesare la calculul suprafeţelor •

Calculul suprafeţelor raportate prin mijloace

informatizate Lucrări de nivelment topografic

9. Topografie forestieră şi desen

9.4 Organizează lucrările de

•

Tipuri de nivelment

•

Cote şi diferenţe de nivel: metode de determinare

III. Sugestii metodologice 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi Conţinuturile corespunzătoare acestui modul se vor parcurge sub formă de instruire teoretică şi laborator tehnologic . Metodele de predare –învăţare ce pot fi utilizate sunt : studiu de caz, descoperirea, problematizarea, observaţia, brainstormingul, ceea ce stimulează gândirea logică, cauzală, analitică şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi numărul de ore din planul de învăţământ pentru tipurile de instruire prezentate. Pentru modulul Topografie forestieră şi desen topografic sunt alocate un număr de 63 de ore care sunt repartizate astfel: instruire teoretică 33 de ore, laborator tehnologic 30 de ore . Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic Nr. crt.

Tema

Teorie

Nr. de ore alocate Laborator Instruire

Nr. crt.

Tema •

Nr. de ore alocate Laborator Instruire Teorie tehnologic practică

Lucrări de determinare a unghiurilor şi distanţelor – metode şi mijloace necesare

-

Colectarea şi înregistrarea datelor numerice rezultate în urma măsurării unghiurilor şi distanţelor

-

4

6

-

2

-

-

2

-

-

1

-

-

Erori la măsurarea unghiurilor şi distanţelor: valori date pentru determinarea erorilor; probleme legate

•

de apariţia erorilor Lucrări de îndesire a reţelei geodezice – metode şi mijloace necesare

•

Drumuiri şi radieri – metode şi

•

mijloace Metode de trasare

Nr. crt.

Tema •

Nr. de ore alocate Laborator Instruire Teorie tehnologic practică

Organizarea raportării şi parcelării suprafeţelor:

-

echipe şi sarcini de lucru

-

activităţi de supraveghere şi verificare

1

3

-

2

-

-

1

-

-

2

-

-

a raportării şi parcelării suprafeţelor •

Calculul suprafeţelor :

-

metoda grafică

-

metoda mecanică

-

metoda numerică

-

mijloace necesare la calculul suprafeţelor

•

Calculul suprafeţelor raportate prin

mijloace informatizate Lucrări de nivelment topografic Tipuri de nivelment •

Nr. crt.

Tema

Total

Nr. de ore alocate Laborator Instruire Teorie tehnologic practică 33 30 -

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare: Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice cerute de calificarea

Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate. Pentru acest modul de pregătire se recomandă folosirea unor metode didactice centrate pe elev ca studiul de caz, exerciţiul, modelarea, descoperirea, etc. Elevii trebuie să execute schiţe simple la început pe baza cărora să execute apoi reprezentări mai complexe. De asemenea elevii trebuie să execute reprezentări pe plan ale unor suprafeţe de teren pe care s-au desfăşurat

mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin. Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate. În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale orale, practice sau scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi ), interviuri, chestionare. Obiectivele evaluării se vor stabili în funcţie de competenţele specifice care urmează a fi atinse şi în funcţie de valorile şi atitudinile care se doresc a fi educate. Exemplificăm o fişă de evaluare la tema „ Calculul suprafeţelor pe cale mecanică”

1. Identificaţi părţile componente ale planimetrului polar din desen şi înscrieţi în tabel în dreptul fiecărei cifre denumirea părţii componente care poartă numărul respectiv în desen.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

Denumirea părţii componente

Modulul Dendrometrie şi sortarea lemnului a fost conceput pe baza unităţii de competenţe Dendrometrie şi sortarea lemnului, prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Modulul Dendrometrie şi sortarea lemnului ocupă poziţia a doua în cadrul planului de învăţământ pentru clasa a XI – a.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Unitate de competenţe tehnice generale: 10. Dendrometrie şi sortarea lemnului

II . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţe 10. Dendrometrie

Competenţe individuale 10.1Organizează

Lucrări de cubare a arborelui doborât i a

şi sortarea

lucrările de cubare a

arbo relui pe picior

lemnului

arborelui doborât şi a

•

Conţinuturi tematice

Metode, reguli şi instrumente de măsurare a lungimilor,

arborelui pe picior .

grosimilor, înălţimilor arborilor Cubarea lemnului

•

rotund

Unitate de competenţe


Conţinuturi tematice - tabele de cubaj pentru fusuri sau arbori întregi Sortarea masei lemnoase

10. Dendrometrie

10.2 Supraveghează

şi sortarea

sortarea masei lemnoase Defectele lemnului

lemnului

- defecte de formă şi de structură

- crăpături , găuri , galerii , coloraţii , alteraţii - defecte de rănire , de exploatare şi prelucrare

Clasele de calitate ale arborelui pe picior Sortarea masei lemnoase - sortimente primare, - sortimente dimensionale - sortimente industriale

10. Dendrometrie

10.3 Evaluează

Evaluarea cantitativă, calitativă şi valorică

şi sortarea

cantitativ, calitativ şi

a masei lemnoase

lemnului

valoric masa lemnoasă

•

Produse pentru care se întocmeşte actul de punere în valoare



Conţinuturi tematice •

Tehnologia informaţiei la evaluarea masei lemnoase :

- colectarea

datelor la evaluarea masei

lemnoase - stocarea datelor la evaluarea masei lemnoase - prelucrarea

datelor la evaluarea masei

lemnoase

III. Sugestii metodologice 1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale şi specializate se formează prin instruire practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare măsură sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice activ participative ca : problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă concluzii.

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema Metode,

•

reguli

Teorie

Laborator tehnologic

Instruire practică

6

-

6

3

-

2

3

-

2

şi

instrumente de măsurare a lungimii, grosimii, înălţimii arborelui Cubarea

•

lemnului

rotund - formula lui Huber, - formula compusă a lui Huber, - procedeul tabelelor de cubaj Cubarea •

lemnului

aşezat în figuri - cubarea lemnului de steri, - factor de cubaj şi factor de aşezare, - cubarea vârfurilor, a cojii, a lemnului de •

buturugă, a zoburilor şi a aşchiilor Cubarea lemnului prelucrat

- cubarea scândurilor,

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema

Teorie


Instruire practică

3

-

-

2

-

Sortarea masei lemnoase - sortimente primare, - sortimente dimensionale - sortimente industriale

Evaluarea cantitativă, calitativă şi valorică a masei lemnoase Produse pentru care se întocmeşte actul de •

punere în valoare - produse principale

1

- produse secundare - produse accidentale Actul de pus în valoare ( APV) •

- cotelor de pus în valoare

- amplasarea pe teren a masei lemnoase - inventarierea arboretelor, procedee de cubare

şi sortare

4

2

4

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema

Teorie


Instruire practică

33

12

18

Total


2.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare: Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

-

tabele de cubaj

-

tabele de producţie

-

software pentru evaluarea masei lemnoase

Exemplificăm printr-o lecţie teoretică cu tema Inventarierea arboretelor prin care se vizează formarea competenţei de a evalua cantitativ, calitativ şi valoric masa lemnoasă, metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate ( pe grupe 3-4 elevi, sau individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă. Astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe , să descopere, să aplice metodele de inventariere a arboretelor, formându-şi astfel competenţa tehnică generală de a evalua cantitativ, calitativ şi valoric masa lemnoasă. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.

reduse doar la notare , în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin. Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate. Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi ), probe practice, interviuri, chestionare. In continuare, pentru evaluarea competenţei

de a executa cubarea şi sortarea

arboretelor , propunem realizarea unui proiect cu tema: Cubarea arboretelor prin procedeul

seriilor de volume Durata de elaborare: 20 de zile Organizarea clasei: grupe de 4 elevi Materiale: Biometria arborilor şi arboretelor, clupe, dendrometre, tabele, notes Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip:

4.

Stabilirea seriilor de volume

5.

Calculul volumului arboretelor

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului. Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

Modulul Vânătoare şi salmonicultură ocupă poziţia a treia în cadrul curriculumului pentru clasa a XI-a, nivelul 3 .

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul : Unitate de competenţe tehnice generale 11. Vânătoare şi salmonicultură

II.

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe competen individuale ţe 11. Vânătoare 11.1 şi

Supraveghează

salmonic

activitatea de

ultură

ocrotire şi îngrijire a vânatului şi a salmonidelor

Conţinuturi tematice Activităţi de ocrotire şi îngrijire a vânatului şi a salmonidelor Specii de vânat - recunoaştere - identificare - areal ecologic - reproducere - hrănire •

Specii de salmonide

- recunoaştere - identificare

Unităţi de competen ţe


Conţinuturi tematice - pânda pentru prevenirea şi combaterea braconajului pe fondurile de vânătoare - perioada de prohibiţie •

Acţiuni de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor vânatului pe fondurile de vânătoare şi salmonicole

- bolile vânatului, - dăunători ai vânatului, - metode de prevenire şi combatere a bolilor şi

11. Vânătoare 11.2 Asigură

dăunătorilor vânatului Evaluarea, recoltarea şi valorificarea efectivelor reale

şi

de vânat şi de salmonide

evaluarea,

salmonicultură recoltarea şi

•

Metode de evaluare a efectivelor reale de vânat

valorificarea

- observaţii directe

efectivelor reale

- citirea urmelor

de vânat şi de

- pieţe de probă



Conţinuturi tematice -

metode colective

-

vânătoarea la goană

-

vânătoarea la pândă

-

vânătoarea la dibuit

•

-

Metode de evaluare a trofeelor de vânat măsurători, cântăriri, aprecieri ale trofeelor de vânat

-

fişe de evaluare a trofeelor

11. Vânătoare 11.3 Organizează

punctaje CIC Activităţi de creştere pe cale controlată a speciilor de

şi

vânat şi de salmonide

activităţile de

salmonicultură creştere pe cale

•

controlată a

Spaţii de creştere controlată pentru speciile de vânat şi salmonide

speciilor de vânat -

crescătorii pentru diferite specii de vânat

şi de salmonide

păstrăvării

•

Acţiuni de populare a spaţiilor de creştere



Conţinuturi tematice -

mutarea puietului în bazine

-

administrarea hranei

-

întreţinerea bazinelor

•

•

-

Produse cinegetice piei, blănuri, carne, trofee, animale vii

Produse salmonicole păstrăv, icre, puiet

III. Sugestii metodologice 1.

Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

instruire practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică . Această unitate de competenţă presupune parcurgerea conţinuturilor tematice sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. În cadrul aplicaţiilor se vor utiliza metode de predare

Nr. crt.

Tema

Nr. ore alocate Instruire Laborator Instruire teoretică tehnologic practică

1 Specii de vânat . - recunoaştere 1 - identificare - areal ecologic

2

12

-

2

6

-

1

-

-

- reproducere - hrănire •

Specii de salmonide

- recunoaştere - identificare - areal ecologic - reproducere - hrănire Hrana speciilor de vânat •

- hrana complementară - instalaţii de hrănire Hrana salmonidelor

Nr. crt.

Tema •


Acţiuni de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor vânatului pe fondurile de vânătoare şi salmonicole

- bolile vânatului,

1

3

-

- dăunători ai vânatului, - metode de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor vânatului 8 Evaluarea, recoltarea şi valorificarea efectivelor reale de vânat şi de salmonide Metode de evaluare a efectivelor reale de . vânat •

- observaţii directe - citirea urmelor

4

2

3

1

1

2

- pieţe de probă - grafice,formulare, centralizatoare •

Metode de evaluare a efectivelor reale de salmonide

Nr. crt.

Tema •

Activităţi de recoltare a vânatului

-

metode individuale

-

metode colective

-

vânătoarea la goană

-

vânătoarea la pândă

-

vânătoarea la dibuit Metode de evaluare a trofeelor de vânat

•


-

3

-

4

2

6

3

măsurători, cântăriri, aprecieri ale trofeelor de vânat

-

fişe de evaluare a trofeelor

punctaje CIC 1 Activităţi de creştere pe cale controlată a speciilor de vânat şi de salmonide Spaţii de creştere controlată pentru 4 5 speciile de vânat şi salmonide . •

-

crescătorii pentru diferite specii de vânat ii

-

Nr. crt.

Tema •


Lucrări curente şi periodice în păstrăvării

-

alegerea reproducătorilor

-

mulgerea, fecundarea şi incubarea icrelor

-

creşterea şi sortarea puietului

-

mutarea puietului în bazine

-

administrarea hranei

•

•

-

Total

1

-

3

1

-

-

1

-

-

întreţinerea bazinelor Produse cinegetice piei, blănuri, carne, trofee, animale vii Produse salmonicole păstrăv, icre, puiet

33 36 18 Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului

de lucru , fişe de documentare, pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate şi în funcţie de resursele materiale existente. O fişă de lucru poate cuprinde o activitate de corelare a metodelor de vânătoare cu speciile de vânat. Elevii au astfel posibilitatea de a se familiariza mai uşor cu metodele prin care se face evaluarea vânatului . Profesorul va supraveghea, va dirija, îndruma şi interveni în rezolvarea unor situaţii problemă. Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, analiza în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul. Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului

Vânătoare şi salmonicultură, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în alegerea strategiilor didactice.

3.

Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev

la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile reduse doar la notare , în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru

FIŞĂ DE OBSERVARE Unitatea de competenţă: 11. Vânătoare şi salmonicultură Competenţa : 11.2 : Asigură evaluarea, recoltarea şi valorificarea efectivelor reale de vânat şi

de salmonide Criteriul de performanţă d) Evaluarea trofeelor vânatului recoltat Numele elevului: Locul de desfăşurare: Data de început: Data de încheiere: Numele evaluatorului: Data de verificare:

Rezultat

Feedback

Evaluaţi un trofeu de cerb carpatin urmând toate etapele ce trebuie parcurse în cadrul acestei activităţi:

Specificare

Punctaj acordat

Verificare

Evaluator

Data

Pentru proba de evaluare candidatul va primi fişa de observare, va analiza trofeul de cerb carpatin pus la dispoziţie de către evaluator şi va completa fişa de observare cu datele obţinute la măsurarea , cântărirea şi aprecierea trofeului, calculând şi punctajul C.I.C . Evaluatorul va verifica informaţiile cuprinse în fişa de observare şi rezultatul final . Informaţiile corecte vor fi înregistrate prin bifare în coloana denumită Verificare . Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

MODULUL 4 : PLANTE LEMNOASE DE INTERES FORESTIER I . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ Modulul Plante lemnoase de interes forestier ocupă poziţia a patra în cadrul programei pentru clasa a XI-a, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Unitatea de competenţe din Standardul de Pregătire Profesională care a stat la baza acestui modul se numeşte Plante lemnoase de interes forestier .

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Unitate de competenţe tehnice generale: 12. Plante lemnoase de interes forestier

II . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

12. Plante lemnoase

Competenţe individuale 12.1 Determină

Caracteristicile morfologice ale plantelor

de interes forestier

caracteristicile

lemnoase d e interes forestier

morfologice ale

•


plantelor lemnoase de interes forestier

Conţinuturi tematice

Organele

vegetative

ale

plantelor

lemnoase de interes forestier - portul şi talia arborilor

rădăcina şi sisteme de înrădăcinare



Conţinuturi tematice Pseudotzuga -

fam. Taxodiacee: genul Taxodium

-

fam. Cupresacee: genul Thuja, genul

Chamaecyparis, genul Juniperus Specii forestiere foioase

-

fam. Salicacee : genul Salix, genul

Populus

-

fam. Juglandacee: genul Juglans

-

fam. Betulacee: genul Betula, genul

Alnus, genul Corylus, genul Carpinus

-

fam. Fagacee: genul Fagus, genul

Castanea, genul Quercus - fam. Ulmacee: genul Ulmus - fam. Moracee: genul Morus, genul Maclura, - fam. Buxacee

fam. Berberidacee



Conţinuturi tematice Lygustrum - fam. Caprifoliaceae: genul Sambucus, genul Viburnum,

12. Plante lemnoase

12.2 Aplică cerinţele

genul Lonicera Cerinţele ecologice şi caracteristicile de

de interes forestier

ecologice şi

temperament

caracteristicile de

forestiere

temperament ale

•

plantelor forestiere

ale

plantelor

lemnoase

Cerinţelor faţă de climă ale plantelor lemnoase forestiere

- temperatura ,umiditate , precipitaţii , viteza vântului - rezistenţa speciilor forestiere faţă de factorii climatici extremi : secetă , temperaturi ridicate , ger , îngheţ, precipitaţii abundente , reduse •

Cerinţelor faţă de sol ale plantelor lemnoase forestiere



Conţinuturi tematice - specii forestiere cu rol ameliorator - specii de ajutor •

Importanţa economică a speciilor forestiere

- valorificarea lemnului şi a altor părţi componente •

Arealul speciilor lemnoase forestiere

- etaje de vegetaţie

- distribuţia

altitudinală

a

speciilor

lemnoase foestiere

III. 1.

Sugestii metodologice Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice se formează prin instruire

practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de

Nr. de ore alocate

Nr. c rt

Tema

Laborator Instruire tehnologic practică Caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier •

Teorie

Organele vegetative ale plantelor lemnoase de interes forestier

- portul şi talia arborilor - rădăcina şi sisteme de înrădăcinare

4

4

2

4

4

2

1

1

2

- tulpina, scoarţa, lujerii şi mugurii - frunza speciilor lemnoase forestiere •

Organele

de

reproducere

plantelor

lemnoase

de

ale

interes

forestier - florile, seminţele, fructele şi conurile Materiale utilizate pentru •

1

identificarea

.

lemnoase :

speciilor

foresiere

- material vegetativ, colecţii de frunze,

Nr. de ore alocate

Nr. c rt

Tema •

Plante lemnoase forestiere

Specii forestiere de foioase

-

fam. Salicacee : genul Salix, genul

Populus

-

fam. Juglandacee: genul Juglans

-

fam. Betulacee: genul Betula, genul

Alnus, genul Corylus, genul Carpinus

-

fam. Fagacee: genul Fagus, genul

Castanea, genul Quercus - fam. Ulmacee: genul Ulmus - fam. Moracee: genul Morus, genul Maclura, - fam. Buxacee - fam. Berberidacee

- fam. Rosacee: genul Crataegus,

Teorie


Instruire practică

Nr. de ore alocate

Nr. c rt

Tema

Laborator Instruire tehnologic practică Cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor lemnoase Teorie

forestiere Cerinţelor faţă de climă ale •

plantelor lemnoase forestiere - temperatura ,umiditate , precipitaţii , viteza vântului - rezistenţa speciilor forestiere faţă de

2

2

-

2

2

-

factorii climatici extremi : secetă , temperaturi ridicate , ger , îngheţ,

7 .

•

precipitaţii abundente , reduse Cerinţelor faţă de sol ale plantelor

lemnoase forestiere - tipul de sol - textura , reacţia solului, profunzimea , umiditatea solului , roca de bază ,

Nr. de ore alocate

Nr. c rt

Tema •


Instruire practică

1

1

-

1

1

-

33

36

18

Importanţa economică a speciilor forestiere

- valorificarea lemnului şi a altor părţi •

Teorie

componente Arealul speciilor lemnoase forestiere

- etaje de vegetaţie - distribuţia

altitudinală a speciilor

lemnoase forestiere

Total

o


2.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

evaluare şi autoevaluare, sub formă de fişe de evaluare, sau, pentru proba practică, fişe de observare. Se recomandă ca o astfel de lecţie să se realizeze pe grupe de elevi, lucrul în echipă fiind mult mai eficient pentru acumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor . Astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe , să descopere, să identifice cele mai bune metode de prevenire, depistare şi combatere a dăunătorilor forestieri . Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea. Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a determina caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier următorul scenariu didactic: •

Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.

•

Se repartizează fiecărei grupe sarcini de lucru referitoare la identificarea caracteristicilor

morfologice ale plantelor lemnoase din genul Salix . Sarcinile de lucru se por prezenta elevilor sub forma unor fişe de lucru, iar ca material didactic ajutător se vor folosi organe de plante naturalizate şi proiecţii pe videoproiector .

•

proiectul

•

portofoliul

•

autoevaluarea Ca metodă de evaluare pentru determinarea caracteristicilor morfologice ale plantelor

lemnoase de interes forestier putem folosi metoda practică de recoltare şi identificare a acestora, iar ca instrument fişa de observare. Elevii vor întocmi, individual colecţii de lujeri, frunze, flori, fructe ale plantelor indicate de profesor şi vor face identificarea şi descrierea morfologică a acestor părţi ale plantei. Pentru evaluare se va întocmi o fişă de observare individuală, în care va fi marcată fiecare specie de plantă identificată după caracterele morfologice . Orice metode şi instrumente de evaluare vor fi aplicate, acestea trebuie să fie corelate cu probele de evaluare din standard .

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ Modulul Circulaţia rutieră a fost conceput pe baza unităţii de competenţe Circulaţia

rutieră, conducerea tractorului şi auto, prevăzută în Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Modulul Circulaţia rutieră ocupă poziţia a cincia în cadrul programei pentru clasa a XI-a nivelul 3, calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Unitate de competenţe tehnice specializate: 26. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto

II . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă


Conţinuturi tematice Legislaţie rutieră • Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură) • Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi

Unitatea de competenţă


Conţinuturi tematice aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare) - Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială) - Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice - Calitatea părţii carosabile • Semnalizare rutieră - semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră - semnalele poliţistului - semnalele luminoase - indicatoarele - marcajele - semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată - alte semnale.



Conţinuturi tematice - vigilenţa - prevederea - judecata - îndemânarea

conducerea

• Situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii

preventivă.

aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei. • Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare: - capacităţile proprii ale conducătorului auto. Timp de reacţie,

factori

de

influenţă

asupra

capacităţilor

conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic. • Comportamentul conducătorului auto începător. • Componentele trusei de prim ajutor - prezentare - mod de utilizare • Stabilirea urgenţelor la locul accidentului - scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident



Conţinuturi tematice direcţie; - verificarea sistemului de rulare. • Întreţinerea tehnică periodică:

automobilului

- lucrări de întreţinere - lucrări de revizie - lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor • Norme de igienă şi securitatea muncii • Prezentarea principalelor componente şi sisteme • Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.) • Tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare

26.5 Execută

• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

instruire practică săptămânală şi comasată, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare învăţare sub formă de: exerciţiul practic, studiu de caz, rezolvări de probleme şi simulări. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru instruire teoretică la ,, Circulaţia rutieră ” sunt alocate 30 ore, iar pentru instruirea practică, la ,,Conducerea tractorului şi auto”, elevii vor efectua sub îndrumarea maiştrilor instructori autorizaţi, câte 2 ore/săptămână de conducere a tractorului şi câte 1 oră/săptămână de conducere auto, pentru fiecare elev cu scoaterea lor, prin rotaţie, de la instruirea practică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic: Nr. c rt 1

Tema Legislaţie rutieră • Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)

Nr. de ore alocate Teorie 19

Nr. c rt

Nr. de ore alocate Teorie

Tema • Particularităţile drumului public - Căi de comunicaţie - Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare) -

Elemente

constructive

(parte

carosabilă,

acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială) - Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice - Calitatea părţii carosabile

Nr. c rt

Tema • Semnalizare rutieră - semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră - semnalele poliţistului - semnalele luminoase - indicatoarele - marcajele - semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată - alte semnale. Reguli de circulaţie - Punerea în mişcare a vehiculului - Poziţii în timpul deplasării - Regimul de viteze - Reguli de prioritate de trecere - Manevre - Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi


Nr. c rt

Tema • Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare: - capacităţile proprii ale conducătorului auto. Timp de reacţie, factori de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic. • Comportamentul conducătorului auto începător. • Componentele trusei de prim ajutor - prezentare - mod de utilizare • Stabilirea urgenţelor la locul accidentului - scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident - stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc) - stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)


Nr. c rt

Tema • Întreţinerea tehnică zilnică:


- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare; - verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie; 4

- verificarea sistemului de rulare. • Întreţinerea tehnică periodică:

5

- lucrări de întreţinere - lucrări de revizie - lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor • Norme de igienă şi securitatea muncii

Total

30 Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei fiecare echipă să fi parcurs toate

•

staţiunile, nu este obligatorie staţiunea de rezervă; În fiecare staţiune elevii rezolvă chestionarele şi bifează staţiunea parcursă pe o fişă

•

specială de evidenţă; În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile chestionarelor de la fiecare

•

staţiune; Se evaluează rezultatele obţinute în urma rezolvării chestionarelor de legislaţie cu

•

ajutorul grilelor de corectare, se discută, se fac observaţii. Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni acompaniată de problematizare şi exerciţiu. Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea soluţiilor date de elevi întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare În orele de instruire practică şi laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute de programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi

Exemplu: Unitatea de competenţă:26 Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto Competenţa: 26.1 Respectă legislaţia rutieră. Criterii de performanţă: (e) Identificarea particularităţilor drumului public şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei. Probă practică şi orală 1A. Enumeraţi 4 grupe de indicatoare de semnalizare rutieră şi daţi 4 exemple din fiecare grupă. Nr.

Grupe de indicatoare

Exemple

Evaluator

Data

Crt.

2A. Clasificaţi marcajele rutiere Nr.

Grupe de

Tipuri de marcaje pe

Crt. marcaje rutiere 1. 2.

grupe

Evaluator

Data

Nr.

Semnale

semnificaţie

Crt. 1. Mâna dreaptă sus 2. Ambele mâini 3.

întinse lateral Mâna dreaptă

4. 5.

întinsă lateral Poziţia de drepţi Mâna dreaptă întinsă înainte cu

6.

reflectorizant Mâna stângă întinsă lateral, iar dreapta face mişcări de

7.

rotaţie Mâna dreaptă întinsă lateral cu mişcări sus-jos.

b) Explicarea rolului mijloacelor de semnalizare rutieră .

Evaluator

Data

4.

acustice Respectaţi semnificaţia semnalelor agentului de circulaţie Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la

latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Unitate de competenţe tehnice generale : 14. Repararea şi întreţinerea drumurilor forestiere

II . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe 14. Repararea şi

Competenţe individuale 14.1 Analizează

Cauzele degradării drumurilor forestiere

întreţinerea

cauzele degradării

•

drumurilor

drumurilor

drumuri de pământ

forestiere

forestiere

drumuri pietruite

Conţinuturi tematice Tipuri de drumuri forestiere

macadamuri drumuri asfaltate •

Forme de degradare a drumurilor forestiere

- încărcarea acostamentelor cu materiale şi vegetaţie ierboasă, - eroziuni, năruiri, alunecări ale taluzurilor - depuneri de pământ în şanţuri - colmatarea drenurilor


Competenţe individuale drumurilor

- Lucrări accidentale

forestiere

•

Conţinuturi tematice Starea drumurilor forestiere pe timp de vară şi de iarnă - profilul iniţial al drumurilor - drumuri forestiere pe timp de vară - drumuri forestiere pe timp şi de iarnă •

Planificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie drumurilor forestiere

- graficul lucrărilor - lucrări accidentale

14. Repararea şi

14.3 Administrează

Echipe, utilaje, echipamente şi materiale

întreţinerea

echipele, utilajele,

necesare amenajării şi întreţinerii drumurilor

drumurilor

echipamentele şi

forestiere

forestiere

materialele necesare

•

amenajării şi

- echipe pentru lucrări manuale de întreţinere şi

întreţinerii drumurilor

Echipe de lucru reparaţie

- personal calificat pentru lucrări mecanizate



Conţinuturi tematice instrucţiunilor de sănătate şi securitate a muncii, - echipamente de protecţie adecvate lucrării

III. 1.

Sugestii metodologice Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice se formează prin instruire

teoretică, laborator tehnologic şi instruire practică . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice activ participative ca : problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă concluzii. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unitatea de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru tipul de instruire prevăzut în plan . Pentru modulul Repararea şi întreţinerea drumurilor forestiere sunt alocate un număr de 60 de ore repartizate astfel : 30 de ore de laborator tehnologic şi 30 de ore de instruire

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema •

Instruire teoretică


Instruire practică

-

7

3

Forme de degradare a drumurilor forestiere

- încărcarea acostamentelor cu materiale şi vegetaţie ierboasă, - eroziuni, năruiri, alunecări ale taluzurilor - depuneri de pământ în şanţuri - colmatarea drenurilor -

deteriorarea zidurilor de sprijin şi a accesoriilor drumurilor

- văluriri, gropi, făgaşe - degradări din îngheţ dezgheţ - fisuri •

Cauzele forestiere

- traficul

degradării

drumurilor

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema •



Instruire practică

-

3

3

-

2

3

Starea drumurilor forestiere pe timp de vară şi de iarnă

- profilul iniţial al drumurilor - drumuri forestiere pe timp de vară - drumuri forestiere pe timp şi de iarnă Planificarea lucrărilor de întreţinere şi •

reparaţie drumurilor forestiere - graficul lucrărilor - lucrări accidentale

Echipe, utilaje, echipamente şi materiale necesare amenajării şi întreţinerii drumurilor forestiere Echipe de lucru •

- echipe

pentru

lucrări

manuale

de

-

întreţinere şi reparaţie - personal mecanizate

calificat

pentru

lucrări

2

4

Nr. Crt.

Nr. de ore alocate Tema



Instruire practică

-

2

2

-

30

30

Norme de sănătate şi securitate a muncii la lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor forestiere - instructajul de protecţie a muncii

- fişe de protecţie şi proces verbal de prelucrare a instrucţiunilor de sănătate şi securitate a muncii, - echipamente de protecţie adecvate lucrării

Total


2.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare: Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

Astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe , să descopere, să identifice lucrările de întreţinere curentă a drumurilor formându-şi astfel competenţa tehnică generală de a organiza lucrări de întreţinere curentă a drumurilor . Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul. Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a planifica lucrările de întreţinere curentă a drumurilor forestiere următorul scenariu didactic: •

Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.

•

Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate de

profesor. •

Elevii studiază fişele de documentare şi completează fişele de lucru. Fişele de documentare pot cuprinde : lucrări de întreţinere curentă a drumurilor , tehnici

de reparare a infrastucturii drumurilor.

3.

Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev

Fişă de observare Unitatea de competenţă: 14. Repararea şi întreţinerea drumurilor forestiere Competenţa : 14.1 Analizează cauzele degradării drumurilor forestiere Numele candidatului : Locul de desfăşurare: Data de început : Data de încheiere: Numele evaluatorului: Data de verificare:

Rezultat

Feedback

A. Identific Identificarea area cauzelor cauzelor degradării degradării drumuril drumurilor or forestiere forestiere Analizaţi porţiunea de drum prezentată de către evaluator . Precizaţi în coloana de mai jos cel puţin două cauze care au participat la degradarea drumului respectiv respectiv . Nr, Cauze de degradare Verificare Evaluator Data

crt 1. 2.

16. Pedologie şi climatologie forestieră

II . Tabelul de corelare a competenţelor competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţe 16. Pedologie

Competenţe in individuale şi 16.1 Analizează

Conţinuturi te tematice Însuşirile fizice şi chimice ale

clima principalele însuşiri fizice

solului

tologi şi chimice ale solului

•

Partea minerală a solului

e

praful

forest

nisipul

ieră

argila scheletul solului •

Partea organică a solului

humusul •

Însuşi Însuşiri rile le fizic fizicee şi chim chimic icee ale ale solului

- culo culoar aree , tem tempera peratu tura ra , aer aerul din din sol -

structura so solului



Conţinuturi tematice - vase Petri - indicatori - sonde pentru recoltat - etuve , sticlărie - trusă pedologică •

16.

Pedologie

şi 16.2 Determină

Proceduri standard de recoltare

a probelor de sol Tipuri de sol

clima principalele tipuri de sol

•

Orizonturi - profilul de sol

tologi

•

Tipuri de sol

e

-

clasa Molisoluri

forest

-

clasa Argiluvisoluri

ieră

-

clasa Cambisoluri

-

clasa Spodosoluri

-

clasa Umbrisoluri

-

clasa solurilor hidromorfe şi halomorfe

Unitate de competenţe 16. Pedologie

Competenţe in individuale şi 16.3 Analizează elemente

clima de climatologie

Conţinuturi te tematice Elemente de climatologie •

tologi

Compoziţia chimică şi structura atmosferei

e

- comp compoz oziţ iţia ia chim chimic icăă a atmo atmosf sfer erei ei

forest

- stra stratu turi rile le atm atmoosfe sferei rei

ieră

•

Elemente meteorologice

-

temp temper erat atur uraa aeru aerulu lui, i, solu solulu luii şi apei

-

apa apa în star staree lich lichid idă, ă, soli solidă dă,, gazoasă

-

aeru aerull atmo atmosfe sferi ricc - mişc mişcar are, e, compoziţie

-

nebulozitatea atmosferică radiaţia solară : temperatura şi lumina : intensitate, calitate

•

Inst Instru rume ment ntee li

folo folosi site te l

tl

pent pentru ru d

Pentru modulul Pedologie şi climatologie forestieră sunt alocate un număr de 60 de ore repartizate ca laborator tehnologic tehnologic în stagiile de pregătire practică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic: Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema



Instruire practică

-

3

-

-

2

-

-

4

-

1. Însuşirile fizice şi chimice ale solului Partea minerală a solului 1. praful •

nisipul argila scheletul solului Partea organică a solului •

humusul Însuşirile fizice şi chimice ale solului •

- culo culoar aree , tem tempe perat ratur uraa , aeru aerull din din sol sol -

structura so solului

-

textura so solului zitat zitat

i c sist sist ţa sol solul ului ui

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema •



Instruire practică

-

2

-

-

1

-

-

10 20

-

Mijloa Mijloace ce folosit folositee pentru pentru determinarea însuşirilor fizice şi chimice ale solului

- probe de sol - ph-metrul Hellige

- atlas Mu Munssel - vase Petri - indicatori - sonde onde pent pentru ru recolta oltatt - etuve , sticl iclărie ărie - trusă pedologică Proc Proced edur urii sta standard dard de reco recolt ltar aree a •

probelor de sol 8. Tipuri de sol Orizonturi - profilul de sol Tipuri de sol • •

clasa Molisoluri

Nr. de ore alocate

Nr. Crt.

Tema •

Fertilitatea

solului

şi



Instruire practică

-

6

-

-

6

-

bonitatea

ecotopului forestier - cerinţele speciilor forestiere - flora indicatoare -

proprietăţile fizice şi chimice ale solului

- clasa de producţie şi ecotopul forestier - tipuri de litieră - descompunerea orizontului organic

Elemente de climatologie Compoziţia chimică •

şi

structura

atmosferei - compoziţia chimică a atmosferei - straturile atmosferei Elemente meteorologice •

1

temperatura aerului, solului şi apei

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate. Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa, recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete, material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de profesor. Considerăm folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare. Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea

promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin. Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate. În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale practice, orale sau scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, instrumentele de evaluare şi autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi ), interviuri, chestionare. Metoda proiect presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei. Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea ( dă sugestii privind surse sau proceduri ) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în marea majoritate a timpului ), intervenţia sa fiind minimă şi doar

proiectaţi, analiza punctelor tari şi a punctelor slabe, acceptarea sau respingerea rezultatului obţinut în urma verificări. Pentru obţinerea datelor necesare se pot efectua cercetări în teren şi se poate consulta documentaţia înregistrată la staţiile meteo locale . Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de specialitate şi în funcţie de volumul de lucru .

Unitatea de competenţă pentru abilităţile cheie Gândire critică şi rezolvare de probleme va fi tratată complet şi evaluată în cadrul acestui modul. Agentul economic va cunoaşte conţinutul programei şi va participa alături de reprezentanţii şcolii la evaluarea competenţelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională şi în curriculum .

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul Unitate de competenţe pentru abilităţi cheie 2. Gândire critică şi rezolvare de probleme

Unitate de competenţe tehnice generale 15. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic

II . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe 15. Securitatea şi

Competenţe individuale Conţinuturi tematice 15. 1 Supraveghează Riscuri la locul de muncă

sănătatea în muncă în

aplicarea legislaţiei

domeniul silvic

privind securitatea şi

•

Factori de risc

•

Materiale informative

sănătatea la locul de

(periodice, afişe, filme,

muncă şi prevenirea şi

cataloage, broşuri, pliante )

stingerea incendiilor în silvicultură

•

Instructaje iniţiale şi curente

Metode de verificare a aplicării


Competenţe individuale locului de muncă în

•

Conţinuturi tematice Acţiuni de monitorizare a

lucrările de cultură,

situaţiilor deosebite în sectorul

protecţia pădurilor şi

silvic

exploatare

•

Modalităţi de evitare a apariţiei situaţiilor problemă:

-

echipamente de protecţie specifice lucrărilor silvice

-

timpul de uzură a echipamentelor de protecţie a muncii

•

Elemente ce determină anticiparea situaţiilor problemă :

-

calitatea muncii

-

procesul de muncă

-

interacţiunile dintre oameni

Unităţi de competenţe 2. Gândire critică şi

Competenţe individuale Conţinuturi tematice Accidente la locul de muncă 2.2 Rezolvă probleme

rezolvare de probleme

2.3 Evaluează rezultatele

15. Securitatea şi

obţinute

sănătatea în muncă în

15.3 Coordonează

domeniul silvic

activităţile în caz de

rezolvarea problemei legate de

accident la locul de

accidente:

muncă pentru lucrările

-

eliminarea cauzelor

silvice

-

ordinea efectuării

•

Soluţii posibile-alegere, justificare, aplicare

•

Plan de acţiune pentru

acţiunilor -

resurse materiale şi

umane -

anunţarea organelor

abilitate -

responsabilităţi pe

echipe de intervenţii

Rezultate obţinute-evaluare •

Rezultate obţinute şi

1.


instruire teoretică, laborator tehnologic şi instruire practică . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice activ participative ca : problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă concluzii. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unitatea de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru tipul de instruire prevăzut în plan . Pentru modulul Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul silvic sunt alocate un număr de 66 de ore repartizate astfel : 33 ore de teorie şi 33 ore pentru laborator tehnologic, în cadrul curriculumului în dezvoltare locală .

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic: Nr. Crt.

Tema Riscuri la locul de muncă

1

•

Factori de risc

Nr. de ore alocate Instruire Laborator Instruire teoretică tehnologic practică

Nr. Crt.

Tema


Situaţii problemă în aplicarea normelor de igienă şi protecţie a muncii la lucrările silvice •

Evidenţa locurilor de muncă periculoase

•

Acţiuni de monitorizare a situaţiilor deosebite în sectorul silvic

•

Modalităţi de evitare a apariţiei situaţiilor problemă:

-

echipamente de protecţie specifice lucrărilor silvice

-

timpul de uzură a echipamentelor de protecţie a muncii

1 6.

•

Elemente ce determină anticiparea situaţiilor problemă :

-

calitatea muncii

10

10

-

Nr. Crt.

Tema


Accidente la locul de muncă •

Soluţii posibile-alegere, justificare, aplicare

•

1 7.

Plan de acţiune pentru rezolvarea problemei legate de accidente: -

eliminarea cauzelor

-

ordinea efectuării acţiunilor

-

resurse materiale şi umane

-

anunţarea organelor abilitate

-

responsabilităţi pe echipe de

intervenţii Rezultate obţinute-evaluare Rezultate obţinute şi aşteptate: -

concluzii, calificative

-

analiza şi îmbunătăţirea metodelor aplicate - măsuri de

5

5

-

Întregul demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de calificarea Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere. Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate. Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa, recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete, material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de profesor. Consider folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare. Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea

promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin. Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate. În cadrul acestui modul se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale practice, orale sau scrise. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, instrumentele de evaluare şi autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi ), interviuri, chestionare. Metoda proiect presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei. Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea ( dă sugestii privind surse sau proceduri ) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în marea majoritate a timpului ), intervenţia sa fiind minimă şi doar

dotarea cu echipamente de protecţie, analiza punctelor tari şi a punctelor slabe, analiza situaţiilor predispuse la accidente, acceptarea sau respingerea rezultatelor obţinute în urma verificării . Pentru obţinerea datelor necesare se pot efectua cercetări în teren şi se pot consulta normativele în vigoare privind normele de igienă şi protecţie a muncii la exploatare . Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de specialitate şi în funcţie de volumul de lucru . Organizarea

va rămâne la latitudinea

profesorului , pe echipe sau individual .

MODULUL 9 : PRODUSE NELEMNOASE ALE PĂDURII



Conţinuturi tematice fructe de pădure

-

ciuperci comestibile

-

seminţe forestiere

-

sevă de arbori

•

Produse folosite în industria chimică

-

colofoniu

-

terebentină

-

taninuri

-

medicamente

-

uleiuri eterice

-

lacuri

-

latexuri

-

ceruri vegetale

•

Produse folosite în industria mică, artizanat şi uz gospodăresc -

nuiele pentru împletituri


Competenţe individuale •

Conţinuturi tematice Resurselor materiale şi umane la recoltarea şi colectarea produselor pădurii -

recrutarea

forţei

de

muncă -

condiţii de cazare şi

hrană -

igiena şi protecţie a

muncii -

resurse materiale pentru

recoltare, colectare şi transport •

-

Puncte de colectare amplasarea,

dotarea,

securitatea punctelor de coectare -

activităţi specifice punctelor de colectare : recepţie , sortare, ambalare, semiconservare,



Conţinuturi tematice muncă -

igienă şi protecţie a

muncii -

resurse materiale pentru

recepţie,

sortare,

prelucrare,

păstrare, ambalare, livrare •

Produse ce pot fi obţinute în urma prelucrării : -

prelucrarea fructelor de

pădure -

prelucrarea

ciupercilor

comestibile -

prelucrarea sevei

-

prelucrarea colofoniului

-

prelucrarea terebentinei

-

prelucrarea taninurilor

-

prelucrarea

uleiurilor


Competenţe individuale -

Conţinuturi tematice polenul

•

mana

Biologia şi vieţia albinelor

-

familia

de

albine

( matca, trântor, albina lucrătoare ) -

comportament

-

întreţinerea familiei de

albine -

multiplicarea roiului

-

balanţa meliferă

•

Resurse materiale necesare

apiculturii -

stup

-

stupină

-

stupăritul pastoral

-

inventarul

specifice albinăritului

materialelor


Competenţe individuale 17.5 Organizarea

Conţinuturi tematice Activităţi specifice obţinerii

activităţilor specifice

împletiturilor din nuiele

obţinerii împletiturilor din

•

nuiele

-

Resurse materiale şi umane resurse pentru recoltarea

nuielelor -

resurse

pentru

prelucrarea nuielelor -

resurse

pentru

valorificarea nuielelor -

spaţii

specifice

activităţilor •

Obţinerea nuielelor

pentru

împletituri -

alegerea terenului pentru

răchitărie

17. Produse

-

pregătirea solului

nelemnoase ale

-

butăşirea

III. Sugestii metodologice 1.


instruire practică săptămânală şi comasată, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge în mare măsură şi sub formă de aplicaţii, folosind din punct de vedere metodologic metode didactice activ participative ca : problematizarea, descoperirea studiul de caz, care creează situaţii problemă sau determină elevul să rezolve sarcinile primite, să interpreteze rezultatele şi să tragă concluzii. Pentru modulul Produse nelemnoase ale pădurii sunt alocate un număr de 66 de ore care sunt repartizate astfel: instruire teoretică 33 de ore, instruire de laborator 33 ore .

Orele de instruirea practică pot fi efectuate de către profesorul de specialitate sau de către maistrul instructor Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic: Nr. de ore alocate

Nr. de ore alocate

Nr. crt.

Tema •

colofoniu

-

terebentină

-

taninuri

-

medicamente

-

uleiuri eterice

-

lacuri

-

latexuri

•


Instruire practică

2

2

-

2

2

-

Produse folosite în industria chimică

-

-

Teorie

ceruri vegetale Produse folosite în industria mică,

artizanat şi uz gospodăresc -

nuiele pentru împletituri

-

fibre liberiene

-

pomi de iarnă

-

cetină

Nr. de ore alocate

Nr. crt.

Tema •

Teorie


Instruire practică

1

1

-

2

2

-

Resurselor materiale şi umane la recoltarea şi colectarea produselor pădurii

•

-

-

recrutarea forţei de muncă

-

condiţii de cazare şi hrană

-

igiena şi protecţie a muncii

-

resurse

materiale

pentru

recoltare, colectare şi transport Puncte de colectare amplasarea, dotarea, securitatea punctelor de coectare

-

activităţi specifice punctelor de colectare : recepţie , sortare, ambalare,

1 0

semiconservare, păstrare până la expediţie Valorificarea produselor pădurii Centre de valorificare a produselor

•

Nr. de ore alocate

Nr. crt.

Tema

Teorie

prelucrării : -

prelucrarea fructelor de pădure

-

prelucrarea

ciupercilor

comestibile -

prelucrarea sevei

-

prelucrarea colofoniului

-

prelucrarea terebentinei

-

prelucrarea taninurilor

-

prelucrarea uleiurilor eterice

-

prelucrarea

latexurilor

şi

cerurilor vegetale -

prelucrarea nuielelor

prelucrarea cetinei şi conurilor Albinăritul în zonele forestiere Flora meliferă •

plante nectarifere


Instruire practică

Nr. de ore alocate

Nr. crt.

Tema •

Resurse

materiale

Teorie


Instruire practică

3

2

-

2

2

-

necesare

apiculturii -

stup

-

stupină

-

stupăritul pastoral

-

inventarul materialelor specifice

albinăritului Produse apicole •

2

-

miere de albine

-

ceara

-

păstura

-

polenul

-

propolisul

-

lăptişorul de matcă

-

veninul de albine

Nr. de ore alocate

Nr. crt.

Tema •

Obţinerea

nuielelor

Teorie


Instruire practică

1

5

-

1

1

-

pentru

împletituri -

alegerea

terenului

pentru

răchitărie -

pregătirea solului

-

butăşirea

-

întreţinerea culturilor

-

recoltarea

şi

depozitarea

nuielelor •

înlocuirea cioatelor mamă Condiţionarea nuielelor

-

sortarea nuielelor

-

pregătirea pentru cojire

•

cojirea, despicarea, uscarea Confecţionarea împletiturilor

Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate. Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa, recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete, material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de profesor. Consider folosirea fişelor de lucru foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei. Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea fiecărui elev în parte. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi, dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare. Materialul didactic este un element deosebit de important în strategia didactică, dar pentru acest modul importanţa materialului didactic este determinantă pentru realizarea competenţelor propuse. Dintre materialele didactice fără de care acest modul nu poate conduce la realizarea competenţelor propuse, amintesc : -

Planşe

Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea unor situaţii problemă. Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul. Prezentele recomandări reprezintă doar sugestii de implementare a curriculum-ului de

Produse nelemnoase ale pădurii, autonomia şi creativitatea fiecărui profesor fiind factor determinant în alegerea strategiilor didactice.

3.

Sugestii cu privire la evaluare Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev la

acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile reduse doar la notare , în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin. Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate. Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise.

şi a punctelor slabe, acceptarea sau respingerea rezultatului obţinut în urma verificări, asigurarea calităţii lucrării. Pentru obţinerea datelor necesare se pot efectua observaţii în teren şi se poate consulta documentaţia referitoare la caracteristicile unei răchitării . Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de specialitate şi în funcţie de volumul de lucru . Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

CLASA a XI-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR M1 M2 Nr. săptămâni T LT T LT 1 2 3 S 4 E M 5 E 6 E S 7 T R 8 U 9 L I 10 11 12 13 14 2 15 16 17 18 19 20 21 S 22 E 23 M E 24 S T 25 R U 26 L 27 I I 28 29 30 31 32 33 34 35

5 z i l e x 6 o r e / z i = 3 0 o r e / a n

z i l e x 6 o r e / z i = 1 2 o r e / a n

T= Teorie LT= Laborator tehnologic IP= Instruire practica IP


T

M3 LT

IP



T

M4 LT


IP

M5 LT



M6 IP


LT

M7 LT


1 0 z i l e x 6 o r e / z i = 6 0 o r e / a n

T

M8 LT

M9 T

LT

CRR_Nivel 3_cl.xi_tehnician in Silvicultura Si Exploatari Fores Tie Re

Recommend Documents