Critobul Din Imbros - Din Domnia Lui Mahomed Al II-lea 1451-1467

-o-so o

.-CRIPTORES BYZANTINI I

tifobql

m bro

din

DIN DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA ANII 1451-1467 y

:, .

,Irtro

EDITIE DE

IL

VASILE GRECU

EDITURA ACADEMIEI

REPUBLIC,

www.dacoromanica.ro

POPULARE ROMINE

"

DIN DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA ANII 1451-1467

www.dacoromanica.ro

SCRIPTORES BYZANTINI

Iv

CRITOBULI IMBRIOTAE

DE REBUS PER ANNOS 1451-1467 A MECHEMETE II GESTIS

edidit

BASILIUS GRECU

EDITIO ACADEMIAE REIPUBLICAE POPULARIS ROMANICAE

1963 www.dacoromanica.ro

PREFAT A Istoria celor dintli f aptesprezece ani, mai exact saisprezece si jumatate, din domnia sultanului Mahomed al II-lea, cuceritorul Bizantului, scrisä de Critobul din Imbros, ni s-a peistrat intr-un singur manuscris grecesc, En biblioteca fostului serai al sultanilor otomani; manuscrisul se afla astazi En Topkapi Sarayi Miizesi Miidiirliigi Sultanahmet Istanbul, sub cota Kritobulos 3;

o copie fotografica a fost depusa in Muzeul din Constantinopol. Textul a fost publicat in secolul trecut En Monumenta Hungariae Historica, XXI, 1. Aceasta editie Ensa a fost atit de neingrijita si arbitrara,incit, dupa spusele lui K. Krumbacher (Geschichte der Byzantinischen.Litteratur, Munchen, 1897, P. 310), ea nici n-a fost pusli in circulatie. Din Entimplare, un exemplar

din aceasta editie se afla. in Biblioteca Academiei R.P.R. din Bucuresti, sub cota A 18501. Critobul a mai fost editat apoi de C. Muller, profesor de filologie clasica la Gottingen. Acesta credea ca unicul manuscris ramas este o copie din secolul al XVI-lea si ca, facind inca o colationare copistul a adaugat lipsurile si Endreptarile pe marginea si deasupra liniei. De aceea, la stabilirea textului, C. Muller a dat precadere acestor completari si indreptari. Cerceteitori ulteriori cred insa di acel manuscris este chiar exemplarul prezentat de Critobul sultanului.

E greu de presupus ca acel manuscris a avut vreo räspindire, Encit .94 mai fi

fost copiat si ca numai o copie sa se fi pastrat in seraiul sultanilor. Apoi, C. Muller a fost un distins filolog clasic; si cum Critobul e un imitator servil al lui Tucidide, C. Muller a cautat sa dea textului publicat de el o infatisare consecvent clasica. Cu toata tendinta vadit clasicizanta a autorului, manuscrisul ne prezinta in multe locuri forma si termenul cel bun bizantin, care trebuia pastrat En textul publicat. Astfel, nu trebuia unificat iq .,si elg, GUN, si v, inconsecvente de acestea fiind foarte obisnuite la istoricii bizantini; Ocvdurocuatv nu trebuie Enlocuit cu Trp6cro8ov, tikyoc nu e nevoie de indreptat En tLkya.v, fiind o forma bizantina obisnuita. Dar la istoricii bizantini inconsecventa En limba e ceva foarte obisnuit. Aceste consideratii, precum si faptul ca de la editia lui C. Muller au trecut mai bine de nouazeci de ani si ea de mult timp nu se mai gaseste, ne-a

www.dacoromanica.ro

6

PREFATA

determinat sä dam scrierea istorica a lui Critobul nu numai En romineste, ci si textul ei grecesc, desi nu am putut avea la indemina manuscrisul lui Critobul, nici macar microfilmat. Editia lui C. Muller este insotita de un aparat critic alcatuit foarte constiincios, a,sa ca el ne-a putut fi un - ghid destul de bun in locul manuscrisului original. La stabilirea textului, am dat prin excele* precadere variantelor, asa cum ni le indica aparatul critic al lui C. Muller ca aflindu-se in insusi textul manuscrisului, trecind completarile de pe margine fi indreptarile de deasupra liniei aproape toate En aparatul critic, pe cind in textul publicat de C. Muller se procedeaza invers. Tot asa trebuie pastrata in textul publicat si versiunea scrisorii de dedicaçie catre sultan, aceea care intr-o forma mai scurta se gaseVe chiar in textul manu-

scrisului, si nu aceea care intr-o forma mai amplificata f i pastrata pe foi izolate a fost publicata de C. Tischendorf si pusa in text de C. Muller. Amindoua versiunile scrisorii sint autentice. Dar numai cea scurta face parte din insusi textul istoriei, cea lunga a fost scrisa deosebit si cu ea Critobul si-a trimis exemplarul sultanului, ca acesta dintr-o repede ochire sa-si poata da

seama de cuprinsul cartii si de valoarea ei. Pe baza unor studii proprii (publicate in Mélanges Drouhet, 1940 si Byzantinoslavica", 1957), am dovedit Ca scrisoarea formeaza un material aparte fata de acelasi text prescurtat, aflat in cuprinsul cronicii. De aceea am procedat invers ca C. Muller, in text a ramas versiunea scurta, iar variantele din versiunea amplificata au ajuns sub linie. Folositor si de prep fi astazi 'Inca este comentariul cu care C. Muller si-a insolit editia si de care nu o data ne-am folosit in notele subliniare.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE Mijlocul secolului al XV-lea a insemnat pentru Imperiul otoman unul « din cele mai feudale 0 mai militariste regimuri, bazate pe jaf, prädare i asuprire »1, cum spune K. Marx o reluare pe scar5. mare, sub semnul ràzboiului sfint » (djihad), a campaniilor de cucerire, introducindu-se in tinuturile subjugate « un fel de feudalism latifundiar » 2, in cadrul càruia Expansiunea turceaseil i diderea Biz antului

cuceritorii ii rezervau pentru ei « toate functiile, atit cele miitare, cit

§i

cele civile §i judecgtore§ti » 3. Initiatorul acestei noi ofensive de mari proportii

a fost sultanul Mahomed al II-lea, stgpinitor « arOgos, iubitor de glorie, perfid §i necrutind pe nimeni §i nimic pentru satisfacerea pasiunilor sale, dintre care cea dintii a fost pasiunea cuceririlor » cum 11 caracterizeaza N. G. Cerni§evski 4.

Prima victim6 mai insemnat6 a fost insà0 capitala Imperiului bizantin. Redus la o existent,5. precard, cu totul srabit economice§te prin ruinarea total6 a produatorilor directi i decklerea me§te§ugurilor §i a negotului 5, 2 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rusà, p. 374 si urm. 2 F. Engels, Anti-Diihring, ed. a III-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 206. 3 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rusS, p. 397.

1 Cf. I. M. Borozdin, H. F. clepubitaeocicuil o6 ocade U 133RMUU Koncmanmunononn myptcamu (Planoputteacan samemtca), In « Busairruilcuml ripentemmx », VII, 1953, p. 87-92. Vezi si Franz Babinger, Mahomet 11 le Conquerant et son temps 1432-1451. La grande peur du monde au tournant de l'histoire. Traduction de H. E. del Medico revue par l'auteur. Preface de Paul Lemerle Paris, 1954. (Bibliotheque historique). 6 Cf. de ex. A. P. Kajdan, Azpapinae omnoutenun e BU3GUIMUU XIIIXIV ee., Moscova, 1952; B. T. Goreanov, Marea proprietate feudald in Bizan( in secolele X111-XV, In a Probleme de istorie », 1956; idem, Busanmullocoe xpecmuancmso npu Haneonorax, in

« B143aHTMICKHil npememmx», III, 1950, p. 19-50; idem, Bu3aumuSercuzi zoo() XIIIXIV ee.,

In « Busairriulaudi spememunc» XIII, 1950, p. 162-163; E. Frances, La feudalite et les vales byzantines au yule et au XII" siecle, In e Bizantinoslavica s, XVI (1955), nr. 1; D. Zakythinos, Crise monetaire et crise economique a Byzance du XII.le au XI Ve siecle, Atena, 1948.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

8

zguduit de puternice frAmintdri sociale §i politice 1, milenarul imperiu s-a prAbu0t, nu MrA o disperatà rezistentd de ultimA orA 2.

CAderea Bizantului a produs consternare generald In Europa, de0 cirmuitorii din Apus nu fAcuserd mai nimic pentru salvarea lui 3. Dimpotrivd,

dupd cum aratà K. Marx, « prezenta mantiei de purpurd (a cardinalului Isidor, legatul papal n. n.) In ora§, tocmai in perioada In care turcii asaltau zilnic orqul, provoca dezbinare » 4, fapt pentru care marele duce Lukas Notaras, « cel mai influent om din Imperiul bizantin, declara In public cà el

preferd s. vadd In capitald turbanele turce0i decit §epcile latinilor >> 5. La rindul lor, genovezii din Pera, In timpul asediului turcesc, « ziva dddeau ajutor grecilor, iar noaptea turcilor », inlesnind trecerea flotei otomane In Cornul de Aur, i ca atare « suburbia genovezA Galata a fost crutatà de turci. Genovezii ca 0 mai inainte 10 vedeau de negotul lor, ei se bucurau de o serie de privilegii ca i venetienii... » G. Dar cdderea Constantinopolului se datore0e ln primul rind atitudinii nobilimii feudale, care exploatind crunt pe producatorii direcci, intraserd de timpuriu

In strinse legdturi cu negufatorii italieni ce storceau populatia b4tina§d 1 Cf. M. M. Freidenberg, K ucmopuu maccoeou 6ops6u 6 Buscuanuu 6 XII eace, fn « Ymeigrae saimcm Bennicopyccxoro roc. neg. mi-Ta u, 1954, p. 32-49; vezi si B. T. Goreanov, Boccmanue 31M017206 e Busamnuu ( 1342-1349), in a I/13Becniu Axagemm Hayu CCCP »,

Seria istorie-filozofie, 1946, nr. 3, p. 92-96.

2 Cf. M. V. Levcenko, 3aeoeecznue mypicantu Koncmanmunonomt e 1453 zody u ucmopuveacue nocitedcmett.n amozo cothonun, in « 13133211THIICIalii spemeatikm», VII, 1953, p. 3-8;

M. Mordtmann, Die Belagerung und Eroberung Constantinopels durch die TOrken um Jahre

1453, Stuttgart, 1858; Achmed-Muktar-Pacha, The conquest of the Constantinopol and establishement of the Ottomans in Europe, 1902; E. Plars, The destruction of the Greek empire, Londra, 1903; G. Schlumberger, Le Siege, la prise et le sac du Constantinople par les turcs en 1453, Paris, 1914. 3 Interesanta este in acest sens povestirea rusului Nestor Iskander, care a fost de fata la cucerirea Constantinopolului: « i nefiind fratii imparatului acolo, pentru aceia alergara in partile latinesti; la papa trimisera i alte criiii, rugindu-se cu lacrimi pentru ajutor. Iar latinii nici nu vruril sa auza rugaciunea grecilor, ci Inca poftia i acea paguba a lor, pentru ca talianii si frantujii de mult se cerea sa ia Tarigradul i pentru aceia nu-i detera ajutor zicind: Lasa sa ia turcii, Tarigradul, iar noi ii vom lua de la turci". Pentru aceea, gindeau ei asa ca sa nu socoteasca cineva (a s-au ridicat ei fara pricina asupra grecilor. 0 rusine mare, surpindu-se Ellada, adica imparatia greceasca, nu pricepura nebunii cä vor surpa si st5pinirea lor ». (M. A. Smirnov, Hcrnoputtecxoe snattenue pycacoli «Iloeectnu» Hecmopa Hcxandepa 8 B3RMUU mypicamu Koncniamunononn 6 1453 zody, in ((Bmairmilcumil sperdiennmc», VII, 1953, p. 50-71).

4 Arhiva Marx-Engels, vol. VI, ed. rusa, p. 206. 5 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rusa, p. 669. Vezi si Z. V. Udaltova,

Eopb6a eusanmutictcux

napmuil na Onopenmuficrcom

co6ope

u porn, Buccapuona Htacetictcozo

e sanniottenuu ynuu, fn « Bkiaax:ruticimit npeneinim<» III, 1950, p. 106-132; idem, Eopb6a napmuu e Busanmuu XV e. u denmenanocma Buccapuona Huxeucxozo, In aBi3aumiJcInü

spememmx» II, 1949, p. 294-307; B. T. Goreanov, PeAuzuomo-natteAtunecxan mimepamypa no eonpocy o6 omnowenuu K namtainnam e Busanmuu XIIIXV ee., In BmaairrnilCKFIR spementaix», VIII, 8, 1956, p. 132-142; FI. Vast, Le cardinal Bessarion, Paris, 1878.

Arhiva Marx-Engels, vol. VI, ed. rusd, p. 207. 7 Vezi de ex., M. P. Sokolov, Beneuun u Busanmun npu nepebtx lIcuteoitozax ( 1263 1328), in « Buaarrnficimii Bpeinemunc», XII, 1957, p. 75-96. a

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

9

§i socoteau acum cd ajungerea cetátii in mina turcilor nu le va diminua avantajele materiale Un exemplu este insu0 Critobul care dupa' cum vom vedea a mijlocit In numele clasei dominante supunerea insulei Imbros care turci, obtinind el insuO, prin aceasta, unele avantaje 2 Autor al unei istorii a lui Mahomed al II-lea 3, Critobul din Imbros a tinut sa. §i-1 ia de model la ald.tuirea scrierii al lui Critobul sale pe istoricul clasic antic de la sfirsitul secolului al V-lea I.e.n., Tucidide, dup6 care se sile§te sa' se tind cit mai aproape §i In forna §i In compozitie. i precum Tucidide, la inceputul §i in cursul istoriei Adevilratul Immo

1 « Povestirile » lui Nestor Iskander, de pildri, ne relateaza sub forma unei anecdote aceasta atitudine a clasei dominante din Bizant: « Iar Mahomed, daca lug Tanigradul, porunci cetatenilor de adusera toate avutiile lor intr-un loc ; de a caror multime se mina Mahomed si le zise: Oameni nebuni, unde este mintea voastra cea mai dintii? Cu atita avutie, nu numai Ca nu mi-ati fi putut sta impotriva, ci nu stiu pe eine n-ati fi putut birui? Pentru aceea nu vi se cade mai mult sa tr5iti pe lume, facindu-va singuri pierzatori mostenirii voastre". i porunci de-i taiara pre toti boierii cei mari si rasa numai pre norodul cel prost si pre muieri i copih> (N. A. Smirnov, Hanoptetectwe snaueuue pyccxort o Hoeecrnu» Hecmopa Hocandepa o 83nUU mypicamtt Koncmaumuuono.a.n e 1453 way,

in « Bmaarmicwurici spememnix». VII, 1953, p. 50, 71. Vezi si Z. V. Udaltova, 0 ettympennux nputtunax nadenun Busamnuu 8 XV e., in« Bonpocur ncropull», 1953, nr. 7, p. 10-120; idem, Hpedamtwbcnan nonumuica ybeoda.ebnort znanzu Busanmuu 6 nepuod mypeyxozo saeoeeauun, in

« BH3aHTHIICKHa speraemmx», VII, 1953, p. 93-121 ; E. Frances, KAaccottan nosttuun ausattmuuctrux Oeodaiwe a nepuod mypetpwzo satweeanun, in « BuaairniPicrurii spemexHinca, XV, 1959,

p. 71-99.

2 Cf. Z. V. Udall,ova, Eopb6a napmuil 8 Hertonouese ao apenta mypeuxozo saweeanun, in

« Cpemine Beim», III, 1951, 160-179 ; idem, K eonpocy o conuartbuo-nontanttwoutx eszAndax ausaumuliatozo ucmoputca XV e. Kpumo6y.aa, in « B1433HTHACRoti Bpememimo>, XII, 1957,

p. 172-197 ; G. Zoras, Orientations ideologiques et politiques avant et apres la chute de Constantinople.

3 Editata prima data de Carolus Muller, Fragmenta H istoricorum Graecorum, vol. V,

pars 1, Paris 1870. (Unele exemplare au anul 1883; cuprinsul insh este exact acelasi, si prefata poarta tot data din 1869 asa incit e aceeasi editie) ; p. XIV XVI despre

manuscris; p. LILV viata si opera lui Critobul; p. 40-51 rezumat din istoria lui

Critobul; p. 52-161, textul grecesc 5i comentadu. Vezi si N. P. Andriotis, Kpt.T6(3ouXog 6 'Ilif3pLoc xcci. TO to-TopLx6 TOU gpyo [Critobul din Imbros si opera sa istorica], in « 'EAXT)vmck *, an II (1928), p. 167 200, studiu mult dependent de C. Maller, dar i cu contribu-

tiuni proprii; Adolf Deissmann, Forschungen und Funde im Serai, Berlin-Leipzig, 1933, p. 35 si 43-44 cu lamuriri noi despre manuscris pe care-1 crede antograf ; Karl Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Literatur, ed. a II-a, Manchen, 1897, p. 309-312 (indeosebi in ce priveste bibliografia mai veche); Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica I. Die byzantinischen Quellen der Geschichte der TiirlcoOlker, ed. a II-a. Berlin, 1958, p. 432-435 (mai ales pentru bibliografia mai noua). Nic. V. Torna1cavaravrtvourc6Xecog (1453). Kpyrofila.Aou Eppavr-Ti =pi Cad.loco.); dake, Aotixa Euvcryoyil xetv.bocav [..te-rec 7poX6you xoct (itoypoccpotc7ro 1.1.e-ner-tH.Lioro.w 7rpl. T15\0 -ce(racipwv ba-ro-

ptoypcicpcov, Atena, 1953, p. 77-133; Ch. 'P. Riggs, History of Mehmed the Conqueror by Kritovoulos, translated from the Greek, Princeton, New Jersey Princeton University Press, 1954 (Aducem profesorului Franz Dölger care din biblioteca sa ne-a pus la dispozitie aceasta carte multurnirile noastre). Vezi despre aceasta Fr. Babinger, in « Ilistorische Zeitschrift », 180 (1955), p. 407. Trimiterile la locurile din istoria lui Critobul se fac din carti, capitole si paragrafe; tot dupa capitole i paragrafe sint facute trimiterile la Ducas, Istoria turcobizantina ", ed. Vasile Grecu, Buc., 1958; din ceilalti istorici bizantini duph editiile din Corpus Scriptoruni Historiae Byzantinae, aparut la Bonn, iar din istoria lui Laonic Chalcocon-

www.dacoromanica.ro

10

INTRODUCERE

sale despre Rdzboiul peloponeziac (431-404) se indica pe sine ca autor, tot asa o face si Critobul. Scrierea i-o Incepe cu aceste cuvinte, imitate dupg Tucidide: « Critobul din insula Imbros a scris aceastà scriere §.a.m.d. » Cd a fost originar din insula Imbros nu e nici un motiv de Indoiald ; nu e ins d. tot asa in ce priveste numele Critobul. Acesta sund asa de putin bizantin si nu se Intilneste aproape de loc In prosopografia bizantind, care e doar atit de bogatà ; In schimb, sund atit de clasic. De aceea sintem mult Indemnati sd bdnuim cà autorul scrierii noastre, precum a cdutat s dea cu orice pret o Infatisare cit mai anticizantà limbii din scrierea sa, tot asa §i-a anticizat §i numele. Istoricul grec Spiru Lambros a semnalat 2 un loc din descrieiile de cdldtorie ale negustorului italian Ciriaco de'Pizzicolli din Ancona care, fácind ceildtorii de comert, dar adunind cu multd stdruintà i inscriptii antice, ne spune cä, ajungind prin 1444 In insula Imbros, a vizitat localitài1e, Insotit de «prea 1nvdtatul nobil din insula Imbros Hermodor Mihail Critobul» 3. Pe istoricul nostru 1-a chemat deci Mihail, nume foarte obisnuit la bizantini, pentru care nu e nici un motiv de indoiald. Hermodoros e iardsi neobisnuit la bizantini i dacg

Critobul ar fi avut acest nume, In tendinta lui formald atit de pronuntat clasicizantd, de bung seamd cd 1-ar fi amintit. Neamintindu-1, se vede cg nici nu 1-a avut. i e mai mult decit probabil cd Hermodoros e un adaus anticizat fdcut de admiratorul aritichitàii Ciriaco din Ancona. Cdci acesta, pe la 1448, cgldtorind prin Epir, ne spune ca la Dodona, localitatea cu faimosul oracol antic, a fost Insotit de al sdu « liberto » Hermodoros »4. Va sá zicd

tot « Hermodoros », adicd un dar al zeului antic al negustorilor si al cglgtorilor Hermes, este un fel obisnuit de exprimare In limbajul antic clasic elin, cind voiai sa ardti Ca Intr-o Imprejurare oarecare ai avut parte de o intimplare norocoasà. De cind cu descoperirea lui Spiru Lambros, numele Hermodoros Mihail Kritobulos a fost acceptat 3, dar credem cd trebuie sd rdmind numai Mihail, iar Hermodor trebuie InIdturat cu totul ; i chiar Kritobulos trebuie sà fi sunat putin altfel, In schimb insd cu totul bizantin. dil dupa Eugenius Dark6, Laonici Chalcocandylae Historiarum demonstrationes, Budapesta 1922-1927, in 2 vol. si dupii Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, in romineste de Vasile Grecu, Editura Academiei R.P.R., 1958. Numarul intii arata pagina, cel de-al doilea rindul. Locurile din versiunea autentica sint aratate dupa Fewpyiou Ecppocv-v-7] xpovc.x6v vAxp6v [Gheorghe Sphrantzes, Cronica mica], retiparita in Migne, Patrologia, Series Graeca, vol. 156, col. 1025-1080. 1 I 1 ; i in I 75, 1 vorbind despre sine, adauga la nurnele Critobul i cuvintele

n scriitorul acestei istorii »; cS e originar din Imbros, ne-o mai arninteste in III 14,1. 2 Sp. Lambros, T6 70,ng volla To13 taToptx6i5 KpvropoiAou [Numele deplin al

istoricului Critobull, in « Mog 'EXA-/vot.t.vilt.taw s, VII (1910), p. 95.

3 « una viro cum doctissimo et Imbriote nobili Hermodore Michaele Critobulo D. 4 Vezi F. Pall, Ciriaco d'Ancona e la crociata contro i Turchi, in « Bulletin de la Section historique de l'Académie Roumaine », tom. XX (1938), p. 52. 5 N. P. Andriotis, Critobul etc., p. 167-170 si 181 ; G. Moravcsik, Byzantinoturcica I, p. 262, In editia a II-a din 1958, p. 432 insa nu mai apare.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

11

Cad mai intilnim un scriitor bizantin tot Mihail, fara Hermodor, ci tot din Imbros, al carui nume de familie Insa e atit de bizantin, i anume Kritopulosl, adica descendent dintr-o familie de judecatori. Acesta pare sa fie una i aceeaci persoana cu istoricul nostru, care printr-o ward modificare, Inlo-

cuind pe p cu b a devenit Kritobulos, adica
Tucidide, In istoria sa despre Razboiul peloponeziac, arata ce rol a avut ci el Insuci in acest mare eveniment

din istoria antica. La fel a procedat i Critobul ci nu este exclus ca, In staruinta

lui de a se lua intru toate dupa modelul sau, sa nu-ci fi exagerat oarecum rolul ce ei-I atribuie, caci nici unul din istoricii contemporani nu numai ca nu-1 amintesc de loc, ci i evenimentele respective ni le istorisesc altfel. Socotim totuci folositor faptul ea a tinut sà vorbeasca i despre sine, caci la urma urmei ceea ce ctim despre dinsul este numai atit cit ne spune Insuci In scrierea sa istorica. La cucerirea Constantinopolului, dregatorii bizantini din insula Imbros, Lemnos ci Tasos au fugit cu corabille italiene ce scapasera din lupta. Locuitorii inspaimintati voiau ne spune Critobul sa fuga i ei, deoarece se temeau de un atac din partea flotei turcecti. Atunci el, Critobul Imbriotul, Ii linictecte j trimite In taina un om de Incredere cu daruri la amiralul turc Hamza de la Galipoli ci-1 face sa nu intreprinda nimic ram In contra insulelor. Prin mijlocirea acestuia, trimite el apoi soli la sultan pe preotul insulei i pe

un dregator din partea locului, cu daruri, oferindu-i predarea insulelor ci un tribut anual i In schimb insulele sa ramina cu administratia de mai Inainte. Sultanul le implinecte cererea i d. insulele, precum erau orinduite ci In timpul Imparatului bizantin, adica Imbros lui Palamed din Enos ci Lemnos ei Tasos lui Dorino din Lesbos ; caci i acectia trimisera soli la sultan, cerindu-i acelaci lucru ; i solii lui Critobul, potrivit indrumarilor primite, le-au lost de ajutor In multe privinte. Astfel, insulele nu au mai fost atacate de flota turceasca (I, 75). 1 Vezi C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti. Biblioteca Academiei Romine, Buc., 1909, p. 257, nr. 576 (166), punct 4 si 5: Drtxor. i axi) Kpl.TorcolAou AlLysciiX ro 1143pLov. Apoi D. Russo, Studii si critice, Buc., 1910, p. 109-110 si N. P. Andriotis, Critobut etc., p. 199 si notele 3 si 4, care crede c5. Critobul e una i aceeasi persoanS descoperd In scrierile religioase ale lui Critopul stilul istoric literar al lui Critobul, adáugindu-se in vocabular influenta limbii bisericesti. K. Krumbacher, op. cit., p. 311, punct. 4

fl scrie gresit Kritobulos in loc de Kritopulos.

Die 2 V. Grecu, Kritobulos aus Imbros. Sein wahrer Name. Die Widmungsbriere. Das Geschichtswerk, in 6 Byzantinoslavica », XVIII, Praga, 1957, p. 1-4.

Ausgabe.

www.dacoromanica.ro

12

INTRODUCERE

Dupd moartea lui Pa lamed din Enos, urmasii sal, luindu-se la ceartà pentru impdrtirea domniei, amiralul turc Ionuzis (Junusbei) se abate pe la Imbros si, fiind timp de iarnd si furtund, n-a putut sd intre in port. Dar printr-un trimis al sdu 1-a chemat pe Critobul si-i dd lui in seamd toatd insula

si cetdtile dintr-insa ca sd le fie ocirmuitor si pdzitor (II 16,1). Aceasta s-a intimplat in timpul iernii, la inceputul anului 1456; si la aceastd situatie a sa se vede eh' se gindeste Critobul cind, ardtind cà este autorul scrierii, vorbeste despre sine ca despre un « conducdtor intre imbrioti » (I, 1,1). In anul urmdtor, 1457, apare in Marea Egee o flotd trimisa de papa Nicolae (1447-1455), spune Critobul de fapt insd de papa Calixt al III-lea (1455-1458) ca s'a elibereze insulele ocupate de turci. 0 parte din aceastd

flotà vine si la Imbros si comandantul ei Conto incepe tratative pentru predarea ei cu Critobul, care stdtea in fruntea insulei. Critobul reuseste insd s5.-1 induplece cu vorbe bune si cu daruri, incit acesta se multumeste cu asigurdrile verbale si nu mai intreprinde nimic pentru ce venise ; el se intoarce cu scrisori, cuprinzind cuvinte prietenoase si chibzuite de la Critobul la amiralul flotei papei (II 23, 6-8). C. Muller, in schita biograficd si in aprecierea ce i-o face lui Critobul 1, bdnuieste, cu drept cuvint pe cit se pare, ca. Critobul in aceastd imprejurare trebuie sd se fi prefdcut cal e de partea latinilor si asa a izbutit ca flota sd-1 lase mai departe in fruntea insulei. Doi ani mai tirziu, adicd in 1459, prin trecerea ce o avea la locuitorii fruntasi din insula Lemnos, care doreau sd scape de apdsarea grea a italienilor si se temeau si ca flota turceascd sd nu le WA mari stricdciuni, Critobul stie sd-i determine la predarea insulei cdtre sultan 2. Dupd ce primise declaratiile lemnienilor cu care se intelesese, pleacd in scopul acesta la Adrianopole si stie sd aranjeze lucrurile astfel, Inca sultanul in schimbul unui tribut de trei mii galbeni anual dd insulele Imbros si Lemnos despotului Dimitrie Paleolog din Peloponez, care de mai inainte ii scrisese lui Critobul despre aceasta. Cu scrisori apoi din partea sultanului, Critobul, dupd un popas de o zi la Imbros, debarcd in taind la Lemnos si prin tratative, prin desfdsurdri de forte armate si bath, in timp de peste trei luni, ajutat de locuitorii care erau intelesi cu dinsul, ii scoate pe italieni din toatd insula si cere despotului sd trimitd dregdtori, cdrora sd le-o predea (III 14 si 15 si 18). Se prea poate ca rolul ce-si atribuie Critobul la indepdrtarea cordbiilor papei de la Imbros si la trecerea insulei Lemnos de partea turcilor, sd. nu 1 In editia sa, p. LII. 2 Cf. Z. V. Udaltova, Eopb6a napmuil e Heitonone3e eo epentfri mypetpcozo saeoeeauun, in « Cpeximie nexa», III, 1951, p. 160-179; idem, Hpedamertbacaft noitumulca Oeoda.abnou mama Busanmuu e nepuoc) nzypeuxozo saeoeeanuR, in « Bkmaimicicimil spenieinni«», VII, 1953, 93-121. E. Frances, Knaccoean no3utaut eu3aumuticKux y6eodarzoe e nepuod mypezficow saeoeeanuR,

in «13143airmilcmiii npememimc», XV, 1959, p. 71-99; G. Zoras, Orientations ideologiques et politiques avant et apres la chute de Constantinople.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

13

fi fost chiar asa, precum ni-1 prezintg. el. Cdci Laonic Chalcocondil 1, tot contemporan, ne spune c insula Imbros a fost ocupatà de flota papei i, dupd plecarea acesteia, a fost ocupatd de amiralul flotei turcesti Ismail ; si cd tot Ismail a ocupat i insula Lemnos ne-o spune nu numai Laonic, ci i Ducas 2 alt istoric tot contemporan si bun cunoscdtor al evenimentelor din apro-

pierea coastei egeene a Asiei Mici. De aceea credem ea' nu este exclus ca Critobul, in stdruinta sa de a fi intocmai ca i modelul &au Tucidide 3, sd nu-si fi exagerat rolul ce si-I atribuie in evenimentele descrise de dinsul.

In situatia de guvernator al insulei Imbros, Critobul trebuie sà fi rgmas ping in anul 1466, cind insula a fost ocupatd de venetieni 4, fapt pe care Critobul 11 trece sub tdcere in istoria sa cgci poate se va fi simtit i insusi vinovat de pierderea ei desi, cind venetienii cautd sä facd pace cu sultanul, tine sd semnaleze cd acesta le cerea sà dea inapoi insulele Imbros si Lemnos pe care le ocupaserd (V, 15,2).

Dupg pierderea insulei ce-o guverna, Critobul trebuia sd se fi mutat la Constantinopol, deoarece, ciuma ce-a bintuit acolo in vara anului 1467, o descrie, ce-i drept, dupà modelul descrierii lui Tucidide a ciumei din anul 429 i.e.n., dar Idsind impresia unui martor ocular (V 18). La Constantinopol, spre a se apropia poate din nou de sultan, de care se va fi instrginat din cauza pierderii insulei, al cdrei guvernator i apdrator fusese, se va fi hotdrit sà scrie istoria domniei lui Mahomed al II-lea. Sultanul Msg.' pare sg nu fi fost prea multumit de scrierea istoricg a lui Critobul ; i atunci se prea poate ca acesta sg se fi cAlugarit, precum se poate bgnui din scrierile de cuprins religios ale lui Mihail Critopul, numele adevgrat al lui Critobul 5. In prefata la scrierea sa istoricg, Critobul ne mai spune cg a avut gindul sd scrie i o istorie turceascd din timpurile mai vechi. Nu stim insg. dacd isi va fi realizat planul, cdci altg stire decit aceea pe care insusi ne-o spune, nu avem de nicdieri. Aceasta este totul ce putem sti despre viata ipersoanaistoricului nostru6. 2 p. 268, 13-14

2 XLV 2. 3 Tucidide, Rdzboiul peloponeziac, IV 104-107. 4 Ed. C. Muller, p. 158, comentariu la V 13 si Sphrantzes, ed. I. Franz, p. 90 (ed. Bonn, 425, 20). 5 Andriotis, op. cit., p. 181. 6 In versiunea amplificata a cronicii lui Sphrantzes (Phrantzes, 417, 21), a carei autenticitate e pusa cu drept cuvint la indoiala (vezi R. I. Loenertz, Autour du Chronicon Maius attribud a Georges Phrantzes, in Miscellanea Giovani 1Wercati, III, Studii e testi, 123, 1948, p. 273-311), se aminteste un Critopul, doctor al despotului Toma Paleolog si dascal al copiilor acestuia si care, pribegit cu familia despotului in Italia, ramine sà aibd grip dupa moartea domnului sail, de copiii acestuia. In versiunea scurta, sigur autentick nu intilnim asemenea stire, asa hien seamana sa fie un adaos de mai tirziu, pe care

nu se poate pune temei.

www.dacoromanica.ro

14

Critobul om Inviitat

INTRODUCERE

Critobul tine sd-si compund dupd cum s-a spus

scrierea

sa istorica dupd un model antic, care e istoricul clasic

Tucidide ; pe acesta deci trebuie sd-1 fi citit temeinic. De asemenea si din Josephus Flavius, dupd cum 11 citeazd, trebuie sd fi citit Istoria reizboialui iudaic

a acestuia (I, 3, 8). Dar Critobul avea cunostinte nu numai din literatura anti* ci §i din cea bizantind. Anumite locuri i intorsdturi de frazd In scrierea sa istoricd ne fac sd putem descoperi pe care istorici bizantini Ii are In vedere §i pe care deci trebuie st-i fi citit. Din felul cum aminte§te de cucerirea Constantinopolului In 1204, de ostasii cruciadei a patra, pare sa." fi cunoscut voluminoasa si Insemnata scriere istoricd a lui Nichita Choniates, cdci subliniazd cd. monumente de artd au fost duse in Apus, sau date pradd focului chiar In oras (I, 69,1), fapt asupra earuia Nichita Choniates stdruie pe larg i In chip deosebit (856, 12 urm.). 5i precum Nichita Choniates scrie despre latini ca, in calitatea lor de coboritori din troianul Eneas, ar fi spus &à au rdzbunat ddrimarea Troiei (864, 6-8) 1, tot asa i Critobul scrie despre Mahomed sd fi spus ca, In calitatea lui ca asiatic, i-a fdcut pe greci st-i plateasca aceeasi vind (IV 11,5). Descrierile lui Critobul, cum bizantinii sint tiriti in robie, cum icoanele si odoarele sint pingarite iar cdrtile vindute (I, 51 0 52), descrieri ce-i drept mai §-terse, totusi aduc aminte de aceleasi descrieri miscdtoare i impresionante din Ducas (ed. V. Grecu, p. 391-392). Din felul cum spune In prefata, c. s-a scris de altii istoria sultanilor de mai inainte, nu bine si In ordine cronologica, ardtind rdzboaiele si biruintele prin care cu timpul au micsorat pe Incetul marea Impardtie bizantind, pind ce au cucerit-o i nimicit-o cu totul, pare sa Led aluzie tot la Ducas, dar mai ales la Laonic Chalcocondilas 2. Ca si Laonic si Critobul spune c. scrie In limba elinilor, pentru cii aceasta limbd este cunoscutd In toatd. lumea 3. Tot asa si ideia cà Mahomed al II-lea cu turcii lui, prin cucerirea Constantinopolului si nimicirea Imperiului bizantin au rdzbunat, fiind asiatici, cucerirea i ddrimarea Troiei de catre grecii antici (Critobul, IV 11,5) se intilneste si la Laonic (I 167, 1-4). Om invatat si cunoscind istoria si mitologia anticd, Critobul nu odatd cautà In scrierea sa istoricd sà facd apropieri de intImpldri si persoane istorice §i mitologice antice. 1 Aceeasi apropiere o fac si cronicarii latini apuseni contemporani care au descris cucerirea Constantinopolului din 1204; vezi mai jos, nota la IV 11,5. 2 Cf. Critobul: 'yin/ -Ec7.)v 'Po)v.a.kov 1.2.ey0,-/v &pzilv TOL) X pdvou Ispadv.rog xccrec ti.Lx(3bv iTarcetvcacrocv ve xat gg 1-68e xccrilyczyov, gcoc izetpdxsocv-ro micrav xect xcx0eUov TeAeicoq (I 2,1)

cu Laonic Chalcocondil

Eo.)c Trk. Teo'v 'EAkilvo.w irpo'cyp.ccra MGT& filpaxi!) eordAeTo p0et.p6vec

67rb Tv To6pxwv (vezi mai jos, p. 34, nota 2).

3 Cf. Critobul: j Tc7.)v 'EAAo)v cpcovii p.kyLaT011 tXcucra nape( 7rEicn .rt Oleg. xal Tag earcepEoLc airmen Tc73v yev&N (§ 3 din Scrisoarea de dedicatie) cu Laonic Chalcocondi]: j ye TCONI 'EAMD,CONI yowl) noXXocxil &vac rv obccuilivlv SLearraptat. (I 2, 1; vezi

mai jos p. 26, n. 2).

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Scrierea istorici a lui Critobul

15

Scrierea sa istorica, a§a cum ni s-a pastrat, Critobul

trebuie sa o fi terminat de scris dupai 1467, deoarece pina la acest an inclusiv ajunge cu istoria sa 1 despre faptele si domnia lui Mahomed al II-lea. C. Muller 2 crede c i-a terminat-o Inca inainte de 1470, pentru ca. de altcum, el, care se silea sa slaveasca domnia

lui Mahomed al II-lea, nu s-ar fi oprit la anul 1467, an de putina glorie pentru eroul sail din cauza ciumei 0 a insucceselor in contra lui Scanderbeg, ci §i-ar fi incheiat istoria cu 1470, an de stralucità biruinta asupra venetienilor dupa un razboi greu i indelungat. Se poate. Dar tot a§a de bine se poate ca Critobul intentionat sa se fi oprit In preajma unor fapte stralucite ale lui Mahomed al II-lea, spre a-1 face astfel pe sultan sa-i Incredinteze mai de graba continuarea istoriei sale. Si la aceste fapte stralucite pare sa faca aluzie cuvintele « pe care cu ajutorul lui dumnezeu le vei mai fi savir§it » din scrisoarea mai lunga cu care §i-a trimis scrierea. Si de altfel in versiunea mai scurta a scrisorii de dedicatie in 1nsu§i corpul istoriei, Critobul ne spune de ce s-a oprit, unde s-a oprit, pentru ca nu-§i strinsese Inca toate informatiile « foarte necesare §i necunoscute, din care cauzà rn-am i oprit pina aici cu Intreaga scriere ».

Scrierea istorica a lui Critobul, pe care, precum insu§i ne-o spune, a impartit-o In cinci sectiuni, cuprinde istoria primilor 1.6 142 ani din domnia sultanului Mahomed al II-lea (1451-1481), adica anii 1451-1467. El §i-a inchinat-o cu o dedicatie in forma unei scrisori, trimitindu-i un exemplar insotit de aceea§i scrisoare de dedicatie, dar scrisd Inca odatà pe file deosebite §i aratind ceva mai pe larg cuprinsul scrierii. Daca ii scrie Critobul sultanul Ii va gasi scrierea Mina i va aproba-o, atunci dinsul, Incurajat, cu bucu-

rie se va apuca de continuarea ei. Dar pe cit §tim, n-a mai continuat-o 3. Dupa scrisoarea de inchinare, i Critobul ca i toti istoricii bizantini, potrivit obiceiului mo§tenit de la istoricii antici, Ii incepe istoria cu o introducere.

In aceasta repetà 0 el locurile comune din astfel de introduceri, anume c. scrie pentru ca fapte atit de man &à nu fie acoperite de noianul vremii §i pentru ca urmasii de mai tirziu sa aiba folos §i invatatura din cunoa§terea lor. Si adevarul 11 va pune mai presus de toate. Pe linga' locuri comune de acest fel, ne dä Mg i tirea ca va scrie §i o istorie veche turceasca, aratind cum turcii au reu§it sà mic§oreze putin cite putin marea Iraparalie a bizantinilor, I Tot In anul 1467 se terminA i singurul manuscris cu istoria turcä a lui Urug b. Adil; dar descoperitorul lui observä cà manuscrisul, asa cum ni s-a p5strat, este vddit incomplet la sfirsit (vezi Fr. Babinger, Die Geschichtschreiber der Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927, p. 24).

2 Editia sa, p. LIII.

3 Cf. V. Grecu, Scrisoarea de dedicalie a istoricului Critobul ciitre Mahomed II Cuce-

ritorul, in Mélanges Drouhet, Buc., 1940, p. 197-202.

www.dacoromanica.ro

16

INTRODUCERE

pina ce au desfiintat-o cu totul: caci cei ce au scris despre aceasta mai Inainte n-au scris exact si cu grija. Dar aceasta lucrare o amina pentru mai tirziu. Acum va descrie pentru generatiile viitoare faptele marelui Imparat de acuma Mahomed, care a intrecut pe toti imparatii din toate neamurile si timpurile. Si Critobul se simte oarecum apasat de vina cd preamareste pe acela care a adus inrobirea poporului sau; si de aceea tine sa." se dezvinovaleascA. Nimeni, nici acuma, nici in viitor, se roaga dinsul, A. nu-i fad, vreo invinuire ca, in loc &à jeleascA si sa se simtA infrint, (15 in vazul tuturora

suferintele si nenorocirile poporului sail. Exprimind punctul de vedere al clasei din care facea parte si care cauta sa gaseasca o justificare pentru atitudinea ei, Critobul arata CA domniile si Imparatiile nu slut vesnice si neschim-

bdtoare, ci tree de la un popor la altul; au trecut si s-au oprit cind la asirieni, mezi si persi, cind la greci si romani. Nu e deci de mirare incearca el sa justifice cedarea in fata turcilor ca Imparatia si norocul i-au pardsit acuma pe bizantini si s-au mutat la altii, precum de la altii au venit la dinsii. El nu-si Ingdduie de altfel sa aduca nici o invinuire poporului sAu ; caci daca unii din cei ce au condus statul nu 1-au condus cum trebuia, aceasta nu este vina poporului, ci numai a lor ; si pe acestia spune el dupa exemplul lui Josephus Flavius e cu dreptate sà-i tragem la raspundere, precum cu dreptate e pe cei vrednici sa-i Faudam, si ne incredinteaza ea' nu ascunde de loc nimic, ci intru toate pastreaza cuviinta si adevdrul. Cu toata incredintarea aceasta, insà, scrierea istorica a lui Critobul e de

o vadita tendinta panegirica, precum nici nu se putea altfel, o data ce a prezentat-o sultanului 1. Totul ce ar putea micsora gloria sultanului Mahomed

al LI-lea sau i-ar intuneca figura e trecut sub tacere sau mult indulcit. Din anul al patrulea de domnie, in care evenimentul principal este o expeditde putin izbutitä asupra Serbiei, acest eveniment nu este amintit de loc ; desi insemneaz5. cu grijà sfirsitul fiecarui an de domnie, de asta data sare de la anul al treilea (I 77,4) la cel de-al cincilea (II, 9,8). Dupa pierderea luptei navale de care amiralul ski Baltoglu la Impresurarea Constantinopolului, la Critobul (I 41,1) sultanul, suparat foarte, da pinteni calului si se indeparteaza In tacere, la Ducas (XXXVIII 7, p. 335, 22-25) si Laonic Chalcocondil (p. 228, 13-15) sultanul, scos din fire, se repede &Mare In mare, ocdrind furios 2 in 1456 la Belgrad, Mahomed al II-lea sufera din partea lui Iancu de Hunedoara o infringere simtdtoare, care la Critobul e o retragere de bunavoie, dupà ce Iancu a fost respins din tabara turceasca in care patrunsese 1 Cf. V. Z. Udaltova, K eonpocy o conuanano-nonumuttecnux 832.endax eu3aumuzlacozo ucmopuna XV e. Kpwno6y.aa, In o Binanneiconi4 spensemnum, XII, 1957, 172-197.

2 Aceeasi stire o repetà si interpolatorul cronicii lui Sphrantzes 249, 8-13 lulnd-o probabil din Laonic Chalcocondil.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

17

(H. 19). ExpediVia lui Mahomed din 1462 in contra lui Vlad Tepes, care la Ducas (XLV, p. 432,22) se sfirseste cu fuga rusinoasd a sultanului, Critobul o face sA fie o mare izbindà asupra voievodului rAu platnic al tributului pi umblind cu ginduri de rravrAtire, desi era indatorat la gratitudine fald de sultan. CA Vlad Tepes atacd tabAra sultanului i pAtrunde noaptea intr-insa nu e o faptd de vitejie si mare indrAzneald ca la Ducas (XLV 22, P. 432,

17-22) si Laonic (p. 287,30-288,36) ci, dupti Critobul, un simplu act de desperare (IV. 10). La Chalcocondil (p. 268,20), ocuparea insulelor Tasos si Samotrace e arAtatA ca o inrobire, la Critobul insd populatia din aceste insule e mutatA la Constantinopol din dragostea ce o avea sultanul cAtre acest oras de a-i reda mArirea si strAlucirea de mai inainte (III, 17,4). Pentru cucerirea Peloponezului (III, 19 si 20) vinovati sint sfetnicii si marii dregAtori ai despotilor i indeosebi unul care, de capul lui, 1-a chemat pe Mahomed al II-lea sd vind asupra Peloponezului. Si locuri de acestea ar mai putea fi sporite din scrierea istoricd a lui Critobul. La el, peste tot, nu Mahomed al II-lea este cel agresiv in cuceririle sale, ci el este nevoit mereu sA intervinA in fiecare an undeva, pentru CA sau nu i se aduce tributul la care s-au obligat domnii tdrilor respective sa i-1 plAteascA, sau acestia isi calca jurAmintul

1-au facut, sau el intervine spre a inAbusi rAscoale i rAzmerite pentru CA populatia nemultumita 11 cheamd. El e i un mare iubitor de invAtAturd si tine sA viziteze si sA vadA Acropolea din Atena (III 9,6) pi ruinele Troiei si, oprindu-se la mormintele eroilor Ahil, Aias si ale altora, ii fericeste cA au avut parte de un Homer sA le laude faptele de vitejie (IV, 11, 5). Critobul nu e un revoltat ca Ducas i Gheorghe Sphrantzes 1 in contra asupritorului turc care le-a subjugat tara si le-a robit poporul, ci dupA cum am vazut un supus devotat al noilor stApinitori 2; totusi, nu uitai ca e bizantin. Desi cautA s5. fie cit mai pe placul cuceritorului Constantinopolului, vorbeste cu compAtimire de bizantini, subliniind ca se luptau vitejeste ; « Ci trebuia bietii bizantini in sfirsit sa cadA sub jugul robiei i sd guste amarul ei * (I, 58, 3). Cucerirea i pustiirea Constantinopolului de &are turci o aseaminA cu a Troiei, Babilonului, Cartaginei, a Romei si a Ierusalimului, dar nici o nenorocire n-a fost asa de mare. Acum InsA totul ce i

pi

s-a sfirsit si Critobul deplinge pe fatd robirea i batjocurirea capitalei bizantine si tine sil remarce coincidenta surprinzatoare ca sub un Constantin, fiul Elenei, a ajuns la cea mai strAlucitd mArire si tot sub un Constantin, tot fecior al unei 1 Acesta e numele adevarat al istoricului cunoscuL de obicei sub numele de Phrantzes; vezi V. Laurent, in « Byzantinische Zeitschrift », XLIV (1951), p. 373-378. 2 Vezi i Z.V. Udaltova, K eonpocy o coyucumno-noriumuneacux 6321:Max 6u3aumuliczcozo uonoplaca XV e. Kpumo6yrzcz, in « BilaairrifacHnk spememmx», XI I, 1957, p. 172 197.

2-c. 348

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

18

Elene, s-a prabu§it In robie (I, 68 §i 69). Pe cel din urnia." impgrat bizantin, Constantin al XII-lea Paleolog, II elogiazá cu fraze decalcate dupd Tucidide 1, asemAnindu-1 cu Pericle (I 72). Tendentioasà i panegiricg, nu o data cu reticente i oarecum i cu inexactitati, scrierea istorica a lui Critobul e vàdit a are scAderi, totu§i fatá de istoricii contemporani Ducas, Sphrantzes, Chalcocondil, care, intre altele, descriu i ei acelea§i evenimente i fava de care §i ca istoric §i ca scriitor rämine in urn* 1ndeosebi fag de primii doi, Critobul aduce unele completari si §tiri care la aceia lipsesc, ca bundoara cucerirea fortului Terapion §i Studion §i a insulei Prinkipos (I, 32 §i 33) v.a. Pentru cunoa§terea domniei lui Mahomed al II-lea, scrierea lui Critobul e un izvor istoric, mai ales verificat si controlat prin scrierile istoricilor contemporani, de pret net5g6duit. De pret sint i tiri1e ce ni le d. despre popoarele i rile cu care acest sultan a avut de luptat 2. Dna'. din punct de vedere istoric, scrierea lui Critobul este de valoare, nu tot acela0 lucru s-ar putea spune §i din punct de vedere estetic literar. Descrierile lui sint §terse §i lipsite de culoare, frazele banale i comune. Descrierea bun'anaral a palatului ce §i-1 ridicà Mahomed al II-lea la Constantinopol

e tinutà mai mult In generalitàti, Incit numai foarte putin Ii poti face o imagine cum a fost realitatea (V, 9). La el e multal vorbárie, f drd vreun continut real. La Critobul nu intilnim caldura i dramatismul lui Ducas, nici claritatea §i durerea lui Sphrantzes, ci mereu acelea§i fraze in situatii §i la ocazii asemAn6toare 3.

Luptele, expeditiile, pustiirile, Impresuràrile i cuceririle le descrie mereu dupà acela§i tipic. Acelea0 Intorsauri de fraze retorice le repet6 uneori din cuvint In cuvint 4. Pe marele vizir Mahmud 11 caracterizeazA cu acelea§i fiaze Imprumutate din Tucidide, cu care 11 caracterizase §i pe impàratul Con-

stantin al XII-lea Paleolog 5. Critobul este un imitator servil §i neiscusit al neintrecutului istoric antic clasic Tucidide. Ca i acesta, i§i impgrte§te i Critobul materialul istoric dup6 1 Caracterizdri Imprumutate i aplicate altui personaj au fost constatate de Franz Dölger si la Ana Comnena (4Bizantinische Zeitschrift XXIX (1929) p. 304). Totusi

aceasta e o scriitoare de talent, alaturea de care Critobul nu poate sta.

2 Cf. Z. V. lidaltova, Buzaumuilaadi ucmopuu Kpumo631.6 o 703ICHUX caczemiax u apyzux

xapodax EarocaucKozo nonyocmpoea 6 XV 6., In o Binammicmaii spememmo», IV, 1951,

p. 91-121 ; vezi

i

I.S. Dostian, Bopb6a 1oolcuocna6Rucuux Hapodo6 npomue mypetpcou azpeccuu

X1VXV 66.3 In a Busamuilcouil Bpememmo a, V I I, 1951, p. 32-49. 3

E.

B.

Aumepamypaou

Veselago, Mcznoputtecuoe cotameaue .7lacmuxa Xamcoxonauna (Onum xapaxmepucmuxu), In a Bmazindicxxii spememinx», XII, 1957,

p. 203-217 4 Cf. de ex. III 16, 3-4 cu V 11,2 sau I 37 cu I 40 s.a. 5 Cf. I 77, 2 cu I 72,1.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

19

ani §i anotimpurile anului 1, la el Ins6 impArteala aceasta cronologica devine cu totul mecanicA, chiar dacA nu are nimic de spus. A§a se face cA repet5. mereu §i monoton aceea§i pregAtire de rAzboi de peste iarnà a sultanuIui sau grija lui de repopularea i Infrumusetarea Constantinopolului. La Tucidide,

bogAtia §i profunzimea de idei tine pas cu varietatea frazei §i bogAtia In expresii. La Critobul, ideile lipsind, dar cautind sà scrie neapArat la fel, stilul Ii devine pleonastic §i incArcat peste mAsurA, incit la traducere iti lipsesc uneori termenii potriviti ca sA poti reda atitea sinonime. Dar din punct de vedere istoric-literar e remarcabil fenomenul cà un istoric bizantin de pe la mijlocul jumAtAtii a doua a secolului al XV-lea, scriind istoria unui sultan turc, tine s-o facA dupà modelul unui istoric antic clasic §i Inca al unuia ca Tucidide.

Tinindu-se dupà modelele antice, nu e de mirare cà limba lui Critobul e pronuntat anticizant5. In tendinta-i anticizantd, el cautA sA Intrebuinteze denumiri geografice antice pentru denumirile din timpul sdu ; dar identificdrile nu corespund Intotdeauna. Astfel identific5 gre§it antica Tegea cu

cetatea din timpul sdu Muchlion, Tigranocerta cu Erzerum §.a. Pentru popoarele din timpul sAu, se sileste, ca §i cei mai multi din istoricii bizantini,

sá Intrebuinteze denumirile popoarelor care in antichitate au locuit sau au stApinit prin acelea§i tan. Astfel, albanezilor le spune iliri, croatilor dalmati, sirbilor tribali, bulgarilor misi, rominilor din Tara Romineasca geti, iar celor din Transilvania, Banat §i Ungaria daci, ungurilor peoni, iar turcilor uneori per§i §.a.m.d. Sigismund, care a condus In 1396 expeditia de la Nicopole, e ImpAratul peonilor §i al dacilor (I 1640) ; tot asa §i Matei Corvin (V, 44) ; Vlad Tepe§ e ighemonul getilor (IV 10, 1), ca §i fratele sAu Radu (IV 10,7 §i 10), iar Iancu de Hunedoara e ighemonul peonilor §i dacilor (II 18,4 §i IV 10,1) ; interesant e cà pe Iancu nu-1 nume§te Ioan Dacul, ci loan Getul (IV 10,1), confirmind astfel versiunea c5. e romin din Tara Romineasca §i nu din Transilvania. CAci Critobul In chip consecvent i 15murit face aceastA deosebire fare Transilvania, care e tara dacilor, §i Tara RomineascA, care e Tara geticA. Tara tribalilor, adica Serbia, prin Istrul, adicA Dungrea se natirgine§te cu Tara dacilor §i a peonilor, cu Banatul adicA §i Ungaria, &AM Istrul curge prin tara peonilor §i dacilor, §i se sfir§e§te In Tara geticA §i sciticA, adicA Tara RomineascA §i Dobrogea (II 7,1). Gheorghe Brancovici, craiul Serbiei, pe care Critobul, dupà obicei turcesc, 11 nume§te consecvent cu numele

bunicului sAu Lazdr, fuge din fata lui Mahomed al II-lea In Dacia, adia In Banatul de azi (II 18,1). 1 In Grecia antic5, fiecare din orasele-stat mai importante implicate In Rilzboiul peloponeziac, 10 avea calendarul s'au (vezi Tucidide, II, 1-2); spre a putea stabili o cronologie sigurä i miliaria, la Tucidide aceastiii-netoda cronologica a fost ceva necesar si folositor, In vreme ce la Critobul e o imitalie goalä. 2*

www.dacoromanica.ro

20

INTRODUCERE

Prin stiri ca acestea, precum i prin altele, Critobul e un izvor narativ, nu Med pret, i pentru istoria rominilor. Scriind istoria celor dintii 16 1/2 ani din domnia sultanului Mahomed al II-lea, el ne vorbeste si de luptele ai conflictele acestuia, cu Iancu de Hunedoara, cu Vlad Tepe fi cu Matei Corvin. Fireste ca, dupd Critobul, din toate aceste conflicte Mahomed iese bine, desi la Belgrad in 1456 a fost infrint de Iancu de Hunedoara si din Tara Romineasca in 1462 a trebuit sa se retraga in chip rusinos. 0 data Critobul ne d. chiar o stire izolata si din timpurile de mai inainte. Voind sà inceapa razboiul de cucerire a Constantinopolului, Mahomed al II-lea tine un mare sfat de razboi si, cu acest prilej, Critobul 11 face pe sultan sa rosteasc5. un discurs care, se intelege ca e fictiv 1 o compozitie retorica literara

a istoricului nostru, cu multe fraze intregi imprumutate din Tucidide. In acest discurs, Mahomed al II-lea, preamarind isprävile 1naintasi1or sài, intre multe altele, spune ea' i-au facut tributari i pe getii de dincolo de Istru, adica pe rominii din Tara Romineasca. Izvor de toata insemndtatea pentru istoria fostului Imperiu otoman in special si a popoarelor balcanice, ca i pentru istoria universald in general si, in oarecare masura i pentru istoria romina, credem cà scrierea istorica a lui Critobul face sa vada lumina tiparului si in romineste.

1 N. B. Tomadakes, Ai nap& KptropoOAca 8-iilvtiyoptat. A1caoct210 p', Atena, 56 (1952),

p. 61-68, pentru c i alte izvoare amintesc de aceste discursuri, crede Ca discursurile pe care Critobul (I 14-15 si 48-51) le pune in gura lui Mahomed al II-lea, au fost in

oarecare m5sur5 discursuri reale (dup5. « Byzantinische Zeitschrift », XLVI (1953), p. 202).

www.dacoromanica.ro

SI GLE Textul din editia lui C. Willer. A

It

=

Textul din unicul manuscris al lui Critobul, Codex Seragliensis n-r 3 Kritobulos afkltor in Topkapi Sarayi Mazesi Mudürlugi Sultanahmet Istanbul, asa precum ni-I aratil aparatul critic din editia lui C. Muller. Textul scrisorii de dedicatie publicat de C. Tischendorf, tot dup5. C. Muller. Textul publicat in Monumenta Hungariae Historica XXI, 1. de Ph. A. Dethier, din care insil n-au fost trecute decit putine variante, despre care am crezut c5 e bine sA fie semnalate.

www.dacoromanica.ro

SIGLA A

=

13

=

Textus editionis C. Muller'. Textus Codicis Constantinopolitani secundum C. Mii Bert apparatum criticum. Codex Seragliensis 3 Kritobulos, Topkapi Sarayi Miizesi Mtidar liigi Sultanahmet Istanbul. Textus, secundum C. Mii Beni editionem, epistolae dedicatoriae a C. Tischendorfio publici iuris factae. Textus editionis Ph. A. Dethier, ex qua nonnullae solum discrepantiae notatae sunt. Monumenta Hungariae Historica XXI. 1. 1 346.

Nota! Ilium Constantinopolitanum codicem, vel ipsum, vel phototypice expressum ob oculos habere non potui. Quam ob rem in textu Critobuli restituendo apparatu Caroli Miilleri critico magna cum diligentia constituto tantummodo usus sum. Carolus Miillerus illum codicem saeculo XVI. transcriptum esse opinans illius correctiones intergrationesque suo textui inseruit, quarum plurimas ego in apparatum criticum transtuli.

www.dacoromanica.ro

DIN DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA ANII 1451 - 1467

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA LUI CRITOBUL CATRE PREA MARELE IMPARAT, ARAT IND SCOPUL CARTII PENTRU CARE A saus-oi

5

I

CAUZA

Prea marelui singur stdpinitor, improatului imp sdratilor, norocosului, victoriosului, biruitorului, triumfdtorului, nebiruitului Mehemet, cu voia lui Dumnezeu domnul pamintului si al màrii, Critobul insularul, slujitorul slujitorilor tel.

10

15

20

1. Vdzind, prea mare improate, cà insuti ai sàvirsit multe fapte mari si cà pe multi cdpitani i impilrati mari, ma gindesc la cei din antichitate, nu numai ai persilor i ai altor neamuri, ci si de ai romanilor i elenilor, ii intreci, si in slavá si in intelepciune si in bàrbdtie si in virtute militara, incit nici nu se pot asemana citusi de putin, am crezut c5. nu e cu dreptate, ca aceia i faptele i isprdvile lor, de atunci i pin6 acuma In curgerea vremii s5. se gdseascd in istoriile i scrierile elene, spre a fi in gura tuturor cu multà laudd i s'a" aibá parte de o vesnicd amintire, tie insd, un astfel de om i atit de mare, care stdpinesti aproape tot pamintul de sub soare i i esti vestit prin fapte man i strdlucite, sá-ti rámind virtutea fbirà marturie pentru timpul de mai tirziu i cele mai mari. gi frumoase din faptele tale, ca si cum ar fi niste lucrrtri ale unor oameni neinsemnati i necunoscuti, cei de acum sa nu le afle vrednice de a fi semnalate i descrise in greceste, ci sg. lase sd se scufunde in noianul uitdrii, in timp ce faptele altora, desi-s mai mici si nu 2 dup c5rtii adaugel i cuprinsul ei in rezumat B116 insularul slujitor B1118 cele mai A; cele mai multe si B.

7 ttii A: umil

1 Scrisoarea ni s-a pastrat in cloud redactii; le dilm aceleasi sigle ca si C. Miller in editia sa, i anume redactiei mai scurte, din insusi textul manuscrisului, sigla A, iar celei mai lungi, pastratä pe foi izolate, sigla B.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT EIIIETOAII 11P0E TON MERIETON ATTOKPATOPA IIEPIEXOTEA TON EKOI1ON TOT BIBAIOT KAI TIIN AITIAN MIAOTEA TIIE EITEPA(1)IIE AUToxpiTopc [LEyEcrap, pm:RAE:L. poccra6oN MEZEgTEG, ei)Tuzzi:, vv,c1T7], Tponoccoky, D-pLcy.3euT, dc-ITT+17(), xupEcp y.74 ;cat 0-ccX117-771g

PouXog v-laL(rralc, 80Xo; Tc7)v solAcov 're

O3 D-eX4taTL, KpcT6-

aCov.

1. TIoXV.6v xca I.J.syCcAuw gpycov ccirroupyOv OvToc as Op/ 3v,

xpl7o)p, xca TcoXViiv xca ElsylXcov Tc xpx7oi5vToc, o

7COCXOLL

cT.)

plyiaTs OCUTO-

cplp.1 aTpx-7ye6v TE xcci. PocaLX6cov

wivov fIspac7)v Ts xcd. Ti Tov Dacov ysveSv, Da« VI xoci `Pcoti.cc[wv

Ts ma 'EAX-;lvcov, &rci. TT) 86Z-n rod. cppovilasc xd avapz Ecr. xx i. arpocTlycz-,71 apsT-1/) a.)8' Oaov &F,Ei:voct

xcci, TCCEpocP(IXXF,cv,

gpycc xaci. Tcpc'ceLc &

&x.sivou LLXP

TOCk 'EXX-fnn.xoci:; taropEoct; xcti.

()I')

xoci.

atxocr.ov e?-01, Ltdvou; %Oa s,

& &xer.'vcov

aLocsoz-Ti Tou xpOvou rcapoc8o0iv-roc

TOCOL.TOV 6VTCC XZ T7IXDC0i5T0112 7TC'CCF7ig TE

Aoo xpacT013via xoci. Aocturpoi.c x.at p.syc"cAoL; asv.vuvOl.tsvov gpyo4,

L; TOv enet-rot zp6vov dct.acpTupov gzsLy

apF.Tiv Y-Ca r& 1.1.6yLcrroc. ;cat xDacaTcc

TiLv gpycov TE5v ci5v (1)ansp Tcva. Troy cicoccvCov xcri cia6Ecav trOst.tt.Fc.; yoi7w 1.1.v4.7)c '7)

10

uyypoccpca.c 4.asaUxt :ca). 0-ccui.ccgeallxc rcccpdc rciac

)(at pr.c1; sic ata,ov eacoxoc6av, a.è a=, crxei3Ov I-71c tip'

5

Euyypoccp7;q `EAXiptx.iN &Lt TO1'.P.; vv, eav L9..acct, Toci5Toc AijO7); nccpccaG07,voct

pueozg, xcet. TOL 1.LEV O'CXXCIP) gpycc, 7L.XpC T

vToc xoci.

I
068ENI ETCEOLXOTCC To "C.g

oi.g,

ci ia-ropoUp..evoe %MT' envrop.ip B Ii 6 v-qn6T-r,g, criLv 3 post. fiePAiou add. xca r& &v A: 866Xog EU-reXi)c B 1110 ecvSpeioc xat cppovilcsei. B 1114 c B: &ç m II 16 post Ta. ad

70,cl:cr.= xcti. B.

www.dacoromanica.ro

15

26

SCRISOAREA DE DEDICATIE

1-4

pot sta de loc alaturea de ale tale, sa devina mai stralucite ei mai vestite in fata oamenilor din cauza elinilor care le-au scris istoria in greceete ; fap-

tele tale trig, atit de mari 0 intru nimic mai prejos de ale lui Alexandru Machedon ei ale cdpitanilor ei impdratilor celor asemenea lui, &à ramina nescrise 5

10

16

20

25

30

in greceete 0 nici sa. nu fie pastrate pentru timpurile viitoare, spre lauda ce nu se trece ei spre cinstea celui ce le-a savireit, ca o piIda ei invatatura prea frumoasa pentru cei zeloei. i tu doar, singur intre imparati sau numai cu putini de tot, la fapte ai adaugat ei vorbe intelepte ei preocupari filozofice ei grija de domnie, insuei fiind « bun imparat, dar ei luptator cu tarie »I. 2. De aceea am crezut ca e un lucru dupa cuviinta ei cu dreptate, sa iau asupra-mi aceasta munca, bizuindu-ma pe norocul tau cel bun, ei sa descriu intr-o istorie greceasca, pe cit imi va fi puterea, faptele ei ispravile tale vitejeeti, care intrec mult pe ale altora 0 ca numar ei ca insemnatate.

3. Poate cà ei multi din invatatii arabi ei perei (turci) le vor descrie mai amanuntit ei le vor transmite celor ce vor veni dupa noi, deoarece le etiu mai bine ca unii ce au fost fata la evenimente; dar nimic nu e ca limba elinilor, care se bucura de cea mai mare faima la toti 2. Si cele scrise de aceia vor fi etiute numai de arabi ei pergi (turci) ei de cei ce inteleg limba lor. Aceastä scriere insa va fi cunoscuta nu numai elenilor, ci ei tuturor neamurilor din apus, pina chiar dincolo de Coloane (strimtoarea Gibraltar) ei locuitorilor din Insulele Britanice; ei multor altora cele talmacite in limba acelora le vor fi spre obeteasca cinstire ei admiratie, cad sint iubitori de greceete ei studioei de scrieri de acestea. i chiar faptul acesta in-a indemnat ei mai mult la aceasta, cind ma gindesc ca voi avea multi judecatori ei marturisitori pentru scrierea mea. 4. Dupà ce deci ra-am ostenit mult, prea raarite imparate, ca sa pot afla etirile cele mai exacte, pentru ca insumi n-am fost fata la evenimente, ca sa le pot eti acestea cu toata exactitatea, ci informindu-mal totodata ei culegind etiri de la cei ce le etiau, ei examinindu-le cu grija, am compus aceasta scriere; ei inceputul istorisirii 1-am facut chiar cu inceputul domniei tale, cind, dupa mutarea din viala a tatalui tau, ai trecut mai intii din Asia in Europa. 30 dupd scriere ad. pe care am impdrtit-o In cinci p6rti B: numai la margine are A.

1 Homer, Iliada, 3, 179; e un citat obisnuit la istoricii bizantini, asa Incit nu se

poate sti dacd Critobul I-a luat chiar din Homer sau din vreun istoric bizantin; vezi buildoard Istoria lui Vasile I Macedoneanul (867-886) scrisS de nepotul sdu Constantin al VII-lea Porfirogenitul (913-959) in Theophanes Continuatus, p. 352, 15. 2 Cf. Laonic Chalcocondil, In romineste de V. Grecu, p. 25, 19: a graiul elenilor este cel mai rdspindit in lume si e §tiut de numeroase natiuni ».

www.dacoromanica.ro

.SDIDS I

VINWOG

mac 101 lod3a.o?Alothin.c?

pox

En

GUM:41101 rIV VarI-II

oodailqvxm? 5?

aLcpdomp 5n0

fx3n3

Lg

2A.

a ALOAt.ityy

pox Ski

51

2 5 `513/pcl3t. 510191A371 31 5x,p90 pox ,ziox n?Rr,to monl;1,.xxa, 51o3do1D1 clx09A3A. 5x9nxio3op m91 C39A103,(V, fl0 001 50A923X)ON VOX MOL ,110X A0/123X3 19 M9ILL1/7d 31

'Ac°9VD74 tfri 5cormtve(3 5? 5ooi 5Ionlkyxa DonkooRx? 32kT1 1013TI Z1(001 AomrazR vox n01 (bAoca .nontkoDvochou 5? 43T1 r././17 (9/3 nip-111 '5o19xco0dco1lox loriktrti PDX

Te

5101 .51opognoow loipox

3/ l/.2 5on9ni m9roinod te: pox 170X 51o,13yo oolc3R Szip..ncLo 5noA.9y foolthopoy2th pox 'Ar33loprd 9 591910 AT 5931(19,4 590)olf 9c331rdx 31 5lf.1UX70T1 (< 91v O7 1 A9xUDOd2L 31 707119 MC 1101XXIR U.1 it.o UomAio facia. --(pc)c)r.c, 'VOX

A0191X1(12X

XTittOri

cup

Livriox An

z

oj

1

ImooD n91 ooln9cbou Ac9L

mova

iros..:9o?Rlonlo pox 5v.. 5)op 331.91d/o5x) pox 45131,odi.c. Myyou.

AOAOLL

r1R 3th d 5X/990 r170X 31 509k1(11 pox '5o03.A.3i1 5o? A930 1

ItcbodlAnD -nonnopothou. .E 5(09L, A3TI Cb7A. 110X

011. 101(y

Ac01 MOT)1.A.OV(?

no<3311-qd IDnortoodAionp 5zmair1 pox 51o1

31 (TP(Mi 5 pox 5319xk9noxoxkdru.

51q?

01 So?yx

g

(Lxintvm

A0-40/3y, al. pox m9Dd311 -1dxf

,031-1 5)011r.f.

4A19009(n106031. 1011371)019111.?

nor

.51oCd3 A2cto

5loi

'10-ti

OT

Cf.

moi monipc(a,

qi.tvocb

9I

7on13x)23/ ATri 517oDdni pox

nvimdy. 17o11o? oori1c3mAl 51on9ri pox 5ioi ntf...1 m9n33x? 1Dnovol.c? A. AZI1C0y 1010101 2 1pkv(a,'Xr,to `Aonori love..? pox 1 510 31L03 51036 19X)14 AC01 cA(9/13.A. OX 1.!., 1,X)X 5101 (.9?,2 Amyttla pox 51o1 5)pi 5;exmo_t3da 5nocort.A tonono pox zt. 5iovo 5loyla t,tAlox 511 .nozzq -ova) A0.2.91/?71 10.0007.R

19/73/

1913103.1.

.

)03Th1 pox lorimo.c, 513

oolmoloi -51o3r2noaLo

41

0

Acon33x3 moza.c9V. (101n70n3nkr1d3 (.0((31(16 19 aL 1.090 pox

tpg ari pox

novoorl

AoArtifi pox 57ovidx pox 5rdruch,orl LtI

.9 (nnn3o,/, T

gad:41711

3dk 5odat `olnol 5oovolt. ni3/3 -11ox -5kdnodUnD

reolz. 5rs4nou

Rc,to

cy.

5219)o

Siol

oi

5?didno A(01901 110A3R13 '1T110X? ,1(10? 0191 A0A 31 nip 'pcx 5(1) 'AIL(? 5(9jiclocp `Ac9)301.3? 1011706410.0 11001 çi `nordld AG.Xdp 5k1 5ktbocULAnD 5on3rbpoklou (332LnIk 110X 501910 (09t.1.1031? 5k1 ALCILTd 91 IL 01(0d A '510dX)12 50.1A7JIDZIaTI 109 ,51033,0Dvd xT 5U.1 51019V, 513 Atis.1 5.1oldR cnti.dwat.

Fx

Off=

pox

lon7, r.f.R

A3T19 50 MO1 AL910R13

noa. -59dilooL

511-th

ui

5.137pt:33L II

y

mnpx?

51LL ILJ..1:q11?

ui

au

51.n? 51t.m9d) I

g

II!

:ay

y

57orp.pao ,0371 5:"Itit

etOdutu MO,

'1.L?

.nonn13 ir1,oX.3

gz nod nolytd pv I 'JD

1.q7pdaL

le

313iL

"woH 'II 'III

Og

o.z.?

5te.ri3

'thonodxolc,m

v.

:v

11

zy

p zz

a

:

NULIOU

:v

:v

a.101.7.1.Aq

11! 01112.1UU.1

`g .GI

www.dacoromanica.ro

-xcuaq

vonopu? AZ.1.1.(0)(1 P.071 5)0.0 w II tZ 67021 Ati. V :

sauutidoeui `strvenupuoD `zge .gy

39 so3luour/ csarSpuoaoarrto r

:v5tLcbrxl,llar3

LT Atp.

)9 Mr)cb At!. In Ez El.11021 5709 :y 413213 w gy cldtinne. 70100 1 11(10

GM/. 197:11 MpVIR

!OLT

LU

:V 51q3tb? Ilul

V

olnoi ui

11

9g

5-6

SCRISOAREA DE DEDICATIE

28

5. Ea cuprinde razboiul cu bizantinii ci cucerirea Constantinopolului ci Intimplarile in legatura cu orasul Enos si cu orasele Focea 1 si indeosebi cu tribalii (sirbii), cum s-au desfasurat, i toata infringerea i robirea acestora ;

cuprinde inca intlia si a doua expeditie a imparatului In Peloponez si cum 5

10

15

20

1-a subjugat intreg si cum a cucerit orasele dintr-insul, unele prin bund Invoiala,

altele cu razboi, fiind foarte intarite i insemnate, ma gindesc la Corint ci Sparta, la Tegea si la Patras din Ahaia, si foarte mune cetati foarte puternice si tot Peloponezul 1-a Mcut tributar ; mai cuprinde apoi intiia expeditie asupra Iliriei (Albaniei) si pustiirea ei i prada cea foarte multa ce a luat-o. Pe linga aceasta mai cuprinde i intimplarile in legatura cu Sinope i Trapezunt, orase man i bogate si resedinte imparatesti fiind, si cum le-a cistigat pe acestea prin bund intelegere i toata tara din jurul lor a supus-o ; mai cuprinde Inca cladirile din Constantinopol stralucite si somptuoase de temple si palate imparatesti si hale si cetdti si celelalte lucrari, pe rind cum au fost facute, si Inca discursurile din cele mai insemnate ale imparatului, un rastimp de 17 ani 2. 6. Asadar scrierea o supun imparatestii ocrotiri i intelepciuni, spre a fi cercetata si judecata ; i dacd va fi gasita ca e un lucru vrednic i potrivit cu adevarul i pe masura faptelor tale, si ar putea avea aprobarea ta impardteasca, multumire voi aduce lui Dumnezeu si tie, imparate, care mi-ai oferit un material ca acesta de fapte din cele mai strdlucite, spre a fi expuse in 4-5 cum ba subjugat intreg 18 cercetati i judecat5 A: cum a lost cucerit intreg orasele si cetätile dintr-Insul si a lost fiicut tributar; mai cuprinde intimphirile in legdturd cu Sinope iT rapezunt, orase insemnate si din cele renumite, si cum ele s-au supus prin bun5 intelegere si toat5 tara acestora a venit sub ascultarea imparatului. Cuprinde apoi rSzvratirea lui Draculea \lad Tepes) si r5scoala getilor (rominilor din Tara Romineasc5) si expeditiile imparatului in tara lor si infringerea i robirea lor i cum a fost pus de imparat dornn peste acestia Radii, fratele sau, Draculea fiind izgonit, si cucerirea Mitilinei si a intreg Lesbosului, una din Cele mai renumito insule printre cele dinLii si foarte cunoscut5 pentru faima, mArimea, puterea i bogatia ei. Mai cuprinde Inca expeditia intiia si a doua in contra dalmatilor, bostrilor (bosniecilor) si peonilor (ungurilor) si cum a fost infrint5 si supusd toatd tara acestora si orase au fost cucerite si cet5ti, putin lipsind 0115 la trei sute, si domnii acestora au fost prini. Si mai cuprinde inCS intiia si a doua expeditie in contra ilirilor (albanezilor) din golful Ionic (de la Marea

i infringerea lor; si rilzboiul de cinci ani cu venetienii si intlia si a doua Infringere a acestora de c5tre satrapi (guvernatori) i cum iinparatul a doborit mindria acestora. Pe lingS acestea mai cuprinde si cladirile stralucite din Constantinopol, de temple si santiere pentru corabii si de palate, bale si foisoare i bai §i intiirituri de ziduri, apoi infiintAri de orase si celati foarte de folos si de trebuinta la strirntoarea Elespontului si a Chersonesului .si Bosforului, si multe altele de acestea si incS i discursuri din cele mai insemnate ale imparatului. S,li rastimpul in care acestea s-au petrecut, e de 17 ani. Toate acestea descriindu-le si istorisindu-le in aceasta scriere, ti-o trimit impiiratestii tale ludri-aminte i Intelepciuni spre a fi cercetatd i judecatil. 13. Adriatic5)

1 Erau douti: Focea veche si nowt 2 Exact 16 ani si 6 luni, adic5 din februarie 1451

www.dacoromanica.ro

august 1467.

'STUDS

g 7?-1.

31

9-9

'Uni1011}1D

72 (191 31

137,71c/31i

Ski nonw

AOT13)(01L

pox nc91 nco?x000

ematito1 nkchofhprztoox pox AZd71(13e Atl.y0(j93 201 3(197Dd

`olmiApd13X3

57?1, n77-1

1

5.10n)0 00Md9M Vad(pc3d) X19131(IL

1)0X

ms:noy3 110

'1933,(IL

pox

orio

i

')0110191111(163

31 5?

513y9lf. SzvoA.371 31

Is)ox.

OTIC9,14 AC) 110X

(..2

Ar+1

5a1 5(03)(9= 'A19(9)02

pot nmi norcoorc-ildi

tk

113 31

Sro `koZ),,odit? pox

5?3 A0.0aM191LOy311

502 3.A.70)1.2/1 AZDX721

pox 5)?1

AalTd1L

Llfl7I 513y92.1.

nki

1107,

MOD:011.

1,ZX

29a193177X moD)01L eL1

50d2L

.:?

51011,101 771 31 70l10%

(-o3

Os.1

5X?31(

nkivpma pox ')olnno-33.nodi

modrioX nmIc,00 01)opc,or3127.3 9d1L

512,y3Intoic

el(23e1

(v)l.

2

AF.

n?-1-1

31 ptrr, ncor.vinorj pox nrodoLp pox -nodo5

"...7odo1)2dxo1cm

`)oz.mon.t.

nonoR

pox k2 pox 5w3dolk-rIkR

31 Soo'zya

kl -flit?

Sochi. 91

(01/1-1311 Af1/901

LL

az.-ocLozrj (109 iopoz1911L3

11 /%01XMA31 a0Sdf;3 r3TJL

'(.014:170

al

ixx

1o)folo

.non3Tiosokop)orlixo2

31 iolzokNop notynorcjilq

1,10X

A(91.

M99

`noverrb?th? a1 1 1it1)(1910d a32.0(Odnit 4(76r/..11 Md707. 31 n3-rlo.oklOyOt chi 31 6311 pox '3OD 'n3Ncuo-kd nklcomoi nkv) MTHk lnoXDTchoaL 5i 5.DoiD3d)? no)i nooA.c)

:ay

t

A(9.2. MO fl g Acnx,m) AV-quox.co(f) UI 91 R -DX711X0 f.x? 3)..r.A.G.2/9 AnDrIc. A0A37109k0 5C? LOTd13-13 ZDZIL pox 31) fq U.1r,170 513)(011. CY, x1d9Ockb D.1.0?lzx noc396 .5Ly3101L9 113D0dis. 2 2 701 X1XX 0.a.r.cptvvr; izx 'zi..nno.`22aLzdj, 513X0.1L cako 570n70 1XX AV31 -9707-10A0 M01 izx 50) nm9D.dri72dza 1m19)2 `iO3,loyorio 1XX 709701C tL M01fl01 Xr3ViA [1XX] 500-41XX 3A0A.31. 61. .13\(197.1 113 31 1471 At/.1 M970197GA701:3 Artoxzdy pox nmaaj n701931.903q 1,70-4 Al./.1 S3 Ar./.1. nount ntf.xod9? nol 5c9?,0974 pox n',i,.dpoda_ozalox pox nz32)(902 `noxbD X 5cf) k1971xx 5oldr,tx nc91901 9 502za, zdziL 901 45m?xl1zod 5oln.:ozxzaL7? Ixcioxzdy 001 .001:1),(3RX AU.1 31 50111AT x -D?\T no,E) nomx» 5',/..07p11. (109U.A X1331 3).. 5)olcodlc ltg5vni M)1 M01973110A0 X (Az= nc97-1y3c9ra p.t? 1,70X 1303)1,371 ZX 31D)Dc pcx .61.,99)(2t. 113 AL-1. 5? 57o1z-ric7Jy pox 599d1D9a pox 5znoixli Akicod.u. pox Azd,314132 Ar...!.yoFJD? OX 5cf, IL0cpc113%.3 XDX1L /.; APX1901 1XX 't/.(1)X61/331.70X z_trriDI(01: 31 crop? pox mc:19odti) Al3R 70190XX1d1 1XX 10 AOlf,t01 53n9r13.1,-; mpli.06LA? 59thl 3.. (41 53 5c1a7dnyxi, 5c1O1 A3 ch7nof kuxox (ALcndil pox tood3.1.932 Abs.xcpEJ:q FX (1(1s. A031(.101 -9701XX. .e4dodl A01 31 LI-13701h= A0113X01C AV./13AR, 1XX AU.1 M01(101 nka.CpChL 1XY. A70d3103R AX11U, A? -0)(31J 5.191991 6/9G.M021 rig:boaL AV11 `M0100d1.709 1ZX 5g) 393(30193 01 M91ft01 xranodcb 9 .5(,13,(11)X Syche 5F1100Y.:10 31 5zdurizx n? U.1 13(9.11 Mp3A 31 1V/.. ACO3C3(036 17:)7( ACD13`(1974 1MC M7d0.)..70 173x AC9019 I

:v

l

Ito

i

px

n

n

no40

n

pox 4m,x3lnox pox

OT

S7orlooxlo n?

5101 .7ox?R

'9

9

Aodod>

5)0110t1C2cl3 1CY 7713V9)0d '5)09510 1XX 502 01/09b;.193d/O1L 51)1(091

xv(39 nco1 noold3 SteR3 5c? koZ)cdat.? A(9?)0(101L9

Soacooll

xv3c3nyyj, nkitpdat nkycqjso3 pox nLoNt./..e 5k19r1 FS(

13)(911 5),,odivriloN( 31 pox `ncryld 1 )o 31

6g

ArHrl-II

'i031(pcyr1? 5)F, 72 1,70x 467-13N(0:11 5/71)1(0d(lX3 31 5)09(,0 VOX (10/9),( lilkth pox nklchpa.t. pox n-L31?j, pox 5)od11 5ki SzpoXy, pox

.ay3101Lcl 1 3.4.

Mol

MIKOHITIV

.foopyno

nki nkyo

ix

mi

ITINIVOCE

(?.2

3z. pox 5121)1?.x.ionq nvidnod6 1XX nma.zr191)(01L nnzat moripkdY. 001 noln9aL9D.xxa-, pox no9l,..nr412-x 91.97-4;49a clOI `99(391:99a

59orlia131 X1XX A01

170X 'AV317)X.A.70A10 AC91

pox )2(3313 x90 r.),k.3y9 `mlnzlol zx 1L 1MX 5731c10)J./.7itq M01. nnza.c. nmpo2nolts) C/01 .5()3,(11)74 non9dx 31 500U.,(1t A? 510 7010701 013A3L3 U.13 X1.1L3 59cl2L 5191 xxn JoLcool tt.g mInzaz. Son37-17,4:od,U.q -ztq) '63x.FN coanip 91(191 U.1 U.X1y193J ao.o iciinoz.sm? nep.»A. wi (1.179ui izx 5on3rize.a.lzd7 3 326)1 vox io76oD A9,37-19D5.0..Thx0R 3,, .2T19Dti.0ldx a II T 5(?(321 njdns oidpos 59thc 31. y umpunoas w ZI 1103A al /sod AV,)3A 31 pv iiX M)d(O3 :a 117 1.11)211 LI ,clz.zc c;22.972 v :a ,drzc. ti-19r "Ill

n

I

1

www.dacoromanica.ro

v

I

30

SCRISOAREA DE DEDICATIE

6-7

scrierea mea; §i totodata Incurajat fiind, ma voi apuca 0 de Intreaga munca urmatoare 0 cu bucurie voi pa0 la descrierea celorlalte fapte, apuc1ndu-ma numai sa-mi adun informatii multe din cele ce-mi sint foarte necesare 0 5

necunoscute, din care cauza rn-am §i oprit Oda aici cu Intreaga scriere. 7. Iar daca scrierea mea 10 va 'Area fiind cu mult In urma faptelor tale 0 nu va ajunge la maretia acestora, ceea ce neaparat trebuie sa fie a§a, 0 cartulia se va fi aflat netrebnica, atunci 0 eu, Inchinaciune aducIndu-ti din departare si hotarindu-ma pentru tacere, voi lam altora sarcina istoriei, care slut cu mult mai destoinici ca mine la astfel de lucrari.

2 dupci fapte adaugd pe care cu ajutorul lui Dumnezeu le vei mai fi silvir§it B 11 scriere A: omite B.

4 din care

www.dacoromanica.ro

SCRIS. 6-7

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

31

rcpc'cecov cç irci.8EcEcv Tc7.)v 4H.teTepcov AOycov, xcc . ap.cc accfliSovreg TcpOg OXov TO), kEijc

ecyc73vcc Caco8ucr6p.e0oc xcd veTec xcepFcc rcpOg Tck AGM& Taiv gpycov xwpirrollev, nue61.Levot Siq p.6v0v xo et. iroAAck Tc7P., cscpapoc ecvocyxccitov xcd Ocyvooup.kvcov i5T3T 80 &

xai kg .3eiipo rv 2criv Euyypcccpilv ecv7IpTilacv. 7. El. E yonzatv Ot 4,viTepoL A6yor. TcoXX67) 'CZ-6V CSEW gpycov Ov Teg xocToc8e6aTepoc xcd. Tcp Og TO plys.Oog Toirrcov cUx ecxvoil..tevot, 8 ram( TcccOztv ccirroUg ricv&yx-q, TO Te 1343Af.ov (.1)g Ccxpe-Cov dcrco3oxy.ccotri TVAXOCTITCC & /ad ockOg no" (Sc.,Oev Tcposxuv.hcrocg xed accorcilv Occs7cccaCclievog, iTkpocg nocpoczcopirco -rijg izTopiccg, rcoAX(.7.) Ta Tococi5Toc

&ci5 Pekriocrt.

2 post xokooi.t.6, ad 6,1 MAI .3v:a am Trmrpgetou B 113-4 oin Bil 9 PEATkoat. AB: PeATEoaLv m.

www.dacoromanica.ro

8E,' &

6.v)IpTilaccp.ev A:

E

CARTEA INTII DIN LUCRAREA ISTORICA. A LUI CRITOBUL

5

ACEASTA CUPRINDE INCEPUTUL DOMNIEI PREA MARELUI IMPARAT MAIIOMED CUM A LUAT DOMNIA, I FAPTELE I ISPRAVILE LUI SI ZIDIREA UNEI CETATI NOUA LA TARMUL BOSFORULI I SI RAZBOIUL IN CONTRA CONSTANTINOPOLULUI SI CUCERIREA ACESTUIA: UN RASTIMP DE TREI AN I

Prefala

10

1, 1. Critobul insularul, conducator intre Imbrioti, a a

scris aceasta scriere, crezind cà e bine ca lucruri, atit

de mari si de minunate, intimplate in timpurile noastre, sa nu ramind neauzite, ci descriindu-le sä le transmità generatiilor viitoare, incit fapte viteze si vrednice de istorisit i intru nimic mai prejos de cele din antichitate sa nu dispara dintre oameni, acoperite fiind de vreme, i nici urmasii de mai tirziu sa nu

poata raminea pagubill de lucruri foarte mari, neavind parte de o istorie si o invaiatura ca aceasta, pe de altà parte si cei ce le-au Infaptuit sa aiba 15

20

95

pentru timpul de mai tirziu de pe urma acestei scrieri istorice si din aratarea faptelor un monument prea frumos de barbatia i vitejia lor. 2. Dar am crezut cà trebuia sa scriu neaparat aceasta istorie de acuma si din urmatoarea cauzrt: Faptele cele vechi fiind foarte de demult i foarte mari, oamenii le acceptd oarecum greu si abia de le mai ascultd careva, ca si cum ar fi imbatrinite de vreme i greu de crezut ; sau fiind prea mult obisnuite in amintirea fiecaruia, nu sint bagate in seamrt; caci te saturi de tot ce e prea mult i saturarea aduce dezgust. Evenimentele de acum insa fiind noi si actuale, le accepti usor, ca fiind si stiute, i te leaga prin actualitatea lor si-ti mai store i admiratia ; i cu atit mai mult, cu cit sint mai interesante intr-adevar si de crezut prin faptul c slut lamurite i cunoscute ; si oamenii de cele mai multe ori se bucurd de fapte mai noi, dorind mai mult

sa se tina de acestea. 3. De aceea, i pentru alte pricini ca acestea, mi s-a pdrut lamurit ca aceastd scriere este de neaparata trebuinp. Caci fapte man

www.dacoromanica.ro

i minunate s-au

KPITOBOTAOT ETITPACIHE I/TOPIQN IIPOTH HEPIEXEI HAE APXHN THE BAEIAEIAE MEXEMETI MErIETOT ATTORPATOPOE KAI HAPOLON EIE ATTHN, EPrA KAI IIPAIF,EIE ATTOT, TEIXIEMON TE TOT EN BOEHOPP NEOT OPOTPIOT, HOAEMON TE TH E EON ETANTINOT HOAEDE KAI AAOEIN TATTHE XPONOT HAHOOE ETH TPIA

6

1, 1. KpE.T6PouAo4 6 vlat.dyri];, TA rcp6.)-ra x6ix 'Igiptto-riLv, rv uyypapip Tipo3e Euv6ypo4e, 8c.xsucc)cra; p Tcpa-roc oUrco ti.sylAcc xx 0-xup.occrra i
xpOwp xcaucpaivra 1

Tti.1

At./..oLkaavre; [aro pr.a; -re xx ii,x0haecoc, xod Ot TariTa 86 7cplavre; gzcocri. TL [LWI V.EZCA) xIAXtcrrov eic TOV ITZLTCC p Ov ov T.7); acpc-ov ocUrc73v c'xv3peia; xod &pet-7N ix Tijo-3z T.71; 1.)yypczcp5 i; xcd TiLv gpytov doroaziEect);. 2. 'E86xet. 36 [Lot xcd 8r3c T63e oô illxtcrra avayxcda etvat -1)3z j v3v uyypoccpiy Tec ()Iv yap 7caAca& TE:w epycov, ITp.scrora.ros OvTOC xod plytara, 3uarrapi3txr1 ITS); gcrrt xod i; rixoip gpZETCCL 1.1.6r4, Tc7) zp6vcp (Lcurep yr)piaxovra xod 3taracrroóli.eva, [..111LaTCC

'ti[J.l.COOZZEN), Totcdrrl;

ij 'rep ye TcoAXCp Tij; p.v-ht.t.1;

10

TO:

.

15

uvE.-Otcrti.(7,3 xat XaracppoTou. lrFcv y3cp TO 7cAsovd,cov

6; xOpov x6pog 36 cil3f,av pIpv -cci 31 vi5v xcavc -re Ovrcc xcd Tcpocrexii, xod ()c ric'opt.p.a eU7rapc3exTec Te Lt. xai. xx-rizerca xcd eo; npocrex-7) [faXXov Oau[Lercxat Tocram) p.F0aov Ocycp xod p..500,-)v xppvr j xcd rip niartv gX01)TOL 1-(7) 6Cqd xoci yvcop:licp, xoapOvrcov Te Tc7.)v Av9p:foTrcov, 4.); TA MOW TOT.; xama-

20

T6pot.c Tc.7.)v gpycov xai. To&rot.; p..50aov iOz....A6v-rcov grrecrOat..

3. Ata. Tai.5-ra 6 xcd trepa TOLOOTOC AvayxaEa [Lot xxrecpc'orri etvat. ij3e. I) guyypacp43. gpya TE yap a"? (Lsy&Ac xd 0-auliaar& iv Toi.; v5v xxtpot; xxl TA3F. grcp1x07), 6 Tpta addit in marg. A II 21 Toao6ry v.EIXAov Ocry m: Toao5To 24 cruyypaph A: uyypacpii m. 3

c. 348

www.dacoromanica.ro

,OO,Ao,..

Ocro A (I

25

34

o

10

P1IEFATA

1

1,

1

2, 4

fricut si acestea din timpurile de acum, ca i In antichitate la eleni si la barbari si la romani Inca ; i fac mare aratare de barbatie si vitejia bdrbatilor prea straluciti ; i s-a pus copal celei mai mari si mai vechi imparatii, din cite stim, a romeilor 1, intr-o lupta nu de lunga durata. i a fost aceasta o pornire mare Intru toate i o schimbare a unei stari de lucruri de cea mai mare insemndtate. 4. i le descriu toate, cum s-au intimplat Intocmai, potrivind cuvintele cu faptele i faptele nedeslipindu-le de loc de timpul lor ; i ordinea ce era, si la persoane i la imprejurari, pastrind-o cumsecade, i adevarul punindu-1

mai presus de toate. 2, 1.. Evenimentele dinaintea noastra si toate cite se tin, in timpurile de mai demult, de acest neam, sau faptele minude full nate de vitejie cite le-au sAvirsit dupil vremuri imparatii (sultanii), coboritori din ei intr-un sir neintrerupt pind la noi, si rdzboaiele ce leau purtat, i biruintele ce le-au cistigat, prin care, cu timpul ce trecea, au micsorat putin cite putin marea Imparatie a romeilor (bizantinilor) 2 si au adus-o Subiectul scrierii

15

20

25

in asa stare, ping. ce au cucerit-o Intreaga si au desfiintat-o cu desavirsire, unele ca acestea au fost spuse de multi inaintea noastra ; i deocamdatd nu este intentia noastrA sa tratam despre aceasta, i nici nu este subiectul scrierii de fata, ci despre aceasta, daca va da Dumnezeu, voi scrie mai tirziu in alte carti, alcatuind o lucrare anume, in care voi povesti exact si in ordine cronologica i despre fapte i despre cei ce le-au savirsit cu bine. 2. Cgci, daca multi au vorbit despre acestea, n-au scris insd istoria bine si in ordine cronologicA, precum trebuia, ci dupà cum le-a venit in cap, fie dupd parerea lor subiectivA, fie dupá cum s-a intimplat sa-si aduca aminte, sau dupa cum aveau cunostinta de evenimentele descrise ; sa descrie Irma

in mod exact, n-au prea avut grija. 3. Prin urmare, nu acestea vor fi subiectul scrierii noastre de faVa, ci numai descrierea i povestirea, pentru generatiile viitoare, a faptelor marelui 30

imparat de acum Mehemet, care sint cele mai mar* si neintrecute de cele din timpurile de mai inainte, spre a le pune astfel inainte drept pilda i nazuintä, prea frumoasa pentru cei ce tind spre ele i dau dovadg. de un suflet barbatesc.

4. Caci acesta a intrecut pe imparatii dinaintea lui nu numai pe cei ai 35

altor neamuri, ci i pe cei din neamul sau, si In virtute i barbatie si in stra1 Adica' bizantinii care Ii considerau Imp6r5tia ca o continuare a imperiului roman. 2 Cf. cu Laonic Chalcocondil, in rornineste de V. Grecu, p. 28,6: e cum statul elenilor cu fncetul s-a peabusit, ruinat de turd ».

www.dacoromanica.ro

I 61

T

1010

01

i

4Z

vox '51ochoddrd 117D0da R pox `Sloporkod, Auls-IA.371 Skl3chp pox 51033d2o? (\col Aco1sp1D3ArdslaL3 'AcodAlo /..XC)/0 31

,Q13R92Lp n3119X3dm.f.

k0yA3l7ox k1931371

ttf..R

(I.17,01q93(31.1. M2 'A37191 X90 A?

170X

539k9X 31

A(01 cAC9370T1(9cla

E!.

92

V2I7-II

Ipkyxa

A01700011. A2

470.0130kTi

irli aawolivw 7V

:7111101I110 VININOG

6C(01L 6A0dX -3y0a10110X

h AC9111= A3A0.41

U.1911371

U.1570 170X 7013TI

te.yod M913011).70d2L 90 M01 .AC0IA9X(11

mrtopdd

I&

ra...ontTorx

01363,4 '5C0d7600

50?

57ozappod= pox 5701 570d7ZX

52.01

A(1)C,09 170X

g `Snorq.X.

nc01ro,o1L.

771

Tj, Itt,

ATri A90

moir,tm )pl)ox Sctodllox

`rooDkrkiz pox Sxmin

rvira.

At/cI AkA3Ti0A).1.A.

5ncok)(fi odu norrit;. pox r.09 51(37.Tri ncoriff.

A)q)oda/

Scoi

.t?

riZo2m2 pox

707)0AA3A.

'AO(req31.C? ,12 M2 A[f.1

519

31

c10-1.

flO).9

97-Ichon

nol

50.2407dp0d11

721371

A01973.\(21 AO.k.50( .50&371col0w.

lo .`a ncon33x?

7099

9

non9dX 5o1no1oc3aL v..xx ncidxvri

com,9

SrtonodX

734 32nol rtol

13X3Dod lorL37-191)oi7ox 513)0D)od

.c.

pox Sc-CoriToal. Soo Oat? Mr)370TIM,L Ak1(70).371 AD,..XChp (m1

`),,o1Dxr1coo.c, M9.1.

5? 3291 `n0,loo.kle.1)ox Sc93 01A709(7d73X3 009702L 7,70X Aoyizo-rox `5(7/3x3.1. t/A solcoolol 570y)(02L aa uo1kd2,3 odal. pox 91 cto 92Lox.0 `morIG. tvrrIGI. !.-q Aydrai. 1d3 iwylratol 'Dmn3,1 (-,1c) SkDr,todru.

31

A729C01932L702.?

'VOX

i

i

rep?

(Lyn MIA .5(467od.A.A.rq

'AvriosplAct

AzyJR1

0d1XXAl M91 31

7 31

?a cy.

Sk-ticr,m/

re.,

'Aod31D9

A?71

non,

M91 31 Scovox AQ,Apio.k.d.2332.1?

MO-177/1)677(31L

rco?

loxyom. 1d3u. Acol9o1 'AiDsoxfpd13 Asoy:

`501A9212

`ol.A30?Aq x

91 notmod.riq

o

51s.i k.rirprai

It

Ao.km .&x,p11&ocicb3 Anox90 (Jo ld3aL Anictol 9 S0A.9(

As,.?

Ski

5l0yi9

A?

cto

91

5.1orcE3lE3

Scodldx-p 531A7ooknrinq M01

lon37-1)?DkazIn `eoopilorldloodat.

370X 50.) 732,3 Atf.1

Ski

70inwi

OT

3/

r19x,

)ei-ox

M1

AsvkaL? 51019so

Acoi ACO.npri.bodu

t4.

2clo

xu..)ox

570d337.1.

Scovox

91 Anoxo2 'n0X13

03

Ski

5,o33dIdsoo

8

5corci.ozd

m.A.d3 'C0319T13X3IAT T.I.D11?-11

Acoz.coo `solAol.c.pysoi7ox 5)321

sprikrirri 31 p0X

Aolnopoi,

5?

v

chEa

3a,

AO.L.CYlyy)pt

so1,A9

pox

,cop

5co3.c.9

1

1L01 Ann

lx)x Aso37132k-ri AI,.y0cjc332/.9

51o/i3s41kthf

51o1 51oAFInodpo

,031-1

a

n0vp13T1

5ioi

9d2L

5v-rit; `A3riullodloat.

lsox Stanr1) AsopcJ2Af

)21.c-po

5o12o 90 Aonori moa, Acovo 5901 odL

!,-non?.4. cbmcm 513141D)od

risox a

Al..13chp pox Asopc3RA/o

`nolp rcop la

pox

pox ArIALt_t?oda..o pox

sup A.? thyyoa y ut .21ew Ilds.t.ly? 9 9/2/D 20].DMX70MX 17fl ,p1 ui II 91 9/21D 3J...op Aod pv nuv2u 'vpunaas spun ui 07 "^307^q :V ^rD30M V "oas Ilnuvw Eg 6nox90 fT)

g

IVIOX90 (10 :V"

, E

tidssoddllq

707-1970290219

79nonpothou,r; 531A7,0odu

59o1 x?

1

nyrir;. 'Ann

MDT()

MI

.J3 soowowi `sapcpu000'eu I

`L

.9

r

www.dacoromanica.ro

93

PREFATA

36

I 3, 1-5

tegie si in noroc si in stiinta rdzboiului, asa de mult, pe cit de mult imparatii din neamul au au intrecut prin aceste calitati pe inaintasii si contemporanii lor.

Scuza ca descrie prii. busirea neamului sau b

3, 1. Si-i rog foarte mult si pe cei de acum, si pe cei de mai tirziu, daca vor da cumva peste aceasta scriere a mea, sà nu-mi faca o villa de nerozie sau de rautate, ca, in loc

sa jelesc impreuna asupra nenorocirilor noastre si sä ma simt apasat de prdbusirea neamului nostru, am preferat s5 descriu si sa dau in vileag si in vazul tuturora suferintele noastre, cind as fi trebuit mai degraba sa le acopar

pe cit e cu putinta si sa nu le aduc de loc in fata multimii. 10

2. Caci mai intii nu spre a-i face vina neamului meu si nici spre a-I vorbi

de rau sau a-mi bate joc de ale noastre, am fost impins la aceasta scriere; departe e acest gind si de aceasta lucrare istorica si de scopul ce-1 urmaresc,

ba chiar si de felul meu de a fi; nu sint eu doar atit de nesimtitor si de 15

20

25

30

inacrit la suflet, inclt In fata nenorocirilor ce s-au petrecut, in loc sa incerc mai degraba un simtamint de compdtimire, sa am dorinta de a ridica mereu invinuiri si de a le arunca asupra neamului. 3. Si apoi nici nu sint asa de naiv si lipsit de judecata si cu totul strain de firea asezarilor politice omenesti, Incit sa nu stim soarta lor schimbatoare,

cit de nestatornica si nesigura este si farà nici o regula; ci, data fiind o inclinare atit de mare a lucrurilor omenesti spre rasturnari si schimbari si, data fiind slabiciunea comuna firii omenesti, sa cer numai de la neamul meu sa aiba o fire sanatoasA si ceva statornic si cu totul neschimbator, ca si cum s-ar gasi cu totul In afara de toate acestea sau ar fi de o fire superioath' si nicidecum n-ar putea fi la fel cu celelalte si asemenea lor. 4. Caci cine nu stie ca, de cind e lumea, Imparatfile si stapinirile n-au ra'mas in aceleasi miini si nici nu s-au marginit la un singur popor si un singur neam, ci ca, si cum ar fi mereu ratdcitoare si s-ar muta pretutindeni din popor in popor si din loc In loc, au trecut si s-au oprit cind la asirieni, mezi si persi, cind la eleni si romani 1, raminind o bucata de vreme si un numar de veacuri si netrecind niciodata din nou la aceiasi. 5. Nu e deci nimic de mirare, ea' si acuma se face si se intimpla tot asa

si ca pe romei i-a parasit impäratia si norocul si au trecut si s-au mutat 1 Adicd la romanii antici si la bizantini, continuatorii politici ai acelora. Gindul despre nestatornicia asezàrilor politice II intilnim si la Laonic Chalcocondil, in romineste de V. Grecu, p. 26, 11-20; din Chalcocondil a trecut, probabil si la Pseudosphrantzes: 8 Precum deci impilriltia asirienilor a fost desfiintatä de babilonieni, ceea a babilonienilor

de persi, a persilor de macedoneni, a macedonenilor de romani, tot asa 0 a romeilor a fost desfiintatä de otomani ». (G. Phrantzes, ed. Bonn), 314, 14-17 (Vz. R. I. Loenertz, Autour du Chronicon Maius attribué a Georges .Phrantzès, in Miscellanea G. Mercati III (Studi e Testi 123) p. 273-311.

www.dacoromanica.ro

I

68

I

S-

4191

Ifli

:111110111:1D VINIVOli

VOX

A9)1 moxI713102L. nxidnavri? vepd3c33act`013

(41

AC9179 31 110X 1XIX

's

V31-II

CIHIVOHIMI 'IV

LS

nopo 10M3X? 5901 Ochl

5col2x, 5non371oA31 5-m19o1 n)orbndx?ap

mrinol.nocholl 2 3 5901 31 MIA 5901 31

301 lLi Liozdaq

A0d3199 3101/ 5nonrioD3nq

(;)(l003X

(00139'?.0X)OX 1)0(10)0.)01)0X 'ACOTIff 13 311;71

Awl713k71 Amdk1x3d)p

nol

531A901)00M1 51)01 51)0d31371t; 51)0].A.xdILOX)0X 31fp71 tic2 51)oi

`51)0dOcbTiq x()3711f.d1t0d)1 M3(1)2(3.A.)0A)? 31 p0X

5C9d3(1)0(1)

5non?). lon371stodrfEj

9

M3932L7I0ILX3 pox ni3c3ritploi2

Siol

1)1 oc43xl0 `);oxIox Ao?R n.131aLc000xAq Acocool-ri 5? m-rbonct2 pox TyrboRkri

510ocolz.

xd0cloo9 -Aziaplorx

z

pI

nolcodil

319()

Xcto

cbpA.,

)oni1 Iwitooldmi. Ma. 13nA. ,2c10 pL?

A1(1)7I.311

301

5m000x M32L13 31 p0X 1)0d99)01R )?/. )0d31371L(. 5?

ox Ski

5Loctothou 531o7il)oci2t pox

5906 .0-titp 5101

oio

X90

top 51oxxx

21eop

chpl

n01

ILIC

fol.

non37113xod2L `901/0X9

5137 101kly10410 1XIX 106(111.

A13)000ACID cncocoo-ri

cb3.

.A371k0740d0L Cqs302L d70). 01(101

pox

re(10

1f2 1)0X

OT

901

31.1)(2

5ocia Anthdicioda A-i3vo?

`AkT1(2111

AL(s.1

Arriolk1lox

1)ox n131n.E.-pd33.c Cbi -13n?J.

e

m1132.1.ax 4R90 5(1)1cy) 5130.93

14.

5(2393dX)012 10d107112 1)0X M91 t1(91'931.0)(30&10

5(0y0 '501X3 5(2 3471 5)p/ M-91901 110,9213 5)0X91 31 pox '5)2xody)1371 34)-1

A(91)?TI.A.X(3)1

93, n01lo1D),2

Int

nopod?d)o pox `Aoyvric,00p

Nop

A

U.1coo.o01

((91'1"11)0d31. 1XX 5101 OX 510,0 5101 5(93996 ls:noritp.Locosishp Tdloo.f.

590A?J. A131k) Al9W2q1(0021.

5u

-9

pox

5ki

oi

53).A.9

5019,

izx

31

11C093(3

(4.

1371rk1 Al3y-opfEjr 51oa.

thp.A.

no

qi.OD33yx ,-rop

'n3zio

502

?

5co3D9d) pox

31

ci019 n1coon9A.3).

137p

tj3d1013T1 37,k

1,10X

iOnX)1/0

rtonyri 901 n0d313-rit;

norboRk-ri

AZ (1)13

A(91901

non?-riznq

-?dorict

oa

510-rop,

el3M37.13 1IL? A(21 )0 `11(91(1

5C2 )2A3T1(211)0X11.

noXr_tAraz.

1.siDcalq

31 )0X A07179r19 pox 5cny9 `n01ttn3xf 5rn

59no1133dx Soma,

5kXdp ,290 5(-0)(0

dprif ra.no

9T

pox 3

31

1)0X

'1021.0)4)&39 TA-

,g90

1113

Ski

&two? knop, pox 5nouol nnn

X A(02L01

5no3dnaciv, pox 5nojvricod., `i Tioox 5ritodlrx

`U.J.D?1c3321.

pox 5no2tphi -pox `54o.oci?ll nnn ?R 513 5rAIma 31 pox 5n0R91d32z. nminriA? co-haz? rItoos»pid 31

5103311D7od

13A3A. 31 1,XX 1340 -31d311.

pox

ATri

523

3.3..oaquo

pt.?

moi

1)OX

`Aiswou pox

9g

mo1.210

r2.9xkli3d

s

t\gc,10 non3ol noLoxyriorc. rox Artn /01 (1(019)03 3)09Xc32 31

5noporimd., nv-1

11.i.

9 lon371c1oddvd

T

-JD

AGIch? pcx th.i. &Law, `Ai3anyolc/o Soda 5nod?L?

3

ponU.dlol a.

v.

soo!uov1 "oret[D

i oz o

sozu.xqdopns `sozwedqd) pa '(uuoa

www.dacoromanica.ro

1,8

't

o

38

URCAREA PE TRON

1

3, 6 4, 2

la altii, dup5. cum de la altii au venit la ei, imparatiile i norocul pastrindu-si pretutindeni firea i rinduiala lor particulara. 5

6. Prin urmare, cum as putea pe buna dreptate sa-mi ingadui sa ridic Invinuiri impotriva neamului meu, ca n-a fost in stare sa mentina mereu situatia fericita i sa-si pastreze domnia i norocul neclintite? 7. Daca unii din cei ce au avut in anumite timpuri grijd de conducerea statului, nevrednici fiind din fire, s-au ardtat rai la stapinire i n-au condus

le

statul, cum trebuia, aceasta nu este vina neamului, ci a acelora care s-au folosit de situatiile lor politice in mod eau, i asa cum nu trebuie ; i e cu dreptate, ca numai pe acestia sa-i tragem la raspundere 0 nu sä invinuim neamul ; precum e cu dreptate ca pe cei vrednici sa-i laudam i faptele lor sa le admiram In tot chipul si sa le cinstim, iar nu din cauza slabiciunii i rAutatii

15

20

unora, sa-i lipsim pe cei buni de lauda i rasplata virtutii lor. Caci n-ar fi cu dreptate. 8. De acest fapt deci dindu-si seama i Iosif Evreul, ca unul ce este iubitor de adevar i observa bine trebile publice, gdseste In cartea sa despre cucerirea Ierusalimului cuvinte de lauda pentru norocul i vrednicia romanilor i, potrivit adevarului, Ii ridica in slava In istoria sa, face insa. imputari acelora din neamul sdu, care s-au aratat rai, ei-i scuteste de orice dojana. pe cei ce n-au facut nimanui nici o nedreptate ; aceasta o vom face si noi

In tot chipul si nu dosim de loc nimica, ci intru toate pastram ce se sä trecem la subiectul

cuvine i adevarul. Dar destul despre acestea i

ce ne-am propus.

26

30

Urearea pe tron

4, 1. Cind a fost anul de la Inceputul lumii 6959, a Ince-

tat din viata imparatul Murad, traind 52 de ani de toti §i imparat fiind 31 de ani 1, un bhrbat destoinic in toate i marinimos, dar foarte talentat si in arta militara Si savirsind in viata lui lucruri viteze i minunate, precum insesi faptele lui stau marturie, coboritor fiind din neamul prea stralucit al otomanilor, a

lui Mahomed al II-lea (1451)

al saselea in rind, 2, ales dintre cei alesi.

2. Acestia se trag din neamul stravechi al Ahemenizilor i Persizilor, din neamul cdrora 10 au obirsia toti imparatii persilor ; caci erau i alte nea1 Cf. Ducas, Istoria turco-bizantinci, ed. V. Grecu, cap. XXXIII, § 6-8; Laonic Chalcocondil, In romineste de V. Grecu, p. 218,34 urm.; G. Sphrantzes, In Migne, vol. 156, col. 1053 A (G. Phrantzes, ed. Papadopulos, 210,19). 2 Osman, mort 1326; Orchan, 1362 ; Murad I, 1389; Baiazid I Fulgerul, 1403;

Mahomed I, 1421 si Murad al II-lea 1451 ; ceilalti doi urmasi ai lui Baiazid, anume Soliman (1402-1410) si Musa (1411-1413) sint trecuti cu vederea, intrucit i Mahomed I

domnea In uncle parti din Asia; apoi Mahomed I era bunicul noului sultan si Soliman Musa erau niste riizvrätiti fatä de acela.

www.dacoromanica.ro

I

't

9

'S

:rmaoinip

7

mlym

1)ox `Dopkth9X701.3-r1 d32Lom

vaq-II

VINNOU Ifl'I CIRIVOIIVW 'IV

68

5? '5901901 noXxaroon /41. maigl

31 x

mD9c1)

to .1o1Mlodk1

-9 5(011

A11939

AC,10

5c0poxIR 5n0A91. 1/0X O).k `Al3d 5C2 licri 5o1nT0knn2 ig 70

Tilf.

pax rk.okdki

5(101(91 A13X0z1mt A1I.1 roop0TI1J0K3

0,1df

&Lica.

pax

nUs...1.

tkX91 ra.00 -

!noInslopinad

L

9

?g 53M1

510d.1ox 510321 M01

A?

IL AC913771,707d

17J1.011L? 4531(1(10

0XOT1 IL 7'9d

5(03.096 1010DX 191C)A9)l3.A. id= ..Atf,..1 (l,!-Xd .pox 5101 Aunorilooda.r., xclo 53 &on `01Ar0l.f.dX9 x(-,10 11.0.9 01(101 n01 5noA9/ `)arlk:-cl-n-rho Tyvp AC91 5C910DX 31 110X 5C? X20 132? X d M9A37-1

5101

1L

550

.A19107111pd

1,10X

AOIVX32 5(101\911

,,,o399rp 10Cyf kr1 001

5(10A9A.

klmc -

pox 5cto1 5clowo.lop voza.c? 1/0X 101 M91901 101d X? 501A7011. nolLodl COM A13)/211 31 pox `ro3-r1Dox pox Lfcri )FIR 1Ak M03A3 AZ371(1054 31 17:9( AX/XX)X 31902L70 Al3d A.)9.x.90? 5rioI9o1 AC91 M-99191L? IsTX AC01 Amy03? 5ki .5kladx) ,vor2 d331.09

`A.13do.A.

t

OT

-evynoxIR

olnoI

-8

AnA301 vox

502ADTI, 9 501)odda,

10)orik.odzi. 5(troox `Aml,01(1)? 13A11031?

kX91 A

A?

01(10t)

'VOX

AC2

noporiod,

91

31. noxI,u3odz.t.

pox nIf.1 fool3orpo2 .531no)mi) pom 1 M9.190

ll3T1 `51X39

irop M91 32 Og

tv9&Tr113)todal. -7con1c,9X?

I 501ax

617

A311

Ac10

13X(f.1913A? AC01

OLIO

5)o.oIi..

XL

dt!.eLT

Iffle(011. 1761011 1.)a

eviDnoc) 5VA3A-c13

,ctlo p.

?

t

`tal

/01A0XL,L1A33.1

loyx7p,

n01 nollo.Lodarrbo.(

32 01 a ctoaialrkvalc

M0A31. 30 AC01

nans

-JD

VOX

pox

n9i

5),ach,?

k

11C7X

pox A9100.xk1A3a.f.

no33 5kL)pdolv 9

-

eq, pax lolnox)old1 'T 19 5olzmpx1A.G.2,)ad pox

110X `)?2,970T1(1)CLO, C2 31LD d

500A9A. m-2

1.5:nod

k -nichor]

'Amoorktozy, 5017(3 '5919)o

A3A.93 AC0

C:1311

MOD

'V

noA.

513y1Dxd

^1.3m=q o7cIuds ^n^ V

8Z ^,231Dd311

Bmr.'au

092

513)oc2.t. `3X)12)0

k

(11, II

19/011.

'Acodo9,00.3-(1 1 no typy) 5on3-r1-1.-32-11LT 1d 10170AA31

7 0 1012.

V

1VIdop2L.

50191c/3:2 A?

A0110AAR

5kXdx,

Soda/. 5101 51o3Domom? 32. pox `51o3y1X.olmq? pax iolci3x31

'593y

91

pax cbl

5omooinii cloaLodl `A3T1014101L kTi A32 10A311/2031901L11 oi.. `rkm.opdxli.

5137-1(?:

5101

AC91 A? hi- 13A9il cbdt.syx 5c90...voxlth `13,63xaq Doi3i2frovx 31 M91 M0213A9 1311reoa2q 9 2 pax 'Acoviox 5cloi 92kr1 51019xkx10.

pOX Af...1.3d10

A(01A9(oocb

19Z31.

Arl

5k (b1 Ski 5(030mvp 1-yrukid 1 65(1,-)R19

II

niD23 531A102L

9.1 13(31702q

ul

pox 4no2.1.3.od3H 01,Aolt!..3.1ox Ar.04. nTri dTA. If.2 pox

ncorarilxXv,

II

31.

SZ 5°^311';)Y132111.? 'All

`sEona .pa `rmaJO IIIXXX 8 t so0luovi `sapCpuopooreto '103 890I V '110) 'sazitredqd -pa `soindovead

"9.d 91

www.dacoromanica.ro

J `ZT7I i

'(6I

5°^3y17;3"-'3

'D `sazwunids

gg

URCAREA PE TRON

40

I 4, 2-4

muri de ale persilor, precum istoriseste Herodot1, dar de jos si de rind; numai acestea au fost neamuri alese de imparati, avindu-si din vechime obirsia de

6

la Ahemenes si Perseus. Iar acesti doi erau eleni, coboritori din Danaos §i Lincheus 2, care dintru inceput fiind egipteni din orasul Chemis, asezat linga o balta 3, s-au mutat in Elada. In timpurile de mai tirziu, urmasii acestora, §i Ahemenizi i Persizi, dupd Imprejurari In vremuri grele, trecind in Asia, si-au asezat domnia in Persia si, acestia murind, au lásat tarii neamul §i

numele.

3. Murad, precum am spus, savirsindu-se din viata, domnia a luat-o 10

feciorul au Mehemet, al saptelea in rind, in virsta fiind de 20 ani; §i a fost chemat din Asia, pentru ca acolo Ii aliea domnia ce i-o daduse tatal sau 4. 4. Atuncea i puterea dumnezeiasca, de indata si in chip neasteptat, a aratat unele semne neobisnuite i minunate, precum s-au IntImplat si la

16

20

nasterea lui, tot asa si la urcarea lui pe tron: cutremure neobisnuite si ciudate i zguduiri de pamint i semne ceresti, tunete i trasnete furtuni i fulgere Infricosatoare ; i s-a vdzut o lumina stralucitoare i multe semne, precum Ii place Dumnezeirii sd prevesteascd deseori, cind se intimpla prefaceri i schimbari mari in lume; i profetii ce poarta pe Dumnezeu IntrInii, i ghicitorii i prezicatorii multele tilcuiau

si au prevazut viitorul i aratau totodata, ca norocul i virtutea noului Imparat va fi mai presus de toate i ea domnia lui va fi cea mai mare Intru toate i va intrece pe told Imparatii dinaintea lui si se va deosebi nesfirsit de mult de ei in slava si bogatie, in putere ci 26

fapte mari 5. Herodot, I 126. 2 Ahemenes era considerat str5bun al imparatilor persi din dinastia Ahemenizilor care si-au Inceput domnia cu Cyrus (550-529). Critobul spre a da eroului sau, sultanul 2

Mahomed al II-lea, o origine si mai veche si mai strillucità, II pune pe Ahemenes in legatura

cu Perseu, erou legendar din mitologia antica greceasca, fecior al lui Zeus, iar dupà mama str5bun al miticului Danaos, tat51 celor 50 de Danaide, dintre care una singura,

str5buna lui Perseu nu si-a ucis pe barbatul ei Lincheus. LegStura ce-o face Critobul nu exista In mitologia antica si este numai o Miscocire a istoricului bizantin Intru glorificarea eroului sau. 3 Inexact pentru ca acest oras din Tebaida Egiptului nu era asezat linga vreun lac. Probabil e o confuzie din cauza unei insule cu acelasi nume. 4 Ducas, X X XIII 3, ne istoriseste In chip amanuntit si impresionant cum s-a tutors In graba cea mai mare Mahomed din Magnesia la vestea mortii tatalui salt. 5 La Critobul, se prea poate ca toate aceste prevestiri minunate i tilcuirea lor sa fie numai un loc comun decalcat dupä scrieri istorice antice si bizantine, In care se Intilnese nu o data, tinind sä Impodobeasca si el istoria eroului sdu cu ceva asemanator. Sintem Indemnati la o banuiala ca aceasta cu atit mai mult, cu cit aceste semne le reda In termeni generali, fara sa spuna ceva precis ; nu lipsesc nici urme din literatura hagiografica, de ex. lumina stralucitoare ce s-a aratat.

www.dacoromanica.ro

I

't

lova) krq),. `moDc33ll ?2

Ifli

VINDIOCI

z

fooDrk m-o1

xuadpo?

7on9.11

2o1noXp

ii

53A1110

lollaLcaly

s? (41

r2fyiH,

5oloRodll,

So?

10120

.nt.;.Xcho

53a.n9

53nkuao

01 skXd7q?

IV varl-n

rye?

`13dolD3

`morcuDwd 91 n3cfroxp%)?

,R fooprk

)pxl1or1k2 pox `Taviox 101nr1

nonrilloXy, pox Sco9Dd3ll

911.)?

olop olonxv

lonaryoo:oox pox `5(o,3x.kav

sorriri?x z

x.? 5(9302.t.

Tt

stka, A?

MI 5t/.47-113x13y3

,Aw.okoD3x613-ri 510A9dX ?2 A0d31.0(,) 30 m-019o1 `lono.koinp -11oXy,

31 pox '1ZR1316311

IJOR3A3T1

1

OHNOHVW

x)1.10x

5-fdodniq

531Afd)012 5?

9

`0019y, f3 1R79d3ll

AG.1

i

oi

141 Altadf 0LAIOD1)31)0X 'pox 531A7o.oti.ln3y31 '1o12o noarivamx

5orqA, pox

62L91

1.41. AJO1TICIAMIL? 6)2.

.E solAxaAtin3y3J, 4,2 dmi.y, 'AkthR `co3nothoix 13nfdrboy)odra ea/.1 nx)33.xto.rd 5k1.37.13X3W 9

nolcitoi '591n 50Ti0Rd3 `591(po

SolarrI3anpird ?

fbi 59dlra recoil

5)010y,

,R Sc1093

3191 pox Fhow.

mAll pox i. `kgc2J-rda d321.1)(2 A)033X11:00d

pox

v.

?

13x?

.5C,0A0A.3.4.

k Apt III

620d)O2L 0T1913.0 31 thg.

A011)07,13

dT/

ci

Xj

)0:10

)K(031.

10A? '19)09.A.31

1on37iclodod)o3 vox (R 1)0x 10.1.91(07-19kdX 31.1.7

1Al2.

pox

1X0C

pox 51o/nTa

ci

Md332Dp

.noi,i3vofc-J31.E.9 31E?

6DTri

pox loliDlodd 5k1

a.

VOX

5

re(02L

12L?

At/ca.

11070]:3032L?

non. cto?n

A0191.1.?Ti A?

SctoL odaz.

1Lo pox

A1.07011.

-lord 1,02,D3

noltpo 51oTi.o)od Myyolt

eo19oya.L.

pox

pox

io331zoonn2

olzx -lcoorkpod

E

5c97,u0V.

gg Dorpcoaddmv;

z g

I

v 'y

H

5°171X V

II

Og 31

:V 7P919p tu

II

9T

hz.53dkiDkd 513go0xldcb

31 51o1 19001C(?71 iroD3n31. pox lorip )ol&nole,t2..othou

6).2x,no

513 Altt.1

.5170y0d)013T1 10 32, 5131Ari 31

1,0X 102L0d1103.6,

50-qy AkAp109? 1d32L 2019= &taw- pox `nt.pladf

5o/Tdx

Art tti

?a.

51Xre(012. Al3)2d1060dIL 13Vcb 01 A013.6,

E

51Z1 51)0193137i M01 AMIC,9193910X 51701T1010/110X 31

FX n0E3

CR

OT

Mitpo

&oa kotp?

o

(91no

00.11;101. '139lpAA3A.

`Sloptlyt?..

R 5oln9

'Atild)?

Atf.1

590m3 krilpnv,k

512(y.f.)? 1107.

Ski

MOL1O k2t,/.

'notoodcto polnodd 31. pox poanodID/o pox lozaLkx.D pox

pox 5,00D Ao&371;9,39 vox

pox

0i3

1g

1d32L

V

7.)/^',"/ :ux L'D^31qc331L

.91

i `s!tutuat(p smEqatu, `scpn uou aa thi 13)(3 Ei!s -pa) -3 'palim -d gg -u pE aunb Eivalso u!inuo onuanu! llnqovap plsou assa -.inluappk

www.dacoromanica.ro

§

JJ

(g

Oa

CONSOLIDAREA DOMNIEI

49

Consolidarea

domniei, pregatiri pentru lapte mari

I

5,

1

5

5, 1. Ajungind mostenitorul unei lmparatii mari si a multor averi si devenind stapinul multor arme si domnul

5

unui mare numar de ostasi si armate, caci doar partea cea mai mare si mai frumoasa din Asia si Europa o avea sub mina sa, s-a gindit oh' nu-i sint de ajuns acestea i n-a fost multumit de ce avea, ci de Indatd a cutreierat In gind intreaga lume i domnia acesteia o avea In minte i ochii i se indreptau spre Alexandru si la Cezar i la

10

imparatii i cdpitanii asemenea acestora. 2. Caci i firea lui ii ajuta la aceasta bine, fiind energic i repede la toate ; i sufletul Ii era pe masura unui mare domnitor i imparat ; dar mai ales il mina la aceasta marea lui intelepciune si faptul cà intreaga antichitate o cunostea foarte bine. Poseda toatd stiinta arabilor i persilor (turcilor) si

15

tot cit a fost tradus din greceste in limba araba si persa (turceasca), adica scrierile filozofilor peripatetici i stoici, avind de dascali pe cei mai de seama invatati in astfel de stiinte dintre arabi si persi (turci) 3. Stapinit de acest plan si purtat de aceste ginduri, n-a pus nici o intirziere in executarea lor, ci de indata ii s-a dedicat cu totul. i mai Intii

90

incheie un tratat de pace cu romeii (bizantinii) i cu impdratul Constantin 2, dupa aceea si cu domnul Frigiei de sus si al Ciliciei Caraman, socotind deocamdatd aceasta de folos pentru domnia lui 3. 4. Apoi si-a revazut organizarea intregii impardtii, luind din scurt satrapiile (pasalicurile) tuturor neamurilor de sub mina lui; i pe unii din satrapi

25

(guvernatori) i-a Indepartat, pe a1ii i-a numit din nou, care i s-au parut ca se disting de altii prin pricepere militara, Intelepciune i indeosebi prin dreptate ; caci inainte de orice a avut grijä ca tara de sub mina lui sä fie administrata cit mai bine si mai cu dreptate. 5. A revazut Si listele i marile unitali ale armatei de cavalerie i infanterie i oastea Intretinutd din vistieria Imp ardteasca 4; §i mai ales avea grija de curtea militara imparateasca si-i sporea numarul; ma gindesc la 7 dupd al do ad Pompeiu si A pe margine 1 Despre dragostea de invdtilturd a lui Mahomed al II-lea, vezi i Cronica amplificatd

a lui Gh. Sphrantzes, Phrantzes, ed. Bonn 93,8 (ed. I.B. Papadopulos, 96,21-97,5): # si el nu era lipsit de invatatura si era nu putin initiat in arta astrologiei. 1i plAcea sd citeascd mereu faptele si vietile lui Alexandru Macedon si Octavian Cezar, Constantin

cel Mare, Flaviu si Teodosiu, din Spania, irnpdratul Constantinopolei, cdutind fel si chip fdicind planuri sa-i intreacd pe toti i granitele impardtiei sä i le impingd cit mai departe s. Vezi si mai jos, nota la V 10, 4. 2 Despre acest tratat de pace vezi pe larg in Ducas, XXXIII 12, ed. V. Grecu, p. 289. 3 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 219,18: « si-a pus la cale treburile domniei, dupd cum credea cd in imprejurdrile de fatd Ii va fi mai de folos ». 4 Corpul ienicerilor.

www.dacoromanica.ro

:rffigOInia

'Li

69 -1 5-fiD,oizm 3

M910(01L

'AcoOLO

i

aTa xno nkeZoaq

SklopAvri SkXdp 1)ox moyyou. tvri `tvolrikca 3 A011(9117:d1D 31 VOX moi9X0.1.XX. 50A31-19A3A. so1d9x

SolioAodkyx O-PC,COU

x1Di3y2L 'fox

rlD'ardx 5L 5;9.ov,

()190 4419'01

A391119A3

3X3c1lq 1

MOD/OIL

(17I1c0Hylk.

5k1102d9a A07X3 o3,69 'Aoln 5101 03/ tvLonod 'nsDkoq)l.t. ,\nop Snorp

2f',10

1iOX

nkA1inox2o thi dyr1D.Uoy pox Oci Skin-oz. nkXchp

10X 59d1L A0d2/0131(y,

506 10X 5901 c110X 590A13X3

70(30,73 l'OX 093)0M

n3X2.3 (13 4(9A

513)(19/0

31 pox

-5;10A.kamdi..D

z

pox

3xia

qo

A311 dy.A. VOX At,..1

1d32.c. ')olmeoli.

oinoi nolkA?

59daL

pox 91

nolcoo

th

A1996 fooDnO1d3Aq `5(oNoox 91 31 Ao1c3L1.1D)od2 Skixpo

Ski

SkXnrill foo13:2 A9x1Xcho

31 ryboD pox 91

lo1m,oaz, )p1

pox .norntunod m1D10711

&col molxyza.c.

Trn323 .5covox

OT

A709101L Alf.1 AcodTdy, VOX moDd311 pox kDo AC91. Aff)&f.)((H., 53 31 VOX M99d311 A7099C9yA, `4093Akrldko3ri Modfdy, k M91 91/70 901 pox 31 pox nolloandm Ski `Slooix 5170143p= 50A3117,09kdX M9dy, M99d311 5101

013X9V, chg. 53 A0dX3?

4.

510112101102901/9 31 pox SiothoD

(-ono

-E

i

wiranol

2 3 Sk-rk20. MoXR pox 510190101 SoA3Tk7c1X

SiorIolloy nzir13290 )op -

gT

Al.p(o(a 12.9 (1-7119(9232 31 ()d170X 51011)0X cA1.01071,10pdaL iC(70 59093 50X9 M91(10117013A1). VOX 101(9d11. A311 17013921.0 51037071(9c14 VOX

13y1974 t-bnpArlDm0){ pox 6A,o71ochox cbi Ski conw Sz3),ndo 31 pox 5loperom `11m0Xchpaq M3y31199y olnol 5101 9019/0 (viD)orl)opchi. c50&37i-0k.A.Gt 701131.E.a. 5?

nun:an? Imnoisylont Ski

2 3 01(101

101311 S

3A.,

01 nodoa

5Loto 45kXcho 5/01 31 Acol 0L9 Marcoo

Og

motel), 5r332.Dod1rD cM9X13Aoylth vox 5riloi 671 'M-9100,0x? 5901 3 M917,09131A10 M91 'M-9100d1109 1099 61901 M-10X92? 5031k170d19 31 VOX 131qM1 M3d$1o1R mo1 moyyr, 170X Attf.11 VOX

U.A9D01zone aokyTrl?

VOX 701/019170X12

10191dr,

dxa pox olnol odu. A1097011

Aftti ,th9 Cb19/0

M91

norm

(101 502

`Micoo

A10Cd'f -11c0DismoIR

ila,c

-9

59o1 SnoLovoi)ox 1/0X 5X)1 513701 M91 M9170119317061.0 '39701(n3 91 31 n9xlat.x.1 )3.1139 pox A9x11.1x2L9 5901 31 st? 201 nornoDq (-m331712°1 .5no9Tioth3d1 pox

.0-nop-t1

ppo

px

7.

k Aftti A013y1914 Atp(9/0

7sod

Amt.??

'ppo

ovo w

II

Ti

7e1

:w

AkdXou)p

50R11A0thb 0.12.3102L? 5kV(OIL

ncodXorp vadns oldyas

A.4:

:V ,1371 17n° w II 6 lrx 5no31n-loll V 111 JIM!.2 '9/31/72 w x y ppv u? II0W2nul TT la gI Amddy, V E"Z; °Inw- :V noi°1

, -JD

II

I

.9 saziuonidopnasd `saziuumId) `suona iiiXXX .n soomovq `sapcpuopooretip II `T

.pa) uuog .(E6 ONA P.IJUI10 A OIc E 'JD

V

VOX

*P0

Eyi `(sopiodoWod '96

www.dacoromanica.ro

9

513 121.3

;sod d3,1

zdc;-q

.iAL

'96IF,

g

9g

44

5

10

15

20

CONSOLIDAREA DOMNIEI

)

I 5, 6-6, 2

acei tineri ostasi pedestri proveniti din robi eliberati, pe care Ii are in jurul sdu i pe care in limba lor ii numesc in mod obisnuit ieniceri 1 , cuvint ce inseamna ostas din unitatea noua, stiind bine ca asa ii consolideaza tronul intareste nu numai paza persoanei sale, ci i domnia intreaga. Pe linga acestea, a inceput sa faca depozite de arme i sageti si de toata munitia pregatirea de care e nevoie si care e folositoare la razboi. 6. Dupd aceea a inspectat vistieriile 2 tat:011i sau i indeosebi a cercetat mult pe vistiernicii acestora; a examinat cu de-amanuntul pe cei ce aveau conducerea stringerii impozitelor si-i silea sä faca dari de searna. i multi bani publici i imparatesti, a gasit &à se facea risipd cu ei pentru cheltuieli inutile, cam mai bine de a treia parte din darile anuale, pe care i-a i intors vistieriei imparatesti si a pus sd fie bine pastrati in viitor ; si a sporit mult incasarea darilor anuale i pe multi din conducatorii incasatorilor i-a incumintit cu spaima si a facut dintr-insii oameni credinciosi i cuminti in stringerea i pastrarea lor. Caci tatal sàu avea o atitudine oarecum mai blajina in treburile publice si nu dadea mare importanta astor fel de lucruri. 7. Cu preocupdri de acestea ale imparatului (sultanului) 1i cu luarea de masuri pentru o administratie cit mai buna si mai frumoasa a imperiului si cu facerea de pregdtiri pentru lucruri mai mari s-a sfirsit anul vase mii noua sute cincizeci i nouà de toti, fiind cel dintii an din domnia imparatului 3.

6, 1. i de indata intreg gindul i-a fost la executarea planului ce gi-I Meuse. i acesta era urmatorul: s-a fost hotarit sa zideasca o cetate puternica pe partea europeana a Bosforului, in fata cetatii de dincolo din partea Asiei, unde Bosforul e mai strimt 4 §i mai repede, i sa inchida vadul i sa lege amindoud continentele, Construirea eetatii Rumelibisar

25

30

Asia si Europa, si trecerea din unul in celalalt sà o aibd in mina lui, cind o sà vrea el, si sa nu depinda de altii, ca sa treaca sau nu si sa fie stapin, pe amindouà nemaifiind despartite 5. 2. Caci stia bine cit de mult si in tot felul le-a dat aceasta de lucru in timpul de mai inainte sub strabunii si sub tatal lui i cit de potrivnica a fost 1 Cf. Ducas, XXIII 9. 2 Ibidem, XXXIII 9: « insusi a inceput sá cerceteze vistieriile i tezaurele Orintesti; si a gasit comori nenum5rate in argintárie, vase de aur, pietre scumpe i galbeni

sume mari si le-a sigilat cu sigiliul lui personal si le-a pus inapoi in vistierie ». 8 De fapt primele sase luni, din februarie pind la sfirsitul lui august 1451. 4 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 223,3: o unde e locul cel mai strimt de trecere din Asia ».

6 De fapt, Mahomed al II-lea nu urmdrea atit de mult inchiderea trecerii dintr-un continent in altul, care se afla doar in puterea lui, pe cit oprirea oricàrui trafic din Marea Neagrà pentru aprovizionarea Constantinopolului incd bizantin.

www.dacoromanica.ro

1

5, 6-6, 2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Air.) 6

&,c7t.v 3.)ye.

45

To Oq veo8cq.2.68et.c ToUTouc xod 7CEeTccEpou; xod. TO rcept ocUrOv

ay-vcc, ofie 0(5 apc7Jv yAdyrrn yevTgc'cpouc 1 xcasi.v etOiccaL, viov crUvr.cccc Tc

voxn,

loo.)v-71c

zoa

puAox

aseog Tocóry) TO xparoc TcpccrOv c(?),(7,.) xca

rj

TOU ady.G(Toc

TiA,4 6?ajc apx--6;. 11pOc 8e TO6TOLq OnAcov 're xod, PeX(.73v xod 1-Cov

ig

'rip) Toi5 TcoAi [Lou zpsEccv TE xcd. Tcocpoccrxeui)v avccyxcawv TE XCEL xplaElLGAO EoXAoyv

5

broLEZTo.

6. Meta ai TOCliTa ToOc alo-ccupok eicvlpelSvoc 2 ToOc TuacTinxoLc, avocxptvwv &rt. imat.crrcc TOO; TOLTWV TOCIJA0Cg, Tok TS TCOV &T-ylcri.o.)v cpOpow Ipxovrac ecxptfiiiic

iMyr4e xod ic c'(.vayx-iv xotOto-Toc, Ao1cOecni6v. Kod TroAAa,

8-;)

TiLv 87)1.,t,ocritov TE xcd

c3c(stAtxi.;)v. xpilli.dt-row o0po xcxxik aGOTOCV61.LEVOC xod, etc ov avccALcrx.Op.evoc s&ov, Tpt-c-vOpt.Ov Tcou 1./.&ALcrcoc,

T(.7)v

irceTetwv pOpcov,

&

10

xod. Trp Poccrtat,x(7.) TocilLetcp bccc-

vEa(crotTo, Etc TE TO iVi,c xocAik sien'w-tcrc Ti)v Toirco)v cpuXux1)v, ToUc TS iTyrtouc cpOpouc &

ttEytcrTvo irctaocnv ijyayE, 7TOAAOLg TE Tv opopo?viycov apzOvTo.)v cr()cppo-

viaccc Tic) co6f3y, xat mar oUc xcd cppovittoug CKVTLY.ATOta-r4)crocc ceyriiiv Etc Ti)v Toircoov

WOLoyliv Te xod, couAccx-ilv

yc'y TOL TrecTilio cdrroii OcrcAadyrepOv Trcoc Toi.c Tcpaytmat

16

TcpocescipETo xat TiLv To1.06-ccav ppoczUv &Troist. Aeryov.

7. AcocTt0Ellivq.) 85 Taw oUrcog T(j) PocatAii: xcd Ta XaTet TY/V Cipk)V

'cipLaTct

xoct xdaXtaroc&OLXOT.NTL xoct TcpOc (1,EL6vcov gpywv Tcocpcccrxeu-ilv ETOGligovTL £VilLE!,

TO 7rey-c7y:too-76v xcd evvcccov grog TcpOc ToZc LA/co:oak/4 xoct ictxt,frzt,Motc Tag

OXoLc, Tcpc7)Toy a 7g apzi-ig Tc,) pacrt,X. 6, 1. '0 8' el')OUc OAoc yEveTcd roil Tcpoxey.ivou axoTcoii. '0 .3e

20 790

cppoUpt,ov

iputLvOv gyvo.) TetzEaccL iv T(7) BoarcOpcp arcO T05. T7); E467C71; (.,6pouc xaTcevrtxpO Toi5 Tripccv cppoupiou T-71c 'Acricq, TocUT-n

arevdrrocT6v 3

TE X.Ott (5o626a-rce-rov,

xcd. at.ccAccpaiv TOv nopOp.Ov met, Euvatimr. Tag -hrceipouc amooTipac 'Acri.ocv Te xod

Ei.yerrclv, xcd icp' &vo

71, sod

0.11

cd.),(7)

TcovilaccaOca

Tip Toincov al.cfcflact.v, &row ccUTc) PouAo-

ETC' aXAot,c etym. sLOCP7OICCE TS xcd Fri), liltp3

at.LaTagvcov apzav

cd)T6p.,.

2. "1-11.3Et. yap xocX6'); Oacc xod otce 71po'cy11.0C7CC TO TOLOT1TOV TCC(p6crzev

iv ¶(7) TcpoToii xjAvy

TOLç

7rt. Te TCov 7COC7OT0)V XOCI, TO5 TcaTpOc xott Oo-lv ivcontwat,v

1 vecoku.68EK A I Trgritt-r6 p ouc m II 9 xcacyvx A: ys m (xctOicrrce cui suprascriptuin l're A) II 15 CarAolZyrepov A: C7rAo6Tepov m: dotAotxdrrepov?

1 Cf. Ducas, XXIII 9. 2 Ibidem, XXXIII 9.

a Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 147, 4.

www.dacoromanica.ro

26

CETATEA RUMELIIIISAR

46

5

10

I

6, 3-7, 3

aceasta stare de lucruri intereselor Imparatiei lor i deseori era cit pe ce sa piarda unul din continente, pe de o parte cind imparatul romeilor, sezind la adapost in Constantinopol i stind mereu la pinda, dupa timp i imprejurari, caci In bund parte era Inca stapin pe mare, se putea uneori sà ridice cu armata asupra lor pe care ar voi din neamul lor 1 si sa le faca stricaciune, pe de alta parte cind i italienii si indeosebi venetienii, In cursul conflictelor cu dinsii, puteau deseori s. intre cu vasele de rdzboi In Bosfor i Helespont ei sa impiedice trecerea. 3. 5i nu numai aceasta II indemna, ci i in vederea scopului ce-1 urmarea, credea ca e bine &à aibd cetate zidità i, la Impresurarea Constantinopol la care se gindea de aproape, credea ca-i va fi de mare si mult ajutor, inchizindu-i nu numai continentele Asia si Europa, ci si amindoua mdrile, de sus Marea Neagra prin Bosfor, de jos Marea Egee i toata Marea Elenica prin Helespont.

15

20

4. Gindindu-se astfel, In cursul iernii porunceste &à se pregateasca toate pentru zidirea planuita, anume pietre, lemne, fier i toate celelalte cite sint de trebuinta la aceasta, punind in fruntea lucrarilor pe cei mai zelosi mari dregatori si mai cu experienta ; i le dà ordin cit mai in graba st-i puna toate la indeming, ca la ivirea primdverii 55. Inceapd lucrarea 2 Si el deci a procedat asa. Soil bizantini

la sultan

7, 1. Impdratul Constantin insä i constantinopolitanii aflind aceasta, au socotit ea' e un lucru grozav si un

inceput de mari rele, prevestind pornirea lui sd-i robeasca, pentru cà ei se gindeau, ceea ce era adevarat, cà cetatea aceea pentru ei 25

pentru oras se pregateste ; i ei sufereau din greu. 2. Si atunci, potrivit situatiei, s-au hotdrit sa trimita o solie si sa incerce,

poate ar putea, pe orice cale cu putinta, sa opreasca aceasta. incercare ; o trimit deci.

gi

3. 5i sosind, au incercat cu tot felul de vorbe, aducindu-i aminte de tratate invoieli i ca in toate conditiile de pace ce le-au stabilit mai inainte in

30

§i

35

scris in timpul strabunilor i tatalui sdu, ba chiar i in tirnpul lui, s-a oprit cu desavirsire sa zideasca cineva In locul acesta vreo cetate sau altceva, ba chiar pe acela care ar vrea sau In genere ar incerca-o, e de datoria aminduror partilor sa opreasca In orice chip ; i aceasta conditie a fost tinuta In seama de atunci si pina acum: « Locul liber au spus ei i cà numai simplu vad Critobul se gindeste la politica imparatilor bizantini, care, spre a se apara de sultanii dusmani, scotcau contrapretendenti, din neamul lui Osman, la tronul turcesc. 2 Cf. Ducas, XXXIV 5: « s'a fie gata la primavarà pentru construirea unei cetati la strimtoarea Bosforului mai sus de Constantinopol ».

www.dacoromanica.ro

I

`9

`!,

F,

"III£IWAUD vININOCI icyi (1211VOilyw rly varl-II

I:

3X/319 01001 5101

Lt

Amths) `limils.)pdot pox 50)

0013y0 3Dk90 51X/piy02L ALa A'IOC331 01001 001 `Al3yxidD2Lp A911 5c02'o.ord Mal chAC9/47N9 A9 1=9 6d1ZX 5t/.1 LI 5(931(0 (10A9'dk(prai pox 5olA093d3cb9 13p 5101 51oduox 31 pox -.1.-0.1/ '19107i 1;11 31 re,coo.t. 5olAno1locixoDD)ooo.e. pox 5o1Aol.r3aL3 5101Q70 1103 319 n01 moth.o f;noAA. Ao Al? '1Ly909 pox (501A01anptcd 01201 R 110X Mal mayr1T, 1X 1D'IT (HI Mal m-013,,a, A 5Po1 nmaarl moths) 517odothm AiD3dLy)(31 Acrn,Ao?vvat.? 5podxm1 51)ope0lt. A01 31 Aodoawoa pox Liplma,`Ao1Ao1 pox AmAonycox nI?..1 m-01901 5001c00 Mal M9d3314t

g

-tvwx)d-p1R

-c

20

r_trool

9 A0A071 A3.t.t.1.A9 'A02-rpO

A021.0XD 50P(10X A13X3

,Icop 119

13x029 01 AOldclOdth 'A9091X131

ACtA9Tico13)(3T1

Arptdolyool. 5ki So-nyou

AC013y1L Calc1X,

90 Aompi

5I

57oloproo.G. '577d910671)2 (9A/9 11911 A01 9 A01 31 Acmolly pox moimaz. Altt.1

(-ono

4:130koArT '1493)0037,DZdZIL 50001y 91

110M39a

int

pOX

ttyl31.11311:0d1L

50d11 A(!.1 AoDo

`Ao1r19dnXDI

`Akamdcta )'vo?

AOIA011 V12

AXD.orco.ij

rp pox

nol

t

110iL

OILD0a 'clod

01

03132 -

5)ei

Cal),07t

yie 001 (10-1119119kyya,

5oAcorh3X ) A97 )?1 50d2L Aktl rkt.r100)C:10 701A)p.c. 73c,13y.sx 1T1Ltth

loyn pox Aodk2p ptat .r.00 7ovo 5odu, OI 57old3 Srpl 5110110101)nnoaLD 31 pox

VOX

olnol '7:rrh9f0Y. 5)olAoXdp Dkin. ":nolzIodnaLt Sw37-177031A? Alf.1 Ak1.01;601 thi 6A.dR T pom

ldct MA311ol»o L, T 5rp.,0D7oa

59du. h02.

A0T1D1X13111L9 A31-1-19A3

AlOpy, 31

S-,;(t0d33a1lt

irx

o ii

1014002LT?

10 k2L3C31(,13

'17)09n

5c? xrri39

-5colc,}o

pox lo 5ki 5c-rr3y9H olnol 531A99ori AoAl3R pox moxxx mov,o),..37i lorikkda Attc.Xtho pox 5)opyrio2 AoyttRochz. `Afi.rldoeof '531/%0)T7ion d3IL9 Aft. '590kyr el07191X13112L3 19169 31 5101010 VOX G.1 13X02L 10110X 1)7093F137:9 `o1n01 pox 5(-9d9thDn2 nod3th3 30g,a Ac10 5(1) 7(9 Mal &COI/loch= 5101(00 A)334D3du 31 M321:1192/ 110X -1321. 3 Swvilmo.:L.DAcom

Og

olA2o4 9i

z

11COD1Od

13 01A110A(12

pox 19nolt71pL

621.0d1

(a1kA02 141 MIAdj3X121.9 Ak12101

11A771L

.A13c0(COX

gg

In

Mal 31 M9XkO'lq 1:0X M91 7)OLTIL pox A? 50,-) SPoApikA3A3kodit 31 VOX MaArlik,loyorkp '531A07tDtpA1/1770Af p.t? 31 Am/ Aco2L2L)p. pox nol 7Fcco UA) 51)2A91111XdA.3.4..)0A70 5101910 51102A01LD

3)

10A3ti9xIcb7s) 51odloy 31 510101ATIL '01M9dX9

rI

11OX

`no1To

AimoaD,o1Axat.

6.133.1.x n?

olkdraDp k1

ou3? '11 re02 pox Aol

z1Lyri 0A37-190oc.j Al3c1VaX 61L0t31 '11A)01L 1/Cat tot(0931R 01 9

'506.70 n1m6:712

vi

3.19

'ty gg 51'19)3 y 7,oiR Aimod

T

A0A011

5op2op

and 1111711dyasaidns 90 V

II

61, cbA.7rbotfo?

II

OZ

:y

?sod

n

(

y

PI"

11

40

y

Aold9odth

3111.T1

A(91)) Amd?zarIct 0In31ood1Aconpr

4(00.0)06,3

(101. ?I? -2.n9zu

II

MI

(101911-DkVCH :V 9"1.913 nnO W t °RI° AI A2.0 w 51o1r,tz :w em?rio ryg .2 Acto ye o 51od?loth71 5noOlodyr1 w Cell

rfo?

51970d7712 'UT

'ID `nDnG

'oda

cbdcpX

pox 51od?locbrip t 5coyo 701Aos)!?...d13X13/? 00A13X9 1d)C31 pox ArtA i> 9 StodcOX -ti2y?

vddns wnsdan ol!soddv 513dp3d2L

3261 MI

AIXXX

www.dacoromanica.ro

:v :y

I

OE

CETATEA RUMELIIIISAR

48

5

10

15

20

26

30

I

8, 1-9, 1

de trecere a armatelor voastre dintr-un continent in altul si a altor lucruri ». *i. totodata cereau sa nu desfaca pentru niste motive mdrunte tratatele de pace, incheiate ieri-alaltaieri, si sa nu le faca mare nedreptate lor care nu le-au facut nici o nedreptate. 8, 1. Raspunsul ImpAratului (sultanului) Insa a fost: N aarbati romei, cred cà nici you'd nu va fac vreo nedreptate si ca nici de conditiile din tratatele de pace nu ma ating prin lucrul acesta, ci vreau numai ale mele sa le asigur, fdra sa va fac voila vreo paguba. Ca fiecare sa-si pazeasca ale sale si sa le puna la adapost, farà sd aduca vreo vatAmare celor cu care are tratate de pace, e doar ceva cu dreptate si nu se poate face nimdnui nici o villa si e ingaduit tuturora. 2. Eu, precum vedeti, domnesc si peste Asia si peste Europa, continente despdrtite unul de altul, si dusmani si potrivnici ai domniei mele sint multi, si intr-un continent si In celdlalt, si eu trebuie sà fiu prezent pretutindeni si sd fac fatal primejdiilor din amindoug, daca nu vreau sd le pierd, facind pe placul dusmanilor mei. 3. *tild doar bine cite necazuri de tot felul ne-au facut in timpul domniei tatdlui meu, triremele italienilor, cind voiam &à trecem In contra peonilor (ungurilor) 1, care au nal/Alit In tam noastra, triremele patrulind prin marea noastra si oprindu-ne trecerea. 4. Trebuie deci sà le ingrAdesc aceasta indrazneald si sA-mi pun tam In siguranta si pentru ca, pe linga o 'stare pagubitoare, sd nu ne facem si de rusine in ochii tuturora, ca unii ce nu sintem in stare sä ne pAzim marea noastra si domnia. 5. Acest loc, in care am de gind sa zidesc cetatea, este al meu si din ale mele e trecerea de sus, si din Asia in Europa si din partea asta in cealaltà, si-i pacat sa. pierdeti vorba in zadar, dacd vreti sa tineti pace; de cumva si Insiva ati vrea sa ne opritd de la aceasta trecere, atunci vorba mi-ar fi alta. 6. Pacea nici nu o desfac si nici voia nu-mi va fi, daca si voi ramineti locului si nu và mai bateti capul si nu mai vreti sa va amestecati in treburile mele » 2.

35

9, 1. Dindu-le acest rdspuns, i-a lasat pe soli sa. plece. *i aceia Inapoindu-se, ii spun toate imparatului Constantin si marilor dregatori romei, intre altele mai ales cd nu e cu putinta de loc sa opreascá aceasta incercare, nici sa-1 induplece cu vorba, doar numai cu puterea, daca s-ar putea. 1 E vorba de intimphlrile dirt preajma luptei de la Varna din 1444, asupra cdrora staruie si Ducas, XXXII 4. 2 Despre trimiterea soliei si rilspunsul sultanului relateazti pe larg si Ducas, XXXIV 6.

Dupd Ducas sultanul si-a incheiat rAspunsul cu amenintarea: « *i cel ce vine de acum inainte pentru aceastd chestiune, va fi jupuit de piele ».

www.dacoromanica.ro

I

9. 1

9, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

TE &AA(.011 a7TO Cr/21)6V

49

eh ipreEpou ig lircetpov *. Kat 6%.1..t.oc lAiouv

arrov8ac x%; xod. 7rpcf,y)lv yeyevv.tevoc.; lity.prov EVEXOC, pi a&x0i5vTac a6rok.

1c.qLo

Vietv TOc:,-

c&x&v ENAELV VEX',

8, 1. BotcrtAeUg 86 obroxpive-rocc To6Totc. I OUTe a8r.xe%.:v 6(154, eivapeg Pc1)yoi5p.oct, 069e TcapOc TO1 uyy.ef..[..tevot 7Cp..TTELV xc &ç crnov8C/4 iv T4)8e T4) gpyco, &crycc?gesOoct 8

gxocaTov 86 Ta

Aiç 116,Totyz ov.ETkpatc-

vipiov TQ kw.),07:), (1 LcT

plaaTTEL, X

51-0Sorp.19 906; &vcr7.:6v8O1.); PXo'crcTov-roc

f3ePocto,75v

0. xoa. aveilicriTov >tat 75CM kcpsi.Tcct. 2. 'Ey4) 86, 4E; OpErcTe, 'Asia; 're ;cod Eljp67T1C;

8Exoctov

5

ISC'1"G

pp iirceEpcov 8ttaTcy.ivcov

c'cAA-0)car xca Tro))Aok exco ToUg ivocvTtoutilvoug Ts xat avOtsTatthvou.; T-T?

04411ee9rp

10

ap-z-,7] iv &xceripa.T0117.6)v, xca SeT 7rotvToczoi.; TE na.peZvcc.i. t.LE 1COCI &V. yo--.-6pottc OtpxsZv, et ye t.t...); PouXotp..7)v gicr-roccOoct Too-ccov Exeov e/voct T riGc

3. "IsTE

pz-76 p o L; LiOpoZg.

Se 8ii7ot) xocAik Osot xaa otoc nplytlocToc rrap6azov

d To

Tpt.i)petc Tc7)v 'I-rocA(7.)v 3ouXop.6votc; 8tocrvca xoc-ra Ilca6vcov 1

tou rocTpO.;

LTeAO6v-ro.)v Ty)

43p..eTkpa, 7rept7cAe6ousoa -re Tilv 111.LeTkpctv DIXacro-ccv xoct xu.)A1Souscu. ataViivcct. h51614.

4. &T. oi5v anoTetxisoct 71

15

-r-'tv irrtzetp7)atv TOCUTY)V OC6T 01.4 xca exacpcxXEsccsOcct

Thy iwz-rkpocv, xca eh 7TpOg T4) PAocPepc7,.) xca nasty OsoXetv cti.szi.)v-r)v

-`rIti.OEg 4)g

8uvotplvou; cpuXc',:ccr. 7i-0) 111.teTkpocv DT5cXxcraccv xott apAv.

5. 0 86 (iopoc oii-rog, iv 4) TO ppoUptov 116XXo.) Tevigetv, i]pkrep6 4 T6 isTt xca T(.7)v 4H.I.ET6pcov 81.4occrtg 6Evcothev, &ITO Te

ig Tv 6T&potv, xoa a.) 8e7:

'Asia. 1; T63 EUE)67-c-/v xca a76 Toconiç

90

417C011 noAurrpocyl.tovei:v 6Acog 6!../..C.c.c., et ye Po6Aoto-Oz

etplIv.tiv &yew, eE k TC011 xoct ocUTot T.7); 84cksec,4 Tccircl; stpyetv

03p..20

poo,oviee-

Toilro yap oao; av el:7) A6yoc. 6. Errov8k 86. orrre Aim) or)Te PoukPicrop.ca, 1..t.ev6vTcov xca 61.).(76v xocTa xc'opccv xed. 5140105106 7,1 lip.6Tepot TroAurrpayp.ova)v-mv tilrj3i rcepteyplecrOxt PouXot..t6vcov* 2

9, 1. Tal-5TOL Oc7coxptv6cp..evoq ducorr&p.net. TOU

rcp6sPetq. OE 86 irravlptov-reg

&-gocyy6AXou5 t 7CdOTCC TC7? PocatAsi" Kwva-rccv-rEvy xoa Toi% &v TiAst `Pcop.ociotg, Tcft TE

1AAcc xod. 8-;) xca (Lc; oz veaTtv OAci);

A6yot; os TretOoi, PEa 116v-rotye

27

[..tOwn,

xoXicu TV inwEplatv Tco'.)Tlv OUTS EL.

86voctvTo.

136.4LocioLg cui suprascriptum `Po.)1.todcov A.

Cf. Ducas, XXXII 4. 2 Ibidem, XXXIV 6. 4

e. 348

www.dacoromanica.ro

25

CETATEA RUMELIIIISAH

50

I

9, 2-10, 6

2. Iar ei, aci vedeau a e lucru grozav foarte pentru dinsii, dupd cum doar si era, neavind fireste ce face, stdteau linistili, fdrd sd si vrea. Alegerea locului

pentru cetate

5

10

15

20

10, 1. Dar impdratul Mehemet, cum s-a ivit de primayard' si toate ii erau de-a gata la indemind, a echipat

treizeci de trireme si le-a inarmat bine ca pentru o lupta pe mare, dacd ar fi sd fie nevoie de aceasta in cazul vreunei impotriviri; si a mai pregalit si foarte multe alte cordbii de transport si le-a trimis de la Galipoli in Bosfor ; insu0 insA, cu multà armatA a plecat pe uscat 1 2. Ajungind a saptea zi la vad, si-a asezat armata in tabdra ; si el luind

citiva din marii dregatori, dar si pe unii bdtrini, despre care stia a sint oameni cu experientä desávirsità la astfel de lucrari, umblind cAlare pe aproape, a cercetat bine locul si asezarea lui si cit de strimt e vadul si cum se ingusteaa foarte si cotiturile serpuite si iesirile dese in afard ale promontoriilor si golfurile cu intrari inguste si cit de repede este cursul apei si virtejurile multe si necontenite ce se formeaa din cauza cotiturilor, si curentele de apd in sens opus si toate cite fac vadul foarte greu de plutit si de trecut. 3. Vechii Eleni care au fdcut observatiile acestea, au si numit locul Simplegade 2 si au spus ea Hercule a trecut cel dintii pe acolo si dupd el Iason cu Argonautii, fireste cu osteneald foarte mare si cu spaimd din cauza strimtorii locului si a vadului, de parcà ar fi inchis si imprejmuit ; si in urma deselor intrAri si iesiri ale marginilor, atit cei ce plutesc in sus, cit si cei in jos, au senzatia a sint inconjurati de uscat, iar cei ce sint prinsi la mijloc, amenintati de primejdii, ca intr-un lac mic fdrd iesire ; si apoi in urma scurgerii

26

mari de ape ce sint minate in jos, cdci venind de sus dintr-o mare largd si bogatd, Marea Neagrd, in jos si ajungind cu totul in strimtoare si inchise fiind, prin violenta si repeziciunea curentului, vuiesc si se rostogolesc si repdd

30

spre tdrm corAbiile, izbindu-le de pietre si zdrobindu-le, dacd navigatorii n-au cumva mare grijd si stiinta marindreascd. 4. Masurind vadul intre larmuri, chiar unde ar putea fi cel mai ingust, a aflat cel mult vreo 7 stadii 3. 1 Dupd G. Sphrantzes la 26 martie ; Migne, P.G., 156, 1060 B (Phrantzes, ed. Bonn, 233,16); la Ducas, XX XIV 7, dupd sfirsitul lui martie. 2 Dupd Critobul tarmurile intortochiate de la locul ales pentru cetate. Dupil mito-

logia anticd insd, la iesirea Bosforului in Marea Neagra, erau cloud insule stincoase, numite Simplegade, adicii insule ce se ciocneau, prima corabie care a reusit sd se strecoare printre ele, dind mai intii drumul unui porumbel, a fost a Argonautilor. Acestia, in frunte cu Iason,

In cdutarea linei de aur, au plecat pe acolo inspre tarmul de rdsdrit al Marii Negre. De atunci insulele au rdmas locului nemiscate. 3 Dui:A Herodot, IV 85, sint abia 4 stadii la iesirea in Marea Neagrd, ceea ce, avindu-se In vedere lungimea stadiului antic de 177,6 m, e mai exact, cdci Bosforul, la locul cel mai Ingust, n-are decit 550 m.

www.dacoromanica.ro

I 9, 2-10, 4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

51

2. Ot Se, xoct yap se)xet. ocizroZ; npErcyp.a spapa Sens6v, 6a-trep SiiTGC xoct .71v, 1.01 gxovTe; plwrotye &rL xat spcfccratev, xoct circxoNrce; -110-oziocv Tyr ov.

10, 1. Mexki.teTL; Se O PoccrLAek, 40; gxp UrcepatNev liS7] xat ncivora ot

-71%,

ekperc, TrX-ipeoo-a; TprhpeL; TpLCotowroc xat xocA(); Irrc Marc; 7ç & vaup.ocziocv, Er. ye To&rou 8Ef,CrELEV, et no-rk TL; evav-riwn; en], rcapacrxeuc',csoc; Se xat gTEpoc. TrAoia axsuocycoya TrAeZa-ra,

OcrcO

KaAALourcOAeo); kUrrep4ev

5

irt BOarropov airrOg Se

aTpariii 7COXAcT) XCATOt y-7r.) krcopeUe-ro 1

2. KaTa Aoc(383v Se TO%) 7ropOpOy ic3Sop.atog, xaOlet, ¶V crTpcc-rt.cfcv xat akOc ckvaAocPaw Ti.5v iv T6AEC Tr.v1g, doack VI

xat yepOv-ro.w avtou;, or); t'aEL ritiv Totoirro)v

captr3-7) .rcei.pocv ex0VTac, TrapurnelS(*)v xa-recrxóTreL TOv xrDpov TV Te 0-6o-cv mirror) xoct TO xotit.3-7] o-TevOv

10

Tot nopOp.oi5 xod crp6spcc auveo-TaAgvov, Tok -re kAmoeL8e7.;

&yxerlvac xat Taiv rrpowv Tex; nuxvdc; ko-Acfcc TE xat k; Ta at.meórs-e&; TE xat xat.urk, TOT5 -re (Sol.; TO%)

TTOV

pOp..ov xoct TOO; kyyLvop.kvag akip SEA TOO; dcyx()va;

uvezzi; SEva; xat 7raAoia; xat Y.AALyyocc, xat Ocra Dact SucrexrcAO-raTOv TE xod Sua3LeMT-Irrov 'note: TOv 7copetiOv.

3. "A

5-'q

15

xat ot Tra ?awl -cc-ov 'EX?Avcav xoc-ravo-hcrav-rec EuOolyilaa; TOv

xWpov Wvey.ocaccv, xat `HpocxAka TOv Tcpc7yrov gpacav StaVijvat. Tocirra; xoct (JET& Toi5-roy Toi;'Apyovairrocr.; 'IOc(rova crOv rcOvq) p.kvTotye rcXetaTo) xoct Toirrou;

3Lci TE TO xoc-rio-cocatapivov xat otovet 7reppocypivov 'TE xat 1.)(1.7TX-7/yrTov Ty] TE CrTev61-71. Tot zo)plou xat TOT-) TropOp.oli xoct Tat; TruxvocZ; ;Sy cYcxpwv 160XCCI:c TE xat oytç, (73; SoxeZv x6xXo.O.z.v iirretpov etvoct ToZ; avarcAelSoual -re xat xa-rarcAeLoucn, ocko6; 8' iv Tc7,) [Liao) Ocrcer.A/p4.1,evoug, 6Sarrep v Af+Lvil Ppazeia, pjacc-

20

p.oii SteoSov gzeLv, grt. -re TCp 7TOAAcT) (5GOicp xat T?). acp6Spa P[1.11 Ti6v xa-rapkpo-

[Amy Ladcro.)v, &-re Cote. pzylcrrou xat eUpu-rciTou 7ceAciyou; Clvo,Oz:v Tot EUEeivou

II6v-rou xotTepxopivaw xoct & Ttp. Te 03OLCT[1.4) xrd

TY)

a-revOv xotuSii TeAeu-r(Lv-raw -re xat

1.)yxAeLot.t.kvow,

26

Pia TO (50 xaxX(g6v-ro3v Te xoct EuveAtacrOv-row Ot[La xat

krroxeXA6v-ro.w -re( axcien xca. Irpoaapocaaeprmv TaZ; nkTpat.; xoct xocTayviiv-ro)V, el Amu rcoAA-h -rt.g int.ileXeLoc ef.1 Ti;:w klucAe6wro)y xat krcLaTiA.q.

4. 'AvalleTpUiv Se xoct TO (LeTaEU Tot rropOp.oil, tvocnep TO aTevdyra-rov etri, etipr.crxe p.Catcr-rl TCOU CITOCatollg btTck.

12 goy* m: gapVcc A lo-uvve6aetg A: EtAleUcreLg m. II 14 nocXAcppotac A II 18 VA, ad pocrocpccaadonow A.

m: om A I criqi. A: Eip., m II 26 xa.yxXg6v.cow A II 27 irmor.EXAOvrcov A !

1 Cf. Ducas, XXXIV 7 ; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, 1060 B (Phrantzes, ed. Bonn, 233, 16). 4*

www.dacoromanica.ro

30

CETATEA RUMELIIIIS 111

52

Terminarea deserierea eetafii

5

1

11, 1-5

11, 1. Dupa ce s-a uitat bine la toate i le-a cercetat Si judecat temeinic, parindu-i-se totul foarte potrivit, s-a hotarit aid sà zideasca cetatea ; i cuprinde intre

semne locul care avea sa-1 zideascd. 2. Schitind planul i marimea cetatdi, temelia turnurilor mari si a celor mici i departarile intre ele i Inca bastioanele i meterezele i portile si toate

celelalte bine, precum le avea in minte, a repartizat lucrarile intre marii dregatori, poruncindu-le sa termine cit mai repede lucrul ; i le-a pus in vedere mari rasplati celora ce au savirsit cel mai repede si mai bine ; insusi 10

15

90

§i

a luat in seama sa partea dinspre mare a cetatii. 3. Incepind zidirea la mijlocul primaverii acum i cu tot,i intrebuintind pe intrecute lucratori multi la lucrare, cu multà cheltuiala i si1inà, termina incd inainte de sfirsitul verii de zidit cetatea, una din cele mai intarite, mai puternice si mai vestite cetati din P,Ite au fost vreodata ; si era construità din pietre foarte mari, asezate pe alese si legate cu scoabe, cu fier mult ci plumb, si intarita. fiind foarte tare cu multe alte lucruri, cu turnuri foarte dese, man i foarte inalte, cu turnulete i metereze puternice ; i zidul era foarte inalt i gros. 4. Latimea zidului unde era cel mai lat, era de doisprezece coti, iar inaltimea de patru ori pe atita ; i cit despre marime, nu era ca o cetate, ci aproape ca un orasel. Si cetatea o face in forma de triunghi, unghiul drept avindu-1 sus in virf 1, caci locul era o coasta. lina ; i unghiul era ca un bastion

iesit in afara, cu un turn foarte puternic si mare, impreunind cele doud laturi ce veneau piezi, i pazindu-le ; cele doud unghiuri de baza erau jos spre 25

()

tarmul marii la amindoua capetele laturii care se tine de %arm, fiind

ci

aceste unghiuri intarite cu turnuri foarte man i puternice ; cit despre laturi, sint aparate i ele de turnuri dese, ca marime insa mai mici decit cele de la unghiuri, dar si ele puternice foarte. 5. Forma si asezarea aceasta a cetatii, a näscocit-o, ca pe de o parte sa cuprinda cit mai mult din tarmul marii cu tunurile aruncatoare de pietre, care aveau sa stea dese pe ea, indreptate spre mare, ca sa inchida trecerea, spargind corabiile, pe de altd parte sa aibà in paza sa i marginea de sus si pe dusmani sd-i tina cit mai departe, ca acestia aruncind de sus asupra capului, sa nu aduca stricaciune celor de pe creneluri, ci sd fie speriati i alungati de departe. 1 Critobul n-a Want cetatea, pentru cii descrierea ce ne-o dii, e gresitri; la mare nu era o laturi a triunghiului, ci numai un unghi cu un turn foarte puternic; latura de

bazil a triunghiului era inspre uscat in susul coastei, cu cite un turn tot pe atit de puternic

la fiecare unghi. Cf. Ducas, XXXIV 7-8 si Laonic Chalcocondil, p. 223,9-14, care, indeosebi primul, dau relatii mai bogate si mai bune asupra cetiitii, ale 01.6 rimiisite,

bine pastrate si astazi sint impuniltoare. Pupa' acestia s-a luat probabil si in terpolatorul cronicii lui G. Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, 234,11-18).

www.dacoromanica.ro

I

'II

:11MOJAIID YIKKOG urri

(..!

'TT J

rinri

nr,to )olrovaLp

aammivw

iv vaill

Soyoox Szpkdo-)20)onr) 31 13n7?-,17-17)\voig

50n3rhort13x.o)o1lox

oi noido-)X

61

`n01)o19d1X1t.3 loonm1n3 k 51opi1kp n91 `nockoZ n9 3vo./-13

3.32.q 10 oi3npoth3.7...xx

y cbrID1L0 ri.o1c332 59on.bolg n133X1.3.1 conA3 91 .no1d9odth pox

3)0X

tg

.n13)37,13

z

3

p),o1g3Xx

noI noldnoddo AkI

el7D3.G

31

170X

01 '5003J-37i

M0-1,

31

AMA.d9.2L

9

pox no-yj/dnino.2,31-1 S)pi Srap-nd pox n?`S13.o-niDo1 113 3z. oolld91Lodit pox S13)opiL3 pox Szy9iL pox ri:)3 lova coyxx 5 31 1)0X (-.) 5 0. 619)0 7,7-1.70X 'nnon 1331)07-1033X701Xr4 5'101 n3 `13c31 S)op9.s3x 119 )01.91X)pi n132.19n)? 91 noild3 pox )oycpp 3xk0nodu mipncynx

ol 51

70

70]...0113

pox loiL)17.)pi

olnol .Slon3r1D)oild133

pox

9i

5214-po 32

)pd;o2L

nki

nkDDroo.G.

Sodri nol

e

pox

OT

no3dRodd) -19n)20.1oy Son37-1)2S,dy, 32 SILL Skriogoxp 501M-10993r1 Sodx3

U.A-,22.00R '1,XX

141011.9

1)0X 39!p1710)(161.1.417? 7 1.161AF.L.

'L(.2f4.

3d13X 31

oi

50

OIL U.Xy

AoiLdR `MiOnTrikCa2x Nicht no)(9 01. SodN M3XL,q3 1.337.731 01 'nolo/cloth!) nolzion7ind3 ncolnopu. pox -)od)p)o A01)011:qy pox &col. 3loam1L d no d no)3 `,101)0117-pl0mi 5700p( 31 01931371 57 ),,DA.0y 510113T11:3031Aq moNTrip)old13`...:, (bdkg.w 31 011 (4)x)( pox `i9gc:Istyorl Sooa. tlod)-tio), c3:21

91

Slonr1kXD2n3 pox Sioyyou. Slovo non3-ric9dnZcol)ox 31 170X `non3TIDovocbDkliox no),l.dnot 31 &mut. 71k1..9 pox 12071371 pox ioy.,-nood)D)? .t.3 Sort,9 `mon3-rldk 0217013T1 A(931d 31 1)0X m-o3Nopot.7 310))0X `71k10d 731)9 31 poit t:noX331 -11k1cChou. o92 pox 4rx:n 5ort,5 32 .nolo)pvmd1.31 (L 'nolxlcidn3 51:34a.t. sod2a

i 'Xa

v

110x

5003.kri

2

90

'70170X

`nold9odd)

roop

li&XTNOIL

.59xloaDod3t A0M913dI

-D)ol/ox

Og

no113)on3x noidnodd) 9L `IcrrikXD nki n371 nkodo rooincol con39 Sod= 91 531n)on32 noX3 pox n3 rickdox 4 oho), )orl3dk 531n)oDodu 01 `norkoZ d3.c.o(-2 )pnii. -od oyod no).dçu nkn3r1kyd3rjodu no.nolodnX.D1 31 pox 'thisy,a3-11 oppnolit)onn

-

-

i1

i

31 5)pi o9g Szi.od)ox13 5odn3)cit pox .1\709nolip(nat) Sopa. 32 ostg Szino)A. 5o)3/»?) coa.),ox noi noyrapo n2ocod31)ox3 SkL `S)odn3yaL (4. noinoa. `137.32L3 pox ST.2.910 -d9v. 32 o podn3yiL 5lold9az. 51o1 5loilolodnXD1 3i. pox 51o1L)313.ri .5)on3r1.o.nood)14 ox 0.09)7(3 19 eCOL 5.nol `1701M0AX91L3IL i1 cb.i 130713T1 '51r3m91 larbpnr12 Sloc33.13

in

n3g90 -1Dno3goono .g oLno 91 rilkXs) pox nk19)oi &kJ- nLo3.e, oLocLoknooXki-I3 noi `no3dnodcb 1 A71 ,(12, 5e) AolDisylt. 1LX3it.3 noi `novolkoo oplg S)ol Sncqodod132.t. `5/2nrXkl1 .1/0 ponxm.c. 1d31c, n9.1.910 nov(3-e3 i..non2.3 irn37-17-bod13 9dat wn2 G,.2 nol nnoy2Lx3ig oFo, 3g pox con39 `79(09V9X nonnn)l)oox Ad))oxp li.1 nk1 foodxv noX3i)ox 31 pox -nodd) ',mod pOX 5001 01L 37-13( 0 50 0.A.d13 A 5C? 0)1701C9d 109 ki 3319 d 70(3)37t Sky 1o12o no)3y)21c3 12L3 ncoi 59o153.1noleci4 'n1pcol2t.rd reco DoJ-n(-pjoD)on)? ty2fro92l.,

'D'O.

91 6)3d,,q0T1 5101 :V 5.101c9EdroCo'd In

II

Zi; ^?

:V 59da nnd

'JD `suonCI ATXXX 8-6 t sooluori `sapqmoopreto II 8I saziaeaqd `santreaqd) pa '(uuoEf `tcz 'I

www.dacoromanica.ro

UJ

`L

!LT-ZI -0 -optlasj

9g

OE

54

CURTEA IMPARATEASCA

I 11, 6-12, 2

6. Dupà ce a zidit cetatea, asa precum s-a spus, o inzestreaza cu tot

5

felul de arme, s5ge-0 si arcuri si sulit,e, Inca si cu scuturi mici si mari si cu multe alte de acestea; pe linga aceasta, Inarmeaza toate crenelurile turnurilor si a turnurilor mai mici Intre ele si bastioanele, cu tunuri mai mari si mai mici, aruncatoare de bolovani, iar tunurile cele mari le asaza sub zid la mare, inghesuindu-le jos de-a lungul Intregii laturi indreptate spre mare, cum spuneam, nu in aceeasi directie, ci un tun intr-o directie, altul in alta,

a marl, si incrucisindu-se, unele din dreapta Indreptindu-se spre stinga, iar cele din stinga spre dreapta, si tragind din locuri mai inalte si oprind, 10

cum spuneam, trecerea. 7. Cad i. aruncau pietre foarte mari si rotunde, de parca Inotau la supra-

fata marl, din cetatea aceasta 'Dina in partea cealalta si de dincolo pina in cetatea aceasta alte tunuri In acelasi fel nu lasa &à treaca nici un fel de vas si trirema sau altà corabie, fie mare de comert sau mica de transport, ba 15

nici cea mai mica band, fara sal nu o loveascd si s-o sfdrime si s-o dea la fund,

tot asa ziva ca si noaptea, daca n-ar asculta de cuvintul comandantului cetatii. 8. Astfel a construit cu grijd cetatea si in acest chip a legat continentele si a pus stapinire pe trecerea vadului. i inzestrind-o deci si inarmind-o bine 20

25

§i facind-o de necucerit pentru oricine sau mai bine zis, Incit nimeni nu se putea apropia, a pus intr-insa o garnizoana Indestulatoare si a numit comandant pe unul din oamenii lui cei mai de incredere, si la tunuri a pus oameni care sä se foloseasca de ele bine si cu pricepere ; apoi se Intoarce la Adrianopole, toamna fiind acuma pe sfirsite. i s-a implinit vase mii noua sute §aizeci de toti, al doilea an din domnia imparatului 1

Construirea palatului

30

12, 1.. In timpul acela isi construieste si stralucite curti

imparatesti in Imprejurimile Adrianopolului, undeva pe linga riul Hebros dincolo de oras, Curti Impodobite cu pietre stralucite si marmura lucitoare, scinteind de mult aur si argint si Impodobite Inca si cu ornamente in relief de diferite culori si cu picturi si cu alte diferite podoabe, lucrate somptuos si executate iscusit cu multà cheltuiala.

2. *i In jurul curtilor sadeste gradini cu tot felul de plantatii si pomi 35

roditori cu bogate coroane si Incarcati de fructe frumoase ; si pune Intr-Insele diferite soiuri de animale domestice si salbatice si cirduri de pasari si le

Infrumuseteaza cu multe alte lucruri frumoase, cite pot aduce desfdtare si totodata podoaba si. placere. 1 Cf. Ducas, XXXIV 12.

www.dacoromanica.ro

I

6IT 9

VININCla 1111 CIRKOHVNI 'IV

`Z,T

.9 5xiiI,X131 31 pox.

51C91

510al0

52da.c.

2

Aol A0n7-i1td13 `noatodI 13021(.011/3

Txx `A1sixd92

IfR 2XX 1.032Lo72

lxx

5i02dn.G,

99

5103016/011.

":"Ioyao

lxx Siovoic

3.1:13y3ij

5IOx

-101

5oiçioi. 51019dGdl3iz. 5.IxAxXlk7i 19033T1 31 1707t 1003:711 5XS:)IL 5/F1 A(91 31 513)021L3 AmAdcla.c. ixx Aco?Adnano.n.:171 pcx t'Aco3.kdnaccd1 5T/ 5r:,.o31.37-1 mg/ AcoAxXkri wk0i1 TdioL. Attu. At.t.o.mfryx.G, cpu; 01 50X131 porboX 5:op(-2Axn= :ccboa Akyo n7F3n3y2f. 5xn.3.11-rixda.32. 3 'AxDpxyn d3aL11. 'AMR x90 ,aL? 57;3.7093 `57cDc,odo ,vop film pox U.1102 n01 `5n0.Ay32L pnt '5X).0c101d3106T1101LT 5)1 A3'11 1:7013R 11/3 7p1 -D1dT oio132 5xsx-,od9 pox ? Acon3d3a.E.9 57C9Slovood lxx `Td31 51 5xd31.oldlo 'pc? no/ 'Anoyavxm d314 'Aka?, ixprougx

L

pos)1316-v, cho). 5nco)y 513W31-171ou 31 pox 500y9.1..l.od/D A? McIX 5kiDD;ovo.e, d32/..oc,? 5n0ATrI00Xkn 9ani) 31 001 no3dnodd) 3V101 1dX.II1 001 'nxd?2L pox ,ano (tonrx? Apopo.: laL? 3R9/ n91 A9.1.9)o Ao3./.9d1 1xd3/3 lxfooXkl-1 x90 wpm pc.onsylool t!...11 119 al. xgTxy9 imx kcitp1d1 k cxy39 A(9111 Acokzdoth ixx 'AI9kMAX03X.0 Nop .1'290 91 -Tri.o

no/r19dx

A011)0X/7 1101

t/cTI

11q1011GX

`1xnn02xchoaL col90 101 591x0A d33.tsm.2

31 pox .nortodlAn.o pox Ao1X9dijoun 61 thond pox `5xdp1G. 13 tyri noaL leixx AktonA. 1&3

rlo/ .noXchpdnodcb .8 5c9l0 61.2,c,no T1 n01 no1dnodcb `4413y31-1? pox nolnol A01 A011.0d1 5101 31 tnodys.att 34ACW ixx A1 A1D)ocijm ,enct (blc110 .7)01k301/311 5-7oDfrizxD1ta, Ann30l 9/9r 5myrx pox 510.0:1y11.9 VOX 5'101 A1.0702L n0lcod33Xf 5xskl.ololxx `14. novvori 'Al311.23 5coyo `Aolkd33X1=snlo mcdnodth 31 AD,..nxxl Ac-?arnoolxxl? pox noXxd9cdcb xn3 mg/ -01911/ Am.noi (1)11;00 '510T33201/10 51/01 31 l5ixorak7 5rDtplt12t? 5ct0l 5(2)0ox 31 1/C7X -kl.olaq

9

OT

9T

3).

Og

2

5mA9rt `S:noApio.okdX Awl3ATit.? 5 Atf.1 'f..10A101dRy, nodTaLon106, 501noA30th pom oxk? 5o 59(31z, 5101 5103.00)00AA? 31 'VOX 5103141X-017t/q? 5101 5loyo 4013(4 JD,

I

5ki. 5t/16p MI isytord A21 nolcm Aon9dX 1311o2oxlo pox x13y3mod Tdinixy idea AI.!.1 6g1 .T Timm `nonloldRv, no/To no= 1d31L Aoi Aod92 AT-bolo= mod?a.t. no/ '5o31.039 51oop( 32, -rizx 51odu pox 5loch,orichori ':GATrik1iDox3x1D?nxthriR th.ondZ 31 emozt. pox cbdr,uldT -Dximx Mid31.932

gg

`TA31191a.txd1 11R 2 ti.xlcbny), pox bat:1)rd). Ltea?.1 lon?Privx1031.331. pox 51ododo1R 5ixca 5-no3syan.nyoat. 5corillovd) xn?orlDri3133 pcx .rATrikx.o(1.

a 1393ando 1d3= 101970 5loanch 31 52030.1/mu pox 51odRAn pox 510d 5.ra,mori0x 51o3Lcbox 5lopodc? `5x).1,Ac0lds) AC0(2 31 xd06101R kA3A. M0f33711; 31 pOit ACrYjdko? 1Xret MAIL= 5101(3,A.10 5101c101 '131(102d7.13 1/01t 5101C(OIL 5.1ova 13vo,o)..)? `511:10ox rD9 AvIld?./ vrip pox AorlDox 20.3 nnd?cb pox .A11.1.noglf. .z noppexdrll

;sod qiyo ppv vox Ltyy?? y nwvw .aas vidns 'wvaun apun w ii g mod 5v.o9d9 V 71211VW .0.95 vrdns tuvatin aptin w II I 1710031(3=19 :V 1709(13)(2.0t31R V ?mow "aas apun w II 87*-L mod mnari9lanodIvraiox 'ppv A3002A3 0C1)C /13(M3, V 122/73W "00s spun UI II gE 4

pp?) 31

t

,g

13`cclotri? :u1 13)0,0d3q

y

`s'onCI AIXXX 'Z1

www.dacoromanica.ro

OE

SFAT DE RAZBOI

56

1 12, 3-14, 1

3. Si in apropierea curtilor ii organizeazd cu inimd largA Poarta impdrateascd i construieste o cazarmA foarte mare pentru corpul de gard5. al ienicerilor i primprejur din toate pArtile ia mAsuri de sigurang pentru resedinta impArAteascd. Si despre acestea atita I 5

Mare slat de rilzboi

13, 1. Dar dinsul, planul care-1 preocupa de mult ei gindul care-i muncea sufletul i spre care II Impingea toatd strAduinta de la inceput 2, socotea cA trebuie acum

sA-1 ducA la capAt i sA inceteze orice aminare i sA nu mai tArAgAneze: adicA sA porneascA rAzboi cu romeii i cu impAratul Constantin si sA InceapA 10

impresurarea Constantinopolului.

15

2. CAci se gindea, ceea ce si era, cd, dacA o va cuceri cu orice pret ai s-ar face stApin peste totul ce e in oras, atunci nu va mai fi nici o piedicA, in putin timp sA le strAbat5. toate celelalte i sA si le supund, pornind dintrinsul ca dintr-o cetate a intregii lumi. 3. De aceea nu mai putea fi oprit i socotea c5. nu mai e bine sd rdmind la aceeasi stare de lucruri si sA tind pace, ci credea cA repede trebuie sA inceapA

20

rAzboi si sd cucereascd orasul. 4. Si la aceasta 11 impingeau mai ales si unele semne dumnezeiesti si profetii l i prorocii i zvonuri i orice alta la care isi atintea atentia i cu ajutorul cArora oamenii prind viitorul, toate duceau spre aceeasi t,intA si-i dadeau mare nAdejde cA va putea lua orasul. 5. Convocind deci pe toti marii dregAtori, satrapi3 adicd i generali si comandanti i cdpitani de unitAti mici i mari, i fAcind o adunare, le-a vorbit urmAtoarele:

25

Discursul lui Mahomed al II-lea

14, 1.. « Prieteni ai domniei mele, cA inaintasii nostri au

dobindit aceastA domnie pe care o avem, cu multe lupte §i primejdii foarte man i i ca pastrindu-ne-o din tatA in fiu prin mostenire, mi-au transmis-o mie, o oiti bine cu totii, deoarece unii din voi, citi acum in aceasta virstd asezatd VA intimplati sA fiti cei mai bAtrini, 30

ati fost chiar pArtasi impreunA cu aceia In oarecare mAsurd la acelea fapte, iar altii citi sinteti tineri, le-ati auzit de la pArintii vostri. CAci intimplArile nu sint din cele de tot vechi, nici din acelea Melt multimea timpului sa le fac5. uitate, ci mai degrabA cei ce le spun, le mArturisesc ca martori oculari 1 Adica guvernul s5u i palatul guvernamental. 2 Cf.

i Ducas, XXXV 4-6.

Adici viziri i pasale, cdrora Critobul In limba-i arhaizantd, le spune satrapi, care erau guvernatori civili si militari in imperiul antic al persilor. 3

www.dacoromanica.ro

1

12, 3

14, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

3. KocroccrAeuast 8i xat (3aaiXecov otx-t)acv Orc Trept

TrAei.a-c-rjv TCOLEZT(G 1.4.6)1,1

0C6Tliv,

7-Cocv-m-ACOE:v

cpcXoTtp.o.);

57

l'iveyyuc Toirrcov, xat

xa.TOCX6ycov xat rceerocipo3v iv ock-i] xat

dcacoaX61.Levoc

rLIL

Paai.Xecoc.

Kat rairra

p.ev

ic

TOCC01-5T0v.

13, 1.

13 86, T'sqV Tra Aocc of. E.LEAETtoplvijv pou?Av xat

-r;-4 4Jugi xat Tcp Oc

v apepev airrg,) Tcavra axoTrOv &

apxc 1,

v 6S8cve Xoymt.cOv &v

5

L, Tripac &yet)/ ili871

acevoetro xat (./.7).46-rc ileAA-/acv tria' iv avapoXcci.c etvocc- 11 8i rilv 7c6Xstiov ieveyxei.v

`Po4taiocc xat PocacAeZ Ko)varavrtvy xoct 7ro Mop:day rij 116Acc. 2. 'EvrSp.ce yap, &rep xat IV, L TOC1)1771V EAOL Tp(irccp TCOLVTI. xat TWV TC(677y.,X1)(DLO; XOCTOCGT.Othl, [2.7]8iv

ei.vat. TO x(1)Aillsov arc iv-rOc 6Af.you zp6vou (

Trav-aov xocv:i); axporcOXeo); Tairrt); Opp.d.)p.evov

x Tr.voc

10

XOLTCGC rc6.).017CC XOCTocapocliziv xat

TrocijaccaOac.

6cp'

3. 16vEcv

ec

o

o oU8at.coi".7 xxOexTOg

Eou xat

pI
v arc, 06a' bd. ri5v allreov roi

Aoc-rroi.,-

&yew, doaa 7CoAEpir6oc of. 8oxet eIvocc iv Tc'cxec xat

Ti9s/

iacperia.

15

4. 'EvriNov è atirOv (..c1Xcara irpOc Too xat 'DzOCililLEZOCE TWEg, ETL Si [tav-reZat. xat oicovcap.ot xat xX7)86vec xat IXAcic arra, oic re npoaeZze Travu xat otc T) (..ciAXov ot avOponroc 47)pCovrac, a7TCXVTCC ic rairrOv apepe, xat xpiyarck ot Urcertasc D7ct8ac aAoSactiov elvocc T-ily Tc6Acv A0T13.

5. XuyxxX6aocc oiv roUg iv TeX= navrac, Gar panac TE cpyitu xat arparwoOc

20

xat EACEpzac xat TOCWOCTOtpXOCc xat INZIAVOC; Tc7.)v TG',c,scov xat EUXAoyov -rroac aXee TOLOcae.

14, 1. eAvapec co(Aor. xat Tij; 411.2.e-ripac ap-,c7K, errc [..1,6v of. 11(.2.6-repoc 71p6yovoc ri,Lo ipfr,v ripSe o azop.ev, [LET& 7roAX6-3v Otyeovcov -re xat xcv8iSvo.w Tirul op0 sLocs0) 5) T acp(.7.)v airriLv 8taad.)aavrec, Tcoac Ileytaro)v ixvilaacvro xat nocp& TrarpOc ix8E.I.Op.evoc, 7capi7ce4av

Up.Cov xat xocvovot

41/16/v

6[16, 7CO6TEq tare sii7C011 xaXtoc, ot I.Lev

apycav iv Ilipec yeyovOrec ZZEivotc, Oaourep iv T'flas T.'"n

vi5v i.caAcara xaOzarIlxutc,c ilAcxta ruyzavere 2 TCpECT(3UTIXTOG OVTEg, ot & xat rcapa Tc",Sv 7car6po)v axoy) ITOCpak/cOOTEq, 6o-0c vim iari. 0U8i yap eiac TetiV navu 7raXac(7.)v,

2

unde m

'

Teo4L76pcov m II 7 1/6X3v A: tLeAX-haet.v m 1113 post ALci add. TOL A nzanu 2., 11 17 &TOL A: eiTTOC II 23 dcaiis cui suprascriptum co'JX:4; A.

Cf. Ducas, XXXV 4-6.

2 Cf. Thucydides, 2, 36, 3 (C. Muller).

www.dacoromanica.ro

25

58

DISCURS DE RAZBOI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

1

14, 2

G

decit sà le confirme din auzite de la altdi care le-au vdzut, deoarece aceste

n

to

15

fapte s-au petrecut mai ieri-alaltdieri. 2. Cdci Inca i acuma se pot vedea ldmurit pretutindeni in tara noastra adevArate monumente, aràtind faptele acelora, ziduri de cetàtd i orase dàrimate mai ieri-alaltdieri i pdmintul aproape crusit i amestecat cu singele lor gi multe alte monumente de acest fel, mdrturisind oarecum foarte frumos si In chip de neuitat bdrbàtia i vitejia lor i cit de inimosi au fost in primejdii grele ; caci in toate imprejurarile au avut o inim5 atit de viteaz5. i un cuget

atit de statornic i un gind atit de mdret, incit indata de la inceput, din primele inceputuri atit de mici ale puterii lor, au putut sà prindà gindul sà pun6 capgt domniei romeilor si s5 le incolteascà nddejdea de intreaga stgpinire asupra Asiei i Europei ; i fireste cà nu s-au dezmintdt. 3. Câci pornind de la inceput din muntii Ciliciei si din muntii Taurus cu putere mica, precum spuneam, dar cu planuri i cu ginduri foarte mari, strâbat de indatá Licia i Pamfilia i Frigia de sus, Ii supun pe lidieni i carieni, pe misi i frigienii de jos, pe ionieni si tot tdrmul elenic, mai subjuga Inca Galatia si Capadocia, Paflagonia i pe Chalibi 1 i Bitinia i Helespontul, Intr-un cuvint toad tara mdrginità de Muntii Taurus ce se intind din Cilicia pind in Sinope de la 1,6rmul Mdrii Negre 2, tara numita Asia de jos, pe care in

20

putin timp o ocup5 si pun stdpinire sigurà pe ea. 4. F5.cindu-se domni ai acestei tàri intregi 1 i ai tármului marii amintit si in orasele de pe tdrm fiindu-le stäpinirea bine inchegatá i asezindu-si resedinta la Brusa, trec peste Helespont, putini la num6r de tot, crIci treceau nu In vederea unui rdzboi pe fatA, ci deocamdatà la jaf i pradà,

25

30

35

fiind totodatä opriti de la marea de acolo, deoarece romenii erau Inca stdpini pe ea. 5. Ajungind la marginea muntelui din fata mormintului fecioarei Heles3 de ling strimtoarea Chersonesului i ocupind aici prin atac sau viclesug o cetate 4, porneau de acolo mai intii si intreprindeau expeditii neardtoase de pradä i jafuri, peal:11nd locuitorii din apropiere. 6. Cum Insà, inaintind cite putin i numàrul lor sporind mereu i cucerind citeva din cetatile din apropiere, unele cu puterea atacului, altele prin viclesug, s-au intärit si au coborit In cimpie, aici nu cä numai nu-i oprea nimicà, ci era cimpia intins6 si sate au fost prklate i orase cucerite i cethli dárimate osti infrinte i multe alte neamuri mari subjugate i, In putine cuvinte spus, 1 Mai tirziu si-au spus Chaldei. Critobul Ii asaza gresit la apus de Taurus, cdci trAiau

in partea de rdsdrit a provinciei Pontos. 2 Aceleasi cuvinte despre intinderea Muntilor Taurus le mai reoetá IV 4,2. 3 Figura mitologicd, dupä care s-a numit strimtoarea Helespontului, Dardanelele de azi. 4 Cetatea Timpe (1V.q.m7)), astrizi Gemenlik.

www.dacoromanica.ro

I

`ti

,R90

Z

:1111101DID vININOCI IlY1

9

zio pox Ti2 non9dX

uawortvw

500r.voL, `ivivopomox

:rep

'11/

51(1)9

varl-11

TIO1roo1

6g

13d(1d11

&COI -A0A.3X

tst, M91 M91apd9 ipx)? 52X pox nkmdat. .rn?-riknz/3A. 11.03thou thp/ 5(othrD 113 lzx twin noodo rIcarinza.t. Ski 510d13711/i. 7013T1ILD MO1 M-9,93)9 Modl.d; 70A3TiclAx13R bacbon? kX331 31 A(9driodd) 1,xx M93y92/ 5?0X pox Attc,9d22. 'rewlrhoxDsIzx &kJ. 31 5101 a9&33x3 wrripo &923)Co 13 nkrk3r1oDD1M0d) pox -Jorimi nknri pox opxyoa.t. 101 101mo `Xl311kM1 X191)(1(10X 5kI anni3x? 2mo Sz3d pox 51t1362 pox

MO1

A0NCOO71

7

CI

5k1 n? 5:191

5i0ro3 57)3Xnrt)93 z1.okar13310 .xndcathorl 1Lig4901 d 5o3c3ao 5kXn pox 5k71(,-m). 11k1o3d3iD pox Loth])Solvay dypoo1.371 id= ziAza.c. `oltoo.olOX? 5c7 5c1093 ? `SkXdp x? nnzar. modxrd aoXchp 51t1 '5(93Tb2M1R 523 mion 11CODT(10d MTC:OMt Attf.1 APY)X7iC0,1., AX3A07i34 A7/0101.L1)01C 1X).o3Ly? Ar.1 St/.1 5)01.0y, 31 Vox 5k2giodcla .AltXdp

irx

3.1.101A3ri xcio tuoDk0v;i3(1)? -E 531n,30krido, ntfi nVchp cpa?

OT

a91 5z3x.nom pox nocir,ou a9d9 zaari

'5)odowrip d3aL9 'nkthp `599X.91 no1D313-1 TAloInTri n0rlD1101( pox '5011o71Lpt0dd) -r1)ox

tortoXda. eTri 5c41093 ealxcw pox aorocbrizll `5(;10ny `57Ad103,1 `590DCIN 5)0Atide) 5901

(xop,

110X

'nxilndo

1)011\06019)01)9X

ntponkyya,

9I

tooroodraz. 113 TR 1)01/V10c313X 'Smcogrataoom (Sxn2J.zycbrjj `Sydrnopx '59oAn97a '5no1Ao2c.okyya, 5e-Poop 4A131[13 A109101L n(6. 9 5odrooj, 521n3 `133c19 93.0? g 5)03X1Y13.1 4thOaL Cr11,:n 5k21.A7Ma 5k1 L 59d3 eo&i3na `61A9 k (91)7}1 roopy 'n3Drcb nolpe? non9dX 1101An0ch3X vox Aci 5-lolmoT ScopodTiEj -11o1nn0loaL -9 53.1-ropaznolzm TR lold;ix 5k1too1 Skinpono pox Ski 5r3xzdza.c. `5k1c-po pox n9)1 Llicoo nonyou. 531AX)d).9 .? 65(131:4dx) A913y1974 31 M?..1 mopnodil l0narbp.ok11zInt ononpodnR A91 noznoawIfyyg, 102.147103d793 'neopze. Taio x99 FT en-ir(oll. `13ooth0dlt. Ayr p.cT io3Ti-Dli.y 6d3)01f.90thL 31 pox ttatoyx 531fopgz12 pox 5kivri3o, tacoo.a.. St,cpsn,oxn `lon37191.d13 m91 noryporiom, 1.13 nornapizdx ctz .5k1

Og

`pood

'(-01)0X `Szno-qx ems:mu

i

AI?..L

/1/4((t,

q

531n9dz\voimm TR e1/4L!..i toodx39 noi 5ctod9 nol odic. fol soinikp 5ki skva, pox 5ki noDtpnoDdax (1071091 (10/Vr1l3x izx no3dnodcb 5k71odvi3 k 5kaioaLlo dzy 5311%9 01 A:3013n `noicoo nTri noindaL lonmicyrid? 5po3s1DLLy 31 oincodXT pox SporiociRraxx

w?a0thf Inc Smionod= 7on37-19V,ty 5r,t01 .59A11? zi.xx nodxrri 531n9l0c2t pox pf 5no33y2.L l0n3ri9n3A pox

zal

59A.J.?

5kriodvaz? `ioid ooi TR Lti)oaq 531M1(3 moDk.nodx? pox 5? (i)1 `nc93c3nodcb Ts. nTri x0roolnT &gamy 1.1.3x90 4290 Met 51019)0 'MpROILTI3 r(XT) )0')233.L 31 no3g31l. `foo.ok(j?..txx oi&c.)paLak12 513,031..17ot 0.2Auxsype; int zu:390(36 0131u.rxD3170x 013X1,3 ixx

intx

pox

rinfrpirdiD

oii4 yox

ke,?A.

rty02t int

)0,021311 `olnochTXT pox 23X:odE1

(bloy

9 1097-171XYX.03173X :V M9A3T1T170X931.70X :V nuom "g apun dui 9 Isod `rinikoi ppv za..139 vicIns pqyas v II Ey 6=9 :v nnovui cbatsv OAIS d3u, .w 9y pox Stu. :V p01( (101 Stu, W 6z Scal? :y ScuUmq V 712/73U/ "g apun .111 W:

11

g

3 'I aPIA la AI 't 7 "PICaniLL

'EL

Z

*D)

Plik*(al

www.dacoromanica.ro

gg

OE

DISCURS DE RAZBOI AL LU1 MAHOMED AL II-LEA

60

I 14, 7-11

nu In mult timp strabat toata Tracia si Macedonia si-si supun pe misii 1

6

dinduntrul tarii, si pe cei ce locuiesc la Istru si Inca pe iliri (albanezi), tribali (sirbi), elini (bizantini) si cuceresc cetati puternice si multe orase mari, unele asezate induntrul tarii, altele la tarmul marii. 7. Si ce &à ma mai retin enumerind popoare si orase? Tot teritoriul la sud de Istru de la revdrsarea lui in Marea Neagra in sus pind la revarsarea

Savei intr-insul si de acolo inguntrul tarii intre peoni (unguri) la sud de Sava si intre iliri (albanezi) spre miazazi si spre vintul de sud pinà la golful Ionic (Marea Adriaticd), il supun bine si-1 cuceresc si pe toti locuitorii dintr-insul

fac tributari §i cu ei, si pe getii (rominii din Tara Romineasca) de dincolo de Istru, nu numai atit, ci si intreg teritoriul spre mare afara de Pe lo-

10

si-i

15

ponez, un teritoriu avind un inconjur de peste zeci de mii de stadii 2 8. Si aceasta, nu fard sfortAri grele, asa simplu, precum ar povesti-o careva si nici fard impotriviri si oprelisti foarte mari ; si domnia au tinut-o §i au pastrat-o pind acuma nu fara varsare de singe si primejdii mari, ci

cu multa varsare de singe

si

cu

multe rani,

cu multd sudoare

si

munch' grea.

9. Caci multe neamuri in Asia si Europa au ridicat armele in contra lor

si au luptat stralucit pentru libertate cu vitejie pind la moarte si multe 20

25

30

orase mari de ale lor intarite cu ziduri si avind osti si arme si locuitori avuti si viteji, orase puternice si prin multe alte mijloace s-au ridicat sd se apere ; si cetald intarite si de necucerit si locuri de nepatruns si multe greu de strabâtut si riuri dese si nu lesne de trecut si multe de acestea ii opreau de la inaintare, dar piedeca indeosebi cea mai mare erau ostile romeilor (bizantinilor) de pe uscat si apà, mereu stindu-le impotriva fat4 in fata si luptindu-se si impotrivindu-se si pricinuindu-le multa osteneala. 10. Dar totusi nimic din toate acestea nu i-au oprit din inaintare, nici n-au stavilit navala si vitejia lor, pina ce subjugind si cucerind toate pind la capat, si-au consolidat domnia in mod sigur si au ardtat tuturora ea e cea mai puternicd, ei raminind pind la sfirsit barbati destoinici si nelasindu-se de loc de gindul si planul lor de la inceput.

1.1. Caci invingind pe dusmani, exploatau cit mai mult biruinta, iar fiind in.vinsi, nu cddeau, nici nu pierdeau nadejdea de mai bine, ci totul 36

lasind in seama curajului lor hotdrit si a nddejdii in viitor si inch' a fatalitatii, se tineau staruitor de intreprinderile lor, cutezatori peste putere, iar primejdia 1 Bulgarii din Peninsula Balconied, misii numiti putin mai sus in § 3, fiind locuitorii provinciei antice Mysia din Asia Mica.

2 Stadion era masura de lungime la grecii antici, egala cu 177,6 m (in Olimpia 192,27 m). Aici insa. Critobul spune in chip retoric ca inconjurul teritoriului cucerit de turci era foarte mare.

www.dacoromanica.ro

I

'II u--t.

vw CIHIV.011 'PT NTYI-II

:111E1011119 vININOCI I.YI

19

19noX0I10a10x Avi no A? 6-pc(o1L (1-)A9dX Akxiodo A109J011)9 pox 'n101n0g3x9v -701MX .nolnoclqd Sn0s)(11v 5n01 31 A? Ltz. 593101:1311 pox S9da.c. Mdlsq '57o2Avno , 1_13 R s dodd `5noldnyy1 `Snovoodld `5)oAkyya iAnochsx )proind 1-kx 513y91.t. 57,oxy02L pox '5)ovp.A.3-t1 51E1 e3r1 A3 (Li cio33I0D311 3 A? lLi 5zA2Til3w.50F(v3m.L. L 1031 3.1, 13SJ 5301.t. pox U.A03 701n0.4yrInc M3d1d11012 t MOD)01/.. (.4 9 SodIDL, n0rvi2n AOIA9II Ii.A9lA 501A7 '131(39 91110 M-91 Aco0Jx.2 (101270 M91 Sodu Aol

5I

9

IdX3T1 M-91 M9)(0d93 (1010a M91 52 'e191(,00 A3013700-4 101 Ski '51013.A.093T1 1/A91 (1)013T1 M9M71)011 31 M91 591A? (lora .)ox Am.idnyu, 59e3.21. roo3ddrItz..o3.r) 1)1X ft01,9el A07-130,2 51dXri (101601, (1011)(9X 1701M10d13X 31 Sropodzd pox Izi.Aoth?dlinolzx pox (lodod) 1)01M10101L 513)(3101L9

5Z1(%),021.

5(101 A3 qi.1c170

(\q

5101(p7

3 1X)X 5(101 AX(331/.. (101

'kl

,5)02.7j

flO A0A9Ti

'3 ")(}1

'noDG.A.

d?an Snoi

5n03dn-r1 5c-ko3),o1D Ano1vjd31.c. roo.onoXR

.8 mlnrj,

1,XX A)097)11

(6,1 mor(r6oa.c.

ntr.yaz.

nothsq

OT

-noiLovll

n no

5(0 A10 511 f2coyzop 1o0y71.c3 cbl 'cbkoy rIO 1,1,k,Lorl-f 'ATri no 31 pox M-91 AcoilorkoliATA? moivrInvox `M911)1A.3-(1 ,RRO iLtorhvoo 1,)ox Acom-amx 31 1)0X 01A719(2931R coX 51d AOXID3 Ar...t.1 AffIchp IdX9Y1 'AflA r(\()? 1113T1 moN(y01.1. gncolyripv /1(9()(031 3 'ncowtimod1 ncox.va.c. Aco1(2c33 pox 11(991/ n3Ax?

6

q

rtyoi pox

31 iopv, pox Vamdng wilArAT Slo1no1 )ovols.ri Scodavrboy d?22.n 5r3d3on.sy? olArDimovl4 laXTr) rto1)1A71.c, pox ,zari `Sklachp pox 513\cial. A? 51o1nl1 poycolL, pox Po/,)1371 pox ID3X331 pox limilmD pox 5loyato pox Mlnovi. pox Li.12cho mo1 AcolAnomon? 1)ox. Sloyyoa 51ovo 110A3110odaXm 59da oi)"

d keq.A.

91

t.

volt> olfoodlk pox

Og

loicoNopDri pox loaLoi lo1odDn2 pox AloAm-139 `oa,AxaD3A7o1R pox vidnockb )A.ric-id pox 11o3c3c9XDn pmoat pc)x iorboloaL 513Z3ACI pox no ')X?3 lo1xd),71 pox moat )o1molo1 no1 9/. 3R 3,3 moz. Snoln:o `co.00d= noil.c32.3 'A0191,47-1 Aco3r-rimd, 51arbpA4 )21.1ox 31 pox roops:novo.c. 1:3)? x).1.)ox Ak).. Aoluopodat. 51o1nr 1on311hp1i19nn 1,7:rx pon37197.1o1l pox

0,..cy01i (VID(911100A3 31 poX Ar3Aco.bp 170Dno7dra.c. -0T ,:xxv, 5(91-19 3v:10 AC91c101 Y032L Oi( (101 '(999d1L flO 2(1(pX M91c101 31 pox )ol000lv 3oA37 31 1)0X dis.1 hort)3d1D)o1rx 5319.x.-30)ox 111,1.,Tid9 'At,cis:dr? 5co3 Sco.3y21 0-1.A7CA91X,dx? k.. tLXd Scolrsd Int 5loi Alont Ak1FiodnX.o2 'Aryin?lop 53c32A-n loorlp loA3719A3.A. 1tilR 5noy31 pox A?gtol no1 5 SkXdf 507X9 53163.cbci nori pox -5oaw71IpAodd) .TT 531Anonocl1 A?-11 dTA. Ar-n. 307.? oioXdk iXsi `novoa.E. lonaricoxin no `AolanaL?A/o ?no 51 5v..$)kca Anot31,Lth/o `5)ogp.n(? 101()0,0 MI 31 moths) Acolvo z pox MX9rt)n3 (a /?Icy? no1 SoLAoyy?ri 91 Ant '531,,coa7dlut? 113 pox MI 5LLI

gg

-Lo

ppo

c isod 57cAkxyg .ppv

'oV Si

AP7C319L. 31, VOX M1C91:37-1,(73V

naun `anlualap 7!snidas In

.j3 `sampSoolli I `nlop1q1. IT `6E

III

G.A.O.

gz

DI Ats.11..oc3A7.

'CIL E

.3) WIN .(Jo

II

V u! 'auOnnu opun UI II c, ?sod (A;01311 apun w EP,-, oi. C999(511. v ruth vonpsuall vacIns i oldyds 3 nnennu ntLIFi.mdaY.? In

7Gxxo

U!JW

:v

I '3) How '(o

www.dacoromanica.ro

OE

62

DISCURS DE RAZ130I AL LUI MAHOMED AL 11-LEA

1

14, 12-14

infruntind-o peste asteptare ; in nevoi plini de nadejde, la greutate nelasindu-se, increzuti fdra sovaire c. trebuie sa le mearga bine, nu stateau pe ginduri la mice e bine, patrunzatori in a chibzui ceea ce trebuie, i repezi s. schimbe in fapta ceea ce au chibzuit. 6

12. Bucurindu-se de expeditii indepartate, spre a cistiga mereu ce nu aveau Inca, i niciodata neraminind in liniste in ale lor, i nici pe alii nelasindu-i, ceea ce aveau socotind intru nimic, deoarece nazuiau mereu la ceea ce le lipsea, iar ceea ce nu aveau, dar le era planul sa o dobindeascd, socotind-o

io

15

ea si a lor, de cele prezente bucurindu-se foarte putin din cauza dorintei de mai mult, mereu ostenindu-se pentru dobindirea i folosirea a ceea ce nu le statea Inca la dispozitie, de viata lor, la infruntarea ostenelilor si a primejdiilor, folosindu-se ca si cum nu ar fi a lor, necrutind-o de loc, deseori dind gres, dar in sufletul lor räminind mereu neinfrinli i astfel incordindu-se tot veacul acesta i viata lor ducind-o in lupte i osteneli, au ridicat imperiul la atita marire i putere i prin ostasi i prin bani, arme, trireme si toata cealaltd avere i 1-au facut cel mai mare si sa dispuna de tot ce-i trebuie in timp de pace si de razboi 1; si asa ni 1-au lasat noua.

13. Fata de acest imperiu, sa nu ne aratam, in ce ne priveste, ca niste 20

25

30

35

tradatori si nici sa. nu facem sà dispara faptele de vitejie ale inaintasilor nostri §i nici sa nu ne pierdem acea faima a noastra, pe care am avut-o de mult timp,

renumiti fiind in ochii tuturora pentru barbatia i tiinta noastra militara si pentru vitejia noastra, i trecind si fiind nebiruiti 'Ana acuma, daca ne-am lam batuti de acest singur oras (Constantinopol), care pe deasupra nu mai poate avea in timpul de fata nici o nadejde pentru el, ci fiind aproape cu totul golit de locuitori, toate avantajele de mai inainte pierzindu-le i despoiat fiind de ele cu desavirsire in cursul vremii indelungate i prin necontenitele incursiuni i impresurari din partea noastra, incit nici nu mai e oras decit numai dupd nume ; de altfel nici nu cuprinde, precum vedeti, decit ogoare si gradini de zarzavat i vii i cladiri fara rost i ziduri goale si din aceste cele mai multe In mina. 14. *i-1 vedeti doar, cum, asezat in mijlocul teritoriului nostru, intr-un loc foarte potrivit la primint si mare, cit de mult ne-a dat de lucru In felurite chipuri din capul locului, mereu razboindu-se ; i 'Inca i acuma ne da de lucru, stind la pinda contra noastra i mereu intervenind, cind sintem la vreo greutate 2 si pagubindu-ne in cea mai mare masura. 1 Ca si multe altele din acest discurs fictiv, compozitie literarA retorica a lui Critobul, tot asa i acest elogiu ce-1 face Mahomed al II-lea Inaintasilor sal i statului condus de ei, e compus cu expresii i fraze intregi scoase din discursurile ce le-a pus Tucidide, Rcizboiul peloponeziac, I 68-70 si II 35-39, in gura lui Pericle si a solilor veniti din Corint la Atena.

2 Cf. I 16,6 si 4S,6.

www.dacoromanica.ro

I

314H ti

''1/111011119 yINNOCE 1111 CIalkOHITW 111

5Lac1 'thyr.5.vp 51orpo olnoX2,9 m92. AC91T7-1.A.rdu VOX '0101L. 'earkpfa `Nrrbom-,12 531A093nnvx 1,70X

(411 19193/%)? I9T

i

1

A3 '519/%9= loAoto39 z

Val-II

S9

'5(,)A7T/C9i3. 531AC97])(01

pi

VDX x.)d)ooL

2

51o1 510M3R 531A9 532111.)(323 3 Sodal. Al= 91 A)092 23 M3X '5101270

ncovox `polD.xvil 5132 1 oDkoM 21 `no?2 51211o1 91 A:Mk0A C.O.A.dR '1109r(31 Zy 5Irrik202Ly, y 31 5podocor1 531nodpoX ls)p 5odaL 91 pcomoax 11 A(91 X20 'ACO1A9 VOX 31.01L32k71 531.A0A3T1 11L? AC91 Wompo ki1 5cloa. 5novv,9 ? 531M2 't 91 A.11 g 5? A?czta lo&37-19)1,loy ?FIR 91 1370 el(91 ACO1A010? `IxoDs3th? 91 Kodric tf.ri kgci. 59dac

n?2ILT1

u

9 5C? AO '531.A.0X31XX WILVIXTA(3 A3T1 531A0210)(01LT

'N:rokax eLi.okomaq /FIR At:..1 (101

AMA9X A3DLLIX

5ono3aL

31 FX 'AlDroo,(92op 5101

'toD3thR 1,3f 3R 5314V1C0X07i Azfri

nicoorimp

5nono3L. 32. pox `5noncivv1x ,2k1-1 5coyo

5xi.

ioikii

5)FX(11)

içio

L

1C91

141

7,)1

AM1 -601L2 tt(.7i

nth1A2

51o3dlovop lonTdmdX 52d2L 5noi 1oeari9v36, pox now%ployylooD '51ocrcou -5")

`52.inorqr1 pox 5c9.1-no ilOy9 A91 A010

70A(01X)

`o

531A(106X0'11

9

5? olnol 5(q22 aL pox ScomirmiR Ardf.f.. Atp. edf.Xcho pox 11:ooriml-.1 pox isno-tit,cdZ pox 5loy:Lo VOX 193dtpd1 110X 191011. 510.L 'ILICIOXChOIL2 Ak191A.371 31. Al01323100 pox 52daL Aothx9at. pox AkAtf.d13 AO1A(pA.10A?

31

1XX Aono1L311? 5101210 10A3Thp9k1970110X Atp.

.Akix(3101270

cy

&IL

L!..71

A3TICOM005

531921ROd3t 91 31

AMTItf.

ncoi nomolodaL /%31-1coDli.d.nonf 'AX)92 Ate,. 5319 ,aL? X3d2q) pox ioi.kkzxdID

`sodri

T2kri i,

AC912/0

pox Tuschp pcx loa,Dlnc,oloolmoop `.7.3 Od(132 VCX 531A(10X02 lzx '5319 5/01T1 AC1A 50)3y91L i n?dpox d?aLcL o?45(Lmi, rev? '10971k114 pSX 5k1c1701 3192 nol A1311ible kDraioX? (10y91R AC91 r.LopaL 2 701 A7.099d11. r(rx -7D'XIC331L 5knr-kon3x3x M9d91kX10 'n923XD 5kAp1TIOX 31 pox 5kn?rikdGild3aL 5copy3J, cbi 31 cbdocx.ri 61%96X pox 51x1 ls-.)X3rct `u 2)o.rio9 no/%91-1 .5kipcioe-)D od 51);tri pox oiyoaL 5Poixd `ncnritf. pox 2L/..1-1 5c9sx9= ,2 'ova 5l.L1 noripodp pox ncolnd) pox mrpoarrbp 52yotd3aL 'ID? p '31Zd9 pox AC93/01)011 AC01110ROXIO 31 pox nc,-)X3oi. m-9n3x pox M91.201 &MI/13d3 M1011 AC91933y1L.

.y[ L3.1../OCI0 cy.

5cp n? cb1 MD?ri kn?-rinx 5D.a. 5)od?1.37-4 `5kXcho A? -1aL? pox thdpox `5kDD",p0o,g, rpo pox /Or 101)01-14d1L. A3XD3ChOlt `5(LXthp 13)? 5k.A. pox nn& 123 ')09(1001L '13.X(3)011. 5101 510(3?137-4 A19/0714d1L T.Cln023dR30 pox 5poi 8 pox x1 nc9-rit; 51x3dpoxf 137,2 Implocidym? I/pi rDnoiaopyd

c

`saMPS3m1,L

I

t `1119P2r `tuaMr I

9

9 8

44/2/3:/q/ I `2119P."1/

i

t

j 'o

y

u 'au0.nnu apun .tu

*(joIIPTAT)

`0C, 7, `OL,

6

'1:1

`OL 8

`zu9PNI" I 9`0L *JD

gZ

vk

&col. ncodl.37.1G.

`waRiti/ I '06

03

-ox

ko

*JD

gT

1,ZX AlT1(f. 'AX.002-3.c)101L

5)o-i0.4.1cd2rop '/%3TicoD3mcd)x) ki1 Atf..1 AlVd3I3Titt. A3I-10XL/ ol cimp= 'novo= 101.0ZTIOA9 xchou AlDX1L

9g noriff. :le-

OT

I '91 9 onblv `St '9

www.dacoromanica.ro

OS

64

5

10

15

20

25

DISCI:RS DE HAznoI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

I 14, 15

15,

I

15. Cáci cine nu tie cd in timpul bunicului meu, a vestitului Baiazid, impAratul din Constantinopol a pus in miscare in contra noastrà intreg apusul, galati (francezi) apuseni de la marginea oceanului si de la Masilia si spanioli de la Pirinei si din nord de pe malurile Rinului pe celtd (francezi) i pe celtiberi (englezi) i pe germani i pe impdratul peonilor i dacilorl, ducind cu el o armatA colosald i Inca trireme pe fluviu 2 in jos. Acestia trecind peste Istru i tàbàrind pe malurile lui in tara noastrà, nu se purtau cu planuri mici, ci sA distrugh toata puterea i imp6r4ia noastrà i s5 ne alunge si din Europa si din Asia, dacd atunci stiinta militarA, experienta i curajul lui Baiazid nu Impiedica aceasta si nu le-ar fi zAdrirnicit planul, invingindu-i cu desdvirsire i zdrobindu-i, pe unii taindu-i pe loc, pe altii fAcindu-i sd se Inece in Istru, incit din foarte multi, au scApat citiva putini i acestia abia. 16. Iar dup5 putin timp 1-a ridicat asupra noastrA si 1-a adus pe scitul Timir 3 de la Babilon ; i stiti ce am suferit de la acesta ; cit pe ce era atunci sli pierdem toad domnia i puterea noastrA. 17. Si de atunci i pina acuma n-a incetat sà ridice i s5 ne inarmeze pe unii asupra celorlaltd 4 i sA ne loveascA i sA provoace tulburAri si sA strice imp6rAtia ; mai ieri nu de mult a ridicat asupra noastrA pe Getul loan cu peonii si dacii5 care a si trecut de cloud trei ori Istrul si ne-a invadat cu oaste tam noastrá si mult Mu a f iicut tatAlui meu. 18. Si tree cu vederea neajunsul atit de mare al transfugilor, nu numai robi, ci acum i oameni liberi, si paguba si stricaciunea ce-o suferim zi de zi din cauza aceasta. 19. Nu-i nevoie de vorbd multa ; nu a stat in pace si flu va sta niciodatA

de a ni se opune si a ni se impotrivi mereu si nu va inceta cu r5zboiu1 si cu uneltirile in contra noastrá, cit timp o sA-1 lasam sà ràmin5. in starea de acum si nu o sà-1 desfiintdm cu totul sau nu ni-lvom supune sub mina noastrà.

15,1. Un oras deci ca acesta, dragi prieteni, care ne-a stat mereu impotrivd si care pe fate: i intr-ascuns toate le face contra noastrà si vrAjmaseste 1 Sigismund al lingariei, domnind si peste rominii din Transilvania si fiind si imparat

al imperiului roman de apus de nationalitate germanicd, conducatorul expeditiei de la Nicopole din 1396.

2 Adic5 pe Dun5re, c5reia istoricii bizantini nu o dat5 ii spun simplu no-rxtik fluviu, riu ; vezi Ducas de ex. pp. 259, 16 si 21 ; 263, 30; 271,26; 273,12; 277,13 ; 421,25. 3 E vorba de mongolul tdtar Timur-Lenk care 1-a batut i prins pe Baiazid I Fulgerul la Ancara in 1'102 ; pe acesta insA nu 1-a chemat imparatul bizantin, ci alti sultani, goniti

de Baiazid ; vz. Ducas, XV 4 ; XVI 5 urn. si Laonic Chalcocondil, p. 76 urm. 4 Aluzie la luptele intre feciorii lui 13aiazid, ajutati si asmutiti unii asupra altora de Manuil al II-lea Paleologul. 5 Iancu de Hunedoara cu ungurii i rominii transilv5neni ; Critobul pe rominii din Transilvania ii numeste daci, iar pe rominii din Tara Romineascd geti ; prin urmare pe Iancu de llunedoara 11 credea originar din Tara Romineascd si de aceea ii numeste getul, nu dacul.

www.dacoromanica.ro

1 14,15

15,1.

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LE 1.

65

15. Ti4 yckp ox ot8ev, c`Dc int TO 411.2.e-ripou npoy6vou 1100:44FOU iZE:EvOU 7TeiCTOCV Tip icrnipocv ixEv-icss xocO' -keen, 6 Ta.61-1; Pastasóc, &7C Moco-csaMocc

LV c'oxsocvoU xcct

rocAc'eTag -re To6c icsnepEouc xoct Hup-tpociouc xoct 'Icrnocvo6c, cin6 8i

`Pipou no-rocEloU xoct TCov 7Tpoaocpx-cf.wv KEATo6c xat KeX-rikpdcc

re xat repp.avok,

T6iv -re HacOvo.w Te xod Accx&iv Pastaia noXIS Tr. zp:imt.oc arpocTiac Sc-rovm, Lt. xoct

6

ata T01/ noTalioU Tpc-pet,c oi xoct 8caplvTec TO» "IaTpov xoct 7tocp3c TAC; TOLT011 OzOxc iv TY] 4)11,e-76po,c aTPCTOTOEUCTOWTEc, 063i. ivev60uv (..uxp6v, doaa naaocv T-(%) -hp.sTipccv 86vapm xoct ckpAv xocOzAei.v xoct Tç EUpd.)nr); -re xoct 'Acria; 41[1C-cc ixpaXel:v, et Ili) 13 T0 15 lloac-roy TOTe crTpx-rtyrEcc xcct 4/nap:a xat T6A1/.1) TOL;TO smuaucre xat 81Xuas, XOCTez ltpOcT0.6 aU-ro6c vtx-i)aocadc Te xat xa0eXoUaoc, xoct To6c [Ay aUTo5

10

xxl-ooto7Ciivca, To6c 8' kvanon-wy-71vat. rcT) 'IaTpcp nenoi-ixev, Sx no'cvu noAX6v ppaxei.c Tcvocc xat ToUTou; (..LOycc 7CEptcr0)aivrocc.

16. Kat nc(Xcv lisTa tuxpOv Tcp..-4t,ov TOv ExUOlv arc?) Boc13uXc7)vbc avocar41caeca xoc0' 4)(16-)v liyayev 1 6cp' o nen6vOat.tev oicc tare, xoct c:)c nap' ,06av i;xeop..Ev TOTE ITOCal; Tijc 1111.eTepoc;

dcpy.71; xoct 8uvoecoc ixneav.

17. Koct TO &E ixsEvou p.ixpc viiv o xx-r' dcXX-ilAcPv To6; 4][1e-ripouc xoct 1311eTepocv

TE

15

6X7rev ine.cicyoual -re xoct OnAC.ouaac

uyxpolScroccroc xat TapITTouaa xsa pAd7CT0116Ot

apx43v, -,(01c -re xxt npO 6Aiyou TOv PiT-Iv 2 'IWIp [LeTdc HacOvcov

xxt 1xxv

XtlriCtoccra. xa0' 41116iv, 8;

3i; Te xat Tptc TOv "Iarpov ataPOcc VP,

Suvc4tet xoct Lc Tip 11[LETepccv iapa.A6v, noW., ZOCTac TOv 4.6v naTipoc nenoi-Ixe.

20

18. Kat nocpbw.t, TO T6iv ocirro(16X0)v npaylioc TOCCOti5TONO X0a Tip ci7TO To&rou

f3Ac431v Te xat -)1[1.iocv xa0' -4cipocv iyyLvopiv7p -h1.2.1"v, o

6vov ao6vov, eox irsi

xoct aeu0.:pcov. 19. Bpocz6c 6 X6yoc. 060' 4)alizocaev, oar 6A0.4 410-ux«cret TCOTE avOLCSTOCVATI XOCI ivOCVTL011tleV7] TOZ; li[LE.-TkpOLg, 06a

CrTir7STOCG T01-5 xtx0' 4][..crov 7TOX.L.p.011 xCci, Tijc

Aov it 5cv oc5r4iv int T0p, atirrov, xoct 1133 7T&VV7 ) 67.0) xeZpoc asocliv nonlac'o0x. 15, 1. Ta6T-/c Toivuv, T cpi.Aot, C'cv8pec, T0to6T71; 7T6AECt4 av-rtxocOzarylxuEac xf,v-crzeoc, go.)c E'cv tzivecv

4][..dv xoct no'cvTa npoc-r-roUal; xocO' 1]p..Cov pavspir); TE XXi. dtpX116; XX T4p., Ile-ripav

3 Ilupwatouc AI 4 KEA-AP/pas m: KeX-rOlpes A 115 post diyov-ra add. =tee rip) A in margine, unde m 1112 Tt.t.t.-4tov m: nii.-ov A: qua de causa p.txpdv -ct TeDLov mil 28 ante -roccdirrl; add. :cod m.

1 Cf. Ducas, XV 4; XVI 5 sequ. et Laonicos Chalcocondyles, I 97, 2 sqeu. 2 Critobulus Vlachos Transilvaniae Dacos, Vlachos Valachiae G..tas nuncupat; ergo Ioannem Hunyadem a Valachia oriundum esse opinabatur. Reapse in Valahia exstat vicus, cui Corbe§ti i.e. vicus corvorum, nomen est. 5

C. 348

www.dacoromanica.ro

25

66

6

DISCURS DE RA7,1301 AL LUI MAHOMED AL 11-LEA

I 16, 1

4

imperiul nostru, noi mai stam pe ginduri si nu-i dam nici o importanta si nu ne grabim, inch' inainte de ce sa ne fi facut rau, sa-1 desfiintarn, ci ne legadam cu gindul di depinde totdeauna de noi sa dispunem de Fazboi, cum am voi ? ! i nu vrem sa stim ca, In ce priveste razboiul si ocazia potrivita, nimic nu Famine pe loc si ca orice, cu timpul, se poate intimpla si Ca lucrurile sortii, pretutindeni sint nestiute si ca sfirsitul statelor e schimbator si Ca' nu se poate cunoaste si ca acei ce au minte, trebuie intotdeauna unele ca acestea sd le prevind si cind li se ofera prilejul potrivit, atunci sd atace pe dus-

mani, dar nu intli sa astepte si sd o pateasca rail si atunci sa se apere, ci 10

inca si inainte de ce sa sufere, mai bine insisi sa actioneze si s-o ia inainte cu

planurile lor decit sä aibd a se impotrivi planurilor viclene ale altora ; sa BAJA credinta ea aceasta e un avantaj in astfel de imprejurari, dacd cineva a putut s-o ia inainte, amagind sau fortind pe inamic. Caci asa e firea rdzboiului I Nu se tine de anumite reguli ; ci de cele mai multe ori, daca poti 15

§i vrei, s-o iei pe ascuns sau inainte si sa nazuiesti la ceva mai mult, asa prilejuindu-se, se face victoria.

16,1. Barbati, avind eu aceasta parere si preocupat de unele ginduri 20

25

30

36

si consideratiuni ca acestea si impins Inca de invinuiri foarte mari 1, v-am adunat aici, pentru ca cred ca nu mai e de rabdat ; si am bun temei sd cred ca toti schimbindu-va parerea, o impartasiti pe a mea ; si a mea este, ca trebuie sa ne apucam si sa pornim in graba la razboi si sd cucerim Constantinopole, declarindu-i razboi, cu toad rivna si cu toata silinta ; sau aceasta stapinire a noastra si toate bunatile ei sa nu le mai socotim ca ale noastre si ca pe viitor nu ne mai sint sigure. 2. Caci e cu neputinta sa domnim si sa le stapinim fail nici o teama si in siguranta, daca acest oras nu-I cucerim sau nu-1 facem sa dispara. 3. Rationamentul este simplu: avem de ales, sau avindu-I pe el, sa avem si imparatia noastra, sau fdra el, sa ne-o pierdem si pe aceasta ; caci avindu-1 in mind, stitl bine ea cele ce posedam sint In siguranta, si cele ce nu le posedam se pot cistiga ; fara de el insa sau raminind asa cum e, nimic din ale noastre nu putem avea increderea cd ne ramine ; si nimic din ale altora nu putem avea nadejde sa dobindim. 4. Caci fie &à acestia, detinind orasul si siliti de noi, o sa caute o alianta mai puternica si se vor face stapini pe marea din par-tile noastre si atunci statul nostru va avea mereu de sustinut razboaie primejdioase, costisitoare si pagubitoare; si sfirsitul razboiului e nestiut ; cdci deseori multe se Intimpld de obicei In astfel de imprejurari impotriva oricarei socoteli si la care 1 Poate aluzie la marele vizir Chalil §i altii care ii fãceau o vina din eventuala incepere

a unui razboi cu bizantinii.

www.dacoromanica.ro

I

'91

i

1

VIMWOU

IfrI

GalVDITITI11

vai-II

rly

L9

310

5kD;l0n3yn0d13.L? 'AkXdf 513rit; yy?rhoi2 A3T10 .pcx A0,k9y )042r,t0 'x0371901011 Aiclu

r

50xnt

110910(32 tt. 451071 A37102231L9

rev?

141210 `m3y.--13

MTH!.

.111011 113110 ,C11)3

02031)02 Ix() &cu. 'myri3y93.1 (.1 xoTriloynod VOX X20 A3T1/022,0 50) )01 A(91 AM-13X= 1XX MG1 M9d1XX 10.4.e3 20 7,313A3T1 `I int (b1 eor,odX 92ci0 'nol.oucvece T1 Ski. 5taria, loxku `noXrifooaL, pox 91 norm. A0)1)77.11)ocla.L. 5o01 Ao1k710p,o1s.no z 110&13 13)0

4.

pox `A01cho7i7917p

du o rho(A13(%),Od 31

132 701 101(00101

1,XX

.137o

Aochlox 57)1A07p, 'X09303111(3 5101 510(30'4 1XX 1tt71 M3A3Tb0M0 roco d noI Alsip= nowori 52012Z AX(32 ho00)0A97

d 31i)2910150A A91

iaL?

5xlA0X3 Trx

11(10A

11130)031 50)XXX 1XX 170X

3121

A1323y(10d12.1.30d=

Sioi 5101.9co0l 9 la, nr, lod)2yocht, 511 5o2d.7x AOd0X3 101(00101 d)p. ZI n01 .norimpoi. no A1D13

d11L31100 1\1323Y(10 1XX 1(101. 0 A13)37-lon

szcotplloinq?

59ol

50? )91 x)yyclaz.

'9

A?

n01 n0n?rbonn2 pox nonploynod

01

k dal 0 -XX

t12010,(

51olks3 `1, d M3 11 'OCX 4110911.1X31l03)(21 0120 A0X9)0(3)01L Li. kx,r 1101391 691 .T c?.kg, A?-1-1 Ano col5o 5ktoAA. CAmXR c2 '53(3299 pox 510120101 1911 -91.4.0y 5110311 (137t)(3X 450 1/390(3U 32 1/0X 510.1.93/k.371 1.0107-113 (Max ATi 50 52,071 110X

xtp 5non?riconlookr A13IVOMOX 5ki X131k7i 113 13X/01 1XX 141 Amu elOLZA.Iplq orq c32), '51019

k1

5k1

1:1R

50A3-ri9oLf.t.

7012.X970A10

5kTITA1.

orl?

'x3l3c317o3

pox

tio7pai. 1.:R

5)od?iaTIGI.

kr) 5ka, 5(o3yoit. 5k2-cooa, k 5L(.91303)ky

41101l13

.0 5noyuy,

9

.5o.k9y orinocIpo

(4.

cryncxIR 5.7)1A-rni.

r?lkc313X'1 po9.3 rrikth

f.?

1)0X

i

'IJOA2,3 701.

:oc)313-rit; kr) A? dlthrb? 510y

3/ 5-93(11%0). )(3 .(109371

cf. 111Ti

(13Ti 5k1c00 VOX

141

(f. 100,631.37i

A13X3 'AfpXclf

pox .Al2)(X/d01110Aq 0.311 5klcoo AZTH.. lolr.ij?d pox 7pl kr) 1019 'Ipatux n392 32 tk12101 5 te.,. 20X3 k9 5 5(,) 413XR 11(1)1 Mr)(331 132(10 4A219111 A()1 31 A(00(30, A390 .&91.011Ly3 re:

5kl.rpol

'oho), 3 no '32,D1

516c9X 1/0X 1l1(.1(i001 J.

312,a dTA. 531AoYR lo12o 0.19)oa. pox of,3719)old 72.0drIXD1 AXd )7113 13)2 (,-2o1

Do11(9

ox 5kl

corx

,d)03.f.

arnit;

5)orilf. 5kDD3orloo-G, X (914-7..)0C) 41%19

v.

lolAo

a -3731.1.

nr3X7YriTlq A? 5101-1?xolc

xcbirrIt} .nolsq pox SloArnmx pox 5Dompano 57oirikla? pox 91 5,odp. AoNtk239 notxon.f. XYY021. 621 ox doiL AoA.9 `51xmou pox AT xcto A39 511 -9RzDoclat.

1

pod royou ppy I 'JD "FdantIL I

z g

`u013?9/-

'w9/9!9/ ,u,Opyil

II

Attic1701

V

u?

'au!amut Omni

tu

`nT I '3) THIN

III '69

,zzi, 3 ouounooi snriqouJD op snotuagoow otuums odIslu!ui oppu 'onbspoloo mb tuoiounpapi 'exTuoo uHodnuntrepuoj mum olion 'weqon2re ossuvol .m2oo 9

91

-syou

iopinooda.t. 1/0X 1t2(10).L9 Agi Aorivoal. 5kirpoi Ary(xx S Acopx.io

pox

Stachp 0913103111AT 1X 2t4-1-1 A.13Tri0n n01 noznoy xrnod?d .z AonoAny, c3),p1 Aki-To1 ai. Al3thcl_tf VCX `5non?-rhoch?

rA2.3 pox

grb

sg

www.dacoromanica.ro

Og

68

5

10

15

20

25

30

35

DISCURS DE RAZBOI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

I 16, 5

10

nimeni nu s-a asteptat ; i rázboiul prelungindu-se, ajunge de multe ori in situatii ce se ivesc la intimplare. 5. Sau fie ca neputindu-1 'Astra, II vor incredinta altora mai tari ca ei pregaiti foarte bine cu osti si bani si trireme si arme i cu toate celelalte ; i aceia se vor tinea i cu mai multd tarie de lucru si 1-ar putea socoti ca o cbestiune a lor, atunci ginditi-vA in ce stare va fi situatia noastra. 6. Un oras asa de mare, asezat la Intilnirea intre uscat si mare si mereu stind la pinda si cautind s. prinda momentele noastre slabe i s. cistige o putere, rupind orice echilibru in luptd cu noi, eu unul cred ci nu vreau 5 cobesc nimic, cuvintul cel mai rau intoarce-s-ar pe capul dusmanilor, dar e grozav sd-1 auzi numai, unele ca acestea nu vor fi spre binele nostru si al tarii. 7. De aceea nu mai trebuie s stam pe ginduri, nici dud avem prilej, sd mai tArAganam, ci cu totii sa-1 atacám cu toata oastea i puterea noastra si, cit

Inca ingerul pazitor este cu noi, sa nu crut,dm nimic din ce se

cere la razboi, nici viatA, nici bani, nici arme, nici nimic din toate acestea si nici sA nu avem alte ceva in vedere, Odd ce sau Ii desfiintdm cu totul din calea noastrd, sau II aducem sub stApinirea noastrd. 8. Si nimeni din voi sa nu creada ca e lucru cu neputinta sa-1 cucerim, gindindu-se la ce s-a Intimplat sub tatal i bunicul meu 1 si cum acestia, cu acest gind de la inceput, au pornit de indata razboi neImpacat In contra Constantinopolului, Inconjurindu-1 cu armata i putere mare si cu arme multe si Inca sldbindu-1 Intreg, timp indelungat, prin asediu i prin foame multa, totusi n-au putut sa-1 dovedeasca. 9. Cdci daca acest oras ar fi rezistat atunci numai prin puterea i taria lui i s-ar fi dovedit mai tare ca adversarii sài, pentru ca ar fi fost Inzestrat mai bine cu osti i bani si arme i cu toate celelalte sau daca acestia s-ar fi dovedit mai slabi cu ostile i pregatirile lor, nefiind de loc in stare sa-1 cucereasca, teama i acest gind al vostru ar avea temei. 10. Acuma Insa eine nu stie ca din miinile lui Baiazid a scapat-o, fard sà nadajduiascd, un noroc ce i s-a ivit pe neasteptate, dupd cum deseori ii se Intimpla oamenilor din partea divinitàii, caci constantinopolitanii convenind, dupd anumite zile, sa se predea cu oras cu tot 2, cdci nu mai puteau sà reziste foamei si Impresurarii indelungate, dintr-o data apar, din Europa mai intii, Imparatul peonilor i dacilor 3, din Asia, putin mai tirziu, Temirtis 1 De fapt strabunicul, Baiazid I Fulgerul, cad bunicul, Mahomed I, a stat in legdturi de prietenie si pace cu bizantinii. 2 Ca bizantinii sufereau greu sub apasarea lui Baiazid, e adevarat ; vezi indeosebi Ducas, XIV 1 ; dar ca s-ar fi hotarit sa predea Intr-un termen hotarit orasul, aceasta o stie numai Critobul. 3 Vezi mai sus, p. 64, n. 1.

www.dacoromanica.ro

1

;

'91

01

:1,)f101111D

muovoa

1111 OHIVOIIVIV

IV II Val

69

'n3Dkx nT 5101 Slolnolol to3npod710 '130(1) 9 31 507131(01L 50A3TIOAMATI 5? 5/07..(11 7F1 rocozt. *7)2177-1.937d33L .g 31 nly)22.c. 1f.71 l0&3-rhp&ng t\13(pD 510c313 5.1063I0dnZ.ol Amens:, -laq 170X C,0.0 '1Dcort)01 IDW71 p)x 1Dr71lp3X 110X 1.03CP./.1d1 17)X 510)4=9 1XX 5101 A19/03.1. >D1D1C)39 '510n7r1nIdk9 10 n0(33.14:T3r1colO3 DoLmq7.0rop n01 n(91-frridUodlt. pox 5(-1) m923n0 11 '01Mn41031.11A) 31131LOXD (2 5102,0 VJI md313'11. oll C92.90 nkyr.A.37-1 A cbdpoxlaq 5k1 pox skDron, `nkrq-rh.sx A7pDf0ridoth? 31 5101 5106313TR!.. 13)? 1X1X 5101 A(07irf. AkA?TiOCIth11.C? '510,60/09 Aid/MCA 31 AkA9ThOLAIX A02L0s)5)31eqa 92Lr (101 (1097, AITII;t. '&137'131(0U ?it.? A?Ti `Into :cop cl0 IZTIOVIOd A13/3( q299 `503Xix12 9110=01 ,g 523 5Ti M91 n(9(30X3 51Footh3x 91 `noradLorN Alpo!. 27ox cbinoto3R .n:Drioxl: `I no 59(31.L. MoTitt. 3..t. pox 001 ?137-1L; nod noloox 3A. -.01(11T101 .L Tly olnol 00 In nnyv-ri SOTIL '1 QO 32 A9C3110/C 51016073 1/0093c1VOAT NO? 1/V093031UL3 tilc1101 5771A/212. U.D/p/ 1/0X 1(313X pox 13ThoncT pox 7o1sYrop-ri 5(93 too pox )pi 2n0riDo200 103T1 morit; 4Y: 59n3k71 5937-19213th MOl 53 (.91 `A07b(921. 311yr1 A(0110TIC09 311f.71 M9131TH.CdX 31t./.11 M0)(1/9 311,01 00V(39 001 nmi m91(,-t0l0i '59n3290

g

g

ri

ova

,gLeTi

11

OC)21. (10.A..d9 A(01. Acrn..tupaLT 'Don707.1. 5(93

X? C109311 lar1k3se.

te.,

nr.

te:

141ArIL Ak1coo1

0.1

91

53,9x33

92in xc13X nmoD -x037-13x.oklou

ACOTIC) 70110ASTIO IrA13 Ak10X)1 'Al3y3 50A3719)110y 91 nol 31 pox `59d1x= pox 5c,) 10129 n1(.191o1 531n9XD ett+i, nkrImeul 5Iridlo pox norivol.c. 2nolLo9 n0 lonvrhpthp ht.59d nr!./nr d13X I/T(9u pox 5319X-01(33n 110/t 451001.9 113 31 61/10CYX io3xdoIxoaL pox cbrip,t (-4xxolL tooDxac

.8 13937iON 31 513kT g C10(331311t1. auvraL. o n

590c13 137-1xmn2

i

5319Xnd131x? xno ooDkotpnagIi. 5corlo 5k1nz1 -poop?6,311c331.t. -6 2g n71 dTA, 11..14;170 3191 ±31 U.TIC,9S) 31 pox e 1371rA0 3X931A7? 17a1C A(01113dX U..(071? AC91 `nc9inctorizpaniop 3.139 19/0T1(2.0 pox 13::no-riti.dX pox 51910/.9 pox 5ioi Slova eviDmai. knp-Ivnood)Dtf. `5(9vox tL 19190 5i)oi 51/023x2o 11)3713onnR pox 5.non3xD)odraz. -noy? f nol9x 91 5noi 531.9 `rmik.c37.3-Drat norInkri 5314%90km-12 eLkinwi fo3y3 3X2.3 503 pox Soino 9 597-1.m.kox (knNI

5(94xovo

32 531 xno

rauo

Scp AC71 (37-1

/0.013100611L? xxboaz. &o.A.ox

foi noltp)opou

,e,3DraLdn

m9c113X

7o2OaL9 )FccDaL

51x/pcool.

TdloaL

no1

I3Ap0d1iq A.0A37i33XAq CbsO.A. 510-Icir 51r1k1 57)odrilf Donnovq 5991 5loiroat. Alif..1 31 royou .pox `5(-itolcoq 3139 A0?)(11. Isc71 5nop1onn to3Xv.rop (billy 3.L pox ioixdolyou, iodxr-ri `c 5kmbpo 53in?emthiaq X? il Skaapdcig n(99.noll 1/0X AcOlOCV 59310Drd `no(3319da.c. x 32 5r2Dy, nodxrd nod31.95 5.v.AL).th1 9

T

.33

:v

"PSamil

1XA92'V?

I `gg

7,

v vjalp `711IBUI apun .3)

m

11

Ec

oda9d :y

TIM

noLmdiL

'y

asdeou snnEodd sop!squa u!nb SIlke snotnaupopi j s!unuesSa smarm irnj oingo49D 91)01.1111mm". soupirezSa Os anbtuacian msuNa adapEd1 osspianuoD .snw!Bay .y3 `seonG Anc 1 onbie AX '9

www.dacoromanica.ro

93

(aria 5ji ea0ou

no2myripoR 5191 5102a2d0op

yg lzn(2o9n?

Og

OE

70

DISCURS DE BAZBOI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

1 16, 11-13

babilonianul 1 0 1-au facut sà inceteze cu impresurarea i sa. se Intoarca asupra lor ; §i a§a s-a fdcut ca s. scape Constantinopolul i sa se salveze printr-un noroc nea0eptat. 1.1. Iar tatal meu, tii cu cita pregatire §i putere a pornit asupra Con5

10

stantinopolului, §i Impresurindu-1, s-a dovedit a§a de mult mai puternic, incit nici chiar zidul nu era In stare sa izbaveascd pe luptatorii din rindurile frith, loviti fiind din arcuri cu sagetile §i din turnuri cu bolovanii; §i astfel avea ora011 in miinile lui. $i 1-ar fi cucerit cu puterea armelor prin lupta, daca' cei mai de aproape ai lui In care avea cea mai mare Incredere, n-ar fi lucrat pe ascuns In contra planului lui, tinind, pentru c4tiguri1e lor proprii, mai mult cu cei impresurati ; ace§tia deci 1-au facut sa' ridice asediul i au salvat Constantinopolul. 2.

12. Dar chiar dac a. s-ar fi intimplat, caci sa presupunem §i aceasta, 15

Constantinopolul sa fi fost superior atunci prin propria-i putere, tau% nu mai sint acuma ace1ea0 Imprejurari i pentru ea 0 pentru noi ca atunci. Atunci Constantinopolul avusese bdrbati mai priceputi si cu mai multd §tiintA militara i hied §i Imparat §i mari dregatori cu mai multa experienta In con-

20

ducerea statului ; 0 era pazita de locuitori mai multi i asupra marii, cit se tinea de ea, era, pe de o parte, Insa0 stapina, iar pe de alta parte, marea era stapinitd de italieni i intr-o masura dobindise acuma ajutorul lor spera sa mai obtind Inca ; i multe alte imprejurari le mai avea In ajutorul ei. 13. In toate aceste privinte, acum e mai slabd §i intru toate intr-o situa-tie mai rea; caci de locuitori s-a golit in partea cea mai mare, stapinirea mdrii

25

a pierdut-o cu desavir0re, iar imparatul §i marii dregatori din jurul lui sint astfel, cum 0-ar dori cineva sà §i-i aiba de adversari; §i in ce prive§te ajutorul din partea italienilor, foarte mica le e nddejdea, chiar mai degraba se

pot a0epta cu totul la du§manie, deoarece sint In luptà unii cu altii In privinta dogmei divine3; i situatia-i launtrica e plina din cauza aceasta de 1 Vezi mai sus, p. 61, n. 3. 2 Toata istoria cu asediul Constantinopolului de Murad al II-lea, aa precum ne-o Infati§eaza Critobul e trasa de par §i neconforma cu adevarul. Murad al 11-lea, suparat pe Manuil al 1 1-lea Paleolog ca i 1-a ridicat contrapretendent pe unchiul sau Mustafa, sustinut odinioara ci

de Mircea cel Batrin, a impresurat oraul in vara anului 1422, din 10 iunie pina la 24 august, Lira succese osebite. Atunci imparatul Manuil al 11-lea Paleologul i-a scos in cale un nou contrapretendent in persoana unui Irate de-al lui Murad al 1I-lea, copil Inca, tot cu numele Mustafa. Aceasta 1-a fScut pe sultan sa se lase de asediu i sa piece spre Niceea in Asia Mica, unde, prinzindu-1 prin tradare pe Mustafa, 1-a sugrumat ; vz. Ducas, XXVIII 6 ; Laonic Chalcocondil p. 1115,14-146,18 *i Oh. Sphrantzes, in Migne, P. G., 156 col. 1029 D urrn. (Cronica

amplificata, 0. Phrantzes, ed. LB. Papadopulos p. 117,21 urm.). Asupra acestui asediu ni s-a pastrat §i o descriere contemporana a lui loan Cananos care a luat parte la aparare (Vezi ed. Bonn impreuna cu 0. Sphrantzes, p. 457 479). 3 E vorba de divergentele intre Bizant .51 Roma privitoare la unirea bisericilor, care nu se puteau intelege cu privire la dogma despre purcederea spiritului stint, Bizantul crezind ca purcede de la Dumnezeu WW1, iar Roma de la Dumnezeu tatal §i fiul. Cf. Ducas, XXXI 9 i XXXVI 2-6.

www.dacoromanica.ro

1 16, 11

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

1:i

71

BaPDAcf)vcc); aveaTlo-Ocv -re OcUTOv Tijc 7CoMopxEccq xoct TpetiJavTe; &

akok,

o5-rco

uv6[3-rj Taó-rino 7ZEpLyev6crOoct. avairEaTcp TUx-r) TCEptacoaticrocv.

H. 0 8k ye naTilp 4z6q, icrTe 1.4e0' otag napoccrxet* ;tat auvc4cetog karpckTeucrev &Tr' ockiv xoct eoc Tocroii-rov Trn rcoAcopxi.a. TouST7).; txplTyicrev, 4) ; p.18 ocirrO TO

xog 11x.ecv iFccrocc ToUq Trpop.axop.evou; iArif)Ozpov, PocAXollevoug Tag -re TI:Socc

xat TOtc dcrcO TWV

Ai0c)cg- o5-rcog eTzev OLlYrilV

6

V )pO(.V X&V IXe pf4 -rag

OrcAocg p.ocx6p.evoc, et [al To) g ap68poc oixei.00q xat ot; ti.IXt6TOC LTEcr-reuev, &VV.np&-c-rowrocc &pave:4 ay.,' °cirri!) xoct TO nAeov Tijç yvoSmc,- vki.covTocc Totc; 7coAcop-

xotylvocg 18i.0ov i'vexoc xep86v 06T0L TO(NUV Tç TE TCoXt.optiocg ocliTO), Scv6a-nicrocv 10

xod, TocUT-tiv 7tEpteo-thcrOCVr0 1.

12. El 8e xoc i. tat«. auvdcf.I.EL TOTE TrepcyevecrOxc xoct TO1-5TO,

OcAV

oU

tO

ocinOc Ti;iv 7.6Te xoct

(Lev yOcp oci'yrt) Euve-c0rr6poLc TE Ild cTCOV

tprer.popocc e ixlzp-tyro

7CAsioaLv

-r

Tv

uvef37),

D-651.cev yap

viv xacp6v 'MUT?) TE X(Xi. 111-6.V. TOTE

xd

crTpcc-nlycxcoT1pocc, npocreTc se XOct T03V npocy-

Tc7,)

TE PCCCFLACZ xat Totg apzovacv, olxirropat Te

cppoupsZTo, Trir; -re ,D-ccAcfccralc-, 1>c 116p01.4 kxpc'cret Tc XOCT' OCI'Yrip), TO( Te

1ircxouptac Tijg

imp& TO:w

v eTUyzavev 1,31, Tijc

ai

v

Arciacv

16

v, xat

&AM 81 no232c size Tec (30)103i5VTOC.

13. Ta. 8e

s-;)

viv OccrOvgcrrepl -re ocUTY) xat Toi.g SAocg xeEpcb -r&iv Te yap oixl-

T6pcov TrAeZaTov xexevorroct, -r.7)g -ce 3.ocAdcacrry.; TeAdwg kaTepl-rocc, 5 TE pacrask ÔT

xoct oi nept ai!)-rOv Tocoi5To r. stem), oi'mu; d'cv Ttq egacTo Ccv-raycovcarOcc crxetv,

TO( 81 rcapdc TE6v '1000630 xoci, crp68poc

iv 1X7ricrcv ocUTo, t.CciXAov p.1v ajv xoct

Tc&v-rl exOpC,c, exrcermAs[Lcopivcip, T-11 Tcept TO D'el:ov

064, Tcic TE gva0V

ÔT

craccrecoq

2 dtvantcp A: Coricrro.) A in marg.

1 Dequa obsessione Critobulus noster nonnulla minime accurate tradit. Cf. Ducas, XXVIII 6 ; Laonicos Chalcocondyles ed. Darko, II 13, 15 sq.; G. Sphrantzes, Migne, P.G., 156, col. 1029 D sq (G. Phrantzes, ed. Papadop., p. 117, 21 sq.), sed imprimis Ioan. Kananos (ed. Bonn, una cum G. Phrantze, p. 457-479).

www.dacoromanica.ro

20

72

DISCURS DE BAZBOI AL un MAHOMED AL II-LEA

I 16, 14-17

nemultumire i tulburare ; si de te-ai uita bine, le-ai mai putea afla Inca multe alte scaderi.

14. In ce ne priveste Insa pe noi, imperiul ni s-a ridicat Intr-o mare masurd prin multe adaugiri; cdci multe i bune i foarte bine inarmate sInt 6

10

15

20

ostirile noastre si de cavalerie si de infanterie ; si mai ales corpul de tineret 1 niciodata n-a fost mai numeros si mai viteaz ; iar curtea noastrA2 dispune de cel mai mare imperiu; bani avem foarte multi si in vistierie si din tributurile anuale ; belsugul de arme ne este foarte mare si de tunuri si de alt echipament

de razboi si numarul triremelor nu ne e mic i multe alte mijloce ni s-au adaugat, asa melt toate acestea nu numai In contra acestui oras, ci si a multor altor orase, pe masura acestuia, desi mijloacele iii s-ar imparti, ar fi de ajuns s. ne luptam cu toate. 15. Mai sintem i stapini pe mare, cit se tine de tara noastra i toata cit se tine de Constantinopol ; i ne-am asigurat-o bine cu cetati din sus si de jos, dinspre partea aminduror continentelor de-a lungul strimtorilor, Inchizind Constantinopolul de la uscat si de la toata marea. Dar mai avem Inca nu putine i alte avantaje mari, pe care bizuindu-ma, am mare nadejde ca nu va rezista de loc, ci c5. atacind-o cu puterea armelor, o vom cuceri sau ea, printr-o impresurare nu indelungatd, o vom lua. 16. Numai sà nu mai taraganam i sà nu-i dam ragaz sa mai unelteasca In contra noastra, ci sa ne aratam cit mai repede barbati viteji i sa-i dovedim Constantinopolului i lumii intregi, ca nu din lipsa de vitejie sau din teama

slabiciune, ci mai degraba din nepasare, usuratate i comoditate ne-a fost superioara pIna acuma ; nici sa nu facem de rusine faptele de vitejie si barbatie ale strabunilor nostri si nici sa nu ne aratam nedemni de ei, lasind In mijlocul imperiului nostru care e atit de mare, un singur oras sa-i stea impotriva ca un tiran ce umbla In tot chipul cu planuri vrajmase in contra lui, ci mai degraba sa dam dovada ea le sintem urmasi vrednici si tot atit de barbati si de viteji ca i dinsii. 17. Cad aceia, in putin timp, Infruntind osteneli i primejdii, au ocupat ei si-au dobindit intreaga Asie i Europa. si au cucerit multe orase mari si au luat cetati puternice si au subjugat neamuri nenumarate. i noi, dupà ei

25

30

36

cucerirea acestui oras, pornind dintr-insul ca dintr-o cetate de pe virf de munte, In putin timp i fárà multà ostenealà, vom strabate ce-a mai ramas ; §i nimica nu ne mai opreste in Inaintarea nostra si nimic din cit mai este nu va putea sta In contra puterii i domniei noastre, ci In putin timp vom fi stapini pe uscat si pe mare. 1 De ieniceri, aclica ostasi tineri, noi. Cf. Ducas, XXIII, 9. 2 Adicd, guvernul meu.

www.dacoromanica.ro

1

1

:111$101lin VINIKOG

LI

111

`9

5kXrdr/lrx

737)3.A.

Ati.1.9701

A.

Atf..7..

liii

vai-ii

WilvorIvIc rly

dm:up°

pox xiyyoaL

el312

571 70(393 771)774;011X7y7

771000 AC91LOX.0

.5cocilldxf 32 pox T1 5k1 5kXthp 11L? 70.4.371 Dolq nemoa.t. .13Dog1q 3o.kovpIrx ncolyrinaiwd143 loxunq 31 Mt 107(1311 101.0131(1/ 1,X)X 10197100px 1777t (10170101(1/093

9T torla,

(3T.A.

A0100771 (3319,3 3.1.01L

Fot Ski93n z

oi csoir3x

no.unlpi

13X

'51033131/?

1,10X

ncoors:Twol

9T

rev?

12.1xTILIAX

31

A171tf.

703(301193 k)0(021 ox

AC01(119

`nothyou. pox 5.13c1k1c3i nk1rpo1 `tviyolt,

7ospood2mon3

no

Vcoa.t. pox

101913101

joXk'r

AR

(.1.

7odpar1tf. kxnx) Ann

31 5iodmoDk-g,

170X

9

570306

pox mon3xDrcboaz. moi. 57 n9i nto,oat no i. Sod empi

17o.krui pox rro,c) Tyyou `o.1.3t913aq A1931(931

5.noyyou

nf 51oli.9ld1

Lta.coo ma,n701:11d311

r3o3xdtk -7o1)ox

.570.07.f.

lia 31 5k1 ,e)ox

5)71-11;

5kDinpoo.6, n3T1no1iodx pox 5ki., ,i)ox nklcoo

65ko)piop

pox coi-fx zoarholoroothiott T12 M9/. AC0710CIOIL ACO1 31 3334 nex3 'nex3v..ocbr1f 531no).d2,3 ntf.i.To 5k1 pox SkiLoroo-g, .5kmpuT 7710(30 31 Al1D390d1L Aril; x90 )oA.3y9 )orili.1x3no3yai.')o1 Slo 197031 (9C2170-e pox ct(vrii. 'C09319111 7t90 tp7,..071A)? A739 Spro `nklcoo ,ylop Ie.. 5k-riodv.t? ioN) 5)oriG. io 5lov.c.9 6131(3 'eo,9 re.. 90 idootrti pox 51o3dnodcb tltf-197)

co9so

91

io3xdolyoa.c. m31)11.dloo Nay

non9N

roop

`moriL;

jodonf`51o2i.c, ox

Dcri

4n3Ticovori 32kri n3rico212 larpo nciodllox

o0o393v-tod gox

n3ricotood) 119 ma.D1X.p.. 53d2roR lowol..)? 177x A3T1C9332 1.12:0 31.

5c2

xno iorIvootop

14.

5T-1.34

1777t

5oc13137-1(!. ti.Xchp

'A371(0A0C.0770170x

nmayki a

177X

ioro.s2 ox ,:b33,v2oDf 139Ipcori 32 nowori pox

503X10100T) Af9Titp 3A013.4.1(3311 1(3X3T1 C101 'An&

5X)19r1rdeop

1.1.3

3A.

toolou

io37-3901od

?2k-ti 57p. A(01 mod.,127-11. nemokodaL

,2kri 1c1:pop n3rIconzeo `Arm33x?

(kD90 nryri royou. 531,nco? d33.Lo,e?

Og

A3

LIDO notvoodni -1)30xx

771.9711 A0319d1 A77900931(00(6111L3 't.t..tvo rev? Acoccori fl3T10)33R 3 M0193X3 31 531A0 pox III ncon33x3 ild2eop pox 1L2.3thp loqr1kdX3x LT 3oto3xa, 31 Ch01 too.oxat. toopv, 31. pox nko.vpd9a 13X)odd MnodX -)ochoaL 31 pox Fot 510321 5706911 51on9vix 513)(92.c. 5)oylu;laL, pox 10A3Thp9k19 `tooDkri9nodkyx3

irmol 'e

5)ovpA.31-1 51:31-1k

31

Mt

3K0 ,vop

'oleooDTch3X3 pox ooldctodth

oprvrinc13

`noyi33 pox

tvon31. nc9d33a.no ?.tooDk1)pdx

31 Ak19771 '531n9y3 5e? xR 5otol 5(93youodxf lon3Thprido cbchrx Ta. >plumy oolopaL `r03-ri9orhodTo.nox pox q2no Tk

mova

A(91

13X)odd

I 'JD

`geona

onkicollop

tc2c)

lold9x

Ixxx

51&A.

fi

77013DIf.nn2 U.1 7.7d713Titt. 13ThpACIR

pox 5k.oDroo.g,

onbve IAXXX

9g

)003.7-19D

'9-g

unuonzpuOI "JD `suona Irnoc '6 t *JD "PS3n9J, jsouo0aI `7,7L 8 D) *(1ILIN

www.dacoromanica.ro

6130

emoo.L.

oi. fl '(090311. 31 1)0x Tacho

OS

74

IIOTARIRE DE RAZBOI

I 16, 18 17, 3

18. Sa, nu mai näscocim deci motive de taraganare, ci in graba sd navalim asupra Constantinopolului cu tot ce avem, hotariti fiind sau s-o luam si s-o desfiintdm sau de loc sa nu ne lasam de ea, chiar de ar fi sa si murim, 5

pina ce nu ne vom face stapini pe ea. 19. Si eu unul voi fi printre voi si cu Avila voi lua parte la toate ostenelile si voi avea buna grijd de toti; pe cei viteji ii voi cinsti cu daruri demne de ei, pe fiecare dupd vrednicia si vitejia lui si dui:a cum fiecare se va remarca la primejdii sau se va distinge cu orice alta isprava vitejeasca".

10

ltilzbohtl este hotilrit

17, 1. Spunind unele ca acestea, a si hotarit razboiul, §i aproape toti cl-ti erau de fap, au aplaudat cuvintele

Imparatului (sultanului), laudindu-1 pentru judecata, cumintenia si barbatda lui si cealalta' virtute, si dind si ei acelasi sfat, 11 indem-

nau si mai mult la razboi, unii din ambitie si dor de cistig, cu nadejdea ca de pe urma razboiului vor avea si mai mult si buna lor stare va spori in 15

mare masura, iar altii spre a fi pe placul imparatului (sultanului) si totodata cu gindul la cistig si dinsii de pe urma unor imprejurdri ca acestea, altii In sfirsit, pentru ea nu stiau ce e rdzboiul, mai ales citi erau tineri si nu aveau

nici o experient4 la astfel de lucruri. 20

25

2. Iar cei ce nu erau de parerea sa se faca acest razboi, si din alte consideratiuni si din cauza greutalilor inerente starii de razboi si a nesigurantei rezultatului lui, precum e de cele mai multe ori, acestia ar fi vrut sa spund ceva pentru inlaturarea razboiului dar vazind staruinta si pornirea imparatului (sultanului) si repezeala tuturor celorlalti In acelasi sens, de fried cred ca, farà sa si vrea, au cedat si s-au alaturat majoritdtii si asa razboiul este hotarit de toti. 3. Prin urmare, porunceste de indata satrapului Europei 1 sd adune in graba armata si sd navaleasca chiar asupra Constantinopolului si imprejurimilor lui si a celorlalte locuri, cite mai erau sub stapinirea romeilor. Iar

acela fara nici o intirziere adunind de indata armata, navdleste asupra 30

35

Intregii imprejurimi a Constantinopolului si asupra orasului, chiar pina la portile lui si face multd pradaciune ; navaleste asupra Silivriei si a imprejurimilor ei si pune stapinire pe marea ce o inconjoara, si pe Perint si pe celelalte localitati; prin buna intelegere trece sub puterea lui cetatea Epibate 2 j totodatà face sa treaca de partea lui si toate localitatile de la Marea Neagra, cite erau supuse romeilor (bizantinilor); pe lingd acestea ocupd si cetatea de 1 Beglerbeiul de Rumelia Caragea ; vezi mai, jos cap. 27 § 3; cf. i Ducas, XXXVII 2; Laonic Chalcocondil, p. 224, 14 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 236, 18. 2 Despre accastä cetate vezi Ducas, X XXIV 10 In notil.

www.dacoromanica.ro

1 16, 18-17, 3

CRITOBUL: DOMNIA LW MAIIOMED AL II-LEA

75

18. Mil Toivuv rivccPo?%ocZg grt. xexpd4Leax, &XX& =Tat Tdczog iap&X)%cap..ev ig ocUTilv TCFCCTL Toi.g Lrco'cNcoucrcv, oi.STO4

yve.)[1.1; gxovTeg,

i30%cog Tccir-clg ATCANACTT:ipCCL, eV ye MI

J

Tocinlv kAetv TE x0c.i iEXE.61),

xod TeOvcfcvccc Sim, go); Ocv TociyrIg yevia-

p.e0oc x8pc0r..

19. 'Eyeo Sk xod. ocUTOg 'Maga-oval. Up.:(A xc

TWV TCOVWv 7Cp006110);

Ita.a..e-

6

Tocaxirso) xoci. Tram.» intaTcc-rilso) xxX6Sg, Tcgcao Te ToOg dcyccOoUg Toig ecV.ocg 86pocg

i'xoccrrov xoc-rdc Te c7cio)o-cv zatav xcd, ecpeTilv xod Onwg Tcg iircpcorilg iv xcvnvotg yeTellotTocc, 1) in' gc?0%-n -my!. s&ompitkr, ScvapccyccOLoc )).

17, 1. '0 p.kv

NI TOLcarct eirceov irce4)1)cpccsev

3J

TOv 7c6Aep.ov, Troy 3k 7cccp6v-

T0)), 7C6C.VTE; axe3Ov inexp6-rtysccv TrpOg Tat Trap& T01-5 PacrOlcag [S-101:v-roc, inacvoijv-reg [IL) oc8-rOv Tijg e8PouXf.ccg Te xcd.

uvicrecog xcd. rç 6'0%Xlg clv8piocc xoci. cipeT-7)g,

10

uvccc-

rro xcci [1C-00%ov TcpoUvov-rec kg TOv 7c6Xep.ov, ot [Lev EsEctg gvexev

voiivTeg 8k xc

cpcXoTt.p.i.otg, xcd. xepaiLv, i?oti.ov-reg ix Toi5ae 701011 gELV MCI TA ocirreLv 67a veyoc zcopliaeLv, o 8k xcc[gOlievoi, Te ¶c) Pocaaet xcd ap.oc xep8cd.vecv xcd ocUroi, &ITO TeLv Tocoirmov 467%ovTeg, k'Tepoc. SI dcyvoiq. Tc7)v T01.1 TroXillou, Ocroc -re vko c. ijaccv xoci. Tito

15

T0L06TOW obTE(pO(TOL.

2. Oig

xocTa: yvc'omv TO irpamcc &Cc 're Ttvccg licXXocg oci-riotg xod Tecg dcvoc-

cpuovIvccg .3-;1 Ti;) 7roMp.cp Sucrzepetccg xcd

Tkag

ç Tck Tro?aci, oi.;-roc 8)1 i3olf0%ov-ro

tc.kv EITCEZV TL 7rpOg ecrco-rporri;v TOL) 7C0X4L0ll, Oprov-rEc Sk Tv T0u pcxcrO%Log Ivcr-roccrtv xod. XCCTOCap0f.Lip T-;)v '71 TWV 03\0)1/ TCAVTG.W irpOg TOL/TO OpE.J.4)v, aeiaccvTeg,

&o

20

aoxsZv, xoci. axov-reg 7C0Cpexciapirrav xod Euvocnia07)crocv Toi.q -rco?aag, xoct xupoi5Toct 81)

oryro); CcidcAProw 8 7r6Xsp.og. 3. KeAelSer. Toi.vuv ockixcc TOv T.7)g apdyrric aocTpc'7rilv 1 crrpoc-rcàv ecyeEpocv-vx

XCXTA TIXO;

Tip TE 116?%cv crv lOtt r& rcipc

-rcto-rlg IOCToc8pogletv, `Oaoc -re &X)%ct

87cO `13o)p.ocioc; "tiv. '0 Sk [J..)18kv p.e?allaccg, ei)38g cr-rpcc-rcav ayeipocc xocTuTpezet.

(liv r& =pi. Tip xx-rocTpixec

7c6Xtv anocwroc xcd TO &ay.) [J.ixpcg carc7)v Tiilv 7TUX6511, xod ?%-tge.Tccc-

miXuPpiocv xcci TA 7CEpi cciYr1iv, eccloccrTE 're s-a: 7rEpt Tip TC6T7p ,D'exAccarrocv,

Ilipv,O5v -re xat T& Aourdc, Trpocrzo)per, &è Otto)%oyia, EuvoccpyrTO:c

6TCil xcd TO Tea'v 'EmpocTCov cppoUpcov 3

Si xod ra 'rept TOv MaAVOC 116vTOV Ocroc `Pcop.odocg 157rxocc

1 xexpe.)p.c004, m: zexklizOcc A 115 post ocink add. rcpc1ii-cog A in margine, unde m11 8 yewhaercu cui suprascriptum yi:vovro A 11 8 8Lanpi4et.] Sianpitk cui suprascripturn a,cutp64,ot A: 8Lcurp41 m jj 12 i; TOv 776Asv.ov A: ig To T . . . (ceteris litteris abscisis) A in marg.: ig rà rcoActleiv? m II 25 lizAAllaocc m: [LeA-hacq A 1127 EuXATIPpi.av A 1128 Heipt.v0ov A.

1 Vide infra cap. 27 § 3; cf. Ducas, XXXVII 2; Laonicos Chalcocondyles, II 149, 4, G. Pseudophrantzes (Phrantzes), ed. Bonn, 236, 18. 3 Vide Nik. Gregoras, ed. Bonn, II 585, 10-20 atque 602, 17; Ioan. Kantakuzenos, III 345, 23.

www.dacoromanica.ro

26

IMPRESURA REA CONSTANTINOPOLULLI

76

I 18, 1 5

la Mesembria, care si ea a trecut la el prin bunA intelegere, i toate le pradri si le orinduieste cum crede cà e bine.

Dezmidejde 5

10

15

§i pregatiri

18, 1. Imparatul Constantin si dregAtorii capitalei, Inspdimintati de repezeala schimbArii si de n5.va1a neasteptatà

vAzind cà impotriva oricarei n5dejdi a venit asupra lor un rAzboi fgrd de veste, caci de curind se intimplase de au incheiat tratate de pace, au pierdut orice nddejde s5. mai trimità despre acestea soli si st-i aminteascd de invoieli si de pace. de aparare In era,

si

2. CAci stiau starea lor neputincioasii, cind se uitau la pornirea imp5ratului (sultanului) i toate cite le Meuse de indat g. de la inceput, si cum toate

acestea n-au dus la nimic bun, ci se asteptau la impresurarea ce le va veni foarte In grabd si la un rAzboi neimpacat i pe mare si pe uscat i la toate relele cite le aduce un razboi, la cucerire si la suferintele cuceririi, uciderea bàrbatilor, prAthiciunea averilor, robia i batjocorirea femeilor si a copiilor. 3. hi dAdeau doar cu socoteala c5. nu vor rezista nici cit de putin, dacd un rAzboi atit de mare vine asupra lor si pe mare si pe uscat. Astfel, din capul locului si-au schimbat de indata pArerile i deznAdejdea i-a cuprins

20

cu totul si la nimic bun nu se asteptau pentru ei. Dati pradd gindurilor de deznklejde neasteptatd, se socoteau pierduti cu desdvirsire si nu mai aveau pentru viitor nici o n5dejde de scdpare. 4. Cauza deznadejdii lor era, cd la impresurdrile de mai inainte aveau multe avantaje i nddejdile cele mai bune Ii sustineau ca au sa ias5. biruitori ; ca'ci dinspre mare, In ce-i privea, erau stgpini i numai dinspre uscat aveau de purtat fAzboi, pe care-I puteau suporta usor, avind de infruntat pe inamic

25

numai dintr-o singura parte, dinspre uscat, iar dinspre mare in amindouà directiile drumul le era liber pentru coralii de transport si de r5zboi si cornertul le era deschis, aducind din belsug toate cele de trebuintä si orasul era plin de cetAteni §i d e strAini si vistieriile publice §i particularii i bisericile aveau sume mari de bani ; apoi erau bine pregAtiti cu arme §i cu corAbii i cu munitii

30

§1 cu toate celelalte, incit o Impresurare nu li se 'Area lucru mare atunci. 5. Acuma insä toate acestea erau vddit drept dimpotriva. Marea le era inchisA si de sus si de jos prin cetAtile de la strimtoarea Bosforului nu se putea naviga de loc, laturile dinspre continente ajunseserd dusmane, o flotà mare se astepta s. atace i zidurile dinspre mare ; si din lipsd de oarneni 1 1 DupA Sphranizes care din ordinul imparatului a filcut socoteala celor capabili a purta arrnele, s-au aflat 4700 localnici afarä de vreo 200 straini; vz. Migne, P.G., 156 col. 1060 I) urm. (Phrantzes, ed. Bonn 240) ; iar dupl. Ducas, XXXIX 14, (p. 360,16) toti oamenii bine inarmati nu treceau de 8000. Dupd Leonard din Chios, Migne, P.G., 159 col. 933 1) si 934 A, erau 6000 luptãtori bizantini .5i 3000 latini.

www.dacoromanica.ro

r

'1

I

:111£101IIID VIKIVOU 1.1q

9

ixx

'Act po1noch3X 31 SodaL 51(:)1;101

`rooLts.droXLodai. "f1 31 vcoo,

-r

681

LL

91 n? io'jc3d71kL3w `nold9odth l'o.ploNtorio pox 1r13)3kx pot 5v3aL 91 n2oxoR lsb..031x12

5Csi3109XJa ?R 50M1A701.0ACOM VOX 20 55.1 Sco349as.

61

lc,00 9

31 cbodolo 5G.1 -x1371

31 cbLovcdzar 5k1 cloud)? 531m?.A.xy1lx1xx pox A0Ti3y9a.c. noaxndxf A33..L3 pox oho), 19161) 10A37-1109X)3.G ,C3)031 `x232.t.v 9da.t. nodxrd noXna.,? -ok3A.

61

5ky(o(d 1011120

Dom& 01rpo Si po

g

`poRnoup

5kd13

m03Lootr1n pox

irx

7)1eopaz,

craivouvic 1V If VH1

AZ-03vp

cheA.

)?1 rA3TikA3k3A.

,31.ct

-

-

kk

1x0D3c,13dD3dax12 n?ri

toi

11009ti.AT1371

nono

id=

ixx

n(91901

mDloanolmozt. woLcon.A.?loo

A01zA9vo `Ao 5odz.r. 31 tap. ro1 Scor(umE) A1!:rid9 531Ar0d0ch/o nolrpo 520ca 3 pOx 50? LAJOIL oolnxi 5? q220 m1LA(3X

'Xd

kk

23Lodaz. mox9 noLo xno

'3(3363 roo3xdo.nooat

01fl

'pot

11009393,

myr13yo2L.

OT

v,

TInt

&ILI 31 pox moLLoovo.G. pOX )099 notyolt `)poot t'99CTO 31 pox 5D.1 Sco3Dotoo 'ti.(ppaL AOA26 31 AM1 n? io3x1y1,; ixx ntfl000Ldmg &col no-1A9Xdoolc.9 pox -noR AoRnous;99

Adrl

noopy pox

j

.c

notyou.

dJ. )?1)7,{

pox

5D.Xchp

pL? noc3x.rri

.51olroo

?R

Mt

Ako

31

ACOA3

51X921.

viox

5orr1pz?

-xg3a.t.1(?

(101 .1)00.03A3A1d31L 5k1 31

Akk loATrUxualudop 5101

i

rrinYc.c. Act 19pCX9

ixx

x).A. d

31 M01.1.

VOX A(91970 `3T13.A.R 171)crrift.ca )oyaz.9

5c?

AR

mova

31

31 pox 53ke,

`too3nooth)o

5ioi 51onlox pox izx kyTii ),72. 31 170113

3191 91

13xoR I a chol

ooLsoxvo.0,

AX?xdorvaL.

kT

'51001L

gg

"Ai3X0

tvIN

xamoi, xlmoaL,

nop-roonctoi

eA..

31 pox

31 loch3u4 `o1ArydroaL3nq 5oxolD 31 /Tri 5r olooxoR3Lodu pox 51()i oplxx fooLDryon ID3X331. `mop(odoz. pox 51o1rdo rImAcipp 5my9 1)0A2.3 13x9e3 Ma, d-rt-l?yozt 59c31L ra.topt. A01 5101thlod A01 MAW

lsod U.V;1701

OZ

5103olo.L `51odxxa1

xL(IOX9cholt. nc91 m.-)3xxLreop pox moi,

pot 5191 52.oc332 xn37-133xoaq myyrs lo1A)p.t. Smyrx tanz `olDx93x.o3c3rat

g

`von31-19aLwcl1

.A(912)0

&Ga. mmorl 9 Sori3x9IL 51012)0 `Alt A9

51O1 51o3R2

oort31.t.

1,d31L

(3)pl 52x1, 517oDctododaL 51xIxdwoom. )0C(01L

In? (4)1.13c1Fri

ski. 5kDDloyx.g, 5rd3i,rx

703doarrl? 13Xl.,(.19130)0X

5icyricrilo(

51,31

nol riolnoy 5x3dk1ow

5clolcm 5(kLioroo.g. `mloi.r(3x? pox )ollox

31.

91Amov(li. a 5)oi 5rr1TAI 5clor3 ?

A? 1911L'(3 51101C113T1 A)09(1. 13)p

A0X13 And?thxmo `Sco7vof)

pCX

n?-11

nol9oLoz.

01

`oLno 01A91aL?

,c1?

Isnt A019kca A3220 An09A3A3

AX79.3.ys,on.kmq

5xeoD 5cloat,tx 1,XX mo31-130o A0X13

AOX13 )71 101A(100kOd

FI

tv13.o(q.Dlieve

nolznavorop 31 ixx nolAxoglo

nolvw ,17CY,

top.

31 VOX .AX99)7)(10,G, 5(9190

ALLA.

tvwxat..p.uooa.c.

50d2L cITI 1

olAnocho

ACOXIXMII 31 loox -mnpoat.

y

VOX

11px

AC9.1.49Xdzalc; 111

JVW

Aoy]0do oloacx331g pox 5(-9y9 5o.Lcov.c.39 ,e4

.ppv pox AmlLycls)

rc

twx331

v

11:1

'au:'2Jvw aptin w

0.tArQty01L311? yzo wnidadosvdclns

www.dacoromanica.ro

:v

:1,X,

6Z

twINI

olAcorl:ro.u3iL37.

V

tu

0£

78

6

10

D1PRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

I is, 6-19, 1

vedeau Ca le e cu neputintg sA poatA face Ltd In rgzboi pe toatg lungimea zidului cetdtii. Se mai adguga o lipsg totalg de bani i la stat si la particulari ; in tot orasul, cele de trebuintd erau rare de tot, iar vreun ajutor nu li se ardta de loc de nicgieri. 6. Nu putin i-au tulburat i semnele miraculoase, de atunci, ce le credeau trimise de Dumnezeu, cutremure stranii i neobisnuite i zguduiri de pdmint si semne ceresti, tunete i zbucniri de trgznete i fulgere infricosritoare i o zare de lumina i vinturi ndstrusnice si ruperi de non i inundatii ei furtuni i ardtdri neregulate i disparitii de astri neobisnuiti i cu orbite rátdcite, alii stind locului i emanind fum mult timp. 7. 8i multe alte semne infricosgtoare de acest fel si neobisnuite, le trimitea,

15

divinitatea, prevestind viitorul i indicInd o mare schimbare i prefacere a stdrii actuale de lucruri. Icoanele prin biserici i coloanele si chipurile sfintilor asudau, bdrbati i femei in chip neasteptat erau obsedati de un entuziasm miraculos, nimic bun prevestind ; oamenii cu darul profetiei proroceau multe nenorociri, o samg de vorbe vechi erau repetate i prorocii din vremi

trecute autate cu stdruintà si cite de toate se intimplg de obicei in astfel de imprejurAri ; toate s-au petrecut, i toate pricinuiau fried mare si neliniste 20

25

ce nu duce la nimic bun si-i fdcea sd-si piardg cu totul mil-101e si sd nu aibd nici o nddejde bung de viitor. 8. Dar totusi, cum se reculegeau putin din atitea rele, se pregdteau, pe cit le inggduiau imprejurdrile, curdtind santurile si dregind zidul, pe unde era stricat, inarmind parapetele turnurilor si ale zidului intre ele i luind mgsuri in tot lungul zidului i dinspre uscat i dinspre mare ; mai adunau sdgeti i unelte de tot felul ; refgceau intdriturile de afard, inzestrindu-le cu arme i punind ostasi de pazd si luau mAsuri de siguranp in insule ; apoi portul cel mare si intreg Cornul de Aur, de la santierul naval din Galata si ping la portile Sf. Eughenie, unde era cel mai ingust', 1-au inchis cu lanturi lungi.

9. 8i bani au adunat din vistieriile publice, de pe la particulari si de 30

prin biserici ; grine aduceau i provizii si in toate celelalte privinti luau mgsuri,

pe cit le era cu putintd 2, si fáceau toate pregàtirile in oras si la ziduri, ca unii ce se asteptau sd fie impresurati i dinspre uscat i dinspre mare.

194. Pe lingd toate acestea, trimiteau soli in toate pdrtile, de unde 65

aveau vreo ngdejde de ajutor, pe de o parte in Peloponez la despotli de acolo, cerind griu i oameni intr-ajutor, cdci credeau cg. vor avea de sustinut un 1 Lanturile au fost intinse la intrare, unde Cornul de Aur nu este cel mai ingust; cf. Ducas, XXXVIII 6; Laonic Chalcocondil, p. 225, precum i cronica interpolats a lui G. Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn) 238,6. Despre aceste lanturi vezi R. Gilliland, La datine de la Corne d'Or, in 'Erce-nwk `E.Toupec 1314cev-m.w.-ov Enou86.w", XXV (1955) p. 88-120. 2 Cf. Ducas, XXXIV 11 (p. 306), XXXVI 7, XXXVIII 1.

www.dacoromanica.ro

I 18, 6

19, 1

rcepipoAov

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

c;cpxe.i."v

79

6At.yocv0pco74 1 Met& Te Trocv-reXilg xpip..Ccraw xcd xotArv

xcd. Esicov err55v, fj TE TrOXtq Tc-av Coocyxodwv 7CcionoN crrcdtvt,ev, errmoopi.cc -re ocirrotc

OULL

cLacpcp..oi.5 rcomrocx60ev epcdve-ro. 6. 06)c -TITTOv 8e ou'rroUg gOpctr-re XO T& rap& Aóyov TO-re yr.v6p.evoc, anep elg Otocriglefav eAdy.Potvov, creLatioi. -re ail Oetq xcd. Uvot. xca ppocallot y-7K, TOC TE &E oUpocvoi.5 ppovrod TE xod. durrpourod. xoc-rocclkyvtiElevoct. xod xepowvot cppLx(Ast.g xcd

5

aaccg Opeollevov ;cod 7rvei 14m-roc f3todoc xod. Ac3poN 6e7c7.,v .Trt.xX6c:retg -re xod xcrrapopcd, g:t se dogrkpow dcauvi3Oow &TOOCTOL cpotcret.; xod. 8p6p.or. TrerrAco.rill./6vot.xod. rclAt.v &pa-

vtcrtioi, trepot. 8' ocii xoc-recrT-t)ptypivot.TE 7C0A6V s=r, xpOvov xXrcvov int opodvov-roc. 7. "Marx -re rcoAAOc TOL005TOC Tepoc-rth87) TE xod. 7rocpec TO eto.,06g inrea-hp.ouve TO 4eZov, TO -re (16XXov TrpocootPcgov-roc xod. p.eyi.c-r7)v int ocpod.vovroc xouvo-roviocv T6.)V x-,Oza-reo-rcov -re xod p.sToci3ok1p eix6veg -re yap t8pouv kv tepoi:g xod. GT-7iXoct.

xx civapEocv-rec TE.:w xpüv Ocv8pCov, xocToxcd -re xod bOournacrv.ot av3pCov Te xxt yuvcdxiiiv Trap& 86ocv ipod.vov-ro, ov octatov 7Tpop..7p6oucrocr., ot Te p.Ocv-retc dumb:roc TroAX«, -cE.01:fccov, Acircfc Te Trcactui per, x )(p1ot OnnipeuvE.iv-ro,

10

15

xxt Oaoc arcAAoc i) Tor.c T0r.06-roK 1.)[..tPcdvet.v cotAeZ, Tr Ivroc iyi.veTo, & TCOVITCC 6; G1'211 ZPVTTOV cgpovroc p63ov Ts TCCEpsize TroAOv xod exywviccv otirroitg xod ctu-rc7)v OXo.K rrc xxi. Trept ¶00 (L&AAovTo GUX E)L8ou 0-cx4ei.v.

8. IDchv ye ail c'oc & xxxotg p.txpOv &voccgpov-reg OVTO, -r&cppou:,- TE xx.aptipowrec xod.

TOt

X Tc7.w &Jew-my 7CapecrxeuCc-

rcerrovvdrroc T0 1) TsiZ011q OcvopOoi5vTeg, TOcg TE

20

ixo'cAer,g Orr?gov-reg Inf)pyo.:v TE xod. p.e-rocrcupyi.o.w xod. TO Tei.zoc Irrow bricrxeu&ov-reg XXTA y55).? TE xcd. ,Dc'(.Aoccraocv tct. 8e OTtXm TE )(Mt Pe Ac73).) Waoyip, LTOI,Oi5vT0 >tat (1.7)X0CV1WATWV TCMVTO[WV, ¶& TE gZ(.1.) TCP) cppoupicov LTEC:rxv5gov, OrrAoc xx .

couXcxxAg errt.74.7rov-reg, Trk -re *sop.; licrpoOgov-ro, tier« se TO» 1./.6yocv Alvoc xxi. TO Icipocg arrow, cimi ye TEA) T015 l'ocAocTai vecopicov p.6)(.pt. T(.7.w D'iyeviou tuAv, firrep TO cr-rev&rcc-cov v, caó o-eat. tiocxpclic aLEAGq1130Cv0v 2. 9. Xp-4/..ocTdc Te CoTO TS TWV XOLVWV X Cd. TWV %Joy xod. TCov kpv uvaeyov,

25

-re xod. Tdc i; 8Loc-rpockv LsexO4ov, Toi.q TE dcXXor.g TCFCCM (.`,4 auvccTOv 3 i7)pT6OVT0 xcd. -rag OXor.g errecrxeóocov Tin! TCOXIN TE xoct ¶rh Teim, (1)ç XOCTA yv ai."-rew

xod. 4CcAoccraocv 7CoAopwriOlcr6p.EvoL.

19, 1. 1464 8e TaJTOLg Trpeaf3ei.oq glTE11.7C0V 7CCiCvTOCZ015, OOev

30

v ou'rrotg eArctg

irtmoupiocv geLv TC1dc, TOTJTO [LEV et; IleAoTrOvvyrov 7cup3c. ToUg TOCUT11 8ea7c6Tocg, ev6p.t.0v yclp TC0CpctreNacaOca. cri.T6). TE xOct aVapCICg etc entxoupi.otv oci-rolIrreg,

14 kyoclvovro A: gyLVOVTO A in marg. unde m II 32 geLv A: c:rx170-EIN A in marg.

1 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1060 D sq. (Phrantzes, ed. Bonn p. 240); Ducas, XXXIX 14 (p. 360, 16); Leonardus Chiensis, Migne P.G. 159 col. 933 D sq. 2 Cf. Ducas XXXVIII 6; Laonicos Chalc., III 150, 11 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn) 238,6. 3 Cf. Ducas, XXXIV 11 (p. 307); XXXVI 7; XXXVIII 1.

www.dacoromanica.ro

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

80

5

I 20, 1-21, 2

asediu Indelungat i c orasul nu va fi cucerit prin atac cu puterea armelor, precum a fost cucerit, pe de alta parte la marele arhiereu al Romei 3, In care aveau mare nadejde, si 'Inca la alti domnitori ai Italiei si ai altor neamuri din apus, rugindu-i sa le fie aliati si sa le dea ajutor cit mai grabnic, daca e vorba sd nu cadá, fiind ajunsi la mare primejdie. i ei erau preocupati de acestea.

20, 1. Imparatul Mehemet insà, dupa ce Incepuse acum razboiul in chip stralucit i cutreirase i pradase regiunea Si localitatile afard de oras si unele le Meuse cit treaca de armata si flota partea sa, altele le-au cucerit 2, se pregatea deodata cu primrivara sà atace i insusi Constantinopolul de pe uscat si de pe mare. 2. *i mai Intli pi-a adus si concentrat ostile si armatele i le-a adunat de pretutindeni si din Asia si Europa, si cavalerie i infanterie, si-a strins Inca ostasi greu inarmati si arcasi si prastiasi i lancieri ; i orice alta unitate a cercetat-o si a pregatit armele de scutire pentru elementele de soc, scuturi rotunde i coifuri i zale i scuturi mari dreptunghiulare, Imbrdcate din afard cu fier, apoi s'ageti, sabii i sulite; si tot ce credea Ca trebuie pentru o lupta la ziduri, fricea &à fie gata cu multa siguranta. Pe linga acestea pi-a construit tunuri de tot felul pentrubaterea zidului, intre altele i aruncdtoare de bolovani, tunuri noi nemaiauzite si de necrezut, dupd cum a aratat experienta si care au si fost in stare sa infaptuiasca toata isprava Mahomed 1st preghteste

10

15

90

3.

21, 1. Dar Inainte de toate a avut grija de flota, construind trireme,

25

30

unele cu totul noi, altele uzate de timp innoindu-le, altele sparte reparindu-le Indreptindu-le ; a mai pregatit si corabii de rdzboi, unele cu punte si vase repezi cu cite treizeci si cincizeci de lopeti i orice alt lucru ce era de trebuintà pentru inzestrarea tuturor acestora, pregatindu-1 i dregindu-1 cit mai in graba, fara s'a crute nimic in scopul acesta. 2. Apoi a mai adunat marinari de pe tot tarmul asiatic i european de sub stapinirea lui, alegind vislasi pe brincile de sus si de jos si de serviciu pe punte i cirmaci Inca i efi de echipe i capitani de trireme si vase §i comandantd ; i toata echiparea vaselor a indeplinit-o cu multà grija

pi

silintd. El adica credea ea, la asediu i la razboi, va putea face mai multà isprava cu flota dinspre mare decit cu armata dinspre uscat ; si de aceea i-a i dat mai multd atentde si a depus mai multd silinta si mai multa rivna 1

Papa Nicolae V (1447-1455); cf. Ducas, XXXVI 1.

2 Cf. Ducas, XXXVII 8 (p. 327,9) si Laonic Chalcocondil, p. 224,17. 3 Intre atitea generalitdti banale, acea.sta e observatie build a lui Critobul, pentru ca. de fapt la asediul Constantinopolului din 1453, artileria a fost folositã pentru intiia oard 1ntr-o Indsurd neobisnuitil pind atunci si a fost hotdritoare pentru cdderea orasului. Cf. Ducas, XXXV 1,3; XXXVII, 1 si XXXVIII 9; Laonic Chalcocondil, p. 224,11 si 225,19

226,12; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, dd. Bonn), 237,4).

www.dacoromanica.ro

I 'Oi; I

'1(7

"IfilIolnD

F-

vIKKOCI 1.11 ClaNCIIIATN. 'Iv

vaill

18

nxixdolloai 5iolxoo 1c)7..Tri 'noyyom. pox G.T1 3 5kr1ocig1=3 ±1d 510)(1/9 irmovo `np 0ln01 2? Tdrai n91 eml?ed r2d31Xcho Ski 5krk-pd `i (-§ pox nolcoorl d20ik `tooDcovo?

-

A0X3.3 .e,'M2dcch0

1i3 3g pox .)od)oli

51,101 5(1010(30 5,0/10713.A.Lf.. 5G.1.

50310011,

M01

VOX

mova

Ipt

Ar01d3aLo `M0A3,l, 10A3T1932 5)037.rTiTiq 31 5X3d(10)(11.L3 Ar.p. Ak1.037.;01 `M3X.C11 M3DS13MIRMX fl? ncon9gAlx kri A310yy2-1-1 ti.Thty) k1i .5319xt1D20rx irm 10 971

3A.

5101901 mott 60g -f 5c13)0Dra 72 T '5113Ti?X3J1% I./A.13u? A01 A0T]31(911. 5codaLTIV( A3X.k3k9 'Or..gf.l. VOX M91 C9/3, )o1 n27-1 2rhod?21)ox pox `3Dr2idkl? 7o1 3g `3DkID2Inp 1 2 01(7x312X? `g lrx 12x901 pox (Lupo La 0.1,.../0170x -m310tx,-1DocIi.crawDve?-e 013).ron2x.o3drii id39 laff. 7 pom lo1(2d0L 3.kknq 5),p1 3TM pox 1319c1x3nq pox T1 )01)0T1c131)00)19 A300XXLIMIL t1310d()If.nq 7:3 31 5)039V, 3XX `5k1L(pdcla )2X111.11.3 31 pox `pc12:2. 113 .3g 54013.10/0 31 pox 5)o19o1 pox 5)olti.no?n3c-ID 2,7,3y31rx pox `5/21.olinox-e pox too.orzi &Luca `13>011n? 01019 31 A3>0ci3X931X/X 5,3 fool3VOthDf fLC01 nconTrioX)oriodai 5.)ovimp 21 pox kro2dx .pox 5rxxickp.o, pox 5no2dn-g, n2oco3 5nolx/pdthrzlox `cbd1i..?1D 59da 2? ky3d 31 pox riimpop 1OX tr.cbn 'pox W99 ;0(10 30 523 mo.rhorl0X121 12x9?3

9

/..?

pI

)012?kami? `.non23

701A7JIL )?13T1

5kyy00L

3".0T,13X.0317)X Tb1 13X131 '510301100= 5301

2100L3

.5k?nOILD 9d2i

3 51019c:11

5)ova pox 5),p1 5noyodod13= nkoxf `n01D124 Scr? ns.T)2?3 31

9T

5)Fmon-ri 5)01l1Z.1.

'di its.R

po 3g pox & `5)od31o3 do A0An 3101{ 523 L& pox 91 Mom. moDkoknn?? .£1-,o0D;o.o)pld31zx 'T odll nma.mpaL 72 no1 noxumon `o12\01-120i? 513dk1d1 5)?1, es27.1 x? n02n p `506.37-Inc).k2Lcoon 5T1 -72 MI (Imoca 57o]nXkel01.L31L `moodotop 5x)1. .3g 5noXodOol? 5r.opo m0r,13x)orve pox .Ac0033ood3.g, 113 32 riovi )othooli `3>C1r,13X931;07; ):J1 7.2 '001t --fizz `01x/odd) 1,1ox 5)opLo1 Smon 5nodoinovioldi 31 3)OX n23i 5nodolnoxk1 1XX Atp. Akyv?

31 3Vit M033dX M0))2T11013 31 &If. In< 50A311900d01? 119 `ra.olkra. 59n2?k7i ncoi 5? olnol mo1noc336 5or3Ti9?i3cb 11 59d 3g Sloinoi noxilmon n312y?nq 7L3 5k.0:;01L 5ki nolvo 5xrivocholi 5kmolspv, zl pox oaicodna `5)o1 5ri2d? 31 57°12n-4(3.0,1)oz pox 5norrirvo.G pox 5no1 pi? m21 no)l)orkodli, '50/L371913)c0L3 113 2? 5x1knd3tjnx 1,/ox `5/21.on2.,t2x 5noXch2dkidi 31 pox 5noXch,omon pox 5noa1rd1D pox )pa. mxyp .3g 7o1)o-iimdkvi &col, mosn v-211 5kvou 3g

OT

o

AZ.0)02L7) AT01(,101 AL:J.137..911i?

9F,

z

i

31 pox 5k?c-toaiD .noc3r.poi:n2 no?vi cho.A. evi3DnX1 5? Alf.1 11Z3Xd011(02L 31 (.o1 &07-13)(92i 12x9?3 01 TI)ox , mcD.ory)24 Imo& c-bxi k 1.1.1 x)1xx nkA. 'io11)od1D pox 01n01 ol no. 27-12A3 5k1 5r32(27-1101.2 `61cdo pox U.9)21L ti.gnooLD pox 'ioydnoodzi

5)0331(3T11113 1)0X oF12

81

11z-A

:\- l!odtap

Iii

IAXXX 1 ITAxxx 8 d) `t7.8 (6 sooluouri `soLgpu0000retip II `6iiI '6 'wpm' , Jam 'Timm oUnb moiopnt[ sningo19,3 'Jolson oulIssflood op smaugulog T

z

'JD 's311(1

:

losuoo

ul auo!p!sqo soolodnunualsuop soloinotjoalif s!pdnquioq opm Jo1l2aq uuuu9d snsn iso oaun0 osduoJ woolan -1!dao JD `seong A-xxx- '1 :8 IIAXXX !I IIIAXXX .6 SODIU0r1 "31OLD II `6II-Fg`8 !7, 'T91-'4191 ri 'saquvaid)soziwenvlopnasd'D -pa `L87,'(unoa o ',I3 "PSontlI IIA Ft .3) (.101[13IV 9

-

*0

PIP,

www.dacoromanica.ro

OS

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

82

I 22, 1-23, 1

la pregdtirea flotei, ardtind mai mult5 ambitie in sensul acesta si erezind ed e lucrul de cApetenie pentru scopul sAu 1.

Flota Lured

in feta orasului

5

10

22, L Invaluit de aceste preocupAri si fácind aceste pregatiri in timpul iernii, s-a ivit si primavara acum si cit

mai de indata pregatea corabiile sd le scoata de la Galipoli, cdci acolo erau concentrate.

2. Cordbii erau de toate, precum se spunea, trei sute cincizeci 2, afard fireste de cele de transport si de cele ce au sosit pentru vreo altd trebuintd sau s faca negot ; i corabiile au fost aduse in mare grabd cu rdenet i zgomot i strigdt de rdzboi in cintecele vislasilor si in strigdte de indemn si in pocnetul lopetilor, luindu-se la intrecere unele cu altele, de rdsuna Helespontul, si bdgind in uimire i spaimd mare pe cei ce le vedeau.

15

20

3. Cdci de mult timp nu s-a mai vázut o flotà atit de mare si asa pregdtiri pe apd ; aceasta apdrind pe neasteptate, i-a inspdimintat si mai mult pe bietdi romei (bizantini) i i-a impins la mare deznddejde i descurajare §i orice sperantd de mai bine i-a pdrdsit. 4. Cdci inainte vreme, cind ndvdleau dusmanii asupra lor, erau impresurati numai dinspre useat, pe mare insd ei erau stdpini i aveau din belsug cele de trebuintd din comertml de pe mare 3, si rdzboiul ii suportau usor §i atacurile le respingeau fiirà greutate, dispunind de oameni multi, iar dusmanii purtind lupta numai dintr-o singurd parte, cea dinspre uscat. Acuma insd, vdzind c5. sint amenintati cu rAzboi i dinspre uscat i dinspre

mare, eu drept euvint s-au inspdimintat, nestiind de loc ce sA faed, §i cuprinsi fiind de fried si groazA. i flota de pe mare a fost trimisd de 25

impdratul (sultanul) asa.

Sultanul

vine si dinsul

30

23, 1. Insusi insd ridicindu-se din Adrianopole cu toata armata de cadreti i pedestri, mergea prin mijlocul Orli, pricinuind peste tot locul invd1mdsea1A, tulburare, teamd,

neliniste si fried foarte mare, pe unde a putut ajunge, ducind cu el totodatá i tunurile ; dupd zece zile ajunge in fata Bizantului §i-§i asazd tabdra in 1 Nu ne vine a crede càMahomed al II-lea, la cucerirea Cons tantinopolului, a dat mai mare importantä operatiunilor maritime decit celor terestre ; mai degrab5. credem cà Critobul,

In stdruinta-i de a se lua intocmai dupd Tucidide, a cilutat pe eroul sdu sal apropie cit mai mult de Pericle care, in R5zboiul peloponeziac, sustine hotdrit cã pe flotd i stapinirea mLirii se intemeiaza puterea imperiului atenian. 2 Vezi si Ducas, XXXV1II 6; Laonic Chalcocondil, p. 225,1-2 si G. Sphrantzes, interpolat (Phrantzes, ed. Bonn), 238,2 si 240,1-12 care dau diferite cifre. 3 Repetitie, vezi mai sus, 18,4.

www.dacoromanica.ro

I 22, 1-23, 1

CIUTOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

83

Trpoa&rt. ye [Lip xat cpaoTtlxicf. TcpOg TO gpyov izprirro, npotipyou TL (j)v etvaL

To vo[LE-

1

22, 1. 'Ev To 15Totg 8' Ov Tog aUToii xat -napao-xeuaollevou xetv.Covog, Ital. TO gAp UrcicpaLvev 3, xod OTL eLOUg Tag lib) veig Trapecrxetiaev ig avaycoyi]v arcO KaAALourrOXecog, ixa yap lcsav OCI)11.7) Eumpivou..

2. 'Ham, 8'

oct TOv dcptOv.6v,

iç

ONEU [LEVTOC ye Taiv axsuaywyiLv xat TiLv xocT' &AAv Tr.va xpetav voutlivoiv at 8' OcvllyovTo Tdczet. rroAACp

5

?Iyovro, Tptax6aLat xat -3")

TCEvTipiovTa. 2,

ii../.7copiav &pot-

1),) (307) xoct ,aopUpcp xat aAocAaw, elpeato

TE XPW[LEVOL xat TC0Cpaxaeuol4 xoct naTdcycp xoct avTLyraoTy.-haer. lzpOg aAAldac,

87-cepaoticroct. TOv `EAMIcrnovrov, gx7r2olt,v n xoct cp63ov ern 70dEaTov Trocp6zouaoct

Tag

10

Op&SaL.

3. Ata noXAoi.; yap xpOvou o88ap.oi5 Toaoi5Toc aT6Aoc VEIL)) x(XL Itapao-xeuii Tocn'18e xocTa 0-daaaaocv i-yeyOvey 8 8i] xat 1J.EiXAov 'sok T.00XOLLTCWpollc

136.1.1.ccioug

iUrcAle 7cap' iX7cE3oc cpaviv, xat et; OuT6yvo.)acv xat exOutziocv tleytaniv iviPocAs xat nelaav 61?aqv ixTasoc xplaT4iv aixrc7)v 7C(Xkpro. 4. 11p6Tepov !ley yap i]vixoc nporgi3aUov ccirrag ot 7roXiticot., sacra yjv

15

i7ToAt.opxoiivTop.Ovov, Tijç 8e D-ocAciacnic; ix pOcTouv xat eir.zov Tc'c TE ircyn'18eta atcpOovoc Ty) XOCTOC 0-ciAotaaav 11./.7coptcf. xpdy.evor.3, TOv Te 7c6Ae[Lov (Soc8tcog avicpepov xat Tac

7rpOCF30Ak o

xocAeTrilic arcexpoUovTo sLac noAuxecpiccv, T(.7.)v rcoAel.LE(JA) iVI gper.

xat I.L6vo,3-74) xocTa yijv [Lazo plvo)v- vi5v 8e xaTa TE yap xat 0-1Xacsaav int,OvTa OpiLvTec

20

T6v n6Ael.tov, eix6To4 lerrAircTovTo xoct elg anoptav [Leytarr]v xat cpcipov 8etvbv ivircurrov. Kat 6 [Lev xxora O&Aocaaccv GT6A0q rq pocaLXci. OUTo4 aviryeTo.

23, 1. AUTk 8e dtpag x Tilq 'A8pcavoi5 7cavT1 TO'? aTpocT4) tructxrp 're xal TCELX(7.)

sr.& Tijc ixecroyetag ixoSpeL,

'OCITCCVTOC

1JyXUXGSV TE scat EllvTocpl-mov xat

cp6f3ov xat ecycoviocv xoct ppixlv [LeyEary)v ipcorLv xaO' GU; O'cv yivotTo, Euve7ray6-

Revog allot ot xoct Tag 1.unzocvecc- xoct cicpcxveiTac 8exocTocZog I; TO BulvTtov xat 4 &v. scripsi: Og Am II 5 post Euvvytilvou. add. iryslióva xcd. crrpoc-mOv EncaTirrac cerroa.g liccAT6yA-tp TOI) Gal-On-qv KaAAtou7.:6Ascaq A in marg., unde m. 1 Mechemetem Constantinupolin expugnare maluisse vi maritima quam terrestri atque magis illa quam ista se fulcire voluisse, credat ludaeus Apella. Critohulus noster, Thucydidem, I 142-143 imitari volens, Mechemetem ita ut Thucydides Periclem, qui vim Atheniensium imperii in mari classique sitam esse declarat, censere vult. 2 Cf. Ducas, XXXVIII 6; Laonicos Chalcorondyles, II 150, 8 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), p. 238, 2 atque 240, 1-12. 3 Cf. supra, 18, 4. 6*

www.dacoromanica.ro

25

IMPRESLHAREA CONSTANTINOPOLULUI

84

5

1 23, 2

25, 1

preajma orasului undeva pe aproape de zid, ca la patru stadii, inspre poarta numit5 a lui Romani. 2. Corábiile acosteaz5 in fata Constantinopolului ici-colo de-a lungul continentului, cuprinzind intreg tdrmul màrii dinspre ores. 3. Intreaga armatä era, dupà cum se spunea, de peste trei sute de mii de oameni luptAtori2, afar5. de cealaltà mul time ce o urma in nurniir foarte mare.

24, 1. Romeii (bizantinii), cind au vazut venind asupra pregatesc ss reziste lor o flot5 si o armatâ atit de mare pedestr5 si atita pregátire de r5zboi pe p5mint si mare, s-au inspaimintat de privelistea neasteptatd si de repeziciunea návalei, dar nici dinsii nu au neglijat mAsurile de rdzboi i pregnirea de rezistentà, ci fdceau totul, fdrti sa treacà cu vederea nimic. 2. Mai tali, coraiile cele mari le-au pus una linga alta cu prora inainte pe lingd lant la gura portului celui mare si lingd ele triremele de rdzboi, ca astfel sà opreasc6 intrarea vaselor dusmane. 3. Intimplarea a voit ca atunci s5. fie in port si trireme din Italia, sase venetiene, venite nu pentru ràzboi, ci pentru treburile lor, i corabii mari din Greta, venite pentru negot ; pe acestea le-au rugat si le-au retinut, induBizantinii se

10

15

plecindu-le sti r5ming la r5zboi 3. 20

25, 1. In zilele acelea soseste i un barbat italian cu numele Iustin, om cu avere, intre cei nobili, i cu mult5 experientä

Sosirea lui Giovanni Giustiniani

in ale ràzboiului i foarte viteaz, avind cu el si cloud coraii de cele mari pe care insusi de acasEi le-a echipat bine, si cu ostasi i cu tot felul de arme, cici aveau pe bord patru sute de oameni 25

in zale grele si se atinea pe la Chios si Rodos si prin marea de acolo,

30

pindind niste potrivnici de ai sài. Acesta, cind a aflat de mai inainte de rgzboiul romeilor (bizantinilor) si de impresurarea Constantinopolului ce se va produce foarte curind, si de pregtitirea cea mare a lui Mehemet asupra ei, a sosit cu aceste cordbii, nechemat, in ajutorul romeilor (bizantinilor) si al impdratului Constantin ; sint insti i unii care spun ea a venit chemat 1 Cf. si Ducas, XXXVII 9 (p. 327,6) ; G. Sphrantzes interpolat, ed. Bonn, 23740. Un stadia egal 177,6 m. 2 Dupa Ducas, XXXIX 7, la lupta. au luat parte douS sute de mii; de toti sa fi fost Insa patru sute de mii: Ducas, XXXVIII 4. Acelasi numar ii da §i Laonic Chalcocondil, p. 224,28. Cronica interpolata a liii Sphrantzes, (Phrantzes, ed. Bonn) 240,16 spune ea au fost 258.000. 3 Cf. si Ducas, XXXV I 1 (p. 315,11) si X X XVIII 8 ; si G. Pseudophrantzes (Phrantzes,

ed. Bonn), 238,8

20.

www.dacoromanica.ro

I 23, 2-23, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MADOMED AL 11-LEA

CFTpoCTOTCEaEUETOCL npOc

7C6AEL

85

"y"ri); 700 Toti Teizoug, 60.«. «76 crra8Ecov Teacrapcov,

Tr() Og Tai.c xaXoollivoug -rcitiXatc TO-15 `1D6)11.C{v013 1.

2. Ai 8e v5jeg Oppgovrat, 1XX-fi xat au-t 'riç irceipou xaTavrt.xpi.) T7 7c6Aeu4, v -raU-rn Trapa Macy.

TCA)IpWaccaoct. 7rEcrav

3. '0 8e cr:pa-L-Oc 6.7Z04 ph.ZL[../.011 2,

V,

(s); iXiyc-ro, l'A-cep Tag TpLaxovra t.tupLaaa ¶0

6Neu p.ewrotye ¶Ou IAX01) 6[..d.Aou,

24, 1. NotiaZot.

81 crrpa-rOv TocroilTov

5

ç 1-coAk etrre-ro.

746v

TE "XCCI. vOLUTDCO11 xx 7rapacxeuip

Tocripas xx.rez =ip xcd D-aXacscrav errLoiksav Op6v-reg iercXiiTTO\ITO ply T(i) TS =paA6y6,) Tg 0-eag Ti.i) -re (144) Tr 4c erctfleas.cog, o TOv 7cOXellov

xat

tdiv ilE.L6Aouv ye xcet. akoi. Tc7N ic

'7'53 evav-dav 7rapacxeu-ip, OtAXo. rravTa ercof.ouv,

2. Kai. npiLrov

[J.

Irony

- Axcxç ileyaXag 7cept TS 'rip caumv xai.

1.1.sycaol) ALI_Levog avrorp6poug

26(v,

TO

puo' xc. Tppag ilaxpag

Uciof.ev7sc.

10

crr6p.a on)

7tept ai.yrac,

c'oq Tal'yryl TOv ganAouv T(,))) 7t0X.E[LiCI)V xcoVicrovreg.

3. "E7uxov aL TOTE rrapoi5cat. xo. Tpt.4st4

&E

'ITaXia;

'Evev.xat, wiz erci.

rcOXellov, au6: %OCT& XpEEctv May, xat OXxa8eg ti.eyaAal. x Kplirry; asoLyp.evat

15

xas-' ep.rcopiav, &g aVocrec xa-ceazov, rceicav-.-eg 7apap.eZvar. -c(.7) TcoAe(i.cp 3.

25, 1. 'Ev Si Tal.g akg1)1.kepat.c aptx.vei:Tat. XL TL avi)p'PraA6g, 'Icrucrri:voc Ovo[la, Sin/TO; TE xc T(7)V E5 yeyovOtwv, doaa

I.Lcaa yevvog, gxpv [LEO'

xod Tat e:, 7c6Xep.ov gpirapoc )(ad.

oro5 xoci. 86o -rii7A, p..eyaAcov OAxa8cov, 61g oixoOev airrOc;

int.o-xevaaat; O7cMcrag xaAik 1v8p1crt.

xoci.

OrcAoLg Trav-coiot.g, etze yap rv xa-ra-

0-Cpcop!c-ccov Totin-cov Ivapaq xazappdcx-couq TeTpaxocriouc, ate-rpt(3e nepi.

xal. 'P63ov xal. Tip, Taiyr,f) OcfcAao-cav, AoXv TWOC; TO31)

CCUTE":3

TE

20

Xi.ov

atacp6pcov ag 7cp0-

p..a08)v -r6v -cc rc6Aep.ov "Pcollaicov xat T4iv Ocrov oi -7-"4; 7r6Aecoc eaop..frip rcoXt.opxi.av xai. -rip p..eyaX7p TOT.1 PacriA664 MEZEVETE, napaCrXEUiV )(AT' OCOT.:11;,

'ij")CE1)

min6-

xXvroc 5v Tat% 6Axam. (3o-Olccov Tcop.aioLg xcd pac-,LXei. Kawcrrav-rivcp etat. t3

1 Cf. Ducas, XXXVII 9 (p. 327,6); G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn),

237,10.

2 Ducas, XXXIX 7 tradit ducenta milia militum pugnantium, sed omnium quadringenta milia secundum eundem Ducam, XXXVIII 4; eundem nmerum tradit et Laomcos Chalcocondyles, II 149, 22. G. Sphrantzes, ed. Bonn 240, 16 indicat ducenta quinquaginta octo milia. 3 Cf. Ducas, XXXVI 1 (p. 315, 11) atque XXXVIII 8; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 238,8-20.

www.dacoromanica.ro

25

86

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

I 25, 2-26, 1

de el, fagAduindu-i drept rasplata dupa razboi, pentru ajutorul dat, insula Lemnos1.

5

10

15

2. Acesta in putin timp, dind bung dovada de intelepciunea i caracterul sau i legindu-se intreolalta prin juramint, este primit i cinstit in chip stralucit de impArat si de marii dregatori si de oras si este pus de ei singur comandant suprem 2 peste tot rAzboiul, cunoscind toate planurile stiute i cele de taina i armele i nevoile i toata pregdtirea de razboi 3.

3. Ajuns Intr-o situatie ca aceasta, a luat tot felul de masuri pentru apararea orasului, punind pe intreg zidul dinspre uscat i pe parapete tunuri aruncatoare de bolovani si tot felul de arme, distribuind pe luptatorii si aparatorii acestora i punind pe fiecare la locul lui i povatuindu-i, cum trebuie sa se apere in contra atacatorilor si cum sa pazeascal zidul. i portul Inca 1-a pus bine in siguranla, cum am spus, cu cordbiile celc man i cu triremele si cu tot felul de tunuri ; i intreg zidul dinspre mare, 1-a inarmat indeajuns ca i pe cel dinspre uscat ; caci era omul, cum spuneam, priceput la razboaie i avind mai ales multa stiinta in lupta la ziduri.

4. El ia asuprA-si apararea partii de zid din fata taberii imparatului (sultanului), ca fiind un loc mai expus la atac, unde se si gasea cea mai aleasa 20

parte din armata i ceata imparateasca 4 §i curtea i i unde dusmanii trebuia sà aducA tunurile 5, asa incit insusi cu oamenii ce-i avea, se lupta aici din rasputeri i statea de paza ; caci avea sub mina lui, cum am spus mai inainte, patru sute de oameni in zale afarA de ceilalti marinari de pe corabii. 5. Cei din oras au facut atunci i o mica iesire 6 contra unora din armata care o apucaserà inainte, fàrà nici o ordine, si au ucis citiva dintr-insii si

25

putini au fost rAniti. Dupd aceea insa, pusi fiind pe fuga de mai multi care au alergat din armata asupra lor, au fugit in ora i, incuind portile, nu mai faceau iesiri, ci stateau numai de paza orasului. Mahomed al 11-lea eere predarea oraplui

30

26, 1. imparatul Mehemet punind tabdra pe acolo pe

linga zidul de mijloc numit Miriandrion 7, nu departe de zid, ci cit mai aproape i cit sa. nu fie In bataia sagetilor, a crezut ea' mai Intii trebuie sà procedeze cu vorba fata de romei 1 Cf. Ducas, XXXVIII 2 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 241,18-242,3.

2 Protostrator la Ducas, p. 331,6.

3 Gheorghe Sphrantzes in insemndrile sale ne spune cd numai impAratul si cu dinsul stiau exact numdrul apdritorilor ; vz. Sphrantzes, Migne, P.G. 156, col. 1061 B ; (Phrantzes, ed. Bonn, 241,12). 4 Corpul ienicerilor. 5 Cf. Ducas, p. 330,9.

6 Ibidem, p. 330, 14 si XXXVIII 3: ((*i deseori sdrind si din sant, afard, bizantinii se incdierau cu turcii, uneori iisind. alteori luind ». 7 Zidul dintre Poarta sf. Roman (Top-Kapussi azi, Poarta tunului) i Poarta lui Charsias (Edirne Kapu, azi Poarta Odriului sau a Adrianopolului).

www.dacoromanica.ro

I

'II; r

`9i;

flJJJflJ

T

Ti

YINNOCI IfYI (IHNOHVISI

p pox Il01(ky7021311 4.1.0)0 1x0o3n31

varT-IT

p:noth ,chou nolcoo noA11kX.o3a.c9 T13T1

Aol Aorbyou

noormi Ski Sx130kod AL&1 Aomikv 6-)19)o -I So120 A? 6.A.2x9 toodi3u, 5L(.1 (10.1.0V 5k71(20. 31 FX evn1 moa.c9d1 kdold000 `mn)anochou pox 5131E12 SctoR pox `Amdry 1m3X3 pox Irmorili TchoaL 31 (101 Scoro.or.ij pox fuel n3 13131 pcx Ski Sz3311-va.c. 'Se-Aar/boy vox 1o1)31D3(pox ,dra.t. /minx,

7

pcx Solcicat nol not-ou 591roolc S9kka.-4c311) dmi.Tclxo.mpo VOX VOX moyaL9 vox SUIT!. Ski (101 02L M-911./.1101L70 g

pt:ix

5kynod

n07

9

VOX M-91(1.1

31

5)O33dX

VOX

5t.4,.(13X.0)OthO2L

(41 '1\1011L 91 31 10170X 31 5)01 5131002/3 510X9d0d1331. Ak.k. 50X131 -1MAXXO.T1 1)ox 51cloimon '510y1LO 5001 31 5(10(13TIOXX1IOdIL 31 pox 5)Olnnor13)(oatodat A(924;l01 M911r1X3 Scovox pox MT)1D1OxX )09, no19)09, tic '132 pcx `moy31,lxdzu, 5c9a9 (OX 5ctoi 5ra.n9l2q -91170 'E 5T1.0)01)0M çio MOIL??

A? cb.1.

(l(91(2L9

17COD3A VOX A1311/01016

Fx

'30)101

5C9101(1702L 3)0(iI3X.03313

VOX

01 lq.SoX131 32 AOl

rphy 5elyzx `oloocrpooth.olt d321(i. '1101Ad13

1D3dtpd1 pox 51wrooXtoi 5.nopinza pox 91 TInt nrs.navon moaq '50X131 d3211:9 tH VOX 91 Ski `nod23aLlt. Soainsioxch? .n3D-nozA2 nç d-fl 9 dlf.mp neyrir(011. och3arril .5 24 d3 'Akd 1)OX X)1 5a nr3X)o-lioX13.2. 7o.Linvp-ri 5(-9100X3 'M.97; 1)0133613X.ka, 0$ VOX 01 cdx.woollcx fbI 5coms:nod no32co1:rd1D 59d3r1 no1 `5noX331 5C? A0)6071311.3 31 'no, tai.,9 fq vox 91 noiricpd)ocpox (4 no1 nolvdiD VOX 9 5013(19)0d ky2, 31 pox lf.y9)o vox 51212.o SlotooXkil 13U t7ctol 5nop-13you m3Aiodfoopoda.c. `9 1.0rXy0 31

31DT M3T13y021.0d2L 31 591coo nolp pox pooD3Xriodu pox n13111106 ),,o137-1 31 M91 ev:1 .619r 3X13 cbp. thrt 't\91n 5(p (lkeR 'M;911.13 SnoixOcbrIxx 5(10190XX/d1315.rd2Av (13(1 31 M91 turPou kyat &con:Aced I1(91 M.9311. -g 1w13nid ?g 3191 2rx 511 tpiod2x? lo13Xrd

M91

011.72 5t1.1.

!molly?

57ou..loda.D

5V1(19dpaxxoda.t.

2 3 pox .AlopmciaR lo13h1 TR )olcool

cm)? 5ka. `51olilod1D Aolnth?i7ox 523 Atf.1

9

M91 x?

SkI

Sco3x9a.t.

5C91X721)? VOX (MA131X31Lf

5noln?

:v

olt,txDG.

v

in

-2.12fnu

apun huT

7sod 51oA.9X .ppv 5loldtumdrkLo

v in 2.nnu .

t 'D sazwenidopnasd `rw -SI Flgtg 'sazine.nm) -pa (utmEj umpunoas 'wean° -(1 -91,CE s umpunooS uoopio.no sniqui 'au2M) "D'd 991 goo 1901 a l `sazweatid) -pa taloa `1,g (gy opoluwnwel snunurTsuoD doleaadug anbye srnaloaD sazitredtids tun.laumu

'ID `geona

IIIAXXX

dmaiodi.00lcod2L,

unmllui -itreciaosouBoo g 9

turuonzieuaj --eultuae -jD

'nano

-(1

Igg

`wapyil 'd 'LEE ZI

-8

nbi

IIIAXXX

"E

www.dacoromanica.ro

Og

`m-9.1.To

9a9 M9V(olt. MOIA0ThOdRX31(11p (moat vox 531ArD23yx 5)1 5mystat 113)90 5,31A:roloy3Act

5(m3-r13 nompo no= 1,33= 91 lo vox oi AoA3Pr19oyxx AolX1319D3W old2A7pIdnik codloaz. no1 a.`SnoXp No? 119 pox noDo (r).o; ku nmy3d '11)&1.3 Aolcoda A91-1 A132 coAAR 5lod1.9y lx0DvDtpdX coificulA?

ncoX3

g1

Sodu SmAli

`no3onnq A02 (1011V(0? o9u Mtt..1 foviat '9z T 5.113-ri-?X3N 32 9 5c3y1D.rd noR3a911cd1D

gf

01

gg

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

88

(bizantini), daeä ar vrea s

6

10

15

i

I 26, 2 27, 3

se predea cu oras cu tot prin invoieli

intArite cu jurdmint 1 i sa rAmind cu soliile i copiii lor i cu intreaga lor avere fArd nici un neajuns i fArà sà sufere nici un räu i sd se bucure in pace de ale lor. i trimite oameni sA le spunA aceasta; i acestia sosind, le-au spus vorbele trimise de impAratul (sultanul) 1

2. Ei insà n-au volt sA primeascA aceste condiii, spunind cA in alte condilii vreau sd incheie pace, dar orasul sà-1 predea e cu neputinlä. 3. Imparatul (sultanul) auzind acestea, a ras intreg pdmintul lor si a pustiit toate localitAtile primprejurul Constantinopolei. Dupd aceea, luind cu sine pe Zagan i pe Chalil, cei dintli din oamenii lui si cu aceia i cu alti satrapi (pasale), merge de-a lungul pArii dinspre uscat a orasului, uitindu-se la zidul de acolo, unde ar fi mai usor de atacat i unde nu i unde trebuie sà aducA tunurile ca sà-1 bait. 27, 1. Dupà aceea rinduieste2 intreaga oaste, pe satrapii (guvernatorii)3 Si comandantii de cete si batalioane si pe generalii de armate, dind fiecAruia unitatea i locul lui unde trebuie S stea de pazd i sà lupte si povAluindu-i ce trebuie Blocarea Consianiinopolului

sà facA.

2. Imparlind intreg orasul i zidul dinspre uscat si mare in sectoare, ii 20

25

incredinleaza lui Zagan i celor de sub comanda sa i altor ciliva din comandanli impresurarea Galatei 4 si toatá partea dinspre Galata cu Corul de Aur i intreg portul mergind pind la Poarta numità de Lemn a orasului, insArcinindu-1 sà facg. i un pod 5 peste vadul de acolo al Cornului de Aur de la Cheramicos6 pina dincolo, deoarece si in fo%a acestui cartier se intindea zidul orasului; cAci se hotdrise sà treacd i acolo ostasi i arcasi, ca sA inconjoare din toate pArlile orasul i sd incheie complet blocada. 3. Lui Caralia, guvernatorul Europei 7 §i altora dintre satrapi (pasale) le dti in seamil partea mergind de la Poarta de Lemn pinA la Palatul lui Por1 Aceasta era o formalitate pe care turcii o filceau intotdeauna potrivit cerintei

Coranului, ca rdzboiul s6 fie evitat mai intii i sil nu-I inceapii din vina lor.

2 Critobul ne informeazil mai amilnuntit ca Ducas, p. 326, 7-10; Laonic Chal-

cocondil, p. 22'1, 22-28 5i Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn) 237, 11-21, asupra felului cum Mahomed 5i-a inip5rtit astile la impresurare. 3 Satrapii erau, la persii antici, guvernatori de mari provincii, avind 5i toatd puterea militard. 4 Dupd Ducas, XXXVIII 5, genovezii din Galata tin pace cu Mahomed, dau insil intr-ascuns bizantinilor ajutor. 5 Cf. Ducas, 279, 11-19; XXXVIII 21 ; Laonic Chalcocondil, p. 227, 17-23 5i 0. Pseudophrantzes, (Phrantzes, ed. Bonn), 252, 1-10. 6 Cartierul olarilor i cArdmidalilor. 7 Beglerbei de Itumelia, adicd al partilor de apus.

www.dacoromanica.ro

I 26, 2 27, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LE 1

89

7rpOg Teop.ocioug, et PoUXoLv-m napaa6vTeg ockii;) -rip) TE TcOXcv xod. eauTok [Levi 1)1113.orccrecov xat Opxcov 7GO-TEN xOaO

v yuvoccF,t xat TixvoLc xod Toi:c 1!)774)(01JCFL

anccOsig, circoAocUov-reg Troy zstwv ei.ppcx65c. x0d, 7611.7CEL

76c(SL ac7)4 xoct

TOk TOCi5TOC &poi5vTocc, ot xoct 7apayev6p.evot. arc-hyyeLXav

Tdc

Tcapcic TO15 pacra6o4 1

2. Ot ae o6x eaeco.Prc) ent TooTotc;, ein6vTeg d'cXXag arcovadc; Nam noLetgOat,

TV

5

7T6Atv ae CcaUvocT( eivoct rcapaa()cretv aUTE;:). 3. BocatAs6; ae TOUTOP.) docoUcrocc,

xecp6 TE Tip) yv xat Tat Trept.

ôO

7GfolTa.

Tijc 116Aswg eal)(Ase. MET& se TO-6TO enicampaw TOv Te Liyavov xat XaM.X7p,, Ocvapac

clor 7p(kup) 7socp'

TO ItatT'

oci.)Toi% se xoct iT6pot; Ti;iv aa-cparrCov, -neptilet.

StliTct,

plpoc Tç 7cOXe64, xocTocaxon&iv TO Taó-rn TeZzoc, :11 -re encp.az()-

rce p

L rcpocrcZym Tacc p.iaawk, 6ScrTE

rcpoa-3oA4pr, :f] TE. c%.7:61..ta7ov, X

TOCTOV Er.-/

10

xocTarreizat, aUTO. 27, 1. MeTc3c aL TO15TO exTc'co-cret. 2 7CFC6CCV TV aTpaTEdcv, Tok Te o-aTpc'crcocc

xat tAlpzac xat Tayp.ocTo'cpzac xat liyep.civotc Tc7ri Tc"(,)v, st.3oUc ex&a-r6,) xat TIELv xoct TOnov,

-)

sez cpuAciTTEtv xat ii.cfcxecrOou, xat rcapayy6XA(Av, Ot &T. TCOLEf.v.

T)

2. AccAeov se xoc-ra

76Atv 1-,Tocaocv xat TO TEZZog XOCTOt yriP) TE xat

4dcAoccraav, Zay&wp ely xat TOZ.; Urr' al'rrOv Viv yE xoct iT&pocc Ttzt xoc-ralicaTeUeL -Hp) TE TcoXcopx[ocv -roi5

7c6Xecog, evaok ooy() xat Tijg

TrOXEcog

TOE6Tag,

eog

1.).67,..pt

eyvwcrTo 'ecv

TWV

Xoxarliv

X0d, TO XGCT' OC1!)TOV p.kpo4 CroTocv

FOCAOLT5.3

Uv ye Tiis Ii6pocTc xoct Aylvt.TCOCret. Ccvc6vTr.

TE TEN Kepap.cx(7)v 5

15

gxpt, T4q Ow4.1.ac)I.L6v-lq EuXiArig 7.6)cig tRv Tairrn 1TopOp.Ov TOT3 IcipUTOC &ITO

p.)pO

20

TO5 7c6pav xoct xa-ravTrzpii TOUTON 6v-rog TEEz01.4

yap

7cavTaz6Oev

otirrq)

xat

TaUTil

rcpoo-PcaXot

T-11

acaPLPO:CTOCE.

67XiToc

xat

Ccxpt43 .71

7-c6Aet,

TE

xat

noAtop-

xtav TCOLOZTO.

3. Ka.pocTioc. se Tp T7 5'; Eiy67^/g E7Ci.PX.G.) MAI iTkpOtç TEN craTpani.rw TO dc7TO T'ijc

FLUAE\r/q (.2.6zpt. TiLv

pccaLAeicov Toi5 Hoppupoyevv4Fou 6 Md. cpOlvoyTt.

5 OE Si A: cui supra scriptum `Pay.utot I

9

e-repc,Ec]

itipGu; m II 21 Te A: ye m.

1 Quod Turci secundum doctrinam Corani semper faciebant, ut ne ii bellum gerendi causam darent, sed inimici, qui eorum pacis conditiones accipere nolunt. 2 Cf. Ducas, p. 327, 6-9 (XXXVII 8) ; Laonicos Chalcocondyles, II 149, 12-21 ;

G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 237, 11-21. 3 Sed cf. Ducarn, XXXVIII 5.

4 Cf. Ducam, XXXVIII 21 ; Laonicos Chalcocondyles, II 153, 25; G. Pseudophrantzes

(Phrantzes, ed. Bonn), 252, 1-10.

5 Suburbium figulorum ollasque fabricantium. 6 Tekfur Serai.

www.dacoromanica.ro

36

IMPHESURAHEA CONSTANTINOPOLULUI

90

I 27, 4 28, 3

j ajungind pina la Poarta numità Charisus 2, dindu-i i citeva tunuri i tunari sa batd zidul de aici, unde ar fi slab si usor de atacat gi firogenit 1

sa-1 strice.

4. Lui Isaac, guvernatorul de atunci al Asiei 3 E

10

15

i vizirului Mahumut,

oameni viteji i admirati pentru stiinta lor in ale razboiului i pentru Indrazneala lor cea mare, le lash' in grija lor partea de la Miriandrion pina la Poarta de Aur i partea dinspre mare de acolo.

5. Imparatul (sultanul) insusi cu cele douà pasale, Chalil i Saratia, 10 opreste partea de la mijloc din zidul dinspre uscat al orasului, unde si credea cel mai mult ca este eel mai usor de cucerit, avind cu sine toatA curtea impArateased, m gindesc la ieniceri si la arcasi i scutieri i toata garda personala;

aceasta era partea cea mai aleasa a armatei. 28, 1. Rinduind astfel oastea de uscat i inconjurind zidul de aici din toate pdridle cu multà grijd i cuprinzindu-1 cu armata, rázbolul pe mare 11 Incredinteaza lui Paltoglu 4, bdrbat viteaz gi cu multa experient4 i tiinta in cele marindresti, pe care 1-a ales conducator al 1ntregii flote si al intregului tarm asiatic i european si care atunci era satrap (guvernator) la Galipoli.

20

25

2. Acesta a si 1nconjurat cu corabiile intreg zidul dinspre mare de la coltul Portii de Aur pind la santierul naval de la Galata, la vreo 43 de stadii, cu lantul 2 i cu vasele i corabiile ancorate lingd el ; i unde, atacind zi de zi, se razboia, cautind sa forteze intrarea in port, ca astfel 0 tot zidul din Cornul de Aur sa fie deschis razboiului. 3. Si intreg inconjurul orasului cuprins de armata i dinspre uscat dinspre mare, socotindu-se bine, era de vreo suta dougzeci i ase de stadii; din acesta nepAzit era numai zidul din Cornul de Aur dindardtul lantului, treizeci i cinci de stadii, tot celdlalt era pazit in Intregime 5. 1 Ruinele acestui palat Imp5riltesc bizantin sint bine p5strate §i-s cunoscute sub numele turcesc de Tekfur Serai. 2 Poarta lui Charsias care a construit-o in 447, a7i Poarta Odriului (Adrianopolului), turceste Edirne-Capu. 3 Beglerbei de Anatolia, adicä al pdrtilor de rdsdrit. 4 Cf. Ducas, XXXVIII 7, p. 334, 33 urm. i Laonic Chalcocondil, p. 228, 15-20 *i 293, 16. 5 MAsuratorile lui Critobul, daca lungimea stadiului se ia de 177, 6 m, precum era in antichitate, sint aproximative. Lungimea zidului celui mare dinspre uscat, de la Marea

Marmara pina la Cornul de Aur este de- 6700 m (vz. Harta lui M. Is. Nomidis; XcipTrIc T(i)V xepacdcov Tel.x()v

-7-7)g

p.ecroutavt.z.716

Kcavcrrav-rtvourc6Accac [Harta zidurilor din-

spre uscat a Constantinopolei medievale], Istanbul, 1938). Dupd Critobul hist, daca scadem

din periferia intreaga de 126 stadii, laturea nepAzita din Cornul de Aur de 35 stadii §i partea impresurat5 de Baltoglu, din Marea Marmara, de 43 stadii, ar raminea pentru zidul cel mare dinspre uscat 48 stadii, care inmultiti cu 177, 6 m, ar da 8524, deci cu aproape 2 km mai mult. Cf. Laonic Chalcocondil, p. 227, 24 *i 225, 9; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 238, 5.

www.dacoromanica.ro

1

27, 4-28, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

pixpc Trilq 6votcocop.evric

UX7);

sijc

91

Xocpccroiiq 1 &yxecpir,ec, so,,4 ockip )(ad. Tcyczc

Tc;»,) paocviLv xcci, paccvonocol'ic =day TO Tao

Tetzoc, i;)

"Ocv dosCIE\4g

xcd Lri.t.tazov

ety), xoct xoc-recretecv ccUTO. 4. 'Icroc&xc;) se TCp T.71g 'Acriocc LtdcpxovTc TOTE ;cod Mo9coup.olirrec x6(2.7yrc, rivapcicac

yevvocEocc -re xod. Ty) xocTac oT6Aellov 4.7Tecpi4 xoct TOX[rn ,D-ocup.ocol.tevocg noXA-7), TO &TO)

Tot Mupcocv8pEou pixpc Tc7)v Tijç

5

Xpucliocc nuAcTiv xcci. v./1g TOCiyril D'ocAdcacrIg

pipoc Zrrc-cpfrrec.

5. AUTOç se 6 poccrtAeOc EUv Tac aucsi, noccadcaoccg TE'p TE XOODCI) xoct Eccpoc-rio,c TO [Lecrov 'ç 7r6Xecoq xoct Tot xoor' 247-recpov Teixouc, xoct

-7)

ticiAccr-coc Zv6p.t4ev

Ltt-

1.1.(XX6TOCTOV Etv(XL, gX6)1) (-LEO' EMUT0i5 Tip POCCTLAMip oct'Aip rcFcaocv, Aeyco a4, TOU.;

TO xocaxpeyrocTov

v ¶0

10

Akiv rrepi. ocirrOv 11,X-rp, 8 ail

TreeTocEpouc; TE xOti T(A6TOCg =1. Urroccmccrraq xoci. Tip 'rpocTou.

2 8, 1. 'ExTofcEocg se orrrco Tip xaTac yv aTpcc-rtav xrci, Trocv-rocx6Oev TO Tattyrri Tei.zoc clacpocXuscrcv.evOg TE xoci. TCEpiAccf3aw

Tc-p

aTpocr, TOv XXTet .adatoccraccv 7c6Xellov

Zyzecpi2,-ec flockr6yA4 2, ecvapt yevvoticp Te xoci Ti5v wry& Do'cAocacsocv ip.rreipcp Te xc4 o-Tpoc-nlytxip,

15

V ilyet.t6voc Toi5 vocu-rmot; TrcorrOq eacTo xoct T-71g ncxpocMccc C7ccifca7)g,

,Aatccv7)g TE xcci, EUponctictc, acc-rpOunp Ovrcc KcOaLou7c6Aecog.

2. "Og 8i] TO xaTcit 0-1Aoccraocv 6.(Trocv TeZzog -mac vaucri. rrepLeEkicpe, &ITO se -riic

XpuaLcc Toi5 &xpou pixpt.

3-"g

Tpioc xoci. TEacrapcbcovrot,

v ye

6AxOcaLv

xocc Tc7.w vecopicov

Tot

FocXocTEC, crro'caccfc not) (IduaaTOC

T7) Do5CTEL /Mt Toci:g kcpopt.caiacccc TOCI)T1) vocuaixoct

20

oi5 8i) xcci xoce' ly.epocv Trpoaf3DtAcov TOv TCOAEV.Ov ITCOLEZTO, PouX6p..evoc

TOv earcAouv PLOCCsIcsOCCL Toi5

Aylvog,

c`og

Ccv xxi. TO XOCTec TO

Kpocc &now Tei.xc,c

avoiE,7) noA4up.

3. THv

Se 6 Tceptf3oXoq &TCCI:q

Tc Treascog 6 TCEpavpOsic ,r(7) aTpocTc7) XOCTOt yijv

Te xoci, 0-Doccraav eotpLPik Aoyt4cvy aTdcatoi 7T011 tdcAcaTcc 6

ToT4 Exce-r6v cirri) To&rcov

Tç

xoct encoac 7rpOq

v eccpAcot-rov p.6vov TO Toil K6pcc-cog TeZzog r6

v-rOg

6.X6crecog, a-r&atot, 7c6v-re xoct Tpc&xowroc, TO 8e /XXo nay icpuAc'erTeTo 3.

4 post x611,-Irrt. add. 5v-rt. -r6 -rlvt.xccii-roc A in marg., XocW,-7) A 1111 77.1.a.E.Tip wig Am.

unde m 116 Xpoacciaq A 118

1 Porta Charsiae, Edirne Kapussi, Porta Adrianopolitana.

2 Cf. Ducas, XXXVIII 7 (335, 29 sqq.); Laonicos Chalcocondyles, II 155, 14 et 267, 17.

3 Stadio an tiqua 177, 6 metra computato, Critobuli computatio veritati tantummodo

appropinquat. Cf. et Laonicon Chalc., ed. Bonn, 388, 18 atque 384, 12 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 238, 5.

www.dacoromanica.ro

25

92

1URNAREA TUNL7LLI CELLI MARE

Turnarea until tun foarte mare; atria lui

5

to

15

I 29, 1-4

29, 1.. FAcind acestea asa, cheama turndtorii de tunuri si tine sfat cu dinsii asupra tunurilor i zidului, cum sA fie ddrimat mai usor. Iar aceia ii fAgaduiesc, c. darimarea

zidului e foarte ward, daca la tunurile existente, caci ei facusera mai inainte i altele, vor mai face Inca unul, care, dupd socoteala lor, sA fie in stare sa sfarme i sà surpe zidul ; si pentru acest tun e nevoie de multa cheltuiala si de foarte multa arama si de multe altele 1 2. i el de indatA, mai repede decit cuvintul, le pune din belsug la dispozitde tot ce le trebuie, iar ei toarna 2 tunul, un lucru infricosator la vedere i cu totul de necrezut, daca. i 1-ar spune. i am sá spun, pe cit e cu putinta, cum a fost lucrat, cum arata i ce putere avea. Multe zile in rind a fost framintat lut, incit s5. poat a. fi lucrat, dintr-un

pamint foarte gras si curat si fin in compunerea lui si a fost amestecat bine cu totul la un loc, cu cilti de in si cinepa i cu altele de acest fel, taiate in bucdtele, care leaga bine, asa incit sa fie cu acestea un singur aluat ce se tine intru una i nu se poate rupe. 3. Din acesta a fost facutd o forma rotunda lungä ca un shribure pentru o

20

teava ; lungirnea ii era de patruzeci palme ;

i jumatatea de dinainte,

unde avea sà fie bagata piatra, avea dougsprezece palme 3, in cerc, circumferinta grosimii, jumatatea de dinapoi insa. la coada, unde avea sa fie pusa asa-zisa iarbd 4, avea patru palme circumferinta grosimii, sau i ceva putin

mai mult, ca in proportie, cred, cu intregul. *i a mai fost facuta si alta forma exterioara, ca sá incapa cea dintii, 25

30

scobità cu totului tot, ca un fel de teacd, numai mai largrt, incit sa poata cuprinde simburele i cu un gol imprejur ; iar golul Intre amindoud formele era egal peste tot in toate partile ca de o palma sau i putin ceva mai mult ; acest spatiu avea sa primeasca bronzul topit din cuptor, ca chipul tunului sa se inchege. 4. Forma aceasta, cea din afarà adica, a fost fAcuta tot din lutul acela ; si constructia in intregimea ei a fost incinsà i intarità cu fier si lemne i pe dinalard, sprijinita cu pamint i pietre, ca greutatea cea mare a bronzului, curgind inAuntru, sA nu spargA forma si sà strice chipul tunului. 1

§i

Despre turnarea acestui tun, vezi Ducas, XXXV 1 si 3 ; de altfel si XXXVII, 1

XXXVIII 11, 12 ; Laonic Chalcocondil, p. 225, 19 urm.; G. Pseudophrantzes (Phrantzes,

ed. Bonn), p. 239. 2 Ducas, XXXV, 1 (p. 306, 27) atribuie turnarea, Inca' la Adrianopole, a acestui tun unui mester ungur de neam ; Laonic Chalcocondil ins5, p. 225, 29 ii da numele Orban si

spune cd era dac de neam ; i Chalcocondil cu daci desemneazd pe romIni, pe unguri numindu-i peoni.

3 La fel Gb. Spbrantzes interpolat, 239, 2 (Phrantzes, ed. Bonn). 4 Praful de puscrt.

www.dacoromanica.ro

1

I

`673

,r1f11101IIM vIKIKOCI

Ti

66g .T 51q)pcq11 39

IXI wiKolivic 'Iv

CO1c,t0 7o1(1)01 1-4113)0oxx)131-1

26

V2VI-II

Sci01 5r,tonaLomoXkii pox -0Mox

po123A0x 5101;101 3136321. A(01 AC0AX7Xkri pOX (101 '5(10X331 SC911.9 top. xu.ol'os/ (1.3:303chrozx :Ss'9 loolenorainatct (1)1coo noo325od loo9.3 ntr.1 noiçLOI '6193d110/0X 2,3 3).. 59dar. 51)01 `51/0AakT1 /0.1:4 d 5101cM LLk VOX A2099d11110d313 '11C9T1k101L331 1101t AXX3313 07.0(10XOR '19(0.010.1L Atf1 5101.(0 Atfemxi poq3 1/0913c)o1mt 01 50X13i pox `m3y2.0rx pox 59dat tA Ac91Fric9y1omo Acov(oaL pox ncwooX n0lD33xaL pox ?m0d31 xrp Acolro laz3AR 3dX -1 51701:TO

g

lmm 59

'5c,i9(,13 A0.3.1)o4 k 'o)..o TIAr2L3o io 39 c19(10F131
'XkT

vrIA.xdo.L.

1-,0x 5? A!,.c.1x72 5coy0 2-91aq M9 31 imx .&01x32)2(3)02LDnR 31 pox 5c)92.3 X (41 `A-413.A.d3A3 5c1) A9A?

59ykll 31

'VOX

013Ds;opco01L3

011. nr-rct `mor3371Ct 31..oc2

Sklooloodw000x pox Sklopiolit.ax (Li

5IOn 13X?drat

Scoylr'poR

139:717.4)012

i

Aollo1xnd3dod)

9 Ak1 AL!.(131(.0)01WX

9

dat. 59 A1321

5k/cm

OT

0.oxac)317ox `1 5D.A. 5k.3. 5k1/p1.011L e9Ar( 31 Uf../,0AXX1,70)( VOX 5101(10101

5loyy-0 510X113Aq a1. 'pox 5loxl.Lx3nq 5lonTrism)rldzx3xrixx 5ooyo noxol2 S0n71,1.1r1371 1ZX `50n3-1-19dnclorIn 5? rq, Xak0.9 1X093A1),. 5101(101 53)C3M1 31 pox -D/olvp A1911

ci

"A01.9731L

'e

501L9j, Lg 7.3 (101(101 ol3)pri.37.931)0X '5oy9A.A.od1D `51./.213oycpo `5kxk711at? 5? Awoothrio .1109.3 50XPIT) (4)1901 .)o:..Aox-ndr.tzaiporboonw 20 01 A37I Ao10.o9dani? '0.0111c! 01 50611. /47.020110 noa. `nowy AMT)70011LD c10:4221:07tOne A91. A0yX9X VOX AkI

5or

nol

Am3d3thld32L. 3X2.3 51/.1

`5c-toZ:ov..

91

tvzoinaLo nprrith. kj..

'5Zdc10

01

1. 17)X A0d10,17-3

i

ADc7.02011(;150(32L

og

5kA3T1010TI0A0 '5kA1010d M9T110011L9 A(od'41131 50d11. 3X13 10,1 oi '5noXo Scr) OIL. 59 nr.f.a. `toovl.oyrnf `norilo nol .noy2, 50d3lao ?9 5011.c11 59.1.x? .59d1z. Atis.ZoRoalct nolclo1 1.3)pn3X-031)0X `0 5ovox 5oyo

A/013(3361d=

n0o(912 pox Aolo

kxL!...g,

pOX ,13T1 .5(0391219011.)?

511 '1WA2.3 SOC331fildcl3 39 'A0A911 319(2

51.0r1D93q

A.

no)u.i)12 5k.o32L? `A3oolmoa AwD9 loporboolaLD

A91

A? te.

(1).2.,

1:4X

11C0.0103 A01(101 592.(110

qz1311 nrol mouca toothrlf moyo

oano 5f,/.1 5-433moZ 5? Aoripli.dmaq ao. 5(-100,3 5f./.1 5D.A)oXkri 5oltnz, '50120 0 'CO133 Trath 37713X93110Y,01 (1)1 cblcoo Axku

flOxya A0h3T103X913

9 0,

2

5010 l2 n0y9 50A371.000312 31 VOX 5onTdDly-469ti..110% e9cP;(.1D 31 pox Sloyn pox U.A. pox 51007y R A3Oc0 50rTikerl0ebx62.9 pox '50A31ict00.0d ;0,9 01 011 co( :91A? no Ao1no1 pox n?-032/7 nol 913 5o i? xvoZ Iir..,1.11r19 91poik0-pl.d?no1xrd2L39 5ki 55.ArXkri

5c,4

9 '

9g

Aoclxrri t. `59da 511r1!. 3v(3712 pool:non

01)2111

pod m

.pTo 1.W3 TT.

ILTir

:v

171)

t3OT

81 nolcr;Jez...ri ic v ?Wow 'AL! ,pun in IUJIL). d:?S14.1.1.)s MS?Id.) iii c7. trA9 ol(IpoFie,RIns rsov:

v r! lit

IXA13

, ono opow

N

S040111011001\1. urem Lumwmu wupreqwwi ipunj '1!.1030.1 J0 'Llwona la c t uniaoloo la ITA-x-xx- I : IIAx-xx I 'II F.T t so:Iwo-el 'sopcpu0000ptc) 6cF, `sozpreatid) po (uuoa d 98c, pa) (uuog t 9 `sozitre.wdopnasd umpunoa 'Lomita A-xxx I -d) 'COE (vC, aup.wgwoq xopi,w snapfunn `l!nj soowoul woltw `soiSpuoolooreln II 'IcI 7:1 wna tunumpo aEoveci swooru ludnourtu pndv umowour[ 1..n3B1Jrill dahlias wodud 'iuns !owl tuoinu NoPIA , tom .9 sarwuagdopnosd `sozlimw(j) po `Wuou 7. `61 ..i.-

Aix-xx

y

www.dacoromanica.ro

OE

TLRNAREA TUNULUI CELUI MARE

04

6

1

29, 5-30, 3

5. Aproape insd, de o parte §i de alta, au fost fAcute dou'a cuptoare pentru topirea bronzului, foarte taxi si temeinice, pe dinàuntru lucrate din cgrilmizi arse si din lut bine lucrat §i foarte gras, iar pe dinafar5 pe de-a intregul din bolovani foarte mari §i din var §i intdrite cu orice alte materiale bune la aceasta.

6. In topitoare a fost aruncatà o mare cantitate de aram6 §i cositor in greutatea de multe talante, precum se vorbea, la vreo mie cinci sute talante

peste acestea a fost pus6 si o mare multime de jar, in topitoare si stive de 10

lemne pe dinalarg, ca si clädite §i de sus §i de jos §i hive lind din toate partile pin6 la fund cuptoarele, afard, fire§te, de gurile de scurgere.

7. Imprejurul cuptoarelor suflau foi din rAsputeri, §i au tinut aprins necontenit focul trei zile intregi i tot atitea nopti, Rind ce tot bronzul a fost

16

20

topit cu totului tot si dizolvat, de curgea ca apa. Dupa aceea deschizind gurile de scurgere, s-a revdrsat bronzul prin fggap in forme, pida ce s-a umplut cu desavirsire intreg spatiul gol §i a invelit in intregime simburele dinàuntrul §i a mai curs peste acesta un cot deasupra. i a§a tunul era turnat acum. 8. Dupd aceea, bronzul ràcindu-se §i int6rindu-se, a fost curalat de simburele dina'untru §i de inveli§ul de dud i rdzuit i lustruit, lucea cu totului tot. *i asa a fost turnat i a§a aratä tunul 2 i am s5. spun §i tària lui. 30, 1. Mai intii era turnatà asa-numita iarba, de umplea indesat toatà partea dinddral §i teava tunului pia. la gura celeilalte Orti a tevii, unde venea pus bolovanul.

26

2. Apoi, In gura aceasta era bagat un cep mare de lemn foarte tare, care, btitut cu drugi de fier, era indesat cu putere apdsind indircdtura din5untru, InchizInd §i stringlnd iarba de pu§cà asa de tare, Welt, mice s-ar intimpla, sá nu poatà fi scos de acolo In alt chip decit prin puterea ierbii, cind a fost aprinsà. Dupä aceea era bagat bolovanul

30

i apa'sat induntru, pia ce ajungea alàturea de cep 0-1 Intepeneau de jur-imprejur.

3. Dupd aceea, indreptind tunul spre tinta in care aveau s5, batá, 35

ai

potrivindu-I spre tinta prin oarecare mijloace §i calcule in legaturá cu depth.tarea, aduceau apoi birne mari de lemn, proptindu-le bine ; §i deasupra lui puneau bolovani foarte mari, ingreunindu-1 i Intepenindu-1 de sus §i de 1 Talantul antic grec era o unitate de greutale egalä cu vreo 26 kg, iar cel roman 37; si atunci 1500 de talanti pentru un tun e o greutate cam prea mare pentru timpurile acelea, desi Ducas, XXXVII 1, ne spune cã pentru transportarea lui a fost nevoie de 30 perechi de boi. 2 Dupä Ducas, XXXV 1, (p. 308, 16) constructia si turnarea tunului a durat trei luni de zile.

www.dacoromanica.ro

I

608-9

46g

"IfilIaMID

f:

VINAIOCI

Gah101IVII 'IV

96

g

1oj1 ?R octR 5n113ncLo M91(4101 A3I9d3lOcb1lf 01A07?n3X-031)0X 513 '5rpna)X 2ol)ol9c)nX.0? 10iA?T1 1X)X '10140191)43d 71 A311 (1029 ? 5D.12L9 no9Arvi. -D)o,U3131)ox 3 10y9 M9)(012 loArd pox noyluz. 5r-Poox non37ID)old.13 pox `nol)plout. pox pox nuomL, 510011( 1930.p.3TITIvIL 5.1ovo lonrimdnXm 59ohc. Oi.nol 51o..11.pokca Mmo1.11 .9 noxvox

nodi.i.oLnox sqou 11 mirldX p)x 5olmovpinyolc tpty9 -3n2 )21A)o)01 nou loismcfrd loly3X pox `mo9molA3u. (3 .013A3 1213 oltkyd?d `511033AcoX 31 (-goat 11 pox 01:30313313 51oisioa. Acoxrd0Ap 51)01 51)033M9X 'A3Crr)11 Soo'Llo.t. moridox 311.1)(7 d )on?-ritcrio2oxeol.c3 A.3.0-9A39 31 pox n.s.0-9.1-pc pox n.s.o?Loln)ou. 5? 5omod 5cloi 5nonaq moz. -mordolD '7o.1,Aolacc000x.k.n n3A39 ?R pox

?g

53dkikpno

5r4tompo 5con?..rbo13112.1 53.1m9Dnch

pox 5(.921.9x)ow A.1

A1vid1 51ry9 51)od31it} pox AnnA `5DoD2, 5(93 9 59wooX Solnd '1)01kA71 7012a AC91. moploiD 9 M91 5m3 U0917131 'At-olA?Iloop 0113X3D3 59xvoX Acont5.xmo A? 51o1 (0021.3? 01 1XX VOX A01 A011.91 A0y9 noy912 pox 5(933\01 A0A37I9X32.03 Ibfq(Xx 501A3 U.DT(dc132.U;1 C101c101 AcaLuc rA3 )?1.2ox 91 COA?? pom 5co.no k9(k oi..pudtpDp (.; (pnloXk-ri v..3N olnoi ?R 5olmoD3oano nol noxyx1 pox nodXnAp '5o19AoA.31 ol3dix0lox3 mol. 591A? AmaL91 pox Am/ 59lx? 'pox kATrioq pox ILA3r1othm0. `Als)dklpq -9dILTIV(?

AkAT11.3xm? &Ivo 531AolanA?

5co9 noyole

513xx.1.. 1X)X 5139(1)0012 5k2C,9c/21 1)0X

kyo noy912

coTc

OT

A?

g

013A

9

1)0)1 k1Cp010.1. 9T1

C

to-137,...0771.70X

vox 91 500.3 ski.

9T

5c.i.Axakr1

?R pox Ati.a. -Am3A.d39

60s

I oi.kj Aold2 pox nol now()

ILATrInoyxx 'ILA/p.lcd viDnodkyli. 5codnXsi 5ka. 5tifooXkri 5(93 noa. nor-dol.$) nol noci3ln32

A30.olaz.9 A1Ly9 mopncoX noycoo C101 noArdO3R

z

`noaTiod

`nov;

Aomy 631 11)oriols) (blcwl 51odk2to 2,o10Cori

7ol3aa.

5c000pcniolz.

koni.

109C1013yX0102

.i7OX

noyn nol

-nXvi

5c9pold `o2.120m kn?-rinodc9Xon3ID IsaL? lo.onoX?nq Aki nknflod (91(,)0 lol `5cocInXol 5c? ,2k11

pcx `ollon?A. i;oAtiokAn9 nki,(poi dm)) (()J, tkopiod 5ILDroimop -5o3d mia n91 ncoix pcx AollIthp?AnD 1)olkA?A. lLi e910,0997011. d)dX 2,3

E

olU.yd7d? klp313.T.1

5ki

L9

nnodoth3aL 531nnoom `59ln3 5(1)3 A? -A30-oix-,.x

ooi

1'

531A043d1 Atic1 / Al...AMX37 59(31z. 9 AnpolL `3yy3iR 1xx 51191c000nlo 59da.t. n91 `noaLcxD nnoc)963:!3 531A)optp.d Atis.19)o 5rpodsx 57)y)?137.1 Acolo-A UuTo 5coyxx 531Ao911chocb? pcx 5ncopc Anooriali? -3T1T1702L `513071 531Aondrij Atficlr 53..tnorooth9)01XX n999 31 1107t n30-917x pox nsorrato 70131A1

3 0-1.401

nmoccionp nonctoFidmx y vi .2.rew I 51x33ncoX !no unid!dosuJdns nag,c,/R 'y apun gy 5IL2c,ochogr,t iii 717) Opudillydnp 0.1qn (1.10.1.19 07;11 p olky*,4? :y oaayd7d3q tu II 'Eg gg '5ovoDwp2L 6-rv3ps:mal :tu `Sovo.copat 6yrJimai. V II 8Z "cIAA-161)..^q :u1 -.7m1° ii SloxmX31-ppo v vi "Lidviu spun ACOCA.169 AO.U169311CLO v vrauv nuout II op, sod tu II 7sod Lii -ppv n3oo-n.Tx 531no9nnodi..Doal9 pox AT u! "Odnui apun tu

w

I

=pumas

sasuaw -4!sdumsw

wuoula AXXX)

'd `60£

(9T

xaman avpualowad avpduquwq

www.dacoromanica.ro

OE

TURNAltEA TUNULUI CELUI MARE

96

1 30, 4

7

jos si dinddrat

si din toate partile, ca &à nu fie miscat din locu i prin puterea repezirii si prin taria smunciturii i sa nu bata undeva dincolo de tinta.

4. Apoi ii dddeau foc, aprinzind iarba de pusca printr-o gaura mica 5

10

dindarat. i aceasta aprinzindu-se mai repede decit cuvintul, mai intii se facea un vuiet ingrozitor i pamintul dedesubt pina departe se zguduia si

se producea un bubuit nemaiauzit i dupd aceea cu o trasnitur5. strasnica si cu tin pocnet infricostitor, totul de primprejur fiind cuprins i innegrit de foc 1, cepul dinauntru impins de suflarea uscata si fierbinte, cind iesea, repezea bolovanul cu multd putere. 5. Dus cu iuteald mare, se izbea cu putere strasnica de zid i deodata zguduia si-1 surpa si-1 strica i farimita in multe bucati, imprastiindu-le in toate partile i omorind pe cei ce se intimplau pe aproape. i uneori darima o parte intreagd, alteori o jumdtate, alteori 11

15

mai mult sau mai putin din zidul dintre douà turnuri sau din parapet nimic nu era asa de puternic sau de rezistent sau o grosime de zid atit de tare, incit sa poata rezista cu succes puterii atit de mari cu care era gi

izbit bolovanul. 20

23

30

6. Si era un lucru de necrezut i o ardtare stranie acest tun, pe care i capitanii din antichitate nici nu-1 aveau, nici nu s,tiau de el; ca de 1-ar fi avut, nimic nu le-ar fi stat impotriva si nu le-ar fi rezistat la asedii si nu le-ar fi lipsit mult sa strice i s ddrime i zidurile cele mai puternice ; i nici osteneli nu ar fi avut sà zideasca ziduri i sa tragd santuri si sà ridice valuri i s. faca galerii subterane i altele de acestea, spre a-si supune orase i cuceri cetati, ci toate Ii s-ar fi supus mai repede decit cuvintul, zdruncinate i culcate la pamint de tunuri ; ci nu erau de acestea. 7. Gici aceasta e o inventie noud a germanilor 2 si 3 celtilor de vreo suta cincizeci de ani sau ceva mai mult, o näscocire foarte inteleapta si adinc gindita; si mai ales compozitia ierbii de pusca i pregatirea ei dintr-un amestec de materii pline de caldura i foarte uscate, din silitra, pucioasa gi carbune i ierburi datatoare de un gaz uscat i fierbinte care, inchis bine Intr-un corp strimt i puternic de bronz i biltucit i neavind de loc alta imparatdi

1 Cf. Ducas, XXXV, 3 (p. 310, 7).

2 Vezi §i Laonic Chalcocondil, p. 60, 22 si 144, 24. 3«

Si

» xcd e in manuscris; C. Muller lush' indreapta in 1) o sau », dar nu e nevoie

de aceasta coniecturil, pentru ca istoricii bizantini sub Pepl.t.ccvot si Keivro). inteleg acelas,i popor. Ducas, p. 84, 23-24; Manuil Paleologul « a plecat in Germania, adica Fran ta ».

www.dacoromanica.ro

1

'08 t

:111R0,1,11E)

lxx ,&299xximou )09 tcd 50d23

VI 1.11 (rAIVOHN'IV.

\-.1110(1

Iv

ii rT1

6'

Ski

km ivid

5kricic2 110X (bd.. cbc)Roth.o Ski Smdoth Skd.. SX33X10 fol. 00110X9 Lbod Tlg Ski n3ocr1aL9 57o.).3Xxdd Slolyx-rIndd, 53meoorfopo2

`10913100d110dJO2L (00,3101L 1011

.1.2a daL noloodp? qtaxpo ntfi .AkA)?10d nkirpoi Skpisodno1-1 1170.0 '5oA.9( xmcocht. nTri o13tvp.3 59,19G.xn-ri ixx Ski cos)rho.t. pcx Sorlodd Solo '53322o 59c)3dod::, -1,xx 5w9xx Ski 5k9-rhaxo212 x1133.1 191,311 SG.Lnodd 5x/Dnq? ixx nolL9o2 5noRcpx1c36 pcx Sodnad. xi 3:u. loimpaL I1/40

Sod.nokr(dyriq pcx 501A0A3V(311 n-30neR ke9rIn00o? eor1c13-6, 5copold 13tvix3 n01 nowy S,? -knrioZda

ff.

50100.0.0pL 11/0t13111L

9

(-bdk

Txx

q 0,

110C

3g 301,3110d36 1013Ti 5/03d

5coc13 313.031XX 31

noXr1AX11. 31 1.10)-nS.N.-0X)1R

5k1/210dp69

1XX 5k7191 311111.1390d1L (1)1 13X331

3431XX 1XX

1c110 0 1XX

X-V,110 110X

A0110(1)

53 xxxx0IL 1-achoa newt.G.$) pox 2 `m1x-Iy31 M01 AC01110X01.00d1L .M0101L 110X 31011.

OT

1311111131,XX 50d311 `110\(9 3101/ 3+ '11.0171f/ 31011 3R A03)(11 k. no11):10 fo.kd93._t Scomi-)o nodn7.sxl Lu. noainlpop (4. SoLoat no3A.dclarkiari k 'pox `Sonvoai? 'pox A2flO A3T1

noirloraincl? `SnoXrd..

noi floor(

5(-? .DoDka.n)oldlo

nnol 2 nonkoknn

tt rs-rzY.Dhleop Scoyo (Li tacooDod.,

icid 31 pox iodoth

.9 5comcm

91

mikca pot no.kovod=

n91.0121.39 .11

a. 9

542.3

olfol 5m

'XkT

3y1s:n4 51 31 1XX 10.l.kixd19 31(p A0X2.3 31(p .n0x_oc0e913 13 4R2o vvr d7o). `AOXI3 ft0X2.3 51o.L2r (\onlx411K)? 3fl0 rk063Th,7191Dodii. el? 51711 -d011(01L 3V0 ACMOIL A10 111033 0 53 01 1109139101XX `51/03X ILX131 31 pox &.)3.pod01xx pox 01

d32w0 10 lcmovoaL.

n311

`r1m9n-t1nd? ,Joo-rikrdaz..3grp 531A0d;p0 xx 531A0990011c1

pox 531no93delz1 Trx /011orlog )011x '53/A00101L 31.5n) PoplopkID,otholL

roo noZ2.3 53.1..nolZ131121.?

mi..DR

2o pox

lova

pox 1X0.cnopt-0d13X '1010390dd) 7eyyx) ,1AF/1. Ar. A3X13 5101QZ A011Xt 4 50.1.9y -int 13c)(2X.wodad. )2n311913cno1)ox 31 pox inciliftaicx)on3ri001 5.Doi .5potooXkli ,yyx, xrp Jf .L w7-1.sda 3g 0.1.001 A031% 1:.,D3 ncomor1d3d E pox E `nco.vpm moi.3 fon 70191y10TI 101107,ff.11311. 7X 1101/0X3 MA.p(o 'nmt.,913L no.moimthos) nmpaL pox .nonTrikon3eod321. pox lo.2..olyri kg G. SG.d. ioJ G..yo-riq 31 110X /0397003X0 3 mog23 kt7r113xlq -d3G, 51..E...y9a.f.

1

Est.

nonolori irx 'AcniriLodk nodlin pox m0T1(334

rrinvut. 'AcOltvtoyv..oiD2

597-10kxnr1

5c))10lxr.vr1 V Ui Tig

1insv06 nppn 45()y9 apun 1!.n3xD V U1 0/0./v/i1

no33.6, pox nonctorc-jthox pox ncon)od.od

d3119 A01\371013\(X01LX&3 6100.1.319

pcx

y3oropat. 50

:y

(6

:w 5cockolt

NT

1,10X

i9dk

-pox

Cbd07,01 VOX

81 non3rholD1.00ddL V.1(177S:V

u! 'WU tr! nixai -wo w

II

9g x3oznozD

:v -rlzx

AXXX '8 'd) `HE (L ap!A la soowoeq `sopu0000tetip II `Of, 81 tundaH sodoldpas wronzSa anwou ionvridm la loIxsim wapuno wrundod -unu lundn.) opu `snonci AIX :9 x'4.nonzw) o (5(3yi1md 13olog3 513 nx?e3rld3J 104 eooll,l.zd(J) po) 'noodo 41 '98 :F. -pa `uuoa '99 (8 : ja A -6 io ix 7: 'sc0000m au `smaq flj `8 :T 5? 10 Afjet lo).),.Fd(/) ir_wloyxx op!A la !uouirreoop `uoagialvris, pa H- ST-Atamssum 590A707163,1 -A 'wolsudar d '96 :6 506.1311 :71X119dr(S97? AT mi. 5(-701)7od .t.r?)...t.zda, la op umpoo odlod '96 :riy Sodim o 5011Ara 5oirj,omp oi. 5)ii 57o3nx-rld3,1 souuroj soumuwm uladoindodun tundounuidoo o '59nm-h3w, wo2od wndooundA inainu 9 S9morid3J lednaunu pg 'uuou '69 6 10 -0I 'JD

z g

L

og

8h£

www.dacoromanica.ro

9g

CUCERIREA CONSTANTIN OPOLULUI

98

I 30, 8 31, 3

iesire decit aceasta, impins dinguntru cu multa tarie, are drept rezultat o

5

10

putere §i o repezire atit de mare §i de insemnata, ba deseori face ca bronzul sa crape 1 8. 8i pentru aceasta ma§inarie nu se gaseste nici un nume antic, doar daca 1-ar fi numit careva ma§ina distrugatoare de ziduri, iar oamenii de acum o numesc toti cu un nume comun tun. 8i particularitatile tunului sint unele ca acestea, pe cit mi-a fost cu putinta sd le aflu §i pe cit am fost in stare &A le expun.

31, 1. Dupd ce turnarea tunurilor a fost terminata cu bine, imparatul Mehmet a poruncit turnatorilor de zidul tunuri sa le aduca acum aproape de ziduri; si Constantinopolului pe la zidul de mijloc, linga care Isi avea tabara, unde ii era si cortul, sa aleaga trei tunuri, cele mai mari §i mai puterTunurile bat

nice, 15

20

§i

sa.

puna sa bata

§i

sa

zdruncine acolo zidul, iar celelalte

tunuri a poruncit sa le duca unele intr-un loc, altele in altul, aproape de zid §i sa aleaga din zid locurile cele mai u§or de batut §i mai slabe, caci hotarise sa bata in mai multe parti zidul 2, pentru ca dind razboi in multe locuri, sa-1 poata cuceri mai lesne §i mai u§or, precum s-a §i intimplat. 2. 8i tunurile aduse aproape de zid il bateau §i-1 stricau, impli-

ninduli menirea lor. Iar imparatul (sultanul) cauta sa umple §antul 3 din fata tunurilor, aducind §i aruncind pietre §i lemne si Virina §i orice alt material, ca atunci, cind zidul va fi surpat §i va fi cazut acum, osta§ii sa poata trece mai u§or §i sa navaleasca §i sa plitrunda 25

inauntru. 3. Mai poruncea §i oamenilor specialiOi in stipatul pamintului sa sape

pe sub zid §i sa faca pe sub pamint galerii 4 pina in ora, ea osta§ii, furi30

Ondu-se noaptea, sa intre printr-insele. 8i lucrul se facea; ci aceasta osteneala a fost socotita mai pe urma de prisos §i. cheltuiald zadarnica, tunurile savirOnd totul. 1 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 227, 33, de unde si cronica interpolatä a lui Sphrantzes

(Phrantzes, ed. Bonn 239, 18). Ducas, XXXVI II 11 ins5 istoriseste cum turcii stropind

tunul cel mare cu untdelemn si invelindu-1 cu p5turi de lind, II fereau s5 crape. 2 Cf. Ducas, 271, 22 ; XXXVIII, 9 ; Laonic Chalcocondil, p. 225, 24 si G. Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, 239, 5).

3 Constantinopolul era aparat dinspre uscat de trei rinduri de int5rituri: un zid

mare si puternic, apoi urma, dupd oarecare loc liber un zid mai mic si in fata acestuia un sant mare si adinc. 4 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 226, 18-24, de unde si interpolarea in Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), p. 244, 3.

www.dacoromanica.ro

I 30, 8-31, 3 Eup.rrentAvLevcp

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

99

maalloi5

stgo8ov gxov

creop..a.Tc

1.05 xaAxoi5,

12,18at5j

xoct

n a61-7), Tc73 evaov cLOccs14) xat T-1) i34 xt.voUllevov, rv Toaa6T1v xcd TlXcxx6T/v Pia)) Te xoct popiv, Da& sh xod, c,igLv T65 X0CAXG1-5 1 TCOAAdotLg ipygeTac. 8. 'AAX' o6se gvop..a rcocAcccOv e6pEaxeTac Tairry) p...raocql, et [01 7C66 ¶Lc airr'fpo XF'..iToAcv etnoc, xocvcp a' OvOilaTc Talfrnlv xocAoi5crc 7cctvTeg ot vilv OvTec crxeuip. Kat Tac tAv -r cvj TOLOCi5TCC cLq ZvOv ip.to xca x TiLv 8uvocTi;Sv 6aXo0r, 7C".

6

OciTayyetAccat.

31, 1. MexetLeTcc ae 6 pacrask,i7recui ot

Tdc Ti3V I.L71ZOLViLV OcrrilpTco-To xaArog,

Trpocrciyecv 9.7) TaUTac ToZg -mixes!. xeXeUec ToUg invavoltocaic, xoct xocTerc ply TO [.tecroTeixcov, oi5 TO aTpaTOrceaov etzev, tva a-;) xoci.

o

oo

V

a6.74),

10

Tpei.; «no-

Aeoct./..biovg Tag p.eytaTocc Te xat lappOTO'cTOCq TCLOE.T.voct, -rtatecv TO Toc6T7) Tei7zog xat

xaTacreiscv, Tac; 8e OtAAccg 6tXX-n xoct 031 Toti TeEzoug npoadtyecv kx6Aeocrev brcAe-

Eallevoug Tat incp.azdyrocToc xoct dm-OE:veal-a-roc TOT5 TEEXOUc, gyvcoaTo yacp ocUTZT) noAAolg TcoAet,t.cp

gpeac 2 xaTai3caXecv TO Teixog, eUxzEpcoToc

aUT(.7)

xoct

f5ocatoc

4

4.4

Olv

7-coAAocxii npoa3aA6vTl. 117)

To6Tou atpeatc yev-trocc 6Sanep

15

Si)

xoct y6yove. 2. Kat at ply p..11zocvoct npocrazOzZaocc (SircTouv, apc7)aac Tac

OTESV.

TC9

Teixec xocTecrecOv Te cciiT6 zoct xocTei5-

BacrcAs6g & Tip) xaTex Tacq mzocvacg TOccppov exciovvue,

AE0oug Ltcloop6iv xoct UAcc xat x.c;t5v xat nasav Daolv i3X.r)v 1.)?Akycov, eog &v, xotTotcrecaOlvTog Toi5 Tetxou; xoct nercTcox6Toq 1)31,

cata

-col% 67TAtTacg

4

sLe,pocacg et1

elq oc6TO Tclpo86g 're xat Tcpocrf3o4 3. "Etc aL Tok Tecop6xou; 67cop1TTecv TO Tot; ixaeue, xoct 67cov6p.oug 6noyetou; 3 "TpOc rip 7c6Acv TCOLetv, c av sta TOUTCOv vuxTOg Aca)wcrcv Icre?,06vTeg xoct 4

OrcAl:Tac. Kcct l'jvUeTo TO gpyov &XXac TOUT() tiev UaTepov 7CEpt-rrOv gaoEe xat ilaTccta 8a7dcv-r),

TO'S%)

1.c1rzavLiv TO ITRV xccTepyoccsapivwv.

3 post cpocniv add. Toil XE0ou A in marg., unde IT1 II 6 post arm!. add. i) Ot9vri1pLov A in margine, unde m 1112 inLOaval, m: .3elvc t. supra scripto int. A

1 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 154, 17; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 239, 18; Ducas, XXXVIII 11. 2 Cf. Ducas, XXXVIII, 9; Laonicos Chalcocondyles, II 151, 24; G. Pseudophrantzes (Phrantzes), 239, 5. 3 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 152, 8; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed Bonn), 244, 3. 7*

www.dacoromanica.ro

20

100

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I

32,

I

33,

'*

32. 1. In timp ce acestea se petreeeau, imptiratul (sultanul) luind citeva detasamente i intreg corpul impdrdtese de ieniceri, a mers asupra cetAtii Terapia, foarte puternica de tot ; i asezind tunurile, a batut-o si a surpat partea cea mai mare dintr-insa. $i dintre cei dinguntru multi au murit de pietrele aruncate din tunuri, iar cei ce au rdmas din apilrätori, nemaiputind rezista, i s-au supus, invoindu-se s'd facd, ce o vrea cu dinsii; iar el i-a tras in teapa, fiind patruzeci. Cueerirea eetiitilor Terapia si Sluilion si a insulei Prinehipos

5

10

2. $i de acolo a niers asupra altei cetäti numitá Studion gi batind-o §i pe aceea cu tunurile, a cucerit-o in aceeasi zi i pe bilrbati i-a tras in teapa" §i i-a adus in fata zidului Constantinopolei, ca sa' poatii fi vuzuti. 33, 1. In zilele acelea i Paltoglu, amiralul flotei, a hisat pe loc eele mai multe coribii sà stea la gura portului lingd lant, ea sã nu poatd nici

15

20

25

intra nici iesi nimic, iar el insusi luind celelalte cordbii, la porunca impdratului (sultanului), pleaca asupra insulei Princhipos; si era acolo o cetiltuie foarte bine addpostitd i intdritti, avind o garnizoan5 de treizeci de oameni bine inarmati in zale, afarà, fireste, de locuitori. 2. Impresurind-o i aducind aproape de zid tunurile, I-a britut i o portiune oarecare a surpat-o i, dind mivald li incercind in tot chipul, totusi n-a putut-o cuceri. In sfirsit s-a hotarit sa' dea foc cetàtdi i sà incerce, dac6 s-ar putea, la ivirea unui vint, s-o ardà. 3. Porunceste deci s'a ingrdmAdeascal in mare graba i sd aducd fasine cit mai multe de tot felul, de trestii, de corzi de vita de vie uscate, de fin si de orice alt material usor inflamabil i sd le arunce lingd zid. Aceasta fácindu-se foarte repede, data fiind multimea miinii de lucru i materialul aruncat ajungind la mare intiltime, ii dau foc, aprinzindu-1 cu pucioasd si pkura. Intreg materialul cuprins de indatà de foc si suflind un vint potrivit,

s-a fdcut o pàlàlaie atit de mare cu limbi de fiàcàri atit de multe, incit intreceau crenelurile zidurilor si se revdrsau intiuntrul cetatii si pe multi 30

din cetate i-a ars si putin a lipsit sa-i nimiceascd pe toti cei dinthintru.

4. Cei ce, cu toate acestea, au mai ramas si abia au scdpat cu mare primejdie de foc, i s-au supus fürá nici o conditde. Luindu-i pe toti ca robi de rdzboi, pe locuitori i-a vindut, iar din aprirdtori citi au rdmas, i-a ucis. Si acestea s-au intimplat asa 1. 1 Din toate descrierile cuceririi Constantinopolului din 1453, grecesti, 1atinesti si italiene, numai Critobul *Lie de cucerirea prealabilii a forturilor Terapia i Studion si de expeditia lui 13altoglu in insula Princhipos; descrierea irnpresurarii si cuceririi cetatii de Baltoglu e decalcata cle Critobul dupil descrierea i.npresurdrii oras ilui Platea din Tucidide, fbizboial peloponeziac, II 75-77, incit tot ce ni se istoriseste par silk fie o nriscocire a lui Critobul. X ezi V. Grecu, Kritobutos aas hnbros, in « Byzantinoslavica i>, XVIII (1957) 15. Aceeasi observatie a facut-o si Fr. Dolger despre Ana Comnena, in « Byzantinische Zeitschrift », XXIX (1929/30) 304.

www.dacoromanica.ro

ts I

`se

:111.ETO1IIn VINTWOCI I1VI

Ti

amoIrm iv

TOT

zinza. `0139A7 9 50D)od l'llpd1000100 5/01\11 tl(91 AC93)?/ 6D9 11L7 n01 no33aLzd30 `noldctodch no1m1on11nd7 A'+xpormd MVO, 'A)99101L ZX 5rDtf.Ltina? 5:omon.71 ?.ovz:D?:..xx 31 1/GX 31)11d71x1( noIratol 01 .n07x2.c. pox

4gE

zx `rtnIpaz.

1 M2 Soln? ioxyoat nonxvinp 5101

921.10

mol ncomoVi.ri

`5100-p( 10

3

532A70613-vd3a ncodnodth lon371FnR m3X713o `LIR nrs)kdo?X.s.oDdaz, 591oyor10 pcocooDipdX 0.3Z,170 51 9 11 .9119yclod 9 3 31411.9)(cxD3rop :no.2.9o1 wl.noxy;dzDD31 5zino m2013x)om ,th? Aod323 13'4 noldflOd6 no?2noLa `nor,31-1r,totczx pCx 01(,1/0 70110X 5709139 5noi `SnotooXkri nodsram `ol.rpfl...1..osdxat. pox 5ckol 5rd2n-5) 'n3salatoyox.o3nlo

7

no?),..rd'o? -udzat. oa. 5oXisi Loom -f

'cc

A3T1

I

5)p.i..coo

5(1013y2L l,031 M9311

'139c1)00

5oinr.o no.

`noirl

ki `5eny9ril

nDi tpi

nolcoo

n137y49

11

45CO3)(11Md 13,(11.11L?

nsls

5rdr-Itf. pcx 5G.10.9.2.:voll 9 (101 fl0)(91.0 ATTI34 tsrldoth? cbi uoorkp....o l. no 09111X 5 1XX 'IVIST(1LX? Sompo no,-)dxxvon),2 `5)paloy MaLix,rodll noid9odd) -DroothDT

d5 :,r 5nolx-fdthrLxx ')oz.noxFida.

591n?

nticx,o\(no!) noZR

513mothz2ax

)on2,

n3n:o

skioinpi 91

mod91kxio

z

91TO 1XX

.10Ar

5rD!ixdolyo11

M?1)01/090dIL 62, 137.131. 313.931XX

5701110M.:d

pcx t.5)ompdisi MaL9di c ko'r.en6 5oTrIo MITio droi. c5z217 eo3dnodth pox 50Lxiricusna `non7rIon3A.uq 1)q7yeoza.xx 91coo n3r1

Sod?-1-1

:n-.)-t7xzcb

moLd77. pcx pox

wo

noLcIoL pox `31)111?2,xx nnsrvods)pdat.

1393y3m (snes?01

-C

OT

Ll.Vfl

o

m3.copftdza

-13%331,

5fr.loqo1foci1L, nco.rbp(xx

pot

`1wDzd132.L.

mo231)o-r-IG.)(x

17noiD33,0..E. At/.1 Ak1917.)01 5)0141X9r/..A /11360Cb131? 5o19n0A.3.4. zAR nr3d137,n)02/.. pox

k.L

5rJ.i 5Ii.v) 5ort)9 `5tr.D3.30d)p dr= IDnovc/412.q ti.19:oL nrA (-bpi; pcx -5rippme IL ,2 5c.org li.n7riz"/-zdR 31 no:- 59dnal. pox Soirrlipna.c. nodocb1=7 z.orkoZnl. ntr.19z.00L ? 3Dkioii zA.Tc.i) pcx f.01(109)1 kodk 5n2 pox nn-n m9sy)21.L3 ncolcoo pon!Ld-ion pox 53 ),:11. C993 no:, no-idnodo5 `Don!./.037. izx Po?»o.1..7cx SciouolL emi '63.3..coo

n

nol3x? sp(sq? SzImpz.E. ird130s5x42 5ço. not\R 3A. 0,.7-1 `532.47019vd2it 51)(9'll 170X X)1,371 nonnmx nouoaL 5:32-modvol2 AX.Okth2Z390d1L. 6)1.r,00 pot n3n-,,9 .5rvloyori9 Sclo pcx mrs)d)o)( f;nDlcpvoriXpo ncoL modnodth -x71.op :7cloa. n37-I 5zdoli.f.sto

novoni

-9 5corio 92- `dnat.

'5)oi.n)paL

'3A131 110M 1011001 nTri U.Icova.

no;i3217od20

MT( V Ddaliv

lsod

501x-rIcI3es:s.

,

:w xp=xds0 upun

ppn

W

oldioasuodns no

91 SnDL.xdoqo11

nod9cbu:.:,?.

v

:v

`.91.113.1,01U

v

dp1111

8 is.od 51)oroonri

v

III

71!

'pp)

rDY,

'au!Alinit dpun

tti

, `unouompo(IXH onnb ur deo T.E: la tx `dnluennua snincionip Jolson polmunios wupowoul mpeol pond pe wouwp!sqo n-l!owdd aeinsw spde 'moods sningol!.r3 -Song" s!P!P II .:!. aP U111,Milelrild ouwp!sqo wauwieneu uou urenbunu snuorgoan ..mlulwg -3) *(JalltlIV wen?) go 1.1.10.1 !do!J isaiod wrib swwo !Ingo-H.13 anti da11110 0111 swo onuanw 1!s op!A 'A 'InaJo sopuplyjj snn `sorquq- o eJIAPpouqueziCa `o IIAX 1%961) '9.I waPI ..1.4 dalipla op now wop 'won Thvendt.sgo » otiosp.muezSa z tprgosm 'cc XIXX (OP,I6F6i) "ME (

www.dacoromanica.ro

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

102

Alte intarituri in locul zidului

surpat 5

I

34, 1-35, 2

34, 1. Romeii (bizantinii) insA si Iustin 1 vdzind zidul bAtut si zdruncinat de tunuri asa de tare, atit cel interior, cit si cel exterior, mai intii au prins de zid de sus birne mari si au atirnat de funii pldsi pline indesat cu find;

§1 punind in fatd lucruri de acestea, rupeau, pe cit se putea, izbitura pietrelor si o fringeau.

2. Dar cum mdsura aceasta nu avea decit un efect mic si cu totul 10

15

90

neinsemnat, cdci tunul toate le vintura si le imprAstia si zidul il surpa, caci o build parte din zidul mic cdzuse, dar si din zidul cel mare 2 doug turnuri si partea de zid dintre ele, nAscocese alta ceva: aducind pari mari, ii bAteau in pilmint de-a lungul zidului surpat, adicd a celui exterior, si-i legau bine unii de altii; si aduceau tot felul de material, pietre si lemne, fasini din vrejuri si din corzi de vita de vie uscate si trestii si multe altele, amestecate cu lut si, punindu-le grAmada, ridicA intAritura la mare inAltime. 3. Iar materialul si IntAritura erau acoperite cu piei crude si tAbAcite, ca sd. nu poatA prinde foc de la sAgetile incendiare. Apoi dinduntru mai aveau in faVA si un val mare, ca sa fie de sprijin IntAriturii si sd tinA locul zidului si totodatd, pentru ca si bolovanul ce venea cu putere, sa se infunde, lovind in pAmint moale care ceda usor, si nu in ceva rezistent si virtos care sa fie sfArimat.

4. Iar deasupra intAriturii si a valului de pAmint au pus in rind lAzi mari de lemn pline cu lut, ca sa fie de scut apArAtorilor in locul crenelurilor,

incit sa nu fie loviti de sAgeti. 25

30

35, 1. Dar impAratul Mehemet, dupd ce s-a intors de la cucerirea celor cloud cetAti, s-a hotdrit dupd citeva respinse zile sa faca o incercare asupra orasului, in locul unde se surpase zidul, si, luind ostasi deplin inarmati si arcasi si lAncieri si toata ceata de ieniceri ce o avea pe lingd ,sine, sa dea cu putere ndvala asupra zidului, cAci si santul il umpluse acum. 2. i ienicerii de indatd, cu mari strigAte de rdzboi trecind peste sant, Atacuri turcesti

s-au apropiat de zid. i mai intii au incercat sd dea foc materialului din care era ridicatA. intAritura si sA. o aprinda si asa sA. produca invAlmAsald si spaima In bAtAlie. Dar planul acesta neizbutind dupd glndul lor si apArAtorii, 36

rinduiti sus pe intdritura, luptindu-se bine si stingind focul, se apucd de altceva. 1 Vezi mai sus, I, 25, 1... 2 Vezi mai sus, p. 98 nota

3.

www.dacoromanica.ro

'It '98-1

I

:rIfla0.11119 VINIVOCI JSfl (IHNOIIVIV 'IV

Z

loiloricod,

6178

TR

lxx

59ox)R

z

01 50)(131 53111C9d0 50190 5(2d(1)(91 02L9 'A0A31i9011/1(i) 91 31 591A3 91 31 '59.1x9 nolcodu

53inoiatx5 A3omeop, noi 5noX33i 1XX 5(10X9dd 531(031601? 1XX m03d3 lxx zNwi xinxriol u.531noroplipid3 A(2\(x7op ST noirm-t2 ArR.1

5zNop13-11

5101X/F9 510193T1 ATidOel) &(-91

ROI

'50A.119(101,

AC91 MOAXakr] A0A3719739701XX 1XX

nTri

val-II

lzx -&o.occixx3.;-7 winxi 9Xxdd lxx nTR99

&Mgr(

55

TR

9

9

II

pox no.kox nol?? 'n3nt4 Feop x1AxL

n3>n..xD312 (,} f,,.roo)Ck-r1 pox 91 5oX131 `&312.viskji.xx kO. dx.A. cooaL, li 3931L1xx not:N.17-1519i 45noZ331 reop TR pox noi no.volvri oct2 IsxxloAdcut. `nolAch;luraarl OXyr. 11 .19(1001101? 5101Xd3X 5xopA.37-1 5:31nolx1r2L? nnodcoolD3a.00 zi.xx -Iks:/13thou noi `5noX331 (9),..3.\( TR noi '59ix? S3inon&q Sxicoo .5codnX.D1 1rx (AV) -311.? nnodocb mo3omool.E. (\mop( lxx `m-oyq Snov,xoch 31 nm1nen ixx mo2311orIttxx ixx morhplocx pot nova 'normat z1311 noxku Snonp1111137-1 nogkridod) 531A.7011An 1,10X 91 -91019 xn-lx3x31R pox

i

OT

vrIcod 5? 5orInt 5Tinodpo -E xixritxxx)dll moDtk Lti lky(1 pox cbi 11m1TdnxiD 513ddn pox 'llod.md)12

lia

noi

TR rricoX rA.3T1 nnoX; 9aq nmi SoinT 1Fri Siodocbdna.c. 5,oi,o 1x0D311IocJ noyznypdop 5101901 5(0X3.00(31L AX)1301.,,t0d 31 cba. 7.3.4orip,-)dx1.1) pox 11Af 5noX321 `12oft3 x9-13? TR Tn2, ixx 9 5c0Tx )p13'11 57,31(ij 501\3119Xd3 1Z1k9tWOX/31xx li.XXO`VOT1 ixx (b1x33n3

91

ixx kri AT5103Lr,a1 1XX 510dti.XX0 m-ox,y3ILD0thl. tylLtd moalt-rld Nop.u.a, TR rwi 31 SolzrimdmoiD ixx noi 50ir1iTX 5r3c1cothrbp 5n0vpl3ri

nmiavpLoodu.

Iti

LU.

5notvptn 513dtpoL. Skit. n0RkX111) `nnc0313113 1iAO ncrnTepaq 1=13 5101 5109TIOXIOTIOdaL 319(2 Lyri lx0931mij 5191 .5191929

Og

1XX 'ALI..X0d)Chi.

13x1Dxd &col AcorInodth 11A90)(307113 30U ,13T1 rLO 5r(y01L Sydrit, 1x9Dx.ofd3atoan? Ski Seraxoat. loixx xi mrp-1.A.U.depcboac noi 5noX331 pox unodzyzeop 5901 31 5x13yal.,9 xx 5xiooi pox 510..t.oilnowp 1XX A/7.0)71L AC!.1. 1d3aL.

'9c T

11.37-1?X3N TR

61

nolipo nkv, (V01 AC0d3x1331L 131(100d90d1L bi 13X)31 .5(2d07.91 kW dzA. vox If Sodthloi Minx SILdtpoL 1rm 10 10d1zi23IL 59923 An U.Od 1XX (4)1i.A.701(Va 531Afd41R Akti nodthra.

4

z

9Z

na.t. d toorripochz. di '13X.)31 pox mcoda.t. 1\13X/A111 fla0d33X331? U.1 T.1(9 MA:1, 91 31 rriodoinoiD 41Dcospditr:7 pox 513 lei xrva 1119C(X).n IVIA.C991p.A.d? 1XX l'11(X.1(1L/F.LXX (b_1.

671710z ST

,R QO

7admXpd2

02.5291

501107R2d M0113T11101310d2L M-9A?T)OXVTI

31

Siolctv "p.m(

5ortrx

&30.2(1 (101 -(17019

`&no& AC01

1/0X m-91ASIAA3d9

91 'drat.. ,aq

ova

.19nodcoX

u:i

pi isod

v

.iaire dPtin in

'num

Nr

1)33AvuvoXvi-zx MIcl?vno>11. 'IU I

II

:v ncold9X mrano2olnloat v apun In y 111 "V : al at :v 5on3T19cl3th gauganzu

wawa `nuolu apun Hui nkv,-,t .ppv 5ixacool moi.ncb IU 11 1 Z 5(101WD:17137) if : Af9A3TUATI3Ti maim "nunzu spun w II gl 7371c9X :in 70Tio V II LI, 5on3719X63

'auganzu apun

:111

y

ixannATXmliox V

11

Z

11^9t00:1&13

www.dacoromanica.ro

II

7.1?

w;

^c2dx'Xzt`7P

V

11

9Z

Og

CUCEHIREA CONSTANTINOPOLULUI

104

1

35, 3

37, :3

3. Infigind pe virful lancilor càngi, cautau sà traga in jos lazile de lemn sa descopere pe aparatorii din fatà, ca sA poata fi umplute cu pamint 1 loviti ; cAci lazile acestea tineau locul crenelurilor de pe zid. Si arcasii si prAstiasii si sulitasii nimereau mai usor in locurile descoperite; iar altii 5

aducind scari, le asezau la intdritura ridicata i incercau sd se urce pe ea. Si tunurile batind intr-una cu pietre asupra aparAtorilor, friceau multa stricA-

ciune. Si acestia se luptau asa. 36, 1. Iustin insa cu oamenii lui, caci acestia fusesera rinduiti la locul, unde se surpase zidul, dar i multi romei (bizantini) cu dinsii, imbracati 10

fiind in zale, sAgetile nu le faceau nici un rAu i nici celelalte lovituri, ci se osteneau cu tarie, luptindu-se vitejeste i luind masuri in contra atacurilor si zAdarnicindu-le.

2. In sfirsit Iustin i ronieii dovedindu-se mai tali, i-au respins nu cu greu i i-au gonit de la zid, ranindu-i pe multi dintr-insii; nu putdni au §i 15

murit. Zilnic se friceau i alte atacuri asupra zidului, unele intr-un loc, altele

intr-alt loc, si mai ales unde s-a fost surpat ; dar in aceste atacuri Constantinopolitanii n-au suferit niei o infringere, ci se luptau cu putere i rezistau vitej este 2 20

37, 1. Paltoglu dupà ce a luat cetatea din insula Princhipos, s-a inapoiat in port, unde erau ancorate celelalte trireme, si a doua sau a treia zi primeste de la imparatul (sultanul) consemnul ca, pregatindu-se bine si scotind corabille in linie de bataie, sa" ataee cordbille si triremele ancorate la gura

portului linga lant, ca poate ar putea forta intrarea in port. 25

2. Caci se hot:arise ca in orice chip sh cucereasca portul i Cornul de Aur, incit sa poatil ataca orasul din toate partile, i dinspre uscat si dinspre mare.

Caci credea cum si era, cd, daca. si in partea aceasta zidul va fi deschis rAzboiului, va putea cuceri mai usor orasul, din lipsd de oameni 3, nemai ajun-

gind aparatori pentru intreg inconjurul zidului, fiind foarte mare. 30

35

3. Paltoglu punind in linie de bAtaie toate corAbiile i marinarii luptatori de pe ele i dindu-le din belsug arme, porneste cu mare navala i avint si repeziciune Si cu Menet si strigat de razboi asupra corabiilor de lingd lant. Si mai intii oprind putin corabiile sale, au ineeput sAL se hartuiasca i sa se lupte de departe, loyind i loviti fiind de saget,i si de pietrele aruncate din tunuri; apoi deodatä cu mare iuteala intra in mijlocul corabiilor de linga lant. Si de indata, ostasii inarmati de pe bord, unii aduceau fee en miinile, Cf. G. Pseudoplirantzes (Phranlzes, ed. Bonn), 260, 14 17. 2 Lupta descrisil in cap. 35 si 36 se pare 0 n-a avut loc niciodat5 chiar asa. La zid s-au dat rnulte lupte i Critohul cred cS no dA o descriere inchipuit5 pentru toate, tinutS

in termeni general). 3 Vezi mai sus, p. 76, n. I.

www.dacoromanica.ro

I

6LS

6t1

:1M10.1,111D

1:

E 5101

510699 A(01

v-IKNoa

liii

(Imv()Iivik 'IV

V":11-II

c.:0T

mo3110do 53odnx13o ? `531A70'4.1Cr1 A39(997 AC91193110X Sfi01

f 53c3dodn1 `tr 531nnonLozq

5n01 .5norq11oX3or1oda/.. SkI .5C/Aodpd11 30o d-fA. liMo 31 'VC% A701) AC03`3.ppal? .5101910 110% 10 01 11019 110X A3651) 1101'1/.0 110% -D11A0X 5(10X331. poi 5(03254 novoccb 11L3 1 `Folca 10xx10 3 510xmliyx 531nod3th eLoAkiwdv. Mi :7:floor( 5notit.ns) 313o-dmdnrip pox eo3npodl3LT oimodnaq .c.r)ict)i pcx pc n3o7k-d 110

n

1)09131672 Xant M01 `nm/vTrio7.30-doclat 2-) :(0dx111 nola.00R 7).1 30 nTrI 5(91,90 69c .1 sorvaimoli 2 3 110% 10 Aq `61c110 0 1010 d-fA. 01/m7321313 Tizx ZL -d3c3ML 3 110X A(0170TIOM, lcqyou (svA `5301910 loix)odcbpilcx X113T1lks) (101 `5(10X331 rcoo '5314 foop-132o 01n0Z323 na.druj )pd)02.L. 31 nmi m01(3d pox moi `ncolc(3,0 Avp 5mi.omdcp nc01c110 lzx 0iA0)3m04 30/%33-19X3031 31 Sco110m,31 pox 30A3TimmoZkrhimp :oda 7oi

rixrdan)

OI

-531nr,mx13e

501(31, 53100.0(17.D1d32Ll 20 31 101)07103d, pox 50/3113n0k 91010c10dX311.10 Snoinol çto 5manyzX 170X (101 5CIOX13I 'AZDCOn? 5c10V(07.1 A(011,00 .531oopi1xolmod1

n

x20 10.4.3y? TR pox n0nx072.n? poN 'novo poyodszoodat ,orx rood37-11+ oinon31? LLco,9 pox lbcco noi `5n07.331 17)X \Cprl 10191 Fool( 101 `rnridl.kds33cbou /1 51)0 XV noilim 10 St./.1 5m.3011 `A07:13 ,V(70 5(2d(17-91 21 01A0X)7ri3 pcx t,o7.331eop 50-,3-4//3.A. z

'LE 'T 5U-V1`91V°1_1 3 01 AOldnockb `A(0(3`..13 5100M 13y1/11L? C91 `3/L3-r1iNt d3.c2o po 1vc19 533cP,./..1d1 'nnorldmth? pox 3?13-11 moc)31c13 tr, Aki3di toodritt. DoL37_n rrikvn )pd1Oa.c (101 `Dc-o3o.o)4 sCO21.9 5c-opox 50/131-FpX)(13xDrdzaL 1ItY. 51ZATO.)02-31Aq 51W1 iDmon U.D!.f.X3o-dmorool 59c2c 31 53c1 53cv,ox-,to 1xx. 5;01 dkd1. 5)2i :3oDno-rldoo5? cb1 11vr191D noi

-z

50,v3-ri1( pox t.ti `32Dnv? 50)=13

(1.3:30FLAn

r.,c?

nnoyaLDR

9.1

OZ

irocnopFid

omJc1

(4.4. Mlcir 7,.;T 50.1.(m1q (10.1C9d1 A01 31 WA3Ti1X 17LX 01 570d3)1 ,d)ci (101(1707 `11C09)09l.f.1011. .`;t-n evz? n3.097.zimolt. 3p1.3ox 31 nf,./.),. pox AX)9910C.G.q 10)0;490d:1 11.1 .13)(9= oi33-r1orq `drk d31.L9 ixx `nr.s. 5m 13 pox oi fiin3o1 5o7.331 `M-113yoat eoo3iod MC ')lfl 141 5k1 5(03)(9 roiD3d2x 41rosqn3.A., xr,10 AO)1A90Hde; AQ)1 -vdod X o M0A3T) al. d 50 )01A1011. A01 noyod3d3aL `503aLcod0rokno noLs.ra3-/-1 )oino 53)o1rdo :n0-1137.yd 5rde,39 5k.V.91Noo11 R3 5)1 31 CA :(1 5)5D3o.l.np 1-Lx 5n01 si pox 3D-fxv9 pox 53o)pix? 53oD3y2L9 `5coyzx 5-ool33yanIt? U1 13s)n)(-.9 ta-A Lt-rid? Coco= -ix)x M-114, pox 'li.rin 3:p 2 Utod pox -M-ril3cxvop pom loicoc13.t. 631-1 noclxvti -mx)onT

130

43g

c

53imoDniX 53oi `5root 53oriplyoodxf oi/askdX? n.30-ockhaL pox `5-Doc/33aL, 53in0vocd pox on3719y\ood 1 01 19707if13 31 pox :loop( 5301 oa.no moi momoZkri `53w,33-133/3-if 113aq, ityyou. 5.1,01:q1-1 ? 13,copJ71 51)01 .11:noxvi, pox lo laq M01 ncolyric9OLDzirx Po/..iyat 5ciock3 10

5)ocict-Ai.f

A371

dna

A0(33631/3 51701 `111Dd37. Al3L2LrA)? 10A3T1C,00AZ1R `5102-9X1

:w 5)odr,a4 v

nbulo `nuout spun w

II

/-JE

isod

-0 saziur.wdormosd

I

c r..7o-ri(pdrocID

scoot%

pp/)

nocK2

oldwseddns

5w.9.

ovj

3Y:j31 170A13

e zclo :v ur `su.te.anu

liv

v

es3?r,K)

v

spun 'In

`saw1uem1d) p .(uuog wtwbunu ussmwo3 assa aniANA pv ununw miniu wiaoJd mwAnd -tuns anlyiu tuningolp-3 odd wuwo upoad mewl Inotiowipasdp T

"J7

z

wdnd

mewl

u! de.)

ç

o

i,1

9

iiwu

LT

aJogrw.id wnpuosuo.) so

www.dacoromanica.ro

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

lflG

5

1

37, 4 38, 3

cu gindul sd aprindà coräbiile, iar altii dAdeau cu sAgeld incendiare i altii incercau s5. taie funiile de la ancore, iar aIii agAtindu-se de ancore i scari, incercau sd se urce pe corAbii i altdi loveau in aparatori cu halebarde, lanci si sulite lungi; si nAvala lor era mare, stAruitoare i aprig5.. 4. Cei de pe corAbii insa, cAci fuseser5. pregAtiti la aceasta de marele duce 1, care a fost pus peste acestia i avea paza pe mare, pentru ca se luptau din loc inalt i aruncau de sus cu pietre, lAnci i sulite multe, mai ales foarte

de sus de pe virfuri de catarge pe multi i-au rAnit si nu putini au ucis; 10

16

si Inca vase mari atirnate i pline cu apa i bolovani grei, legati sus cu funii, dezlegindu-le, le dadeau drumul de sus, Wind mare si multä stricAciune. 5. Din amindoud pari1e, ambitia i rivna era foarte mare, unii voind sa invinga i s5. forteze intrarea in port, ceilalti insA sd reziste bine si sà apere portul i corAbiile i sà-i alunge pe cei ce atacau. In sfirsit cei de pe corabiile (bizantine), luptindu-se cu tArie, i-au pus pe fuga i i-au gonit, rAminind pinA la capät bArbati de ispravA 2.

Un tip non de tun

20

26

38, 1. Neizbutindu-i aceastá incercare, imparatul Mehemet se apucA de alt plan i, convocind pe turnAtorii

de tunuri, i-a intrebat dacà s-ar putea sà spargA

i sA

inece acolo cordbiile ce stationau la gura portului, lovindu-le cu bolovanii sloboziti din tunuri. Acestia mush' i-au spus ca aceasta e cu neputintA din cauza zidurilor ce imprejmuiesc Galata si care Impiedica foarte mult din toate pArtile.

2. Iar el le propune acestora alt plan si un- tip nou de tun. CAci le spunea &A, dacà ar voi, ei ar putea, schimbind putin forma, sá toarne alt tip de tun, care .s6 poatA. arunca bolovanul in sus si acesta, venind in jos, sà cadà in mijlocul corabiilor i sà le scufunde, dupà ce prin oarecare mAsurAtori calcule i potriviri ar orienta i ar indrepta tunul asupra corabiilor ; si

30

le expuse planul noului tun 3. 3. Ascultind ei expunerea, au aflat prin calcul ca e lucru posibil si toarna un tip de tun, precum ii 1-a schitat imparatul (sultanul). Cercetind si locul, asezd tunul putin mai departe de marginea Galatei pe un deal 4 ce se ridica usor in partea opusä corabiilor din port. Potrivind tunul bine 3

Luca Notara; cf. Ducas, XXXIX, 8, p. 354, 20 si G. Sphrantzes interpolat

(Phrantzes, ed. Bonn, n. 254, 17-19).

2 Lupta aceasta pentru fortarea intrdrii in Cornul de Aur ce ne-o descrie aici Critobul, luindu-se dupd Tucidide, n-a avut loc, pe cit se pare, niciodatd. Vezi comentariul din editia

lui C. Muller, p. 81 82.

3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 241, 3-7 4 bdtind cu tunurile Mehl-late in sus pdrtile dinduntrul orasului » (Novobrod).

4 Cf. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn), 259, 5.

www.dacoromanica.ro

I

'a `se-t

un

:'111EICL1I113 VINWOCI

E

GHWOHVW 'IV

Val-II

LOT

5i,

lo 9 5lodothdnu

510.1-D29 'no.rpoR .10.cu Snon3oXD MOl moc3ux1)? A13A7l310un 30 R 3xx g01n0d132L? 10A3T1oi9X1ItilloAT Slxd9x112 A1711X n13A1od1a19 01M03132L3 AC91 2 xx 5101.0q Sioiza 3xx 1.oxdoR 51oc3xx71 nolin9xkixx 5901 --x-riodu 'AMA 30

31

`5n0n3710X .71do

v

30 qg

novip1,371 `Afpxxxncf)

111?

Si0in no

`A(.0RXX1(9 1009(1. do1L

`159xnn 59 3/1 ,c1))? noxkrt19 Ikx

k.

01

AO).d

pox x3-rino0du

/1.020(13X02th= 10A3 Soch.c. 01(101 92L9

fbI

9

ps? 5101901 S0nr71bloo131 3xx Ski Skips:Too-6, 3Xp `nk1

A

110x 1910(39R

xdx171 d321.

531.A0(Vpd Or( 510 31 1XX 51010011 W1Dlyri ,672 `noi-floykrt19 Ski nc0i. no3i.o3 `5knx4131.1)

10/%3719X/011 1ZX /130C0Alls)

51011,10)02 1,Xx

5r314orimodi 31 5901 59010(01/ 01.1\01(313 1)0x nnodli.n)? xno `5noil3y9 1:3 2 -odyrif 5)70 Snovolarl 513dlyp.t. nt01-f99 5non7.1-bo713dxx3 Txx y 5no0 `513drd 5103n1oXD '39x

OI

5non7i3R 'n20c0nw 531nocqoano nki,D3A.371 olno>pld33 .Akdrylij -9 x31-11loyio ai nk lo 51odp.odyr1 kip31371 pox (nnoa.t.o &col net-1 irokc331432.1.9 5mxxx ncon?-rloynod pox nol nnoyaul `11CODXST1d &Col Dint0A.)? 'moor 3xx .rx)?yud:, A91 31 xATilly pox 5)01 59ZA 1VX 12C0.0)09(p3111 .5(101901 50y71 10 111? A(91 (MerX1(9 501.0(pd93 10A37I9XX)71 AT.113(311 31 Snol901. pox `oinrs)cp3aLf 5.3dn39 1on3r1onslioordlT

91

i

7o1g

5noy1

'ss

-[ 5930Dlog

9

`51.137-17,3JAI

k213aq 5kicooi

Ski

`5klotEjDocht. `koo9odx3an?

59c3u. nod313 5knrX371 5oR3.3 13c3mX pox 5)0.03\(xx.I.q 5901 `59oloatonxXk-r1 `01332,3 9L no.)1 23 31 A0110A(IR SW99011(3063 11X)7i919 n01. 5o/71.1.1-,( szvoxy9 5,oi 01y 901910 9031. 3xx .nc.onplxx 30 2 i oinoi motooXkri 510A9T131cb/ 570 1X41(3111(19

51

5da

5coilonnvp Ni3XR 'ArDzthR 5oinno0podamq

119 )0191)0711 A7.001A101/ (101 (1oy9d1d3aL

Og

nol

-ri..)oxrd

z

A02/9(31 A0(3313 1701131k93 510_1901 1Xx 51/Aak71 50Z13 A0(3319A1XX 31 `01Aloyciod A01)0A(12 Doni3 5knxak71 not:3313 5o23.3 .nornon...morizx -dsa.xx A9cha71 .isnorcoodrac 91 `wr1kX9 Ao&arboAng Dm.13c1)).2 A91 ncmy 5?, `50(b9 n91 Ti.rx 3xx 31:111 pox 'n139voncx 510c31371 5101-10x1D non3.119X n13.vood-rl? 5r.oTr1 5x)1 5mon pox 51m3Aoloomo 3Dn0n9on31tf 31 110X AID(101399312 5lompo 59du 5xwxxo nki R

`03T.A. ;13

.ntpalk.r1

int 91

5i

.)o-rikXD

3,11q Doi/

Imp mol gncolxnng pox nol0aL9 9 5l.cnzXkyl.i.onoyax.orl.rx 5oR3.3 `nolnoloa.. 593.v.mcd '3910n3XD3i.op -)01)031 110X A01 A0dOX 531A10.91p1L0X9 Ak19101 dit1T1 A0 toc3?iminp 5(4.2, 5xdx39 nol va,xnood nol noA.3y9 5oinoX7nr no69y p 9c3xu-too1ox At01 .Acovoxy9 -3on3xolaq 9

-E

lorlJoodaL. 5311991c.ri (-)1

APAnuf V vriti.XD

:y

-ppu nod3i9du

cbriviloy noxvichp

torml

ii

ç.

II

21:1

v II y pi? vjclnszna wn!Icladas 910.0 V II 9g 1D11Fardru in au?.e.nnu 7vqaqap) (lorfli.mraXpraa-ri iitu gg 7sod 510TiorlD

g slrod91.X.10

1.0;CDp.MT1701311

y

v

`92172.11JUI

apun ui

'd `998 61 'D `sozwealds t9.6 61-LI `sozItuedqd) .pa a (uuo oingoip3 tuowSontu aluellutt eidposop uou urenbunu USSIIIIWOD OSS9 :0110MA opIA .3 pamily urelou d g8-I8 s 'JD sooplowl `sopCpuoometo II 'LLI '9 , .3D 'D saziunatidopnosd sozlue.nm) 'pa `(inloa '69g '9

t

'JD `TeonCI XIXXX 8

aunb

9g

eand

sllen'eu

www.dacoromanica.ro

08

CUM-UREA LUNSTANTINOPOLU .11

10S

I

38,

1

39,

2

indreptindu-1 dupd anumite calcule, ii dau foe, dupa ce 1-au inearcat ; Si tunul aruncd bolovanul la o indltime mare, iar acesta venind in jos, n-a

5

nimerit intii in cordbii, ci a cazut pe aproape in mare. 4. Potrivindu-1 din nou i plecindu-1 putin intr-o parte, trag iarasi bolovanul ridicindu-se la o inaltime nespus de mare, vine in jos cu un vijiit foarte puternic i loveste cu mare izbitura in mijlocul unei corähii si o sfarima

10

15

20

de indatd intreaga si o da la fund 1 si oamenii de iw ea, pe unii Ii ucide, pe altii ii ineaca ; putini de tot, eiti n-au murit, abia au inotat la celelalte corabii i tr:rerne care erau aproape de ea. 5. Aceastd intimplare neasteptata i-a tulburat pe toti cei din oras si i-a bagat in spaima i frica foarte mare. Totusi dind, pe cit se putea, putin mai la o parte celelalte cordbii si trireme .si ducindu-le intr-un loc mai adapostit i fiind pe pazd, n-au indurat mai departe nici o paguba din cauza holovanilor, ci pdzeau cli tarie portul si Cornul de Aur.

Mare

39, 1. In timp ce aceia se preocupau de acestea, n-au

lupla

trecut nici trei sau patru zile si apar plutind in largul marii trei corabii mari, pe care arhiereul Rornei (papa) le trimisese din Italia cu provizii i cu ajutoare pentru Constantinopole ; cdci auzise acuma de razboi si de impresurarea ce sta sa cada asupra orasului, si le-a trimis inainte pe acelea intr-ajutor, pina ce va pregati alta flot5. Caci preg5tea sa trimitá in urma aeestora din Italia treizeci de trireme si corabii man In ajutorul romeilor (bizantinilor) si imparatului Constantin ; acestea ins5 au venit prea tirziu 2.

2. Oamenii zarind cordbiile plutind in hug, anunta irnparatului (sul95

tanului) ; si acesta triniitind de indatd dupa Paltoglu, amiralul flotei, porunceste

sa inarmeze cit mai in grabil intreaga flota i sa echipeze bine toti vlsIaii de pe corabii si ceilalti marinari, oamenii de pe punte si sa-i puna in stare de lupta si sd-i inzestreze bine cu zale i eu tot felul de arme ; mai incarck pe corabii 30

i

mult alt armament: scuturi mici

si

mari ; coifuri, zale,

sageti Inca si land i sulite lungi i iatagane i alte acme bune la lupte de acest fel ; pe lingà acestea mai urea in corabii si ostasi eu toatk armatura i arcasi cit mai multi si din ienicerii curtii sale pe cei mai buni si mai aprigi luptAtori pe cei mai bine inarmati. Echipind si loanmind bine [iota cut oameni cu tot felul de arme, o trimite. poruncindu-le sau sa prinda eorabiile si sa i le adurii, san nici ei sd se mai i

i

35

1111

intoared teferi. 1 Cf. Ducas, XXXVIII 20 si Gh. Sphrantzes interpolat (Phranzes, cd. Bunn 2 Vezi mai jos, cap. 79, 1.

www.dacoromanica.ro

,

25), 21.

I

,11URLIIT) VINIWO

'os

'Ss

531A709 39 Ak1coo

y `531.A9

te.

V31-II

1.1'1 ORNOIIVIii 'IV

5coyrx pox ArDkrlor.:-D 31

601

SlodiTri `510m 1Dn01a.crAr cfro.L -rduc? 91 A371 /101(9thL 3X(1131rf

39 &911.0k3(b)p &903y 53 sorior, ')01971 9 31 M00)(31)0X

M91 `A(9VOXN(9

59/13

(1031 ATD3IL)0110X A3 111 qi.91.)-f000, 531AX9:0n3X911LH, 39 510(,1)0 pOX A9dX171 531/1)0AT(XX3(31021. ./11.07)1(b)?

9 39 Door( 1D131rx pox nodnall 51:30chp r1.171 nodlrlra.c noariodRoth.o 5kricid pox r.1...rx )0R),oxy9 pox A109)0.1L pox 13;i1o1xx 5? noond 'T tris..112:xvolijii? Sn093 13d3dIew1

5? 5ott19

nkDri

A(91

no-n-rta.t? 5n01 nTrl 412c31 5noi. 19,l,r(9 `(1/1"flt. 01nrkA31D2 51101-1 Soda Sri

1,7ox

.139RrIzx loDo

3

35)0(31

3

510R-pty? pox

kr1 5701

`nonro?ur 513dG.1d1

Sn,l..k3Acq SrDc,-,lo

q oinoi

rcholc nlooR 59/19.A.3.A. 39kd9d003 5)0110211 5n0i A? ki 1302/.. pOX 53 A(91)0/14 119dX1T1 -xschoaL. A019113TI Aodoeo pox MCievol.f .n3yr.7.n3 50Yri9 3A. Atfli X3 Mol moRrxy9 pox pOX S3.1.7vIon3yx 5r1 5rd313 5101. 513dlf.1(31 531/19.A.)0/001XX 1=3 91 -X)(19)0 A0(331931( pox Akxv(nci, `52ino71 foo371.ncto noi noarloy kJxcJ oinoX?R? rcholL A(01.

'moor( cyyr

1

66E

oiiçid

ScodnXD1 /191 31 mn?rily pox 91 Srd?m Ag4 S1o1cL0i .9 Acolno `Acompo macno 1 mold It r1.2,31 mod MODnowdraL

nor3 1MLAonizaootop 513d1 A(91 Acovol:rd

sloped',

5/9

nolrxy9

A?

-3111.f.

-tpoci

pox Ak1 noDo cio 5k1cool nkATrIoD? Ar.jxclolyoat. pox da n3)031931/)00 51p-cm `5clo0kotj 5(93 Ar. pox A.0 Aosu-6) 3>ory3xD3dr2.c..A0y91D1r1G..D31cho? c3rA. :o4? 5r1'1o1I, ra.nonoldi Sl.sdkldi pox SrRrxxo Ma.coixx oiçioi 5nook0rj 1o.x131.Don.no 5103)011(9d pOX 13y1910tj `6n31nrIDncom ox

Li

dr1

AG!.

5(?XkOZ7137-1 A01 3L no-113)01c

03

fooDkc)?iig,i -z

.z 531.n91Irm

Ano

5r1 51oRrxy9

Snodo23z:37-1 5rDno3yn.f.

19noy311mop lavDrd

Snon3 nky.A.91yril /191 )0/191134 (191 (10019 50A37170y1319101311 `a 1)0931(IL0 13(,13y3X nki nk1D3Xx1 rImpat no1 Aoy911-.) 19X 5r,i01 A? SlIo1 1DnrA SrlAra.c Sr.2.9(3? pcx 5noi Snovoo 5w.2.rdla? FX 1 5C,10 iaL? ColA moIrric9diDra.rx 5noori3Xxrd 5cov:x pox Snoixrdclnoirx 1)01:A1031 S10301/001L .51oyaL9 12),od1d1at? 39 irx ryy39 loya.to rxyol.c 5? 5)i 65n7CA 5)0R31/9)0 31 irx 5no3c3n.g, pox kArclx pcx `51oxrdm.0, 119 39 31 pox runoxr pcx rird9R Tdxxal pcx S71.p.cox pox rDo ry0,9 57 /191. sRLI.1 nor13you

pot

9T

(bi 131r(32L 10tho31371 'IrDno?ya.E.

&21-0-1331p, 9 5!/.1 5t/..T1(9d, 45c13d317.ch0 A9TID111D11/3 5rDcw7..? ox

1.sx9u

mo129 Lii

OT

A.

59,

93

kcj

loilDkdX A(91 collo

5loictol Sw1r(aL.9 31 pox Swi9o1 119 5noaD3.50.t. `137)d'Id1113 pVX Ski 5r32I Skcyr 5noi SnoiricorhX1o1 rut pox 5noir/D3Dcboorp 5? Snoi 59c/ac e 3

(*coif Sr pox iDrolReop 31 1113.A.Thlop

le.g

pox .SnolrLoyaLon.3 5M9F13X9121a,

,tan

R

1)07t 510301(002L ,510v.t.9 Sr.orpy3x so? 1914:00 le: 3Rkri 5901TO /113X(/.11)011.3 '5(99

g /sod no= 'ppn AC91f6.1. V 111 Jail(92110 dpUTI w 5r.." V II Og pod xlevrxzlcil. ass!pp:ra 513dr1.1d1 aldaJ lasuda

T 7.

pox 5rDr.(1.1.9 A0i DAoy91 Scoyrx

'JD `s1e3ll(1 IIIAXXX 03 ..J3 `11.1.111! 'OL

la

7,1

Ls!:

571

570V0XX9 5W1/19(j)0N(

':3xxxsd= :w

7p.ippv

9 soqueRidopnasd 'au) '(uuoa '697, '13

www.dacoromanica.ro

Armyx?thcaL

OE

110

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

1 40, I

(-)

40, 1.. Paltoglu porneste cu Intreaga flotä de indat5. cu mu1t5. putere avint asupra corabiilor; avind ambitia si mare nAdejde sd faca isprava; cAci cit nu credea cà le are acum In minà. Cum au ajuns 5

10

insA In bkaia sAgetilor, oprindu-se mai intli putin, au Inceput sA se lupte de departe, tr5gind cu multd tdrie din arcuri cu sAgetile si din tunuri cu pietrele i dind In catarge si in corAbii cu sAgetd incendiare cu gindul sa le aprinda 1 2. Cei de pe corAbii InsA se luptau i dInii vitejeste, cdci duceau lupta de sus, mai ales de pe catarge si de pe turnuri de lemn, dind cu tArie din Inktime cu sAgetile i cu sulitele i cu pietre i nimerind de cele mai multe ori; si era din amindouü prlile strigAt mare si omor si multi rAniti 2.

3. Dup5 ce s-au luptat asa indeajuns, deodatA. Paltoglu cu strigal mare, indemnind i pe cei1a1i sA facd la fel, &A hires cu mare navald, vislind repede 15

20

25

30

35

din lopeti, In mijlocul cordbillor si astfel lupta se face acum din apropiere, toti inckerindu-se cu armele in miini, si era o invAlmAsealA ingrozitoare; unii aduceau foc sa aprinda corabiile de jos, altii ucideau cu làncile i cu iataganele, autind sä spargA peretii acestora, altdi rAneau de jos pe aparAtori cu sulite lungi i cu cele de azvirlit; altii insd aruncau cu s5geti i pietre; ceilalti insa se agdtau, apucindu-se de ancore si funii, i incercau sA se urce pe cor5bii; i unii se luptau intr-un fel si altii intr-alt fel si tdiau i erau tàiai cu mare pornire i cu multà minie. 4. Cei de pe corabii ins6 fiind apdrati de zale si cu putere luptind de mai sus de acestia, respingeau cu tdrie pe avAlitori. i mai intii vase mari atirnate pline cu apd i bolovani grei legati cu funii, dezlegindu-le, le dAdeau drumul de sus 3, stingind focul i uc.gind pe multi. Cdci acestea cAzind grele si cu putere, pe tori cei de jos, pes.e care nimereau, pe unii Ii inecau, pe altii Ii stilceau. 5. Dup5 aceea, unii impungeau pe nAvalitori cu sulite lAnci i halebarde, iar altii aruncau de sus cu pietre, a1ii retezau cu iataganele miinile celor ce Incercau sd se urce, iar a1ii cu maciuci i ciomege, repezite de sus, loveau i zdrobeau capetele acestora. i din toate pdrtile se ridica tipAt i strigat mare, lovind i fiind loviti, ucigind si hind ucisi, strivind si hind striviti, blestemind si lnjurind, amenintind i vdietindu-se §i toate groz5vii1e sgvirsindu-le 3. 6. Totusi 1 i asa, desi cei de pe corAbii se luptau cu mult5. tàrie, cei de la flotà le erau superiori, mai ales prin multimea numarului, succedindu-se 1 Vezi mai sus, cap. 37, 3 §i 4. 2 Cf. mai sus, cap. 37, 4. 3 Cf. mai jos, cap. 68, 2.

www.dacoromanica.ro

I

9T

'Of

aapicaprik

:rinETamia laiminioa

vai-zi

111

4ot T 5kyl9ivo11 to)2xy9

3 xu-topat. A01 A01(91.0 `nc,odvvochoa 5rd39 Scorp 13yav11t3 51:oi 31 pox Uvricps) Uncoa `5037-1(19')dIL 3111; Alpi 5711101(16 31 310X 1R31/(? (101 omxx d -

.poDmo nompi

('10 thp.A. A3

eviod3X A31719n2

evi3X 5)21.(po

4.55

3 c01)3

ngrod

Inon7.t.T `o

nolcoda rqri 531n)op(pXonmmo `nodriii SiorlDlyododxf 5.1o1-1odnXD1 `olrooDIOX? 3D7oricit3oa. 31 pox Sloop( Sloi 92Lf Acol mon-aGeri `Sl0n3ri3loblo 113 3 IZX 51odothdnu rood 531m0 ),o1 3L 103193 310X 5"f1 `510V0XX0 1X1100/1)? 10A371c100AM1R 5r19oo1 -E

z

=3

10 2

n(9.1.

nol-fxv? olnoXFIT pox lolcoo

`5coponn3A. 3139

9

,thf noldA.(ki

norlsyou 1on3-1-19o1o3L pox 1sYnorri.)o oaf 31 M91 M031D3 3)0X M01 M0A3%(q cp., mold nsoc9,99 531novod 51o.11)12 pox Slop-lodoR pox Sloor( `5cod2othp pox xupporri 12L3 `531A0A70X1(11 li,..1(1)0dX 31 (pe(OlL XIx 101MTIC,00(31 370X 5096 Lc3)021. mod?locIrrif ol3e917 AOL

.s

OT

5ky/910011 5001,13 Z.411 5X)9I.;.0) rox 01 Si S10VC9 50A371)110C13y3X4 (71c10 'Ai3101/.. L'etyou. 31 UTICA Trx 6)1 6300s) ,e110X SzDTri nvorjr1? 5x).1 '57oux\(9 pox Scom;to k X3 ncooll3X lst kXTl `olsnyl.? SlovL9 M91/001L R3

M91c101 51V9 4A071.3

5loX7137,4 dna noc)30a? 53iolaqonp 91.pc 5 `5)oRlox\(9 o R olyza Si pox nlopLox 'nonDox Sctoi.noncyakdribonlp noZjoi S noolctol .lonmiovtod lovu 39Xd92 31 Sflicoxori lox Slop-no:10 noxocodlpq -o12..)2x A34 5clo1 `nonTr1oZzyr1o6.1.c lo 32 3o3vd 31 pox 5logly .novo43 od313 3 -c,oXvildomp lonrri pox Snodr,kx.loo pox 51o3moXD 713dxx3 ',o nnnpodlaq ncol norm aL7 `olmod3 pox lova 5covo `01A0X)2713 3TX A011L0X3 310X OlA0121.9X3 Afl tilid0 pox '(07-14, ncoln9voori3nr.c-, `6).1.r,00 )010211.1)7X

Alet

(10710 701 .J0/1132 30 A3T1

gI

,

M01 ncov,ox.x9 lolvoodth)olmx 53.1no pox nsocon),2 oaf MOLc101 -C,0ck,13 ScolD `lon3719X)ori Sctoi ? 5:oln9l2L Oa-now/RI. ScndnXD, 370N 701(0d1L fq71 bp 5:odocb1

.9 10 2

12L?

Og

L).)(aL 513d ncol..)pv;1 5nonT1ho113dxx3 'pox Snoop( 513cho) 5non97132s27q5loinloXi) n.socon39 53/A091(02LT g nonnqd.o? 31 01 dal./ ixx OV(011. .nnocfli.mp J013-11 `...-nod-fd

Snovoks-ri

dit.

pox Sw3d

loi90 lon3Tiod36)ollox

nTri `nonR71xx Scitoz. 32 -nocInoth712 v.-3N 32 01(101 10 A3T1 no-n-rpo

y

top.`5r1

Scloa, 5:olnonx)Xlcu-Doda A30c0npx

oi 5c ga

Sio3lnox)o pox 5cl0151o1Dq 5)oin9n!..? O 3 Slooix novvoR 'n:30con-R lovu 19321.0X 5v.. Szdi3X M01 Al3A3Zr,J11/3 `eo11n9)4 nconTricod132L `Aolatostanp 0(3313 315110M0d0x1 cx 51ovpaol 5v-SlonTriod36)onoxnzo-on-fi pox SnooLG, Af M91A1011.X2 -9d13/3 5F(7)(1)3X M9IC,L01 531/v.-po3o .MTP(97Aq 370X lf.0d 9 pox1910d

feu=

`Sonrri `ncolnovood `M0A3TIOICOOd `M-019A131x 'ACQATri0M31X `nco/ncloom `nconTrInoo `moinctorlkobinoNd `moln9)16dc:1 `ncolnctoNo3af `M91A9A319 JO.LAT01. TAISR eM91M,10101/. pox 50).1(,)o 5ms)(pdct3 M0A37101M011? M91 A? S'1101 `1.olpxx9 5C0T100 31 10 (101 noy9.3.1) )p1R oc3c31:3Xnxoat rsiplyyri pox novo5jlorip X2 StrlovoiR nctoda.d3a.tn0)ox

g

:v U.7191 z 6 A30(999 .ppv 9JD? molctol. y 21191173 MIMI! U7 11.92/12.17M :v no:p_t>i.n9:ttt.mod
c,o1 tb1

111

nox.ocoda.11?

II

Ct

LZ

10`003 V

II

OE

`4,93-^9`04 "),v7710V'Sd 'V

JD "earu! -dEo

IT

tt '89

r .jD `wdns 'Lg 8 la `leadns .cNo 'Lg g

D

Ls.

-y

www.dacoromanica.ro

I

11

OE

5

112

CUCERIREA l.ONSTANTINOPOLCLUI

cu schimbul la lupta

i

I

41,

I

5

altdi luind locul celor raniti sau i ucisi i umplind rindurile. $i cei de pe corabii luptind i apdrindu-se, ar fi pierdut orice nadejde in mersul razboiului, daca un vint de la miazAzi, ridicindu-se dintr-odata cu tarie, n-ar fi umflat pinzele si cu putere si mare iuteald n-ar fi impins inainte corAbiile si astfel triremele, neputindu-se tinea de corabii, n-ar fi ramas peste putin in urma, i, razboiul linistindu-se acum, nu s-ar fi refugiat la celelalte corabii din gura portului, scapind, fard sa se astepte, de primejdie.

Printr-o atit de mare primejdie trecusera. 41, 1. Dar imparatul (sultanul) stind &Mare la marginea marii, se uita io

la ce se facea, i fiind in vazul tuturor, ii incuraja pe ai sal i totodata astepta

is

sfirsitul batttliei; caci, in orice chip, socotea ca flota sa va birui corabiile si, prinzindu-le, le va aduce in fata lui ; si era foarte vesel. Cind a vttzut insa vintul batind cu tArie i corabiile iesind invingatoare, schimbindu-se dintr-o data la faá, s-a suparat nespus de tare i, dind pinteni calului, s-a indepartat In tdcere 1. 2. $i au murit din oamenii de pe corabii, precum se spunea, douazeci doi de toti, raniti au fost instt mai bine de jumdtate din echipaj, iar din oamenii flotei au murit ceva peste o sutá i raniti au fost peste trei sute. 3. Amiralul flotei Paltoglu a fost lovit de o piatra in ochi i acest f apt

20

a ajutat corabiilor sa scape

i

lui Paltoglu insusi sa nu moard de mina

ImpAratului (sultanului), care socotea fuga corabillor drept un lucru strasnic

25

30

si suferea mult din cauza aceasta si-1 Invinuia pe Paltoglu de lasitate Ji lipsa de barbatie, dar mai ales credea cà nepAsarea i incetineala acestuia poarta toata vina i cd a tradat interesele sale. 4. CAci neizbinda fata de corabii, o socotea drept semn ran pentru toga intreprinderea sa. Ii ia deci de indata conducerea i preda flota si guvernarea de la Galipoli lui Chamuza, unul din tovarasii de arme, in care avea cea mai mare incredere pentru asa ceva. 5. Romeilor (bizantinilor), fireste, aceasta intimplare neasteptata le-a adus atunci oarecare usurare i incurajare nu mica i i-a umplut de nadejdi mai bune, nu numai pe urma vestilor despre intimplarea de acum, ci gi despre alte prielnice, cit timp acestora urma sä le mearga bine si nenorocirea

nu era Inca aproape ; dar bucuria lor nu avea sa tina mult timp, deoarece au fost cuceritd si peste ei au dat toate relele, robie i sclavie, omor si pradaciune 36

i batjocorirea femeilor si a copiilor. Si cu ei s-a intimplat asa. Altfel descriu aceasta lupta navala ceilalli istorici bizantini contelnporani; cit

despre sultan, acesla pierzindu-si mice cumpat, se napustesle in apa cu calul, iar pe arniralul

Paltoglu, insusi, ii loveste cu toiagul sau. Cf. Ducas, XXXVIII 7 ; Laonic Chalcocondil, p. 228,5-20; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 247, 19-250, 15. Critobul se sileste, cu va.diti partinire, s;i atenueze neizbinda sultanului.

www.dacoromanica.ro

I

'It

Val-II

Mol M9A3T1(0d131 pox ncolnox.oknooun 5901 5(101(.91 31 VOX 51 51x)1 linpxto 10/%37106711 pox AcnInctodkv.snmo 9011 A021131L/0 0

410A3T10)1M9.A.)? VOX

513n1 noym

ETT

C,(

9

531nn071349aL0cht tLi 139)01)0d/011 (101 `(-10113.\40z. 23 tvii 50713/%29 StLAthan 5019A 5)0.093A1L 50d2069 39(p )0170X M9D371 tunl 'n(93.1.1)1 pox "eiari 5x9r-j 3kt.91951oD;u3rd 31 5n1 Slovoxxo 45(2c3PXD2 pox (ono na.)ox nochtiri mon3r17113y3x02cn 'n(93dtpd1 61 G.1-1 Pool:noun AiDnx(9 pox r101 ( 517°1 `pcoD32/.3 5z (;-riciToa.r. 501ncothe0 `G.O. (009k0,9D312 59c3aL 53Rnx)(9 59(3u. 91 w1191D n01 5091-h( pox n01 n0nn2n3x 73dz2.E. mo92 -nolcIthm TcbolI

i

n01ri0D01 nage!: (10(1(412MX T 3\09)0g 3 )?choal, n01 Acrosrapo 5(91D3 5010/163 lod(p3 n:, `nn311c2dR 509d7). 31 M91011713 Siol (101910 S0n37i9nin6 pox vrl-xi foz (1011T(011. 01 50(31 -0X903172 .M911 31710A3 dn). 501n)oun (10a.codl 691 rt01(po A0)(91D M-91 ncovow,c9 G.A3.4.1d3a.s pooD3D pox 531nwpG.1.ndx 5(10riZpo 29 Al2 5n1To 50) .n91coo pox 5G.thoX1(332L, Arlt. 5?j, xdo,? 3(2dothr, n01 A071392 wInnsprpeas 2nx Sni Swffxy9 -onr71kn3.1.3)i(33u. nosroodn13-ri 590r,t3 01W1ALt. 3110 5(0inoveorcid pox f.pos 15)q A0 AO1L19 (2X3AT 3D1ld M911(919 41

'It

z

n0too03aLyc

3

M91

A371 A3

51)01

50? 401.A0A.3)(3 10 .5319011

M9),0X1(0 52.dAl2

OT

91

OcT VOX `190X73 V031)07-1(1)/d1 101A3T1 MCIXK9A.3). d311(? :901 513D2r1G. M91 gmoLloricodkv.c. mna. 2 3 031)2 (101 tioy91.0 (b.A.ro .7001311 `1\91)ox3 Tr21)or1cood1 1016.91i roDwn913A.

daL( 5901 -5(103Doxvd1 .nolTrooa pox 511..,(191:poll 9 (101 19 (10N(0 M?T13.4 1 A0 A071\00960 4(.901X 0X 1 3X.A.3A.Aq 01(101 51n1 nTri .wrx..,07; `nr3dk1ms) 91OJJ n2,3nwooan? T1 oau; 45(7-q+oprd A0M3R 1_19 r1Dmor1 02-n14101s3 A!/,.1 AG-A.0601)3 A(21 `Aolnxxo pox 91 x/rIloochs 5(0C3X)rj '3'4).3(4 MOIX132 31 17Jit (001C32/00(110 500(WOITX (101 4a0.(191ril novurri (0013',(37h0 VOX AY)371005C1 (101(;101 01 AOX0 :-.)0.01110A 1)0A23 1ZX 100:1900C331.

c

6o

M91 noaxpo m-)1)211L)oda.E. .9 (-,10 Across( dnA. 20 A0M910 A3>T10A3 1:0A13 53 31 01 A0A31113X0d1L A0).d3 A(91 M9VFX)(0 AX3X(11.02LX 139V.0(3X)11 701A37) 24t. A01(101 59023 5G.1 5G.Xd)? X -70d)31L

n0x91D pcx (G.1 moraoodIns) 5(03\ounolvoom ic)(101113x Ac0cipo.lq IMI pox (.2 xlirooyri n1 )Inn101 3(131911L3 .g 51021orlmd, 19191-1 3k 91(101 cd1C2L nvi 5060A.2.A.. AG:Ln(1-1)onn M1 3191 1nx (:10 pox M010(1-r1)06031. A3713,4 Ar1d1311 ncod.Lowl.i.dX ncog3a.nQ `n3DO.(1L.7n3 (,10 Aonori nyyn VOX 5101 `numodnat. 51Z-1. kdX 51)019 M-91 5(03 0190113R hi A13-011 5(0X)OX VOX (0110 AD.d7011 1111 .)2A132 r,L0 chol S-T ro?dx)o.r1 ni3DG.dDoX `no\ocar1R 531n9xn

Og

.9g

1.00:R12 A01 31

pox ISM= 5107.10X `531n7oDid3.11 iopcovniZpo pox io33V102 pox (1)&96 pox 2-,ox 13d0 nownonnk 31 VOX -A(0R2na.s pox 20 971 50o1ç}0

ci pod ;(240(bD ppe in cau!O.natu apun

v

!MU711

'Damn apun

.J3 `seana IIIAXXX !G scrquoul 'sai.cpuoJoatutn 6t clt `Sa7.1upaid) pa (uuouR

5314701)163T]

ii

.3 Shg

www.dacoromanica.ro

li_knaLchol

:V 531&70rqZ?

ci 9 sozweaidopnasd

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

114

I 42, 1-7

42, 1. Imparatul Mehemet insa a socotit ea ar putea izbuti Corabii turcesti aduse pe uscut

6

mai iute cu planul sàu, daca ar pune stApinire pe port si ar deschide Cornul de Aur pentru corabiile sale sd In Cornul de Aur stationeze intr-insul ; i deoarece cu toata incercarea ei cu tunurile n-a putut sa forteze intrarea in port, nascoceste o nascocire inteleaptA, vrednic5. numai de mintea i puterea lui si care i-a prins bine la planul sau si a pus capal la toate. 2. Porunceste asadar capitanilor de pe corabii sà furl in mare graba

io

fagase care s5. duca din marea exterioara, de la locul numit Diplochionion 1, in marea dinauntrul portului, adica in Cornul de Aur, si fagasele sd le astearna cu birne.

3. Drumul acesta de la o mare la alta este de vreo opt stadii 2 si mai bine de jumAtate este urcus mare, pinA ce ajunge pe culmea dealului, si de 15

20

25

30

acolo e coboris pina la marea dinduntrul Cornului de Aur. 4. Fagasele fiind facute din cauza mulimii miinii de lucru mai repede decit cuvintul, aduce intr-insele corabiile i, punind sub ele valatuci mari si de amindoua laturile proptele, care sa le inà drepte, i legindu-le bine cu funii, le prinde cu odgoane lungi, legate de incovoietura prorei, i le-a dat armatei sa le traga, unii cu miinile, altii cu niste masini i cabestane. 5. Corabiile deci erau trase repede, iar marinarii de pe ele, ca si cum hicind glume i rizind de ce se facea, le echipeazd pe uscat ca i pe mare ; si unii desfac cu strigate pinzele, ca si cum le-ar intinde, i pinzele luind vint se umfld ; iar altjj stind jos pe banci cu lopetile in mina, le miscd asa, ca si cum le-ar visli ; i efii de echipe, alergind pe locul de coborit catargul, Cu fluiere i strigdte i pocnind din bice, poruncesc vislasilor sà visleasca, iar corabiile, duse pe uscat ca pe apà, unele sint trase in sus pe deal, altele insd sint coborite pe coastA in jos in port, pinzele fiind strinse cu rdcnet strigAte de razboi. 6. i era de vtizut un spectacol straniu si din auzite de necrezut, afard doar de nu 1-ai vtizut insuti cu ochii, corAbii ducindu-se pe uscat, de parca ar pluti pe mare cu intreg echipajul lor c i cu pinzele intinse i cu tot celalalt utilaj.

7. Eu unul cred ca acest lucru e mult mai mare decit strilpungerea

36

Atosului de Xerxe si mai minunat de vazut si de auzit ; mai ales ea' aceasta, facindu-se mai ieri inaintea ochilor nostri, ne face sd credem si pe celalalt cd s-a facut, incit Med de asta acela ar fi poveste i s-ar pdrea spus in desert. 1 Adiai portul de la Coloana Ingemanat5, Beictah pe turce0..e, unde stationa flol a lui Mahomed al II-lea. 2 Opt stadii (vezi mai sus, p. 90, n. 5) e vdit distantU mult prea micS. Probabil trebuie citit nu 8, ci 18; vezi comentarul in editia lui C. Muller, p. 87, care brinuiqte cS poate e 0 greea15. pentru 20 sau 40.

www.dacoromanica.ro

1

I

`791,

!

:11111011113 vINIVOCI

un aawolivw

vari-ii

9IT

-[ 5n3vDra 52131i3X3IN noLdpoc32L 21 Acol-rion 1101\13 10 53 01 (311. 13X0A01 31 Ai3x3 pox 91 57oc:33)I noTmAlo 110A311 lon?-riv,c 51h3R1 A1Dnhe1/4 `A2311d0th3 k2232L3 eco.ozaL each= pox AkmoXk-ri ATA.rpodaL xno kokAnO. Anoy2LD `22o0inwypEj Alpood

Si. i

d 1)01393V-10

pox

pox Son7D1 `mo-.1,`?22 pox Soda pox 197/31 5101 3.o3xdli,.. 570c1311. -3xk033L3 23n3y3m AnAlol Snoi 12L3 51h1 ipcoon SnoA311dlr131 119 70191Xf1 M3101L 50070(0 5101A0d3(1) 010? 5t./.1 3 co 5k997,7\01G 59dL AG..1 (093 A10.09-9)(10G (101 31 `SoArlix TrIkd) pox n01 `501hd3)1 7?.110/i 3A. 91 noi noyaLvc Sonolm `noA3-1-i9loriono pox ModiDoz.t.r; eon& Sloictoi Sr,toxo2 1413AC1

5lLA911 5l1.1 11011,110 51o3oAx4R

fr,..

91 A9A311)3xod2L 10 Scovox

z

o.

SodcoX 591(10 1193 A3-ri 92L-to 5kDD)roo0, 5? 11109910,(30-G liAnoc31311 101/019 .T2.x9 22,$)? 3 loc329d2s) Skimomo nvi71kC332Ln 'Acolnoi Sro? to,f2 131.3 1101 clo69),( loiD2)071 pox Ski Skthndox `Doi.kA?). A3013x30x 6202L. )m (1o/ SnolAp:oox Pol3d3th SodaL Ak/ -E

C993 10099)Dy7i. 1101 -501)0(33)1 tt(-21 3 11.1)%1(9 Ao19n0l3i.

.5nzA 3190)

177X 51311.0(31

11hq AO

5o.loy nig

14.

OT

'11101(313X11.1(01L 13,l.101L3 5191

5)0)02).311 513002L0 5-Do1nz 110X 5)01/0d3iL 3110x3 1130'9d

moi

'AC9c1113)(11.

9T

int

51011110XL) ,101R 571902 45(9.1(101t 1313Lp3 Snonoloclu Snodxhri pox 45)o.ok2x3 Alpto232:odr2L Anxy? til 4501110(319 Sioi 43c313Xol(po pox 2o22 AcomoXkri (owl. pox AcotopUlori 1V A311 nno 53kA 01A0xy23 `n0/114, 10 3 -Dol7yEl13L3 'Acoinoi chiLDT -ncliA32L3

1113X31172 '5)21c170

AC91 AcoATXA.20

Sloi,

q

531A(9th 5101 510113TIOMA. 31 1X1X `532..Aco3,U321? S31AnodkyaL 52picoo 12L? Ski no.ocW c)321s)T '5I.L99poo1J 10 A371 A011/1/1)?132L3AY? An u...A.n.d. 701 ,ri1D3 ST &2.0,ze -70A10 01C7L `10A3T13.4. )?-1. )211(13(111. 31 0137.3e? irx `oinoidnx? 30 e 3 la? Ski. 52o3D3c313 A3TIG 10

Og

aq

110X131VX 5101 52o2LTx A3 (33Z A10 510113Tik1L0c3131 c3311.9(2 4531-A0113(33 170X 10 1.919(13VX "-AMR AO

53:

11L3 5!./.1

Snoi pi? 5k1

`5D.V.In0191

51/Y393c/13

(33119Co 11L3 '5C10.1.12X311. .--fs

Am22L

oinolki)ox

510TU1.1c1119

A13113d 171

z

11311

31

1110A-11.117?

ILInwdx pox Slortx3Indth 531Aopo2L

170x

1110123X31i31 7F12

Ski

1/0

53f/A 12L?

noi

Sno].&72A)? 12L?

nochd?X llon3Tioc3cb A91 Aodooy 'con?? po

noz. Sno.2A7?imx 5? Aol '7oATrily DocimvoZ

hi

ria.123

9g

An tiod

pox -6)-11,l-kyvoo

0

pox

Angl

AoAn pox 5Trox)p 110191100 AkyaL Acoi `mon?rho3032. 5b.1 510'13A093T1 d3th '5771137-10 1:331L9(2 11/3 5k9910107.0, 5719(1031(1L 1013.11 31 M91 kylL 11(91127-10)(3 11(01(07 pOit M01 Ac031D1 172x Ski Skyvo 55.n3x.00lop L TIR, corrion lwx St" ar'cIF'' (90V. 5k).cdo, 1.1o12.71 oino11101\13 `62c0aL pox 91L 02td Ao(3319 pox A23.1 pox .1701MTX2 ri 5?0X pox ?dal. morlyx09 (Lk

2orbo34'

Scoot\ 12L?

Acod?2,3-r1C}

So00-ri

(0,2

oioi

i

59Ao).31 mo.,D43d Mn33x1ox `120012?A31237.3d)011.11119311. ST n3Ar 31 nolnoi mt. 0A.3X3 pox 23)(9e3 Akl?p-ti A0A3719.1.3y

5111. 5;tox2R :v snolpi v 8z 61-117ovoylo :y ImaL

6 nowpxLy-ri

51oxo8 V

111)

6vccou

II

er.2

numu vidns lioviyas 81 now,olAvri

'au?2.1vui apun

poro umfteds avaD snInbu!2uoj umnb opo uinpu0201 t

-A

wulou

3

`pauniv -d

-e!crels

lso

-L8

www.dacoromanica.ro

tu

SISSEpod

?in pox

:uuL

77)92

9V

116

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 42, 8 44, 2

8. Asadar corabille au fost duse in Cornul de Aur, in sinul numit Ape le Reci 1, putin mai departe de Galata, o flotà nu mica, saizeci i sapte de corabii, arunca ancorele acolo 2.

5

10

15

20

Bizantinii speriali tau eontramitsuri

43, 1. Romeii (bizantinii) insa. vazind cà un lucru atit de mare s-a facut intr-un chip asa de minunat i ca in

Cornul de Aur corabii dusmane sint ancorate, la ce nu se asteptau niciodatà, s-au inspilimintat la vederea de neinchipuit si au ajuns la mare nevoie i strimtoare, nernaiavind ce s5. facd ; si deznddejdea i-a cuprins. 2. C5ci mai inainte nu aveau de pazit zidul din Cornul de Aur, aproape de vreo 30 de stadii 3, oameni, nici cetateni, nici straini, i asa neavind destui

pentru paza celuilalt zid si pentru lupta de apdrare, ci abia un luptator la doud-trei creneluri. Iar acuma siliti fiind sd pazeascd i acest zid expus atacului, au fost nevoiti sä goleasca alte creneluri, mutind oamenii incoace. Aceasta forma o primejdie vadita, celdlalt zid fiind golit de aparatori i cei r5masi nefiind indestuldtori sa-1 pdzeascd, deoarece erau prea putini. 3. Lucru grozav era nu numai aceasta, ci i pentru cA podul fiind terminat 4, ostasi i arcasi treceau peste el asupra zidului ce trebuia aparat si acolo. Apoi i cordbille i triremele i celelalte vase de la gura portului si de lingd lant aveau acuma nevoie de pazd mai mare, putind fi atacate i din5untru i dinafard. $i de multe ori li se pdrea cd nu mai au incotro si Ca' nu mai au ce face, dar nu se lasau, pe cit era cu putintà in imprejur5rile date.

44, 1. Iustin, adica a luat de la gura portului o corabie din ale sale si 95

30

trei trireme italiene si le pune la intrarea sinului in care erau ancorate cordbiile imparatului (sultanului), i ancoreaza acolo gata de lupta, spre a opri corabiile dusrnane din sin, ca sa nu poata iei niedieri i sd nu poata. face vreo

striedciune in port si vaselor dintr-insul. $i s-a parut cà aeesta e un plan si o contramasurd foarte bund, dar pentru deocamdata numai. 2. Caci imparatul Mehemet cunoscind aceasta, a zadarnicit-o in chipul urmdtor: A poruneit tunarilor s5. clued in taind noaptea tunurile i sa le aseze la tarm in fata locului, unde erau ancorate corabia i triremele, si sa tragd in ele cu bolovani. Indeplinind ei repede porunca, lovesc drept in A7i li se simile Apele Dui( i din fundul Cornului de Aur. Descrierea lui Crilobul, cum au fost trecute corabillo peste useal, se ;Nei-0115mi cu aceea a lui Duras, XXX \III 8, care vorheste do 80 direme si acoasta fant5 a lui Mahomed ii pune alalurea de trecerea lui Xerxes peste II,lespont ; mai J. si Laonic Chalcocondil, p. 226, 26 urm., are aratS (.5 an fost la 70 de vase cu cite 50 si 30 do lopeti. Dli. Sphrantzes interpi lat (Phrantzes, ed. Bonn) 251, 23 aminteste si de alte fapto asem5naloare din 1recut. 3 Vezi mai sus, 28, 3, nude se India 35 de sladii. 4 Vezi mai sus, cap. 27, 2. 2

www.dacoromanica.ro

I 42,8 44, 2

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

8. KaT&-yovTcct. Toi.vuv iv 7(.7? x6X7c0,) l.m.xpOv dt7T(.0146.) TOi5 FMACKTE, aT6Xog o

T(7)v

Tuzpc7.)v

117

xxXoupivo.),

68c'/.To.o., 1

txp6c, vç 7c& xoct

xovrc, xat

OpvgovTac airTGii 2. 43, 1. 'Pwp.oci.ot. 8e iTpaiwa TOGO5TOV 7rap 3'. 86av yeyovOg DEOCG1t.LEVOL xat TC;) K6paTt. vocii4 TroXep..ç ecpoptioilvTccc, grrep oc')x &V 'MOTE 7Cpocre86x-riaav, 6460 7rXdcrici-o'cv

Te

Tc7?

7rapaX6y(f.) T; 0-iag xat

evercecrov, Oywocnv.

gi.GVTE4

1.1.eyi.aT.7)v

xcd,

TO115

L,-

Aocnoi-)

av...,,z2vEav TL

xat

xat

8

doaa

ap/CrOCLEV,

2. Kcc i. ydcp citcplAaxTov gzovTeg 71:p6Tepov TO Tot)" KepaToc Tazoc, gyyip.; /mu TptdotovToc 3, 06,K.. oiSTO4 ET.zov eitpxcAivTo)c TC Dar..tc TcpoeplAaxiiv Te )(c.d. p.c'.czy]v oryce ot dcaTot oke o. gvot, 1XX' LT6.?e.cg

5

doTopi.av 84)

CrTa81.cu,..;

LV g:, ye

10

o xat TpeZq

ei.zov gva 7Tp:7-r.oAsp.oiivTa vi5v 8e xoct TOtiTO TO TEZZOc ay0Lyiv Tqi 7-coXipAp cpuXO.TTer.v

avdcyx-ilv gzovTeg, +Ivayxc'cov-co Tic 1XXocg brci.X41.g doToyup.voi:iv xxi.p.z.-Taxopiecv evToOx Tok C'cv8pocc 67zep iv xi.v8uvoc npopawilc, xevouplvcu T6iv 7Tpop..ocxollgvcov Tc.5

eiXXc,u Ter.zcuc xat

[xi)

dcpx-..6v7.-cov

v

eyxocTaXeXectilvo.,v,

Cdoiyo,v OvTcov,

15

cpuArit-rretv ock6.

3. 06 Tc5To 8i

00 yipupa TiXo; XaPoticra 4 U,-cotg 8car,.3aivcvTag LTA TO TeT.zoc, xat gast. pu?k-c-,ELV XeotEZ'

11.6vov -7-iv TO 8ecv6v, DOC 8171. met.

OnXiTac-, iaZETC) v.cd.

8i T6i.si Atplvoc; xat 07, &Xlicrec 6Xx.,18ec tc xoct Tpc-i,pecg xoct Oc?aat. vc; &v lip AtiLv cpuXaxc )48-1 Exa?atcv 6secv-7..O 7.Xei.ovoc, gvace-:, TE

xat cht TcpOf.,- 56:1 crT61..t.a.-A oc.

xai EoOzv 7ToXep..c6p.evac. HoAX0z.v oiv ociiTcitc 6:1Tcpa yz.

04 cl'sx ''r,p.iAcuv x

44, 1.

.7E

ICT,V EV6VTCOV T(.7)V 8uvaTi.-ov.

'IcucrTi:v(c-, yo.p,

F(pocg p.f.av Ti;')v

6Axd.8cuv

akci5

dc.ITO isT61.1.aTog Toi.5

Acylvoc xat Te.).v 'ITaAg)v rpvspo.v Tpsi.c, E-77.C4.yEE 46 cr-:61.ta -roi5 x6X7cou, or) gcpc41..couv oct vri;sc, TCU Pao-E.Acog xod OpLL aUT(Z, tv' 117' ocUTCP, 7TocotTo TON) 7c6Aep.ov xott

20

xoct i81.xEL,

xpyi Tac. 7Tr XEI.Liac VJ &V Trp x6X7c(;), t..cr,8ati.01) at.ex0coUaa

pAc'crTetv auvaplvac Teiv Te Xttleva xat Tdc 67 airaT) ci-x&cp-rj. Kat g3oe To5To apEaT1 PcuX-;) xat c'oTcTgav-riacc, 7pOe_ xacp6v t.lbTOL. 2. Mezep.eTi4 yap 6 PaciAetig TOUTO yvoi); avTE.TezvaiTat Toc6v8e. KeXeUec )(CY.Vk D-Ei.VOCL 7rapa TO)) TOL/C Iriaavo7uocok vuxTOc. doTayocy6vTcxc AoOp T ç

aira7dpi do.iTcxp6 oi5 icppv.ouv at v7,e4 xac

6Ax&c, xat d:cpEivat. ToUg Xf.Ociug ;cal' a6-;-(7.)v. O. 8e 4ar:5cm%, TOCk0 rcoccocvTe: rt.')o'cXXoucc via," TOTAr Tv:we-coy xaTa picov

29 yvok A: i883v A in marg.

1 IIodierno tempore: Aquae Dulces. 2 Quo modo Turcorum naves per terram in Cornu sinum deductae sint, cf. et Ducas, XXXVI1I 8; Laonicos Chalcocondyles, II 153,3; 0. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed Bonn), 251, 4-23. 3 Vide supra, 28, 3, uhi 35 stadia dixii. 4 Vide supra, 27, 2.

www.dacoromanica.ro

25

2,)

30

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

118

5

10

I 44, 3 45, 4

mijloc una din trireme si o ineacd cu tot cu oameni, afarA de foarte putini care au inotat la celelalte trireme ; si oamenii de pe ele le duc de indatà cit mai departe si aruncA ancorelel. Cdci de n-ar fi fAcut-o aceasta repede, triremele si corabia s-ar fi inecat cu tot cu oameni, fArd sA-si fi dat mdcar seama, de unde le-a venit nenorocirea. Asa de aproape au fost de prilpad, pentru CA tunurile stAteau gata sd tragd cu bolovanii in ele. 3. Asadar romeii (bizantinii) dind gres si cu aceasta, nu aveau ce face, decit numai trAgeau cu tunurile de pe zid si aruncau pietre si sAgeti in corAbii si le opreau de ori unde ar putea izbuti sA iasA. Si trireme din cele de la gura portului ieseau in contra lor zi de zi, fugArindu-le si oprindu-le sd facA vreo stricAciune in port ; si deseori le Impingeau pinA aproape de tarm la ai lor,

altele InsA iar se intorceau, cind triremele se inapoiau, si se tineau de ele, trAgInd uncle asupra altora; si asa se hArtuiau in fiecare zi. Semne rele

45,1. In zilele acelea s-a Intimplat si urmAtoarele semne tri-

mise de Dumnezeu, prevestind nenorocirile care aveau s5 villa in curind asupra orasului. Cu trei sau patru zile inainte de luptA, toti care si-au inchinat viata lui Dumnezeu, bArbati si femei din Constantinopole, umblau in procesie prin oras cu icoana Maicii Domnului 2, care fArA nici o pricinA sau vreo 20

putere ceva, dintr-o datA lunecind din miinile celor ce o duceau, a cAzut cu fata la pAmint. Cu strigAte alergind de indatA cu totii, ca &A o ridice de jos, icoana s-a fAcut ca de plumb, de parcA ar fi lipitd de pAmint, si nu se lAsa de loc dezlipita.

2. Si aceasta a tinut destul de mult, pind ce cu multA greutate si mare strigare si cu rugAciunile tuturora, preotii luind-o abia au ridicat-o si au 25

pus-o pe umerii celor ce o duceau.

30

3. Aceastd Intimplare minunatA a bAgat multd Ilia. si mare spaimA In sufletele tuturor, caci credeau, precum si era, ca. aceastA cAdere nu e de loc semn bun. 4. Pe urmA insd n-au apucat sA meargd putin Inainte si IndatA dup5 aceea, In amiaza mare cu cer senin, s-a innorat deodatd cu trAznete si tunete multe si a inceput a ploua cu gAleata si a bate o grindinA mare, incit nu mai puteau tinea si merge inainte preotii si cei ce duceau icoana si multimea din procesiune din cauza ploii si a grindinii mari ce cAdea, opriti fiind si tinuti in loc. 1 Dupil Ducas, XXXVIII 19-20, Giovanni Giustiniani a incercat sil dea foe cordbiilor turcesti trecute in Cornul de Aur. Dar turcii aflind de la oameni din Galata, au stat de veghe noaptea si, dind cu tunul, au inecat trirema trimisd de Giustiniani; iar a doua zi mai lovesc si ineac5 o corabie de-a negustorilor din Galata. Cf. si Laonic Chalcocondil p. 227, 3-9 si G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn) 256, 16-258, 5. 2 Cf. Ducas, XX XVIII 10 si G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn), 271, 9-16.

www.dacoromanica.ro

I

-

`tt

"111IIWAU3

'917

inmicoa irri ciaisioxvisi 'Iv val-II

61

pox cvoilox mono Aodvooipo &GAIL mokro ompaL knoup AmA?Prho 5)215? 57ovo,? '53d(pdi. pox lo A? 51)oicoo 5324.9 Sno23 pnol.),oaq 31 5)F19)0 502 0)17010)1101L 1)0)C M9(103-rid9 oinoi 50X)p1 `13A9L3A3 ,1n0rn31)ox A-e po 53dk11 l0dgAr19:o pox t} '57oxxo chpL13

ACIOM1Atf. fOl rtOXIOX ..noDnoXD 50)/c}0 MCDIt. 5c1.4 noi -rod:m.1R A0)1 '1VAC) 11C2M0)th.T1 A0)T1101. A(39(,10 1r/1236510 5cl01 Snowy ,i)OX -Ap..212)o -E loivricod, loieqr) pox noicloi 331Ao1dlor1 x2o Ao7.13 9 11 3A. A0d313 -7o12 `IrIncoodaz. SlzamXkrri ?R Aonori 51oxodoc313az. 9aq 1 ClO SooX331 1)0X A193(3d A0\C(743

,gkri AlDkoo;po AfOL

5)099030X3'T A030332ta, 3 pox 513(3k7di. A(01 Ard?-tik >opcLox(212 31 5)01TO pox Polonoldro? foi (pi tv)31.x..m) n? cbi "In?rilx 517..re0zi. R 3 pox ldX311 Soda Aki Ak1 PoDnoyy?xoaL? Sodu Sipa. 'Acoinoo? pa ?R MV,001 `11063d19301.(1 MT).0(1063d1970Mp M01 'n(-)3cllf.le pox ant 51o2921. 'ActooctoyoxIt polmoyvoc) pox moA31-19vood pox (0190 oinolyolEjodxf.t.

9

57F1 5n)0A 170X lt0).d73A)? 101/9 10X1+6014

9102 (101 501)071919

i

noi `SoArily pox

Apox mod?riLt .T Tnom ?g i.

6f,

5i.ct

pox loriplodlocbodaz.

MOSA

AC9d),01131 A09d371t;t

201

51od?rit.;

k07,.3nknq pox `3Vp1 d321.)2 3)013Tik.003.G 53M1 20 ILL 13y9a 'A00M32 9djj thg. Adi

A031 AMAT/109T t1090

(10717y021. A0)1Actolkyx03.,G, el0)1A7JIL AC01 A? 111 131011

OT

91

ACOdR)

C10719 31 pox 'nforDonn.k pox M-0&3110Xd31d311. Ak1(p0 )p1371 Ski 50n9X13 Ski -r1.71030 01 `35od (1.19)0 MO1 M0d13X 5kAd)1,X) WIN-10931Ln A001 'A0)1A9X3110X 5)01Tbk71 /01090M1.0tf.

SocbrR? m(0lopil A20 -kodrAT 11D)A Ski `50n9x13 kII A0')fl k01dd? (girt noRdclyori `Akx?s) (332ug2 kA37ikXo1A3 cbi 136),o3 pox Scoyo 501)019910094 Ak 7 pox 01(101 ,c1)? Akmon d `o13A3A.3 Sco? 20 X137-1 5rid 5U.xyoa.c. pox 5kA.modx 5l,tvol3ri pox 5c03/43 A0)1op3L 1,0 31 513d31 pox p1spmd 531n0 51y97i A7,09V1SqA)? 31

5vid `5tuqi-hoDk)k 51.f.nkd2z. moitopp Sck023 pox mol9otkrbodg32Aq 3 Skx.klomp

ttc

Alp-c00 51011)7x A()1 ANIA9d36

.E

oinoy

1)0x A0d9d)

Slot?

At,!.1

M90)11L Akmpoi -P000?A31 7(90 MO9k0)3 A9dx171 `1)00.1j0d11 pox 5n0c13 Taari

'01401

71k1)371

pox 392

,5)0,33010.3.D

poinodd

poroa pox

3A.

31 pox -5n0nTrI0nyc0x

v II L-9 lxu,n(91-Fcisno1R :?sdyas Dolnox,di.00lg uzy "0`0:'3 V II OI 1109noxvxwq :w Izsprtoroxmaq v II yg ;sod ntLx3g 'pv Gtplonndnd it! 'auagmui apun w gg irnkdodu :y 531.ropdocht r wally 'nu= apun .tu g vig5s2.91dm1 Ui : lg 531.ncicIl371Z

^0X

9g

-

poanodalno MODLlops3011ox >F1371 `5nodqn A0d(Ejr( 1\9139 )p-1.37-1 5k7olooX `5kilpiocl2ocbD 311x2 r..!.11 Dow:no/on ni3X?Itop Al3Apodocht 112 5n01 513d31 pox 5101AodS A1l.1 701%97(23 VOX 91 500r,LyIL AC91 -90y0oop 'moo U.i ±dod A0)1 moA3710d3c1)701X)X Aconpici pox III iold ki 5k)7,olooX 5n0n?rl0nnchod

5ksx,p

5103dd

Og

.ArDk07o.t3

Tchou mo92 59n0131 Akx3d6 31 Akvoz.r. pox Ax3m0.lop kJ.3T M9)02/ .Avood?A? Aorrion? `chpl dm.t.D,c? ?R pox 'IA 3,L? in3gclo d-p(Ttriq

, zanoia

Cb.tckdX

(1393113, ,o.t?

Ull

6I

T OZ ! sooluouri `saufpu0000ptip II '891 !L '9 -opnasd 'JD `nOnla X X IAX I 'I 'pa '(uuog '99g 91 '89g g saziuwqd `sozwenid) z 'ID `nona IIIAXXX OL ! *9 sazmnidopnasd `sazu.m.iqd) *pa '(uuCIEI .91-6'LLZ

www.dacoromanica.ro

08

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

120

I 45, 5 47, 2

5. Iar multi copii din procesiune au si fost in primejdie sd fie luati de ape si inecati, dusi fiind de curgerea repede i puternicd a apelor, dacg bArbatii nu-i apucau de indatà cu greu si-i scApau din suvoiul de ape. Asa 5

de straniu si de neobisnuit era aspectul ploii si al grindinii aceleia care ardta hotdrit cà toate merg spre o repede pierzare i cá vor fi luate i pràpadite

ca de un suvoi de munte cu ape mari.

10

46, 1. i in ajun s-au intimplat acestea, iar a doua zi dis-de-dimineatà un nor greu a acoperit intreg orasul din zorii zilei pind seara. Aceasta ardta hot5rit CA' Dumnezeu a plecat din ora i s-a indepgrtat i ea' 1-a p5rrisit cu desdvirsire ei ei-a intors fata de la el, cAci ascuns in nor vine Dumnezeu 0

tot asa i pleac5.. i acestea s-au petrecut asa. i nimeni sd nu o tragd la Indoia15 ; cáci multi din sträini si din constantinopolitani le-au vdzut si le pot màrturisi 1.

15

20

47, 1. ImpAratului Mehemet insa toate ii iesiserà bine si nimica nu-i mai sta in cale, caci zidul si interior si exterior fusese darimat de tunuri pina la pamint i arrtul intreg umplut ; Cornul de Aur i intreg zidul dintr-insul fusese prins in lupta in chip strAlucit i orasul era incercuit cu grijà din toate pártile i scdrile 0 turnurile de lemn i toate celelalte fuseserà pregRite foarte bine ; i impresurarea tinea acum destul de mult, cAci se tilrAgAnase cu ea aproape vreo cincizeci de zile si era oarecare team6 s'à nu se iveasc6 vreo schimbare nouà sau vreun ajutor sà nu aparà pe mare din vreo parte, c5.ci aflase acum c5. la Chios au fost trimise coraii 2 Si atunci impa'ratul (sultanul) s-a hotdrit Mare sfat fnainte de ataeul general

s'51 nu mai tdrAgdneze i cd nu trebuie sà astepte mai mult, ci in grabd 25

30

sl

porneascd lupta hotdritoare i sà atace intreg orasul cu toatà silina ei cu toatà puterea i dinspre uscat i dinspre mare ; si acest atac sA fie din partea lui pentru Constantinopole cea mai grea i cea din urrnd incercare. 2. Convocind deci pe told marii dregatori ai impürdtdei i toata suita sa, adicd pe satrapi (guvernatori) i generalii comandanti, pe càpitanii de cete si unithti i pe conduciltorii de osti si Inca pe ofirterii comandanti de cite o mie si de cite o sutd si de cite cincizeci de ostasi i garda si toatá curtea sa i pe lingd acestia pe cdpitanii de coraii si de trireme si pe amiralul flotei intregi i Wind o adunare, a rostit cuvintarea urmiltoare. 1 Cf. G. Sphrantzes, interpolat (Phranizes, ed. Bonn, p. 264, 14), care aininteste

de o lunnn5 stranie ce s-a hisat noaptea peste ora, pe care WITH la inceput o socotir5 scion bun pentru ei, apoi insa ca un semn r5u.

2 Cf. G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn, p. 263, 20), mai adaug5 cä

in tab5ra turceascil s-a fost r5spindit zvonul, cS lancu de Hunedoara e pe cale sã vinS in tru ajutor cu multe armate de caldreti si pedestrasi.

www.dacoromanica.ro

I

69t

g

6Lt

q moll

ncol

..7g

molrgcl

1o13s)lf.X.10 pox

X1AX2LQ

I

'Of

pox lb,

n3tfmyrX31d311.

fst/1 nr.,1-rikgoaLr

n.ocoatlxx1/013n3A.

G.

fbI

drl

.7z,R

31 pOX

53x41.1

Sr2tdorv:...L Sonxx; IXX Son lpint!. (pat. 11 IXX

LL

1XX

A1t1

V.

wod

nr1zy31

-rdraLlxx

A013C, ncn3r191aLndx

OT

nco:.1.1

pcx n3gclo nonolt.i?

Slxna.k71 fj?1,XX 011/1d

51(37.3.71

`06),n_3

Scodaairy t It X';X.do1yoaL A:Ø9XX1AX1L U.I '131(91/ 3X 31 -7yx

dri

1xd.Tr:(;. U-9(9717-03A

ts!.

x1e'CA1L

moaL39

f:(rocx 'o:Dxri10.:r.;

gT

9 31 70A9d7.

(/.) X02dX11. M U.Lclx 5(1A).? CIO= X!!..11321 '701M.

1XX 5.12.7p1.701.:.0d

6-)33( Aoyol...00ano

.jo

10313A371

moc31331

p.x

5)cd.1 yrx 91 IXX Olfx Sokrai

12.(92.L CLLflL ti.gnonID

yyrd.90d 2,A0

Sco3y9a

)01MG2L10 tkaL3d1c13nIt.

59:n 11

ItJ1dXO

dr1 0l3nr0nnaq pcx n91 'n.isyv-rbolg 2kr1 n01 noanoy pox );31kd13X1aq

01

Ski

dqn o

0/no Scoltupa

St-o3 -S,xdaLiD3

M91 31 Mr)fs:A

`5113tZ2BI tql:31L3

kç AXD

th?.A.1.36?6.

10 10,0)0.? lcOldtu.E. IXX )F1 xvc,(2

Iti

cg i9X(3319c1 MEO(93

Srroda.r. 5r329,4

1:01103.0,

31 Sodcbri koomXT `rDraL 91 31

lzx

ki

n31.-1102-nr1 *(911)0 1XN (9173.1.911.0? 10:1D13y2.c..513gLir1

507.131 91 31 501A3 91 31

Lt.k?ontl. 621 46)71.7.yo2c XX

4013/%713

n0334J X IX MiDkth;OXX)Ap X?

1r13Xd3ir pox

sv2.)0Dra

T

rlmol

our

4thodzi)03.0,0

1CX

molnol S...dnldr-ri

LT,

.1m1.3.ofO(.o/od0aL

iod.LodaL

A31I

SkIcool XI? ripl3VOIX M

'113 91

f.f.71

0)1(,;t0 -)pc3/011

fbi

91 rrikcri.

530G.39 Att.

Altt1 M1)(92L AIODX21.

10

31

n0120 pox Sk1 LZxX `.:An32x3 d3aL9 n0le.r.g3 Ak1 nLus1Xr1 m0)1 ncoyo `A)0131(Tar pcx 119 r7-1137. d nod n1Lx7R pcx n0)1r10dgocbD pox

69.A.01( 11

dril.

ponkdnprdza

rlcoo 5k1 Sxdoth n0)1001 .n0raLd'.r.?,3

53dgm,9 Scon3 l0n3119111cdg 51A9TI

noytn?

TZT

31>n3nclgn.ix3

norichopou

m0)n3-ri02L3

va-n

UHISIOHITI 'Di

5cdothS) 1XX X1Xlcj lir191 M91 moz-nR9 `xn31-19d3dnodrai. 13

pOX 1XAD.IIA1LOILf tim

5(01n10az.

Ix!

,1111101D-la viNivoci

Z:

M1k2.9ri

oar S.U.DDryx.e,

M91 n(93A `,

`1)onT2

pot

nzooa

rwo

tonAR 113.xturi

)02..10.13y0aL r?

13-iirArk ,,,01xx 31

GLIcIX

fon

.L.33moth

1XX

Ak.X.

1xx

/A191k3r1 21

Og

1:37.7s1.

-9V02.6,

roopoin2'(31

-m2x13n3.00dat

7

5)097V0an7.7

irx 9oilkirdip

1.cI0

5r1nr=

Sci01

fq 13)(31 31 1X

31! ld 'A919)0

SJOILrdlx9

?a. 1r1kcb

1xx Sznori3J.I.1. M91 `nc-o3r1 113 3g 1xx SnoXcholnoixx3 IXX Xkl631L ifloXdriAr 91 31 XrdkA.19 1XX fi. 7d3= noXch,orvX noax,00 fooDru nr.f.yrpo 1xx Soda 51olcaol Sno7.37mon 31 pox SnoXdrdkldi cx noi -3.Mt.

i

rnTri (101

Cil

apun w

ox

n0y911-.)

5x1d)pyl pox

SrXdr:...riri

Solnra pox nolovuA

ti.97friO3A :tu 5.eTTIZ(.93n V oz: isnd noX91139:47? gz.,- eVçT :y Atvo mans onlyos u! V apun Lu

..19

.9 saziirentdopnosd `sozmutid) 'pa (uuoa

33.o

-3g0.101

M. 'pin)

`89g

www.dacoromanica.ro

esoxlvoz.I,

v

!!!

'au!fldnur

gg

122

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 48, 1-5

48, 1. « Dragi prieteni si tovarasi din acest razboi, eu nu v-am chemat aici, facindu-va vreo imputare de incetineala sau nepasare in lucrul acesta, nici ca sa va fac mai aprigi in lupta aceasta 1 Caci de mult va vad pe unii din voi cu atita rivnà i silinà apucindu-va de lucru, incit mai degraba old voi sa patild orice decit sa plecati de aici fara isprava, iar pe altii Ii 14:1 ca nu numai ei Inii slut asa, ci i pe ceilalti ii indeamna sa se apuce de lucru din rasputeri. Diseursul sultanului

o

10

15

20

2. Nu pentru aceasta deci v-am chemat, ci numai sa amintesc mai intli ca si tot binele ce-1 aveti acum, 1-ati dobindit ImpreunA cu mine, nu fiind lasatori si nepasatori, ci numai muncind din greu i cu mari lupte si primejdii i ca mai degraba aveti o rAsplata a vitejiei i barbatiei voastre decit un dar al norocului ; apoi insa ca sa va arat cit de mare si ce fel este si rasplata ce Va sta acum inainte, i cità glorie cu cistig i cinste va aduce; si pentru ca totodatd s-o stiti bine &à pentru mare lucru este dusa lupta. 3. Caci mai frith in acest oras este avutie multà si de tot felul si la curtile 1mi:16ra-testi si in casele boieresti si in cele particulare, dar avutia cea mai frumoasa i cea mai mare este adapostita in locasurile sfinte, bogatie de obiecte inchinate si de odoare de tot felul, lucrate din aur i argint, pietre scumpe i margaritare de mult pre i nesfirsit de multe odajdii stralucite, afara de altà gatire i avere de prin case, peste toate acestea, voi yeti fi stapini I 4. Apoi bArbati alesi i foarte multi si de neam mare, din care unii va

vor sluji you'd ca robi, iar pe alii ii veti vinde; i femei foarte multe foarte frumoase, tinere i alese la infatisare i fecioare bune de maritat, 25

30

nobile si de neam mare; si unele din ele 'Inca neatinse de ochi de barbat 1 si asteptindu-si mirele dintre barbaldi cu stare mare ; i dintre acestea unele vá vor fi voila sotii, altele va vor fi servitoare, iar pe altele le veld vinde ; si veti avea mult de cistigat i pentru placerea voasträ i totodata pentru ca sa fiti servild i pentru ca averea voastra sa va o sporiti ; si baieti foarte Multi §i frumosi si de neam mare si Inca i biserici frumoase si palate publice si case stralucite i gradini i multe lucruri de asa fel, Melt sa fie placute la vedere i totodata sà-ti faca viata mai pling de bucurii, placeri i desfatari. 5. *i la ce sa mai lungesc vorba, Insirind toate acestea? 1 Cetate mare ei cu multi locuitori, resedinta imparateasca a romanilor de altadata, ajunsa la culmea indestularii, fericirii si a maririi, devenita capitala a lumii intregi, you'd va. o dau acum spre prada i jaf, avutie nesfirsità, barbati, femei, baieti si toata cealalta podoabd i avere dintr-insa. De toate acestea voi va yeti m

1 Cf. Joan Anagnostes, Cucerirea Salonicului, 511, 9 « fecioare multe pe care mai Inainte barbati incä nu le-au v'alzut ».

www.dacoromanica.ro

1

48, 1

CHITOI3UL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL H-LEA

5

48, 1.

123

<( "Avapeg cptXot xxt Toi3 TC0CpcivTog dcyClivoc 4.01 x.)r.vcovoi, ky8.) 1Sp:cig

iv

uvexIXesa oi (5aOulliav Tr.va xxTcvo dq..tiXetav kg TO8e TO gpyov, 06a' tva npoOup..o-ripou; kg TOv TrapOvTa ayiLva Trovilso.). IrlAat yap Opi3 ToUg Elev Up.Cov Tocra&rn npoOupla xxi arcourn Tcept TO gpyov eac Tray OTtoi.iv Ctv p.FaXov eXotlevou; 7Ta0v arcpctx-rou; TC7P) (1)3E avazwp7,aat, To64 se oe I.J.Ovov

5

aixra.);, doaa xx ToUg 6EXAow; TrapoUvov-rag, TCdurr) auvocp..er. TrpOg TO gpyov xcopiEv 2. 06 Totvuv aLa TOI5TO LE.Lai6 1.)vEl.tiukeCTOC, Da' iLare tlóvov avaprilaat, rcp"th-rov [ley 4.4 xxt Ta 7rap6v-roc aya01, & xETE, o Oup.oi5v-reg xxi 0111,EXOTivrEc, cwa xxl acp68pcc rcovoiiv-reg XXI tieTa p..eye,o,cov arLVWV TE XXL xtv8iivcov [leer LOV ixr4rmaOs xxi CiOAx T71; i.)116.)v (X1)TiZ1v apeTiig X3 av8piag gx.ETE 1.16000V ti] T6x7); aCopoc. grret-ra

10

kvOrl3e

-71

x:zpour

8e 4.)g xxi. Ta vi5v Tc't -re npoxstileva ari0Aa &agar. tiv.5c; Oax xxi dot kart, xxi. Tilv .36Eocv OrcOcrIv gzet ilia& TOU xSp8oug xxi TL[1.4r), xxi, alICC tvCC yv(.7.)-re xxXik Sat 1..teyta-rotg Trotolevov TOv ayiLva. O

3. lipErrov [Lev yap TrAoi5r6g Ti kart TCCAUg XOCt Ttocv-ro800rOg iv Tii8s Trn rcOAet, t.tev iv Toitgi3aaraetotg, O 8e kv Toi:g oixotg Tc7)v allvaTtiw, 6 ai iv TO-E.; TE)V taL(0,6sy,

15

6 8e xxXAtcov xxt p.eicov iv ToZg tepoi.g CorcxzttLevog etvaOlg-ro.)v xxi x:r.p.lAto3v

TECCVTOECJV iX xpuaoi.; xxi &pyOpou xrreaxsuota[liwov, AEOcov TE Ty.ECOV XX vapylpop.) rcoXuTeAirav, ircircAo.)v Te 6t7Tetp6v Tr. xpijt.ta Aaprpc7.)v, Otveu 8-;) Tijg 6EXX1g xxT' otxov xocrotaxzu-^4g XXI rceptouatac joy Ot7TIVTCOV Ulla; gaea0e x.1.)ptot.

4. "ErcetTa Iv8peg ayocOot TEXEIa-rof. Te xxt alas/ kr.) yeyov6Tcov, (Toy ot E.Lev Sou141.Z).), ot se kg arr68oatv gcrov-rat, yuval'xig -re TrAsZa-rocr. xxi xiAAtarott, var. xxi CcraOuti. TOG; OtlJer.; xxi TrapOivot. TcpOg yotilov Wpatar. eUyevag Te xxi EE eirfevCov, xxi OciS(Sivcav OpOcap.oig gar XC viv a1/2aua-rot 1 gnat ToU-row xat TcpOg yOqi.ov

20

AeUaouo-tv

OpiLaat p.syciAcov av8pWv, 'cliv at [AV ga0VTCCL Up..i.v 8e yuvoaxec, at 8e irpOg ,0-epa7cei.av

Ccpxiaoustv, at 8e TcpOg Ot7r68oar.v, xxi xepaaveZTE XXTert TCOAAA g; Te dcrcOAxuatv O[Loi.; xot 0-epooref.c.v xoi TrAOUTOV xo Traneg Ot.toZcog 7CXei.crrot xat xotAAtarot xai Tclv rob yeyovO-rwv, &Tr. 8e ve6Sv TE xcAXi xxi 81p.oato)v oix.p8op.rglot-mv, xxt oixtat. Aaturpott xxi TCMpl8et.crot. xxt Total-5'ra rcoAXa g; -re ,Hav Otkoi.5xxi .0-6p4m xxi

42aovip xxl aTc6Aaucnv txxvci. 5. Kai Ti SET. TaiiTa mivra xx-raAeyovra 8tarpi3etv; 7r6Atv IlEyD110 xxi noAudtvOpconov,f3aaiXer.6v, Te TE6V 7CcaCCI. `Po.4,LOCE63V, xxi eig &xpov ei)8attLoviag xxi Tóxlg

xxi sgl; kACcaocaav, x:cpaA1po Te yeyev-rillkv-ip Tg obtoup.iv.1; jovial; 8i3o.y.t. 4.1.7.v kg ataprocrilv TE XXt XEECCV, 7CX0i5TOV OtcpOovov, ertvapag, yuval:xxg, Tratkg, v a7r&v-rolv ktcpopPi5ea0e nctv-ra TOv blAXov aUT-7ig x6crt.tov xxi Tin) xx-raoltzu4lv \IUV

23 eickucrrot A: poc.Tor. A. in margine, unde m 1124 post Opc-oacin add. ira.paviLv xat A

altera manu, unde m.

1 Cf. Ioannes Anagnostes, 511, 9:

x6pcct. TroUxi.

1./.1)7ro)

www.dacoromanica.ro

7rp6-repov civ8pticnv 6cp0etaccE.

25

30

124

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

1 48, 6 49, 3

impartasi, ea la o masa mare stralucità, si din toate acestea voi va yeti indestula i copiilor vostri le yeti lasa avere multd ; si lucrul cel mai mare e ca yeti cuceri un oras ca acesta, al carui renume a umplut lumea intreagd. $i e lucru vadit, cu cit e mai mare domnia i marirea, la care a ajuns acesta, 5

10

cu atit mai mare va ajunge i gloria barbatiei i vitejiei voastre, care ati luat dintr-un atac un oras ca acesta. 6. $i ginditi-va, care buna stare e mai stralucità sau care placere e mai mare sau care bogatie de avere e mai frumoasa, decit aceea care ne va veni impreund cu cinste i glorie ? Dar lucru cel mai mare din toate e ca vom dobori un oras care de la inceput ne este dusman i totdeauna urzeste impotriva bunurilor noastre i umbla in tot felul sa ne piarda domnia noastra ; §i pentru viitor, binele ce-I avem acum, ne va raminea asigurat i o vom duce

15

20

25

30

in pace bund i siguranta, dezbarindu-ne de o vecinatate dusmanoasd si deschizindu-ne perspective noi pentru viitor. 7. $i sd nu credeti cd situatia este asa, incit orasul sd fie de necucerit si ea de zid sa nu te poti apropia si trece peste el si ca pentru cei ce atacd, primejdia este mare, fiindca e ca o cetate ce nu poate fi luata usor ; ci iata doar, precum vedeti, intreg santul a fost umplut, iar zidul dinspre uscat in trei locuri a fost atit de surpat, incit poate fi trecut cu usurinp nu de ostasi i oameni bine echipati ca voi, ci chiar de cai i calareti bine inarrnati Astfel vd dau sa treceti cu armele nu peste un zid greu de cucerit, ci peste o cimpie buna pentru alergari de cai. 49, 1. Cit despre situalia celor ce ne stau in fata, ce sa mai spun ? Caci si oameni au putini de tot si aceia mai mult neinarmati si nestiutori in ale razboiului ; si, cum am putut afla de la fugari, spun ei cã abia de sint doi sau trei aparritori la un turn si tot pe atlia pentru locul dintre turnuri, incit se intimpla ea un singur om trebuie sS. lupte i sà apere trei i patru creneluri ; si acesta sau e cu totul neinarmat sau prost inarmat.

2. Cum asadar acestia se vor putea masura cu noi care sintem in numar atit de mare ? ! $i mai ales cri noi ne luptam cu schimbul i mereu oameni proaspeti

35

vin la luptd, incit avem ragaz i pentru somn i pentru masa si odihna, iar ei trebuie necontenit i incordat sd se lupte intr-una si nu au nici un ragaz nici pentru somn, nici pentru mincare sau biluturd sau odihna sau sLI ajunga la altceva de acest fel, deoarece noi dam mereu zor cu rdzboiul, silindu-i la lupta. 3. Caci nici nu ne vom mai lupta, tragind de departe i facind navaliri si dind atacuri numai de incercare ca mai inainte, precum cred ei, ci incepind sr' ne razboim, lupta va fi neintrerupta i intr-una, ziva i noaptea faith' incetare i ragaz, pina ce o sa se termine cu aceasta, incit cred eLi. ei vor fi siliti, in urma luptei neintrerupte si a ostenelii si a foamei si a lipsei de somn,

40

55.

ni se predea cu usurint,5. www.dacoromanica.ro

'St 9

I

,unachum9 V1N1OG

'GI' E

'idanimy iijx

d3azige? n? ZpC(993

IfYI ORNOHVIV.

iv

Vael-II

3139(!..my71lmgn3A.3 513Tict 31 1107t

9gl

5oi

510d31sit

191702/

nolnoyaz. A.clyon.c. `313riv13vo1xx pox 91 'noap-I 119 myou nkix,Lmol o `31.3DlO1 91 5o?y)c mo.oric nkl.soykaL? nknrinoxp pom noyk2 1.19 5? noD9 e371bod3 k 5k.2.,r,00_t vino7134 cx '/oriR 53 nolno.00l 7cx 01 nod31371n So?yx .Doi..3436/p Ski 57o3dvoo pox `5I.Lischp royoa Akicooloi M0.1/19)(3 z? 5kyodD0daL *9 pOM 31131C0X9 531 znxda.c.23

ri.ono1d311. floyivocx

t

le.. 53i le,..f.o0. (.913-ri A Li. 531 nolritoyaL pox 5k71hi tr.q9g 1xLirpodli. ,vrritf. ! oj 3 k no)1371

).1.371

t1,.

ry )0d31oda.t.71

`nm-loi>

&Iv/a 5o)d0X? moDnr:/.3, nvriti; 5kXcho Iszx nkn?rionthlu?1,10 .119 -3-ritf 5loyxx pcx rinza nolL9d:, a.t.? nzDno9oji n(?.1 nzd3i3i,G. ntrldf 101z0xx pcx noi (-mum 3oicyz 31 '1/0fil3ej 01'3 A.271 )F1. zinochou 7Egmt.lo 1,7cx n.? Li.nkc313

±3.7.01od

pcx

'no)LopaL. 119

oda

zanoy -L

`nsTiozle r,37103onf

ioizv,ochs.)/p

nzdn

1,70}1 f.T1

5..2.1",?A./ov()011.f r,od97.? '5oLlc71knoindI. 1:ox

01. 31k9i71OA 10:.(a.1

A3T1

DC9120 4M37q A0Z)0712app

-.?.?

OI

59dat ZI

nki.Don13 nly9a.c

mno.o9d2.t.$)nR 31, lzx no/74pin pzx nonr1Rn-/x cio nodx.171 noX? rvi -;:)(i) 0)7 2; A2 .2.-Mla AO 4c(`dz.A. .7(9 `21-,od? k n?-ri 5odth)?1

pcx 91 5k1cooi oY2a

5ioi `roo112.? :7,02 x97011. `kirt-g? oi kil n0n9r1

ciçi

ox

51x)13y1L9 31 pcX

191d1 1.03d311 coi(,)0

io

3

1)0( .A9.2.7401R

50)1(;10

h.o/p.a.9no71 17-kom fjx:12 Donk tv-A M01 mo9-riJool..3.111.nzi (mitt. 31 kcr/. pox 10A.;y9 pcx 10 tnorqu l0vx..039 pcx noittoa.t.

510vio

`nvrin Fmo 61, T zsi

`1r.:2.oddizx

noMpc13 'ntozdRn-f dzaLsx.) `51371(; zyyz)

pcx 51z1.9ztaLl non.yri.olyam A.oZ-47.1

6.?

5o7.13.1.

LiJ

`....coyxx 9-(,).;gios1

no3222.c

51oauL2 51olc,00 (20

50X1Si -9aLf

!ni3)4y 5:3dN2 dzA. 11)13 t;(1) dr), coX3 -zonnu lzoDsn ic1 `nc,-,)(97-lo:_rpo 51y971 1.ozth orn (4. 51sda. f-,xd?nz .nonr 5cloi n? 6-)2, (.9),AciaL ..non?-rloZzriodaL isxx 313 d .7(1) :rtoicLormi n? `631draczisrl alDc? tvizn.J74-rin. )on i p:x noico zdRn3c nisrisnou.odlc lzo.ozZzric,claL novidi Li. A0:03.1 'AC9:q113 xx

i

nnzaL.

91

co

03

i

Aciv.co?? kim,o=

(4.

59XX

cg

non371.01y2LT

.z Scoji n2o 5? noino.poi Okyl.t So norrit;. nlortoi)..yzdz !IO2.ct0 pcx za.olyz71 mo-riff O x? VOIR Dii.7.0 ne-m?rio:o(r.,A.)? pox 13-f mochozn ty-91913 ? n;r1 `n0,l.c33 pox nodixx m9.1..n9X? 1)cx nor,:v.c; p0X.1X0D13C11/0 A0119

a.

1101C.

Al3c1102.1.10/02

`.c1010.00, AC9.1(210

.1.*

ic911.0X701ff

pCx f:(10A371/02-3L111.3 nconTric,Z)orl is/2 pcx 7on?tkr1 A9d1/CX M91A9Z? k (10A1t.fl k no31.1.1) (lov(-5 (101 &ma. moictolcil `M3r,-/iLt_vvois-ri AOTIG. -1.5xl1t.? (4. tkvoca.noto2

OE

tvcvTrl do-ri?yon.c pcx ncoln9wirc-J ?Rr,to (hp), 1.,151oTID-iyoodx-c ros7-19DrAdX pc); :71x71odp(32:.? pcx 51wyoDcdoi pcx 51zdizac `...717onori d32L.Dm `630D9d= zoxx `nl.onorrion Ayf ACOA3T17qdf A137)3)(01L 9 5o1-13y9u. 5!../.Z3nq 170.1D? xx 5o:Loxr1 docslxckeL pcx ,osri `ood37-1(. morrisk71 m-oX A-/J. nt/..Xcr.xt(cf `nzy3172.3x3 5co? 5/0d31/ t41)/p)( 7p1. ,LXX. .A01(270 31.9(2 (93710A 5001ci01

9E

te,

no.2,9u

:-31

a.

cb71yon.L1sIsnq izx Scojios3 ni3D(nn? niritf

cbi.

1

t

4,

t

Aod31.7

id `91 19 :

01

\

:y

nork;

y

cb_t Mn9a.c

ThIdijU

4r,d313Tit,,t 61,!.-164: 111)U1 1 I

ixx

cri

`mintu spun

drrily

Lu

Gtlizx

6 5.16xxx

1b3A1Lnd4 52.1n?0D:311.txazx

:y

'imam) dpun

Ui

5.uxxx ut tunpunaas

icd313e..!. 07i) U.7 w I 51.srict :v Mrk 9E A13(v.....x.xxL3-ti \ 6137-voci..311 UI

v : ljnovili Li

www.dacoromanica.ro

Ul

cil 14z:

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

126

I 49, 4 50, 3

4. Cit despre italienii, care isi au pozitiile lingt zidul surpat, desi lupta

cu ei ar putea 'Area cuiva grea si ca ei ar fi in stare sa respingd atacul, ca unii ce sint inarmati bine si càlii in rdzboaie, mai ales cind este vorba de cetati, ci eu cred ea* si incerctrile lor se vor dovedi cu totul 5

inselttoare.

5. Caci mai intii, avind ei doar minte, nu vor voi ei s. lupte pentru binele altora i sa se osteneasc t. si sa se arunce in primejdie vadità, fara nici

10

15

un cistig pentru dinsii; apoi, sint numai o adunaturt de oameni, veniti unul dintr-o parte, altul din alta, avind in vedere numai sà apuce ceva i st plece teferi, dar nu sa moart luptind ; de aceea ei se impotrivesc acum mereu si-si tin locurile, pentru CA noi trtgind numai de departe i luptind ca iii glurna cu intreruperi, ei cred ea' si mai departe noi vom incerca numai tot asa. 6. Dar cind o st vadd, cà lupta se incinge din toate pártile si cit staruie in chip stralucit si infricosator i cà moartea le-o aduce inaintea ochilor, atunci nepasindu-le de nimic, aruncind armele si dind dos, vor fugi fart

sa se mai uite inapoi, si nimica nu-i va mai reline de loc. 20

25

opri, nici

nu-i va mai

7. Iar dact i ramin oricum pe loc, ci noi, cu puterea i cu stiinta noastrt militant i cu indrtzneala noastrt, Ii vom pune usor pe fuga, asa ca nici aceasta imprejurare cred ca nu e mare lucru pentru noi. 50, 1. Prin urmare, toate imprejurarile ne arata ca victoria e cu noi si ca putem cuceri orasul. CAci intreg, precum vedetd, este prins ca intr-o plash' i dinspre uscat i dinspre mare si nu mai are cum st scape de armele §i din miinile noastre. 2. Fiti deci barbati de isprava si voi insivt i indemnati si pe toti cei cu voi st vit urmeze vitejeste i sa se apuce de implinirea datoriei cu toata rivna i cu toata si1ina, gindindu-se ca trei sint pricinile unei lupte cu

30

35

40

izbindt: sa vrei, st nu te faci de rusine i sa asculti de conducatori; aceasta inseamna, fiecare sa stea bine pe locul sail si in liniste i ordine st porneasca la implinirea datoriei sale, asa incit sit asculte cu toatt atentdunea poruncile i st le transmitt de asemenea i altora si, cind trebuie sit mearga la atac tacind, st tact' si, cind trebuie sit strige tare si sa chiuie infricosttor, s-o fact aceasta I Oki dact acestea-s de folos si de altcum in rtzboaie, apoi cel mai mult, cind e vorba de lupte in jurul zidurilor ; si intre altele, spuneti tuturora, toate sit le indeplineasca bine si in ordine desavirsita. 3. Luptati-vA deci bine si in chip vrednic de voi insiva si de faptele voastre de pint acuma si nu va lasati moale nici voi, vazind pentru ce lucru mare vt este lupta, nici pe altii din cei care sint cu voi, nu-i lasati s-o ia moale. www.dacoromanica.ro

6F

609

:111110IIUD VINIWOCI IfYI CIRWOHVIAI

E

\mil

LgT

10 2 9 pq 001 00A:711T111131701( 500X331 A(01 m9x101I, `10n371k1013.3 13 pot cbi evi)oxpe ioZzrioano p0n2.3 lxx lonxxl 5901 5101n9ia19 `Ixo.o3mirbo 5(1) to)yxx 31 13iya.c.(1) iconpi 2xx m-91-13n01L `lodislur13 pox lolDlylorl AP91 n? 5101 `51o3dood6 ,yyp lori? pox )pl noLctol 101l)11L),9 1.sxo kleopat ixx -33y)od)s) -g nolcodH A3T d)pA. xrp tor10s4y70T &non 531n073 daL9 ru-odloyop nmorip 1x0D3X)711 lxx M3A01/ pox .t.? m0li.t20d2L mmqnJx. nr3rt10&'T `5901;l10 A3kT 53Inonpod3x .101010 x113a13 5T-2nix1r,q 91 11/p lxx lov39 n.so-Ax39 `.3.1.conyb..y3nq 1113 ()1 A-13V( 531A0IL3(d A0A911 1Xx A170)(324 `,(9.0 )(90 laq cbl 10A3TI9XIO7I .M3AX0011.f 319p1) MIA A3/1 1701A0X91A10 5(01,0011. ptx gA1900A71 x3 m91.);orly113y)olR nc9n.-rtio)1yododxf pox A3 '5o1R1)o1L

monTrioXvti `mlyrik d3aLDc?

nol. nol.noy .9 foo.20 non37-13sx

531norrion m9lciolcu.

imx

0D-td133o

m9-11(f.

19(90 A01 A0T131(91L )01A031i)1(331L 11C/t A:309X7DIAJO2L 50/62/T6:0( 1xx zInnodoe) pcx nol nolvoc.o, odu m97-ivc062 `rsons-riolmaq 3121 3

531Ax.otpyy3ri `5(9y9 531/antic) )o1 A3(s10 polD3

1Oya.c.9

-12L?

pox x1(-9n R 531A9 A1.900.0)0(3ROILf 631113d1.0)013Tif

21 no.onyccx 5c019x

113 te, DILLO11L3 n0 5(0y9 2H pox 11)n0qrhodr1L pox 4A009(91L9 ,y)(7? itf.513-7 (:)?.(.400 5c9-fOos3 x031-19rf,scl1 ri:ric,os) 31 17CX ±jd131LT13 pox gUriy91 31.0() 3T;k0 A(01901, x-rino4 fl&XL 11 emit;. .1x&13 rviviaL 609 T DoInnx3sy MIMOI 403-iim-91op3no APYTIti. eLlp.170q3 Akxin pOX 1 rDx11. 11\11 701X)X 31 pox -cnovc.0, mni!?. ntplcrpop `O)21 2-,c? `31xd d33.nForx tiALII/C.0 nkl mos) '1701.013yx3x.01op 17CH x90 A1193A9 U.1970 (101 noanoy xi xd31-p1tt. ryaLo vcx 5,1F1 1,705(

OT

9T

L

5x(313X *M3A.athr12

0-J

r

Z

2093ALI nrjo 53de\?? wok)? 3019X) 31 1)0(513119 ,037.1!%901 AP079 5X11ATIL. -xdzL soD393y.sx tvrIonoycxf 31 5(93/0AA3k nrict Li..077:11Xx iorrinor...da 170( (400319 f:3 91 A01(33 `11C9Dkcazx 5/016.037i0A 001 2:(9y/CX A13712,1(011 xd.1. 110A13 '10111x 91 31 evisvo? pcx 21 01001 ,R 12_,D? nzT1 noliax3 rx0D3AsIX.opo pox 21 Sioz. LorioXd39 1x0D20333L. pCx 1,1CX 3 01 evq1c1 S'orocx Ai3dtkl 7713T1 5k,,l11) 007199X AO,l(39 `1)0(1/431 319(2 pox m91

t9i

5()39 31 tvisc,tcxx, n01nz txx 3 5r,tol 5nov19 xa.rool -OdOILVIR pox 319 :7/01MTID 110191113 "103R `100,11.11) 1Z/C 319=9 g 1/01/k0T13 Arcot pox Tqlpy7Ax3.1? 5kkaxdx 'tk1pz.cod3doen olnol .m3loa.c pox d-fl !..co 701 TyyolL. Apt 5101 510*ra AC91 A(9TITtOIL 01(101 gl3d3(1/Tiq X90 )011/1"4 .ivr3XlcrioX-131. 701 31 xvo,9 313yv.A.,lxcho1L f:(0(XX1Inoll. 1,xx A? (b1-199/C pCx 701A1F.IL13/21 -M31031

9g

monTriovc31.1.xdlo1L. 1

A13937 `(930T19

xi

.E 209)09311C9iLy, o Acl XX My 5 pCx 5(911-7? Mgt a A(0.1.970 A(011,xx no-nvirlinc.Adnodaz. `wrrin ixx Sityri 5131r 31(101)1x)oyvri '3 531mod0 1,63a no1)9 mit s)?M1 9 grA-21.10 1(1,T1 3

L

5.73nYzA9

`nunzu apun 59du no19y

T

UI 1,1..

El 3191 :V II L 70 8 621 :V 91 Ul .ppv mi,D3 dV, V 711 'd1110.1Mil apun A01:0 5(0y9 V 711 6.2//g/7/W apun uu

:w 53D-VtLn V

9 7sod

509'314\0dd]

`sompSonql A '6

z .2112R1Qt

I

KIODC01.1.9

6

(dalluw*D)

www.dacoromanica.ro

`3-1-91

93 `:C31° V

uu L11

vJail"

pod lxni3 .ppv

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

128

1

50, 4

51, 5

Printre cei dintii voi fi i insumi la lucru, luptindu-mä una cu voi i privitor fiind la faptele fiecdruia 1. 4. Si acum fiecare mergeti la unitatea i cortul vostru i luati cina i spuneti-le acestea i celor de sub ordinele voastre. hi odihniti-v5, Iar dimineata sculindu-vd, rinduiti fiecare unitatea sa bine si puneti-o

in ordine asa, ca nimeni din cei de afard sd observe sau sd audd ceva. Asezati fiind in ordine, stati in 1inite, iar cind yeti auzi cintecele de rdzboi i o sA vedeti consemnul, atunci e rindul vostru sd vd apucati 10

15

de lucru. 51, 1. i tu, Chamuza, inconjurind cu cordbiile zidul dinspre mare, unora din coraii, stind la o bdtaie de sAgeatà, porunceste-le s5. fie cu arcurile si tunurile gata i sd. traga cu pustile de pe puntea cordbillor asa de des asupra

ap5rAtorilor de la crenelurile zidului, Inca sà nu-i lase de loc pe acestia sd scoat5. capul i sd nu poatá de fel lua parte la luptd, iar altele din cordbii lipindu-le, ori unde s-ar putea, de zid, sd pund cei insdrcinati cu aceasta, scArile incit ostasii sd se urce pe zid. Si asa du bine lupta i cautd sà fii om de ispravd 2. Iar tu Zagan, trecind repede peste pod, atacd, cu toatd puterea, I

20

zidul din Cornul de Aur, avind cu tine si cordbiile din port de ajutor la lucru i fii bilrbat de ispravd 1 3. Asijderea i tu Cara%ia, ia-ti oamenii tdi i, trecind santul, atacd unde la tine zidul este surpat, i strimtorind cu putere pe apArdtori, incearcd si te urci pe el, luptindu-te vitejeste ca un bdrbat de ispravd.

4. Si voi, Isaac si Mahmut, cu unitAtile voastre treceti santul, luind

26

toate mdsurile de sigurantd, i incercati cu sc`arile sd urcati zidul, iar arcasii, tunarii i puscasii, 55. tragd cu tdrie in cei de pe creneluri, ca sd Ira opreased

pe voi mai putin de la trecere. o

5. Si voi, Chalil i Saratia, tinind unitdtile voastre de amindou5. pdrtile mele, luptati-vA i, cind m5 yeti vedea ostenindu-m5 i incercind sd tree, Critobul in § 2 i 3 parafrazeazil parti din discursul comandantului sparlan Brasidas din Reizboittl peloponeziac al lui Tucidide, V, 9 (vz. comentariul din ed. C. Mull p. 91) acest discurs in treg al lui Mahomed al II-lea, ca si cel de mai sus cap. 14-10 (vezi p. 62, n. 1)

e fictiv si nuniai o compozitie literard retoricil a lui Critobul. Aceste discursuri, ca ai la modelul sau Tucidide si la Critobul nu sint decit nuniai un mijloc telinic de expunere istoric6 mai clarS si convingatoare dupS p6rerea adevAratilor autori ai acestor fel de ahomed al II-lea ar Ii tinut acest discurs, istoricul nostru isi inchipuieste iS asa ar fi trebuit s6-1 tinS i sa-si expunS parerile N. B. Tomadakes, A1. Trap& Kpt-coPolAcl) discursuri. Dac6 3/

u-rNopica Alczeop.z0 B' [Discursurile lui Mahomed al II-lea la Critobul] in revista eA0-z1vEkii

LVI (1932), p. 61-68, incearcd s6 arate ca sultanul intr-adev5r a tinut a,.este discursuri. Nu credem cü incercarea e reusitS. Vezi si « Byzantinische Zeitschrift», XLVI (1953), p. 202, dupd care eitiim.

www.dacoromanica.ro

I 609

Ti

51o.a.

5icocu

VINKOU 1111

S4I9,

mint

3.2ATIA? &col 037-1

P.A.fx

clawcnivn

61

Val-II

'IV

3 501ct70 501(1-P311 1XTIOD.dZIL (i)1 g(b.A.6R

,03T1 MOtt 31 50A3T191/1(9.A.)? 21Gx M91 (b.1Dxx3 &con:pie-AR sfp.no.s.c. .v ppm Ann A3Ti 3.111/1 ),Dd701L ntf.1 AXV1e2 A170.L 50-1-0XX3 2)Gx AlttAG.V.9 2707t -01\102R :30913101f. pox 30D.srpournf pox 31.3yvk4choiL )0.2-rool pox 5191 ,thr,1 dvrric,i n.s0(93

531ropi-ortop 31211)217.3 591D)ox3

n01(-Do

MOI

clorvrtionlc0Dpo moz. (9'33 te., 5oi.noickoxIollx 5(.A9 31G.Dr,10xT n(91 n(9xvri3Noit n(91nogip pox 91

5(r)yxx 31 10637-1-f.547ol

n

Afl `t-b11.00X

7GX

So2kr1 fop?

3 313&Fr1 .(kiLcolD

vrikonn '3:An

ic0coo.inT

9

01 noAdR

A0d32.7-1-1r,t

'1[9 '1 `50X131

P ".0001-1XX ACO:Ik(1L1,631/ 5101 vprixn 01 T1XX AX997.,)Cf.0, M91 'Al-)36. Mi/c1:37,(0XX/02 (0.023 `A(0)(3d smsvx 5tt0l 31 5x)1901 pox

2X).1 cD `A3T1

SIJO.L A371

OT

-d01)ox

5.1o15nol. 5),?trXk.7-1 51olnoX, mod3X pox 5ciol Szxthçioi msyy),o14 oino Mi. ii.cT m-91 Tat? roxqy colcp 'cu. `5(9eLxnaL Sp no71cgk71 5nolcioL evialiLcixodaL A(01)F7i 59o1

kr?

v.

5?

co`..;,R te,

5c-nyo ni3X3 i)c0DILdX

52olmo3 cbi.

`67-1.3..y0iL 5)F1

3g nr-Yc....xoaq 10311,3

lo)q.sdlozt no_t. `541oXis:, eviz.A.)podat. tblnoa. 5.)oi 5rxxr1r(x 5cioL (i)19o1p.L? `5non.Tri.bo131 3i.D9 rvmpodiaq 5c101 5)013ya.c.9 noi .5noX331 poN colc,ko rtoim94 5coyzx pox eldnat Gs.evf d

or,l)? 59 .1)09.3

7

`2

59s,Tv-

501V33)I 13X231

`3m04z

coo

roodadql

5.)glx42

100071 "5(919(pdf,13 M07.3

5(o-,f/.)01 salArlDodi.E.

9IMO?. 0(1, Trx 5)?1 nq

101311

61

cio1

61

lec:?...tiA

5roon

5)onTrioi,sLioth3nn los) rtoi 'noldR pox non31 dfict,7? 590)o4 .E pom 9.1) 3R `5m3(yri9 eLcriX 5no1 T.137-1 no.iroo3D pox 5)ploiR `nodd,01 3.A.I7lD9du i. Ti..)ox 3D dmpiAtr.(7)13d)ou (191 `54-1oX33.1. 2X77( 5(10/137170.0)01d 5001

`0d)ox

5C106q7i0Xxrd0d3.1. 5(TTOOT1(053 (9(312.21. Od111?(MA?)

dtvail

`nolcloa, 5c)&37191n(9.bp 5collonnak 5r)

QD

P

`5(93Gri9

`5-,on_tririom ncoX3

cbi Ti-rx ao

Xi.I71 noi.n:o3D

o.

dks).3d)caL.

no.

1;ox

57p)oi2

1.4x

`5noXi3a. 5on3rbpDvid t;l101 5a0A3TIOXLTIOdu 5(Tqy:OTICq (0th31L AlD.A37011/3 no1.902. sonzer199k)? 50-Tonn3A. ntf.1 'Acd6)21

k1r1:9da.c.

5? a:Jo? -590-o4 pom lolnx O

`5noX331 `...K0dn'XD2

g

5001

2 `513-1ci

11L? AC91

pox ,e5.3371r;

`Aco3)0,01.t? 5o2 0,2 A011r4. AID(91431LIO 5)orict 511.1

cp

Locroox pox

`7,031.iod)o &..30(iod?nox3 nori? 5)ol

pox 'ion31-19X)o1 10019 71? 32.ko A0A3T19)1M0AT

t1C01.

'FT

:V 5101 iii

7019orinoXm1

-

II

cI

ACO1c101 1r0970d131L :

:V

17C0DUAX3x

v1700DG.dX va 'au?..9.nnu

)01.7F7IC/OX7ON

V

9g

5i

x>plooi, 3.3 pox `m.3.9orinoXxik 53.:AoXR 51,0322 51.-3321 int T12 M01 noc3d»pi. t(TP(7061-.T 7,997Jd131L M9x77117NCK m3Apodiaq noi, 1M19o1 '0!)X 20 5)p.1 5TMOXf./.71 `531A0X iMX `5101006cl015(pi 009(013VO4

3131\21401R

6

OZ

590)04

.c pox

pp,

91

II

ZE

apun ui D-Yti-VoX 'V

5(93inpziR

5i.i 531noX3

170x A0A371(2d1311. AMV)70d11/3 T1MX Ta.

V wally `nuvui apun in 9111 Isod m3npodlai.?

ty

3k17ID9daL

:V

.3 85E

www.dacoromanica.ro

2/? `92./7L/VW

pUfl ut

II

87,

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

130

5

4

pe unde zidul este surpat, strimtorind pe italieni si deschizind oamenilor mei drumul In oras, atunci cdutati in mice chip, de amindoud pdrtile sd opriti pe cei din fata voastrd, atacindu-i cu putere, incit sd nu aiba nici un rdgaz dinspre partea voastrd si sd nu aibd cind sd se gindeascd la mine si sa nu poat 5. da nici un ajutor celor strimtorati de mine. i de acum inainte voi avea eu grijd de toate. Ci plecatd la corturile si unitatile voastre si sd fie Intr-un ceas bun ; cinati si odihniti-vd »1. Miisuri in vederea ataeului general

10

I 52, 1

52, L Tinind acest atit de important discurs, a inchis adunarea, fiecare plecind la unitatile si corturile sale ;

si

el insusi luind cina s-a dus sd se odihneasca. Dis-de-

dimineatd sculindu-se, cheamd mai !nth tunarii si le porunceste sd aibd tunurile

15

20

95

gata si sà le indrepte spre locul cu zidul surpat, ca atunci, cind va veni clipa, sd tragd asupra apdrdtorilor de acolo. 2. Apoi convocind cetele si unit:á-tile din jurul sau, adic5. ostasi si scutieri si arcasi si curtea impdräteasca (militard), Ii rinduieste frumos dupd detasamente, grupuri, companii si unitati, cite o mie si mai multi la numdr si le porunceste sà lupte cu schimbul, cind o s5 ajung5. la aceasta ; si unii sd se rdzboiascd si sd lupte, iar altii sd doarmd, s5. ia masa si sd se odihneascd bine, ca apoi proaspeti sà revind din nou la luptd ; si acestia iar &à schimbe pe altii, si asa, o unitate schimbind pe alta mereu si odihnindu-se,

lupta sä tind neintrerupt si necontenit, that potrivnicii sd nu aibd nici un rdgaz si nici o clipá de liniste in luptd. Fiecdruia ii mai rinduieste locul si timpul si ordinea si le spune cum trebuie si unde si cind sd inceapd lupta bine. 3. Dupd aceea perindeazd de-a cdlare toate celelalte unitati si le inspecteazd si le porunceste tuturora In general si fiecdruia in special, incurajind si Indemnind la luptd, mai ales pe comandantii unitdtilor, fiecdruia spunindu-i pe nume 2

4. Inspectind deci oastea intreagd si zidul de la mare la mare 3 30

si

spunindu-le ce trebuie, si indemnindu-i si Impingindu-i la luptd pe told si cerindu-le sd fie bdrbati de ispravd, le porunceste sd ia masa si sd se odihneascd,

pina ce se va cinta comanda de luptà si vor sd vadd consemnul. Dupd ce a fdcut acestea, s-a retras In cortul &du si, luind masa s-a odihnit. 1 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 229, 21-230, 2; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, p. 269, 13-270, 1). 2 Critobul pare sa fi citit V iala lui Cezar din Viegle paralele ale lui Plutarh, de atribuie si eroului sat' aceasta Insusire militara si politica pe care o avea Cezar, de a-i cunoaste pe toti subcomandantii sai pe nume. 3 De la Marea Marmara pina la Cornul de Aur.

www.dacoromanica.ro

1 52, 1

4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

131

toc6(1ev6w TE -ro)ç 'I-rocAok xat -roZg par' koaii 7capo8ov avoiyov-ra ç Tiv 7c6Atv, TceLpaaez. -rpoTco) Tcoorrt ixcc-ripo.)0ev a7cetErrew -roi); XCET8( 7CpOG(0IT0V 6[11..1) av-rt-re-rawivoug, rcpocrPcIAXovreg tazupc74, cl)g v (sii o-xokilv TcapefikyilevCC TO-6 TELZ011g,

lyov-reg ckcp' Up/1;w, iiTTOY 7TpOcr6XCOGGV

LLV x(Xi. 3013151105

npoo-po7)0(7)o-c. Toi:g Up'

iwSw f3c.aol.i.evot.g. Kat &TO) Tone Triw AoL7cCov gE.tot ye 7CObT6)10 1.1.EXXI)creL. 'AXA' e&cc.-re Tcp; -rag crxr)vag xat -rag -rgetg Up.(7.», a1'a6-7) TUT() xat 8evrcvonoolcrap.evot.

5

ckvaTcaoecsOs >> 1

52, 1. Tocsaka thcaw 8c6Xucre -cqw ZUAAoyov, xat dcrc7)X0ov gxacrcog 6; -rag iau-rE)). Tcksc.; TS xat awrivckg, xat air:O; 55 8EGTcvonoLladcp.svog avercaUe-ro."Eu)Oev 15 avacrrac xct cp6)-cov Tok 11.7aCCVOITOI.06; x(Xl. xsAelliet -rag [17)xavag &rot.i.tcko-awra; T4Q. XOCTeC Tef. 7capE.(1(571-yilboa TOU Teizoug, Noc, O-rav 4 xat.p6c, xa-ra -r&W -MUTT) 7rpotkazovivow acoclicrw aerrag.

2. "Ercevra uyxo'cAecrag -rag =pi, ockOv aocg ;tat -rclet.g, OrcAi-rocg or& cp7)1/c. >tat imam-cur-rag xc TOUyrag xat odpa pocatAt.v.v ai.)A1)v, Lt-ra-r-ret, xaAri); xa-ra 4upaopia5 ,re. >cat csuacmiag xat alway.oTiag xcd TaEetg, ckva -,0,24oug xoct rrXsioug TOv apt012.6v, xoc xeXel'ist Tolfrrouc,- is atocaok7); ckyowiecrO3cL, OTocv ç Toko xx-racraT)o-t, to)

10

16

xat rot; odd

rcoAep.ii:v TE XaCt LIO'cxecsaxt, T064 SI tircvov cdpsZcrOaL xat avricic xcd. avaTcaLew akok, & Lat. Nosapot TCC(Xtv rcpOg TON) ayelva, xoct -roUToug rcaAw i-r6poug atoca6xsaeat, ;tat of.S-ro)g -raeo.)g -rdcw amaezop.6v-rig cket scat ckva-frocuoócryig, a8Laxórco4 TE xoc i. uvexc7.)c yiveo-Oac. rtv 7c6Xei.,tov, cç Ocv 12.0,p.f.ccv avaxcoxil 3 gxezeLpia it) Tc7,.) TcoMpAp -roig ckv-rt.-reTay4voLg. 'AsrOTSiTTEL 35 xcd. TOrcov xao.-rcf) xat xat,p6v

xat -rdcw xat rcapayi6AAet.7c6; aet xat rcoii xca 7r6-re ayowi.ecrOar, xocA6v. 3. "ETCEVra rcepti-crceóow rcept,i)er. -rag CaAccg -raer.g Ocrracrag, arcoaxoTcaW -re NONA; xo:t TrapaxsAeu6i/evog xoci, xowi) 7cFcar, xat latqc ixckatcp xoci, TrapocOappóvow xoct rcapo-rpiwow 7cpO; -ER)v dcyrova, xod. I.LaitAtcrra 15 -co yLóvrç TiLv -rckEeow,

20

25

54 Ov61.1.CCTOc 7CdclOTag xlAclw 2.

4. He p teM)aw o OV Trcicaccv Tip O p aTr.av xat TO -reixog &ITO 4aXacrcnlg 55 .9-aXacrcrav

It

;cat napcxyyelAag & 8ei, xoct rcapcxx04.crcc; xact TrapoVwag afcTcocvrag &g iroXetke.7:v xoci TrapaxacuacktLevog Iv8pocg aya0oi.); yevkaOat, xeAelf)er. icr-rtaccOiv-rag ckvarcaUeaOcu., go); ecv 6:urn TO rcoAelic.xiw xat TO V.)).07)1.ka Y.36.)aL. Apckaag aL Tocka civex6-

pyrev gg Tip &u-ro

xvv xat ecy-rmOet; averratSeTo.

14 aUXiiv A: 7TE:way aLAilv A altera manu, unde m 1115 auvouoTEag A: Euvcouocriag m: auvcotimaiac dt119-20 &81.1.x67rcoc Te xat Euvexc7.4 A: clataxon6v Te xat live-x-7) A altera manu,

uncle mil 20 post civccxcoxi] ad TK A altera manu, unde m.

1 Quam orationem, sicut illam in cap. 14-16, Critobulus noster Thucydidem imitans concinnavit. Confer alias apud Laonicon Chalcocondylem 392-393 (ed. Bonn) et Georgion Pseudophrantzem (Phrantzes, ed Bonn, p. 269, 13-270, 1). Difficile creditu Mechemetem reapse tales orationes habuisse, ut N. B. Tomadakes demonstrare conatur. (4Byzantinische Zeitschrift*, XLVI (1953), 202).

2 Critobulus ob oculos habuit Caesaris Vitam a Plutarcho scriptam, in qua idem de Caesare narratur. 0*

www.dacoromanica.ro

30

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

132

6

I 53, 1 55, 1

53, 1. Romeii (bizantinii) insd vázind o tdcere atit de adincd i o linite neobisnuitV, se minunau de acest lucru si se dädeau la felurite ginduri si interpretdri, unii crezind cd se pregdtesc de plecare, ceea ce era o pdrere desartd, altii Insà, ceea ce si era, Ca' se pregdtesc de-a binelea de luptd, intr-o mdsurd precum nu se asteptau; si in liniste Ii transmiteau i ei, unii altora, poruncile pregUire.

i mergeau fiecare la locul sail; si luau si celelalte mdsuri de

Ataeul general ineepe 2 10

cind ziva era acum trecutd de jumatate, pe aproape de gustarea de dupa 54, 1.. Impdratul (sultanul) insà,

amiazd, i soarele le bdtea lor in spate, iar potrivnicilor

in fao, ceea ce-i era dorinta, atunci porunceste: intli trimbitele sd dea semnalul de lupta i celelalte instrumente i flautele i fluierele si timbalele

16

sá rdsune, pe cit se poate de tare. *i astfel trimbitele toate ale celorlalte unitdti i celelalte instrumente au rasunat pe schimbate cu tdrie in chip Infricosdtor toate deodatd i totul s-a zguduit i s-a cutremurat de rdsunetul lor. 2. Dupd aceea au fost ridicate steagurile ; si arcasii mai Intii gi tunarii si puscasii, cdci asa le-a fost rinduit, au pornit linistiti in pas

spre zid; si cind au ajuns in bdtaia sugetii, s-au oprit si au lnceput sä se 20

25

lupte. *i mai Intl lupta a fost dusd de departe, trugInd cu putere unii asupra altora, arcasii cu sdgetile, prdstiasii cu pietrele, tunarii i puscasii cu gloantele de fier si de plumb i, cu cit se apropiau Inca i cu ldncile i cu sulitele, lovind si ffind loviti si unii i altii Med nici o milà i cu multd minie si cu furie; si din amindouà pdrtile era striggt mare, blesteme i injurilturi; si multi au fost rdniti din fiecare parte si nu putini au si murit. i aceasta

a tinut pind la asfintitul soarelui, timp de vreo cloud sau trei ore. Lupta e in toi

55, 1. Apoi impdratul (sultanul) chemind cu glas mare pe scutierii i pe ostasii i pe cealaltd. oaste a sa personald,

le-a spus: « Mergeti, dragi bdigi ai mei, e vremea sd vd ardtati barbati 30

viteji 1 » Iar aceia de Indatd, cu mare si Infricosnor strigdt de rdzboi, tree santul i s-au Incdierat cu cei de la zidul exterior care era surpat in intregime 1 Critobul, pe cit se pare, luindu-se dupà modelul sau Tucidide, le atribuie turcilor obiceiuri de luptd antice. Ducas, XXXIX 3, dimpotriva spune cã, in preajma atacului general, in tabara turceasch s-au aprins focuri man i ci turcii isi spuneau rugciuni1e cu glas mare si dansau cii petreceau cu multà grihigie. Cf. si Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn, p. 269, 8 si 280, 8). 2 Cf. Ducas, XXXIX 5-9 ; G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn)

p. 280 urm.

www.dacoromanica.ro

I

1'89

'99

lfliIO.L1113

's9 T loirricod, Tcbon 01 530kAn

32

ALC1.1.(019

UHWOHVW 'IV Varl-II

A?

Ak19rDo1

91

6.970T19X03 31

570',10M? 'A0111.11LA3 10 A311

Ifll

VINTIVOG

70111)DdlL

Itl

-;o11)od1.c

-irx 5? 5n(adoclz-12 5ctor1plA.oy

531Ao)2rloA Ax3s:noTI1013

'imp

2 `531Anox0 lo `?2, d3aL9 pox 'Alit Atf.93X9XchOlL 5? A01 A099

57pi. no)i...mo?

't9

T

513)oi nnodcpX?

'5ox3

5c13y1Dza `?2 paL? V3(2 31 Aft

`Aky332 pox 9 5olyli. 70Int A91(')ll 31

vco

)21 31 G..2(k

5? `Awkdr,oXIorop xclo 5co0do

5ctcrepaT

tans4 x

i.59c3i

9

o1Ao:4s)on3x1)36olt. 9011. 2t331/

5kDr,1omyx `57od31tt. 59A.Aq

AC01270 013A31,..3

VOX

A0T131(92L VOX 'MO391011101? AO

'Acr)x923Doda.c. pox 01Ac90d312 pox 2011-po 59thi.

(,10

pox toorrI3dt,c. 531Acod9

pox 51021ArA3 4Aoaco.D9d2L..)o1zx

`o13v,tofj3 loonrIA? f.f.2 13c13y3x A01C0d31 17714 5),D1 31 57o.4.1.2acop 91 noxyrisyoa.c. 701 ryy?? 10A70169 5(101 31 5ritoycoo pox 5v, 9D 5)ollod pox T1 voo{:j7-19x 5odclXD

d321.9 110X

5C?

nil.

A910

31 pox

5(91D0 po 31 53/11arvop 1>opraL, Am1 A0yy39 A(-93)p1 pox 791 xdoo.A.d9

x3 5D.Xo2r12 oikX.

(1

/01132.Lax

odjod

tk.GC) 101 .1013T1'4.9

tilt

ST.2,3o 5)Foon-ti vox Sclol

lu? ol 5oXi31

i.odt

5101 31 01072

pox

:ol?-11

cr.uo;)z.cno7-19 pox ?1, AML koo23D? pox 2312 ofpno

I;CXkld31.1. 139 A(10.1.901

'Z

om

oi

5)opothrpi `53ino7,3

ti.yoXD pox .AG.2)pd A3r1

91.00 AC91

Sco

5iorivixododx)p 01

pox 10 1/0190.2 101Coda 1XX 20 iriGno3c1).1)

AC910

,2

co.o3

(91(,)o dT.< 01x-,o1313

5noy?d

5ioi

'5ioirpo noto1492.)ox

5noyti.uf

'10d317px3

31 0200 A(91 AM.LkAORA3thD 5100p( '00x 5101

AM1 ACOAXXkil pox AC9x,pthno1 51oA3T131thp 51odk21.o pox 51oA22rjnyori

113 32 51o.vvoni ox

'5'ao1do

9I

`olAoq4 -o/AoXyr13531Ara..o7oJzx

51odnX.D1 ovooDtpdX? 59daz.

193(3d

irx

5c novo:Yr-1

'51oyod

`noxiDkv.L.? 53.2Awcsofj 5noNemlo

2.)3x

Og

(frrin sbyyoa.c, pox Itt..A.modx d. ,602/ AC9c3710d/71 vdnXD2 pox virrikcbD)oyd pox dc,i .51cl 2>ox loyyoa T1 ooxDdi 3nox3 nod F1 `5n0d

loA37.19v04 21x1oAp

Act

pox

Ii..A.c39

pox 01n01

xr,lo l0al.2y9 32 pox .Aox.okAornp

013A3A.? 1dX311

norep

LongAcor

orn

te,

moldl

modm nolz, -rrit,t143,212

'99 'T Z1131La r.47 5,0.0L1.0d 9 Srpv.cnod Scto113vox 5)p_11:4119101131 pox lya.toSza 91 oleo `xrtikl?? .AmiL23 '31j,, lova, pox 5321)ozt .2o7.1? 59d.nox Au.o? 5)oc3292 1

pox

)7

5ciowolT 5)orict

Atidoodo

-«

20 ,2 59093

Mf1 Aodd»,ol. foorri?Dodoi.

ArA tkr.4

coR .13X231

9.1..

pox CoTiA.vvoyf ("93(xxlc3cE,

531,A),odlo12

32 A0y0 0111.16(331)07t 5110i .5-DonloXkri

XIXXX `E !qn op snqw2! aod wisva onbpin s!suoow io op odow.ep onbs!pnI ouaew wna ni!doals sna'ej -snwOoi -JD -9 `s07.1treaplopnosd `697; 8 la `08Z 8 `somm,n1d) -pa (uung sninqopdp soJow sonbnuu!pireilaq swim, oaogyaspv JflWP!A T

clog uatuRT "Jo `suonCE

woad s quaBui wna

www.dacoromanica.ro

93

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

134

I 55, 2 56, 4

de tunuri; iar in locul acelui zid erau numai intdrituri de birne mari grdmezi de fasine de corzi de vita de vie si de alt material si vase mari 5

10

pline cu pamint. 2. Aici se incinge lupta mare, cu armele de aproape din miini, ostasii i scutierii silindu-se sa-i doboare pe apardtori si sa se urce pe intaritura, respinga pe acestia si sà pazeasca iar romeii (bizantinii) i italienii intaritura. i cind ostasii se urcau pe zid i pe intaritura, repezindu-se cu indrazneald i fdra nici o socoteala, cind erau respinsi cu tarie si goniti; i imparatul (sultanul) venea dupà ei, luptind vitejeste si imbarbátindu-i. 3. Aici porunceste si tunarilor sà dea foc tunurilor, i aceia, aprinzindu-le,

15

au tras cu bolovanii in aparatori; si au facut nu putin omor din amindoua parldle intre cei pe care ii nimereau. 4. i asa fiecare parte ostenindu-se i luptind cu tarie i vitejie, a trecut partea cea mai mare de noapte ; 1 i erau mai taxi romeii (bizantinii) i Iustin cu oamenii lui, tinind in mod sigur intaritura si pazind-o i aparind-o cu vitejie in contra celor ce o atacau. i aici era asa. 56, 1. lar cei1a1i generali si comandanti cu unitdtile lor, precum i amiralul flotei, navalind si el asupra zidului dinspre uscat si cu corabiile dinspre mare, se luptau cu tarie, unii tragind cu arcurile i cu tunurile, a1ii apropiind scarile de zid i poduri si turnuri de lemn si tot felul de rnasinarii. i unii dintr-insii incercau cu puterea sa si urce zidul si mai ales in locul, unde fusesera rinduiti Zagan si Cargia. Bizantinii rezista

211

25

2. Caci Zagan trecind cu bine peste pod si apropiind de zid scan si poduri, incerca sa aburce cu puterea pe ostasi, avind cu el si arcasii si puscasii de pe corabiile dinlauntrul portului care trageau de pe punte, din pozitii mai avantajoase, cu putere asupra celor de pe creneluri, corabiile plutind primprejurul zidului.

30

35

3. Iar Caratia trecind peste sant si luptindu-se strasnic, se silea sü treacd induntru peste zidul ce fusese darimat. 4. Dar romeii (bizantinii) si pe acestia ii loveau cu putere si-i respingeau in chip stralucit, apärindu-se cu barbatie si dovedindu-se superiori in razboi si raminind barbati de ispravd, caci nimica nu i-a putut urni din loc, nici foamea ce-i chinuia, nici lipsa somnului, nici lupta continua si neintrerupta, nici ranile ci uciderile si moartea alor lor ce o vedeau cu ochii, nici alt lucru infricosdtor, incit s. cedeze ci sa lase citusi de putAn din staruinta si gindul

www.dacoromanica.ro

I

99 Z

,111110.LI113 VINIVOCI I111 CIRWOHVW

499

921

rivrIc-pdmoiD 3 nono-ri toopct. 31/op 5noX331. (1012)0 M0021311 Al-917Tri pox 5kyyp 514y9 pox 513docbrho 1O1D3T -5kA. molna, 1xI1D1D1AQ kXr led3lthox x? no0d.13X

z

n?.ri

mollyao

MI)X0 pox .l0y3x)pd)

-kyx

51062-1-13X1/o `51o.v.e.9 A(91

AcOnTriolncoiT 31009)09)21d 31 5(:101 5non37ioXxrdochz.

VOX 11(91.01119)02/0

1)0f1k.E)12/3 (101 '5017071TdroolD M91. 3i molnlom, pox no-PoolL poop)oig,olop 31 5noicto.L. po),Dyncl) 01 9)019 '1011(9d 310M 3102L A371 el0A1)0d3ILT (101 5(10X331 VOX (101 p50llot-Anr1 30 110111(2L9 50)3910d# 31 1)0X 3n3Rn0 y (4)1-1.01A.0 .10A3T10))01d 31011 310X

ox

nn

01A0C,I0dX32Lp 5c2dnXpl pox .01A0A910yT *VOX 0 5c13(19)4 01311.23 5101270 -01/l(91/0 50A3T1 31 5(.93)0Att31 pox flO)Anodra 5nolnw ronloina, 1393y3x pox 5ctoi 5conaomoXkri dna n1310o.n.t? 5.noi .5-DonloXkr1 .nopi.soclnomp nrxkcblo 5noi y 5no0i )2170X A01 nconTrioXpriodaz. pox nonod) xno

c

nod?int3

no.1.3y0

5nod?-1-1 M91

OT

molnoXn:podaL -oinx.oxad33

5o12,c}0 nclo 50)19(2t393 31 pox 5coponn3)L nconTricowoJoo

n(-A?locbrif 11ox 21 no?ya pox 30 crsconTrioXr-ri 5k1 52ixnn .39nlefy3dmi. nno.npdx? 101)01-1(0cL 3)0X AP)1 A 31 50019n0I, )21311 `61.1110 531A0X31)0X 50-P006910 01 )071C9d(?)011) pox -Prod) P 53.3-n0 pox 1on3rIoncrrbp 5c101 5701(101113 50)3)0M31 VOM (1.1c1)01 Ari 5Q)19 499 .1 30 2 3 v.(39 10 lolki)odlp pox manodir.o 70.1.3T1 ncoi nc0323 'nco31 ripeop VDX 9 A(91 /1003A `nc;o-r1311§. 531nowpdPodat. pot 101.9)0 6)1 13X331 )21)0X AEU 31 pox (f? tooDDry),o{; 5.Doi 'prom oinoX)pri? '5codnXD1 30 A3T1 5101 oaLlo A(131 01 1\0310`3 11.)3y3d 3)0X 5101 0202 M91 ymnrXkri n7131610 `510 lo 3 5rxr-r13yx 531no.AopPodaL. 6)1 13X331 pox 5xdricb?1 pox 5nold92t. 5non3yn 3)ox 5)pn)oXkri 57o3olnxat. 3rm 53n1.3- ncolcoo no= nctc; io3d pox n.i3npodnq 01nc0d13aL3 n01 `5n0X331 pox 7ol.croorl rn El 0 50001)2Z 2.32L?

01xr1 pox

7 0, no,-)Arl

c1

5nolix,x 01/.7C

o .5r3.2.)othom o '5onr1),oz n?.)-1

`dfl

5TdrIR

ncoi ncol)p-kod1D7o_trx

AL,(.1

A13J

.13Xpi .pox dc,163A. onno MT)1 52In? noi n?7-1.1y 5o (1(93A

modnth?A. &op 5coxr pox

91

O

5xxo13yx -7oaq

ol-kdnaL? 5noi 5701.3yzi0 An

`iO3cii

AC9X3

9E;

31oo1 31 X po 5nodothoxxxInoi 57olnowod

ncon3Rd32cr,t Scloa. p.t? ncol M-93022/3 `ScodnXpl A3aL

M-91)(102',(12. AM-1, A033(%

.E 5r31)ochom 5)pdx4R (41 noddyri pox 50-qyzykoc) '5on3.7-l91M0dl.)p co.o? f101 nonridlk113dr:,:. 5noX33i o1,37,)t? -n130y3thoat. 10 .7R loin-km, pox 5no190l ScodnXP1 oz,nonodx3aDp pox oinn000mno --rho( g5coda ns71onnothp 30 5coponn3131 pox cba. thri?yolL 53111n0d31d31Ln())0X VOX 53c3Rn.r lowo.bp .10A3Tic,01 n?Rno dool 5coyo 5nozvo koknn2k .norl)?dixdraz. &col `nconriomA, no 52.thy '5on31-133xiaL3 xcto '7o3n2Lndirop co 50-1-13xoaL 5I.f.X3nn 31 pox '5oacoxfiff no mixricoodi pox po.A.lothD 3)ox loameop.g. 1.10)1 A0)33X30 0d2L A011 M.9111(100(1 `10A37133X xno

ova

ncod3joch ?gcto

`A3

31J0T 310(t(10(l?

12, VOX 120M3d)(1070X

5k1 &3099d1L

y

5ELTIo19

*ppy vox ocain çlo Scodxrd 211 `91.1!0.17921.1 Spun liii SPUn in II OE m3OY3thoz :ni m3036011. V II SE lon.31133x

pod nnolFdx? :v 5ovpm&31 te: 'augdput v Iti `9111gIVIII apun tu

www.dacoromanica.ro

31

3/0X

sz *915(97Xn

:y

lon.grkpdo

OE

9E

136

CUCERIREA CONSTAINTINOPOLULUI

I 57, 1-58, 2

de mai inainte, ci au p6strat locul lor de la inceput tot timpul cu vitejie, pind ce ursita lor cea rea i ingratd i-a pArásit. lenicerii

intrii in luptii 6

57, 1. CAci impAratul (sultanul) Mehmet chid a vAzut cA unitAtile aruncate la inceput in lupt a. sint greu Incercate si

ca nu pot face nici o isprava vrednicA de luat in seama

si ca. romeii i italienii due lupta cu putere i sint in avantaj, atunci, necAjit

foarte, a crezut cà nu mai poate astepta ; si de Indatà bagA in luptä toate unitAtile pe care le pAstrase pentru la urmA, oameni foarte bine inarmati, foarte indrAzneti i curajosi i totodatà intrecind cu mult pe told ceilalti i in expel()

rientl si in tArie. Acestia erau partea cea mai aleasd din armatd, ostasi pe deplin Inarmati i arcasi i sulitasi ti unitatea de gardA din jurul lui, ostasi

si de altii si de cei numiti ieniceri. Care acestia strigind cu glas mare si Indemnindu-i, acum sd se arate barbati de ispravd, i-a condus asupra zidului, Insui

In frunte pind la sant. 15

20

2. Ajuns acolo, a poruncit arcasilor i prdstiasilor i puscasilor ca, stind de departe sà traga din locuri mai avantajoase asupra apArtitorilor de pe inUiriturd si de pe zidul surpat, atit de des, incit aceia nici sà nu mai poatd lua parte la luptd i nici capul sd nu poatA scoate de multimea ggetilor si a altor proiectile aruncate, care sã cadd ca fulgii de zApadd ; iar celorlalti ostasi i scutieri le-a fAcut semn sA treac5. santul in grabd si sA se incaiere cu cei de la intAriturà. 3. *i acestia scotind ingrozitoare strigate de rAzboi, dau nAvald cu minie i curaj, ca niste iesiti din minte ; cAci ca unii ce erau proaspeti, puternici

plini de indrAznealà si se luptau Inaintea ochilor impâratului (sultanului), nu sl5beau de loc din nAvalà, ci incdierindu-se la intAriturd, se luptau indrAzneti, fArd sd se gindeascA la nimicA, i Invà1màii, trggind in jos vasele mari atirnate, rupind birnele i imprAstiind i celdlalt material ingrAmAdit i silindu-se sA goneascd pe ap6rAtori i sà pAtrundà In5untrul intAriturii. si

25

30

36

58, 1. Dar Iustin cu oamenii lui

i romeii (bizantinii) ce erau acolo, luptindu-se din rAsputeri cu ghioage, lAnci 51 sulili lungi i cu alte arme de acest fel pentru lupta din apropiere, càci lupta ajunsese la incaierare de aproape, le stdvileau 'Ayala 5i-i opreau sà intre ind'untrul IntAriturii. 2. Din amindoud pArtile era strigAt mare si incAierare puternicA si blesteme i InjurAturi i amenintdri, Impingind i Impini fiind, lovind i lovitd fiind, ucigind i ucisi fiind i toate grozaviile sAvirsindu-le cu minie si urgie 1.

Giustiniani, ranit, partiseste lupta

1 Tot a§a descrie i mai sus, cap. 40, 5.

www.dacoromanica.ro

I `z9

I

489

WINOHVN 'IV

,rIIIII011}13 VIMIVOG

7,

`5k7kpnl Nop moDkdki? 5coponn3), Aka. 3 pox A(071(praf kXcii 3xcn2odlt. .5noir,toi

LET

SkXd AtoriDel T12 `moiropaL 5(93 k TdknolL

5I

T

511371?X3N dv),. 9 g5c13X.wrd Ln131Iq 510Arikyd3dodat 10 5132),oi mc3T3 pox md296D 6)1 6yrircou 5)oy-txknoami. tqk-ri 5.kig-,lorvird311. 119 pox no,l9y `Ao1239 pox 5ctoi 5noporimcL 1)0X 5c100011, 93 50)2.1)(pd 31 S(104TIO1ACO.l./0 1)0X 6)1 Mty01.1. `5)oltvioix3no3yaL. xerooln? 3R 9c1).0 )0d 5)0141X)0A)01/0 1)0X 1.11x90 )?..1.3Ximtop -7oDkA.k

6L9

XX11910 5)09),01L 131)21C3 5101 '5132)p1 !;)0 53

5onn1 `1)onig

50oiovi.orp io3d13avr17

pox

1)0111(11.9 110X

31

1)0X

1krims3

A0d3in 4o2.39311-bo.9 5)odv99 5n01.721011y0193 pox 5noz.)oLD3Ddrorp xrd39 pox Ac91 moxy39

eovolL .5rinoX7ocht

polviinoxf VOX .m9dnIke31 5ao :o4r1

01

'11019 1)0X

monTinovox Us.g 5lowollo mu% kgrk

Ski

9

oils)s.k

`.nonktoocb

o

2

os

91 noiiolcpdrorx rtoi '2oilodis)

fl

512 M91 31 MOVCR pox tuni pox 5-,opkod 5oAnhp.on3y3xrdmat. mcood2mp

t!..

32L 1d A011,00

nki

pi 91

5oXi3a. 5olcodu

59197o

OT

1dX71

-nodd)/oa.

z

romoleopm

5noi

5r192o1 3a. pox 5ziknov3ths) pox 5ciol 5)ox)othcwi 3.on3vxT 5.)olnoXR nsocold9a.c. 5rionT1boiDi to.snecod 3 ro-)323Rd3a.cct 5rttol 1L3 nol -cools) 5o.3.7orkpd pox no1 nonpilkdd3draL. 1.5noX1a 5nonrioX)or1odai. (1-)no `5(9nxnaL 3.1sx-2 )F.i. (92R A1312LptodaL, 1)009)0AC,12 113Xk'ri 5n0M,10.1. cbi dyriT(oa tvi3X 'iroDkdXgx RIL-ri ',Tr]

91

6)1 nolpyaL m91 nowqr12.1610 movd pox m91 'm9c39 m-927;thIn 'nkxig m-91n912.m.L, oi Siovo,9 5.DoL3y2L9 31 1)0X 51101912L9)011c1 3A(LTIL(.93 5)01A70d1012 AG.1 nodcbpa. 4(1011-0

Do2rtiooda (bi

c

gnkx3R

Og

.1.2,7orkndmoiD

Saimo-pooyf loA.Tri pox n9d3doth tvA ta.do pox `cblin nmnrioemori doiDlopq chol3lip lotho3n 53/A9 pox loTvoriml pox 5no.c))2d.G, 1019311 VOX 61/713 -90

A30 C101 5(031(1.910d 1on3719Xml t\2cto Ars)33a5k 45k-rld9 roop 531n)o237-1Docht MI -moll) 11)o7kpd 5m3s:nod4 31 1)ox nc2 1n39c1 cbrIDIA.oy pox dyriDox `o1noX;o7-1? 531A(01/9)0110X 31

5coz. 5cionrikyd3dodz.t. `5.9dodyrbp 315v.. Srpod3x 53incrqX1-q &kJ-pox nkyy39 -31.c.rin2 nknrikdod) nky9 53.1it2AAX23X9 p0X 10A3T19)01d 1)00D)0/13d1 31 5rpi 5nonTrIoXxrdoda.L. pox crLop rLOI 5o2,7ork7dmolD A130y3d)011 689 T 5otolDnol, A(911013T1 An cbmpo pox 10 11.14-,1)01 531A9 101)0Ticoda -Dmd93

5101.0q 1)0X 5101001L 110X 51011A0X/p 1)0X lin0d9 510dX1071 1)0X 510.14;10101 -0:111 51oXyrIsLlf '51ov.t.9 Al.oc33X chp), 4 tt. `1.0Cfri A9X131)0X 31 5ctOlc00 pox cos)2,3 no2. 5k1 SkrIdo noldivop 5o1r-tiTdmolD A130y36011. Z AIL ço 71othr mod klmodx kyyou pox wyj 5IfArriT1q cnc9ieL9orlkth.oryd `Aco.a.noldt `ncoLnc;toynanp `ncoadv,tooc? `nconrinoo `molnocood `nconriovood -131X I pox nk `A(01A9A 'ACDel3TIOM:31X 101901L TAln moInS10102L 191311 norinG pox .5kA.d9 m3el lo0-11°1A? Atari A)pd31):Jdx Ati.A37-1)0191A02 31 'VOX 2101902 AO Akfl3TIONLA.

9g

5c9a. 10A37191M9,1.)?

nojo :v .jD uadns

5piroo?

?I!

'aug.inut spun tu

'Ot '9 mn 'maim adaj .ecpan.

www.dacoromanica.ro

OE

92

138

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 58, 3 60,

1

era de vdzut ridicindu-se bät5.lie mare si o luptà de aproape in toatà forma, oamenii luptindu-se vitejeste, minati de un gind ma'ret, Si

5

to

pentru lucruri foarte mari, unii ambitionindu-se cu toatà puterea sà doboare pe adversar i s ocupe zidul i s'a" intre induntrul orasului la bgietd i femei si la odoare scumpe, iar ceilaIi ostenindu-se foarte sà-i respingá pe acestia si sä pastreze bunurile ce le aveau, desi nu au fost in stare sà se tind pind la eapAt i s i le pgzeascA. 3. Ci i hieii romei (bizantini) au trebuit o data BA' ajungd sub jugul robiei i s6 guste amarul ei ; cgci cind se luptau acum vitejeste i cu insufletire si cu curaj, neräminind intru nimic mai prejos in luptd, Justin este

lovit greu in piept de o sdgeatà din cele trase dintr-o arbaletà, care ii trece prin zale, i lovit cade pe loc i intr-o stare grea este dus in cortul sau 1. Oamenii lui told deznàddjduitd de durere, se impra'stie i, p5fasind intdritura i zidul, 13

unde luptau, se gindesc la un singur lucru, sd-1 ducà pe acesta la corabii i inii sd scape teferi, desi imparatul Constantin, cu mari fagàduieli Ii imga mult sd mai rdmina putin, pind se va mai molcomi lupta ; dar ei nu s-au invoit, ci luindu-si capitanul, s-au retras in mare graba cu arme cu tot la cordbii, nepgsindu-le de nimic alteeva.

211

Imparatul Constantin

luptii si cade ea MI viteaz

59, 1. Imparatul Constantin insà, pierzind nddejdea in arme, nu mai stie ce ar putea face, cdci alti oameni nu avea cu care s'a umple locurile parasite si rindurile celor care tocmai plecasera, deoarece batalia continua starui-

toare i fiecare ii vedea de rindul si de locul sh'u in luptà; totusi, cu romeii (bizantinii) cIi ii mai edmaseserà i cu oamenii ce erau cu el, de 95

i foarte putini la numAr, a rdmas stind in fala intgriturii si se lupta aprirind-o cu vitejie. 60, 1. Imp'gratul Mehemet insä brigind de seamrt cd intaritura i celdlalt zid surpat este golit de oameni i pdrdsit de apdr5tori cAci se intimplase sd fie luptind undeva pe aproape i c5. oamenii plea* furisindu-se, i cri

30

cei ce rrimin duc o luptd slabà, fiind putini, dupd ee s-a incredintat din

So

acestea de fuga oamenilor si de pdrdsirea zidului, de indatä a strigat cu glas mare si a zis: « Dragi prieteni, in mina noastrá e orasul, in mina noastra acum ! Oamenii fug de noi, nu mai pot rezista. Zidul e golit de aparatori. Inca putind incordare i orasul e cucerit. Nu va ldsati deci moale, ci inaintati cu insufletire ; fitd barbatd de ispravd i eu impreun6 cu voi ! Dupil Ducas, XXXI X 10, care are numai cuvinte de laudd pentru el si Laonic Chalcocondil, p. 230, 33, a fost ränit la mind; dupd Sphrantzes, interpolat (Phrantzes, ed. Bonn, 183, 18), a fost ranit la picior i s-a retras fdrai sà spund nimànui nimic, pricinuind fuga alor sili i nevoind sä asculte de indemnurile impäratului Constantin.

www.dacoromanica.ro

I

689 8

'09

,111$1C11,11:1D VINTWOCI

1

noisrplari pox

5o1lo-t1lp\odoi)

M91

A37 1

01

ClaWCIIIVN 'IV

d?a.t.ci moio31.31-1 MO)(030,

mo11190X13A0Y1th

loox eso3Xs:noloox

Ifll

137-hpAriR

tis:npar..

Val-II

681

OX)0T1 M9911 5(93)0AA31A.

3)009109XYld

31

5(101

'AC9c3RA/0

5n0A37-1)01910AT

pox c1o3

Ski msoyadraL 1L3 57ovou pox 5rxronndi. pox v.. `r1o1(71.1111 M91 g 3 tvimpio)vvoIT 5coxIox 31C09)09C,931.),0 31 5n01901 pox Irroch., 191 )01A9 '),00)0A.)? 13 1)0X kTI 7o12 5n0y31 A)0.0(1X.D2, na3Xpd3IL(l pox 50-1,131

9

Do)oxnth

E Ayv,

310L pox 5noi 5nock,oanzyni 5nopo1kod, cbi Ski 5x)33ynoR -Xv2L;1 19)01 ik mnk07ch3a.c. .m0,ox.on2 kq4 dloA. M9A7TIOX)071 D(91)0AA3A. p)x 5rrin0odit. pox 5k7iyoi nmo moidsourzyy? 53 twi 'ZAO)A.) Dolay.vpd &pi -DnoI, Sonli mcichrx 13yd mo1 oanp 51&nrXk71 Tirx (101 nond3:...D )p.IR nol 5oxrdcp.g, 1o1R )o3./.71 pox 5130kyd 13121.32.c. n01r,no pox po13T7i0x0anp 53 n1l.1 foo.32 nktAxo 5emoox Ac0X3 polnon.xxa, :No lo ,137-1 nozvo 531nrl.t. 53l9xkc131Llo 6)1 130)p2L 17IX 531004113Y)0110X 91 31 207frod;1:o1D pox 91 45okral loA3 `olnoXFIT Soda n?, nonorl 'mockp3 1)093-r1oxoaq 31 A011101 /13 51)01 19:0X1(9 1)0X 101(1)0 1)0Ak091710X03.0? `5(-91) .101pox n01 5(99.ximod -mom Donko

13Q3

VOX AC91 cbA.C1

Fuou

noni/ema.D

5o1nnwoox)odza 5no1rpo pox npikXD3a.c.r.t n0 n9dxvi `'notynerbodraL. .I.A.oti.cbcoNc 30 ,g xcto '01(1)q,33 ;XV? c:jrvonp 531n9 rwl )m91-131,4

tyr 9 0.T.13y92.t.

'm-961) loeq-tiolyz.c? 11) cb3d A3119 10 moo-

og? AnOd

11L3

So 5x)Rrxy9 14no3.co pox 67-19dg

A3RILTI 50

1

91

-1213

nryvo

SorolearLDmom 5rDn3dolrlop 51oL 5.1oy2L9 .7)); kr 5coyo chg. n3X13 57x32639 5n0d313 Pospodkylootop 5c101 -oano 5r1A70613),( Sfl0L91 pox Sv.. 17,13)01 M91 AC91A9V311),0 '5901,13 110A3r113X111.3 31 (101 nOr/TOIL 5196R0d)9 1)0X M9LA),01L 5? 5v., 5:om 5.233ol 31 )ox 5c101 5no29l M9-1,M,9(39 31 pox `ncon?-rlowollo 5C9T19 3A. At?..11 7p12.71 M91 ncoln?0613y010? m-oporlcoci, nolr,00 pox M91 ,13r1 `nolcoo M011f.1-101thoc,13 '11A771.E. 5v..D (311 0 1101 Soirrkpdnzio -7,n13aLT,

669

01

Sci3vuora

moX3 9 11 pox 'eL313ropc3R no

Og

oz3Z 5coponnal o 609 T Su3.7-1?X3N 3 0 5c2ylomd 5roLc0nr1xx 01 31 9)0.19 )0T1C9C/ pox 91, non?1-11-1.21i3311ox n01 5n0X331 n9n3x modvoo pox tcoi ai. monploX)oriod `no7ikd3 59A.Aq 5(101 31 570c/eA39 5r.,-(9131L1 zy '5(Ty1od9 dr). nou A3A1oXIctiq A(2 1M9A.) '50/13119 5901 31 5)01A0A3r1 5C9A30910 LIR 'kik:L.911y9 '5110A3TI0X)0T1 1)0X 5(10AA. X3 AC91(101 A01 31

-

g &Or/97X/ AC91 RAlp AMC/ Atf..1.1)0X 5nox33.1.1101 'ivirio3y92.D2 )0,47i 5r.ok0d narioXa*.590c13 40 MD(10.A.(13Ch 30 5.sclq 5.)orik 119xr,l0 -loch= `A31.03. (9* `loyith nk1 `myou A3r10Z3

riemit

.1)01A0X3A),0 A9A1in1 M91 M9A3TIOX70710(321. 01 .50X13i n0A.1y9 on9az. 01 A0A.C33 pox I; 51y92L. Joy)23 kr1 alkooixxvoil `Ano reop 3113dcoX 59daL oi o).d 5coXstrtn3 pox 30o3eqi 53c1v39 oozA.)? 1 ep..72x msrl mori9 .0

sp-poox

:v

5(.3373(4%3.k

tr!

I 'JD `stonia XIXXX `sezpreaid) pa g(uuoa '88z

OT

au:annu II

8 r(9x9xixAR

:v

nemox u? .au!Orput

soo!uowl `sapcpu0000lmID II '691

-LI '8z gy

www.dacoromanica.ro

!zI .0 sazilmatidopnasd

0£

CUCEIIIREA CONSTANTINOPOLULUI

140

I 60, 2 61, 4

2. Cu aceste cuvinte, insusi porneste In frunte. lar ei, cu strigate de rdzboi infricosdtoare, o iau repede inaintea imparatului (sultanului) i merg asupra intariturii si, dupd o lupta inversunatd ce tine destul de mult, li pun 5

10

pe fuga pe romeii (bizantinii) de acolo si se urea in graba pe intaritura si asa pe unii dintr-insii Ii aruncd in jos de-a lungul santului dintre zidul cel mare si intariturá, santul fiind adinc i greu de iesit dintr-Insul, i aici Ii mácelaresc pe toti, iar pe altii Ii imping prin portita lui Iustin 1 pe care acesta o deschisese In zidul cel mare, ca sa poatd trece mai lesne spre intariturd. 3. i aici se face mare invalmaseald i ostasii imp gratului (sultanului) fac mult omor intre apardtorii peste care dau, caci la strigatul ce se Malta,

au alergat altii nu putini, Vara, nici o ordine din multe Orli; aici cade

ai

imparatul Constantin, luptind vitejeste dimpreuna cu cei ce erau cu dinsul 2 6 1 , 1.

Turcii 15

20

26

30

piltrund In ora; prada

i

omoara

Ostasii incep sd se reverse acum prin portita aceea

in ores, iar altii s. patrundà i prin locul, unde zidul cel mare fusese darimat ; i toatd cealaltd armata luindu-se pe urma suvoiului, in graba se revarsa In valuri, raspin-

dindu-se prin intreg orasul. 2. Iar Imparatul (sultanul) stind inaintea zidului celui mare, unde era consemnul, steagul cel mare, se uita la cele ce se petreceau; cdci se si zdrea de ziud acuma. Atunci mult omor s-a fdcut la intimplare i printre cei intilniti in cale, caci unii ieseau de prin case, alergind la strigatul ce-1 auzeau, si chiar printre cei de si, fard sd se astepte cadeau de sabiile soldatilor, prin case, in care patrundeau cu forte ienicerii i alti soldati fard nici o ordine §i socoteald, dar i printre cei care incercau 55. reziste i printre cei care s-au refugiat prin biserici si se rugau, barbati, femei i copii, toti intr-un cuvint, pentru ca nimeni nu era crutat. 3. Caci cu urgie i multa minie se ndpusteau soldatii asupra lor, nacdjiti pe de o parte de osteneala indelungatei impresurari, pe de altd parte, pentru ca unii nesocotiti, in tot cursul razboiului, i-au improscat de pe crenelurile zidurilor cu multe cuvinte de ocarii si batjocurd; si in genere pentru ca, macelarind, sä bage spaimd in toti si sd-i sperie i sa-i robeascd. 4. Iar dupd ce s-au saturat de ucis i orasul era acum cucerit, impartiti in detasamente, cornpanii i unitati, unii se indreapta spre casele puternicilor 1 Pupa Ducas, XXXIX 4, e Kercoporta, innaditd pe cit se pare in timpul cruciadei a treia de Isac III Angel (1185-1195; vezi Nichita Choniat, 529, 2) §i deschisd acum din ordinul imparatului Constantin al XII-lea Paleolog. Iar bizantinii, inghesuiti fug prin poarta Sf. Roman (Top-kapu de acum); d. i Laonic Chalcocondil, p. 231, 15.

2 In mod dramatic descrie Ducas, XXXIX, 13 moartea eroicd a celui din urmd

imprtrat bizantin, Constantin al XII-lea Paleolog (1448-1453); cf. i Laonic Chalcocondil, p. 231, 10; G. Pseudophrantzes, 286, 3 287, 15 §i 290, 18-291, 10 (Phrantzes, ed. Bonn).

www.dacoromanica.ro

I 609

619-7,

t

.g )olarj,

Ac?2,c,13

012:34 50ic0d2t.

cbroox1dc1) 531not20x0c2.t. 5)odnXiD1

5knr1on3/

qy

CEHNOIIM

:111flO,LI110 VIMNOla

30 e ? y)?531(00),,2120 6)71962 pox ttod

-591c120

nol )oroD)od

pq

91 loriox39201D 'pox 5L(.471 h12 5nopoTlod4 pox 5copold -11L3 iv-01920 lonolacjci )oilox (101 50)00(1)27.

NwrlodcoX AT ,A9mon 1m1Aoaq:31 5901

loctonpocil n01 .5olwrimdorio 170X 5(0190 5201 A271 noo. nr.1.371 (101 yr1.37.1 n0 5noXp1, pox n01 `50.2.r7imdmo1D

503ord 501n pox -372s)(12 pox 3 11:m0o0) ))12 Ski 5023inu -s)(10I, 'noikal 510192.L1D(1oliy2d).0)212ox "nolcoo Scloi (lo&p, et A. 501s.to &.s6)9&)? Al (:)1 6\021311 6.raX331 wn3 50x333Xoda li.X3 wrs&po(*012 11.E.3 91 .)orkodsoois)

c

pox

1)013&3), 59711:)29m 700rooln3 170X 50A0(17 A(91 MOIA0X(11.00d1L St-AO= xx3r2c

A(02. 'A1011)(310 3139 A(910XkT1100323RAq

ykx A(001313

2(110

&It!.og &..3997,.)oyyozc clo If.2 pox. 5c13(19)0ej 50A11A1019A(ON nci

170X

9

Mbi,r(0 05(017.721) 13?..,1L31L

50A3TI9XJ0T1

Atfl )plari m01

500111

OT

MIT° 5(nponn3A,

19

I

7912

(101 (10A31-11+1113170X

XT1(131

A/01L

10

2

1)oliya9 s)? 024,0-z3

(ARth.

)p,e

SkI

5023ynat. FL? Alp, 'my92./. 10 2

ail.3T1n0 5(10431 .A011L111-3D3 91 3 ova -01.D pox 5:yid ola3X3113 5c96).017)x )omo (009701L t41 toy922.

m0&31192.c.3 6).1-1.010()

.no&31-1;1&&)02zxD

7

Ak. 170X

coi oda noi novioA.371 `5(10X;131 779 110X k 5crayi.oza .2 01 '7011k0A9 yi,1131vixs,3,21, .-kA,thpaR &k d vox cf. lodritf.

50m0th 59.(o2t m01 A(91nomoXA.nlA3 '013&313

A12943

53M1 A(91

5(012L9odaq

ncolno 53lno43

-

6A0131111.3A3

5962/. A.1

AC91 A371 )pa.)ox AL:.1

Alr.otij

pox 5.101

Acol 7e A? 51X)1 51)03X30

'51101(,1X)

A.

91

ky30.A.371 701707.1a...0

,a roe,

'&929 --- 11.0.

o

d

mollinthn molvrinodlo M01,1011L1011731L3 iJ A(01

Oa

Amva A(91(01170(319 ACA 1A3V0 dids,9)c pox ,6-yaDiAoy m91 xy70 &tic '&conrion..1.361 &col 92 is)ox d 59 od33 51 (g.(13(131L70170X A(91A 31

ni..u.A.z.A. AN() 170X AC91

e 1DX

170X

5?

4m-011,9(1313,9

A(2d2A)2

nik.

'ff9XIAA

`nc021o2z.

ncoltopi

45covn?

5xmisRtkri 9a

5kono .5noR136

.c (ado,

dTA. ox cbrIag cbyyolL Artodc;)X3 ,21? Sctolcoo lo 'Iricol2.rd1D 01(101 A3T1 10A3T100Xf L1 Ild1d1 5t1 `5)criixdolloaL olnoi ,2 119 pox 9102 &oz. mo3ykocat? A(91tp0Af ho 1Dwri-ricpx.o 31 pox mc).sdds) yap 510A.3x9 novood3 5901(po lo.m3 oi. nolo no1 `norisv-iat 91 AI noyo 5(011.9 Ale 113(99t!..0(L0. 01 A101L 1707t (014d0d) 19 170X -cloR poincopTi 5.noi -51)01)0c1)1) -iv 5z5, 92 5.1y39 &oX2.3 noi (lc:moth pox f; 51.01L (42(i. '01(9)(c102323 1701A011.3d.L 10 A3 TI 51101 A(91 A07170h(12 51x3x20 )17ox 5,o3d0r1rino 31 177X 510310110)MID 170X 51370.1

61 nvansinxx,(1.1AT 5703101i0AAD

:

A(91A9A70X.A.(11.90011.1 29.19)273

V : 5vporiconq w apy))

7a 79.11Ins

'intwu apun .tu

II

IC 0/(9Xn°232 P

II

ZE

cgg (z

urenb ureiniJod `soona xixxx thepodoodap lednounu umpunoas urelooN `wayeitiou z.:`67:g ooett eprpod (re ojoiedaduc! owes II olauy `(96II-98II) ulanb JOWfl 'reqaual ou Jod oueq meInvocl pcJapam spolejadunf aesoncfaea sounw umnda saluaja u! wawa `luadaduinjal minqo is g -JD 's-eDna xixxx !EL scoutowi `sapcpu0Doojeu II '691 !Z .9 sammuldsopnosd `soquedlid) `98z6(uuog `LE3Z-8 SI '06'610 'I6F-81 '0I

www.dacoromanica.ro

Og

142

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

1 61, 5 62, 2

zilei dupa pradd si jaf, altii aleargd la jefuirea locasurilor sfinte, altii se rdspin-

desc prin clddirile publice si prin casele particularilor, prddind, jefuind, cdrind, omorind, bdtindu-si joc si luind robi, bdrbati, femei si bdieti, bdtrini

si tineri, preoti si cdlugdri, toatà virsta si starea intr-un cuvint. b

10

5. Si era un spectacol ingrozitor si jalnic, si mai presus de orice tinguire,

femei tinere si cuminti, nobile si din case mari, care cel mai mult au stat in casd si nici pragul curtii nu 1-au trecut vreodatd, si fecioare cuviincioase si strdlucitor de frumoase, fecioare pe care ochi de bdrbat nu le-a zdrit pind atunci de loc 1, unele tirite cu forta Mrd nici o mild de prin camere si rdpite cu nerusinare, iar altele inch' in somn, li s-a ardtat ca un vis rdu, bdrbati ndpustindu-se cu &Mille scoase si miinile pline de singe, furiosi de minie, cu ochii sdlbatici de ucigasi, porniti färd rusine spre mice lucru rdu, ca unii ce erau o adundturd amestecatd din toate natiile si neamurile si stärile, ca niste

16

flare sälbatice sdrind neimblinzite prin case si tirind cu cruzime si scotind qi sfdsiind si siluind si cu rusine ducindu-le si bdtindu-si joc pe la rdspintii ; si ce lucru fioros nu 1-au fdcut ? ! Multe dintre dinsele, numai la vederea neobis-

nuità si numai cind au auzit de acestea, inspdimintate, aproape sd-si fi dat sufletul. 20

6. Inca si cdlugdri venerabili, pe unii trdgindu-i de pdrul cdrunt, pe altii bdtindu-i fdra mild ; fecioare cdlugdrite, demne, trdind cu totul retrase si care toatd viata si-au inchinat-o numai lui Dumnezeu cdruia i s-au jertfit, pe unele le scoteau cu forta din chilii, tirindu-le ; pe altele le trdgeau din bisericile in care se refugiaserd ; si le duceau cu batjocurd mare si vaiet si plinset, pdlmuite fiind peste obraji si bdtute amar ; copiii plapinzi sint smulsi

26

cu cruzime de lingd marnele lor, tinere femei sint despdrtite fdrd mild de bdrbatii, cu care de curind s-au fost cdsátorit. Si multe alte grozavii nenuingrate au fost sdvirsite. Jefuirea bisericilor

3»

35

62, 1. Dar batjocorirea, jefuirea si pradarea sfintelor locasuri, curn le-ar putea spune cineva in cuvinte ? ! Icoane erau aruncate fdrd nici o cinste pe jos si chipuri

sfinte si alte lucruri bisericesti; si podoabele de pe ele erau scoase, si unele aruncate in foc, altele sparte in bucdtele, sfdrimate si azvirlite pe drumuri, chivoturile bdrbatilor adormiti din vechime intru fericire erau deschise si moastele lor scoase, Mcute praf Mea nici o cinste si date in vint, iar altele aruncate in stradd. 2. Potire si discosuri si vase pentru prea sfinta jertfd, unele le luau ca pocale de bduturd la betiile lor, altele au fost sfdrimate si date la topit ; sfinte 1 Vezi mai sus, p. 122, nota 1; cf. §i Ducas, XXXIX 20.

www.dacoromanica.ro

1

'19 g

`7,9

:111110,LIII3 VININOCI

7,

CIHWOHVIAI

'IV

Val-II

EtT

3 5odu topkv,to MO1 `Ac9d31 0 ?g pt? 5oi 5)orviox 431 1)0x Mr)1 A(01())1R1 53011T) 410113119)0R3XS/3 4531A0))01/d201R 4531102310X-0 10(13T102k1(

pz? I.i.A.ractholg pox `6yrivoco 10

521no)opano lTyvrapo 5a0 `5)odgm,9 `5)oxnombk. `51ogimal. -o3da 5c9xaLlo `5cloLonori (0093= evvx.rxtf pox -q pox Mk ni3g1 r-rbon nonng pox sx? noto3 pox 5.r3gMlloda. `51A.D-,23.op -Ponca Srx 5m3/L pox COD d) 45101\od 5131%3123 31 1)))t 110)1 23 4(1C9.1.0A0/IL3.A. i. 03 srpoodnono vox rio ntp, nolvpo 5-4Drp03odat `?3..ol.c. pox 5non7odraz. 5132sda.c.c,13 pox Srpodm --dry 5),7d 31 pox ACOdavrizy ncolx10 pox 1,:3XTri 3101 Acoqlibp 510-krotho 5coy9 5nolDcportop 4.1 57pi n?-ri io3d m-91. neyrhovo.g. 5:on3Tioxy?? 5(-90.2op 31 r-1139 pox 5cogpoop 45)onTrio))oaLchp 453.1(1023A.00I) 453.1.A014.141

n1

`51o.:AA `5clo?n `513d33

rdp

- noxrx

5opl,

z

5.nolcoo 11R 5Don?-ricry-rhox lonTrbp1D1d)3 chon9 53(329? `513dL..th.q

(ii

5loc313X bi, `dmod:, no-rin# `53ino?na nymnoch `5sLnoaqyd Dvidondkano 59d2L )7InnaL T1. `ralAdj?X 31.3? 500D-1(1L noix.:Thin `5319 x? Solooax. 5riono3 i)ox

`lowq

1on?-11

5non?A. pox 5kXcli d3a.c.Dc2 5.sdk.e. oad.A. ismx lod31it.t.op 53inc0gkILD3 5? 5)oi 57o3x10 pox 53.3-nod9s) `Spyrkr? '531noxy3 `531nop.mpthoaD `l0n3T197o1d 532.no.bpaq `5c9dXDpo la? nmi nmgoldi `531n03d,A1 pox 31. normg 1X90 .53Innol0u .0706 k voi 5r(you Acolrpo 1101t dll. Al/..119T1 tf)7 k9 AL,11 MON, 31 1)01t (*..0)07 MT)2.(;101 5r.o13.A.voix1rx

nroy?

5r,t1A?

sj

9

irtv)?thlo pox &Ci -ntcXcv1) 3g 5)olnod31 5notin? 5nonTrIox3

5(101l3T1 .5(93)(U.A37 5(10(139d)D1L

5)0.020)01071

Ski

510AT139

`57olyoaL 5f1OL R

130X

011L(11 -

3/. pox 5no.liodano 91 noyo pox

cbl (4)30 Omori 5r.ocioXvoo.00du. pox 45)71)(2) 62 310)7x A10-0(9d 45)71(19 5)?1 (13T) n(91, mop.)o-riog 5copoid 57on?-riol:q? pox `51onTriodnD 5)pl 3g m-91 Mod33 5,06?TimaL.Do=p

5r

pox `icpilif 5mtvrionDo 31 5v, 5v3tholL pox (Ln 91-loianx .5odxla 5101))1L 520100107 m 5m-r1 oat.p cbrilnyovi 5(10A3T10)1L9 4(1(r)d3Iti.T1 (ix 5)0d 5C011331(? 530A3T1old(r)X M-91 min-1)0103A .modgrop zw,c) mdcai dl.(313rn?-ripz ),onng ,g9 -T ADA 3R A21 m-9d33 ,E19 Aid pox topkycw pox AV.7outholg 5(911. A30, 511 loaL.33? MI 6).9y . olnolcupd317om n?-ri 50-rtiiif 5? ntul. 53n9x-1? pox wir719dg.:67o pox )ovopz. 6?

`noln36711ox

gi

(IF

5>on?7iodfoo:op nrA 13c3d9

o LtIcot pox

gF

ri

runi `m-9d33 oiru.o3avo 5071.09x o 'm-01901 olnig? I )Oa. n?-ri M)71210 (bi '3dnu 3g s? T.111.3y )71\3710(17i31 31 130x lon3-1-19dIdInq la? (03.1 01(31 AMR '011312nd olnoAlontt irxtt.g. AC91. ne-movolt, pox Amcboxvii no)dgrop pox Ti moicitoa. ozalIn? lomortvpy pox Seyrip-r muzlay 10A3T1 pox rtt3r19ny 5? lodvo `oi..:orbtly? oi 3R pox 11L3 (l(1)1. m-og9thrif '01311111,i/3

7

53dki)3,7331 31 p7X 1)0y)716 pox

1,0

5? 513.001LodlL pox AtkOrti (0014. 45101.210 30

v

Ty 1.11

01,131

nki)pl.D?Lreooa.c. mopme, `o.13X?g? po

At!..1

R

y

UI `aua.anyui apun Ul II sf mpvin 531..noatrd pv r-rikDR lor3719kk306 II ET, 1U.nyoy9 11.19nP `7111V21.1 97)1172 tu zg ? 01312L3dd thrilnyoyo 'MIMI/ dplin 11

nod

'920.173211

amp)

z DPIA

EZ1

'30

'non(' XIXXX

mullonais ,eonutuum.18

UI

'OF

Ouonun upyt!A

A?-r)

cii1d1(lq 30/%3)19 31 1)7x 10113T)0(13MOX

an1!2H.Sou n -D) -(n111:ilk

www.dacoromanica.ro

:v :y

n9x7ox -11.1dd?

OE

144

5

10

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 62, 3 64, 1

odoare si cinstite odajdii de mult pret si tesute cu fir de aur din belsug, iar altele clipind de pietre strdlucitoare si de margaritare, unele au fost date spre intrebuintare nu frumoasa unor oameni prea ticalosi, iar altele puse pe foc, ca sa topeasca aurul. 3. Carti sfinte si dumnezeiesti, dar foarte multe si din cele cu cuprins profan si filozofic, unele au fost puse pe foc, iar altele calcate cu dispret, In picioare, iar cele mai multe dintr-insele au fost vindute pe pret de batjocura decit pentru cistig cu cite doi sau trei arginti, ba uneori si pentru citeva parale1. 4. Sfintele mese au fost rdsturnate din temelie si intoarse, peretii locurilor neumblate si neatinse 2 au fost cercetate cu de-a maruntul si sfintele asezari

ale templelor au fost rascolite si sapate in cautarea aurului. *i multe altele de acest fel indrazneau sa le savirseasca.

63, 1. Nenorocitii de romei (bizantini) insa care au fost rinduiti in alta parte a zidului 3, se mai luptau dinspre inceteaza uscat si mare, crezind ca orasul este intreg si neatins de nenorocire si cà sothle si copiii li-s liberi, pentru cd nu aveau nici o stire de ce s-a intimplat ; si se luptau cu tarie si se aparau cu putere de cei ce atacau si ii respingeau in chip stralucit pe cei ce incercau sa se urce pe zid. 2. Cind ins5 au zarit in spatele lor pe dusmani, lovindu-i si dinauntrul orasului, si cum vedeau robindu-le copiii si sotiile si ducindu-le cu rusine, unii cuprinsi de deznadejde se aruncau cu arme cu tot de pe zid si mureau, iar altii nemaiavind nici o speranta si lasind armele din miini, cu bratele Incrucisate se predau Fara lupta dusmanilor sa faca cu ei ce vor vrea. Orice rezistenti

15

20

25

30

Moartea

lui Orchan

64, 1.

i s-a intimplat sa fie atunci acolo si sa lupte pe

zid cu ei si Orchan 4, unchiul imparatului (sultanului),

os de Osman, pe care Imparatul Constantin 11 tinea in Constantinopol, refugiat de mult timp de frica fratine-sau, care cduta sa-1 piarda ; si-1 tinea In mare cinste si consideratiune pentru nadejdile ce si le punea intr-insul. Acesta vazind ca orasul este cucerit si dorind sa scape cu viata, mai intii a voit sd fuga pe furis, ca unul din ostasi, hind la port si grai asemenea cu dinsii. Cind a vdzut insä cd 1-au recunoscut si cd este urmarit, cdci erau unii care il cunosteau, se aruncti indata de pe zid si moare. 1 Cf. Ducas, XLII 1. 2 Altarele bisericilor.

3 Cf. Ducas, XXXIX 24.

4 Ibidem, XXXIII 12 si XL 4 si Laonic Chalcocondil, p. 232, 16.

www.dacoromanica.ro

I 62, 3-64,1

CIIITOBUL: DOMNIA LTA MAIIOMED AL II-LE

145

arceSiSovro, tepa se cxe67, xca rcercAa -rtp..coc TroAuTeXij TE xat TroXAcli zpuatcp vu(pars-116v; -ca Se xat MOocg Scapavkar. xoct p.apy4ocq xoc-roccr-rpocnT6v.eva, Ta ply arceStSov-ro 7rovlpo-rl-rocc ecvaplacv etc arcOx.plo-cv o xocX-v, Ta se Trypircapeat8ovro, xo)velAilevoc Sca -rOv xpucrOv. 3. BtPXoc -re tepal xat OtT.occ, au« xca Troy go.) tLocOdurcov xat cpcXocrOpo.w

5

at rcAeta-roct, oct ply rcupt TrapeStSovro, at se dc-ri.v..o.4 XMTETCOCTOL)1.170, Oa. 7cAstouq 8e oeyre7)v oi

rpOq Oc7r6Soutv taXXov

11

i3pr.v &o ij Tpcc7.p) voilcs[acT(.1.)V, gaTI. 8' O-re xce.

63oAc7.w aneSiSov-ro 1

4. Tpo'orzocc se Eepoci x po'cOpop, a&v avea.nc7wro xat avETpknovro, ToZzol TE (1136cT6N Xat GI4JOCUCTTCOV TOTCO.W Ovnipeuv6v-ro xoct -rac T(OV TEllev6v tepa g81

TiLV

clvo)pUT-reT6 TE X0d XIXTEUX&ITTETO bet

10

"IrriyTEL ZpUCC015, &UGC Ts TCOXAa TOLOCT5TOC

TOA(.A.FLTO.

63, 1. ot se 6Ta L-r6pou Tetxouc; TETOCy1 6vot, -re xocc ilocxOlievot. xocTa yjv TC XGd OlicAcccraocv suaTuxdc P oZor. voligov-reg v lvat. xiv TCOXLv XGd XOCX(73,) an00071 xca Troccg xat yuvatxocg AF..1)0L-pouc, o6Se yap i1SersCcv Tro) -rck ycv011evcc, eUpd)a-rc)c TE Ily0Ag0vr0

xat

(.12TOc

15

(Se)p.lc i)p.Uvov-ro To6c &TCLOVTOK /tat a7CF..6)-

Ooi5v-co Aocp.7rpc-og ToUg LtcpaivEtv TCELpov.6voug Toi5 -reEzoug 2.

2. `SI.; Se =Tex vdyrou TE eThov TO TroXsp.tou xat Pci.AAovTocq dud) TO-iv '68ov xoct -g noXecog aiyroUc xoct Tranocc xat yuvoaxag -iivaparcoaccylvoug &;.)po.w xoct clicayollivoug cdcrzpc74, ot ply c6Ti6v aOup.i.o,c Xlcpeiv-req 4Pi7CTOUV (7,1)5'4 octi-ro6q (..teTa

-r6v OrcXcov circO

TOT)"

20

Tetzoug xat arc6Orio-xov, ot si anoyvOv-rec Toi.g OXoc;xoct

Tec Oraoc Tc3".w xecpc7iv 6xXuot.Levo.w i;s1 anox6ov-ceq, nocpeSiSouv aóToiig Toic izOpoi4

eq.Loczt zkaocaeolc

-rc xoct PolAocv-ro. 64, 1. "ETUZE 8' ixeZus TOTE Trapclw xoct p.ocz011evog Lti. r0U TELZ011; EUV ocirroi.g 6

xat 'Opzciv-s); 3 6 TO PoccrcA6o)g 0E2(4, T015 'A-cougwov yivouq, av elze Pao-cXei.4

25

Kcova-raTtvoq L)T"-i5 116Asc, v 7C0XV,i5 Otycov aepouzzio,c're xoct TLE4 Sr' ekrztaac, cpuydcSoc

TcpO rcoAAoii Ov-rcc Sca -rOv cp63ov TOU aSeXcpoi5. i-h-rec yap oc6-rOv aveXeZv. "Oq iSclw

Tip T:4; TriAso)g O'cAcoacv xat 3ouX6p.evog iocu-rOv &xo-c7)croct, rcpCo-rov [Lev AocOeov Stocapavocc,

4.)..; et; Tgp, anO Tijc crrpoc-rcag -r,7) TE axeuy) xoct s-,7) 74C,

olocol cpwv-7);

Otioco-cl-rc. c`oc Si dae, yvcocvOztq TC XGd. aCCOx61.tevog, .4jaav yap ot avocyv6v-rec; cc6-c6v, (Sb-c-cet. icw-rOv uOuç xoc-ra T0i5 TEGZOU; X0d. ec7CGOilVC7XEL.

3 novuol-1-rocc ecvapiatv A: 'Iou3cdoL; in margine 30 post else ad 6-rt. m: om A.

altera rnanu, unde 111

28

PouX61.cevo; A: ,DiAm A:

I

1 Cf. Ducas, XLII 1. 2 Ibidem, XXXIX 24. 3 lbidern, X XXIII 12; XL 4; Laonicos Chalcocondyles, II 162, 10

C. 348

www.dacoromanica.ro

4.

30

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

146

I 64, 2-66, 2

2. Soldatii insa alergind, iau si-i taie capul ; si 1-au adus Imparatului (sultanului), care-1 cauta cu Avila sa-1 vada viu sau mort.

Cornul de Aur e ocupat

5

p)

15

20

25

65, 1. Intre timp i Chamuza, amiralul flotei, vazind cà orasul e ocupat acum si Ca soldatii 11 jefuiesc, de indata

porneste cu triremele asupra lantului, i rupindu-1, intra in port ; si cite vase de-ale romeilor (bizantinilor) a gdsit caci triremele si coraliile de cornert, ale italienilor au fugit de acestea Indata cu puterea gi au iesit In largul marii 1 pe unele le-au scufundat pe loc, pe altele le-au prins cu oameni cu tot ; i acostind corabiile sale linga Portile numite Imparatesti 2 si gasindu-le Inca incuiate, rupe lacdtele i zavoarele si le sparge si, intrind cu oastea in oras, and Inca multi romei (bizantini) tinindu-si pozitiile luindu-se la lupta caci armata de uscat nu ajunsese Inca in partea aceasta, gi incaierindu-se cu ei, ii invinge gi-i ucide aici pe toti, Incit prin porti3 curgea val de singe. 66, 1. Intre timp ajunsese i cealalta oaste ; dar se reversau in chip stralucit de asemenea i prin celelalte porti spargindu-le si dindu-le jos si asa toatà oastea de pe corabii s-a raspindit acum prin tot orasul si se apuca de prddat, jefuind tot ce-i venea in cale i cazind ca un foc sau traznet care arde si nimiceste toate, sau ca un torent ce duce si strica toate. Caci acestia scotoceau toate mai cu de-amanuntul decit, zice-se, Datis Eritrea4, prin biserici i locuri sfinte, deschizind chivoturi vechi i morminte, hale subterane i pivnite i locuri ascunse, pesteri si vizuini; i orice loc tainuit, 11 cercetau i scoteau la lumina pe oricine si orice, oriunde s-ar fi ascuns. Tureii in Sf. Sofia

2. Intrind In biserica cea mare, Sfinta Sofia, au aflat acolo oameni fugiti, chemind pe Dumnezeu intr-ajutor, o mare multime de barbati, femei i copii; pe acestia i-au i prins ca intr-un navod i pe toti i-au robit, fara nici o impotrivire, i i-au dus o parte la trireme, iar alta in tabara 5. Cor5biile italiene au putut fugi, pentru crt marinarii turci s-au impr5stiat prin oras la prad5; cf. Ducas, XXXIX, 29 si Laonic Chalcocondil, p. 233, 19. 2 Aceastri poartri se grisea in zidul dinspre Cornul de Aur, ducind in cartierul Vlaherne colcul de nord-est al Constantinopolului, unde se afla palatul imparritesc. 3 Portile Imprtrritesti.

4 Persii cucerind Eritrea, au despoiat si au ars templele, drept rrizbunare pentru

arderea templelor din Sardes, iar pe locuitori i-au dus in robie; vezi Herodot, VI 101. 6 Despre turcii in Sfinta Sofia vezi indeosebi Ducas, XXXIX 17-21 ; apoi i Laonic Chalcocondil, p. 232, 1-6; G. Sphrantzes interpolat, 289,19-290,17.

www.dacoromanica.ro

I

6t9 499-Z

JfIUO.LIl1D

.z

viNicoa

lEVI C1511NOI-IY141 TV

Lti

Val-11

T2 IlooArruxdo..D 532.n971odR

bi

pox nolloltpavp 1010)31071 M321

Nuanotpo C101270 tLti Alds.:10ocb3x 53111071)0101Lf AsTunod pox TA d 1314)? nolepo xn2 k2n0aLD It xano

A cblnol 3 pox 5oono71box 9 MO1 M-93A `MyrbLtt. Sc? 3223 nt.f.1 roioaL pox 59o1 5n1mL9 nkn?TioXp kRic. SnonTrio)lky `nIpix,no 5noci3 13yanaq IL 13Dcoop 1/0X (09;13 nO1 Srn.11101R I'*,1210 1Z13/9.A. .SonTrily pox Do5.r 343 M91 M9X1)071(9d., 'Acrnt po dTA. (\on M9)(1011, .513dtf.1C31 31 pOX 5321oxy9 Scon? 1on3Tbp.olold 5m1.9)ol nriakoXlpop 3 5nodt1101.1p0 .3r,j)oy3 pox `..mypxoal.? 915? 5o.looy?oL `i 1\3715X/1 A:39(1231XX 4(1012/7

499

i

51)oxpopra 51xm?71novox "..:po)(9J1 113 5)on?-rlinsyx3x nmdn3 13DDtpli;ooIR 2.1 1 m01n01 rdoi.syx pox 59o1 5noyXo71 pox nyvorjoollox 5>o19oo1 'pox AToysD? )?1371 A? ILi `13y93L 13xsaid9? 590yr0aL 3.0131{? M91. M93X)T1C9d4 '5nonTrbolvinq SILL 1zd1.0 57c

5mon Smoi

pox 5? nIpooil `50A31191L3d1 (92120 dool 13x-,c063 5oda 17YX

MI?\(1071(1 51012X)

')711)0d11) moxna.t. o7lro

olnol 01

1702.32L3C31 1X9( 13l12/10th 5m1M22/

t!. 171101{

Ata.

`noicoo 319() 101

M9.1.

5od371

Ponknd -9y01L (La, 61901 ?g pox If I.Lvo x,1)od1D '137.72963 5(930710 1/0X 1?12 Acol ncovo M-031OChOIL moynaL 0l..n03X.ssq So-Av.-dry 5)Dirpoi 531mo(xA.q pox `-_,?Inolcoodriaox pox o 5(019 ?man!? 91 xrrin31)pdip M91 MOSA n?o.o)o23xD Tnf roosymi. "41 Myou -3d1 nolzaL. rimpaz. 7%)1. n? ',Dolt. pox AkxKI ? no12.t.p.t.71 59dnaL `niploolLthol2 nonari9VLy pox wirop. pox noloth.xia nc9c3anurl? `no)y000tq l'10(Ptf.;7113X IA7.32 110CM910dXaL pnt

,99 T

%(.?

.1\0t:31301012 pCilt d10.k 10120

101111021.

olnoopfpncrz.dklg n0d31.o?rj1dx-f `511.)ov '?Dvd) z1 5)ppoyraL t4x1di.ada, `z '590lon `);0333 5n0c1)1,21 `531.neakdc,horop 53101.0 pox pox pox 512,DctvoL)ox 5noploaL9 r131ncbukdx rdlroo pox 59o71bodkX pox' ONVO roc= nonT7171ndx3x 5.slemmn3d3mo 1-,ox i no 511 if, 11 0. `novrirkidx2x 5?

1)1

9T

uZ,

OX4J

Scod)

-531nol?n?

z

nyou

g

i

1

okylL 5o

A

no/D.4471 531nooysia3 5k1 nol n02.0 510360,7 ATVs A0d23 13)(3 2&)? mad .s.J. pox r,c9xponn/ 5/o1noil.nthza.zx 31 pox -kyxo:-.T

.5)olAn01 5clo 1)ox eLkx;T 5kA.zp 521mos)72yx.A.nS ovooDIt..1D-2dros 57o1n),o21. -0719 5o3loN( pox nokmlIpa.op `5,noic?vo71apo 5coL nri 5? 5.-/p. `51.s.dtpdi Sctol ?2 5? 91 (10R:3=91/V319 .g

5onm19:..md1

:v

y

73.1a7p ?UMW : 5norvp1oloodi ui 5or,37-19zoodi. 7soc/ ti? 'au?2.inz1 apun UI 9 7soc/ Ac9x1=9.A. ppv

krypioV,ty nip.. Atom nlygic ?I! 'auyAinzu apun ut

v

)?axclim ppn

imt

nc023m1L

T weznweto eualea eidna u! wnijod wrissaaut assa anble saneu semi tundooarq!ssep ep!A assIsena snit-up:map opoununios i!pedl I aenb ass!2nuoa auquun allquqoad isa sanem aere7I ada5njja '7undanlod euth Hae!ssup mainJ, rpuepawd esnea dad tuaq.rn as lunJapnmp "JD 'non(' XIXXX 6Z t sopumeg `sapCpu0000repo II '89T 7.Z , `snlopoaaH IA ICIT 'JD `seanCE XIXXX !LZ-LI soa!uourf `sa[Spu0000ferip If 'Igy !OI .9 -uudgdopnasd sr

`saw)

'68g

-61 'mg

LI `sazTtreatm)

pa (utioa

.01

www.dacoromanica.ro

9g

148

CUCEIIIREA CONSTANTINOPOLUIXI

I 67, 1

68, 2

67, 1. Intre timp i cei din Galata, cum au vAzut Ca orasul e ocupat acum i pradat, de indatd s-au plecat de build voie imp5ratului (sultanului), cu conditia sà nu li se faca nici un r5u; si deschizind portile, 1-au primit induntru pe Zagan cu oastea; i lor nu li s-a intimplat nimical. Galata se predä

5

10

15

20

2. Dar oastea intreag5, di cea de pe uscat si cea de pe mare, revArsindu-se asupra orasului, 1-au pradat i jefuit de dimineata foarte, chiar din zorii zilei, pind tirziu dupd amiaz6, ducind toatà prada in tabàrà, dar i la cordbii; se intimplà insA i, c5. unii prddind ca niste hoti, au iesit pe furis prin porti si au plecat pe acasà. 3. Asa au golit i pustiit intreg orasul si 1-au nimicit si innegrit ca un foc, incit nici nu ti-ar fi venit a crede ca.' a fost vreodatA intr-insul asezare de oameni sau avere sau bogAlie ca intr-un oras sau vreo and intocmire prin case sau podoabd i inc5. intr-un oras care a fost asa de strálucit si de mare. Numai casele au rdmas pustii si insuflind mare fried' celor ce le vedeau ; atit de pustii erau. 4. $i au murit dintre romei (bizantini) i straini, cum se spunea, in tot razboiul si la cucerirea aceea, de toti, adicd bgrbati, femei i copii, pe aproape de patru mii; dar in robie au fost luati ceva mai multi de cincizeci de mii, iar din toatd oastea ca la cinci sute.

68, 1. Impdratul (sultanul) intrind dupd aceea in oras 2, a contemplat márimea si asezarea, strdlucirea si frumusetea lui, multimea, marimea si frumusetea bisericilor si a clddirilor publice si bogdtia caselor particulare si obstesti si ale celor ce erau la putere ; ti Inca si asezarea portului si a santierului naval si cum orasul toate le avea din fire la indemin5. in orice privintà si, intr-un cuvint spus, toatd intocmirea i podoaba lui. 2. S-a uitat si la multimea pierderilor si la pustiirea caselor la totala ruinare i distrugere ce a dat peste oras. Si mild 1-a cuprins de indatd i mult Ii pdrea rdu de pierzarea si peaddciunea ce a suferit ; si ochii i s-au inldcr5mat i suspinind din adinc i cu durere Intrarea lui Mahomed al II-lea In orasul eueerit

26

80

a spus: « Ce oras am dat spre prad5.

i

pustiire ? 1 »

asa de mult

11

durea sufletul ! 1 Cf Ducas, XXXIX 30 si XLII 2 ; Laonic Chalcocondil, p. 233, 29-234, 13. Textul grecesc al tratatului incheiat la 1 iunie de Maliorned al II-lea cu Galata, vz. la N. forga, in o Anal. Acad. Rom. », Mem. Sect. Ist., S,r. 2, tom. 36 (1913/14), p. 70 *i a Bullet. de la Sect. Hist. », II (1914), p. 12. Cf. i Gy. Moravcsik, Byzantinoturcica, 12, Berlin, 1958. p. 207, 4. 2 Cf. Ducas, XL 1 ; Cl. Sphrantzes interpolat (Plirantzes, ed. Bonn), p. 290, 18.

www.dacoromanica.ro

I

-140 `S9 ;

FIN:NOG

I

MI

C1:11COIrvic

iv

6tI

va"1-II

u

&a, Micwi pox lo 63 eoi., '5oirylod ST n0R23 AItI toyolz. nItn?TioX3 kglk pox `nkn?-rloradx12. 590cp moDkthpX3Doda.r., ioil0y0r19 13v.o)od p.c? cbi n30:11 11

'L9

noxrx 'nytpou pox

531A7q10102 5771 5Zycl1L 01A0X3e393 A01 A0A10170Z 514.1T13T1 5):11x)c)11) pox loicoo r%2cl0 5c9x9 01nkx36 .1

'oii

.z H

oilXCdlD It 31 101/0X Ak.A. rit. 31 1F1X9t cmoDDrvp..0, 779130casq 0100 &Cp. 'A11(971 510y9d2L 570130/0d 170X (101c00 nol nod0d9ld3a.f. 1dX711 5ky332 5rpt9

012V.ty? p0x 0137,7197)k1e 'Ak19/01 709(19(3067:3 A709101L Iti foopy 5? 91 in0g32.c91)oc31D ?e Skirpoi pox ol2531n0paLc7 loltv d3aan-2 S3thoch (*.a. ?R pox 523 5)o1 .Snrn n111-.)R pox Scopodo,o( 531n9q3 M91 MVO.= A70173V.2L7 3 7F1 10710 'E (9.7-(,30 3e AZ97:77L Ak19/71 spcon?x? pox zsocoritpdIf. pox 59thl2c. eLkx3R 3s:rut)?cbtt 1:2

,09(7 5(91(9 '1/0140911Lf 13 170X &tit. A? U1f:1W 3101L k m93apdw) 51Dkno SoirloyaL ri.on0ld3os 5(03y911. k ityvp 511 ,1)0X A07:10 Ivi3x.orizx 31 pox -1d3a2 pox 701(1)01 c01c;0 5)oc2.t.rbox pox Sk.s01311 SkpcloXchoaLct .5(93)(9= 10x2.0 `xl3nTcb T2 n0n9r1 ooDU.063332non? iorad3 pox 9d) no 531n0X3cho2r. 5101 1.ocodo T12 Atf.1 foo3r1kd? Aciyou. not000?ay, 3.2 M-91 47-1 nmporlom, pox m-91 n? 4nco p 'ol.nol?y? dot noyo n91 n0ri3x9aL pox n? 1.).10X) IR 1 Ut 13970? '531mpai '53dRn9 'Trikth pox 53x.noncul. pox

OI

pG/C 'A39(9(391,0111./. 14t.

nolt. X51x)oc3131

`53R.no1L 5tt.A.1?

'moidcal

517.701/1331.

0,

5ki

oo1 moDko,:brp(? ?2 pox lomi-p(Fikpo cbITy9 v.i.50o33

R

5)011)0(319 SfA.L0210? ?2 503)(1914 101371 701(001

ldnif Sctoi 5n0poxr1n.sa

mma9 ,

5? (41. 'Arx92L 01)03031)0x 91 31 31 fltp. )01t4.19(321T1101( 1707( 'At.,,..A01C(X9( 91 31 500k1(31 110x 5003/311 poX Soyvox M91 31 M9)0A 1/0X. M91 AC9190Tike 'M91)rik710e0X10 M91 31 M9X11(91e1 A(917(.20. pox Ammo% 1707( M91 A? 1371),,,,,ne nmIno ACtt 'mony?L(yoze. 113 3e

'89

5003A3T) pax

91

08

Alt.1 A193:G 5k1070

31 1191 Ix 5013Ti topm. pox no1 nmdco.sn pox 91 S9d1L 70.2.9ou 5(9232k111q Al3X3 A1 niy9a.t. pox `5con(b93 170x 5t9)(7.1)? A709/011. 5k19X) Att.1 AL,I.C13X1901XX pox At.f.1

93

191 'n0rlD9x

.z .rdcpg, '00x Atf.1

? pox 91

U.1(3111701L

5o9.i. m1)1

Al0C)006 5t1.19W 110x

nconFrinyxoaop pox nI(.1 A19(9T11.1.d3 M91 MOIX10 A01 .nodosvi pox Soixjo twicoo 5c023 13403

pox 5op1o13T1 90 59c3xvil ki 5r33v-91.n9 31 pox `5k.looachol2 pox Aortdx)og 3XI/..(b7p M91 AMTINOCOd70 4177X 7713T) 5)o-fA311) 31 pox `570loand32z. mo2,0 `cc 'ILth3 nrvia.c.* 5? C>

pox

nl/s.11ooLchoig

53ieopu

rjanu snuum

,

*JD

:v

niDcorilpd cn3Thoxcpg:32x? 5(92,90 30)oal.3

Tin uquipcs pi!pFe

ur *u.rnsus

11t

'au!Oduut opun Szi.nzaniq 19

II

i

II

ZZ M7XV1

:V

10 II'IX soopmi `saiSpuogoopin fl 'i91 'al '0 'szuiCJqdopnos pa `06z 81 `sazpremid) .pa -(uuog

`suorta XIXXX OE

'JD `gepng

etc/ .nlfInri)

www.dacoromanica.ro

AC731'1

v

02

I 68, 3

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

150

Proporyile dezastru-

8

3. Caci intr-adevar mare a fost aceasta suferintd din

timpurile noastre intr-acest singur oras, asa precum n-a fost nici intr-unul din orasele mari din vechime ce sint din trecut amintite in istorie, din cauza marimii orasului cucerit i pentru felul aprig i aspru in care s-a savirsit acest lucru; i i-a uluit lui; asemanari

5

pe told foarte mult si pe a1ii i pe inii Mptuitorii

i

pe cei ce au

patimit vederea faptului neasteptat 10

si neobisnuit a dezastrului colosal si straniu. 4. A fost cucerita Troia, dar de eleni i razboiul a tinut zece ani, Inca aceste cloud imprejurari desi prin multimea celor morti si a celor robiti nenorocirea nu era mai mica, poate chiar mai mare ii aduceau oarecare alinare i mingaiere caci elenii au procedat fata de cei cuceriti mai cu umanitate, räminind cu sfiala in MO fatalitatilor publice; apoi rdzboiul necontenit si indelungat i asteptarea zi de zi a cuceririi au facut ca aceste nenorociri

15

grozave sa nu fie simtite atit de tare ; nenorocirea de fata insa e cu totul

911

Idea nici o mingaiere. 5. Cucerit a fost Babilonul de Cyrus, dar n-a suferit nici o stricaciune de moarte, nici n-a fost supus robirii, nici batjocurirea femeilor si a copiilor n-a indurat, ci si-a schimbat numai domnitorul i pe deasupra unul bun pentru unul eau.

25

6. Cucerita a fost Cartagina de cloud ori de Scipio 1, dar intiia oara dind ostateci i intorcind cheltuielile de razboi, a suferit o paguba numai in bani, iara a doua oara, mutindu-se ceva mai departe cu femei i cu copii si cu toate averile si cu locuitorii teferi, larà sa patimeasca vreun eau, n-a avut de indurat o nenorocire atit de grozava.

30

7. Cucerità a fost Roma, intiia oara de celtd si germani 2, de goti a doua oard; dar n-a patimit o nenorocire atit de grozava, ci a ajuns numai pentru putin timp sub stapinire straina i pdgubita in bani i avere i cele dintii case confiscate si barbatii de seama trimisi in surghiun, dar citva timp mai tirziu revenit i s-a inaltat la mare glorie i avere, putere ei noroc.

35

8. Cucerit a fost Ierusalimul de trei ori, intiia oara de asirieni, a doua oara de Antioh, a treia oard de romani; dar intlia oara a avut numai atit de suferit, ca au fost stramutati cu femei i cu copii ci cu toate averile la Babilon; de Antioh le-a fost insa uzurpata domnia citva timp i iarái i-au dobindit orasul; din partea romanilor, desi suferintele cuceririi au fost de nesuportat, dar in oras se petrecusera rascoale multe i grozave i rázboi 2 De fapt au fost doi Scipio, unul invingator in 202 si celdlalt in 146 i.e.n. 2 repp.ocvZ5v din textul manuscrisului e lectura cea blind si nu 1'00At de pe mar-

gine, pus In text de C. Muller in ediya sa; vezi si mai sus, p. 96 n. 3.

www.dacoromanica.ro

168, 3-8

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

151

3. Kat yap 6v-ro4 rcaog gyre ToTo yiyovev

4.6v iv p.ca,i, TOCUT1) 7c6Ael. d.ov v oi)8ep.ca T6.iv ir&Acci. p..v.v.oveuop.ivcov Te xat ta-ropoullivwv p..ey&Ao.)v rc6Aeow Rey& 0:3 -re Tiiç lao6a71c 7t6Aecog xat OUTlyrc Xcia emo-rop.ia Toi5 gpyou dix iipiLGTOC 8i Tacv-rag girrA.ric Tok Te ecAXoug xat akok S;) Tok apdanevrac xcci. 7raO6vTcx T(T) TE ITOCpc(X6n) xat ck-Oec roi yeyov6Tog xat Tc.7.) incepPecAXov-cc xod

vi.ov-L-c. Toi3

3

3ecvoiS.

4.

xat

Ti.1)

Ec Uo.) Tpoi.a, &XX' Urcii 'EXIIvo.)v xat 8ixa

gT7)

TroAep.oup.ivl,

rcAi Met. Tc7.)v TE derroXAup.ivcov T(.7)v Te EaMbx6-mov oS lief.cov ./jv

6

6o-TE

el

Eup.cpopOc,

et p.:?) xat 1.1.sicov eiTCEZV, OCAVC xat &typo.) Tairra gapepi Tcva xoucpcap.Ov xoct =pap..uOtav aiyr.7) ot -re yap "EX)olveg cpcXavOpom6Tepov ToZ; LaXcox6o-t. nposepipov-ro,

10

7a; X01.vag CCIaoUtzzvot. -rUzac, 6 TS CTUVET)Ic 7r6Aellog xat p..axpk xat TO xaEr 11pApav

-rip 60o.mcv npocr8oxiiv nap-hpryrat Iv Too To.)v ai:o-Oricscv TLiv aztv6v. 1-6 ak 7rapOv obrapoyAryrov 6Xcog. 5. E&Aco BccPuAeov L7cO KUpou, eav any i; Ta xocipca rcocpccf3Aoc13eitcm, atxt.caAwcrEa 8ouAelScracsoc, 68' 63pet. yuvacx6iv ix8o6eZaa xat 7tCda(ilv, &AV :./) 1.1,6vov 8ecr7T6T.qv daAacarsa, xat Toi5T01) xpicrTOv &vd rcov.r]poti.

6.

Ecfc Act) Kapp)86v ii7cO

15

xpdovoç, 8tg, caX8c TO [1E%, Tcp&rov Op..-hpok

oi3o.a xcet. -rcig 8a7recvag TOL 7C0XEl.L0ll Trapao-zop.ivl, iq xpl)p.a-roc xoct I.L6va -ci)v

TOLXa v yuvacEt xoct ITOCLat xat Tag invIpxoucv. Tram. xai Tok oix-c-opac gxoucra ark xat xrcxFov earccOsig oUgiv -maw). Toy Unicr-cl sEr,v6y. 7. ECao.)`PWivi, TO ply 7cpikov 157rO KXTv Te xoct re pp.avCov 1, UrcO l'OTOcov -76 8eirrepov. &XX' 06Kv TOGOZ/Tov notOoi.icra 8etv6v, &XX' fi6vov Tupavv/Oetaa Zmilav zakOCTO, T6 ai 8eirrepov taxpOv earorripo)

1.A.I.xpOv xat xplw.aac -r)L.Lcci)OeT.csoc xat 70.OUT9 xoct a7ilLEUCSEL T(.7)v npdyrcov oxt xat Lnepopio,c T(.7.)v ivacicav ckvapclv, scat Treaty (.tcxpOv 6a-repov UTV ?max-v./au-

20

25

Iliv7), bd. tayoc s6Elc 3pO .r) xat 7rAo&rou xat 81-NCOTTEGCC6 XECI Tóxy);.

8. Erao.)

Iepoa6Aup.a Tpi.c, 67E"Aacrupicov TO irptIrrov, inT"Av-rc6xou TO

8eirrepov, &ITO `Poiv.ockov TO TpiTor eavt lily TO npc7nov 1.1.,ETODdav 1.2.6vriv lagCCTO VA,

yuvacEt xat Tixvocg xat Tac 1`.yrrecpxouac warm/ ig Ba(3uAc73va. 67"AvTc6xou

8i ti.c.xpOv TupocvviNv-rec rcracv etzov Tip 7.c67cv. UrcO Se Twilocic)v, et xat -re( iccic0.7) Ti.jg OcAeocrecog ijcsav o

pop-syr«, &AA& aTo'ccret; -re .crocv iv ociyrii TroAActi. xat Setvat

12 Tiiv Toincov A: Tip) rixpLi3-7) -canon) A in margine, unde m 1117 Exnrcicovog A m: ExTr&thvedv? 1118 xal2 secludit m 1)19 I.Le-rotadaccacc A: nzromta0eicrec m II 22 rept.exviLv A:

rcaccri5v m II 28 is6CCTO A: 6nicycl in margine, uncle m.

1 Vide p. 97 n. 3.

www.dacoromanica.ro

30

152

5

10

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 6S, 9-69, 2

civil si praddciuni si omoruri si ucideri nelegiuite de ale locuitorilor si de ale celor de aproape, si inainte de razboi si in cursul rdzboiului, asa incit ei insisi in rugaciunile lor deseori isi doreau, orasul sà fie cucerit, crezind ca prin aceasta vor scapa de nenorociri atit de mari, fie murind, fie luati robi. Astfel, nenorocirile acelor orase nici nu se pot asemana cu ale acestuia. 9. i multe alte orase mari, si in Asia si in Europa, au fost cucerite, orase infloritoare, si prin avere si marire si prin intelepciunea si virtutea locuitorilor si prin multe alte bundtali, dar nici suferintele acestora nu pot fi puse alaturea de groaznicele intimplari de acum. 69, 1. Cucerit a mai fost acest nenorocit oras mai inainte de neamurile din apus, raminind sasezeci 1 de ani sub stapinirea lor nedreaptd si a fost despoiat de multd avere si de foarte multe odoare bisericesti, foarte frumoase si de mare pret ; si din monumentele lui minunate si nemaiauzite, stralucite

si alese si vrednice sti te lupti pentru ele, unele au fost duse in apus, altele 15

20

26

30

au crtzut prada focului chiar in oras 2, dar numai la atitea s-a marginit paguba

si suferinta din oras ; daca si acestea nu au fost mici, totusi din locuitori nu a avut nici o pierdere, nici din femei, nici din copii ; si pierderile de odoare prea cinstite au fost grele, totusi populatia i-a rdmas intreaga cu totul neatinsd de suferinte si rele ; si apoi gonind stapinirea nedreapta §i revenindu-si, a ajuns in starea de mai inainte si era resedinta imparateasca si domnea peste multe neamuri, si in Asia si in Europa, si peste multe insule ; si vaza si averea, gloria si stralucirea li erau mare si dadeau tonul si pilda pentru tot ce-i frumos ; si era vatra culturii si a intregii stiinte si a intelepciunii si a virtutii si a tot ce e mai frumos totodata. 2. Acuma insai intr-adevar s-a sfirsit cu toate ale lui si frumusetile si bunurile i s-au dus o data pentru totdeauna si toate i s-au luat, avere, glorie, domnie, vaza, cinste, strdlucirea neamului, virtute, culturà si oiino, intelepciune, sfintenie, impardtia, toate intr-un cuvint. i cu cit mai sus ajunsese in bund stare si fericire, cu atit mai adinc a cazut in nenorocire si suferintd; si multi inainte vreme il fericeau, iar acum nefericirea si nenorocirea lui e in gura tuturora; si gloria ii ajunsese pina la marginile pamintului, acum insd

a umplut aproape intreg pamintul si marea de nenorocirile si rusinea lui, caci pretutindeni starea-i nenorocitä i-o vestesc locuitorii lui, barbati si femei si copii, risipiti cu rusine spre robie si sclavie si batjocura. Orasul care 36

mai inainte domnea cu cinste si marire, cu avere si vazd stralucità peste multe natii, acum este stapinit de altii in saracie, fara nici o glorie si cinste si in robie prea rusinoasa ; el care a fost model de tot ce e frumos 1 Exact 57 de ani: 1204-1261. 2 Cf. Nichita Choniat, 848, 20 urm. §i 856, 12 urm.

www.dacoromanica.ro

1

689

669-6

:111£10,LIIM VINDIOG

Ifil

CM11101-IVW

Var1-11

E91

pox xnyctcbri? VOX 1)01101/6012 1)0X 1X)1)0(19 1)0X 10110(1) (L()1 A(1)1A90XIOA3 31 pox &col noL1r1012x10 lo1D9top pox ochi n01 notyoa pox nT ooM19 Mo. 'cbtyou 31.0(2 1)0X 51)0X93 Alt 5loirpo 51x)pyy02L 91 nka, &volt 'poncovp ntfIloyyloaqo X? (101901 MO1 nc-01D)1371 no)xxx 51on3r1olo 1r0o7ckp te.. 61 e91)onn, k Y -iopynoR 5(9190 1.1390 A(01 A(03y0IL mon3371.3 r10-rio,71aL 59c/2.c 91 5k1rpo1 nv-.12 x9.2 pox -nooD2vopl0ch0u.

ZI 9

6

pom myy),? poyy0n.c.512.y921.. pox 1v021311 A3 21 iopv, pox ani.mck,la 'fooporrep? pox pox 6190yai., tqoR pox iolthop pox 1i.12d-lo M01 ncolnr,toxIorq pox 5loyyou 5loyyp 51ol1oDno9nlo '510(04 ,yy/o ncolckol'fIcto ko)paL AOLOy 13X3 d So )c)a. z1n9dra.c. -.reo.32 '69 T (-9,02a, pox t?.. 5kXn1...socIR k15,o 51y921, nG.Tdu. Ldiat. A(01 nco3c/21/.D `non2A. k1R `kn7-rinonmodni pox Aolnoyo.t. k0.0U..c5)? Aciyolt pox rax-rile.cpomp no-)1 wa.noxte.3 nmc/21 loa.D12y1L. pox )olDlyy-fx pox `kyalnyow., pox T.2. )pclu-rboy pox opm-12s) pox -1c32aL

OT

4

a tooda.E.D3 `k0ciriox31-2-11 )F1.. ,2 max-rbpz.G, pox lolzir-t-I.Dr,toxf 13y92L r0O0 ki.nz 111 59c/naL 3A0A3. loricovonzchoat `z Id-LT(1 M91901 Arit tki9)0 G;. Xrrik 1LX 01 .A0M32 3 kr] )01(1)01?R ')2dX1T1 A(91 AQ)001kX10 xqq,ecto 13x?.f.yd33a.t)? ,2c10 5? m1kX),o71

5k1tool

51ovoIL pox 5)ox1rAnit. pox )0I LIYILT1T111 'k),0y3c1)01.t. NO? 3X13 51o1A-pL 5901 -'ionT 5xInnox 513nuno 5c9y9 pox nCo7int 512epoaLlo Iszx nly)22.L kn?-rboDcoa.c.)? nt.f.1 r21nmodno.. pox nki.nr? knrirDkIx)omp 53 Atf.1 ALd3lOdat, IXL 'AID)OID%)110X OX (Lo12y3Drd Ak pox

moyyou

AR

5opn)oth7c/31.c.

pox

ATT13A.1} 'r)0X 5k1.2df Is)ox

now-moz &col

z

no

9

31 501.0V, pox koLmdcla pox nco.o!?.n `no)A.;y9 pox nt/. pox pox 1:0X Mr)1 MrPOOX MOIMOILL 6.2..ctoyo.c. tr:.9 uklodo.crboy fi 'pox will)? pox 5x1221nal.. 5kDp-/2 pox f.m3chos) pox c)011,1,132LChOlL nt-9L9(

ncon31. 27.dtk.

4

Og

nolDrurx norio LI

,1)0X 'ALt..197) pox ),p1 )poox

Ak2cijkyyq 413dd3 1)DX `5kXch? '57o32Ardo2d2o.c 5noAp. -9c/3.crboy 1)01.3(:)Y.672 'A(9190).L 'no19oy21. '5o1k1 g5t/.12d72 `SrprolL '5x/thos) '51.kn9Doc331 '5x12yi.ord mvinrit. .5coyapp pox &woo A0dX?? 5)o?Aorlmv-,13 5kX911xx 'aoryt,/, Aozno.00l 173 )0A37-10(111. 57o37..n1Dne pox -oxzx m_am

9i

5(91A0 13741;3

9Z

5r3nor1'nq .k0Xkilox pox rsylsorric/rx)ori nkmdk oucl oa.L. `nmyy nnn 91.u;1 Acolopaz. 5kXn1Dn2 pox mo-ripo2ndrd 02.9oxo pox Mr)Irrld32.7dX3r) 5ka. 5kttrinoxp )0.0.Q00y30dIL U1 'li49e nnn &xi:mu. 31 110X ALD.010)e4 Alf-1D311 3Xk301L32/ moo, 5kinlo modothriq ALLA. c.

not

1)DX

5r)./ 5)0Aq 5)0n0e)? '3DkV.L?A?

(10X70.LAJOIL

5k1

St1.19:o Sr31107i1JORTX7OX 701)7TRI-A71021c1

5rx.nonnil. pox 5)opolc 5z1n7chcaccno12 moyyou (9AO? r21? )7.070d !:,coc37-Dpo ix,Locoyx.riXpo pox 5opynoR pox .1.2c/c4(,) ox I 120X 1)0X (10190y1L pox A0d310d1L. V13T1 5l)..T111 5(1.02 5x)32A)othld2u '5)odavrboy Ann elf; pox xx 5)onoff 5oop11.1)? ox 5;033ynOR .5k1.01X9p0 1LX ncoda.? Do.1.3Xd39 )p.2-21-1 5x3n2ai )0TIA.13V?d)00.L Mr)/A)?11 )09f,10 Amyrx pox 5rda.crboy 5)03A0T117)293 'A(;)X23 ACiA ATX13

109nodth Scol '5>ockite.xp 5)oc32,1 nor!?

:y

1,V,,cbt :V ncon.s1

it?

? 1,101)Cr,,dy71

'au?2.inu1 apun

tu

w

somm Lg , osdvau -JD suloow `samuoto

811

1/.0)paz

.1)ox

:v

oz -nbss la

mrmicplaL

'm

z,-1,

vi 'auj.anyzu apun

-nbss

www.dacoromanica.ro

UI

11

Ig

Ac2no?

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

154

de

I 69, 3 70, 2

icoana de bund stare strdlucità, acum e icoand a nefericirii, izvod nenorociri si monument al celei mai rele stari, ajuns de poveste

intre oameni.

if)

3. Asa e; tot ce e omenesc, nu-i de Incredere i statornic, ci totul se intoarce ca o math' 1 si in sus si In jos si se Invirte in schimbárile repezi ale vietii 2 cind jucindu-se, cind fiind mai mult o jucgrie i nimic omenese nu va rdminea niciodat'a locului in aceastà rostogolire zbuciumatà i fdrà nici o ordine, i in aceastá miscare i curgere necontenità i schimbare, cit va fi lumea lume. 4. Eu unul, din toate i aceasta o consider ca o minune, i anume coin-

15

cidenta de nume si de evenimente cu totul opuse, intilnita" dupd o trecere de timp atit de mare pe aproape vreo 1.200 de ani 3. Caci Constantin, impdrat fericit, fecior al Elenei a ridicat acest oras si 1-a dus la culmea bunei stari si fericiri si iar sub Constantin, imparat nefericit, fecior tot al unei Elene 4 a fost cucerit i dus la culmea nenorocirii si a robiei. i acestea s-au

5

petrecut asa. 7 0, 1. Iar cele treizeci de trireme 5, pe care archiereul Romei voia s'a le trimita intr-ajutor Constantinopolului vine prea tirzin pi Imparatului Constantin, au ajuns pind la Chios si, retinute acolo de vinturi potrivnice, au stat pe loc, asteptind timp prielnic; cind ins6 dup'd pt4in timp au aflat de cucerirea orasului, ajutorul fiind prea tirziu, s-au intors acasà, nefácind nimic pentru ce au Ajutorul papei

011

fost

venit.

2. Cdci trebuia numaidecit ca acest nefericit oras s'a fie cucerit si de aceea n-a avut parte nicidecum de sprijinul ce se arata din toate pArtile si care i-ar fi putut fi de ajutor, ci a fost un concurs intreg de imprejurari In sensul acesta, cgci asa a fost sd fie voia lui Dumnezeu. 1 Critobul spune 313op eipErrou e ca o strimtoare de mare » i in special strimtoarea de la Eubeia » (Egripos in evul mediu, azi Negroponte), unde curentii apei sint foarte schimbilciosi ; de sapte ori pe zi 1i schimba cursul, cind intr-o directie, cind Myers, dupd

Strabo, IX 403.

2 Compard i Laonic Chalcocondil, p. 25, 9-11. 3 Exact, vezi cap. 71. 4 Sofia lui Manuil al II-lea Paleologul (1391-1425) si mama lui Constantin al XII-lea Paleologul (1448-1453) a fost Elena, fata unui stápinitor sirb din Macedonia de rasitrit,

din dinastia Dragases, adica Dragos, de aici uneori i numele celui din urma impa'rat bizantin

Constantin al XII-lea Paleologul Dragases. Tatal acestei Elene a c'azut in lupta de la

Rovine ca vasal turc. Vezi G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinisehen Staates, ed. a II-a,

Munchen, 1952, p. 437 si 450. 6 Vezi mai sus, cap. 39, 1.

www.dacoromanica.ro

1 69, 3-70, 2

CRITODUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Zatt Sucrnixtag p.no; Tql Pty.

Opow.oc

EULpOpCOV

XOC

xaxo8occilovtocc

crTnAn

xoci

155

xat

3. Otl-c-coq oôv TeLv ecvepconivaw neo--c-Ov 06K PePacov, Da« no'cv-ra 8ixrp

zopinou 1 Iv() xat xcicrto crrpoparocc scat neptcpeps-roct tç ecyzccr-L-p6cpoc;-roi5 ptou dc\PTC130ACCig 2, Tcociov-ra xoct nc46ilevoc nap& plpoc, xat o686noTe o-r-cre-cocc "ale

5

ci.To'cx-rou Tairrty; xat (So68ou.; popag xat xtvilo-mg xoct Tri]; OcXXonpoccaXoy noat(S-

(Am TO Elva!, h.

15oLag Te xat p.vraf3okilc, ecog Ccv v TO

4. 'E1 1xoplacv

& xoct TOiv

Toil To TravtO; t.t.00AXov ,D-ocui.acra; gxco,

civoti.o'c-ccov

Tlp

Te

yevollbnp

X0d. Tin) T(.7)V npayg-ccov LaVTLOT-g-roc bri TocrocUT1L-

uvapav.oactv kyyk nou ataxocricov tzcacaToc xai xcAicov iri:o'v 3. litov-

nepcO8ou

oorrivog yjcp EU-coxiN f3ccacAsk, 'EX6v.r)c ut6g, avkcyrnae

TE

11)

Tairnp xat i; axpov

EL8attiovioc6 xat Ti)xn; 000540, xat TrOcAcv b-ct Ko)vcrrav-ctvou, Suatuxolic Pcco-LX6coc,

`EAev-Ic 4 utoi5, iriXto Te xat Lrxdc-rip souAsiocv

TE

xcd xaxo8actioviav xa-rtehl.

Kat Toti5TCC NAV 05741.

70, 1. At i f30.006; ":430CEZOt

8etov

Otg

I!)

-rij; `Peopic;

cipxcepeUg g7CCEI7CE

7rvE61.1.otalv

dcvailivOIRTCW

xat PacrcAei Kcova-cocv-civcp, XOCTOCzOiECIOCL ic )(kV bavrioct; zpicr4/211CCE, CitiT0i5 irptAivov, xacpbv iTCLT4)eug 8i ile-rOc ti.txpOv iniMovto 7* -rciAeo.)c &Away,

ikr-rep-ilaaaac T71; PolOeiag nc'cAtv

duckTCXEllaccv

otxoc, (.).18v Unep

(I)v

-hX0')

8cocrcpac4tevac.

2i)

2. "E8ec si &pa TOUTO

7rOCWC&7CCCatv

nc'ev-rc)c

7ctxoupiacc

rcdccnIc

etnecyr6pl-ro

Tr.1

rcoivTcOev

xat

nc'(v-ra

auaTuxi;

TocUT7)V

nfiXtv

OcAiLvac,

aLa

pacvot.thwic xat auvagv1; °cirri) Po-Osiv t)ve8e8pocii.iixec npOg TOTO, oryro)

-roi5

.9Eiou kv8Ovroc.

1 ante xcet. xocx(.74

margine, unde m. 1 Six-tpo

add. [Leykrorcov A in margine, unde m 21 post eacIval, add. -re xcd, A in margine, unde m II 23 post eureaTipyro add. ciXAtic 8-i) in

1.)v.cpopCov

Tra0e-iv

15

TIOXec

-re

Trn

Tpcdcxowroc TptlipeK 5,

cUpErcou

II

sicut fretorum angustiae et imprimis Euboicum fretum, cuius

aquae secundum Strabonem, IX 403 sep ties per diem suos cursus hinc illinque commutant. 2 Cf. et Laonicos Chalcocondyles, I 2, 2-4. 3 Vide infra 71, 1, ubi 1124 recte dicitur. * De qua vide G. Ostrogorsky, Geschichte des byz. St.2, p. 450 n. 2. Vide supra, 89, 1.

www.dacoromanica.ro

156

MOARTEA IMPARATULUI CONSTANTIN XII PALEOLOGUL

I 71-72, 3

71. A fost asadar cucerit sub imparatul Constantin, al saptelea 1 din Paleologi, la douazeci si noud mai 2, dupd calendarul bizantin, fiind anii 6961 de la inceputul lumii, iar de la Data eneeririi

intemeierea si infiintarea acestuia 1124 de ani.

72, 1. Moare si imparatul Constantin, moare luptind,

6

Caraeterizarea imparatului Constantin

10

precum spuneam, fiind in viata lui om cuminte si conducindu-se in cel mai inalt grad de intelepciune si virtute, avind parte si de o aleasa cultura si in trebile politice si ale domniei n-a fost mai prejos de nici unul din imparatii dinaintea lui, ager sa-si dea seama de ce trebuie, mai mult ca oricine, mai ager insa in hotaririle ce le lua, iscusit la cuvint, iscusit insa si la chibzuinta, mai iscusit insd, cind se apuca de lucru, asupra situatiilor prezente parerile ii erau nimerite, ceea

ce spunea cineva despre Pericle, iar asupra celor viitoare mai mult decit probabile3, pentru patria si poporul peste care domnea, gata sa faca si sa 15

sufere orice ; primejdia ce ameninta in chip vadit orasul, el o vedea cu ochii si putea sa-si scape viata si multi erau care-1 indemnau la aceasta si-1 rugau,

ci n-a voit si a preferat sa moard impreund cu patria si supusii sai, sau mai bine sa moara chiar mai inainte, ca sa nu vada cucerirea capitalei sale si pe locuitorii ei, pe unii ucisi cu cruzime, pe altdi tiriti in 20

26

robie cu rusine. 2. Caci, cind a vazut cd. dusmanii 11 biruie si ca intra in valuri prin zidul surpat in oras, cu glas mare a spus, se zice, acest ultim cuvint: « Orasul e cucerit si mie mi-i dat Inca sa traiesc4 ». i asa s-a napustit in mijlocul dusmanilor si a fost ucis. Asa vrednic barbat a fost si obladuitor

al obstei, urmarit insa mult in toata viata lui de nenoroc, dar cel mai nenorocit la sfirsit.

3. Cu cetatea cea mare a lui Constantin care In timpurile ei ridicat la cea mai mare glorie si putere si bogatie si toate orasele intea ei le-a umbrit oarecum mult in nesfirsita masurd prin 30

s-a dinaglorie,

bogatie si domnie si putere si marime si admirata a fost de toti ceilaltd, asa s-a sfirsit. 1 Dupil G. Sphrantzes in Migne, Patrologia Graeca, 156 col. 1061 BC, e al optulea, considerindu-1 si pe Mihail al IX-lea Paleologul care a domnit de la 1294 pind la 1320 impreund cu tatril sail Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328). 2 Tot asa si G. Sphrantzes, care a fost de fattl la cucerire, Migne, P.G., 156 col. 1061 A (ed. Bonn, 288, 19) si Ducas, XXXIX 16. 3 Acestea le spune Tucidide despre Temistocle, nu despre Pericle, in al sdu Reizboi peloponeziae, I, 138, 3.

4 Cf. Ducas, XXXIX 13: ti Nu e nici un crestin sil-mi ia capul? o

www.dacoromanica.ro

I

IL

Ifl'I (1:t1IWIIVN 'IV

VINIIVOQ

67,1, E

L91

a4 (0y1 AnA101 1113 (10A31(001.1)ACON `5C93X1910 (107-19d3 `moLoyoltylou 'IL ta)m? pox taDoxp 5olnon.30th nopow rdroi. d,'510pork0 50.2..noxln? 5(to/3 oi 1

5kXthp

31599 pox (101.Doxk3

5Cp3D]1x 31 pox

51011pdX)11. 510390100AA3 31 110x 3 `5103(1X911(/1 93.cp 5kirpoi 31D31 1.0dr_lip. pox 190)9,3 pox noi)ox? 59d=

5xionn

510p0X czL 137.Dti.no TR 1107C. 5ftl3X19)0d 50A11AXIDMOM '501210 d31.. `Akth3 -9X/OTI '50A3T1 ACOddx2.9 Ari 110x 501d13TI 1T 61 ,0/0x AO1nX3 63d '5on3rionTA. 5(-03Dlpnodth TR 170X 5k13dp 5 A0dx7,9 `509TILty371371.11/3 5913Aq 31 pox AC91 Ar.k39 'AC9A311f1321701/31/ m)x 5101 510X.111y031. TR lsoorlAood= 510.2-pox n? U.Xthp ço nma, oda nol(po moroD)od (101 (1097, 'AC9dC9X71c3701/ 5(10 A3ri Al3VAft 01 AO3R 50/AX1L getoyy2o1l Sod31.(A9 TR `11003.X3 50M32 `A131113

Or

e1o7o-rilfd= `popky1719 M71

TR `1,09140A 50d3.2..9M3R TR

59M3

9

q71 MOIA9drat. 5G.d160? 'moricpta c3331.9 kth3 ii d311(al 'snorovidTll moi TR AC91A0XX3T1 5C2 1113 M101913(1L ft01 5o19x13 501.401d3? 5LuDrx13 `, d?ai;t 31 51/..2.. 50011..)o= VOX M)1 nom?-110Xch0 )oleop= pox A13101/ pox m3XD)pu. `50n3riciodpo 59 A. pox A01 131(1113 510.1,(00 siorhocoth9 pox 5onarhpnn2 AOA3T1 ta 13y92L ()chi. kA10th AOACTA3X 9 ncod 2.To A0 .no_0(99X3 pox 5cloyyo= eLc0X3 Scloi Soda oinol. '5)oinnoylmodr= n10 `n3ipky:Tch. ,yyp zy23 01 A13/00001LWAq lLi 1Z1d1/011 31 pox 5201. `51onTrioXcho novoori TR 1)01.t Al3A1C0011.100c311 '59J-coo 5co=.9 G.71 nka.9101. 31 A/09CcP(T '10231/3 1701: AC91 (to)d9lbtx.io 5f,t01 A3T1 5n0A37-10/.1706.0 `5COTIT 5c10.3 5noi-Tyradoe -mno

91

n

5nonrioA. .5(06XDpo

7

Cnnua,

ch?A. 3213 5cloi

Og

5norri3yolt 5floA7T1olold i

A01.(d0 pOX C1011012 -q3110X i (.41 nlyo= '5C9d1/7110( M31113 1/013.4( /013T) 570.0IpOtj ft0A3Tild 5n0X73.1, 5non?-110Xdao? > nois.xprop 10Tb/A 113 !Au..033d3= t(( pox 57y9u Ak1):)1.n Aklf,1)71 .f4M0c1)

5(olc)o 5? 5nopp1 5cto1 5(torrhyo= po.0(9 31 no.2..mo? pox -nonkatoxxixx 5(-01.90 d. f1011701t nomox `n(prinkx kXcu.ic loin?-11 3,k. "0101/ =op= oi. no3d `nompo 5201o4 ropx CbI 1301. TR 50140.2.9?7,-(1194 -E oj 11371 op.2..)ox i. nky)2137-1

i

nony-tool.oncom

1,1L3

0091306?

701311 5I,C.,40R

5101 ,1ZX Atc_tepo '510(3170x 1707C 5r9r1L 5201 OdlL 5ttlf,IX) AIOD/Offtcic3x01L-e CbN((01/ vvii pox cbd3:32.no cbDri 33.L? a. lq92 pox 6.2..cioy= pox ttXthp pox 137-honn2 pox v.:.=07.4.Tri pox 5101 510V(70 19)011 `nkArio)orinr.G, 5(01.90 1V7f. 520331.070M1R 110X

noo.2oyaL

t

2.A.

ji

'A39LtlfilVV1.3

E

59n?

ncryple)(31.:

y

:v

znoicpciaL

Hui

v 'au!2.nnu apun ul

II

5101. 5103)0X Z1 63=9

:in

5103y1X.tolcIl

, ,a0?

"O'd

'991. 1901

y

:y \-d34 vaiv 'nuvw

snAnia0 pncN .9 'woziuraids !nb lo molortiom 'at12!111)

xi

(Da

II

01

(101.

nos-.1

:v

Ac2i.

apun .tu

(0g£3-7/6g1)

'9 `soziunnids 'pm! 1901 V la 'svona XIXX-x 91 `tuoplpSontu, i '8E1 E op opoppnou -el! tualuoo!p '3) (JaiiinNT 'JD `geona XIXXX :RI ;To" 11.93 511 M91. M9MG11.1)1dX (201. A2371y ntu. do1Mtu!S

9g

veindwoo

-JD

!(torl?

www.dacoromanica.ro

IL,VD-3X nori

OE

MOARTEA MARELUI DUCE LUCA NOTARA

158

linpirtirea priUll; m oartea

lui Luca Notara; repopularea orasului

I 73, 1

5

73, 1. Dupd ce impdratul Mehemet a cercetat bine orasuI si toate cele dintr-insul, se intoarce In tabdrd. i dá dispo-

zitiuni cu privire la prada de rdzboi. *i mai intii Isi ia dintr-insa partea obisnuita pentru sine; dupa aceea din

told robii lsi alege partea cea mai bung, fecioare frumoase si de neam bun si bdietdi cei mai chipesi; sint frig cazuri, cind pe acestia Ii rdscumprird si cu bani de la soldati. i'

15

21

2. Dar Ii alege si din bdrbatii cu vazd, despre care a aflat cd se disting de ceilalti, si prin origine si prin Intelepciune i virtute, i chiar pe Notara insui, bdrbat dintre marii puternici ai zilei, prea strdlucit i vestit prin cumintenie, avere, pricepere de guvernare, virtute si destoinicie politicà, i-1 onoreazd, Ingdduindu-i sà intre la el, si-1 trateazd cu vorbe dulci 0-i tit nddejde de mai bine 1 si nu numai lui, ci i celorlalti care erau impreund cu el, cdci mild 1-a cuprins de acesti oameni si de nenorocirea lor, din ce stare bund in ce stare nenorocità au azut; i avea ginduri bune cu privire la ei, desi invidia, nu 1-a ldsat de loc mai pe urmd 2 3. Dupd aceasta, punind toate bine la cale cu privire la soldati dupei gindul lui i pe unii cinstindu-i cu dregdtorii i functii, pe altii cu

bani, pe aFii cu tainuri i cu tot felul de alte daruri, rdspldtindu-i omenindu-i pe cei despre care stia c. s-au luptat bine, le-a tinut Inca si o vorbire cu multe cuvinte de lauda si multumire Si armatei ii dei drumul pe acasd.

25

30

4. El insusi Insd cu marii dregatori i cu curtea lui intra in oras si mai intii se sfdtuieste cum sei-1 reimpopuleze din nou, nu cum a fost mai inainte, ci de s-ar putea si tot orasul, incit sa-i fie resedintd impdrdteascei, deoarece era asezat intr-un loc foarte potrivit la uscat i la mare; apoi ddruieste tuturor marilor dregatori i oamenilor sdi case stralucite de ale bogatasilor i grddini i ogoare si vii Induntrul orasului, altora i biserici prea frumoase 3, sd le fie de locuinte. 5. Isi alege si dinsul locul cel mai frumos in mijlocul orasului, ca sd-0 zideascil palat 4. Dupd aceea robii care i-au cdzut lui parte, si erau cu femei

si copii, i-a asezat cu locuintele in oras pe lingd port la marginea marii, 1 Cf. Indeosebi Ducas, XL 4-5, Laonic Chalcocondil, p. 234, 16-20. Dupd cronica interpolatd a lui Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, 291, 15-293, 5) sultanull-a tratat foarte rdu din capul locului pe marele duce Luca Notara. Interpolatorul a filcut aceasta astfel pentru cd. G. Sphrantzes e pornit asupra fostului sdu rival de la curtea impdrdteascd, dupd cum se vede din cronica neinterpolatd, cind irnpdratul voia sd-1 Lai mare logofst i Notara cerea aceastd demnitate pentru unul din feciorii säi. Vezi Migne, P.G., vol. 156 col. 1057

C 1060 B.

2 Vezi mai jos § 8. a Cf. Ducas, XLII 13. 4 Aceasta, sultanul a fdcut-o tn anul urmdtor; vezi II I, 2 si Ducas, XLII 13.

www.dacoromanica.ro

1

73, 1

5

CRITOBUL: DOMNIA LIM MAHOMED AL II-LEA

159

73, 1. Bacsas Ug 86 Mexip.e-rK -r-hv Te rri Atv xoct Tex iv ociyri5 nay.= xocX(5 ; 9-eccaci4Levoc, ErrOcveLacv 6; TO UTpoc-r67rE.8ov xat 8t,cc-casTcd. Tck xOCTe. ¶7V Aciocv. Kat

TcpC.rrov ply Acct.t.r3avec -r6v uvO

acrp.6v MUTCp Te6v Acccppcov, grcevra 86 xat ap-cy-

Teia dad) 7rdcv-rcav exAiye-rat, napOivol.); T 6pociag xcci Troy e6yeyovlyrcov xat 7rana; xo:AXEcrrouç gcr-rt.v or); Se xod eavo4Levog nap& Tv crrpoc-cco.rre5v. 2. 'ExA6ye-rat. 86 xoct 1-(7.)v irn.cpocv6v Ocv8pC6v, oi); 6[Lavaxve yivet. TE xat cppov.i)aeL xat ecpeTY) 8LacpipeLv rv 6iXAcov, xat SY) xoct NoTapav cdyr6v, ecvapoc TV Suva-craw -re xoct irrupavv &yaw 6.) 're Euvicrt t. xat rcAo&rcp xoct apii) xcct cipe-rYi xcd. Ott-L-tx7) auva(lec, xat ropt ToCly r crOacp T'ij nap' aier6v, xat A61o.)v 1..ceTa8i&oric p.sat.xv xoct xplcy-rai.; avocx-ricrac TCCZC ikrciatv 1, GU [.1.6vov ak6v, &AA& xat Tok IAXot.); ToO; 11-ET' ocUT01.1. LThEl, yap airrOv gAeog 7.6v avap(.73v xoct -rijq sucrruxiaq alEritiv, LF, otcc; &pa el'Acct.p.ovicc; 6; otav xaxo8a4oviccv xoc-rinecov- xoci. xpla-ra -rcept al'yrc73v louAelrie-ro, el xat 6 cp06voc ti..cxp6v ox ei.ccaev 5a-repov 2. 3. Acael[Levog n TailTa TE xat Ta )(OCT& TOU; 6TpCCTEth.rag 'c'oravora xaAk xat v ce.Yr(7) )(OCT& oTto, xoci. Ty..41aa; -ro6; ply ocirrclv apxcetc TE XOCI C;CLd.)c`og [lam, -rol'ig 86 xp-hilacrt., -roUg Se CLT7)pe:criov, xoct rrocwroioc; 6'cUoL; 86pot.;,

5

iu

15

zi; 7cerrot.7xd4 -re xat

CLVO O 1L xccni; OcycDvccral.tivou;, trt TE 81E11yokcroc; xoct TrOXAa Etn()," 64 gnacvov cpipovTa xoci. eiqapcerciav akc73v, arroAUet.

'Tin/ cr-rpaTcav.

4. 'Au-c6; si [let& ye To-Jv iv -riAer. xcd. rjç 81.a; co')A-7); gcreccrcv 6; -r-salv 7c6Acv xat Trpikov PouAelTocc., Ono.); &v auvocxiao t. ncat.v, olV Ocrov :11v Trp6-repov,

rv

20

DA& xat rracTocv, c 86var.-ro, iLa-re Paci.Xer.ov etvac ocO-ciP, v 67-rmcd.pcp yijg xat D-aAcfca-

a/5 xet.p.ivvr bra-cot ao)pTat 7raCTL ToT.; T

V TaEL xca oior.; olxicc; TE AOC(iTCpac TWV auva-c(.73v xat 7Capocasio-oug xcct ecypoUg xat dcpr6A.ou; gcro.) Tij; 7r6Aeco;, TOZ;

86 xx i. vaok rrepcxaAeic, c;Scrre elvat. airroi."; xccroixlat.v 3. 5. 'ExA61eTac 86 xcd. ak6; TO%) plcrov xoct xdaaccrTov xiLeov T-5; Tr6Aso); 6; oixo8okv PacrtAthov 4. Mevic Se Toiko, TiLv ocizp.aAoyr6v, Ocrou; accr3e 8ccrip..Ov V.A9 yu vc4i. xod nacaf., xaKer. 7capa Ti;) Tot,' Xt.[Iivog yocAjS c-7]; 7r6X664, ,9aXacs-

5 eisq Se A: & 6è Toirrcov A in margine, unde 111 118 dyccv A: Ovrec A in rnarg., unde m 11 12 xocTercecov A: xcc-cla0-flaav A in margine, unde m 11 21 auvraxisoct] uverallcrece Dethier 1, 280: coverallacs; A: 1.r.PoLxiaag m 1122 rca-caccv, et ativouTo d: itiaccv eiSoicave A: &XX& xcd ilEXAev (s. rcAeov) eS 86:0raTo? mll 23 post Xcyarpec; add. Tecq A altera manu,

unde M.

1 Cf. Ducas, XL 4-5; Laonicos Chalcocondyles, II 165, 11 ssq. Consiliarii Constan-

tini imperatoris Lucas Notaras et Georgios Sphrantzes fuerunt, inter quos aemulatio

1060 B. Inde fit, ut apud Sphrantzis interpolatorem Mechemetes Notaram acerbissimis verbis increpet; v. ed. Bonn, 291, 15-293, 5. 2 Vide infra § 8 . 3 Cf. Ducas, XLII 13. 4 Quod palatium Mechemetis anno sequente 1454 aedificare coepit; vide infra II 1, 2, Ducas, XLII 13. quaedam exstabat; v. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, 1057 C

www.dacoromanica.ro

25

MOARTEA MARELUI DUCE LUCA NOTARA

160

I 73, 6-11

fiind oameni de pe la mare, num4i mai inainte bosforeni 1 si le-a dat i case si scutire de dari pentru un nurar anumit de ani. 6. Si acelasi lucru 1-a vestit i tuturor celorlalti care, rdscumpgrindu-se 6

10

15

cu banii proprii sau convenind cu stäpinii lor, ca pinà intr-un timp sd se rascumpere, ar dori s'a" se aseze cu locuinta In oras ; i acestora le-a dat scutire si case, fie ale lor proprii, fie de ale altora. 7. Voia si din marii dregatori (bizantini) pe care ii alesese, sà-i aseze cu femeile i copiii In oras, s5. le dea case si bunuri si venituri pentru trai si sa aiba grijà de ei in tot chipul; i acesta ii era gindul si silinta. 8. Pe Notara, se purta cu gindul sà-1 pun5. In fruntea orasului i stàpin peste reimpopularea acestuia i s-a sfdtuit mai intii cu dinsul In privinta aceasta; dar sggetile pizmei au apucat sd-i loveascd din plin i hotArIre de

moarte nedreaptà e luatà in contra lor. 9. Caci unii din cei ce aveau mare trecere la el, nu stiu de ce, impini de pizmà i ura in contra acestor oameni, 11 induplec6 pe impàrat (sultan) sd le ia via,a, spunind cá bgrbatii romei (bizantini) si Inca din cei cu vazä, n-ar trebui nu numai s5. nu locuiasch" in acest oras i s'd nu se fi invrednicit

20

25

30

de nici o favoare, ci nici n-ar trebui s. trAiascd de loc i s'51 umble prin tara ta; càci rAbdind putin i i scàpind de a fi robi, nu numai cà nu vor mai sta 1initii, ci apucindu-i dorul de binele ce 1-au avut mai inainte si mai ales de libertate, toate le vor face In contra orasului, sau fugind la dusmanii nostri sau asteptind aici. 10. Induplecat de acestia sau mai degrab6 amggit de ei, impdratul (sultanul) a poruncit ca oamenii s'a" fie ucisi. Sint ucisi i impreuna cu ei e ucis Si marele duce cu cei doi feciori ai lui. 11. Si se mai spune cä atunci, cind 1-au dus la locul de executie, acesta 1-a rugat pe c615.0 s5.-i omoare mai intii inaintea ochilor lui pe bàiei, ca nu cumva, temindu-se de moarte, s'à se lepede de lege, si asa apoi, dupà moartea baietilor, sà-1 ucidä pe el. Stind deci drept, se uita atent la uciderea biliecu ochii atintiti i cu mintea neinfricatà i apoi, rugindu-se lui Dumnezeu i

multumindu-i cà i-au luat bàieii, Insusi ii intinde gru-

mazul la sabia càlàului. Asa a murit barbgteste Si cu mintea neclintitä ii cu suflet viteaz 2. 1 22-,:eviT.ccg, adica locuitori de lingd Es-ev6v, strimtoare*, adicA Bosfor. Cf. §i Constantin Porfirogenitul: De administrando imperio, ed. Moravscsik-Jenkins, 51, 12 §i 13 (p. 246). 2 Cf. Ducas, XL 6 8, undo c descris in chip miscritor sfirsitul tragi r. al marelui duce Notara; cf. si Laonic Chalcocondil, p. 234, 16-235, 11; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 293, 5-12.

www.dacoromanica.ro

I

73, 6

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL H-LEA

11

161

oioug 6vTag, o64 repeal%) ZTevf.Ta4 1 (Lvoli.mov, soUg airroZg xod otodag xat aTeXeLav xp6vcav (o/TiLv.

6. Kat Totc arzxxoLg Si TacaL TOTiT' aire6 7epox/p6ag, &rot Tip Istocv xaTa[3aX6v-rec

-7]

XCCTOLXCZV EN/ 77)

8/v3)v

1.)%)(14)..evot. xctra[3aAeZv iv xatpiii Toi.% searciymt4, 13o6AorAre 'Sty reOAet., xat To6Tot4 Si) aTeAeLocv xat otxiag rrocpeolev 11 Tea%) 13ixav

5

7) 060 DaoTpixav. 7. 'EpoLAETo

è xtd. TeLy cipx6vrwv, of)'ç isAiEaTo, xaromicrou akoi5 EUv yuvatt xat Tixvot,g, reapocaziav aUToZg xat otztocg xod xT1H.J.00TCC x0d rep6voLav Tot; xod. TpOrry reavd. ,9-epareei50-at. aUTo6c- xat 3i%) akip TOO XOCT8c v05%) TC XOCt

SLa areourig.

10

8. T6v &6 ye NoTapa.v xat T-71ç reciAecar; intaTo'velv igx67ee.). xecToca-Tijacc. xat 1)1.43o6Acp xpladq.k.evoq OCUTEI) 7ep6Tepov reept Tot)" iivotxt.crii.or.) Tairelc x6pLov, To6Tou aXA' eyOlcrav ako6q Ta TOT; pOOvou peAl paX6vTa xoupiav, zed. xupoiiTat. 9-avaTog eaw.oc XCCT' oc6T6v.

9. T(7a%) yap plyoc auvoylvtov gw.oL, oUx oft' 60EV, co06vcp

xod. tkicseL Trp

15

repOc To6c avapag pep6[Levot. avcCeEi0OUCYL TOv xpaTotivTa TOL-coll.; eX 1.1.6601.1 7r0C4CTCCL,

p.-;) setv Aiyov-rec Ivapac `Pcap..cdoug xott Tiav irrt.pav6Sv [1.41 Orr. ye xocTomei.%) iv T'fi reOXet. TOUST'n xod repovoiag lyreLvocroiiv .ht.iiiaOod,, Da' oi v 8?.cog xat rcept.cr67) ava0.1:vTa; yap pAxpOv xca. T:iiq -vocreetv iv Tip TOrry Tc7.) ouAziocg arccOaccy6v-raq (Jim c'tTpCp.-iiCTELV gTt., doaa Tasv tak.)v xcozv xgra v repOTepov ET,ZOV 17-CLO141-ilaCCVTeg e6Aewg, j odiTop.oAlicravTaq repOg xoci. Di xcd, AF.t)0.-Epiccc, TC&VTOC reptiEstv xaT1 T

20

airroti tilvovTag. 10. To6Tot; re:Ai:Ask j 1.61AA0V TcapocneccrOci.; 6 Paat.Xe6; ixiXsuotv Cocu.prl-fYipod. To6g Ivapocq. O è avoupoi5wrou, xca cruvavocpetTat TOUTOK 6 Ei.iyac saA Toi.4 111.11%) ivavTioug

Toi.g hat utkat. 11. (Dad. yi Tor. ToilTov, 4 T6v TOrrov T

25

avacpio-scaq a7C0CxOlvTCC, reapaxa-

?lam. TO» .34.1p.tov repio 6VixAlliav aireoi5 7ep6Tepov r3c7C0XTET.VOCL

Tok

7COCTAOCc,

TOI.;

TOV ,54vccT0v aziaav-req apv10-7paL Tip reierTtv, e/O' otiTeag aUT6v Toig reatatv p. ZTCLacp&Ec(t.. gerTdctLevov o'6.%) OpOiv ecTevt apaTTopivou TO1'.); 7tCCZaccc aTpeTCTCp T() Iourt, XCd. dc7CT047Cp Trn yveavq), eT.O' oi.'recag eLUtLe%)01) xat -eq.) ,0-e-c;) x.apt.Tac Op.oXo-

ylcravTa T-71; arraycay-lq TiLv recdacav, X0c1 LOWTOti 67coOstvoct. TOv aUxiva rS V.cpeE. OCiTca yevvakag xod. tLeTa cp pow/km.1mq xaOsaTiaTog xat ti)ux71g avapetaq ci7tOvlcrxcv 2.

4 post xcetpc7) ad ES-Triii A altera manu, unde m II 9 .9.eparce5 acu. A: Ozpanctiacq? m 11 10 post crrrouaiiq add. (.1.4 iAiyETo A in margine, unde mli 20 rcp6repov A: 7r p6a0ev A altera inanu, unde m[129 brt.crpciEcet. A: 67ct0i5accr. A altera manu, unde m I Ccrevk d.

1 I.e. incolae Bosphori orae. Vide Const. Porphyrog., De admin. imperio, ed. Moravcsik-Jenkins, 51, 12-13 (p. 246). 2 Cf. Ducas, XL 6-8; Laonicos Chalcocondyles, II 165, 18-166; Pseudophrantzes, (Phrantzes, ed. Bonn), 293, 5-12. 11

C. 348

www.dacoromanica.ro

30

FEIJCITAIII PENTRU IZ131NDA

162

5

1

74, 3

73, 12

12. Cdci era un bdrbat cu frica lui Dumnezeu Intru toate si se distingea prin Intelepciune, si era cu vederi largi i ager la minte i cu suflet generos mai mult decit toti si din fire dovalindu-se intru toate superior si fiind om vrednic ; cu aceste calitdti a fost un mare barbat politic si avea multd putere in stat i s-a ridicat la mare vazd i avere, avind cea mai mare trecere nu

numai la romei (bizantini), ci si la multe neamuri strdine. Si told cei Impreund cu el au murit bdrbdteste cu curaj i cuget statornic, nouà fiind 10

15

20

25

30

la nurndr. 13. Mai pe urmd, lmpgratul (sultanul) descoperind viclesugul i fapta rea a celor ce 1-au induplecat s ucidd acesti oameni i urindu-i ca pe niste Mcdtori de rele, Ii indepdrteazd din ochii lui, pe unii pedepsindu-i cu moartea, pe altii scotindu-i din demnitdli i onoruri 1; i aceastd pedeapsa pentru Mrddelegea lor fatà de acesti oameni, n-au asteptat-o mult timp. Si acestea s-au Intimplat putin mai tirziu. 14. Si in fruntea Constantinopolului si a imprejurimilor lui pune atunci pe unul din bArbatii cei mai priceputi si de ispravd, dar si de caracter, Soliman cu numele 2, si lui i-a dat de grijd intre altele si repopularea orasului, ca una din cele dintii preocupdri.

Mahomed al II-lea se intoaree la Adrianopole

74, 1. Dupd aceste fapte se intoarce la Adrianopole, vara 3 §i acolo primeste soli 4 de la tribali (sirbi)

i

iliri

(albanezi) si din Peloponez si inch' din Mitiline si Chios si din multe alte par1, pe care, pe toti ii primeste cu blindete, cu unii incheind tratate de pace cu Incredintdri reciproce, altora ddruindu-le ce cereau si au fost i unii cdrora le-a usurat tributurile, iar altora McIndu-le alt bine si tuturora spunindu-le un cuvint de pace. 2. Sosesc asijderea si soli de la impáratul persilor si al Egiptului, dar si de la Caraman, domnitorul Ciliciei, felicitindu-1 de isprávile Monte si aducindu-i cuvinte de laudd pentru bdrbdlia i vitejia lui i pentru strddania ce-a ardtat-o spre binele neamului; gi-i primeste cu pldcere pe acestia gi-i cinsteste generos, i cu multe alte daruri, dar 1i cu cele din prada de rdzboi cu strdlucire ii lasd sà plece acasd. 3. Pe urrnd, alegind dup5. neam i destoinicie din copiii de nobili ce-i luase, pe unii ii rinduieste in garda sa personald, iar pe altdi ii hotdrdste pentru alte servicii personale, minunindu-se de cumintenia i invaldtura si 3- Aceasta" p5rere de rau a lui Mahomed la II-lea numai Critobul o stie i o semnaleaza, spre a feri pe eroul sau de orice umbra de dojana.

2 Cf. Ducas, XLII 3.

a I bidcm, XLII 4: «*i a iesit din Constantinopole la 18 iunie ». 4 Ibidem, XLII 5.

www.dacoromanica.ro

8/, TT

3R

liii

:111f10.1I110 vINIIVANI

E

ClaIc0IIITN rly v211-11

291

*.d3923 31 v.. 5? no3® 5crix9 pox 1393M1 'Ac0d3e1)X12 113 (bl3vo137i501orlIpAodch 5at-nulx*c 11k199 ?XX 5D.Z(1/70 X3d2O(13y3 M01ArIL 'Amirdx

pox X12

AH 691. 9 dr.fAX

M91AX2L 5(039(16 nkricps) 5cmx.132

pox

dUs..op

59(01)p .n(2 ,12 M2

?XX Al!..1 1y0zt., -

ls:norLboda Al7h0A9e 011091,1.1X? p.L?lrx >O1771 e 51.q9 kodtk pox ya.c. `noitto oi 7:431coda/. M0d?th 20 nonori oodloa.c. `51opo1lcod., ;poop IR pox 5ioroaL. M91 C93 M9A3A. VON 30 MA (1)1270 3 531AX1/ 51-9.0dX023 31 ?)0X X1371 5A711on.A. Attf.X11 Ar.f...136?

3X93 ?XX

/41 A? 5101

pox 57o33dvop `noxi)kno?an? 7o?f\n? n91 n97101d7o 531no

D57od2wo1

A9d31.o,u 31 nkri 5rDp3c9c1»o1lox o 5n3ylmod n91 noyo2 pox nt?..i thioxxx tool), moi m-n1topl3aL)oop noiTo Scloil)onvaixoaq `5)odgn3p ox 5)oplf..Dvri 5k Sz3/dnoxyx m0r1yroo)9 `1-k1l3l0aL 5(p1 n3r1 (b.L3oroo-8, `51opconik) Scloi ?g 57o.ocnootholL pox 5)on-f 5ki 5kT111 pox nkat,mi xo S modxxrti moD0R3 nkx32 Ski 5? Siooi

Scoicoo

Ski

S

57ode99 '5703710AWdX1L X111X)11X))1 A371 n0(37,17-1 nod31n 3.9(4.1Diwootoo.cv, 32 pox 5ki 5(-93.xoll (0ZdX1/3 91 31

y[

lodv99 nmi

nmpu.

m.913nci ox

3 7)0X 5(101

101C00

`m-oripkdZ

AkArl'AVX 10110A9 'z 2 ),01 31 lova pox lfg ?XX A01 nnra.c loi no/dpodu *A131ou

j

61,1

5)033d93dIL

OT

170X M-01

1d3a A1p,c110 5n0a9d1 'A919kdX 00,7 -

5k1 5(03y931 A07191X10Aq 31)3d13113

9T

7ompoi ?g 5X9Xd2 A1913AX31? 5? Alfs.1 CIOAXIdy, c500dn 13100X 1)013X?R XdX13/ 31 novoodldj, 1)ox noldrom, 1)ox `AmpktmaLoy311 113 32 -naix

nmpankx pox no-ra pox no-pcoaL `no-pca 5po 5pos.»pan? n3.1)11)27-1kdX3 '5(od?Titlt Soi 5191 32 59narbp.okth-92 ATI1 50n37boD132LD pox 5131D33.t. scloR ox 'nnoiy, 11.93 ,R Sr pox 5nodoth '533nlo 5oi 2 coca ii &Tax `5mxkloic.32!.. 19,01/. 5zDtpyloy

'Jo

OF-

7?xlnEtd13

-z

pox lochou o1 M0.0d3u 5(0?(1.014 .pox -aLcully 'nol rcop tr,.R pox (10/027iXdX)J 001 ev0x3ylm '501A0Xd729 531A0C3370.4.A.q 31 A(01 monTricr,othoilox pox lor139 z? 53innonpo2 noirpo Ski 31 5r33d2mo pox 5ki3chp pox Ski cl?acr,1 001 5o0A3/ .5kgclo2LD pox 1)013X72 5n01901 Scon?-rip/o pox irhi 51odc22

Smorlo,

5iova a 1321.-ri?oi

c

ovo 51

13X70Y..

g

If.R

pox

Siol

coop

nmi `roxlcIthv(

1,),ox -oa.t.)9

.5mdarriloy 5c1.0

roopalodsg, `f101070

g

6.2.12)o

Slorly-oilth pox

Tialk 91(19132

Al9k1910WX01Lf

3

513dp?dai.

wEn6

:V 1110.1

M-01 M9A3.A.(13

AMU= Soo n3drx3

AkRA3191Chp '50A3T1n3y11L?

nTri jtcboilorimo51oxvyr pox id3a.E. `noirpo 5clo 3R pDX

sai

31 5m3Drpnodth pox

3s)13X1X

V

71.1.9771) '712113211

snrigoildp smos

CsEong 1IIX .$ 'Illapm.r ivix .t `nopyir ivix -s

5ki 5kva

Att11 Aky)(39

5ki3d)o pox 57omPol.t. S7oplorlmo.g,

InalotuotpaN op !limo otmupo -irmoscp

*Jr)

.1T

www.dacoromanica.ro

9g

INTERVENTIA LUI CRITOBUL

164

5

15

1

't

celelalte calitati ale lor ; caci erau tineri straluciti si prin virsta trupului si prin nobletea unui suflet echilibrat si distingindu-se mult printr-un caracter ales si purtare frumoasà, ca unii ce erau de neam mare strdlucit si din fire inzestrati cu insusiri alese si bine crescutd la curtea imparateasca (bizantina). Asijderea era uimit de purtarea cuviincioasa si ordonata a fecioarelor si de frumusetea lor si dpe superioritatea neamului in toate lucrurile cele bune.

Critobul prethl

10

I 75,

75, 1. In

zilele

acelea soseste din partea insulelor la

imparatul (sultanul) o solie, pe care o trimisese Critobul Imbros, Lemnos Imbri otul, autorul acestei scrieri 2; aceasta solie li preda 0 Tasos1 insulele din Marea Egee, Imbros, Lemnos si Tasos, supuse fiind mai inainte imparatului Constantin. Cdci dregatorii trimisi mai inainte de acela in insule, aflind de cucerirea orasului si de moartea lui, au pierdut orice nadejde si au fugit indata 3, unii, cei din Lemnos cu triremele italiene, care, In fuga si Intoarcerea lor de la Constantinopol, au poposit la marginea insulei Lemnos, altii, cei din Imbros, cu corabiile care au poposit si ele la marginea numità Chefalos 4 a insulei Imbros. 2. Iar locuitorii din insule vdzind fuga dregatorilor si temindu-se de un

atac al flotei imparatului (sultanului) sà nu villa cumva asupra lor prin 20

25

30

35

Marea Egee, caci aflasera acum de intoarcerea acesteia la Galipoli, se sfdtuiau si ei sa fuga ; si din Lemnos au si fugit ca la cloud sute de bdrbati cu femeile si copiii, unii la Creta, altii la Chios, iar altii ducindu-se la Eubeea. 3. Critobul !ma aflind de aceasta, i-a oprit din pornirea lor, incurajindu-i cu cuvinte de buna nddejde §i trimite In taina un om in care avea lucredere la Chamuza, satrapul (guvernatorul) de la Galipoli si amiralul flotei intregi, si se invoieste cu dinsul sa nu villa asupra insulelor si sa nu ia nici o mdsura contra lor si sa nu le faca nici un rau, induplecindu-1 prin multe daruri ; si prin mijlocirea acestuia trimite soli si la imparatul (sultanul), pe preotul insulei si cu el un dregdtor din partea locului, aducindu-i daruri si predindu-i insulele si totodata rugindu-1 sa le lase In starea lor de mai inainte, In ce priveste administratia, si ei sa-i dea tributul anual hotarit si sä aiba guvernator pe care-1 va hotari. 4. Imparatul (sultanul) Ii primeste pe acestia cu blind* si le implineste cerinta si &à insulele, precum erau orinduite din timpul imp aratului (Constantin), Imbros lui Palamed, domnitorul din Enos, iar Lemnos si Tasos lui Dorieu, stapinitorul Mitilinei. Caci se intimplase atunci ca Dorieu sa trimita 1 Vezi mai sus, p. 11-12.

2 Intocmai ca si Tucidide, IV 104; « Tucidide al lui Oloros, autorul acestei scrieri *.

3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 233, 20-28.

4 Romineste: « Cap, promontoriu »; vezi si II 16,2.

www.dacoromanica.ro

1

75, 1-4

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

165

roç xc i. yap irrav 6 pa Te ath[La-cog 8tocAo4LicoyTec xat tl)u-L'4; eirrevei.a xoct exput.o,c, rij Te Tc7)v TpOrmoy xat 'ro Oouç xa-racr-rOcaet. Tco 8capepoyTeg, «ore yivou; Ov-ce; kraciwou -r xoc Aav.7cpoi.; xat cpócreaK Xoc-L6wrec cipeo-T-ti; xai ev -conk paatAegocc 7TETCCCL8EllgvIDL X(XXC7.)c.

x&XXog Ooc

Oiloicog 8i xoci Tipo'T6v 7capOivcov al.86 xod x6crp.ov xoci.

xoci. Tip) iv TOT,q xocAotg sEat coS yeyou; Unepox-hv.

5

75, 1. 'Ev 8e -cal% cckock hpipaLg e(cptxvziTat xat nap& -ci:.)y wha(oy npeapzia Ti;) Pacraei., cly grcep4e Kpc-c6pouAoq 6 'Ip.Ppt.(;)T, 6 xoci. -cci8e Euyyprit.kc 1, ev8c8oiScra Tag iv T6 Alyody v-aoug aerri4, "Iv-Ppov xoci, .A.-71v.voy xc4 OCrcaov, xoc-clx6ou4 oUcra4 Tcp6Tepoy T6:3 Pacriast KcovaTav-civy. Oi y&p v cirrai.c Tcap' akoll crTaXey-reg ScpLoy-rec np6Tepoy, li.a06y-ce; T4r) TE T7i4 7c6Xeco; CAO)acy xat TOy oc6rroi5 .a&va-cov, cl7coyv6v-rec Totc 6Aot.4 e6O6c 6-Loy-co (pelSyov-reg 2 of. [Lev, ot A4LvLot, p.eTac T6v 'ITaAt.x6v -cpt.-hpecuy xaToccrzouo-6v v lx.pa Tri)q A1)1.Lvou v -c?) purr] T:ij arc,?) -r4 116Xecac xat OrcoaTpocpij, O. 8e ey T "Ipflpy (LET& -c(7.)y 6Xx6c8cov xaToccsxoua6v xcd c6rc(.7.)v iv -c(7) Ke(pc'cAy Xeyogycp 3, Otxpcc Tg "Ip.ppou. 2. Oi. 8i iv TaZq v-il(rot.q 1.86vTeg Te T6v apaol.L.Ov T6v &p.x6vT(ov xoci. s,st.6-re Till, gyoaov Tot PocatA6wg (3T6Aou, p.4)Tcore Al.yoacp erwrcAe6crocaOc t. oc6Totg, 907 ydcp ercuyOlvoyTo 67-coaTpicpovTa T0i5T01/ V KocAAcowc6XEL, apocap.Ov ipouAe6ov-coxoci. ply-cot. ye xoci. CoTi8pcov T6v A-wvicov eyyóg 7COU sLocy..6crtot v yuvo41 xoci.

10

15

Tixvot.q, oi vey eq Kpirrvi, oi Se 6; xkv, 0i a eg Ei.;(3otocv ana-LOiv-cec. 3. Kpt.T63ouAoc a 705,0 p.a.06v avicrLe TE ToUTouc 6pv..71c, xp-/o-Toci.; arciat.

20

xouptcrocc, xoci. &v8poc rctcrTOv ocUTUS Tc4/..rcet xpócpcc Xotti.oga -rcT) ace-cpo'crcy) KcaXtouTc6Xecoc xaci, Il1ept6vc TOT) aTOAou Tcco-rOc, xcd. RES' otircoi) uvO-;)xcc; 7rOGEZTMC (JAI int7cAelf,crecrOxt Tca; viluotc, 1.1.-/8e xotx6v 'CC (1.18ey Ta6-catg OX(og ouA 5c j rcpartEott, 7roAAoi.; 8d)potc,- civcoseiaotg ock6v, xcd Se ocircoi5 vicrou rci[J.Tret. 8-)] xoci. Tcpiapecc; 6g 3acrt.A6a T6V TE tep6a T:11; v-hcsou xrxi. C(p-LovTa [JET' MUTOTS Tirw eyLc.opi.cov, 86p& TE

25

xopgov-rocc ;tat iv31.86vTag Ta.g v4icrovc ocirc6 xat ap.oc rcapaxaAoi5vTaq tacroci 'TS v TY) 7poTepa ocUT6v xoc-cocaTOco-st. oixouplvocc xc i. dcrcopipay aUTii) VIM)) 6T küç xoci. C'tp-Loy-ca gLety 6v Escy xeXelScrn. Tooc -re 6p.spivoug (pOpoug 4. BccatAsk 8e 86zeTca To6Touc iH.t6 ()tog xoct rcoc pkzet *V& ocitrlObrra xcd. 8o) petToct

Tag Wirroug, xa.06; ijcrocv iv Ti,;) Toi5 Pacraia); xp Te-raypivat., "I(.43p6v [Lev llocAa11-07, T(.) T'ijc Aivou irc(IpLoy-cc, .Av.voy Si xai. Oc'cuoy Acoptei: Tc;-.) MuTLX)jvl; yc"E-ruzoy y3cp TOTe 6 ply Oc7cocrTeEXag T6v ui.Ov 4 TcpkaPuv ea; pocat.Aia, 6

3 Mt-Loy-mg A: 7uy.óv-req A altera manu, unde m

12 et 13 xec:ceazoucsi4v A: xccraz-

OeLaZy A altera mann, uncle md, 16 At-yocicp imr:AeLcrocaOcct]Aiyocic;) Lro-cXe6amo-L A: A altera mann, unde In '117 post iPouAeliovoro addere cult Y.041 VJTOL rn.

1 Vide Thucydid., IV 104: eouxu8i3;v -rOv 'OASpoo, Og 2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 164, 6. 3 Vide infra, II 16,2. 4 Dorninico Gattilu.sio; vide Ducas, XLIII 5 et XLIV 1.

T.cae:

www.dacoromanica.ro

1-ci.racixs-t)

30

MAIM VIZIM CHAU!, SI MAIIMUD

166

1

75, 5

77,

1

pe feciorul sàu 1 sol la imparatul, iar Pa lamed pe primul sàu dregator, un

barbat ce-i era foarte de aproape, ca s. ceara insulele acelea; acestora le-au i fost in multe privinti de ajutor solii trimisi de Critobul, avind aceasta insarcinare i cerind i ei aceasta dela imparatul (sultanul). 5

5. Astfel, insulele au scapat de primejdia de atunci; caci mare primejdie

le astepta din partea flotei ce se intorcea din Constantinopol la Galipoli. Mourteu iiiareliii

vizir Cha 10

15

20

25

76, 1. Tot in zilele acelea, imparatul (sultanul) ii prinde 0-1 arunca in temnita pe Chalil, unul din cei dintii dregatori ai sai si dintre cei mai cu trecere i maltratindu-Imult, ii ia viata 2.

i s-a gasit la el mare multime de aur i argint si tot felul de avere, strinsa de mult timp acum de inaintasii lui si de el insusi ; et-lei era omul de neam mare la ei i dintre cei mai cu vaza in ce priveste márirea, averea i puterea. Toad averea lui a fost vársata in vistieria imparateasca, afara de ce a lasat feciorilor, lui, putin de tot ; totusi mai pe urrna le-a dat totul inapoi. 2. Imparatul (sultanul) avea i alte pricini pentru care-1 ura cu drept cuvint, dar mai ales pentru ca i s-a impotrivit de multe ori, cind Inca traia tatal sàu, avind mare trecere pe linga acela, i cind acela inch' in viata fiind, i-a dat toata domnia 3, prin intrigile lui i-a luat-o inapoi 4 ; §i pentru ca. in privinta razboiului in contra Constantinopolului, 1-a desfatuit 5 §i intrascuns statea in legaturd cu romeii (bizantinii), comunicindu-le planurile liii 6 si lucrind in tot chipul contra lui si impotrivindu-i-se. 3. i acestea au fost motivele pe care le-a spus pe fata pentru prinderea si uciderea lui, dar au fost i altele care au ramas ascunse. Iar in locul lui 1-a pus pe Isaac 7, un barbat din cei mai priceputd si mai cu experienta in multe privintd la conducerea statului, dar i viteaz i cu stiinta militant. ('araeterizareaiioiiliii vizir Malimud

77, 1. Nu dupa multe zile Ii sloboade i pe Zagan din demnitatea si functia ce-o avea, 8 despartindu-se si de

fata lui, pe care o luase de curind de sotie ; si-1 trimite cu fata-sa in Asia, dindu-le acolo pämint de ajuns pentru hrana. 1 Dominico Gattilusio; vz. Ducas, XLIII 5 si XLIV 1. 2 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 235, 18-236, 17; Sphrantzes interpolat (G. Phrantzes, ed. Bonn, 293,20), unde e numit, gresit, Ali Basa. 3 Cf. Ducas, XXXII 3. Ibidem, XXXII 5. 5 Cf. Sphrantzes interpolat (G. Phrantzes, ed. Bonn), 265,22-266,11; 268,20 269,5; 293,22-294,3. 6 Cf. Ducas, XXXI' 5 si XL 3. 7 Chalil a fost mare vizir 1427-1453, dar urmasuI sSu n-a fost Isac, ci Mahmud 1453-1467. M. Guboglu, Mari viziri otomani, in «Hrisovub, VII (1947), p. 71. 8 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 251,24.

www.dacoromanica.ro

1

75, 5-77, 1

cnrronui.: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LE k

167

Acupt.E6c, 6 SI 6tpxovra Te:ov rupdrccov nap' cdyr6;) xoct acp68pa otxetwv, 6 IfocAockalc, TLV -cc7».) oc6-71:6v Thawv otg xat uvknpococv Tex. 11.1ALCTTOC ot nap/ TO

xa-ra

Kpc-ropaaou np6apEcc aTaXev-reg, gzov-cer, avaOzo-cv TotUT7p X.0d,

(XL'17-i1C70:,)TEg xoc

a6T0i. TOUTO nap& TO Pacraecbg. 5. 05-aog ilAeu0ipoivTo TOTS TOTE xtvhvou at v.'4croc. 7Cpocreaox6t-ro yap air-nag xi.v8uvog ol5x. 6 TllzeoV EV T- a7C6 751q 116Aecog Inocv68(9 Tou a-c6Xou i; KocXXcoónoXcv 1.

76, 1. KGCTO: 8L Tag cc6Tag Ill.thpoc; EuAXap.Pavec xoct XaMX-Iv 6 (3ascXek, Ivapa TiLv npd.rro3v nap' ccO-L-cT) ;cat tilya auvatLevopi, xat k; etpx-rilv gt...cPcaXec xat noAXa atxto-alLevog OcvalpEt. 2 eiSproct SI noX1S Tr. xpa zpucsoi5 xat apyUpou ky cUTco xat nAo6Tou 7CavT0800T0i5 X naAoccrov 11873 zpOwov u?0Eykvoroq nap& TE T.( )V npoy6vcov xat 006T015 81y ^ijv yap 6 civilp -cc5v eti yEyoveyrcov nap' a6Toi,g xoct Int 86E7? xat nXo15-cy 8capocviLv xoct 8uvalizt. 111v-ra oiiv TON) nAoili-rov bri)e), ec

5

10

PaacAcx6v TCy.E.Z0v, 77X-s0 (T)V XOCT6XL7CE TOig utkacv a6Tot-5 diocpcOk-roP, TrciVU' 6crTepov 1.16vroc 7Cdo/TOC a7t68c.oxev

ceiTag.

2. Mae 8' at-rtocc ;tad IXXOC4 1.1.6v, Sc' Scc Eix67cog c'opyteoro ocin67,) 6 Pao-cXeUg,

ai SI iouç -T]sav aUTocc, O-cc TE,

15

VTOç oc67,7, TOO na-cp6g, &V noAAaq i)v0:11TECOTO plya 8uvci4evoq nap' Gen(i), met, s-), xat x6pcov g-cc Vospoc ano8etav-ro4 ocl'yrOv r"iic 6Alq apzi7Ig 3, o-.11y4v:rz.crt, -rotS7ou necAtv nap&Xucre -rociyrqg 4, ZGa OTL ç TO)) HIT&

Tg 116Aewg n6Aet..cov anoTpenwv TE iv ocirrOv 5 '136.42.CCEOCc 6, gxcpopoc

xaOccrt-ag T8c a'7)1701-5 Xc ti.

Y..0d

v ciTC044)TOK

nc'orra

xocvoXoyei.-co

Onov evr7L7Cp.TTCANO TE 3jv

20

cdrTii.) Xoti. ivaVTLoUllzvog.

3. Koct orx v rnxv at-rtocc npo-iyoUtLevac 1--75q 're u?'aviltirzcog oc6noi5 xat 7.7ig avacp6ascog- -T]crav Si xat 6tXXac Toiv acpavi5v. 'Eg SI Tip To6-cou T&Ecv avTLX.00TLTTV:My 'Icrocax-0 7, Otvapa T6SV 7Tdoll UvToV 'r xc oXAcliv npawcfcTo)v girnecpov, eaaa (3 xat cp-cpaT-tlycx6v xat avapsi.ov. 77, 1.. MET' o6 noXAaq SI 11[Lepocq napocAUst. xat Zayavov

95 TE.

px=ijc &c xoct

xat nky.nsc -7.geoic 8, ecnoX6crag 161-oi3 xat Tip/ Oliya-ckpoc, .5;pr vECOCTTi y5.-.yay.rix84 n -rob' Tov VP) -ct ,D'uya-rpt ig 'Ao-tav, o6 airroZg xat -,(Wpav txaViv e; 3caTpocAv. 7 XotAi.X-eiv m: Xoc?chA-0 A II 9 aty.Lady.evog A: in margine [Lcopric*.evo4 pro quo TLI/coplacitLevog m )1 22 post TrpowoUv.evca add. ic r vepOv A in margine, unde M. 2 Critobulum Thucydidem scrviliter irnitari satis constat. Thucydides in Bello Peloponnesico res a se gestas nobis tradit; idemque etiam Critobulus describere voluisse videtur.

An omnia, quae Critobulus de se ipse narrat, cum veritate congruant, baud scimus, nam aliunde non nota sunt. 2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 167,5-168 ; Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, 293, 20) qui Chalilem Ali-Basia nuncupat. 3 Cf. Ducas, XXXII 3. 4 Ibidem, XXXII 5. 6 Cf. G. Sphrantzem interpolatum (Phrantzes, ed. Bonn), 265, 22-266, 11; 268, 20-269, 5 ; 293, 22-294, 3. 6 Cf. Ducas, XXXV 5 et XL 3. 7 Chaliles vesiri maximi munere viginti sex annos (1427-1453) functus est, sed eius successorem Machumetern 1453-1467) fuisse constat. M. Guboglu, Mari viziri otomani, lirisovul», VII (1947), p. 71. 8 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 196, 15.

www.dacoromanica.ro

168

MARELE VIZIR MAHMUD

I 77, 2-4

2. In locul §i in toate demnitatile i functiile acestuia 11 pune pe Mahumut, care tinea pe cealalta fan.' a aceluia si care era cel mai de frunte barbat,

5

10

bizantin de origine si dupà tata si mama 2 ; bunicul sau dupa tata Filaninos a fost guvernator in Elada i distins cu demnitatea de cezar 3. Inzestrat astfel din fire in chip stralucit, incit a intunecat nu numai pe toti contemporanii, ci chiar si pe cei dinaintea lui in intelepciune, barbatie i virtute si in alte insusiri frumoase ; ager 4 din fire sa-si dea seama de ce trebuia cu alte cuvinte, sä patrunda situatia, mai ager insa in hotaririle ce le lua, si in executarea lor, iscusit sa vorbeasca norodului i sa umble cu el i sa stie sd-1 conduca ; mai iscusit insd cind era vorba de vreo actiune §i sa &eased o iesire din situatii grele 4, energic, chibzuit, curajos, viteaz, de mare isprava la toate, precum 1-au aratat imprejurarile i faptele. 3. Caci de cind acesta a ajuns in fruntea treburilor marelui imparat (sultan), aceasta mare domnie a sporit mult intru toate prin minunata lui rivna,

15

20

prin sfaturile lui cele bune si prin curata si neprefacuta lui creding i prin devotamentul lui fata de imparat (sultan) ; i astfel, ales din fire intru toate a fost acest bdrbat i faptele lui au dovedit-o din belsug. 4. Imparatul (sultanul), acestea sdvirsindu-le la Adrianopole, se intoarce toamna la Bizant 5, i s-a sfirsit anul sase mii noua sute saizeci i unu de toti, fiind al treilea din domnia imparatului.

1 Cf. Laonic Chalcocondil, P. 235,30. 2 Dupa Laonic Chalcocondil, P. 251,17 a fost sirb dupa. mama. Despre originea acestui mare vizir, vz. Babinger, Mahomet II . , p. 139. 9 In timpurile vechi ale Imperiului bizantin, demnitatea de cezar o avea prezumtivul urma§ la domnie. Alexie I Comnenul (1081-1118) trebuind sa confere aceasta demnitate unui rival al sau la domnie, a creat demnitatea de Sevastocrator pentru fratele sau si a pus-o mai sus de cea de cezar, care in epoca Paleologilor ajunge a treia sau chiar a patra

demnitate in stat.

4 De la « ager pina la e grele 6, Critobul ii caracterizeaza pe Mahmud earn cu aceleasi cuvinte din Tucidide, precum 11 caracterizase mai sus (72, 1) si pe imparatul Constantin. 5 Dupa Ducas, XLII 8-13, Mahomed al II-lea a stat toata toamna si iarna in Adrianopole, primavara 145'1 a intreprins o expeditie fara succes in Serbia si vara a venit la Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

I 77, 2-4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

2. 'AvTLxocOt.a.ra:i. 8i

ig Tip.) TO6T011 TOCIN Te xat dcpx-;)v %at

169

7.w

cv 7cpay-

1.1.dc-rcov implAaccv TOv int Trn iTipa .91.rfccTpi. airrot X6aTY Mazoup.arrea (1v8pcc Ta Trp &roc [Lev pipowra TOU yivouc `Po)(.1.aitov .rrp6g TE rcocTpOc xat pl-rp6; 2, 6 86 yE rEpOg naTpOc Tcrircrcog rj (1)LAavcvO; xat T-7]; 'EXAcfc8og 3ipxe xoCt T71 Tot xataccpoc gta iTeTtp.-/To, o5-ro.) 8i cpócsecog apia-r1; Aa-z6v-ra, eag a1coxp4cct. 1131 11.6vov To Ug xocT' ociyrOv &Trawl-mg, euaa 6

5.

xoct To64 TrpO akot gv -re cppov.Oet xat

av8pta xat &peril" xoct Totc ex'XXot.g xcOtoZg

OVA) 3

p.iv otxoOev Euvtaer.v 'TO 86ov

xat, &AXou ein6v-rog, voijaat, eAirrepov 8' iAiaOac xat xa-rocrcpFcat., &cc 8i 8etvOv (1.ev

61..u.VOcct TrX4Mec. xoct 7coAAi3v (31par., 8m/6-repo%) 81 Trpayllaat xpijaacrOat. xoct

iv arcOpot.c 7c6pov e6pei.v, [..t.eyaAorcpcimovoc, 3ouXeuTt.x6v, ei)Oap, yevvai.ov, apLo-Tov 8ca 7Tc:cv-rcov, ç g8stocv ocirrOv o TE xacpot xat Tec 7rpdcyl.cocTa. 3. &rot) yap oii-roq yeyovev v Totq -rot (..t.ey&Xou PaacALoc rcpayilccat,

int

.TO xpeZ-rov ing8coxe Trn TE 0-ocup.aaT-ii cr-nou8-7,1 xat Tai:c &pia-mac pouXoctc )(cid T1.1 xoteapar xat a86A(.1) Too01.) TrpOq TOv xpaTotv-ra nicrret. TE xat eUvota. oCr xpet-rrovoc Toi.c 6Aoc; cpfxsecog v -re 6 civilp mav-roc T& T

p.ey&A-tig Toc6T-i]g apxijg

10.

xat 8m8(0-1 Tot; rcpawocm.. 4. BoccasOq se TOOTOC rcpciocc,- iv 'Av8pLavourr6Ac t. ircdcvet.ar. cpOt.voraf)pou i; TO 131.00.4Ttov 4 xat iElxoaTOv 6 xoci. 'iv g-rog TcpO; Toiq ivvocxocrtot.; xrci. iaxtcsx.t.Atocc Toig OAot.g irkoo, Tpt-rov 6 Ti-jg dcpxc TU.) Pam

1-2 T(.73y 6Ao.)v 7r pcew&-mov irrip.iXemv A: Tip Tc7.)v 6Am 7pxyt.taTeico A in marginejl

18 6 xxi 6. A in margine, unde rn.

1 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 167, 18. 2 Ibidem, II 196, 8. 3 Critobulus noster Machumetem iisdem fere verbis describit, sicuti supra 72, 1

imperatorem Constantin= descripsit. 4 Secundum Ducam, XLII 8-13, Mechemetis autumnurn hiememque Adriano poli transegit; vere expeditione contra Serhos (Triballos) incassum suscepta, aestate vix anni 1454 Adrianopoli Constantinopolim venit.

www.dacoromanica.ro

15,

CARTEA A DOUA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL ACEASTA CUPRINDE CUCERIREA ENOSULUI I RAZBOIUL CU TRIBALII (SIRBII) I INFRINGEREA LOR DESAA IR*ITA I SUPUNEREA LOR SI CUCERIREA DE CATRE ITALIENI A INSULELOR LEMNOS, TASOS SI SAMOTRACE ; UN RASTIMP DE TREI ANI 1

Refaieerea

iii

15

Constantinopolului; generozitatea lui 31ahomed al II-lea

1, 1. Imparatul (sultanul) venind la Constantinopol, cea dintii grije a lui a fost reimpopularea orasului ei refacerea lui i grija de el si in alte privinti ; 1i trimite porunci i ordine impgrAtesti prin toatà impAralia lui,

stràmutind la Constantinopol locuitori foarte multi, iau numai crestini, ci si de neamul lui, ba chiar i multi evrei. 2. Dup'a aceea porunceste 2 ca zidul ce-a fost surpat de tunuri sa fie zidit bine in intregime i, orisiunde a fost stricat de vreme, si fie restaurat i dinspre uscat i dinspre mare. Pune si temelia palatului impArResc, alegind, cum am spus 3 locul cel mai larg si mai frumos din oras. 3. Mai porunceste sd se zideasc6 o cetátmie puternicg 4 pe aproape de Poarta de Aur, pe locul unde a fost odinioarà cetrituia impàratilor (bizantini), 5 1 In cartea a 2-a a istoriei lui Critobul, dam peste o mare nepotrivire, caci rastimpul descris nu este de trei, precum ne indica, ci in realitate de patru ani; *i de la anul al treilea (I, 77,4) de domnie a lui Mahomed al II-lea se sare la al cincilea (II, 9, 8) *i sfir§itul

anului 6962 ramine nesemnalat, de*i sfit*tul tuturor celorlalti ani este semnalat cu multa grija. Se pare ca a fost o scapare din vedere a lui Critobul, intentionata din cauza neizbin-. zii pe care Critobul nu o inregistreaza de loc, a sultanului in Serbia din anul sarit. Vezi nota precedenta. 2 Cf. Ducas, XLII 13. 3 Vezi 1, 73, 5 ; cf. Ducas, XLII 13. 4 E faimoasa cetate cu apte tunuri, Iedi-kule, care insa a fost zidita ciliva ani mai tirziu, in iarna 1459/60; vz. Ducas, XLV 11. 5 loan al V-lea Paleologul (1341-1391), spre sfiritul domniei ridicase acolo o cetate, pe care apoi, silit de Baiazid Fulgerul, trebuie sa o darime. Vezi Ducas, XIII 3-4.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT ETFITAMIZ IETOPION AETTEPA HEPIEXEI HAE THN TE THE AINOT IIPOEXOPHEIN KAI TON HOAEMON TnN TPIBAAAS2N KAI TIIN TEAEIAN TOWS-2N KATAETPOCIN KAI AOTAEIAN.

THN TE TL2N NILESIN MIMNOT KAI OAEOT KAI EAMOOPAKHE AASIEIN HAPA TON ITAAO.N. XPOO1 IIAHOOE ETII TPIA 1 1, 1. Bcco-cXek-

E

xv.TocXo:Peov rv KeivaTavTiTou 7rp6iTov (.tiv

1TC;:vU

TOG

.rpoov 7COGEZTOCL TOV 're T=.4g miXecog Euvom.ap.Ov xca T=riv &XXII)) Tocirryic brLp.aeLotv xca at,OpOwavr :cat rc6p..net, 8)) TCpocrtc:cyp.oc-coc xo aLccr&Ect.g poccrt.Autac (1,8, ,accicv oci)Toi5 r?v &pyv, ELETOLlitO)V & ocirriiv EAsiaToug &row; o?..) (.1.6vov Xpto-Ttavc7)v, caMc xoci TO cpc-ov y&voug zod I 7.cd. 'EPpocEuw ToUg 7ToXAok. 2. "Erce..E.Ta xeXei.yeL 2 Ta xocTocf1,[5r.pOINToc Toi5 Tzizoug rcapdc clay przocvMv Tet.xEet,v Te cispocA6g rccicv-ra xo, Orr!) IXAT] TCEnowiptOg :15v TCO ZpOvcp, xceTcfc TS yijv xca 0-F.t.LEM.oug Tidy (3ocaeXthov, e7ro2azoci 0.«Xoccrcrocv CoopOoTiv. KaToci3caA.st TOv 7CX6.670v xoci, x&XALGTov zropov T=iig 7c6XEcoc. Up.Evoc, Onep gp-i]v 3, 3. "ETt. 11 xeXetist, Tet.)getv zoci. cppoUpt.ov &pup.vOv 4 rcEpi -,Tou Ti)v XpucyLxv, 7coTe. TE))) POCCTGA&ov TO cppoUptov "rjv 5,

xoci Ti.vecOm, Toci5Toc rclvTa xocTa cnTou341v,

11 post T05 add. Estou A in margine, unde m. 1 Critobulus tamen hoc libro secundo historiam quattuorannorum (Sept. 1453-1457) narrat. Cum per reliquum opus singulorum annorum res gestas maxima cum cura distineat, inter res annorurn 6962 et 6963 non distinguit, ita ut ab anno regni Mechemetis tertio (I 77,4) ad annum quintum (II 9,8) transeat. Critobulus annum quartum propter infelicem expeditionem contra Serbos illo anno susceptam, de qua omnino tacet, in Mecheinetis gratiam commemorare noluisse videtur. 2 Cf. Ducas, XLII 13. 3 Vide 73, 5 ; cf. Ducas, XLII 13. Castellum, cui nomen Jedi-Kule est, adeficatum est tamen hieme 1459/60 secundum Ducam, XLV 11. 5 Ioannes V. Palaiologus (1341-1391) eodem loco, ultimo sui regni tempore, castellum aedificavit, quod tamen, 13ajaside Fulgore minis utente, destruxit, Cf. Ducas, XIII 3-4.

www.dacoromanica.ro

5

10

15

ALEGEREA PATRIARHULUI

172

II 1, 4-2, 3

si toate acestea sd fie fácute in grabd i lucrdtorii sà fie robii bizantini, primind

pe zi cite vase aspri si mai mult. 4. Pe aceasta cale impdratul (sultanul) cduta sa aibd oarecum grijd de soarta robilor, spre a avea cu ce sd se intrelind i, economisind, sd se 5

10

poatd rdscumpdra de la stApinii lor si devenind liberi, sà se aseze cu locuinta in oras ; i nu numai atita, ci si multd iubire de oameni i pornire de a face bine si apoi Inca i mdrinimie impdrdteascii a ardtat, pe scurt spus, fatd de toti ceilalti, dar mai ales fatA de acesti robi de rdzboi, miluindu-i i cu generozitate fdcindu-le bine zi de zi. 5. Cci deseori iesind din palat i umblind si vadd orasul sau i altcumva, dacd intilnea pe vreunii din acestia, de Indatd oprind calul, cu mina-i proprie le impArtea CU ddrnicie bani de argint i deseori de aur ; un sentiment de

milá atit de puternic ii stdpinea lath' de acei oameni.

15

20

25

30

35

2, 1. In zilele acelea Ii cheamd i pe Ghenadie, un bArbat foarte invdtat si minunat ; cAci si dinainte auzise multe patriarhului vorbindu-se despre invdtAtura, intelepciunea i virtutea acestuia si de aceea, de indatd dupd cucerire, 1-a cdutat pe om, dorind sà-1 vada i sd asculte invdtdtura lui ; prin urmare cdutindu-1 cu multd osteneala la Adrianopole, II gäseste intr-un sat oarecare, tinut ascuns la unul din oamenii bogati i cu putere, avind parte de multd atentiune si inAlegerea

grijire, cdci acela care-1 tinea, desi dusman, avea mare respect de virtutea lui. 2. ImpAratul (sultanul) vdzindu-1 pe acesta si in foarte putin timp incredintindu-se de invi4Atura si de cumintenia si de virtutea omului i Inca de puterea elocintei si de farmecul vorbei lui, a avut deosebita admiratie pentru el si i-a dat multd atentde i cinste, ingdduindu-i intrare liberd la el si gash-du-I demn sA stea la discatii cu el si placindu-i mult de cuv.intele si de celelaIte conversatii i rdspunsuri ; si-1 cinsteste din belsug cu multe daruri de pre i in sfirsit 11 pune patriarh i arhiereu crestinilor 1 cu multe onoruri si privilegii de neapdratd. trebuinta ; ii da lui, Intre multe alte favoruri si stdpinirea asupra bisericii i cealaltà putere i conducere, intru nimic mai putin de cum le avea inainte vreme la imparatii (bizantini). 3. si-i ingdduie sà tind in fata lui fArd fried si in toatd voia multe dispute frumoase despre credinta i teologia crestinilor, insusi mergind la el sd-1 asculte si luind cu sine si bärbati invatati i cu mare cinste pe lingd el, punindu-1 in cinste aldturea de acestia ; si-1 impodobeste i cu rnulte alto distinctii, pe om, asa stie el sà cinsteasca virtutea omului, nu numai oastea, 1 Cf. Sphrantzes interpolat (0. Ithrantzes, ed. Bonn), p. 30'f, 12 307.

www.dacoromanica.ro

II 1, 4-2, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

173

epyaCeaOac 8e Tok oci.x.p.aAjyroug Popouq Aap,Pc'cvoyTa; T-7N ilyipoc; p.LaO6v xat nXeico. 4. 'Hy se ToTo TpOnov TENGC npOyoca. napac TOZ1 paataecog ToZ; octzp.ocXerrocc Tot Te stoc-rp6cpscrOxt, xat To5 Tiv EsEocv euviv et'inopotivroc; ix Tot') TOO gzetv XCCTCC-AOsaAou To Zc aproy xupi.oK, xoct eAsuOkpouq ycvogyoug xa,Tcp.x.eiv ey TY) 7C6Xec. yoll,t,c9.t.dcycov 3

5

o6 i.6vov 8e, &AA& xcd paavOpcon(a. noXAli xcec EUTCOLEOC, npocreTc ye [Lily xat tkEy0CX041llxiCt PVTGXGX:n XOCG nept Tr&vTag (Lev rotç

XXoug cloTX6g, oUx lixcara 8i nept

ToUg ocizt.caA4yrour; Toirroug izparro, eXeCoy Te odyrok xod xcc0'.11t.cepay cpcAoTog etiepyeTa.iv.

5. 'Eeprilievog yap Ti'dy pacrtAskov noXXCcxcg xat xaT(ic 04:ow Tip) n6Acv nepcceoy ij OcXXcog 6 ncoc, et noU -claw eveTóy(ave TOUTO)y, el:Mk avexpy TOV t7c7cov aLestsou TrEun

SOtt;11.3,6c

10

colTozecpt xoct Ocpyuptou yoviallaTa xat zpuoiou noAX4.xcc

ToaoilTog gAeo4 dzev aUTOy TeLy ecy8pc5y.

2, 1. 'Ev 8e Tcci:g oc6Toac 41E.Lkpacg lie-cooccast-rcu, xoct TON) revv18cov, 1v8pa xoct ppoy-trecoc xat dcpeTijg xca npOaOev noAOY gzcov A6yov Un6 9111144, eLOUg ti,eTerc "Hp OcAwcrcy opOv TCOCVU xoct 0-aup.occ1T6y. TOUTOU yap '0.7,7 Te csocpicc

15

TOv &yapoc, noOELY Esei:v Te ocUTOY xat axoilcrocc T:tig croptocq ceyroil. gvazy TOL xoct

rio

no)04 nem!)

akOv v 'Av8pcocvounoUXec e6piaxec nocp1 TOOL Ti;iy

8uyarcliv v xd3p.7) Tcvt cpuAaTT011evov,

v noXA-ii se Ospanda Tuyx.civoyToc. 118e7.To

cipeTiiv 6 xaTezwv, xoct noAev,tog N. 2. 'I883v 8e Toi5Tov S paatlek xat netpocv c7og v 6Xtycp Aapeov TTic TE cmcgocc ;cat Euvecrecog xoct apeT-7)q ro avap6c, gTr. 8e xat Tijc Tog XOyou auvc4.1.ec,S; Te xat y8cp ociiToil

20

x&pcToc, kax4tac7 i TE Torov st.cccpEpOvvoc xX v 7oAA71ye Ospanda 'TE Xca 1111.5i, xWpav Te 8c8oOc akii) T-7)q eta68ou T-7ig nap' oc6TOY xat 61.caf,occ,- ect,(76v eXeuOepa; xoet.

4184.evog Tac Te

X6yocg

a6TOT5

xat

Tcci% CcXXacq

Ixeruxion,f;

xat &no-

25

xpicreac. Tl+q se xat sd)poLq ocUTOY paoT141ocg Te xoct evTi.p.occ xoct TeXog cipxtepia XpcaTcavotg noAXg cicdvsc xal 7CCCTptApxv xx5i.arlac 1 xat avofcrcocc.;, zaptady,evog ocUTip EUY noAAoig anocg xat TO T:11; iityAlcrEocg

xp&Toc xat Ti)v

d'cXXlv

86yogi.cv xat

Spo,

063ev

-7,T,Tov

3.14

eixe np6a0ey

nap& Tilly pacrcX6cov.

30

3. Kat 8ccaeecc 8i noAXOcc xoct xcaag nept

T'iK Troy XpcaTtocyc-ov nEcrreca; xat

xat OsoAoyiocq ev8E8coacv airrcl.) evWncov ocUToii c'o8e6g xoct eXeuelpcog 'Motet:Av., at'yrOç potTe6v nap' aUTOY &ray 're Isee' cc6roi3 xat ToOc nccp' ce6T() evTil.couq TE xo:1 aocpoUg, Ty.etiv xecv ToUTocc a6T6v xat noAXoT.g 8e Dam; dcyci,AXer. TON) Cc'vapz oiSTcog ot8ev al8e7,a0ac civ8pO6 dcpeTilv o?.. noAet/cog p..6voy, Ca.Vc xat Tgcg nEcaa,

1 Cf. G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 304,12-307.

www.dacoromanica.ro

35

EXPEDITIE IN MAREA EGEE

174

II 3, 1

5

ci si toatà curtea impárAteascd, zic, si tagma marilor dregdtori. *i asa cu voia lui Dumnezeu, impAratul (sultanul) redA, cu prisos de generozitate, crestinilor biserica.

5

10

3, 1. Dupd aceste mdsuri luate in Constantinopol, impàratul (sultanul) trece in Asia si, venind la Brusa, aduce in Asia Mica jertfe si face tatalui sdu slujbe si pomeniri la mormintul lui cu mult fast si i-1 impodobeste cu obiecte de cult de mare pret, si cu daruri impdrdtesti. 2. Dupd aceea, dad' a fost vreo incercare de nemultumire si rdzvràtire din partea domnitorilor si a popoarelor din Asia si mice altceva, ia toate mdsurile cuvenite, face impdrtiri noi de satrapii (pasalicuri) si tinuturi si pune in fruntea acestora satrapi (guvernatori) si, orinduindu-le toate bine si punindu-le la cale in curs de treizeci si cinci de zile intregi, dupd cum Orimlueli

a crezut mai bine, 1-a Idsat in fruntea intregii Asii pe Chamuza 1 si se intoarce 15

20

25

30

iar la Bizant. 3. Aici rdminind putin timp, cit sd vadd clAdirile ce s-au fdcut acolo si orinduind ce trebuie fdcut intr-insele si tuturor celorlalti sd isprAveascd lucrdrile cit mai repede, a pornit spre Adrianopole, fiind iarna acum 2. 4. *i ajungind acolo, il cheamd de indatà la sine pe Ionuzis 3, satrapul (guvernatorul) de la Galipoli si amiralul flotei si porunceste sh echipeze flota

cu toatA silinta si sd plece asupra insulei Naxos si a insulelor de pe linga Rodos: Paros, Rinia si Cos si asupra celorlalte de acolo. 5. Cdci toate celelalte insule s-au invoit si incheiaserd tratate cu imparatul (sultanul), numai cei din Rodos n-au voit s5. se invoiascd si sd incheie un tratat cu dinsul, ci au rdmas pe de lAturi de tratative, primind sd acosteze la ei cordbiile pirateresti ale ivirilor apuseni si ale alanilor ; si ins'si echipind altele, stricau toate tinuturile impdratului (sultanului) de la marginea mdrii. De asemenea si naxienii, primind debarcarea piratilor si dindu-le pine si celelalte lucruri trebuincioase, fdceau si ei pagube destul de multe in tam impAratului (sultanului). Asadar asupra acestora a trimis flota. 1 Dupa Ducas, XLIII 3-14, Chamuza a fost trimis in Asia, dupil ce a condus in 1455 o expeditie neizbutitil in contra Rodosului. 2 Aici, precum o face regulat la fiecare sfirsit de an, Critobul ar fi trebuit sa noteze si sfir*itul anului 6962, cel de-al patrulea an din domnia sultanului. De asta data insa n-a

facut-o, spre a nu aminti expeditia neizbutita a lui Mahomed al II-lea din acel an in Serbia. 3 Despre aceasta expeditie, intimplata in 1455, a lui Junus, ( f. Ducas, XLIV 3-6 si Laonic Chalcocondil, p. 294, 1. Critobul pare sa confunde si sa amestece cele douri expeditii din acelasi an 1455, a lui Chamuza si Junus ; vz. comentarul lui C. Muller,

p. 107-108.

www.dacoromanica.ro

II

3, 1

pocat,Aecoc,

a-cLavoig

CBITOBUL: DOMNIA LUJ MAHOMED AL 11-LEA

5

xai

cpr][..d.,

()cob'

auvaa-ci3v.

D-EA-4,LOCTt.

VET&

Kat

oiS-c6)

517

xoct

Tip ixy.Allatav Xpr.-

rcept.Ovroc

rcoAAoi5

175

6

Paat.Xc

arco-

,Kacoat..

3, 1. OUTco 6è 3tocasic Ta xa-ra

1162LIN

6 Paaas6c ic rv 'Aaf.av &apaivet.

xat xa-raXa[36v TV Hpouaiou Cr7T6V8EL TE TFil rcoc-rpt ;tat ar.crTaiag Tot(po,) xat ti..vv.2.6auvoc TeXs..Z EleyocXonperalic, xoai

TeXist. xat 86pot.g Pocar.Aixoi.g. 2. "Ercet.Ta Ta. v 'AuEa xaOi.allatv, et Ti

int rtp

TOnE

rcou vo-rpo'

v i) vioxlioi5v 8?,.c.oc;

nap& TE -r(.73v ixei.o-e ilyev6vcov TE Xcd yevc-ov, CiXXo3g yi rccog gzov, a7CCP.OTCC xaOt.5Tc4)..F.vog, g-cr. TE aa-cpocrcei.aq doroAsy6p..evoç xat dcpxag ;tat aa-rpdcrca.; TaUTOCLg aTC0xAlpc7.)v Ti TE IXAcc v carril rcdcvra, xocAek acopO6aocg -re xact rcpO4 8oxoi.Sv aca0E...k ea rciv-ce XOC -rpLdczovroc -roag 7TOCCTOCLq

5

51 TOTITOV donCOIN.Loccrt rcoAu-

10

grcapzóv rn Tijç OATiq 'Aaiac dcrro8zi.a

-rbv Xoc[Louiilv 1, ircdtvet6IN OCiAtc ç BuVcv-nov.

3. Mutp6v sè at.a-cpEtPac ociyroi; xat 8aov ,DEOE6OtcrOott, Tag -caUT7) yeyevviivag TG( Cc sit & akai.g -cc xat Totg IXAor.g /Tram xat 8-ct. Tdczyr-L-a avUetv Teic gpya, 6pmcrEA, ig 1--?iv 'Aapf.avoil xvvog 2. 4. Kcixii.as yiv6p.Evoc; el'.)06g [..t..s.-rarc41.1TE3 'Iovog-sp, TOv o-arpdcrcip KaXXtou-

oo3op..L; xcd

rc6Accoc xat l]yetkOva T015 a-c6Aou, xat Kaolin TacC71) a7cou8-1) TOv ar6Xov iapTócrav-r.cc irctrasi.v TY) Te Ndicep :cat Toci.g rcEpt `P6aov llcpq -ce xoa `Pipet.a xat Kra :cat Toac ODAar.g -ma; Totóvn 3.

15

voç,

,)11

5. P6acot ydcp, T(.7.)v elAAcov dcrc&vrcov vri7rkyr6v iva7c6v3o)v Ovmv TE xat yevollivm T(.7) POCCTLAEZ, I.L6vot. Tag 7cp6; akOv 8t.a)aocydc; -re xat arcov8ag oUx ia6CLVTO, doo,' gp.etvocv gz(,) cmovacov, aszOtievot, ai -rag -c(.7.)v 8u-c.r.x6v 'IPApcov xoci. ,AAavCov Xy)a-rptxacc yak xocTat.poUo-ac airroiS, xat ai)-cot eTkpag dcv-mrX-Ipoiivreg

rcapaMav rc Paat.Aicog. `SI; ai xod. oi NgLor., hx6p.svot. xoct ixdocouv rciaav at;Tot Tecg xa-rdcpaer,c TCov rcapaTc7.)v xat rcapizovre; -ro&ror.g TELc -cc xat -zdc

rcp6; rv

psiocv, gParc-cov xat aircot oUx OAtycc Tier PastAiwq. 'Ent Tayrocg oiv TOv a-r6Aov kEircet.t.tkv. a'(AAa rat

10-11 clnor3c/pclw A: iyrtocOtcr-nlg A in marg., unde m II 11 8t.op0cLacq A: StopOwacip.evog

A mann secunda, unde 111 1117 'Io3vo6Cv A.

1 Secundum Ducas, XLIII 3-14, Chamuzas propter expeditionem, de qua Critobulus tacet, infeliciter contra Rhodios anno 1455. susceptam atque rei causa in insula, cui nomen Chios est, male gestae, a Mechemete Calliupoleos praefectura nudatus in Pamphyliae urbern

Attaliam moderator missus est. 2 Hoc loco, sicut quemque annum exeuntem, Critobulus etiam annum 6962., i. e. quartum Mechemetis regni annum exeuntem notare debebat. Quern non notavit, ne rem hoc anno a Machemete in Serbia male gestam memoriae traderet. 3 De qua expeditione eodem annosuscepta cf. Ducas, XLIV 3-6 et Laonicos Chalcocondyles, II 268,3. (4Critobulus Chamuzae et Ionuzae expeditiones in unam eandemque conflare videtur. » (C. Muller, p. 108).

www.dacoromanica.ro

25

EXPEDITIE IN MAREA EGEE

176

E xpeditia

Hotel tureesti in Marea Egee

5

II 4,

1

5, 2

4, 1. Ionuzis echipind optzeci de corabii de razboi si inarmindu-le bine, a pornit de la Galipoli i cu multe alte corabii de transport, ducind si tunuri ; a plecat prin

strimtoarea Elespontului de-a dreptul la Egospotami (Piraidle Caprei) i, trecInd pe la Sestos i Abidos i numitele Chinoschefale

(Capete de clne) soseste pe la Dardania la gura strimtorii ; plutind pe linga Roion de la tarmul Troadei i pe la mormintul lui Ahile, a ajuns la Tenedos. 2. Dupd ce s-a oprit aici doua zile ca sà se aprovizioneze cu apa i ca sa se 10

adune toate corabiile, caci unele din ele mai intirziau Inca de-a lungul tarmului de acolo, stringind oameni pentru visa, s-a ridicat noaptea, ca sii nu-1 vada nimeni i sa nu prinda de veste, caci dorea sa ramina cit mai mult timp neobservat ; i plutea pe marea Egee, avind la dreapta, cind stai la cirma, insulele Chianide, iar la stinga, cind stai la pror5, insula Lesbos 1. 3. Deodata se porneste o vreme foarte rea i furtuna cu ploi ca din galeata,

16

90

25

30

cu fulgere, cu tunete i vinturi groaznice i intuneric pe o mare furioas5, ridiclnd valuri mari ca de obicei pe Marea Egee; corabiile pluteau mai intii toate pe ling5 lumina de pe vasul amiral, luindu-se dupa el ; dar, pentru ca fiind noaptea i Intuneric mare si valuri foarte inalte i furtuna mare si vijIit de vinturi, mergeau Para nici o ordine, se ciocneau unele de altele si se spargeau ; multe s-au i Inecat aici, IncIt i vasul amiral era cit pe ce sa se inece, ingramädindu-se toate la un loc i ciocnindu-se, dacd de pe vasul amiral capitanul n-ar fi observat aceasta i n-ar fi stins de Indata lumina. Si asa imprastiindu-se, unele intr-o parte, altele in alta, pluteau in largul mdrii, minate toata noaptea de furtund, Ora s-a facut ziva, i abia de au ajuns la uscat, una lntr-un loc, alta in altul, dupà cum s-a Intimplat sa scape fiecare de vijelia furtunii. 4. i unele duse ceva mai departe de pamint, s-au scufundat, lovindu-se de stIncile de sub apà, iar altele Incarcate cu tunuri, minate fàrà nici o ordine de puterea curentului si a valurilor foarte mari, unele din ele s-au izbit de tarmurile stincoase i s-au zdrobit ti tunurile din ele s-au scufundat pe acolo, altele Insa tirziu abia au izbutit sa scape.

5, 1. Ionuzis insà, ramas cu sase corabii, toata ziva a fost batut de furtuna In largul marii i abia a ajuns si el care seara in portul de la Chios, ud leorca si cu toate lucrurile de pe punte pierdute ; asa de mare a fost pri35

mejdia prin care a trecut. 2. Acolo a asteptat trei zile i adunindu-si toga flota ce i-a mai ramas, a echipat-o cu ce avea la indemina ; i ridicindu-se de acolo, pleaca asupra 1 Toata insirarea, nu intru totul exacta, de localitati, spre a arata drumul flotei de la Galipoli la Tenedos si mai departe, este cu totul de prisos ; Critobul o face numai spre a-I imita pe Tucidide si a-si impodobi, in tendinta-i arbaizanta, textul cu denumirile antice.

www.dacoromanica.ro

II ct I 49-

vII1£10,LISID VINNOG IfYI GahI01111N TV

Val-II

LLT

6t. Skstonoj, TR Soopmdkya oolnoxkoRJ.9 Sroon SooRolmilood1D pox SzDAIL9 pox `Soyoox Sood?1? 5clo.A.millon3xD xclo Sool3y9 pox SooDratod3clo 5ooi `SopAooXkii 5120Xzeop gapp Sonyounolvoox 13y2.t3 )p1R (101 (10X711\02/91.1.V(a norlodoa corp n(91 -DoLyv Acorholou 'pox 570th3rbochoa A01.0k 31 pox Ao2ady- pox Sop. SoonTrInoyoox 59Anx

Soda 6)1 no1o1orl91D OIL .noriod Sooppyamdooa pox 91 S .n0g3n3J Aoxygd Sco?yy1X-kr, o71 koVpirx .z 5)093T1a.ta, 3g U.11",1101 OcIR 5ood3r1tst. pox 50A3TI/oDn3d2n 5T)1 31 5(170A SooDopapp 'AmlooLoonn Ao)1dT.3.pct dog. 11,3 M21901 `oloon3 opirx Aki U.Istooi no:Tooth:a Sooi?d?

`51pxrclo3m looi3A3A. ooloox Aka. Axpoo2doop

9

3g 91 31 A010,1, 01

kri 5o1DnaLxR orikATA. `Sporaq oi3y;tod? dog. -Amy 91 Anopo 5m gopyxou `Aolookly A? io132 ATTI Ao3X,T Soei Soopoonx ffA 15fl0D oploox 'AmArictdat A? iod3iDodop Tg Alrs.1 nodiw Tiwx .Aoodmda.t. SkAcIpir Tg nodRodoD Soin?loodtholoox 5onerrh3X pox SoAcromx opini Acodijp( pox M9130. Acoard1Dop loox Ac92.Aodd pox AcolopinsAaL Acopolo? pox '5n010X.9 Ski 31

'orDnolTyq

591xciA

`Soodo,9 oo9,

13ya.c3

oo1

OT

c

sks)9od13.A.? g5vop13-1-1 d33.Lfg2 53.0kn9 Ma. ik.09)700.G 5kAr1noidlop pox pinxldl (3T Ao3yuT 3x) looDra 1 6poliv oolroda 53kn 3d3aL. nou Aoi Aoixndth Ski -kiooda.$)

91

5oR3),. `5m3A 170(13-1193.c? `Ii.19)01 31,9 3g A3 11X(1A 1X)x 6197t9 13070d pDX U.19].A.3TI*TrifiX1d1 VOX 1R311101)0X OX A(91);n-In3Au. 51r3()Aa11Alo op5mixop1 1oA3719d3do AolanaLTml 51101(tpea 170x 01A0-0910dLOOd1L. pnt 01A0c1R32:9x VO 5(10]301 '(101270 319(2 pC))( nk1 7001k1)0d19

IX:W(1093=913=3 'Irodo-v 13 Lis..1-1 9 5k11,cAd3dnx olnoi A01 501\3719091V 50023 133AX)(3))2 'AOIXCIdCb p0}1 (0190 3g 1XL01309r23xD (boo pox Li..5co (101 5(10.kr(311 0.140d30 101XclAAVIL '170A3T10))0113X 5(93 Xd3TIII(.. 31 0131\313 1,Xx -XL,L110X A51/01%.

nodxrd A/09nR?ilox

Ale

Og

kvo

loox 1.i.xy39 Ska. 11.1r,m1 `nod33a1f. So oXni klpopx? -co.old331. T1 51A.9 (10IL lo.0120 (101 .Soneogr,txx 3g loox looDisoXooloox A0dxvri (2d31(1911)? 5t/.1 5t/.A. 'AZD(1231n: 5100,060 31 pox AopopylaD '1)0Dx)(1)713dXA? po .3g Sop. 5oomoXkli 79(10d3Cb 53 011(;1 31 Ski 5oo3d no/. nos) pox Skl Soopinxidi Smixopiop 'orA37-19d3do po &Teri Acolnx, 5101(?1/0X-0 31 VOX A709(1.0

lzina

51)01)0p 17099y33X0213 k(j]d13Aq A109 VAX po A? 5loolcoo pomoZkr1 noltpo 3119 1:44 sly97-1 'All0k9(2931(3331

nou

1A109(12110X

51301.?...02.02 pox 5odTriknooa AT 61 13/U0'V= 69 .T 5k9onoj, 3g x)137.1 min& poX 50A3T1007113X 1 50A37-191Ac1)gnyx Spurri (IOU. lrx 59.1coo Soda foodTaLDT 5? A91 A? (a doix kepal.loox `rATrio,( 5oXoddopo2 pox oolopa op1 la? Acoi Amioprimdlpooloox .Ac,oyoodoat.r opdoolt A01(10901 30)(cl.. AoAn2A3x 5,0c)Tri 3g. 513(31 ? Sooni3Th3L nolrpo pox A91 r.LATorbov1d3a Afoy91D loito,oa AmloodlooAn pox 5zpopn3xplaL? olop &col 'AmA9 Srorreop A3913x3 13dpoloox 5? mom

z

177.0X9dc1)(4 2// 'auOrvut, apun w II Lg 170.073103X019 V u? 4au!givul apun ui II ce nolcm :V &? 63x V 11.1 2113211 apun ILI tE :y )9 MOL Aco1A9A.7 y vi 'auy2.nmu apun ui

sy [irprrivrijc3X4 IzinDrivjaA?

:v !pip

IX).0Z7,7(37090d2, Acgi. Arm.A9

r oc[ spmfD sllnsu! putoravIt Jtropy. snIngoivp .msou ZT

- '0

85£

www.dacoromanica.ro

9g

OS

II 5, 3-6, 3

EXPEDITIE IN MAREA EGEE

178

5

insulei Cos si, debarcind, a pustiit tarina locuitorilor si, ndvdlind asupra orasului, 1-a impresurat trei zile. Cum n-a putut face nici o ispravg, a dat foc caselor din fata orasului si, cutreierind toata insula, a prAdat satele si, luind multà pradd, a incArcat-o pe cordbii si a luat calea intoarsd. 3. Ajungind la Focea, numità cea Noud, care era a chiotilor, a debarcat

10

si a ocupat-o prin build invoiald 1 Aceasta a fdcut-o, desi chiotii aveau tratat de pace, fiind minios asupra lor, pentru cd. nu 1-au primit bine, cind a fost minat de valuri la ei, nici nu 1-au cinstit cu darurile cuvenite. 4. Orinduind lucrurile la Focea, dupd cum ii era gindul, a pus in oras o garnizoand si, luind robi bAieti, a plecat acasd la Galipoli si a dat drumul flotei.

5. Din cordbii a pierdut in cursul furtunii douzeci si cinci de toate, cu 15

cordbiile de transport 2. Mai ales, de aceea, se zice cd de atunci impAratul (sultanul) era pornit asupra lui si din cauza aceasta, precum si din alte motive, ceva mai tirziu, 1-a si ucis 3. 5i acestea s-a petrecut asa.

Apzarea 0 bogillia Serbiei

90

6, 1. Peste iarnd impAratul (sultanul) rdminind la Adria-

nopole, a pregatit o armatd mare in contra tribalilor

(sirbilor) 4; cAci aflase de mai inainte cà acolo se pun la cale planuri de rdzvrAtire in contra sa. Cdci domnitorul tribalilor (sirbilor) 5 umblind dupd prefaceri a intrat in taind in legAturd cu ImpAratul peonilor (regele ungurilor) 6 si incheie un tratat cu el, ca sd se pregdteascA bine si, trecind peste Istru, sd ndvAleascd in tara impAratului (sultanului), ndvAlind si dinsul impreund cu el.

2. Dar nu numai atit, ci si tributul obisnuit il aducea cu mari intir25

zieri si cu lipsuri, ngscocind mereu pretexte si aminari neintemeiate 7. Pentru

aceasta impAratul (sultanul) era foarte minios si de aceea banuia CA acela umblA sd se rAscoale.

3. Nu numai aceasta 11 indemna, ci si asezarea din fire a tArii, fiind foarte potrivitA pentru purtarea rAzboiului in contra peonilor (ungurilor) si 1 Cf. Ducas, XLIV 5. 2 Dupd Ducas, XLIV 3, amiralul turc a pornit in expeditie cu zece trireme si zece

direme, din care a pierdut sapte; cifrele ardtate de Ducas par sd fie mai aproape de

adevilr, mai ales cil Ducas e foarte bine informat asupra celor intimplate pe aproape de tdrmul egeic al Asiei Mici. 3 Dupa Ducas, XLV 2, a fost scos si trimis guvernator in Caria, inlocuit fiind de Ismail.

4 Cf. Ducas, XLII 8-12.

5 Craiul Serbiei Gheorglie Brancovici (1427-1456) 6 Regele Ungariei Ladislau al V-lea (1453-1457). 7 Cf. Ducas, XLII 7, de unde rezult5 O. domnul Serbiei multd grij5.

www.dacoromanica.ro

isi 0i-ilea

tributul cu

11 5, 3 6, 3

CRITOBUI.: DOMNIA LUI 16A1-10:11ED AL H-LEA

1-i)v vov xcd arcoPaç ircoAr6px

xet.pe

TE

179

-rip) yi' rv K4xov xai, TrpoapoOaliv

laza

-c6:.)

d -rpt.alv .1j(..cipott.c- (74 8' ol'i3ev ijvuev, Ell7Ckaccq -raq Tcpci Toi eccrreog

oixiccg xoci, 7TE/C6OVI rv (5.XAriv vijaov xa-ra3pat.tano xai xktotc 3totpmiccrag xat Asiotv Taei.art)v iXcfccra xat Taig vowcrtv 500511000e, irrawhet.. 3. PevOtievog n laCTC>. 06X0CLCC1/ Tip! Niav Aeyolikv-tro, Xv oiSsav, xod an6pacrt.v rcoc-qaap..evoc 7rapearirraTo TG6T71V 4.1.oXoyicc 1.

5

8' inoi..ilcrev evanOv-

TOTJTO

sot; Opyilv gzcov Tor.ç Xi.or.c, OTt. ye otix i8eavTo ToUTOV xcaik exei. xoc-razOivToc,

oti3e 'rag rcpoaiptoucrt 36potg

krtErrIcrozv.

4. AtaOetq 3e Ta xcera Tip.) 11:06xoctotv, 6.4 3jv oe.m.T.) xa-ra voi.5v, xat yuXaxilv

iyxa-rocarhaag ott'i-r"ij xcd itcd3a4 AotPd.)v, anircAeucrev &rd oi.xou iq KaXAtointoXt.v

10

Xt aLEXIATE TOV cr-r6Aov.

5. 'Arcipoae 8i T6sy veiiiv iv -ccT) ze!4L(7)vt. 7-c6v7E xod. etxocrt (1E71 ye TCov crxeliayar7Jv Tag Tcacrag 2. 'Ey' 4 ) 8-;} xoci, (15iXAov, ç yaatv, &TOTE c'opyo ott'.)Tc7) filaatXek xat ac a&r6 ye TOT5TO lad 6c'Vocc at-ciag p.txpOv 6a-repov ivenev cerviv 3. v Tatfrc-11. Kcd Tir 6, 1. BacrtAek 3'

15

iv 'A3ptavowt6Xet. 3tc'cywv zetp..6.ivoc aTpOCTLOW 1J.Ey1XV.I

TC(XpEcnteUccev ba Tpt.PocAAok. xcd yap

v nponuvOav6p.evoc T&

XET. VE0)(11.013VTV

TOv yap -76v Tpcf3aAXcliv hret/Ova 4 vEco-Lipcav brtOuv..o1-3vTa xotvoAoyel.a0ai A6yot.4 Tcpocryipet.v xpyoc T(.7.) PacmAzi. 110CLONICIP) 5 X0d

TS

xat

uvO-hxocq not.ei.creott [let'

akoi5, 67ccog xotAik -re nocpacrxeuacratievog xcd. TOv"IaTpov 3taPag i; T-ho

T013

2aao-

20

Aicoc xd)pocv ip.f3aXA-n Euvep.(3aUovv. xod. ot?.yroi.

2. 13?) I.L6vov 86, «AA& xat -rOv Euvik 3acrp..Ov Ppa 8io.)c

TS rcavu

AcXç rca-t-T6E.Levo; ea?. 7C(30c016Etc TE X0d ay0C30?* ot'.) xotAa46xat p.OiXXov

clIpyier.o

PacrtAç

p EtZE. X0d. cf)'

ET)

6-77

Texp.aLpOlievoc

X Tottyrou ve(i)-ripcov

T6V, «AA& xott

-r.:71g xeLpac yUcrt.q, ockapx1

oc6-76v

elnOulletv.

3.

01'.) TOC13TM SL

25

(..1.6vov vyv

a6atv rcapexop.ivl gg TE rv XOCTdc HCCLOW.LA) 're

xat

Aocx(7.)v 7

7rOAcE.Lov

ixrceito-

17 veoxp.ov-rce m: vewxy.ovvx A.

Cf. Ducas, XLIV 5. 2 Ibidern, XLIV 3.

3 Seld cf. Ducas, XLV 2

4 Serbiae crales Georgius Brankovi6 (1427-1456) 5 Rex Hungarorum Ladislaus V (1453-1457) 6 Secundum Ducam, XLII 7 Serbiae crales tributum promptissime solvebat. 7 Transilvaniae Vlachi. I 2*

www.dacoromanica.ro

180

BOGATIA SERBIEI

II 7, 1-3

a dacilor (rominilor din Transilvania) care il incurcasera In rázboie, asa incit de acolo usor putea face incursiuni In tara acelora 1.

7, 1. Caci tara tribalilor (sirbilor) e asezata intr-un loc bun si potrivit al Europei 2, Incepind din Misia de sus 3 §i muntele Hem (Balcani), intin5

zindu-se frig pina la Istru (Dunare) i prin aceasta mdrginindu-se cu tara

10

dacilor si a peonilor ; &del. Istrul care este cel mai mare riu din cite curg prin Europa, incepe din muntii Celtici i curgind prin acestia, dar i prin tara peonilor i dacilor si a altor neamuri nu putine i strabatind mult pamint, se face de sine tot mai mare prin adausul riurilor ce se varsa intr-insul si se i printr-insele &à in Marea Neagra. sfirseste in Tara Getica §i Scitica

15

20

25

30

2. Inchide inguntrul lui i multe natiuni foarte razboinice, dar mai ales pe cea a peonilor (ungurilor) si a dacilor (rominilor din Transilvania), cu care este In hotar, precum spuneam. Tara tribalilor, ajungind pina la acestia, pe o intindere mare si avind In interior multe orase frumoase i pe la malurile fluviului cetati puternice, pentru motivele acestea mai ales, imparatul (sultanul) credea cà trebuie neaparat se si-o supunil i sà ocupe cetatile de pe malurile fluviului, ca sa fie stapin pe trecerea apei si, cind dinsul ar voi, sa poata trece usor In tara acelora 3, iar pe aceia sa-i i poata opri de a trece in taxa lui. Dar nu numai atit, ci i bogatia tdrii II Impingea nu mai putin, pentru Ca este o lard minunata i binecuvintata cu toate bunatatile. Caci pamintul ii este producator de toate, foarte roditor in toate produsele i dind din belsug toate grinele i plantele, cite anotimpurile anului le fac sd se coaca, dar i vietuitoare, cite se hranesc din pasune, ma gindese la capre i oi i porci i vite cornute man i cai multi i buni si tot felul de soiuri de animale domestice i salbatice bune de mincat i folositoare, toate le hraneste si le creste cu multà prisosintA. 3. Ceea ce insa e mai insemnat i In aceasta privinta intrece peste masurd toate celelalte taxi, e Ca da ca din niste fintini aur i argint i oriunde ai sapa in pamint, bulgarii contin faramituri de aur i argint foarte multe §i frumoase6 si mai bogate decit in pamintul Indiei. I Asupra motivului de rdzboi in contra Serbiei, invocat de Mahomed al II-lea, cu prile-

jul primei expeditii din 1454, pe care Critobul a trecut-o cu vederea, cf. Ducas, XLII, 8-12, care insd nu aminte§te nimic de aceastd expeditie a doua din 1455. Pe aceasta

pare sd o aibà In vedere Laonic Chalcocondil, p. 240,31-242,18. 2 Ep57n1g [Europei] din textul manuscrisului e lectura cea bund §i nu nota de pe margine flivo) Opck-qc [Traciei de sus]. Istoricii bizantini sub Europa int.eleg de obicei

partea de apus a imperiului bizantin, adied Tracia, apoi Peninsula Balcanied; cf. §i II

10,3 a din Asia §i Europa *, adica Asia Mica §i Tracia, Peninsula Balcanied afard de Elada antied.

3 Bulgaria de apus din Balcani.

4 Tara Romineascd §i Dobrogea. 5 Cf. Ducas, XLII 11. Ibidem, IV 1 §i Laonic Chalcocondil, p. 241, 10-13.

www.dacoromanica.ro

II 7, 1

3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Acti.o.y.6vcov a67), 6ia-re (5a3f.ac arc'

ce.)-c-7K

181

"CiV ex.EiNCON) gZELV noteZaOat, Tag

icipoAcfcc 2.

7, 1. ell yap -r(7.)v Tpt,PaAAE4v xel:TaL 116 iv brmatpcp Ti); EtipW7ri)g 2, apX0v &ICC) Tijg &vo.) Mucriag 3 lad Toi.1 Atti.ovoc Opooc, napi)xousoc 3e pixpt, Accxrov xat Ilca.Ovov tipz:fr 6 yap "Ia-rpoc, ToF.S "Ia-rpou xai 011c.potiaa at' aUToli t.dyt.crroc (1)v TCOTC(11.61/ Tclv xtXTC4 -rip E6pWrcip, eyze-rat. ply doTO Tir.r) Keknx(.7.)v ipv, (S6cov .3& so airv, DA& Pi xat -rijg TiLv Hat.Ow_ov Te xat &xxrov ;cat 6-rkpwv [-L&v

5

oUx OXf.ycov yew7.w xai, IroAAip stepzó[Levoc yijv XOC xpet-r-rop., aU-rOg ialyrob' yLv61.Levog

Ocei. Talc npoa041xar.c T(.7)v

c ak&iv laf3aAA6v-rcov TCOTOCEIWV, TEXEI)TE ply

q

Tip FETLX:ip 4 TE xat Exl101.xilv 5 XOtt akiLv 6x3i3cocav ig TOv Eiget.vov Olnov. 2. IleputAdet, se brrOg eau-roii 6'cAAa -re gOvil rcoAVic p.ax.E.116-ra-ra, xrd. ail xat Tee Hat6vcov -re xai, ,aax6v, otg kaTIN 6110 poc, r1a ç gplv, 4 TpLf3aAA&iv 7cocpi1touadc TE ToirroLc p.6xpt. TccAXols.; xat 7cOAet4 gzoucra TroXAckg xo xaXdcg Co ej7 p.eaoyeta xat xoci. 1.1.caLcrra OcvayxaZov ppoópt.a Ipup,vck Trepi, Trou Tag 6x0x; -r015 o-rap.oi5 sf.' a i36xet -c(7) Paataci: zet.p(LaacOxf. TE airrip xoc -rec Trap& Taq OxOaq Toi3 HoTocp.oi.5

ppoUpta xa-racrxeZv, Orccoc eti) -c-71g -ro&rou 8LaPcicrecoc X1L0 xat, O-rav ai)-rOg ye 106A-n, (Sa3f.cog gp) stocflaivetv k; Tip ixef.vcov 6 xaxei.vouc Ts arceipyT) Tijg 1.; Tip) ótou ar,a13cfuyewg. O1) 1..viv0v ak, &XV( XOCt 68 'T=.4; (e.)pag &pCT 0èV .I)TTOV lrcihev airr6v, 0-aup.aar4) Tv, oiScra xat rcacn.v eahlvouilboil -col% aya0oZc. it) TE yap y-7) racticpopó; Te la-rtAr alet, i(S(Scoplvil Tcpk arcOccrag yova; xat Tracvtoc t.,t,e'rec 8a4aeia; napexoLv O'cra cp6poucro) iLpat o-rceppkrcov -re xal puTCov, doo,a S[h xat Ocroc v6p.ovtaL yjv, al.7c6At.o'c -r sorkt,t xo Troi.v.vm xat crupOpPLa xcd 3oux6Moc xat trurcov ayaOiLv ov ly..ipcov -re cUx OA1.yip cpopav xat rcoXACov O'cXX6P., &36.)81.E.A.cov TE xod. xpi.c xoci cicypkov y6vi) suipopoc «TCOV)TOC -rpkyet, [LET& TroXAilg Trept.ouatac. 3. TO aL 1../.6ytxprov xo rp TrIcrocg -rag aXXag vt.x5:c [../.E.O'UTCEppoXi)q, OTLzpugOv X0 7cep arrO 7c1rr(7.A) ava3ta0u7 t, xcd Travrazoi5 Ta6T1; Op6acrovv. griry[LCCTCC &pyupov nap6zet, xpvcroiS xat dcpyUpou TCAETC7TOC

YAXXLcrroc

xai. xpziaaovoc

T; 'Ivat.xiig.

3 E4c57-rrIc A: dtvo.) 0gx7]; in margine, unde m1112 rcapi,xoucpx A: 7COL pocxe [IA in margine, unde 111 11 17 TE A: seclusit m.

A

1 De belli Serbiae inferendi causa, quam Mechemetes praetextebat, confer Ducas, XLII 8-12, quo loco Ducas primam aestate anni 1454 susceptam expeditionem enarrat, de qua autem Critobulus tacet. Sed Ducas hanc secundam irruptionem a Mechemete aestate anni 1455 factam et a Critobulo enarratam non commemorat. De qua Laonicus Chalcocondyles, II 176, 21 sq. paucis agere videtur. 2 Rerum scriptores Byzantini imperii Byzantini partem solis occasum spectantem, id est peninsulam Balcanicam praeter Graeciam antiquam plerumque Europam nuncupant. Cf., exempli gratia, et II 10,3. 3 Bulgaria ad solis occasum vergens. 4 Vlachia Magna, cui hodierno tempore Terra Romenica nomen est. 6 Scythia Minor olim, nunc Dobrudscha. 6 Cf. Ducas, XLII 11. 7 lbidem, IV 1; Laonicos Chalcocondyles, II 177,14.

www.dacoromanica.ro

10

15

20

25

ExPEDITIE IN SERBIA

182

5

10

15

11 7, i

8, 2

4. Din cauzele acestea si domnia tribalilor a fost de la inceput fericitd si avea ginduri mari de putere si avere si era impArdtie si avea sub stdpinirea ei multe orase mari, dar si mai ales bogate si eetdti puternice si de necucerit ; si mai avea armate si osti mari si arme multe si bune si locuitori foarte destoinici si tineret mult si viteaz ; si era cu rivnd intru toate si mult vestitd, dar si taxa' pizmuitd si multi erau care, nu numai ed jinduiau dupd dinsa, ci umblau si cu ginduri vràjmase asupra ei. 5. Asupra ei a pornit cu rdzboi mai inainte si Murad, tatd1 Impdratului (sultanului), nAvAlind cu multd armata si putere 1 si a cucerit-o toatA si a luat orase si cetati, asezate si induntrul 1,Arii, si pe malurile Istrului, unele cu puterea armelor atacindu-le, altele supunindu-se ftird luptä si, Intr-un cuvint, toatd a supus-o sub stápinirea lui, alungind pe domnul acesteia Lazdr 2 in tara peonilor. 6. Si acesta a umblat si a Mt:kit mult timp pe acolo si la urmd imparatului (sultanului) i s-a fácut mild de rdtdcirea lui, si din propria-i pornire si rugat fiind de prieteni, cAci si era bun de suflet 3 §i inimd ca nimeni altul ; dar pentru cd voia sd-1 aiba si-i devenise acum prieten aliat si ajutdtor

90

si la rdzboiul in contra peonilor (ungurilor) si dacilor (rominilor din Transilvania), deoarece acela, träind mult timp In hotarele lor, cunostea bine tara si obiceiurile lor ; era si viteaz si cu multd stiinVa militard; si atunci ii cid inapoi tara si domnia, neoprind din cite cucerise nimic, ba mai addugind multe chiar din ale sale si neluind nici ostatici de la dinsul, ci cerindu-i numai sd pldteascd tributurile obisnuite ; si legindu-si-1 cu jurAmint, i-a incredintat domnia.

95

8, 1. Dar Lazdr, luinduli inapoi domnia si Intdrindu-se incetul cu incetul, ducea domnia cu putere ; si pin g. la un timp s-a ardtat supus tatdlui impdratului (sultanului) si insusi imparatului (sultanului) si-i pldtea tributul; dupd aceea insà, cum spuneam, impins de un gind si sfat rAu, umbla sA se rdzvrAteascd si nici tributul nu-1 dAdea usor si cu peonii (ungurii) si cu dacii (rominii din Transilvania) mergea mind in mind, cdlcind conditiile din tratatul de pace cu Itazboi contra Serbiei

30

impAratul (sultanul).

2. Asadar, surprinzindu-1 asupra faptului si cuprins fiind de minie, a pornit cu rdzboi asupra lui. PregAtindu-se deci bine peste iarnA, s-a ridicat, 1 Cf. Ducas, XXX 4; Laonic Chalcocondil, p. 151,27-152,16 si 188,19. 2 De fapt Gheorghe I Brancovici (1427-1456); cf. Ducas, XXX, 1 si XLII, 7; Laonic Chalcocondil, p. 151, 28; 171,20 si 183,34. Gritobul, dupa obicei turcesc, 11 numeste mereu cu numele strilbunului silu Lazar, adicA Lazaroglu.

3 Cf. Ducas, XXXIII 6.

www.dacoromanica.ro

11

4L

`8

Ti

:11Thomn VINnoa

7,

9 dv

ml

(1lJLOHVJ

varz-H

881

4

pox oi 51achp (?. nol cJdj L(..Xdf neyripov-,t3 a tA pox pi? pox 1X1X Af 1)ox 513y9oL 3713 57moo.c. xx iop-Lorml, r1F1 13A9d3)? tbi-cloy3L A013y21)Y4 rye? pox 5ry),o1371 ,thc 'tt-tcoo? GR `5rAorlpoRci3 pox dsiodth 707 V(Vrind? pox .)olcooporte pox A(910yri-rx A9X11.0)11.)031.0 31. MI)17,JT103110319 131901(31? pox ncov.E.9 mweoli pox eu-91,0ox pox iff.no o d 57o X2.3 A3 5noi..D3cho 170X )01(1.1.03A 33)3(313 A(p)C(011 31. VOX nz.orlodRoocts pox SoioreA. &cf.. t1/4? plow. zo, pox '5oio3vibc331L. revo hi pox -)2L? Sonooth pox 5clov(oo.t. 3X13 5991 cto nono'd 510.3,mod7 (5b.wo rev? IR pox -nodiaq

.5)oinon3x .g 390317931,9a, 9T Aci0 pq Ak10101 1s)DX A3090311.. (-qv '51/.1)pd 9 ctoi So-qv/rod 'd ld13X (1.yyou, pox T13Th2A02 6AC49(10d9? VOX A)31)))11. 4-010 OlziAt.19331011 pox 513y911 iszx loldr,todcb 3X13 )21 3J, A? `70A37123X )?1. A3T1 ? '7)1/mod VOX 5L(..07011

*.or

i

?pi 31. vdlool 5)pa. 5X9X9 001.

i

5io `Sloyus,

51,vriodut? d 5cryvnp '31)(4L.1,311?

A01., 5k1-0)31.,

pox

70A97/3.A4

OT

00319j.

.06o7172

--c9Xmoda.L.

z

5r..tor(3?

A03)o),ov

9

5? -5x)nopm

9

nop

3d131.xs=?

SkI 5ky9

'5330 pox cho). 'Mt.

dX ekg etc ketil. A04(01) /01.A011d31L. 31 17)X &on37-170? f2 '..51olcoo 9 '593,0Dlod pox 1 011.0 M91. to-Poth -Locx1odloa.c. nTri

v.

'0t)no

31 nkritprO, pox &oi nouodo, SolokdX `c ..1z3 VOX A0X)011Tin 31 VAX &ok,d3m-A mix.R 3153 50A3T10xcw A0X23) 31 k6, )01.0A0,k3A. A01 7p1)DX AO)A01101j 31 VIOX nm000v, 6noTI3x9o.L. oo.L. 31. 5101001 k nonodX 7?J.Anodwrio pox m9n33xT modX pox kW!, 5r-roox A0A3t3.1,91J13? pox la pox nwoonn31 pox 'n9x1A.kl.)od1D /mop. roptomoano Maxpo nt,,ci 31 modc,oX pox nt+1 '61,tXdf 31(pri 50,01 pox u. Sclopi...lood rocoac nolo- `nco30 31.G.71 Aloi n9dkr19 5)opl.f.d31.t) no2 '3dry3 novvorl 2,3

511 50V(39

-

/41

4-

11

m?(Jrt

VOX

,thow. `noo,9oo 5(19(396 R 3

510)039 5)09tn)01.70X

T 50d70)0V

's

50A3TbpA01 ox

pox

5>oc:1?o,

g

770X

AL

too3R?

cb.2.4.,uo

A/tad?)

5k1270 `507110d7a.?

IR 61 131(1914 idX771

c.:32.97o

Atf.

ki Alfacbo 5.20r,17o

A0d96 00M31/.7?

A(9112)4 5)01 )21.371

7 0,

,17x

Amitolooeup 702ZX A93X111 31. -13dx

50A3T1911)7101L0 61,

31 3190 modp.0)3A '5)oDcerinolaq 31 VOX AC9)00V 431,1703113 -7)(31031.

'VOX

'5(9327;01 1)3X 7p13Ti M91 ACOA01)011

5conurrrd

OE

.5)oRnooLD

'tad

5low?dcoctool.7ox nolrpo 101Aryymai. pox 5isocbk( 9 ALicl roopird/Dx? nolcno '01131031? Son3rhooro3xDoodlojj mito SonowhiX `Scovox (;.R13o.c? choR -931.ct

ins tuMCIp Isod 8

70.19,10)L31

II

pv

173X

3 2 Ti.t190(101L331. Ts.

57)D7pdoctooi.mx

'ppn

9 593,0mod

y

wi 7oisyarr1 ti? 'augdoul

v

gauganu pun oi 3i I

:v

9192112 WI

`suona 300c Tj : sooluovi `sopfpuopooptip II 'Eg 9g-61 le 0"4-8`86 L ! soo!uotri astleaH snrazooD 1 2!noNtiwg :(99.-Lg) .ja 'svona xxx t 10 "OPT) II OZ`EZ t 9'69 10 '9'18 mono soIngol9D cop,ini aJout stip Nm1pce (688I-ILCI) au!tuou Tednounu c T

z

'JD

"JD

lux

`sona IIIXXX

9F

31, 0011d11011 5c9T(1.1)10d

59Mo.. VOX A01 il0d03) .500R1203172 T13T1 ),o1moa.

(3324. `nkcb3 lorutoo*? 5krk.,on). 50A371)090.3X A01.

Og

5non9ri 5c101 500A3T191923 Anyyfd)0110X 5)390313X

51090319UL

34

gT

.9

www.dacoromanica.ro

EXPEDITIE IN SERBIA

184

II 8, 3-9, 2

cind primávara Incepuse acum, din Adrianopole cu toata armata, &Mare si pe jos, si a plecat prin mijlocul Traciei si Macedoniei, luind cu sine totodatà

5

10

si tunuri nu putine si arme foarte multe. 3. Avea, dupa cum se spunea, o armata de cincizeci de mii de calareti, si pedestrasi cu mult mai multi decit acestia. Ajungind in Misia (Bulgaria) si In muntii Hem (Balcani) unde era drumul de trecere, a saptea zi trece cu bine armata Intreagd si, de acolo pornind, a treia zi intra In Tara tribalilor (sirbilor); si cutreierd o bund parte dintr-insa si o pustieste ; cucereste si nu putine cetati ; unele le ia cu puterea armelor, altele prin impresurare. 4. Aceste isprdvi le-a fdcut in douazeci si cinci de zile intregi, dupa navala ; si ajunge apoi la un oras intarit si bogat, Novobrod asa-numit, unde se exploateaza cele mai multe mine de argint si aur, si asaza tabara In fata lui 1.

5. Si mai intli incepe tratative cu locuitorii dintr-insul, daca si cum 15

20

ar voi sä i se predea cu oras cu tot, invoindu-se prin buna intelegere ; sa fie incredintati &à sada mai departe cu femeile si copiii si cu tot avutul, teferi si fard &à sufere nici un rail, in aceleasi conditiuni ca si mai Inainte, si sa-i dea aceleasi dari ca si imparatului (craiului) lor, pace avind in toate celelalte privinti. 6. Cum insa incercarea nu-i izbutea dupà gindul lui, cei dinauntru nevoind nici Intr-un chip, le pustieste de Indatä cimpul si, imprejmuind orasul cu palanci si inconjurindu-1 cu armata si indreptind asupra lui tunurile, incepe sd-1 impresoare.

25

30

9, 1. Lazar (Gheorghe I. Brancovici) insa, domnul tribalilor (craiul sirbilor), aflind de ndvala naprasnica a Imp aratului (sultanului) si ce cetati au fost cucerite si ca Novobrod e impresurat, s-a inspaimintat foarte de ce se intimpla si era in mare strimtorare si nevoie, nestiind ce sa faca. Totusi din cite li erau cu putinta, pune In stare de aparare celelalte cetati ; barbatii, femeile si copii din partile de jos ale tarii, pe unii ii stramuta in cetati, pe

altii in partile de sus ale tarii ; vitele le mina in sus si duce si toata cealalta avere a lor si lucrurile din casä; si si-a Intarit bine cealaltá parte a tarii. 2. Insusi insa, dupa ce a pus o garnizoana destul de numeroasa si comandant pe unul din cei mai credinciosi oameni ai lui In Samandria (Smederevo)

35

si dupa ce a carat In cetate din belsug cele trebuincioase, pe cit credea sa ajungd pentru o impresurare indelungata, trece peste Istru cu femei si copii si cu tot ce avea, si cu vreo ciiiva de pe lingd el; si sosind in Tara dacilor (rominilor din Banat) si a peonilor (ungurilor), statea acolo. 1 Cf. Ducas, p. 262, 1-2 §i Laonic Chalcocondil, p. 240,31-241,8.

www.dacoromanica.ro

II

c8

6-8

:1I1£10,LIUD ITININOCI

mi

GaISIOIMI rly

vai-II

98T

x 5k1 (101001dRy, VA/711. 61 61/0d19 MX111.21.1 31 pox eox.172L 17d0)X7 )pi2 5G-1 5x371o.o3rl 51,txtdo 31 110X `5)o3noR7x)oN 5on77191)ox..7nq xM39 o pox 5)pnloXkri no 5)ollx9 pox )oxaL9 .)oxyoavri)paz .8 AHA 9 59110d1D ,thmpo se? ,013,k3 501L2q 911 ,101th2riplxr1A3aL 59331. ?g no ()13y7 AP0,13(2/ AM1901 Mpd)0)(101)03.1 3) Aka, 31 0019CITAI 1)0X 91 50A0ty '50(39 )099 (It '50R0d7021. 13A1/401E15011011nd3 31 Ak1c1/01 5C9170611 1.LAVIL 61 19 '617od A3913x)ox &31mocb

,ko.

5=339

a

5o,idi 171copcij9 57

.odj

pox 17X?d1r1)ox pox `Do17).7.ky 1:o1ri0d17X Te pox ooldr,todd) x90 `70.9y7 01 A37 3 3R pox io3xdolvm m-py7 9 5170kuid

5rDov,

AL!.1

3 r_troo_t A? 3.24711 1VX

100)7 51)01

A711 o

5kI2 /F1

70V(01L

5kliodva3

5Dodpit; T13T1 (41 `/Acyodo7 1)o117nxubf 5 nixou. A1OdnX? pox )onwr1poR93 nogoda.t(,)om (9.3.90 'nknTrinovox c-to (f.2 pox 5011:43y3t. 5ocia.kcJw pox 59DadX 1)01171dt-031 `50n3r191lnd0top pox n0272/.91)od10 5.1):0(9

mokop, ,aL? .Ak19)0 .g pox )01coda A311 5(loA.oy 13d?thDodu, 5101 A? taco° 3d3a 31 5(1)3992A? 1,10X `A(9XkOM1 13 olnlovlocj 531n9vocho1L ooe919 Ak1 MX921, 110X 5901r1103 T13TI nmasqdriq pox 5)oll0y0ri9 pox 5(9311131. oDkorx nilonctil. pox 5.1()nx?3 pox 51o1 1.onoXdpLn 1Dral 5(99 pox nomlox rapp 239 pt.? 51(;II 51()1coo pox `51o3orl9 ,67 d33/...o10 pox 'n0(3319d2L. pox 5nod9c6 ni3d0)02/..T 5cl0 1,10X c'91 n(961) `1301)34 52,01 5loyv?

OT

9T

A

AlDravo 531A0931Ad13

g

&CIO& Cb1c110 /;t. `Wd2.311. A(91 A0A3 )01.L),00)0X cto 31 pox a1 pox 6)yx9x `motqrloynod 3d13)9 Ak-1, AIL1 '59097 5)o.o(pd(mplc371./. 91 .cn,9 d)odloa &Tyr 6)1 61)0(31D pox 5TnrXku1 5)0DlplviaL? 13xd9Do2.17 66 T sodr),,yv ?R 9 AC91 JdJ M0T13)4 Aka. rloodo-p &oRochR aol 5co7ylors! 31 Mol ml)(910 pox Mp0101.1 Aff.1 n(93dnodcb nIf.i mo3xdolxoat aol `nogodaodom r.? io3n7oXkrif 1)ox oat)? 'io3d ku AMX3 119 1)0X FdR U.A.r(IL 31 61 (bpioni). pox 5oyo .A31109 5(0T19 3), A(L71 X? AC01 ACOIXACT 701 31 Tanoy MO1 M01dnOdth 37)937-032/3 5901 31 5)odv7,9 pox 51oxnonnA. pox 5)oRnoaL. 7aop A2i mothoX 5ctoi A3T1 5? Ta. '3oldciodel ?R T1 5c,01 5? zd319th931371 5k1 53od(pX `31x7.1 7?.1. a oolvrititxpod 3.rr19x3n)p pox nl.!.1. nkyv? 009/01L roolDnold7aL ncoltoo pox `nsxool.no Ak1 31 nIf.anoy roodoplt -

573 ,R 2() 13dc,9Xrpdaz. )2110X

Og

oix

o1,7

ArdcpX -g 5912y 3R ropcktockb 31

OE

nI,!.tv)oxl pox noXthodtlodd) 109 moi 6)1910 Acol)piolom a )0130.1111? 10A09(1)7,9 5msyrr1oxp? 'Ltirpo pox JOD9 5)0.01!..i.Drivx.t..7 U.1 'ioldvlorhoz 1 57 71 topchoori foo3xc3ovolt. M7o7x(3)p `7.r7199 17npod)ol A01 A061.0h nr,19 nl)oncil 1:0x 510AX71 Z)Dx 5101 1.0110XdpL9 1.0:011. 3ZX 1.011 AC91 1d32L .A912/0 1ZX 50A3119X1(1)? 5X)X1OV 1,10X 5)onopoji 17x7 n7d1d1712 Ar(911. :V nknkroli. y u au?.0.nnli 7sOdl 10.471novox .ppv in 'au?Orvul apun to EE AT) nirn(a. :v n(A lx.nonal tu

-JD

'sTona .d `89z

-

!

sooluowl `sapcpu0000mo II

www.dacoromanica.ro

124

moxyzdicii,

1 -Og`9L T LL

LLM

v

9E

EXPEDITIE IN SERBIA

1St;

II

9, 3

8

3. Totusi, razgindindu-se dupd citva timp, s-a hotarit &à trimita o solie la imparatul (sultanul) si sa incerce In tot chipul daca ar putea sa obtina un tratat de pace. Alegind deci dintre cei dintii dregatori ai sai, oameni priceputi si eu multa carte, ii trimite cu daruri foarte 5

multe si de mare pret,, de aur si argint, dar si cu tributul obisnuit, de care vorbeam.

io

4. Acestia sosind ii aduc impdratului (sultanului) darurile si tributul, spunindu-i si vorbele trimise de domnul (craiul) lor. Si imparatul ii primeste cu blindete si-i trateaza cu multd bunatate si, vorbindu-le de pace, incheie cu ei un tratat, dindu-si incredintari unul altuia, cu conditia ca el sa detina cetatile ce le-a ocupat, si tara cità a cucerit-o cu armele, iar domnul lor sa domneasca peste tot ce-a ramas, si sd dea in fiecare an un tribut ceva mai mic ca mai inainte si un numar anumit de soldati la expeditiile imparatului (sultanului).

15

5. Cdci si orasul impresurat Novobrod, nemaiputind rezista la impresurarea prelungità de mult timp, caci trecusera vreo patruzeci de zile de impre-

surare, si pe deasupra si zidurile au fost surpate de tunuri, s-a predat prin buna invoiala Imparatului (sultanului), cu conditia ca toti locuitorii dintr-insul 20

sa nu sufere nici un rau, ci sa ramina cum shit, cu femei si copii si cu tot avutul in casele lor in oras si sa-si lucreze pamintul. 6. Incheind deci pace si dindu-si asigurari de Incredintare unul altuia, a cinstit in chip generos pe soli cu daruri deosebite si, vorbindu-le cu blindete si bunatate, Ii lasa sa plece acasà. Ajungind acasa, ii spun domnului (craiului) lor Lazar (Gheorghe) ce-au isprävit ; iar acesta dobindind, impotriva nadejdii

95

lui, pacea la care nu se astepta niciodatä, caci el socotea, ca nu se poate ca

imparatul (sultanul), care a ridicat o armata atit de mare si a facut atita cheltuiala si pregdtire pentru fazboiul acesta, sa incheie pace cu el; s-a 30

bucurat totusi deosebit de mult de ce s-a si fdcut si n-a suflat nici un cuvint de ce i s-a luat, ci s-a multumit cu ce i-a ramas ; caci el credea, cà toate are sa le piarda dintr-o data. 7. Luindu-si deci iarasi sotia si copiii si tot ce avea, trece peste Istru si

a sosit in tara lui. 8. Iar Imparatul (sultanul) Intarind bine toate cetatile ce le-a cistigat 35

40

si lasind destula armata de paza. In tara, 1-a pus satrap (guvernator) pe Ali, un barbat cu stiinta militara si viteaz ; si luind prada cit de multà, si el insusi si dind si armatei, se intoarce la Adrianopole ; caci si vara era pe sfirsite acum. Stind putin timp aici si lasind In locu-i pe unul de acolo, soseste pe la mijlocul toamnei acum, la Bizant, ca sà ierneze aici; si s-a sfirsit anul vase mii nouà sute saizeci si trei de toti, fiind al cincilea an din domnia Imparatului (sultanului).

www.dacoromanica.ro

II

's 8-6 C

GHIVOIllgt 'IV

''111f10,1,111D VINNOCI 1110

val-n

LRI

e34,3

(i)i(po hos)n3Nood(bn371 foo33)D3d31. 31 . (LIpotun A13113-13:11. thaLocil 11n101 nognoolD evi3h-t1 pox .5kektpc313- bio3yo1cy,5oA311 A20 510dvq? 5ctoi 5no1mdaz. ,chou ter/1210 52013Aq 31 pox A(91 too)x? 'Amek77-1(132.1)=3=. pox rdy../R 5nol 5zolnr noDndX pox nodcutchp 71913)(IL 31 pox `ky31(A0ar... rev? In pox Aol k(p.An 'AseriorR o 1A371V63 '13317132L01010

(kr!

5C91101: 3A.

101371

5() wroD)ocil pox

nodxvri

11000r10d1331, 13

10 32 lonyrioxla)lo ),,ol 31 7)(3(9R 611..onoiTIO)c 1310.(:)10d pox A21 'Apipre 53in0reok ()mpo pox )pa. Iodra fbi n(9ths) 5on9113dll; pox o 523.+0D/od 1/0137,7 5nol9ol 5codr11tr. pox 13)31)or1kdX

pox 5131912L

5(9amdotoovo pox 5rDtr,.yloy pox

)01{1Akc113 ,1311 M'01.270 5-ftA021.0

16? (i) M3X?1)0X 31 521c-po 10, 3dIoy3 -200kb M91 '7016 fackpX AL09 l'OyIL11? 1013TI ev-91'n1)xli.9 3 ncoancq nolopa ro3Xd39 nol 10/10.09)7( (101 no(3?1oda.e. vox 7)&01134 `M1)cb9 101A0R101L) Od") (101911.12 hkr(2 .o 51oIm11lod1 5(pikd A.3 51)oi 51r3311odipx? fbi -5(nTo.ord -c k2H cheL pox 21 rum37-19(:)xdcyn0u nip?? (101 `rioodal..o&K tol non3rhonn2 '1101131021.

coR;1? ID

13A)pdT110(

1sX)x

A13X716)? 113

II/

dOL ctoo.c pox mol n1)X131 cb1(po non3r1Thdc3311ox '13109)4 ,th? (1.-) A2kr1 11 impaox m3oraL,

±31V:301y011. 1dX371 (10V(011. `U.A37i011131)0d)031 xa.A.OX10(3109931

`dmrinoxdoroot )pyyr

n0xy13c3/o2L. DodTrllk

GA

51x'

`51wArXt71 naokd)X3D0d2i, 501.l0yc710 (.;-)1 5)oltop1 5(pa, A? `6127) xyrop A73/1371 5m n0743 Af

L.

oi

nDonra pox 570nx?1 pox 5101

d701/2

g

M;1.0

(jJ

-

pox A110713& sf0 Attu .moch-,9X 31 1107, y Act)1O VOX 510(30 51011310y16 5011311109131LZ pox 51o3e3 5Dk71II 5ctoi 5.13Dda.t. sloloy Slod.?Tit.I. pox 5101.1.(pdomoyith -(913R 31

wroDY_ `1.0X32. 5)p1M10X101)Dx

pox

OT

co.4-.)39

pOX 51319311 5clOR

lo 10A3710&3110d101/ 19(101(VaZ1L1p (b1 m-rybs) In97134 (4)(3)2).ry .moloda.c3 9 32 ,(37011, 7n311.y3 MI's/X(11 M01 `Mr/A0119 d3119 X20 AW 310IL 390d1L 9 `1.139kit QO 3 d)ol. t.31719n3 113 n21/onn2 1on:13 31c9coop2aLo 30 /101 173y11:n0d Ak1210901 1XX ACIA101.01 53 fl01 A0713\(01L k102L31L 101(Vo0d331f 9)1110d19 pox Atfn3scomdz3L `flOA,371 5(0719 31 A!,(s.:11 k9:4 31 (bl (bn37113&3.A. g 5c9ln9d3doo1 170X M01 AT A3*(10c4321.)0

og

5(m371p '131Lta.c0anp

301

oonnno *L,

`no,loy 1)00913.0371

17o1k3011.32L

il3)1119A9

^Tdriz^Vc

f*.n3x.00aop

8

1,101t

odj

32

7,J1

1odRn32

vox io11.rd1s)

E.

ft/f.1

i

norakiloclID pox `5(-,102x1

1s0H 51,101 5)ORDOlt X1st

5xJo 3xIk n1f..152 mom -ntildlo 31 loldritoda) 5(ry\cox 50A3T13091)(1069/0 70111IL

nt..pooynd) nies.roon 5)oDtp...cnol)oxA?

'nf.tyy,

5101 .1.012013yv1rx M-91A)p.

31 nt170A0.4.

M:1° 519(p0 AL,t1

A21

scpylDra

f 57os43c)o1

mD13mp2 5.?

chodis.

moodelo

&Loco 7,0,

clE;

AX.OXIL

`3dv3

pox

UR

nol

'iodmX nkonoch.mo 31 &mai...1%0°1)3ra? 1aCO noponn3A. pox nr33y 5)o.copx? 119 nfpcxou 591(po 31

nif1 monloldvir,

k chol pox 21

5odn

-)01.(,13i31?

a n(pc)od 32 cIX &ono irl2n? 5)orti3d (101210 M01)0M1p0X '5on3rhp.ok/Drixx1091c1/0 5oInnoD371 21 `nolinnna mosopril3XrchooL .nom.po pox 31 pox 51o3y1Xnlxq 51().1. 51(pc9 'w..3(a4 50 5101 510390100Ml? 'ale.

k2(4. `nocknotomoth .no113nx.icb)p 5?

n?)01.(Lo4 g

ki

Stu. 5t,(1thp

r3di

pox

nozavrit.

13y1Dvd

9z n(21 :y psnpas iku 9s xoA)) z3c31. o!s aloaa 'ORMUZ mthuaqi '1X01. « Mot( III

..eppp

num

.o-eptinoas mon um 98 nolInipL

www.dacoromanica.ro

yE

188

REFACEREA CONSTANTINOPOLULUI. ORASUL ENOS

11 10, 1-11, 1

10, 1. Ajungind In Constantinopol, a gasit palatul Imparatesc terminat In chip stralucit i cetatuia de la Constantinopolului Poarta de Aur si zidurile orasului 1 toate frumos zidite. Placindu-i cele facute i rasplatind pe cei ce au condus lucrarile cu bani §i cu multe altele, da iar porunci Fa se repare cit mai repede podurile pesteGrija de refacerea

5

golfurile Atira si Reghion 2, stricate §i cbute de vreme, precum §i alte drumuri

ce duceau spre Constantinopol, pe unde se facuserà baltoace §i era greu de umblat, sa le netezeasc i sa le paveze cu lespezi i sa le a§tearna cu pietre, incit sà" se poata umbla u§or §i fàrà primejdie pe ele. 10

16

2. Dar nu numai atit, ci pune sa se cladeasca i hanuri §i hoteluri pe linga drumuri, ca sa aiba calatorii ce yin pe uscat la Constantinopol, uncle trage §i se odihni; §i a mai orinduit sä se construiasca In mijlocul oraplui pe aproape de palatul Imparatesc, o hala. foarte mare §i frumoasa, push' la adapost prin ziduri foarte puternice pe dinafara si Impartità pe dinauntru In compartimente mari si frumoase i avind acoperi§ lucrat din caramizi arse

§i pietre lucitoare ;3 0 sa se cladeasca bai stralucite si somptuoase §i sa se aduca dinafara apa In ora§ din belsug prin apeducte ; i multe altele de acestea a poruncit sa se faca pentru inzestrarea i impodobirea orasului §i pentru folosul i trebuintele locuitorilor i pentru alte Inlesniri. 20

3. Inainte de toate Insa a avut grijà de reimpopularea orasului, ca

25

Intreg sa fie plin de locuitori, precum a fost si mai inainte, adunindu-i acok, pe toti din toate partile, din Asia 0 Europa, 0 stramutindu-i cu toata grija §i rivna In ora§, fie de orice alt neam i Indeosebi cre§tini; asa de puternia dragoste 1-a cuprins In sufletul lui de orasul Constantinopol,-de reimpopularea acestuia §i de aducerea lui din nou in starea infloritoare din trecut.

11, 1. In timp ce se preocupa de acestea, fiind acum pe la mijloc de iarna, i se anunta, c. Dorieu domnitorul din Enos §i al insulelor Imbros §i Samotrace, vrea sa se rascoale §i umbla dupa prefaceri. Caci tatal sau Palamed, murind de curind, a lasat In testamentul sdu i pe acel Dorieu si pe sotia si copiii fratelui mai mare de mostenitori universali In pàri egale 0 de urmasi ai domniei lui; dar In testament a avut-o mai mult 1n vedere pe aceasta i pe copiii ei, dat fiind faptul ca, dupà drept domnia se cuvenea feciorului sau Asezarea, istoricul i ocuparea orasului Enos

30

zi

1 Cf. Ducas, XLII 3. 2 Athyras i Reghion sint golfuri i piraie ce se revarsd in Marea Marmara, precum localitdti cu acelasi nume la marginea aceleiasi mari, nu departe de Constantinopol.

Podul peste Reghion, construit de Leon al VI-lea Filozoful (886-912) il aminteste fiul sdu Constantin al VII-lea Porfirogenitul (912-959) in cartea sa de invatatura cdtre fiul sdu Romanos, De administrando imperio, 23347 (p. 246,9 ed. Moravcsik-Jenkins).

8 Cf. Ducas, XLV 13; e faimosul bazar, pastrat i azi in Istanbul.

www.dacoromanica.ro

II 10, 1-11, 1

10, 1.

ERITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

189

KcercOar3c1.1v 3g 'Thy 116Xtv ell'pe. -rdc Te PC(CriXELOC TETeXecrtLiva Xotp.nproc,

xcct TO gy Xpuaiccec cppoUptov Trk -re Teixr) 1 Tiic Tr6 Aeu.)4 rdcwroc xXç epx0a011.1116voc. 'Aped:Ls14 rah) To74 yevoplvocc xcct Toi4 TiLv gpycov irreaTecrcq 3caphcrely.evoc -xphp.oed Te xcd. rroAXotc &AAocc, xeXellee rcraev 6Te Tecxea-roc deyopOotv Ta; yeep6pccc -Tag gv Toi4 x 6 Xrro

'AOU poc Te xcct

Piou, Tcj.)

p OR'? TCETCovlxviac -re xcct TreaoUrrocg,

5

-rt. se xoct Tag C'cXXocc 63ok Tecc Trp6; -Thy HOMY cpepoLaccc, o'rrn TekLoc-raet4 -re 4)accv met sua8LeV.vriroL, xoc-rcaeocivoyTcx; xcd, got.LOCX(40V7Cq TCXOCU Xer. MOOLC xoeTcca-rpcovvllyTccc, e,ScrTe (Socgtoev elvoce xcd. accpoeXil Tip) TOUTG.W sacpccatv.

2. 011 [1.6vov 3i, &Uri xcc . rrccv3o7,zZoc xoet xocToeyWyco: obco3op.eZy iv ocirrcei4 14 xocreaucrtv TE Witt avci7CCWX0Cv Liv 63ot7ropollyTwv -re xcd x0C-ra y'hy gq rip H Om) cipexvouplycov, met deyopay 8g veyicr-rhy Te xoc . xocXXicrTly v gay) TY) Tr6 Ase gyyllg -nor) -r6v (3GMLAthov xeXe6ee yivecOoce TeEzed. Te -hcrcpccXecrpivilv tcocupoTaTocc -r3 51os, )(at cr-roact4 xocXXicr-roct4 TE xoct p.eyicr-rocc; 8eseXhp.p.gYlv Tee Mov, T6v Te Opocpoy xouaocv 0 On-rcic nAivOou xcd. 8coccpcievrav Xi ()coy ec.pycccrp.ivoy 3, g-rc è XoSTpa xoe-raccrxeueceev Accpsrp& we! rroAuTeVh", xca ii3a-rcuy CcepOoviccv gc,L)Oev grracyocyetv rj1

10

15

-rc6Xec so 6xe,r6v, &nu -re 7COAAat TOLCOTOC TEveaOxt. gc TE xceTccaxeuhv xod. x6ap.ov T:h; 7r6Xeo.); met eocpgXet.CICv XCE1 xpetoev rats/ gyoexoLv-rwv xcct 6'eXAly TrccpcgiuOiccv. 3. ripe, 7recv-rcov se Toi5 uvotxt.cs[Loii -r7); 7c6Aeo.); grreplAETO xcd. To 11 7rCiaccv cc&rhy otxvrOpwv TrA/pLicrcce, xccOac 019 xoet TO rrpt» v, 7rccv-rocx6Oev T-iic -re cerrot

1)AXiyo)v, gx -re 'Aoiccg xod. Ellpeorrlc, xoct p.eTougcov lc coll-rhy p.e0' 6-rc 7rAeta-rhg grrep.,eXeia4 Te xoet arrou85jc ix TroevTO; LèV met Daou yivouc xrd pAXcaTcc Se Tot XpeaTeocv6)y. otTco Beeve4 gpcoc iverreaev ed)T011 -r7) :1091 "r7ig Te IT6Xewg irrivTccg

20

-xoct Tot TocUTrig 'uvoexecrp.olt Tot' -re L., Thv dcpxociccv ellacecir.ovi.ocy cIrroxccrccasilaou. irciAtv °ell-Thy.

11, 1. 'Ev Toirrot4 8' 6vToc, tiecrotwroc

xecirLivoc, de-ryiAXe-rca TOv hyetrOvoe -r-hg Atvou A-_opegoe xca TZiv vhacoy "Ip.ppou xod. Eccp.d)po,'exlg veoxp.oty Te 19009

25

poLAecsOace. xoet vecuTipcov grreOup.etv. 6 ycfcp Toe Troc-rhp cerroii Ilcaoel/h3hc, rrpO ilexpot TEAEUT6v, xce-riXerrev v -mac OCUTOti &Ct04)X0(1,4 ocUT617 're Acopeeoc X.Oci

Tot Trpeaf3uTgpou de3eAcpot yuvoctxoe xcd To 6c Trod; 3occ xAlpov6p.oue; -re Teilv 41'015 00 ter% xcd, -r=i14 rkpliK 3ecc36xoug, p3iXAov ag xcci. TO TrXiov iv Toci4 3eccOhxoccg vep.e TaU-rn Te xcd. -reit% TanST14 rrccedv, cLc -Th; depx:71c c TOY 7rpeapirrepoy utOy all-rot rreptecncy.evy, 8cxocicoc, gic d. met k'-re 7repe6yTe 6 nce-rhp ixeiwp Traaccv 7C0nOTG.W

4 post -re add. xcci. tp.orctot.;, A in margine, unde rn II 16 post ToLoarct add. rrpoai-rge

A in margine, unde rn II 31 utbv A: ulice A in marg., unde m.

Cf.Ducas, XLII 3. 2 Rivi simusque in Pontum Propontida fluentes non longe a Constantinopoli; pontern in rivo, cui nomen Rhegion est, a Leone VI. Philospho factum eius filius Constantinus VII. Porphyrogenitus commernorat (De administrando imperio, 233,17; ed. MoravcsikJenkins, 246,9). Cf. Ducas, XLV 13. I

www.dacoromanica.ro

30

190

ORASUL ENOS

II 11, 2

6.

mai mare, care Inca in viatà fiind, tatal ii dkluse lui domnia intreagà, pe Dorieu 16sindu-1 domnitor numai peste posesiunile din Mitiline.

6

2. Acestuia insd putin ii pasd de drept §i de testamentul tatAlui, dar chiar 0 de siguranta persoanei sale; caci mai bine ar fi fost sd-i fie, dacd ar fi pazit drepturile copiilor fratine-gu §i ale mamei acestora. El Ina alunga pe femeie §i pe copiii ei §i fard nici un drept pune mina pe toat5_ averea din cas6 §i pe intreaga domnie, nel6sind nimic din acestea femeii §i copiilor ei.

10

3. Dar aceasta, simtindu-se foarte jignia 0 neputind suferi asuprirea, mai intli a incercat cu buna sh-1 opreasc6 de la aceasta fapta hapsina, atit prin stgruinta ei, cit 0 prin a unor barbati cuminti 0 intelepti de acolo i Inca rude de ale lor 0 cu ajutorul cgrora avea s5. Mb& parte de domnie fartt nici o primej die. 4. Ace§tia venind la el 0 fiindu-i binevoitori, 1-au sfdtuit sa." nu se atingtt

16

20

35

de testamentul tatdlui sàu 0 nici sä nu umble sa" asupreascg. pe sotia §i pecopiii fr6tine-sàu 0 sa aiba frica de pedeapsa lui Dumnezeu, care pretutindeni e de fatà 0 judecà faptele oamenilor; 0 ochiul lui vede pe cei ce suferd i pe cei ce fac nedreptali; s'd se mai team6 0 de pornirea nestAvilit6 0 neimpkatà fatà de fapte ca acestea, a imparatului (sultanului) stdpinitor. 5. aci ei ii spuneau ca' « aceia cdrora li se face nedreptate, nu vor rdbda sa'. stea bini§or, ci in tot chipul i0 vor cAuta dreptul §i vor ridica glas mare impotriva ta la imparatul (sultanul), spunind lucruri §tiute 0 ne§tiute; §i vezi, unde are s'à ajunga lucrul ! Ci daca te ginde§ti putin la binele tdu 0 al nostru §i al intregii tàri, ascultà de sfaturile noastre bune 0 impdrte§te puterea 0 domnia cu copiii 0 sotia fratelui, tinind seama de dreptate ; si astfel vei lua o hotgrire bung §i vei face un lucru bun 0 pentru tine 0 de folos pentru noi told §i vei avea pe viitor pace 0 parte de domnie fara nici o primejdie )).

30

35

40

6. Deseori vorbindu-i acestea §i multe de acest fel, totu0 nu 1-au putut indupleca. Iar femeia pierzind la urma urmei mice ngdejde, 10 ia refugiul la impAratul (sultanul) 0 trimite in solie cu mare rugdminte pe unchiul ei dinspre mama. Acela sosind i hind necgjit §i minios cu drept cuvint 0 totodata dorind sa se impotriveasc6 nedreptàtii, chiar de ar fi, la nevoiel amindoua pdrtile &à piardà domnia, ceea ce s-a §i intimplat, aduce In fata impgratului (sultanului) multe invinuiri in contra lui Dorieu, zicind cà ar fi cu gind rdu asupra lui, §i ar umbla dupà prefaceri §i caut6 &a se inteleaga cu italienii 0 adun6 arme §i angajeaz6 soldati §i vrea sa puna garnizoane in Enos 0 in insule 0 planul lui e sä se r6scoale cu totul; 0, spunea, dacg nu va fi luate màsuri de cu buna vreme, 10 va pune in lucrare planul de care se preocupà stàruitor. www.dacoromanica.ro

II 11, 2 g8wxe

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

6

rv

Cepkilv, TiLv

191

v Tij Mt.TuAllvy) xvrw.ATC01 11.6vm xt'ipcov ci-rco8ei.Eag

TOv Awpc.ecc.

2. '0 8e 3pax6 cppov-ricrac TO5 TE 3Lxceiou xcd TiLv 8LaOrix6v Tor) naTp6c, DA& ail xo ç Istocg clacpaXdag, clo-cpoaiaTepoc yacp gp.e?aev etym. -flip4)crocg Tdc 7cpOc To g 7codg ¶0 (18eAcpoi5 8txcu.a xat rv Tanwv p.Tyripa, O 8e TC0Cpcoar'c4ievoc Tip) Te yuvatxa xat Toiic 7tal:8aq, ci8ix0)g iyxpaTilg yiveTaL ¶O TE xaT' ()Nov piou navTOc xat T-7)4 6201g clpx55g, tvoev6c TotiTwv 7Capaxwpirsocg Toig Te Trcuat xcd TY) yuvaxt.. 3. `H 8e TO Tcpaiwoc iv SELVrp O& xat Ti)v XOCTCCauvocaTeicev 1./.31 cpepouaa, TA ()Iv Tcp&ra Aoyotg ircet.pEcTo Tijc Tas o ve Mocg arc&yecv, Tdc (Lev 8t.' rcjç, Ta 36

xat sta

5

10

xat cppovip.wv av8p6v TiLv Ta&rn, rcpocriTt. 8e xat oixetwv akotc, XLCSTOL 4LEAXEv Ocxl.v8Uvwg kiXELV -re( Tijg apxijc.

1.)ve-cclv

xcd. otg oi 4. CR xat TrpocreXOInneg

voxç uvePoiAeuov oc p.7)8ev OXwc rcept Taq T05 naTp6c 8I,CitOlptoCq XOCLvoTov.ezv, pve xaTaauvaas-e6etv kekAsEv Tin) TE yuvaixcc xcd. Toiig nanac Tot; dc8eXpoii, -rhv Te 0-ef.av vitiecnv sest.6.rce, ncorroczoi-; Tceptepzo[Levl -r& TV CoOpc'orcwv st.)tc'tEL xat Toi.4 dcsmougyoug xcd. (ismoiivracg Spat, T-hv TE T05 xpaT0i5vT0g TcpOc TOL T0LCC5TCC (507rip xcd. TO acpapa Te anapainTrov

16

>cat ec8EDLAaxT0v.

5. <( (mai yap avex-r6v

roun

&XX&

gcseaOat. Tor, asmougvoLg avy xa0-71a0cd., 0 gAeyov arcavTog TpOrcou TO iauTiLv sixaLov xat xaTapo-haovTaf. aou

7cpOc TOv Paat.Agoc, (S1T« xcd 64Skroc ieta.c6v.req- xat Opa. i

20

Xeu-rhaet. TO Tcpawa.

DA' er. TL xi1871 aCCUTO5 TE xoci 171.1.6v xcd T5g '6A7); (Ipx.7)g, Trp6a01-rt. Tck PeATt.crra EupflouAsuotievot.; 411..av xat xot.vd.wer. Ti;:w TE TcpayilciTwv xat Fri)/ ecpx-7)c Tolc Te

(18eXpoi3 xat -c7) yuvami., TC0Cpoacopeov Tc7) 8Lxodw xcd oUTw xplarc'i Te xat 61pLaTa xal (3ouXeLay) xat apc'caecg aauTep met 41t.t.iv nao-tv ircwyeXii, cpvxv TE gEt.c T0u Acta-col-5 xcd Oodv8uvov Ti)v Acexotiaocv dcpxl)v )>. 6. Tcd5Tc't Te xcc TOCcci5Toc TcoXAci 7coAX&xt.g 7cpOc airrbv Aiyovorec, oix rceLOov Op.wc. H 8e yuvii To6Twv ducoyvoi5acc xccOduca, Y.CCTOtycliyet. TcpOc TOv xpaToi5vTa TOv npOg (.471TpOc ,D'etov cerrij. '0 8e dzcp&x6xat 7Te(LITEL .331 7rpia13uv Te xat TC(Xtai Toi5

25

xnv

p.evoc A6rclv Te gxwv xod 8t.xcidav pv xcd 6oc 3ouX6v.evoc OcEltivaaOat. -Ay &St.x0i5vTOC, et 86ot. xod, XOLvtlig EUVEX7TECTEZV apXijc, 1 81) nou xat yeyove, rcoAAck xotrepOpet. TcpO; TOv pocaraga. r05 ,6.03ptgwc, cç Navouc Te et.1 Aeywv °Cyril), xat vecaTipwv imOutLet xcd. xocvoAoyeZTat. Tor.; 'ITaAac wet. EinAce 1.0Aiyet. xoci cppoupok p.laeoi5Tat xat FAccxoc; lyxotOL6TcivElN pol'Ae-rat AZvc Te xat Tatg v4jao.ç xat eawq ig arcoaTaaiav Oparr xat et [al ,aCiTTov, gAEyE, TtpokirpOsil, x"ctv 6; gpyov flet. TO ol.couSaC011evov.

11 npoaku A: [LEMov supra scripto II 17 (Sorrily A: 6pr)v? m II 20 kow-rirn, A: r8Lov supra scriptoll 21 Tcptimcc A: Set.v6v A in margine 1122 rcp6a0-,Trt, Am: rceia07] 'LE d TOW A: Toll netOnv A in margine.

www.dacoromanica.ro

II

28 Toli-

30

35

192

6

10

16

ORASUL ENOS

II 12, 1-6

12, 1.. Cu multe vorbe de acest fel impinge pe Impgrat (sultan) la urgie §i minie. Iar el nu mai putea fi oprit §i credea cá nu mai e de tkrAgknat ; socotea ca nu mai poate trece cu vederea cele ce se Intimplà la Enos §i cä nu se poate dezinteresa de un ora§ insemnat din multe puncte de vedere, §i din cauza veniturior mari §i a a§ezkrii lui potrivite §i a pkmintului roditor §i bogat, ca §i din multe ale consideratiuni. 2. Ckci Enos a fost in antichitate unul din cele mai man ora§e eolice 1, mindru de numele, averea §i puterea lui, stkpin nu numai pe intreg tarmul 'aril din partea locului, ci §i peste unele insule. Ckci este a§ezat intr-un loc foarte bun la mare de la marginea Traciei §i Macedoniei, avind dinspre miazAzi Marea Egee §.1 vecine insulele Imbros §i Lemnos §i celelalte §i trkgind foloase

imbel§ugate din legaturile de comert cu ele ; dinspre miazdnoapte are riul Ebros care, izvorind din Misia de sus §i din muntii Hem, curge prin intoriorul Traciei §i Macedoniei, mereu cu directia spre miazäzi, §i crescind clte putin §i curgind pe lingk Adrianopole, devine mare §i navigabil, primind §i alte riuri care se varsä Intr-Insul: Contaesdos 2, Agrianes §i Tearos 3.

3. Acest Tearos 1§i are izvoarele curgind dintr-o stInck 4, din muntele 20

ce e a§ezat intre Hereon §i Apolonia de la Marea Neagra, cu apà foarte bunk de Mut, dar §i cea mai folositoare din toate apele In multe privinti, precum o mkrturisesc nu numai cei de pe acolo, ci §i locuitorii tarilor prin clte curge.

26

go

4. Iar Ebros, venind In jos, ajunge la Doriscos i, curgind pe linga el, se varsà, intli prin limanul Enos, In Marea Egee de acolo. 5. Produce multe §i felurite soiuri de pe§ti, mai mici §i mai mari §i de cei gra§i; iar prin corniile de transport ce yin pe el, dá locuitorilor oraplui posibilitatea sk fack comert in interiorul tarii §i cu unele ora§e a§ezate In apropierea riului. 6. *i inaintea oraplui se aflà balti §i altele primprejurul lui, de-I

fac ca o peninsula, dar §i dindkrktul muntelui din fata oraplui mai este o baltà mare care se varsk Intr-acele §i care este a§ezatá spre vintul Crivat §i In antichitate se chema Stentorida 5, aceste balti hránesc §i ele mune soiuri de pe§ti §i cirduri de cocori §i de alte pkskri bune de mincat, ce Wiese Vz. i Herodot, 7,58; Tucidide, 7,57. 2 Probabil Contadesdos duprt Herodot, 4,90 (C. Mailer). 3 Riurile Contadesdos i Tearos sint greu de identificat. Duprt Herodot, 4,90, Tearos se varsä in Contadesdos i acesta in Agrianes (Egherne de azi) i Agrianes in Ebros (Marita de azi). Tearos ii aminteste i Laonic Chalcocondil, p. 29,23, care insd pare sä indice cu acest nume riul Ebros. 4 Descrierea luatà dupri Herodot, 4,90. 6 Cf. Herodot, 7,58.

www.dacoromanica.ro

II 12, 1-6

193

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

1 2, 1. Milt& -re xoct 7TOAA0C TOLcd/TOC eirreov k; Opy-hv TE XCL1 NAV TOV pocaaka V, ol'i8e ye Toil Xourroil 1.c6XXecv 46e-ro s,tv. 0?.m yap n oUxiTt XOXT

XLVEZ.

'0

naporrTkot ot Ta -rijg Atvou elvac k86xec, oak ye EiXo3g eq.ceViTecc rrOXecoc A6you &Vag rroXAv gvexoc, xat rrpoa68cov Ileyciacov xoct .04aewg ircmccipou xoct apeTijg yijg xat rcoAX(7)v nAcov.

6

2. A/vog yap v ttev TO rroacccOv rriAtg tteyia-r-i Te6v AloAE8cov 1, krri TE 80E7) XGeL ra.oTcp xoct 8uvao-rei4 (.1.6ya cppovoilaa, 1.)1.t7cOccnig Te T-71; xccO' airily rrapocMag xpaToilaoc, &XX& 8-h xat Troy wilacov kvEcov. KeZTocc yap kv xocAMarcp Tijg rrapaMag OpOpqg Te xoct Mocxe3ovEag, x 1.2.ea)111(3piag 1.cev gxouaoc -r6v TE Aiyatov xat Tag virroug rrapaxeclIkvag "Itippov xoct Ailp.vov xoct Tag Acmar&g, xoct T.; lv &Tv') TooTcav

kpropiccv SoctFaik xccprroup.kv7y &TO) se IpX701.) Eiipov rroTatt6v, 8

10

gx Te T7);

Sore MucrEag xat Toil A4Lovog Opoug Tag rrriyac gxe)v (Sai" aL0C T.** p..eaoyeiczc Opc'polg

Te xat Maxe8oviocg, xa-ra I.LECrit43pEccv aet rropeuey.evog, rrpocaw 8k xcc-ra ii.txpOv xat -ado 'A8ptccvoil rrapaPkwv ilkyag Te yiveTac xat vauat 7cepaT6g, 8ex011evo6 xat ETkpoug noToc[Lo6; eapcfcAXovTag k; airrOv, T6v TC KOVTOCEaa0V 2 xat 'Aypcdcv71v xoci. Tkapov 3. 3. "0; NI Tiapog gx -re TOTS TCapomagvou Opoug tke-rocV) `Hpociou es xat 'ArroXAoag T71; rrpOg E1')Wvcp II6vTcp Tag rr-qyag k'xo.w kx rrk-rpag (Ssaio-ccg 4, Sd xoct cLyeAclicf.)TCCTOv EV rcoAXor.c Slap xod. 8E arr&v-rtov gxecv ilap-rupeT.Tocc Trap& Te Tc7.)v Talfyril rrpoaxd.)potiv, cwa Oacov peZ.

15

x0C1 XeCAALCCTOV TE xoct rcOTLI.Ldyroc-rov, «Axe(

4. '0 8' ov Eiipog xaTcd.w -re xat rrpOg Ti;? Aopiaxy ytvOttevog xat 7rapcciS(Skono on'JTOv EEtat rrpO Toil Actikvog Atvou kg Tilv Tairrn D.CcXocaaccv Toil Atycdou. 5. Tpkyst sè ykvl TE rravToSocrrc7.w tax06o3v rroAAI, ttet46vcov Te xat 1.cetóvcov, xat rccOvcov . rcapixec ak xat -rot; kv T7] rrOtec sL' aL-roil 7rAototg cpoprlyotc DA& -rag kv.rropiag rcoceiaOxt gg Te rv ilea6yecocv xoci. Ttvccg TiLv v cal rreAscov rrAlacoxc'opoug ocirrip.

6. Elai ai xoct rrpO -C-4g 7r6Aso.); Aittvac xat g-repat rckpc ackijg, at xe(s(sóvlaov Toctinlv rrocoilacv, kg ccUrag Orrca0.7.v

&AA&

25

xca Ill xat iTkpoc Tcg Att.cvl 1.ceriAl kii[31XXouaa a&

Tot rrpO Tijg rrOXecog Opou;, XEL[LEV1 rrpO; PokSiicv alvel.tov, ETEv-

Toptc 5 xCaolltibl TO rrcaoccOv, Tplcpou aoct. xat oc5rat ixOt5cov -re yev7) rroAAck xoct 29 noLoikri.v d: add, m: om A sec. m.

1 V. et Herodot, 7,58; Thukydid., 7,57. 2 Probabiliter ponendum est KovraEcraov secundum Herod., 4,90 (C. Muller).

3 Contadesdus Tearusque quos rivos hodiernos significaverint, non facile dici potest.

Secundum Herod 4,90 Tearus in Contadesdum, Contadesdus in Agrianem (Egerne), Agrianes in Hebrum (Mariza) incidunt (C. Mailer). Tearum etiam Laonicos Chalcocondyles, I, 12,10 memorat, sed hoc nomine Hebrum rivum significare videtur. Descriptio secundum Herod., 4,90 facta. 5 Cf. Herod., 7,58.

13

20

C. 348

www.dacoromanica.ro

30

194

5

10

OCUPAREA ORASULUI ENOS

II 12, 7-14, 1

pe lInga balti si riuri; anticul Enos avea mare belsug de toate acestea si are si acuma de toate bunatatile. 7. Dar izvorul cel mai mare de venituri prin care intrece cu mult aproape toate orasele din vecinatate in bogatia de bani ce-i yin doldora, sint salinele cele multe dintr-insul si cele mai bune decit oriunde; si sarea din ele distribuind-o si plasind-o prin toata Tracia si Macedonia, aduna aur si argint nespus de mult, asa incIt parca i-ar izvori bungstarea; si de la inceput era infloritor acest oras si avea bogalie nesfirsità si multa putere si a fost Inconjurat de mare faima' si se falea cu multe bunatati. 8. Cu timpul lnsa si acesta, ca si alte orase antice grecesti, a decazut

si, därimat fiind, a ramas mult timp nelocuit, mai tirziu Insa, din cauza bunatatii pamIntului, orasul a fost refacut de imparatii romani, In partea dinspre port, si a fost locuit, unde a fost vechea acropole ; si propasind cu incetul, a ajuns iarasi unul din orasele cele vestite si bogate, cu locuitori 16

foarte destoinici si avind belsug de toate bunatatile.

13, 1. Domnia peste acest oras, o avea inainte de vreo suta cincizeci de ani un nobil italian din familiile cele mai puternice cu numele Gateliuzo 1;

caci Imparatul romeilor 2 (bizantin) i-a dat pe soru-sa de so0e si Enos si Mitiline ca zestre. Cu trecerea timpului acesta 1-a adus intr-o stare mai buna 20

§i

1-a ridicat intru toate. 2. 8i dinastia acestuia a ajuns la al patrulea urmas 'Ana la Palamed

si feciorul acestuia Dorieu si de la acestia Imparatul (sultanul) a luat acest oras In chip definitiv. Caci §i lnaintea lor, told acestia au dat Inaintasilor imparatului si Imparatului (sultanului) insusi, de cind aceia au trecut pentru Intlia 25

30

data in Europa si au avut sub stapinirea lor Intreaga Tracie si Macedonie, drept tribut anual doua din trei Orli din produsele salinelor si din alte dari anuale, ei, cu ingaduinta imparatilor (sultanilor), folosindu-se de rest si domnind peste oras ; si statea in puterea lor sa li-1 ia, cind ar voi, dupa cum 1-au si luat acum. 8i acestea au fost asa. 14, I.. Dar Ionuzis, din porunca Imparatului (sultanului), a echipat cit mai repede zece trireme si, pornind din Galipoli cu o zi inainte, a ajuns la Eleunta si, inconjurind Chersonesul, trece noaptea prin golful Melas si acosteaza la capul numit Pahia Acti, la o mica departare de Enos,

unde se spune ca Xerxe, cind a pornit cu razboi asupra elenilor, a tras 36

corabille la uscat, ca sa-si repare cele sparte si sal-0 numere intreaga armata la Doriscos 3. A doua zi cind s-a facut de ziud, Ionuzis intrà in portul Enos. 1 Francisc Gattilusio; vezi Ducas, XI 3; cf. si Laonic Chalcocondil, p. 294, 17-35. 2 loan al V-L a Paleologul (1341-1391). 8 Despre insirarea tuturor acestor denumiri antice de localitilti vz. mai sus, II

4,1-2 si n.

www.dacoromanica.ro

II `ZI

`ti

:lauauu3

I

VIKKOU

IIHNOIIVAT

lv 1/31-II

96T

pox 110)Ak12/ move,p `ncoefincoe? 51wAty mo1RA?Acon3701 pox ,52orbolou Momoplop im3n0ocbp 3X13 01 ncoxvou 51y92.c. knoo pox An& 73X AMINFL .A(9100X .L 9 T2 1/,..2 A0)13.ri pox (-.2 5)09)?11. A9R3X.0 5721 5709c101101131 iOX1A ,03T1 5k1(003119

ACOAX9X 570431.1p

n9

31 moi moloprikdX pox Ac0R9D0d2t. 'idoth lo A U1210 10A3119Mi 531(30, 701.0731(2L p0x 701911(1(37X M91 `noXv1moan? 52o xlop (0097071 fAXipde 31 pox Ar3n023x)olv 7,,opnoT2wIR 31 170X kATdzollme 119 A01.0231(11. 13.A.3an AyDndX pox du:Arad?? pox 5(o 91.o0 Ac0.A..1tu U.1

91 ? 51(.Xdf AC9T13102c13 31 A pox A014101(1L A0n00,p 2743 pox fo7hom.,12 nk1D33y3.c. pox t000R olkydrEj?Id32/. pox 52.0.vc0m. 51(yra vriox? -51oloox .8 MI chn9dX n pox Cticpo Taari fl0)1 Mrpou ACO23/A1(1(a A0331(92L 7,79(10932L 31 pox 10.013dicocbviR nvo37-13 5oikx3o7,) IdXFI 'novoa.c. cbnodX nod31.09 nr?..zadf SkI 5).ock,oX Lcoolyol.c? 50dri 71 511.19701 59,31L ncol row.ord n.mporlekr, sodlz. 6o.t. .inphy pox `kosixd-n.lox 9 Aci. 91 AC,17771003L `51yolt9dxlp pox viox rp6odd az. rDnolod 3A0A.31. 51y91l. 519cdo MOl m01Dr110n2 pox `mo3Dnov. 3.odoxlo 31 51o1D3chp -kdX3x knrri pox knrinonkorp Siovox1D)331.

5cono k 51y9u.

'Ej

kls-,tx,

n

?Xia 51(.12)o (41 ntf.Xdf 9daz. mon9dX opi..Dropri (1021. x).2.4041A3IL pox 511 dtpo? `ncovolI, 511.A3193 31 1707i /1001 roo.t.?? 'Acrnmekng, )rioly31rd50 '1)1101l901 501(192 022.2)0 (101 50)91(1910d d AC937011 Atli.1 31 nl,!.ox3R)2 5? 70X11011(11. 1707C fai,.(1d3d) f101iy 31 pox .AknIpyrunk 59 In pox laL? 91, nou.y?d Ak1ni 3Aaoltf.odot. noa. Av..ovx3

-T

Z

1)0),1

pox foo3noR3x)ow `noXD?1)ox norliDo2 no1D1;(.1.? 31 On 510d3071 MO1 Ac0/13710M.A. ncoloo pox ncoa. mova An33131L? `ncod9th Olçtlo ork379oadrx 1 v. ;Fumy IsD9en? M.91 'AcrqywrJ pox Ski, 5m3y92L .53.1.4oXd39 pox chpil di? `51olrpo Avo `1DcoyTo? Ak1çt `m3d)ox d3z.Loo2 2 J4lo pox i? noiijo .emn pom 5? fl(f.1 'AkI.Lipth",la

n?ri

'ff

Akx)pd

t009701L39

5kratoncq, '?g 50100.09310x `5coroDrd 119 onDIX7;1

j

51:39XIon/o 932.7o

irrizd31..D2

)07139 ioc:3?-riLl.

5k);tonol,

v

OP(A 5oxfoll.i..mod1) 9

'sal II '69Z

731(2L711? 6).1.

96 511-Y,'"coI, V 0E11 )1,-^C.,.."XJ, V

thx-03thrw

OE

i

i

79

9g

57oDcpaty2L. oox?2

5covviaLnolvoom U.i iopod3iodal, koXtp4ox 5? oolAnolrya, 513dr..1.1da. pox 57099310170)31G AODU.A9CP:23X 311 d 12,01)0 59.3..xnA AO/ 70&701(?Ik tkoz.yox pox 73dpoizx 5? tooi3X)oll ixy nlf. nknrio,L3.( nodxrd cod?i,couf `notny 2o tq no1.313y `Atqdr., 319 Tzlox m-01 a, nconlpyy '3Dn31.3od.3-D3 5)o?n ximooDcoty3op 5)pi nompo 5cLox9ddrl, 31. nolmo? AIODZIL n? cbxD3dov .170Dkdlarbotop U.1 5rDpo llopn32no(33.6, ni;.1. toolilodID

6g

Og

çzi

pox

te

oi

q

1\34 ? (10,133X? nol 5non31. tr%..XoRx42 5? Aki..cholal Us..R Akicau. nvn3A. nrou ALL9r.i. 7dX71 5nogIpirvoll 31 pox nol novi `5co3Idcov ,tholt itp olaypthr j. 5copy.si 9 .593,0D)od pox cb.A. 30120 31 pox 30 90)11. M91210 A00)30410? 531A1p11 5201 31 57011010d1L 201 scoroprd pox lf.R pox '619)o ? no19 If.R 01 A010)dlL 70M379 531,0,4707R

11

OI

A0)-1,

non9dX 5oi..n9l0dal. pox (91133dx Siol Sloy9

lolnr

9

11

ZE

5L.1.

-nonw

(41x10 :(1x01)1.11V oodx?? 'UV .dre) -(1!13

soctoyalmj pncre 'Enuona IX !E

..10

*Pi

www.dacoromanica.ro

10

soa!uoej -fpu0000pto

9£

196

OCUPAREA ORASULUI ENOS

/

II 14, 2-16, 1

2. Imparatul Mehemet lug cu intreg corpul de garda imparatesc 1 si cu douà unitati de calareti a pornit prin interiorul tarii pe o iarna foarte grea 2 si pe drum a avut de suferit a§a de mult de zapada 0 ger §i viscole 6

salbatice, incit multi din cei pede§tri, acoperiti de zapada, au murit indata prin localitatile din apropierea ora§ului (Constantinopol), dar §i in cursul drumului, iar multora de frig le-au degerat miinile i picioarele §i §i-au pierdut nasul i urechile §i au ramas ciungi 0 de alte extremitati ale corpului.

io

16

20

25

30

3. Totusi pe o iarna atit de grea, pe frig §i pe zapada, a pornit din Constantinopole 0 a patra zi ajunge la Chipsela, acum un sat mare, In vechime fiind un ora§ din cele renumite, la o departare de Enos, pe drumul de uscat, ca la vreo suta de stadii 3. 15, 1. Cei din ora§ul Enos vazind flota de pe mare apropiindu-se si aflind §i de sosirea dintr-o data a imparatului (sultanului) la Chipsela, s-au inspaimintat de ce s-a intimplat i, neputindu-§i da seama de loc de pricina, au fost apucati de mare deznadejde §i de o groaznica nelini§te si frica, ne§tiind ce sal faca. 2. Cad §i-au dat cu socoteala c. vor fi tiriti indata cu femei §i copii In robie,

daca imparatul (sultanul) navaleste asupra lor dinspre uscat §i de pe mare. 3. Cad Dorieu, domnitorul acestora, s-a intimplat putin mai inainte s. plece In insula Samotrace 4, ca s stea acolo peste iarna. Ci ei au ales din barbatii ce se &eau In ora§, pe aceia dintre ei care erau in fruntea lor si-i trimit la Imparatul (sultanul) §i i se supun, predindu-i ormul, cu conditia ca sa nu li se intimple nici un eau. 4. Cind au sosit ace§tia, imparatul ii prime§te cu blindete §i, vorbindu-le de pace, le admite unele din cererile lor si-i lasä s. plece inapoi ; Impreuna cu dinii 11 trimite §i pe Mahumut-pa§a s. ia in searna ora§ul. A doua zi sose§te si insu§i imparatul §i, intrind in palatul lui Dorieu, ii ia toate avutiile ce le-a aflat intr-insul, de aur i argint i alte obiecte ; de asemenea gole§te §i casele boierilor ce-au plecat cu Dorieu. 5. Stind trei zile in ora i, orinduind treburile ora§ului, dupa cum a crezut de bine, a ales o suta cincizeci de baieti din cei mai buni i, punind guvernator un barbat priceput §i cumsecade, cu numele Murad, se intoarce la Adrianopole.

16, 1. Ionuzis Insa a trimis un caic cu cincizeci de visle la Samotrace, ca sa-1 ia pe Dorieu ; iar el insusi a plecat spre Imbros, ca s ia masurile cuvenite acolo i sa indeparteze dregatorii lui Dorieu.

Critobul, guvernator in Imbros 35

1 Tot corpul ienicerilor. 2 Cf. Ducas, XLIV 8 si Laonic Chalcocondil, p. 268,3-5. 3 Vreo 18 km, in realitate insd indoit pe atita. 4 Cf. Ducas, XLIV 8.

www.dacoromanica.ro

II 14, 2-16, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

197

2. Bc(craeOg 8k Mexkp.e-rtc dcvocXocpaw TI1V Te pricatatxilv tAlv TrEio-ocv xoci. 86o Tc'(geLc brrckyv kx(4et st.Oc r5ç fiecroyeiag cr(poapoTI-rou xecp.(7)%roc1- TOCTOUTOV yckp irricaev ca'.)-roOg xocO' 68Ov O TS v((pe-rOg xoci 6 xpup.Og xoci oci TO1-5 Popkou apy.eica moat iLaTe TroA7toOg v Tot)" 7rgoil -r?) ?CLOVE. x(XTcacocsOiv-rac &TrcOxvetv ei.)06g So TrpoocaTeiotg Tijg 116Aewg, &XX& xca )(TT& 'Lir) &XX7)%) 686v, oUx OXiyoug 8i xoct Tec Tot cre)p.ocToc &xpc( XeAo)(3-t)pivoug Tc LFUZEL OcTropc(Asiv Trig TE (:)tvocg xCeL es:VCCC xCeL TraXCC TiLv xocLpicav Tot o-Wp.c(Tog p.opiwv ilxporrnpLccaplvoug. 3. "Op.cog ye !lip [LET& Tocroirrou xet.p.6.1vog xcd, ti?Uxoug xca vr.cpvroi5 piOtc &Toll Tij; 116Aecog Te-rapTcaog Occpcxvei:Toct. kg KUt.PeXoc, xc'op.lv pxy&X-r]v vv, Tr6Xcv o5crocv TO Trcaoct Ov T(73v Ovot/c(cycLiv, earkxourrocv Atvou XOCTa yrilv a-rocalcu; exaT6v Trot) titiAtaToc. 15, 1. CH. Se kv TY) TrOXEL Atvy 186v-reg Te xoc-r& 4&Ac(csaav kcpopiloiiv-roc TOv aT6Xov, -rhv TE rob Pacsaewg acOpOccv epo8ov kv Kutl..kAo(g [Lc(06%)Teg, kEeTrAdcrIcscfcv Te Tic) rvopivy, xoct Tip) cd-riav (.1.7)8c41.6- 1.)%».8eri'v gxovreg kg &Tr6yvoicr(v 6-rc TrXeirs-r-qv xca &Tropic(%) 8etvin,v xoci. (p6(3ov evh-recrov, p.-)) gxov-reg Ott. xca SpOccrem. vcaOa ôv yuvo4i xat 2. 'Ev6pAcrav yap avapTrcia-roug ecv cei-roOg e6O6g Tkxvocg c(6-rok, xxr& Te y-71v xoci. O&Xocaaccv 7rpo013cknovTog Toi5 Pc(rsaktug. 3. AcopLeOg rip 6 Too-rcov 12yep.eov g-ruxe TrpO tixpo c Eap.o0p&xlv 2 %)-7)(rov ecTr&pocg, Trapocze(plzacov ixet. 11X1r.) ye ail ix Tv kv6v-ccov O'cvapocc OcTroXeUtievor. To Ug Trpetyroug TiLv Trap' ocl'iToi:g Trip.Troumv (1)4 PCC6LXeoc, kv81.86v-reg kocuToUg -re xcci. Tin) Tr6Atv cdyrii) int Tii.) v.7)86v TL xocx6v Troc Oetv.

4. BccaaeOg 8k ilxovTocg 8kx.ETCXL To&roug -hi.tkpcog, [LET' oeyrOlv, xcti TLVCC g3v fITO1P/ 8o6g &Ito Trkp.Trec OTricror MaxollE.LOUTkOL TOv Trocciav,

rip

xcci.

6

10

16

20

Ac04actg eiplvm&

li(.17se(17CEL

E

6TO4 XCCI

7r6 Acv Trocpc(A71)1)6p.evov. TY) 8' 6crTepocto,c xoct ocirrOg

k; ocirrip.) Occputvet-roct. kcd icreAO6v kg -r& Pocaiaeta Acoptecog OccpatpetTc(). ncforrac TO%)

25

Tr Aoii-rov, 6v ei5pev &v ainotg xpvcroi5 xod apyUpou xoci Troy OiXAcov, eoe 8k xoct Taq oixiag 8(ocpTr&st. -reav auvaTE6v T(7)v tLETOL Acopckwg ec7r6v-ro)v. 5. 'ETrctkeivag 8k Ilpipocg Tpag iv Ty) Tr6Ae( xoct atc(061.Levog TOL xcc-r' oc6Tilv (Lc k66xst, oi, OcTroXeE&p.evOg -re Tranceg Trev-r-hxov-rcc XGC kxoc-rOv To6; cipia-roug, xcd dipxovTa Lacrr-haag orcij div8pa uve-r6v Te Ker. To Og Tp6Troug xpTirrrOv Moip&TT

obcro) xcaoól,cevov, br&veccrtv kg 1-41v 'A8pcavoi5. 16, 1. 'Iovol5-1)g se TCev-nlx6v-ropov &TroaTeiXocg

ç EociloOp&.xlv, civocAltim-

Rivv, TOv Acoptkoc, o(UTO; &TrkrrXeucrev are "I4pou, xc(Tao-Tla6tLev6; Te Taxel xat To6; Acopiewg OcpEloo-Tac kx3ocX6v. 2 post zetv.Wvog add. v yecp iv c'exiiln T-71g ISpocc Tfl ytv6vevot. A in margine unde l! 9 KI54)EXAcc A 1112 post icpopp.otivrcc add. TiT) ALplvt. A in margine, unde m 1113 KutpeUotc A II 18 post i.,yevedv add oi v ixelae -r6se TrocpWv, dcAX' A in niargine, unde m.

Cf. Ducas, XLIV 8 et Laonicos Chalcocondyles, II 225,4. 2 Cf. Ducas, XLIV 8. 2

www.dacoromanica.ro

30

19S

C1IITOBUL GUVERNATOR ils, 1MBROS

II 16, 2 17, 2

2. Apucindu-1 o furtunk n-a putut intra in port, ci s-a apropiat de capul Chefalos 1, la marginea dinspre miazdzi a insulei Imbros, care nu e bin-

tuità de valuri si are o mare linistitä. Si printr-un trimis al s'au il cheamd pe Critobul si-i d'a lui in seamO toatd insula si cetätile dintr-insa sd le fie cirmuitor 5

0 pOzitor ; insusi ing i-a luat pe dregOtorii pusi de Dorieu 0 a plecat acas6 la Galipoli.

10

3. Dorieu insd din Samotrace n-a voit s'd intre in caicul lui Ionuzis si nici la el n-a venit, temindu-se, cred a de el, ci urcindu-se intr-o corabie de a lui, a plecat spre Enos si de acolo a sosit la,Adrianopole ; 0 venind in fata impgratului (sultanului), este primit cu blindete de el ; 0 dobindind dragostea si bunAvointa lui, primeste inapoi insulele Imbros, Lemnos si Samo-

15

20

25

30

trace, s'a domneasc'd peste ele. Ionuzis Insá minios pe Dorieu, C. n-a venit la dinsul, ca el sà-1 duca' in fata impOratului (sultanului), a considerat lucrul ca o jignire pentru sine 0 dorind sà-i zaddrniceascd planul, trimite pe ascuns, Dorieu fiind Inca in Adrianopole, la impdratul (sultanul) si-i spune cA nu trebuie sd-i dea lui Dorieu insulele, locuitorii din insule nevrind sa-1 primeasca, pentru c'd e un om rOutOcios ; 0 apoi rOminind cu totul in voia lui in insule, sa nu incerce vreo rOzvedtire, ci sà-i dea in interior un loc de hrand. 4. Imparatul (sultanul) asculta de aceste vorbe 0-0 opre§te insulele. iar aceluia li da satele de pe la Zihna s'd le aibd in folosintà. 5. Dorieu a plecat intr-acolo 0 rOminind putin timp aici, a fugit ceva mai pe uring la Mitiline 0 de acolo a trecut la Naxos 0, cOsgtorindu-se in insulà cu fata unuia dintre boieri, a rOmas la dinsa 2 17, 1.. Dar imparatul (sultanul), iarna aceea rOminind la Adrianopole, a strins armatO mare 0 a construit, pe 16abomed al H-lea lingO cele existente, mai multe tunuri foarte puternice asupra 0 a adunat arme si 0-a desavirsit orice altd pregátire de Belgradului 3 rOzboi ; totusi gindul nu si 1-a dat pe feta 0 nimeni nu stia Incotro ar avea de gind s-o porneascg. 2. Sfirsinduli pregOtirile bine si dup5. cum isi pusese in cap, deodatd cu primOvara s-a pornit din Adrianopole 0 a plecat prin interiorul Traciei Expedifia lui

0 Macedoniei spre Misia de sus 4 §i spre locul de trecere peste Hem, 0 trecind

prin el, intrd in tara tribalilor 0, cutreierind o budd parte dintr-insa §i Wind multe cuceriri, ajunge la orasul peonilor de pe malurile Istrului, asa-numit 35

Pelograd (Belgrad), foarte Intarit din toate partile si bine adapostit 0 1 Vz. p. 164, nota 4..

2 Despre acest Dorino II, vz. -Babinger, Mahoniet II ..., p. 166. 3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 241,23-245,14 si Ducas, XLV 5-6.

4 DupS o Misia de sus », o non marginalii in manuscris mai adaugh o pe care cei de acum o numesc Sofia ».

www.dacoromanica.ro

II 16, 2-17, 2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

199

2. Xvr. Sk xplaCcp.evog oUx 4)Suvi,O1 xci.'pc ç T6v )0.1.thvoc, eo,xec 7rp oakaxe O'cxpo,c Triig "Wpm) 7rpOg tieurip43ptav cloalfgrap Te oikrn xat ei)Stel.q. Kat 7tip4Mc lyyeAov px-raxaAeZ-roct. Kpt.T6pouAov xoct TC(XpocaEacocrt.v KeydcAcp,

ociyrii) Tip -re v-7rsov Tracsav xat TOL iV OCUT7) cppoUpLoc Ipzet.v -re xat airrOg Si OcvaXocpeov Tag Awpflo.); Otwoo-Tdcg dc7rhaeucrev bct

cpuXcic-r-retv-

otxou

kg

5

KocAMoinToAr.v.

3. Acapte Ug Se. kx Eap.oOpo:cx7ig k 1.t.i0 7rev-rtpcOvTopov oi)x kaiPtOev, oUSe dcytxTo 7rpOg '15660652, 8th:rag airr6v, e..)g otp.cd, ip4Pcic4 si ç rdcpcaov Tip oc6-roil, arrenXeuaev int Atvou xaxenev OccpbteTo kg -rip 'ASpLccvot xoct kg 64n.v kX06.)v

Pacraei. 86xeTai. -re Trap' aU-roti 11pApcog, xoct cpaavOporri.ag xat Ispovoiccg Tllx&V

10

Acq.c13OcveL Trdc At.v Tag v-hcsoug kg zsEccv dcpri,v, "I43pov xat Airlp.vov xat Eav.oepdpolv. 'Iovots)71g c Opyip cov, ern ye aix dccptx-ro nap' ak6v, c Scv so ociyroil npoo-axasi.1 Trp Pact AeT., &AA' iyrcepot.P.av kocuToil vovicrag TO Trpaytioc, xat citAvoccrOar. PouA4Levog Toryrov, 7ckpret xp6cpa Tip pocataet, gTo Ov-rog AcoptLoc kv 'Tij 'ASpLocvoi5,

[el sav Xkycov kx3ot5vcct. Tag wiroug Tip S£X0tJANKOV

ociyrOv,

iV TOCI:c Vi)CTOLg

xoct

Vio-vcp

60.)pLa, TE6v -re vlat.orv a., =pa-

OvTc &v8p1,

veozwisam eoao

v

Tr6

15

703) xa-ra: 7voAXrv &kW! Tily p.scsoye4 soiivat xeopav ockip kg

tvoc

St.cc-rp o pilv.

4. Bccat1ek Sk -rcetOsTat. TarroLg xoct Tag ply virroug 'ITOCpacxocrkzeL, moist. Se OCUTip Tex 7rept Zia= x.copf.a xap7coi5aOat..

20

5. AcopteUg Sk c'c7reA0cov kxeicre xat 13pax6v xpOvov airroi5 Stayaythv, t.s.ixpOv

ikrrepov cpuyag keTo kc; ALTOcimp, xecxenev 1; MEov Stapckg xat Tiv.ac kv

T"75

wimp Mg TWV SuvaTiLv 8-uyoc-rkpa, gilet.ve nap' colTrfl. 17 1, 1. Bocar.X ek Si ac iv 'AsptavourrOXet. T0i5 oro5 xey.aivog,o-TpaTukv

p.eycalv ijOpot,e xat toixavacc xa-reaxel'AcCe TrpOg 'nag ollcrocK iastoug -re xat laxupo-rdc-cag xat '67rXce uvkAeye xat 7-cav ec?Octiv 7roA9i.Lx-i7v xpetav kEilp-ruevo6 1.1.6vTOL ye xocTrica-/Xov irroist, -rip airroi5 yv4.1v, a)si tSer. Tcg Orrot dv

25

OptLip Trot.ol:T' &v.

2. Hapaaxeuaaltavog Se xaArog xat g.)ç v akii) xa-rOc voi5v, oc "hp, pp.10Eig ix Tijg 'ASpLavoi-5, irropeUe-ro && rç p..eo-oyetag Op4x1g -re xat MaxeSoviag ir 'HIV elm Muoiav xoci.

-mi."; MILovog 7rdcpoSov, xoci. StaPag ocUTip kaPcfaXet. eg Tip/ Tpt,[3a7a6.iv, xoct xa-raapatiaw CCUT.* Ta MAX& Y.Ca X.CCTOCcrcpetInfctavoc (41.xveZToct. T3DO

kg TO Tiiiv Har.Ovwv 6'ca-cu TO nap& -rag 6x0ag Toi5 "Ia-rpou xettLevov, HeAwyp&So) oryro.) xcao4.evov, ipup.v6-ra-rov 7Ce(VT1) XCia dco.cpaAecrra-rov, v.CLAXov Si xat O'Xcog

28 now-1:e (iv A: 7couhaavro A in margine, unde m II 31 post Muatcev add. fjv

821

l'optav scocXo5crc oi v5v A in margine unde m I ncipo3ov d: ndepopov m (typis error expressus?)

1 17-19 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 178,7-185; Ducas, XLV 5-6.

www.dacoromanica.ro

30

IMPRESURAREA BELGRADULUI 1456

200

II 18, 1-5

mai ales cu totul de necucerit i in urma felului cum e construit, dar

6

10

indeosebi prin faptul cd din amindoud pdrtile este cuprins pe cloud laturi de cele cloud' fluvii, pe de o parte de Istru, curgind de la nord, iar dinspre sud 1 de Sava ce se varsd. in Istru ; i orasul este addpostit de tdrmuri inalte i pripuroase si de cursul foarte repede al apei si de bolboci adinci i virtejuri, iar latura dinspre uscat, pe unde e mai usor de cucerit i e expusd la bdtaia tunurilor, e apdratd mult de un zid dublu foarte inalt i de un sant adinc ei mldstinos i plin de ape. Induntru avea i o garnizoand destul de mare de peoni (unguri) rdzboinici si told inarmati in zale ; fiind astfel, era de necucerit. Aici deci Impdratul (sultanul) asezind tabdra i inconjurind orasul cu palánci i indreptind tunurile asupra lui, a inceput impresurarea. 18, 1. Atunci Lazdr (Gheorghe Brancovici), domnitorul tribalilor, cum

a aflat de la inceput de ndvdlirea impdratului (sultanului) in tara sa,

de indatà a trecut Istrul cu femeia 16

i

copiii

i cu toatd avutia si a

plecat in Dacia (Transilvania cu Banatul) i statea acolo, asteptind sfirsitul rdzboiului.

20

25

30

36

2. Dar impdratul (sultanul) impresurind orasul, o parte din zid a zdruncinat-o cu tunurile, iar alta a i ddrimat-o cu desdvirsire i, insusi impdrtind armata dup d. portiuni, a umplut santul, ca trecerea ostasilor inarmati spre zid s le poatd fi mai ward. Si lucrarea a fost sdvirsitd repede, data fiind multimea miinii de lucru. 3. Cei dinduntrul orasului insd se apdrau cu putere, ridicind intdrituri piedici din tot felul de material, adicd pietre, lemne i altele, in locul zidului si surpat i dinduntru sdpind un sant, adinc i pdmintul ridicindu-1 in indltime i ndscocind tot felul de lucruri, spre a-i putea indepgrta. Dar n-au putut face nici o ispravd, cdci bolovanii aruncati din tunuri surpau i spulberau toate constructiile I i surpau zidul. 4. Dar Ioan, conductitorul pconilor i dacilor, §edea dincolo de Istru In preajma orasului cu patru mii de ostasi si se uita la ce se fdcea. Cind a vdzut zidul surpat si tot santul umplut acum i rdzboiul luind o intorsdturd, precum nu se astepta i cd. impdratul (sultanul) sta sa atace cu toga armata, trece, de teamd pentru oras ca sd nu fie luat cu puterea armelor printr-un atac, peste fluviu In taind cu ostasi sài, i intrind In oras, sedea, nimeni din cei de afard nestiind de trecerea lui. 5. Dupd ce impáratului (sultanului) i-au iesit toate bine, cdci zidul era aruncat la pdmint, santul umplut i toate celelalte pentru lupta la zid ispravite bine, a crezut ca nu mai trebuie sd tdrggilneze i sd amine, ci repede sd atace cu toad armata i puterea. 1 Corect ar fi « dinspre apus » (Muller).

www.dacoromanica.ro

:111ffaLIII0

11 48I

AOX)07192Lf Lt1

mi

aawollvw Iv

vailt

TO3

ayyp tttioRox2o vox lf.g pox 51o1 lonR 51o7hoi.ou n30cod3loox3 -Tikv3iR '5)pc3n3yoi, f29n3 471 MI cbdIDI 11no3dihodlou 9Inp `noIxd39 9anp 92

31

on

nonTri 51ol

ITINDIOCE

T

61 31 (impx 5?i1Ao.ropdsp? A91rpo pox 51)oy/pA.31-151100X2 pox 5TonrItpdxo2q 61)p10dR0clop pox 5pon)R 5po33(pod 1)ox 5Po30s1i1lvou `nonricodaroaxx Arf ?R al. c1= 59 1.1.1 ?X cbpd nopdn3y2L pox A0yyzr1 AoZnip.t? Alit. VOX 51rArZk71 `tvp-cripp 31 pox 13X331 thyoLTR nc33311; 6,6:4 pox (bpi cbc3 l'oyzolod pox 13RTIrn31 pox Ami..)?Rr; 13c/2.r. nknrrIp.roodosokioox -noX,T 3X2E TR pox topcktodot) 591n3 ntf.(rx3 n0n9Poll XO(1O1I nnn301 Ac9713X1o1i pox molnoc3dolo1mx .nc9.x9 Aox70-193.0? 4 n0R33/91 50n371?-6, 9 593y1plod pox 5/opTdmo1sold311., 91 (11912 pox 5opmoXkr1 570141D13.f.? 5103c3

pox

11)77-1;131

9

50)o

13xd9ly0u? 68T AoRoclo?

OT

5odV

T

g

92 9 moi.

dj movoot

'AT1-13A1;

5T

(1)&13

Alp,

Al,!.Xd/p nlf.1

noo 5coroDood 5? Afv.. `nolgoo 59993 5oFj;o1R n91 nodo...oh Acp pornnA.

vox 51o1 IsonoXd7,00Ln

`A19)03L

o13X1? 53 nlopt)ov 13mox ?1R '3*.:31

pOX 570AX31

noi norlmo.L. 91

31L 57106

O1L10 A(92LO)W

91

.z 593)0137°a TR 91 so39n1 AcoxdoIxo32. 91 n37-1 5oX131 3131)31rx 51101 '51xdooXkr1 x 131oryilti131x)x `5co33y31 5olcoo 3 50A3717pTII3n7)12 v.lox kc:10 Aki 'A)11)0d19

9T

3

Aodchrl 'n3nnn0X3 5coo.c9 ooniocil k2,3 5101 5po11yao 91 nol.d? 5co3X)ol 139Att Lil iv2c313Xny0lt. Aff.1

E 20

1st,.

5? 1 9 50X.231 .51D74);:nR pom

1A? 59 (101 50319?0 01A0Xp1321)? A3T1 nXD2 Sod moll) rozrIT 31 'VOX w1x.1-11i.doda 51o3oinloaL 5kic,1 '531no42L3 &cooly ?o.. rrikdo pox AmyrA pox A(91 `A(M39 61 6A?TiThdd31X/X (101 '5noX331 A0c3(10?1 31 9109 MO1 AORA3 9 531Ao119d nlo2307,4 pox

)orkoX

g

531n0tiv norbct pox Tyy7,91 701A,01L

10A3TITAX)XkTI 53

.nrpodloaq

pox

cto

Alf.T1

Og

n9X2.3 11

`A139AT AC91 X? A(01 M0A70Xkri AMA3Ii31d)f Amor( 701A1031.30. A(01A9AAX)23X9 A(0.1M;YrIXPOOle 20A3TITOTIACLO pOX MO1A90d7rovx 01 -5oX131

31

pOX

5knropcoj, 92 9 A0A91)011 31 pox no-mop 'AT-r134 n7ocIp. n01 da..n. no 5on379ox 9c1xl1doo2tro 01 ft 50319p, An 131 5103y1XD1xxd 511013)(2LO X.0310p 13119 X)-1. TA311(pdR 5Z5 0 A2 MA13 91 31 503(131 4A0A9TITilsk)31XX 141 31 6701 A0d AX)913996X `A)011)014) (91 31 n0r13y9o.t. &woo clo n0n37-1Tx0R.o0da .pox tu. nt.fyodpodu. nol (19)33 5(93 11A)02/

53

kk

`6170d19 5X/9332 1c331L (101 45o3.1.1)32 5(9219 G;r1 5k-riodRuc? 5o3d k3.30thkx 52,o1 91 no..sow '5101(21.9 Acmoy 13Ap0d7012 ACA 5101 5po1ly2L9 n91 &97-ho10u. pox 93 'oittorx? 50A3toi 5019el3 m7)1 3 () '41 (101901 AlInOtYle 9 ScpxLoxla 92 1f.R1311.3 lo IA 123 D.S.C.3d 91 31 d;e.A. 50X:131 5? 5067023 31 1 7,!)1 31 101.901LICAM 5? mo3X1orioX131 5proox tn? (01(11d cb 50d tA.0.0(7X2 1,31XIX '01=11

61

08

x)Ii

).,o

A132 MAJ.?

n0111?xk71 noino.x

n131wpd.00daz. Z1 Actp

,

u

61

:V

ArA Ul

lvqaqoa

OPTA

1311)39

qulo

'mins

I

n

`A1310(37.1X12

LtD7,on.r.

pox

1c113X

,2kTi A? 5170y0.j77A7p

pox

137-11,,onnR

Ptir'ffiA. :u1 ni)D^(11.

5m3Dr,t2

.d Egy

1a z

-3)

(Jaupw

www.dacoromanica.ro

`170A13

reop vliox 5oX),o1

58

1NFBINGEREA LLI MAllOMED AL 1I-LEA LA BELGRAD

202

1 I 18, 6

195 4

6. Punind deci bine in ordine de bataie intreaga armata si mai intii

5

10

indemnindu-i mult si vorbindu-le si incurajindu-i la lupta si spunindu-le ce trebuie sd facd 0 cerindu-le sà se arate acum barbald de isprava, insusi merge cel dintli in frunte asupra zidului. Atunci soldatii cu strigate infricosatoare de rdzboi, In pas alergator, si rdcnind, au pornit spre locul, unde zidul era surpat si, luind-o inaintea imparatului (sultanului) se luptau, atacind cu putere si silindu-se sa treacd inauntru. 7. Peonii frig li primeau cu putere, rezistind atacului lor si luptindu-se vitejeste; si a fost aici bdtalie mare si ucidere de barbati, lupta dindu-se corp la corp si inaintea ochilor Imparatului (sultanului), unii silindu-se &à treaca induntrul zidului si sa-1 ocupe, iar peonii, ca sa-i respinga si sa pastreze orasul; si in sfirsit, oamenii imparatului (sultanului) au ramas biruitori si, dovedindu-i pe peoni, se urea pe zid cu tarie si, luptindu-se puternic, li pun pe fuel si-i alunga, revarsindu-se induntrul orasului; si, urmarindu-i Virg

15

nici o ordine si reguld, li omorau fara crutare 1.

20

lianeu de Hunedoara gone0e din Belgrad

pe turci

25

19, 1. i atunci dintr-o data apare loan, alergind cu oamenii din jurul sau si cu rdenete mari, repede i-a turburat si, bagind spaima in ei, le-a oprit inaintarea. 2.

i

se face aici lupta mare cu minie si urgie si

multà ucidere Intre ostasi, dar si intre peoni ; amindouà partile luptindu-se bine si luindu-se la intrecere, se dovedesc bdrbati de isprava, unii crezind ca au si pus stapinire pe oras, si socotind drept lucru grozav sa.-1 piarda, iar peonilor fiindu-le rusine de infringere si sä lase din mlinile lor un oras ca acesta. 3. Totusi, intre timp, oamenii imparatului (sultanului) au de suferit grele pierderi, deoarece erau loviti si din fao §i de sus de pe crenelurile zidului si nimeriti din cladiri asezate in locuri avantajoase si peonii apasindu-i

So

35

din toate partile. i nemaiputind rezista, incep a se cldtina si peonii, prinzind de indata curaj si cazind asupra lor cu multà tarie, ii urmareau din scurt si erau mai tari 0, respingindu-i de la zid, s-au luat dupd ei pina in tabard, ucigindu-i. 4. Ajungind la tunuri, unele le arunca in fluviu, iar altele in sant ; mai multi din ei s-au apucat sa prade si tabara; si ar fi facut o isprava grozava

si ar fi pradat o parte din tabard, daca Imparatul (sultanul) n-ar fi grit de indata cu oamenii din jurul sau in mijlocul lor si nu i-ar fi oprit din por1 De fapt Mahomed al II-lea a suferit in 1 i.56 la Belgrad o infringere, pe care Critobul

se silete s-o micpreze, pe cit se Poate.

www.dacoromanica.ro

II `81-9`81

g

,11£10,LIHD VINNIOCI

no

57o5.4:p1-xa,

Scovox

A70.0:011.

iai

&ki

CIANOFIVII

'iv vaq-li

E0g

pox 5)o.opmothou vyyou nod3iodo.c. n2,31-13you 5noicoo pox 5:ovathochozz. -e,

A701.2.VdiD

pox Sloptpdolkra2 pox 5oonritc,3sho0podmt 5? oi 13e `A13103L pox 50A3Thp.On33motho1l. msolpdop

5109Th1,..T &cif% k2V., `Ponkrood) oilaktp 30 501(0,62L, 501.070 .5oXisi 1701M1110d19 5314170(101()? )o/rrl pox A9d3doch pox FL.? 01 AOArrilcA33110X f101 `5(10X131 53inotoyoda A9o, ('orlode ttod nnoch-/oX? 7o3xtovEj pox 53inolcupEl.00dzi. thicoi 50)19Tc:323 `01A0)1M94 A130y3d102L (1)92,3 111.3

'10A3'71001d

10

*L,

i

n 53"1711 91^"?3? i

5;to-L(Pc)

9

'5(')^771(4il3 lon3rbp-pletop 52,oi tonoloL? 7oonrin? 5o.xoai. 'pox 5o&oth `m-odvop 5ka,

pox lon31-19Xxal .50)110AA3A. 1)0X 5orisoloc? 5kX3r! rger_t_on 5143Priorvil pox odat. fbi 45co3ciord M01 (Tri n2.30x3thoo.r. coD2,3 fbi AM/101)0H 37009)0.0(2=)? 31 5(101901 5noX331 m-oplo)lold '110X /11'3XD70170X `01.9)0 AM1 VOX 01 GILT .1q)21C1C1) VOX 5o),01 AoXD.0321.;t n0110 wor \C(93 5 pox lon3toomd 5noi

u

1.0ricut7oduc3 noi 5noX)31 5co1)do3 VOX 1on31-19Xxrti 5(odnXol 1271.noaqc3i VOX M9009C7 '590ical (0.03 f101 5(931D?9 531A?enX.o? 110X 531AOXTle X20 A? 13)?..L pox tysi .insuo cbri.o9x no/L.131)$ 5(9213(3)zo T 661 -1 romolmom tf.2 1701.3evpoclmq 51o1n)o 5kndpo nT11)odRx3at.3 9 5Guvopoi, 5101AG 1C3311. A019)0 VOX r4-r) 5r.ol.itod nrchpq 31 5001.901 59092 3rx lodRocho rizx -

OT

5mopoll

5x)n.xac. 3d1.3 nol -(0Dodat. -z pvm pozan31 k ta7pr1 103.1drx 7comooAT xJ1.37i norin.e, pox `5(4.1do VOX 50A0d) 5cy0.1L A(91 31. AC911y110 )01)f VOX AC91 'AMA01701.1 mod?lorbrbp motTriolmodbp 5oroox 1,707C monrinoThloyublImp 5loyti..yyf 'pox AMde/1/E) moe-ollo `monrionI1 AM1 A371 noittoi oanpAMIA01TIOA A0e3X9 M3X3 k 01 o39nh1 pox n9n132 monvinodiA nem9poH AMArionnXDpo 31 Atf.1 A1014 &oinoloi ni.Dp X? M91 nt-0c313X `turfo3y AC01.

9T

Og

i

n

-pollyoulp

E

5c07100 31

A911.090dIL

a

n(f.71

n?

619°1

70A:37101)02L pDx

ood2ocbso

noi `501,310D7od 3110 77110X A(031,(F.C? noi 5noX331 pox AM1

nnowpozoxrx? 30

el30-0q, 91op 31 AMI

ncolyrIkX10 mon3032.L.ret 'Ion37-19yylod VOX A290X101/1101L nom37il3mo23 52..o.2-coo nom. mon9D0ll pox tf.TI 10,13T1),0M12 Al3X.3111)? 113 `19(10A1XXA? VOX 30 5314%c:qv"' -tpDcbc(poop 531Aom 5c623 531Aosnow? oolopri '5onDc-pdc13 A0X(01e? 31 5noicioi o?17ox 57o2921. Ism( `nnoxdIF,_ pox lonTrbpDonno noi `5noX13a. 01/103123 IRO noi novozoirdo,D -531Aor931x loA0119n0d

n

Mill Sr

3e

`,Q01120101/ nt1.1.7ozz.

noi

olAoavpdi? cool

V170X 5)?1 47),OAXXkTi 5101A? 1.13T1 &Mica) uonoo4L31 oiox VOX MDR n01 .5oxrdloX o 5noioaxaz. :IN Amip ox 59dat tho12 -

nol

'clOe31L01):X319 4/2X 01A)0.0f).(313

nn?otoo..lodo-D `&109101Ldlp1e 13

T,E

f.12A=1)03.14(

:v

LA.iLdk1

1LTI

v

5031(1910d 5(10f;t3

u! 4au1Lnytu Spun

i )37 Aorme pox oi oyou

52o1/1c

1(33o1

nolcoo SooDtp2Ltai..o?

ui

I ouuv- ounsaIllux ounsalua2u9penb ou1isa2enbumb opcas saletuagoow

j

pnde

umpeapq snledaulon onbsnlavtap 'isa urenb wapejo snpicrmaD 'Jolson andowenb Isaiod a.rep.) lopms

www.dacoromanica.ro

9g

OE

INFRINGEREA LUI MAHOMED AL II-LEA LA BELGRAD

204

II 19, 5-20, 3

nirea lor ; i luptindu-se cu tdrie, Ii goneste In chip stralucit si-i urmdreste pind la zid, omorind i ucigind Mfà mild i repezindu-se cu multd putere intre acestia, ii alungd Induntru si-i Inchide din nou In orae. Dupd aceea se 5

10

16

20

lasd si el de urrndrit si se Intoarce in tabdrá. 5. Din tabdrá n-au fost luate multe lucruri, Imparatul (sultanul), precum spuneam, sdrind asupra lor ndprasnic i punindu-i pe fug i alungindu-i. [6. Au murit din ceilalti soldati destui de multi si chiar din ostasii curtii Impdratesti unii bdrbati de frunte ; cade i guvernatorul Europei Caratia, lovit de un bolovan de tun, un bdrbat de frunte i unul din cei cu mare trecere la Impdratul (sultanul) si din cei renumiti In ce priveste bdrbdtia, stiinta militard i virtutea. Se spune ea' i ImpAratul (sultanul), In lup Ca, a fost lovit In sold de o su1iã, frig nu era o rand grea, ci superficiald 2.] 7. Dar impdratul (sultanul) pierzind orice nddejde sa ia cetatea, cdci era acum foarte pe peed, pentru Ca veniserd multi Intr-Insa, ridicd oastea de acolo §i, strdbdtind o parte din Tribalida (Serbia), o pustieste i cucereste ceati ai pradd sate ; i luind pradd foarte multd, si el si dind i ostasilor, 11 pune iardsi satrap (guvernator) pe Ali 3 0 se Intoarce la Adrianopole, vara fiind pe sfirsite acum 4. Petrecind toatà toamna aici, la Inceputul iernii soseste la Bizant. i s-a sfirsit anul sase mii noud sute saizeci i patru de toti, fiind al saselea din domnia impáratului (sultanului).

26

20, 1. Lazar (Gheorghe I Brancovici) frig, domnul tribalilor, dupd ce a aflat de plecarea imparatului (sultanului), a trecut Inapoi peste Istru i, venind In tara sa, stdtea In Samandria. 2. Dar Mihail, fratele sotdei lui loan (de Hunedoara), ldsat de acela guvernator In Pelograd, avea mare urd asupra lui Lazar si-1 pindea In tot chipul i voia sà-1 prinda, acela Insd nu stia nimicd i nici nu se putea gindi la vreo pricind. 3. Pindindu-1 deci, ii prinde dupd putin timp prin viclesug Intr-o cetà-

30

tuie de ale lui i, aruncindu-I in inchisoare la Pelograd, 11 tinea sub peed mare.

Situatia In Serbia

Ducas, XLV, 5-6 nu stie nimic de asa ceva, iar clupri Laonic Chalcocondil, p. 243,2-245,7, ungurii au fost scosi numai din tabara pe Inserate i sultanul se retrage sub scutul noptii, vazind dezastrul alor sai. Infringerea sultanului, o inregistreaza i Gh. Sphrantzes ; vz. Migne, P. G., 156, col. 1065 AB.

2 Aceste rinduri se afla in manuscris pe margine. Despre Mahomed al II-lea sint spuse numai stiri rele, pe care Critobul greu le-a putut spune. Fara aceste rinduri, istorisirea continua in chip mai firesc. a Vezi mai sus, II, 9,8. 4 E putin probabil ca. Mahomed al II-lea, in fuga dupa infringerea suferità, a mai fäcut noi cuceriri prin Serbia ; vz. comentar la § 7 in editia lui C. Muller, p. 116.

www.dacoromanica.ro

II 19, 5-20, 3

CRITOBUL: DOMNIA LW MAHOMED AL II-LEA

206

xocrec vicrov ceyr6v i76crxe re Tijc Opt Liig XCht (J.C9(.612.E100c icqllpik TOTCETOCL roirmuc; Accv.irpek xod xocroc8c6xec tilxpt ro Teixou.;, povEócov xca xrei.vcov tivotxri. xod, PLOtatitavog [11,d010C Ef!)(SCillAwag &SW TOUTOIJC OEi xoct xccraxxEtet rc«Atv ivt6; roil lareoc. 1 xcd 1..tera T01.5TO 6-1) xoci. ociyck Ocvcczwpai. Tijc 8c6Eecog xcd. i; TO arpocTO7C£13ov irc&veccrcv.

5

5. 'EXiypOl 86 ol'.) iroAXerc -ries cinO Toi5 arpccro7c8ou, TO Pocataic.oc, 67cep grp, ocnpv1; iTCEO-TrECCOvrog ocUrok xcd ig cpu-rip Tp6(Pco-coc xcd at.6corrog. [6. 'ArciOccvov n T(7)10 vb, erDaCt)v CrTpocTcorriLv oOx OMyor., xoci. 8-;1 xcd. ecnO Tijg PoonrcAtx7ig oadtijg gvtot clyccOot av8peg- 7rt.7rrEc & xcd. IS Tijg Etipeo7c7); glrccpxog KccpocTi.occ, ?ay f3A7)0eig TiLv dc7cO plxocvijg, Ocvi)p ckyoc0Oc xoet. Troy [Arc auvocpivoov "zap& (3cco-cAei:, xoct s-,1 xca rv Ovotioccyr6v 3cvapi.oc xx apyy xca dcpery). Aiyeract. 86 xcd. TOv Poccra6a, ti.ocxOtievov PATIO7pca 8Opocrc TOv p../pOv, 11.4) VIVTOL gyoc eivocc TO Tpoci5i.m, Oa' irccireAcccov. 2]

10

7. Boccraek 8i anopok OX64 tacytaTil puAocx

vino odpeatv Toi5 cppoupiou, 1481 yap iv v, no?ac.7.)v 1,76k/1AI/06s-coy v ccirrio:, avicrrriat Tr 'rill, CrTpCCTLOW

16

ixEZO6v XIXIXOCT(X8patdov 1.1.6poc Tr. T-7K Tpti3ocAM.8o; Aiit:ETGCL X7.1 cppoUpccc xecfooi5rocc

xcd. x4.*cocg 8cccp7141, xcd, Asia.) iAlaccg 6TE, rcoAAip cd.yrOg xcd. Ty) arparcar st.ochk aocrp&Trip TS ccii0cg iyxctrcco-vhcrocg °Cyril" TO%) 'AVip 3, 7cCoreLar.v ig v 'Aaptccvoi5 TeXEllTiLvT0c 1181 Toi5 ,9-6poug- 4 81.eX0eav 8i TO cpOcvOmopov OAov cdiroi5, xecvog dcpxotilvou Occpcxvetroct i; TO BI4OtVTLOv. Kod T6Tocprov xoci. elxoarOv grog orpOg Tot; bvccxo at; o r.g re xod icocco-xcAto cc; Tag Xo ilvOcro, &rot/ & Tiig dcpxcjg Tc7) (3occrcA6Z. 20, 1. Ac"cccpog n i Troy Tpcf3ocAA(I'v ilyep.cl)v inec831 gyvco Tin) civocx6placv TOU PocacALog, 7:Day sLocf3k TOv "Iarpov -7)xev i; v ockoi.; xed. iv Zcw..ccv8pi.o 8c-7)ye. 2. McxociPog 86, O Toi.5 'Io.)&vvou rç yuvoctxOg Cc8eXcp6g, tircocpxog TO HawypOcaou CoroXeccpOsig TcpOg ccUroii, ivex6rec Tc7) AccUcpcp 8e.cvik, xoci. TatvTO: Tp67cov

Aoxrov re 3jv ockOv xcd 3ou?.61.LEvog WaocPei.v, wirre £1.86rog ceiroi3 tii)TE -hy-qaocilbn); cciriccg oU8sp.cag. 3. Aoyljaccg oi5v thr6v, Elerdc p.txpOv gv Tr.vc TiLv oc?)Toi3 cppoupicov EuXAcell-

plvEL 86Acp xcd, i; etpxrip ii.t.pDacov iv lleAcoypec8cp, iv cpuXaxij axe rcoAVt. 8 'An60cevov

13 irciac6Xoct,ov A in margine, unde m II 19 8Le ?L0W./ A: 8E.Ceywv ? m II 21

gx-rov.] literae g,c in rasura scriptae secundum m.

2 Nec apund Ducam (XLV, 5-6) neque apud Laonicum Chalcocondylern. (II 184-185) Paeonos a Turcis in urbem repulsos esse legimus, sed tantummodo, vespera superveniente, ex Turcorum castrim, in quae Paeoni penetraverant. Mechemetes suorurn cladem videns nocte terga vertit. Quam Mechemetis cladem et Georgius Sphrantzes, Migne, P. G., 156 ccl. 1065 A B, memorat.

2 Difficile est tamen credere Critobulum de Mechmete tot mala referre potuisse. Sine hac relatione narratio optime sequitur.

3 Vide supra, II 9, 8. Carolus Mailer (ed. p. 116) in commentario ad § 7 Mechmetem fugientem post cladem expugnandis Serbiae castellis vix immoratum fuisse bene dixit.

www.dacoromanica.ro

20

25

SITCATIA IN SIsRBIA

206

o

II 20, 4-11

4. Lazar (Gheorghe I Brancovici) neputind in alt chip sa scape de acolo, a cerut de la Mihail sa se rascumpere cu bani ; acela insa la inceput n-a vrut ; cerind larà i cetati in schimb sau dorind sà mareasca pretul de rascumparare. Treclnd insd timp destul de indelungat, abia dupd multe rugaminti s-a invoit sa-i dea drumul in schimbul a treizeci de mii de galbeni.

5. Lazar scapat In tara lui, Inainte de a se fi refacut cItusi de putin, de necaz i apasat de boald grea, se savirseste din viata, ldsind urmasi la

domnie pe sotia sa i pe feciorul su Lazar

6. Acesta s-a purtat ràu cu parintii sai i tatálui sau i-a facut multà 10

durere in viata. i, mai ales cind era tinut in inchisoare de Mihail, nu voia sa puna jos banii i sa-1 rAscumpere, ci cu greu oarecum si de silà a Mcut aceasta,

rugat mult fiind de maica-sa; i insesi maicai sale, dupa moartea tatalui sau, i-a luat orice drept la domnie i i-a pricinuit mult rau, facindu-i mare 15

20

26

30

necaz zi de zi i cerindu-i partea lui de mostenire de la tatal sau, avere pusd bine la o parte si ascunsa de dinsa.

7. Ea nemaiputind rabda rautatea lui zilnica i and asupreald, fuge in taind cu fata-sa amirisa 2 §1 cu feciorul ei orbit 3 Grigore, luind totodatd cu sine multa avere. 8. Iar Lazar, feciorul, aflind aceasta, le pune In urmarire cu multa stäruinta i dà peste dinsele intr-o cetate de ale sale, caci nu apucasera sa scape in tam impAratului (sultanului), unde se grAbeau sa ajunga; ci Grigore cu soru-sa, fie eh ascunzindu-se, fie c.a. apucindu-i-o inainte, caci amindoug versiunile circula, scapa cu fuga intr-o cetate de a imparatului 4 (sultanului). 9. Maica-sa insa, din cauza slàbiciunii batrinetelor, a fost ldsata acolo §i, dupd putin timp, mincata de necaz i bolind putin, se savirseste din viatd si e inmormintatà in acel loc. 10. Lazar feciorul, facindu-i prohodul i parastasul dupd lege si luind toate averile ce le ducea cu dinsa, se intoarce la Samandria i domnea singur peste Iara tribalilor (sirbilor), cad' ramasese, neamaiavind acum din rudele sale pe nimeni partas; caci din fratii lui care erau orbiti, unul, precum spuneam, Grigore fugise cu soru-sa, iar Stefan raminind pe loc, trAia linistit. 11. Dar Lazar, pentru ea' era tidal' si fara experienta de domnie i pentru cd nu avea de loc nici un barbat bun si priceput In treburile statului sau, daca

§i

1 Lazilr al III-lea Brancovici (1456-1458); cf. Laonic Chalcocondil, p. 241,20. 2 Amirisa, adich sultana, pentru eh' fusese sotia lui Murad II; vz. Ducas, XXX, 1 XXXIII, 11; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 B; (numele Ii era Maria sau

Mara).

a Orbit de Murad al II-lea dimpreunh cu fratele s5u Stefan; vz . Ducas, XXX, I.

3 Dupei Imphratului, A mai adaugei pe margine: Inratisindu-se dupd aceea la imphratul (sultanul), sint priraiti cu placere de el §i-i invredniceste de cinste si de toga grija

cuvenith.

www.dacoromanica.ro

If

405

t

:InaruAin

11

Irrt imicuirew

IWO

'IV

Log

Socbolov- 92 kri AmX3 5cov9 A3c13x? `Al3A.ncbo2np 170990R0ILT A91(po noDndX A91 134 .AoytooXIN 9 92 91 A?-ri nolo-Au. `3n3A?Af oodcpX i. moilz pox vidctodd) A.woRoup (4. vox Al3nOlocj 50A3T101(nOd Aki .AG,LAT 5c? 2 nod.Dox 5o1oxkX6chou `noroon 5.1107-1 tf.e 110x Tyy0aL 512..0kymocboaL A3x(r3A3 170.0nyo2Lp `Aolnoi A(947oy

Snoldn.tilndi 5noApndX

Sodv 92 5.11.0-opolop

S? Aki A792.1 'AipXchp Aidal. (.4 Anol pox A9tdx.rri -)oeop 31 kuriot S70ovA.d31rx pox ioD9A 5033C374 51303X9q il(13y31 A91 4noyij Acp!...ovoilox A91 -nor SnoX9R)on Ski 5)o321 5kXdf Alp/ 31 IOXIMACt). pox Aodzpv.9 0, ? 59x7ox 5.pfooth .1d3z.E. 59o1 `5)01A)09(pAA3A. A91 31 70c)71701.1. 101AC9 A? 520V(01L 31 5.1oiy39 oodRod)D `3.okagna pox kR 17Dx A0A3119X31XX 91.c.n noi noyk)oXIN A? ±dnoddo x2o A3y:0'4. .a.00rD9.10.2Lf Agroodrixx A1 `AkAc? roe? 51y9ri noa pox 5o3j oinoi 34(.301L311. Txy03.t. 517.0kyxrdraz. 91L( Ski '50(-.11k11 Ak.3.2)D 31 Ar/s.1 47)(3?Iki1 501A709k1C13y31 cb1TO (101 '50d17011. 5k1 31 51X4 39k(331932L10 coioat. k 5 pox leyloat `noxlpx? ,12 noxX9 ltiçtzi 5oA37.19A,A. `IJOdrik.09 A9dkyx Acoinoinp A9x1d1lou pox Ao.jd Ao1:-.092.op 3.K1 514.1coo AoAririndx3x .L H ,cpox foodritl. mol3dtp.17 nol9ol. vox Ak1 Akyno X.900C376 10.0(1COVy tlq 3). U.1 .idno.A.n.g. (i.Dtpdkrif s pox ..cbi thdkai. 'AID3039 13x1DpdR1ROID? thin `63dol.kdd (LATrioA.maL? pox no3d 101139 n9xou .8 5od7o)pv 92 9 '591(1 01(101 '5oA37199nu .13x712 Tian( Ak2nov.1) pox --rbovo17ox .13A7pf) 57019)01 A3 .1A.11 &col M93dnodth 'no1n709 9299 dT). AIODkei)R 5? Ak1 foodcpX

-g

1VDCI3A1L U.1

OT

i

TrDnolncbvirx no1 `50-qoard

Ala

x9v

53.Liwovy

(4

.noi3121.r.g. .no.mpo

.0f

5ocho)),3v- 92 9 59.1n 5)0931431 ,al.? lacoo O1 :o97-1DI7IOA3A 1)ox Ao?dry riA),ou.

013)421?

jdj

,037-1

'ci

`5kInV?

A1913A7pL?

Ar/dArrira

pox Aki AkXdf 3X13 So(Oyri

`oiatnyroirx

zA?2k.r1 M91 AC933x10 M9XR k .A9M9M0x M91 dlol 'Acothy32)? AcodkaL `AcoiA9 9 `A?.11 9 'AIL6,9 501d9).kdd 3).(16331LC3t t'lct U.1 cad)X32)? sonviqlx 92 (a01,2)7 nCOATri 310X9Dr.i. Aki..

kDO

d34

-Ty Soc3r)pv- '?2 311,,o Sop\ Am pox nol A.13Xd39 Sod.mi.),p pox rAnk.ri Ap.DkdX Solo rdRAR pox A?a3Aq AcQxR A? 5101. Awreturdaf. 'tit 23 2rx '3X2.3 (f-fi Ez mod .5(9:,,,x.Lowd .ppv pom

7o1311 701.(1731, 5?10&31-19&3),xicboaL

5oonFrimp pox 5kTioi., lool.nno.qp pox 5v3onodu te: "ff.inzu apun iii 5od 50.1.7odpUip

y

y

ski

.5its)(;oxkpodzt

y

,709xlmod 1z1noZ72 ,c3oou noo,cloo 6au?.g.mw apun w II ZS -131C9

in

snrezw-i snmAom.reda :.(89ty--99t1) .p sooploug `sapcpuopoopu -VELI tiutquiou !nb i.inj, II :11sdnu -A `svong 'xxx I la `sazweatids '0u2g1 '-o-d '9g1. jOO 9901 F,T. i[iI u!,repi pA JW II@WOU Ten c V alralW II sniuoauoxo erm umo am.11 !ouBildais op!A `seDna 'XXX 't

Inxxx

s

.0

Og

9 ATri

.oino,1,3324 5o1d9A.kdd ArA Iti pox 531A9d:oyod1t `A9.2.rpo 7)013.A.3y d7p. 2rx 'oeot? -1go2Lr tonox.o7pd2 vox AIDno).(pthrimx AR 1A11 AC91 Amdnodcb noi 509ylord '6 IL dki 'clov-po 7oD17.0613.vo17ox Avphonnvp noi '5C9dk.A. 1p1371 A0dWI1I 1707( (.l(p0 X9179010).d3170X 1 CLtç pox Aodxri 709z.okDon io143-01 A91 Ao3d pox `(.1.cbyzvp

9T

www.dacoromanica.ro

fl

9g

TURCH NAVXLESC IN SERBIA

208

II 20, 12-22, 1

§i avea, nu se tinea de sfaturile date, nu ducea domnia bine, ci tara tribalilor era bolnava §i se zbatea in mare tulburare §i dezordine. De aceea a §i dat gre§ in multe altele §i indeosebi in ce prive§te plata tributurilor obi§nuite catre impAratul (sultanul); si mai ales pentru aceasta impdratul era minios pe el §i se gatea, deodata cu primavara, s navaleasca In tara lui. 12. Totusi i acesta, traind putin in domnie §i imbolnavindu-se, se savir§e§te din viatal §i lasà urma§i la domnie pe sotia sa 2 §i un copil de parte femeiasca, nevirstnic Inca.

io

15

turcilor in Serbia

Nävala

21, 1. Aflincl imparatul (sultanul) de moartea lui Lazar,

trimite de indata lui Ali, satrapul (guvernatorul) tarii, armata §i-i porunce§te sà navaleasca In graba in tara lui Lazar §i, strabatind-o toata, s-o cucereasca. 2. Acela primind aceasta armata §i mai stringind alta destul de numeroasä din satrapia (guvernamintul) lui, cutreiera tot ce a mai ramas din tara tribalilor §i o cucere§te supune ora§e i cetali §i toata cealalta tart.

3. Apropiindu-se de Samandria, mai intii intra in tratative, ca sa se

20

26

inteleaga cu doamna §i cu marii dregatori, daca ar voi sa predea imparatului (sultanului) ora§ul §i lor sà le ramina In folosinta toata cealaltà tara, imparatul (sultanul) ingaduindu-le aceasta §i dindu-le asigurari de incredintare. 4. Cum insa n-au primit aceste conditii, ci incuind portile, §edeau Inauntru, Ali inconjurindu-i cu armata §i blocindu-i cu putere, pazea sa nu poata scoate nimica dinauntru §i nici sa aduca din afara ceva 3.

Repopularea §i infrumusefarea Constantinopolului

22, 1. Imparatul insa stind In Constantinopole, aducea In ora§ locuitori §i se ingrijea cu multà staruinta de cele dinauntru, infrumusetind bade publice

§i

marindu-le

potrivit scopului, ca &a fie de ajuns, §i ridicind cladiri stralucite §i hanuri i construind piete in toate cartierele §i hanuri §i plantInd parcuri i aducind apa din bel§ug §i Wind tot ce e in masurà sá contribuie la impodobirea §i infrumusetarea ormului §i la satisfacerea trebuintelor locuitorilor §i la multumirea lor sufleteasca. 1 In 1458 ; vz. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C. 2 s Elena fata despotului Toma » Paleologul; vz. G. Sphrantzes, ibidem, col. 1051 B.

3 Cf Laonic Chalcocondil, p. 263,7-25, dupd care insusi Mahomed al II-lea ar fi pornit

asupra Samandriei ; aceasta insd pare sd se refere la cele ce le istoriseste Critobul in III 2. De altfel aceastrt ndvald a lui Ali n-a putut sä aibd loc in anul 6965 (1456/57), ci abia in 1458, cind a murit Lazar al III-lea Brancovici ; vezi si G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C (ed. Bonn, p. 386, 15-387,2) Cf. si ed. C. Muller, comentar,

p. 116-118 (20 §5 si 21).

www.dacoromanica.ro

II 20, 12-22, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

209

irccpocxoAouOrov, oU aLcr.)xeL xAç rv Ocprhy, &AV IvOCFEL Tde TFAPCCXACJV )(Mt Iv

xcguyx6cet ec-ra.Eic 7roAVii. At6 o6x iixta-rot TEO. 1,131 &TM aLa OVOCL

84]

l

Si) xcet

c'opyie-ro

p.F(XAov

on!)-r(7)

xcer. 1v -re Dacm.; 7roAXoZ; lacpciadte-ro xca

uv-i-i0g cp6pou;

6c

6 PccatArk xoc

v

flocatAsi.. Icp' 4, 11.Lc(

6

ockoi5.

ko-f3cOtav

12. "01.1.6.); ye yip xoct oi5-co; titxp6v 17rtf3tok r .r6v PEov 1, Sto:86xouc xccrocAtrraw T-71;

pf3ov

67CCO

-r(7)

capocaxeurn -ht

&p5 4 riv

It

&pg.), voa-haccg -re?tei.yrEr

yovoci.xce

2

licd 7C0a.80C

AELCCV

gTL.

21, 1. BczatAe64

u -r6v 0.ecvez-rov

Aocapou nuO6tLevoq, ocirrixoc crrpoc-rtecv

1)(74:met ')151/, T43 -rijg xc'opcc; croc-rpci7rn, xeAs66.w c(6-r6v xoc-rac -r&xoc 1; Ti)V TO

10

Acctapou xd)pccv &43ocAsZv xcci. 7cacrocv xoc-roc8pcyl6v xcet xetpd)aocoOxt.

2. '0 Si T

Sec'ci.Levoq xcci&ripocv oUx 6AErp 1)( rç ot5TOTI CFOCT p cam tag Ccepoicsk, xcvrocTgxet rv Xotrcip narrow Troy Tpr43c(AA6iv xoct xetp C
rv

poi5Toct xoci. 7c6Aetg xcet cppo6pto: xoci raccrocv

3. 17poseXcicacc; Se

CcX)crp xc'opccv motet:To:I. 6cp' aocuT(7).

Zocp.avapi4. np(7)-rov

iAv A6youg rrpoapapet =pi

15

Euti.(3Ccaecuv TY) -re flacraiat xoci. Tot% iv TaXet, ei 13o6Xotwro, mccpc(S6v-re; TO alcyru

Trp PocatAeZ,

T401

Aot7rip macro(%) xcf)pccv oca-rol xocproi5o0xt, PccatA1cog

1v86v-roc

xcd. Tec nta-rec StS6vrog cerroi.q.

4. 'CI Se o6x iKcorro

7C

To6-rot;, &XX& xXetaccv-re; -rk 7r6Aocg kxaelwro,

6 'AX-7]g x6xAcp rcepacepeov cerro6; -c(7) a-rpoc-r6;) xoct MET axAsiacc; taxup6.4 1cppo6pet

ro

p.A -rt. Tc7.)v 1v3ov lEccyOeyv j TWV gw)z.v iaxolitaocciext

22, 1. BrxatXe6G Titiv gvao.)v tireplAvro

è

cciycov Ev Kcova-rawrt.vouirOArt.,

xopc,

AotYrpck TE

20

3.

1.)vepxr.t6 rc ccinino xod.

xoc-rocaxeucfccov a; x&AAog xcei xpeiccv

xoci ReyE0o; ixocva )(mi. oixicc; Xcgimpk xcet mccvSoxei:oc obtoSov.(7)v xoti, dcyopk Travrocxoii -roc6-rlic

xod

xaTCCyCOyag,

gTr.

Se Trocpc(Seiaoog pu-re6cov

xcei. 6aecTO)NO

eccpOovEocv ecr&ycov xcci 6cta ai.XAce x6crliov oBe papa., xrcd x&AAo; cerrY) xaci, xpeiocv

avocyxcciav xcci cPuzocycayiocv T

iv 0 LH OlfAJTCOV

6t1TCC \PTCt XOLO LITTa [LEV

og.

1 post TrcepcexoAou0c7w add. ij 7cet.06p.evo; 6Acog A in merg., unde m,

Anno 1458; v. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 C.

9 0uydcr-qp xupoi.1 ()call& Toi3 Scankou, xupee 'EA6wri * G. Sphrantzes, ibidem, col. 1051 B. 3 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 216, 19, secundum quem ipse Mechemetes II hanc expeditionem suscepit, de qua autem Critobulus, III 2 narrat. Ceterum haec satrapae Alis expeditio non anno 1456/57, sed sequente anno, quo Lazarus Brancovicius mortuns est, fieri potuit. Vide et G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 C (ed. Bonn, p. 386,15-387,2). 2

43

Cf. et commentarium Caroli Miilleri (ed., p. 116-118) ad 20 § 5 et 21. 14 c. 348

www.dacoromanica.ro

25

FLOTA PAPEI IN IA1IEA EGEE

210

II

22, 2

23, 4

2. Dar nu numai atit, ci i toga regiunea din afara a reimpopulat-o, stramutind multi tribali (sirbi) i peoni (unguri) i misi (bulgari) din tara lor, iar pe a1ii luindu-i cu de-a sila i colonizindu-i acolo. 3. Cad se hotarise, ca toga' regiunea de afara si din fata orasului s-o 6

10

15

20

25

30

facd des locuità, si din cauza bogatiei pamintului, caci este bun pentru semanaturi i plante i e bogat in toate roadele i In fructe i putea sà fie izvorul cel mai bun pentru aprovizionarea orasului, i totodata pentru c voia sa fie cultivata tara, care In mare parte era pustie i nelocuita i nesigura pentru c415tori. Si preocuparile lui erau acestea.

Flota papei in Marea Egee

23, 1. Dar Nicolae 1, arhiereul Romei, stringea in timpul acela armata In Italia si pregatea o flota sal treaca marea

in contra insulelor imparatului (sultanului) din Marea

Egee, Imbros, Lemnos si celelalte. i echipind treizeci de trireme si cloud corabii de transport de cele man i inarmindu-le bine si urcind pe ele ostasi buni de lupta i Incarcindu-le cu tot felul de arme i cu tunuri, pune general comandant pe nepotul san 2 Ludovic, pe care-1 numise i patriarh al partilor din rasarit ; i deodata cu primavara 11 pune sa plece. 2. i acesta pornind din Italia, soseste la Rodos i, stind citva timp aici, se ridica de acolo i pleaca asupra insulelor imparatului (sultanului) i, acostind mai intli la Lemnos, debarca i cIstiga insula prin buna invoiala, lemnienii predindu-se indata dimpreuna cu oamenii de paza ai Imparatului (sultanului) ; cdci avea intr-insa o garnizoana de o suta de barbati luptatori dintre ienicerii 3 curtii sale si pe comandantul lor asa-numit Murad, care era si guvernatorul intregii insule. 3. Raminind la Lemnos opt zile i punind la cale treburile de aici, lash' o garnizoana destul de mare In insula i comandant pe Luiso i, pornind de acolo, pleacal la Tasos ; i debarcind, incepe mai Intii tratative cu garnizoana din port, ca sa se Inteleaga i sà predea insula. Cum insd nu a voit s. asculte, a inconjurat cu armata cetatea din port i, atacind-o puternic din toate partile i punind waffle la zid i tragind cu tunurile, a cucerit-o din prima navala cu puterea i pe ostasii din garnizoana, pe unii Ii ucide, pe altii Ii ia prizonieri; caci erau saizeci de oameni de paza ai imparatului (sultanului). 4. Prin aceasta bggind in mare spaima celelalte localitati, le ia i pe acestea prin bund lnvoialà, predindu-i-se cu garnizoanele lor fail de lupte. 1 De fapt Calixt al III-lea (1455-1458) ; vz. Ducas, XLV, 8 *i Laonic Chalcocondil, p. 267,31-268,22. Poate ca pregatirile au fost Incepute de papa Nicolaie al V-lea, 1447-1455

(Ch. T. Riggs, op. cit., p. 119, n.

18).

2 ciSeXpL8Gi3v e nepot de Irate sau sor5. 8 veoaccilco&73v, dezrobiti, sclavi deveniti cetilteni liberi.

www.dacoromanica.ro

II

'7,5

fig

v;r1-II

:'fflf10.1.1113 VIKWOCI IIYI GaNOFIVW IV

685r,

.z 20 A0A971 )Feo? 7,VX 1 (q?, =Ape. 5(41 dcpX Sr '631XCibAq AQ))37no2op 59oyyo2L 31 no-n. nwctoodldi pox non9pou pox nolonw 5tki 'Acolcuo 5rtioi R pox 5oA37-191ky pox &(-93x1oilox ti.3..2oo e COAA.a, 19 0 dT.A. (bircoo MODZIL AL!..1 co3 pox al. vd Ski 5(9301c modc,oX -1()Ano

9

&?-11 &G,..1.34 Ski 'Skil us)? chel 07o1.72 p219 And 31 pox 1\13(p/rid) pox 59dat Slos»paT k&Ficoci31? 57eAol pox 5rtloaLchox pox VI MID1A.371 3y31ACI A139 3xyari 5.noi 51o3dX 5GLI '5(931032. vrip ?R 1,70x AL!.1 CpX AMd 3THq 'A(9d tf.d? AkTi 31 oo9(10 pox Aoikx3oT 5kicir &fp, Arpeou pox 5ioi monodoanog9 Ltylocbsymq pox

`5(olooxlvo3x Trip

9

nvi A 51oicio1 -Aft 'gg Sory9x7N

u

Skerkpd, Scpd31Xdp T1)ox A2.1 A01970 Aonoca &Tv-7(AI!) n3)lod01.4. t.? morooiL pox noy9m) 3r1cHn? no1in9aoolg Tilox AC91 A3 (191 Cbp011y (991f.A A nO1 'Sco?ywrd noddrt pox nom-iffy pox &col -&couloy pox -kyaL

Ski

9

9

OT

51..sd(pldi 7ol&oxT1d1 pox 57oRloxx9 ora Ar)1 moy$31-1 pox 57vom.c.o `St-rpoox 57omplamd.3.1) 31 AC91 morri3X7o11 SToTd1d7-1? pox vo.c.9 7:71011002L 5o&371.70A? pox 5p)oXkri 57o1)(pc3

'pox Aolk1Td1D 7odonpdxompo 5o&37-10x3 AWCAOROV A01 `AnoRlely3RT n9 pox imaz. -chold &La &Coi moxlyolx&T ncodni 'A39k1.031MC Trif (1. Id .133.0-1?ax? g pox 9 51-seXTAT 57o3yr1l, 13dpo1lox t:? noRod, 'pox n9dx171 57orivIdi7o1 `nolcoo 57od3o, &solar.? 17o11310.tvz? 5oi.r nol 5c-oroord '310x AC?X-09061. 01 AO1C9ChL

gi

ii

A? CbATHpy

pvdky chol

ix

A?

Akicooi 'io3A-oyor19 A(91 31

Cuctr mompluid) noi Sciodnoc3(3) 57odm A0170x3 SnoltX7o7i AC91 oi.vo

alcoo

mncoriloRo3&

/OIL d 110141930

n3 o5

MD)491D? Dk,oat.

AC91AORA3

110x

C9190 0A3T190100X 'tt

'E 5)onpriliLa,

VOX

5clOcI3

1A0b332 10

n

AC91

&?

31

AC91c101

Iti Mnritpv

5loc3711;

1)0x

5k1

Tin

.5coToD70d 3X13

Ski

57o3R1

5koTaLr1q (oh' Ak1Td

no.ol.p&

pox 5onrrbp.oka.D7olzx

i

gnolcoo

nfdnodcb a &Cyan U.1.910 pox AoXthodclodth Amamoolloxl? Ao1 `noVov 57o4 &soi3x? 1310.tv.c? r.a (:)1»20 pox 5Tdo2LT 5no,l-oy 13d0)Docht. IL 01C0d A 31L ld 31 dliq AC939f VOX 5C9399RA3 r./.1 5 CIODtpA 5101 A? 671 erridnockb nol So&rily 5u, ,g xno '30131V cbyxctx &Tdry1r332L tLi ioli7odlo pox As.09X7olmoit. ATywdooda.c. thirpo 5codnXo2 ,zx 5X9C7071110C ATA.V.A.M1C3 Cb1

d 5ky

VOX AC91

13X331 pOx '57pAXXkTI 13(3210

AC9xpocb

5c101 Ti A3 '136170Af

101.107C

5cloi ?e

501011

7.3

noplotp mans or.ippv

T

&no

:y

gg rovorirogcrm Nr

asduou sup:ffeD

III (89,,I-99H)

'6`9ZZ ussuido,{ um! snwoN A 'Wm cfo "lp 61,1 'u (81

`II

17oopoonq

t

iii

57olmo .23dpo

Li 13d3t1mx

.A `sv3noi

'ATx

8 70

3AmcbT

A10.0f1. chodl

v

1I www.dacoromanica.ro

1

V

111

IOU'

su0P-0g `saiSptm000ptID odooej l!daoa 'LID) .L

(99,--L.TitI) saucgududaejd

9Z

5k1dL dit -DO

614;toi lodnockb 5adRA),? loi.nox(n7 caw- Scoroord 57oLityar,oaxx ?R ScodnX1)? x? no_tclo1 pox 5coa. iv 5lo1 51oyy7,9 1D7ori.oreo:i. oy 13ATd11 pox 5noi9oi 5D3loyor19 clO1M03 5 31 pox Ti d9odcb 701 5701A0p1:3102L X10Th?

'auy2 apun UI

O

Sky2:o

oR

212

5

FLOTA PAPEI IN MAREA E GEE

I I 23, 5-9

5. In cincisprezece zile intregi, cucerind 0 ocupind pe deplin toatl insula, pune la cale treburile dintr-insa 0, l'asind o garnizoanà, pleacà iarà§i la Lemnos cu toga.' flota 0 cu oamenii ce i-a luat prizonieri de prin garnizoane. 6. Ajungind la Lemnos, trimite zece trireme la Imbros 0 comandant cu ele pe a§a-numitul Conto. Ludovic Ing raminind numai patru zile la Lemnos, a plecat in ziva urmàtoare cu restul flotei la Rodos, luind 0 oamenii impà-

ratului (sultanului) pe care i-a luat prizonieri din Lemnos §i Tasos 0 citi 10

nu murisera. 7. Iar Conto sosind la Imbros cu cele zece trireme, incepe tratative cu Critobul, care statea in fruntea insulei, despre predarea ei, inminindu-i §i

scrisori In privinta aceasta de la Ludovic. 8. Critobul ing II prime§te prietene§te 0, fAcindu-i daruri bogate 0 luindu-1 cu vorbe bune 0 blinde 0 omenindu-1 in tot felul, 11 face s'd plece 15

In pace, omul multumindu-se cu asigurgrile verbale primite §i necerind nimic mai mult de la Critobul ; §i nici nu s-a mai interesat de loc §i nici n-a mai fdcut nimic pentru ce venise. Ii Inmineag 0 scrisori pentru Ludovic, cuprinzind cuvinte bine chibzuite §i pline de prietenie c . 8i pleacà 0 acesta la Rodos.

9. Cu aceasta a trecut 0 toamna 0 s-a sfir§it anul §ase mii nou'a sute §airizeci 0 cinci de toti, fiind al §aptelea din domnia impàratului (sultanului).

_

1 Vezi mai sus, p. 12.

www.dacoromanica.ro

II 23, 5-9

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

213

5. Ilocpcca-nIcrectievog 55 rcaiacc» 'rhv vh-o-ov xoct )(OCT ocaxiav 'reAthog V rcevrexcdSexce ity.ipoccg Tack iiAcccg, Scctri.Oz-rocc Tac MET' akin/ xod, cppoupdcv lyxocToccrr-q-

crew.evog, ocUOK &ay./cm kg Aiwvov rcocv-ct otç aoci3e c7/vs-crcg Tir/v cppoup&v.

TCT)

aTi/Xop, ixcov xcd roUg icv3p0K,

6. rtv6p.evog s' v Alw.vq ? kxrckFcec abcce Tpc.hpecg ç "I43pov xoct Scpzovroc

6

tLETI ociT(.7)v KOvTov of.i"co) xocAolf/p.evov. AoSopixog Si "ci-c-cocpocg p.,6vac -ht./4°K irccp.eivag "c"-ij A-ht.Evcp "CI-) oaTepocio,c dcvccAc43iov Tag 61v8pag Totig 're ix A-htivou Totig Te ix Odccroo XlcpOiv't-ccg owl pcccrcALK, iiaoc p.-11 CerciOa.vov, V)v Tit") Xocrciii crr6MF1 er/LEILXEUatv

ç

POSov.

7. KOvrog Si Ocycx6p.evoc kg -Igpov EUv -cock Sixoc rpc-hpeat, A6youc rcpoocpipec Kpc-roPolAy rio roctirrqg ircdcpxov-ct, rcept kvSOo-eoK 'c'hg who-ou lyzecpicrocg

10

acincl) xoct ypdcp.p.ovccc rcept Toircou Toi; AoSof3ixou.

8. Kpc-c1)(3ouAog n Size-rat. -coilrov cpaoppOwog xcd. rcoadc So)priadictievOg 'LE 'CZ 6Dai) xp-qadcp.evog kg

xoct X6yotg -hp.ipoK xoct 7L p o lye at. SeEccoo-c'clievog, rccia-n

cdra/v 0-epccrcet, arcorcip..rcec [let' eikv-% dcpxecrOiwrce 'rag AOyocg 'rag rcocp' (x&roi5 xoct p..1Sev

'/IL./1 Gonna rcepac-repo) mai rcoAurcpocyp.ov-haocvroc 6Xcog

l

(ay ipti -cc stcurpccE&I.Levoc. 'EyzecpEet. Si ockrp xcct yprfctiVATGC kg AoSoPixov, oixovoplocv Si g)C (Arra xcd cptaEccv ser.xvUvroc 1 Kcct Co-coraeZ xcd oi5-cog ç POSov. 9. 'Ev "carry Si xoct Tc!, cpOcv6rccopov kradycoc xat iE-1)xoa-r6v xcd. rcip.rcrov Irog rrpig rag ivvocxocrEocg xact iEcottcrzaiotc Tag OAocc -hvi./e-ro,C3Sop.ov è Tiic

cipc

TE,7

Pccaaet.

8 Avp0kv.rcec A:

coy(:,10évtcc; A in marg., unde m 11 20 C33ot.cov], literae if33o p. in

rasura scriptae secundum m.

Critobulum simulavisse se Latinorum partibus favere ac ita Conto persuasisse donisque eum demulsisse, ut re infecta abiret, Carolus Muller in suae editionis prolegomenis p. LII, recte suspicari videtur. Cf. et not. 1 ad. III 13, 1.

www.dacoromanica.ro

15

rcept

20

CARTEA A TREIA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL

5

ACEASTA CUPRINDE RAZBOIUL CU PELOPONEZIENII, EXPEDITIA INTIIA *I A DOUA A IMPARATULUI (SULTANULUI) *I DESA\ IR*ITA INFRINGERE *I SUBJUGARE A ACESTORA 1 ALTE FAPTE SAVIR*ITE INTRE TIMP; UN RASTIMP DE TREI ANI

Hothirea de a ocupa Peloponezul

10

1, 1.. larna aceea, Imparatul (sultanul) trimite o solie 1n Peloponez 1 vi cere de la domnitorii de acolo tributu-

rile anuale pe care i le datorau pe vreo trei ani Intregi.

Cad dupa cucerirea Bizantmlui, ilirii (albanezii) din Peloponez, uneltind ide 1ndatá razvrdtiri vi rasculindu-se In contra lor, despoldi Peloponezului 11 chiama Intr-ajutor pe Imparatul (sultanul), dupa

ce-i fagaduisera ca-i vor da din Peloponez un tribut anual de vase mii 15

20

26

de galbeni. 2. Iar Imparatul (sultanul) primevte sa' lupte impreuna cu ei vi. le pune la dispozitie o armata destul de numeroasà. Cu aceasta au dus lupta in contra ilirilor (albanezilor) vi, supunindu-i cu desavirvire, vi-i fac tributari. Dupa aceea, Imparatul cerindu-le tributul, nu-1 da.deau cu usurinta vi nascoceau mereu motive goale vi. amInari nu frumoase, devi invivi luau de la iliri darea in fiecare an, cu conditia de a da mai departe imparatului; ei Ins5 o risipeau pentru sine cu cheltuieli zädarnice vi pe Imparatul (sultanul) 11 aminau cu vorba.

3. TrimitInd deci deseori la ei, nu izbutevte Intru nimic; vi nu era numai aceasta, ci despre despoti se mai auzea, ca. se ridica unul asupra celuilalt vi cá aveau lupte 1ntre ei vi ràzboi civil; vi situatia din Peloponez era tot mai rea din motive ce le voi spune putin mai pe urma. 1 Cf. Ducas, XLV, 9 si Laonic Chalcocondil, p. 237-240, 21 si 2554-9.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT E ITI'PAOHE IETOPIC2N TPITH HEPIEXEI HAE TON TE HOAEMON TON HEAOHONNHEIQN KAI THN IIPSITHN

KAI AETTEPAN EEBOAHN TOT BAEIAEC2E KAI THN HANTEAH KATAETPOOHN KAI AOTAEIAN TOTTCIN KAI ETEPAE HPAEEIE EN TO METAET. XPONOT HAHOOE ETH TPIA

5

1, 1. Toii airroii xecp.c7.woc xat PocacXeUg rcitrrcec Tcpecrpetav i; HeAorcOvvlaov, cbTacTc7)v nap& TGSV TC46T1 Ilyel.L6vc..w Tok ineTetouc; cp6pouc, otc; 6 cpeotov °CUTE!)

Tpcc7)v iTii.iv 7cov ildcXcaTcc 1 01 yclp Tijg HeAorcovvirou SecnTOTat, Tiig BuocyTt8og caoUcrt)c, el'.)01'4 veorcepcacivTcov Troy iv ITeXorcovv.hcry 'IAAuptclv )(at ITcavacrTcfcvToiv

10

ockonk, xccAoilacv i; incxoupiocv TOv Poccraicc, UrcecrpH.Livoc ToUTcp accallOv iTcrcov

a7C0p6pew dc7cO HeAorcovvirou xpuatou CITocTijpac eEccxcaxatooc. 2. Bacraek 8e 8eXETCCI, TOUTOLc 1.)111./.ccx-hcrecv xoct TECCp& xet. crTpocTcOcv txavip oci)Toi:;. Ot 8i VA) Todyrn XCCTOCTU)vtadctievor. ToUg 'IXXupcol'iq souX0v-rett. TeXeicoç xca cp6pou 7COL0i5vTOCC UTcoTeXei.g. Me-cc>: TcalTdc ye kV; TONI 8acri.t.Ov cinacToilvToc

Toii PocacAiwg, ox CureMouv iSaatcog, nAaTTO[Levot Ts xevcicç ocktag &et xat Coot13oXecc ol') xoadcg, xotiTot ye Acy43dcvovTec carrot -Ay 8ocailev nap& TeLv 'IXAupc(76v iTlatcog, icp' 43 xaTaP&XXecv TE:1 pacraei:. ot 8e cicviptcaxov i; Ocmcipoug aoc7c&vac 18iag, Tcapaxpou6[Levoc TOv pccaaea. 3. 1-14.7ccov aiv 7coUc'occg npOg ocl'rcoUg ol'.)8ev iivuev oi) Toi5To 8i lióvov ijv, &AV OTt. xat ITpOg CakhAoug crTacrcdcovTec Te csocv xca -;ixoUovTo ot 8earcinac, xoct rcoAiliouc; Elx0v itkcpuAtouc xca ti&xac, xoct xei. pov axe Ta Tiic HeXonovv'haou 2 80 octTEccq, otg p.cxpOv iSaTepov ipoiip.ev. 12 arccriipocg A: xpocrEvouq A in marg.

1 Cf. Ducas, XLV, 9.

2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 169,17-176 et 202.

www.dacoromanica.ro

16

20

216

SITUATIA DIN PELOPONEZ ; OCUPAREA SEMENDRIEI

III 1, 4-3, t

4. La acegtia deci trimitea soli sa ceara gi tributul totodatd, dar totodata sa gi vada bine ce se petrece acolo ; caci li era teama, ca nu cumva aceasta cearta gi rascoala intre ei sa nu aduca in Peloponez pe italieni sau vreun alt popor din apus gi voia sä le previe gi sa-1 ocupe el, deoarece tara era foarte 5

intarita din fire gi avea orage puternice gi insemnate gi cetati foarte multe gi. greu de cucerit gi avea de toate in chip indestulator gi. pentru timp de pace gi pentru timp de razboi, fiind foarte potrivit agezatä, gi la mare gi. pe uscat

10

gi putind face bine trecerea din Tracia gi. Macedonia in Italia gi din Italia inapoi in Tracia gi Macedonia. 5. Solii sosind in Peloponez gi spunindu-le vorbele imparatului (sulta-

nului), n-au putut lua nici tributul si situatia de acolo au gasit-o de tot tulbure gi rail in suferinta. Intorcindu-se deci, Ii spun imparatului (sultanului) toate ; iar el punind pe planul intli ocuparea Peloponezului pentru 16

20

25

grija ce-1 preocupa gi cit timp Inca nu se ivea In zare vreun razboi cu italienii, deoarece Peloponezul era o punte bung. 1 pentru Italia, precum spuneam, gi pentru &à avea porturi bine adapostite gi in razboi putea forma o 'ma de pornire gi pentru armate multe gi pentru flote, a crezut cà nu mai trebuie sa taraganeze, ci sa porneasca asupra Peloponezului cu razboi.

2, 1. Intre timp gi cei din Samandria, marii dregatori gi sotia lui Lazar, impresurati hind acuma de mult timp gi nemaiputind rezista, au cazut la invoialà, ca, luinduli toate ale lor, sa plece din orag teferi gi fail sa pateasca vreun rail; iar sotiei lui Lazar, pentru Samandria, imparatul (sultanul) i-a dat in stapinire doua tirguri in Dalmatia gi in tara Bostrilor 2. Semendria se predfi

2. Dinsa luindu-gi fata gi tot avutul, a sosit in tara Bostrilor (Bosnia) gi acolo igi casátoregte fata cu domnitorul acestora gi-i dà zestre tirgurile gi. traind aici mai mult timp, a plecat mai tirziu la Cercira (Corfu) la maica-sa gi la fratii ei 3. 3 4,

Invazie In Peloponez;

30

1. Peste iarna, imparatul (sultanul) pregatindu-se bine

gi stringind armata cit mai multà, Ware gi pe jos, se

ridica, dupà ce s-a desprimávarat acuma, cu toata armata din Adrianopole gi o ia la drum prin Macedonia de jos in directia oragului Amfipole gi a riului Strimon ; totodata mai duce cu sine gi arme multe gi. tunuri de tot felul gi bronz foarte mult gi fier. 1458

3

1 Aceasta o spune Tucidide, I 36,2 despre insula Corfu; dupä el s-a luat §i Critobul sa spunii acelai lucru, vildit ceva mai putin potrivit, *i despre Peloponez. 2 Bosnia; vz. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C: elg Tip Mn6a0av. 3 Cf. Sphrantzes, Migne, P. G.,156, col. 1077 A §i 1078 D ; (ed. Bonn, 447, 1 §i 450,15-16).

4 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G. 156, col. 1065 D-1066 B (ed. Bonn, 387,2-388,15) §i Laonic Chalcocondil, p. 255-260, 11.

www.dacoromanica.ro

III 1, 4-3, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

4. 146; To6-roug

217

oi5v To6; rcp6a13 et; 1E6=p:7-my, Scp.oc [Lev arcocta-rov T6v Soca-

7rp6; cmi,Xou; ockri ToUTcov Scoccpopa -re xoct Tram; Ina-14-pr= -ro6; 'hacXo ç IleXo-

tc6v, 64Loc Se xcd Taxer laCTOLCTXELPOI.Levo; mak. Baia yap grcote

o

Oa() TL y6voc -ciLv icircepkov, xod 7rpoxoc-ro:Xccf3eitv ccirr6; e3o6Xe-ro Ta6T-ip, i4.)pocv -re oi;o-ccv exupona-clv cp6aet xcd, 7c6Xec; gxouaocv Ozupdc; re xod. X6you &MA; xcd cppo6pcoc TcXeicr-ra TE xoci. Suacaurroc, xcd. -roZ; Fcacv ocö-dcpxco; TcOvv-qcsov

-71

e'xoucrocv rcp6; -re 7c6Xep.ov xoc

6

pivv, 0-kcs; -re XacxoiScrocv ircmcdpou xcc-ra yjv

-re xcd 0-aXocaaocv xoct auvoq.cfrip TCOLpocrc6FceLv xocXek To6; -re a7c6 Op 4x1; xod.

ç 'FraXi.ocv, ToU; -re l'I-rocXioc; ccijec; 6; Op4x-tp -re xcd.MocxeSoviccv1. 5. 'Acpcx6v.evoc è oi. Tcp6aPec; 6; IleXo7c6vv-/aov xod. TaL 'nap& -rot; pocacXeco; arrocyyeiXccv-re; o5-re -rOv Sccal.L6v gXoc[3ov xoct -raze!: Trav-ca. eZpov Euyxexuplvoc -re

MocxeSovioc;

10

xoct vevooqx6-coc xocxik. 'Erccoriptorre; oi5v arrhyyetaccv racv-coc r6.): poccsaei.. 6 Se rcpoUpyou Tcoco4tevo; T)111 -cij; IleXorrovv'haou xoc-rc'caxecrcv Sca TOv p..eXeT6p..ev6v o

xod. Ocrov o

cp6g 'ITocXo6; ecr6p..evov 7c6Xellov, xocX(7.);

TE

TrocparcXou

xecp.blv 2 Til; 'IrocXioc;, eoç &ply, xoci. Xtp Iva; e'xoucrocv 2 eCaTCCAEZ; xoct 6pp.1vhpcov oijaccv 2 -rii".) iroX6p.y arpoc-ceutuitcov TE TcoXXv xcd veiLv, amkr. p.eXXecv

15

e-co SeZv, cwa crrpcoreUecv eg lily IleXorcOvvviov.

2, 1.. 'Ev To6-ccp se xca o iv ZogiccvSpia ONSTEg -reLv v -c6Xec xoci. So xoci. 11 uvi, ercecail 7c6Xuv 305 xpOvov TGoALopxoUtlevot, oint emetzov, EuvePlaccv 6p.oXoyf.of., 6a-ce X6v-re; nay= re( eccu-c8v -coi5 dia-ceo; 1WOetv ac74 xcd.

20

xocx6iv cirrocOzi.c. -c:n 86 ye AccUcpou yuvccod TcoXi.cyp.oc-rcc No TCOLp6crxev 6; apAv ecvort Zocp..ocv3pEoc; 6; AxXpAcTiocv xoci. BOcrrpou; 3 6 Pocat.Xek. 2. H Se Xo4poi 5croc T4p./ -ce Duya-repa xad nay-roc -Ay Pi.ov octi-r7];, acpixeTo kg ,uycc-cipoc Trp -ro6-ccov Ilyep.Ovc, Soilcoc xcd. cpepvilv B6crrpou; xaxel Euvairrec coil rac -rroXicrp.ccroc, xcd btocv6v cckoi; sLayayoilacc, tics-repov anbrXeuaev ç Ickp-

26

A.ocecpou

rv

xupccv nap& 're -ri)v p..1-cepoc xod. To6; aSeXcpo6; 4. 3 3, 1. Bocal. Ask se xeLvzsvo; xcos); TCCCpccaxeucccr&tievoc xat a-rpoc-rcav 6'-cc Tacky-rip cicysi.pccg 1.7-C7CLX^Ip re xod. ircixv, 67retail eccp Orc&cpoccvev Syi, ⪯ ex TijE 'Aapcocvoi5 rcomrt. rcT) cr-rpo:Tc7), 67ropeUe-co && -r-7];

xofc-co.)

MocxeSovioc; cç Ire

'.A.p.cpt7coXiv -ce xcd. E-cpup..6voc no-cocp.6v, Eu:)ercccy6p..evo; &pc o xcd 87c Act TcoAXac

xoct mxcevecc nocv-roiccg xcd. xocXx6v 6Tc. 7cXeZa-cov xoct oialpov.

3 aTci.atg A: win A in marg. U 25 ocirry) A: ceyrif) A manu 2., unde m 1128 7sgly.liv A: rceCilv A in marg., unde m.

1 Qaae de Corcyra insula disseruit Thucydides, I 36,2, quem Cfitobulus imitans de

Peloponneso parum bene idem dicit. 2 « Pro xetgv14

izoixs7);

o5a-tIg accusativos habes, quasi in antecedentibus

dictum esset xccTézet.v Tip 1IeAorr6vvlaov ». (C. Muller).

Bosnia; v. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C: elg 1-31v Mrcdo-Ocev. 4 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1077 A et 1078 D (ed. Bonn, 447, 1 et 450,15-16). 5 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 D-1066 B (ed. Bonn, 387,2-388,15) et Laonicos Chalcocondyles, II 202-211.

www.dacoromanica.ro

30

218

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

III

3, 2

8

2. Ajungind la Strimon, trace peste el §i, lasind la o parte balta Cherchinitida 0 mergind inainte, intra in Tesalia 0 acolo s-a hotarit sa a§eze tabara

5

0 ramine putin pe loc, ca sa-§i odihneasca armata 0 sa. mai a§tepte alta §i totodata sa puna la incercare pe domnitorii Peloponezului, cà poate ar ceda, aflind de expeditia imparatului (sultanului) asupra lor, 0 ar trimete tributul.

10

3. Cad se vorbea 0 aceasta ca, daca in vremea aceea ar fi venit de la ei soli la imparatul (sultanul), aducind tributul 0 rugindu-1 de pace, ar fi obtinut-o 0 imparatul (sultanul) n-ar fi inaintat mai departe §i nici n-ar fi pornit razboi asupra lor ; caci avea alte planuri mai urgente.

15

4. Cum 'Mg stind aici destule zile, din Peloponez nu s-a aratat nimeni §i armata i se odihnise §i cea a§teptata li sosise, s-a ridicat din Tesalia §i mergea prin interiorul ei §i lasind-o in urma pe aceasta §i Ftiotida 0 urcind peste muntii de acolo, ca §i peste cei din Ahaia 0 trecind peste Muffle din cale, Spercheios §i Peneios, ajunge la Termopile §i strabate cu bine trecdtoarea ingusta de aici. 5. Coborind In Focida 0 Beotia, in regiunea de la Platea, i§i a§aza

90

25

tabdra aici pe malul riului Asopos §i trimite iscoade sa cerceteze trecatorile Citeronului care duceau spre istmul de la Corint. Caci ii era tearna, ca desputii Peloponezului, ie§ind inainte, sa nu le fi ocupat §i sa-i fie anevoie trecerea spre Istm. 6. Aici ii yin soli de la despotul Toma, aducind 0 o parte din tribut,

patru mii cinci sute de galbeni 0 rugindu-1 sa incheie tratat de pace. Dar aceasta, atunci era Med nici un folos §i prea tirziu, ba chiar 0 cu totul nesocotit, caci a pierdut, §i ce-a dat, 0 nici pacea n-a dobindit-o.

30

35

7. Caci Imparatul (sultanul) tributul 1-a luat, « iar tratatul », a spus, « il vom incheia, cind vom ajunge in Peloponez », luindu-i in ris 0 bataie de joc pentru nechibzuinta lor 0 pentru timpul nepotrivit ce 0 1-au ales ; caci aceasta trebuia s-o faca atunci, cind ii chema impäratul (sultanul) §i cind timpul potrivit cu imprejurarile o ingaduia. 8. Cum s-au intors iscoadele, spunindu-i ca nu e nici o piedich pentru trecerea trecatorilor, a pornit de la riul Asopos 0 merge spre trecatori, §i, trecindu-le nu cu multà ostenealà, coboara in cimpia din fata zidului de la Istmul corintic §i ran-line aici in tabard o zi intreagà. A doua zi ridicindu-se cu toata armata in ordine de bataie, navale§te in tara corintenilor 0-0 a§aza tabara nu departe, ci ca la patru stadii de ora§ 1. 1 Vreo 720 m.

www.dacoromanica.ro

III 39 2--8

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

219

2. reve*Evog .32 iv /TputIOVL 8LOCP(XiVEL Te TOT5T0v xCd. napccii.eicliac Tip/ Kepxtvi-av ALvv xcd Dtal'Jvcov 17a Tec np6CYCJ, LTLPIXEVEL CIETTCCAECCg XOWTOCZOCC crrpouro7ceaeucrcilievoc Eyvw IILICpOV 7C0CpCCE.LETAOCCC, 6CYTE aLcOlOCTCCOCFCCf. TE T4)11 CSTECCTLav xal. &repay cckoi5 nepy.eZvoct., xat &LOc rceZpav isoLoUp.evog Troy -c5ig IleAonovvirsou -17yev.6voiv, et no); &pa kv8olev, Tip X.CCT' ccirrimo xcrrpcereiOcv pocaraiwg 1.2.ixeOv-rec,

5

xcci TOv 3ao-1./.6v 3:7C080ZEv.

3. 'EA6yETO yap xal. TOUTO, &v., et I)xov, 'av V Trp T6-re rcpiaPet.g ockc73v ncepec Paolaea, xovgovTeg -re 8ocatiOv xai, Se6v.evot. Tuxeiv 01p-6544, g-ruxov v xaci.

dix av int

Tec 7Tp611(.0

TO5 AOL7C05 TCp0OX6(DEL 6 Paar.Aetig, oU8' icr-rpareuae

xa-c" aUTc7)v- axe yecp &XXX Tee

4.

SIg 8e

Iwipag

xccwreiycona.

1.xavecg ocirroi5 aLccyctyeav

10

ainv OcrcO HeAoiTovv4)crou icpaiveTo,

ij Te crrparta8LOWETMISCFCCCO xo ci. 7pocr8oxo)t.t.evl acpZwro, Ipag &x CIETTOCAiocg, tst. SLa Tijg Ilecroydocg ocirrijg, TrapeVccrag 8e Talfrrip -re xal. Tip 4101.(.7)-rt.v xoci. 67cepf3aX6v Ta -re 8p-t) TaUT1g xai. -re( 'Axocixa Tok -re iv (J.ETOCU TroTailok 8caf3c'cg, nrepxzE6v -re xal, TIVEL6v, acpcxveZ-rou I4 1115Aag xat atapaivet. ToT7) 7Crip0a0V aacpccX6c.

rv

16

5. KaTaPag n gg -re -rip 4:1)(oxi,aa xoci. BOLCUTEOCv Xet. IDaTOCLta; aTpocToneae6vrat. aUToi.1 7cp66 Tit') 'Acrorrciii no-ravirp xoci. rcitLiTet. 6.}) ToOg xa-raoltetPov.ivoug

Tag nap68oug TOS KcOatp6vog Tecg cpepooaag ig TOv 'IGOI.L6v i8E8Let, yap A oi. HEAOTC0101)CTLOL 7CpoeWO6NPrec npoxovrckaXWar. Toizrag, xOr. py681g ef.1 edyrii)

20

-h kg -Ay 'IcrOI.I.Ov sui43ocatc. xoci.

6. 'EvTana 8i iixoucn npiaPet.g -rcapa To5 seardyrou ()ova, xoligov-reg eoll aocatioil EioZpav Ttva, nevTaxocioug xai TeTpaxcaxcAtoug xpocrivoug, xai

8e6p.evot. anov8e6v TUXE"Ev xcd etp-ipi)c. Toii-ro 8' av6v-tyrov if)v irav-rn T6-re xoci. goopov, [il&AXov &è xcc Acog av61-cov ec7c6Aecre yap xat Tec soUvroc xoci. ol'AL -r7K

yewlyzOcc Tirig IfeAonovvilo-ou, novho-op.ev sLoczAg eucov X.IX.16LCCITcgwv ecflouXiag xc axar.piag. T6-re yap g8et. Toi5To 7rot.35crat., 8-rocv I Te paar.Aek kzaAel. xat 6 xat.peg t.t.e-rec Tc7)v 7Lpocygt-rcOv mot). 8. 'Llg Se iirxov of. xccTaaxorcor. cppOcCov-rec 1.1.7i8ev vocr. -Nag nap 68or.g iproad)v, fiptoPei.g am?) Tor.) 'A.:Tomo-1i ix(Lpez. earl -rag nap68oug, Tcc&rag 8e aLc43a; oö EOv 7c6vy, xcc-rapociveL ig TO 7re8i.ov TO 7Tp6 Toi5 'IcsOp.oi5 xat Tod Teixoug xx a-rparo7ce8e6e-rocL aUToii vim) iw.ipav, T1) 8' 6aTepaf.a avaAa43e.Dv -Ay cr-rpa-rOv Oircavroc 1.)v-reTayilkvov, icspDaet. ig Tip Kopt.vOicov xaci. aTpocT67ce8ov O7L o p.axpav, Da' Ocrov &ITO Te-rrapcov a-ra8f.oiv arrixov Tijg n6Aecog. gepm

26

eipipric Telitip]xe. 7. BarnXeOg yap TOv (ley 8ac6v nape, « Tag in (rnovak, OTav iv-r6g », 0

akok Tijg

2 post KepxLvi.v.v add. j B6Xcilv A in marg., unde 1111 EXCLUNRIA/ supra scripto Trp6; A: npocreArzóvcov m 1112 t et. A: kuLpet. A in marg., unde m1113 ITOLdnv All 25 gcupov A: napdc 1-6 xaLpdv A in marg., unde mul 27 post gXc43e add Trap& -r6iv npeapecov A in marg., unde mul 35 post Kopt.vOicov add. clxv.govroq .071 Toi3 csiTou A in marg., unde m. I

www.dacoromanica.ro

30

36

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

220

III 8, 9-4, 2

9. In ziva urmaloare, luind cu sine pe unii din marii dregAtori ci pe cei mai de frunte dintre generalii comandanti ci satrapi (guvernatori), dá ocol dealului ci Insuci oracului, cercetind locurile care nu pot fi luate de lee cu lupta ci punctele care ar putea fi oarecum cucerite. 6

10

10. Si a v6zut c orwl este foarte bine Int Ark, precum 0 era de fapt; caci era acezat pe un deal foarte ridicat ci pro:p6stios de jur Imprejur ci avInd numai o singurà lature deschig spre orac §i aceea ponci§6. 0 Int 6rit'a. ci Imprejmuità cu un zid lntreit. Iar Acrocorintul era cu totul de necucerit 0 se ridica pe virf de deal 0 era Intarit de ziduri foarte puternice. 11. A cunoscut deci ea' trebuie mai Intli sà trimita vorba celor din orac despre o eventuald predare a oracului prin bun6 lntelegere; ci trimite oameni s Intrebe. Cum ling nu i-a putut Indupleca, rade mai Intli tot cimpul lor de afara gi-I pustie§te, adic livezi, ogoare, vii ci celelalte, toate fiind foarte frumoase ci cu rod Imbelsugat. 12. Dupà aceea Incercuindu-i cu armata, i-a Inchis bine Idauntrul ora.

16

cului ci, aducind tunurile, a Inceput Impresurarea. 1.3. Cum a stat mai multe zile in fata oracului ci n-a putut izbuti nimic cu Impresurarea, gi-a dat seama ca Impresurarea va tinea mult timp pentru eL Caci tunurile nu ajungeau destul de bine pind la zid, i nu-1 puteau strica 20

de loc ; caci puterea izbiturii lor fiind sbàbità prin lungimea depgrtArii, loveau

cu mai putina putere zidul. Si din cauza terenului aspru ci accidentat, tunurile nu puteau fi aduse mai aproape de zid, Incit sa-1 poatsa bate cu tàrie mai mare 0 sa-1 dgrime cu lovituri mai repezite.

14. Dar chiar dacá zidul s-ar fi surpat cu totul, ci totuci intrarea In 26

BO

86

orac 0 In cetate tot nu putea fi cucerità, pentru ca drumul de pe amIndoua pgrtile era m4"rginit de pràpastii abrupte 0 de stinci ascutite, pricinuind mare frica ci team6 celor ce veneau din jos sa.' intre cu armele 0 care erau loviti de sus peste cap din locuri avantajoase de pe Inàlimi. Si deseori ataclnd aici lmparatul (sultanul), a fost respins cu tarie. 4, 1. Deoarece Impàratul (sultanul) dadea cu socoteala, Ca' nu va putea cuceri crawl nici prin atac cu puterea armelor, nici cu balaia tunurilor nici pe alta cale de acest fel, ci decit numai prin foame c Impresurare Indelungatà, s-a hotgrit c'd nu mai trebuie sà amlie celelalte planuri ci sa piarda timpul In zadar, ci jumAtate din armatà 16sind-o aici cu Mahumut In frunte, ca sa Impresoare ci sä ling sub paza oracul, Incit s'd nu poatà scoate nimica dinguntru ci nici aduce ceva din afarä, Insuci cu cealaltà armatà a plecat mai. departe.

40

2. Si mai Intli, cetAtile de primprejurul Corintului, In putine zile, le-a cucerit, toate, unele luIndu-le cu puterea armelor, altele Inspaimintindu-le cu frica, iar altele Induplecindu-le cu vorba.

www.dacoromanica.ro

III 8, 9-4, 2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

221

Tact Moog xat Teily aTpaTlycly xat TiLy 9. 1)). 8' itpeciq avocAocw -cc coaTpav Tok apiaTok, rcept-het TOY Te AOcpoy xat Tip rcOAcv minim xaTacrxo-rcLiv Tdc Te OAcog anOil.axa Toi5 xcilpiou T& Te InEticcxa Orccocroiliv.

10. Koct g8o4v ccUTii.)

rcOAK ixuponaT1, /Uarcep 8-71TCC xoct 930 UrcepUolo1X6y v TO xcilpiov xat arcOTolloy xoc i. xpo/68eg xLxXo0ev, xod tclocy 1.1.6y-oly irapO8ov gxov Tip int Tir rcOAcy, xcct ockino &Navvy) Te xect Tperaip 'react, TeTecxcaplyv xoci. 7recppocygylv- 4) 86 ye 'Axpox6pcvOog xoct 7cay-rn ecraqiccxog, Urcepocvcilxtcrylvl Te 92ic xopucAc Toi; AOcpou xcci. Tef.xecrty taxupoTaTocg Wxupcovivl. 11. "Eyyco ov 8eiv AOyok rcpE.STov Trpoacpipecy Tag v Trn 7c6Aer. rcepi Te ut43cfcaecav xat LAI:Smog airrijc- xat rcipcec 311 Tok ipotivTag. S2g 8O oLx grcetee, -trpi;Yrov LV gxecpe Trao-ccy Tip gc.il xeilpocv °CUT/J.:no xat 18-hcilc7e, 7capa8taouc Té

Te yap

6

10

LL xat aypok xoct Oct.c.rciAoug xat T&XAcc, xdaAccrTa Te xoct noAupOpcc TakyToc. 12. "Ercet.Ta x6xAcp neptaxiily ocUTok r crypocTi:p xat xocTaxAeicrag kyTOc Toil olaTeog ao-cpocAcT)c xat p..1xavag IrccaTilo-ccg ircoAcOpxec.

13. 'f/c Si auxyac 4.6pac nepcxae-ko.evoc

9093

rcOXec xat rcoMopxcliv oL86

16

vucv, gyvcil xpoyiocy gcsea0oct Tiv iroAcopxiocv ccUT4). oct Te yap illxocvoct ox IEL-

xvoi5yTo rrpOg TO Teilog xcag, °LSI (3Xcfc7corecy OXcilg iiHvocvs-o acpoccpoUtievocc yap Tip ptcev TC,L) kxec, Iexocu)gowro xcct aaOeyIaTepov Tc.7.) TEEXeL TCpoakirovrov. OL yap vv aUTa; T(1) anoxpOTcil xoct crx).1pc7) TO5 vilptou Iyyk 7roU Toi5 Teixouc npoaeyeyxdy, lUaTe met ITCCieLv aLTO (LET& ptcc;

cp o8 pEic xal (Sow% xat xecToc (ScrcTeiv.

20

14. Ei 84 xcet o5Xcilg xocTe(liSGTCTE-CTO TO Teixoc, c'aA' o6siv -h Troy

Ic TO 'aaTu TcOAcy rcocpaog arc011axog v, xocTipcilOev arcoTOILocg xpliLyoic xat oxorcaocg 8cecA^Illibrt) xcc i. cpOpov xat 8aXiccy rcAeicrytly rapexotavyj ToT.g xaTcilOcy etacoiim. [LeO' &racily, dEvcoOkv Te xoct Urcip xecpccAilg paAAopivotg & Urcep3eVcov arc6 Tcy A6pcilv. Kcct rcoAArkxcg 8i TaUTT) rcpoaPcaeilv 6 Pacraek, taxupik

xat

9117

26

arcexpoLcOl.

4, 1. 'End oUv ociTe Ix rcpoafloAijc 3q Tok OnAor.c, oUTe

vxZç o6re

CrcAAcp Tc7p TpOrccil TotoUTcp 6 floccraek atpirrecv ¶60 rcOAcv ev4t.t.ey, OcAA' j ILOyoy

Aocvla xat rcoAcopxia (laxpaic, oLxITt rrpk Ta AOL7Ta 8coctiDasiv kyv6xec aziy oL8'

xj TOY xoccpOv ayccMaxecv, &XX& TO ilev filltau

Tri)

fLoUTec xaTaAratcily aUToi5, iLaTe 7roAcopxeiv xat cpu?Latscrecv Tcly gyaccno Idcycono 93 TO.SY gcoOev icrxoplecoOocc., ccUTOg ix6pet npOg Tdc AOL7Cdt.

a-rpm-crag VA, Mccxou-

rv

30

7r6Acv, Tot Ill) Tr. Xot.7cilv ecyoaccf3eoy

2: Kat npilyrov iv Tart =pi. Tiro KOpcyOov ppoUpca, Ta liev (34. Toig &raocg, Tec

plif3cp xal xocTourA114c, Tec 84 xat necOo1: IAWY, Iv OALyatc 11116pacc ixecp6-

act TO TacvT(X.

12 Post Tccbrroc add T6v c csi-rov lixiicfcCoIrra 681 aLktp0er.pev A in marg., unde mil 21

&XX' ov irrov A: &AXec xat o6ron A in marg., unde m II 25 X6cpcov A: &xpow A in marg., unde m II 28 6.,61.1.t.ev A: kv6pAcrev A manu 2., unde m.

www.dacoromanica.ro

36

999

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

III 4, 3-5, 6

3. Dupd aceea a Inaintat In interiorul Peloponezului, pradind 0 cucerind totul din cale 0 supunind toate localitatile potrivnice 0 ocupind toate trecatorile accidentate 0 greu de strabatut 0 cetatile din cele mai puternice, supunindu-le si pretutindeni subjugind. 5

4. Apropiindu-se de orasul Tegea, pe care cei de acum Il numesc Mochlion 1,

10 asaza tabara 0 incercuindu-1 cu palanci 0 Inconjurindu-1 cu armata, 1-a Impresurat putine zile. $i dupa aceea, Dimitrie Asan, eparhul acestui oras, trimite Imparatului (sultanului) vorba de Impacare 0 de predare a lui. $i Imparatul se invoieste deci si ia orasul prin bun5. Intelegere. Tot 10

15

asa se predau 0 alte cetati, nu putine, din regiunile Invecinate. 5. Despotii Peloponezului stateau gata de lupt'a In interiorul Orli In regiunea de la Amicle ; cind Irish' au auzit, ca Imparatul (sultanul) se apropie

de Tegea, au desfdcut de indata. liniile de bataie 0 au plecat In fuga; si se retrag, unul, Toma, la Mantinea 2, avindu-si aici femeia si copii, iar celalalt, Dimitrie, la Epidauros Limera, care acuma se chiama Monemvasia, si stateau In cetatile acelea, asteptind sa vadà sfirsitul razboiului.

20

5, 1. Imparatul (sultanul) ing ramInInd putine zile la Tegea 0 punind la cale treburile de aici 0 lasind garnizoane in Tegea 0 in alte cetatd, mergea spre Patras, In Ahaia, pe un drum ran 0 potrivnic peste tot si cu mari piedici, care trecea prin multe locuri accidentate de neumblat 0 pline de prapastii. El 'Mg cu toate acestea 1nainteaza. anevoie cu nu mai putina rivna,

pradind si cucerind totul In cale. 2. Locuitorii din Patras aflind de navala Imparatului (sultanului) asupra 25

lor, de groaza si frica au parasit de Indatà orasul si toate ale lor si o iau la fug6 cu femei si copii, unii In orasele venetienilor de prin Peloponez, iar altdi trecind la Naupactos; numai In cetatuia din virful dealului lag oameni

de paza 3. Impdratul (sultanul) insa ajungind la Patras 0 gasind orasul pustiu 30

35

§i parasit de oameni, sloboade armata sa prade ce era Intr-insul, iar cetatuia inconjurind-o cu ostasi 0 inchizind-o din toate partile cu palanci si asezind tunurile, a inceput s-o asedieze. 4. Ostasii de paza dinguntru temindu-se de primejdia tunurilor, ca zidurile sa nu fie stricate si ei sh fie luati cu puterea armelor si &à ajunga In primejdie de moarte, se predau cu buna invoiala Imparatului, cu conditia sa nu sufere nici un eau ; si, fireste, nici n-au suferit. 1 Cetatea medievald Mochlion, Muchli, din Peloponez, nu era pe locul anticului oras Tegea, ci mai spre räsArit in muntii Parthenios. 2 Alt oras decit cel din interiorul Peloponezului cunoscut prin lupta de la Mantinea din anul 352 inaintea e.n., unde a c5zut eroul tehan Epaminonda.

www.dacoromanica.ro

Ill

't 49e t

e

vituvoa

viaw

TR olnol pc? 31 pox 59n31-196 50A3Ti9VLy

IfYI CIHIVOHVII

'Iv vHrl-II

£3g

pt;tnn0at0y31100 `13ch7Xpc3.12. -011:no1)ox 31 1LIATA/2 3)0x )01)4.0f,IR pox A(91 a 3/0x A(91 /i)(314.yx1) A(03d(9X Aco29thou Acoroorio? pox mod3ritIt pox lel ? -nd lo1T19All Aco3dnockb A(Ochlq? pox Ulnlou 5on3ristoch3X &CA A011(X0W 5rDrcaoodu TR (LI 773131 '13X01L A(6 `1Dnoloox 1 A0231L0 19431 'pox 5nacpclmoi,.old3az. nitirpo pox ti-rxx9x Amdkvid3a `Ma.rdi.D 13xd9r02L? ,11? 51)od?Priff. p131 1371 01n01 50ld1ly7ikv '5keoppy, 9 5k1cool `5noXchoz9 5no,l9y 136$90(31L 61 13)09)4 3d31L 31 A(939)Aliq Mt 5(03902A? 51./..1c17) pox ITAllcdrkw tn pox .13A:pd.rbox roy931. 9 5cpylinvE) -59ioyor19 23dcoXDod11 3R 61270 311? (1.1c1101 pox re3TIR md9odcb 10.A.Tx9 Argl Amdc,oXolDkylt. pl;tnn0aL0y3ll 00 1V/011932 A? ILI io33.A.0.o3011 `5k19oo1 A? `61)oyxn7i-y, lon3iitpolox clonril7o2.3.3..nq in13J.L? &opt rinonctry3Dodat. Utz. io?A.,314 '7oroprcii noRA3

2olop3.L.

5ki

T1

A? '39011 101

0

9

59

no

5314q0moolR 5c1093 o '5.r7it-90

90

fq

OT

531Aodl9Tth .pox 'AtoriothoXIoAp 9 ATti 5? AX13A31AXR t,-A(1.4. 201970 310x 30 5321)031 4A109tI., 9 TR 5? AodnroaLa,

oa,AoX

TM(

`A;odkrhy '5old1lyrikv 514 Ann :039zderbnow 001 noliroaL 01 5vd3lt. 531An0lL0xp0lop 9

'9 T 5;i3,0Dra

'170113VOX

pox nodld1912

A? '511019)0

9T

57o33Xrdd 5)odrit.l. A? ioTITJ, ATA.mlioIR pox --..p.oklinolvx

TR

1 le 'nolc,00 5;odnockb 31 no,-nrnool.rx).?

31 pox Sioa. '51oidnothl 51odinj 5(1.1 510.1.1oXiir, 11.1A)22/. `kInloalp 51173c1c9XDriR 31 5iloyy01L pox 51011.91 SloalodT pox 510nr1lpdx02q nkn7riold131R pox AkApiolTyx Amp 11 A01311 U.200119 ox 6M101L cl3d(pX(.,10631. o1 OdL A(01 A(2201.1. )0LA7)11.39 5oATTI

U.Icoo

nr23X7odi A9g9 pox

59n3r19Ikki 31 pox 50&31-1963diarizx

u

E A? 51)0(31)11 Atttl ,10X A(9,19)0 A02063 Cl01 5corosnod `531noomi 13l1tv.tx? pox 6d9c1) 023 5c 53.149anyx? Ati.1 (mon pox T1 'A(0109 oiAoXc 531Aolipcb An pox 30 ? `51oAxi nponn.A. nri 5? ST1 5914 513y9lt. pt;tnno3toy3ll 00 A(91 ,m-913&a, lo TR 5? no.txxoapoN `53_tAmcomd3z.t.xyiR Attn9r1 nly0zt..9dxf 4531M9311100170X Uxvocb 5csylora TR 50A3r19x1679 5? 5xg:h..),oll VOX Atttl nly9a.t. noritt.c33 ATch,13 pox AIn3x 'AcodRnf 13cocoar Atf.1 AJ01110d19 5? Atf..kraLcbolR Ami A? 'timpo Alp.. TR -9(3xp tjoyxr,ix nc?Xind32.c (4-n.)od.Lo pox 5r.ociodmols:rid3u. A30coln;o2L. xx 5)FnxXkr 5r.olpisant.? ITxdolyoaz? 10 TR 59in? iodnoddo 531AM9332 A01 0317,) no). AmAloXfieri cAoAnRAIx 'GA nol. o Ak) `Loco.orpnnvx 500)(131 '501q0Ch115)10-7,10)( 19(00thky kii oi 5loyar..9 pox

Ao

nuonockoXsiodu *3dLoyor19 31 TRclo "1970091131L

t

61 '1310.0rd

mod' hxq?Ac9d ppv 3i.

v

numu 1DrioApod7in (bdgcb ppn 531,eqoatv(

,C)?

C:2

Anti..T1 11 A0100X .A130)D11. 3/0X

1019T1

ncw..i.cpaaaxx y u! "hum apun w II 6 13(974110D :y ppn 51)DL V in/M// '7, apun ui tg ;sod

"aas apun lw gy pod

y

111

"2.17YW

9pUTI Usl

, !nay !maw sq.in 'elruntu rna uatuou Aor(ZnoN Ten uou oaor aenbnue aeaaj, ps `ieJa pas Re tualtiarao U1flS.10/1. lii Oplal.n.red alllOW 'A -D %tawny d 7.7;T p 4t z .1a1Ikr paurwerti pB unturs umaeruassavi 'elrs uou aierpeow eur 'eauriuniv pnde urenb aur snueqatu, xnp supuourtunda ouue zgc awe %nip -u sueu2nd 1rproaa

www.dacoromanica.ro

ov

224

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

III 5, 5-0, 3

5. Iar impAratul (sultanul) luind In seamA cetAtuia, pune Intr-insa o garnizoanA ; §i celor fugiti din Patras, care vor BA se Intoara §i sA locuiascA In

6

ora§, le veste§te libertate §i, un numAr anumit de ani, slobozenie de dari, precum §i Intoarcerea averilor. 6. CAci Ii placea In chip deosebit ormul §i regiunea, fiind roditoare §i avind o a§ezare foarte bunA Intr-un loc frumos al Peloponezului §i spre intrare In golful Criseos; §i ora§ul e legat cu uscatul din fata prin promontoriul Rion1 ce se Intinde intr-acolo ; §i folosindu-se bine de bogAtiile sale, e, Intr-un

cuvint, inzestrat din bel§ug de toate bunAtAtile. De aceea tinea mult la so

Impopularea §i paza lui; §i, fire§te &A 1-a §i Impopulat.

7. RAminind aici zile destule §i cucerind toate cetAtile de primprejur §i punind garnizoane In Patras §i in celelalte cetAti, trimite de Indatà o parte din armatA sd jefuiasa Eleia2 §i toate Imprejurimile §i sA le prade cu strà§nicie §i toatA prada sa* o aducA la dinsul. 16

Mac zadarnic asupra Corintului

6, 1. Iar el Insu§i cu cealaltà armatá mergea pe tArmul golfului Criseos In directia Corintului §i se arunca asupra unui ora§ din cele renumite de .1a marginea marii, acum

numit Vostita 3 j §i bAgind In spaimä mare pe cei dinAuntru numai prin sosi20

25

30

rea sa, ia §i acest ora§ prin bung'. Invoialà §i-i pune o garnizoanA. 2. Ridicindu-se de acolo a plecat asupra Corintului, luind ca un torent de munte tot ce Intilnea In cale, §i aducind sub ascultarea sa, iar alte localitAti robindu-le §i ddrimindu-le cu desAvir§ire. 3. Sosind la Corint, lmparatul (sultanul) a gAsit impresurarea continuind Inca §i ora§ul nevoind sA se dea de loc. Sfatuindu-se deci cu Mahumut §i cu cei1ali satrapi (guvernatori) §i generali, au hotArit de comun acord sal atace cu toga' armata §i puterea §i cu tot ce le AA la indeminA ora§ul §i sA incerce. In tot chipul, dacA se poate sA-1 ia din nAvalà cu puterea armelor, caci tunurile au §i ddrimat o parte de zid de pe linga drumul de intrare §i Inspre porti, §i sà nu piarda In zadar atita vreme §i ostenealà, impresurindu-1 §i neisprAvind nimicá. 1 Sub golful Criseos, Critobul Intelege nu numai sinul ce forma portul orasului Delfi, ci lntreg golf ul Corintic; prin promontoriile Rion de pe tarmul pe/oponeziac, putin spre nord de Patras i Antirion de pe tarmul opus, golful corintic se Ingusteazd cel mai mult, formindu-se cea mai scurtd cale de trecere de la Patras spre tarmul opus al Greciei de mijloc. 2 Dupd a Eleia n In manuscris pe margine se adauga u i Mesenia * i aceeasi mind

corijeazd afrrip In cerrk. C. Muller le pune acestea In text. In romineste am scos adaosul ; cdci putin mai departe, cap. 7, 1, Insemnindu-se intoarcerea osta§ilor trimisi la pradd, se aratä cd s-au Intors numai din Eleia, nu si din Mesenia. 3 Laonic Chalcocondil, p. 260,2 si 10 li spune, cu numele antic, Aigion; dupd G. Sphrantzes, Vostita a fost reziditä de venetieni ; vz. Migne, P. G., 156 col. 1077 B (ed. Bonn, 447, 12-14).

www.dacoromanica.ro

III 5, 5-6, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

5. BccacAeOg

Se Tip

Cexp67roAcv

rcocpca.ocpeov

cpuXacxi)v

926

gyxoceEcr-rlat. xoci.

HaTpLov sLaxlpuxeóetou TOT4 pouXollevoLg oc5Ocg 1; Tip) miXcv ley= xoci. xccroc-

)1iv xcci, x-r-tw.dcTcov irriSoacv.

xeiv EXeuOeptocv xoci dcT6Xecocv xpOvcov

6. "Hpeaxe yap ccoTii) ScoccpepOv-moc 0i5CFCC xrxi 0-easo4 dcpiaTlc Acczoilacc,

1.1

xe.)pcc, roCcp.,cpoptig TS

v xcaii) Te x&v r5ç HEXOTC0101.41601.) XCCI

Kpcaociou x6A7rou 1,

TcpOc TcT.) cr-rOticc-rc TO

ixeize

TE nOM; xcci.

rj

5

Te dcv-rorepocç lineipcp && Toii

`Piou CrUvOC7cTovivr) )(Oa T& ockijg xocprcoup.ivl xocX(.73g

xcci,

rciiacv elcUot.g

dorAroc eUOlvoup.evl xcaoltg. At& -rot. Toi5To xod rcepi. noXAoi5 Tip Tocirrig Euvoixccrtv -re xoc i. cpuXocx4)v broceitro xcci,

7. Hp..kpocc

n

tilwrot, ye xca Euvepaaev.

ixocvag cci)Toi.1 Scoc-rpi(Pocc xcci. TOc nepi. «kip, cppoUpta xecpco-

10

ajcp.evoc 7r.rfooToc xcet cppoupoUg iyxocTocaTilacc; on'yr'ij Te xcei, To-k CcAAocg cppoupiocg,

Ti5; iAv aTpocrccicg el'JOUg korep.Tret. plpoc xceTccapo4eZv Tip Te 'HXetocv xoci Tec =pi on'rrilv CbravTcc xoci. Xlitaocakt, xocp-repik xca Tin) Adocv cLg ocUTOv dcyccyav. 6, 1. .M.yrOg Si Tip 6rcAX-riv aTpoc-rcacv olvocXocf383v tEL Sca.

Kpcaociou x(Arcou eog grrt KOpt.vOov xoci. Trpoap&AXec

.331

rç

TrapocAiccq

rot;

7c6Xec Tr.vi nccpocXixi.) Tc7)v

15

Ovotaxcrcrov B6a-rc-roc 2 XOCAougn TO viiv xcci xoc-rocral)ccg ToOc ev-rOg icrzupek iE ipO8ou xca p.6v1g, Acc(43civeL xca TccirrIv OtioAoyi.c xoci, cpuAocxilv eyxccOtaTlat.v. 2. "Apccg 8' exel:Oev liXocuvev bd KOpcvOov, TCOnOTOC Tec 7cpoarux6v-ra., xecp.c4iSou

Sixlv nocpccatipcov Te xoci. Up' iocuTc7) 7rocoUp.evog, Ta Se xoct IECCV8p0C7COK611EVOq TE met. xoc-rocOlaTCTUAO -reAcicog.

20

3. 'Acpcx61.tevog 8' eg KOpcvOov

6

PccataeOc eripev e-rt 7ToXt.opxouvivlv xoci

p..13ccp.oi.5 ev8c6oi5aocv aUT-hv. KotvoXoylo-4evog oi5v MocxoutIoUTec xoci. Toig ScXXot.c

aoc-rpcirracc xcc i.

aTpccrlyotc, eSoev ccirroig xot.vji flotAeuacciAvocg 7cCca'n xoci. xecpt

xoci, Suvey.ec xcel. Tag Daocc Uncipxouat. TpOncp nocv-rE, et ye Suvoc-rOv & xcc-rekSicp01 xoci, p.epog

TL

rij

TrOAst. ropoaf3ocAav xca 7retpciaocaOcct.

cp6Sou f3q -col% O'rrAocg Tccityrelv iAetv, if,s1 yacp

'rob' /rept Tilv TrOcpoSov xoct Tecc m'Accg Teizou; Tait%

xoc-

vocZ6, xcet. 1.0) p.cir-qv g-rt, xocTccrpi.f3eaOxt. xcci novav Toaoi5-rov .111 xpOvov rcepcxcc-

Olp.evoug °cirri) mei p.186 Ocovrocc.

5 ecpEarlg A: oixodcq A in marg.: oixthcç m II 6 Kprodou A II 7 Potou A 11 12 post 'HXeiccv add xcd Mecraiptocv A in marg., unde m sed v. 7,1 1113 AU-rip A: aka; eadem manu qua xcd MeacripEccv unde m 1116 BoaTKqc d1118 zeLpApou A.

1 Nomine Crisaei sinus Critobulus totum Corinthiacum sinum intellexisse videtur 2 Pro BOGTKa. Laonicos Chalcocondyles, II 210, 15 et 211,1 antivo nomine At feLov utitur; secundum G. Sprhrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1077 B (ed. Bonn, 447, 12-14) BocnKcc urbs a Venetis instaurata est. 15

c. 348

www.dacoromanica.ro

25 .

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1i58

226

5

10

16

20

III 6, 4-7, 1

4. 11 impresurau doard destul de mult timp: patru luni de zile. Iar ostasii aveau mult de suferit de pe urma impresurgrii Indelungate i animalele de povarg piereau din lips6 de hrang, tot cimpul fiind pustiit, precum i multe alte lucruri ce se mai iveau, Ii apgsau tare si de aceea intr-un fel sau altul doreau sà scape de aceasta. 5. Impgratul pregAtindu-se deei i rinduind i inarmind bine toatg oastea si Intetindu-i i incurajindu-i la luptd pe toti cei ce aveau vreo functle, adicd satrapi (guvernatori), generali i conducgtori de unitAti, ba i pe soldati chiar i indemnindu-i sd se arate bgrbati de ispravg, a atacat cu tgrie orasul. 6. *i se ridicg bgtglie mare in jurul portilor i pe drumul de intrare ; cad numai din aceasta parte orasul pgrea cg poate fi cucerit, din toate celelalte párti fiind cu totul de necucerit ; si se face aici mare invalmgseaFg si striggt i omor din ambele parti i rgniri, lupta dindu-se acum aproape corp la corp. Soldatdi asadar silindu-i pe apgratorii din prima linie cu putere, ajung inguntrul portilor din primul zid surpat si pun stgpinire chiar pe zid. 7. Dar silindu-se sg intre i In incinta celui de-al doilea zid, au de suferit din greu, adversarii lovindu-i In fa-Và cu sulitd lungi, lanci i gereturi i, din locuri avantajoase, aruncindu-le cu pietre in cap de sus de pe muchiile aminduror laturilor, aceasta mai ales i-a i strimtorat mult ; i In sfirsit sint respinsi cu tgrie de cei dinguntru i cu putere dati jos de pe zid ; si au murit aici nu putini din soldati, mai ales striviti de bolovanii mari de tot ce erau aruncati

cu putere de sus, in timp ce ei se sileau sd intre si se aburcau cu multd indrázneald.

8. Aceasta vdzind imparatul (sultanul), le face semn sd se retraga 26

30

indatà i sg inceteze lupta, räminind in afarg de bgtaia sagetii, si le spune s'a nu se mai osteneascg i sg se primejduiascg in zgdar ; cdci nu bamenii armele, ci, In contra acestui oras, cel mai bun luptgtor este foamea care, fgrg luptd i primejdii, Ii va birui repede. Cdci impgratul (sultanul) era hotärit &A nu se lase de loc, ci sg Impresoare orasul, ping ce nu-1 va sili prin foame ; cgci socotea cg, luind acest oras, va avea, fArg rgzboi, intreg Peloponezul, precum s-a i Intimplat intocmai.

7, 1. Intre timp s-au 1napoiat i ostasii trimisi la jaf, aducind pradd nespus de multà din Eleia si din altd Corintul se predi regiune apropiata; se spunea cd au adus ca la cincizeci de mii 1 de vite, oi, vaci, boi i cai, i peste patru mii de barbati, De foame

35

femei

i copii.

1 Pe margine in manuscris:

150.000.

www.dacoromanica.ro

III '9

L-t

:11-1110.1.1113 VININOCI

larl

0,, 31 CiS 50A9dX Ski 5r3xd0ly02L

Milt 'IV var1-11 59A)ox1

4

Lgg

50Ak11bpd131 .d)o).

7,0

31

5k1c001 531An00702LOXVX '01A00X. 'r1 31 70d9th,o0X)p A(01 A(0(1,-) cb711 '013c13701)319 SkI 5kA, `5knr1noLi.R xyto 31 Tyy03L 10A3T191131121? Il39331/? 5cio12)3 `5mdcaD1 pox ol.nolIFIR 5c0190 5(.0A33x? mAkIsmAloanp 01A0y9wEj? -g 50A3-rifarn3xDrthoji A20 9 5c,1310D.rd 110X &WI:n(7U Atf.1 AT11701:319 5X))?1X9 31 pox 5)o1rp2t.9 `5crpoox Sc101 31 A? 13)(1 `57o1op2L 5m3npd1)op 31 wad) pox 5,-;okkirdip M1(911Wd19

61 13471

5kiçi

9

pox 510A971,4 M91 Mr)3),71 pox k9 vox 5r1cp11lod1x '5901c110 5ZAn06011. 31 VOX pox 50A37-1),opn3y3modru 5.rdRn32 590(polf `lwAtmoocb SMAfill170-0632L 5

i

tho

3,00d7D0du. U.1 I3y9IL 5(odnXD1

g

pox

k9 kXpi Tc131thox 3d3IL 31 5)o1 57pyrit2t. pox nIf.a. .no2odp 91 Ar10x09 `n0Xvri3IL3 5c? 5kI 31 Skyy39 5k.o)p2q 5(03y92L dJ. Mi. noLorloano Aunoarlmou .5kno pox Do.L2n3.16 52-riplop romoln? zt. 5c10 pox If.A.coodx Do3m1s)3An

FX

morooJA?

1

OT

A0I'l97

Amdp.othrip pox 5on9cb pox `loi...r.r19)odi Ski 5kXp1 A993XD k filaJOIDCI no o .nol1yaL9 5901 5(10ArioXv,1odol. 5(01.0(2(393 5knr1on3A. lon3rho1no1a A1A., V1A0 501,A? M01 MOVUL (201 nvirbc1131)ox (l0 (101(pdaz. 500)(331 pox nolcoo lscR nol 5n0X331 xl.? .5131rd L nal19via 10 TR vox n01 nod?a,a3R 5rtoX331 (").03 `n2oy3dr2L nnoelpuoxrx? `5codriXD1 TI7ox Aoarnvi 31 5101cm AC9liwyloodoodaz. ncoi m93.1-mon? tolod?R 5lothoori pox 5101pq pox '510110o2L pox Azo-oAR 9on(2 nt-01. modx?? nod?a,mx3 5(todr1 -d3u9 Mrrn3R or( SIC 10A37191C0Cd 7e110X .5kvod)3x 9 k9 pox vls:ni71 5(101901 ?.3.0332L pox 50y?1 Iloino9odxwq Tcholc. (\col nom 5codnX.03 pox Ira-Anoocq? n01 5noX331 5copold pox nonxopop nolcoo no 7013y9 AC91 'AC0111019 pox vi.syvvo-ri 92L.9 min A30(09 pox ,thlp noykrt,9 ncoApiod3clololmx m01.031371 mr03y 5codnXD3 (lon371(pcood 30/%3719)01d 31 Ak1 n090.02,3 pox , A0d319mod4 -53.3..n0rypod7132L? -8 d3ao nc?93 9 593ylplod 19,3th-oXreop 5cor,t3 51o19o3,13npoli1c.0 pox (1-)R 5noy3d ,d7o21,

5n0n?7i0A3A. 110/0.190102 (101 41037131(031 ATIL13

5901910 90

d$

myaL9

pox grIvri()D

Licri

revp artily

9g

n0rti3

i..

5kJ..9oo1

5k1

5(031(92L

iiinoxf

z-I, 10 31 1701C91170d1D V : 5kpi y -uvw '-oas apun In

v

08

AkflpTi Ai3noaL. pox M393M12MX

pox etmtv,Trox 51thoX 1.13Incolloixx 5noicu)1 AodnX.03 `nt;(.1.01nco)loonf 59 oXoi 13X(pfaa, dlO). 9 5rpl1plod ncnir&ri 5k1sno1 `Donk1.07onmacp rev? -Id3m. .17c90I/Oox `nif.a.coo 5(03 nlo 11...okxdopoux? Arliy 31119A3 Chp.A. 5p Akl(?)01 117(3 A70.0)72/ /41 &0.1b.."921.0y3H 133 `33X7o71f d3aLD,c? )olkR pox A3A01.71. 'L -T &a, 6190.1. TR 1)3X 10 1201(91110d19 A0Xti. 10 53191(101D 5? lAil.TI0A0C3IL Ax33y 119 nk.LD33yaL 5311M9)1(? 910? 31 5(1.1 5r.pyli, pox 5ki (torop .riock)XolpkyaL oi-A01.?y? T9 cr)(4;) A3TI MOIX1d0Chl. 31 VOX f("90d pox Mr)2L2L3 lcbrip 5T1 319IL 5)ouldnii dFn 5)F1 5rdvDD7.1 -570vpr0X tribp'mad M03erop T9 mAcull)oxnem pox RpolL

5nonpion31.

9T

nuvul :muyar

In t 5knr1ot3i y nuvui j y nuvw :-wyd eaciowl y nunui "gas apun w 9g 1on3iSlop y nunui 'oes apun ui sz 5nolcioi :y tql.IctZ1 V tl1 . 31 II

1g

y2pu.rda.D ui "Amu, apun in

no29

y

"3.17nli apun tu II Se nockpXowkyu U1 "lnout ?sod. 314q31 p1119 pox ooxn

v

II

II

nulout

apun ifi

:vulyd

nockpKoodu nuvut "pas apun m

*gt

www.dacoromanica.ro

II

te

OS

9g

CUCERIREA CORINTULUI

228

III 79 2-8

2. Si toate celelalte, adia. oi, vite mari cornute si cai, le-a impártit

5

10

15

20

25

30

36

intregii armate, iar bgrbatii, femeile si copiii i-a trimis la Constantinopole, populind cu ei toata regiunea din afara de oras. si dinsul a Mcut asa. 3. In Corint insà, dupa patru luni de impresurare, piinea s-a fost ispravit, ca si cealaltà hrand trebuincioasa pentru trai ; dar, desi apasati de foame, totusi rezistau Inca bine, negindindu-se Inca de loc la tratative de pace ; ca'ci le era spaimd, ca nu cumva imparatul (sultanul), plin de minie asupra lor din cauza impresurarii indelungate, sa nu le faca vreun rail mare, mai ales ca, desi deseori i-a chemat, ca &à se invoiascg, nu a fost ascultat, ci a fost respins. 4. Intre timp a venit la dinsii din Sparta Matei Asan, pe care li-1 trimisese despotul Dimitrie sa le vie in ajutor si sa incerce, daca ar putea sà-1 impace pe imparatul (sultanul) si cu despotii si sa' faca un tratat de pace, cum va putea, numai sa nu-i predea Corintul. 5. Avea cu el si saptezeci de oameni inarmati, ducind si zece medimne de grill pe care le Carau inca'rcati in spinare, fiecare ducind cite trei mertice 1. Acestia stiind o intrare dinspre latura cea mai grea de cucerit a dealului si a orasului, necunoscuta de cei multi si neumblatà, foarte primejdioasa, accidentatà si greu de mers, ducind de-a dreptul in Acrocorint, s-au urcat noaptea pe furis, foarte greu pe stinca si cu mare primejdie, cat'arindu-se si unul sprijinind pe celalalt si aburcindu-1, iar unii din ei legati cu funii si trasi in sus ; si au intrat in oras. 6. Corintenii, cind 1-au vazut pe Asan si pe cei cu dinsul, au prins la putere si au mai rgsuflat nu putin, crezind &à le-a venit intr-ajutor si in alte privinti, dar mai ales sa faca pace cu impdratul (sultanul). 7. Asan, dupa ce a intrat in ora§ si a vazut pe corinteni cal sufera greu de foame si c'a nu mai pot rezista, da de stire imparatului (sultanului) despre propunerile de pace si despre supunerea orasului. si imparatul primeste propunerile si-i da toate incredintdrile. 8. Iar el iesind, incheie Invoielile si pacea cu impàratul (sultanul) si-i preda 2 orasul si Acrocorintul si corintenii ramin teferi cu ce au si nu sufera nici un eau, avind sa dea numai tribut ; apoi toata tara Peloponezului cit a strabatut-o impgratul (sultanul) cu armele, si orasele si cetatile cite le-a era a treia parte din Pelocucerit, sa fie supuse imparatului (sultanului), ponez ; cealaltà toata sa' fie a domnitorilor, care au sa aduca un tribut de trei 1 Medimnos *i choinix sint mdsuri antice de grine; un medimnos avea 48 de choinices,

iar o choinix mertic era milsura de griu, formInd hrana pentru o zi a unui barbat. Critobul probabil, sub denumirile antice, are in vedere masurile bizantine obisnuite In timpul sdu.

2 La 6 august 1458; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 D. (Phrantzes, ed. Donn, 38746).

www.dacoromanica.ro

III 7, 2-8

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

229

2. Kat Tet tciv &Um rrOcv-ra, rrpOpccTdc cpw.t. xat (36ag xcct truroug, ativey.E. a-rpoc-r4, 6Evapag SI xat yuvccitxac xcct rranag durka-recAs kg -rip Kowa-rayTivou, XOCTotxicov rricaocv T3iV eZco xd)pocv ocirrijg. Kat 6 lily oryrcog. 3. KopcvOi.oug si TETpc'clilvov s rcoAcopxoup.kvoug 6 aZ-rog krreAeXotrcec rceccrn

xat TOAcc Teo.%) Ocvccyxcd.wv- xoct rrce61.1.evoc 8i -rep Acp.c7), 3ilo3g cb-reizov rr. x0C-kik, o68oct.mii a7rov3Eiv t.r.sp.wrillevoc. e8e81.ecrav yap L1 acp68pa eopycolikvog a6-rotg eov 6 PocacXe6g r'f) -rpti3ij Tijg rroXtopxl.ag xocx6v TL Eleycc ipy&oniroct. E; ocinoUg, OtAcog TE xat 6-rc rroXXOcxcc rcpoaxocXea4evog ccko6g int Eup.PcfccreLc orx gal-

xoócsOl, &XX' arrecr-rp&cri. 4. 'Ev Tamp si 7C0Cpayive-roct, ocirrotg 'Aac61; Moc-cOociog cI7C6 Elr&p.rlq, grrev.t.Pev

6 sEarayrIg All.arrpcog PoriO6v TE ifixELV cc6-cotc xat TCELpocs6[Leyov,

v

5

10

Et

86vavro xcd ocirrag Tot; 8ECTTCOTOCK XOCT,StAAgoCC T6v pocci-LX6cc xcct arrov3Ocg rrocijaccc

Tag 8uvcc-c&c, A plv-coc ye -rarrcp Tijg KopivOou ixa-rjcv-roc.

5. Et

c xoct arcv8pag ipa0(1.ijX0VTO: arpaTLWTOC4 1LE0' eocuToii, exowrag xat ai-rou tLesf.poug s6.xcc, Ov gpepov krd. Tc7)v Lip.cov irr/zOcagvol., gxacrrog &vet zor.vixwv 1 -r9cc7p.i. OtT/NEg kerccrr-rcfctLevor. 7c&po8ov x -roi5 Co-rop.azco-rdcrou [Lepoug

15

TO13 TE pouvoii xcd Tijg rrOXecog, Cfcrwa-rov ièv xcct &Pcc-rov -rotc rro?aoig, Ocvdcv-r1 8k O'Xcog xat TpocxeZav xoct 86arropov, cpkpoyaccv lt -r6v 'AxpoxOptvOov, vux-rOg AccO6vreg Ccv-heaocv 8La -rijg 7c6-rpocc zocAo.u.74 ram xoct irrtxcv86vcog, ecVCCH)LXWI.LEVOi

TE XVI g-repoc -rOv g-repov dcgx.cov Te xoct Scocf3occrrdccoi, kvioug 8i acpetiv oc6TWV

20

xcct ecycli.4eNroc azotvi.occ IxSe8egvouç xcct ko-kpxov-rac kg -rilv rr6Acv. 6. Oi. 8k Kopf.vOcoc Toy TE 'Acn'oriv 186vreg xat -ro6g px-r' ocUTOU OcverS(56aOlac'cv 'r o p.xpOv xcd dcvbrveuaccv, votkicrav-reg polO6v Te ijxeLy airroic kg -rci -re CaAoc xat Si) xoct arrovng [LET& Pacrakcog not-haeLv. 7. 'AcrOnnlc Si IcreXOWv v Tij rrOXec eug et8e -roUg -re KopcvOioug 8ecvc7.4 Urr6 Tot,' ?allot) 7ct.zol.thvouc xoci acvtixet.v trt (Li) auvagyouç, ataxlpuxe6e-roct -rip pccacXei.

25

=pi -re Elp,OlxiLv xat 8coc)accyw xoct kv86crecog -rijc rc6Aecog. Kat 6 PocatAe6c UXETOCI. kid -roirror.c xcc . atscom OLI!rtli.) rcco--r&. 8. '0 8k leX083),) nocei."-rocc EuvOiptotc 'TE xat arrovaac p...ra

rot

pccat.Xkwg

OCirrq) Tip -re rc6Xcv xcd -r60) 'Axpox6pcvOov xcd To6g KopcvOioug lievov-rac, olg gxoust, a xcxi xcote'av cbrocOsZg, pOpou Si [L6vov 6rro-reitetg, grrevrcc xod rcFccrav Ti]y xc'opocv IreAorcovv-hcrou, 3av LnkX07) tLeO' OnXaw 6 pacsaeUg, xod rc6Xecc xcd cppoUpcoc, 6acc ixeLpc'ocrovro, rot' Pacraiwc etym. xoc-rhxocc, v k ye 'rpr p..or.poc ITeXonovv4)csou, rV & ye Acoarip TrEcaccy etym. -r6v auvacncliv )(Ott TCGICpa8iawaLv 2

4 8i A: del Ea II 8 Tpocrx,x),eadzi.s.evog A: rpoxa.),eacii/Evog m 1 ce&rok int Euri.PciactG A:

int Euispciaer.g cairok A in marg., unde m 1119 Ccvappixdp.evor, A II 24 post rcoLirav add airrolc crut.tcpepoliaccg A in marg., unde m.

1 Quia decem medimni non 210, sed 480 choinices efficiunt, nominibus antiquis Critobulus, modios suo tempore usurapatos indicasse videtur. 2 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G.,156 co1.1065 D: &v [17)Vt AtiyoUarcp c' (ed. Bonn, 387,16).

www.dacoromanica.ro

30

INCHEIBEA THATATIVELOH DE PACE

230

5

10

15

20

25

mii galbeni pe an, iar imparatul (sultanul) are sa aiba cu ei pace trainica si are sa. le fie prieten si are sa le vina intr-ajutor i s lupte impreuna cu ei, daca vor fi atacatd cu armele de cineva. 8, 1. Incheind aceste tratative cu imparatul (sultanul) i invoindu-se, Asan se intoarce la despoti, spunindu-le cele facute de el si pacea incheiata. Iar ei, vrind nevrind, primesc conditille acestea ale impacarii, caci partea cea mai grea pentru ei si intru toate neprielnica, o socotesc pierderea Corintului, un oras foarte puternic si de mare insemndtate, asezat la punctul cel mai potrivit al Istmului i fiind ca i o acropole a intregului Peloponez. Totusi, ce ar fi putut face altceva? I 9,. 1. Imparatul (sultanul) luind in seama Corintul, pune o garnizoand de paza suficienta atit in oras, cit i in cetatea de sus 1, oameni alei, patru sute, din ienicerii curtii sale personale si comandant li-1 face pe unul din cei mai de credinta ai sal; oi-i inzestreaza bine cu provizii i arme i tunuri si cu toate celelalte ; i celelalte orase pe care le luase, atit in interiorul tArii, cit si la marginea marii, ca i cetatile despre care a socotit cà sint bune pentru el, toate le inzestreaza si le inarmeaza bine cu garnizoane i comandanti, cu piine i arme i muniii i cu toate cele de trebuinta. 2. Unele cetati insd, care nu i s-au parut de folos, le darima cu desavir§ire, iar pe locuitorii lor, barbati, femei i copii, ii trimite i pe aceia, teferi oi fard nici o paguba, la Constantinopol, ca sa populeze impreuna cu ceilalti 2 cum spuneam, toga regiunea din afara de oras. 3. Punind bine toate la cale in Peloponez, precum Ii propusese, 11 lasd satrap (guvernator) al intregii lui àri pe Amar (Omar) si sloboade armata pe acasa, dupà ce mai laid a laudat mult pe ostasi si a rasplatit pe cei buni cu daruri i distinctii, cu donatii i functii, cu dregatorii i cu multe altele.

4. Iar insusi, la inceput de toamna, caci vara se sfirsise acuma, ridicindu-se din Corint cu curtea sa i cu unii din dregatori, iese din Istm i prin Megara soseste la Atena 3. 5. Caci Ii stapinea o dorinta puternica s vada acest ora i monumentele dintr-insul, pentru cä auzise multe cuvinte bune despre invatatura i intelepciunea barbatilor ce au trait inainte vreme acolo i despre vitejia i virtutea si despre multe alte fapte minunate, de care au dat dovada in vremea lor in razboaiele ce le-au purtat cu elenii i cu barbarii. i dorea s. viziteze oi s vada orasul i alte cladiri dintr-insul si mai ales vestita Acropole i locurile, Vizitarea Atenei

30

35

III 8, 1 9, 5

1 Acrocorint

2 Vezi mai sus, cap. 7, 2. 3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 260,14-15.

www.dacoromanica.ro

III 's

1

:111110.1.11M VINIKOG

66

nviDre now/pa?

n(01n9d3d)0oL10

A(91(p0 n1Lt4d13 n10110rii3d pox

13101110d

TEE;

5fl0r1X.01(31 `5(iony)ndX

nzrod) n91 lorop)od pox (i3=3

511 5101210 ,0371 AC0(219, 68 T 5)2011 ?g 01(101 2F1311

AtA.

ClaWOHVIC

so-qywrii pox

nokorhiq

M3X 32 ,1311

11049,3 110X

6A90k0d

50K371.3.9Ari 9 514Aypay, 1913M011?

pox ntfl zaa-ri 5(071p103 32 IzittoX?2 5z1 pL? 5101901 5z.koolo101R 531A9X2 .531A0X39 1%01701960d dx,1 ft3oR 5101910 lrx 5101 510y9 odocbtqf k 5k1 nootvido){ `5100x3 5(031(92L 5/R.1)Fa.cod(17.? 31 pox n0l9x '5101f n? 6C3110X119 31 (101 (10Pr1t,DI, 5kn3Ti2x pox c332L0(2 513

5901

`51o192L113R nmyy?.A.A.vonp 52.01910 1p1 )0911).1061311 30

9

.nkntpdp 10

5(031011.0dxf 66 I

.n011rp.nn0lL0y311 5(o710 31 &ffri 11 vox noX13 !1101110d2

51t0(,-,to

scv0Dra

Attu.

(toon1dom 'n(pdzyzdzu AtpxNycicb 31

Aff.ANX1 13.1.1?9?

OT

pox 5? nI,!.19)o 5)odyt);), 5no1x?021? 5903Doxrd131 AM1 01Lf 5k1 5X321 5kycl/7 MT)R(T)T110203A pox noXrd9odcb 5101910 n1Dl,(.1036? MAR A(01 n(91101019= 612x) pox 73.0;1L° pox 510yac9 pox 5.1,)on10Xk7) pox M9X11L 02 510,( 13)70(13X.013/? .5(r)No10x 5),11 31 SR

31

AL1.1 n10dx7,9

u 513y9 5);)

`13dolpy13 5/p1 31 A? 593109371 pox 'ioroodzo.L. pox /p1101d9Odf:b 101A179R 61210 7010pL 1310n3X.012L3 pox 133ya.co? 5groox 510c3nodcb 31 pox 512oXchpdnoddo pox (blip pox 51010L9 ax 1933d px wrac 5101 -51opoxAznp .z wina, 32 Mol 'Aco1d(10(3d) )01)9 ttcrl 13)(923 1312.0ox.0101)ox'61910 5cLol'50-)3.31 32 5/0(304X10 'AC01C,101 `5)odR92 `pikcl) pox 5)oxl)onnA. -pox `51oz11o2L 513nwf 5(010,

5)ovo,?

5(0x1OX

A13X3

1311-ri?orx? pox 59o1.92o 5? Aka. nli-nra.sm(031 ri0

`nk63

/0+1 3

AX97021,

(./

1e137-1

M01 AMC();

`A13)3x1011ox

9T

d.54

TX mod 5kmpo

03

.E son3rbpDG...isoollom 32 oolopaz. zi n? (b.olf.nn0w0y311 5woox 31 7X 5(2 q. 6-1.12)0 1?-140X 'MICA Ak1L01209 31 lks)fac /1.1. nolcoo 53d(pX oi Akdriy, `ncpanyrimx 1V13(;11(011.f Ak1 `nru-loda,$) zyyoac. A0d3/0dIL 520.0?&1101L? 21 5c101(;00 pox SonarhoDkdoR

pox 5r.olp-r111 5901 cizI/o 59c 11)3D0211L? 31 pox wz-1-17q)? pox 51)oXthp pox -57oyvp

Siorou gg

x `nco9dom nod(pacon10(1) 'cionTrioXdf oi chpl 50c3n `1341(1:31(31-..21. )p13-11 A. ski. 5)o321 5ky9x 3rx (owl n(01 n? `1301 1.0133 (101 1101199j, lkx 170113AX16f 701e AM. nod)?Isik 51; 5T1 5)ontpov, -3 -g 3X2.31)om chel noirpo 5(0d3 50dR00119 5k1 31 5(031(9U 5k19)ol pox n(01 n? /lap lost, 'n(01Fr1 119 30nox. rocoat. pv.st leyzx icba 31 5U.1 5)03609 VOX 5(03D/pAOdd)

5919v

32 5)odw

nr01 rortooln? n()19(toA3,1od2L modeAr pox 5/.4.1. 5kloop 5,313(3e0,0 ox 5k13(310 7X AC91 nmyy02L pox emaz))orimot, 'n(01(33 AT A? 5101 ,170X 59019)o 51och)ox oln)or3R3o.t? pox 59doL 5)onkyya pox 59(3aL 5(tochpdchod .lon3-(191n(01)p pox IT/lc-Aral.? A1321 31 1X)C 01,01 770911.d Alp. .-31 rtly921 pox 5z1 5zyvio, 5t4a9r1 5)?1-102oxp pox tf.2 pox il41

lsod

5noroXpldi, 5noApndX OCbTinf d

6 :izmodg

y

1.

'pp)

vi "Ainut apun

opu 'wins -JD

:y

zazrippion

20 A0.10090.1, 1

`z,

Lz

xvo

1D1371

31

y 'Le! "2.tvw apun iii II aw.ainui apun w II t 5(1)3Y91`

x1,07.1)161 (100ndY.

&OLT

:y

y

7.01371

21!

32

-tu

7

soomorri `sapCpuoaoopto j

-c'Tig

www.dacoromanica.ro

L

OE

232

VIZITAREA ATENEI

1 A EURIPULUI

III 9, 6-10, 1

pe unde acei barbati 0-au dus traiul ci au activat ci le-au facut acestea, precum ci In general starea localitatii ci indeosebi acezarea ei Hugh' mare ci

6

a porturior ci, lntr-un cuvint, sa se intereseze de toate. 6. 8i a vazut ci s-a minunat ci a gasit cuvinte de lauda, mai ales despre Acropole ci urcindu-se pe ea, se uimea 1 §i, dupa ruMe ci ramacit,e, ca un imparat mare ci intelept, judeca cum trebuia sa fi fost in realitate In vechime.

10

15

20

26

30

Iar pe locuitorii Atenei, din respect fata de strabunii lor, i-a privit In chip generos §i cu dragoste §i i-a incarcat cu tot felul de daruri ci, tot ce-au cerut, au dobindit de la el. 7. liaminind patru zile pe loc, in ziva urmatoare s-a pornit de acolo ci a mers prin Beotia ci regiunea Plateii, vizitInd toate localitatile antice elene ci cercetindu-le cu de-amanuntul ci interesindu-se de toate. 8. AbatIndu-se inadins din cale ci ajungind In fata Eubeii, s-a uitat mult la desele intoarceri ale curentului de la Eurip §i la variatele aspecte ci cealaltà stare ci acezare a insulei 2 ci indeosebi la avantajele ei O. cum printr-un vad foarte strimt se apropie de uscat O. cum mai degraba e o peninsula despartita la mijloc parch' printr-un riu cu o curgere foarte inceata ci apoi iara§i impreunata printr-un podet. 9. Euboenii vazind venirea neacteptata a lmparatului (sultanului) la dincii, mai intli i-a cuprins teama pentru ei MOO, ca nu cumva acea vizita sal le fie spre rau; apoi pregatind daruri de mare pret pentru imparat, au iecit intru intimpinarea lui. Si acesta li prime§te cu bunatate pe ei ci, vorbindu-le de pace, ii lash' sä plece inapoi. 10. Iar Insuci ridicindu-se de acolo §i mergind In graba mereu Inainte, ziva a zecea sosecte la Fere in Macedonia. Aici, raminInd putine zile, cit pentru odihna sa ci a celor ce erau cu dinsul, s-a pornit de acolo ci, pe la mijloc de toamna acum, ajunge la Adrianopole.

Ismail cu !Iota e trimis asupra insulei Lesbos

10, 1. Ajuns aici, trimite de indata dupa Ismail, guvernatorul din Galipoli ci amiralul intregii flote ci-i poruncecte sa pregateasca de tot repede o flota de o suta cincizeci

de corabii ci sa plece asupra Lesbosului ci a Mitiinei a ci sa cutreiere insula ci s-o prade toata, jefuind ci nimicind din rasputeri. 1 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 261, 24-25.

2 Vezi mai sus, I, 69,3 n. 1 ; cf. i Laonic Chalcocondil, p. 307, 22. 3 Mitiline era in antichitate capitala insulei Lesbos; din evul mediu numele capitalei

a trecut asupra intregii insule. Dupil Critobul, expeditia lui Ismail ar fi avut loc deci la sfirsitul anului 1458; dar Ducas, XLV, 8 o pune in august 1457 si el e in másurA sä fie mai bine informat, calci nu e numai contemporan, ci si din partea locului. Laonic Chalcocondil, p. 294, 1 aminteste numai in treacdt aceastb expeditie, al carei comandant spune cil a fost Ionuzis (Junus).

www.dacoromanica.ro

III 9, 6-10, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

233

ecxponoXt.v V -rok rs TO-rcoug, ev etc ot &vapeg Lxavor. broAts-eLov-ro xat TOti5TCC grcpcar-rov, xat -rip atAkip Olo-av 4kaLv 'r:46 xe3pac -re xat ItOCTcfccrroccrt.v r5 TE )CMT' eyrip 0.a)dcacr-qc xat -r(.7)v Attievaw xat cepa 7r&v-rcav &Tar:4. 6. Kat dae xat kOaollacre xat Lrcipeae xat v.cfcAt.a-r& ye Sit CcxpOrcoXLv, etvocf3itc L; cdyrip, dcrr6 ,re -rCov epefart.cov zed Teov AeLckfcw.ov eag aorp6c TE xcci. ltiyag PaaLAek T& dcpxai.cc xat npeneycurcot crrox46[LevOc -re mat TexpAL-

rv

5

pcivoc 1. Tok se ye obdiropac TaU-r1c, al8oZ 'Tv Trpoy6vow cpaavOpd)x0:i. 686.)p1io-oaro noAu-rpO7co4 coci, 7Cdoir6)11 aiv trlaav, g-ruzov

TroK TE ET&

nap' ainoil. 7. Tkao-ocpag Se iwipac

x&roi3

8Layay6v, -ry) Ucrrepaia exetOev Optr/Oek

10

tet, &Cc -re -riK Bot.antac xat 1TAcc-rait8og, cbroaxorciov 7r&v'rac "re Tok `EXA-spt.-

xok 1-6.7rou; xat dnrepeuvrlv axpl.pik xat rcuvOavi.y.evoc nept miv-ro3v. 8. Ilapo8e6crocc 8' kerci-r-,18ec xat yevótlevoc xa-rav-rtxpi.) rç Ei)flotag, xa-reOeCi-ro -rck cc auxvicc 7TOCXLgoioc; Ei)piscou 2 Xat Tacg tie-rapoXicg Tip TE &UV Ti.jc o-rem-rdcrou

Stdc

noTatt.q.)

XOCO6C7CE p

(SE6(.1.0CTL TOUTCJ aLELpyovIvl xat Tc&Xt.v

1.)vcc7c-ro-

ropOoi,

gag.) Tc7) Ppazu-recry

xkpay

xat dcpevip, xoc cç OixELOUTCCL ELEZAXov 8e Lyn. xecie6117160c

Virrou 0eat.v 're xoet. I
k

15

146"/ l'e96.

9. Ot 8i EUrioac Tire (10p6av ç Gdyrok ecpo8ov 'rob- PacrtALog t86,.Preg, "rb Rev Ep(.7.rrov g8etaam rcept iocu-retiv, ph &pc< acptatv Ent xcexcli af.S-r1 eti, [ler& 8e -roTo 8c.7.)pa TrAeEcrrou &t OL[L&CrOWTEq TCT) POCCTLAEZ ZE5POov eq uvr',c.PrIcrLv aUTE:S. Kod

Og

Skze-rat. To&rou; ilp.epra4 xat XaX-hcra; etpv.nxic

[LET'

20

oLL-riLv

etTCOAUEL rccat.v.

10. Airrk se ilpag kxeteev met dcet alroun Vozówov &1r Tec 7rpOaa), sexceTcaog acpcxvet-rat, &ç :Depricc cite Maxe8ovtocc. '0Alyac se .hl./.6pctc atoc-rpitkcc fxkoil lad. 6aov Stavanailaco. airrOv 're xat Toi.K [ivy' airroi5, Opi.i.10etc &achy xrcraacy43dcvec -rip 'A8pLavot5, p..ecroilwrog O0, cp0r.vond)pou. 10, 1. K8nrca3D'oc yev6p.erog tLETMITill.TCETOL 'Iapcip,ov sOv KaX)Loun6Aeco4

26

gnapxov xat -roii o-raou navrk ilyegvcc xat xaeLet. -rolirov 6-rt Trixto-ra aTbXov TCENTiptOVTI. xat ExcasOv vv A.hvii 3

ap-rtaawroc

1.7a7rXe5crat

r

AecrPcp xo.1

111.-ru-

xcd xa-ra89av.ety naioav akip xot Alotgoc0at. 84o3vra xat Oapavtotrra

XCCTO: xpkroc.

5 post Teg add xal cpaiAX-Iv A in marg., unde m116 rpcol-6-runot A: &puce A in marg., unde m1119 IpoSov A: EXellatm A in marg., unde m I130 gap-rhcrocv-rat A.

I Cf. Laonicos Chalc., II 211, 24. 2 V. supra, I, 69,3 ; cf. et Laonicos Chalcocondyles, II 291, 24. 3 Cf. Ducas, XLV, 8, qui in insula Lesbo legati munere fungens mense Augusti anni 1447 hanc expeditionem susceptam esse tradit. Secundum Laonicon Chalcocondylem II 268,2 hanc expeditionem lineola tangentem Jonutzes 'Iovoglq ei praefuit.

www.dacoromanica.ro

80

EXPEDITIE IN LESBOS

234

5

10

15

III 10, 2-7

2. CAci cei doi feciori ai lui Dorieu, domnitorul insulei, care au fost lasati mostenitori dupa moartea lui, in domnia intregii insule, se certasera intreolalta 1 si umblau mereu dupà razvratiri. i cind au vdzut sosite din Italia cele treizeci de trireme ale arhiereului Romei, In fruntea carora era amiralul comandant Ludovic, s-au rdzvratit indata, si incheind Invoieli cu acela, au rupt cele avute cu imparatul (sultanul) si nu mai voiau sa-i dea tributul obisnuit, pe care 1-1 aduceau in fiecare an; si nu numai atit, ci si mai inainte de asta primeau la ei acostarea corabiilor pirateresti, oferindu-le in taina provizii si adapost si stricau intregul tinut de la marginea marii de acolo al imparatului si pradau cordbiile care calatoreau pentru negot. 3. Minios din cauza aceasta, Impâratul (sultanul) a trimis flota asupra lor. Ismail echipind cit mai repede o suta cincizeci de coralii 0 urcind pe ele arme, tunuri si destui ostasi si in vase de transport cai si pregatind si toate celelalte ce trebuie la rdzboi si incarcindu-le pe corabii, porneste din Galipoli §i a treia zi acosteazd la Lesbos si, coborind Intr-un oras de la tarm cu numele Molibos 2, rade si jefuieste mai intii toata imprejurimea, apoi il imprej-

muieste cu palanci 0-1 Inconjura cu armata si asezind tunurile, incepe Impresurarea. 20

25

4. S-a intimplat sd fie atuncea la Lesbos ca aliate doudsprezece trireme din cele ale lui Ludovic si In fruntea lor se gasea Serghiu, pe care Ludovic 11 trimisese inainte intr-ajutor Mitilinei, daca ar fi cumva s-o atace flota imp gratului (sultanului); cdci se zvonea. Acestea aflind de mai 1nainte de venirea flotei imparatesti, au si plecat de frica Indata. la Chios si asteptau acolo.

5. Ismail insà, dupa ce a impresurat orasul zece zile si n-a putut face nici o isprava, a dat foc caselor din preajma orasului si a cutreierat o bund parte din Lesbos pustiind, jefuind si pràdind satele ; si luind cu el prada de tot multà, a incarcat-o pe cordbii si a plecat acasa la Galipoli si a demo-

30

35

bilizat flota. 6. Serghiu Insà cu cele dougsprezece corabii aflind de plecarea flotei de la Lesbos, s-a intors iarAsi la Mitiline; 0 domnitorii insulei si-au batut mult joc de el, cum venind ca aliat al lor si punindu-le in vedere ajutor, le-a facut nadejdi desarte si la timp de nevoie i-a lasat fugind ca un dezertor ; 0 el suparat sau mai degrabd rusinat, a plecat la Lemnos si dupa aceea la Rodos la Ludovic. 7. Mitilineii insa, bagati in spaima ca niste copii, si-au venit in minte si dupà aceea trimit soli la Imparatul (sultanul), apdrindu-se de invinuirile 1 Vezi Ducas, XLIV 1 si XLV 23 si Laonic Chalcocondil, p. 294, 11-14. 2 E anticul Methymne ; vz. Ducas, XLV 8 (r. 21) ; In antichitate, cea de-a doua capi-

talà a insulei.

www.dacoromanica.ro

III

,rIf1{10,1,D13 vININIOG

L

'OT

7

IYI aalg0HVW 'IV VH1-H

(NZ

n01 5k1coo1 Sonor134 5co?lthov 5131(1 04 531AAd)13y10110X )o13TI noi2oAR noicov 1ori9n0dIkyx 51(.1 31 CIODr,,,LA 5k9p.t.rin pOX 51&i `5kXdf 57.1.4107,)191019 fooD. 5loytf.yyf pox mod31(1)2A ? 531nriorlr0131 .33)9 pox kz):32/3 51,p1 ? 5103\0011,

10

d)p.k.

.E

513cPyld1 n0u3 obi Ski-1(2d, `Sco?d31Xdf m2 13Xchp-oon? -oRoy 5ox3d S9A.k1rd10 dcollodxoLcoo m2 `5919T m000yriX93A3 5c093 'pox 5xxlfonn -klou 10A3ThpD ,13T1 `no19)o AM9k10'.:. T.L3T1 strq09)0) vox 113xci0 no.vot,r, mn9gl02Lp A21 rto (bicir &od3cb7aLlo .5m3DD.1? ço nono-ti 2'3 ,yyv 119 1)0X 9d1L ko't.nq 'Arripn 520.000XG.

zinoxfldi

9

41

(101901 5)p1 5139o/701)0X AC91 M9X117d1331 AM3A 10A3710X3R 170X 5131:411D VOX S131Y121 51o.1910 lod02y S3inoX?draz. nnoxlox? fooplow. Aki 1i.197o1 momochou foz 5coroprd pox ,1)ox ? mo33d0ur1 o903y1z.Sr Sown n0n3y9xD? moXa, A2o Siolcoo 1O.c39 7o1R )71n7)1 9 593ylin4 A91 LIAoy91 A3rt)7132.c?3 soytooripi, 3 5r.oc,odkyal. 119 oiiX 5cooA 7o.in0xklA321. pox A917ox3 pox my2.c.9 pox pox 1301.9 ? 5r 5TooXkri 5rox)dvitr1 S17o19)o 59on)on pox Sct0onL3 n? A1,9(110A 5101(9.A.1011.19 pOX AMD)011. AkV(39 Atf.(13X910601L 31 pOX AXY,13dX Atis.X1T13y91t. 510.031d703 31 pox 5i7o1 AIDom `5oA3r170A? 5lod?2 x? Sco3y92at01yvom 501x11d1 13c3po1zx 5? noq.ow 'pox

41

c

5)2Ejoax.)? 5R MA11

(41

1009102/

m2d)oyld3u.

nktar(011. nolylochou nodayolv

colno `AkAririoy7ox

`A39(0h3

201131/3

5r.ocpdmol.ou331.t.

Milodio pox 5)pooXkr1

noXrag 3R 3.1.9L A? 513dd1 Ac91 )013T1 'CIOXNJOROAT Soxyj 59o9kod ,uvyranAT chpi y imor.looloriodat n91

2,3 3.A.

AT 13Xdfl170A? `5011d3X 9

-OROy 5 oodi (101.3139rpyitmq Soy910 ttipo `Scnroprd o13.4y?

ArtoyaviaL?

now

nol 5comord `noyolD

SkA,

9

i

'noon- M2L

Skicoo `mon97134

A3x1.1.nxiq 53

50121.9

v..=

Og

oo)o.o33R nzon3yal.?ano

13-xfx .1.0n3Prip3.su. 50yklorispi, ?g 13aL? rx?2 5vd?-1tat 01 (119?? moxdoiyou n?Rcto 'n3nnIk 510.91pd11.11? 32. S)21 9d2z. nO1 5o31..o3o, Syyptio pox AryrbodRwA.)ox 7pyy02L 5 nodow pox -foiky 5on3T1 pox 52o.cxp1t2 pox 5)o-ricpx 510141LohOle pOX A10331( 119 nkio33X1L 57o.o)py3 pox 517A1 nlomon. Sonni?On? A39(1311/32Dp laL? noxao 5? myouctorwom pox iR 3sAny3 A91 .Aoy91.o -9 x So1,1,133 ,2 3 ffl 51r1 mx5R9aR 'prom AT9MT1 701A30X1OAT A01 noyolD OiiO 5?

91

A010)(31L 3d13X3

91 niD)2 pox (byx9x 51oDtf.isAAL? -13xdolyoa3 ioqp?-17 noDnodrat 1cx AX)o-rir)n o9R pox 70X?e

no1.910 pox

di

z

OT

Tyy0.2L 51303)1213n9 Tchou mol 5191010 pOX M3911(.0kOd -13.4..10011?

9Z

nknkynilik 'pox

n)o3X1or1i1rt

31

ACOXIi.

OS

-rizx

5on3-rhpy 'pox S170A3X mplaLy? Ichomp Swot.; '59o1910 n? bi, cbchwx Ski SkxL)pmp &Taro( STA.nth `oi.3X(,:? 5139xlmo k noyyrri 5139m1Xopo A3.0(13y1/311.f 5? AOATIkV pOX

nog9d, Tdlou noxidogov loilontocunk ?2 )7110X Scl01, Sno3aLkA Sal.mis.A.kyai.

T13T1 V1(1701 5? L

1.onoaL7iAL. 513dp?d3L 5c2

9 la'D(9rizT3fL?

MD 31 pox

z

513061.137i

V

v

11

7.11

'7o9ylord 3on37-19oA.oyoaq 31 57°Dt1-160? V. "AMU( aptin or1

11

8Z x)X339(12

Anon AOXDR pox

1d31L cj

r_trooi.

0/A(101(X)X3A3 pOX A91.

:V lx32T2 ul

'ID 'svona 'AVIX I la NIX EZ sooluovi `sapCpu0000mo vnbIluV !vuuLginoinl .A `nona 'NIX 8 's-laA) '(1Z,

www.dacoromanica.ro

TA-37-1

11

6Z 2S0c1

J

'89 '91

53301)19134

92

236

CONSTRUCTII /N CONSTANTINOPOL

III 10, 8-11, 4.

ce Ii se aduceau ; i dind tributul ce-1 datorau, s-au rugat s. incheie pentru

viitor un tratat de pace. 8i fireste c5. dobindesc, imparatul (sultanul) primindu-le cererea. 5

8. Acelasi lucru 1-au fdcut mai pe urm i insulele Chios si Naxos, temindu-se de ce au patit mitilineii, sa nu o pateasca. i dmnii ; i trimitind soli, au dat tributul ce-1 datorau, si au rennoit tratatul ce-1 aveau cu sultanul. 9. Iar cit a mai rdmas din toamnd, imparatul a stat la Adrianopole si la inceputul iernii soseste la ]3izan i s-a sfirsit acum anul, vase mii noua

10

sute saizeci si sase de told, fiind al optulea din domnia imparatului (sultanului).

11, 1. Ajuns la Constantinopole, era preocupat de obisZidirea giamiei lui Mahomed al II-lea

0 a altor elädirL

16

nuitele gnu i toga' osteneala lui era inchinata ridicarii orasului reimpopularii lui ; si mai frith, din oamenii pe

care i-a fost adus din Peloponez, pe citi i-a vazut ca se disting de ceilalti si se pricepeau la mestesuguri, alegindu-i Ii asaz5 cu locuinla in oras, iar pe ceilalti prin satele din regiunea din jurul orasului, dindu-le gnu i perechi de boi i toate celelalte unelte indeajuns si de cite aveau deocamdata nevoie, incit s5. poata ara si se indeletnici cu agricultura. 2. Dupà aceea trimite la Amastris, oras in Paflagonia la tarmul Marii

20

Negre, i partea cea mai mare si mai cu avere din locuitorii acelui oras ii

muta 1 si Inca din armenii de sub stapinirea lui pe cei mai avuti i cu venituri distingindu-se prin meserii i alte mestesuguri si mai ales breasla lor negus-

26

30

toreasca, ridicindu-i pe toti din localitatea lor, ii stramutd aici si nu numai pe acestia, ci i oameni de acestia si de alte neamuri de sub stapinirea lui. 3. Apoi convocind pe told dregatorii i pe cei ce aveau mare trecere la dinsul i strdluceau prin multa avere i buna stare, le porunceste sa-si cladeasca in oras case somptuoase, unde ar voi fiecare, i s construiasca bai si hanuri i piete i dughene multe i frumoase i s ridice locasuri de rugaciune inchinare i sa faca orasul sa straluceasca i sa-1 impodobeasca i cu multe alte constructii de acest fel, necrutind nimic, fiecare dupa bungstarea i puterea ce o are.

36

4. 8i el insusi alegindu-si cel mai frumos teren din mijlocul orasului 81 mai la vedere decit altele, pune sa ridice pe el o geamie, care, In ce priveste inaltimea, frumusetea i marimea, sa se ia la intrecere cu cele mai mari si mai frumoase biserici ce erau de mai inainte in oras ; i pune sa se adune si sa se pregateasca in scopul acesta tot felul de materiale de cele mai bune, 1 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 263,28 264,9.

www.dacoromanica.ro

III 10, 8-11, 4 Soccrv.bv

CIIITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

c'crco&86v-req,

Aoto3

elplivlg 'ro

8v xcd

clScpecAov,

xoct

viv-rot. ye

xoct

237

8e6vevoc o-Trovac7.)v Tuxeiv xcci Tuyx&vourn., SeEcylvou Toi5 pccar.-

Aicoc acp&c.

8. TO 8'

sad. XZ0L xcd NOcEtot. neTrotilxocal.v ta-repov, ado-ow-mg ot MyruAlvocZot., xcd. ceyrot Tacecoac., xcct TCEIJ.t.Potvreq orplaPet.g -r6v -re soccrp.6v, 8v 6cpetAov, ecne8orsccv xoct -rckg [LET& Pccaaicog uvO-hxccq RI) 87cep

ccUTO

g7cocOov

5

tiveved.)CrOCvTo.

9. Baal. AsUg se TO XocrcOv Tot cpOLvorceopou stovrovreov v 'AapotvourcOAer., xe1.1.tvog Ccpxollivou CupLxveZToct. ig TO BuUorrt.ov, xoci elxoa-rOv xoct gx.rov

tro; npOg Toi:g ivvocxoatot.g Te xcct iEccxtaxt.XioLc Tag 8Xot.; (41-71; -rsj Pocaaet.

rç

11, 1.

vro,

y800v se

10

Si 70pl Kcovcrvccwri.vou Troy Te Euv-hOcov cppovTi8cov eixe-ro xccd xocT' oc6Tip int.I.LeAdoc; 6Ao; v xoct -rot Tocirrlg uvor.xio3 xoct TCpro-roc ply -rilw IleXonovvlatcov, ot; yocyev, 6aot. To&rco i86xouv 81.ccopipetv TE Te6v

rç

Koc-rocAccPc'ov

&AXcov xcd. Ttxvcc; 517E1.a-row-co, clrcoAsEdy.evoq, ivT6g xocTocxtet. -rijg nciAecog, .ro6q

16

8e Xot.nok iv Tij gEoo xe.)pq. XOCTO: xc41.ccg xcd`ger., acccaok ocirroi.% xcd aZTov xoct tet;y1 3ov xoct naio.ccv b'cAXlv ocirrecpxet.Ccv Te xoct xpeiccv ig TO nocp6v, a-re cipotv xcd. yecopyi.,4, 7rpocrixet.v.

2. Me-rdc 8e Tot-ro rci4ccq ig 'AticcaTptv, 7c6ALv IloccpAccyoviocc 7socpcfcAt.ov iv T14: Ei)Eeivco ITOvTco, Ccrcomi4e1.3- TO nAiov ocirrjç xoct 1.1.0A0no auvey..evov, e'TL 8e xoci 'App..evEcov ToUg 870 ocirrcT) auvcercoTecToug -re xoct eUrcopi4 xcd 7TAarrco xat Tkxvcct.c xod. Totc OtAAor.; trcLT)18e4.ccar. atcccpipov-rocc xoa 8 xat Tip TOCELNO ill.nopocoU; TccivTac clvoco-Tirsocc Tijg ccUTe6v, I.LeToLxier. ivToctOcc, oi 6vov 86, o'cXACc xoct Troy Ore ccOTro &X?,.o.w yevi.;iv ToOg Tot.oirrouc. 3. "EnELTIX se EuyxocAeaocg wo'cv-rocg Toii; iv TiAst. xat p.eyoc nap' ocirrir,) 8uvoctavoug xod. TcXotS-rco TrOAXy xcd eUrropi.o xop.(7.)v-rocc, xeAeLer. Xocp...mpecc Te oixtccg otxo8ollelv v -r it6X, xoca-To; f3o1Aol.-ro, xcd . pocAccver.oc x(XTCCaxeugav xoct 7cccv8oxii:cc xoct ecyopecc xcd ipyccaTApccc rcAeto-Tcc xcct xcWaaToc, vek Te Ccveyetper.v vç xoct tepec, TroVtotc taXotq ToLoUTot4 dcydaAer.v ccUTilv xoct xoalletv,

yer.86p..evog, (14 gxcco-rog eUrcoptocc gzet. -re xcd auvckliecoc. 4. Katt ocUTOq se -rOv x&AXE.crrov ecnoAcEectievoc xclpov iv picrn Ty) xoct p.c7cAXov TiLv a'cXXcov Ocvixowroc, veiov -re &

20

25

30 7c6AeL

v Tang) xeXeUeL Totc lv

aU-ry) Trpotindcpxouat lieyta-roK -re xoct xocAXiaToK Troy vec73v exv.I.XX4.evov I4 {)',Foc xod xcaAog xoct I.LeysOoc, xcd. 5Aocg u?0,6yei.v Te xoc roi&Lv 7cpk TOUT() 1TccvTotccc Te xoa xccXAto-Tccg, tacpgpcov -re xoct XtOcov ecXXcov 8occpccvirw xcd. Tcl.acov,

9 a 10: &Toy] «Literae gx et deinde vox 61aoov in rasura scriptae secundum m. 1

Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 218, 5-12.

www.dacoromanica.ro

36

238

CONSTRUCTII IN CONSTANTINOPOL

III 11, 5-12, 2

marmurd i altà piatrà lucitoare 0 de pret 0 Inca o multime de coloane stràlucite ca mArime i frumusete si fier i aramg in mare cantitate 0 plumb si tot celAlalt material trebuincios 1 5. A mai poruncit sA i se clAdeascd i palat de resedintd in capAtul 6

10

16

20

Bizantului antic la marginea marii, un palat strAlucitor de toate 0 mai minunat decit cele de mai inainte, prin InfAtisare i mArime, prin somptuozitate §i

frumusete aleas5 ; pe lingA acestea pune sA i se mai construiascA santiere navale multe si bune pentru construirea i adApostirea corAbiilor 0 a pieselor lor si sa i se zideascA magazii foarte puternice si incapatoare pentru pAstrarea armelor si a tunurilor si a altor lucruri de acest fel. 6. i multe altele de acestea a poruncit sA se faca spre infrumusetarea orasului si pentru folosul obstesc i tnc i pentru implinirea trebuintelor lui in rAzboaie i lupte ; §i a poruncit sai se faca toate acestea cii rivnA, punind in fruntea lucrarilor oamenii cei mai priceputi si mai harnici. 7. CAci se hotArise sg. facA. orasul pe toate caile indestulat de toate in cea mai largA masurA i foarte puternic, precum a fost i in vechime, in ce priveste puterea i averea, gloria, stiintele, artele si toate celelalte indeletniciri i pilduiri de lucruri bune i frumoase si in ce priveste clàdirile si monumentele publice. 12, 1. Totodata i Mahumut, conduatorul Europei 2, care era primul din cei de pe linga el si avea mare putere dupà el 0 care avea grijA de intreaga imparatie, ridica 0 el o geamie foarte mare 0 prea frumoasd 3, sclipind de pietre

lucitoare 0 de marmurà i stralucita prin aspectul si mArimea coloanelor ei frumos lucratà cu ornamente pictate si sculptate in relief 0 lucind de aur 26

mult i argint si Impodobità cu multe alte daruri frumoase i obiecte somptuoase

de cult. 2. Iar lingA geamie mai construieste cu multà darnicie azile de sAraci 0 case de adApost i bdi, cAutind sa fie utile 0 totodatà frumoase si marete. Mail de acestea, 10 clAdeste pentru trebuinta sa case strAlucite i somptuoase 30

i sAdeste ling6 ele grAdini, bogate in tot felul de pomi si plante, in mAsurà sA fie o podoaba i sà ofere o placere si desfAtare ; §i aduce apà din belsug multe de acestea le face, luindu-se intocmai dupà gindul domnitorului i impodobind si el orasul, pe cit era cu putintà, cu monumente i clAdiri de folos obstesc din averea si cu cheltuiala sa. Mahomed al II-lea si-a lnältat geamia, m5reat5 si ast5zi, pe locul i temelia stralucitei biserici bizantine de odinioar5 a Sfintilor Apostoli, ridicatil de Teodora, sotia lui Justinian cel Mare (527-565) si pe care sultanul a darimat-o. Dupa modelul acestei biserici a fost dada domul Sf. Marcu de azi din Venetia. Despre biserica Sf. Apostoli, vz. A. H e i senber g, Die Apostelkirche in Konstantinopel, 2 vol., Leipzig, 1908. 2 Beglerbeiul de Rumelia, adich al partii europene din Imperiul otoman. 3 In manuscris se mai adaugd pe margine < Intr-un loc din oras ce poate fi väzut de departe », cuvinte ce le socotim de prisos.

www.dacoromanica.ro

III

'II -9 1

:111E10.1.1113 VINIWOU

?R pox M0A91IL 50OtLy1L 13901311

A97000X 11.9 A019131(1/ pox

-g

11a.

?R pox

moi mod?Iodu iodm 31 pox

Alvou

nt4p)pal.

130?13-ri 110x

6E3

1)7).0

MAIL239 1)0x

AtLy9 'A0130.11=3

la?

M311020)(10 A3)01311.3

noi noirpolc. `0031A)00a

SkpcioX dx),2 57o

qy

CM111.0IIVIV

13XVIX `M-91A9d36)012

110X

noRdnxori pox

rnypord

icvi

5tAl 59d= A1099)01(n 3A7 -

0)1133dx 5101 51oxo pox ood3191.o)orinz.g. iopy310y0IL pox `lvicb,oX 59d= ?R 51o1.001

9

At/1020=9 31 A(03A pox ncoi ncoLool `ncon3xDo2q 5nono 31 Al3T1020n0 50o11.cockiX? 31 1)0x 5no11.913-r1 5? nlicxlovtcl) ncoyaLo, 31 1)0x ACOA)0Xki1 VOX A091 movo A(01.90101 A13));413X97/1)0X )01913y1L 1)0x )0.191'1(y);IX 57

mdc;nn

g

pox

pox ntf.mox

re(01L

myy7,9 ff.R

? 'fool:sloth

101010101 3)0131L7 110093A31 31.1'107199X U.i 13y91L

11?Dod1c. ?R VOX A)033dX AX)110X1)0A)? 3

ST1 51oX),ori `c-blciv lroD3n3.1. ?R 7010)01 701ropat.

5loa. 51o.A.d? 5ctoi

noifiodnat

olDconlax thpl (bicoo

L

lolnod?th 31 5c101 Snotyo2L. vox

ai. pDx snoiliolx)gnoup

1p1R.

ncoleopit. Ak1)2193)td101910 31 1)0)t du:r_voireLaR

ireAcboonp n(f..1 /R9= pox )0r 91 A91)0X)DIL IA. A3 31 137-17;AnR pox cblooya pox tqoR pox 5noritpa.vm? pox 5DonX?J, pox A19701L Sloyy30, priirpRkilit? 31 'pox AC01

1920T1/332)0d1031

UT

leimx `taf.Rnou.$) Sw1.noXd39 5)79l/.1911L3

ncovox '00)(

510390714

VOX

510M0x 3.oxeriti.r1oRoxi0 31

91

1)07t

'1910TII/.0)0A1C

6gi

.T mr.r, cblooa. ?R pox `5kloorinoXlow 9

:0/0

Ski ttaciodcta

`AC21131t/. 5910-AIL

31

pox mol moyo m-olp-117odu. 5tLXdf 45t/.1tLy3r1111.? A931l 31 13d3313Af A019117)1 pox '&o.amiD7revoxId3aL siowy ai to?oocholR pox 51odpicbor1 cop10.1..nolanod1 1XX AC0A91X iOdcf? 31 1)0x 1307L311 -3610012

AC2

A(01 ,d)011.

'A0110193=

iij

Micir pox

?R U.mcloodi

3/

Son3Tifnq

1)7x 1Lx.16(116k

(byy02L pox (bdoldlo A0A3TI9ILT170100120x A0A3T1

,1371 n912./o

110X

(bap.. Smyrx

A0A9THLX9II. 1,)0x

690R

51010(0= 1)0x 510100x 510yy39 90T190x-

510dCp2 31 pox unorltpolorup pox .i.morltiriliolocb

z

pox r13XoRnmax. 13/pn3x.o7oa.7ox pox occlInoy 5PYrijicood) n70139 5R 31 toopdX pox 5oleopx rriv pox -ri 5o034 .reqrlitxpti. 59d11 ?R 5loictol 5)03x10 31 57pdavrboy ivrioRono cba.mo? pox 513,0.1.41,0u pox 5no.033vochoit. nosincb 1c331.c `5),oiTo 51o3olnma.r. 5)olmoriox Sioincb SR 31 Md7oX pox idai. pox 92op niDmoy '5oonvoq pox ncolloRt; mo3noocb/o 13,19o.o3 pox Tyyo= )01010101 `17101L 59A3T191L3 31 U.1

og

1d31.1 eLolcoo ?R 7o13,:bodioXcoiaL

noi 5olmoixdx u.Tkpa.

52odx7pilox pox

=iv

Dox Mori pox 591coo n(v., wow.

5g) A91)0A02 51)0321 31 51rApnoR pox Lovrivoorop pox rop?x3dmorviox 3D7ority7ioRono

pox .1.morlIfortup

OZ POCE

A01.7019M7Mid311

ppv

A.7

Iv? en.u9

ki5

5(I)31(921.

y

www.dacoromanica.ro

tiz

"Itvut apun

93

OS

240

STAPINIREA MARTI

Constructii de corilbii

6

10

16

20

26

III 13, 1 14, 4

1. Dupà aceea impAratul (sultanul) porunceste ca pretutindeni in Impàràia sa sä fie construite trireme, 13,

stiind cA stApinirea mArii i domnia peste ea este de neapd-

rata trebuintA pentru dinsul si mai ales In vederea expeditiilor dincolo de granite ; cAci stia ca si la infAptuirile lui de mai Inainte, flota de pe mare i-a fost de cel mai mare folos ; dar i cercetind i studiind In amAnunte pe aceia dintre Imparatii din vechime care au fost cei mai puternici, a aflat mereu cà isprAvile lor de pe mare au fost cele mai mari si mai strAlucite si cá ei cu ajutorul mArii au realizat cele mai mari izbinzi. De aceea voia sa-si adauge i stdpinirea mArii. CAci pdmint si mare intilnindu-se sub o singurA domnie, fac repede ca aceasta sh" fie cea mai mare. i acestea deci au fost asa.

Critobul1 ocupi Lemnos tru

14, 1. In aceeasi iarnA i Critobul din Imbros trimite

vorbA locuitorilor fruntasi din insula Lemnos sa" o predea imparatului (sultanului) ; cAci o detineau Inca italienii. Mahomed al II-lea $i ei primesc dau incredintare cA la sosirea lui Ii vor preda Intr-adevAr insula ; cAci le era omul printre cei dintli prieteni i ei aveau Incredere intr-insul chiar Si la un lucru ca acesta ; gi-i trimiteau vorbd In taind de mai inainte, deoarece doreau s. scape de apAsarea grea a italienilor ;

§i ce e mai mult, se temeau de flota Imparatului (sultanului), ca nu cumva venind dintr-o data' asupra lor, sA le facA mare stricAciune ; cAci italienii nu erau In stare sA le ajute ; si de aceea doreau &à se lepede de ei i s. treacA de partea Imp dratului (sultanului). 2. Critobul luind dovezile de Incredintare, merge la Adrianopole ; gi In graba trimite scrisori la despotul Dimitrie, informlndu-1 cá e clipa potrivita BA cearà de la ImpAratul (sultanul) insulele Imbros si Lemnos, acela fiind gata sA le dea i Insusi spunind cà e In stare sa" ia Lemnos si s. goneascA pe italieni ; cdci despre aceasta avusese acum si de mai inainte scrisori de ale despotului.

30

3. Despotul auzind de aceasta, trimite repede de tot sol la !mpgratul (sultanul) pe Asan i cere de la el insulele si le primeste, invoindu-se sa dea pentru ele ImpAratului (sultanului) i tribut de trei mii de galbeni, de fat5 fiind atuncea la Adrianopole i Critobul i colaborind la aceasta.

36

4. Primind Critobul de la impAratul hotAririle In Kris, s-a Intors eft mai repede la Imbros ; i rAmInind aici numai o singura zi, a doua zi se urea intr-un 1 Vezi mai sus, p. 12-13.

www.dacoromanica.ro

I II 13, 1-14, 4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

241

13, 1.. MeTa TOOTOC 8i xcel -rptilpetg 6 pocar.Aci); rcccv-rocxot Tiig cc&rot vcturc-/-yeZaOcct xeAeUet, -r6 -g ..91:(Ackaair xpkrog e188.4 Ocvccymci:Ov TE 'Ov ocirrii) xocl Tiro -cocirrtig apxilv xoc p.Duarrct gy ye Tcag UrrepopEoLg ixcr-rpct-reicm.c. xod yap 8eL xercv T or.ç rcp6a0ev gpyor.; °cirri!) Tet plyvvroc Euveveyx6-co: 1-6 liotTaL .3-camaaocv crOXov. Dark St xocl TroV rcdcXoct fiaarakow TOOc Tet pAyta-rcc auvlOivTag dcxpq3c7)g

l

6

kEeTc'co)v Tt )cocl axorcoUp.evog e5pLaxe -rag XOLTeL 0-(1cAocacrav 7cpecEeLg li.eyEa-rocg "CC otaccg )oxi. TrepLpavecrTkrac xocl Tee (.dyt.as-oc xoc-rcopOo))
Acc't TOL TOUTO x0a TO Tocovng xp&-roc kg kocurOv kf3o6Ae-co lle-roccrriiacct. yij yap yarv Trxxko.K -rocirm cbrepyecxrci 0.Cutocaaa EuveA0o3am. Lrci) Ilia)" apx-hv, ov-ral. Kra -rocircce 116 oi.'rro)g.

14, 1.. Tot 8' ati-rot xey.clivoc xoci, Kpc-rOPouXog

1

10

O '11.43pLcf)-r7r X6youg

-rrpoacpkpeL Totg 8uvoc-roig rv Alp.vto)v rcept kv8Oaecog virrou TL7.) PocatAii &c. yap xoc-rov 'I-rcaoi.. 01 8k 8exoNercu. xoci. TV:Le6xouat. -roo-ry ma-ra tar

t

&Lam) Tin/ VijaOv ckcpt.xotikvc:). .),/ yap ocirrag V -roig 7rpdyr0Lc Troy cpiXo)v avilp Epokep.nov xpli)cpoc ducccUocyiivoci -re

Iona carrot knEa-reuov ctirrc7) -de ye TOLocciToc. xoct

15

plyca-rov, 8e8c1rreg -rOv crr6/.ov -rot pocaLAgwg, (iiircoTe breX08.)v ocr.pvTig cd)-rdig I.Ley&Xo)g pulq)et.e. 'ITcaol yap 0,2ix -0,5yoopro eoety xca 81.«. ToTo gpaixeyTo duroaTdorrec npocrxo.)pijacct T() Pacsaet. 13ou7t6t.Levot Trrjg Pacpu-rdc-rir Ti5v 'ITCOZIO x0Cf., TO

rv

2. KpvrOpouXog 7LEII7CEL 331

è Ta ma-ra Accf1d)v, OccputveZTOU kg -rilv

2.A.8pLocvot. xoct

20

yp&I.Lticc-ra xocTO: -rc'czog kg TON, 8ea7cerrilv AlliirrpLov tilivimv-rcc xcapOv

ET1/0CL Teec v-irroug cd-riroct, nap& Tot 13cco-LAko.K, "I143pov xod Aivov -roou -re 6v-rog scfmet.v caltrol, xca airrOg Elrceov s6vOCTIDg ELOCCL Tip/ ALvONS OAEI:v xrcl Tok 'ITcaok LEXCeacw etze yap .a.y) xaci TrpOTepov 7rEpt -carrot) ypdcp.p.cc-roc Tot Seo-76-rou.

25

3. AEanCyro% si Tob-To tmod,v, c.:)g T&XLCTTOL TON) 'Aadonp kx7Lit.L7IEL Tcpkaf3uv ette PocacXkoc xat nap' ocii-rot TerLg 11)1601.4 ext.ret xat Accf.43Ccvet, EuvOkilevog St xoci, GC6[1.0V iVOLOV inrip TO15TOJV circopkper.v POUTLAcT. s-ptowlioug xpuCTEVOLK, 1.)E.J.7CCC. pOv-rog ye xoci, ockot Kpyrcfloidtou -rirre v 'Av8pcavou7r6Aec -re ma 1.)1.tTcpc'cr-cov-roc. 4. AcEdclievog a 6 Kpt-rOf3ouAog Tee lrocpa -rot poccraeo)c ypc/114.1.cc-rot, LTCL-

vilA0ev kg "Ii.tf3pov eog Tecv,cr-roc

xocl play p.Ov-tro

1.1[1.kpocv

ccirrot 8uxyccyd)v,

7 rceptcpccvcaTc'ercec A: bvov.occrroTc'erag A in marg., unde 111 II 20 post XocP(Lv add. Trap'

airriLv A in marg., unde m 11 23 airsoii A: « nisi fortasse legendum u cdyrip m1126 TrpécrfilLy A

(hoc loco et alibi m) 1129 Te A: del III.

1 Quae Critobulus, c. 14, 15 et 18 narrat, alius nemo tradidit atque dubitandum est num reapse ita res fuerit. Secundum Laonicum Chalc. ,II 225, 9 ssq., Ismaeles classis praefectus Lemnum et Imbrum in ditionem redegit, Mechemetes II. autem Demetrio despotae propter illius fidem erga se Imbrum, Thasum, Samothracen et Lemnum adjudicavit. Et Ducas, XLV, 2 et 4, gravissimus harum rerum testis, de Ismaele idem dicit. Quam ob rem Critobulum Thucydidem, IV, 104-107, imitantem se egisse sicut ilium narrare yeti simillimum est. 16

c. 348

www.dacoromanica.ro

30

242

5

OCUPAREA INSULEI LEMNOS

III

14, 5-8

vas de coastA §i, furi§indu-se de corabiile italienilor, care stAteau de pazA §i patrulau primprejurul insulei, debarcd noaptea la Lemnos §i-§i face intrarea In cetate, castriotii 1 luindu-1 in primire pe la straja intiia de noapte. Sfdtuindu-se cu comandantul cetatii §i. cu oamenii aceluia, cdci si pe acesta 11 avea colaborator dimpreund cu altii, iau de indatà douAzeci si cinci de caldreti §i ajung in zorii zilei la orwl Cotinos §i. intrd intr-insul, colaboratorii dinAuntru

10

deschizindu-le indatà portita dinspre miazAzi ; cAci pe toti ace.stia ii avea, precum spuneam, preggiti de mai inainte §i dorind §i ei acelasi lucru ca §i. eL 5. Cind a intrat, toti locuitorii orgului Il primesc cu bucurie §i alergind cu totii inarmati, ii incuie pe italieni in clddirile autoritdtilor publice, fiind ei patruzeci i 'cinci la numdr ; voiau &A iasd la luptd §i. BA' se batd; erau tocmai

15

20

s-o porneascd, dar nu au mai putut. $i ce puteau face ace§tia fata de toti cei din ora§? 1 In sfir§it, dupd ce s-a fAcut ziud, cedeazd §i, fdra nici o invoia15, se predau lui Critobul, sd facd ori§ice vrea, avind incredere intr-insul. 6. Iar el le-a dat drumul la toti, spunindu-le: « De vreti mai degrabA sd fiti cu noi si sd rAmineti in insuld, vd primim §i vd vom indestula cu cele trebuincioase ; iar dacd nu, mergeti unde vrea fiecare 1 o Iar pe conducdtorul acestora Calabrezo, cinstindu-1 cu multe daruri de prietenie, 1-a lAsat id plece in pace, mergind la Eubeia. 7. Dupd aceea trimite un sol la Micheli, cApitanul garnizoanei din Paleocastro (Cetatea-veche) ; aceasta era anticul Mirinupolis si-i cere acropolea 2, fAgAduindu-i sd-i dea si daruri §i multd cinste. Cdci acropolea din Mirinupolis este si foarte puternicd §i. din toate pdrtile de necucerit, una din ceatile vestite

25

din vremuri de demult, in ce priveste siguranta, a§ezatd pe o culme inaltd, dominind crawl §i imprejmuità i intdritA cu un intreit zid din adincd vechime O. cu bolovani foarte mari si avind la picioarele ei intreg ora§ul care e cu totul

30

in puterea ei. S. $i de aceea, cu cuvinte bune §i blinde, voia pe acesta sà-1 aducd la voia sa pe cale cu totul pa§nicA. Acesta frisk fiindcd era -liar si increzut in tAria acropolei §i totodatà in garnizoana puternicd si in proviziile ce le avea induntru cu el, cdci avea cele trebuincioase §i din belsug §i de ajuns pentru un an intreg si optzeci de oameni imbrdcati in zale, nu-i cid rdspuns in cuvinte,

ci trimite lui Critobul o sabie desenatd cu singe pe o bucatd de hirtie, prin 35

aceasta ardtind &à, « numai prin singe §i fier ai Bà iei acropolea, altcum nu »; si totodatd 1-a mai amenintat in hirtie, scriid astfel in batjocurd : « Nu cere acropolea, cAci n-ai s-o capeti ; ci de e§ti bArbat, vino insuti §i o ia cu armele 1 » 1 Numele cetgtii fiind Castro si astgzi. 2 Cetatea de sus, de pe culmea dealului.

www.dacoromanica.ro

III

in

9

:1111101li13 VINWOU IIYI

8

clawmpin

ly

Erg

io37od31D9 ?5)pt3 5? Aoloochpac pox ATO)01( 5)01 5)7.090T1d0d)? 31 VOX 570.0S1031(1.0d331. (41 nODkA 5looxrpcbodit. 51okA AC91 'AC910011, 59.3.xnA 13dpoimx 5? AoAriky pox

.no13Xdp3

mopl

cy.

`6)dnodd) Aml moicoldiprx I 1d32/.. Akipdu nolf. Attotloyncb )o3R 5oA3rbp.okloy0m0m 3 (.91 31 CadOnodd) pox 5.1oi ,1371 `noicm 3X1.3

A? 621

Aria.r.00

vox A01(101 7013'd M9i,

AQVICO

fdIL7i1')21A011 5c1023 531A01#1()OMp 5731/111 31A3IL pox A1n0x2t3 .noinnowicbf 5? 21 noi non3l0m Aododp m;lord vox IriA,oxdp3 iq '61270 AC91An10Af 52023 (41 52dat no12A ITN= Am, A30oRA? AoLt.A9.2.1)ochniq .520icoo 3X23 dTA. 5m..A3olL `5noicioi d34. `Akthi? 5notvrinmn3X931.10X0C311. 31 pox v12)oz.

9

5nop1oynodr1q

9

-Coicoo

201,199y3Dla 3R 531AloaLlmin0Xn foil() 5o31D39 10A371.010 `pox ILAlox -7odReLn nrit '51o.pt9 19(10331(X)01)0X 5cio1 5rploo.3.1, A? 5loi 51ox1XcboaL3 5lopor1kg 531A271 `5.mx;lo 31A3L pOX ZIA0X72609D31 `5rinp 5r2A9okynod A?"ri 5? 5rd.13X 5.1oavo .nonn pox xviR 5k47-1 A230,q pox 5.rifixkridc? 57oin30kAnR -n cbpdt. pox noki3

OT

u

loi2o

nospodR

59da

5ct01 X?

noi 5o3in9

:5)omoolf.39

5o3i

51odp-Itti. kgrk -on3A.

`5kAr1 .innothoXpodu pox n3n39 5)oiLoyor12 pox ior9Ripodrat. 51pcho 52oicoo 0.1.1dN cby2od lxv)oplpdX 9 ii pox 'olloyclod 531A30.0c131D111 (birpo 0, n. 3nnvano 5701A)pl. .AT21.13 )) n37-1 30DI3dpo 92T &mi(; Imp pox ni3x.loi)ox A3 IL. 'cbDtpn 7003710X3R 21 5xrrI2 pox v., m30.1.12.t? riArtoxdf .n3r1o9chon. 13 ,R '2o 31.124,2 y36.102L0 n0 ve).1.D,px7 AoJ 31 n)i..20.3 mittoXd39 no9ddrylox 5.iodc,oR 51ocou. pox 5103A3 5109(f.T111 3(1101331.91Lf ,13T1 51tAtpd13 5? roolodc,:la mi.n9ovaLT .L 1,,o13N 3R oinoi 5)orbt2t. noyakJI 53 no1 noi Clowvoll nodiplom no,00x'nonri oinoi 4 t. oi '51yoaL2omdnix noX)od2odth 'nky3x.IN .13spo pOX Al3DC0R pOX A139(pi'll 5(0A)oxl (41 'myoic2c3xf 50A31190AXD1ILI 61c1)0 )OdC92 11DL ch2A. Ski 5co3y9nnorodnix 51y0lt.,9dxf ki)picodnX? pox kito,on. iskat3rop 'VOX M01 M01.0)0710A9 oL? 7h33y10611 X? CiA1011 `noPovou ,a? 5)0C3X)2 31 loc33=2 Soikd pox pox 5.1003y knrrinmbn Ski 503y22L ,cb? noykrk 6-Pondi 13X331 61.)pipoyval. 5101.03L3T1 ktvrinrvothDkIVX 31 pox knTricodnX(oilox pox toonzu ,c1)2 nk.3-210 )onnoXR pox 709noynovoimx rki Aly2a .8 pox >FIR 0ln01 o13x20d3 A01,Q01 .noorq.Uodlooa2 510.9y 51odrriLlt 31 pox In7nkpod2t, pox 21 rwyp 510x1Akd13 `?R 31r 50?A AC2 VOX Aco231,911L tti., Ski, odx7? 5m3y23.1. liki9dnX? pox mti Iimoyncb iodnXol pox '13.011.11.0 3X13 cho.A. 501A7 ,037i (101C003 'VOX 13217eilo130.1 moothw pox mInnoxdp 5? noy9 A01C1101A? pox 51odm 41.o0.9

19

g

n

-

-

-

-

x20 ,2.2,3A3dxo2Lf 1.txtx, 5ocb3 rX).? 51o),od 5? Aka.d)pX .1321132Loanp `druitodolldm oinoi 'moxkR 5(2 .11:or1po* pox (bdkvn CbMpi Atf.1 myou9dx)p `Iitf)(py 5colco iR po '<( pox 10113? 50A371)2.0k1(132.001L390dil 61. LadFX vox C9190 ,13T1 .52033M9d23 Lpi C91c)0 Akt1 myoat9dxf '.131.po no dx).A. 52.3A-,00 mpox? nrA 51oyaLo .U.rlAty xop 2.3 3.A. dtf.top 3mod71 A11c001

rinox '5noix7Fdthrizx

51o12y

9

5r,'1393

iii

ca

OE

A37]

>

"hviu apun

og

V :Ul (L7011 53-1"DtPr3TI "V 14! 2.'7mi II ET (9.39Y? :V PDODY,31 V II zg 51yoiLcIontxdux V AtLYTA1I11 :V Ytf-mx1111 w1ion9 v u1 JDW

it.1

I

t tunJonb umpcido ansvy umpa aunu !Jnleaon

-D)

',mum

.91

www.dacoromanica.ro

.d '8gy Euoa

p

§

(

98

244

OCUPAREA INSULEI LEMNOS

III 15, 1-16, 2

15, 1. Critobul rdminind patru zile In ora§ul Cotinos i punind la cale treburile ora§ului, in ziva urmAloare ia patru sute de cAlgreti inarmati in zale §i osta§i pede§tri deplin inarmati nu mai putin de trei sute §i sosind la Mirinupolis, Ii asaza" talArà mai departe de ora§, ca osta§ii §i caii s5. nu strice viile §i ogoarele 5

din jurul oraplui ; i trimitind iarà§i un sol cu cuvinte de pace la cdpitanul garnizoanei din cetate, incearcá sà-1 aducà la voia sa cu f5g6duie1i i vorbe bune.

2. Acesta vdzind armata ce venise inaintea ochilor i pe cei dinguntrul ora§ului bgnuindu-i i temindu-se totodata ca, incurajati de cei de afard sau 10

15

§i ajungindu-se cu din§ii, sg nu se räscoale §i cei dinduntru, §i va pierde acropolea i insu§i ar putea sa ajunga" in primej die, prime§te cuvintele de pace §i, Mcind invoialà, cere §i prime§te un termen de trei luni, pin6 ce luind intelegere cu marele maiestru, care avea conducerea treburilor insulei Rodos, cdci Ludovic plecase acuma in Italia, lgsind In grij a acestuia ca loctiitor insulele, va primi §i de la el s'a" predea acropolea §i ora§ul ; in sensul acesta d'a" ostateci §.1 garantii.

3. Critobul izbutind cu aceasta, trimite doi dintre dreghtorii insulei Lemnos in Peloponez, ca st-i dea despotului Dimitrie de §tire de ce-a fa:cut, §i Ba-i cearà sä vind dregatori sà-i preia insula i ora§ele. Iar el a§tepta in Lemnos. 20

25

i acestea s-au petrecut a§a.

16, 1. Imparatul (sultanul), deodatá cu inceputul primaverii, porne§te cu r5zboi asupra ilirilor (albanezilor) liii Scanderbeg care locuiesc la golful Ionic (Marea Adriatic6), la dreapta, cind intri intr-insul, cam primprejurul anticului Epidamnos. Ace§tia sint barbari 1 §i din antichitate se chemau taulantii §i mahaoni 2; cei mai multi din ei due un trai nomad §i au o organizatie autonom6 i Med Expedifia contra

sà domneasc6 nimeni peste ei de mult timp. Locuiesc prin munti mari §i foarte inalti i inaccesibili ; in munti au §i cetdti foarte multe i int6rite §i ora§e puternice la tarmul Golfului Ionic ; §i toatá tara lor este ap6ratà din toate pdrtile de mari regiuni greu de stradtut, de codri adinci, de coclauri §i locuri prapgstioase. 30

2. Puninduli in frunte inainte de putini ani conducdtori din neamul lor, pe un oarecare Arianos 3 Si Alexandru 4, isi tin tara cu tgrie, nevrind AdicS, nu eliai, negreci.

2 Cu acest mime par sIsi fie arstali chaonii antici care locuiau la tarrnul Epirului. Vz. ed. C. Muller, p. 130 corn. la 16, 1. 3 Arianites, un Comnen, socrul lui Scanderbeg; vz. Laonic Chalcocondil, p. 153, 20 si 206,7.

4 Schender, pe greceste Alexandru; vz. Laonic Chalcocondil, p. 252,5; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col 1074 B si 1075 D, unde i se spune Scandaris (ed. Bonn, 425,14 Scanderino; 430,2 Scandaris). Despre eroul albanez Scanderbeg vz. G. Skull, A/ vec5tcpa .

ipeuvcc1 nept recopyLou KacrrpLdrrou Ex6v8eptirre7), In a `Errereplc

86.)v e, XXVIII (1958), 446-457.

www.dacoromanica.ro

E-mt.psiocc Buccv-avedv Ercou-

III 15,1-16,2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

15, 1. Kpc-cOr3ouAoc

8L

245

iv.kpcc; Tkaaocpoc; Iv Tip KoTivou alaTEL al.Ccrxyaw

Tee ou'yroil, TY) igsTepoc4 avcaccPaw TETpCXX0aiOug 1.7c7reic xaTeccppc&Toug xoc irdv OnXiTccg ox eX&CPT011g Tptccxoaiwv acpcxvetTacc eq Mupc-

xoci. XCCTCCaTla&I.LEVOc

voincoAcv xoct CrTpeCTO7rE8E6ETCCL 7r6i1(563 TO5 &CSTE0g,

Tot

1.Li7

XU1.1411)(X0-OCCI, Toóg TE

VIETC01.); x0C/ aTpccTcdyroc; Tecg rcepi. Toi5 6Ea Teo; eqvraoug xca Toiic ecypok xcd

5

idp.t.Pccg (lyyeAov AccAEZ rcdcALv eirtpcxciTiii cppoupcfcpm xoci. necpaTocc X6yocg poLg cziyreiv imocyocyci.a0occ xoci Unoax.Lsear.v. 2. eo 8i Tip Ts TCO:poticrav 811.)vocp..cv 7cpb OcpOcap.cliv Opipv xcid. ToOq evTOc Tg rc6Xecog 15cpopc4.ev6g TE xca «[Lcz. sEaL6q, T01% i'coOev brocpOevre; xoct. xocvo-

Aorricy&p.evot. (Levic TO)TO3V xoct ccircol. gv8oOsv EuvorcevasTc7)ac, xat Tip Te dcxp6=AIN CoTopocAsi: xoci ocirrO4 xcvauvelf,cyete, 86zeToct. ToOg A6youq elpptx6c sad. Euvelpcocc TrocetTocc xod npoOsaviccv oct-cez xeci. Acciii3dcveL ppcTw Tpciov, go.); oi5

10

xocvcoadcp.eviog Tql TOO Tijq eP68ou .hyoutdvcp tieriAcp vatcprpcp, Ao8opixog yap rcpoocrceraeUxec ig 'IToutiocv, eniTporcov Toinev Tcci.; virrocg xocTccAuccipv, .3k7)TOCI, ma nap' oci)Toii UvOlE.Loc Toi5 nocpocaoi5vOct Tip Te dcxp67roXcv xoci TO dEaTu. xoci Op.1)poug but TOUTOK stawat. xoci. rccaTcic.

15

3. KpcT63ouXog 11

TCOTOC afATCpCCUVEYO; exrcetacer. 81'.)o TILV AVINEGA) IleXonOvvlcrov &yyeXoilvTOcc Te Trp accucci-rn Aiw..irrptcp 'CC( nenpocyxoct apxovTocg ociTilcrocyrecg cipl:x0ou. ockil) '70t TGOCpCICAOCPEI:v Tip v7lcrov

dtpX(SVTO.A. Lc,

plvcc

o,

xcci. Tat noXicrtacToc. AUTOg 8e TCEpAp.evev &v Alw.vcp. Kcx TOCUTOC pb.) 015T03.

20

16, 1. BoccsasOq 8i ty.cc ijpc exaTpocTeoec xocTerc tv Epocrobccov TC7.) '100(9 x6Xrccp 'IXXuptiLv v seEC4 ecnTAkovTt. ToiiTov rcepi TGOU T2p., 7CCCAOCtexv 'Erciaoctivov, ct 84) 3cicpc3ccpoc OvTe; 'r LE &pyç TocuAOcv-rwi TE X(X1 Max&OvEc 1 exOCA01.51/TO, vOlick3Eg 01 701.6101.4 GC6T6v )(Oa CCUTOv01101. X0:1 cIPOCCSEAEUTOL &z noXXoiS 01x01-501.

8e 6pl'CE tlEy&ACC xoct orcepiStkXcc xoc i. socinpsaosa, e'xclvTeg v ccirrotg xoci, cppoUpcoc rcA.T.ZaTcc xcci eputiva ;act noXf.cy.cc-ccc exup& iv T'5 7ccxpocX( TOO 'Iovtou, it) Te xd)poc

25

nit= on'yripv TCGCN)TCCX60Ev f.:3x1f)pco-cca aucrxwptoug TE [LEy&XGCLg XOCI, 6ACCI.c PCCOSEOCK

xcci. Tórcocç el7toT6I.Locc xoci. dc7coxplilLvc,K.

2. Hpoarla&i.t.evor. Se Tcpb xpOvcov OXiycov ex Tri); acpeTkpcx4 yevek 'Apecavciv 2 TWO& xoci. 'AX6ocvapov 3

3 xcerczcppOtx-rouf;

Ii tbrOPOCAXEI A II 18

Ilyep.Ovccq eccuTiov xocT6xoucrc Tip xcf)pocv tazupipc,

A: EU 6rOdavivou; A in marg., unde MI MEpv015noXtv A II Searró-r7) A: Ar)mrpto? A in marg., unde m: 31cyrr6-rn Alpyrpico

scripsi, v. 14, 2. 1119 rrapocXocper.v A: rrocpc48o6vca A in marg., und 1T1 II 29-30 'ApetaveN Tivoc A: 'ApeLookrilv vel 'ApLavirrpo? m.

1 Chaones Epiri indicari videntur. V. ed. C. Muller, p. 130 corn. ad 16, 1. I Arianites, Comnenos Scanderbegi socer; v. Laonicos Chalcocondyles, II 27, 14 ssq.

et 120,

4.

3 Skender; v. Laonicos Chalcocondyles, II 197, 10; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1074 B et 1075 D: Exconripe; (ed. Bonn, 425, 14: Extzvskpt.vo et 430, 2: Excorrinc).

www.dacoromanica.ro

30

246

5

EXPEDITIE IN ALBANIA

I II 16, 3

7

nici pace s'à Incheie cu imp6ratul (sultanul), nici tribut pineascà si nicidecum sd asculte de el ; nu numai atit, ci deseori iesind din hotarele lor n6v6lind si facind incursiuni pe furis, stricau tara impgratului (sultanului) in hotar cu dinsii. 3. i mai Inainte vreme, a pornit cu ràzboi asupra lor Imp6ratu1 Murad,

tatril impgratului, cu multà armatà si mare putere ; si, dind ràzboi cu ei,

10

15

20

Ii invinge si, ocupind trecnorile, cutreierà o build parte din tara lor si o pustieste si din cetdti unele le cucereste si min'a cu el pradà de rAzboi de tot mare 1, totusi nu i-a putut dovedi si supune cu desavirsire, ci, incheie numai pace cu ei la cererea lor, cu conditia plAteascá in fiecare an un tribut oarecare; ei s-a retras, luind de acolo pradd foarte mare de rAzboi i impgrtind-o armatei. 4. Dar acestia, tinIndu-se putin timp de conditiile de pace, s-au ràzveatit din nou si tributul nu 1-au plàtit si, nàvalind, jefuiau si stricau tara impàratului (sultanului). 5. Asupra acestora deci isi duce impgratul (sultanul) armata si, ridicindu-se din Adrianopole cu toatà oastea, c'alare si pe jos, mergea prin tara sa si In treizeci si trei de zile intregi ajunge la hotarele acelora si-si asaza aici tabgra ; si de indatà porunceste lui Mahumut s'à ia trei cete de soldati deplin

inarmati, de arc* si de scutieri si Inch' din ienicerii curtii sale pe cei mai buni luptgori si s'à mearg6 noaptea asupra plaiurilor si s. apuce eg. ocupe trecnorile, Inca inainte de ce sa soseascà ilirii (albanezii).

25

30

35

6. Acesta venind, le-a &it acuma ocupate de ei, cdci aflaserà de mai inainte de n'Avala Impàratului; si luindu-se la lupta cu ei, Ii Invinge in chip stralucit si ocupai trecatorile cu puterea. Iar impgratul (sultanul) venind din urinal cu toat'a armata, navaleste in tam lor, griul fiind in spic acum, ei, cutreierind partea cea mai mare dintr-Insa, strica' grinele si duce cu el mare si multa prada de rAzboi, oameni si vite de tot felul, si cucereste cetati, unele cu puterea armelor, iar altele le ia Impresurindu-le, si le d'a'rima din temelii; si intr-un cuvint, toatai tara lor de jos, pe unde trece, o distruge, despoind, pradind c jefuind. 7. Ilirii (albanezii) ing se atineau acum prin munti, c6ci nu cutezau s'a" coboare la ses, c vazindu-si tara care i-a crescut si-i hraneste, prklat5. si stricat6 ràu si temindu-se s. nu-si pun6 In joc viata, ajunsi la nevoie, iau calea bunei intelegeri si trimitind un crainic,Il roaga pe imOrat (sultan) de pace, dind ostateci si incredinOri, Ca vor aduce intr-adev6r impgratului (sultanului) In fiecare an un tribut, ca numar anumit de bàieti si cirezi de vite, ch'ci bani ei nu aveau, si de soldati la expeditiile imparatului (sultanului) si cà ii sint prieteni si aliati Fara sminteala. 1 Acestea Critobul le mai repeta o data in V 11, 2.

www.dacoromanica.ro

III 16, 3-7

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

247

oLx NiXovreg o Crre anevaECTOOCL flaacAst oi.STE accat./.6v arm ye pew otiO'O'Acog xa-rocxo6av ou'vo5 oi 6vov 88, Da& ;cat T-71g a61-(7ov Troidd:xcg exOkovreg xat ?caOpetocg bccOkcrag xat gxapOlik 7COLOóliEVOL e'pACCTCTOv Tip Op.opov oc6-rotg x. VTOU pastAeo.K.

3. 'EarpOcTeucse [Lev o6v errt -ro&roug xoct 7rp6o-Oev Mo)pdc-rriq 6 3aaae6g, 6 -cob' flocaaecog -rrmrhp, xecpi..oroAVII xoct 8Dv&ilec xat Eul43aAcI3v cco-roic vcxa<, ore -ro&rouq Xod TolV -re 7rap68(J)v expo'cryrre xat plpoc 7roX6 Tijç oc6-n73v xcc-reapccp.e xat 18-hoxre xoct -riov cppoupicov &cm &ZA xat. Asiccv al; TCAsEcrnly .Aocaev 1- o6x

5

-hsovilel 8' oiiv

mog eAsi:v xoct 67-cmyaygaOca. -reAsov, &XX' eaneCaoc-ro 11.6vov a6-rok xcerccPckAAecv ocvt occrp.6v -ma bre-recov, eAdicaag 8eAei.ccv &rt. TroXAip exetOev xat o a-rpm-nal: 8coc8o6c OcvExcLpyrev.

octvhaccacv, ecp'

ci)

4. Bpocx6v k oirroc xp6vov iii.E.LEEVCCVTEg -nag EuvOilxacg, mi.Mcg eve6xp.coaav xal Toy -re accatiOv oOx cbrestsoaccv xat ex3potacc Troco6p.evoc xoork-rpexov Tip c3ccacAecog xat ei3Acc1r-rov.

5. 'Ent To6-roug oi5v -rip a-cpcx-rcav .Xccuvev 0 f3macXs6g xar., d'cpccg b -rijq 'A8ptavoi5 7C0CV'd Tc

L &Cc -rijg oc6-roii xat eccpcxv Tpcat xoct -rpc&xov-ro: -reek 6Aoccg Iltie.pacç xcd o-Tpcc-

a-rpoc-rip I7C7CCHL,S -re XOC

7CELXCp,

veZroct ev -roi% Opicag ocirriov -correas6e-rocc oc6-roi5- xcct oc6-rixcc xeXe6ec MaxoutLo6Teoc -rper.c i.Acq avaXocf36wra Ac-ribv Te xat Too-r6iv xat in-cmancariliv xoct 831 xat Tc7».0 olTrO Trijq t8iocg oc6Aijq -ro6g ilocxy.o3-recroug vux-rOg eX0a.:Ev int -rag _orocp68oug xat cp0i)vocc Tccirrocq Trpoxa-roccrx6vtoc Trptv -ro6g 'IAXupco6q Clem. 6. '0 31 iMie.ov el3pe Ta6-rocc 826o xxtExor.thvocq Icyre cercEisy. ispoe7r6Oowro yap -rip -rot pocacXecog gyo8ov- xoct 1.)(J.3ocA(13v ocirroig vcxc7. -re -rarrouc Xatircpc7.); xoct xpara. Taiv 1rap68cov [34. xca 6 paacXe6; xoc-r6orcv &Am Lvcov p.e-ra -rijc 61.1; a-rpm-nag eafildcAXec lc;

-rip x6pocv a6-c6iv, axligovroc

118-1

16

20

TOU ckroo, scat xoc-raapoctiLv

«LT* -ra 7r2tiiaTa TOv Ts cii:Tov stacpOzipet >tad ?a Lao 011 orXeta-r-tp eAm6vec avOpd.nrcov -re xoct Poax-ItiCc-nov orocv-roicav, xat cppo6pca xecpoi5-roct -rec [ley 8 intapot,* 134,

25

-ra 8e xat 7roXcopxim aeov, xat xaTaaxeurzec

AeLcoq xcci. &TOIL; nacycicv -rip ev 7COcci xat x0VCCO XeOpOCV OCUTEAO 8cacp0sEpet, axuXe6cov -re xat krg6[J.evo4 xat 8-nc7)v

xccra xpkrog. 7. 01 86 ye 'Daupcot xa-rexov-reg .37) Ta 6tIrrpdc, o6 yap it6Atiow xccrcePiivott, ig Ta 7re8im, xat Ti]V a6-r6iv dcyotLev-ip XX pepov.ev7p Opiov-rec xat TropOoupitop xaxcl:K xca &p.m sE8L6yreg nept a6v.73v, ç avecyxlv XOCTacrre'cwreq -rperrovrom 8; Ellp,PO:mg xcct xlgouxa nev.cPavtec 8eov-rocc Toi5 pocacXecoc 07COvv -ruxeZv, 611-11pouç -re 86vTec xat mar& 'I) 1.cip accav.6v 'TS &YLOV Tropepecv -rip poccrasi: ordadcq -re (57yro6g xoct poax-twkrcov ayeAccc, o6 yap i)crocv cc6.rotg xpinovra, xoct cr-rpaTcdyrocq cr-rpcc-retacc io5 (3,xacXecog xat cp[Aouc-, elvat xcc 1.)12.1.,c&xou; dc86Aoug. ev -rcei% 17 rivceAccf36wroc A: CacoAgciv.evov A in marg., unde m II 20 post iixenr add nueov.ivoug

A in marg., uncle m.

1 Eadem iterum habes infra, V 11, 2.

www.dacoromanica.ro

30

35

GRIJA DE DOMNIE *I DE GAPITALA

248

III 16, 8-17, 3

8. 8i imparatul (sultanul) primeste i incheie pace in aceste condit,ii ; luInd ostatecii i minind prada mare si multà, i pentru sine si impartind gi armatei, se intoarce la Adrianopole, vara fiind acum pe sfirsite.1 8i toata toamna raminind aici, soseste la inceputul iernii la Bizant, ca sa ierneze aici; i anul s-a sfirsit, vase mii nouà sute saizeci i apte de toti, fiind al noualea din domnia imparatului. si

6

(sultanul) ajuns in Constantinopol si putin, se dedica apoi iarasi grijilor domniei 1i unei bune ocirmuiri gi propasiri a toate i indeosebi in ce priveste curtea sa proprie i armata ; cercetindu-i cu multa grija pe tori si alegind pe cei mai buni si mai viteji si mai priceputi in stiinta i indeletnicirea militara si in pregatirea razboinica, ii Inainteaza i avanseaza, dind fiecaruia locul ce i se potriveste, i rangul ce i se cuvine i pe cei buni cinstindu-i in tot chipul prin recompense banesti i prin locuri de conducere i functii i prin alte daruri i binefaceri, Vara s crute nimic. 2. Dupà aceea, pe cei mai buni dintre satrapi (guvernatori), care s-au Grija de domnie si de Constantinopol

10

15

20

25

17, 1.. Imparatul .

.

distins ca barbati foarte incercati prin lucrarile lor si au ocirmuit, cum trebuie, satrapiile (pasalicurile) lor si au condus bine tinuturile, Ii muta in altele mai bune i le d. onoruri mai maH, pe altii iarasi Ii inlocuieste in satrapiile (pasalicurile) i locurile lor cu cei pe care ii credea, precum spuneam, dintre barbatii foarte buni i cu rivna, fiecaruia dindu-i rasplata ce i se cadea. 3. Apoi vesteste i da dispozitii in toate tarile de sub stapinirea lui din Asia si Europa, ca toti fostii constantinopolitani care, fie cà fiind robi de razboi, fie ca mutindu-se, fie ca altcumva, sau inainte sau dupà cucerirea Constantinopolului, au ajuns de locuiesc in alte orase, EA' se ridice i sa se stra-

30

mute la Constantinopole ; cad erau Inca multi de acestia i in Adrianopole si in Filipopole si in Galipoli i In Brusa i in alte orase, si de pe urma robiei çle razboi i inch' de mai inainte raspindindu-se i locuind prin acele orase, mesteri priceputi i oameni iscusiti i foarte folositori, care indeletnicindu-se cu mestesugurile lor, peste tot locul in putina vreme au ajuns la multd bunastare si si-au cistigat avere. Pe unii ca acestia, pe told i-a mutat in Constantinopol, unora dindu-le casele lor, pe altii indestulindu-i cu toate celelalte oferindu-le cu generozitate tot ce le trebuia deocamdata. 1 Toata istoria aceasta a lui Critobul despre expeditia i izbinda lui Mahomed al II-lea din 1459 asupra albanezilor lui Scanderbeg nu prea corespunde realitatii si pare sd fie izvorit5 din tendinta istoricului de a fi pe placul sultanului, caci alte izvoare nu amintesc asa ceva ; vezi comentariul la cap. 16 din edilia lui C. Muller, p. 129-130. Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 249,18-250, 21.

www.dacoromanica.ro

III 16, 8-17, 3

CRITOBW.: DOMNIA LUI MAHOMED AL H-LEA

249

8. Kat 6 Pocatac 8ixeTat Era Toirroc; xca crnEv8e-row xat Aoci 3a)v To Og Ogpoug xoc Aciav 6-rt. 7rXeicmp EXCcaccq TE edyrOq xca T-71 errpaTta. accc3o6g, Errofc-

99

vecacv Errl. dv 'ASpcavo-5, TeXeuTclvToq TO .0'Epoug. 1 xca 8cricyaycl)v TO cpOcv67To3pov 6Aov ocUToi1, xecilLvoc Ocpxoplvoo OccpcxvTac E.; TO 131gecv Tcov TC0Cpola-

ttdcacov c&ro5 xcd EE.rixoaT6v xat 438op..ov trog 7rpOc Tag evvaxocriocç xca EEa-

xtaxaiot.; Tot.;

iiXocg 11v6eTo, gvvocTov 8E 1-'4q cicpx-7); Tc

17, 1. Baal. W.); 8E ievOlievog

5

Pam. VC.

Lv Ty) KCJVaTOOPTivoll xod [2.1.xpOv ScocvanaLcrocg

ç Ccpx-7)c cppowricrc xod Ty) Tv iiXow 8tocxi aer. xat ar.opO(.5an xca fleaccrra a31 Tv -rijg 1.3iocc oci,V4g xca 're Lv y aTpaTcOneLv. Tao-

aUT6v Tr &AIN 8i8oRn. ¶

xpcvc7.)v Te nob/Tog ocirroO; xca ExXey6tr.evog To Oq &pia-mug gv Te cppov-hcrer. XOd dcvapeia xca i/eXETT) xoci. ciaxlicrec TC7.))/ TCOAE(1.0U.7.1V MCI Trpoecycov xoci, TrpoPcfilr"co)v Era TO Trpricuo, st2oUg Te Ex&crry T4r) ricpp.OTToucrav xc'opecv xoci. TOcEcv xcd TL ZE Obravroc TpOrtou To Ug dcyocOok k7tc8 Ocreai. Te xpv.t.dtTaw xat Ocexatc xoci. OcEcd)p.acrc xca Tatg Dacccc el'Ynoctoccc xoci. 80.)peaZg, p.18evO4

10

cpecacip..evoc.

15

2. Me Tcic 8E ToilTo T63v accTparciliv

Tok

cipiaTouc TC xoci. 8oxci.r.coTOcToug elvacpa-

vEvTag Tok gpyocq xai. Tec4 aiyri5v aaTparceiocc Te xoci apxe'Lc, cf3g gaec, 8ccpx-/x6Taq xod xocAlk pgavTac ReTef3ipgev 178 Tecq xpeiTToug Te xoci. veyierrocc TrIv Tr.p..6v Te xd dcpx&iv, eTepooc 8E aiS Eg Tag ociiTc7)v dcwrococOicrra accrparreiocq xod. T&Eecg, 6aor. ToUTcp e86xouv, Vrep gcriv, TiLv rscp,68po: xp-Icriticov Te xca arcouacckov avap6v,

20

ci0Ao: rrapex6p.evoc bcdcaTcp 'Let TrpgrcovTcc.

3. "EnecTa wripiryttaTa 8cankv.7Tec xoa 8caTckEetg 7ravTaxoii Tij; ocirroil gv KmerTavtivou etre ocixtiaXcoo-ia etTe e-ronchaet etre Dacog Tao; TrpO 7114 Caciocreo4 84 [AZT& 'rho OcXcoacv v Eripacc 7c6Xescv exouv, iie-rocvcaT(Lv Te soca tie-rocxicov EvTocnoc. .crocv T&p gTl. TOUT(.0? lacAl-rorrou xoci. Ko:XXiou xoci. pouoiou xoci Lipoctq rcoAXot xat iv T.71 'AapLavoi.1 x grc Trp6Tepov 8cacyrcapEvTeg xoci xotrocx4)nOteacv cbTO TE Tijc alxv.aXwaiocg xoci. aavTec iv akocT4 Ercca-rhiloveg avapeg xca TiLv Ocyocv xp/ertilcov, ot TaZg 1.3ioug km-rill/AK xpe4Levot. nocvTaxoi5 Iv OXiyy xoccpii.) xca einropiav gcrxov noXA-ilv xoci 7cAoi.-rrov Ex-dray-co. 11Ccv-rocq ol3v Toi); Toco&roug (J.e-rou
8o6g Tok 1,11V ac'yrrav obciag, 'mi.% & r&ccv 1Wolv ocirrdcpxeccicv Te xoci. xpeiav Comyxociav nocpExcov cpcAoTip.coc Eg TO nocp6v.

6 gvvirrov] a Mcrae Ivy« in rasura scriptae » secundum m II 9 ye A: del m 1127 xcd. rcp&repov Smancepev-req A: numeris supra versum adscriptis indicatur lectio Stammpfrreg xod. grt. 7T p6Tepov A, unde 111.

1 Quae Critobulus c. 16 de Mechemetis II. contra Albanos expeditione narrat, ad veritatem minime locutus est et potius Mechemeti blandiens ea finxit. V. ed. C. Midler, p. 129, corn, ad. c. 16. Cf. et Laonicos Chalcocondyles, II 192,17-194,17.

www.dacoromanica.ro

25

30

GRUA DE DOMNIE I DE CAPITALA

250

6

III 17, 4 19, 1

4. In zilele acelea ii ia §i pe locuitorii din amindoug Foceele 1 din Ionia in Asia, §i-i mutà i pe aceia in Constantinopol. Trimite i pe Zagan, satrapul (guvernatorul) din Galipoli i amiral al flotei intregi, cu patruzeci de corAbii in insule i acesta, sosind, ridicA pe locuitorii insulelor Tasos i Samotrace §i-i strámutà tot aici 2 0 dragoste atit de puternia. de acest ora§ i-a cuprins sufletul, ca sA-1 vadA din nou a§ezat in starea de putere de mai inainte 0 de strAlucità márire.

5. Insu§i, personal, conduce construirea clAdirilor lui, adicA a geamiei 10

0 a curtilor impArAte§ti, i poarta grijA stAruitoare pentru stringerea nu numai a tuturor materialelor trebuincioase la lucrAri, ci mai ales de cele de mare pret,

§i in cantitati din bel§ug; i cheamA de pretutindeni pe cei mai buni me§teri §i anume constructori, dulgheri i cioplitori in piatrA 0 de aceia care aveau orice altà experientà i faimA in lucrAri de acestea ; &Aci ridica clAdiri mari si monumentale 0 care din orice punct de vedere puteau sta alAturi de cele 15

mai mari §i mai frumoase din antichitate ; 0 de aceea era nevoie de multà supraveghere i grijA 0 de miini de lucru §i de felurite §i strAlucite materiale §i de

mari cheltuieli 0 de foarte multi bani. 6. Pentru aceste lucrAri, avea 0 multi supraveghetori, oameni cu multà rivnA 0 care se distingeau mult prin pricepere i experientà la unele lucrAri 20

ca acestea ; dar i insu§i nu pregeta sA se preocupe necontenit, conducind

ei

supraveghind lucrArile §i procedind peste tot locul cu mula generozitate cu multá iubire de frumos §i intr-adevAr cu totul impArdte§te. Si el unul avea aceste preocup Ari. §i

25

18, 1. Intre timp

i Micheli, care detinea in Lemnos cetatea de sus din ora§ul numit Paleocastro, a cAzut de insula Lemnos acord cu Critobul §i-i pred6 acropolea i ora§ul dupá ce a prima de la dinsul o mie de galbeni pe care i-a plAtit poporul din Lemnos. Critobul fit In primire

19, 1. In iarna aceea, i despotii Peloponezului, luindu-se la ceartà, spre nenorocirea lor, s-au rAzboit intreolaltà pentru o pricinA ca aceasta: Mari dregAtori de ai lor, care deldneau inalte functiuni §i aveau mari venituri i stAteau in fruntea unor ora§e i cetAti, nu erau multumiti cu atita, ci nesAtiosi in gindul lor

Cucerirea Peloponezului 2, 1460 30

Vezi mai sus, 11, 5. 2 Dupd Laonic Chalcocondil, p. 268, 17-22, insulele au fost cucerite de Zagan locuitorii, cii n-au putut fugi in munti, au fost luati robi, pe care Mahomed al II-lea i-a 1

asezat In Bizant.

3 Cf. Ducas, XLV 12 si Laonic Chalcocondil, p. 261, 29-263,5 si 268,23-275,28, dar mai ales G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1066 B-1072 C (cf. ed. Bonn, 388,16

413,12).

www.dacoromanica.ro

HI 17, 4 19, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

251

4. 'Ev 3i 'rZç ocirrcag pApç durotxiet. xcet. Ocoxioc; 1 cip.cpoTipoug Tok iv 'Icavirc T-7Ic 'AG-tag xod xcc-rotx ter. xcc i. ccöToUg iv TY) IIOXec. 'Exrcivarec xcei.

n

Zdcyocvov TOv KOCXXL0u7T6AECOg aocTpfirrlv xoct irrep.Ovoc Toi5 aTOXou Trocv-rk p.e-rck

v Tat; whaocg. Og Occpcx6p.evoc cicvia-miae Occaioug -re xoci. Eligh OE) popocc xod p.sTotxist irranoc 2 OtiT() apoSpOt; gpcPg T.* 7rOXeco6 Tairrix ivineaev cdrroti TY) tPuxii, xcci. Toi5 Taó-qv c(O1314 V Tfl Trpo-ripa suvOciler. -re xoci. a6E1 xoci. Aocp.rrpOT1-rt. xcc-raa-r&crocv 17ucae-Cv. 5. 'Errcaroc-rei. 8i xoci. TCc74 obco3oplat.g Toci.g mink iccuto5, Toil -re vao, alai, xca Tc7)v pocacAsiwv, iTrcp.eAk Euyxop.crn Te anou3octo oö p.Ovov Tc7.)v &vacractcov ç -re< gpicc 606iv, doaa 84) xcci. -r6v Olyccv cpao-rip.cov xoci. Trept.-r-rv, xat Tecraccp&xowrcc vev

5

10

Re-rocxXi)aec TravTax6Oev Texvc-rEiv Tclv dcpia-rwv, oixo36p.cov Te, (mut, xoci AtOoUcov xoct W.oupyiLv xoci. rv XAlv -hyTtvoi.iv L.; "r& TOLCC5TIX iX6VTCOV ii.orecpiccv xoci. yvcliacv- gpyoc Te Trip .3-;1 tay&Acc xaTecrxeurke-ro xod cgcoOkacTcc xoc ace( 7r&v-r(ov ToZ4 p.eyi.crrocg -re xat xocAM.aTocq. TrocAocccliv Ccp.cAX6p.evoc- xcci. SLa roro 7roAA:4; 18ezro Inca-maim; -re xoct cppovri.8oc xca xecp6v xcci. Av 3LoccpOpcPv -re xoci Accparpcov xoct accneevriq xcci ecvccAcagmov c.`,)g 7rAeLarcov TE xcci. p.eyi.crro)v.

16

6. E/xe ply oi5v xoci. TroAAok Trepi. To-rcc Tok icpearypt6Tocc xca -Coiv ecyccv aTrou3ocio3v -re xat Euvkaet. xoct ip.Trapir 8toccpep6v-rcov ig Tec Totocii-rcc, O Av ecXX' uvexoi5; irrcaTccaioc; -re xcci. Oiccg Tejv gpywv, cpcAo-ri4coc oU3' rcirrOg ye 17p.iAec hccv ecTCOCVTGC TCp&TTWV xo ci. cpr.Xoxcacic xca TO ISAov PocacAuck. Koc 6 LV Tociie ErxEv.

ip

20

18, 1. 'Ev TOUTCP 8i xcci. Mc.xeklg O rilv Toi5 HocAcccoil Ic&a-rpou xocXoup.ivou xccTexcav &xpocv iv Aiw.vcp uv3i Kpt.Tof3o6Acp /ad 7TOC p cca i8co cav ceyrrp Tip -re c'cxpOlroAtv xoct TO &aru, Xocpcliv 7rccp' ocUToil xpuaoii voatkavx xiXtcc, & uveU-rt.crev 6 8.71p.og

ti r' Aiivov.

26

19 3, 1. T05 3' ccUTOT5 xecp.voc scat oi T.7) HeAorrovvirou 3eCTTC6TOCL La&7d Ti"p xaxep aqn-ripcp inoAkmaccv ecAMIXotg 8t,' cci-ri.ccv Tor.cc&rvr VXO&VTC ot y&p le.nr6 acpLaLv OvTeg TEw iv Tact. xoct ecpx&c Ixowrec xcci Trpocraouc p.eycaocc xocprroiStievot. TOUTOK, &AV cbrX1-

xoci. 7rOAscav xoci. cppoupEcov Luc:F.-roc-roily-mg, o

1 olicxdocg A: 1:10onocactg m 11 6 kvbrecrev A: ivinveuaev A in marg. unde 118 .rcif4

obcoaotsicag Tal% cc6r6g A: mink -rdig olxo8op.Ecag Toci:g m 1113 yvamw A: Tbkrilv A m. in

marg., unde m.

Incolis Phocaearum urbium (Sq.'oxouce licacca xat Ma) nomen erat

Couvcasi:5,

quam ob rem C. Mfillerus Ocoxicg codicis in Ow (atiocg correxit. Critobuli tempore autem secundum Ducam (ed. Grecu, 205, 6; 206,17) Phocaea Vetus etiam itoco.dg nuncupabatur; ita ut eius incolae et (Ikaxeig nuncupari possent; inde lectionem codicis corrigere necesse non est. 2 Qac insulae secundum Laonicum Chalcocondylem, II 225,22-226 a Zagano subactae incolaeque, qui in montes se conferre non potuerunt, captivi a Mechemete in Constan-

tinopolin sicuti coloni translati sunt.

3 Cap. 19-24, cf. Ducas, XLV 12 et Laonicos Chalcocondyles, II 213,16-216 et 224, 15-239. sed imprimis G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1066 B-1072 C.

www.dacoromanica.ro

252

TULBURARI IN PELOPONEZ

III 19, 2-6

uriti la caracter, doreau mereu tot mai mult i umblau dupa razvratiri 91 se ridicau unii asupra altora si se luau la lupta i, pricinuind mare tulburare ei restriste prin partile cele, i-au indusmanit i pe despoti faceau sa se ia la ceart i harta intreolalta ; mai intii, apropiindu-se de ei Intr-ascuns vorbindu-le fiecaruia Indeosebi, ca si cum ar avea sa le spuna vreo taint de cele mari, ii asmutau pe unul asupra celuilalt cu vorbe mincinoase ei calomnioase i i-au facut sa se Inarmeze ; dui:4 aceea, i pe fata ridicindu-se Mit rusine In contra despotilor, treceau de la unul la celálalt, rasculind orasele i cetatile pe care le detineau, ceea ce i-a atitat si mai mult pe despoti pe unul asupra celuilalt i i-a Mout sa se dusmaneasca ei

o

io

15

20

pe fatt

2. Au incercat o data si de doua on sà trimità si soli unul la altul ei st dezlege neintelegerile prin tratative si nu pe calea armelor. Cum Insa aceasta Incercare nu le mergea dupa gindul lor, cele rele dovedindu-se mai tari, i s-au despartit, Mra sa se Impace, s-au trezit asa in razboi fatis acum si se bateau din rasputeri, navalind unul In teritoriul celuilalt cu puterea, jefuindu-1 pustiindu-1 si dind foc localitatilor i ddrimind cetati i luind prada i distrugind In toate chipurile pe cei de acelasi neam ; i aceasta stare de lucruri dura de mult. 3. Dupà aceea, si ilirii (albanezii) de acolo trecind de partea despotului Toma i cei mai buni din aderentdi despotului Dimitrie, pe zi ce trecea, fugind

lepadindu-se de el si cetatile predindu-le, Toma s-a dovedit mai tare si pune stapinire pe partea cea mai mare de teritoriu si-I goneste pe fratele sàu al Inchide cu sotia i fiica-sa in Epidauros-Limera, care acum se cheamt ei

25

Monemvasia.

4. Indurerat de cele ce se intimpla, despotul Dimitrie i neavind alta ce face, caci era in primejdie sà piarda toata tara, trimite pe Asan sol Ia

30

Imparat (sultan), rugindu-1 sa-i dea sprijin i ajutor In contra rautatii i uzurparii fratelui ; i acestea pe fata. 5. Totusi aici circula doug versiuni ; caci unii spun &à despotul

a trimis pe Asan nu dupa simplu ajutor, ci dind pe fie-sa dupà Imparatul (sultanul) i cedindu-i lntreg Peloponezul i pentru sine cerind sa-i dea In schimb spre domnie alta tara de sub stapinirea Imparatului 35

(sultanului).

40

6. Altii Insà sustin ca nu este asa, ci ca despotul 1-a trimis pe Asan sa ceard tovarasie de lupta de la imparatul (sultanul), oameni i armata de sprijin gi ajutor ; i ca. Asan fiind minios pe despotul Toma i pe marii dregatori din Peloponez care ii erau lui potrivnici, i voind sa scape de ei, a facut acestea si fàrà tirea despotului.

www.dacoromanica.ro

I II 461 6

9

,"111f10.LIII3 VINIAIOCI

Ifl'I ciawornrvi 'IV Val-H

293

31 5kr1mnA. pox io3c)koX0rl m0u9d1 13f n01 50n0p12L 10(371?1(1)3 pox Mod?lozn `531n1071nonq 531(10/21.02019 31 117).0. 3 Sloykleop 101910 pox 10n3119X)ori 170X 70.1.(11L 13X701 5(;93.02XAR 31 'VOX 5kXrd101 '531A(91(21.7112/71? 5201 31 570191C-03R A9fl0(:)X7M-1 31 pox AoyyloOnq oepeop510 pox `n0117odf13nq oel 4-11 oolcodar, pox oodo)px 5101901 50311>

10n3r19Xd3so0doz. pox 10n37-19A3vo19 Tdzat.

5od3li cbc:13Irx3 pox 5(;) mmi.. M01 nc9411o2Dp pox (130kR 53140np0d)X3 510).9y 193R(13(/1 Trx dr12 5poi0 cmox ncoylpyyf 5201270 1)0X 531/101193C1 '531A0)1(3/9 T1311 T9 01(101 11VX 5md3modo 531nn01nalynomp (4.9. 3onnbpiDicb? 31 M01201 pox 531An0o0rri01coo ,d»? c10d?13 59c3az. `nod3i3 -soutoonq 5?1M21 31 pox 513x9aL pox 'ooldr,todcb 'n0X1311ox 9 k9 pox novuori 5901 soo19oLD32 cloox moy(pcyr Tnk-riTT pox 5? Ard3Ara d9X,3 '1139k1.02110X 'Z ArDtkOrd132L1 nTri dop1 pox xrat.3? pox 51R ,thou10n3-1-loolon3dD3doLoo19 Snoytpuoo Aft0A 5101270 510A9y. m39)4 ozol 2od0elf7g pox 20 Atycoac 5m ,e 20 73d("i9X20d2L AC91 pox '10d1311 M0A0d13X `nmAcoollodx ioirdrin)p `0ln0931R 5cono k pox

OT

flrx

5.

(12(33Ara A3.0k1l)31rX &07i3y921. pox 5319)19101= 01A0X1071? '50179dX101rx

531(101( 5? AQ-1 (1(910.1(1(7,) 5codriXD1 pox 531n0X3d1a1lox

-yrd!)?

pox 1on3r1914x nkicooi pox

9'

5rdm7C 531nod2v1arti? pox ooldritodcb 531n01aLopowoo1oox pox mom 531nontoov 1,10X 19702L 5102L.9(31 531n0c333061019 91 .n0vicb9719 pox 014101 iq la? rilyy02. E Taal/NI T9 01401 (1(01 31 U.12101 rocu &cold (1071A9932/701371 53 &91 Ak193.Lo3 'ArT1(00 M01 31 (101 (10101193R (103(31k7HLV ACO1non31sAyylox io3y107101c170 ,000x noodritse. /1(0Ap1coca 5? A91910 loox 1

'9/10131

501d2X

çiodd 101d A(0169212(1? A3X9?d311.2 50120 'pOX AC91 (1(01/131(11 13XT1RX)110X A91 A?ay3R7? VOX 1373yX70170X ),0137/ al Ski 59x7rAnA.

59d1mil.n.G 53 g, n0dnoo9j2L nk1 4nopdkrilv (6. k9 evin lopoodriTnoik -1)3113yoox -9 SooDk.R.xood32u, A90 5101 sooq-dom.A. 9 541221.939 501d1tytikV 1rX t(%.71 no9X3 119. pox 3n3eunmx?`/%313.clod2 dTA, 5kinpano /113931L9 1 Stt '5kXdlo 132LT131LX? A01 r3A10.0V, And.0011. 5(? '703ylDr(ii 50(1311932 5XidnOX12L? rox 5/0130k0d (113X(11 10110X 5k1. 51033(314U3 1,rx 5r1311))0M1V0170X (101 .r10cby39f VOX 101(17)1 A371 ST 91 n9d3modo -g 5eyrio 31 ntcri 591.11R romoln? Iml3c30) .50.9y lo chp. 'mDlodo 5m

pox

08

ski

98

pi

X20. A3X3A? 57930k0d 5lAy1L7 9 5k1911.932 31LT1321n?

no/ `r3moDy, reno

-c,on113.3.7ox

59n3ri 31 61 2.3xtord 1 xdioLn 110X (41 (109kAA93101(3.11 ArDr1L1,9 4590R12&? (101 5(9m.o2od 5? -Als,achp 39 A02L01 nc912r Solroci. A0d31? nonkoova.mo 5klcool loma. ,9 220 X20 5C91ft0 m3XR `17oa.no-jdnXD119 ,rop 9 n?ri 5k1911..o3R AxiXoo-thiq

OS

g

5)ot:32&3:2 5n0thil0)(1aL9 pox T9 31 n91 nyiloodic> 57 `nomsoko) Atid.C/2 r1(10X3, 671 U192/932 iorlm® pox 5101 n? pox 13yTi impoknnouoyau nrrinoliA)on? 5l0 `10 Aonarlomrrlf VOX (13Ar, 51&1 (101 -on (1019u. skricpAl ooinool .1)09xk10aL3u

r.I.A0D1./.1.1x)

Tdrat. (101

5COT(71)10d 311)T1321?? &q.t. '7o3miosay,

v

:v

13xx,i, V : 11 0 7131( 53111(10 u! 42Jvul apun w II c--z m.mpo.e. 13x7p., vpunaas 'Timm apun w II gy ;sod vddns `wnidyas pas In II 8T 170x cto :1' 17°x icri pox NT u! 4.2.1vul apun Ill f L .02.? 9yxost .):TicIslodd) ppv '1onvrictoch3X 7p, noyyouldX373 ui "Amu apun w II 81 myldnxxj, :y Ac2tvodw, V U7 '2JVUi II SZ 57°33d1321? V II tS 7"d 10 111379 F.. 7019110,771 V u! "Amu; apun u;

y

7o;.3%),Dv_

113119Y.7771 10

v

u

v 11

www.dacoromanica.ro

:v

y

9£

CUCERIREA PELOPONEZULUI

254

Despotul Dhnitrie

se predi

6

III 20, 1

5

20, 1. Dar oricum ar fi fost lucrul, imparatul (sultanul) aflind de lupta §i cearta §i de razboiul Vara' de veste dintre

despoli 0 nu numai atit, ci §i ca despotul Toma, calcind

invoielile de pace din tratatul cu dinsul, i-a invadat §i cucerit unele din locali-Wile sale §i Ca face intelegeri noi cu italienii §i-i cheama pe ace§tia intr-ajutor,

s-a umplut de minie pe urma acestui fapt, si totodata temindu-se pentru Peloponez sa nu ajunga sub stapinirea altora, nu mai amina lucrul, ci

de indata, w cum era, primavara ivindu-se acum, pornqte cu armata 10

15

in Peloponez. 2. Ridicindu-se deci din Adrianopole cu toata oastea, &Mare §i pe jos,

§i minind cu stáruintä inainte, ajunge in douazeci 0 §apte de zile la Corint 0 a§aza aici tabara, a§teptind trei zile pe despotul Dimitrie, caci se zice cà a§a i-a fost intelegerea facuta prin Asan. 3. Dar despotul mergind de la Epidauros la Sparta, el nu vine la imparatul (sultanul), trimite insa cu daruri foarte multe pe Asan ; 0 acesta, cum sosqte, intra din ajun indata la imparatul (sultanul) 0, vorbind intre patru ochi destul de mult §i cu dinsul §i cu Mahumut-pa§a, iese. Dar a do,ia zi, de cu zi, Imparatul (sultanul) porunce§te sa-1 prinda pe Asan 0 sal-1 tina la inchisoare nelegat.

20

26

30

4. Iar insu0 cu armata a navalit nu in tara dusmand a despotului Toma, ci in tara prietena a despotului Dimitrie, mergind de-a dreptul la Argos ; acest fapt a 0 fost pentru cei multi o dovada, ca. sint adevarate §i a facut &à fie crezute vorbele spuse mai inainte, precum ca ace§tia de acasä §i din propriu indemn I-au adus pe Imparatul (sultanul), caruia i s-au predat §i i-au cedat Peloponezul din du§manie fata de despotul Toma si de peloponezieni, iar toate celelalte erau numai teatru, prefacatorie 0 plasmuire, precum §i faptele de dupa aceea au aratat-o. 5. Caci imparatul (sultanul) ajungind la Argos 1, porunce0e de indata lui Mahumut sa plece noaptea cu armata destula la Sparta (Mistra) §i sa-1 inchida chipurile pe despotul Dimitrie. Iar Mahumut a plecat §i, toata noaptea

calatorind, o data cu ziva il surprinde pe acesta in Sparta §i-1 inchide aici §i trimite pe Toma al lui Catavolinos 2, diacul imparatului (sultanului), cu vorbe de pace 0 prietenie, ca sa se predea cu ora§ cu tot, spunindu-i ca va fi spre 86

binele lui §i al celor cu el, daca cu toata increderea, va incredinta persoana §i. tara sa imparatului (sultanului) §i nu se va impotrivi de loc 0 nici nu va sta pe ginduri, caci atunci, nu va fi bine de el. Despotul insa a spus ca. mai . 1 Aceast6 stire o are numai Critobul si nu pare sä fie bunk cdci Argos era posesiune veneliand, vezi V 2,2.

2 Vezi Laonic Chalcocondil, p. 283, 36.

www.dacoromanica.ro

III 20, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

5

255

20, I.. Inip Orrcog rro-r' eIxe TO rrpaylbsc, 7tu06p.evog 6 pocatAek TI)V TE TrpOg ra.V1Xoug acpiLv ocki-ov [Amy TE xod ampopciv xod. 1-6v axilpux-rov TrOAELLov, tySvov 8e, &AA& xcci. ceog S 8earr6T1g, Ocogcg dc0e-rilcrocg Ticg npOg ockOv acccXAccycig,

knex8poct.amo 7rapeiXe-c6 TV

Ti.JV OCUTOil. XGa ElivOlptOK 11,ETri TiL).) 'I-rocArov 7rocei."-rocc

xoci. To&roug ig incxoupiccv xocAeZ, OpyccrOeig Te Trp r.voy.kvc.p xcci O'cp.oc 8ef.accg 7Tept T5jg IleAorrovvIrsou 14 leire ecXXocg ykv-tyrocc, aixk-re v avocfioAoci.g TO rrpFcmcc 7roTocc, eav (14 etzev, EL06g, gccpog irccAc'cl.mov-rog '481, kxcr-rpocTelSec kg FleXoTrOvvyrov. xcuvricg

2. "Apocg oifw kx Tijg 'A8pcocvoi5 rrocv-ri. Trp a-rpocTrp, irC7CLXCT) TE XCCI 'TCELxrp, kAocUvcov int Tac Trpciaco, 0.36tvr] xoci. eixocrTil 111.1.1pcf. OccpcxveZ-rocc kg K6pcv0ov xoc`c a-rpcc-co7ce8e6eTca. ocUTO Tpt-r7p -hp.kpccv rrepcidvcov TOv 8ea7r6-ro

x0C1 MT CAA

Awirpcov

oti-rco ricp gpocaccv EuvreOei.a0ccc ccirrrp Troy&

3. Aac6-n VT

5

10

TO 'Aalveco.

'Erct8ocópou i]xcov kg ETrOcp-ro, cd)-rOg v ax &pLxkg ficcacMcc, lx7r6Frec TOv 'Aacfcveoc !let& 8c'opcov 8Tr. TroXVciiv. xoci, 84 k 22,

n

acpcx6vevog eLOOg gaecacv (14 pccar,A6cc

o85

TrpoTepcci4 xod xocvoAonadct..cevog xoc-rdc

11.6votg kcp' ixavOv, ocirri.i) -re xoci. Mccxoup.o&rec r& rrcco4, gaol. 6111cc 411.z.kpo TOv [ley 'Aativecc xeXeóer. dcaicq.up.

4. M-rOg

n

dcyccAocf3i.ov Tip)

r85

15

8e igrrepoci4

uXXoci3etv 6 Poccraeog xcc i. iv cpuXocxrn gzetv

crTpoc-rt.Cev icr113ocAev a.)x kg Tip Tou searcerrou

TpOU cpairxv asocv, XoclSvcov Ocogc oi5accv ixOpo'cv, Da' ig -ri)v roi SeaTayrou et'.)011) Tot "Apyoug- 8 8i) xcd. Tag 7roAXag kr3ef3ocf.coae Tok TrpoAsx06v-rocc AO-pug xcci. maTok eIvccc ne-rralxev, ceog axo0ev ai-r(oc xcci. Trap' kocuTiLv irriy&yov-cc, TOv pocacXkoc, kvat.36v-reg iccuTok xoci. Tip HaoTrog && Te Tip TrpOg TOv 8earr6-rip OcopIcv xoci. 'sok HeAonovvvykug c'crrexOecccv, -re( 8' 6'cAXoc crota,A xoci. 1`.)Tr6xpcacg

20

Aov. .accv xoct TrXo'capc, ceog xcci kx -ri5v Re-rac TMTSTOC y&yov 5. BocacAeUg yap rcccpooyevOtievog v "Apyst.1 ocirrixoc xamSer. MccxoulloUTeoc

25

cr-rpocTav

ixacvip c'cvocXoc36v-roc vux-rOg dc7reA0etv kg ETacp-nr xoc

xacTocxXsZaou.

ccU-roi5 8:40ev TOv 8ecuremp Ali4Tpcov. '0 8' a7reA0iov xcci. vuxTOg OAlg 6sor.7copao:c &LID: -hp.kpcf. XOCTCCACCEIPOCVEL -roii-rov iv Zncipvn xoc i. xrcrocxAstet ocUTO5 xocf., 744occ TOv ypocHicc-rkcc Tot PccacAkcog Ocop.Fcv Tot KOCTOLP0A1v05 2, X6youg 7rpoacpkpec Tayry eippcxok xcci. cpaiouc,- Trepf. -re kv86crecog kali-roil -re xoct xo5 liaTeog, &Tr' OcyccOag gcrecrOccc Akycov ccirrii) Te xcci. ToZg [eel" ocirroii TO .0-appoLv-rcog

rj

(3ocacAet xod 1.eil (ivortpipccc 6Xcog 85 xocTcurca-reijaccc. ocirrOv -re xcci. Tip dcpxip Moccicaccc- Toi5To yicp oUx kg xocX6v gaTOCL ooAr85t. AsarcOvng 8i TOv 'Aaccvk Tcp6s-ov

6 -rijg lleXonovvirou A: 1 fleXonovvilacp A nzanu sec., unde m I

IS le

13ic Uoig A: in'

dXXoLc A m. sec., unde m 117 nozeiTat. A: rtOlcu A in marg., unde m 1116 Mazoup.oirret. A in marg., unde m II 20 post ixOpOcv add. linep elx6; r v xat npoasSozaIto A add in marg., unde m.

« Alius nemo hoc tradit, neque id probabile est, cum Argos turn penes Venetos 1 ess et. » (C. Muller) ; v. et V 2, 2. 2 V. et Laonicos Chalcocondyles, II 252,5.

www.dacoromanica.ro

3o

256

CUCERIREA PELOPONEZULUI

III 20, 6-21, 1

Intii sa-i dea drumul lui Asan sa villa la el cu dovezi de Incredintare §i atunci

o sa faca ce i se cere. 6. Toate acestea, precum spuneam, se Mceau numai de ochii lumii, altele lug le-au pus la cale In taina 0 le Infaptuiau. Iar Mahumut a dat 5

dovezi de Incredintare 0-1 sloboade de Indata pe Asan ; §i o data cu dinsul trimite lush' 0 pe Chamuzia pa§a, care era in mare prietenie cu despotul. Intrind ei in ora§ 0 intilnindu-se cu despotul, II aduc in tabara la Mahumut ;

acesta il prime§te bine 0 cu prietenie 0 cu toata cinstea cuvenità §i ia In primire ora§ul ce se intinde pe culme 1. 10

7. A doua zi sose§te 0 Imparatul (sultanul) §i imediat cheama pe despo-

tul la sine §i-i face la sosire toata cinstea ; 0 se scoala de pe scaun intru Intimpinarea lui, cind venea spre cort, §i-i Intinde mina §i-1 pune &á stea jos alaturea de el §i, vorbindu-i mult de pace 0 cu prietenie, II mInglie cu cuvinte 15

blajine 0 binevoitoare, aratindu-se suparat, ca-i este tearna, 0 cautind sa-1 faca sà n-aiba nici o frica; caci observase ca. e speriat 0 tulburat ; §i-i face bune nadejdi de viitor 0-1 Incurajeaza sa aiba toata Increderea, &à de la el va avea tot binele dupa gindul sau. Apoi Ii face 0 felurite daruri §i-i mai

da 0 bani multi §i ve§minte 0 haine de mult prat 0 Inca 0 cai 0 catIri 0 multe alte cele de ce avea nevoie atunci, linen sa-i ajunga. Trimite cu cinste 20

0 dupa sotia 0 fata lui la Epidauros un eunuc 0 un mare dregator cu oaste sa le Insoteasca impreuna cu Asan ; 0 In tot felul §i chipul il omenecte 0-1 cinstecte foarte mult pe despotul. Cucerirea cetalii Castrion

26

80

35

21, 1. Rdminind patru zile la Sparta §i inzestrind bine oragul §i cetatea de pe culme 0 punindu-lla adapost de orice, lasa un

comandant si o garnizoana de pazA, patru sute de oameni din ostacii curtii sale 2 j facind §i orinduind aici, 0 toate celelalte dupà gindul

lui, se ridica de acolo, ducind totodata cu sine 0 pe despotul Dimitrie, 0 ajunge la un oracel foarte intarit peste tot, acezat la poalele muntelui celui mare de la Sparta, nu departe de ora§; numele li era Castrion. Acezindu-0 aici tabara, trimite celor dinguntru mai Intli vorba de predarea lor cu oilcel cu tot. Aceia insa Increzindu-se In sine 0 In tdria cetatii, caci era pe un loc inaccesibil 0 prapastios 0 stincos 0 peste tot greu de urcat 0 avea numai o singura intrare §i aceea Imprejmuità 0 Intarità cu trei rinduri de ziduri, 0 ei 140 erau barbati ale§i ca la patru sute, n-au vrut sa primeasch propunerea imparatului (sultanului), ci Incuind portile, staruiau &à se Impotriveasca. 1 Mistra medievalä de pe coasta Taigbetului, azi ruine formind un adevärat Pompei bizantin. 2 Ieniceri.

www.dacoromanica.ro

I

II

400

kdl

-9 `IG I

:111E101113 vINNOCI

x1199(1,03q M34

Mr' aavicarink rni vaa-II

A91910

101

702911L

Lg3

pox

co.3.90 DopxdR non37-19n3y3x .9 r_trood, TR `lomoiou. `nkd:1 915? nodvacb A7 `olnoilzya? xyy?? ,R Ax.oti.. A? 519141(20aq pox loArinTynodTd pox :-,31A011xda !:k1c,to11n0XxIAT T.R A91 A371 `703/19y, 1 TIDla `)2OR 1321(031f '59093 na.c.r1331c.xTAn TR 6.1910 pox 7o.i9orbcx A91 `Akanod1rD A? 5101 rlinvori Aoi.jth A9 .U.1.9azDTR 10 TR 53 Ak1 toy911. -y.sp? 5314%90 pox MI Itl91LD3R 521A9Xninq .i.onodln? Aolnol 5..? 01 AoRzaLolxdzip 5o2 `rs19orin0Xxqx 9 TR 1r13X7R A01(101 Sp-m.171.m? pox 5c9A9dcboylth pox )1s-r1 5k1 SkocioxkDodu. 13(Idrboixthom. TR pox 1.41 my93.t. AkI Ardxw, Mf.i.970 ,d701t.

'Io.inod?th

dsg

9

ox

ILj 523)(19rd IT113A7c1610 pox )oxp.coo .1r11.slooxr13.ri Aol pox A01(101 Ak192/D3R 5071'11 701110Xli. ILl cbRop? V.1 dXIiL `&91c1XI 5)p1prnm2? 31 5k.L 5rdRApox 6127D .11A9w? 59daz. Aff.a. AltAkxD pox ropi2TR 5c,toR pox 5x)D3olox ,choat. (1)1270 1,70x rcx0IL Am1L13 loxlAkd13 pox loa.to-A0Aroci) 51019y 510d.77il§. 110x 1.0.1.AknOdIL A01(101 5n0 .ncoliyymno -foolt `.nol.2.39nrhodraz. Sons-rIctolx7oroo).XI 31 5(41 57Dr(13 pnt (101 ozan chp. Aolcuo 7oloIRTR pox .AOATrictodndn -fz1)kdX I 5)oRi2Ly? (bacm idL n01 L

,R 501=131.02 pOit

OT

n

13A13103L2 110x Xerif nislcho.g, )171ox A1LT1(7m1 .619z rlizat.a.

5olnoyy?Ti pox

132

13.09R12L3 MTPC(011.

pnt

M031n13 `moy3lny021. 11,? 3 MOIL1L2, 1,7Vx M0A91T:ft. '1X)St MOV(031. A(01(12 M01 5'3 Ak1 3191 Ar3.7.dX MOLA9x(f. .61210 1701.7.1LT1.711.)013T1 TR pVx (101901 Ak1 rx.Dom-11 pox xd?.i.x.A.a.G, O1T 5k7h1 `OOd(21C12La, 5zypz.00211q? a. pox A9XnoActs rlAoXdp ii1 57olixd/s) 5? edi,.arrioarxdrat Jp1311 (101 `013ADy, 39/011. MOy11.31L 1/DX

31 51oxy39 5iolv9d1 dRocip ih Ao1no1 170X 132.31.Md.3.0, .T 5lothoDp?j, T.R nozcoo flT.4.101701R pot Iita. an.. My92L pox (41 pox modx39 57c.o7on?xplaz.? 5t-ovox `5on3rbp.olyzelof .kXddcodth i mploymiioxJ pox 5ctodnodd) SzdRn3c) 5no3Dox)od131 &col 92.op Ski 5r3R1 `5ky9r X71. 3.L zyla rlopa.t. romoln? Tirx nnon 5xyrdoi. 31 VOX `50A3Tif9k1-0/0170x 510d?? 'A3013X3 50A3T19.4.702L3A(12 70T139 10 pox Ayl AD.19i.LDTR `Aolc1.14.riky .noiATAxId:1 53 11 AOlar(02L A017019ATIod? `kJ-A/pl. 91 led/011. Ak1 0713d(211.2 (101 flovpA.Tri 5ClOd9 5ki :-.(4.1(3)paz.x `AoA:37-13Tx 20 (0(jciJ9IL (101 `5031.030, A01(31DVII 'A0A3T19)707.10A9 pox `50A3Tbp(13R3ILOIX/d1.0 noicodu 13d$Doc2l. SnoA9y 51o1 3 1d32.t. 5(o3D9vq Mo1nr? 31 pox n01 .5o.3.4o1-1D3you lo TR 531A0231.011L 5:).oi.nlo? 31 pox Ea ukiodnX? no `no3dnodcb chei 5coy9 A971ol9uf 3.3- pox AOATIkdx9aq 91 COX AO]d pox 9Xrdi pox 531AmA39 (419= pox morrl AkApi AoodL AoX3 pox Akmpoi Myandl 13X131 -Joodelsai. AkA3TI 31 pox gAttAviDixmcbDka.lox pox lolcoo TR Amptt. 53dRA39 5TR)plox isne? `10199/00d131. 20 oltuo2?R3thoa.c. 5col 5noA9y Q0.1. `5coroD)od reop 531movysyx 52p,

io

5ooycaL -Anod?.a.dlox?

9 701)1;10Tb:a

:I(

57

M91 (.1

-

y '117M1

nmaxmod

91

'Atocom 5O)) =moat. XII ,thoic noarpo 5coyzx pox 5coit9dznyoa Dolisch-og Am_t7oPtikdX

:V in7.9(107b3X II 5FLorn.q? :y S72197:41X1Lct V : WO at YI 5.1(.4 5zr13 :V 1d321. P6 c132'9 1

*DaS

A(OXSIOAct3 31.

11

mil

v

112

"21mu apun 'Ul

Eite

www.dacoromanica.ro

'1111211

Z

aptirl w II gy 59(33L TZ A9X(101123 31. :NT

"OdS UI

1

03

93

OE

92

258

5

CUCERIREA PELOPONEZULUI

III 21, 2

22,

1

2. Atunci impdratul (sultanul) a poruncit Indatd si oastea a atacat cu putere or5se1u1. Ei InsA se apArau cu multa tdrie ; iar ostasii luptind vitejeste se ambitionau sa intre si. sd forteze urcusul, si. unii dintr-insii impinsi cu sulitele de cei de sus cu putere, se prdbuseau si se prdp5deau, altii InsA loviti in cap cu bolovani foarte mari, aruncati din indltime, mureau striviti ; si in sfirsit sint respinsi cu putere, cdzind pe aici nu putini ostasi din cei buni si viteji, ceea ce 1-a mihnit mult pe impdratul si. atunci, dind semnalul de

10

retragere, a Incetat lupta. 3. A doua zi lush' rinduind toatà armata in linie de luptd si inarmind-o bine, le adreseazd cuvinte de indemn si incurajare si-i imboldeste totodatà la luptà indrazneata ; si celor ce se vor bate bine, punindu-le in vedere rdsplatà frumoasd si ardtindu-le ca-i vor rasa sa prade cetatea, a dat ordin sa atace.

4. Iar soldatii, scotind rdcnete ingrozitoare de rdzboi, ataca In fuga 15

20

25

mare ordselul cu multd putere ; si. se face aici multd invalmdseald si luptd mare corp la corp pe linga ziduri cu minie aprigd si rdcnete ; si din cei ce se bat in liniile dintii, nu putini sint ucisi din amindoud pdrtile, incdierindu-se amestecati si fall nici o ordine si ucigindu-se intreolaltà f drd nici o mild, unii silindu-se in fel si chip sd treacd Induntrul Intdriturii, ceilalti insd apdrindu-se cu tarie si neldsindu-i. 5. In sfirsit, oamenii impdratului (sultanului), rdminind mai tari, ucid multi din ei si pdtrund cu sila Inguntrul primului rind de zid si al celui de al doilea si, luptindu-se cu putere, ii gonesc si-i resping in cetatea de sus. Strimtorati cu totului tot si nemaiavind ce sä facd din lipsd de apA si de cele trebuincioase pentru trai, pierd mice nddejde si. se predau impdratului sd facA ce-o vrea cu ei.

6. Imparatul (sultanul), barbatii citi au scdpat cu viata din lupta, porunceste sa fie mdcelariti -WO de indata, fiind trei sute, femeile Irma si copiii i-au luat ca robi de rdzboi, iar ordselul 1-a fdcut una cu pdmintul.

30

35

22,1. Dupd aceea porneste asupra altei ceati, numit5. Gardichi, peste tot de necucerit si foarte puternicd, cdci era fortase predi reata inaccesibild la intrarea in muntele cel mare dela Sparta, care se cheamd Zygos (Jug), ridicindu-se In indltime pe o stincd foarte mare deasupra unei prapastii adinci, imprejmuità din fire si adapostitd din toate pantile, putindu-se urca la ea numai pe o singurd latund si acolo avind o intrare mica. Din cauza locului addpostit, se si refugiase in aceasta cetate o multime de barbati si de femei si copii din orasele vecine ; aceasta le-a fost spre vddità pierzare. Cetatea Gardichi

2. Cdci imparatul (sultanul) ajungind aici si asezindu-si tabdra, mai Intli Incearcd sd si-i supund pe acestia cu vorba, deoarece dorea, ca ei sd

www.dacoromanica.ro

II

I

`TB

T

:"1.1.110,LIlla IfIKKOCI

4gg I

mei Clalconvik 'IV yarl-II

GgZ,

503)(197)a ,9 mx31(po 5on3Thopn3y3xvd7J2.c tki ;;o11.rd1D n3y/od3D0d2L 5rodnXD3 cha. .11:vrip3yolt. 30 ?9 olnoncyritf. xruorl `5(.911)(),3c13 irx 30 .no1iy2r..9 5c0ponn3k -amdbp l0n31.19 pox 531nnoxl3noyicbDod2i. A1 A02093 210): Atf..1 A02099 101d A3T10 '10 0 2 IqTI AMITO 5podnXD3 Aarictoocout 10 XX:31011. ACO1 con) 51o1 51olnox o1non71kdx3lIox pox `olnnyyman? lo ?9 1930713TH= Or( 910 n3oc9n ,d) noykrtIcl l0n31-19vood 5r(vd3x 2101": 1\37-17(0Aq 10 .noxplinpuf pox 5oN01 lva.no9odxoano '5codnXD3 531n9D31t. nolcoo nou. x20 10.A.21(0 AC91 wolf ACO 1/Vx A(027)AA31 'AMIRAY? d33.L9 io odxii 3.010214 1.01. "Z

5I

.7q(197,4

c

5(9119

nwkthglonT) 5zn11kp 3101

A3.11

39050313

n01 13713y0n.r..

1LJ ,9 ;opod3a.Dr; iodritt. 57:),oix? pox 5mLiya.t.9 5coloox nzpvic k1 n-/F1)od1D pox 510.9y 51oxn.2i3dlodaL 31 pox 51ox.u.kyxvdmar.. 5.)onnotholt 5no1coo lor139 pox 510/10600)0c31031 53 01 `1113T13)(011. pox ry0)2 53.s9odu. Iplylopx 51o1 5coloox -nowoA.x) `5ionT1 ntr...l.xacdv19 a no.J. no3dnodcb `5)ony1kr. 3903y3x3 -nnyloodspodat. .9 30 ?9 yolcourdLD xari pox n9d3dorb 53J,Arrooylp (Lod 3vx Ortiod9 901331 -

nupnoyypg 5codnXspl 61 Td31.4box

no

110pipq

31L 2c3

.11/orlDiyon.c. 2/0/L 17,013121 TIDIOT 50 logpoLn? 5nyoac pox U.47-1 01. 50X131 i371 ork pox 5U...k.d9 pox `5/1.1modx pox SOA06

5ok3y2 &col `monTrioXmloda.c. ncod?lodirbp monrio)Incodlop

3n392o dr1D9x pox

mo1n9n1rxv/rx 5noyIpeop

1 d 51o11.9 co.oR no -ncolmp

X131 5oax-riD3 'n130x3thou

noi

eop o

toi

A(.01

5coix)pif 31 pox

(13.11

?9 onn-rho monri

OI

91

nn

))01 cOA?Ti A 191011

ykodd

pf)x

-g 1,Soy? 531moDqvid3az.n lo fbI corcwrd 5 3Dnon33ix 31 OIL cpyy 5 970sur1 A3T1/29101q 10 (993 001 IL noi..(pd pox nod3.439 A21 IV-LAO 500X231. '210X A3-110X7071 50011p0 170x MCMOOPMq .53 141 .nrdx39 lo ?9 5? non31.o `5codnXD3 29noxplgmixx

pox

9

Og

i

9 11 270x A31/7-071LIR 5017)29 02172 io2C3 VAX M91 0.91Tiox 531n3ovx3nn pox ku oX `mo3vx.A.vmo Ay)? 53.149ndloup 51o1 5loyo wv9919vd7o3.e. 57ocbp 5compo 13ylpvd

tX

1v0DvD 9 11 'pox

olloyritod

93

.9 5n310Dva ?9 co1 5

ATJ 57ocign9 n3Dn3y?)9 ozoo 1XJAk.kX)cb 5101901L 59003 109,0 31L 231(31d 0Ch AT9 6)1 `671?you. 5nopoxvIdi 45=4\9 5vgiva.c. T9 31ox 51ox.nonnl `oizoD39ozi.vd9ntl. nlf.1 ?9 nii.nX3you 3rtooxpv.lox T )1311 ?9 olnol ,c1)? nod3a.3 13ncooy3podu noidritodd) nolx39chod cloylox `non3-ri 'noir-poop Ltinloaf. pox nolviTdnX9 lodx39 c3)A. 4. oimdlytt 5 lodval. /41 AOROD3 001. 001013T1 5nod9 5t/..1 `Skiclfacz 9 ?g 50/0Z `11013,l3y 5(06L29 10900X7AT VOX 0 kA37.113xd MATikdx 31 (4)19313T1 pox 1.A.A.rddfcb 'iopozd n? (bynx 113001Arl kn3iok613v331L ivx `knriprood)pkamx br ?9 Ltnori dvii, cbg ox ttIcon. io33Xvdd nt!.1 no9o.o3 .vDnoX,3 do1L 9 pox TOIL 11. 5ookyaL AC91 AMA9113101.0f M9d 31 120x pox mo93vat n? vonvi 'FR 02, noi mox.nonnA. 591n3cb3anoJiox/q 5roocbDlo .no3dcoX 01001 A 51 03y9 5od oda/. 5tpootb -z 5n3.0Dra thp. 51oDry? Umpol pDX AOR31L0110d1.0 A3TIM 50 7p. 41-1 oolcodu 51o.A.9y onoch3u.? 5nolctoi `Ivop?./001)731.(;1 5co.o 17J9.3 A3Tioyno 50 pox AC9)00x .5130101Lp

q

ov

9 5319931i

V:

A0D319

n

ifi

.L

www.dacoromanica.ro

OS

9E

260

CUCERIREA PELOPONEZULUI

III 22, 3-6

scape teferi i sa nu pateasca nici un eau; cum insa nu i-a putut indupleca,

5

10

lb

20

25

30

ii inconjoara cu armata de jur imprejur si, inchizindu-i, ii pazea cu tarie, dorind sà-i sileasca la predare cu foamea i setea si s nu-si piarda soldatii Vara nici un rost i In zadar prin coclauri i prapastii. 3. Aceia insa, Inchisi acolo numai o singura zi, nu mai puteau rezista, ci apasati de foame i sete si de naduful ai sitei de varà si de celelalte suferinte, pentru ca erau o multime mare de barhati, femei i copii i inghesuiti Intr-o cetate foarte mica, se prapacleau tare din lipsa de apa i hrana; si neavind nici un ajutor de nicdieri i nici o nadejde s5 le mai vina', merg, fara sa i vrea, la Imparatul (sultanul) i, Vara sa mai stea de vorba, se predau. 4. Imparatul (sultanul), i pe acestia toti, i-a ucis, femeile hag i copii i-au luat ca robi de razboi, iar cetatea a facut-o una cu pAmintul. In aceste cetati a facut aceasta din urgie i dreapta minie, pe de o parte, pentru ca el, chemindu-i sa stea de vorba cu el si sa se impace, asa incit soldatii sà fie feriti de primejdiile razboiului, nu au dat urmare chemarii lui, ci au vrut mai bine sa dea razboi, in care pierduse multi barbati viteji, pe de alta parte pentru ea, cei mai multi fiind iliri (albanezi), din cauza rautatii lor si a necontenitelor rascoale si a pradaciunilor si a jafurilor, voia totodata sa auda toti i sä se teama i sa bage fried i spaima cit mai mare intr-insii, incit sa nu mai ail:A chef sa i se Impotriveasca i nici sa nu mai indrazneasca de loc sa se semeteasca in viitor, ci sa fie gata de ascultare fata de el, gindindu-se sa scape cu viata; ceea ce, fireste, c. s-a i intimplat. 5. Caci imparatul (sultanul) pornind de acolo i patrunzind mai departe

ina'untrul -tarii, nu mai Intilnea nici o impotrivire nicaieri, ci toate au fost gata sa i se supuna de cele mai multe ori aproape Med sa se mai tocmeascd, multe apucind-o chiar inainte de sosirea lui; i orase i cetati i toga -tara pe unde ajungea, i se pleca i asculta de el, de indata ce se pornea i venea. Astfel toate i s-au plecat cu frica i i s-au supus, afara doar de vreo citiva usurateci la cap i s-au impotrivit, dar care de indata in fata armelor lui s-au si incumintit. i de atunci, se intelege, ca i imparatul (sultanul) ii ferea nevatamati cu toate averile lor i neatinsi de relele razboiului si ale soldatilor. 6. Cutreierind tot Peloponezul i subjugindu-1, cetatile i orasele, cite

s-au parut potrivite

i sigure

i cà au destul teritoriu spre paza, le-a

35

i

40

dat garnizoane i comandanti si le-a aprovizionat cu hrana i arme i le-a Inzestrat si cu toate celelalte, cite insa nu i s-au pärut de folos, le-a darimat, iar pe locuitori i-a lasat sa ramina Intr-ale lor si sa-si aiba locuintele ea In sate, pe unii Insa dintr-Insii i-a i stramutat si i-a dus la Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

III

tg 9-2

no

:r1f1E1011113 IfINIBIOCI

CFMCIIIVINI

iv vai-II

T9g

pox `57oD33yx2o1zx 5codnXsol `3117o,(96? dytily 31 pox 13efIR 5ri01c01 TrDkxdolyoux? 50A7.119yn0d pox If.ri 53 loid(oX rArlkdxouf pox cz.i..AFT U.xl3 pox AkIrri 7retrAyoup 5901 5r1crn_trd1D .E 30 ?g mopi tf.g pox AkAsyri modritt. 5.2,1A?0D13(xx1lox `nolT,o 11?x90 A.13X?Itop `camoAratO. Tyvo cirrhx pox 13412 pox 1313Am. 5oirr1coox 5nodn iodc2 pox ILI (kilo iop0ruox1ox `10A37-193112. 311 Sookyaz. 531Ao 0L Acod2Alo 31 pCx mownoAnA pox Acommaz. pox 5? AkilolnX)odd Ardx39 `531A?ovvAnD 5oirv,-; io3dow..)? pox 139nw ACol AcopoxAmmo o1Aod330631R Arjo .5c000x pox Alorri3Rkr1 Ar3dnox.m.3 qooaL Li. 531A0X3 5e09 A13? `531-A03aLy? pox 53.3..Aon? tortodoXpodu 1310Drd pox ID1o9vvodlon 51odLo o 5clo19 pox n3A9 5r3,0719 5c-pylDra TR pox 5noa,noi 5/0141pL '3A131113100 5r1r32. i pox Szxponnl ,2

`3013aL3

(4-Anx

eLc?X.old3a.c o sclo12 d2i. cba.)odii)

9

çi

OT

`olzpiRon.00dRAll. 91 T2 Aoldr,todd) .3(1)7ox_o?2iox olnoI ,9 A39k3031? A? 5loi. Sio3dnodd) 3R.0101 d9 coX pox mAleri `A)opowiR 51o1 A?ri 119 noArinoyrxodu. 51o6D laL? 513D)pd `nolcrio 31.0C2

5oi

AoAn2A3x A?

MI cbrl?you 5ilomplamdl.p ,I)oop?A31 Xno 'ArDnoxf.I.a.v.; ,y102 olA0y2,3 Aologni A91 `Aothyon A? (I) 5ci0yy01L pox Srpoxaf 51odRA?o, `13xlp3ano 5101 9 51oldnyv, 1920 5101 '19033y1L FT 31 5v., odiDnR 5r331. Acolrpo pox Slo1 513X3Aq 513D)olD)otoolL? 32, pox 5)oaLoyx pox `5)o332.ray vox vr139 od.g. =LA 5)olAT2L. pox .notoonolrx on37i9ynod 110X 5? A0d9d) 119 A019131(31 110x A103ACOA.p gAl3NOOdt 319C2 117)6.71 M39)411,1 'foam? ?11.1-1 oorlyol 5c9yo :oonraqo DooDs3R nol `nonloy rep? Al3dc0XDodax. 5031130.L3 'AC01910 NloAricodli..g. Aft.o. Avid 9 -,oik2 pox A3'nodlqA,

9

'510c42X

xnvnkri

5130krld0, dA. A3913x?

iixno

4290 'ClOrbn90 re()?

121.3 Y1 mooch!. 5k1 /0167p. o ,dcoXaood

5cono lolmoaq

13X(t13.caLzx pox -3Dodu

9 5c13y1DrEl

A0A1/0d110,0 A3X13

OX

no1;o1 AorlodR

Sodu

A9

'13dcpX

Atf.X11.

5101 510y2L9

zx

1/0x

0,-1 .Arprld9

Og

AcoAratry3D0d1t

03A9 `5)oiloyorio xuAompdriryodu 701. F000l pox Atf.1 nolipo .AoRocIR pox 513.i921. pox 701d9odcb 120x )0.0)01/ l;c A? 1902/ 3X23 120X 13c3cpX3oLg

5poriloo.9 101 C013y1L AOR3X.0

91

9g

llklod)nox 5krkpA.A. `A7o.or,cdv-Alo 10 pox Tcholt. Sn911, 'AZ-014001A0derg0.03 pox i201-A7 Inc 9 59sylDrij 91 ozop 3ert01 Sy1A3o2t (pi

902.t.

53All

5101 1.0n0Xch211.9 19/03/ 170x 513A1Df 5Coy9 ACoi oavo 5k1 5xra:odlp pox no1 ctori?you. -m9xrx &Tild31.1 3 MODIOIL Atc..1 50uoy3ll pox '50A3T190d13X 1099 ATTI 13)CO23 O AC01 1 Mo1drod pox m-91)prIplyou lo132.1.121.? irA2.3 pox kylocbcoo pox 59dm xond Scomoxl A13X3 5k1 '510c3C2X 3))093X931L? 51odnodth pox 51)oXchpdrtodo 1,70x 1:39tf.119 120X Sloyo.c9 pox /119/011 5101(10 '2,nicitn? )0.09 R (+Ti '13X9R3 '3121.101f-091/0x 5901 Tg 31.3-loyr,tcb? ScoD A?

oc

g

A? 5loi Acolcoo pox Ai3x10 5ms://aoan? A3,l.rdlth. 5? Alf.1 'Cl0A31MOIDA(0)1

51odo4xy) ra3 AnAri

Tivx

`51oricpx 5no3A? ?9 Acolcno pox

:p

531n39pox3m1 V u? '-2.1aut apun ul II 8 d3306312 1)14° ^(2° j lx)x tvorrinkri vaun manpsutul srolajap .7aqvy .aas :tu py 5703)(1119 :lir 57,3310xorl9 Lu II gy isod nnol ppD 1Dlou 013d7f13spodu Scovox 5loi. 31 5113.19olo1 173X it! "Odnut apun UI gs lsod M3X10 .ppp d3i1DT fl "0.1pui alum -tu

2oxSmx

v

y 53140(pts.)nv3nno JU2 new(' mopoxlvoil 11

y

www.dacoromanica.ro

98

I I I 23, 1

CliCEIIIHEA PELOPONEZUMJI

262

Despotul Toma hige

3

i situatia imparatului (sultanului) era deci asa, despotul Toma lima, cind a auzit la inceput de navala 23, 1.

Peloponez, si-a pregatit bine unele din cetatile lui si, dupil ce a pus garnizoane intr-insele, insusi, plecind la Mantineal, or4sel la marginea marii, cu sotia si copiii si cu vreo citiva din marii lui dregatori, s-a inchis acolo si a ramas, asteptind sfirsitul

imparatului (sultanului) in 5

razboiului.

10

15

90

2. Caci el a avut nadejde &à intreg Peloponezul nu se va da supus asa de usor, fiind o tara foarte intarità din fire si avind orase puternice si cetati intarite si greu de cucerit, si Ca prin urmare unele din cetati sau orase vor mai raminea, iesind Invingatoare din razboi si cà asa va mai avea si el vreo nadejde si un loc de ad'apost In Peloponez. Dupà ce Insa a vazut Ca totul este subjugat, si orase si cetati," unele prin atac cu puterea armelor, altele cedind de bunavoie si Vara vreo sila oarecare, si ea tot Pe loponezul, afara, fireste, de vreo doug, trei orase de ale venetienilor, e aproape acum cucerit atunci pierzind mice nadejde de domnie, s-a urcat impreuna cu sotia si copiii si cu vreo citiva din marii dregatori in douà corabli de cite cincizeci de visle si a plecat pe mare la Cercira 2 Din marii dregatori insa, citi au fost guvernatori prin orase si cetatd, le-au parasit pe acestea si s-au refugiat in orasele venetienilor Coroneia si Methone si in celelalte ; si acolo

au scapat cu viata.

.

i asa, imparatul (sultanul) a cucerit intreg Peloponezul, facind un lucru mare si minunat intr-un timp asa de scurt de tot ; caci Inca nu se ispravise vara toata si intreaga Ora era ocupata, orase puternice si cetati intarite si tirguri aproape vreo douà sute cincizeci, o tail din cele renumite si vestite din vechime si care in timpurile sale de marire a dat dovada de cele mai multe, mai frumoase si mai mari lucruri si fapte si a ridicat monumente strdlucite cu trofeie de la barbari si eleni si a Intemeiat multe colonii si a domnit peste multe orase si neamuri din Asia si Europa, ba chiar si 3.

95

30

35

din Libia 3 si peste insulele cele mari si tuturora le-a aratat ca a avut cei mai destoinici barbati intru intelepciune, vitejie si stiinta militarã si In orice aka virtute si 'Inca in echilibru sufletesc si tarie trupeasca si cei mai buni si mai desavirsiti Intru toate, oameni precum nu i-a avut nici o -taxa din cite au fost, si avind intre toate tarile cea mai build si mai potrività asezare la uscat si la mare, ceea ce-i dadea cea mai mare putere. 1 Vezi mai sus, p. 222 n. 2. 3 Corcira, Corfu sub stdpinire venetianA. 3 Africa de nord, la apus de Egipt.

www.dacoromanica.ro

III

Eg

viNnou

:r1f1HOJAH3

g

'87, I

.1 imn X1

1111

GaIWHInil

Ari nolrpo 503ylLood 50,190

£93

3 '5:0T490 tJA131C?

'3X13 5k1,91cD3R

n0Dknn9aL0y3ll n020cL3 f101 '5(0?01)74 57)LT-13xDu.c3 ?a, nmidnodth 5oroox pox 5xxxvoi, 5rDIp-Drirx1.? '5101.2r 5219x) 5?

A/+1 Atf.Xd7i 0.139(2=3 ilt,!.1 5?

reol ncol n0l9r mol3n31-nriv M93231011 1,70X

AC91/0X-0

7

AkAX3y01/ 'AOIVp:17021 7013TI 31

`nc,o0y33.D?

M91 nm1noXthp Amin? pox

noi. rtorl?)(oat.

0 C919

tf.71

ADQrJ nk1,p.3.mcInX3 13Drild)

tbI

irx

73X3 A3A37171d3OL

-Oaf

.cb.olf.nnolLoy3ll

',1(1090MIDG.

1707t

OX

5(9344 513.x9a.t.

Atttl 4501.coy?ff ArdTX 31 nrDnoZ 57i)dnXo pox 7)1(390dcb rnrind? pox 111399RA? A700)711.

loln9x? r1n,c_t0d0Xrdral.. pox 5.r3c0X 5kx1),Dop '50at0x3IJ n3nr, i101n3T 3A. M0Cl mald1 m-9301.t. iOI nmlopo.t. Ltglk 'nkn?ririlkynnox kti 5o0n10,1f nml n01To 5? 5noc391.noxkinazc ocie rthonn Ixponn.A. xx 51onx?. pox wii. '510yaL9 1

t,(91 nm1n9Zcho

3

I

AX)97011.

`nm.n,o7i.A.rdv. ? 51,Fdr1

OT

3R13 7,1mp1t ,on371ct0ch3X pox 513y9at.. pox `ricIctodcb 1p1 nTri

132.q

gm-9x113A3 noR?XD

9

X1M1 AC91

5kr1odvaq biJ 5101 ,

AC91

37OX

nmy3nodcb Is. nmi nm1r7iDlyou. 0939r1.0613)0(331/ Mriroa.c. `rn37-19n3.4.1d3aL pox co190 nrxraz. A133 A91210 pOXIOA11702311:1(? AG,../(161017OX

',D1o9ups)(12

A?

5rD33yxr1rx nolcoo?

SOXIX:A9A.

.5,od?u.

3D1aLyH .6T1

rxylp

Sk/

LS:

dnxdni nr

01.3X 5?

lopo

g 3 AC91

ci

ATD

nml.noXdf nod 5loy3 pox oat evw3y gpoiDoridT 531A031.1100170X 4701(1701 evilnd:)?311.9 5? 5,?, mo, , AC913e,0 513)(91L ool3m-pclom pox nts..no4,03N pox 5r1 x 5ra.n0 pox A10.9k0931e 13X? n?

57cs)93yar.o3Lf

(1)

C

VON

07-1.90

AX93031

(101

AL!./.

01. 510(33.6, A0X9 ox

779701L

9 5c131(3970d

502.1.0y3H emdc,0X

A01(33 Xa?71 5109),Ode 37DX A9197071(00.0' A?

(9290 6,1)p1aXx4)

chrx

'01rDc0c113X7

main°

c3T.A.

13xLA?

5911? n0a/ 10190X7012 170X '101A0Xl1t1A32.1. lOck,9X AC91 pox 1,D2,310.L. pox r.1...01yy),ox rkd pox D1).311 r1 ((.2

r

AC91977710A0 A30C9A39 170X A?

5101 ,LIOX f.kMO

.`ncrl9Rn?

knri,oTinia.L?

'510(31rx pox lorra.L.9d1 ,pdarrbox oa,p AMcbpdchod 31 110X nme1/41,..vca, '7)1),Di:41-Drop poi,t 5x1x102.cf 5,pxyo2t. (7097093-molop 7,097q(33:2 31 n9yy.031. 3)07. Al.93y0IL VOX &MASA AR 31

ioppy, pox UaLTd2a vox

(LAW

ttt.2 VOX

7097q33R A19)031 32/3 31 1314A0c36 37OX

17OX

/1079(1..A

pox ixp.clgop

A(91 'AC9193/371

VOX iO3/k1VC31.0 170X

Lb-lips) AC91)071(99 5n01o1rg3x 31

ltf.e 37DX 50n31,13 370X

1)0X

510dRA39

k1

31

U.21.10Y

5n01plmay31

'5ko

(101(.170 11

:V

6g mod

(101c173

noa.

797-13gcto

ui

j

r1

-ppv ntf.vc

mod 3A

ALCArbiti.X13170X

Ci..g

1t13(hp A721.00

-

ii

ppn pox nknr1oX3ixx y Ui "Anna apun

54), mop:Mold

I °NA `Eadns .d Rgy

www.dacoromanica.ro

v 111

gg

-031.10

'AO:, 3)0X 5(1020 X(,10 kle(70 AC91 AC99772170 '71713R20 5c;o3.0?.6, 31 710n0X7Oy 51&1fichp pox 5k1,plochrsnaL3 n? 19)01L 5k/ 3.3.. x 9 nol.D11,pdx

apun

Oa

'013X2,3 31513\0= podnXo pox mdctodcb Tnyind3 pox rualy031

jami tanaun

OE

GRUA SULTANULUI PENTRU DESPOTUL DIMITRIE

264

reloponezul pa§alic turcesc

5

10

16

20

III 24, 1-6

24, 1. *i aga s-a sfirgit cu marea gi vestita tara a Peloponezului care mai demult a lost sub romei (romani gi

bizantini) gi a fost bine cirmuita de ei in intregime pina in timpurile de incoace gi de care gi-au legat totdeauna mari nadejdi gi romeii (bizantinii) gi odinioara mai tirziu italienii gi au obtinut de la ea In timpurile cuvenite foloase gi ajutor ; gi de douà ori i-a lost intarit Istmul in timpurile noastre cu ziduri gi iaragi au fost darimate cu razboi pill:a la pamint de Murad, tatal imparatului (sultanului). 2. Imparatul (sultanul), in Peloponez punind bine toate la cale, dupà cum i-a fost planul, ma gindesc la paza gi la celelalte masuri de siguranta gi ldsind satrap (guvernator) al intregii tari pe Amar (Omer), el insugi, cu prada foarte multa de tot, din care ia gi el gi imparte gi soldatilor, iese prin Istmul de la Corint, avind cu sine gi pe despotul Dimitrie cu sutia gi cu fata gi din marii dregatori, care 1-au urmat. 3. Ajungind la Levadia, 1-a predat pe despot cu oamenii lui unor dregaton gi ostagi, ca sa-1 slujeasca gi sa-1 pazeasca, gi a poruncit, ca sa mearga pe indelete la pas, ca in cale sa alai timp de odihna pentru femei gi copii gi pentru cealalta bund ingrijire a acestora. 4. El insa cu curtea sa, cad armata Intreaga a lasat-o sa plece pe acasa, ridicindu-se de acolo, calatorea mai repede gi pe la mijloc de toamna acum, ajunge la Adrianopole gi ramine acolo. Nu dupà multe zile sosegte gi despotul Dimitrie. Iar imparatul (sultanul) gindindu-se mai intii la grija pentru el

gi la o stare mai bund a acestuia, 11 cheama indata pe Mahumut gi Isaac gi chibzuind impreuna, ii da despotului in stapinire gi domnie 25

§i pentru odihna vietii sale insulele din Marea Egee, Imbros gi Lemnos

gi ce a mai ramas din Tasos gi Samotrace, caci partea cea mai mare din locuitorii acestora au fost stramutati la Bizant ; darile anuale ale acestor insule se ridicau la trei sute de mii de bani marunti de argint 30

imparategti (aspri). 5. De asemenea ii da gi Enos, orag insemnat gi cu belgug de toate bur-ra-

ta-tile, agezat la marginea marii in Tracia linga revarsarea riului Ebros gi fiind centrul comercial al intregii regiuni invecinate de primprejur din cauza porturilor gi a celeilalte agezari priincioase a lui, precum spuneam 35

mai inainte 1. 6. I-1 da cu toata rinduiala gi cu veniturile pe care le lua domnitorul lui

de mai inainte Palamed Gateliuzo. Veniturile acelea erau alte trei sute de mii de aceiagi bani imparategti. I-a mai rinduit sa ia gi de trei ori (in trei rate)

pe an alte o suta de mii din banaria de argint de la Adrianopole, aga incit 1 Vezi mai sus, II 12.

www.dacoromanica.ro

9-1

III

'tz

:IfIE[O.LI113

`tg

vuovoct IIYI aahimpipz ay Val-II

99g

4i

-T 7ej,

A?-1-1 tf.2 T.3..)ox Aky),01371 31 pox Aorinmpld= modc2X (101 SoaLoyni 31 0792.0 n300-nvi9 vox 5? odn3R 5coy.rx ,1L2 AC019)0 Ar9130Xdf Akl 'AZDZ1L 5rep.cy3 31 20 i 5dX17 AZDO0K731011ct 137? 57oporicod, 17ox 5loyrif, ?,f)? 3LOIL A? 52.0d170x 5101 A19(10x(pOdal 5z3syschl2 pox '510330kOd 53g 31 AlosmoolX131 A91. A9-rl.g.Di, A3 5loi 51odDox5lod?1.31-1t.1.. pox Arupat. Tdmax. 57o292L mosmothls)ibollox dytyoaL

911.ct 510370T10),L

`5co3112thoik noi 5coroD7od `59diral. 5cois)o -3.4193y31.7 -z 5r,1310Dra :o.3,?R A? U.1210 101A)p1L 5coi/OX 31 pOX 5c2 f cblcoo T1rx Anon '51q7pdaz. 5R a xond 'TIM pox A(v.. Alkyv2 `Aloislopth.o)p Ak100dir9 31 5U.DTI.t. A91 Akdlp-ri-y-, Aciptivoi)ox pox Arpy 119 Aklopyi.L. 5r.ora 31 52.1..rpo pox (1.1 iyardip '59ovg lo13? 011cl

Apr] noing pox Aoi Ak1911.13R Aoldirp-ikv 3x1rAnIvrboAn 31 5101 19)794(10,i0X)01XX AC91 'AMIA9Xdf 5oA3-/-19A3d ,g A? ioy.32)ocij3v. A91 A?-ri Ak193..t.pn An 5,oi noiçt 5clovodrat. 3onoXch,9 31 Mt 51)0171110d19 53 31 moildnour; pox 'AIi.xloynth 39(13vx? U.yoXs) pox pox Akvpd `1)DA3 ,orx A2R9 5noA3TionzaLlomp .,o1 1 51.p. 5)oxpoAnA. pox 1 molstoi 31 VOX ki &Loco Afpn3x_oo2Lio .foopardsg,

noi `norL0DI, pox ldixame,

(lc-JAR

OT

VOX

c

:qv=

n

d.

9T

591.9y 5)od9 A3913X? ArA (Li *921 qb(970 If]. Aylilodi 3Xkfl)1012 `009)01L olaci3doaz.? pox &with)?3 1 53 Aff.i nomoldRy, nodcpatomorb '5o1Ano.orr1 2,3x)px 13A?rild3ax. ,13N cio 5raoa.t. ?R lpolaA3.A.rciloa.r. pox 9 5G.19=D3R -(Fritvg

Sdk

501,31, 'Ai.ocoo

5ct9ct3

1

1)011svo)on37 1031flOTI(10X9X

'50A37IF11 19COM A?

6p011y

noldpodu oi, onzrictoloa

a

5(pylinoa

/1701310OdIJOD

SnO.Dti.A

ACIddt, pox

'5(0(5,0de (41X61/100d1f. AC91901

5zavrin

c

91

d)7A.

Al

noi.stol molmood3.0. 31 pox

-dm

AOXXTDI, "p0X liA1OX 3)(9)012ACI 31 Vox M9(1701/.1pAf 53 5)p.t. 31 U.191L932 AkXd10 70ThR VOX

7o1A?orbnyzn..7ox no.o)pe 170x 07i7OX A0?1(11. AC9.1.90.L 9153 .A011A)2(la Ak ?R Acol AMIALA ACIA7iky

VOX 701

9 5o1DIf.a.? 5odocb. (101druldp merid?x

noeTilyrr1on3n A9x1y1D)od 5sRlodnirl 9g

.00lnoxr7d1

9

Og

5cojorio, 19(9M

Akl A0Aly

1)7X

`d-)Irpo

M9L

noA.ox

toonf pox Sioyyo2

AkArilax nolp (1031. id3a 5v. 5.)?yodx? no/ ("Mafia (107-1X)101L pox el9A1OX nolcloarl? Avs)no 5(ki 5oRix1old= 5k.07)2.x. 31 pox ClothpX01.9k1(1L FIR 3/ 5ct01 5rATrily pox Atp. Akvo2 5kirpo 'Z.Lk1913R d314 Qx A3099d1L A3Th063 T g vcogrv ?2 An 31. (II 13)01 (1.9),011. pox 51r1 `51o29.00daL 5p, ol3d3oinaip 9 5k1;noi A3p9du ncoXchoiq stqfprhovoll 9 co3)sioly3lood &rpm,. ?R 110X 1101S.1X) (101 nozvo nownoplod Coirdo pox 5o..tv'rid?x 1od31? mi,Aoxdi 53.),oldn-r1 z, 51.31 ow. 5no.3,3 Aramodrboy 9zop Qoi 5ki novoldpir, nopuoxodnIdf 5rd?1? 5r2,oldral AILA?71noAk.g.23

`51ovox

A? U.1,

l'opoodru 31 5k1

5kxde

kii

liv

y

emormiqn? :NT no2oD9daz. 8 A1/Achy/1y, in 5(7392)011 II Lz nicnTrinonnc-,13 v51/31. :?scIajas 513ds. camx 5o1R lad 59c3u zSiolf,toi

tu

T

oPIA

tAns II

te

'1.nazu apun 'UI pas ../a AI 68 E. "ZAP v. 513c3L tra. 5noi.3 :y 51oz noiçin I

7,T

osd 513d1 'old!aDs p! elodsap oppuma pn!!! tunwaa e!pw tunaoalua2au u! sowed sa.n Jad mnuue 'quaums snoo! umiundo legetitunstIOS la snifinu spionDa1.103 -4029 51c1j,

www.dacoromanica.ro

08

266

GRIJA SULTANULUI PENTRU DESPOTUL DIMITRIE

I II 2.4, 7

sd i se dea din partea impdratului un venit anual in total de vapte sute de mill de bani màrunti de argint (aspri). 7. Toate acestea dindu-i-le i Inca' multe altele din belvug si cu daruri 5

Incàrcindu-1, 1116s5. pe el aici, iar Insui, toamna fiind acum pe sfirvite, sosevte la Bizant, ca sa" ramina peste iarnd aici. i s-a sfirvit anul, vase mii nouä sute vaizeci vi opt de toti, al zecelea din domnia impàratului.

1 in manuscris e Tpet; o trei » care pare sä fie o greseahl de itacism pentru ptc In trei rate », adica sä primeascd pe an fn trei rate din monetäria de la Adrianopole o sutii de mii, locul are « de trei ori ». interpretind pe -rplq Toi3 g,rou; o de trei ori pe an », ca

inteles deplin si nu are nevoie de nici o coniecturil din cele propuse de C. Muller (comentariu rouc. llacil la editia sa p. 136) :. np6g ToiyroLc sau Tolq cco-roii xrre g.rog pentru Tpei; ¶0

se interpreteazd insä cä despotul mai lua mincä alte o sun de mii de trei ori pe an, atunci apanajul lui a fost nu de 700.000, ci de 900.000 de aspri i kiisoop.t. «§aptezeci » din manuscris, ar trebui schimbat In ivewhxowsce nouSzeci »; dar Laonic Chalcocondil, p. 274, 34 vorbeste numai de «sase sute de mii de arginti». De fapt suma a fost de 700.000; vz. 0 i Babinger, Mahomed II..., p. 216.

www.dacoromanica.ro

1 II 24, 7

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LE 1.

267

.86)tcc, 6SaTe 1.,[1.7Tc'uscc4 avoct, Tckg 3L8op.6vccc ocirrei) eT)Icio.);- nap& Tok-5 (3oco-LX6coc er; 7rpOo-o8ov Ocpyupiou x6EI.Lot p..upLOcaccq ipsop..4ptovroc. 7. TOCT)TOC Si oi5v 7rOcvTa soUç ocUT11.) XCeL ETzpo: Tasi.crTa irct.8a4/LXEus&p.ev6c TE. ;Mt 80) pvoc, OCLT 0-15 xocTocAsETEEL, a6TOc; 86, pOLvoird.)pou A-ilyovroc 9)1, acpLxvei:Tat ic TO BuUvTLov Trocpoczetp.Ocao,v Gt1)701-1. Koci. Oy800v 8)) xcxi. irptocrrOv -rog npOc Toi,c r:ic.,ct,crzt.Ai.ot.c. -re xal. ivva.zocriou; ToT4 OXotg i'jvósTo, 86./..CCTOY 8i ap7:4.; Tej POCCrLAE.i.

5-6 6yaoov et dein abarrov A habet in rasura scriptum sec. m.

www.dacoromanica.ro

6

CARTEA A PATRA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL

5

ACEASTA CUPRINDE SUPUNEREA ORASULUI SINOPE SI A INTREGII STAP INIRI A LUI ISMAIL SI SUPUNEREA TRAPEZUNTULUI SI A INTREGII STANNIRI SI A IMPARATULUI DE ACOLO, MAI CUPRINDE SI RASCOALA SI INROBIREA GETILOR 1 SI CUCERIREA INTREGII INSULE LESBOS SI NAVALA INT HA A IMPARATULUI (SULTANULUI) ASUPRA TARII BOSTRILOR (BOSNIEI) SI INFRINGEREA SI CUCERIREA EI TOATA; UN RASTIMP DE TREI ANI

1, 1. Iar imparatul (sultanul), ajuns In Constantinopole, dupà un mic ragaz, a inceput iarasi sa stringa oaste foarte multa si o flota mare si sa se pregateasca pe mare si pe uscat, sa adune arme si tunuri si sa-si completeze tot ce trebuie la razboi. Scopul pregatirii ii era exped4ia asupra Trapezuntului si a Sinopei. 2. Trapezuntul a fost in antichitate un oras din cele grecesti, foarte Imparatia din Trapezunt

10

mare si frumos, dar si din cele mai vechi ; era o colonie a ionienilor si a atenie15

20

25

nilor 2, asezata intr-un loc frumos al Asiei, in coltul dinspre soare rasare, la marginea Marii Negre ; posedd mult pamInt bun si foarte roditor de toate si domneste peste multa tara vecina ; de la inceput a fost un centru comercial al Asiei de sus, ma gindese la Armenia si Asiria si celalalt teritoriu vecin. In timpurile de demult a fost Infloritor si foarte bogat si puternic si Inconjurat de mare slava si era unul din orasele renumite nu numai pentru popoarele din apropiere, ci si pentru cele din departare. 3. Cu timpul insd si pe incetul, si In Asia, situatia fiind cind Intr-un fel cind in altul, si schimbindu-se, si unele imparatii desfacindu-se si disparind, iar altele ivindu-se acum, si orase si tari, unele cucerite fiind si nimicite cu desdvirsire, altele luind fiinta si locuite din nou, a decazut si Trapezuntul 2 Rominilor din Tara Romineasca. 2 Trapezuntul a fost o colonie a Sinopei si Sinope o colonie a Miletului si a Atenei; Miletul era un oras ionian in Asia Mica la marginea Math Egee.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT ETPITAOHE IZTOPISIN TETAPTH HEPIEXEI HAE HPOEXC2PHEIN EINSIHHE HOAEC2E KAI HAEHE APXHE TOT 'IEMAIIAOT KAI IIPOEXS)PHEIN TPAHEZOTNTOE KAI HAEHE THE EN ATTH APXIIE KAI TOT BAZIAELIE ATTHE, ETI AE THN TETS2N EHANAETAEIN KAI AOTAEIAN THN TE THE AEEBOTAAnEIN HAI= KAI HPCITHN EZBOAIIN TOT BAZIAELZE KATA THE BOETPON KAI KATAZTPO(DHN KAI AASIZIN HAEHE. XPONOTHAHOOE ETH TPIA

1, 1. BocacAok ae yev011eyog v KcovaTMOTINOLETCOXEL xcd vcxpOv aveOeig, arpocTtav afiOcg ififecpe 7CAEE6T7n) xca aTOAoy taya Rom& yijv To xoci Ocacca-

6

10

p.lxavag xocTeaxotioce xod otaiaccv dicAX-Iv 6o7r?4pou xpoiay rcoActuxily. 'HY 36 oi 7C0Cpczaxeuil ocUT1 xca 6 axorcOg T--4g ixarpocToiag 6g Tpoc-rreoliv-rec TE XOCI Etvennr. aocv xoci. 6.7-cAoc xoc i.

2. H yap Tparceoilg

jv ily TO no:AoccOv rcOAcg tLeyial-7) TE xcci. xo:XXiaryi, xoc 7CpeaPuTaT1 Tcliv 'EX?olvi3o)v, 'Id)vo.w O'c7cocxog orJaa xoci, 'AOlyocio3v, xec[16v1 a, iv xcaii.) Tijg 'Aaiocg iv TO:3 irpOc IlAcov aviaxoyToc pg.) TO ELEeivcp

Da&

16

116YTou nccpc'acoc yktLeTcy. xd)pay apiaTv To xoci. TLAeicrrv xoc i. namoopov xcd noAA-71g ircapxoc T5ç nopcomf.aog. 1CXTacrrEcroc Si ye TO & apxijg xotvOy 6117cOpcov T-71.; (Ivo) 'Acriccg, Xiyco 'Apileviocg To xcci 'Acraupiccc xcd T-5g &XX.% nAlacox6pou, itptiloccrov v ToZg O'cwo xpOvocg, xat TcAoirroy gaze 7coA6v xoc 86voctuy Tasia-rtly xoci. 31:1ocv TCEptep6Parro xoci. Troy OvoilccaTiLv v o Totc frrOg 1.1.6voy, &AA& ail )(at Totc 7c6(1/5co.

20

3. Toil xpOvou 36 Tcpcavorog xara p.cxpOv xoci. Tc-ov 6v 'Acria rcpxy[LaTcov ScUoTs elAXcog EX0vTCJI) TE xeL 1.1.ETC43CXXXOtilvM, xcci. PocacAcicov TEA+ ply xaTcauo-

gym To stet.

awnpliikvcov, TeLy a' avtarallivcov xc ci. rcOAccov xat. xcopi.5v -aliv LV xxrecr-rpcy.v.6vco, 're xoci. licpczycallevwv TeXei.coc, -ciLv 8' intyevop.6vcov Te

4 'Icrp.actXou A II 9 &ye:id; Am: cionc0e0 1110 vlycz A: plyccv m.

www.dacoromanica.ro

25

IMPARATIA DIN TRAPEZUNT

270

IV 1, 4

7'

pentru un timp i iargsi gi-a revenit foarte repede i, ajungind la bung stare . si la situatia de mai inainte, a rgmas din timpul acela cu totul neatins si

5

nelovit de nici o nenorocire. 4. Mai tirziu, in timpurile de pe urmg a ajuns resedintg impgrateascA a unuia din neamul Impgratesc al romeilor (bizantinilor) 1 ; acesta cazind

10

multe neamuri i orase de primprejur. i acestia succedindu-se, impgralia bor a ajuns ping In timpul de incoace In bung pace si cu totul ferità de zdruncingri, Impgratii trgind In pace si bund intelegere, populatia dinàuntru fiind linitit, iar neamurile dinafard, unele fiindu-le supuse, iar altele avind tratate

din Bizant, a fgcut aici fapte mari si isprdvi frumoase si a domnit peste

de pace cu ei.

5. Dupg aceea insd, s-au apucat de rdzvrátiri i lupte lguntrice si din acelasi neam au pornit cu furie unul asupra celuilalt i atunci i impgrätia lor, intre altele, a slàbit si la urmg situatia ei intru toate s-a schimbat In rdu, 15

Impgratii 2 gi

i

populatia dinguntru rgzvrgtindu-se, cum spuneam, i certindu-se

pornitd fiind cu Mutate unii asupra altora, iar popoarele invecinate, din

cauza rgzvrgtirilor necontenite, ridicindu-se i ele contra ei i deseori navalind, fáceau jafuri i mari stricgciuni. 20

25

30

6. Prin urmare, eft timp situatia din Constantinopole era incg bung §i romeii (bizantinii), stgpini pe capitalà, aveau strimtoarea Bosforului in mina lor i prin Bosfor nu se putea trece i flota de rgzboi a Imparatului (sultanului) nu putea pgtrunde de loc in Marea Neagrg, se tinea i Trapezuntul impreung cu alte orase i starile vitrege dintr-insul erau suportabile, pástrindu-si, pe cit se putea, libertatea i neajunsurile lguntrice nu-i aduceau nici o strickiune atit de mare. Cind insg lucrurile s-au schimbat i Constantinopolul, incercuit de multà armatà i cu mare putere, a fost cucerit de marele imparat (sultan) si el a ajuns stapin pe strimtoarea Bosforului i drumul spre Marea Neagrg i orasele de acolo i s-au deschis In chip strglucit i pe uscat i pe apg, atunci i Trapezuntul cu alte orase s-a plecat si a inceput sg asculte i impgratii din Trapezunt, incheind tratate cu marele impgrat (sultan), i-au devenit tributari 3.

i citg vreme ei trgiau in pace intreolaltà i tributul 11 dgdeau si de rdzvraliri nu se apucau, era si imparatul (sultanul) cu gind de pace asupra bor. Dupa ce insg au inceput sg se certe intreolala i tributul nu-1 i, incuscrindu-se cu impgratii vecini, cu prea plateau cu uurin 7.

36

1

Marele Comnen Alexie I Comnenul (1204-1222), un nepot de fiu al bnparatului din

Bizant Andronic I Comnenul (1183-1185). Cf. Laonic Chalcocondil, p. 264, 11-27. 2 La plural, cilci si in Trapezunt, ca i la Bizant puteau fi deodatä mai multi Impdrati, unul efectiv, iar ceilalti de form'a ca prezumtivi urmasi. 8 Despre acest tribut vz. Ducas, XLII 6 si Laonic Chalcocondil, p. 266, 38-44_

www.dacoromanica.ro

IV 1, 4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

7

xca oixt4ovivo)v 01VCXXT."/CCOCtLEV7]

271

ij4)aTo xat TOCUTI; IleTaf303) TcpOg xat.pOv xat TC&ALv

4040:4,

'LE EOLDTip OTL. T&XLCYTOC /Lod EC, 'Lily Trpo-ripccv el'Aoct[LOVECO 'LE xai.

xotTdca-racnv irraveA0oi.ic7a gt.ccyiyove TO Lk

ixeivou &my* 7r1vT-t) xat

p..713evt

7rpoax6q)ccaoc aucrzepsZ.

4. 'Ev n Tag LaTipoLg xcd xti-ro) xou.poic xod 13aciAeLov xaTics-ry) ivO; TCov ix Tot,' Pacrt.Aeiou yivoug Pcoticdwv, ix Buav-riou ixTrecrOvTog aö-roi5 xat gpya TLAEl'aTCC xod. xAALT

V

.UT7) irrtaetEallevou xcd TroXA(.7)v rv TrepLE yeve6v xod.

ITOXecov apEav-roc- xat XTO 4

Toirrwv aLCCaOri) TE: XOCt POCCYLAcice &ç 865po

etplvt,x31 7rdtv-r1 xod aaTacriacsTog, 0650 TE Pacrtaecov elplveu6v-mv TE XOCI Op.ovool'iwrcov, TE6v TE gvaov 61li1p.0614000, 0560 TE £6.) yVCUV IL) U7comou6v-rwv, Troy Nitirc6,inov 6v-rcov akotg. 5. Me-rez 'roar« ye tzhv crT,Icreac xoci itipt.dtiocc xp-ricratzivcov aeyrrov, xat xoce anip,am, Trov x T0i5 yivoug 1,1.0(NEvTCOV, ivOcnicre xat aiST1 p.e-ra 0,7.54 01a0v xat TeXEllT6SCMC ToZc OAoK xaxik cb-clpaoce, T(.731) floccrLAim xat TiLv gv3ov, fp-rep gcpiv, CSTGCCP.46VTGOV TE Stott I.LCOCOVEVGJV HMG aLOCTLOEVTO3V OCXX41A0Lc

n

xaxik,

20

15

Ta; Euvexecg 0--rcicretg iiTavLGTOC!AVON TE aUT"ii xcd xaTa-rpez6vTwv TrOadcxr.g xat Aovv xat pAa7c-r6v-mv Tc7.)v

Te

Tc2clatmx6pcov iOvrov

st3t

Tee plyLaTa.

6. ToEvuv, go);

Kmcr-roorrEvou xaA(.7.); ipipeTo xod PG3[1.0(i.Or. TOCLTV.) g)CONPLEc 'rob- 7CopOtkoi5 xUpLot cv xat 6 BOarropoc v oi atapa-cO; xoci, Tc7.) [J. e-riXy aT6Ay Toi5 PaaLAiwc,c&TeZze 6 EiAetvog 116vTog OAwg 61raarro; xal a5Tri lizTex TEA/ IAAcov xod etvicpspe -rag aUT.73g ecxcupiccg, cpuAc'errouaa 4671 LEV

O

Ti5g

20

iieuOepiav eoc guva-rOv xcd 1,1.71aiv TOCTOUTOv TCC(pccparc-rop.fry) ToZg ifiquAint.c

r&ac xod KmaTccwrivou, xeLpt TroAVil xcocoig. 'Eltet 86 ye TGC TcpcfcwaTcc xcd 3uv& p.et. xuxXcaseZera, intO To5 ileycfcAou f3acrtaiwg Law xod 6 rcopOlik yiyovev Un' akia xod 0) 7rpOg TOv EiieLvov 116vTov xod Tacg ixeZcse 7rOAeK 636; voy Xocp.7rpc.7.); xa-rdc yv TE z6d. ..9CEXCCCraCtv, Ti)vmcd.-yra 865 xoa ot5T1 lieTa Tztam, oatov gov.ve xoa xocs-axoism 65P6E0, xat oi iv airL1 PaCTLAei:g CS7LELO*LEvol. TiT) ileyday pacraei. yey6vccat pOpou 1 Urro-reAsi.q. 7. "Eo4 i.èv oi5v elplvEó0VTEc TE "haw) a5-roi 'Le I; (XXX/iXoug xat TOv aocap.Ov fprrov-ro, irUyxocvov xat akot TOT)* CaceMouv xat veurripm Tcpayvcfc-rwv O poccrakcog eimmoi5 . grcet n aiyroi -re iv &XXhAot,6 stea-rocaEocaocv xod TOv aaavOv oo 7LeCvll (50,:atWq 7LCXpelxov, Trpk TE TOL; 7LA7)610)(Wpoug CierLaq pocaaeig T(.73v 'LE

5 xo'crco A: np6 illth-v OXiyov A in marg., unde 111 it 6 post Pcop.oticov add. -ri3v Kov.vlvoiv A in marg., unde m II 25 xuxAco0ciacc A: broALopx16ciacc A in marg. unde m II 28 arm.-

ady.evot. A: inrox*ev-rec A in marg., unde M.

1 De hoc tributo v. Ducas, XLII, 6 et Laonicos Chalcocondyles, II 222, 27.

www.dacoromanica.ro

25

30

OCUPAREA SINOPEI

272

IV 2, 1-3, 1

Chasan 1, domnul Tigranocertei 2 si al armenilor i mezilor, ba i cu domnul

ivirilor, pareau cà umbla dupà unele prefaceri i vreau sà rupà tratatul de pace cu imparatul (sultanul), caci faptele lor nu puteau raminea ascunse, atunci i imparatul (sultanul), cuprins de minie, a inceput pregatirile de razboi 6

contra lor, dorind sa apuce sa le ia inainte, pina ce nu fac vreo razmerita. 1.. Peste iarna, pregatindu-se deci bine, cind primavara se ivea acum, echipeaza mai intii flota s. iasä pe mare ; 2, Expedilia asupra Sinopei si a Trapezuntului 3

10

15

20

26

erau vreo trei sute de corabii pentru dusul ostasilor,

trireme de razboi si vase de cite cincizeci de lopetd si de acelea cu punti, afara de vasele de transport , i cele care duceau tunurile si altele care veniserà pentru negustorie sau pentru alte trebuinte. 2. *i a incarcat intr-insele arme de tot felul, foarte multe, scuturi mici i zale i sageti i proiectile diferite, mare mulei mari si coifuri i sulite, 1nc time, ce sint repezite din arcuri si din celelalte arme de aruncat i catapulte foarte multe i multe alte unelte trebuincioase pentru lupte la ziduri. A urcat intr-insele i cit mai multi de tot barbati voinici i foarte bine inarmati in buna stare pentru razboi i cu multd experienta ; i le pune in frunte conducatori ai flotei intregi i comandanti supremi pe Casim, satrapul (pasa) de la Galipoli i pe Iagup, un barbat cu multa experienta marinareasca i foarte destoinic in conducerea pe mare. 3. Echipind i inarmind bine toata flota, a ldsat-o sä plece ; si ea s-a dus prin Bosfor spre Marea Neagra, dind zor cu mare iuteala i cu mult avint, oamenii de pe corabii amestecind strigate i cintece de razboi cu loviturile lopetilor, pe intrecute unii cu altii, raspindind frica i spaima mare, pe unde treceau, i pe told uimindu-i prin privelistea neasteptata. i cu flota pe mare se intimpla asa.

3, 1.. Iar imparatul (sultanul), Wile din Europa le-a trecut in Asia, cdlareti i pedestrasi, Inca mare multime de cai i animale de povara, catiri i camile i toate celelalte bagaje trebuincioase de razboi. Deindata ce multimea trecuta i-a fost de ajuns, atunci trece i Insui i, inaintind prin Bitinia, soseste la Brusa, unde avea adunate i toate ostile Asiei. Sinope se predii

30

1 Dup5. Chasan, In manuscris pe margine se adaugá Tbv TogpLoc s acel al lui Tomir », Muller II pune in text; dar e un adaos de'prisos. Aici e vorba de Uzun Chasan, Chasan cel

Lung (1453-1478), a cilrui aliant,5 In contra turcilor a cilutat-o i Stefan cel Mare al Moldovei. Autorul adaosului 'rev Toptog se pare ca s-a luat dupil Laonic Chalcocondil, p. 264, 23, unde e Insà vorba de nepoti de ai lui Temir (Timur-Lenk).

2 Critobul numeste gresit asa actualul Erzerum. 3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 275, 29-281,27; Ducas, XLV, 14-19; G. Sphrantzes, In Migne, P. G., 156 col. 1072 CD (ed. Bonn, 94. 4-9 si 41343-414,7).

www.dacoromanica.ro

IV 2, 1-3, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

273

TLypavoxkp-rcov xoc 'App.evioiv xcci. M-h8cov Xoccdcvea scat 8-h xcci. 'IMpcov kirLyatilocv gzovTeg, k8Oxouv xcavoTepec TLVCC Trpdc-r-reLv xcci. Veoxp.oilv kg

-rdcg

1..tevi -rob'

anovadcg, oi) rip acivem ov Tailra 71.01.013v-mg, T7,vi.x-roc 8-h xcci 6 pccatAdig Opy'n AvpOsi,g -r-hv ExaT pocTeiocv xoc-7' ccirrc7.)v krrocei:To 1, 7rpoxa-rcaccf3eZv -re xoci TCpoxoc-roccrxeiv -ro&roug PouA6t.tevog, Trv xoci vedyrepov 7rpFccci. f3aat,Xecoc

2, 1. Hapaaxeuaaegievoc oi3v zettleavog xcaLig, kima..;,, gap Unkycavev

6

3181,

irpora /Lev TOv xce-rec .Dcaccaaccv crr6Aov kE-hp-ruev kg Ccvocycoy-hv- .haccv Si TpLax6aLca

gaus-rec. nou .7(.7)v vaiv aTpaTL6-naeg oat [Letztv.ot Tptilpag -re ti.axpat xat 7revrlx6vropor. xoct TrAotoc xamicppccx-roc Trocpkx Troy axeuayoiyiev xoci -rc7.)v pep6v-rcov

-rag paccvic Tc-ov -re xa-r' kpropeiccv 6 xeeiccv O'cAki)v Occpcxvouplvcov. 2. 'Ev&O-Ixe 8' airratg OrrAoc nav-roZoc xat TrAeZa-roc, cianiaccg -re xoci. O-upeok

10

xcci xp&v.r) xcci sOpcc-roc, kV. è O-dipocxk -re xat (ixewrcric xoci PeAiLv accccpcipoiv 7C0)16 TL XprkLA -riLv TE &TC TE3V ¶6EoP, Oc
)(Ca Cupe-r-flpta nAetcr-ra xai noXAa 6EAXa TiLv kg TeLxollaziav irrt-n18eicov. 'Eve13i,Poce Si xoct flvapac &rt. TrAeicr-roug- eiipcoaToTa-roug -re xoci el'iorcXo)TecToug xat Tee TrpOg TrioXeliov a8 ezov-rocg xcci. kpreLpoTa-roug, Ent, al-ag aircor.c xat 4)yeti.6vac TO?) a-r6Aou Trocv-rOg xcci. a-rpcc-rwo6g cciiroxpOcropag Koccrimv TE -rOv acc-rpOcrm

15

KaXXtou7c6Xecog xcci. 'Iczydircriv, OEvapcc -rcfc -re vocuTudc i[.trrecp&roc.rov xoci TO)) xoc-rdc

O-Caccaaav a-rpocTvy6 &pm-my.

3. 'Eccp-riiaocg oijv xcci. OnAicrag 7rOcvTa. TOv crredtov xaAik, kEknevnev. 6 8' OnrhyeTo Sa Toi5 BoarrOpoo int -rip) EieLvov, -rdczet, -re TroAX(.7? xoci pia xat (561./.11 cpep6v.evog, Po'n -re Euv.p..Lyet: xat riXaMmil) xcd elpezia xat avv.F.XoTtkaet kg ScA)4Xoug xecovivoN 1-Eiv k7riPaT6v, xat p6Pov noAk xcd ciycoviav TCOC pexcov, xccO' o64 'Sty ykvoL-ro, xoci. TrOcvrag kxrcAlyr-roiv -76,3 nap:A(5n) Tijg .akag. Koct 6 [ay xa-ra ,0-dcAacsaav as-OXog oryro4. 3, 1. Baat.Xek Sk Tdcg D'ipconaia; auv&p.er,g 8Lepi,f3aev ç Thy 'AcrEocv iTurcxlg -re xcci lrec.xcfcg, STA ai t7T7CCilv TE xat Unouyimv xat 4);./.L6vow clx.OopOpo)v xal xay.4)XoN 7Z0 AU Tr, xpijp.ce xat rcCiaccv crcAX7)v -rot rroAkp.00 xpeiccv -re xcci. ecTroaxeu.hv. `Slc Si 6tXt.g eize VriN -rayroiv sLoci3dcauag, -ceer' 68 xcci ccirrOg 8LaPocivet xai, npoeAaUvow 8La -rijg BLOuviag, cisoLxvTou i; -rip Hpoucriou, oi Si) xal -rag -rijg 'Acriag

auv&tietg axe 7cdcaag

1.iv.r)Opotap.ivag.

1 post XceaCevece add. Tbv Togpt.oc 2 A in marg., unde m II 2 vccoxv.otiv A 11 15 post &rt. radcrrouc in A dimidii versus spatium vacuum est; quae ibi scripta erant, deinceps erasa sunt; secundum m 1116 siS gxowrceg A: bccoc-og rcccpecnceuccagyoug A in marg., unde 111 11 18 xal 'IcryoUrclv 19 dipLarov add. A in marg., unde m 1126 post SuNdellet.g add auvexpdrEt -re xcel A in marg., unde m H 28 cbroaxeuip A: ncepacrxeully A in marg. 1131 eIze A: eiSpe A in marg., unde m.

1 V. et Laonicos Chalcocondyles, II 239,6-248; Ducas, XLV, 14-19; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1072 C D (ed. Bonn, 94, 4-9 et 413, 13-414, 7). 2 Cuius notae in margine auctor Laonicum Chalcocondylem, II 219, 7 ob occulos habuisse et earn temere descripsisse videtur. 18

c. 348

www.dacoromanica.ro

20

25

30

OCUPAREA SINOPEI

274

IV 3, 2

G

2. Raminind aici zile nu multe, a luat masuri de care era nevoie §i a desaivir0t pregatirea intregii armate ; 0, dui:a ce a adus jertfa la mormintul tatalui au §i i-a facut pomeniri dupà lege cu tot fastul 0 i-a incununat mor5

mintW 0 i 1-a impodobit cu daruri multe de tot 0 cu obiecte de cult, s-a ridicat de acolo §i mergea prin Galatia 0 Paflagonia.

3. Armata, precum se spunea, ii era calare §aizeci de mii, iar pe jos nu mai putin de optzeci de mii, afara, fire§te, de oamenii care duceau bagajele

10

0 de cei ce se luau 0 de altcum pe urma armatei. Dupd ce a trecut prin aceste doua tari .0 prin Capadocia §i a trecut peste riul Halys 1, ajunge pe la Sinope, unul din ora§ele la tarmul Marii Negre, foarte frumos §i bogat 0 stapin peste foarte mult pamint foarte bun, fiind centrul

intregii regiuni de primprejur 0 Inca al unei parti mari din Asia de jos, 1mbe4ugat de toate bunatatile cite, pamintul 0 marea le produc in toate anotimpurile ; cea mai mare bogdtie ii este arama care se scoate din minele lui in cantitati mari i se trimite §i se vinde pretucomercial al

15

tindeni in Asia §i in Europa ; §i toate aduc locuitorilor lui mari venituri de bani aur §i argint.

4. Domnia orasului o avea de multi ani Ismail, un bdrbat cu putere 20

0 avere Intre cei de neam mare la din0i, mo§tenind domnia prin succesiune din strabuni. Ajuns deci la acest ora§, Imparatul (sultanul) 10 a§aza tabdra ;

&este .0 flota venita pe mare acolo, ancorata in porturile orasului. Caci comandantii flotei au apucat sà acosteze de mai inainte §i, punind stapinire pe porturi 0 pe istm, au Inconjurat In cerc intreg orasul §i micul ostrov cu corabille ; caci era o peninsula. 25

5. Dar Ismail vazind venirea nea0eptata a imparatului (sultanului) §i armata ingramadità pe uscat 0 pe mare primprejurul sail §i al orasului, s-a speriat de ce s-a Intimplat, §i se chibzuia ce trebuie sa faca In imprejurarea data. Chibzuindu-se deci, a crezut ca cel mai bine pentru el e sa mearga

30

0 sa se Intilneasca cu imparatul (sultanul) §i sa afle pricina, de ce a venit asupra lui, 0 sa o aplaneze. Dupà ce a pregatit daruri foarte multe §i de mare pret, merge la imparatul (sultanul).

6. Acesta 11 prime§te foarte bine §i cu multa omenie §i-i vorbe§te cu prietenie §i la primire II cinste0e cu toate onorurile cuvenite. Incepind discutia 35

asupra domniei orasului, au stat mult de vorba 0 s-au sfatuit Intre ei, ce ar trebui i ar fi potrivit cu clipa de fata sa se intimple spre folosul §i In interesul lor In00 ; §i la urma cad de acord asupra acestora 0 se despartesc in pace §i prietenie. 1 Probabil o stire inexactS, cad orasul Sinope fiind asezat destul de departe la apus de revarsarea rlului Kisil-Irmak, anticul Halys, trecerea peste el In drum de la Brusa la Sinope ar fi fost un Inconjur faril nici un rost.

www.dacoromanica.ro

AI `8

:itutoinm

9

T.

z

vIKIKOCI IIYI

fp Sloyyon Srdrrik

nmImiloolv 3g

u:tivoiivi iv vamir

(Az

no1910 11ox :0M1

ACOL A? 5D13dX. -k19)01.XX 31 MI c0cIo1 noi Sodiza 502L3d1L.01(70A371 pox 5lothpR 119 51ol.o33yx vox

50A3ThOD 1Mt A01 A0110(319 5M-01;11d)053 '101A7024 5Z9131CD

pox o1 10A7io1rion3A 520.031(31 Cb11,00 n:norlkornx) SzDkrinox pox 5)10(7/%706310 `noinlo 57od?? n2.013x? 13V. M Ski m01rpo 31 pox emn9.A.zythril c Afl :n 10 It. ')01110d19 5C? '0134(3 5031=2 A31-1 `loidyrisnx)q? 593a.z. 3R xcio normoopy? nc93dnri.olxm1x0 9? n3 101A3T1 3)6 AC01 new3960n3x.o pox moi Scrim -02.1.3 ACOA371 lLi oiolimdip Sriorolv 3R 5r1rpoi 31 VOX /41 AC0X0V01LILWM Islox STdviR Anyy Do13n3A. Tiwx `nka.aptox foyou noropcboac AkIppoonc 31 pox r,kificolonov.t. M1)1 A? MI 6-m33cia `M1n9u irx 5k1D33,01 kR pox 5kinicho S7odmX `monnoXdfit? nonlox noidolvri? worlo Ski Sowloldsat. Skmpapp pox ke izx 5nod?ri noA.310 C01)FX pox 10.o9 '57039y, 510v01L 5101 5ki knrinonkvp `5100z4 All:M0d36 110d9 pox ki pox gro.oxron 91) noilylApi 9 59xvoX 'MID? SO 5ono9th3o, 1.1ndoeop So(.37-19

no

nt

nO1F)

1/0113.A.dC931 '1)0X R12X)1R 50A37I9 n0XX)111702L 51J-1 5X)19y, 31 poY. Skit.mdcta pox `(5on3ri?Olix1R 5noRonodn SrppLril noondX pox nock,Ildf 13X3tholt. 52o1 A? 111970 -9 3X1a 3g 5kiTo nkI A(.."Zdlo 9diL X d MoA9 021 Mrir( '5oybor1pf, dkrop .7,917onn2 n39con3p, SonTriklxzx 52 n9Icno 31 vox m-91 23 m-919&01.31 shoat `Sloicpo Xd1L nwonolixx x3 .5k-Kovo.T pLa, eskv,m1 nno 5)o1o3 9 5n3Nciplosj 1)odie. n0R331.9 .Mok931 13xD3d93 3R pox n91 T17ox nrooloyn A0y9ID C1019)0 Z1AC1071d0d)3 5101 miD37hy 5kirpo 531n9d)oy0d2L chol 0 ioA.k1d1D foodktIox 'pox 531n)opkIrdx m)1 31 mon?ii.q pox n01 `n0rloio3 10.0)021. A3 (byitclit A0Z-031d31L 51)01 11:KIMA eJf.1 31 my9zi. pox nki .1oRuoke

CT

Og

A-

5oDkn9

c,33X.

9

cITA.

Soykr-rioli 31 Ak1 Ar9c30f nnoctl 0.01 5C93y1.0)Cd ACM Ati..1 31 Tz.)ox Aki pox roopployn eo11rd1D A1097).01X10191d3IL L:.1 31 AP(91L pOX 'A01(1)D3 tolopy21.3? 31 cb

6nrI0ntk pox

31

rn A13101L

5? 9:- nothoai -1311.9x9

n3oga

n2o thicno -noaioxs)

lo1n90y3? cbi 13y1Drd n2.3Xn1nq pox 5Ti 52o3ipo 5k1 MATri noliy?d d..)ox no1rpo nog9cb A13010T1 31 pox moorpc000lR pox kR rdol ;o1D23y11. 31 pox 170e113

oon919

no1D33yar. 7o1.3? 5on3rhoLnorhol? nuo13/3 5? .7orcipmd 32 17013X3R noinoi 5codTrItii. pox LA-pa/avid)Sma ismx 1393doImpodo.t. 5m3106 , 'pox loo1no13R pox iorhi 5m1 5ir.octolL3daz. 511orhi 53 5noloy 3g 53.3-nripr17ox snoi 3d3az. 31 Ski SkXchp ox 5k1 5co3y9a pox >pyyou. 5314%9=33 pox l0n3rbpDkA.0y0ni0x

9

,131'1

i

moytpeop iod3ifx? loiloxlreqo VOX 701)0x1R 61. Al9nonpotr1q 11/3 3R9101

3:- pox `lodocb.o9da.t. Sol(?a,

cbdirx pox 5101mo.i ky3:AJony 1MX

.nolnonvoiR

72c0XneAd13 170X

-Scorod) x Sonyritpomo 6 tvr(V,. V II ZI u.qrinonnoc13 Nr II oz 2SOCE 10A.k1V31.9 ppv 3. 01170/Vn uy "0.102t1 dpUn 111 II Lg pod 727v.nooDnsxlvo12 13

v

apun m

,

4n. salauiralpow.

adou!s aonbu!dodd .4sa

vstuq tuadou!s

'13.quaN tuSreH anoIedi assoDau

.81

www.dacoromanica.ro

V

won

113

`1.inui

'on

ntnb

OE

276

OCUPAREA SINOPEI

IV 3, 7-4,2

7. $i impgratul (sultanul) primeste Sinope si toatg regiunea de aici peste care domnea Ismail si-i dà in schimb o satrapie (un pasalic) in Europa, cu numele de Scopie 1, in hotar fiind cu tara tribalilor (sirbilor), pgmint foarte

bun si mult roditor de toate si intru nimic mai prejos de cel pe care 1-a 5

10

15

lgsat, si in ce priveste veniturile si domnia si .celelalte trebuinte ale traiului si pentru odihna vietii: 8. Cgci impgratul (sultanul) nu avea nici o pricing de invinuire asupra lui Ismail, tinea insg foarte mult la Sinope si s'a aibg acest oras, fiind foarte insemnat si asezat intr-un loc foarte potrivit la tgrmul asiatic al Mgrii Negre §i dispunind de porturi foarte bine adgpostite, in stare sg primeascg usor flota si corgbiile impdratului (sultanului) in trecere spre Trapezunt si spre intreg tgrmul de sus al Mgrii Negre si spre orasele de acolo ; de altcum era si asezat in mijlocul tarilor de sub domnia impgratului (sultanului), care socotea cg, din multe puncte de vedere, nu e sigur sal fie sub stgpinirea altor domnitori si nu a lui ; si nu numai atit, ci se si mai temea de Chasan, impgratul Tigranocertei si al mezilor, sd nu apuce pe nesimtite sà-1 ia el mai Intli, fie prin bung invoialà, fie cu rgzboi, deoarece era vecin cu tara dinsului si el umbla in tot chipul dupg acest oras si cguta sd pung mina pe el, ceea ce

impgratul (sultanul) stia de mult. De aceea, pentru impgratul (sultanul) 20

a fost de neapgratà nevoie s'a aibg el Sinope.

4, I. $i Ismail cu toti ai sgi a plecat de indatg, mergind In satrapia (paplicul) lui, iar impgratul (sultanul), dupg ce a luat in primire Sinope si toata" tam lui Ismail si dupg ce a pus la cale toate intr-insa, porunceste de indatà lui Casim si Iagup sg. piing in miscare toatà flota si sg plece de-a dreptul la Trapezunt si, acostind in porturile lui, sg inchidg orasul dinspre uscat si mare si sà-1 ting sub pazd. Iar el insusi ridicindu-se de acolo cu toatal armata, mergea prin interior si, ajungind la Muntii Taurus, isi asazg tabgra la poalele Treeerea peste munlii Taurus

25

muntelui. 30

2. Muntii Taurus sint cei mai mari din Asia, despgrtind Asia 2 de jos de cea de sus si incepind de la Muntele Micale si marea de aici si intinzindu-se

de acolo taie Asia 2 in doug si se terming la Marea Neagrà lingg Sinope 3 ; §i de acolo urmind mai departe, se leagg cu muntii din Armenia si Media si prin aceia cu Caucazul 4. 1 Dar dupa Laonic Chalcocondil, p. 277,5-15 si Ducas, XLV 17, i s-a dat linutul si orasul Filipopole. 2 Asia Mica. 8 Aproape la fel si I 14, 3.

4 Cf. Ducas, XLV 18.

www.dacoromanica.ro

Al

8

4t-1, pox

aawotivw 'Iv vari-ii

,111[10.1,11ID vINIVOCE

9

/pi 31Drd 1O

(101 (-toy(porisq, 'nr..Cd/o

Amai.oxa Aknrrktoloox

'T

LL3

AI!.113Alod11 31 niyou. 6.2LTIVIZ pox /41, U.19)01 AW.0)221. 3 cbm-po Arpood1los) A? ILI Lii.updcla LI Am).

al

Aociorio t.00D2o

'ACOV(10d1dI rOodt2X ALCISYjdf 31 pox

,1709C A?,220 A70.000nOilf 5k1 nompo pox AcoRoDodu rx3A3 vox pox 5k1 5kyv,o, 5(1.13701e 110x 5m3.0c00200A7? Siad/o -8 04 dlol .1o1 5c310D)od op...po 3Y 4X/TbV20 A13(336121? 3X13 'dreporlDI, coo,o2.1. noldpodu nlf../ 31 Ati.ILTAla 1,10x r41 5k1C,001 MD3X970110X '0113101L3 Al",(92L

Ak.npi-c-ndod:erboat pox

foonf

cbdpoxla? 31 Ake7113x 5k1 r 6)1 t-b4319a MiAoll 5krootoy, '5)oroodrat. vox 57onTrily AlopnoX3 513yre.1.070 pox Anarri?anodraL 5notphonciR 5crytoox n91 31 A0y019 701170x 7101(31 fbI 5corciinotEJ 5? ),oz,nrionoody 31 pox nip. coq foosmou 31 677.020 nooloy

A?

OI

fbi noiA9H 11179C 5701 3913X3 '5131(071 5(9)00 31 ttf..R 177x A? ti..nri 31 001 50d9X 5C9r0.074 Ak9Th3X XQO 137n3 Cb1270 53'()06970 1V9.3 lo12ox raoac ,th9 reop pox 137R323 103A7,0D77X 510d313 M31(311907.134 170x If.71 ,31.0 .cbm.,ro rite, noA91-1 Aloroochou

A01 Mr(1.074 AC91dpCOAX)dilli pox 1397pd

AkIstrI

Do0snosgpd13X 3A0.4.31.

4t

'A&Jt

ttf.11

U.077( Ak1C,1701 ATX1:9017DX0dIL

`CbTIT(01L A70900A01131 31 ILI nompo pox

AoA3T191u1od 5mR13

-Tiq

Aoaoda. loa.Aoctsynodiu? pox )olv 10-LC1Z1 ACiA701 7721000002

x? rtoyyou

bI i.syisprd k 5k1 5kacon.a 511:13X.o)p1lox pox 5oykrriDI, A011 An 5101 001070 A191031

I

14.

7O1A7921

n

5rg9(,t3 013XSt)

5? At!.1 nompo

empanodnop 'Mplavo 5ctsoplod Amd)oymdrat. Atf.1 31 ACCILTA'a 'VOX fl)D.01031. 141 pox v, ? ( cloy(fx-ri.oj, ni+Xdf tk.tc,a, 50A31-172.0k1D7D1VX 571A7p71 AkT11920).1 1911 1707C fol 00y019 5o1A102L 5)oln?oXrnf ni3yat co23 AD.1190170I, 50023 1393y3X 13T pox 7911ox AU. 31 5o1Arto3loodd, 5)o1A9XcLoodu. 51o1 up?-riix Dos;023xx)o1mx icvi. pox nrip.orpn pC9t .A13.0.070yllcb 5012X) 57od) A301379 11A773.1. Cb1 Cb110d19 13 )ple i.

5r33.4.093TI `pox nct)(Ejry)o1)ox A01 'Aodmoj,

z upa,

5k1

08

iri393R3an_iiod..ts) 59ciat. 51701

5.Dopcicouct .noicoo A10].0V, 92.0p

91

93

9

Sodnxa 50d0

`C990

'oioXdo

A0.1.01,1.0 AC91 A? i01Dy, 01R AC9)1d Atf.1

ri

23.np

toopxnik

noi..

nod

pox

Colpt

5ki

'5ADDroo.g, n3013x? AC9xLi.chou 1Xlx ACOAT131 &GU. A2o3Dy, io1n3y31 5? 91 notvi3na Aoi-Aoll op_txx nkaLTA1I `z n30.r3sopx 93o 5oA3r19Xci312 1701Clo&? 5101 V., IWYJAZild pox AcoRipw to3ci2 pox ,.12 Acolcuo (bi (bDpxmo)J .c 81 P03I 50`6.731IDI, AnDpfxacb -ppv suroD6Lop

61 y u?

Acpuop

-ppv

"gum apun

v 111

UI

emAreui

zg 5)oln9XDodu

y

eg :sod

z PaS `sEarla AIX LI scquovir gsapcpuopooreto II (WM HamusI tupdoddUld urepp assa .Tuninal wopsq onj swan la I II .8 e 'JD 'Tema AIX 81

www.dacoromanica.ro

OE

278

TRECEREA PESTE MUNT1I TAURUS

IV 4, 3

8

3. Despre muntii Taurus se spune ca, dupg Ercule si Dionysos, a trecut peste ei cel dintii cu armata Alexandru Machedon, cind a purces cu rdzboi

asupra lui Dark, impgratul persilor si al Asiei intregi; si dupg acela i-a 5

trecut iargsi Pompeiu cel Mare cu romanii. A trecut peste Taurus si in zilele noastre si Tomiris, imparatul masagetilor si scitilor 1, cind a venit cu arme si cu caste asupra lui Baiazid, strdbunul imparatului (sultanului),

dinsul era stgpin de mult pe trecgtorile muntilor si trecea peste munti ca prieten. Trece si acum peste ei impgratul Mehemet, ci cu armele In ming si in plin rgzboi, al treilea de la Alexandru si dupg romanii ci

10

15

20

23

30

35

cu Pompei. 4. Cgci Chasan, cum spuneam mai inainte, incuscrit fiind cu impgratul Trapezuntului si dorind sd-i vinà intr-ajutor, dar de altfel voind mai degraba si prinzind ngdejde sg-si supung el Trapezuntul, cind a aflat de venirea Imp"ratului (sultanului) asupra acelui oras si-a strins armata si. a venit la locurile de trecere, voind sd opreascg trecerea impgratului. 5. Dar impgratul aflind de aceasta, 1-a lgsat pe acela in pace cu oastea lui

aici, iar el insusi a apucat pe alt drum, neumblat si stincos si peste tot greu de strgbgtut, un urcus mare, ducind de-a dreptul la Tigranocerta, resedinta lui Chasan; si mai intii a trimis soldati destui, bine echipati de drum si usor narmati cu arcuri si scuturi mici, cu Mahumut pasa si a ocupat de mai-inainte inaltimile cele mai potrivite si trecgtorile cele mai strimte si mai greu de trecut si toate locurile mai greu de pgtruns. 6. Apoi trimite si oameni neinarmati foarte multi de tot s'a taie copacii si desisurile potrivnice si hugiagurile si tufisurile din partea locului si sg deschidg drum neted, pe unde avea sä tread., fäcindu-i calea mai larga si trecerea mai usoarg. 7. Cgci muntele acesta Taurus se chiarng cil e unul, dar are In sine multi munti greu de umblat si de trecut si culmi inalte ping in nori si neaccesibile si stinci prea Inalte si ascutite si prapastii adinci si pripuroase si pietre si viroage si tufisuri si coclauri multe, mergind cind in sus, cind In jos, cind de-a curmezisul, cind de-a lungul, care toate fac trecerea foarte grea si. anevoioasg, foarte ostenitoare si primejdioasà. 8. Lucru mai mare a fost insà cg un drum de mai multe zile, ducind prin locuri asa de multe si atit de greu de umblat si de urcat, pe care abia oameni, usor inarmati si echipati potrivit, cu greu 1-ar strdbate si acestia In optsprezece zile Intregi, dar Inca o armatà atit de mare, cglare si pe jos, cu arme si echipament atit de greu, incit nici cuvinte n-ai s-o spui, si. pe deasupra cai si animale de povarg, cgmile si catiri pentru ducerea bagajelor, 1 Timur Lenk (1369-1404), domn peste mongoli §i taari; vz. mai sus, I, 14,16.

www.dacoromanica.ro

I

ct

C

"IfilfOlIll3

8

nolnoI

-E

lova,

VINKOCI IfYI Uali1OHVNI

Aq

510101.9 2/ d 1(9 AO

,ovri r7yx10dH, 71 5cor1p10d pox 5tr.1 9 ky 5 '57019y, pox

.no2Ifirrioll U.driv

Afx

M913.1. 31 pox

`5r,t7vDmd

5co31p10ig 7Do71)7319

A9

AC91.1061: H3 OIL nor( pox

GLZ

A0d2t107y-v-, A91 X1A9R3).noN 'AOD0A07V z1mo.o97.2.4od1.0 )p_txx n037d10y no/. 711 m-2Dd

110Akd101R

Irx

morxa

varl-H

ylL2 510 1O12

,1311 A0A13X3 519210 X)1373

51od7137-4 5ion9d7. pox

5101

Ist A 107t1

110xz

A3T1 3A. 1/0X

5103,06 OIL

/9

51d17-191

11 )0:1.70 C9311/. i01110d 'T 10y102

50n3tri3d

moptiii(bd, nonInv 9

)01AON -

1 C10 d nonolo ool M91 moRficholL 521910

13A374101V A01(101 110X MIA

9

ScavD)od `5k1.77-17X3mi zyylo run 510vL9 pox `O-A7y0ic Soald 2L 7virc Reon d `no Tisrl 1TIC9 5n 31 170X no2Iprri011 5lopprx 'dJ. C31L 1%3090 'AV) A703TIZA.131.3 ACOX Cb1 isywrd 50ltvi032n10d pox m3X)orieriq 50/%7719fl0d `61901 Scoyv,o, 2 3 pox 101nn0)72L10dI noyvorl 59127o -71101z2L9 Sonarloynod1ror) pox 'eug3a.t.y7 lt,.2133.q AG-1 ,17:9( 5(1.1910 6,7 n020 COAA.,3 01 fl `5(-9710D10d 612&who& 07p d 57oD3o A7x4. 57 Szi thou. `5no29 dj3 5on7rloynod nol z7vD7od 5k1 5(97D)pt1012

.g 5n71D1Oa 72 01(101 gruporri Al3X3 AO A3T3 (1012.70 1O1371 kJ.. 5 19 5701110d f101(110 tosdpoZ 'A39102,3 591c110 72 nlveco 929 IT..d1di.)? pox 1 A7013X1Od pox k1mpaL. olt..on2 nod pox kImpeop no97 moDn0d7ch m91d7x0toodl1J /urn eu-o370Dzd C93toprnox .3T331,3 pox nolcodaL e77-1 mollzdID dcmoxl 3zrfni7ux7 momi,)27 31 1)7X 5co69ox mon77-1.oly2Lm AC9C320?

M0l0O1

31

110X ACO1910.1,(31L z177-1

5c101 5n011Jl0chzxut.7 tuna. oy &cod) Iszx 5zidt-0Xpn2 510mpaq

9

zi.aw

2

pox 5c01r1)

7p1

OT

ci

coalnorinoXzw noi miLnou 3XI3lxodiL

31 70A319 pOX

31R9(

In 701k

AC91

drat. tuo29 03

510C)RA10

0 3.1. 5n01D37y1L 131LT331/X3 V? 1 TIO 57plArio 31 1p1 31 2 1o7D1O pox zlpfy mol nco3dcoX k1A7p:Kle

112

5101/%03\0yriO3 X)/ 31 kyxD zd 11()X 31 izx 5z/u9Tkid pox `SxmIXoy 1 np 373,3 31(y 01)171011.lz AIf.1 7)1L d o ' C,13 d (b1c110 pox 71D7dlorkg mod 5r1n0)Ipn7xD)o11ox tLci irsodp12 dZit. 3od9 oinoi 9 5odnz 517 eL71 1r1717y `Doni7 i3X3 t kdo t.moa A3 0)1(1773 70110(t4JOIRD4 31 pox n712spo2m1k1 vox 5Telndox 31/cl 513e03Ad 31 110X -Ali. pox 5)11/7)d)pcb Sz3707od 31 1/0X 5n011od pox 5nodlop. 5noy1f.rfInd3aLn vox 5nor1o1oano 513Rpmittd pox 5nololtoxp pox 5m3dcoXiDn2 pox Szraoy pox xdozdfd Lump/up 31 170X X 1A7p170 Oplf. ma. oxiDn2 kJ-721(0y A 31 110X (IR Op 1 U. 31 1107C 1L kImpod IL Tryy mDJ1oi nk1oiD7d7Xr/n2. pox mo3y A03131L3 AO 31 110X kRTACIRAIX 17J113102/ k1 vox 29 TIR AC91 1 010 AC91.Cil 31 110X 119 suoyyou 59 nf:)1311 m2d3f.11. t.c2 170X

01 n("91SlO9 A(013d3XDnR 31 VOX tuo12omp 'z1ktodr1 /06. 51y9r1 57d2e1 5cod)9ox -Dlyzap to,2 Taxo pax on771 izx 51710°11)27 pox 3o1c.to 3A. lf2 Ac1.0 CbA92,L t-bylun.c 9.nody1 pmatati a pox lox?2 51701 51loyo riff 1517)d IF1 112 3/ tf.x.17ac ,977-1 T11/0d 1 IA197090 ruoyaL9 31 5nochpd pox 5kn7xDo2op 5kD9 ,RC,10 A70 1019,3 g.511 11,3 2 3 M910L2 31 170X t.9 moiln)o2 pox (prim( tuoy pox mon9rriti. moiArt. dodoo0Xf AC91Ac10 it 0 City 11

cZ

OE

9

a.c./ slon9dX Ainut i pox 51drritm, :y sidvd9j, at II fi AX4193drrici3 : ?If/13y A10d V .2avui apun w II 8Z pox zdozcb,od z./.! vJdns wnsaan .eidNosp luns oos UI II ES ^(R 9g Snoddpd chn9u. sans :?sc 691,LTIt10 :NT nT,I ch921 w

v

y

tur

11

.A 'pacing I

`ty

'y

-9T

www.dacoromanica.ro

cE

280

TRECEREA PESTE MUNTII TAURUS

IV 4, cs.-5, 3

multime mare, ci totusi de toate acestea netinind seamd, Impdratul (sultanul )

5

10

a Incercat sd strdbatd. 9. Rinduind-o deci bine si echipind-o, a trecut toat d. ostirea, armata pedestrà avind-o mereu inainte mergind intr-un lung sirag, bagajele insd la mijloc, iar oastea cdlare rinduind-o la urmd cu comandantdi cozii ostirii si cu strdjile ei. Insusi cu putini cdrareti se tinea pe la mijlocul armatei pedestre si, cind trecerea prin drumuri strimte, siragul 11 subtia de tot ; uneori se intimpla de mergea inainte in fruntea siragului. 10. Iar cind ajungea la un drum mai larg, pe incetul se desfdsura coloana in ldrgime si o ducea din front in careu, avind si pe amindouti laturile flancurilor oameni in frunte care in ordine mergeau inainte arcasi si ostasi Inarmati, cu arcurile intinse In mind si cu sdgetile pe coardà ; si pe acestia ii schimba mereu, punind pe cei din partea stinga la partea dreaptà si pe cei din dreapta

la stinga ; iar ostasii care pe umeri purtau sulite, li punea sd umble mereu 15

20

incolo si 1ncoace, gata fiind sà le arunce. 11. i ziva mergeau asa, noaptea lug, cind isi aseza tabdra, aprindea ceva mai la o parte focuri multe inaintea taberei si primprejur tinea straje puternice ; si in toate pdrtile avea iscoade numeroase si oameni care mergeau inainte si pe care, ziva 1i punea in locurile cele mai expuse ; si din toate 'Agile lua mdsuri pentru siguranta taberei.

Atentat asupra lui Mahumut

5, 1. Pe drumul acesta a fost insd si o intimplare neasteptatd, care 1-a amdrit mult si pe Impdrat (sultan) si pe marii dregatori si toad oastea. Un om dusmdnos si

rdu la gind si de suflet, desi nu putea sd-i aducd nici o invinuire si mai degrabd 25

ii datora multumire, minat insä de rdutate si de perversitate, umbla sd-i i-a viata lui Mahumut pasa. 2. Apucind o clipd potrivitd pentru fapta lui cea rea si incurajat de greutdtile drumului, prinse nddejde sd. raining. nedescoperit ; si pe furis, fdrà

30

sd stie nimeni ceva sau sd aibd vreo bänuiald cit de mica, intinde arcul si dd cu sdgeata intr-insul si-1 nimereste in frunte ; totusi n-a fost in stare sà-1 nimereascd greu, pentru cà fapta-i nesocotità ii tulburase mintea si tulburarea 1i sldbise miinile ; cilci lovitura de altcum ii putea fi de moarte. 3. Din cauza aceasta se face mare larma si Impdratul (sultanul) si marii

35

dregdtori si chiar armata intreaga e tulburatd. mult de fapta neasteptata, de parch' dusmani ar fi atacat dintr-o data ; si rautatea cea de om stricat e prins Indata si, Inainte Inca de a putea spune un singur cuvint de dezvinovdtire, 11 ajunge rdsplata cuvenità pentru Indrdzneala avutd si ostasii, Med nici o mild, II taie In bucdti, de erau told sà-1 mdnince de viu.

www.dacoromanica.ro

Al `t

i9-6

vill£10,1,1110

E

.xrrikdX ovoo

5cryrio

301-t301

viNnioa

301n3032

mi aavionvw n?Rcto

,thou

'Iv vaa-ii

sonarin,

'Egg

9 592y1i30d A3npod3012

013od131LT

6

530131xa, n20 5cov30x pox 530rgy3L9 MODWIL A(f.1 AT1130d19 g3A17431R 91 A311 A931L A30DodaniR la.c? Scod?x ncoX3 13f `non31-19n3do32 i. zdsgbon3xD Act 510.A.Md90 31 pox .n.q)ox9cboorri329 591930 TR 91 AItt1 s Ao3L1L3 130.01329 Ml 519.1.3x9 '5170191013 nvi9 nTri n3 51od93Lon31D -31R A093Ti ACOX?1L3 (101 f1032L 91 11DR ,R 319 1)07( MnIk31(91.3T1 5c9d3x1313 '131;t0d1L 5? n9 .n3xy3i..Dp%q 'n3n.nod 5wd7x

51

OT 3200

,R

Ski 'C091R

5)0d31(1d93 3M0X191?

T1107( fl9dx1T1

399(11313Af 91

leirx floaLcoiri A3/4 A3 '6391)01(31 M9X3 pox 59oi ciod?imx? ncoi 31 pox 13yrinn 5301901 5nodr) nc931)oya.c. 570inordit 'A92k21.(91371 `57oziy3.c.9 5901 A311 701 1q91 2FIR 57d13X 5)olnoX 7on?rirholaln? 5p301 5nodrvan nn 5201 41.o3yrij pox 5c-toll:mi. .),Fcoon? 5101 i'n7D3d37 5991 nTri ncod3i.otchp 57olnoyyrd iat `FGTR 59oi 5col3R ,R 1213 X11 gfd31D1Ch0 5901 3 510111(2L9 701 ,3110d92 5)01A0d3) 1123 M91 57od?x 5? m.A.,Toolopel pox

n309 n3013xfx pox -5)olnoropaz. (9190 g013c13d0313 591XM TR 5onvriort332Lo1)oc:319 opcino.f. 31 myyou 3110)9 Odal. (101 ciORTI.O.LX)dli) nodxrri ao? cod?lo pox Srmoy96 n3X13 5)pdnX.ol A3 61(X9X 1X9( 590310X0 590AXn.0 A309XVIAML pox '5nor1odRodu 5go A3111013 5)0d3T1E!.. A? 5101 51011010d1)0x11L3 M91 'M-91d(OX A3001A101L 5of37191y10619f oi no332.91)0d1.0 pox 5)oLnokrtd3oL

ncorl,e?

133,p

Ty pox 5rdrrli. nri

9T

T na, 51919o1 TR

pox 11 kij?nq `no.kolopthou. d3u9 o 5codx.yri 3.oxinlf. n91 31. pox A3 131(31 170X AJOIMIL ArR.1 5901 oorosood -nliotamd1D 59(307.a, d0. 511 dIf..11)? 1X9t pOx 5(101LOctR '50Ant.07)d 59A3RkT1 5(919 M9X? 17009)0111X) Aoyvori A3T1 M:10 pox -opodat ncoyi3cb `57)11chpX io3R1 TR 593mox.olod pox io3.ildnoxrx 5onTrIcionlx 3n3x9od3o.L.? -noXriv g9

13190TI

OT

61

Z

'5019)011

50/1376,0V3V

io3c4oX.on2

03

VOIC

M:10 (1013e(4113L? 59d11. 1001.A.dn070:9t ClOd1Mt

pox 5)o.olplibo.o, tLi

5M9ply? '&130)0001R XdOry 31 pox 59n3k7i 5019R13 noplcodod)9 10(1010 1V7( ,1ZX 5oy?cii 1D1/.3thx) 1390X1(11 47i (1019V Evc.

9g

'noxonn 5rnpin3 91 n091

90 14T1 3k Sco3d.nox 3X.O? '1>Dt/..1(11. 5130(1X.A.q 31 91 n971.oll0y 61.9vothou no1 noldp, pox 5Ti 5)och3X 5130nxx? LE/ .13D9XArt 50-pc(39 TR 59,331.

TIMX (131

C101 (101/(;)13T1

nollon7,16,

q. If. 'tfrk.kylt 'E nOd9d00 3 5019019)71MX 12L? 61.9o1 `noLD31371 17;17t (101 31. 5co3xtord pox noi A? 1301. pDx tf.R pox 5k1 5ria.rdlci 5koraDo c9l,q01Xiq 90 5codx.i7i n),,o

Cbloymdlcat

uoianrd

5:101

nri

1)0X d311.97/ Ar. 13 A1DX/1/3 10 T(011. lorr1 `5kncly,po 9 5oi...olx)px pox 5oo.tod1D9R Soni3x? clIf.op 'pox ovidu

'50191\0/31

59093

pox 5r3A.oyoano `m3Xni wo-132 nk)(32 51/.1 5xrumd.2.,D rixIonf gn9Rkx3TI ncoxdrs) pox noi 5ollor12,10

:y

33 7sod mo3drox w

"3 apun :ui

OE

.popv io3g1 11 TIE 511.2. 5k-rixoi

A0113719(13101D2

5ki 5a7iy91

A049T1

90 MOIMOIL

y V2 -2.11nu apun w j 5onchnx y 2:wins 2uns.z26 7?sdyaspv v uterus wns.lan e2 MO(171709(131010p v vidns wvaun numu

norqd

y

--rboyyn k (Io).o Atf 'A7J3yr 513310)00110X oun M9A37.1209(131011.)0 ao1 rtoavo

II

II

www.dacoromanica.ro

92

282

SOLIA LUI UZUN HASAN

IV 5, 4

7,

1

4. imparatul (sultanul) cuprins de durere nesfir0td, de neastimpOr §i tearnd pentru Mahumut, dac'à 1-ar pierde pe un bárbat atit de mare 0, mai ales, and avea atita nevoie de el in imprejurgrile 0 locul acesta, cheamd in mare grabO pe medic 1 0 cere lOrnuriri asupra ranei. 5

5. Aflind &à rana e superficiald 0 rail primejdie, a rdsuflat u§or §i durerea 1-a mai lOsat ; 0 rdsplatindu-1 din belpg, i-a poruncit s'd aibd toatO grija de cel rAnit. Si avind parte de o 1ngrijire cuvenitä, rana i se vindecO repede.

10

15

20

95

30

Uzun Hasan se magi

sit fie aliat

6, 1. Dar impAratul (sultanul) mergind mereu 1nainte §aptesprezece zile 0 strObOtind cu greu §i multà osteneald

peste prOpOstii adinci 0 pripuroase §i prin locuri foarte accidentate §i cu greu de umblat 0 acoperite cu pietre colturoase, biruind multe greutOti §i piedici de acest fel 0 indurind neajunsuri foarte mari, trece cu toatà oastea sub arme peste Taurus §i, coborind in §es, 10 apz6 tabOra nu departe de Tigranocerta. 2. Hasan vOzind trecerea grabnicá a impOratului (sultanului) 0 cum peste un drum atit de lung 0 greu §i cu totul neumblat, cu o armatà atit de mare 0 cu toatà gdtirea de rdzboi, a trecut cu atita u§urintà incoace §i a ajuns chiar ping in fata re§edintei sale, s-a inspaimintat mult de acest fapt ne4teptat 0, lovit ca de un trAsnet cgzut din cer, 1-a apucat mare zApOcealà §i spaimg, ne§tiind ce ar putea sd fac6; 0 in sfir0t, ajuns la nevoie, trimite in solie la impOrat (sultan) pe maic6-sa cu daruri foarte multe, dezvinovgtindu-se de faptele la care se hotgrise 0 cerind iertare §i totodatà rugindu-se sà fie aliat 0 prieten al impOratului (sultanului). 3. Iar el o primqte pe aceasta cu prietenie 0-i da toatà cinstea cuvenità 0-i vorbe§te de pace 0 incheie un tratat 0-1 prime§te pe Hasan sà-i fie prieten 0 aliat 2. Totu0 pe aceasta n-a trimes-o de indatà inapoi, ci tinind-o linga sine, a plecat mai departe. Si impgratul (sultanul) a procedat qa.

7, 1. Comandantii flotei insä ajungind la Trapezunt, au acostat In porturile lui §i debarcind, au inceput rOzboi cu trapezuntenii, care au i4it inaintea orapilui; gi pe ace§tia bátindu-i, Trapezuntul se preda

ii imping cu de-a sila 0-i inchid inOuntrul cetatii. 1 pe medic A: pe medicul sdu Iagup, om invdtat si primul intro oainenii de meseria lui, in ce prive§te practica §i diagnoza, cit §i teoria §i Invatatura §i cu mare trecere la el A adaugli pe margine. 2 Cf. Laonic Ghalcocondil, p. 27841-280, 10.

www.dacoromanica.ro

AI

F;

6g

"1.110IIHD VINIVOU FYI (IHNOTIVN 'IV

I

6L

IiiI

\

EqZ,

pox ioinco.lop pox (bdocl) CbI Id= pox 'nompo po13ot0(1)1Tits. 0d?"99 r11)rxr71 n? (i)1noloa, k1 5kx1reop pox non monorilzdaL cbdpox pox 'cbaL91 nTrliTyrx rxwoodral. nod..tri pox D0131\700ACI1L, no .5o1r-1nrd1 1d3.2L mnorix ,R Acemy91n1q poni3 pox Icri 5odat. nonn?nix `nod36 ?ort3.1..A313/1 31 pox Stu. 51uny .3x13cb2 170X 70.1.913VL ennol 5on3rbp.oktho? n3Dn3y3x? 1700913)(37.17213 5ct.sylplog

51303Xoq

TR

13

thdii1 noinoxlyki

LLiLç

q

IiRnOILD pom 9 ATri 5r33y3ThaL? 50.1 SkonoxkoodaL no?Xn1

1iD7p2L

5coXoi nol

5017011 110131.1..mraop 49 T 5n3vora 3? 5rd3111.} Tilt?, Soda 5-on lox3? nconnry3odo..L i3f pox 51o,liood_rdo 5r33ord pox 5nonrIttdx 5nor1o1oa.no pox 5r3citoZ.on? 5r1D3A.37.1 pox 5nolc01 5n01pdon? pox 5no1odxo2tio pox ryyolt 70iroolol ktnroochL pox kd3Xon? or noaL pox &nip nmoy3i? pox n3 f:loyito 591TO 31. ion92L. dreent 5rio3.A.37i 57on33Pr1oat.9 `5x1c1coanryri pox rip= dlo :our 13npodrl? n01 nodnrj, 'pox drirx 5r 5? oi `no3232.L od.LD -

5ko?D7ox ntf.i tondo)? ntordrl? noi 5orqcord `n(-:),ol pox 5c? nv,:dcoXon? pox n9R9 nkv-poprn 5 odn3? 5c-ono kcjidi)? pox nk1D33y2t pox 91 nolo 017439 5o0e9ns kij3IR 170X 1311 r 5(41(00901 51o11rdip 3.1. pox noyv.L9 pox 5kn3xDolop ox 5odu. 51olcir 39706. 5101 51o33)0Drd `noLrpo rya.c.3? k1 31 MI M,Loyrdraz. flO. 5o19n 'pox nolo Inn, 13y3d non 3 (OOdQ `5331kyll. S 11703A70Xti.717? t\If.A73 170X TR

431)3aqn?nod9rb fT evbX 9 71 p0X .313.0)?dR 170X SON(71 2'q AkX.A.7ptUp 570.1.070110X 1321.7132LX3 (41 (101c170 70dzIvri Arld.0?d2L 50? 70r(11770tEj 7p1,37.1 modT? 119 `norcunt nokoyouf59n3T) ai d3aL.n n9 3o?,3 'mord? pox nkric-,on,lInD nonpo x mrir, 5ofa-1193? 506o-dr-In 7706p pox 5oveo oi Scoroord -c 0, TR iri3X3? nkicooi 50-rpoth pox rill r 5.noz. 5770DCWIL3d2L 5170T1ll `pox 5)op1f.yry xinkc31.3 ,13-r1 `5LtIrpo poi3292z..o pox pn3X3? novd) pox noZralriq irni3 -r.orx rs6 cto nlf.11 3rti-/-131c.p.)? 3L nklcon `599ct3 ,lev? no-)X,3 ,o3r1 nolnr3 -c)1393doa3

pon 9

A371

4z, -T

5n3vord 5col90 o ? no noyolo 5397-134

331./110993y2L70.170X

5?

noi

5o3J-Dy

y

v "0-rvut apun ut isod isod 7:Jx1lcoodvIL ppv nkaa,to,tiol, içi. ço.tc od .ppv ].:331L 31 691 A9X11XXX311 1XX 1\01%37'19n/06 A96.09 FOX 7iLl. mmodu st.u. 5t.i.nX3i 'xanod0:. '137-2 VOX 1to9 ldolL 91, n9xliLtdco3.0, pox 4nox1rri,Tog pox la pox mA31-1 non37-1pAng ,c1ra 67.1..rp0 AfiD (bnou ::isdaros 6n9anino U7 "2.1vut -apun w di !imp= tj..2n011.0 V tq "Amu apun HUI g

^0

Md733d1L

I

11.9,9

X1C3RM1p

vpunaas

Oa:

93

510_,..

AlDnopyx Soln?

:V

9T

rInno)3anod -pod=

fo.orhy Sturpo pox 531nrtEjoapp 7S:Klonqui AOTI3y9IL 5703.3An0)32L70dI 19(1091(3321.3 odal. Ski .5co3y9aL. pox ion3-rir1)3da. 5noi.noi 19nooconq 503d 110X -701.70X &nob)?

01

-ncold?xomodlu

7:01.3c13R31L QO c)92L, c0ç3

z

9

6^911. in

V

in 9111

"Arvul

In

(101.

AIM:1012

pun

UI

II

50)3x1DX1d ncpg1 Attx.A.Tmo

og ;sod

JD soo!uoBri `sopfpu0000Teto If

:y

'pp)

v

gy-Iy

nogoeq

f101 5o13xiord

AtL191.4.371

gy`gw-g`z

www.dacoromanica.ro

V it/

&Toni

"2./7921/

y

71111)211

dpUn Ul

II

1g

0£

284

6

OCUPAREA TRAPEZUNTULUI

IV 7, 2-7

2. Si ocupind primprejur toga regiunea i intrarea spre oras, Ii inconjoara de jur imprejur cu armata dinspre uscat gi cu flota dinspre mare §i-i impresoaral, pazind cu tarie sa nu poata scoate nimic din ora§ sau sa aduca de afard ceva. 3. Ramin ap impresuratd doualzeci si opt de zile ; In zilele acestea fac citeva ie§iri asupra celor de afard §i in aceste ie§iri ace§tia nu se arata mai

prejos de inamici, totu§i putini fund, sint goniti cu tarie de cei multi §i 10

16

20

impinsi din nou §i inchisi in cetate. 4. Pupa aceea soseste Mahumut pap cu armata de uscat, cu o zi inaintea imparatului (sultanului) ; §i a§ezindu-si tabara nu departe de cetate, le trimite veste prin Toma al lui Catavolinos 1 celor din oras §i lmparatului lor cu vorbe despre predarea lor §i a ora§ului in conditii de pace, spunindu-le c. e mai bine pentru ei §i ca e mult mai mutt In interesul lor sa se increada In marele Imparat (sultan) §i sd-i predea orasul prin burial invoiala intarita cu juramint §i cu build incredintare. Caci aceasta va fi spre binele §i folosul lor in general §i al imparatului (Trapezuntului) i copiilor lui in special §i al tuturor oamenilor ce sint cu el, acesta primind de la marele imparat (sultan) o feudal 2, Ora multà §i venituri destule pentru hrana §i odihna vietii lor si pentru toate celelalte trebuinte spre indestulare, iar ei raminind linitii pe loc cu femeile i copiii lor, fara sa pateascal nici un rau, cu patria §i averile lor neatinse. 5. Dacd insa nu vor asculta de marele imparat (sultan), and ii cheam5 acuma la buna intelegere, in viitor nu se vor mai putea apropia de el nici-

decum cu vreun gind de buna intelegere §i invoialà, o data ce imparatul (sultanul) se va fi apucat cu minie §i urgie de rdzboi, ci situatia lor va fi hotarita 25

30

mai degraba cu armele si cu fierul §i cuceritd prin razboi vor indura ucideri §i praddciune §i robie si toate suferintele cite le aduce razboiul §i cucerirea. Si el a procedat asa. 6. Iar acei din ora§ §i imparatul lor (al Trapezuntului), auzind acestea, au prima in linite vorbele lui si au spus ca, dupd sosirea marelui imparat (sultan), se vor invoi cu bung lntelegere. A doua zi sose§te §i acesta §i tdbareste

in fata ormului i, trimitind pe acelasi 3 crainic, Ii cheama §i dinsul la o buna invoiald in aceleasi conditii asemanatoate ca §i ale lui Mahumut.

7. Iar ei ascultind cuvintele trimisului, pregatesc indata daruri prea frumoase, multime mare, §i alegind dintre ei pe cei mai alesi barbati, ii trimit 35

dindu-le imputernicirile cuvenite. Ace§tia sosind, se trichina' imparatului (sultanului) §i incheie o invoiala, intarita cu juranaint din amindoua partite ; 1 Vezi mai sus, III 20,5 i nota 1. 2 IIpovotac localitali cu moii, ca din veniturile lor sS poatà duce un trai potrivit

cu rangul s5u. a

4

acelasi A: Toma A mina a doua i m. (vz. III 20,5)

www.dacoromanica.ro

AI

vIllaaLIUD

6L

ITININOCE

IfYI URNIOHVII IV Vaq-II

9qg

z

531mopti.1vd}i R Ski (113 5kcopapp pox Ski noRodrat Ski Sodu tki royou. pox kw-am 531n9Xvid3aL Scloicuo cbaxdal) TL)ox nkl pox zlzx moD.oloyz,G, 51101 'n3.omon `nnoxdolyoaq pyncbmd10ot 531no11 So-A(17_1)1 noi tf.71 11 M01 AORA,3 M3110/7q3 16 MO1 (13(MR wolorrioxp? lzdrrla, nTrI n2o o.t. nooykdo Soda/. 51101 1Dox2,3 `510971noxdolyolL,

di

c

Tin

5po po71od2x? 53m1 0.1A0/913 &col

oaq 5ki

9

Scioi 'cqR 5.Do1;uoi 31 `nIvri rtrooy3elq 10n3719 io3d lol3y2 ow; o.t. `m-ovo oo5192 olActo0c9D? pox 01/1033yX3110X 53 91 *(1197,9 1,,o1311 701c1o1 uolanlIrdzat Ski9o71ctoXlow o 51O3Dz2L M1 Cti zloox nkk

n2c,to l'1011x)yR

10120 M.91

A0X2.3

'ioumdip nc?dzyodu

`A(197131(021. 5(0110

ngi

Zdr711.} Z171

A70X

5(931(92z. 52d2.t.

lorciDwd pox 50n3rIzDn3R31L01mdis) no

OT

92.L.

AT71C00 A01 nonkyodz1vm 'T y 5n0l9 13d0)Jo0du 13y1970d A(01901 5903dLt1rd71q 1d331 5(039924 AC010703 31 VOX 5ki `5(93y9a.t. tl(:)1110d 1101\13 A(0131( 51012)0 VOX MO1 7p170X 9y01(. AMIA9d3th7lq 170.9931912.771/0X 5901(1703 31 pox (41 my92.f. bi (4)102).371 13X1910(E) >01371 31 (1(039),Od71g

(101 '5o3A,D39 51ort71p.

5101 t3 lLi 13y9u.

fl0y314

VOX

pox nmxdo ncopodvij pox .5(7)31/131. olnol dzk 1z1D3 59doz. novox izx 5noy3thcoaq 510.1cuo 31 U.MOX 61 31 130Drd io3R1 pox lomaz. 5101 nompo VOX 5101 31 1d311. A91210 `19/011. bi A311 11A0X91 57o3onod2L -fdraz. 901 noyz,l371 `5cominod 51odTX 31 5kyy0u pox moRopodat Ammon 5 31 nkcbodir1R 5loirpo pox mpnzazmp pox A7097011 AL(.1(1(39 M 1170MIA. VOX 510/1X31 Al-030103Lp A7033dX 31 pox 'Am3xdflcoo 5101 2 3 17009kOZX 31 pox zi 5(9)(9 `A(0)00X 1990X3 t11.1 z23diraL oXdzalc; vj nonrinovoxodu nnn p.f.7 5.13Dzdriq noi noyz1.371 5oproplod `moi3D9ox liqxcto Is)non nol noarioy 5odoL A01970 A(73.0/0dT1(1 31 1,70X Al-076.9M1

n

g

5(01(0 `1)0(1k9DILA71

i

)011),?

U./d9

VOX

(blint 501/T19/01/0X

53

01

'A137131(02L

91

Og

rev? idx -

d..zx 5cloicoo 5loyaL9 A9yyz71 31 VOX `cbdkv.o pox 531/%9V? 67-13y031. .nolnopko 1)0.2A09tf.1.00319 A0A9(f) 31 VOX A.102L.601R Alf pox mopynog pox 7oDo notyou. pox cm

9g

5c93D k0)222. pom o nTri .5(9190

.9 30

n

pox 5c,t3lcuord ncompo 532.moDratoxf 101roo1 9.3.1.00323

U.1 at 13y9

foi

'5corosnod `oopmcbR `rionrionsAwthou 50120 pox 1oi,393R32Lo1zdis) 9da.t. 'n9190 1)0113voxoda.c. 'VOX 5o1coo lat?

OS

573D 5co_trpo pi? ,67 dmciajo pox -5141-ct07lit0Xviv lo 32 nOl 5oxrtdtPx '532-tooD;t0no 70d(T)R 31 loa..o13yaL pox ri-orecox )7r11013531MOD 5cteck3 pox 57odm 5901 5901D362 AC0(19 10(13T17p3y021.70 VOX 5131931L 5319R 5101To .m.onoarripLx? 30 Tg lorarioxlth/o pnonctxpoda.t. 31 t1/491 :orcLord pox 5>oxfp9eLq iriArtoloa 'pox 5noxdo 531nog pox 531A9dry 19Z0R1V0601/ Alp. 31 wow. pox Sc0lnz3

92

Scloi 5no).oy -no0D3DI;cd71n

5(oXciDII,

Lti

'pox

i0370d3199

novp.A.311

17013A1170d1011. VOX

7oxndlpx 5)ortr71pc oi 5101 57o_tcoo pox `51030719

5ki 5(93you 'pox

oc

g mod. nocixkthou ppv 5(q3

n2a. n2lcoo

:y

npi oprime

t 'A `uidng III

03 9 la

y .11

y u?

OZ 731.(10Xdf1L9 :V "kivut apun numu `vpunaas apun ui

3

www.dacoromanica.ro

7313)(10

unr 2.ivtu

II

98c,

OCUPAREA TRAPEZUNTULUI

IV 7, 8 8, 5

si se predau cu oras cu tot imparatului (sultanului) si, deschizind portile, il primesc pe Mahumut cu armata si Mahumut ia orasul in primire. 8. Iese si Impàratul Trapezuntului 1 cu copiii si cu toata curtea lui intru 5

inchinaciunea ImpAratului (sultanului). Iar el 11 primeste pe acesta cu blindete §1 cu multà omenie si racindu-i o primire cu toata cinstea, 11 incarca pe el si

copiii lui si intreaga-i curte cu tot felul de daruri. 8, 1. $i dupa aceea imparatul (sultanul) intrà in oras si umblind printr-insul se uitA la asezarea-i atit de adApostità 0 la celelalte indemingri 10

15

20

25

30

35

ale locului si ale orasului si la locuintele si multimea locuitorilor lui. Se urea si in cetatea de sus (acropole) si in palatele imparAtesti si a admirat täria cetatii si cl5dirile stralucite ale palatului impardtesc ; si gAseste din toate punctele de vedere orasul vrednic de toata atentiunea. 2. Dupa aceea pune pe imparatul (Trapezuntului) si toata curtea lui si Inca vreo citiva din cei cu mare trecere si cu multà avere din oras &A iasA si sA se imbarce cu femeile si copiii si cu toate averile lor in trireme. Mai alege si bAietd adulti din oras si din toat5. regiunea de primprejur, vreo mie cinci sute, si-i urc 5. si pe dinsii in trireme. 3. $i Incàrcind de daruri pe comandantii coraliilor, adicA pe capitanii de trireme si corabii si Inca' pe cirmacii si pe conducAtorii de vislasi si pe ceilalti, le porunceste sa plece ; iar el oprindu-1 pe unul din comandantii flotei, pe Casim, satrapul (guvernatorul) de la Galipoli, li (15. satrapia (pasalicul) Trapezuntului si mai da si din ostasii curtii sale patru sute de oameni alesi spre strajà. 4. Mai rdminind nu multe zile aici si rinduind treburile din oras, dupa cum ii era planul, se ridicA de acolo si ia acelasi drum din nou spre cash'. Ajungind prin teritoriul lui Hasan, o lasa pe mama aceluia sa plece acasà,

dupà ce o incarca de daruri si onoruri ; trimite cu dinsa si soli la feciorul ei Hasan, ca &A reinnoiascd tratatul de pace, dorind sà-1 ail* cum spuneam mai Inainte, de prieten si aliat. 5. Iar acela, trimite si el soli la imparatul (sultan), cu daruri si cu bune urari pentru izblnzile avute si multumindu-i mult pentru cinstea facutd mamei sale O 1ncredintindu-1 de prietenie si aliantA. Iar Imparatul (sultanul) pornind de acolo si dind zor la drum, mereu inainte, trece cu bine peste Taurus si, tot lungul drumului facindu-1 in douazeci si opt de zile intregi, ajunge la Brusa si armata slobozind-o acasà, se odihneste aici cu suita sa nu prea

multe zile si dupa aceea soseste la Bizant, toamna fiind pe sfirsite acum. $i s-a sfirsit anul, vase mii nouà sute saizeci si nouà de toti, fiind al unsprezecelea an din domnia imparatului. 1 David Marele Comnen (1458-1462).

www.dacoromanica.ro

IV 7, 8 8, 5

27

CRITOBUL: DOMNIA LIU MAHOMED AL II-LEA

parn.Xei. xrd, dcvcgavTeg Tag TrUXocg, 86x.ov-rac. Mazoup.oirrea 11E7« T.71g

a-rpaTLFc.,..-

xcd Trapc0a4civet. Mazout.toirr7K Tip 7r6XLv.

8. sTEetat, 8k xcd poccrOc Tparreoi5vTog 1 airrèv Irramv kg 7rpocrxiSvnatv

EUv ye natal xcd To Zg

Trepi.

Poccraiwg. '0 8k 86XETCa TO-LT0v ilp.epwq xat cpaocv0p67ccog xod, 8eLwaciii.evog xod Tr.p.ipgag r& eix6-ra, 8wpsZTaL TroXu-rperrrcog airrOv -re xod TOU; TrOaccc xod To Ug Viv ocoTeT) ncivTac. 8, 1. Kat [LETa TOI5TO lo-kpze-rod ic Tip TrOXLv 6 f3acrag x(Xi. 7CEpter,(6p.evo xoc-reOeCiTo TTV Te ,9-kcyLv airrijg xod duscpcaetav xod Tip &XX-sp irrvrls,E6-nra Tg TE X6pac xod aUTi9g, g-rf. 8i Tip Te &ix-tray xcd. TO 7rXrijOog TUSv &v airrii. 'Ave Lat. 8k ig Tip ctxp67roXf.v xcd ra PacriXeLa xcd i0a6[Lace Tip TE kzup6T-Tm Tg 6Expac TO1)

10.

xcd Tag oixo8op.ecg Ti;iv pccao,ELOA, xca rv AatiaTp6-nroc- xat X6you av aLa Tcdoncov Td 7r6Xtv gxptve. 2. MET& ak T0i5TO xeXeUet TOv paat,Xioc xcd. To Ug Trept airrOv Crofav-rocg xod 82) xod Tt.vag Teov iv auvlp.st Ov-rwv Tijg 7c6Xewg xod 7rXoov xexTlvIvcov EOv yuvatEl xcd naLcri. xcd To Zg LTrcipxouat. raccav iZeXO6v-rag kp.f37pcd kg Tag Tpri,pag. 'ExXkyeTcd si xod nataccg T`Wv kyliPcov C7s6 -re Tijg 7r6Xecog xod 7jg gEw

15

ze)pocc &Tata-% rcepi. Trev-raxocrioug Trot) 1.).&XLaTa xod xr.)doug xod airrok ip.f3cPc'rcer. kg Tag Tpt.lipet.g.

3. Kod 8wpirdcv,evoc 7roXXOc Tok ilyev.6cyr. Troy ve6v, TpLwapxodg Tk cpwA. xat vaucicpxcdg, trL 62 xupepvcu.c xcd xeXeuaTcag xcd To Zg Ocaor,g, kx6Xeucrev aTCOTCAEZV. aiirOg 8i TrapaxaTacrxWv TOv gVOC T6w ilyep.6vcov T015 ar6Xou, Kacrimv TOv aaTpC.:Tr.rp KrxXXI.ouTrOXewg, 8i8watv ou'rrec) Tip cra-rpanfav Tparreoilv-rog, 31,8cool. 22

xat Tasv cbt6 -r-71g latag cA

4. LitayayWv 8k oi) TroXXag

20

vapag iTCLA6XT011g-re-rpaxocdoug ig yuXoodp.

pc &ro5 xcd Tck kv

TI8 7r6Xet. xaTaavt]acip..evog nemra, i`ot -7]v airri:) xa-rec voiv, apcxc ixei:Oev j6C1. Tip ociyrip ai5Or.; br otxou. rev 61.t.evo; Si XTOC TV Xoccdcvew xoSpav &TroXi)et Tip 111-rkpo: cdvro5, 7roXXa 8wp/a&t,tevog xod Ttkaag. ixTrkpret, 81 xcd TrpkaPetc V)v airrrn ig Xaacivecc T Ov u 6v, arrovaecg TE dcvavv xcd cpiXov xod Up.4.Laxov, c'og 7rp6crOev gvp, gzetv P00X6I.Levoc.

5. '0 8k xrd airrOg CaPsurkpret. TrpkaPeLg cç Pasaea. p& Te pepovTag xod uyxcdpov-rag otUTj Toiv xa-ropOwtaTcov xod x.c'Ept,v 6p.oXoyoilvTac -r7]g kg Tip p.-tyripa Ty...71g xod cpaiav xcd Eup.p.axiocv PePodoilv-rag. BaataeUg 8k ixei:Oev cv xcd dcei, aTcoun iXca5vo.w &rd. -ca 7cp6aw, atapodver. TE TOv Tailpov ecacpaXclig ;cod miaow Tip 1.1.eTaM, ateXOWv iv OxTe4 xcd etxoat. -rod% OXodg illikpoug OccpLxvTar. i; Tip Ilpouoiou xcd, Tip aTpaTLav 8Lacpeig, aLavocrrai)et. oth-rOv TE xal TOO; v..e-r' c(ITOU kv-rana -hl.t.epac o csurag xcd [LET& ToUTo, pOLvo7r6pou khyovTog xccrecyr.vETc. ig TO Blg&VTLOV. Kod gvVOCTOV xod kE7)xoaTOv grog TrpOc Tok ivvaxocriotg xod iaxt.axt.XioLg Totg OXoLg ilvUeTo, EvakxaTov 62 -r.r4g ecpx-7]; Tc7.) pacaXei:. 10 post (3ocesEXcto: add. sad ene A in marg., uncle m1112 expl.ve A: cir.icpcuve A in marg., unde m 1121 post (ircorAdv add. xat ot viv «v-h-yovTo A in marg., unde m 1126 II 31 liov A: 6N.I.10eic A in marg., uncle m CuroViei, A: cbtor*Lnet, A in marg.,unde j et dein kvSkxccrov in rasura scriptas habet A sec. m. 26 et 37 literas EVVCCTOV xcd 1111

1 Davides Magnus Comnenus (1458-1462).

www.dacoromanica.ro

2-}

30

3:>

GHEORGHE AMIRUTZES

288

IV 9, 1-4

9, 1. Cu orgele Sinope 0 Trapezunt, ora§e Insemnate 0 din cele renumite In timpurile de acum, s-a petrecut in acest chip. Imparatul Mehemet Ins* ajungind la Constantinopol, s-a gindit mai intii la grija de impOratul Trapezuntului 0 Mare le invillat Gheorghe Amirutzes

b

i-a dat lui §i celor cu dinsul destu15. tarà pentru hrana pe linga riul Strimon,

Melt s'a aiba din d'arile de acolo un venit anual de trei sute mii de bani ma'runti de argint 1. 2. Intre insotitorii imparatului din Trapezunt era 0 un barbat cu numele Gheorghe Amirutzes 2, un mare invOtat in tot ce se tine de filozofia despre 10

fiinta lucrurilor 0 de logica' 0 de matematici 0 geometrie si de ecualia

numerelor 0 In tot ce se tine de filozofii peripatetici si

stoici 3 §i, pe

deasupra, stdpin deplin pe toga' §tiinta de partea literal* adica' pe retorica 0 poeticO. 16

3. De acesta auzind Impgratul (sultanul), il cheama pe om la sine 0, din intilnirea 0 conversatiile avute incredintindu-se indeajuns despre §tiinta

0 inIelepciunea lui, e plin de admiratie pentru acesta 0-1 Invrednice§te de o situatie deosebità pe linga sine 0-1 distinge cu cinstea sa intre deseori la el §i sa stea de vorba', punindu-i spre dezlegare 0 sa cerceteze ImpreunA teorii 0 probleme grele de ale filozofilor antici ; &AM impOratul (sultanul) este 20

unul din marii filozofi. 4. Duph aceea if preocupà iarg§i grijile de Constantinopol ; mai ales are in vedere repopularea orapilui 0 ca sO-1 impode Constantinopol dobeasca §i s'a-1 infrumuseteze 0 s'a-1 inzestreze in orice privintà, ridicind locapri de inchinaciune 0 construind §antiere navale 0 sdli de spectacole 0 piete 0 cite de toate de acest fel ; mai introduce in ora§ 0 tot felul de me§te§uguri §i meserii, aducind de pretutindeni oameni §tiutori de acestea §i me§teri pe care ii strOmuta §i-i a§az5. In ora§, Meg. s'a' crute nici o cheltuiala Grija

26

§i nici o suma de bani in scopul acesta. Caci silinta lui cea mai mare era, ca pina la urma sa faca ora§ul &à fie de sine indestulat de toate 0 sa nu aiba 30

nevoie de nimica din afara, in ce prive§te fastul §i trebuinta §i totodata podoaba 0 strOlucirea. 1 Aspri ; mai apoi Ins5 i-a luat totul si imparatul David a fost sugrumat ; vz. G. Sphran-

tzes, Migne, P. G., 156 col. 1072 D (ed. Bonn, 414,2). Despre aceasta, Critobul nu spune nimic, spre a nu Intuneca figura lui Mahomed al II-lea. 2 Critobul arhaizindu-i terminalia, ii spune Amirukes ; despre acesta ca scriitor, vezi revista a Byzantion s, XIV, 1939, p. 77-80 ; cf. si Ad. D eiss m an n, Forschungen,

p. 25 26.

3 AdicA urmasi in filozofie de al lui Aristotel (384-322) si Zenon (360-265), numili astfel dupä localurile In care acestia si-au predat cursurile.

www.dacoromanica.ro

AI

"111/10.1.11ID VINNOU JIVI

66

M01 M-91.0)0TI0A9 A? 5101

TA/7332vod3

1101

Ggg

Aitucpmx pox iAfl03LZdJ 513y9aL noloy )? 5)o9 pox '510d110X A01001 37-03, A01 A011.0d1 5f13y1.010a TR -TXTIAT

ACIA

501nno3zood pox AtocoRiR

5coTosp)otij

2/.

nkthodi,oiR

modTX nkfooxi

tt.3913xT

norknoR

po0D3d

var1-11

notvpdoolDmom 'mplijzvozmx vi-codo.c nTri noadspths. 11 1r1131o3.L

ntici

511.1:Tri

iv

0 Aftl 7o170X

10,1, A311

T

66

(II1IOHVP

1d3

ioi

j,

5101 MA 61.270

'Aorboloax. 314:0) -?thoao?

oi1çdi

nod9ldf

n0lD1c13

170X

Cb1210

Ak1..

mrldTx

5)ovoldnr1

AOA1i917i0A3A

I,o1n0x),o1c1l.

.z AIL

pox

TR

Su

fooloosooven `5odx39

noxii

dIrs.mp

5kxidoiks3

i

ii1

ScoTtoinod 5o1dc,o3J

31 91 A9x11)(1d) 13X3

LC99 3d31L,

31 pOx A9x1d1.374931

(1o1lou1d311 pox

moi

177X

Ski `51oola livoodu.

TR

pox 5kt31,..xv.

`7yrion,Qo1

31

-701111.0)01i

A9x11)011102

S7p1 5103.4.0)(20Af M91. `M9T)01(3)p

1):77(

Skxtiodk.riy, 0-1,

pox (499

SkiD)FIL.

AC91

coop

noi

OT

nolyxnx,l.? `57oprou

rrikth pox .5kxlik1o1L

c

noistoiy3311 nmolori 9 5c3y1Drd Doil3vol00131") noi xdRnw pox 132.L. rd nkeooxl itR 31 Ski 5)offsamq pox 5ricrr10 m,,4)oy 5Iki 31 Syyppoil. pox 51o3thoso `noicno -(170.g. io ,dr2L c;-nApo 13)271 i n01(101 Scoin9d3thxn pox 5zdTX Ski Skpcloxkpodu pox 5170anD

5(-7 A919)7 510R9.013

511031(1719 '50Thi )717VTU.OR MOL M91)0(7771.

1)0X

Spolioch2. pox 9Dovcb 5nod) 5m3doznp pox 5131)t.;..1knD pox

.51.-aDrg

lis:).3

9T

Mirpo

chg. M91

Scodx),p MOcboDoyld) o -59TylD)od TITINT TR

oinol

norismuonq Skirpo Sknoyvox pox

7oDo

'Ll.1270 A300X701ATIL

`loinxfloi 17p7odat. AC9C31317?

31

'int

TR

)01dC:73A

1,20X 57097,02L

0lDx2cl01Lpa,

ncorlOROXp

Ski Skva pox 7od3.

5)0AX71 pox ? 52orilf.ip1L

mollop?

ct.

moiyrigroonzo u. Sod

oinoi

5noy3i kxchoicoo 5101 Sloyo .17oT)3Roano `Aly9= norbnkri nkATrIonDodo.t. nod7i3 5onli M91 130(93 53 31 nvirilloylth

pox nxypdX pox noriDox 9z

17q2.3202.0?

:v

thp.A.

not

=Aka

v

Micoo )p12

pox boy-)oiki9d2L7

ti?

.0 wniewslwou `tunjoalua.5n snqpb umuou Iwo .ujcisu pas piaaq aJodwal vaisod salatuavai wap!Aufa unuonunzaduJj, ! inaJolvaadui oncritutuo mos lytullods anbiu puoonns .ussn! .J9 .9 `sazlimnids `au2gAl .d `.9 91 io uoi, a .pa) `uuog aa rub 0.7 sningowD Jalsou oupluzo 'lam. au snewatioaw uni2g up.mwnve Ts 61

Og

M9)3TI0X1013T1 51:101 M91c101 A0TH1.11)131.35)o pox

pox mo)3xio1rx qtirpo Sloni3Rk.1 5keopaon

21:36 .S0n37-19 ntf.a.

31 AC9d331311 pox

(101 31

'17013A3.4.

Ar) 45on3Tioy3rilaq (101 31 nwripox 501A102/7iq pox

'5U-C13)(17771XX 5C23A

pox STdo.bp pox

Szi.gsi

3R

ncoi loilox 141 Aly911 51020 M923110C36

'3 She

www.dacoromanica.ro

9g

EXPEDITIA CONTRA LUI VLAD TEPES

290

Expedifia

contra lui Tepq, 1462

IV 10, 1-4

10, 1. In timp ce Impàratul (sultanul) se preocupa de acestea, i se anuntà &à Draculea 1, domnul getilor (romi-

nilor din Tara Romlneasca), umblind dup6 schimbgri, s-a ràzvràtit si ea', adunind destul'a oaste si c616reti si arme, s-a ridicat Impotriva Impgratului (sultanului), care mai Inainte vreme Ii &Muse aceastg domnie. 2. aci atunci, cind acesta si fratele sàu au fost alungati de Joan Getu12, domnul peonilor (ungurilor) si al dacilor (rominilor din Transilvania), care cu putere a venit asupra lor si a ucis pe tat61 lor si a dat altuia domnia, Vla d

10

16

20

26

pgrintele 3 impàratului (sultanului) i-a primit pe acestia fiind fugari, cind s-au refugiat la el; si fiind copii Inca, i-a crescut In palatele ImpgrAtesti cu multà cinste si generozitate; si cind a murit i-a Msat in seama impàratului (sultanului), fiul sgu. Iar acesta i-a tinut si i-a crescut cu multä grij5. si cu cinste pe lingà sine, McIndu-i pàrtasi de venituri impàrdtesti 4. 3. Intimplindu-se apoi schimMri in legalura cu domnia getilor (rominilor din Tara Romineasca) si acela, care o avea, fiind izgonit rau, linp5ratul (sultanul) cu multà oaste si cheltuialä 1-a adus pe acesta, predindu-i toatà domnia asupra getilor si legindu-1 prin tratate, si juràminte, ca intr-adevar va pdstra fata de Impàrat (sultan) dragoste curata. si Meg ginduri dusmane si are sd-i fie Intr-adevar cu priing si cu credintai In legdturile incheiate. 4. El Insà tinindu-se putin timp de acestea, apoi uitind de toate si ailtIndu-si ràutatea fata de cel ce s-a Increzut Intr-insul, s-a easculat asupra impgratului (sultanului). i mai lath trecind pe ascuns peste Istru cu putere E.31 oaste nu putind, cutreierà cu dusingnie toate tara impàratului (sultanului), ce-i era vecind, adicá regiunea de pe la Nicopole si Vidin 5, luind prada foarte multa; si Mcind nu putin omor, a trecut inapoi (peste Dunke) si s-a Intors

In tam sa. 1 Vlad Tepes (1456-1462). Despre aceastä expeditie, din primAvara anului 1462,

a lui Mahomed al II-lea asupra domnului TariiRominesti, ne istoriseste cel mai pe larg Laonic

Chalcocondil, p. 282,23-291 cu multe stiri si amSnunte care numai la dinsul se intilnese; nu asa de pe larg ne-o istoriseste si Ducas, XLV 20-22, cu unele stiri insà importante ce-i apartin numai lui ; In citeva cuvinte ne-o aminteste si G. Sphrantzes. Migne, P. G., 156

col. 1072 D (ed. Bonn, 414,7-9).

2 Critobul, ungurilor le spune peoni, rominilor din Transilvania daci, iar celor din Tara Romineasca geti. E interesant ca lui loan de Hunedoara nu-i spune dac, ci get, indicind astfel originea acestuia din Tara Romineascd. Vz. mai sus, I, 14, 17. 3 Murad al II-lea (1421-1451). 4 &V npovol4 przotXt.xt tradus textual: o In feuda impardteasca 4.; vezi mai sus, p. 284 n. 2. 3 Dupd Ducas, XLV 20, mai intii au venit soli de la sultan, cerIndu-i lui Vlad sä vie la InchinSciune cu tribut de zece mii de galbeni si cu cinci sute de biiieti, si, cind Vlad rAspunde CS banii ii poate da, nu insd copiii, si nici insusi nu poate sa villa', sultanul furios trimite dupS bani un dregator si pe secretarul sau ; pe acestia Vlad, auzind amenintarile sultanului, ii trage In teapa si nSvdleste apoi prin pArtile Distrei, Silistra de azi. Pe secretar Laonic Chalcocondil, p. 283,36, II numeste Catavolinos; pare sd fie acelasi pe care Critobul, III 20,6 0 IV 7,4 1-a numit Toma al lui Catavolinos. Dupa Chalco-

www.dacoromanica.ro

IV 10, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

4

10, 1.. 'Ev -ro&rocg ToEvuv

'Ov-rc

Tc.7.)

291

Pccaaei. c'ciyeAAe-rocc Ap&xouXcv1, 1-Ov

re-rclv, vecinkpcov, i7c1.0utrhc1ocv-ra veoxp.(73crocc )(at, crrpoc-rcav

4nreti.Ovoc

p.evov bcocvip xcd innoug )(al Ora; avTECpCX.G

-rc7.)

PocacAei:, 6; -hv

ainc.73

uXXeUTrpeolv

-rocirrip rrocpaax.aw TV apx-ip. 2. 'ATreAccO6v-rag yap odyr6v Te xod. -rOv dcaeAcpOv xcd.

Axxcliv Ilyep.Ovoc 'Icoavvou

-rOv crcpc7.w

-rob'

)7C

TOU TE6v HaL6vcov -re

px-ra auvap.ec,4 ineX06v-rog xcci

FET011 2

ecTrox-reivav-roc Troc-ripa xat Tip? dcpxip 1rocpa36v-rog

-rarroug cpuyaaa;

6

6

iskOCTG

-roi5 pocar,Aiwc 7ra-r4 ig ocirrOv xal-acpuriv-rocg xcd. trpepev

Is -mi.% paccAetotg clic(%)

cpcAo-ci.v.cog Troctaccg 13v-rag, g-rt. xcd. -reAeu-rcliv xoc-rkXcnev

cdrroLg TC73 POCaLAEZ XOLL UtEZ. xcd. Oç eixe xcd k'-rpecpev oc5-rog &v rroAArn 0eparcetc!,

10

TE xcd. -rt.p.rn Trap' Eawrip xod Tcpovoto paacAcx7).

3. Neca-rkpow ai Eu43av-mv 7CC

rv dcpxip rv l'e-rc7.)v xcd -rob' Toco-rip

gx0VTO; &7CEACCOEYTOg xaxik, xoc-rhyoc-re Toii-rov

Sarcawn, nocpccaok OCliTej Opxotg TOY

Euvallaocg

POCCCLAEOC

ocirrOv,

CTTO ()yip

ncicrocv

apxiiv Tip l'e-r&iv

sis cpuAgecv

.7)

xod

-r3p

eiivococv

poccraeOg xecpi noUrn xod

6

xoct

O'caoAov Tacg

xod.

uv04-ixacg,

xcd

xod xockpav rv rrpOg

yevoplvocc

racy-rag

-re

16

xcd.

uv011xccq.

4. '0 ae f3p0xi.)v xpOvov

4Lthocç To&rocg, grcevra 7cciv-rcovapyrriccv AccPcLv

xcd xaxik Tavel.; icp TOv TrtcrreLcrocv-rot, bravicr-r1 xoc-rec Tot pocat.71coc.

Kod.

7rp6STa [AV Adaipa. atafleg TOV laTpov E6v auvap.et xcd. crrpoc-rt.q. oinc OAf.y-n xoc-raTpkzet 7rOio-ocv

Tip Op.opov xbr,6

xoSpocv TOT5 pocatAkcog, Akyo.)

noXcv xcd Bcalmv, xcd Xeiccv ikfccsccc

I

Ter& rcept Nocó-

rr. noXkip xoc Ovov gpyacrap.evog ox

OAtyov, =Day 8ca3ag irrocvijxev kg T4n) OCUT05.

2 vecoxv.claca A.

1 Vlad III. Tepes (1456-1462); AprIxouXLc Dracul cognominabatur, quia eius pater

Vlad II. Dracul (1435-1446) a Hungariae rege ordine Draconis decoratus erat; Tepes (Tzepesch), a Valachico vocabulo teard i.e. palus, quia suos inimicos, quos vivos

capiebat, palis infigebat. De hac Mehemetis expeditione uberrime narrat Laonicos Chalcocondyles, II 250-267; cf. et Ducas, XLV 20-22; paucis verbis eius meminit G. Sphran-

tzes, Migne, P. G., 156 col. 1072 D (ed. Bonn, 414,7-9). 2 Nide infra, I, 14, 17 n. 2. 19*

www.dacoromanica.ro

20

292

EXPEDIT1A CONTRA Ll'I VLAD TEPES

IV 10, 5-9

5. Dupd aceea, cind impdratul (sultanul) trimite soli la el, sd-i aducd aminte de tratatele incheiate si care sd-i vorbeascd de pace si sd-1 Intrebe de

pricina necredintei, acesta, inainte de ce sd afle de ce au venit, i-a prins pe acestia i i-a tras In teal* vociferind multe i urite amenintdri la adresa 5

10

15

90

96

impAratului (sultanului).

6. Impdratul (sultanul) neputind rdbda aceastd batjocurd, dreaptd minie 1-a cuprins; stringe de indatd oaste cit mai multd 1, ei, peste iarnd pregnindu-se bine, deodatà cu prim6vara trece peste Istru i, dupd ce a trecut, in nu multe zile cutreierd cu dusmdnie, aproape toatd tara getilor (Tara Romineascd) stricind-o i pustiind-o ; i, revdrsindu-se ca un suvoi de munte, Waste cu sine tot ce intilneste in cale, cucereste ceti, jefuieste sate si ia pradd foarte multd 2 7. Iar acel indràzne i fanfaron, neputind -tinea piept ndprasnicei nävale a Impdratului (sultanului), a luat-o de indatd la fugd, ajungind la locurile cele mai addpostite ale Orli, se atinea prin codri, asteptind sd vadd sfirsitul lucrurilor ce se Intimplau 3. Impdratul ins. prdda i pustia -tara lui si la urind II pune domn al getilor pe Radu 4, fratele aceluia, cdci ii avea pe acesta cu sine. 8. Iar Draculea, descurajat acuma cu totul de starea lui de lucruri si nemaiavind nici o nddejde In viitor de domnie, s-a hotdrit ca, omorind, sh f acd un rdu dusmanilor, chiar de ar fi insusi s-o pdteasc6. i hot6rind aceasta in Med de mintea lui, vrea in timp de noapte sd atace tabdra; i, pe la miez de noapte, atacd fàrà nici o ordine si rinduiald o margine de tabard si face mult omor printre animale, cdmile, cdi si catiri; cdci peste oameni n-a dat 5. 9. Cdci atunci cind au ndvdlit, impdratul (sultanul) de indatd dd ordin dinadins, soldatii &á se retragd putin, ca el sd inainteze mai mult, spre a veni

mai la indemind. Dupd aceea dind otirii consemn, porunceste sd-1 atace din toate pdrtile. 8i ei nAvdlind cu strigdt i repezeald si cu mare avint, condil, Chamza, pasa din Vidin, primind ordin in taind de la sultan, umbld, cu ajutorul

lui Catavolinos, sd-1 prindd pe Vlad si sd-1 aducd in fata sultanului. Pe Chamza cu oamenii lui, Vlad Ii trage in teapd i apoi trecind peste Dundre, stricd tara impAratului (sultanului). La Ducas, XLV 21 Insd Chamza trece in Tara Romineased, numai ca sd facd o ispravd de vitejie, dupd ce Vlad jefuise pArtile Distrei. Dupd Ducas, XLV 22, o suta cincizeci de mii ; dupd Laonic Chalcocondil, p. 285,26, cloud sute cincizeci de mii ; vddit cifre exagerate. 2 « Peste cloud sute de mii de cai, boi si vaci », dupd Laonic Chalcocondil, p. 291, 5.

3 Laonic Chalcocondil, p. 290,3-7, ne istoriseste cum Vlad, dupä ce flota turcd arde Brdila, e nevoit sd-si impartd oastea in cloud, o parte trimitind-o sd apere tara al indeosebi Chilia de nilvala lui *tefan cel Mare al Moldovei.

4 Radu cel Frumos (1462-1474). 5 Ducas, XLV 22 (p. 433, 17) spune ca au fost tdiati turci nenumarati, acotia, prin intuneric, ucigindu-se intreolaltd; Laonic Chalcocondil, p. 288,24-36 insd arata ci pierderile au fost mici de tot la Vlad i putine la turci.

www.dacoromanica.ro

1V 10, 5

ciirro0n.: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

9

293

5. Me-ra ai TOi5TO 7rp6o-pec; e.)c ocirrOv arcouTeiXav-rog To6 Te avoy.whcrovTcc;

Pccat.A6cog crrcova&v

XocAcrov-roc; etp7ivw..8c ;cod TV cciTtocv TCEucrogyoug Tijc

;cod.

arcoa-rciccrecog, 88e Tcpt»

1.1.ccOei.v

ky'

uAAc43c.'ov ToU-rou; aveaxoA6Tcco-e,

TroAAck xoct PAOccrcpw.cc ATCELAimCc &ç Pcccrc Aka_

6. BoccrcAe.Og ae Ti)v 53pcv Tccir:7)v 1.1.41 iveyx6v, 9-41.4) 81.xcdcp AirpOei.c, ch-TpccTcciv

'OTc raetcrT-Iv ei)06; ckystpec xcd, xocAk Trocpccaxeuocacip..evoc xey.Covoc,

.4c acocf3ccivec TON/ "Icr-rpov xoct 8,x3a; xocTccTpgxet.

Fir,

rcFcaccv crze8Ov

1.tiv

&v cô TroUoctg

5

Otv..oc

.111..cepoccc

7ropOi6v -zod. a-no-sy 0C6T-V XAt XEL(..14(SOU atx-iv brep-

xótievcic TE XCC1 7Tapoc7iUpcov 7T6LVTOC TA iv 7C061. xoct cppoUptcc zecpoUp.evoc xoci xd.4.tocc

aLccErr&cov xcd. Xeiocv OTc TrAetcrcv arrdcycov.

10

7. '0 ae ,9-poccrUc ixeZvoc xod. OcXgclw 690 ecOp6av gcpo8ov Too flocata6cog [Li)

ivercd)v, cpuyac eLOO; kETO xocE, mcvao,f3e. 95 iputi.v6-rocToc -rg xc.f.)pocg

xoct

T6')v 13ouvv, 8C/1-1,e TO TiA(4 d7too-xonc7)v Troy ycvopivcov. Boco-cAek ai fiiye xoct

gyepe TV ocirroO

?tog ilyet.c6voc reTcliv TOv ocUroili dc3eAcpOv cfc-rcoaeixvuac

xoct

`Pci 8ov- etze yap ToOTOV 11,E0' icw-co5.

8. Ap&xouAK

41

3i

16

TiLv ocUTOO Tcpccmdc-rcov iriXo)g circoroUg xcd. [1,18Et LEAN

gxcov kAnt8oc TOO AocrcoO Til"; 695530, gyvco Dccvcc-rrov 8pdccrcce;

TO5,0 .36ocg civoirrcoq

xoct TrccOeiv ocirrOg. xoct

,()

CUiTrp,

To6; LzOpoUc xocxik

vux-cOc i7ccUa0oct f3o6AeTcy.

TO7CEq) XOC, rcept picrocg v6xTocg, &Xp TVA. rrpoaPIXXec TOO a-rpccron63ou

ATAXTC0c -re xoct Viv ol'Aevt x6m../.1.9 xcct co6vov TE xoct trcrccov xcec

6cv o

pycie-rocr.

c.f.)cov

7coAti.iv, X..014.A0

yOce iveTuzev &yap Cum

9. BocatAsUg y&p EUOUg, ITpoaPocAlw-rec, kerci.T-t)aec xsAeliet xcop7icsocc To

20

1..?..cxpOv

Com-

a-rpocTcdrrocc, tvoc irct 1.1FaXov 7cpo6X071, eog &v eUze.f.pco-roc yivl-rocc.

MET& si TO1-3TO T'n csTpoc-rt4 E,tiv0lcc 3ok xeXekiec nocv-rccx6Oev ockc7.) 7cpocri3Datecv.

Ot 8e Opp;hcrcoTec

t1v

OcXcaccyli xcd. /Son xcec Tcpoeuvi.c. rcoAV-6 rcdcv-rocc ocirro5

5 1.ci] A: po:picoq A in inarg., unde m II 14 xcci. Ti ?Log 15 1.cs0' koclyroi3 A in marg. II 19 post vlix-rocg add. CevaXo43aw Tok eccu-roii A in marg., unde m II 22 IspoapocA6vreq A: eoc gyvco

dv npocrpoXiiv A in nzarg., unde m.

www.dacoromanica.ro

26

CUCERIREA INSULEI LESBOS

294

5

IV 109 10

11, 3

1i taie pe told oamenii lui, afara de citi i-au prins de vii, putini de tot 1. Iar Draculea, strecurindu-se pe aici pe undeva i scapind cu fuga, a plecat la peoni (unguri); ace§tia lnsa, prinzIndu-1, 1-au aruncat In inchisoare 2 10. Dar imparatul (sultanul), precum am spus, dup g. ce i-a luat juramintul de credinta, pune domn i obladuitor al getilor pe Radu, dindu-i toata stapinirea §i domnia lor ; apoi luind prada foarte multà de robi i vite, o 1mparte

o§tirii; §i treclnd inapoi Istrul, ajunge vara la Adrianopole. Ii odihne§te putin armata i, dupa aceea chemind la sine pe comandantii flotei, le porunce0e sa pregateasca o flota de doua sute de corabii contra Lesbosului. 10

15

11, 1. Caci Nicorezo, feciorul lui Dorieu, lasat §i dinsul mo0enitor cu frate-sau Dominic, in domnia parinteasca, Lesbos; 3 1462 dupg moartea tatalui lor i avind un tratat cu 1mparatu1 0 fiind obligat la tribut, mai intii s-a hotarit la un plan ram 0, Mind o fapta nelegiuita, II prinde pe fratele ski 0, aruncindu-1 in inchisoare, 11 ucide prin vicle§ug; dupa aceea, nici tributul sag plateasca Imparatului (sultanului), nu-§i dà silinta, nici de condiPile tratatului nu vrea sa se tina fara viclenie, ci in tail-là se ajunge cu italienii 0 face legatura cu ei4 i calca" tratatul Cueerirea insulei

cu Imparatul (sultanul) In multe alte privini, dar mai ales dind adapost corabiilor piratere0,i i 1nsu0 echipind altele §i pe conduckorii tinuturilor, 20

porturilor §i locurilor punlndu-le la dispozitie, strica pe furi§ toata tara Imparatului (sultanului) de la marginea marii din feta Lesbosului 0 nu numai atit, ci §i lnsu0 Chersonesul i tarmul din fata Traciei §i Macedoniei. 2. Imparatul (sultanul) deseori informat despre acesta, Ii trimite porunci

sa nu faca astfel de lucruri In timp de pace 0 legat ffind de un tratat, caci 26

ascuns nu poate ramlnea, ca. face astfel de rautati, ci sa se -Vila Vara viclenie

de tratatul de pace 0

sà-§i

dea si1inà sà plateasca tributul, ori sa-i declare

razboi.

3. Dar el tagaduia voind s ramina nedescoperit ; pe de alta parte 10 30

mai facea nadejdi de§arte cu italienii §i dddea put,ina atentie cuvintelor imparatului (sultanului). Deseori 1-a 0 amenintat 0 a trimis asupra lui §i o flota, 1 Numai Critobul, vadit spre a micsora fapta Indrazneala a voievodului i lipsa de izblnda a sultanului, Ii d5 ispravii lui Vlad aceasta infatisare; cad dupa Laonic Chalcocondil, p. 287,33 isprava lui Vlad a bagat spaima In turci; iar Ducas, XLV 22 o prezinta

ca o Infringere a sultanului, pe urma cdreia Mahomed al II-lea, rusinat, trece fnapoi Dundrea. 2 La Belograd, ne spune Laonic Chalcocondil, p. 293,7 ; sub Belograd fiind de fnleles nu Belgradul sirbese, sub stapinire ungureasca atunci, ci Balgrad, adica Alba-Iulia.

3 Cf. Indeosebi Ducas, XLV 23; apoi Laonic Chalcocondil, p. 293,8 298,22 si G. Sphrantzes In Migne, P. G., 156 col. 1073 A (ed. Bonn, 414,9-11). 4 In manuscris, pe margine, se mai adauga; e precum am spus-o si mai fnainte s, cuvinte de prisos, desi s-ar putea eventual referi la III, 10,2.

www.dacoromanica.ro

IV 11,10

11,3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Oar/

295

"iiittrag goiyprlaav, diapt.Ogrouc rro:vo. Ap&xou?ag 8g. ataAaOaw CdYCOii TCOU md staapag puyecc 4ro lc Hatovag, oi 8g 1.00.ocf36v-cec airrOv xocOgi:pav v cpuAax-r. X.CCCCOL 67Z-COUGG,

10. Bacrtaek

Oaouq

36,

1).7-cep

gylv, apzov-ra xoc

`Pcfc8ov, 7C0Cp0CaOk «UTZ'? nay Tb cscpiLv xpl-roc xCc

nap' oci)Toii, oc6-r6; xcet. TT) CST pOCTl4

n

AE(CCv iXeicaag

yóvx rav cino8gixvuac ,r-st)v

cipx-hv, ¶& 7CLO*Tec Xocpeov

6

rr. Tco?aiv avapanacov -re xod pocrxylli.«-mv

LC4306 q, ndatv 8LaPaivet. tv Thrrpov XOCE, xOCTOCXCCPWv "Cip 'ASpta-

aTpaslav

TOU xcci. tt£Tdc Toi5To, Re-raxaXeaT6Aou, XEAcUEL 8La.xocricov vthv cyr6Xov gEapTtcrat

voil 0-gpouc, 1.1.LX(DOV aLCCVCCTCCCUEL T

adctLev(4 Tok 4pie(L6vag ¶O Aecrp y 2 1 19 1. Ncxopgoq ydcp, 6 TOT') Acopt664 IA14, x?ciipov14tog xca aUTOc. VET& ci8eXpoii A011,LVExOU XOCTOCAEL 03Eic v; na-rpcf.mg dcpz, TaguTlIcrav-rog TO

10

aUTaiv TOL') TCCICTpOg xca crirovsecg gxpv tLET« Toi5 pocco,60); xca Opou 67.co.reA41c etiv, v xax(.74 PouAgucrIpxvog xoc civciata 8piLv 1.)?XaE,c(31vet -r6v acApOv

rp'r

ç eipx-rip gp.f3ccAWv ecvoupez so,cp gir,vra. 06-re TON) cp6pov ecrmatsou npo04..cog ¶4) paatagi:, ore tigveLv (186Acog 110eAcv grci. -caiv arcovaiLv, &XX& xot.voAoyolfy.evoq xplScpa Tag 'ITaAAfaig xod EuvOlixac Tcouliv p.ve atirc-ov, TcapearcOvagr. 76v Pacaka gv olAXot -rg 7roxxotç xca 14 xat T& xa-ccipereK 8ex6Revog TiLv netpaTExCov vv xoc airrk ETgpac &VTLTCA.IpLiv xat hyEt1,6vocg Troy xcopiLv xcd

16

otç gx&xou Ac;c0pcx 7CaCCOCV Tip irpoaexii Ty) Aeapcp

20

xo

AL1.1.6vcov xc

¶67ccov Tcocpgxcov

7capocXfav roi &Wank poCV

oco-cAecog,

cô

6vov 8g, &XX& xai XeP/S6v-ticrov aiy-Lqlv xai T4iv

p4x7)c TE /Mt MOCXE3 OVE0Cg.

2. "A TC uvOocv6p.evo

-rcOac'excc;

6 poccraek 7c6p.rcwv bc6 XEUE

[Li)

Tocccii-rce

v arcov8aZg )(at elp6vp, o y&p AavOCcvet. xaxoupy6v Tec CCOOC, Da& kill/buy cis6Awc -ratc crrcovaoctc xoct TOv pOpov d7coaca6vocc npoO6p..G4

8paiv

-7)

rclAetiov TC oLcv CCI!) T CT) .

3. '0 sè vic tLiv

&pov6c "CS xca AavOdiveLv 606Xwv, Ta 8g xod p.a-raiac gAni8ag gxwv Av 'Frout.o74, f3paxl!) TEA) Paaakcog icop6vrcev. '0 è TcoAAc'exc; aneckhaccg ocinc7,3 xoct

831

xoct cs-r6Aov

xit4occ,

15

cpcicsOn gcp07)v etrce..w 3,

xCci

9 gcepor*rocc A II 13 ceLTEiv A: ceirrol% A irr rnarg., unde m II 17 post cdrc.Cov add. c1.4 xcet 7rp6,cep6)./ [Lot. etplisou A in marg., unde m 1122 Corruckpctv A: devrerc6pce; A manu secunda etmil

25 ip.plvevo m: viver.v A II 27 illacov A: votdCcov A in marg., unde m.

1 Secundum Laonicos Chalcocondyles, II 267,7 in carcerem conjectus est Belogrado, i. e. hodierna Alba Julia (Karlsburg), cui nomen et Balgrad fuit. 2 Cf. imprimis Ducas, XLV 23; dein Laonicos Chalcocondyles, II 271,4-276;

G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1073 A (ed. Bonn, 414,9-11). a Vide supra III 10.

www.dacoromanica.ro

26

296

CUCERIREA INSULEI LESBOS

IV 11, 4-12, 2

precum am spus mai sus' 0 a invadat o parte din Lesbos, ca sa-i puna mintea la loc ; dar el nu se astimpara, ci de frica, para. intr-un timp se mai lam de aceasta i apoi insa din nou se apuca de acele treburi cu aceeasi Incap atinare. 5

10

4. De aceea, plin de minie, Imparatul (sultanul) a pornit cu razboi asupra lui. Pregatind deci in mare graba flota i echipind-o bine si urcind in corabii ostasi multi, arme i tunuri aruncdtoare de bolovani i catapulte, 11 pune general cornandant si amiral al flotei Intregi pe Mahumut pasa si-1 trimite pe mare, iar el insusi cu armata de uscat a trecut peste Helespont i mergea

prin Frigia de jos. 31ahomed al ll razbuniitor al Troadei

15

5. *i ajungind la Ilion, contempla ruinele cetatii i urmele ariticului oras Troia, marimea i asezarea i celelalte

indeminari ale locului 0 cum era asezat intr-un punct

potrivit la uscat 0 la mare ; mai viziteaza Inca i mormintele eroilor, ma gindesc la Ahil i Aias i altii 0 le-a adus cuvinte de lauda si de fericire pentru arnintirea i faptele lor i ca au avut parte de un poet ca Homer, care sa-i slaveasca.

i se zice ca atunci, dind nitel din cap, a spus: « Pe mine in atita amar de vreme, Dumnezeu rn-a pastrat s. fiu razbunatorul acestui oral si ai locuitorilor lui, caci pe dusmanii acestora i-am subjugat si orasele lor le-am darimat i tara lor am facut-o pradaciune a misilor 2. Caci eleni au fost i tesalienii i peloponezienii, care odinioara au darimat acest oras ; urmasii acestora 0-au luat acum pedeapsa pentru purtarea lor neomenoasa de atunci ce au avut-o deseori fata de asiatici 3. 12, 1. Pornind de acolo, a ajuns la Lecton i, de acolo ridicindu-se, ii aseza tabara pe continent dincolo de Lesbos In fata Mitilinei. Mahumut insà pornind din Galipoli cu toata flota de doua sute de corabii, a treia zi acosteaza la Mitiline 0, debarcind armata, 10 asazá tabara nu departe 6.

20

26

de oras. 30

2. Atunci mitilineii, facind mai frith o ieire, n-au izbutit cu nimic ; impini fiind cu putere de soldati 1napoi in oras, au inchis portile 0 au Minas Vezi mai sus, III, 10. 2 E o locutiune proverbiala, intrebuintata nu o data in literatura is torica bizantina ; vz. Ioan Cinnamos, 34,6; Gheorghe Pachymeres, I 62,13; II 447,11. Pe unde treceau misii, adica feudalii bulgari, läsau pustiu i pirjol in urma lor. 3 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 235, .16. Aceeasi apropiere o face si Nichita Choniat, 864,6-8 socotindu-i pe latinii cruciadei a patra, care cucerisera Constantinopole in 1204 1

si distrusesera o statuie de bronz a Elenei, de razbunatori ai Troadei, romanii fund

doar descendenti ai troienilor. Apropierea se intilneste si la cronicarii apuseni (de ex. R. de Clari).

www.dacoromanica.ro

IV 11, 4

12, 2

(Apo; Tc T

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

997

AicrPou xaTccapccp.43v, 6Scr Te mucppoviacct ocirrOv O 3' o68iv 1.).FaXov

-hcpiec, Da« npO; xcapOv ply 186xec nocaiv (p613 cp Toi5To :cod ov

Se -Tit Tov

cciSOcg gvevev int -re 6v ccUTE6v.

4. 'OpycaOet; oi5v int TOUTOLg

6 f3ccatAek Tip) 6xCYTpoc-reicxv

xctr'

cc&roi.")

inocetTo. flocpocaxeuoccrap.Evog oiSv &rt. -razog TON) aT6Aov xoct OnXEcToc; xocAc7); xoct 67W:cm; noAXoUg xoci. OnXcc incr3q3a6Mq rcZ vallat xca (117,0Cvag 7teTpo36Aou; xcct ckcpe-rApLcc xoct 67.pccrlyOv ccirroxpaTopcc xoci jyóvc ro crT6Aou nocvTO; iAl4Levoc Mcczoup.coTecc TOv nocaiccv ixnktinec, ocirrOc k Viv xocTOc yrilv arpccrca 8ca3ecc TOv 'EXA4)67:0\Prov inopeUsTo 8cd, xaTco Opuyiccc.

5

5. Kat Occpcx6vevoc ig TO "IXtov xocTEOE&To Tdc TE ipsEncoc ToUTou xO

10

Tdc

tx.v7) Tgig nocAoccag n6Aecog Tpoiocç xoct TO 11.6yeeog xoct Tin) Oio-cv :cat Tip, 6123o)No T) jc x(z)pcc; eTCGT.7)aELOT7)TOC, XCa (1)ç gxELTO yç xca ,D-cadcaol; iv inoccdpcp, TrpOrsiTt.

8i :cut T6Sv 11pcImp) To Ug Tcfccpoug icrropzi., 'AxcXXicog Ti piju. xoct Atocwro; xcd. Troy cYcAXcov, xat in-/IN/etre >tact iliccxdcpyre Toirrou; Tijc TE p.,N)41[17).; xat T(.7.)v

pyov

xoct OTI. truzov inoccviTou `01.).Apou TO15 70trr0i5. 6. ''OTE XeyETOCL xoct ticxpOv liyxLvilacc; Tip xecpccAilv etneiv. u 'Ep.e T:71; neAeo4 TccUTric xcct Troy acirrg oborOpop V Toao6Toccc 7TEpt.O6ocq iTc7.1v ix8cxcTip)

6 8.6c

xst.pcon-Ccp.../v yecp ToOq Tamov ixOpoUg xoct 14; nOAcc; ocUTiov inópthlacc xcci. Muac7)v Aeiccv 1 Tex TOUTO)v TCEnob][..tat.. "E?.?olve4 yap i'icrccv xott CleTTcaot x0C1 ITEX07TOvVliaLOL Ot TotóTly naAocc 7C0pNCSOVITEc, illy 01 (17COTOvOl. Tip 81,xlv aniTcaccv 8tc'e TE Tip) TOTe ig ToUg 'AacccN)oUg noAAOcxc; 15[3pcv ocirrc-ov *2. iTCy.LEUETO

15

12, 1. OptillOsig GUN) ixei.Oev cipixeTo int AexTON) xaxe7.0ev alpocg csrpocTo7Ce8eUeTca int Tijg cbtrcnipocv -hneipou -rijq A6c(3ou, xccs-cxv-cr.xpU 111cTukilv7);. Mcczouvoirrlg 8i avocxOet; x KcatMoun6Aswg rcocvTi. TE? crr6Acp, vexucri. 8cocxoatoctg, Tpyrcaog xccrocEpec i; McTuAilv-tp) xoct ano13t13dcacc; TOv crrpocTOv, arpocT664,o) -cij; 7c6Aecog. Trsaov Ti.07)cm o 2. MtTukrIvocZot Se T6TE 7rpc7)-cov Inexapowilv rcovicrati.evoL xca v.,718v spciacarceg TuCat.v EuveAx06v-rec UrrO -cc-ov OTrXE.-rcliv f3f4 kr.; Tin) n6Acv, xAsicrocNere; Tag

2 post xal add. Troy TOLOISTCONO Carizea0ar, A in marg., unde m 116 post iinAoo add. nay-co-Ca A in marg., uncle In1119 post .accv add. xalMaxeSóvtor. A in marg., unde ml 20 post rindyoyor, add. -cocroaircouq kg Uonepov nepLOSoK 11.mccuTio'v v3v io A in marg., unde IT1 II 21 'AaLcook noAAclext.; A: 'Acnavok L& xod no)adodg iicrrepoy A in marg., unde m 1125 Tèy o-t.poo.rbv A: Tfr) arpoosLea, A rnan.us secunda, uncle In.

1 Loeutio locum proverbii obtinens, quo rerum Byzantinarum scriptores plerumque

utebantur; ex. gr. J. Cinnamos, 34, 6; G. Pachymeres, I 62, 13; II 44741 et alii. Loca terrarum, quae Mysi, i.e. Bulgari, hostiliter percursabant, atrocissime devastabant. 2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 167, 1-4. Nicetas Choniates, 864,6-8 Latinos, qui anno 1204. p. Chr. n. Constantinupolim expugnaverunt aeneamque Helenae statuarn destruxerunt, Troiae ultores existimat. Vide V. Grecu, Autour du i De Signis o de Nicetas Choniate, In 4Revue des Etudes Byzantines )), VI (1948) 59. Sunt etiam rerum scriptores

occidentales aevi medii, qui eodem modo existiment, ex. gr. R. de Clari.

www.dacoromanica.ro

21)

26

298

CUCERIREA INSULEI LESBOS

IV 12,

3-8

InAuntru. Mabumut insA le trimite mai intii, lor si domnului lor, cuvint dacg. n-ar vrea sA dea orasul si sA sA predeie impAratului (sultanului) prin bunA invoial'a. Cum insA nu i-a putut indupleca, mai intli a ras toatà regiunea de 5

primprejur si a pustiit totul; dupa' aceea, inconjurind orasul cu palAnci si Incercuindu-1 de jur imprejur cu armata, a asezat tunurile si-1 impresura ; si vase sau sapte zile intregi a bAtut si a dArimat cu tunurile nu putin din zidul orasului.

10

3. Cei din oras cum au vAzut zidul ddrimat, au adus pari mari si i-au infipt primprejur in pAmint pe dinAuntru si pe dinafarà de zid si inàuntru aruncind pdmint si alt material, se luptau de pe el. 4. ImpAratul (sultanul) frig de dincolo din tabAr g. uitindu-se la ce se petrecea, a crezut cA nu mai trebuie s'a tArAgAneze, ci cit mai repede sa' faca toate pregatirile i s atace cu toatà armata si puterea orasul, ca si cum ar

15

avea sä-1 ia din prima nAvara; si de IndatA porunceste sA treacA armata in insulA cu tot armamentul cit mai repede foarte. 8i au inceput s'a treaca.

20

25

SO

36

40

5. Iar Impàratul (sultanul) urcindu-se intr-o triremd, trece si dinsul pe insulà; si intilnindu-se cu Mahumut, se informeazA despre toate. Apoi de aproape Inconjurind &glare orasul, se uità peste tot locul, pe unde poate fi atacat si pe unde nu, de pe uscat si de pe mare; §1 (15. ordin toatà armata sA ia pozitie de luptA si triremele sA se inarmeze, ca s5. atace de pe mare din port. 6. Intre timp, cei din oras §i domnitorul lor, cind 1-au vAzut pe Impàratul (sultanul) trecut in insulA si armata gata sà-i atace de pe uscat si de pe mare, s-au speriat, s'a nu fie indat5 tIrii cu de-a sila cuceriti fiind cu armele ; cáci zidul 11 vedeau surpat de tunuri, armata o vedeau multime nesfirsità, puternic A. si inarmatà toga' in zale, iar pornirea impAratului fiind nestAvilitá,

hien, mice ar fi, sA nu se lase de insulà, decit numai de o va cuceri cu totul, atunci trimit un crainic §i, predindu-se impreunA cu oras cu tot, II roagA totodatA de iertare, cA n-au trecut la el, indatà ce au fost chemati. 7. 8i impAratul (sultanul) ii primeste pe acestia si le da." toate incredin; iar ei ies din oras cu domnitorul lor si se inchinA ImpAratului (sultanului) §i-i predau orasul. Iar el Ii primeste cu blind* §i-i Incarca de daruri; apoi intrind In oras, 1-a vizitat cu de-amAnuntul si 1-a gäsit ca e foarte bine si totodatA foarte frumos. i sosesc si de prin celelalte cetAti si orase si i se predau cu cetAtile lor. 8. ImpAratul (sultanul) raminind patru zile intregi in insula i vizitind-o si uitindu-se la toate, s-a minunat de mArimea si frumusetea ei i cit de bun e pArnintul si inzestrat de toate ; apoi s-a urcat iarAsi in trireing si trece in

www.dacoromanica.ro

AI

ti

8

VINNOCE

8

nonst

510y9aL.

`1M911314 13

01nl0y90d

x20 '301319

5c? ,R

TR

5k19o71noX9AT

531n9R10d101c.

irri

Val-II

GaKOHATNI 'IV

868

SnoA.oy 13d$90d1L &Ole-A= 5101210 110X AC0(3)9 59olny3 pox nki. nly9ar. Donktriq cb1 .13y1D10d

101(0d2L A?ri 3t313x,3

I

cq,? Ski

510dc,0X

pox 3Dcoll.R3

`oolnloa.f. 101131L3

ki

niy92L pox cfroc9x nc?Ejoy1d3az. Cbi cbIrcl_tc. pox 5TrooXkil -12L3 510pcpc3nr1.o1d3o.c. 510Dtp.$) 13x(391y0ol3 pox n01 e%Tri 5noX331 n? 3 Itt, 7012/3 51101 5110y0 5110d371ft. -3140X

39139 vox &3/v1al3Imc x90 no13y9 51101 S.nonxiXkri .c 10 TR n? ILI 13y02L 5c? now 91 507,131 `n0r3Thi1dc)3110x 51opod3x 510ylp1371 531n9A.rAm2t3 pox 531m10Dc?dm10a.D1d32t. 01210 (130(09R 31 1101C `A30(9,3 pox (Al pox nk.to &Iva/2 noRnR 531fooDipdocblaq ol&oXpl? L3 -noirpo rood?aL 02L10 (101 (10R311.0110(319 )91 10(\37-1(2dR 'ACl/IL0X.0 *LIMO 5C2 10191X3I1 )0?1910(13X-010d1021. 10 TrAi? 1A10ac. CbI 61)0dis)

593y1D10a 013( ,fon

rvivrori

pox Its:non 137110(14

A13y10tEj90c3IL ILI

13231(3X M3)/pd1d101R 5? fL!.1 pox 10 nvi .nonDodvR

.g 593,0D10a

OT

,iyf

,R

ki

&0k&

51pd71

`13y9u

131401210 k19101 .MODIf..d110 VOX 10X11210 &1011,0,31D pox 91 m0X1i1y21.9 6.1021.),c) 119 -,01Dfx101

kdkidi

5?

5(1)

110in0110d32L.

pox 591910 53 nk1 nopItn 'pox

GT

`131oorinoX10N 11O130,00muL. 311, ld &(.01op., 101132Lax morj1311.2L1d101L 1311.9X03110X Ak1 'Apo= )5)1 31 10X107i1l.t3 pox xarrioaq 5k19701 T110X &La. 31 110X 1/0X 1323y3X (4-1, nyinodID Do9D32.1r1x? nri:Dolc pox 57e1 513dt.1di Amio 50

`r00.6.

`l000sp3 So? 92L/o 5kDsioloo-6,

g

Aa, 61901

TR

.o9o.vodpodoi. 510 x?

noi 50nTrily

10 n? Ltl 13y92L pox o AmIctol `A(2713A4 5r) A0K3 Aoi 31

Og

pox

nki 9:111od1z nkn371olon3xDzcbolf. 10110X Ata. 31 pox Ampipzron 5101910 `n1310dp0d2L 531&20.073R kri 5c093 Dmi.d)pt10 101 120vo0d3.A. 5101 5101(21.9 `53.in9' 91 31 d). 50X131 Il01(3(;03 5/31/1X A09717111 51101 `517)&10Xk71 (101 31 (10110c31.0 5ookylt. n9d132LR 31 pox A0ro107191 pox Aolx.rdcbrixx Ar1L10 Aki no Scomr.nod Akrido noloRn?nf `nlopo 5c0 ,R90 `no 2,3 11 pox `ollon?A. Ski nos)kA 7o?y1Drd

&?ocol10d3az. 101

o

Inolvo'Donk VOX

Alp.

9g

13 IfTI (lk19101 1314d170 `5(0131(31 1.0(1021.T1321

(mon

130.ord pox

101110

`xxndkx 531A91A3 5201(1703 10A3rI93 SkrknA.A.A.nD 'AI3Xrii 119 kri 59ott?

AX9kdTX3Doch.E. 10A37-190100x L pp)1 9 59310D)od m13X9R 5(101901 pox woRiR 51019r 1 ./01.012L 10 TR 1.0Xn3 5k1 5(931(91/ 70137-1 (101 m0(bD 50n9713Atst pox 531(mDff.nnx.00dlL n91 :o?ylDlod

0,

OE

-od

TR lloi?X?R Snolool 5codritac pox toil?thoR uno9RlyodraL. nkicpoi cbirpo T11319 Armao? Apo= 0110E1303 (00.0)71L `5e-Poox 110X i'l30R3 d/12)0 5? .5crrrill Aki 31 pox TR pox lo oanp MOl Acryva Acoldnodth pox wcioxii t(.191df 707-110, kirrpcoox

lptopoiL'Am

531A9R12A? 5o01roo3

.8 59310.0.4a

110X 701

..2o1d9odth

Smy9 51odrr1k A?

TR 5locboDD?2.

Art(.1210 1/0X 701 el? It1270 701A101L pOX 570.0),0T1(170#

Scaari pox A11.1 Akyyp

tz

5ki bki /41362

wpoymios,

y

II

6?

;sod lo

111X

T2

la OnkA ATI)olv12 pox -1pDx3-6, 91 31 i 5003131 pox 5orox 5k1To

`Atf.03X.0)0110x 5192/0 5/pdri? 5? k(P;(.1d1 -120d332.

.ppv loronkyniw

y u?

"Amu apun

www.dacoromanica.ro

GE

CUCERIREA INSULEI LESBOS

3B0

5

10

15

20

25

IV 12, 9-18, 2.

tabgrà (de pe continent), lgsindu-1 pe Mahumut s'" ia toate mgsurile in orav. vi in insulá, precum ii ordonase. 9. Iar acela adunind pe toti locuitorii din orav, adic6 bàrbai, femei vi copii, i-a impdrtit in trei pgrti, vi partea intiia a Fasat-o sà ramind in orav, sà locuiascd intr-insul i sà-vi p6streze bunurile lor i sà se foloseascà de ele, plátind tributul obivnuit in fiecare an; partea a doua a dus-o vi a colonizat-a in Constantinopol, iar a treia, fdcindu-i robi de ràzboi, a impàrtit-o ostavilor ;pe soldatii insà mercenari italieni, citi i-a aflat in orav, pe toti i-a ucis. 10. Cit despre celelalte cetdti i orave din insula, le-a ltisat atunci s5. ràmind, cum erau deocamdatd; mai pe urm5 ins6 pe unele din acestea le-a distrus i dArimat pida la pknint i pe bàrbati, femei i copii i-a strgmutat la Constantinopol. 11. Mahumut punind astfel la cale lucrurile din Mitiline i din intreg Lesbos vi avezind o garnizoan6 destul de puternicii in ora i in alte cetáti §i Msind in insuld satrap (pav6) pe unul din bgrbatii renumiti la dinvii cunoscutd foarte, in ce privevte vitejia, stiintd mi1itar. i cealalta destoinicie, cu numele Samios Ali 1, trece i dinsul la impàratul (sultanul). 12. Iar comandantii flotei luind cu sine pe domnitorul lesbienilor i pe toti care erau impreund cu dinsul, i pe bdrbatii vi femeile i copiii lor, care 86 fie colonizati in Constantinopol i incdrcind in cordbii i alt5. pradd multä de tot, au plecat acas6 la Galipoli i Bizan i flota au demobilizat-o. 13. imparatul slobozind armata pe acasà, sosevte i dinsul cu curtea sa la Bizant, toamna fiMd acum pe sfirvite. Si s-a sfirvit anul vase mii noufl sute vaptezeci de toti, fiind al doisprezecelea din domnia impàratului.

Lesbos sub dinastia Gattilusio-Paleolog

13, 1. i ava deci insula Lesbos cu Mitiline a fost cucerità de imparatul (sultanul), dupà ce, de acum o sut6 cincizeci

de ani, a ajuns in timpurile noastre la o stare infloritoare s-a ridicat la mare glorie, putere i avere, de cind a luat-o intiiavi data in stgpinirea sa de la imp5ratul romeilor (bizantinilor) acel Nicorezo z, primul din dinastia Gateliuzo, un b5rbat din cei mai distinvi nobili italieni. 2. Acesta fiind priceput foarte i InvAlat i cu inimä viteaza i mult inzestrat i cu alte caIitài trupevti i tiind s5. duca' bine domnia in chipul cel mai destoinic i mai frumos, a ridicat-o atit de mult i, prin adàugirile si si

30

1 S-ar putea traduce *i Ali din Samos; dar numele e probabil o greseald a lui Critobul pentru Ali Bestami ; vz. comentariul din editia lui C. Midler, p. 146. Vezi §i Babinger, Mahomet II ..., p. 256 unde e numit Ali al-Bistaml. 2 De fapt 1-a chemat, nu Nicolae, ci Francisc care, luind de sotie pe sora Imparatului

loan al V-lea Paleologul (1341-1391), pentru cä 1-a ajutat sä-si redoblndeascd tronul, uzurpat de socrul sSu Joan al VI-lea Cantacuzino (1347-1354), a primit zestre insula Lesbos. Vezi Ducas, XII 5.

www.dacoromanica.ro

IV 12, 9

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

13, 2

301

oi5Tat. ic TO a-rpa-cOne8ov, xoc-rocAtneov Maxoup.o&recc 8caO6crOat Tdc XCCTa Tip./ 7r6Xcv

xat Tip vijaov,

ç npocreTc'rcx0-q.

9. o se nOorrocg To 6g iv Tifj n6Aet. ovayocy6v, CEvapocc T6 cp-In.t.t. xoct yuvoctxac xat 7rai.8ocg, stei:Xev eic p.oipac TpZc, xat Tip npd.rr-tp etacre &vErv int Tg 7c6Aecog xat xaTometv ocirr4p, gx0WCOLc X00 v civcu 'r& au-r6.1v, xoct TOv etOccrilivov

rtoç xocTa3raAov-ra4

cp6pcv,

Tip 8i 8euTkpav cin-hyaTev iv

5

Kcowprocv-rt.-

voun6AeL xoct xaTelixt.crs, -rip 8i Tpt-ryp aixp.a?aocria 7tapoc8c6g 8118coze Toi.%; aTpcc. Tcckat.g- Oaoug se eiSpe liccOop6pcug -r6iv 'I-rccAiiiv iv airr-15, ndrcv-ra; OtTCEXTELVE.

10. Tec 8L iv 8.11" what!) d'cXXoc copo6pca xat noXEcrilocTa TOTe [Ay etaae 1.1.6vecv, eog eIxe npOc xcecp6v ile-rCc se TCOTOC xoci Tcva To6Tons &A XCd XCCTCYY.C4tPE. XCd To6g avapocc xoct rcoci:8a4 xoct yovatxag circe?xccrev v KO.AIGTOC\PTLvOWTOAEL. 11. OUTO) 8i scocOri; Tit xa-ra -rip Alt.TuAlnylv xoci. Tip A6crpcv Obroccrocv 6

10

Maxoup.oirr-,14 xat cppoupav txavip iyxa-raa-r4icrocg Ty) -re n6Aec xoct Totc c3EAXocg

6vop.cca-r6v nap' a6-rotg Aour-,71 dcpe.TTI Ecituov 1

15

12. Ot 8i Toi5 crT6A0u iryeliciveg napaAa136v-rec p.eO' ccu-c6".)v T6v -re Aecrf3Ecov 'dpxovTo: xat Tr&v-raq To64 E6v ocircip To6g TE 1v3pocc xott ncaocg %at yuvatxac acpclv, To6g int 1.)voLxccri.,tii) -rijg II6Aecog xaE, AeEccv &rt. TrAeicrrYp Sualp ivOkElevoc Toctg vccucriv, cinknAeucrav in' oixou gc -re KocAALo6noAcv xat 131gdvITLOV X0a 8/1-

20

cppoupEocc xoct GOCTpC:c7C7)v TCCUTT) XOCTOCALTteov av8prz -r6.)v

xat nOcvo Tvcopip.cov in' av8peia xat o-Tpcc-rlyi.o,c xat T 'AX114, Tollvop..; TCEpocLoirrac xoct airrOg kg pccacAkoc.

Aucocv 1-6v cr-r6Aov.

13. Bccataek 8i TOv cr-rpa-rOv 8t.cupetc, airrOc E6v T'n 1.84 ocid4), pOtvon6pou cpOivov-rog '1)81, apcxveZ-rac ig TO BIgGiv-ccov. Kat epsomxoaT6v gToc rrpOc Totc ivvaxocrEocg TE X0d. ik*OCXVSZLAEOLc Totc iiAotg T-71g Ocpxc oIl Pacrtast.

VET0, seirrepov 8i xat s6xcvrov

13, 1. A6cyPoc pv oiv o5-ro.K 6n6 f3acra6cog io'cAo.) xoct Mc-roX4p71, xpOvooc; 1181 7Cev-r-xov-roc xat &xa-rOv iv Totc xaO' iç Totcr8e xoccpoitc iveu8ocy.ovaoca& -re xat int viya 8671q CcpOeto-a xat auvoccrreEccg xat nAoU-rou, C &mu VI T6 npgrrov gcrxe Ta6T-tp nap& Toi5 PoccrcAko4 Poy..aiwv & tav dcpxip NcxopKoc 2 ixetvog 6 TrpCoTcc I'ocTeAcogwv, avi)p TrocA6g xat Te7.)v el3 yeyov6Tcov. 2. "Oc rlyav uve-r6g Z'ov xat rcerratAeuplvoc xoct 4.ux51c av8petocv nAou-r6..)v Totg Te 6EAXocg XOCTex a.t.oc npoTep4H.Lacn 3p1.0o)v xcd xaAc73c el88.); &pm-roc xat 4 Etc d II 6 firrhyccycv m: dorm-sere-iv AI 7 xce-ripxcae m: Kccrocziacu. A (« Fortassis

tamen excidit ixaeuse vel tale quid o notat Miillerus)I aly.[Lcawaia napoeSok A: tivapoc-

noSEaceg A in marg., unde m1122 TOv crrpccrbv A: Tilv a-rpovnriv A in marg., unde m 1132 PpiOcov A. xolliav A in marg., uncle m. 1 Ecip.cov corruptam lectionem pro Beariv.cov esse C. Mfillerus opinatur (ed., p. 146 n.

p. 256, ubi: Ali al-Bistami. 2 Cui, secundum Ducas, XII 5, non Nicolaus, sed Franciscus nomen erat; quia hic Ioannem V. Palaeologum, ut thronum recuperaret, adiuvit, Ioannis V. sororem, Lesbo dote data, in matrimonium duxit. ad §11) ; V. Babinger, Mahomet II

www.dacoromanica.ro

25

30

302

6

lo

15

STAPINIREA MARII

IV 18, 3-14, 3

cl§tigurile sale succesive, a ridicat-o in ochii tuturor la mare putere i mula bogaie, hien putea s. stea 1ntru toate aproape alaturea de buna ei stare din antichitate. 3. Caci a avut sub ascultarea ei nu numai regiunea vecina din jurul ei, ci i toata Siria i Egiptul Ii §tiuse de frica i i-a plait In fiecare an tribut, racumpainduli de la stapinitorul insulei cu bani pacea. Cdci avea i 1ntretinea o flotà vrednica de luat In seama gi-gi strinsese trireme foarte multe, unele plutind in largul màrii, altele stind la bazele lor navale; cu acestea 10 avea supus'a marea nu numai de-a lungul tarmurilor insulei, ci i cea de la Egipt i Siria i Libia; ca'ci toata o prada i o strica prin expeditiile sale de prada, pina. ce, prin succesiune domnia trecind la urma0i aceluia, cu timpul s-a micqorat cite putin, apoi i 1nainta0i imparatului (sultanului), dar mai ales insu0 Imparatul (sultanul), stapinind acum peste toate marile insulei §i toate de pe acolo supuninduli-le, a ajuns i insula Lesbos dimpreura cu celelalte sub ascultarea impa'ratului (sultanului) 0 a fost obligata la tribut 0 in sfir0t subjugata cu desAvirsire. i acestea s-au 1ntimplat a§a.

14, 1. Imparatul (sultanul), a ajuns In Constantinopol, pe mitilinei i-a a§ezat intr-un cartier al oraplui, unora dindu-le case, altora loc de cladire §i altora altceva de ce aveau nevoie Iar el porunce§te, pe linga corabiile 20

26

existente sä fie construite in graba i altele nu putine sa aleaga marinari cit mai multi, rinduiti numai spre acest singur serviciu, din 1ntreaga lui Imp aratie. Stilpinirea math

2. Csaci vedea eft de mare lucru este stapinirea msarii i ca flota italienilor este multa i ca e stapIna pe mare 0 pe domnia tuturor insulelor din Marea Egee §i ca face nu putinai stricaciune In taile lui de la marginea màrii, In Asia 0 Europa, 0 mai ales flota venetienilor; i atunci voia sà 1mpiedice aceasta in orice chip 0 sa puna mina, daca s-ar putea, pe st'apinirea Intregii mari, iar de nu, sa-i opreasca pe aceia de a-i face stricaciuni. De aceea deci se grabea sa-gi creeze aceasta flota puternica i sa se faca st'apin pe mare.

Cetitti la Helespont 3

3. Dupa aceea, chibzuindu-se, a socotit ea cel mai bine ar fi §i ca e de neaparata nevoie sa Inchida de amIndoua

patile strimtoarea Helespontului 0 a Chersonesului 4 cu cetai foarte puternice i sa lege amindoua continentele §i toata marea de sus, adica 1 dupd nevoie ad. Pe domnitorul acestora Nicorezo, 1-a aruncat atunci in temnip, iar putin mai pe urma 1-a ucis, gasindu-I vinovat A pe rnargine, de uncle Fi M. 2 Cf Laonic Chalcocondil, p. 298,23-28. 3 Ibidem, p. 298,28-299,10. 4 Dardanelele de azi.

www.dacoromanica.ro

I A 'ET

`ti-E E

"Ifirla1I10

un aailoirvil

VIKNOCI

vari-ri

zappoopx /mum 'qXdp 5? Aolnopol Atfl9M 3cP411.3 pox 5101 5loyo 3xk673.c.)? coli-pdx Smi ,chou. noa,99 oi.ox AOthari 19390R11C3 vox `51oxh.00du 5c? -kyyrrif nonko m93XD A ID79n ILl 5D1)01(701/ 5k19x1 -ioln07i1oR93 E 90 nomfri dTA. 701 59A.A.3mn pox 1d3a ntp-coo 3XDR `roxtp-mx reop pox 7o3dn nDraz. pox 5o1a.c.n12x &tturpo 133R3R? pox nodocb ? nolDf;u `3vo101oox flooval Atp. Attn1013 ILATrinone2 10=1 noi 5k1cool .5oInnollodx A9xucoom ai. d)p.A. 3X2.3 rOx 3d)3d1? noir( A01)9 pox 5.13dtpdi oiklx?x? `5)o_tp.pyoz. `5no1,opt., 5F. TR vox eq '5n3donn dR a2 90 nomiri ntf.i ,i7ox ntf.19)o `tooncoolon lova pox Alp. emox fLozat.n12,Nr pox AX9dnx 1X)C IR 1101t AkSidly 3X13 AIA.97120Der(CIOR AIODIO3L dT.A. AItt1910

5. pi

013)3I41(7 110X 130d01q '51Z]31.0Lty '5(03 53 5901 3 (10/93X3 Ski 5t.t.Xdp 5kpcioD3anoo.a71 v.mox nif.Xog7o1R pox v..)ox nodx.rri xy? Skpino.oi di. '6A9dX AM. 31 nol 5coros:nod `m0n9dl0doz.

reop tH

pox 7olcool

pl

OT

pox clo.1.97o noi `5vqytord 91 5olpdx k Ski.. pox 5rpi-c-po pox )319= >F1 5kocslov,0, m01n9XD U.19)o1 `mrpvTrboDt-nyctoR k1Dizx pnt kip:1 V1311 MO1 ncoyyy 5ooxtp.mox 13y.iard pox nod9cb 51f.y3loov; pox 5oy?J, U.0(pyrioR? -5m331(31.

6ti

cono

-y scITIclara

gi nip. nonpoolDnoni nmd.rxm..)ox 5noponkxnviik

TR

'mono oi

Atv(140x10

n371

'oxo 5101 Te AocimX ?g ova u, m2 ,noVdXR 591910 n 1393y3X oi. 5oXpi 59da

cbdcpX .13307ox 5(.1.1 `5(93y9u 590R fl(019)0 5101 eqri 51201 0 51)799 11)970fl pox 5mdv..1 x2o 5)o.A.Tx9 .119 rtixooz. 59daz. niwpoL pox AILMTri (41

c1,20x

Poorriakkampon

t

pox nox.u.coon n.13.4yx?

n0p1110131X? x?

5k.o),33,L

03

5U.1 thg. 5k.o.opon. oa, 5o_lopdx W.kri Ac0d9 pox 21 AC91 A(01001I, n9xun7on pox 5ki9r1 `nnoirdxut.? nol 31 n? cbpodlyv AMDtpl no.ovaDp floXdp pOiC A012L1pyd &If-1 (101910 moroodraL 90 '5(0dx171 311%100010y, pox `nrpoomdcia pox 701011(71 ff.R 91 &col `ncol3na, ol3yritod? 01(101 1)7.0ny(0x (4)=961 1o2L pox 5Ltsopor1q

gg

AM3D3dtt2L9

5ki, -no_trpo

7

c(ou

n9.

`pi

,R `cto 5non3x9 PoDnycox -dnoxxx 31. `oi,meon 5k1 5kInopylo.g, 5coi-lodx.A.? `pqd3r) oxv-coon al. 3Rn3a/DR powoD(.1..i.on 70..Tr1 pox 5tki (L131 Alf.1 -nolrano 3/v/ lo1 2,3

.13

5D.Dinpylo.o,

c

i

0i.o1

5olopdx

A13X-0

Ipaix TR oinol A30R3 619)0 (bpk102L0X0 A01.011pdx 1ZA13 VOX AC01 ZdR9CLO )X1.100?(Mr 192. 31 no1 noinoILDLoaa pox nosApnosil3x n9ri9dou 5.1orinodcb z

51olpiotvrInd? M3d101001R A30(9d3170x3 pox 5v.. 5nod33A. 5)Dc3310cbrif 11)/)),DA0 110x AMSDO2L nk.i. (0A30, A109.010VIG (101 31 noni3cia noln911 pox noln9aLokyya, 'c Lyrikcb 6 AEL9T177.000VIO2 p : Unr-boDCOVIOR

noyidX.3 .ppv nov3ox1NT 2 n91. moLctoi, (10C13195) 31031.1(331.7?

rata

v s 8

.57331.1%)

trt "Amui apun .tn

v

UI

m

11

"04ntu apun

-JD soNuowi sauCpuoDooleto `21/9PM/ II T3`9L6 .0I'LLZ-a /41 .7001nouodll

Soyp,

mplakt; UI

:y nn& y

u "0.1aut spun w 8111 god 3d)..30mx lxvcricb A9dxii1 32 lsoci 17:411,oncq -ppia (0330-vc 31 pox -cfActa

319a.

n.Tri

j .6`9a

I

www.dacoromanica.ro

02

304

STAP INIREA MARIE

IV 14, 4 15, 2

a Mdrii Negre, si a Helespontului 1, sd le Med lacuri interioare si, prin inchiderea strimtorii, precum o Mcuse si mai inainte la strimtoarea Bosforului, sà le pun g. bine la addpost, ca tdrile de la marginea acestor m'ari sh" nu fie expuse la davala si pradAciunile dusmanilor. 5

10

4. Gindindu-se deci astfel, Impgratul (sultanul) trimite indatà oameni, care sii cerceteze locul si sä màsoare, unde vadul e mai ingust 0 repede. Acestia venind si mAsurind, au aflat ca locul cel mai ingust si mai repede din strimtoare este marginea dintre Madytos si Eleunta, in fata regiunii din continentul Asiei care se cheam6 Dardania, cel mult vreo opt stadii2, unde s-a intimplat sti fie si niste ruini ale unui turn vechi, aci unul din impàratii de mai inainte 3 a voit, precum se zice, sà inchidà strimtoarea si nu a putut,

lantul fiind smuls si rupt si luat cu usurint4 de repeziciunea puternica a curentului. 15

20

5. Intorcindu-se, au raportat aceasta imparatului (sultanului). El insg chemindu-1 la sine in grab6 foarte mare pe Iagup, satrapul (guvernatorul) de la Galipoli al Chersonesului si comandantul intregii flote §i al intregii regiuni maritime, il insarcineaza cu zidirea eft mai repede a cetatilor si sä fie in seama lui si sä aibd toatà cealaltà grijà de ele si nimicd sd nu neglijeze. Si acesta, Med nici o intirziere a inceput sd le zideasc6 de indatà cu mare multime de lucratori si cu multà rivn6 si cheltuialà. Expedilie in Bosnia 4

15, 1. Iar impdratul (sultanul), iarna aceasta, Mcea mari pregatiri, pentru ca o data' cu primavara sa porneasca

razboi asupra peonilor, care locuiesc dincoace de riul Sava 5 §i care se numesc si dalmati, iar oamenii mai noi le spun bostri (bosnieci), popor mare si numeros, 95

30

avind o tare: mare §i cultivind pamint foarte mult de tot 0 bun si bucurindu-se de foloasele lui; si tara le e foarte intarita prin faptul, ca e foarte greu accesibilá, apgratà de munti greu de trecut §i stincosi si de locuri salbatice §i prapastioase ; mai are inc6 si cetàti inarite si orase puternice si greu de cucerit si domnitori din cei cu avere si putere. 2. Mai au mereu si prietenie si aliang cu impdratul peonilor 6 si fratie de arme si legàturi tari cu IncredinOri, dac6 cineva ar nàväli asupra lor, sa-si vind intr-ajutor unii altora. Increzuti in toate acestea, n-au voit nicio1 Marea Marmara. 2 Vreo 1350 m.

3 Sultanul Musulman (Soleiman) (1402-1410) a ridicat un turn pe malul asiatic al Helespontului, dar mai la nord, la Lampsac. Vezi Ducas, XIX 2. 4 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 299,10-306,6. Critobul descrie aceastá expeditie sumar si nu tocmai exact. Vezi comentariul din edipa C. Taller, p. 147-148. 5 Adicd la sud de Sava. 6 Regele Ungariei Matei Corvin (1458-1490).

www.dacoromanica.ro

`ti

AI

,"filffaLIOD vIMIIou IfYI

r,

rnr

vaTII

nklcool `5(0.vox utooppyx

c0D. 1mo.orpl.f.102L pox 1;o003oproothDp t...11

uaiioiivi

gO2

M?1, 01/

'ATtiOd 229

5k1c1/01 Vp(10d2011. 5101 510p-131(01L 510nTrIoXd3aL? `1x1k933..spky d3a1p,(9

fic

rItql

pox tacpc3aL Apt 61 cbdoicDog .n3xkl0anif., -9 (0190 k 5130k0nziR 9 5c13)(11222d 5c1093 131/t11, 5c101 c-t0n3.-rlorj13X9)0110X 191 nothriZ 110x 5z1n0D.d1311)00? 1 201221C2A319 QOI norlodoa/ pox -kRo?ol O 10A31-19n3)Lmdza.c.

pox

9

531A1012tf.d137-110M? A0d23 119 A01221TA3112 31 pf2X e1/403.4o34)?Rmos)

nol norlodozt. rA10137-1 noictvohl pox 503Arto3)(a, modxp Sodal. 642. 5rd?watop A0d131Llk 51 ,szipy, (6. vimoRdzy '170113,0ot mra, foa yri 3olDly `(-21x9 A3 Q. pox 11 pox noLd93L. nomooat no13/33d3 A3moX/913 `no 131)9\0?

nmrcLord

eL0d31

aol

ioyj

5mRioj 5k1 .5(03s)coop 9. 531A9v3e00,,a, 5on3-11bps) 119 733,D1X)p1

110.0I3yx

5o?

n0yy031., nos/

5keqrl0ppp3nq Acio

I3LULAXI

31

A

511

501q0ky1od

M91 -9daL.

nol mrriodou pox (pi `50190(usaR (1.1 122X 5kn?Tioth3d1pq ox 5LtnrioyxAq 01001 61

'13X1D20d

0,

nk31.90.boli &21 dca.00dIrso 5C931(91/001V(XT 31

7.R

1,20X

-3100xx)13-1-1

(10.4n0sIfil3x

nol

n0.(911) 591moaL pox 5(i.1 5rroodral, '5G.D;parf ropkwIreop 6)1TO t'l01 A0TID1X131 M91 ACOldnOcb 119 50)601 M3102 1,10X e6s..1.. Akyy39 AC91901 02.97031 22e31A0dcb pox `fool3)01-113/? 31LT 5G.RnoaLD .11nFimp pom So A?Rcto 5zD1pu3TI 5clo93

pox l0n9.r13.14

`3)1X331..? UtyyoaL..idi3X pox io.vinooda.c.

OT

91

pox timpavoR 50(erricpdX 5? 91 -nold9

59,3vD-ka g 001 50M9T113X 001C,101 0131,o(137,93dX,IL 5c2 xyrilo Idtk. -XIdID no&olloll Mol 5o3A3 no3,,ox `n07bo1021. 550 121X 510172TINOOV 'Al/200100x lodslo?.?.& 5rtod3-09a `z 50/%03 3o),..971 31 Mt clX01L IXIx AkvOL3T1 noX3 AL.,.Xchp -T

mc11 no-)D)py? 01XIx 3

.1r)

Og

31 pox A0A3riclondrx ntr,..0704 513o3c/c0X.0q 31 51;o1D31371 nknrIcodraconox vox 1D3(39 510.mplijpq pox 51019dxolop pox 5101/91 1.0?Xrdi pox 651on-rilv3xonq iJqpodai. loldstodth 31 AX.OnoX3 Toind? pox ;o3.;orlD.,iyou

pox foodcpX 119 Ak1.033y2L

lednXD2 pox 701C9y10.00R

z

pox

1,102C

520(101134 AC91 MOA9TI1X)R23 p2X

510

112)31L

g pox moxicb .pf 1102( AM3XZTITIq /?131") 001 5(931(19)0d 31 pox 51334333/ `53pdrIXD2 f4 511 ,122X M91210 `Ulu? 5.10yIpylop

I

-kod

5316.001122.G 3.1Ap 5)?2&92.112 6,13X3 6.01(39(.1, 31021. )p13'11 (101 '5(931(11:Md

9 )22.702-C,9A3113 :111 xaTn.3.1.13 v : uoj) la? no3..t93m V OJC/1 591A003Xac p.mpayrd Trim apun .111 ntf,71 V uy 2.173U1 Til

9g

'AC9110AC1

M9&91)011 g

LonoXa

AlOriX1271-10

typo

ron3.1-197-13n

),33.ccon33Ao

(ux

pod

II

scamolrya, in

811

f

(.301-10dou -ppv 91 *Ta2OX :u1 9 IIV Ly ;sod 5.1pdriXDI

I tunpunoas `suona XIX 'g mos snumu (0-y-zmy) Ut nuodsanaH Jo° v!sy `oon pas `oousdureq wparti .1!ntaulpau .n soo!uourI `sapCpuopooreto II '68g-gI'LLg sup-K[019D* ispitiou utuums unum vluawoul `asociJan pas turkred ova.' «.vp!pudl .pa) D 'num' d Lty u p .cluo .(gi augusitunH xaa sumuN STIlliA.109 (001,-89v1,) Or,

-

3

&T,

www.dacoromanica.ro

306

CUCERIREA BOSNIEI

IV 15, 3-8

data sa Incheie vreun tratat cu imparatul (sultanul), nici sa-i plateasca vreun tribut anual ca alti vecini iliri (albanezi) Bi tribali (sirbi); nici nu voiau BA

audà de el de loc, ci, deBi impAratul (sultanul deseori i-a chemat sa incheie un tratat de pace, ei 1-au respins Bi n-au vrut sa duca tratative, 5

10

16

20

26

30

dorind sa ramina autonomi §i. liberi Bi cu totul in afara de mice tratat de pace. 3. De aceea si imparatul (sultanul), deseori trimitind armata, prada taxa acelora, jefuindu-i Bi luind prada multà de tot, barbati, copii i femei Bi vite. Ei lima n-au voit sa se lase de ginclul lor de la Inceput, ci au ramas la hotarirea ce au luat-o o data, fireSte nu spre binele lor. 4. Impins deci de toate acestea la minie, imparatul (sultanul) a inceput razboi asupra lor, si pregatindu-se bine Bit stringind arme multe Bi tunuri de tot felul Bi armata foarte multa de tot, calare Bi pe jos, cind primavara se ivea acum, porneSte cu multime Bi putere mare asupra lor.

5. Ridicindu-se deci din Adrianopole cu toga armata de calareti Bi pedestraBi Bi minind de zor, mereu inainte, trece prin teritoriul sau Bi, ajungind la hotarele bostrilor, IBi aBaza pentru putin timp tabara aici Bi dupA aceea navale§te cu tarie in tara acestora §i, cazind ca o furtung, o pustieSte, arzind toate Bi stricind Bi nimicind Bi cucerind cetati, in care pune garnizoane, §i scoate prada Bi subjuga toata tara din cale, fail sa intilneasca de loc nici o Impotrivire. 6. Strabatind, nu in multe zile, partea cea mai mare din tara Bi pustiind-o Bi ocupind cetati multe Bi ()rap, cum spuneam, unele atacindu-le cu puterea armelor, altele trecind la el fara lupta, ajunge la cetatea, in care se refugiase domnitorul acestora. 7. Caci aceasta era foarte intarita Bi numele ii era Iaita In limba din partea locului; 0-1 inchide pe acesta inauntru Bi le trimite vorba celor dintr-insa sä dea cetatea Bi sà se supuna. Cum InsA nu i-a putut indupleca, Inconjura din toate partile cetatea cu palanci Bi, incercuind-o primprejur cu armata, a asezat tunurile Bi o Impresoara; Bi, nu in multe zile, a zdruncinat o buna parte de zid cu tunurile Bi a darimat-o ; apoi a Inceput sa faca pregatiri, ca sa

atace cu toga' puterea cetatea. 8. Cei din cetate Irma vazind o buna parte de zid surpata Bi pe imparatul 35

(sultanul) eft pe ce sa-i atace cu toata taria, s-au temut sa nu fie dati pierzarii, dacA vor fi luati cu puterea armelor, Bi-i vestesc imparatului (sultanului), pe ascuns de domnitorul lor, ca ei se predau cu orac cu tot. Domnitorul lor Insal- bagind de seamA aceasta, iese noaptea in taina din orac Bi fuge pe fur* Cei ce stäteau insa de paza taberei, cunoscindu-1 pe acesta, il gonesc 1 Regele Bosniei

tefan (Stepan) Tomapvici.

www.dacoromanica.ro

8-2

AI 691

,IfilIO1J110 VINViOG

Uri

CI3IDDHVIM11

'IV VH'I-H

LOS

0 312 Acrtiolog cbir,00 Anyyrdrirx `6019(fi3 d32/...13(-2 lo loyy39 lodorlo 3oldrova, 31 61390mo1oox `(1919)0 roc? pox 5inoxyou 5? 5oegAoit.D X)jldJ "b ,Rcio

59

Fx

5)369 nonrinovoxodat `5co?yl.orij 6rt03k2c1O loior pox go 9169X?g31)ot 41TOD3grp.L.0 301106919r 31 .00X 10(33093y3 pox 10g60owx9 k16p31 110423 -19431-19yn0d )2119' 101 01(101 pOX 51xryyou Arlioo(31.9 nmovrip.L. 9 5c3y1D)od 013V4.1(7

c

rwo Sioi

5f).719ca `oinn3cbc 1916?Ti Monox .

000.L,19

Acolraf A(0d2A20 nowori Ski skXdp 51oApikogag `Ao631-139 ps.? cbi iod13d

Sioicto1 A2o 513.6,911(39 9 5231(19)0d 6k1 610331x)dipx3 etwx Atolip pox `0113io1q ta 5c9yrx 507131-1729)ort3x9rdr2L pox loyao ryyou. pox 5rArXteri vow. 5rloi pox 6rlird19 119 .1933y2L. )OMc (4)=29 31 pOX '4x132L. 5odrR ,110X M91220 591600rrhpy1a3 1D13/3 id13X Ltyyou. pox .137ir6q .9 570dy A20 X3 Ski (106701dRy, 114173L ()1 (1,110d2.9 bX11L1L1 31 1rX dra)31. pox

13)o

Ii.2(103L9 6(9A9/0X3 111.3 1p1 '(919C31L pOdr1R 134

21 6k1

ncact

4moch,D9a 1101323231L01/0d19 ck,o1or 69dx111

n.? 5101, Sio3d0G311 mrn.,

9

31 1rx

M9X3d1/0110X 31 pOX foopy 119 6G.19.33yaL AmgpooL pox AmxponnA. pox .6(91),O71kx.00d 10 3 qgcto 41!.1 '6(91210

lOX 1,/OX

Sormi9t3.1 r131-1 91991

OT

9I

13ylop,DDcia ILl rdcpX 6(91.991 5codnX9 pox 13X?dloo1rx LnIk.upol no1oi.kx9 6kx32 minotprri? pox moduntrl3 riAraz. pox Arx3336,thrig pox Acr)3A-othop pox midclo3th ?g pox 5rdnodth Aco1f9? 1rx Array At-91,.ralo pox moDru. U.gtii. nip, A? 'Acod 53

roa

52A3kri

31-190d13X 4504

5(01(9

70

og

(10A371101D10'A

.9 5r9loy31p ?g 01

601L23)(11. 55.1 5)0C)TX 63 20 51/0y(011 517A71HI. 31 pOX pox ryyou. pox 'ri..)oriolyou xrickilockb Amil,odgrirx d31 `nkth9 xa. n?g -odglal? 701 ?R pox 5k-ri bJ 5101 '510)(19 139tpdcoZ90du 'ATy? 1r1391 5oda.e. 91 y '911 A? ci) nTladrolox 9 m91901 mp11311f.

.L VOX

AIL dr1 4017ol9evrind? '914191 r)12rj, oA31199yrx

133310001)3X

fLoinoi 5oin?

Ox

L

dickoXl3L? .1.1.Amcb 1C3311. 5(93992A3

9g

-1)0d1t.

OE

A? (b1910

13d0.00du. 5ctoA9y 5201 31 pOX (101 .5031S/ 5cp 3 X20 t3-8,131L3 n3.6,9X)01(1/41011. 5rocpdroolDid3i.t. 91 91919 pox drottkx 32. Amdryld3 thi M.Loodiv pox 5rArXkr1 '5)39Ipl.o12r.3 .13xd91yolt? rix nol n3..r1 5coaX)31 n? no 5poyyo2t.. 51rdpitf. 9.y0u. 11 5odri 39139?irx A(91(1)03

spa.

52)0100xu.7i

Al3lood VOX

ox

.A3)00d3.1.40x

/011321.3

tth

01.3))2,13xfadraz.

137112A(12

CjIrp0 '

.8 10 TR 59 fol. 5931939 531M0d9 91 31 TOIL (101 5(10X331 A0AFITIlqi)3170X n9i, wm.ord noD9 xfp k 10]An0000dp0du 5101210 5(913C1X-01 pOX 531A70.013R

iojd 531Amcbt.ty 5101 45101(2/0 '1)114(0102n? 'iri-Aoct3xnclicoclaq '5991134 (4)1 6.2.3y1Dood 531A9g1gA? 5oo1nr? pox oi Tapp 0

oodocidot

u

091:o 59A37-19 `co..no/ 591xnA &Tory

cool nog?ato.loo(319

9T,

3-t

3sou

:V VP .111,

(41

no.v.po

Dolaxan? fol.

Al!...xxynob `531AoX9 531A9A1

-ppv

5cofhos.

no/

AmcbD

m9.1.991 Acip1311/.

n

'5931939 xdofy trInth eviDnomplgw1)Dx 50x3nX.Di

nolnol

u! "glow apun w

.0Z

www.dacoromanica.ro

11

gz

nod.

5m3.092n..?

pplo

98

308

5

10

CUCERIREA BOSNIEI

IV 15, 9-16, 2

cu thrie si, ajungindu-1, II prind 0-1 aduc la imparatul (sultanul). Iar acesta 1-a ucis de indath. 9. Cei din oras insh iesind, se predau imphratului (sultanului) cu oras cu tot, si el li primeste pe acestia cu blind* si, incárcindu-i cu felurite daruri, le dà lor orasul sh-1 locuiasch nestingheriti cu femei si copii si cu toate averile, teferi si fdr 5. sh sufere vreun rhu, si sh-i pldteasch numai, fireste, in fiecare an tributul obisnuit. 10. Duph aceea intrA si el In oras si-1 viziteaz5. cu de-amhnuntul 0-1 ghseste foarte puternic; 0 avea neaphrath nevoie de el sh-1 ocupe si sh aibh o garnizoanh intr-insul si-i era de mare folos pentru scopul ce-i sta inainte ; cAci asezat intr-un punct potrivit al thrii, vecin flind cu tara peonilor (ungurilor), si addpostind in el armatà destulà, putea aduce thrii acelora multh p agub h.

15

11. De aceea si cel dintii gind ii era sh ocupe statornic acest oras; punind deci intr-insul o garnizoanh indestuldtoare si lasind comandant pe unul din

oamenii shi de aproape, insusi porneste asupra thrii ce a mai rhmas; si, inch inainte de sfirsitul intregii veri, subjugh toga tam bostrilor, adich a dalmatilor si o pradà si cucereste ceva mai putin de trei sute cethild si face prizonieri patru dintre domnitori. 90

Venelienii

oeupii

30

36

Imparatul si

si

venetienii au chlcat pacea cu

razboi, aducindu-i invinuiri pentru urmaloarele pricini: Amar (Omer), satrapul (guvernatorul) Peloponezului si al celeilalte Orli din Elada, pornit din motive Med nici o importanta, mai degraba insä nu din cauza acestora, ci pentru &à era minios pe venetdeni, ca nu aveau o atitudine prieteneasch fath de el si nici nu erau prietenosi cu dinsul ca un satrap (guvernator) ce era 0, vecin si in stare sh le fach stricaciuni, ci crezind ch sint cu dispret fath de el, si el dorind sh se rabune pe ei, pindeste un timp potrivit si-i atach pe neasteptate pe cei din Naupactos si le strAbate cu dusingnie teritoriul 0 localithtile de primprejur si ia prac1à foarte multh de bArbati si vite, de femei si copii ; chci a chzut asupra lor fdrà veste si nu se asteptau de loc la una ca aceasta si nici nu se gindeau la asa ceva, ca unii ce trhiau in pace si Incheiaserh un tratat ; si le-a facut mari pagube si aproape era cit pe ce sh ia si cetatea; dar nu numai atit, ci si orasele lor din Peloponez, Coroneia §i Methone si celelalte aveau mult de suferit de pe urma lui sub diferite pretexte si din motive desarte ce le nAscocea mereu. 2. Venetienii o socoteau deci aceasta ca o loviturà grea pentru din0i Ishmil de la Corint

25

16, 1. Vara aceea,

i-au declarat

si ca e un motiv foarte serios de rhzboi; si apoi si de altcum incoltise www.dacoromanica.ro

1V 15, 9

16, 2

CRITORUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

coypoi-501. xat anlyouscv c`o;

;cat xocTocAocflivTe;

3ocacA6cc.

13

309

se T0i5TOV ei)06;

OcrcixTeLvev.

9. Ot 86 Toii acrreo; iWOOvTe; rcapoc8c86ocacv iccuTo6; Te xcct TO afcaTu Tip poccrtaeZ. xoct & 86zeTat To&Tou; ITA6po4 :cat, 8o)plcrecilevoc rcoAuTp67co4, 8t80.)crcv aUToi.".; XOCTOLYCEZv TO 16Tll E6)., yuvoccEt xoct Tixvoc; xoct Tot; UrcdtpX01)CYL ITFcat (7E4 xx xocxv anocOei.g, TOv Euv410.1 11.6vTOL ye xoct 1.1.6vov 8occry..Ov Oc7rocp6-

5

lyzreag. 10. Me Toi5To eakpzeTat. xat a6TO; 6; TO &UV.) XOct 0-ERTCCL T0i5TO xaXik-

p0VTMc

xoct g8oev

aiircT) Tcc'tvu tazupOv xat avayxoctoc o Toó Tou xocTecoleatg Te xat cpuAaxii xat TcpOq TO TcpoxeitLevov of. axonOv acp68pcc xplIcry.oc. xei:Tat yap iv incxoctpcp Tijc x(Lpocc, Op.opov Ov TY) Hatóvcov, xat 86VOCTML o-TpaTcdcv 8ex6p.evov txavilv

10

iley&Xoc pAcinTeLv oct'yrilv.

11. AL« T0i5TO :cat rcpoUpyov Ti)V To Ifyrou xocTeccrxeacv

&

POCCTLAEUg ircoceiTo-

cppoupav Guy ixav4p iyxocToccmIrroc; 0L6T(T) xat cppoopocpxov gym TEL» obcetcov xaTocAcrccfiv, oc6TO; int Ta AOL7Tez T-7]; xeopoc; LpduceTo xat, Tcptv TO ,D-ipo; 6Aov 6E4)xecv, xaroccrrpicpeTocc rcFcaocv v BOaTpcov xoct AxAllocT(.73v xoct A7gETOCL xoct zetpoiiTca

16

OAtycp 6Xctcraco Tptaxocrtwv, coypei". 86 xoct Tisaapoc; Tc7)v Ilyep.Ovcov. 16, 1. Toi5 8' ccoToil 0-6 poug xat 'EveTot Alf)savoreg Ta; livra PocacA6o4 crrcov8Occ,

cppoUpcoc

TcOAet.cov iE.hveyxav ocöT(T), gzowre; irtA1H.caTcc xat atTia; Tocdca8e- 'Ataplg yap

IleAorcovv-iiaou xat Tii; Dal; 'EXA18o; accTpc'crcr];, x Tam xxrp55v se

OciTLE6v

20

Opy-;lv &Low TOig 'EveTo1..g, OTI. ye ol'.) irpoaeZzov ocirrip. cpcAcx(74, oLse xcicpcTa; napeZzov (14 accTparrn xoci yec-c-ovoi5vTc 6p1..J.-q0etc, [..L.Fiuov

06.3L TOUTUW, e(XV

auvoctiivcp fnarcTew ocl'iro11.);, &AAA votgcov örcepopOtaOccc xat pouAótlevog al.i.UvocaOocc ToUTo14, xacpOv clotiAcfcoc; arrpoa8oxliroc; inipzeTocc Toi; iv Ty) NocurcdotT(p xat XOCTC(TpkXEC Toctivqv xoci. Ta Trepi. cd)Tip xoci. Wm) &cr. rcAetaTlv duaLyeL Ocvapc7.)v Te xcct 3oax-11.2kro.)v )(at rcoct8cov xat yuvoccxcliv. OtTe yap ocr.Fr% erceaxcct

26

Tcecrclw xat 1./..7186v TL T0L0i5TOV 7Cp0a8EX01.L&v0r.c mai 7cpou8oxo5scv Ow); iv elpinyn TE xcc arcov3oci;, 1.2.eydaoc 113Ac4e, li.EcUov 86 OAtyou 18671ae xat ocUTO TO &cm Acci3eZv-

1.1.6vov 8e, eavx xott Tat; iv IleAorcovvilacp rcOAecg ccUT6iv Kopc'ovecocv

xat MEO(1)v-ilv xat Ta; Aoma; xaxi,4 brotet., rcpocpCusec; brecycov eLet xod oci.TEcc; xevcfcc.

2. "ESoev o

pap?) ToisiTo May ToZ; 'EveTok )(at p.eyicrT1 7cp6cpocaL; 02 TO rcoAet.tei:v xat ecAAo4 cbatvouac TOv TcpO; PaccAioc nciAellov 1, IE &you Si:, TiV 15 ante a?yrbq add. 'rip aTpovccav dcvcacc1363v A in marg., unde m 1116 post 136a-cpcov

addere yult (secundum 15 1: AccAvicrceq xcaoikuv, a Si vulyrepot. MaTpouc) TEA,

111 II17

(...rypet A: Waccv.Pcivet. A in marg., uncle HI I post -rail) add cd)rilc A manus secunda, unde m 11

19 xcd A: 8c.' m1125 Toc6Tly A: NccUrcomrdv TE A in marg., unde m 1127 post 6Xcag add. ccirroig A in marg., unde m 1128 6Atyou A manus secunda, unde m: 6XLyov A.

1 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 289,17-304,24, G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1073 AB (ed. Bonn, 414,12-415,6.)

www.dacoromanica.ro

30

RAZBOI CU VENETIENII

310

IV 16, 3 7

Intr-In§ii gindul unui razboi In contra Imparatului (sultanului) 1, de cind cu cucerirea Peloponezului; cad mereu a§teptau, ca. ei II vor ocupa o data, 0 credeau &à le apartine i cal-au pierdut; §i cautau prilej i anumite pretexte sa declare imparatului (sultanului) razboi i sa porneasca asupra Pelopone5

zului cu putere armata. 3. Legindu-se deci de motivele acestea, de mndat

i fara sa trimita vreo

solie i sa faca vreo Incercare sà aplaneze prin tratative neintelegerile, prega-

10

15

20

26

30

36

tesc pentru Peloponez, o armata mare 0 o flota, care sà treaca peste mare, de §aptezeci de trireme, precum i cordbii mari de transport. 4. Umplindu-le deci de marinari i urcind intr-insele soldati multi 0 ostasi . , imbracati In zale i luptatori din armata kr nationald, dar i soldati mercenari foarte multi §i punind lnauntru arme de tot felul §i tunuri aruncatoare de bolovani §i catapulte §i Inca §i fier mult i lemne i var i dulgheri gi zidari i unelte ce trebuie la clAdit, §i Incarcind cite de acest fel §i Inarmind corabiile bine cu de toate, aleg general comandant un barbat mult incercat la ei, unul din cei renumiti In ce prive§te barbatia i tiinta. 0 destoinicia militarà, i pe uscat i pe mare, 0-1 trimit cu flota. 5. Ridicindu-se deci din Ora lor cu putere multa §i cu toata pregatirea gi cu o armata stralucita i cu man nadejdi, au plecat prin Marea Adriatica i plutind pe linga Cherchira si Leucada printre insulele Itaca §.1 Ionica gi Chefalenia, se apropie de marginea Peloponezului din Elida 0 de acolo ajung pe la Rion din Ahaia i, strabatind sinul Criseos, ancoreazA In apele Corintului lingd Istrn; §i debarcind, i§i gazd tabara aici. Cad ei voiau sa Intareasca mai Intii Istmul i si-1 ocupe temeinic §i dupa aceea s. atace Intreg Peloponezul.

6. DescArcind deci tot materialul trebuincios ce-1 aveau pregatit, §i ocupind cu toata armata Istmul de la un capat la celAlalt, 1-au Inchis cu un zid puternic, intrebuintind multi lucrAtori i dinduli silin cu toata rivna. Atunci s-au lepadat indata i unele din cetatile §i ora§ele impdratului (sultanului) dinauntrul Orli 0 de la marginea marii 0 au trecut de partea lor; 0 In acestea, ei au 0 pus garnizoane. Dar nu numai atit, ci 0 tot Pe loponezul, cautind sa patrunda viitorul, a Inceput &A se clatine, keit toata tara sta sa se lepede de imparat (sultan). 7. Amar (Omer) kg stringind toti oamenii de sub mina lui 0 mai lulnd o seamd de iliri (albanezi) din Peloponez, adunind o armat5. nu prea mare, §edea In Corint, pazind ora§ul §i a§teptind armata de la Imparatul (sultan); caci, de Indata ce flota sosise, a trimis un curier la el, ca sd-i vesteasca 1 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 306,9-314,7; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1073 AB (ed. Bonn, 414,12-415,6).

www.dacoromanica.ro

IV 1 6, 3-7

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

311

HeAo7c6vvlcrov Izer.pcf)craro- ad. yap noTe npoeseSOxouv gELNO CALTilv OLTOL x0Ci, votgovTic iSiav oi5aav aTco13ccAii.v, xccepOv gircouv xoci. Tcpopacrer.c Tevac nOXii..tov

kiveyxstv Pacrtaii. 3.

croilv xat

xod, CrTpMTET5COCI. ITC' aLTipi.

pcx.dctievot. o5v Tc7.)v cciTi.c7)v Toirrcov, E506c xaci. &vv.) rcpecrpsiac -haTLvo-

AOyor.c p.FeAAov 10eMicrat. Ta aLdtcpopcc Mcrae, rsTpaTt.av licyda7)v xoct aTOAov St.oucriv-rr.ov kap-rtSouert. TT) IliAo7covv-hay Tpe-hpecov ipsol.A.);x0v,cc xcei OAxdcacov veyeacov. oi

4. 11A/p6aocvTig o5v ackaq Ircr.PaTelv xoc

6

OrcAiTCCc Ircr.f31.13asocv-ric 'OTE. rcoA-

AoUg xod CYTpcc-cterrocc xce-cappcixToug Te xoct p.azip.oug x TiLv EsEaw xoc-rcaOycov xcei -c&Eccov, Da« 831 xca uvou; p.r.GOopOpouc cl.)g 7cA1a-coug xcci O7cAoc nay-mice ivOivivot. xcei. 1.1.1zocvac 7ce-rpoP6Aouc xod acpc-c-hpece, gTt. è xcx ai.87)pov 7coAv

10

xat. EUAcc xcel. ScaPia-rov xoci. TexviTac xcd obco86p.oug xca ipycaila T(3c it; 01X0a01.1.41V enl.TIlaELOC

xca 6act Totcarcc &7tLyop-riaccvrec xod xotAroc OnAicsavTig st,«

xcet a-rpoc-r-tyrOv akoxparopa IA6v-req &v8poc TOv rcccp" ccUToZg

7reiVTCOV

soxl+1.6TCLTOv x0C1

TWV Ovop.oco-TOiv ITC' cb.isptc!. xca crcpcc-cLyL4 ape-cif; xcccerc ycjV TE xod, ,o-cacccractv,

16

kx74.7Touar. TOv cr-c6Aov.

5. "ApavTic o5v &x Tiig ce5TiLv Suvattie xoc

T'n 7To2X-6 xoc r. rcapccaxiorn T

rcc'ecr4

7cepr.cpaveZ aTpaTt'a xoa Aocpcpcac kArciar.v, g7cAeov TOv 'ASpiciev TE xcci. lOveov,

IrcepanAeUesocvTic

Si Kipxopav TE xcei. Aeux&Soc

TE.A1 v-hercov 'IOckx.nc -re xoci.

aLck

KicpcWolviac, rcpocriaxoucrr. "HXLSr. &xpa T-71g HeAo7covv-haou, xaxiniv yi.vovTar. :ton& TO 'Mew TO 'Azai.xOv xai, Staf3ocA6vTic TOv KpLeraZov, xce-rodpouar. Sc riv Kopev0f.ocv kv TO.;) 'IottA xcci, CuropavTec Troy verov, cr-rpaTorciSEUovTat. aUtoii-

Toil-cov yap iPolfOtovTo 7cp-rov Titzicroce xai. rcpoxaTcOtafieiv, &circa -Cf)

20

6AT)

IfiXoTcovv-hacp irct.zapir]aocr..

6. 'ExpokacevTic o5v rc&crocv arcoaxeuilv 're

xoc l.

xpeiccv xoci. St.cacep6vTi4

TOv 'IcrOvOv arc' Obcpou eig &xpov 7caern T"-n aTpaT4, iTiExt4ov xitpt 7-coAVii xoci. Suvaver., gort. ae xca anouSli xcei. 7cpo0up.f.o,c r nlern xpdy.evot.. 'AlreaTlo-av Si TOTe ii)OUg xocE TWOC Troy cppouptcov xcer. rcoAto-p.acov Toi5 13aert.Aeo4 gv -cc r p.eaoyeta xoc i. nocpc04, met TcpooiOev-ro ocöToZg, v otg xoc i. ppoupok kyxocTia-c/crcev oS p.Ovov u, Da& xca oj (Dal TCFcaCC ITeXonOvv-ieroq viTicopoc V, arcoaxonoiScra -cO vIAXov, (La-re xat ce5Tii arcosTijvoce Toi5 13cccraeo.K. 7. 'Apart); SI aovccyceyeov 7cav-rag ToUg So' aUTOv xccE TLVOCc TC7))) x HiXoTcovv-hcrou 'Daupt.Cov TCpOCIAOLf3611Evoc xoc a-cpaTrav

iii

25

30

rcoAA-hv aOpoicraq, Ix&O-tyro

kv KopivOcp, cpuAdcacrwv Te co'rrins xca aTpaTav ixSixOp.evoc Tcocpa pacreAkcoc1131 yap v 7cip4ccg &yyeAov ç ce5TOv e505; xaTazOivToc TO0 aTOAou, CeyyeAoi5vToc 5 118aXov supra lineam adscriptum sec. m II 13 6nXtacorreg A: gctp-cUaccv.req A in marg., unde m 11 19 ante wham add. koceLithvaw A in marg., unde m 1121 Poiov A 1 Kplacciov All 35 kg A: Wg A manus secunda, unde m.

www.dacoromanica.ro

35

IV 16, 8

9

nävala acesteia; totodatà pindea o clipsd potrivita ca sd-i atace. 8i

el

RAZBOI CU VENETIENII

312

deci Mcea a§a.

8. Imparatul ins6 auzind de expeditia venetienilor asupra Peloponezului 0 de inchiderea Istmului cu zid, n-a mai aminat de loc lucrul, ci de 5

indatai chemindu-1 pe Mahumut pasa, ii d'd armat6 destula de soldati deplin inarmati 0 arca0 §i din osta0i curtii1 sale pe cei mai buni luptgtori qi mai bine inarmati 0-1 trimite in Peloponez. 9. Insu0 ins5. rinduind bine toate treburile din 01.6 bostrilor (Bosnia),

dupá cum i-a fost planul, 0 punind garnizoane 0 comandanti in Iaita 0 10

15

celelalte cetati, cite nu le-a dgrimat, lasd satrap (guvernator) Orli §i destuld armata pe un bgrbat din cei renumiti la el, in ce prive§te vitejia 0 Oiinta militard 0, luind prad6 multd de tot, §i el 0 imparlind 0 armatei, se intoarce la Adrianopole, toamna fiind acum pe sfir0te. 8i s-a sfir0t anul, §ase mii nou'd sute aptezeci 0 unul de told, fiind al treisprezecelea din domnia impàratului (sultanului).

1 Ieniceri.

www.dacoromanica.ro

IV 16, 8

Ko

9

CIIITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

gy0a0v TOUT011, 6 liev otiTcoc.

XOCi

LCC xatp6v inc-r-OcLov

cpuAcfcT-ccov

313

intOcrOoct. oc6-roi.c.

8. BoccaeU4 8i nuO6(..cevog Tip ig IleXonOvvyrov kxo-Tpa-retav TiLv 'Eve-r(7.))) xat TO)) Toii 'IaOo3 Tazt.O1L6v, oUxiTE, V avaPoAaZ; TO npayt.t.a &TWEE., &AA' e064 ileTaxocAeady.evo MaxoutloiSTea TOv 7COCGtAV Met aTpaTtdcv yr oç btavi)v

5

On AcTi3v TE xod Tf:AOTE6v xoc TC7)10 3076 ,7:4; EsEocq aUX:7)g Toi.4 1.1.09C(.0APT/T01.4 TE xod, E607TACOT&TOUc, bLI-Ektarec ig HeAonOvvIrov. 9. .AUTOg 8k xoc-racr-nr4svoc 7COnOTOC Ta V Toi4 BOcrrpoLc xaX(64 TE xai. 4.4 ...hv at'yrip xaTec votiv, cppoupaig TE xOci, cppoupdcpzac T.71 TE 'IoetT1) XOCi. TOI:g

DAM; TWV cppovpicuv irocTocaTilcocc,

8o-oc

IA

XCCTLIXCe4JE,

CYCCTp&rc-ir) TE

XOCi.

10

al-pCCTLexv IXOCTiv T'n xd.)pc. xaTaAtateov avapa Tc-ov 6voti.ocaTi5v nap' ccoT4) &7Z' avapEa xcc i.

cr-cpcmyyta, xoct Ada%)

?OcCrCitg OTC TCOAAv 00!)T6; TE XOd T:n cr-rpocTt.c7 stotaoUg,

intivam» ic Ti)v 'A8pLavoi5, cp0t.vo7teopou XlryovToc 1187). Kod, gv 81 xc d. ipaop..1xoa7.6v g-roq 7Cp6; TO; &vvocxocrior.g TE )(at iEcousztator.q Toic OXoLg 11v6E-m, Tpi Tov 8k

xoci, abcccrov Tg dtpriic TCp flocaa.

1 cpuXch-rwv A: TrocpcccpuAc'4vccov A manus secunda, unde m 1111 xat. aTpcmecv Exavilv A:

crcpavi.i &cot m (vel etiarn (avpanciv TE bcolviv xx acc-cpcbrriv m) 1113 ev A in rasura secundum m. Eiv

www.dacoromanica.ro

16

CARTEA A CINCEA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL ACEASTA CUPRINDE RAZBOIUL CU VENETIENII *I A DOUA NAVALA A IMPARATULUI (SULTANULUI) ASUPRA BOSTRILOR (BOSNIECILOR) *I INCA EXPEDITIA INTIIA *I A DOUA A IMPARATULUI IN TARA ILIRILOR (ALBA5

NEZILOR)

1 CUM SI-A SUPUS-0 SI A ZIDIT 0 CETATE INTR-INSA; UN RASTIMP DE PATRU ANI.

1, 1. Mahumut sosind In Peloponez, 10 acaza tabara In afara de Istm la poalele Citeronului 0, trimitInd In venefienilor taina un crainic, ia contact cu Amar (Omer), Inctiintindu-1 de sosirea sa cu armata 0 interesindu-se de toate lucrurile de la Istm 0 despre ducmani cum stau. Si Intelegindu-se sa. atace intr-o zi anumità dupà un consemn, stateau linictiti. 2. Venetienii Sing silindu-se cu multa rivna 0 avind multi oameni la lucru, lucrau de zor la zid ; 0 terminasera tot zidul afara de trei sau patru Infringerea

10

15

stadii 1, totuci In inaltime nu 1-au ridicat 1ndeajuns, ci numai eft sa se poata lupta de pe el la adapost. Intre timp Amar (Omer) pindind o clipa potrività de atac, i-o semnaleaza lui Mahumut ci, dupà un consemn convenit, pornesc amindoi la atac asupra taberei ducmanilor, unul dinauntru, altul dinafara,

cu mult strigat 0 racnet 0 soldatii cintind cintecul de. razboi ; 0 se face 20

aici mare balalie ci invalmaceala 0 lupta apriga corp la corp ci mult omor; in lupta aceasta, venetienii primind atacul soldatilor, au rezistat putin timp ; apoi au luat-o la fuga din rasputeri, Invalmaciti Med nici o ordine, soldatii ins a. se tineau de ei, omorind !Ira crutare ci facind prizonieri, pina ce au ajuns

25

la mare ci la corabii. 3. Aici In graba mare ci abia urcindu-se in trireme, s-au indepartat putin In larg, cit &à fie In afara de bataia sagetilor, 0 stringeau pe cei ce inotau 1 530-710 m.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOY liTI1PPAIIIH/ IZTOPION HEMHTH HEPIEXEI HAE TON TE HOAEMON ENETSIN KAI THN EE BOETPOTE AETTEPAN IIPOEBOAHN TOT BAZIAESIE, ETI AE KAI THN ET., IAATPIOTE TipsITHN KAI AETTEPAN EKETPATEIAN TOT BAEIAEL/E KAI CIE TIIIITAPETO ATTHN NAT MAIN ETEIXIEEN EN ATTH. XPONOT HAHOOE ETH

5

TEEEAPA 1, 1. Moczouv..oUT-ic ai acpt.xciv.evog ic IleXonOvvrysov CSTpaTorreaeUvrat ix-rk TO5 'Ia 011oi5 npk TY) Uncopeia-roi5 KLOacpc7)voc xoci.,rcip.t.Pag cicyyeAov xpUcpoc, xot.voAoyii-rca 'Ap.CcpT] 8-qAc.7.)v Ts Tip mirror) eccptEtv xai. Ti 5g a-rpaTtac x0a 7C1A1-

10

0001611Evog Tec iv Tii.) ' ICSOillp racy= xal. Tec TiLv noXellkov eog gzet. Kat EuvOiv.evol.

Tin) inieecnv iq IilLepccv kl-rilv ike-rdc ye

uv(iloc-roc -ho-Ux4ov.

2. 'EveTot 8i anoun Te TroAA-i) xat npoOupla xat noAuxeLpia xpd.y..evoc. i; TO gpyov, ine-riXouv °cirri, Taxecog- xat yap 6E7:000 sO Tei.5coc i5vuo-av, nAi-jv Tpr.c-ov Tecadcpcov cr-rocaf.cuv, oi) ElivTOL ye ig 11q)k txavOv ijpav ccUTO, CcAA'

15

Oaov ix TOUT011 ecTC0114ZErsOCa eccrcpctAk. 'Ev ToUTy sk 'At.t.cfcmc xacpOv cpuAclEcc4

i; iniOcenv, a-tniccivet TU.) Mazoup.o&ret. xai, cinO ivk Oltz,cpw npooPcaXouo-L Trp cr-rpaTonkay Tc.7.)v TroAev.i.cov,

1.)v04)1.ta-roc Opti.-Okv-rec,

O Ili., iv-rk, 6 ai ixTk

ircLOillevot., Poll' Te no?Aii xat xpocuril xat Cacaczyiirp xpcot.tivow Ti.;:w aTpa-ruircWvxat yiveToc t. cir.ov iv-rana v.iyaq xoct c.'oeLap..k xat gcx-i xap-repdc EucrTaSOv xat cpóvog noAk- kv "Ti 1.2.1.xpOv Ili.) xpOvov dcv-riazov of. 'Eve-rot asEcicilevoc.-rok OnAt-ra;-,

20

gner.-roc 'spunky-mg gcpeuyov Cock xpdc-roc ecTdcxrcoc -re zed EUv oMevi. xcial.up, oi. ai OnAT.-r at. inixenrro x-retvovreq eccpec8c74 xat c.i.)ypoiiv-req, gcog c'ccpbcov-ro ig -Hiv ,8-c'eXotacrcfcv Te xat -rag vcdig.

3. 'EvTana Si) Pta Te noAXY) xcci. 1.1.6-yr.g idcv-re ic Tk Tpper4 Ccv-hxOlcrav int ixe-reedpou 1.t.txp6v, Ocrov ix-rk PiAoug etym., xcd k8kX0vT0 'sok CorO ,aoacicralg 23 post (-0ypoi5voreg add. acpEig A in marg., unde m II 25 post Tprilper.; add. a 'Evvroi A in marg., unde m li 26 post ilucpbv add. devaxcuxelSacorreq A in marg., unde in.

www.dacoromanica.ro

25

INFRINGEREA VENETIENILOR

316

5

10

16

20

25

V 1, 4-2, 4

pe mare ; cdci multi, siliti de dusmani, aruncind armele, au cAzut in mare, altii si cu armele i inotau unii spre corAbii, iar altii s-au i inecat. Au rnurit in lupt5. dusmani mare multime, cetAteni i strAini, i Insusi generalul, care era un bArbat viteaz ; au fost luati i prizonieri, ceva mai putini de trei sute. 4. Iar soldatii pradA toatd tabdra ; intr-insa au gAsit i bani multi si bagaje, vase de bdut i alte lucruri nu putine, cu care S-au pregAtit si de care aveau nevoie ; s-au luat i arme multe, unele din despuierea mortilor, altele aruncate pe jos, si tunuri de tot felul si cite de toate de acest fel 1. 2, 1. Dupà aceea Mahumut cu Amar (Omer) luind armata, intrd in Peloponez, plecind asupra cetAtilor ce s-au lepàdat, si de altcum asupra Peloponezienilor care s-au rAsculat i, in nu multe zile, cucereste cetAtile, unele cu puterea armelor, altele induplecindu-le cu vorba. Pacificarea Peloponezului

2. Dupd" aceea, soseste la Argos, ores de-al venetienilor, gi-gi asazA tabAra in feta orasului si le trimite celor dintr-insul vorbA despre predarea lor si a orasului. Iar aceia vAzind multime de armat5. ingramdditA In cerc primprejurul orasului i zidul lor slab si putind fi luat usor in intregime prin luptä i ajutor neavind nici dintr-o parte si nici nAdejde s5. mai primeascd de undeva, ca sA nu fie luati din navald cu puterea armelor i dati pierzArii, se predau fArd lupt5. lui Mahumut cu ores cu tot, dupà ce au primit incredintarile cuvenite. 3. Iar el, pe toti aceia, ii strAmutd la Bizant, cu femei i cu copii gi cu toate averile, Intregi i neatinsi de nici un rdu, orasul lush' il face una cu pAmintul. Rinduind bine toate treburile din Peloponez, dupd cum i-a fost planul, i in toate cetAtile punind garnizoane din ostasii cei mai rgzboinici ai curtii impArAtesti 2 §i, toate prefacerile de pe urma rdscoalei, Indreptindu-le, dA

30

totul in seama lui Amar (Omer); iar insusi luind cu sine prizonierii fAcuti

la Istm i pe cei gAsiti in cetAtile venetienilor, dar i dintre peloponezieni pe cei ce s-au rAzvrAtit, si nu prea multà pradd de rAzboi, se intoarce la Constantinopole, pe la mijloc de iarra acum. 4. Imparatul (sultanul) pe told cei din Argos li asazd pe terenul mánAstirii Maicii Domnului Perivleptos 3, dindu-le lor case si vii mi ogoare, 1 Cf. Laonic Chalcocondil, II 300, 11-304 i Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1073 B (ed. Bonn, 415,3-6); dupä acestia, lupta descris5. de Critobul nici n-a avut thc, ci venetienii neputind cuceri Corintul i suferind de frig, la stirea aproprerii turcilor, pdrEisesc Istmul i pleaca mai departe In interiorul Peloponezului. 2

I e ni ceri.

3 Unul din multele atribute ale Maicii Domnului era si Perivleptos, adicd aceea care poate fi v5zuta de departe si din orice parte; pe locul rrign5stirii bizantine de odinioarri se aflä azi biserica armeneasca, Sulu-monastir, cam In coltul de sud-vest al Istanbulului.

www.dacoromanica.ro

-V 1, 4

2,

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

vraollivouç noXAot yap pvg6p.evoL UnO Te7>v

noAep..i.o)v,

317

(SinTov-re;

gntarrov ig Tip.) .HCXotaaocv, ot ak xat Viv OnAocg, xoct Ocnev-hzov-ro, ot

ook, ot al xat ecnenviyov-ro. 'ArceOocvov al iv Trij viaw, dca-ri;iv T

Y.L UVCOV xca ocUTO;

iX-hcp,Olcrav ak xoc

4. Ot al aj

t

TOC

L kv

OnAoc

; Ta;

1..ccirn nViMog TroAU Troy 7TOXE-

crTpa-rvyk, &Vp ckyocOOg yev6p.evoc,

vrç

Aiycp iAlcro-oug Tpootocriwv. CrTpOCTIZTOCI. acapnecoucrc TO CYTpOLT6TCEa0V OAov. Ei,p601

cci.yrcT) zpTec TE TCOXVit xOci, gmarXcc xoct &Y..71:61../CCTOC xOti. (31)001

r.g

5 SO

oi)x OAir)

doTOCTHEIA TE Xoti. ZpEicic, iMicp07) se xat On Xoc noAAcfc, TOL Ilèv ecrcO crxUAG)v Tiov

vexpeLv, Tac se xat CoToxeip.eva, xat p.wcvat navToita xat Oacc TOL005TOC 1.

2, 1. Moczoup.oUT7); se

IIETOC

TO15TO

&VOCAOCPWV TV

TpOCTLaV

gC7EtaLv

i;

IleXonOvvvrov tLeTa 'Apecoc int 7« aTCOCITOCVTGC T6SV ppoupicov xat Toô C'cXX(i);veorrep-hcrocv.rocq HeAonovv-icio)v xat iv GU no?a;11!.Lipoccg xecpoirrac Tck ppotiptoc, Tdc tLiv ptc, Toi.; OnXocc, T.« se met, TEEL() oz npocsayOp.evoc. 2. us-T(3c al Toi./TO cipG)CVEZTCEL ig "Apyog, niAtv TE.Sv 'Eve-r6v, xat arpoc-roTCD3E6ETOLL 7TeO TOU arcaTeo; xoct npoo-96pec A6you; Tol:g iv oci)Tiii nept iva6crecog .1.(xu1-1.5v TE XOCt TO5 a'co-Teo;. Ot al OpiLvTer.c TO Ts rcAijOo; ¶ç crcpaTc5c; nepcaTocziaccv Tip n6Acv xLy..Xcp, TO Te ccoiLv T-zoc Oco-Oevi; xat inoczov 6Aov, intxouet,v iArciov-re;, Ili) &x TrpocrpoVig gzov-reg 11 6Acoc piccv -re p...rlasplav TroOlv

10

15

pta A-typOcv. Tor.; OnAocg xcct cln6AcovTocc, Trapaaca6acrcv dcp.azt laUTOL; TE xcd 20

7"))).7 7C6XLv Mazoutio6Tec, T& 7CL6Tdc AMP6vTEc.

3. '0 se nrivTag aUToUg (17TOLxiEL i; TO BlJdoTLOV v yuvacEt xcct T6xvoc; xoa TOT.; 67acpzovac /rim ac7); XCC xocxc)v Curc(Oei.g, Tip) Si n6Acv xa-ricrx4e. AcocOitLevog Si Tec iv HeAonovvaq) ndcv-ra xocAcr.K TE 1
26

iv 'Eli, 10-01.1.(7) xat oç ei)pev av -mi.; copoupiocc Tiov 'EveTetiv, «Ala ail Y.00t Toi); vecirrekccorroc; IleXonovvvrtwv xat Aziocv TLVdt o noXA/iv, inc:cvecacv i; -ri)v KcovaTavTivou, zetp.6ivoc p.eaoi5vTog 11871. 4. BoccrtAeUg SO TOU4 pay 'Apystouq Tavrrccg xoc-rocxtet, iv -c-,7) [1.01011 TY) Ilepc-

pA6Tmcp xocAoup.ivn, ao6; ocirrot; xcct olxiag xat Oc[uriAou; xat Ocypok, Tok ak 3 post eurenviyovTo add.

Pecpet,

TiLv

Oracov A in marg.,

unde m 11 11 IleXonciv-

v-laov A: Tiv p.ea6yeecev IleXorcovv*rou A in marg., unde m 1112 Tex cppoUpece A: Tee Te cppoUptce xcci. Tet Dace ireCTCOC, A in marg., unde m 1116 post 01. Se add. 'Apydot. A in

marg., unde M.

1 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 300,11-304 et G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1073 B (ed. Bonn, 415,3-6) ; secundum quos pugna a Critobulo relata commisa non est,

sed Veneti, quia Corinthum expugnare non potuerunt atque hiemis frigore afficiebantur, de Machumutis adventu certiores facti Isthmo relicto sua sponte se receperunt.

www.dacoromanica.ro

30

318

INCHIDEREA HELESPONTULUI

V 8, 1-4, 1

pe prizonierii insä, despre care spuneam ca au fost luati de la du§mani 0 de prin cetati, precum §i dintre Peloponezienii razvratiti, pe told i-a ucis.

Terminarea eetlitilor

6

de la Helespont

3, 1. In zilele acelea i Iagup, satrapul (pa§a) de la Galipoli, a terminat cetatile de la Helespont 1 0 a pus garnizoane Intr-insele 0 a carat inauntru arme foarte

multe §i pe ziduri a pus tunuri aruncatoare de bolovani catapulte, cu care avea sa opreasca, oricind i-ar fi voia, intrarea i ie0rea corabillor ce mergeau in sus sau veneau In jos, 0 a facut i toate celelalte dupa indrumarea imparatului (sultanului). 2. Si a fost savir0t un lucru mare 0 mai deosebit decit toate i foarte 1nsemnat §i minunat ; i aceasta nimarui dintre vechii eleni si nici dintre marii imparati ci capitani, ma gindesc la romani i per0, nu i-a venit vreodata In cap §i, daca i-a venit, n-a fost In stare s-o faca, sa desparta marea de sus de marea de jos i sa inchida cu desavircire i sa faca pentru oricine ar voi sa navigheze in sus sau In jos, caldtoria cu totului tot cu neputinta, afara de numai cui ar voi sa i-o Ingaduiasca, deoarece acezase de arnindoua partile cetatile ca o poarta, §i pusese pe zidurile lor tunuri aruncatoare de bolovani, cu care de departe erau Impra§tiate i triremele §i corabiile de transport 0 orice alt vas plutitor mic sau mare; 0 cum numai s-ar fi apropiat, de Indata erau sparte 0 date pierzarii de bolovanii aruncati din tunuri, de parca ar fi fost prinse intre Scila i Charibda 2. 3. Caci Xerxe a legat odinioara acest Helespont, ci numai printr-un pod de vase 0 de lemn, care nici n-ar fi putut Infrunta mult bataia vinturilor 0 a ei

10

16

20

valurilor marii ; i fire§te nici n-a infruntat §i, armata dupnana venind, ucor 1-ar 26

fi rupt cu puterea. Aici insa, de asta data, aca ceva e cu neputinta i nici nu se poate 1ntimpla, caci nici valurile marii, nici bataia vinturilor, nici navaliri de armate dusmane nu-1 pot nicidecum scufunda i nici sa-i fug vreo sila cumva.

.Pqa de nezdruncinata 0 de tare a fost facuta aceasta legatura i acest pod.

30

4, 1. Iarna aceea,

ci Imparatul peonilor 0. al dacilor3 a pornit curazboi asupra tarii dalmatilor, adica a bostrilor (Bosniei), pe care 1nainte o cucerise imparatul (sultanul), ca sà o ocupe, daca ar putea ci sa. cucereasca cetatile dintr-insa 0 mai ales Iaita, alungind pe oamenii imparatului (sultanului).

Expedifia lui Matei Corvin in Bosnia, 1463

1 Vezi mai sus, IV 14,5. 2 Scila i Charibda erau doi monstri legendari marini care strajuiau strhutoarea dintre Italia si Sicilia. 8 Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1494

www.dacoromanica.ro

1't

A 68

I

:1111:10IIHO VINTWOG

aahlOHVIAI 'IV

Val-II

6TE

M1)1 M97131(021 5901 31 A? 5101 51o3dnodcb 5)o.Lno-vp 5)olA9cbtty `5)odgA39 5o 31 5901 5101(009(031493A AC9]-0kmouoy311 5)01A7211. A3M31X32Lf ?R 5i)oi 51ol.r,00 512odTriti. pox Skuctoloob 9 5ka.cyd1ooD 5co3younoiroom '8 T 7o1 A? 61A9aLDGAya, rld;lodcb ? 3D3"13 pox ATdnod6 3.ottip?L)ox4 51o1r,to1 pox my1L9 o? 3x13AL& lo1.013yoL pox 57omon.71 3Dk1Dpz? 5noyododi3u vox ,70idtplacbf m2 3y3719 A91 An0yoL9 pox AnoyaLxR Ansocox mol m-o1A93yaoomp It 3X3LJOIMX mo1A9 'Acoctooxp 319 pox m2 '01101(90d )71 31 Ve(39 )010,011. 3161011.31.1. ??1,1)X (1(+1 ,C101

r( 59

9

.Atok)4thr; pox k9ily32.32n2

z

io.J.d )o)1-1 pox Acoloiou Aonrikdf).? VOX nolox noyyou 'AOq3) d3IL2 3120 M91 M91100011 ACOA(1.aff., 511 319,0 mol Dolopu M10(l movolari momplod pox 'M9A.(4,1417d19 M9')Xak9d., ?1 TraCb 1XX 4M9.0d3I1 9131(1(10d? '3101/. 3120 4(1-ACT? 'M0y1Old 710.0k1.0)01R 31 (41 (0,1) AzDploy),IG Ski coi)px Skampoo.g. pox S0)l3x31 .nodi32.c.f pox 5o09 A9irt9 31 pox A01(0vii9 2.rx0Lin =DLL 5101 A131(1110AT (4. Al3xo.noirx SloArloynod '19)011. AkyaL 510 `olloyctod d3oLoc2 Smyrial. VOX 50110T1970.0,

A30c-od?loox? 2o1 ooldr,todcb `533072q pox 5),?(003aLT1 570.01/.1D12L? '5(101(9d0d131L ,1T AT Arai. A39(91191/ DoInctodoinoq pox 513dtpd1 vox 53Tpxy9 po 1oa,DIA.71 pox

OT

91

ova

pox A?dxrri pox 7o,l.T1 5nock3 kR pox Aonorl 701AX)91p1DkxaL 10A3TicIAA)1110X 31 pox 7on31-19xyoaDo 5101 X? A(91 morooXkri Sloqr131.6)? 'Sloop( d3aLoT tki Ibmixa winpuoyorsin pox tki -13Rdcichox

5kd

E

nTri cITA.

3n3)3 lvolz.

A91

AwAoaDtpyya, `Aolnol 'mop

lo323Xo

pox iod9cb31 'ILIvr(q 5.4 3120 59d1L. 31 &col Aorrl?Af pox Ski SkDDroo.g, Srotri? lac? (pole. 32c,io `3XD31op pox mod0X? L?-1,c3i m3X.o31Af `kokAn,2? pox loirpi rDnoo Srrhomn Nonios) AkIcoo 5o3d .A3.onym )O9mo1A? 3g AnctO 11 A01(10101 5(91(9, 31,(.10 MIL/ 3190 moD7n3A. :Doirmn 3no thpA. 5kDproo.g, 31 pox A(9TI?Af poyodri? pox -no7otildlaq 3190 ncod0X3 pox mop-13)021. 7oDnool(32.L? 517-bonq madoomn autpoi, z Aoyonn Itt. pOx A(109(911.9 .1)10.010D1Old S(9150 591(9\M/2 31 pox ortopijrdzaz. S9dnXD1 9 59-r1D3R 5omlo 13n91.31? vox 11. oo3R3XD kiçpo

t

.T

noj

noiç 5omorh3X pox 5ct3v.ord

9 Ap0\9.noll 31

A,39(13110d19? 11L? Afp. AMIJOTIXXV pox ta9di..D9a 'modcpX `59310Drd `5cooLo 13 `o1Domil LilDxwox nkicoo/ pox 7p1 A?

pox wisyno,orl

5.)oLopy3?

Akx

110X

Ak(pd1L 01-Z9(41)&13X? Gt1(,170

mdc,todel Lt.olltdpo

9 pod nnoval 'pp 13-f y 'wow "z apun 9111w 9)21V slooly 'pp 1D393dipi7IM1/ uui '-g apun w 9Z llort,Td,ochou :V "cutP(dx'cbDal w 6? Isod nc2L)o-rivoy asapin OE LtDII.dpa 1od3a.cp3n (5noch.D9a 6(11 Ul umpunaas) AI '91 :T 573.2-Frlyzy `monovox :v (Lyn? v 11 "Innu apun tu ye mod Smrornod ppy 5ctodnockb v 'now "g apun II

II

z 01)!A

-a g

'eRins AI 111 -wallauiqns

atgatinH

sepiphi `snupuoD

(001-89T)

www.dacoromanica.ro

9E

ACOMOV

Scoi .ScorcLord

II

OE

OE

320

5

MATE! CORVIN ATACA BOSNIA

V 4, 2-5, 3

2. CAci i se ['Area lucrul cel mai stra§nic din toate i o mare paguM pentru tara i domnia lui i un semn vadit de mare slAbiciune, faptul cA Impàratul (sultanul) ocupase aceastA. tarà i cetAtile dintr-insa, deoarece este asezatA in coasta Orli sale si in hotar din toate pArtile cu tara peonilor (ungurilor) si foarte potrività, ca tam lui sd fie invadatà, pornindu-se dintr-aceea.

10

16

3. Intrind deci intr-insa cu armatA si pregAtire destul de mare, smulge de indatà de la impAratul (sultanul) cele mai multe cetAti, unele induplecindu-le si cistigindu-le cu vorbe, altele prin fricA i amenintAri, In unele cazuri insA cucerindu-le cu armele. Venind la Iaita, ia si aceasta cetate fAra multà ostenealà, deoarece cei dinriuntru s-au rAsculat si ucigindu-se intre ei, au trecut de bundvoie de partea lui. RAminind nu multe zile aici §i punind straje puternice intr-insa si in celelalte cetAti, garnizoane de bArbati rAzboinici, imbrAcati in zale §i aducind inAuntru arme si provizii foarte multe de tot, s-a tutors acasà.

Expedifia a doua In Bosnia

5, 1. ImpAratul (sultanul) Ins, cind a auzit aceasta, i-a cAzut fapta foarte greu la inimA si de indatà a inceput

sa faca pregatiri de razboi cu multa armata 0 mare

putere, nu numai contra tàrii bostrilor (Bosniei) si a cetAtilor vinovate de 20

26

30

necredintA, ci ca sA nAvAleascA chiar in tara peonilor (ungurilor). Stringind deci armatA foarte munà de tot, &Mare i pe jos, si adunind arme multe §i tunuri aruncatoare de bolovani si catapulte si peste iarnA pregAtindu-se bine

cu toate cele ce le avea la indeminA, cum incepe primAvara, porneste de indat5. asupra lor. 2. Ridicindu-se a§adar din Adrianopole cu toatä oastea de cAlArasi si pedestrasi i cArInd totodatä cu sine tunurile si bronz si fier mult de tot, ajunge inspre tara bostrilor (Bosnia). i ajungind Intr-insa, si-a dat seama, Ca mai intii trebuie s. meargA asupra cetAtii Iaita i sA Incerce, dacà ar putea sA o ia, fie prin bunA Intelegere, fie cu puterea armelor si dupà aceea sA porneascA i asupra celorlalte. 3. Apropiindu-se deci de Iaita §i asezindu-si tabAra inaintea ora§ului, le-a trimis mai intli vorbe de predarea lor si a cetAtii, dupi ce vor fi primit

toate asigurdrile din partea lui. Cum hag nu i-a putut Indupleca, mai Intl le pustie§te pAmintul de afard i arde totul, apoi infigind inaintea orasului o 36

palisadA, 11 incercuie§te cu armata i, asezind tunurile, incepe a-I Impresura; nu prea multe zile, a bAtut zidul si 1-a dat jos cu tunurile. Iar cind a crezut

ca este indeajuns de surpat, a inceput pregAtirile sa atace zidul cu toatà armata i puterea. www.dacoromanica.ro

A 4t

:inuoirtr)

t;

7

tkolrIontsv drk 31

(i.d)pyc:j

(1.191/k.371 VOX

o

Val-II

VINIcoct EYE (IHWOIIVIV 'Iv

n)221. mo1

2? 13X9

VOX

51

C1019O0 510d(7X

IgE

31

VOX

514Xdr

5k.1.9101 VOX AC91

519(110110X Stf.elOrgbodll.

A? 5k1 520dTX Carp° mo3dnodth rdraz. n01 5com.ord `SID9XoloIrx cbdpoxliq 31 Ski- nompo -13X 5knrri pox rt3901A1p2/ n0d9719 1 M0&9110H 0 51.4.D9 pox 59,311. ikt-riodvol)ox 51/..1f001

-SrpRG.LuL.?

9

-E

Ast-qoodpod 6.2.0 ti12.)o )21371 510111od.11) 5(Leoon

5clocl3

1

1

)(,)1

50n37i91)0D0d21. .5°^3ThP11

pox `5kn3x.olotholL 101916,0 M21 M0y3n0dd) 92.1)p no1 '5Cor(19)od 101 A3T 100132L pox 510.iloy Tg cbdocb pox `5220(132no (van ?R pox 5101 5101(1/9 -361DrI)ox

(1)331(21.

3 ^L;-1

5

`ATOY?

isdpo pox

Ar1.1c071 SMA92.110 tV91 AMeA3 )01-0X)19

A(91909 31 pox 5rilmcbs) AMATrirDmId? AC91(tpyyf

VOX

AC91ArlAdO)X90d21. 5OO:W(10X3

OT

nc-?LooLlorp ?R 20 5rxy031.

chavo

5rdnXD1 3

LL1fl

5nortalori pox 69

I

31 pox 5201

Srdpiti. c_tol(po pox 5rxrxnth Son37-1129k1.01011oX 51ova mol moldnodcb Srdvo,9 5no1X)ioddor1)ox 31 VOX

pox &011.0 119 tuo1D23yaL nc.pooloo.o? 3.ottd(2X3noo iL9 noxao . 5c3y1Doog ?R 01n01 50A37-190n2L pox 5c03thod m-9Xd.3e3 01 4)01-1,l/odaL -D3tho2c ooyoL9

013))2n3x 5cOc13 1o.on31odi..Dx3 1d13X Ltyycat. pox `1371rnaR nonori r1rx SkI -D9a mod pox mol ncoim,o1D0w..0 Wo3d(todd) t.f.2 pox 5? (4197) e41 moe,opoll -m3yxrijol A771177(11:1 eLne301 119 nttlopyiL 5rd33.4.f MI,X11/11.3 31 pox e*.X1.321. poX )0(219 10((02/

9T

rixf

poX 5Voon.7-1 5n0y9d0c3132/ poX )o1d(1.136),o M?A.mlootlq pOX 50)1()ox -)2D)on3xDrdlo2/

50n37

1

1.01o2/

5101 1DnachpaLci `50m07113X 5n0(23

7 5rdy

AS1.0

X? Ski. (10A)01dV,

11MOIL

Sod nOnrioXdf 1D1323 cmox ncolcuo (bi 6110d19 6)(11=1 31 VOX `cbsci3aL

Og

p)x

5vp.. 51orkakri pox n9xvoX vox nodkEiD 119 nr,qoat 5onstkrannq 7yri3o, 1oo13t9.4. oploox nrfl foOdTX M92. ACoc1199a pox 50n37i9A31 n? tt1rpo 1o1c0d21 AFI MAIR

10

'me

5?

O1J

&any?

1XIX

1)0Dkd3X111?

'9)ol

243

31 011)om;IR 1100D)oDrp.D)od:o2./ ryy39 'IrDkc1c9X

r11321.3 pox Sodu rn 5101 510)(21.9 io3loyor19 .E 5r.oroDodil n2o thrpo pox A.4311.91rd1D Sonstrood odu no/ '5o3loy 5(10.9y 13d3dODOChL A01(C11/ 3d321. 31 SCO399RA? MO1MO? 31 noo....imx 5o31..D3ri 1 opiplai. tL

.nuoclodzy 5c? ,g

XctO '301321R )olc0d2L eqT1 )1p1

2 (0

SkI

5rdc,oX

9g

39(0th? pox sokdaqn?

`rmopat )01132/3 )0X1OdfX gdai. noi 5o3i.r39 50r3l9yyrd pox (-b1x9x 331. AcfAryld cbi 6)110d1D pox 57pn)on.ri 5)01:411)12L? 13Xd91y0213 pOx 5)od7ritb elTri 5)oM1 20 5r(1(03L, 3131;11oX

21 5oXaga. pox

132.2.visk,331XX

521 51moon.ri

`tAylilcholmt 013))pcmt.o3draz. to3roodp0d2t. cin

5zy,

133(331

eLotoon

13x9?

d-)197o

Ltoru idlsX pox ivrirnnR .

noxp ppv 19N 9 npi 5c0i.90 v u 'Amu apun UI WI mpx,t-s^? i. Miirdil :V g mod nolcodu *ppo 5101 9 U.IC,03 V u! Mr.oxT v in "annu apun m "linuz apun iii 2.1.1d311 :1/ UIld3OL pas) snmooiyo auopaunruoo 3i anbuindaid (mpnqv . Ey mod

512031.101e 59d1L

4. I

IZ

-

.3 FOE

www.dacoromanica.ro

OE

322

5

EXPEDITIA A DOUA IN BOSNIA

V 5, 4-9

4. Rinduind deci armata i inarmind-o, a Inceput s atace din toate pArtile, iar la partea ddrimatd a zidului a venit insugi in. linia de luptd cu soldatii curtii sale gi trupe proaspete, anume cu ostagi deplin inarmati i cu arcagi i prggtiagi gi mai ales cu pugcagi. Repede deci primind soldatii consemnul, cu strigdt mare gi ingrozitor de rdzboi i cu multd ndvald gi mare grabd o iau inspre zidul stricat i incercau sg' se urce pe el cu puterea. 5. Dar peonii (ungurii) aleargd i dingii cu multà indrAzneald i tArie asupra lor, scotind rgcnete i strigAte nedeslugite. 8i se ridicd. rdzboi mare

10

corp la corp gi se face luptg grea aici i invdlmdgealà multd gi strigAte amestecate se ridicd din amindouà pgrtile i Injurgturi gi se ucid nu putini, cdci de amindoud pàri1e erau oameni viteji, unii silindu-se 55. intre i s'a ia oragul, ceilalti sg-i respingg. pe acegtia i sS. pdstreze ce e al lor, zic sotiile i copiii, ce-i mai scump.

16

6. 8i cind soldatii, silindu-i pe peoni (unguri), erau mai tari gi se urcau pe zid, cind iardgi Impini flind de care peoni, erau goniti cu puterea; gi au murit aici nu putini, cgzind In luptg. i aceasta a durat destul timp, deoarece

se luptau cu vitejie. Mai apoi peonii sint cu mult mai tan i soldatii strimtorati cu putere, aveau de suferit din greu; gi cad multi bArbati 20

26

30

35

viteji buni. 7. Impdratul (sultanul) InsS. vAzind ca oamenii lui suferg aga de greu §i &à se prapadesc, se necdjegte foarte i atunci, dind semnalul de retragere, a poruncit BA' iasd din bdtaia sdgetilor ; i s-au retras. Dupg aceea iarggi, nu prea multe zile odihnindu-gi armata i inarmind-o i rinduind-o bine, a atacat cu putere oragul i insugi conducea in primele rinduri, punind in vedere distinctii dar i foarte multe i mari rdsplati i onoruri i gratificatii nu putine celor ce se vor urca pe zid cei dintli; pe deasupra le vestegte de mai Inainte prada i despuierea tuturor celor din orag. 8. 8i soldatii, scotind man i InfricogAtoare strigAte de rAzboi, de indatd ca nigte pgsdri zburgtoare se reped cu mult avint de-a valma i cu mult iureg gi lard nici o rAzgindire asupra zidului i incercau sg se urce pe acesta, unii rezgmind scdrile, altii atirnind funiile, altii infigind cuie In zid, iar altii silindu-se in orice alt chip posibil sS. pAtrundd inguntru, ca unii ce se agteptau sà ia mari rgspldti, deoarece ImpAratul (sultanul) era de fatal gi se uita la ce se rAcea, gi la n'Avala gi la rivna i puterea i vitejia gi rinduiala fiecAruia;

gi nu se gindeau la lucruri mici, ci fiecare voia, el sà fie cel dintii i sal se urce pe zid, s5. doboare un peon (ungur) i s5. pung. steagul pe zid gi 40

pe parapet. 9. Dar gi peonii (ungurii) Ii intimpinau cu multg putere i cu curaj mare

de tot gi se reped In graba cu strigge nedeslugite i primesc pe acegtia cu vitejie

www.dacoromanica.ro

:Ifla0I1110

A `9

NTININIOCE

un

LLJOHVP

5crPoox Mb 5/073lx1 31 vox 5)003,0L9 tqf.1 topnodlp 3vood9D0d2L 1319 TR

3l3O1

91 nonrhic)31.1ox n01 noX331

22

'Iv dael-II

-7014,0ou

nolnn

MA U.1 b1R2 U.1(277 13mbl/Od)00 (101 `00.1.40d1D S1o1310L9 71 nikch pox 51731001 VOX S1oltr.n0Rn36D pox 51od9cbox)oc5no.a. -r1Dropri 5909a M.10 531n9Epoy 10 17010117od1D 91 'xiiittonn

'&399X VOX

61

pox

n9d306 531foofvoyp

U.rido ttyyou vox ttRnolLo nnodTX? 67-19dR AcHT-1111c)1311OX (101 5Ct0X331 pox ni3eLpothaq oltwodniq

lo.A.F1

.9 10

p

Tyr! 5037D704 31 1,07L Son.omdcts pox VOX 1701/01D3flq tf.R Lapi Td31chox nopolDn 1)137-) 5klmodx nolitpcop .5t_tod pox 57oA.Tri &TAT loomoln? pox 59tio1oo? 59you pox tcod 5V6171-t1q ,dru noc)71.067110 pox lopittcbDrd pox 50,0 `50,(.3y9 pox ncod?Lothrhp no2dRop mo(pollp `M9(l7TIOMI M91 n3.7-1 nconplopEj ni30y3.03 pox nrdry 91 'cap?? n(-01 9g 1r007o0cp31np Sn01901 pox norcad) 721 '7019 5),o21)ou. 1 w(Ld) vox x.nonn.l. 5r pox v. -7o1xacplrlii 9R

tA.R

53A017/11 ID/011(.31M? 110x 101210

no

.9

pON 91011. n971 10n3-1-19z1E3 10

1)o11'taL9

59ol

,d)? Mpl70x1 A0(l0dX '013A7A.3

A(9A01/011 01A0M,177)(D.?43

-531/W1217U vox 01001 M9ArI0X/071 *5(937DM13/ 101131LT, nn013odx3a.t? chyy02!

17o1r2z.9 20n31-193.12L lodg96D

OJ

51orkopoll nclo1lodx3aq pox

non.nodpq n01 `Sn0X331 10L 3 My1011. 10A3/120002 9=9 M91 .5o3d pox llox.otknopf nOIC,170 x90 1o).3y9 3onari9X7orl 31 110x 10 53A0170ll 170x

9

91

`nnogaLoxrx3 5324011/3U loyyou

10.Donnal vox loorl)p 53d2n3

9g nod'? (ono 5m1nnocpoaLox-kx pox 5nonFinxyoulo 5201 570dR(1 5(9064 3d3(hR 1idR26.0 'Mt 3101 tpi nwkdcpXzeop Sroprik.o n3.0(13,0x3 cn,3 mosqn3.X. .m2y33 vox modTXTeop 10131,v 9g wIn:o1 `nly),o2L 1l3 20 5170/(1(02L 5170d31ti. 5/0.02/01DOOD1R 31 Atf.1 M01.3.40d1D 170x 570.031010 pOIC 5/0),02.9 `Scoloox n3roodpodit 5odnX...ol d)l i_tx-r1031021. pox 01134 5ol2da `5012X) r(072 31 '52q9dkxodif. v. 9R MC 5130odu -L

Sc3vDva

l31D13xit. vox 7o101/Tri pox 5yrili, 110X 5)o1ich2X x90 570.30 5101(pchL 11/)0E11117 (101 0 A 1190 9R vox pox mondopaL M91 n? cbi 13103? `5(10X331 d nr.f.)ioaLdwIR crtivix.0 5)0MpTILI.D0d1L

.8 vox

Og

9g

0 2o.A.3ri vox Itod3doth 531A)q3ovolop c1023 53n11 pox 31 pOlt lnn90 pox 5(91xf.11? Mt12 lonklu ttrld9 ttyyou 67-19de 6-Yr1D9x cirtiolloy MD(10d(OX 11/? 91 50XI31 1)0X m3n3mdiu? oIncochmq `noi.90i. 10 9-(1 570001-13yx -.33L9

30 Dole)1170d1D

n

n

io snovpDprIL 531n9n,Clupoilox.l.7 413X331. 9210 d-yxy39 bi t-baLod1 hmoncIR lon3rinlold 'n2,39x303 313o, chg. nol Scorcunod Solnodzat pox nonpfro3.6, 701 rns-ric)c)R pox Alp- (101D3n pox fartio12 'VOX nttt.Rn011.9 pox nkrkpd pox n7o3dRop pox `tn),o1 ox rytp2 =purl 53w9x02Dodu. 1100D3(1,tpy 90 xrd d ? `nnonodcb Nop 5olmox3 501C961. 5919r 31 oni3 o9od? pox 9 nos. SnoX331 5),odiaq '5324%9011

10

5non3oX.o '531m-02,dr?

vox 9 lonopoll 5x4931x .pox 9 nt!.1 moporitt0 cbl 13X131 170X U.1 132)(201L3 "M,91.10170.00thL '6 10 tra 53^07LI Scoz..0c2d93 201011 pox 21)1371 5noLopche 119 noxxou pox Skr1d9 pox 5noX3o1 nn (Lod tbritf.DT M914311? 31 pox 01A0X33 5n01901 5mponn3J. 91 isod nompioXmi .ppv mod?Locb-rbp y ua "Amu apun UI II LI ;sod 533A0j.aqu ppn y snuvw .g Jaw! `snsrad spun w II oz 570A71(LD :v mear:dug) in II 9z 5):4,0711kDodu :v 5)ont.-rikoodst w II gz nolcio.t :ysdyas noain :y noirp tu II 6g bnoy330mu. v 7,811 win) imoD3rtlt,ty "ppv x nost,tol. tit gAnnu apun .Ln noi.973

y

.TZ

www.dacoromanica.ro

OS

98

324

EXPEDITIA A DOUA IN BOSNIA

V 5, 10 6., 3

tarie ; i se ridica aici o 1upta apriga i infricosatoare, precum nimeni nici

n-a vazut nici n-a auzit sa. se fi intimplat vreo data In jurul vreunui zid, si mai ales pe locul unde zidul era surpat. Caci, beti de razboi si apucati cu E,

10

15

20

totului tot de oarba minie i, iesiti din fire, se ucideau unii pe altii si se tdiau f gra miià, dind lovituri i primind, ranind i raniti fiind, ucigind ei uciei, strigind, injurind i blestemind, neuitindu-se la nimic ce au in fata sau la ce se face, ca niste iesiti din minti. 1.0. Multi cadeau, luptindu-se barbati viteji i dintre soldati si mai ales din ostasii de la curtea Imparateasca. (ieniceri), necrutindu-se de loc i fiindu-le rusine, ca-1 \rad inaintea ochilor pe imparatul (sultanul) ; caci era impreung cu dineii, luptindu-se. Dar peonii (ungurii) erau cu mult superiori pretutindeni, deoarece se luptau de sus si loveau din locuri avantajoase si se bateau cu multa putere ; caci erau cu totii barbati viteji i razboinici, alesi pe sprinceanä. 11. Imparatul (sultanul) insa. vazind ca oamenii lui se prapadesc multi §i c razboiul nu merge de loc Inainte, ci ca de fapt este aproape cu neputinta sa ia orasul din navala prin luptà cu puterea armelor, ci numai cu foamea printr-o impresurare indelungata, d armatei semnalul de retragere ; i au iesit din bataia sagetilor. 1.2. Retragindu-se deci Imparatul (sultanul) in tabara, se pregatea sa lase in preajma orasului armata destula, care sa-1 impresoare i sa pazeasca sa. nu poata iei nimic din ora i nici de afara sa. nu poata fi adus ceva inauntru,

iar insusi cu cealaltà armata se gatea s. navaleasca in restul tarii asupra 25

cetatilor ce i-au fost devenit necredincioase, dar si in tam peonilor (ungurilor). 6, 1. Intre timp lug i-a sosit vestea, cà imparatul peonilor (regele ungurior) a strins oaste foarte multà de tot si e cit pe ce sa porneasca asupra lui2.

2. Imparatul (sultanul) aflind de aceasta, s-a hotarit ea 1nsui trebuie sa ramina la Iaita i, continuind impresurarea, sa nu se indeparteze nicaieri de oras 2, pe Mahumut insa, dindu-i destula armata, calare i pe jos, si Inca 30

o parte nu mica din ostasii curtii sale (ieniceri), 1-a trimis contra imparatului peonilor (regele ungurior) ; caci 1nsui sa plece la lupta cu acesta, n-a aflat de bine.

3. Iar Mahumut luind armata, a minat de zor i ajungind foarte pe aproape de dusmani, li aped tabara aici. Intre amindoua taberele erau 1 Pe margine, manuscrisul mai adauga apoi: « Caci acesta, de Indata ce a stiut de navala imparatului (sultanului) in tara bostrilor (Bosnia) si de impresurarea orasului Iaita, a adunat oaste mare si, pregatindu-se indeajuns cu tot ce avea, a iesit contra

imparatului (sultanului), in credinta, cà asa sau va scapa orasul de impresurare, indreptind pe imparatul (sultanul) si oastea lui asupra sa, sau oastea impartindu-se in cloud, si pentru rdzboi i pentru impresurare, ar putea sa se lupte cu imparatui (sultanul) mai sla-

bit. Dar s-a inselat in parerea sa. »

2 De fapt s-a intimplat invers, caci, la stirea ca Matei Corvin vine, Mahomed al II-lea

s-a lasat de impresurare si a plecat ; vezi comentariul din editia lui C. MUller, p. 153.

www.dacoromanica.ro

A i9 01

9-

:r1f1EIOIHM VIMWOCI 1111

E

aavicevvi 'Br vari-ii

9g£ "

pox roly/D.Inq kXpi 511 vermin? Td31chox pox '5I,tRcioxidcb rox AX9,0 &3213,120 ,190 A39(104 oX131pL? Gt&31315o3X)o-ti dtn?orl '?/92.L. pox lo/Dlyri tf.2 1c3331. 513V0 91 ACIATTIThd131MX (101 5(10X331 532,&?0Drio3K chp,k. d21 cborirolt. pox 5noyo A09)(9 5c101M0? 531A9eX3 11.149 pox erriaG 'pox Atc..1 Ato9do `5319x1,coA)4 h0NDOX3120X cop VOX .50,ACIXD1

+

5noy

n0121.0X31/0X '31xi0rop

`531nocood 'lon37-19cood `531n0xwpd1l1 -9(od111 `531.nnoradDryd 59tvaRk71 &col coyo n(ol moin9drat k 'nconTrk-Ag dmum2 lo&Trionrori lon3719ttrovizaL? oT o1ii nno ismou vox loorillo 53dRil 10A3TI9X1011 A(01 31 M011)(2L9 1(tO VOX i-IXDpo VOX M91 olop 5k1 5U..xiy.wrd Sklepo `101911(1)11 531A(10R136) 31 l0n3ri9n cb1 aL. 9d morivo069 ood9 twa. .lorcinzd nq 5101210 chg. (A. .50n3rI9w0lop 10 53^037°11 nno1Tdx3IL? dYcoat. `noXIolmou n?oc9mo 31 lon37.19X)ori pox i d332.9 VOX

`10A3119X ,53:1A023A06 610&3T19(13,N0cb d ,531m00 dr; `531n0jcl

rwrA3e 531novod pox 7ovor1 50)19Cpd23 .10A37-19)1M9112 dlol 531roolz.39 rawollo pox lorilXyri `53d292 ekkgrvp.vidlo nonTrUl3)03? Ty 5c3ytcma mndo 5cio1 5)odm 5nonFlodls06 TcholL 'cly01L 91 sa, noA.d3 norbovo AnothoXodu '113 ,yyf 5? Ti)onctvo maika on3-4/3107ox 9i 61-1?you pox 5loyaL9 x? 5kyo0oda.c. 5o3d 9/ n/lip `m3y? 6yrhy ?g non911 pox iolxdolyou iodx)o-ri o nmy33 MDkck,okonp 3Akrili.D7 111 .ioilmd/D pox olno&?,1.?

zy

n?ri 01 LI.TI

1.1

nyilzda.D

501-1,10,319 5R

5?

I

nog311.91)odln 9 5n3yismij o13)72n3xD3cho1L 5? 90.0(10XdolyOU 31 VOX (0D9Clopprod) noi

k

ACO1

31 nIp. nlkyy?? tathpX .A0-m9roll

A3(MR `1/00D)093710XD? 59Lcoo

npyrd9

laL? 7e1

oa

L

/1(01 `moy3nodth,

tkamoy

MOX VOX (101-b02(A.T1 51(.19W1 `11)onD.i.D7orvralo

31

Ati.X11/1L,

5k19,orinoX91

amv tap. mr,96

Tixx .r.42n0aLo vox -9n3.A. .n01Cp0 AL. 3R nr137-1 MO/

3R AG..1 ille1110,619 nmd)ovorop 3tmoyfk

nolL AC91 mop-13y0aL 17013c133310170d10

5on371

'pp

y

snumu "g apun ui II Tig mod cblipo ppv SoL20 dxd. noR3Z9 5? nr+yodip? Qoi. 5co?ximod pDx ntp.. oi 5o3i.op 'tarp( eopundlo nklop,l3r1 T7o.c9od0 53o n3113 5c9foox1 Sormi)pinon3xcoodzi.E. 703iAA 31L ro3sx,A Is.j bi `13yiwod 5:oD1ion 5col90 xdoi'oj. A no '5o31,$)?? 701.1\700da. 5? (191(1703 A91. 31. Sclon3 5e2

CO&A.3 At1.1.

zroDxlij vox

Att1.1.

i

`ropumdID

d9 px

It.

7oX?si

inj

rini

5LtD7303dmig

5t1.1. 5X)11=31.1) 53 31. no-$.131(9=

-doo

lzx nvlxclolyou

1Z0939[0X) (Ill 1709D.T13)(01190Cht 6,1 .13,0D)od cNcv? lvado.o? 5ki .5krkpra "Odom apun in 97,11 7sod Scaywza ppn d7p1 v Sulam "g apun in 5? :y .31.? lad nnOvill 11I

cbc3?1..03&30D13 01.1X.010X

I

A?

9Z

w319o71noX)olk `3R Scto2 thITO 001170C31.0

1)ox ) 50c)37 x20 eLo.tro 5/41 5m7R? `Skycno %3(117/31L?? cto chgs. 59_trpo 3A. no3n. )ple 5kX)pri 6J-99/ ronT1

1)OX AG.X1)33L

)031/110A3 (ba. 13y1.0)Od .M9A91)011

c

Og

reop

&a, 619o/ ?R n3x(i. zroLl.)2 701:mo)pdd) n01 lo?Nonvij mort9tojj xdi '9 moll 119 AD-1913y31. )0IA10dpA.T A0.09 1,10 kRIA. 1709131? 61970 'Z 5(131(1910a 01(101 `0201071 5934;00 A?T1 5? (1101:ppi, Al3A?Ti 13xc,00.? evi3R -dorxon. 4/00X3

9T

fa(,./110X3 .D?A1310(0i

A(01 A0211R A131)0A.X/?

VOX

9/

5/0.0(pdCoX/OW, Acto 5? (11..0

01

osdeou uou `igiano pas solountioolv op oitreisin uwanpe sOoa pillow at 1tip.,..103 aorpoo stivej oezi!ur ouounsmo nos u v!usog iss3J .A urelou .D pallinAT pe § z "ps) 'd (gçj

www.dacoromanica.ro

OS

EXPEDITIA A DOUA IN BOSNIA

326

V 6, 4-8

vreo douazeci i cinci de stadii 1, incit se vedeau unii pe altii; ii despartea Insa la mijloc pe unii de altii riul Erigon, care acuma in limba localnicilor se cheama

Brynos 2, caci aici peste riu Ii a§ezase tabara imparatul peonilor (regele 6

ungurilor). 4. Mahumut, ce-i drept, voia sà treaca peste rim 0 sa se incaiere cu peonii (ungurii), imparatul (sultanul) frig, trimitind un om, 1-a oprit, spunind ca,

in situatia data, nu e nici o nevoie de trecerea ri1ui, ci e deajuns st stea pe loc §i s. pindeasca miparile duplanilor. Mahumut deci §edea 1initit, observind 10

16

20

26

30

35

ce fac du0nanii. 5. Domnitorul peonilor (ungurilor) Insa, de Indata ce a 0iut ca impàratul (sultamil) nu se lasa de loc de impresurarea orawlui i ea Mahumut stà la pindd cu armata foarte multà de tot, a pierdut orice nddejde s5. poatd veni intr-ajutor pe fata; i, trimitind pe ascuns un crainic, le-a trimis vorba celor dinauntru, spunindu-le sa reziste i sa nu se dea de loc, caci retragerea Imparatului (sultanului) trebuie sä se Intimple cit de repede 0 el insu0 nu-i uitd, ci, cind timpul o va cere §i nevoia va fi mai apasatoare, va da, pe cit se poate, ajutor, flind aici pe aproape. i acelora le-a spus acestea. Iar insu0, dind, noaptea, foc taberei, s-a ridicat cu oastea §i a plecat. 6. Mahumut insa, cum a observat, a trecut in graba peste riu 0 a pornit de zor sa-i urmareasca i, ajungindu-i ii ataca pe cei de la urma care formau o parte nu mica_ din armata de paza a celor ce duceau bagajele i, punindu-i pe fuga, i-a gonit pina la cealaltd armata; §i, cazind napraznic asupra lor, au bagat in spaima mare §i armata i pe imparatul (regele Matei Corvin); si s-a produs o luga apriga; fugind toti de-a valma, fàrà nici o ordine §i socoteala.

7. Mahumut Insa se tinea de din0i, omorind i ucigind fara nici o mild; gonindu-i pind departe §i facind mult omor printre ei, dar i multi prizosi nieri, s-a intors §i a sosit la imparatul (sultanul); §i le luase tot trenul militar si carute i arme i cai i chiar oamenii de la bagaje. Din du0nani au murit foarte multi, dar au fost prin0 0 de vii ceva mai patin de douà sute, pe care, pe urma, ducindu-i la Bizant, pe toti imparatul (suitanul) i-a ucis. 8. Imparatul (sultanul) tinIndu-se nu multe zile de impresurarea orasului, a Incercat In multe chipuri sa-1 ia; cum insa n-a putut izbuti intru nimic, pierzind nadejdea de cucerire, se Indreapta cu oastea asupra celorlalte cetdti 0, In nu prea multe zile, cl§tigindu-le pe acestea, In unele, in cite a gasit de bine, a pus garnizoane puternice, dar au fost §i unele pe care le-a darimat Vreo 4 400 m. 2 Confuzie cu Vrbas sau Drina, afluenti ai Savei, din care lug nici unul nu e identic o

cu anticul Erigon, azi Cerna Rica pirtul Negru, Kara-su, afluent al Vardarului, al anticului Axios.

www.dacoromanica.ro

A `9

"111110IIII9

19 170d OR3110 M 101Rf19

VINISIOCE

ml

GRID:ND/lc 'IV 1131-11

LgE

70191y707i 31A331 110X X23 'AIDO 319(2 5noylicyyf 9 .mod oop 5901210 501:171 Ar-AIpeop nr,-blnda, '59T1101oat. Sg li.i (93dc0X11q Itncocb 50nnda oma.isvox momoln? dy.A. Af 19? 1;0d TX(1323310 5 A7013311. 201 norholou (101L

3A.chvig g MlA

9 /ma. m-onolzH

593ylprd

.9 ik 5k190.rin0X10 nTri nno d? 0131(90 51)dxriR o1 9.r11o1oiL 1q 1:oy).117 5101 `1Do3Iou 593ylr10d TR 31/ 1LTI M9 nyTx3IR n3 'n91910 toorris2kri nt,tx.AopnT Donjs `nto.A.r( 91 31 nnn 'noX3 Ski nol. norbolon 45coso)pdlogR ,yyz) nI3xdf 101A0A371 1991970 -3dq

9

A1393d 5101 M91 Oaf. M9713Y 1910-ri.10d 5k1907frIOX10N A371 0 Mil A3A3T1R nr-)7?Xn.ott. turOl 01L A63113X 21.10 X.0 MOlL

pox

v.

moi monsmou 'mpriT4

ct1D39

vox

norbnkri noistol

5g)

(bA.A.3

&man? A3T1121.01 'AO VOX

A91 31 7o...,iylulod lo.i.nnoxdopolt 01 A91 71(10XVIAT 3190 X Tlari i)5m1)od1

59on.ko2q) 5coyo nol 5todsfooci) Troorn9R 'irDkokod 5)or'rria.c. nox31.1.39 lotb9dx k0XT031 5101 n? tblfoo A13X31A10 31 pox norl7oRkr) `Don9R1Rn? 50)) 57013X101 31 0 5kio9 Ski noi. 5(9910D)otij 5coTikdcoX)onT, `m.vpaL pox 1.9)o 59 ?R 90 'Al3R11d31L Tyvp nodDox SolAnovox pox 5r33dZ 57opoxAnu? 119

Skiu3sylt 7ol.no93dath?

31L31.:kx fl3Ti

`e-n..97o

`5kocto) nnurpot,tod

101(1701

MA 1 Lt

5919y

?R

OT

r1

`fl)onnEi 59.1,4 19 &0232/91.70d 5zDtpdavri?

01

9I

no1.cpo (IOU 'AVDA/Al.n1 A3310211 510

`591xcm

),oano 5X)d

013X1?

d '501170

.9 Sk19o.rinoX)on

01309

SoXo. jjIo 510 A91 'A97110102L 3M170.4. `pox nct)dloyrizx '59o19)o 13.ropdooda.t. 5101 'A30.0121.9 3T1 d 50 X90 nokpo 5? xloyncb Atf M21 (13,(.0 0 'modo vox Sonsrix)rtsda. 9DL13L 5D.V02 .51o117id1.9 10 'MA6 AX))0d)?131R 31 ,R 50?

IA.

170.1t

101)0X A1:1(101L9 XC,012 Mg

lo2 3k1 d19 5707170 3xcom 1dX7r1 Ski

Og

&Iv-TO p0X AO/ .103)(1970d 1,ZX

kInch Dolsn31 `Ipd31.thox moloion.c. norio moino.A.nsd) 5(01)9oL7p 31 1,10X mA le,320 cfrri.o9x .pot d-rriDl).ox .L 5ki..9o.rinoXIoN 9R 013293 A33.1.X Mg 31 170X 6 AC993A0 57069 `31xionzi 57)(3-riR TR AXTri novo= XTr 96AO& 2L 0 A91( A3Th2-OrLd 0 5 vox 590yy0u 51oDkdIc9 -3n)? xio .pox 57pi 5r7p-rblo kthpX 39 VOX nTxci. 5? '7orclinod mpdry roo.olon icto ntp. pox mxii.9 pox 5901 5nod9cbon3xD 59onlo nomoopyy, TR moi morriTyou '101D:131(u rooDkocbti.y? TR pox 531M0) Cb.O 5CI0D9r(3 X701R 'AC03.0 5go nod3i..og m?.,look? n? e-,71Arna 5?oi4up2t. Ly2nst1/4231x?1 9 d .593y1ur 5919y TR 5)od?r1(.1. ço ou 5)?yy 57019371UL? ttl 01X= 503Xd 10X OIL d1Cly 0/1L9 5

8

n01

(quo

wdp

`no19o1 ncNOol000p `nTnIA 59onlool.)? l41 M21 Atf.1 r1/4701110d19 d2L 59 Aco3dnodcb 'pox 5onsrbookrdric 701(17)1 A? 90 OIL 5i)oyy pit} '51/0d 5101 'Arri .o9 a 13x9R? `61.97o 51idnodcb ntokipmpox.A.? 57091,0d1321.

`5(93.11:99 5c?

1 17013213d

v-

gy mod 17)9kOkod *ppv .

snumu "g apun

ut

souSJa cusnjuoo

oscl

701 703110y

en

1319N

secm

V uz "Insw pun tu Ogii 13`COdoodu :V 13`Cadriq

nos uuma tnb unnu u urenug ustunu

outtidvacia u08pa quainu otpoti utuozp misu

tunpcv utrav luvutu

www.dacoromanica.ro

lunnu

SIJOIOA

9g

OE

VENETIENH LA LESBOS

328

V 6, 9-7, i

pind la pAmInt ; si. pe bdrbati i-a ucis, copiii Mg si femeile i-a luat ca robi de rdzboi.

6

9. Cutreierind si din cea1a1t5. tard o build parte, dar nu putind si din tara peonilor, a luat si pentru sine si a dat si armatei multà pradd de rdzboi ; §i, ldsind In tara cucerità un satrap (guvernator) si, fiind la mijlocul 1 verii acum se intoarce la Constantinopol; si armata a slobozit-o pe acasd. Si impAratul a fdcut asa. Venelienii

goniti de la Lesbos 10

7, 1. Vara aceea, venetienii au pornit cu rdzboi asupra Lesbosului si a Mitilinei cu saptezeci de trireme si cordbii de transport si cu trei mii. de oameni lnarmati, pe care ii

aveau la bord ; si In cordbiile de transport duceau si arme multe si. tunuri aruncdtoare de bolovani si catapulte si scari si orice pregaire trebuincioasa

pentru o lupta la ziduri. 15

20

25

30

35

2. Si sosind la Lesbos, au aruncat ancorele In portul Mitilinei si, debarcind, asazd tabAra Inaintea orasului si le trimit celor din oras vorba despre predarea lor si a orasului. Aceia Irish' n-au primit, cdci erau inauntru in garnizoand oameni alesi, imbrdcati In zale, patru sute din soldatii curtii Impdratesti (ieniceri). 3. Venetienii atunci au ras mai intii o parte din pdmint, cdci n-au voit s5. pustiascd totul, deoarece se asteptau sà-1 cucereascd; dupA. aceea Inconjurind tot orasul In cerc, cu armata de pe uscat si cu corAbiile de pe mare IP, asezind tunurile, au Inceput sag impresoare. 4. Si ei, ziva bAteau cu tunurile o parte micA de zid si o ddrimau, cei din oras insA, noaptea, o dregeau, cArind deasupra pietre, lemne si lut ; mai aduchid apoi si sarampoi mari, li bAteau in pAmInt inaintea zidului, iar alte birne mari atirnindu-le cu lanturi, slAbeau izbitura bolovanilor si nu sufereau stricAciune atit de mare. 5. Ziva aveau loc si oarecare lupte de departe si iesiri de ale celor dinguntru 2, care ii atacau pe venetieni. Citiva au si murit, dar cei mai multi au fost numai raniti. In unele locuri sdpau pe dedesubtul zidului si galerii subterane spre oras si au pus sari si construiau tot felul de masindrii. 6. Iar din celelalte orase mai mici au si trecut de partea lor cloud; si ei aveau acum mare "nAdejde sd ia si Mitiline si sA ocupe si sd-si supund toatA insula Lesbos. Si ei erau ocupati cu aceasta. 7. ImpAratul (sultanul) ins5. aflind de nAvala flotei venetiene asupra Mitilinei si de impresurarea ei si cA e in pericol sd fie cuceritd, dacd nu primeste 1 In manuscris, pe margine, se spune « sfirsitul », In text Ins5. « mijlocul ». 2 In manuscris, pe margine, e Insemnat « soldatilor ImpArdtesti », In loc de « celor

dinAuntru ».

www.dacoromanica.ro

A '9 6

:1.1110,LOID VINWOG

'L

'50nXvi

tvu.o,T lo TR

mi

Val-II

UHWOIIVINI 'IV

pox .3rfoox.o1xx 5901

6g£

Slodgeo,9 `3m31x?Ji./o

Slovou.

TR

pox

014oD3Roanodet .6 nTrhodvolvx ?R pox Ski 5kyy-R SmdcpX oi 'nois:n3y2L, roe? kg pox Ski fvonopoil X90 `n0lyy9 pox toopy 51oD)px? 119 Akylcoic 591To pox Ltl io11)od1D Snovolg 570x.1XInnl

pox nitiood1rD (11 i)dcpX 'AC231100110X 5(10d3.0, 501M109371 qA,Rtk M.013021L? 5? fki n0n31mo1omoN pox g 3Dny1 nt.!.1 .nr1)od1D pox 9 qr.! 5n3vard 5(oino 1013,,a, TR n01270 5nodn moon31)2d1.1)? 6L nodow pox nknkviiiN pox lofxy9 pox riAoxkylogd? `5Po1TylL9 5rjo A0X13 VL? Mol 1D3dkld1 5.1o3107.1.nd1 TR pox wy2L9 Tyyoic 3 1D/0xy9 pox 51rI 'evo1picod1pr1zx n0d36,3 5Troonri -0d132L. Snoyod pox loldk136)2 pox Slomotyx VOX AWDX2L nkn3x.olo1lox Mol 5? mol,X)o1i0X131

9

I

OT

-rool3gk:oa?

.g po), 10n3r19x1d)/p 5? nodow modkllox 5? '531food n0g32L91)od1ip 1.cooN1 gdif.

(L91 oonTrily

5knkyn1nv 'pox -oino

Ski 5(03y91f. 19(10(33690dOL 5noA.9x Sioi. 5m319geqld331.13y9u. Mo1coo3 31 VOX ski 5(03y91.c. 30 TR X90 01A/qn? A10.0f4. chip. n? 1ti90 lodnodcb 53dgm9 53v,oloy loix)odcbonox 0w9xrd131 MOl
n? 1

slemonli

531AzDk1D.12.L?

91

og

nnoxdopooL?

ii

.9 pox noi

Av.] 5n0X331 101913 Azri &013.o31)ox 51odvik 5odr n9dxr1 51101 myfaL pox 10 TR &? 13y92.t. 5potooVvri `nn0132.31d311ox ILI nnoockprop 219)o '591XnA

5(1003y 31 pox

ryq

pox tknox .531em0d0cbl2q

112D0,331.

n

pox 5w1od3x Sxrvo).371

i

oth d tT MI0d9/01.031d32L 01 5T1450X131 TR VOX 531A(016:)? 'A1.03.090? A0)11(9)DX33 mol moor( pox 4gr,l0 nolnopol ouLolanoyd? 9 01A091a, TR pox mod?ritat 3orlopododxp 53mi pox VOTi0dpt3aq M-01A9131L3 M01 50iA3 5101 .51013Aa, 90 Mu] pox nox.orkeva.op '53m1 ,Icop o_Inoxixpd1113 Snorl9noic.2 5?daL A0A9T1 -Joyyozt. nolinthpaLia TR 1)0X 01 '50X131 A11.0,3 '90 Aka,

my9J.L.

'531An010m.

pox

5)ox)orllyx

MODCIA/142L?

170X

5x)moXk7-1

5)ol0_tfoolz. OE

-nonAtn?

g

AWDkdC2X390d11 TR 5101910 pox fu.o1

fl? A193.1Ly? 'kRW X 170 AtI.MR.V1111X M3)(3 1,ZX

pox .1)00D)opc,od13X pox 30

ATTI A?

mom?

ALZ.I

MO112TIDly0IL .09R

Attyy39 mo.cnou

110x

011X).

nodow ni3X1r1rx

5101901 roo.O.

nTwori &kJ- 5? dcnkyniiN n0g0c4 n01 noyol.o M01 m-92.3&a, nka. A)01xdolyoa 5D.19X) 1>OX 5P? 1393M1VX ,cboaL. moi.coo 'poncolop i tfil 7o1D1X)o1

srpylmog

L

VOX

SoIn9oD37-1

vi "2.ivut apun lmoD3V,ty AM33XIDMEJ

y

V

9g

ix

TR

:y Soino4y y tr.1 eoDvnaz.

ill `..9.tvw apun tu 1/1 "AMR 9p2172 Ill

"Annu apun

*ppv &Loco

()III sod.

Tj

11 11

y

UI 8 mod. is:Txx9 'ppv 51V(7j).1,311 if! "Anna apun w 11 81 r,o8Dr.ocpdi3X ncoyxn7p in &vu Lg 591g 14.

neplyrpoxn? :y k -ppv

g8 sod

11

y

5no...1:13.1,371

y

www.dacoromanica.ro

UI `..8.1nuA

11

apun

'1l1

v :y :V

9S

330

V 7, 8-8, 1

VENETIENII LA LESBOS

grabnic ajutor, de indata, mai repede decit cuvintul, a echipat o suta zece trireme §i, imbarcind soldati multi de tot §i incarcind arme de tot felul §i catapulte §i Inzestrindu-le cu tot ce trebuia, §i. inarmindu-le bine, &à flota 6

lui Mahumut pa§a, poruncindu-i sa plece de zor §i sd se ia la lupta cu corabiile du§manilor, oriunde s-ar intimpla sa fie.

8. lar acela, pornind din Bizant, a plecat prin Helespont §i a doua zi ancoreaza la Galipoli; §i acolo aflind ca patru trireme du§mane stau de iscoada,

ancorate in portul de la Tenedos, care au §i venit pina la gura strimtorii sa vada ce-i, §i s-au intors indata Inapoi, porne§te, BA sa zaboveasca de loc, 10

15

de la Galipoli, noaptea, cu toata flota 1 ;

§i

deodata cu ziva a ajuns

la Tenedos. 9. Si surprinde triremele ancorate in port §i cloud le prinde cu oameni cu tot la gura portului, caci nu apucasera Inca sa iasa ; celelalte douà insa apucind sa plece, abia au scapat cu fuga ; erau din cele mai repezi §i in graba mare ajung foarte repede la Mitiline §i aduc comandantilor §tirea despre venirea flotei imp aratului (sultanului) §i despre prinderea celor douà corabii. 10. lar aceia indata, la auzul acestei ve§ti, loviti ca de trasnet, au lásat toate pe loc, §i tunuri §i arme §i tot celalalt bagaj §i, urcindu-se in trireme In mare invalma§eala §i Fara nici o ordine §.1 socoteala §i luind cu sine §i barbatii,

20

26

30

femeile §i copiii din cetdtile ce au trecut de partea lor, au plecat 2 la un interval, precum se spune, ca de opt ore, Inainte Inca de a fi ancorat flota imparatului (sultanului) la Mitiline. 11. Mahumut Insa, sosind la Mitiline §i aflind &à aceia au plecat de curind, a inceput sal-i urmareasca de zor ; §i ajungind In larg, abia le zare§te debarcind la Lemnos 3. Pierzind deci mice nadejde de urmarire a acestora, se intoarce la Mitiline §i, raminind aici patru zile §i rinduind bine toate treburile din loc

§i ldsind in ora§ o garnizoana Indestulatoare §i mult griu §i toate celelalte de trebuinta, se Intoarce la Bizant, toamna fiind pe sfir§ite acum ; §i flota, a demobilizat-o. Si s-a sfir§it anul vase mii noua sute §aptezeci §i doi de toti, fiind al paisprezecelea din domnia Imparatului. 8, 1. Zilele acelea a aparut §i o aratare Infrico§atoare §i prevestitoare de nenorociri. Caci la amiaza, ziva mare, §i pe o vreme lini§tità, soarele care lucea curat §i era neacoperit de nici un nor, deodata s-a Intunecat §i s-a cernit §i. fata i s-a prefacut ca Intr-o culoare Semn ran

1 Pe margine, manuscrisul mai adaugil « ca sä nu fie vtizut si gi nu se prindä de veste si avind vint bun o. a Cf. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1073 C (ed. Bonn, 415,14) 3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 315,23-33.

www.dacoromanica.ro

`L

48-8

:IfIgO,LIII9 VINWOCI Till GaNceirvi 'IV vaq-II

1

188

A01170.6. tst, 5oloy 57opc,odkyo.f. 5.13dIpldz. loxTR pox nolrx? pox 119 5r13ya.c9 5loplpd.id.laL? 5r,ioxycia pox my3.c.9 70101.1M1 pox Zldtf..13thf Ipt A19701/ 510

ioXca. '5oopok0d 529n3 A3X2.3 5ooDriti.doq?

Atfl

AU.193X101 1)0x

.8 0.,

`5(rpoox ISKOMrdraL 131clo7k1OXTIAT (0.L

A1300dliq

TR 5130Xzeop

9anp

'5D39101L

5709cl3y3X Al3y2L

51701 AC91 miorrIsy02L `evproon nouo AZ?. 1DC9X91 noD2o rio. noy-nlona 3P(113 &91. nolnouDIpxya, pox l3d1oL7ox

5o...pod3.14TR 5? .myoaLstolvoom 13xpt nmovri 57ochonn?a, 5ndt.1.1di AC9.L mopi3yo= `no29n3j4 po IR pox idXri nol 5011071919 (101 5nolc9ottoodu 5rD9or1dodo? d2i Poimor000iR pox 1VDnoaLox.orlxx "mop. `rodo3d2 tqRkii 5rDL;tyyari norlodon. oan? llfoolL. 52orp 521xnn 5130Xzeop 5C9319aLno1voom `MyoLD orb,? ±d3il koXf.f./.7ox 5? -A023An pox 1Tropd.rboyrIlox 5/01 513cP1.1d1 A? cbi In?-111)( 57o.o9orld9 pox 5v.. nri orm 5nodvopi2m 1Tropd.rhoy 59daL b 117or19ID no '5on311orx c,to thp. tuo.okocbR z.x3oda -

iifr

6

moinxn3y2L3o.L. po TR podT1?

OT

orn

1M-0130Xxmoodn 5119-ri .nolcicbTIR A709. ?R A(9-L 10191Chp, DoInctonxicb? 5? 'Amman/ pox SioliDnovuldfoon.72 A91 Afloyaila? nO1 nolnoyoLD 51ola1iodID 5C9?)(19)Od 1'41110x MDC939 M91 09E0 AC03A 'OT 30 ,2 5cOrP 531AX)D9oxf d3o.c.or? (biltb.xn 1A11 '5311\30(1.1(d 70-1,0211 1100L)DXAC99(103y1L 177x loiDiX)21.1709Z-Oct32.L.0

oT

nompo pox 59mon..r1 pox xv.t.9 pnt AnDXUL nkyy39 'Atf.(13x.00ano 5314749? 5? ctidi 513d 5C9-1.)07110 31 pox A.n 1A3V0 6TID9X lrx 'cbriDlloy 531A9dmy 3-L ,0371 mrn.coo? pox 52oi 52odvp, pox 5rxonnA. pOx 5MR1)011. AC91 AC91A7pkdC9X90d2L A033C410d6 531A021.

5T1

n0y9I4) (101 5(93(19)0d ircholxx 5? `Ikki0puoilk sg) ,Ti..xo -17D2.3.4y mock? TR 5on3Tioxidop 5? nknt.poilw pox Act)coori 51oln?0Xxmloodu 5tuctoriao7,7oN 9x(03R3 o1Yx odu n0.A.3y2 `59onz nl,RnooLD 'pox 5on3rIon3A. pL? `50)17,ora 9d1L (101

(5101c1Z AXIA9XtpAT

wrikipplg

Og

1TJom

oda3r

5.1.071 50d0970x 5701970 57D990X9190d1L (Li (bATHAT .g

0 Act Atf.1 M91.901 morooln? 5? AlC93e AknIpuallv 'pox nm17o1.7o12 57odpiti. 52ocho.o.o?1, pox oel nompo wimp. pox 5coloox roi)dnodd) (4A/Oxl 17:0C 70y11.9 VOX A011.0 5onarb?DU.I.Dloizox Arecoal.. vox 7ova oilip oi. 59dic AV33dX ttl 13y911 `nrpovivol7ox M.013,11L? 5? 21 tuorta`noli rtothpoLomocb 5olnon306 .k0. pox 3.onym (Loa. ILoy9lso pom R nog:33193 lq .p)x

52onloav,

fl1913A7?1L?

5ioi 51o3Domonn? 31. pox SloroXiximq? 51o1 5loy9 '01394 nollox?2 5ki 5kXdf bi 1310D7od

noizoxkrioRd? 501? nolchoi?.3., TR pox

'8 T keop6a,

Sodal.

pox 5oodp. ii.. *A01.03)0? 0., cbol. 3.L 59600MC pox 5cloclqn 4591x3 `5cnytk 57o3c3driLtD3r) 5U.D2o `51odz9o1D Acoacrbpy 21 novpo 5o0.3 n3rto3ritk 5c? 5? floxyloX 5kncbpo Ltoria.oxio? pox `kodmoritt pox TR

ox

5 5v-coo 51odTritia.

ni

8 vox 1709C101G0XEMI73X 5? (431.0X.0)01.70x V Il1 "20Y21.1 aPun tu II 6 mod 'Ope9i.0 -ppv 170.0.91501pria9 5130x3.6. vox eviDmirput, siopopo '5or3r1pOkc3X 117 "203W aPUri 111 9111 ui "Amu' apun III ll gz c33.1.93g tq runsvj syjdyas lsod. 531..qokyd *ppv U.]. ioly3,U.lo laqvil V .aas in II Is ttoPcba, 40(2 V 21! "AMU! apun m Egli mod 5trAcbpo -ppv nctroom.3.3.ri 7on2, (f,..Ti

y

u2

"glint, apun

s *JD

y

gg

:y

y

=any

y

.

-9 `sammiticis 'au2gAi -a "9 991 loo EL0y .pa) 'Jima .(ty`91t s03m0r-1 `SapCpuconmo II -81'908 OE C,

www.dacoromanica.ro

OE

332

PALATUL IMPARATESC

V 95 1-3

de bronz negru i pe de-a intregul s-a posomorit i s-a innegrit, nu ca de obicei la Intunecimi de soare; caci atunci n-a fost intunecime de soare, ci intr-un fel cu totul nou, ca i cind o ceata oarecare sau un nor negricios si

Intunecat, trecind pe sub 5

el, 1-ar fi acoperit.

i, trei zile Intregi si tot

atitea nopti s-a intimplat mereu sa fie asa i sal fie vazut de toti. i told au crezut ca. e o mare minune si de-a dreptul un semn de la Dumnezeu, preves-

tind pentru viitor mari nenorociri, care au si urmat peste putin timp 1 aceasta a fost intr-adevar asa.

10

lb

20

26

Frumusetea palatului impiiritese

9, 1. Peste iarna imparatul (sultanul) raminind In Bizant,

s-a preocupat si de alte griji, anume de repopularea, restaurarea si infrumusetarea intregului oras ; dar mai ales si-a terminat palatul imparatesc 2, o constructie prea frumoasa gi intru nimic mai prejos de cladirile monumentale renumite i stralucite, chiar i din antichitate, i la vedere i totodata in ce priveste intocmirea i frumusetea; caci a fost construit cu turnuri lnalte, man i frumos impodobite i avea apartamente pentru barbati i pentru femei i sufragerii i foarte multe i prea frumoase incaperi i diferite camere oi dormitoare si Inca saloane i holuri i sali de asteptare i foisoare si anticamere of bucatarii i odili de baie minunate i un pare foarte mare, care inconjura palatul. 2. Toate acestea, precum spuneam, au fost construite, spre a fi totodata variate i frumoase i mar* i somptuoase, stralucind i sclipind din toate partile de mult aur i argint, pe dinauntru i pe dinafara ; i erau Impodobite in diferite culori si variate lucruri de pietre i marmore stralucitoare, neintrecut

de lucioase si fine si stravezii; si in toate amanuntele, executorii au avut ambitia s. dea cele mai frumoase opere de art5. de mina tali, pe cit arta in relief, modelaj i pictura poate izbuti sä fie cea mai de seama. i cea mai frumoasà din toate ; si peste tot, mai toate erau acoperite bine si temeinic cu plumb mult si in mare grosime i erau infrumusetate i impodobite cu mii gi mii de alte ornamente stralucite i placute.

30

3. Nu numai atit, ci i multe gradini au fost sadite primprejur, mari si prea frumoase, pline cu tot soiul de plante i pomi variatd i diferiti, incar-

cati de fructe alese ; i pretutindeni curgea belsug de ape reci, bune de baut gi stravezii de limpezi 3 ; Inca i cirduri de pasari bune de mincat si de cele cintatoare ciripeau In toate partile, de pared ar fi vorbit intreolalta ; i soiuri 1 Aluzie la molima de cium5, vz. mai jos, cap. 17 §i 18. 2 Dupä inscriptia aflat deasupra portii, palatul a fost terminat in anul hegirei 872, adica august 1467iulie 1468; vezi C. Muller, p. 155, nota la § 1 i M. Guboglu, Tabele sincronice. Datele hegirei i datele erei noastre, Bucuresti, 1955, p. 175. 3 In manuscris pe margine, se mai adaugd: « o podoabil desebità le erau crifigurile 3i pajistile prea frumoase %.

www.dacoromanica.ro

-V

9, 1-3

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

1.taavog xpodtv, xoct ykyove opç OXog xat tiaag, o

333

xoc-ra TO sio.)0Og i.,Scrirep

kv Tccig kxXeitkatv o5 yap

v gxAetting Terre, &AA' O'cAXov 'ma TpOrcov xatvOTarov, vkyoug dczAud)Soug xoct axo-retvoti arco-rpkzov-rog ocirrOv xat ircyptuygov-rog, xoci. Staykyovev ev 'rpm?. TCa% OXoctg 'hp..epatg xoc vu acctg

iLcrrcep Opix)a); Ttv Og

"i]

TototiTog xat "e3v xat nclat poctv6p.evog. TOT5TO Tkpag -rt (Arc xat 0-eoalp.eioc Ttg

5

g8oe

rcFcatv kg TO 1.LeUov Ileyo'cAct xaxa npopot43dtoucroc, Ot Si; xat !LET' OXEyov kTr-IxOtaiEhicre 1 Kat TO To VIVTOL Toto5-rov.

Otv-rtxpug

9, 1.. BccatAeUg è napocxett.tacov kv BuccvTicp TiLv Te &Um knetkkAe-ro, qI1JL Sk -r&v g EuvoExlcriv Te xoct xa-roccrxeuilv xat x(Sav.ov T-71g OX7); 7c6Aecog, xoct Pi xat Ta PacriXeta ke-rkAecre2, xp.7ilic't v. xrDatcrrov xoct Tc7.)v kg .9-kav, 6oi5 xoct xa-roccrxeuip xat x&AXog oUSevOg AsurcOp.evcc Trov OvolLocaTrov xat Actlircpc7rv

xat

10

33) )(at 7CCCAoctCov oixoSop.7)(2&-rcov xoct ,Dzocl.tdc-re.w. rcUpyot Te yap kv ociyroZg

c'pxo86wro kg Oog xat kg xcZA?tog xat Illye0oc ilcrx71(Avot, xat avapeUiveg xoci yuvoctxcovi-rat xoct .94cAocilot TpixXtvof. TE xat xotTroveg xat SwILOCTLCC TcAeZaTcc xoct

xciXAta-roc )(at obttaxot Saccpopot, g-rt Sk xat 7rp6Sop.oi -re xat oct'Aot xcct 7rpoccUAta xat 7clAc73veg xoct 7cp60upa xoct O7c-raveZa xoct XouTpac A6you (3'
15

20

25

3. 05 11.6vov sk, Data Xoa TCCCpc2accoL Tcept aka xa-rezuvTat xóxAcp plytcr-rot -re xat xcWttaTot, Stcapipotg Te xat nav-roi.or.g puTiLv eneat PpUov-reg xat xaprcoi.g ebpociotg flpi3Oov-reg xat 5Scic-roPo acpOovEa -rrept(S(Se6tLevot 7clv-roOev t,boxpe6v TE xcet gTt SI Opvi.Oo3v aykAoctg k3co3;4Lcov xoct Mamas's xce'roci3oWnoTi.I.Lo)v xoct &mai lavoi, TS xoct Trept)taXoUllevot ndcvToOev, xat cf)c.ov 42p.kpo3v TE XCa aypi.cov yev7)

10 post Diav add. xcd -repqn.v A in marg., unde m1113 post 114roq add. -re ilptkivot

A in marg., unde m 1129 (300ov-rec A 1130 post

Stzt.8c1v

add. xal, eacreat.

xcd. ANL(' ScrL

xceXAEacotq ipcpircov-ce; in marg. unde m.

1 Critobulus in animo habet pestem, quam infra cap. 17 et 18 describit. 2 Palatium, testante inscriptione quae supra portam legitur, hegirae anno 872, i.e. mense Iulio 1468, ad finem perductum est; v. ed. C. Miilleri rnense Augusto 1467 p. 155 n. ad § 1 et M. Guboglu, Tabele sincronice. Datele hegirei fi datele erei noastre, Bucure§ti, 1955, p. 175.

www.dacoromanica.ro

30

AN DE ODIHNA

334

V 10, 1-4

de animale blinde i sdlbatice cre§teau prin gràdinile, care erau impodobite si Inzestrate din belsug i cu multe alte lucruri frumoase, cite shit in m5surd s. formeze un ornament si totodatà sà-ti feed o bucurie i pl'acere i desf5tare. astfel au fost s'avir5ite acestea cu multà ambitie si In chip somptuos de

care Impàratul (sultanul). 10, 1.. Stind deci peste iarnd impgratul (sultanul), preocupat de aceste griji, cind se ivea de primavara acurna, s-a pornit s5. planuiascd o expeditie rdzboinicd si-si face pregatirile In scopul acesta. Dar b5gind de seamd c. ostasii, ca i curtea sa, sint nemultumiti, deoarece suferiserd mult i erau nec5jiti mai ales de pe urma drumurilor lungi si dese si a expeditiilor rázboinice i, mereu fiind prin sträindt4i, dincolo de granicd, Ici pierduserà toate ale lor, i sgnatate i bani si cai i vite de jug, ei induraserd diferite pagube i stricdciuni, s-a oprit din pornirea pldnuità; apoi i insusi impgratul (sultanul) se simtea pe de-a Intregul ostenit i obosit si la trup i la suflet de pe urma necontenitelor i neslabitelor ginduri i griji si a primejdiilor i supàrdrilor nesfirite i deocamdatà deci avea nevoie de odihn i ingrijire. 2. De aceea, vara ce vine, a cunoscut c'd trebuie s. ramind pe loc i BA' se odihneascd i Insusi i armata, ca in viitor sd-i poatà avea la Indemind mai proaspeti i mai cu rivnd la faptele ce vor urma. i hotdrindu-se deci astfel, cealaltà armata a incdrcat-o cu felurite daruri, unora Impärtindu-le cai, altora vecminte, altora bani, altora altceva, si a slobozit-o pe acasà, An de odihni

10

15

20

26

30

35

pe oamenii curtii sale (ienicerii) insà, despre care stia c5, nu se feresc de osteneli i primejdii i ca sint barbati silitori, de isprava i viteji, i-a cinstit cu onorurile cuvenite i cu functii i daruri strilucite i cu multe alte recompense, inaintindu-i i avansindu-i dupd vitejie i destoinicie.

3. Cinstindu-i pe acestia asa si risplAtindu-i In felurite chipuri, cum spuneam, i-a slobozit. Dinsul Insii riminind vara In Bizant, n-a incetat cu grijile sale ce le avea pentru orac, ca de obicei, adicd pentru repopulare, si staruind c pentru cealalta Inzestrare si infrumusetare a lui. 4. Se ocupa si de filozofie, pe cit era la arabi si peri, si la eleni mai ales tradusa In limba araba; si in fiecare zi se intilnea cu cei mai de seamd oameni de stiinta i profesori, caci are pe Hugh' sine nu putini, si cerceta si discuta filozofie impreund cu ei si se interesa de doctrinele filozofice, lndeosebi de ale aristotelicilor si ale stoicilor 1 Despre preocupgri literare i filozofice de ale hii Mahomed al II-lea vorbesc ei izvoare apusene; vz. comentariul din ed. C. Miller, p. 155.

www.dacoromanica.ro

A `0I

:r1f1f10.1.1113 VININIOU

ma

GaNOHITIAI 'IV Nrau-II

531nodqdi pox 51orolt 5loyy39 pox 51od9cbloIR '510100x 2093 flO7L09x 3210

922

3oA3T1911x)dm 31 1)0x 531A0)710x

pox Aviv:191 norio pox nknoRtf. pox A.Lonvy92np

ro3d0

(-9190 5(W/131010th 31 pox 5C01(31nycac 019701d333 7019701 MI 13.koplod 'OT T 5.rivrii3X)vdru n20 rT 5101901 9 '593(19X)d 1..2131L3 d103 fl3/1170C173319

39k71d9

fl?T1

5? 11933170d1979

Szinnoixmoo4

51o1cp1lod1D

5nopikdColl i

110x

013)Tn3X93dMIL laL?

pox rap.

tuo3R1

`nlpor

'1,(.21k

010i

50A3-d90Dly TR 5901 5nopkomox3x 31 pox -1700,0131

9

wiD1vor1 511 52X)AX99 31 pox Sirtheorl 5.noldolno29 pox 5Dopixdi.ox? pox e)irno -yoaq 511orrittRoaq Swim? 51oldod3an pox `51on9lt. 170x 70741231. Szinsoc 1707C 70170T1(29 pox 70140711,(AX 170X 5902=2 170x 701/n011.9 1701t xueop. noatoda.

i

pf

5nonTtiodlsocb 31 pox `5)olActowoaLoxvox 3X07nf Ski .5krid9 pox 59iTo 9 59310014 5onricoaLox3x 31 170x 5onpirhd131z1lox 501(0 VOX 91 7071(99 170x (.1(.!.1 Ak71(-20. 921.9

31 /vol.

p mo19d1

ncoXsnq pox M01921130?

AC91192MX

1107i

Skysizanorop

'&0371970d131L

pox -S:o3aood3.g. 7ely olnoi ev13n71 13x(pnl.?

z

no1 501(0103A? `5nod7.8, 5c?

AZ)

i

31 pox

el("9719110y

ev)32

113 3). noi

pox

A901

OT

moR31nodd) pox M01 011323 nodpox0odlL

31 pox AT1170a19 9031101( ?MIAMI% 510d 31 pox 5lod?io7in9odaL 110997011.10/17012 11919203

9T

ncoi ncoldp, pox kR r000R `(-0190 etki 31 Akyy7,9 rool110d19 5c92c9d1nyou coR So&TrboDkd `31:g-ty?2n? 5101 ATTI 'Snouu.3 5loi TR 'sratioD? 5101 TR '01.7011(0X 5101 TR ova 11 '590R1R7o1R scoi ,R onlo Ski 5:o321 `Skycno 5clo 10XR

1ooDkdX3x 59du.

2LlO

o1vo11114 5non9aLoylcb 31 pox Snotuntymoyld) pox 5nopoRnovw pox 5nor130kdX pox Sclowollo `5)odn.),? pox 517111 52)oi 5DoDcloatadai. ?3Dkr131 pox 5DoXdf pox Slodon 51odarboy pox 51oyyolt. 51oyy39 `Siovox molopodaz. pox tvo),od1sIodu. 590197o la? vez. coD9d1i. ,1R

c

Og

.nkladf

pom 5901901 411 C9190 57094Thl 31 110x 506.371fpudel ,s(92.L.9,31.mt02t. (334 'Ati.cbR A3Dciy?up Soirpo TR Aco,l.FIR A? d-rp,Along 45n0d3.' A0)1 (T-ri dTv.trat Ski 5(03y9u, f107232.1lOthb x90 131(?1-1. 59001.f.M1 901 31 noriplx1onq `5kicoo Ad)'yr pox Ski

93

5kro

5kn3xDr1zx 31 pox pp11y3d Sco3 TR

mo132 50n3T19y37haLT

pox iO3cb0D0x1d)

3)ox9X0a, volvropri 5? 1'41 fCodfdy,

'709130X3/1313T1

vox 451oopximR1R 1TX?

x90 5no,l3y9

TR

61,

510,0

:v

v

?sod ncoa.cldll -ppv it! "Anyzu apun UI

3X13 .10

modfdy, pox

31

AC,911(1

1d32.E.

pox

)d311

nconIpaa,

1vd111L09 5101 11071901 110X

M01k(1.0

70717,9

197071/92 MOX?10090d2L

v vi "2.J777u apun w sz mgthoddy, y aoy) ovoi 79

numgaL vox II

i

'(191970

5ki 5)0360901(1d) noi nol)?and3H pox Stu, z-5201

mocbo.00y 5101910 170x 5101

5201 92Lf

L(.99

OZ

VOX

701911(777i

/sod SaorilDIAX -ppv wnpunoas (tu os

u? .bbs

www.dacoromanica.ro

199713)

pvx -76TI(1

IT

5.ms. 1373

02

336

PREOCUPARI

Geografia

lui Ptolemeu

6

10

15

V 10, 5

'I'IINTIFICE

9

5. Dind undeva §i peste ifartile lui Ptolemeu 1, In care acesta in chip §tiintific §i. intelept a descris ocolul §i cuprinsul intregii lumi, a voit mai intii, deoarece era

imbucgt6tità in forma unei cdrti §i anevoie de urmàrit, s'a. o impreune Intr-o singurà hartá si s-o a§tearná pe o singurà pinzä §i tablà, fiind ap mai lamurita §i mai u§or de cuprins cu privirea §i totodat6 de retinut cu mintea, ca s'a o §tii bine; ca'ci i s-a pàrut oarecum aceasta discip1in6 cd e de mare trebuing §i foarte insemnatà. 6. Chemindu-1 deci la sine pe marele invgtat Gheorghe 2, 1-a Insdrcinat cu aceastà lucrare, invrednicindu-1 de o generoas6 rasplat5. imparateasca. 8i acesta cu plàcere a luat-o asuprà-§i, servind cu rivrià inteatiei §i poruncii impAratului (sultanului) §i luind cartea pe mina sa §i toatà vara ocupindu-se de ea, a studiat-o bine §i. s-a lAmurit indeajuns asupra ei §i, patrunzindu-i inte1esu1, a a§ternut pe o singurà pinza ci hartà, bine §i cu totul ctiintifice0e, cuprinsul intregii lumi locuite, al p6mintului Impreuna." cu al marl, adica §i riuri §i lacuri §i. insule §i munti §i. ora§e §i Intr-un cuvint toate, dind pe hartà §i scara §i màsurile, ca sa se poatà Oi bine depàrtàrile §i toate celelalte ; §i-i preda imparatului o lucrare ctiintifica' de mare trebuinVa ci

folos practic, totodatà §i. pentru oamenii studioci 20

§i.

iubitori de ctiinta

§i frumos.

7. Luind ca interpret pe feciorul sau, care §tia bine limba arabá

25

30

§i

elinà, insemneaz6 pe harta" §i In arabWe 3 numele th'rilor, locurilor

§i.

ora§elor.

8. Imparatul (sultanul) s-a bucurat mult de aceasta lucrare §i, minunindu-se de invg0tura ci intelepciunea lui Ptolemeu, dar ci de priceperea celuia care a 16murit-o aca de bine, II incarcà pe acesta cu multe ci felurite daruri, dar si porunce§te, ca ei sà editeze intreaga carte ci In arabecte 4 §i In schimb le pune In vedere mare ràsplatà ci multe daruri. 8i acestea s-au petrecut aca. 9. Cu indeletniciri de acestea O. cu preocupari de acest fel ci-a petrecut imparatul (sultanul) toat5. vara ci toamna; ci, dupà ce

aceastä varà ci toamnd au trecut, s-a sfircit anul case mii nouà sute §aptezeci ci trei de toti, al cincisprezecelea din domnia imparatului (sultanului). 1 E codicile din biblioteca fostului serai; vz. Deissmann, Forschungen, p. 68-69,

nr. 27 si p. 31-32 si p. 29, nota 4. 2 Vezi mai sus, IV, 9,2-3.

3 Deissmann, Forschungen, p. 30, n. 2 si p. 31, n. 1. 2 Aceastà traducere se pastreazä si azi in biblioteca giamiei Aia (Aghia, sfinta) Sofia; vz. Deissmann, op. cit., p. 32-34.

www.dacoromanica.ro

A 'OT g

g

"IGHOIDID VINNOG

6

IIHIVOIIVIc 'IV

Val-II

LEE

n01 no3loriTy0111 AwmtirlfdAx.iR `I A? 510 So/L.13x? 5cox.moral..ola.c? 3.L 'VOX 5069.00y1d) 1'41 C101 nor1s)9x MIAA4Id32L VOX AOROld33L A2097031 `3/11GdA.FIR AOICOd2L A3T1 `kOtpelodtt. A37-1.011XMId3x3)001Xx elk nr.o2o Aff.mpo A? U.1 (-1-pcj.jd pox `noi-DcondloolDnR iorri acb? 1mAn0gmdm2c. SconTrIrlitnq 3 le13 61(1L31L pox `1)0DA321 AlOd?.2.D3(1)0.0 31 /009cl° coloo x rood31oluk12s niTdryldTicriq 31 mr1),? (1.1 *30AMIR pOx /V13X-DMIZX pox oncon.X. .5covox pox dTA. n0110x.A.10,00 poniT o oRR no= 91 2o-fike)pri olnol pox no1lo191)ORfl0aLD 9 50A3t9300X)013N ActO flollth73,1 z A91 'A06019106 AlDk03170elf 619)0 el91 (101 5olm-1daL. A0A92L lauepltp pox M.Itillovcb li.x.nopmd pox 5o -TRmnf noa.noi ç 50)7\0aq 61LOXD 1101t `1110T1.093),(3x ir1TX `SconTrIsno ne-bldrio2L9 5cori90odit. pox kR varl 5md7TX 21 11o)ydld flfs,4)01( 1Mi 91 50dn A01(9 510/17d1W1Rq 31 pOx 5rDryoXD (1)127o pox Nonmx.; 5mDtp13-tor1x? 31 pox 141 nol901 Au(n.A. t,o.31,0,o/Lp `Sonar) &TrtoodITR ?? )0191d pOit )01)01C2XMOT11/.1.D11L3 Aff.1/00.9ML 5ki AoRo3d3u5kep1noxr A? 1A? dr(aqu. pox lxzeLp.c. SkA. pox Sk.oproo.e, 'not-19 5907bo102L, 31 t7ik6 pox Stonty pox 5nopke pox kdo pox 513y92z. pox 701112L c5(TPOLV 590pAral el? thIci01 ox 5mA9Arx nolz. pox 5101

nc?Xcana,

9

n

tod1Tr1 pox Sl3ro,o_tpoutp pox

VOX

veal

mi..molt, 1)0A3R:13 .5(91(70x

OT

9T

pnt lpromodra

13101)1,4 mr1Dx29oup 31 lrx xrrikpri ctmpaL oirx1rmp x vo AorilDtpdX 5101 1101W 510pOR 7o7139 pox 51oet92Loloth pox -51ovoxoylcb -L Do13031xa, TR pox lel mixt-19n? nma. ncodeoX pox Aon.L91 .pox A(-93y92L -rchp c A? Scox.1 cba, `ixtorL3aL, 5on3ThopkdX cbi cbd3136.1) `13.In 50-roox thATrikx.off.

i

mod)?dv, al

^f-fi

-8 5130DH,

ikrd

vox

og

wo,9rca.,

ActO coopat

bI tbldT ti)19oi

9 5?3",(1D74

1,7)X

A7)30509

31 pox

-3c131t.

'SmDmrInm.g. myla kR pox noi non#30x olnoi `5(-oloox (OR 1X113d fl01(101 5(-92L9d pox 'Scot.-Lova 13ct31(3X TR 1X)X AZDMIL. ft.oythij 2.c9 5coxt)odf .nonkooRx? gt 59oorrirl 5no-vp.k.Trl dTaL9 nol9o1 pox mdcoR -1TA11loaq -5on31-17iy pox za.rool ATT1 -5(-91.00

noi nopothyolll

Amon

çiz

'6 t\a,

51o1 51oL9oloa, Mel3T1CloyoXD)? 31 170x 7o1Rcbi 131(Lord 31l0Aq.A.701R 91 5odn nolo pox 91 nodcoaL9A106 pox movpa. AcinA90y31R rtoirli pox AolDoxkrloRdT Soq 59du 51o1 Slopomom? 3.1. pox Slo-poXpixT s2o1 Sloyo go_tnnti. eLoiariTaz. TR vox Aoaxx?2 Stu, SkXdf (4)1 -13.opto

iioJi

GT,

v-

5101CP1

g 3/1,no1,412 AC01.90y31R OdS

:-v :

3A.

17013031x?

Atf.T1

V

U

no.m..9xkXcbc)nu

1)ox

UI t tbydliij :y (balm if u? "2.inzu apun ul vi "2.nnu apun iii sv.rain di vi vnsvi laqvy

"Imut apun

y

I

111

t

"I '8

'd z6g

xapoo s!sua!Pung `Lg 'A `tuutuss!aa `uagunyasvod- 'd

1011

't

'A `e.IdlIS AI '6

',$Z

69-89 J-u ILZ 'd gEIG

`utunspa "yasvod- d 08 luu g lo 'd TE ou L , erlA inj Jog!! u! uaaluomm avIcy MOOS !.1111..19SSV -A `uumsspa "vsJog .d --zs ZZ

.3

Ste

www.dacoromanica.ro

OE

IAR4I EXPEDITIE CONTRA LUI SCANDERBEG

338

Iaräl

Seanderbeg

10

1 4.

11, 1. Dupà ce, tot anul trecut, impgratul (sultanul) expeditie

contra lui 6

V 119

i armata s-au odihnit bine, peste iarnal a inceput sa' facg

pregatiri, ca, o data cu primgvara, sa navaleasca in tam ilirilor (albanezilor). Cdci ilirn (albanezfi), cum am

spus mai Inainte 1, genii fiind Inspre golful Ionic (Marea Adriatic6) i locuind din vechime in munti man ti foarte Ina1i i avind cetáti intdrite §i greu de cucerit, i in interiorul tgrii 0 la marginea màrii, i locuri greu de umblat gi pràpàstioase i fiind bine adàpostiti §i siguri din toate 'Agile, se bizuiau pe acestea §i voiau s. rAminA de sine stAtatori §i s'à fie cu totul liberi 0 nu voiau nici tribut sh" plateascA in fiecare an 0 din0i ca i cei1a1i vecini i nici

soldatd sà dea in expeditii, nici tatalui imparatului (sultanului), nici Insusi Impgratului (sultanului) i nici s6 asculte de el de loc ; §i nu numai atit, ci deseori, cu domnitorul lor In frunte, iqind din hotarele lor, cutreierau cu Indeazneald tara lmpäratului (sultanului), vecin'a cu dInii, §i fAceau pràd'aciuni. is

20

2. Asupra acestora a pornit cu ràzboi i inainte vreme §i Imparatul (sultanul) §i tat61 acestuia §i au cutreierat toat6 tara lor 0 au prgdat-o au stricat-o 0 au cucerit ceati §i au luat multe vite §i robi i pradà de rAzboi eft mai multà. i atuncea, la nàvala aceea, vgzind ei tara lor pustiità i nimicitg, au cedat §i &là la un punct se tineau de pace 2 §i dupà putin timp obrdznicindu-se iar4i, au inceput s prade tara Impa'ratului (sultanului) i s'a facg pagube la adapostul sigur al muntilor 0 al faptului, csa sä te apropii §i sd intri In tara lor era foarte greu ; cdci putInd sa intri Intr-insa, printr-un singur

loc sau (loud prin munti, pgzeau aceste trecdtori cu straje puternice 0-0 26

30

36

aveau tara de nepalruns din toate pdrtile i cu totul ferita de dupnani §i rele, doar numai daca ar fi ndvsalit o armatà mare In munti i cu puterea ei ar fi pus stgpinire pe trecatori i 0-ar fi deschis in chip definitiv o 110 de intrare In -tara lor ; ceea ce impàratul (sultanul) s-a i hotàrit s-o facg 0 a 0 fàcut-o cu bun6 izbindà. 3. Peste iarnA, cum spuneam, preggindu-se deci, cum trebuia, porne§te deodatà cu primávara, asupra lor cu mare putere i multà armatà, cAlare §i pe jos, 0 ducInd totodatá cu sine §i tunuri §i arme i toatà pregdtirea pentru ridicarea unei clàdiri, i zidari i dulgheri i unelte de dulgherie §i zidgrie §i fier mult i bronz i cite de toate de acestea ca pentru zidirea i clàdirea unei cetati. 4. RidicIndu-se deci din Adrianopole cu toatà armata, calare §i pe jos,

prin tara sa a mers de zor. Stradtind-o pe aceasta foarte repede de tot §i ajungind la hotarele ilirilor (albanezilor), ziva Intlia 10 a§aza tabdra aici; a doua zi luind osta0i u§or inarmati i arca0 §i prá§tia0 §i làncieri i scutieri, 1 III, 16,1. 2 Vezi mai sus, III, 16,3-7.

www.dacoromanica.ro

A

'II

L

:IfItIO.L1110 VINI1110G

fi

611 T

IIHNOH1(N

'Iv

SE 6

pica, u 01

59xkX6chnt. 5o2,3 nolo olmsg-iminmol2 5coloox 9 31 593vicnod If. '37114od1D 01313X.03dX1L 50M9Th3X Jot idkit. 5? tC.-1. A mow/mem -(o3voijp? ioldnyyL `c30. d324 pox (30.09du n37hocb3 loxlop9d3/. 5319 cbi (b3noi, pox Ltd9 x nomyrai. 533Arioxlo pox wykr1)9d3u9 pox 701dc1Odd) 531(l0X3 TATind? iox 10137-1 101(9VpD(1R A9 31 i.. iol.s.k0D3r1 pox iorvochou pox 5(103191 5(1013,odDn2 pox tpdxolop pox

9

lonTrimdcam 31 pox '10nriDvood)D4 pox 5101901 '53innos1134, 01noyclod? pox 10d3093y3 kiropat. pox 33.90 noripze 6.011:41?

5(10(vri VOlt A309X101AMIL

30710919) 31

13

iro 5r1711)0d19 (l? 51)01 ,190 Scoroplod 619n (ba. `1310D)od ,090 5(gyo 4vi3stoxv14ox .noavo pox 20 01(101 `norw-ti ,Icop 119 pox 51xrcx03/ 53/A03Ox? 5//1 M9J-c00 T13T1 (101 M969 50Mpi3A.L.. AILWAIO (9190 A0X3d131)0X nki nodori9 13316.0 901 5coromod roodcpX pox y?-03..no3k -z AZDn3a.)pd1Da, (l?Ti ncto 13q 5n01901 pox n30D9d2.t. 9 31 593ywrd pox 9 (101901 kioou d pox (10Tbod01.10x (Ltl. 1\(-91270 mopraL pox omoop3ky? pox ood1306712 pox wid9odcb n0y13? p)x oolooriff.xpod pox ooRoollodvop pox noo33y 119 nki..D33yo.t. 3191 pOx *Aolx)42.no 10 fl311 TdMIL. ki AI(..yod.o? Alt(.12)0 Atf.l. M91910 AkATrICIOUR A1307dZITX

Mt

'3012ov d3a.c.D9 5110331Mdi..Dx3 M3X01011. 31.D0 (431 1d17011. A0X3O1il.

io

ocyrop, `oodorlo

fol

moa

n

OT

9'

pox (lkpinoodou `53-1,M9d9 (%9)(13 3/. pnt OJAOR42.E.D? g 1dX9T1 50(01 '')10X 1.3T1 M.A..31(9 MyTal `531MICLIAlaD1:0102 nort3Ipti.y? nka, 5(03x1Dood pox naold9ootoox? pox 0.1..noi `nno3ooL? 53240X3, op1 kd9 pox ol noRop9daLD4 Ski 5rd(;)X ntf.A.ncboixx pox t)dit 0(;12 M9R0d701L 7012 M91 M9d9 5?, `Alf.197) A011701(963 31 .3oril1coux 51orri the.A. Skppo 5)019102., 5r)oxooync1) 5loodnX.01 pox noXi3 nI?.1 m01cpo noloodp nopit.tti 5101 5103113you pox ncootoox gk0000p? 13 ff.ri now. li.1(f.A.3T1 511 5111XIMa XL0(100X321? M91 AM? 31 pox M91 M-929d)031 31341Zdx io3d pox 100d9.6, 313y301f hi 50thpX .5(913'01 d33.c9 kR pox

03

9 5c,i3yopood 13xcpeolq DtL1021. or pox 134102L311.3 -5myoox -E 50A37-11,00M(13x.cnodzu n20 `50n(07113X dmq.. `nkthR 5c2 `13u oorl?,) cbi 1.0133 ,170x M91(p0 kyopl3r1 137.1)2(102 pox 5011Md1.0 U.X11/1/3 31 Mt `UX'1311. 91702L3Mq -

93

ao pox SoprooXkri 70( 10(11.9 110x 5T(13X-OrdMIL 53 Atvr1020)(20 1MC Ron() -9 pox 5clorl 5mo3.393.. pox xn3yrdl.d? opxonolx31 pox .)otorlo2oxlo pox nodkv) wow. pox milxvoX pox )099 7010:01-01 5(*() 5? A9TID1X131 pox IttploRoxio noldnodcb 5oody. n2.0 x? 5k1 rionooldRy, 11(002/ 63. (birdi.0 c)x12/3r1 31 110x (b7,031L A371 50 70T139

n Akirpol 119 ow-D.141

5101 Ski pox nolvo daod * Lti 5033ot:133439 -reop 5103d0 `M-Oldflyyj, 17013(;13R31L01)0d1.0 rot)d)ox 5(;l01 31 590104) pox 5301901 pox 530111.A02A3c13D pox 5nodoclooLloy pox '13

FIR

5.103.9x)

AtRaolt..0 nomy3iR

VOX 50(137i9A3A. A?

ti

v ty

eavnTI .2u9 sap?smuvd- pas UI : gt2ponop `.2.mui spun tu II LT odXTri 59em, :v 5gdu. n9dmx y n

y

21?

"kivut spun 1u

z s

aNA `vacIns III '91 -`240/314/

III

`91:

II

?sod. dltuicat -ppv Rdal. nolcoo

"linzu spun

1

--C 1,

tZ

www.dacoromanica.ro

111 II

TB ^(1)0Y312

:V

y

u?

5):4:D7(312

OE

IARA5I EXPEDITIE CONTRA LUI SCANDERBEG

340

atac a.

5

10

V 11, 5-9

trecatorile, pazite cu putere de iliri (albanezi). 8i facindu-se lupta

mare corp la corp ai invalmaaeala ai bataie ai desfaaurare de multà putere, pentru ea ilirii (albanezii) se impotriveau ai se luptau cu tarie, ii respinge pe aceatia ai cucereste cu puterea trecatorile ai, luindu-i la goand, face mult omor printre ei. 5. Dup5. aceea a pus straji puternice la trecatori, ca aceia care intrau 0 ieseau, sa nu OA ceva de suferit din partea ilirilor (albanezilor) care ieaeau la jaf ; apoi porunceste lemnarilor ai unei parti de pedestraai sa mearga 0 sa taie din padure 0 sà curate huceagurile ai desiaurile ai. locurile de nestrabdtut si sa netezeasca ai sa le faca bune de umblat drumurile, pe unde erau hopuioase ai accidentate 0. cu totul de netrecut, ai sa le faca largi ai lesnicioase pentru toga armata, calare 0 pe jos, 0 pentru animalele de povara ai. pentru trasuri ai pentru ceilalti purtatori de bagaje.

6. Apoi insusi trecind cu toata armata, cutreiera mai intii tara lor de is

20

jos, cit era cimpie, buna de mers pentru cai, ai o pustieate intreagd; iar dupa aceea, aaezindu-si tabara in etape ai poposind din loc in loc, pustia tara aceasta

ai dadea foc bucatelor, folosindu-se de ele ai stricindu-le si nimicindu-le. 7. Ilirii (albanezii) insa ducindu-si copiii 0 femeile ai vitele ai toata cealaltà avere in munti, pe unde erau inalti 0 foarte greu de patruns, ai ocupind ei inarmati locurile intarite din fire 0 greu de umblat 0 trecatorile, aedeau gata de apdrare, daca i-ar ataca cineva.

8. Imparatul frig, dup5. ce le-a pustiit 0. stricat toata tara de jos, 95

pregatindu-si si rinduindu-si bine toatà armata, a pornit in munti spre locurile grele de umblat si spre punctele intarite din munti, pe unde se gaseau ilirii (albanezii) cu femeile ai copiii si cealalta avere a lor. A ordonat mai filtii ca

arcaaii ai puacasii 0 praatiaaii sa impuate ai sà dea cu sagetile 0 praatiile in iliri (albanezi) si sd-i respinga cit mai departe ai sa-i stavileasca, impingindu-i mai sus ; dupa aceatia, a ordonat sa se urce in munti ostaaii uaor inarmati, lancierii si scutierii, iar acestora sä le urmeze toti ostaaii cu 30

35

armele grele. 9. 8i se urcau incet ai in pas pina la un timp, impingind cite putin in sus

pe iliri (albanezi) ; apoi soldatii, 0 cei uaor ai cei greu inarmati 0 lancierii, scotind mari strigate de razboi, dau iurea asupra ilirilor (albanezilor) 0, punindu-i pe fuga, ii gonesc din rasputeri ai, ajungindu-i, ii ucideau, iar pe altii li faceau prizonieri; iar unii dintre ei strimtorati flind, se aruncau in prapastii stincoase ai se prapadeau. Soldatii lush', si cei greu si. cei uaor inarmati, ai. oastea intreaga, impraatiindu-se prin muntd ai prin acele locuri greu de umblat ai prin coclauri, ii prindeau de vii ai robeau copiii ai femeile ilirilor

ai pradau tot ce gdseau la aceia; ai nu numai atit, ci au minat cu ei multe turme ai. cirezi de vite ai, cutreierind bine toti muntii 0 (albanezilor)

40

www.dacoromanica.ro

6-9

A 'TT

:111II0111:10 VINNOCI

irvi

I'i0HVW 3 la

'Iv yarT-II

112

o.o.orynth 51)347i 0310 Mol 1, nyy m-01d .5codnXDI 5kATTi0n3A pox rioriDloo? pox 50m01)2 pox 5)o1d 15kyyou,

`53?1.0111.970110 IL d 5;00113v/4pp choo.r. 51020

pox 5kX)yri Sky;01371

maxaDq

MQ1A309k1AVILf 31 1VX MOATii0X307i A071 `m-01drtyyj, -1.3.3101 1V 5001901 VOX 13/10dX ACO1 M9R9thOOL 503d pOX 5300",rTX)1.30X A0A0d3 A0y0I1 MO1901 .13013)73)6d? 5C91.0c0d(23

n

01901 5)px)oviclo 530.0(f.1D20110X13 570,30X91 51)01 `510Vid3OIL 001 tvri lroD31.anpyd Scloi 31 5)0191D3 pox 5)oltv0l3 0LQ AC91 MO1A90311AX 'AcOldfly(I, 1393y3X 5901 31 50011910y9 pox 50dTr1 01 90)3a.r. 52oim99y3D? n23ri010y9 31 ',MX .9

1O1311

M3dp30)oxx? 301 31 koriXoy pox 1o1D)px pox n312D92oo1k1 m01 'n(03dmX pox M91 m029 5)pi 5)?clkyxD pox 57733X30d1 p3X 5C0(0 5001.rd32 M33)(337103 31 pOX A1397)3y)o1zx pox 5):13c393 pox 5)0334 M31031 ta 31 3'011)3d1.0 U.D3p1L LLX1111L1 31 VOX I1X131L pOX 5101

510d9600X)? tv01

pox 51)oi 51)q)p-1); pox 5101. 510.xv? 5101(-01)on3xD 9 5919y T2 Li.Drat LLL -,O11)0d1D '54)012 no1(-0d2L nTri nki coi)ox modTX `m0.1.910 M01 MrrjR331 31 pOX kDo '50.711D)paLaq 'Mt 1343130130X 13013:).ky 'AIOD)331 )p13T1 23 01901 50h3T1003231/0130619 1o1rX 590110)01D pox son3rik01Ox1d32L no1L23 Aki9)01 Amdovian-IT 5901 5902.r.thox pox 50n3T19-rbe pox m0d33061012 pox -m-03tood»p L ioldnyyj, 5319.A.xilootop 5901 moot:,D 5)opou. pox 5)ox11onnA. pox kArpix pox 10097031 nkyyp Atf..03X9031.7? pLT op1 op(krkt pox k1ropon2 pox 10R090d11902 M91

M9d0

9

OT

rso-gp

pOX EIVOO1VX 531A9 01030

A9 5101(3/9

gt

5f1 31 5r3do0LD92 pox 5901 590thaDi

min m0=91 pox 5)ei '59029dral. 'olnkoloxT MA. 511 51019)o `tilaLT lon31-190myrhp 8 597,0D)og 131L? A7D91031 AkI (01)2x roodmX A032t,IV 39C9til? pox 'Tiok0d9aLT 31 pOX 5X)321X3 5P-POOX f10133031 AkI rop11)od.2.1) 13dc0X3 p.LT 1 r 5on3rbpD)on3xD)od)o.0 kdo pox 5.f1 5)03c40XD92 pox 590i 59ockaDl &col A(9/100d 331? 31 5901daym pox 51021)oz.E. pox 5)oxi)onal mod)Ds pox nk &Loco nknTxDoolf H d 3yr130 4.72 A3099d1/

o

i

5r1noi

pox od9doxMnoi pox 5M14A021\36.0 A13C(7,4 31 pOX n139391 A?Ti 5901 31 pox to:4%02/%36D 51 5901 5901driyu, pOX A131d33102 59019)o (-01)p1c0sliloal, pox -PoXrrop /113]1 5? 01 (0q .5nonTr1oyy)4 )13-ri T2 '5001901 5901 31 500101) 1,30X 500d960X/Oy 110X 5)p.D11197021ct /%3)013 41)onpop 5c0p10aq 2 3 2.901 510 91 n9x111)0L9 nra.cri

6

tty0XL, pox Actvpd ldx?.1-1 ,59m2, oT 531An0 1X n9dxr7i 5901 5901drom, 915T Jon?? )31132LT 531n)o)poolop 731.r1 30 31 loy14) pox 10 1)o2-1ya29 pox lod9c6oLloy nnodTXT cbriod2 pq 5901 5901dnyu, pox lonTrhori)Tdi Aoxo9i23 vrop 5017pdx pOX 5311.10A32dTIV(10130X `&0M31X3 5901 TR pox 5)31m0 .nriodlcpT lcono TR h(131230 VOX 10A3Tin101d M10131]dd? 5306.0 5001970 T)130X M.91, M9talkdX 130X 1311. mod pox 01A0d3306312 30 TR Do_tno,c9 pOX 10101) pOX tat )F11.30(319 )0DOOIL )0.07303X ?ef9 Ld pox

93

110M /%3093Y.A31,3

OE

i

pox 5)pi 5)odypdvX nctodlc;)? pox 0.1,&0320apod2nk 5901 31 pox Mol 510R12031 moidava, pox 701ApL oolA9D0daz. 5101910 .nor1f.dk12 5)oxponnA. rcop pox m0A-FrikxDod pox ?n(0d 5ry3IT Smolt. (00910)( -1,odpamx nortori 53iA9Ti 3 :oitoozt. 1 kdo, 5coloox pox 10&31-1?)Dkmi3d312 pox (lopy lio AkiD)Tya.c.

5)1)1 5..c3d(-9XconR 57orvpx?

i

,n

57ptoIR

nJdns 5mtv13x?

:y

57:Lopoo?

`tuns.raa apun tu

:v 571. 3Dnx3 y

y

UI

"Amul apun w

II

ij Son3-ritpozxld3a :v y

ys ;sod lon31-197oid .ppD 9a9 nen moviya.to tia "2.1nut spun Ill II 98 57oyVap .2.nnu II

v

www.dacoromanica.ro

UI

2a

5on3-1.11,t.97oximd2

"Amu apun til

ua

II

v 1E

gE

CETATILE CRUA I ELBASAN

342

6

V 11, 10-12, 4

cercetindu-i, au luat de acolo prada foarte multa de robi §i vite 0 de alte cele 0 le-au dus toate jos In tabara. 10. Dintre iliri (albanezi) au murit multime mare, unii In lupta, altii dupa ce au fost prin0 de vii, din porunca imparatului; au fost prin0 §i copii si femei j barbati in muntii aceia ca la dougzeci de mii. Iar ceilali iliri (albanezi), unii erau prin cetatile Intarite, a1ii trig fugisera prin alte parti ale muntilor cu domnitorul lor Alexandru (Scanderbeg).

12, 1. Aveau ilinii (albanezii) pe acolo §i o cetate greu 10

16

20

Cetatea Crua; ridicarea cetalii Elbasan

de atacat din orice parte 0 foarte puternica, numità Crua, care era ca un fel de acropole §i pavaza a tarii Intregi. Pe aceasta, tatdl imparatului (sultanului) a Incercat

mai inainte In mai multe feluri i cu armele §i cu tunurile aruncatoare de bolovani i printr-o impresurare Indelungatà, dar totu0 n-a putut s-o ia; a§a de necucerit era. 2. Intre timp, imparatul (sultanul) sosind §i vazind pozitia ei puternica gi greu de cucerit i foarte greu de atacat, gi-a dat seama ca nu trebuie numaidecit sà incerce un lucru ca acesta i sa se osteneasca fàrà nici o isprava §i nici sd-gi expuna la suferinte §i sd-gi macine oastea printr-o impresurare gi un asediu de timp indelungat §i sa piarda oameni §i bani In zadar, avind el posibilitatea sà puna stapinire, i pe cetate i pe tara, f gra osteneli si primejdii

in alt chip.

26

30

3. De aceea a hotarit sd-i strimtoreze printr-o constructie i sa zideascd aici in mijlocul Orli o cetate puternica i sa lase intr-insa armata indestulatoare, care mereu sa iasa la incursiuni i sà prade i sa nu-i lase pe iiri (albanezi) nicidecum sa poata ie0 din cetate sau sa poata cobori din muntd, ca sd-gi lucreze cimpurile sau sa-0 pasca turmele sau sa cultive sau s facd altceva, ci sà stea mereu Inchii i la grele suferiati, hien sa fie siliti o data sa se inteleaga cu Imparatul (sultanul). 4. limb lind deci prin taxa in cautarea unui loc potrivit pentru zidit, a descoperit urmele §i temeliile unui ora§ vechil a§ezat intr-o regiune potrività

a Orli 0 care pdrea din vechime sà fi fost mare 0 frumos ; pe acesta a

35

hotarit sa-1 zideasca. Si incepind la Inceputul verii, cu multa mina de lucru gi cu mare silinta i cheltuiala i ambitie 0 sub imparateasca povatuire, caci 0 era insu0 pretutindeni de fata la lucrare, dind toate lamuririle i imboldind pe toti, pe unii cu vorba, pe altii facindu-i i prin bani §i mai cu Avila la lucru, Inca inainte de ce s-a sfir§it vara Intreaga, zide§te cetatea 2, o lucrare E anticul Scampsae, Elbasan de azi; vz. comentariul din ed. C. M011er, p. 158. 2 Cf. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1074 B (ed. Bonn, 425,15) s

www.dacoromanica.ro

,V

'TT

:111110M13 VINPIOG

VZI-OI

GHNIOHYPI 'IV

A3013x? 531A9.4.7ollooLop Aco292nocIRAlp 31 pox Amiloraxpod pox M91 `Aore(f A01)714.170X 101A102/ 9.15? noR321.9170dis) -py Awoopty, I 5ooky2L. yyou Am1 'Acoldnyu, 10 Ari A? 61 `6-ri?you

n vox

`53140thky 5o_toopritsysx .563)0.0)4

5314CO

A17.0k0dApy? 3R pox 539:1703L vox

1D3d9 is.or2 loldyrliong 10 TR plow( Ami, Sio3dnodcb `510M1nd? 10 32 A? 5lomp to3d2 5319143633z

53xpottnA. pox 53dRA3c) A? 51o493x?

AmIdnyyi, lo

A3i1 MODtt.

n02. AmcbD 5oA9-113AG. .nodRto,o3yy, T nEL. ?g Aoidstodcb 3Di3x? 51o1 Sioldnym AoXrrioaop G.IATaz. lrx Ao_tr1odnXD1 53nodm gA0A37.19707-109 d3a9 I+2 pox ST 5iyolvidxf 511 5k1 5kyo, 57ockpX pox .AoldG.1x)oynd) oa.no,L ScoaL9dInxou 4.6do.L 5oo.001311. 9 nol 5co9oprd dItti.00ll pox 52oyoL9 pox 5ortoon.7.1 57oy9dodz32t pox ilxdopuni ":odmori xyo ttoG.AneG. A2o 56-119 .A133 5cono t.oXvriolop

9

ii

mA3o1 5o41194.bodzaL, 9 5y3ylinod pox 504.-rhoD)o3.6, nozvo 9i 31 AgArind? pox Ao...volopon 1,Xlx rdR96.0 `t10Xx7i01117 xyo 13xcpAl3 56x9 Arch:3km? 619olo1 VOX' 1113A031 `loa.nAlptup no ?g Al3dmaryz190d2L pox Ai3d3chiollox AG.1 AywodID AoA3r1G.Grx1d3u, pox oo.3Anoxdolyou Alojnoca moixdolyooi. pox ri.00r16.o pox oolxrriG.dX loompaoano `Akiri A04 610(32 61 6319d1 101 a 5o31D),o, 5k1 5ood(7X

OT

61;61

ci

9i

56A9oLlo 31 pox

56Ay2Aixf tv131:rdx Fov 0.1401 flOT1.01X13111q 5201p)

c

131V;On.l.?

17)9T4137(910110x 110x

AydnX? loop3X131)oonloo.4 U..1)Tri LL. iod6X pox ropilodo.1) AG.toon A? 13f AX9noX0_traxx pox AD.41-lo:irky pox norboRkri AloppoT 5yol

5nonTrioX A131-17n

G.,

ova

5o31.oy tt mol Acody SnonTrioXdaJmx 1r0D3)21.cl3 11 `&131021 ,:rop 13/o 5no4rIvisyX3X)0110X 31 Mt

310AILOSMX.A.MAT 31011. 110x

110Akitt1q

50A3T19Xd31V A20

"41

61

Aolactockb

61yr 'A133111001= 5yoldnyv, -t33? M3NIX)TholL,

(4.

5701M100101LOX/Ox

1.S1(1.070d

MOdTX 13.0(f.1a12L? no3droX nodpoonoq 5? 'A97i.o1X13.3.

6C)370X1317 31 5141 51odc2X 5k4r1i3x pox 5tu,D3df 31 pox 5ki...orcoox 5kAFloAlood) AkITOI.A9mooar. MAR .A13VC131 pox 5oA3rilodf noploXdf 5nodn ldi3X LtyyooL pox LtRnolu) pox limpoLooR 3J, pox loporliolaq `liocnonood pox d7o1 waz. Akd 31 501210 noX)olloolc 61 61c),3 V1.010x3 59/1371901.(q? 31 pox AcoXd3a.oloi? '5oolopaL 5ctoi Ari '510.9y sci01. Tg pox woorIG.OX pox 5nod?lo7inoodix. olnoi.. 'AC9102L Alciat 5od3 Aoy9 Al3x1;4? 9i..13)?)(13L

3(323 5r.noloolL

Senyou

Og

9g

ttAx7, pox 5(1031(37-N,

ob

i

`zAoldyodcb

Z1 ^20,3

nrcIns

`21.171S.196

Aoid,3 no1.9y pox

:V apun

'avsdums

.pu

tu 8111 5(`)^92'?

is Fx

'79p

ett-tb evils

'wen

UI

II

§

JD

cj

0.6. 5017071St

'szu.xi1d 'atz8m

d

y

ti?

`A011,9 pox

"Amu' dPitn

pin 3unu se

'.0

13)3x1oAq oo-noi `5c2yoox

III 6111

lsod

ussq

'Foam `uuog (sy'syt

9s1 goo tLoy a To)

www.dacoromanica.ro

13xcpA4

.po) .D

.p-p29 (9.32

V

.d '991

CIE

344

INFRINGEREA VENETIENILOR LA PATRAS

V 12, 5 13, 2

insemnata i minunata; i o Impopuleaza bine, aducInd locuitori cit mai multi din tinuturile, locurile i orasele lui de primprejur. 5. Mai aduce si o mare multime de lucruri necesare i pentru hrang ei pentru ingrijirea lor i o face sa fie pregatita i Indestulata din belsug cu de 5

10

15

toate ce-i trebuie ; mai aduce Inca i arme multe i tunuri aruncatoare de bolovani si catapulte i toata cealalta pregatire de razboi, cu prisosinta si cu multa prevedere i o InzestreazA bine cu de toate, de parch' nu atunci pentru IntIia oard, ci de multi ani de mai Inainte ar fi locuità i ar avea mare belsug de toate cele de trebuinta si de nevoie. 6. Mai lash' Intr-insa o garnizoana indestulatoare, patru sute din soldatii curtii sale (ieniceri), pe cei mai razboinici si mai voinici, si satrap (guvernator) tarii i general-comandant cu oaste destula pe cel mai de ispravrt barbat din suita sa i cu multà tiinä militara, ca s. cutreiere si sa strice neintrerupt toga tara ilirilor (albanezilor) i sa tind Impresurat orasul Crua. 7. DupA ce impAratul (sultanul) a fAcut acestea si a luat, si el insusi, si a ImpArtit i ostasilor pradA foarte multa de robi si de vite, se intoarce, toamna, la Bizant, ; i s-a sfirsit anul, sase mii noua sute saptezeci i patru de

told, al saisprezecelea din domnia Imparatului (sultanului). 20

Tenetienii invinsi

la Patras

1 3, 1. Tot In toamna aceea, la inceputul ei acum, au venit si venetienii cu rAzboi asupra orasului Patras 1

din Ahaia cu patruzeci de corAbli si douà mii de soldati deplin Inarmati si, debarcind, au inceput sa impresoare orasul, Incercuindu-1

din toate partile cu armata i punind sa bata tunurile aruncatoare de 25

30

36

bolovani. Aveau, luptind Impreuna cu ei, i pe unii dintre peloponezieni care, cu putin mai Inainte, lepAdindu-se de Imparatul (sultanul) s-au unit cu ei. Impresurau deci orasul, stind de mai multe zile In jurul lui si stricind zidul cu tunurile. 2. Dar Amar (Omer), satrapul (guvernatorul) Peloponezului, neavind cu el multa armatä, Ii observa de departe, stind ascuns la pinda, daca i-ar veni cumva o clipa potrività, sa-i atace pe neasteptate. Avea i iscoade pe muntele Boului 2, care vedeau tot ce se face In tabard si-i anuntau lui. Pindind deci o clipa potrivita, Ii ataca. dintr-o data i, bagindu-i In spaima prin felul nAprasnic al atacului, ii pune pe fugA si-i goneste pinà la marginea marii, ucigindu-i i prinzindu-i, pina ce, dindu-i peste cap i-a Impins In corabii,

Intr-o fuga Invalmasità i fard nici o rinduialà. Cf. Sphrantzes, ibidem, col. 1074 C-1075 (ed. Bonn, 425-427). 2 Azi Panachaikon sau Voldhias. 1

www.dacoromanica.ro

t

IA

:qaaawn

`8I z

9

VINNOCI

mi

QHICOHVI11

qv vaq-n

9fE

510do1lf..x2o ATIlodloonq 5n01.o13ya 5nopo 9lo0 M01 .),:l?oL. n01910 modc-OX pox AmE91 pox -mo3y9a.c 134Da, R 3 pox 0,..yy0lz. A103n00thf no)1 Acopox.foonf pox 5? qcbod1 pox . A10331L70d34 molcoo 1Zx (009101L nkyy39 to713xchp1910 31 pox toopdX 2 5(01rl11O /pDr11101? .5on371 11p, 2 3 pOx 10y1L9 Tyx0IL pox 5)pooXkli 5noyo.j0d131L pox )oldlp.adoo pox nkippyaz. ntayy),,p too7ionox2o 31 170x Affn3X.070601L ACOI 52 nol `nori3y9aL 110x 13)51413)(911q 01(101 121R M914.0,0aL 5(oyrx 31 VOX d3aLoc2 AT.) .13 2o 3191 `noltodu roe? 51ovou 11)313 -9d2L. nod31. non3rIctono nit. pox mo.tropu ncoi 3 io33dX pox ncopoxA3omp 13d3or1rp. noyit. .9 131/331(70140M ?2 pox ropdnodcb 513 91coo `Mproox3 510dRn/2 5nopox10d131 nol 92D? 5ki 510321 5ILycoD 5901 50011p1(0T11X7J7I 31 pox `5n01-)plin-0d23 eqx.I.dI10p 31 La

s

xii

iockpX pOx /101k1Md1.0

5)01147d19

pox nn-fac. `noxakimdiA) )on2, U.X?dlmlxx pox 91 na.sop 01 53n0dm -Ltxdolyou.

L H 5)qfd

2

A(929100dV? 1

9

10In1O1

'5kMon VOX

5c3ytord pox

AZDIOIL

A10331(

evo1dnyNu,n(1

5wD/py3

119

5coa.t.9x/olg/p

Affyyon.t.

501910

pOx 11(0.1.)prikx.00d pox Cu

iolird/..0 `59ogviR 1D13eo10q nodcpoLorviod) 57 91 nolmoona pox noldlolv, tiA pox no1Doxkr1o2d3 5o1R 59da 51o1 51opox)onn? 31 pox ? 5103,0X.D1x10 5101 510y9 '02.3cleJf. no1x3 pnt A0110Yq2 Ski 5G.Xdf thi .13v.cnod 681 j no/ 2olcoo nockpu.oniocb nonTrioXchp kk pox 10-1,3Aff, ArDn31)0d193 31 lnoxfcboDD31 10 pox 51oroXiD1R `5110lro.c.9 pox 53InviEj0anp (-blotctx oy1d3aL 53J,n9d talcicoo Mi...rdli) pox 5TmoXk1i 531moptp1iy12z.? Sn0y9d3d132t noXla 32 pox 5Ion.o.. twol moiDkrAoaoy311

11/3 5)0d11211

5ki

nnoxdoIxou.? A.l `nlyou

-51ol910

53mip An0xd9roaca,

5oX13.1.

531Anoianc)dri.xx

z

ocht.

nodxrd nol 5comprd

531ropz,Doapp

O

olnotql3Dodu. pox 91

Acto 12/7 51V(X0IL 5770d3Titi. 10A3liti.070X1,631L Al..1ct20 51101 .5.),rooXki1

gg 9 (10DtplA011.01(311

5kthrrly,

91

3.01110A

5)opoXy,

`51oInnoXverh1n

OT

A01 A01.01d39 A(01 4671L cbmpo

10dRAW

(Ledo=

9

5ttoqdirD Ayillodlp 20 nIfyy0IL

m9X3

,031-1

93

Mt `A(993de363 3 5(ou nodDox -9dry `nolcoo? ITO 510 3xla R VOX 5c101LOX9 021.)? no1 59og z 5on3ri 5ioitpxoRDodiop olkopi? 13d(I..13d702L 5c101270

Snot?

A30(q3

ACOX0y 31.

oolopaL 5nonTrico3(pollox X1 1on3-ricpdR n?

'619)0 5X)),0100

Ac10 A0d110x

di

(4-1p,o1lodls) pox 5)olnovoLl.)?

5kncb.po Iloa,303vnt? 51o1coo `pox 5)on.ya.00llox 62, cb9dop

pox 13x(pIoo_vrx idXpi SILDD3ooo.6, `5/o6.o /km/931x pox `ncoc31.(o Sco3 5? 5v, 5coon 5(-91xl,olf 31 pox mn 1n3Rcto cbriD9x `5noArionmoy? p.L? ntpoodnx `51oa,q0ne? n3vocibn?

5k1 `5(939N111.?

110131L3d1

'..0.n9w

'pp)

V

111

II

spun ul

II

8

v

13d)ottk

5c2X3i1(w 31 170x ZZ olnon713Doda "AMU! apun uu I pod

:y

SUOLLI

:y

1371010-r1nk

11

, ID .0 `santrealids `au2gAT 3 snunwoH

y

u! "Odom apun tEl If 9 7S0(1 MOIL *NM wttglIA-7 "v" y ua "Atom apun tu ll 1 g ?sod mmdrocu, ti! 4.2.imu apun ui II 91 noldmi.. v u! .0rout apun :u.1 nol.u7-172. oln.sopodaL v ui Iflavut spun tu IE 7sod ncodAp-, -pp, yllxionT 5nmn 'ppv 1TX 41. /110.1)9770n fb,J,C,IV V u? '.2.1nui apun *ui

g isod cbodl. fAt *ppo nonzeklut? u..1

IIONIMpUtred

' 991 100 01 L eALS

D

-svpIpIoA

SLOT

V *pa) 11110a cLgtZVSZt (9I

www.dacoromanica.ro

OE

VEDENIE INFRICC*KTOARE PE CER

346

V 18, 3-15, 1

3. Au murit, precum se spunea, la vreo vase sute 1, multi fug dintre ei, s-au vi Inecat, caci siliti de soldati vi alergind din toate pàrile, intrau in mare cu arme cu tot, ca sà Inoate pina la corabii, §i sub povara armelor mergeau la fund.

4. Iar Amar (Omer), despoind pe cei morti §i pradind toata tabara, 6

a luat, §i el §i armata, bath multi §i arme vi ve§minte §i toate celelalte bagaje.

10

Punind oravul In buna stare cu mijloacele ce le avea, a plecat cu barbatii robiti §i cu prada la Corint ; vi dupa aceea a sosit la Imparatul (sultanul) la Bizant, cu prizonierii vi cu prada de razboi. Iar el 1-a primit cu multà voie buna §i 1-a Incarcat de daruri §i i-a dat cinstea cuvenita, iar pe barbatii prizonieri i-a ucis. Snip de foe pe cer

14, 1. In zilele acelea s-a vazut vi o lumina' pe cer, o priveli§te minunata vi cu totul noua ; cad pe la ceasul Intii de noapte 2

vi noaptea aceea era fara luna

dintr-o

data s-a aprins dinspre crivat, vi pgrtile de miazanoapte lumina' mare §i 15

20

lucind ca focul, care luindu-§i Inceputul ca dintr-o stea, a stralucit ca soarele §i a umplut universul de lumina ; apoi, revarsindu-se de acolo, a pornit ca Inspre amiazazi, facind un drum pieziv, ca Ufl Stilp de foc vi raminind cu totul Intreg §i aratindu-se nemic§orat, ba Inca umflindu-se mai mult vi marindu-se ; pe urma oprindu-se din mi§care, parind ca sta locului un fastimp ca o ora Intreaga. §i dupà aceea Mrimitindu-se vi disparind cite putin, s-a stins. 2. Aceasta vedenie Infricovatoare s-a vazut pe cer ; daca era un astru cometä, fie de forma unui masalagiu 3, fie vreun alt foc ceresc, nu vtiu, numai ca Insemna nenorocire §i mare prapad §i moarte Intre oameni, care dupa

putin timp a §i urmat, dupa cum se va vedea din cele ce vor urma 4. 26

Si aceasta a fost ava. 15, 1. Peste iarna imparatul (sultanul) a ramas In Bizant odihnindu-se de ostenelile mari §i dind dispoziii, ca de obicei, cu privire la ora§ (Constantinopole), pentru lmbunatatirea starii lui §i mai ales avind deosebità grija pentru loca§ul lui de inchinaciune ce-1 ridica, intetind lucratorii la lucru §i poruncind me§terilor §i constructorilor, ca toate lucrarile sa fie facute cu multà rivna §i in chip somptuos, dat fiind Grija de geamie

30

ca el unul, In scopul acesta, nu cruta nici o cheltuiala cit de mare i nu lása nimic de dorit ; §i Intr-adevar ca a §i depus multa atáruinta, pe cit 1 Pe margine In manuscris mai urmeazd: e au fost prinsi Insä si de vii, putini

peste o sutd ». 2 Adicd o orá dupá asfintitul soarelui. 3 Vezi i Ducas, XVI, 3 (p. 94,2).

Vezi mai jos, V, 17 si 18.

www.dacoromanica.ro

A.

'9IE'8I I

:WM:UM

notoopay,

-E

m2n7o pox 'n309X)o1ooir.

inq

UM/WHIM 'IV

Val-II

LtE

Snoloox.q? non 'zioly-fri x90 loA.3y9 10A37191d dlpi 0310 M91 nco11yit,9 pox lonrrionrooy3

`7R Sco `013A.?y3 1d32L

.AXL0(AllAIL321.12

tun Sloi Sloyno nonmsd?n? (Li

pox 10n3rI0rmdxd

'10A3TI

VINIVOCE

5,oi

'700.6.

5C?

53 5)71

-9P-11:01R

5M011

S1oyat.9 0a.n011n03L.31)ox

5kchprhir, 3 57oD93v-1xp 3 5;toi 31 5nodx3 pox 91 n0R3a1.911od1ip 'imo2L39 TiloritpdX 31 lorou A3dzy3 Sompo ox Is. lo11aod1D pox lox2L.9 pox loy2n2q pox mosyru.

9

1 'won 510 `3X13 Scovox 'pox 59oi pox roopy 57o190 5rdn3p nt!.3.. 'n(pd2oy A31)(M3C,OX3A/2 53 .flOOMC39)1 pDX T1371 olnol ne3X, 1 ntl. 31 AVM pox 5cioi `5ctoiTvor1Xpo n3x(i. 53 91 nolifoona 5c? -:091avj o

acre?,

'll(f.(13X)0ILT 5rD7o(13X.011LH,

n9ig i1

5modcboyld) 31 ollqn? pox ozloDLON3 5.2odvl 'A3A1317(311)?

5(292.

4t1 T

(9;(rA.311 5

Fx 3DEed2.13 1

`r19x13

5Doi 51r1coo 51=10E1. pox 57ox?.o k0d)(7 A? '6A)DC:(,10 A91.0)01-k1718, 11 1,10X (101)019MMX .7)7110n 1d31L C)T.A. AkIlpdIL ATC3C2 (IOU `591xnn nonIf.y3Lop Skicooi oaq 31 pox no1 31. `5ILDpo 51Lncb2d3 n3/17-boy3 Od )31 ncoxrixdwoodu mod3ti Scod) oo.A.Tri pox `5?Acnockin 5m oano 50d?19X) 50M1 AC:AV( iL&I 't4XCh? VOX 01 (MIL -klc132L. 3/17)(319

1,MX

AR,

nonzricovnocb

R

5i

3911Cpth3111X &LOVA, .(1011((i. )712.3 A3013X? A30(1X

A103dd n0T19dR

`nolochpxl? lor

'noloyprif noworl

Ski Sonotprox nnn?Tirl?

fools>

R 3 VOX

nownocb

'ill?

A031(1L

A3.0k1ith7

noyo

511 50yci1D g5kRupdon

A0A371C10

R lor1k1D1 Sco

Sp

nolo, 170X

31

110X

gA0A3719n10 10113=3

'510171 VOX

5/0(39

57o7e `r 01,1

0120I 01 312,3

ova

510d31 k0C1)(2 A? 'CbA/OdclO 312,3 5(L.14TIOX 511 11

ACOL

T13T) 01(101

soi sk?

'91 I

irlasApn3A.

sr3y1Dra

Og D70'd11.1 312,3

-zanizy

`nc9irlinoxx3=9 x90 ':ouo nkyn. n0t393y9 nommik.o vox

Med() Ak193A.371 M92L(pd()Ap 1)3X `roony(ac.)?

5c? n?

IA

9r

50d3L -71k9371 A0A3TI

A309112011d3X101XX 31 pox T1lox Aodxrri 01/0 AO3S31 AODIAX)th(t

7

OT

noykR z

(5

po){ 01(101

poX )1371 A9dx.yri A311

'n3Dkoct0y04

n0101 n01

2 A3071]3X3d7021. A? 611AX/Cla M9Cal/01CZAWle 31 1101(1)03 n(91

93

n(260orl m1)n931 pox lo1 Taxx ki My911 '533oulolg 5m '30(92,3 501:331. 01 '&0111(3d A91 31 on37190rl0e0n0 10 ncrpn 5r33y3Th2L2 119 5kyx0n `nco.q)p Scatoi 31 Snon?rioold? 5? oi nol.d? ? ncoXd?nol1 pox lomopit. iX (l9M-F0 5C9T1310X16 31 VOX 5cox31ny01L

i

DooD3n3k moDD),o1DodaL

5knlonn

Soi

le ncolloricovorop 5?

517oilnX31 pox 'A1907VpID111?

oinoi. nonriov3cb

u nx lsod `X)11:111(7pTi 'ppv .011.06M apun in 6611 ? ^13^7Th1 :!scl!aas slot if .aas :m u? "2.nnu apun .w t

OPIA 'non(' IAX t 'A 'equ! A LI 10

(4.

ui

nolcoo

3A.

5r1-11321r1

57orrillolod) .5oinonpxy? pox

53JAC0 61..3x9

lot 31

5C2

II

snopv.L ncol n9liox3 y ul "Ann1.1

Lg (10113*,10710ROXIO

8 *d) (Z`96 ST

www.dacoromanica.ro

:

nonari9c313.4.7

OE

LXPEDITIA A TREIA CONTRA LUI SCANDERBEG

348

era numai cu putintia, si in ce priveste frumusetea si forma t atea

Si

cer pace

io

3

si varle-

mdrimea.

Venelienii 5

V 16, 1

112. In iarna aceea vine si o solie de la venetieni, cerind

sa se pund capat neintelegerilor si sa se incheie pace,

cu conditia sa se pastreze aceeasi situatie i fiecare parte sd-si aibd ceea ce are. Dar impgratul (sultanul) n-a primit aceste conditdi, ci a trimis-o Inapoi, adruigind: « Plecati i sfrttuiti-vd mai bine, dacA doriti sd dobinditi pace si s-o incheiati cu mine ». Cdci cerea de la ei insulele Imbros si Lemnos pe care le luaserrt 1 si sd-i pldteascd tribut anual.] Expeditia a treia contra lui

16, 1. In timp ce impdratul (sultanul) se preocupa de

15

acestea, i se vesteste cd domnitorul ilirilor (albanezilor) Alexandru (Scanderbeg), dupd ce a cerut si a primit de Scanderbeg la peoni (unguri) ceva oameni intr-ajutor, stringindu-si si pe ai sAi, a atacat, intr-ascuns stind la pinda, pe satrapul (guvernatorul) impdratului (sultanului), Balaban cu numele, care nici nu bdnuia nimic si, làsat acolo, stdtea si impresura orasul Crua; bdgindu-1 in spaimd prin felul nAprasnic al atacului i invingindu-1, a si ucis multi din oamenii lui i pe insusi satrapul (guvernatorul), care se lupta cu vitejie ; iar acuma, dupd ce a adus In orm griu cit mai mult i arme i, spre indestulare, toate celelalte

20

lucruri ce sint de nevoie si de trebuintd, si mai ales o garnizoand mai numeroasd

25

30

ca pentru o impresurare indelungata, s-a intors s. pund stdpinire i pe toatd cealaltd tard din afarri; i orasul cel nou 2 dimpreun g. cu soldatii dintr-insul a fost blocat in chip dusman. 2. Vestindu-i-se acestea asa, mare minie 1-a apucat pe impdratul (sultanul); i, fAr d. nici o tdrAgdnare pregdtind bine de indatà armatà cit mai multd, calare i pe jos, cdci i iarna era acum pe sfirsite, a pornit, deodatá cu Inceputul primhverii, cu rAzboi asupra lui. Si ajungind In tara ilirilor (albanezilor), toatd o cutreierd indatd cu dusmdnie i pdrtile dintr-insa, care s-au lepddat de el, le subjugd si face mult omor printre cei ce se lepddard de el, si calcd tot ce intilneste in cale, i pradA, Mcind pirjol i pustiind si stricind i nimicind ; II pune pe goand i pe domnitorul acestora Alexandru (Scanderbeg).

3. Acela insd se refugiazd iard0 prin locurile puternice i prdpastioase din munti si se gine prin addposturile obisnuite de prin codri, neputind da 1 Cf. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1074 C (ed. Bonn, 425,20). Critobul insd nu a

amintit nicklieri mai inainte de aceasta si, cum in manuscris pasajul intreg este adaugat pe margine, probabil c'd nici nu-i apartine lui Critobul. 2 Elbasan construit de curind de Mahomed al II-lea.

www.dacoromanica.ro

A

491

ET

pox '0113X9(f.

10119T1 3A.

vaala

'IV

:111£10,11110 VINTKOCI 101 CIHKOHITIAT

6tE

A099 A910 31 'Ati, 53 31 501002X pox oo.rilaD pox -.10a4

,0107i

morox pox .5003,l9T1

1 201

,R

nolvo 5oncorh3X

lopno.1 MDT( 31 Iro.orL3A. M21

A31111311. .m2241314?

APJ2A011.0

`nomiky 691

Al

A0191?

d&

M31()Od;01X)X

9

pox

5no_upo 5r, Aocilvo 500ptpet etoddrIL

[61,910

5101901 119 cbl 13vprE1

rtodRmorclir, 031,Xx,Th1q Tm1 70dra 5cto33x20

po0931:1321D p4? 5201 51oD2c pox `51030r19

..wnoXR 5c12)00,0g ?R xcto

,dxat i? 311H,#n07

110X 9Cb AOC) T

othrl mod pDit

oa.)o?? 11L 45101001 ,yyr -3a4)? 3111w no.ncox `10A37-19Dn3lo0d 2,3 3/ A23X91 5knfpc313 SoDloycto Y

mo1A9X3 Ac0d3l7ox?

pox

11o113mcicbr pox -433d.o3c124 Tdrol. AC91 'AP)13AH,

looaayy?.A.A,r

Aol 7A9713.14 Acoldnyu,

AMA911011 V1A1C9i!.1p0

pox mln9dIoNc pox 5cLoi

'101A10C3334 110993919 mdtp,oy xlmoDIpXoy pox Auccd 6A3710R130ci2L.

OT

t-,2=

.1.u396.13vo1lox Ltardamp 901 IOd 5(9rO0 cbmfd)atrvoll `rrioApol 639Tikomaciaat 31 1,107, wow. .annoxd 91 (119W 901 `53nodx pox 701A10cpylL)0110)C cb1 thodop 5ki, -11.4? 5(13390 VOX A0A3Tilpfl13(31 pox Dom3Ix02q Scloroat A031 Afl3 cbl9lo pox A91910 1!..R Aol

nk24rdirJo n0n3.ti9w0lr 15(yroox pox MA

&km fn pox

A1213xd/nr,00 31 pox

A1033dX AM/

A9.L19

31 119

A91(01L

pox loots,

1.9X A10.01021.

5? 91

'0lio3:2 pox

A0A3Th0X13A393

AP3310X.A.17Af

91

n(f.xrxacb `rno3xyx)x 5c2 5? mo3xdoIxon 'n-fdxrd popkdcoX)omp pox 5(.1./ cq,?, g 5kDra4 5)odTX `A.1311odx nol no3A 5031D39 nTrip13)(x3x10110X 00 110x AC91 n? cb_troo

moloyard.o..D Acolctoj

7

`5)o.o(pcorl

5cbo.cilo `moz..9010.A.Ar 5? &tf.Lc39

Cton.?

iio 0,..y.014 Atpx1=3.9 31 'pox vox 9 rkophsX 531(34.? r1-139 cbl

5r,1023 mouaod1D

,s0A37bp

k

thF.A.,

9 5cpvioriEj

'pox

A?Rk7-1

Og

5coloox -)ou3xDrtho2L

AL!.X132L

Id cbtk?rioXdr A3Dn31rd1s.)3

pox

5on3119A3A. 1ox ntp. 'Acoldrocu, A109.911. 31 59023 13X?d1o17ox pox 7o1 In)1D(33Lp 70 5tti-poa. loolno(313X pox non9th l.Aqv2 Am/ eken-9XL1,03thf 3)?Ad9 1/71C

04? A9lcoo

9,

0? 19021.

10..1.A102L

11013(11?C)1910110X

ncod3396 pox .no))imod)r

'E

0,

5)on9T1D1013

T2

13n0ivoixx

131936rizx /wept.

(4,21coo

110x '110131.1ky AC9d1/12LTI?

124?

5Snclori)ox pox

pox

Lt2 Aco

pox -r1R

?R pox A91 AC01901 1:A9113,1%4 A0C3RA103yy,

v.

TdnX? pox loriol91412

1c3.1.,me 5Td

1 iSOcI zrItar, ppv 1X mD70 v u? "Odour apun V u? "Anyzu apun ui oz lsod 0,1c39 .ppro AILID;a3TI

ACO1

A031 'At-01%90d

U II

y

ty

?gcio

9 ACOd pox 5)p1

mon. 5coyo

mod. A0A3ThOrt)3d1 .ppn 12 1x() 31

u! "Inmi apun

tu

I .JD .0 `sozpredgcls `01-12ffit 'a `'D 991 100 tt.OI D .pa) uuog (o`97,- sninqopap solouaA wniquif assvdn000 orinu ()ON value Iptudoluaultuoa r lrt tuniol ooq `uatu20s tuno -uvi opounum UI auImu smpoo `snladappv 0 oInciolp3 tunuaqv osso -mlaioNA g uessvcua sqm v 04011101[30W Ij S11030.1 Tlorup

www.dacoromanica.ro

9g

EXPEDITIA A TREIA CONTRA LUI SCANDERBEG

350

V 16, 4-17, 1

de loc ochii cu armata, de pared ar fi obrazul Gorgonei 1 Dar impdratul (sultanul), prin crainici punind so1datilor in vedere prada 0 despuierea tutu-

5

ror prizonierilor, sloboade asupra muntilor partea cea mai mare 0 mai rdzboinicd din armat d. in frunte cu Mahumut, iar el - Insu0 rdminind cu cealaltà armatd, a pustiit restul Orli, mergind i a§ezind tabdra in etape. 4. Soldatii, §i anume cei cu armatura intreagd, §i arca0i 0 prd§tia0i

10

0 sulita0i, primind de la ImpAratul (sultanul) consemnul, au pornit indatà 0 s-au urcat inarmati pe culmile cele mai inalte 0 colturoase §i prdpdstioase ale muntilor, ca ni§te pdsdri zburdtoare, §i cutreierd totul de parcà ar fi cimpii bune pentru curse de cai, pentru din0i nefiind nici o piedica; §i au cercetat-cu de-amdnuntul toate, mai mult ca Datis, zice-se, Eritreia 2, muntii, prdpdstiile, coclaurii, adinciturile, peOerile, viroagele, vdgdunile, crapaturile,

16

20

toate ungherele pdmintului §i nimic n-a rdmas ascuns 0 n-a sapat de ochii acestora, nici locurile cele foarte prdpdstioase §i stincoase §i sdlbatice 0 cu totul neumblate; nu numai cetatile 0 cei refugiati intr-insele, ci intr-un cuvint, in cincisprezece zile intregi, au cutreierat 0 au subjugat §i au robit

§i au nimicit totul; 0-au luat cu ei pradd foarte multà de robi, bdrbati, femei §i copii, vite de tot felul, ve§minte, intr-un cuvint de toate, 0 le-au coborit din munti in tabdrä. 5. Domnitorul iirilor (albanezilor) Alexandru (Scanderbeg), de indatd ce a §tiut a muntii au fost ocupati de armatd, repede a plecat pribeag, unde nici de nume nu i s-a mai auzit 3. Iar impdratul (sultanul), dupa ce i-a

25

pustiit 0 i-a stricat toatà tam, a pornit asupra oraplui Crua 0, ajungind la el, 10 a§azd tabdra inaintea lui §i, incercuindu-1 cu armata, a a§ezat tunurile 0 a Inceput a-1 impresura. 17, 1. In zilele acelea, pe la mijlocul verii acum, a izbucnit i o boald molipsitoare In tot guverndmintul Traciei 0 Macedoniei, pornind din Tesalia 0 din tinuturi1e indrgina§e cu aceasta 4; dupd ce a mistuit 0 a dat pierarii toate oracele 0 localitdtile din Molima de ciuma

30

interiorul 0 de pe marginea marii; din aceste tdri a trecut 0 in Asia 0 a dat pierarii 0 a prefacut in pustiu toatà marginea mdrii din Helespont 0 Propontida; §i urcindu-se spre interior, a molipsit 0 nimicit 0 Brusa, 0 toate

localitgile din jur pia. In Galatia, 0 insd0 Galatia. 1 Figura'. din mitologia anticd, In loc de peri avind erpi ; cine fi vedea fata, raminea Impietrit.

2 Vezi mai sus, I, 664 §i nota. 2 Cf. Insä G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1075 D-1076 A (ed. Bonn, 430,2). 4 In manuscris pe margine se mai adaugä: o nu §tiu de unde a venit aici de la inceput ».

www.dacoromanica.ro

A 691

`LI-t

:TM/LIVID

I

0319 510/937i (2 32L9 d

Sono/do,"

VINI41011 1111

1OHVP

'IV

5i -5)oviodiD 5ct310Dra

varpii

T9E

ntf.kraccholg 32. pox

pixnxi)A

Avg-op/ ron9ovrdRop ctdkx 510 5101 `51101(211)0c31,0 )6)0211 11A 5101 9 1.03d 91 A019131(11. vox nolx).1-cprhX1ori nn U.1 (Lamy dID op.311 oi 'oçtoiinoXx 591coo no Tirx ina.00do-D 5onvr1ff.9ox.00du noy.g? ki 5 cpX `5)od -9n3dolooq

5i

52o=

i

9

Otl371 5 110x *M-993R311.01)0(31.0

n

`loolcryo..)odID `Doliyato `Tracb pOx

01 1)01n

1)01(

170.1.kflOV369 pox

5orikonrA 5c1093 53mooDip1do -pup p.c? Ta. pox pox nonPod loykrkidmaat )pdkyxs) mi-lolpop M-9.1. 9 'Mod 1010 53A11 &kJ-IL '10 An 5101 510101.9 Mt )01,11L OX3d13110x el (2 3119 d 1 JpAl 10n311. ')0Th.0),021.1/1 A3220 59

`polDunono 531n9dry Td)ou noa. 5(oro.ord

TV:Olt A WI AO '00 &L;1'3D)odo nkondlada,

110X

oltooDI,,tnn3dk12

=Apt. 5codldxf pox rtoro.t.

`51nov

01

`I `kd9 `Scioralkdx `57o.A.A.rd)pcb `513.ocivoilox `ood_Le99 `5)ody,odloX `57oyA.Td1 `5c,torbodkX SooiAlooL 5ctoXcrt1 '5U.A. pox nu90 5nolcito.2.11 n30)oym 3A.ncbTR pox ev21 oodR9cbD ncorlopmatop pox noi.cidxoaop vox modrikop vox ncollodp 5coy9 110 1 pox o eq 32L)0110X '5319103d) (9X 'M-93d 1.19 TI Ti d9od

ioçoi

reop

Swoop

7oidupaL

3192L

?IR 1306 A10d

119

10)(3R

1)0)(

ncolopo.t.

`ncoyailaq

cbg31/..9i-mc32.D

g 0

norboduox

gmnpoodep

0.19331(11.

`nco3oi.

pox 51)01

`ncodReop

`5coyan?

pox

proopc,odnX? 51)0)(9

?TIE!. .51)0C3

`eo-mnonn.A.

el. rooDIR9inod

'00)(

`ncoRpoaL.

pop mol

pox noCr4.1.4ox

pox

mod9

63/.

ai

nTri3A.k SodRn)q3lcv, 5c? conk3 oolvririkv3zaox x. t.t.d9 `iol.Lood 57oIncl) 5c023 '013X( 90 ,R 5kA.103/9 k2,3 A3TI9CIOX)q? 50 -3 Sn3y1Dra Ltg 5)0.0 A1091031. nyx3c2X pox `5)odp9cbrig pq 9.1 53nodm 3Dk71dc2 'pox -9n3A. 5on3Y1 A? `6.1.coo poi.39n3aLollodID 9du nompo 'pox Myx;ix m-Tijvcid311. cbi cblIodLD pox 5Truon.T1 `5r.o(f..2.012L? .13x691yo2L3 &a, 5poixpol 'LT 5pol `5podpr1ti. 5nodpe 5oInnoD37-1 'ILO. pox k 5Ii.(prhoy

ncol

n

91

En? A109101( mw..yrikx.00d -moa A)0331(

Og

i

I

n

n

93

3.1 1,)0X 57o3noR3mow 'n3rbkx.o9 Le.nrrbodf 11371 5o1i9n 110031 (421 11107-1 1LX5,0d 5 coLf 5)orvoi,130 1)0X M91 Lticool `ncockpX.Dodu. tr.nrboDkrIvoaq pox )01R 3396 d 101))0

n

5)0D)pi. i

LLi 5o3310D371 pox rdloa.t. 5031( 01 M91fil 513y91L pox .5rdcpX tomdr12 pox 5? At.!..1 `A)0]Dy, A701101L ntp.. ruo3y7ochou. nolnpLokyya, 31 110)t AoLodJJ 5o -01R 3d130 0x dk A39C9T1 'Mt 5? Alp. A)0131.093T1 ')01))410A10 AI;(.1 ai. noi noj.onodil pox v. id= ntf.irpo )olnran,p pox 1dX7r1 5r3.1.1olood pox IfR pox 111031)01(10,1 0'414;00 OLIOActiiny? p0x '&3919061i.

y II oy nonriorol :y- nonFrixd.D1 y U "Inyw 9pun UI MI1DV Ul II OZ x ppo Xd nit v ui "law apun in II eg pod nolcoo ppv xxxa3FX 5on.T7i9000d y u 2.ivw apun iii II tg pod 'nocicpX.Dodu .ppv )(tic) ,gio n302 nolcoo 1'41 nIttXdx? 7oprto9y33t? y u? "Innu apun in

pod

5otvoldoj

con13

i

I

tJcins j 1'99

PaS

*J0

'0

18

.tuqou

`sazwv,iticls 'auBM d "ID 991

oo SLOT

CI

www.dacoromanica.ro

la

9LOI V 'Pe)

`tiuog "(Z'On

OE

352

MOLIMA. DE ERIKA.

V 17, 2-18, 1

2. Patrunzind si in orasul cel mare, zic Constantinopol 1, ce sä mai spun, ce suferintd de necrezut 1i cu totului tot nemaiauzitá si de nerabdat a pricinuit Intr-insul ? I Zilnic erau dusi In mormint morti, multime ce nu mai putea fi numaratd ; iar groparii nu mai ajungeau s. sape gropile ; cdci o

10

15

20

25

riu mai erau. Unii Ingroziti de molima, fugeau, fdra sd se mai uite inapoi, Idsindu-i Med' nici o ingrijire, J i pe cei mai de aproape ai lor, sau plecind cu totul, desi cu jale i lacrimi ii chemau deseori, ci ei pe bolnavi ii paraseau neingrijiti i pe cei morti neingropatd ; iar altii erau atinsi i ei de molima si se luptau din greu cu moartea i nu-si putea ajuta nici siesi. 3. Erau i unii care se inchideau In casd i nimeni nu putea intra la ei; si multi din ei, murind acolo, ramineau douil-trei zile neinmormintati, deseori nimeni nestiind de ei. i erau inmormintati si cite doi si cite trei, adesea cite mai multi pusi In acelasi cosciug ; i acela care azi inmorminta pe unul, iniine era el inmormintat de altul ; presbiteri insd i cdlugdri i preoti nu mai erau de ajuns pentru cortegiuri i inmormintäri, pentru prohoduri i rugaciuni, nici sa-i astruce In pamint pe cei decedati, ci cadeau istovii, caci ziva intreaga, In toiul verii, rabdind nemincati i nebauti, nu se puteau tine ping. la capat, ci mureau, unii a treia zi, altii a patra, altii a saptea. 4. Iar molima grozavd sporea zilnic 2 si se ldtea tot mai mult ; i orasul se golea de locuitori, cetateni i strdini, de parch' era o localitate cu totul pustie de oameni, unii morti i murind de board, altii precum spuneam, pardsindu-si casele i fugind, iar altii stind prin case incuiati ca niste osinditi ; descuraj area era mare si durerea de nesuferit i plingere i vaiet pretutindeni i deznridejde adinca se lasa In sufletele tuturora ; i credinta in providentd s-a pierdut cu incetul pe de-a intregul si se credea ca toate sint duse intr-un noroc i la Intimplare, ca i cind n-ar fi un diriguitor

in tot ce se petrece. Asa de tare i-a umplut de groazd felul neobisnuit 30

35

al suferintei. 1 8, 1. Dar sd mai spun, si cum se infalisa molima aceea. Grozavia de board se fixa mai intii oriunde In regiunea partilor genitale i semnele pe acestea se faceau sau mai mari sau mai mici ; apoi cu strasnicie se urca la cap ei-i producea fierbinteli puternice i tumori In excavatiunile creierului i pe pielite meninge i inflamatii i bube pe obraz ; si din aceasta pe unii Ii arunca In nesimtire i in somn greu i piroteald ; pe altii dimpotrivd Ii Ikea sa-si iasa din minti i sd nu poatd dormi de loc ; dupd aceea, toga durerea se ldsa pe inima cu friguri violente ce-i scuturau ei-i infierbintau pe cei bolnavi 1 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1075 C (ed. Bonn, 429,51.

2 In manuscris pe marginea se mai adaugg: « lipindu-se acum de orice virsta' P.

www.dacoromanica.ro

A `LI

4SI

,ifill0d,1113 VININIOR

1

7 sa,

&fp.

i

Aoattd9thop ozooLooldoTaxx norloodop 'Aoia.13dx lo 14Th

chpi

531.91R3

10A311901021. Azoon9da.c.

TR

soolpu

oi-Aorriox3a,

qv rdq-11

Cl11i0HVW

nky$371 oocoosoric9x9

31 (?.c)X pox Aos.A.Ty St? up-Dlanp,

noi

Inn

`nly92z.

i u.icoo ATTI

zx

&GU.

EgE

0019-1412019MON

'pita)

pox 5.000no 5coy9 nollodp pox odi11 m9i M0.1.9yoatip 500k)(21.

53inoi.o.on x90 ttnoxdrk 5? 5v., .5)pcbmi

f,t0

thei

A10.0(i.

10

'3.2-3L3di1mi3rif TR90 M91.. ool-oolopri nc933x10

Aoci906 noln3o3 (4. 5toy9 `loA3719(13d:-Do2L3 ow-pox 51xfiyou. ,1371 51.1.10A10

9

pox eurmtpd.e, m9nTrinoyoox>onT '5(p.m-cm reop 531.110q)11.1-11001.107t SoolAcl000n, `Snoitpori pox 52o1c9snogi., .5noctoplio 10 TR pox JA:110 AXL0,(f. qTLOCIA2L3ILVelf10 Ski 5kAri9x pox 5toyo 53.3.AnolooAroonR pox mo sioiroo3 10A3Tire,n2 .Apoctod

c

Fla TR lo loamdano pox z.loxyoa

110x

53.1.A10.0131(X101.10X 59oz.mo3 n? 5192. R `51olloo7ic0 'Avolcoo nompo `531/10X-OV.A.C. 0.1.A13X3 10620.1.3) 12L?

Arri, AO

092

Swdo. `Soodpiti. loA37-19ootazo .sonoxxoat. oiAosatopeT 32 pox ocIRnn pox Swch..6q pox oploox soopyaL Sootopyyolt obool loA37.19RoRoodoolt hott,t.e, pox 9 Atoionn Aodnitp.o `Aod32.3 Aold9oo ,o.L9 (lova loolndo3d2L.olaiatopoT TR pox ivin-G, pox 513d31 uio Anoxd. 5? 5T1 5Tdocbx? pox ScioR9? pox Sopi 5no3cboovat? 5H6? pox '5),oX93 ?R90 hi (U. A131.11.9dx 5991 `5nonrionioloono ,Icop `Aooxn? loodTrittoolt doA. 531AnodsldnooiR 110x 102..1i1

101(943?

flIsX?mop 5(0X9 1,(90 `AOX23 noxA0TaLop

590dn

TR

10

OT

1)OX

91

&37.1

'oolooldrial lo TR loporloRdT ppm &9&13,R ,07ox toodrit; nomm.c.? pox 121.? Aorcool ozalattnT pox Soy9o.t. kotpATxT m22. 'At9c391kogo Avolpop 31 pox ,mimn pox Ao3doX AorlkdR 11 Stoyo Aconcndoo? 13x9R7 'orAIT M0.1. A3T1 m9.1.9yoroap 31 pox nompiroacmp 11.1. '6D9A `101)01.1d1. 10 TR

i

11.

d34 'kth MOtt371011<101 31. 1101C 'Acolmplcado A(21. 32 AT 5ioa. soono Acoxivoloox d3a.toc2 .AcoArripoTyx3xoaq pox ft. oopinolo If.yxolt pox t. Ltaz9y 90 IfLkdocb pox 59131Lox vox S9r1dnthoy9 00XVIA7011. pox LI. 519(9n192.qo pox oop...91oLy3o2 Sop. M0.1.0211 13.31639 .51;oXrirl) pox t. 5[A.1 5)olostodat 5coNto oo9R pox rmoyn pox ST TXnq 5g) 59nsvo 5om-to_tri-Dla? M91. *M04TIOA1A. kns (01.90 5rimpaL 3f1.10.L31 9 no.a, 5now,ou .59.4.ovpd000l. 481 .T cqTy TR pOX 92.970 91. SOR23 51ti, .noD9A opj, ATTI do?). 7olcodo.c. id3aL 5991 5omodnod 9.3.33d1ti..93 oi 41113R 10219 '31024R 91110H A013TILLD n? 5191991 n3d3c1:q? doaaaoyR lo/432z3 31coodpod2L ScodRocb.o tti Covocb3x pox SotaidTG 5oodnXD1 rto)137.1

Og

fSo `TR

'0dd

op10

3xk93?

fee.

no noyfcb3xA? pOlt 5901 5MAT/19 pox `Soollontyri pox So3Dcpioxclo pox V.amorlond? (10.L .noaLoppoda.t. oopx noi..991 1911. n?Ti ruopkosmonf nn? oi.a)old pox el0A219 Acchod pox 'eldodomoox looi TR Aolinoonnol AoloATI:Jcb pox A703A2Lndlp .A.3d3011? J01.2.3 0131dk.1.93 1d321. Mttl M11032c120x 0 50A921. (1.19oolo33ooLTAT pox

gy-II

3Loser.g

l'ankx31.

tuy

y

JD EZ

I

let

cj

3d32t.

31 Sopi 5r3100X

: Fog pox 1Dicb, 5irdrr1G. y u! "2.1vul spun tu II ST 5? 57p. tu 6111 mod nog32321? .7)7n) 7p12 5U.D7p21. 57o9Xiyff. ti.O. Aciodc9X ool.i.solarmop :v- xli,outsoong v rucins `wnsvan spun ill II 6g -10219 `..9.129ut spun tu II 8 7soct MMA3dcb .ppv pox -7:AMIL A3d3dqp y : oa.cmx332? y

99g pox

513(31 570dFILI.

lzx 5C10993 V 2// it! "linui spun tu II g

5Td0Cbx?

y

SporlIsyth

'AMU/

y

79

.r.

111 "0.1131.11 21)1111

'szuUIqd "pm 79

9Loy D .pa) gimog

(g`ut

'3- 85E www.dacoromanica.ro

9g

OE

IMPRESURAREA ORASULUI CRUA

364

6

0 le ardeau stra§nic cele dinduntru 0 le fdceau grozave inflamatii la inimd 0 le uscau singele tot ; 0 cu aceasta ii prApAdeau 0 le cauzau dureri puternice 0 suferinte ascutite 0 cei chinuiti rdcneau 0 se zbdteau aprig 0 necontenit §i rdsuflau din greu cu duhoare de urit miros §i tremurau stra§nic 0 extremiatile li se rdceau 0 amorteau §i pe urmd mureau. Cam a§a mi s-a pArut cA se manifestà aceastä molimd, cek mai multe simptome trecindu-le eu cu vederea 1. impresurarea orasului Crua

.

V 19, 1-4

10

19, 1. Imparatul (sultanul) insd, impresurind nu prea multe zile ora§ul Crua, dupd ce a cunoscut ca-i este peste putinta sd-I ia, fie cu armele printr-un atac puternic,

aci ora§ul era foarte Intdrit 0 peste tot de necucerit prin luptd, fie sd-1 ci§tige prin persuasiune, a cunoscut cd trebuie sa." lase acolo armatà destuld 0 un general comandant, ca pentru o impresurare de lungd duratd, §i insu§i 15

sd plece la Bizant 0 sd nu se munceascd 0 sh se osteneascd In zadar atit el cit 0 armata, putind doar infringe incdpdtinarea ora§ului prin foame §i printr-o impresurare indelungatà.

2. Si hotdrindu-se a§a, a lAsat aici un general comandant cu armatá destuld de ieniceri proaspeti, incit sd poatà impresura ora§ul §i sd fie stdpin 20

26

30

pe toatd tara dinalard; 0 insu§i, cu curtea sa, dupd ce a impdrtit armatei Intregi toatá prada de relzboi 0 robii §i dupd ce osta§ilor le-a dat drumul acasà, a luat calea Bizantului. 3. In cale auzind cd toga' tara Traciei 0 Macedoniei 0 ora§ele de acolo, prin care avea &à treack sint contaminate de molima de ciumd §i greu ulcercate §i Ca insu§i marele ora§ (Constantinopole) e stdpinit 0 strAbdtut de acea board grozavd, schimbind calea, a mers de-a dreptul spre muntii Hem (Balcani) §i Misia (Bulgaria) de sus; cAci aceastal tard 0 toatd regiunea de peste Hem (Balcani) aflase cd e curatd de board% 4. Ajungind prin satele de pe la Nicopole 0 Vidin, care erau sAndtoase 0 aveau o climd prielnicd, a rAmas, petrecind aici toatà toamna. Peste putin, auzind ca molima s-a potolit acum 0 cd in Constantinopol boala a disparut, caci aproape in fiecare zi ii veneau oameni cu ve§ti, deseori, urmind aproape unul dupd altul, si-i aduce.au §tiri de acolo, sose§te, la inceputul iernii acum, In Bizant. Si s-a sfirsit anul §ase mii nouà Bute saptezeci §i cinci de toti, al §apte6prezece1ea din domnia imparatului.

1 In descrierea ciumei, Critobul se ia, pe sArite, dupS descrierea fácutà mult mai amanuntit a ciumii din Atena din timpul Itazboiului peloponeziac, de Tucidide, Rdzboiul

peloponeziac, 11,

p. 48-53.

www.dacoromanica.ro

t

A 661 r

,'Ifl£1011113 VIN1140a

lin

Gall0HVIAI 'IV V3q-II

99E

509 1013T! (1013dlUL y (10dc) pr)x lo15n0vxml2 31 nom 501n0l3ubri1 pox -nopoxlq 501 vox 57pn07113xth Soinnolout ttixpo 5,o1f10d20.r11) pox nuAl2Lin3 (101 nolo ipo5017o7 pox modooth pox 51onst29 572c3nXD3 x 001901 pOX 5)on92kXyp 5x93711d2 pox 5TOEJ A(01 `no719v-oyou72 pox 5907-Ivo= 573X3nq 17ox 52,39 pox lorloD72 9thod pox 53e71nR pox nkx3c/d7 tapon pox n.:(41(17 pox Alpcodx7n A(01 A(.36( VOX A01)01(13y31

-noz.revflo n0in0701 kR 71 pox 91 50213 701913y2L

Ski `nopon

307-I? 3A.

5(-17

kn$317ox -mole VI

Illnourvothoo.t. 59310.olog 92 90 57Ene0zt, 51odpiti. 01 53nodx 'A(9XdOly0IL tf.21331? con13 x 5u..x0dp0d2t. 01(101 io3(21 52.0a. 510109 'n2,3)(3 ntk. chpl. nolvIoniind

'661 loilonc,t2)? o

1(.,10

'A0X207i93Lf 3190 7007321. `77o0D37p.00dat n7o717od1D (00.3 fon zan9=7vol7ox pox 'n9)..k.2.7odiso 5e; 5? nxinodX 'n7o3xdolyoaL noicuo Aknloxl Do.okdoLonf 5? 91 Aoladuptla pOX k7 Ak1ri A13A011 rOX A1312LOX A01010 31 .00X dz..3,

pox

cazop,

k1A7031

OI

3.091.97o

'n),3117od1D A9n?

(b7fly 31 pox

fbi

*Ixdolyoa

.5031.0p, m0o?n31.1d3u. nep.ny7o1lox noicno `(-0190 n9.A.k17oc31D o13Ti 57o717odip `5kroon 5nondmodxf pox '502016/.3n 31D(7 1100DrA9 Al3xd0ly02L 91 (114)32 VOX 5k.01021. 5k1

g

pox kR 17o9R

91

5)Od(pX `/031106X 5019T 5002)01R AI;11 31 nvpy moD7oulo pox 721. )0202nixiv? U..9)21L ioumd1D pox 5vD9y0znp '5901970 13V. An (LI *323 ky97o nk/ 12L? 01 noliAnna -E 50n37190QH 32 ,olox n929 1f.1 31 AZdTX tl70.0)0102 31 'VOX 0R3x7ork -

(q3 Lti

kxdo

pox

.9 u.vpo

'513,021. 02

3xvii3

my:1)00.01310u ,&02ochp.L. 11.1 1307-110x n 6D9 5rnrioX31)ox 31 pox 5)on9riod130cblo12 '5(oxzx pox L,t2 pox nki nkylo137.3 Imo= nk1.97o nknrio) pox AkAri0d3th 9=9 31 5k719y VOX (101 '(10M3R m-mod7o137.1 59093 '13. Aki 31/3 31 A01 ZAOrlpi VOX tlk1 (999 .A/07.0(1W k1c1101 31 d10.k. olamponnac? 57o3n

57p1

&(-2.

51

pox

'pi

d3319 A01

7on0tv Tim=

ne?dmy7o17om 32

7;o1

31

5k1 1109( nly0=9xim pox Akeltnla 'Xid(OX )pA1314 31 -6/321. Al3c13dm9wx

701A9

pox 5(03D7pdx nodpox93 `vin9X7oy 3n01.?,l7o72 01 n0dc02L9n706 A0y9 nolcoo ncodldam12 n9dx.rii 32 nToxal 1109ko(Oy O.2. 01 5001pas. 110X (101 502A(101LC0( n739adromx nki `nly911 3X23 dTA, 5noy?L(.7? 590/amp ,o7ox n7odrik n9R3X0 x? 5kX027o7R 7o7R 57o.tnoX?ch pox 57oinovoil.A.7? 701 '13X3 50MOTh3X (10A3T10Xdf 'k 1X113AXIthf 01 -nolinncta pom r1L o1 L!.2 pox n9J-Doxk7102(Ej3 5013 50cht 5103.00XMAA3 a. pOX pox &oirxm ski spcdf :(21 13y1Drd 5703vXD7x7q? 5701 57010 colasmti. &o.r102d,3

oip

V

II

y ?sod 5ox2 *ppv pox

I

42.1iim

:ill 5"cm V

II

t n9M32

gg-LZ

y

vi "2.1nut apun ul

57olnoX01,7o12

vi 'au?linzu apun ui

weno weisad suaowsap snirtqowD smad watiogdposap pridu

89-8

Acrprooimx

yy za,n911.iyv.wox Ui

:y 57oz.no707012 y

JawkaJci -.1(nulwz!

.tZ

www.dacoromanica.ro

waplloS6nthi1

OE

ANEXA

www.dacoromanica.ro

INDEX Surnerus romanus librum indicat; nurnerus post ronzanum et punctum indicat caput, post virgularn autem paragraphum ; 'num epistolam dedicatoriam Critobuli significat.

II 4, 1..

'Ar,312og, urbs 'Aypidivric, rivus

' A AéEavapoc 6 MccxeMv (336-323) '.Ent.crr.,

II 12, 2. 'A3pLoc.voi5, .h I 11, 8.-12, 1.-23, 1-74, 1. 77, 4 ; II 3, 3.-9, 8.-12, 2.-15, 5.-16, 3. 17, 2. 19, 7 ; III 3, 1. 9, 10. 14, 2. 16, 5, 8. 20, 2. 24, 4; IV 10, 10.

16, 9; V 5, 2.

15, 5.

4; 'A.3ptexvo61-coAr.;

II 6, 1.

17, 3; .1-5g III 24, 6.

14, 3. Cepynpoxonciov 10, 9.

'A3pEccg, 6, Mare Adriaticum 'Mlijvcct., a Mechemete visae 'Ativoerot.

'A0co aLopuril

E--..hpEou

I 6, 3.

AEyceloc 7r6v-cog

2,

IV 16, 5.

III 9, 4.

II 10, 1.

IV 11, 5.

3.-12,

I 42, 7.

75, 1, 2; II 4,

'AX-71;

Eciluog, crovrprimic Markt)

IV 3, 3.

"AXuq, rivus

.

19, 7.

IV 12, 11.

HeXonovvilcsou accrpdarqc, Omer beg

III 9, 3.-24, 2; IV 16, 1, 7 ; V 1, 1, 2. 2, 1, 3. 13, 2, 4. "Atioccrrpr.; III 11, 2.

«Apra

II 20, 7.

.. III 3, 1

III 4, 5.

'Avtioxoq, Hierosolyma anno 132 a. Chr. n. cepit I 68, 8. 'AiroXXcovfoc n6At.5 Ispciq Egetvq.) U6vrç

II 4, 1.

I 4, 2.

I 74, 2; IV 13, 3. II 7, 1. 8, .A.Lcav 6pog 17, 2; V 19, 3.

"Apoc(3e,

3.

12, 2.

1 ; 16, 3 ; III 24, 5 ; AtoMacov rc6At.g AIvoq

II 12, 2. III 3, 10 ; 7, 5, 8.

II 3, 5.

'Erntr-c.., 3; I 5, 2; V 10, 4, 7.

'Apystot. V 2, 4.

Atvoq, urbs, 'Ern.mr. 5; I 75, 4; II 11,1, 6 12, 1, 2, 4. 13, 1. 14, 1, 3. 15, 'Axpox6m0o;

II

12, 3.

Atrymcoc

'AAuvol

21, 1, 4.

'Av.exAcciov, regio urbis .4.6xAcu. 'Al.upEroALc

IV 14, 2. AlyoanoTcy.oi AEytin-scor.

16, 1, 2, 5. II 9, 8.

'Al.olpoUx-ic, v. rpyt.oc 'A.

4.-23, 1 ; III 24, 4;

2,

III 6, 2; V 11, 8. 'AX*, accrpc'orqg Eepptac

'A3pLavoii

IV 1, 2.

'AO.Spcc x6Arcog Atccg

11,

17, 1 ; III

1 ; I 5, 1 ; IV 4, 3. 'AAgcsvap og, Scanderbeg (Georgius Castriota)

'ApyovaUrar... I 10, 3. 'Apyoc, a Turcis captaIII 20, 4, 5; V 2, 2. 'ApeLav6g, Arianites Comnenos, Scanderi III 16, 2. begi socer 'Apv.evta IV 1, 2. 4, 2.

.

'Aplthvtot. III 11, 2; IV 1, 7. Aocievlg AltLirrpLog, grrapxoq MouxXtou 7rd-

Am); .. III 4, 4.

www.dacoromanica.ro

360

ANEXA

III 7,-4, 6, 7.

'Aacivrig MccrOotiog

8, 1.

14, 3. 19, 4, 5, 6. 20, 2-7. 'Arils: 'EmaT., 4 ; I 4, 2, 3. 5, 1.-6, 1, 3. 8, 2, 5. 14, 2, 9, 15. 16, 10, 7. 20, 2. 27, 4. 68, 9. 69, 1. 77, 1 ;

10, 3; III 17, 3; IV 1, 2;

II 3, 1. 1.

4, 3.

3,

14, 4; V 17, 1 ; Avo)'Aatcc 4, 2; Ko'vro) 'Aaice I 14, 3.

II 3, 2; III 23, 3; IV 4, 2.

Asia Minor

I 3, 4.

'AcrcrUpLot.

'Aaconk 7o.rc4.t6g

21, 2.-28, 1; IV 3.

Br43uA6v

I 4,

V

9, 7.

V 13, 2. 136a7ropo; Opcbcylg I 6, 1, 2, 3. IV 1, 6. 2, 3. 14, 3. Boa-rtoc rc6Atg III 6, 1.

10, 1 ;

III 2, 1, 2; IV 15, 1,

77, 4; II 3, 2.

9,

19, 7; III 10, 9. 11, 5. 16, 8. 24, 4, 7; IV 1, 4. 8, 5. 12, 12, 13; V 2, 3. 6, 7. 7, 8, 11. 9, 1. 10, 8.

12, 7.

13, 4.

15, 1.

19, 1, 2, 4;

III 1, 1. Vide et 4) Kcovomccvtvou.

et II6AK. Toox.riii;

I 27, 2.

38, 1, 3.

67, 1 ; rcacc-ra ye/1)pm

II 20, 7, 8, 10.

i. e. Bosnii

AcA&tc

4, 1.

42, 8.

I 18, 8.

28, 2.

IV 15, 1, 11; V

III 2, 1.

zlocAlzccrEce

5, 11. 16, 9; V 4, 1. 5, 1, 2. Bpe-rcomcd. vijaot.'Ent.crr., 3. Bp'5vog, rivus, false pro Apivoq, V 6, 3.

Bt4c.vorEg

'Agripoinviw, vir doctissimus e

&meg, Transilvaniae Vlachi I 14, 15, 17. 16, 10; II 6, 3. 7, 1, 2, 6, 8. 8, 1. 9, 2. 18, 4; IV 10, 2; V 4, 1. Aoc)sta, Transilvania Banatusque II 18, 1.

Bok Opoq

3.

BAoc.ziccq BXcixot.'Ent.a-r., 8 ap.

singulis Ptolemaei tabulis unam composuit IV 9, 2; V 10, 6. Fopyd) V 16, 3. I'6.1-0ot., Roma a G. capta I 68, 7. Fply6pt.oc, filius Georgii I. Brankovilii

2.

IV 3, 1. I 14, 3.

I 23, 1.

II 2, 1. I 30, 7.

n-r6-,vrv 10, 6.

19, 4;

Bt4c'evov

i.e. Celti

I 14, 17; IV 10, 2.

I 14, 16. 68, 5, 8. I 65, 1. Bulgariae urbs IV 10, 4.

Bócrrpor., BOavt.ot.

I 14, 5.

Feptwevol.

redlpytoc

III 3, 4.

BtOuvot BOLCOTGOC III 3, 5.

revvatog Troc-rptcrcpx-ig (1453-1459)

FE-rod) sc. xd)pce i.e. BX(xxiceII 7, 1;

I 4, 1.

II 4, 1; IV 11, 5.

BLOuvEce

Tate-

IV 13, 1 ; FccreAt.ogog, Franciscus Gattilusio II 13, 1. yevirrcepot. I 57, 1. 61, 2.

rivq; 'Itormyr)c, Ioannes Hunyadi Corvinus

68, 8.

III 3, 5, 8.

Bo:aLXoccd 1115Acu. Bt.8111,71,

-11

crit.; I 14, 7; IV 10, 1, 3, 7, 10;

'Axoup.iv7K, 'AzocLi.tevEaca

'AztaAck

1;

68, 7.

64, 1. 'ErcLaT., 5; III 5. 1; V 13, 1.

'Axceiv.Z Op/

Minoris V 17,

3, 2.

rap8i.xt.ov cppoliptov III 22, 1. raTeMoigLc licaccE48.71; III 24, 6;

ri,c, i.e.

'A.roupavot., Otomani, 'AXottoc

FaaccrEoc, Asiae rcace-a7.») IV

Atolgor.

IV 1, 2. IV 4, 2; 'Acsiccg uvc IV 3, 1 ; 'Acsfoc, 'Acroxvil Trapoada I 8. 14, 2. 'Asta.vot IV 11, 6. 'Aaaopioc IV 1, 2.

I 14, 15. roadeva, Asiae Minoris -- I 14, 3. TcaciTco., Galli

I 4, 2.

Accvabq

II 4, 1 ; IV 14, 4.

Aocp8ocvict

Aocpeloq III (336.330) Aci.nc

IV 4, 3.

I 66, 1 ; V 16, 4.

Alp.iyrpt.oc licacu.oX6yo; SEcur6T1ç III 4, 5. 7, 4. 14, 2. 15, 3. 19, 3, 4.

20, 2, 4, 5.

21, 1. 24, 2, 4.

Ato6voaK Bcixxoq IV 4, 3. Aol..u.vbsog, Domenico Gattilusio IV 11, 1. Aoptaxog 7r6Atc II 12, 4. 14, 1.

ApcbcouAK, Vlad III Tepo (1456-1462), Valachiae princeps, IV 10, 1-9. AcopLek, Dorino I Gattilusio: I 75, 4; III

10, 2; IV 11, 1; Dorino II Gattilusio: II 11, 1, 6. 13, 2. 15, 3, 4. 16, 1-5.

www.dacoromanica.ro

INDEX

II 1, 1.

Tppcer.oL

14, 2, 15. 16, 17. 17, 3. 20, 2. 27, 3. 69, 1 ; 11 10, 3. 19, 6; III

"EPPos, v. Eiipoc. 'EAoctok, Thraciae urbs

II 14, 1 ; IV 14, 4.

'EA671, Constantini I. mater; Constantini

XII. mater I 69, 4. 'EXXcig,

361

12, 1.

17, 3.

23, 3 ; IV 3, 7 ; Eiqatonocia

rapccAfoc I, 21, 2. EUpcorcoaccr. auvci[ter4

28, 1 ; IV 14, 2;

IV 3, 1.

antiqua I 4, 2.byzantina I 77,

2: IV 16, 1. "EXA-t),

secundum

quam

'EMeharcov.rog

I 14, 5.

nuncupatur

4, 2.

III 9,

5, 2. 5.

ycv cm6Xou

-cpc'arric x

I 1, 3.

"EXAlveg, antiqui: 'Enta-r., 1;

Ziyavo; -- I 26, 3. 27, 2. 51, 2. 56, 2. 67, 1. 77, 1 ; KcWaourrOXeca; aa-

10, 3.

68, 4; II 14, 1 ; 23, 3; IV 11, 6; V 3, 2.

Zilxvcc,

-rec

III 17, c. II 16, 4. III 22, 1.

Zilxvce xcapta

rcepi.

Zurk, Opoq Thrcip-qc

10, 4, 7; D4rzwcwoEI 14, 6; 'Elna.r., 3.

`EVN.4.8s; 7c6Xst; II 12, 8; IV 1, 2. 'EXA-rpotxil .8.caccaaaI 6, 3; TcapocXta.I 14,

3; 'EXX-tpotxot ¶6not III 9, 7.

`En/arcOvuot, . I 14, 3. `EAAilarcovrog I 6, 2, 3.

14, 4.

IV 11, 4. 14, 3; V 3, 1, 3,

22, 2; 7, 8.

17, 1 ; 'EXA-qcnrovmxbq 7rop0126gII 4, 1. 'EXA-qa7r6vTou .8-deXceacsoc i.e. 1Iponov-rEc

IV

14, 3. `EveTot, Veneti I 6, 2; III 23, 2; IV 14, 2; Mechemeti bellum inferrentes IV 16, 1, 2, 8; V 7, 1, 5, 7; victi V 1, 2. 2, 3. 13, 1 ; `Evenxect Tptiipetc I 24, 3; .76Xetc

III 5, 2.

23, 2; V 2, 2; pacem

petunt V 15, 2. 'Entr3cm.7A cppoUptov 'Enikttvoq TrocAr:Etcc

I 17, 3.

III 16, 1.

'Entkupo; i.e. Move4caria III 20, 3, 7; 'Eraccupog Atirqpc'eIII 4, 5. 19, 3. 'Epe-cptx-h, urbs quam Datis vastavit I 66, 1 ; V 16, 4. 'Epoyew rivus, false pro Drino rivo V 6, 3. 1±,613oeig

III 9, 9.

E 3oLI 75, 2; III 9, 8. Eirrevtou 7n5Acu. 116wrog

E cvo

I 18, 8.

I 6, 10, 3. 14, 3, 7; 12, 3; III 11, 2; IV 1, 2, 6. 2, 3. 3, 3, 8. 4, 2. 14, 3 ; MéAccc 116vrog I 17, 3. EiSpoc, "Eppoc noTcy.6q I 12, 1 ; II 12,

II 7, 1.

2, 4; III 24, 5.

III 9, 8. bliSporog, fretum Elipdnr1 I 6, 1, 3. 14, 9.

7.

7, 1: TIDag

`HpccxXiig, Symplegadas Taurumque mon te m

I 10, 3; IV 4, 3. I 4, 2.

traiecit, `1-108oToq

Oci.aoç viicroc

I 75, 1, 4 ; II 23,

III 24, 4; Ociatot ClevrocAtoc

6:

III 3, 2, 4 ; Clevrcaot IV 11, 6. 12, 2, 7. 13,

I 14, 6; II 8, 2.

03p4x-/

2.

3,

III 17, 4. I 32, 1.

Ocpcznetou cppoUptov

17, 2; III 1, 4.

17, 1.

24, 5; IV 11, 1 ; V

19, 3.

Ocop.81; Tor'i Kot-roci3oXvoi3, ypcy.t..terrek Mezeplrecog - III 20, 5; IV 7, 4, 6. ecogeg 11cacretoA6yoc Scan6m.1g III 3, 6.

4, 5.

19, 3, 6.

20, 1, 4.

23, 1.

leyotelo,

accrpcinN KcaAr.ourc6Aecoc xoct ilyetdav otirroxpOvrcap Tor) aT6Aou IV 2, 2.

V 3, 1.

14, 5.

'Maga, Bosniae oppidum IV 15, 7. 16, 9; V 4, 1, 3. 5, 2. 6, 2. 'Maws, Symplegadas traiecit I 10, 3.

Ipc Styrtxd

II 3, 5.

'I(31pec civccroAtxot 6=6 Xocc:rcivece

IV 1, 7.

I 68, 8. IV 16, 5.

`Iepoa6Aol.ta, capta

"I0cota vog

"Dtov i. e. Troia 'D,Xupt.oE, Albani

16, 10. 68, 9; II 7, 1. 13, 2; IV 3, 3; Peninsula Balcanica 'Enta-r., 4; I 5, 1. 8, 2, 5.

5,

IV 16, 5. `11poclov, urbs II 12, 3. datpcc

4, 1.

14, 6.

III

'11Aetcc, TI-Dag

74, 1 ; III

22, 4; IV 16, 7 ; V 11, 1-10. -- 12, 1, 3, 16, 1, 2, 5.

1, 1, 2.

16, 1, 5, 7.

15, 2. 6.

IV 11, 5. I 14, 6, 7.

www.dacoromanica.ro

19, 3.

ANEXA

362

p T% S Kpt.T63ouXog 175,1 ; 11114,1.

I 75, 1, 4 ; II 11, 1. 12, "443pog Vila(); 2. 16, 1, 2, 3. 23, 1, 6, 7; III 14, I 1, 1. 2, 4. 24, 4; V 15, 2; 'Il.l.f3puliTca II 7, 3. 'Iv3.3ch sc. xd)pcc I 14, 7 ; 'I6vLoq K6Anoq, Mare Adriaticum

III 16, 1 ; V 11, 1.

28, 1. 41, 4. 75, 2, 3, 5; II 3, 4. 4, 1. 5, 4. 14, 1. 16, 2; III 10, 1, 3, 5. 17, 4; IV 22. 8, 3. 12, 1,

12. 14, 5; V 3, 1.-7, 8; 7) KoOJJou17, 3. I 14, 3;

Koorirccadxca

IV 16, 5.

Kapcquivoc

I 5, 3.

4, 1.

Kotpa-rEacg,

E6i7dris71c

II 3, 4.

5, 1. 14, 1. 16, 1, 3. 'Iootravoç, Giovanni Giustiniani

36, 1, 2.

34, 1.

44, 1.

I 25, 1. 55, 4.

Ishak pacha

'Icroccizy 'Acsiag I 51, 4 ; I 27, 4 ; 'Icrotdcx voc.

irnipxovv.

I 76, 3; 'Iacicexov III 24, 4. 'Icradx7Iv III 3, 5, 8. 8, 1. 9, 'IcrOplog KopivOLoc 24, 1, 2 ; IV 16, 5-8 ; V 1, 1. 2, 3. 4. 'Icy.cci)Xog Kant.ou7c6Amg grrapxoc xcd o-r6Xou III 10, 1-5. Trocvsk infel.tew IovrxiiXog Et.v&ITIN &way

4, 1. `Iarrav of

IV 3, 4-8.

I 14, 6, 7, 15, 17; II

7, 1, 5. 9, 2, 7. 17, 2. 18, 20, 1. IV 10, 4, 6, 10. I 19, 1. 24, 3. 39, 1 ; II 23, 'Irciake 1, 2; III 4, 5. 10, 2. 15, 2 ; 'Prcausca. Tpti) peK I 44, 1.-75, 1 ; 'ProcXoE 6, 2. 8, 3. 16, 12, 13. 49, 4. 51, 5. 55, 2. 57, 1. 65, 1; II 11, 6. 13, 6, 1. 1, 4.

III 1, 4, 5. 14, 1-5. 20, 1. 24, 1 ; IV 11, 1, 3. 12, 9. 14, 2; 'I.rca6; civiw I 25, 1; IV 13, 1 ; 1;

'Icodevv7K 1Ioct.6vcov

Te

=LA wally tretuLv,

Ioannes Hunyadi II 18, 4. 19, 1. 20, 2; 6 Fk-rti; '1(ot:byI 14, 17 ;'lioricvvrA 6 "'iv/N-1V 10, 2. 'Io7vc;

I 27, 3. beg 19, 6. Kiipeg

I 14, 3; IV 1, 2. III 17, 4.

'LA/Ea, 11 Tfig 'AaEocg

'Idxsirmog 6 EPpca.og, Iosephus Flavius

I

3, 8.

IV

74, 3.

Karadja-

1, 3; II

I 14, 3. I 68, 6.

Kcastm; crxrpecrqc KrOaa.ourc6Accog xcxi keIV 2, 2. 4, 1 ; crwrperm7); p.eav a-r6Xou

Tpar4ointro5

IV 8, 3.

III 21, 1. KcarrpLE7tect, habitatores oppidi Kastro in Lemno III 14, 4. Kcca-rpEov, oppidum Peloponnesi

KccrotpoXvor.) v. ()cot...64 Tor) K.

IV 4, 2. I 14, 15.

Kocóxocao;

KEX-d.kpec

I 14, 15.

narpoq no-rat.L6q

Koaciraoxi-ov

Ercapxoc, 56, 51, 3.

Kapxlaeov, Carthago

58, 1, 3. 'Icrcicexoç,

1)

3, 3.

'I6vLoq sc. 116vrog, Mare Ionicum 'Iovog71g, CYCeTpdc7c7)g KantOU7C6Accag xca irre1.1.47v aT6Aoo, Junus

22, 1.

I 10, 1.

KcaAtoinroXtg, Galipoli

KeA-roE I 14, KEX-nxec. 6p7)

15.

30,

7.

68,

7;

II 7, 1.

Kepatux6v v Kcova-ravrt.voun6Ast.

I 27, 2.

I 18, 8. Kkpac, Constantinopolitanum 37, 2. 38, 5. 42, 27, 2. 28, 2, 3. 1-3 ; x6)acog ii)uxpaiv a &TOW 1 42, 8. 43, 1, 2. 47, 1. 51, 2. KepxLvDng XER71

III 3, 2.

III 2, 2.

23, 2 ; IV 16, 5. KicpaXog, eixpoc TVIi43pouI 75, 1 ; II 16, 2. Képxupoc vijaog

KeqxxXX7pEce vilso5

IV 16, 5.

Kt6cap6v, BoLonEccq Opog III 3, 5; V 1, 1. KLXtada

I 5, 3; Kaodaq 6p7)

I 14, 3;

Kameq I 74, 2.

KowrciecT8oc, KoTaeaog no6; II 12, 2. Ii6vrog, 'I-raX6g valktpxoc II 23, 6, 7.

K6p.v6oq'Evurr. 5; III 4, 2. 6, 1-3. 7, 3. 8, 1. 9, 1, 4. 20, 2; IV 16, 5, 7. V 13, 4; Koptv0LocIII 3, 8.-7,

3, 6-8. KopeweLoc, urbs Venetorum in Peloponneso

Koczaccp, Gaius Iulius; KcdcrapeçI 5, xodacepoq dcMcc

I 77, 2.

KoaceppiCoq, 'IrcaSiv dpxov

III 14, 6.

v

Aill.tv9

1.

III 23, 2; IV 16, 1. Ko.rEvou aa-ru, in insula Lemno III 14, 4. 15, 1. Kpirr7) I 24, 3. 75, 2.

www.dacoromanica.ro

363

INDEX

III 5, 6.

KpLcratog x6Xrcog

Ept...7613ouXog 6 v7)CCULTYK

6, 1 ; IV 16, 5.

I 1, 1; 6 'Iv,

f3pt.dyn7qI 75,1; HI 14, 1; Kpc.r63ouAog,

I 75, 3, 4; II 16, 2; "Ip.Ppou irccipxaw II 23, 7, 8; Lemnum Mechemeti tradit III 14, 2-8. 15, 1, 3. 18, 1. Kpor)eg, Albanorum oppidum a Turcis ohsessum V 12, 1, 6. 16, 1, 5. 19, 1.

II 4, 2. II 4, 1.

KuccvLaca vijcsot.

Kuvk xecpoacd

70, 1.

72, 1.

71, 1.

75, 1.

I 72, 3; II 1, 1; III 7, 22, 6; IV 1, 6

i

17, 1, 3.

11, 1.

14, 1 ; V 2,

9, 1.

2; KCJVCTTCCVTLVOU7rOXL6

6, 9.

3.

17

II 22, 1; IV 1

11, 9, 10 ; 116ALg 'ErcLa-r. 5 ; I 6, 2 7, 1. 13, 1. 16, 1. 17, 3. 26, 3. 32, 2. 36, 1. 39, 1. 64, 1. 70, 1. 73, 14. 75, 1, 5. 76, 2; II

1. 3.

10, 1-3.

14, 2, 3; III 17, 4;

IV 9, 4. 12, 12. Kiog vijcsog 113, 4.

5, 2; Kot II 5, 2.

3, 1.

Auyxek AuSoi

15, 2.

I 4, 2. I 14, 3. I 14, 3. IV 14, 4. I 14, 6; II 8, 2. 12, 2, 7. 17, 2; III 1, 4. 9, 10; IV 11,

MiBuTog, Thraciae urbs McexeSovEcc

13, 2. 1 ; V 17, 1.

19, 3.

V 15, 1.

19, 4.

xdcro) Mocxe8ovEce

III 3, 1.

III 15, 2.

ii.cetcrrpoc tgyar, 'Pawl

ad sinum Messeniacum

MCENPTEvELCC, urbs

KG.WITTOLvTivou,

2.

23, 1-8; III

10, 2-6.

AcAog pp o6pcexoeI-rcaucOçAimtvou 1123, 3.

I 5, 3. KcIvaTcarrtvog XII. 11cacu.6Xoyo; 7, 1. 9, 1. 13, 1. 18, 1. 25, 39, 1. 58, 3. 59, 1. 60, 3. 1. 69, 4.

- III 23, 3; IV 13, 3.

III 4, Movegicccrice ALpmpec 'Ent3ocupog 5. 19, 3. Ao3o13Exoc crrpctrlyk crr6Xou xcd. nccrpEcepplg Ona.ro)axiov p.epc7r.) II

Aux[cc

Kiipoc Heparov flacrack (550-529)-1 68, 5. II 14, 3. 15, 1. K4eXce xely.1 ttey&X-t) Kcovcrrocwrivog 6 Mk-rag (324-336) I 69, 4.

64, 1.

ALP61

III 4, 5.

sita

23, 1.

Mccaaccyi.rca, Mongoli MccaaocAEcc, Marseille

IV 4,

3.

I 14, 15.

III 16, 1. Mccxdcovec, Chaones Epiri? I 27, 4; -co5 yivok Maxoup.o67% x6umg `Pcou.cdcav I 77,2; E6pWrclç iryev.Wv III 12, 1 ; 6 7TOCCTicegI 51, 4; II 15, 4; III 4,

4;

6, 3. 16, 5. 20, 3-6.-24, 1V 4, 5. 5, 1. 7, 4, 6, 7. 11, 4. 12, 1-11. 16, 8; V 1, 1, 2. 2, 1, 1.

6, 2-7.

2.

7, 7, 11.

16, 3.

Méyotpc4 III 9, 4. Agapoq, i. e. Serbiae princeps Georgius Brankovi6 (1427-1456) II 7, 5. 9, 1, 6. 18, 1. 20, 1-5. 1.

8,

Agct.pk, i. e. Lazarus Brankovi6 (1456 II 20, 5-11. 21, 1; III 2, 1. 1458) "Xottorceakeg, cometae forma

V 14, 2.

III 24, 3. AePocada, urbs Boeotiae Aex,r6v, hod. Babu Burnu IV 12, 1.

II 4, 2; III 10, 1-6; IV 10, 10. 11, 1, 3. 12, 1, 11. 13, 1 ; V 7, 1, 2; MapLot. IV 12, 12.

Akapog

Aeuxecg vijcrog

ALvo 16, 3: 15, 3.

IV 16, 5.

I 25, 1. 75, 1, 4; II 12, 2. 23, 1-6; III 10, 6. 14, 2, 4.

2. AillnLoi 15, 3. 1.

18, 1.

24, 4; V 7, 11.

15,

I 75, 1, 2; II 23, 2; III 14, 18, 1.

Me0ctw-,7, urbs Venetorum in Peloponneso

III 23, 2 ; IV 16, 1. II 14, 1.

Maceg x6X7cog

Macq 116v-ro; v. EigeLvog 116vrog. Mealp43pEce

I 17, 3.

Mecroretxcov, Teixog X-7c6Xecog f.te-r46 I 26, 1. 11=65 xcd XccpaLou nnAl;

Mexeukr/g II (1451-1481) 1 2, 3. 4, 3; IV 9, 1; 1\Iexkliemg 1 10, 1. 20, 1. 25, 1. 26, 1. 31, 1. 35, 1. 33, 47, 1. 57, 1. 1. 42, 1. 44, 2. 73, 1 ; II 14, 2; IV 4, 3 et passim sub nomine (3ccaaek. 60, 1. 117,801.,

antiquiI 3, 4; aevi mediiIV 1, 7.

3, 8. Mipay 6p-ti IV 4, 2. MLxDolq, '11-0,6g cppo6pcepxogIII 14, 7.

18, 1.

www.dacoromanica.ro

304

ANEXA

AleruX-hv-r, 1 75, 4; II 11, 1.

13, 1. 16, 13, 1 ;

5; III 10, 1, 4, 6; IV 12, 1, 11.

V 7, 1-11 ; Mr:ru?olvcaoL I 74, 1 ; III 10, 7, 8; IV 12, 2. 14, 1. Mt.-zAoq, frater uxoris Ioannis Hunyadi

II 20, 2, 4, 6. 116Xu)3oc, Tcoacca M-Oulivcc III Movev.pacrice III 4, 5. 19, 3 ;

10, 3. v. et 'Erct-

6, 1-9. 16, 1.

5, 1-40.

III 4, 4.

IlcactcOv KOcaospov

Muxcal 6poc

IV 4, 2.

111upt.vo6noXE,g.

I 26, I.

27, 4 ; v.

MicroTelzr.ov.

AluaCa., BouAyccpiccII 8, 3; avto MucriccII 7, 1. 12, 2. 17, 2. V 19, 3; Mut:sot

BoUArtpot I 14, 6; II 22, 2. I 14, 3.

Mucrot, iv 111expi: 'Aoicc

Alwpdc^.--/c II (1421-1451)

\Iç

7, 5; III 16, 3.

I 4, 1, 3; II

24, 1.

II 15, 5; «pxwv Avou vilaou II 23, 2.

Digog

depxow Arvou 7r6AEcog

II 3, 4.

16, 5; Ngt.ot II 3, 5;

III 10, 8. III 5, 2; IV

No:Uncovroc, Venetorum urbs 16, 1.

Nioc 06=m is Mtxpi.i 'Acrea

II 5, 3. II 23, false pro Callixto (1455-1458).

Nix6Xocog,

'Pe31.1.7);

cipxLepe1:4

1;

BouAycepfaq ir6Xtg IV 10, 4; V 19, 4. Ncxopgog Nicoloso Gattilusio, Lesbi princeps (1458--1462) IV 11, 1. Nut67roXtg,

Nocopgoc, reapse (11pcarrijaxoc Gattilusio

IV 13, 1. Nop67spo8og, Serbiae urbs II 8,4. 9, 1, 5. NoTrxpeic (Aoxixag, 1.1.iyag 8o6) 1 37, 4. 73, 2, 8. p

I 71, 1.

IIepaoiv pacaa.% (485-465)

I 42,

7; II 14, 1 ; V 3, 3. 'EuXtvl 7r6X1 I 27, 2. "Ov.-ripoc 6 rcovrri);

III 14, 7.

1S, 1 ; v.

HcaockbK, Gattilusio, 7r6Aeo.K ANou incip-

I 75, 4; II 11,

-Lew)

Mupt.vo6no?ag i.e. Iloaact.Ov Kcias.pov Aiw.vou wirrou III 14, 7. 15, 1.

.

IV 15, 1. Hodoveg, Wiyypot. 1 8, 3. 14, 7, 15, 17. 16, 10; II 6, 1, 3. 7, 1-6. 8, 1. 9, 2. 17, 2. 18, 4, 7. 19, 2, 3. 22, 2; IV 10, 2, 9. 15, 2, 10; V 4, 1, 2. Ilcdoveq i.e. I36avLot

M6xXtov, arx

Mupcciv8pLov Teing

16,

10; IV 4, 3.

11o0atoX6yor. pccaraeig

Sao p oc.

I 14, 15.

riccx4-h-rog (1389-1403)

13, 2; III

1.

24, 6. HocAccmivog, 'AAPozviccg acerpdarig . V 16, 1. 110a6yX-slc, ilyep.eav T013 cr-c6Xou

28, 1. 33, 1. 37, 1, 3. 1, 3. 41, 3. Hcy.cpuXice --, I 14, 3. 11&poc vijaog

llrp

I 22, 1. 39, 2. 40,

II 3, 4.

c 'Azatac--'Ercco-r.

6 ; III 5, 1-3 ;

V 13, 1 ; HccrpeIr; III 5, 5. HacpAceyovicc III 11, 2 ; Hccciaccy6vig I 14, 3; HapAccy6vcov IV 3, 2. rIoczeice 'Ax-r-i], Cap Pacsi II 14, 1. HaorrOvvysoc- 'Enurr. 6 1 14, 7. 19, 1.

III 1, 1.5.

3, 2, 4, 7. 4, 3, 5. 5, 26. G, 8. 7, 8. 8, 1. 9, 3. -15, 3; 19,1, 5, 6. 20, 1. 23, 1, 2; IV 16, 2-8; V 1, 1. Haonog III 20, 3.

2, 1, 3.-13, 1 ;

4.

22, 6.

23, 2,

24, 1. HeXonovv41sLot sc. Sear:6m I

74, 1 ; III 3, 5 ; iyxdc-rootot III 11, 1.

20, 4; IV 11, 6; V 2, 1, 3, 4. Tor), Beograd II

HeAcaypaou,

13, 1. 20, 2;

HeAcoypi8cp, iv II 20, 3; HeAwypao.), etc II 17, 2. 11eptparrroc p.ovcca-rhptov V 2, 4. Hipt.v0oc, Hpcbactcc OpOpolgI 17, 3. Hipirrwroq I 5, 2; IV 9, 2; pilocrocpicc; 86woc-roc cin6 To5 HepurCt-rou V 10, 4. Hipaat ncacctof.'Ent.crr. 1 ; I 3, 4. 4, 2 ; IV 4, 3; V 3, 2; Toi3pxot.- 'Ern.crr. 3;

15,2 ;Hip= [LicrocccovmoiI 74, 2 ; V10, 4.

Ilepack

IV 11, 5.

'Opviv, 6 Mixetikreo.4 &tog

I 64, 1.

I 4, 2; HipereiSou. I 4, 2.

Hip*, Persia I 4, 2. 111vet6g III 3, 4. IlAccreck, )(Wpm

www.dacoromanica.ro

III 3, 5; 9, 7.

INDEX 116Xt.c v. II KcovaTocwrEvou.

ó Miyag I 5, llopcpupoyevvou floccaucc 27, 3.

1; IV 4, 3. (Tccao'crt.ov)

EipyLoc

I

19, 4.

3

11p1rarcoc viicsog I 33, 1. 11porcovTEg V 17, 1. 11ToXe[Locioq, eius tabulae geographicae

4, 1, 2.

V

IV 4, 3. Ex60-/K Tpoç, Timur-LenkI 14, 16. Ex60cct, Tatari

Exu0Lxil xWpcc, Dobrudscha II 7, 1.

I 14, 15.

Ex6XXce

V 3, 2. I 73, 14.

EouAccip.icv7Ig K-7c6Aeca; nrccpxoc

`Pc'eSog, Valachiae princeps (1462-1474)

IV 10, 7, 10.

II 10, 1. `Putou x6X7rog II 3, 4. `Pvef.cc virog

III 5, 6. `Nov &xn IV 16, 5. Ploy T6 'Azcdx6v I 25, 1 ; II 3, 4. 23, 2, 6, 8; III `1368o; 10, 6; `1368ou vircg ilcdaTpog

`Patoc.II 3, 5. `Potov TO Tpo.Ax6v

EocpEcc, `Aytcc, ToUpxor. iv TY] Mira-n 'ExxX)icrtc,c I 66, 2. EncipT)i, Mistra'EmaT. 5; III 7, 4.-20, 3, 21, 1. 22, 1. 5.

III 3, 4. II 12, 6.

ETcepzetk

I 14, 15.

`Pijvog 7coTcq.,.6g

3,

9, 1.

I 68, 6. IV 3, 7.

ExonEcov 7T6At.g

III 3, 4.

116Xoct. i.e. IDER,Lorc6Aoct.

8.

Thordcav, Scipio

10, 5, 8. lluppodot.

I 17, 3. II 4, 1. Etvdmi.'ErnaT. 5; I 14, 3; IV 1, 1. ElAuppEcc E-slo-T6g

i.e. "Icrrpog .1 14, 15; II 7, 2.

18, 4.

I 27, 5. 51, 5. vcciiccpxog 'ITocX6; III 10, 4, 6.

Ecepor4Locg 6 1Tccaice;

IToo 7cong.t6g

366

III 15, 2;

ETevTopi.g A(p.v1

filius Georgii I

ETicpcevoc,

ET:4Mo., Gibraltar: 'ErcLaT. 3. I 5, 2; IV 9, 2 ; gnAoaocptcy;

EToo'c (7cor.r.Do))

ç ETok V 10, 4. I 32, 2.

86yv.ceTce &c

II 4, 1.

`PoNicaot., Romani: 'ErcLaT. 1; I 1, 3. 3, 8. 48, 5. GS, 8; II 12, 8; III 24, 1 ;

IV 4, 3; V 3, 2; Romani et Byzantini I 3, 5 ; Byzantini: 'Ent.crT. 5 ; I 1, 3. 2, 3, 4. 5, 3. 6, 2. 8, 1. 9, 1. 17, 3. 22, 3. 13, 1. 14, 2, 4, 9. 24, 1. 25, 1. 26, 1. 34, 1. 36, 1,

Brankovi6

II 20, 10.

ITouai.ou, cppo6pLov

III 3, 1, 2; IV 9, 1.

ETpuv.cfP.,

I 10, 3. IV 13, 3.

Eutzrcklydcaig Eupicx

1.

2.

39, 1.

41, 5.

43, 1. 44, 3. 56, 4. 57, 1. 58,

53, 1. 55, 2, 4. 1, 3. 59, 1. GO, 2. 63, 1. 65, 1. 67, 4. 71, 1. 73, 9, 12. 70, 2; 77, 2; II 1, 3. 13, 1. III 24, 1; IV 1, 4, 6. 13, 1; Pcquecxcel vileg I 65, 1. `Pcal.t.o&voi3 Tc6X-I I 23, 1.

'Pcf.11.1 I 68, 7; 1D(g liatepek 1. 39, 1. 70, 1; II 23, 1.

I 19,

TchuxlvTtot.

Tatipou

III 16, 1.

-- I 14, 3; IV 4, 1,

2, 7.

G.

8, 5. Ticepog noTcy.6c,II 12, 2, 3. 1.

5, 1 . Tiyecc 7c6Xt.g. 'Erctcyc., 5 ; III 4, 4, 5. TeApTL; 6 Bccf31.0Avt.oq, Timur-Lenk 1 16

I 10; TLE.I.iipt.oq 6 Ex6071ç MoccraccyeTc-ov xcd ExuOiLv

14, 6; T61.uptc cc (slack IV

4, 3. TiviSoq II 4, 1 ; V 7, 8. Ttypocv6xercc

IV 1, 7.

4, 5.

3, 8.

6, 1. Eaclic'evaptoc, Semendria 21, 3; III 2, 1. 10.

II 9, 2.

20, 1,

T61.1.t.pt.g v. TepArtg.

Tpcerceofig'Ent.aT. 5; IV 1, 1, 2.

Ecry.t.o; v. 'AXXiic E.

Eccv.o0pc'm III 11, 1.

15, 3.

16, 1,

3; III 24, 4; Ec41160pcpcec III 17, 17, 4. I 14, 7 ; II 17, 2; IV 15, 1.

Edcoq noTocp.6g

Twilino; v. Tepiport.c 4, 1, 4. Tpcosio6vTr.oL

7, 1, 8.

3.

IV 7, 1.

Tpc.pccUi; i. e. EepPice

www.dacoromanica.ro

S,

II 19, 7.

3, 8. 9, 1 ;

366

ANEXA

e. Eipf3or..'Entcrr. 5; I 14, 6. 7, 1, 2, 4. 8, 3, 4. 17, 2. 18, 1. 20, 1, 10.

Tpr430XoE

74, 1; II 6, 1.

9, 1. 21, 2. 22, 2; IV 3, 7.

15, 2.

I 68, 4; IV 11, 5.

Tpoto:

Tpwtx6v Polov

I 14, 3.

X.Caufleg

60CT pç Kcencourr6Aew; xod. ilyep.aw aT6Xou I 41, 4. 51, 1. 65, 1. 75, 3.

Xoq,..ouCk,

Xaci.r.ouVcg, grroepxoq 6X715 'Acrtag

II 4, 1.

II 3, 2.

III 20, 6.

X.ccl.LoISCLcc

I 27, 3. V 3, 2.

Xa.pLaoilc llA cDepat

.1*

00t.C.ruc

MaxeSoviocc

III 3, 4.

III 9, 10.

Xdcpur38tg

Xceaciv71, Uuzum Hasan (1453-1478)

14.Acevt.v6g, Trp6c novrpbg ncinnog MoczoolLoir Tecog

I 77, 2.

..

lothxcace Ma. II 5, 3, 4.

III 3, 5.

XcaDolg notataq 5.

76, 1.

XekSdv7Icrog

3.

27, 5.

I 4, 2. 14, 3,

I 14, 5. 47, 1. 70, 1.

75, 2;

I 25, 1.

XpLawLocvoE

I 26,

IV 8, 4.

II 14, 1; IV 11, 1.

5; Xepadvlaoc XEK

6, 2, 3.

II 5, 1, 2; III 10, 4; XioL-74, 1; II 5, 3; III 10, 8.

Cod.wataxt. TrOXeLq'Erna.r. 5; III 17, 4. (I)6.Dstg

4, 4, 5.

Xbiipte, AErfarrou nóXtg

Filippopolis III 17, 3. Opuyia, 1 vc I 5, 3. 14, 3; xc'cro.) OpuyEce IV 11, 4 ; ilopLyeg ot x&-rco I 14, 3. (I3LX6nrou 7),

3, 8.

1, 7.

51,

II 1, 1.

2, 2, 3.

X punk IIUX7] II 1, 3 ; X pixie, niacet. II 10, 1.; Xpucrice; llXc I 27, 4; dixpov

I 28, 2.

www.dacoromanica.ro

INDICE Numeirul roman Inseamnd cartea; numdrul cules cu aldine arald capitolul, iar cel cules obipuit, indicd paragraful. Scris. Inseamnd scrisoarea de Enchinare a lui Critobul ditre Mahomed al II-lea. Abidos ("A13u8oc), ora§ pe tarmul asiatic al Helespontului II 4, 1. A chemenes - I 4, 2. Acrocorint - III 3, 10; 7, 5, 8. Adrianopole I 11, 8; 12, 1; 23, 1; 77, 4;

-

II 2, 1; 3, 3; 6, 1; 7, 2; 9, 8; 12, 2, 15, 5; 16, 3; 17, 1, 2; 19, 7; III 3, 1; 9, 10; 14, 2, 3; 16, 8; 17, 3; 20, 2;

24, 4, 6; IV. 10, 10; 15, 5; 16, 9; V 5, 2; 11, 4. Adriaticd, Marea - IV 16, 5. Agrianes (azi Ergene), afluent al riului Ebros - II 12, 2. Aheia ('Axaia, Achaia), regiune in nordul

Peloponezului: Solis. 6; III 5, 1; IV 16, 5; V 13, 1.

- - in sudul Tesaliei III 3, 4. Ahile, erou homeric - II 4, 1; IV 11, 5. Aias, erou homeric - IV 11, 5. alani II 3, 5. Alexandru Scanderbeg - III, 16, 2; V 11, 10; 16, 1-5.

-

Machedon: Scris. 1; I 5, 1; IV 4, 3. Serbia II 9, 8;

Ali, guvernator in

19, 7; 21, 1, 4.

-

Ali Samios, Ali al-Bistami, guvernator

turc in Lesbos - IV 12, 11. Amar, vezi Omer.

Amastris, ora§ in Asia Mica - III, 11, 2.

Amfipole, ora§ la revarsarea riului Stri-

mon - III 3, 1.

Amicle, ora§ la sud de Sparta - III 4, 5. Amirisa, Mara sau Maria, fata craiului sirb Gheorghe I Brancovici - II, 20, 7. Amirutzis ('Ampol'ix1c) Gheorghe, mare

invatat - IV 9, 2; V 10, 6. Antioh al VI-lea, a invins pe evrei in anul

132 te.n. - I

68, 8.

Apele reci, Apele dulci din fundul Cornului

de Aur - I 42, 3. Apolonia (azi Sozopol), in Tracia bulgara

la tarmul Marii Negre - II 12, 3. arabi: Scris. - 3; I 5, 2; V 10, 4, 7. argivi - V 2, 2, 4. argonaug, din mitologia antica elin5. - I 10, 3.

-

Argos, ora§ III 20, 4, 5; V 2, 2. Arianos (Arianites Comnen), socrul lui

Scanderbeg - III 16, 2. armeni - III 11, 2; IV 1, 7. Armenia - IV 1, 2; 4, 2. Asan Dimitrie - III 4, 4. Asan Matei - III 7, 4, 6, 7; 8, 1; 14, 3;

19, 4-5; 20, 2-7.

Asia, in general - I 4, 2; 6, 1; 14, 9; 16, 10; 68, 9; IV 1, 3; 3, 3; 14, 4. Asia, Asia Mica: Scris. - 4; I 4, 3; 5, 1; 6, 1, 3; 8, 2, 5; 14, 2, 15, 16, 17; 20, 2;

www.dacoromanica.ro

368

ANEXA

27, 4; 69, 1 ; 76, 1 ; II 3, 1, 2 ; 10, 3 ; III 17, 3, 4; 23, 3; IV 1, 2; 3, 1; 4, 2;

Brusa, oras - I 14, 4; II 3, 1; III 17, 3;

14, 2 ; V 17, 1.

Brynos, riu; confuzie sau cu Vrbas sau cu Drina V 6, 3.

Asia de jos, Asia Mica la apus de muntii

IV 3, 1. ; 8, 5 ; 18, 1 ; 20, 1 ; 22, 2 ; V 17, 1.

Taurus - I 14, 3; IV 4, 2. Asia de sus, Armehia i Siria - IV 1, 2; 4, 2.

asiaticii, In opozille cu elinii

Asiria - IV 1, 2.

- IV 11, 5.

asirieni - I 3, 4 ; 6S, 8. Asopos, riu In Grecia de mijloc, se revarsä

in Marea Egee in fata insulei Eubeia -

III 3, 5, 8. Atena, orasul - III 9, 4-7. atenieni - IV 1, 2.

Calabrezo, conducatorul italian din cetatea

Cotinos In Lemnos - III 14, 6. Calixt al III-lea, vz. Nicolae.

Capadocia - I 14, 3; IV 3, 3. Caraman, sultan de Iconion - I 5, 3; 74, 3.

Caralia (Kapa-cVac),

Caragea, beglerbeg

de Rumelia- I 27, 3; 51, 3; 56, 1, 3; II 19, 6.

Atira (Athyra, 'A015paq), ora

i

riu in

Tracia; se revarsa in Marea Marmara II 10, 1. Atos, (Sf. Munte) - I 42, 7. Aur, Poarta de, in Constantinopol - I 27, 4; 28, 2; II 1, 3. 10, 1.

Babilon -I 69, 5, 8.

carieni, locuitori din Caria - I 14, 3. Cartagina, orasul - I 68, 6. Casim (Kaatplc), pasa In Galipoli - IV 2, 2; 4, 1 ; in Trapezunt -IV 8, 3. Castrion, orasel Intarit linga Sparta - III 21, 1.

castrioli, locuitorii cetatii Castro din Lem-

nos - III 14, 4. (lara3oXv6q) Toma al lui, diac de al lui Mahomed al II-lea III 20, 5; IV 7, 4, 6.

Catavolinos

Baiazid I Fulgerul (I-IataVyrilc) - I 14, 15; 16, 10; IV 4, 3.

Balaban (lIaXam'arig), Palapan pasa - V

Caucaz, muntii - IV 4, 2.

16, 1. Belograd (11eXcoypaco), Belgrad, Beograd,

Cefalenia, KecpcWorta, insuld - IV 16, 5. I 30, 7; 68, 7 celli (francezi) in genere

orasul din Serbia - II 17, 2; 20, 2, 3. Beofia - III 3, 5; 9, 7. Bitinia, tara, - IV 3, 1. bitinieni I 14, 3. Bizant (BuUmov) - I 23, 1; 77 4;

-

II 3, 2; 9, 8; 19, 7; III 1, 1; 10, 9; 11, 5; 16, 8; 24, 4, 7; IV 1, 4; 8, 5;

12, 12, 13; V 2, 3; 6, 7; 7, 8, 11; 9, 1 ; 10, 3; 12, 7; 13, 4; 15, 1 ; 19, 1, 2, 4. Vezi i Constantinopol. bosforeni (Dreviva), strimtoreni Bosforului tracic, strimtoarea:

I 73, 5. - Scris.

8

ap. crt.; I 6, 1, 3; 10, 1 ; IV 1, 6; 2, 3;

-

din nordul Frantei-I 14, 5. celtiberi (englezi) - I 14, 15.

Celtici, muntii Padurea Neagra - II 7, 1. Cercira, Corcira, insula Corfu - III 2, 2; 23, 2; IV 16, 5. cezar, malta demnitate la curtea bizan-

tina - I 77, 2. Cezar, Caius Julius - I 5, 6. chalibi (Xcai43e)), popor - I 14, 3. Chalil, mare vizir - I 26, 3; 27, 5; 51, 5 ; 76, 1. chaoni, vz. machaoni. Charibda, figura mitologica anticd - V 3, 2.

1, 2;

Charisos, Poarta - I 27, 3. Chefalos, cap, promontoriu pe coasta de sud-est a insulei Imbros, azi Capul Kephalos - I 75, 1; II 16, 2.

V 6, 1. Boului, muntele (Bobq 6poc) - V 13, 2. Britanice, insulele: Scris. 3.

Chemis, oras in Egipt - I 4, 2. Cheramicos, cartier in Constantinopol - I 27, 2.

14, 3.

bostri (bosnieci): Scris. 8 ap. crit.; IV 15, 1-11 ; 16, 9; V 4, 1 ; 5, 1, 2. bostrilor,

Tara, Bosnia

- III

2,

www.dacoromanica.ro

INDICE

Cherchinitis (Kepv.nii:uc), Tachino-Ghiol, lac

inainte de revársarea riului Strimon -

III 3, 2.

Chersonesul tracic, peninsula Galipoli - I 14, 5 ; II 14, 1 ; IV 11, 1 ; 14, 3, 5. Chianide, insule - II 4, 2. Chinoschefale, promontoriu - II 4, 1. Chios, insula - I 25, 1; 47, 1 ; 70, 1 ; 74, 1; 75, 2 ; II 5, 1, 2 ; HI 10, 4, 8.

369

Coroneia (Coron), ora§ venetian in Peloponez, sud-est, la mare -III 23, 2; IV 16, 1.

Cos, insula - II 3, 4; 5, 2; II 5, 2. Cognos, ora§ in insula Lemnos - III 14, 4; 15, 1.

Chipsela (KinPaa), (azi Ipsala) la nord

Creta, insula - I 24, 3; 75, 2. Criseos, golful (Golful Corintic)- III 5, 6; 6, 1 ; IV 10, 5. Critobul din Imbros, autorul scrierii: Scris. 1 ; I 1, 1; 75, 1, 3, 4; II 16, 2; 23, 7, 8;

de ora§ul Enos §i la est de riul Ebros (Marita) - II 14, 3; 15, 1.

Crua (KpoCiec), cetate albanezil- V 12, 1, 6;

Cilicia, tara - I 5, 3; 14, 3; 74, 2. Citeron (KL0oup6v), munti in sudul Beo-

Cyrus, imparat al per§ilor (550-529)-1 68,5.

chioti - II 5, 3.

tiei §i la nord de Istmul de la Corint - III 3, 5; V 1, 1. Coloanele lui Hercule (Gibraltarul): Scris. 3. Constantin cel Mare (324-336) I 69, 4; 72, 3.

-

- al XII-lea Paleologul (1448-1453)

-39,I15,; 58, 3 ; 7, 1; 9, 1 ; 13, 1, 18, 1 ; 25, 1 ; 3 ; 59, 1 ; 60, 3 ; 64, 1 ; 69, 4 ; 70, 1; 71, 1 ; 72, 1; 75, 1. Constantinopol :

Scris. 5, 9; I 6, 2, 3;

13, 1; 14, 13, 15; 16, 8-16; 18, 1;

20, 1 ; 23, 2 ; 25, 1 ; 32, 2 ; 39, 1 ; 45, 1 ; 47, 1 ; 50, 1 ; 64, 1 ; 67, 1 ; 69, 1, 2 ; 70, 1 ; 71; 73, 4, 14; 75, 1, 5; 76, 2;

II 1, 1; 3, 1; 10, 1-3; 14, 3; 22, 1; III 7, 2; 9, 2; 11, 1 ; 17, 1, 3, 4; 22, 6;

IV 1, 1, 6; 9, 1, 4; 12, 9-12; 14, 1; V 2, 3; 6, 9; 17, 2; 19, 4; vz. Bizant.

constantinopolitani - I 7, 1 ; 16, 10; 36, 2 ;

46; III 17, 3. Contaesdos (Contadesdos), denumire anticá

a unui riu ce se revarsä in Agrianes (vz. acesta) - II 12, 2. comandant 23, 6, 7 .

Conto,

de flota

latin - II

Corint, ora§ul: Scris. 3; III 4, 2; 6, 1-3; 7, 3; 8, 1; 9, 1, 4; 20, 2; IV 16, 5, 7 ;

- III 3, 8; 7, 3, 6-8.

16, 1, 5; 19, 1.

daci, rominii din Transilvania §i Banat -1 14, 15, 17; 16, 10; II 6, 3; 7, 1, 2, 6, 8; 8, 1; 9, 2; 18, 4; IV 10 2; V 4, 1. Dacia, Banat, Transilvania- II 18, 1. datrnati (bosnieci) - IV 15, 1, 11; V 4, 1. Dalmatia-III 2, 1. Danaos, figura mitologica anticil-I 4, 2. Dardania, tub.' -II 4, 1; IV 14, 4. Darius al III-lea, imparat persan, biruit de Alexandru cel Mare-IV 4, 3. Datis, general persan din antichitate-I 66,1 ;

V 16, 4. Dimitrie Paleolog, despot (domnitor) in

Peloponez-III 4, 5. 7, 4; 14, 2; 15, 3; 19, 3, 4; 20, 2-5; 21, 1; 24, 2, 4. Dionysos, zeul Bacchus-IV 4, 3. Diplochionion, port la marginea europeana'

a Bosforului, putin la nord de Constantinopol-Galata-I 42, 1. Dominic Gattilusio-Paleolog, domnitor in Lesbos-IV 11, 1. Dorieu Dorino I, Gattilusio-Paleolog, domni tor in Lesbos-I 75, 4 ; III 10, 2 ; IV 11, 1.

Dorieu Dorino II, domnind peste ora§ul Enos - II 11, 1, 6; 13, 3 ; 15, 3, 4;

16, 1-5. Doriscos, ora§ in Turcia, putin la nord de

V 13, 4. corinteni

III 14, 1-8; 15, 1, 3; 18, 1.

Cornul de Aur - I 18, 8; 27, 2; 28, 2, 3; 37, 2; 38, 5; 42, 1-3, 8; 43, 1, 2; 47, 1; 51, 2.

ora§ul Enos §i vest de riul Ebros (azi Tuzla) -II 12, 4; 14, 1. Draculea, Vlad Tepe§: Scris. 8. ap. crit.; IV 10.

24 - C. 348

www.dacoromanica.ro

370

ANEXA

Ebros, riul de azi Marita - I 12, 1; II 12,

2, 4; III 24, 5. Egee, Marea - I 6, 3; 75, 1; II 4, 2, 3; 12, 2, 4; 23, 1; III 24, 4; IV 14, 2. Egipt - I 74, 2; IV 13, 3. egipteni - I 4, 2. Egospotami (Alyoarrotcy.ol), Piraiele Caprei in Chersonesul tracic II 4, 1. Elada antica I 4, 2 ; provincie bizantin5

-

-

I 77, 2; IV 16, 1.

27, 3; 69, 1 ; II 10, 3; 19, 6; III 12, 1 ; 17, 3. 23, 3; IV 3, 1, 7 ; 14, 2. evrei

- II 1,

1.

-

Fere ((Decal), oras III 9, 10. Filaninos, guvernator bizantin al Eladei, bunicul de pe tata a lui Mahumutpasa - I 77, 2. Filipopole (azi Plovdiv in Bulgaria) - III 17, 3.

Eleia, Elida din nord-vestul PeloponeIII 5, 7; 7, 1; vz. si Elis. zului 1 Elena, sf., mama lui Constantin cel Mare 69, 4.

-

Elena Dragases, mama lui Constantin al XII-lea Paleolog I 69, 4. elini din antichitate: Scris. 1; I 1, 3;

4, 2; 5, 2; 10, 3; 68, 4; II 14, 1; III 9, 5; 23, 3; IV 11, 6; V 3, 2; 10, 4;

fluviu --- Dunarea - I 14, 15; II 7, 2; 18, 4; 19, 4. Focea veche si noud, orase la tarmul egeic

al Asiei Midi: Scris. 5; II 5, 3, 4; III 17, 4.

Focida, tara in Grecia de mijloc - III 3, 5. Frigia de jos IV 11, 4; frigienii de jos - I

-

14, 3.

- de sus - I 5, 3; 14, 3.

- III 3, 4.

bizantini: Scris. 3; I 14, 6. Elenicd, Marea - I 6, 3. Eles, figura mitologica I 14, 5.

Ftiotida, tara in sudul Tesaliei

Eleunta ('EAceLok), localitate in Chersonesul

Cornul de Aur - I 18, 8; 27, 2; 28, 2; 38, 1, 3; 42, 8; 67, 1. galali (francezii de sud) I 14, 15. Galatia, Ora in Asia Mica I 14, 3; IV 3, 2; V 17, 1.

-

Galata, cartierul Constantinopolului de peste

tracic - II 14, 1; IV 14, 4. Elis (Elida) - IV 16, 5; vz. si Eleia. Enos (azi Enez), oras la revarsarea Maritei:

Scris. 5; I 75, 4; II 11, 1, 6; 12; 13, 1; 14, 1, 3; 15, 1 ; 16, 3; 24, 5. Eolice, orase II 12, 2. Epibate (azi Pivatos), localitate pe tarmul

-

european al Marii de Marmara - I 17, 3. III 16, 1. Epidamnos (azi Durazzo) Epidauros-Limera (azi Monemvasia) la tar-

-

mul de sud al Peloponezului - III 4, 5. 19, 3; 20, 3, 7 .

Erigon, riu - V 6, 3. Eritreia, oras in Eubeia - I 66, 1; V 16, 4. Eubeia (insula Negroponte azi) I 75, 2;

-

III 9, 8. 14, 6. Ruboeni - III 9, 9. Eughenie, Portile sf. - I 18, 8.

Eurip, strimtoarea dintre Eubeia si Beotia-

III 9, 8. Europa, in genere - I 6, 1, 3; 14, 9; 16, 10; 68, 9; II 7, 1; 13, 2; IV 3, 3; Tracia,

Peninsula

Balcanica

de sub

stapinirea turceasca - Scris. 4; I 5, 1; 8, 2, 5; 14, 2, 15; 16, 17 ; 17, 3; 20, 2;

-

-

oras in Chersonesul tracic

Galipoli,

-

I

22, 1; 28, 1; 41, 4; 75, 2-5; II 3, 4; 4, 1; 5, 4; 14, 1; 16, 2; III

10, 1

;

10, 1-5; 17, 3, 4; IV 2, 2; 8, 3; 12, 1, 12; 14, 5; V 3, 1; 7, 8. Gardichi (rapatxr.ov), cetate in Peloponez

III 22, 1. Gateliuzo, Gattilusio, familie nobila italiana, II domnind la Mitiline (Lesbos) si Enos 13, 1. III 24, 6. Gattilusio Palamed

-

germani - I 14, 5; denumire pentru celti I 30, 7 ; 68, 7. I 14, 15. Germania gqi (rominii din Tara Romineasca): Scris.

8 ap. crit.; I 14, 7 ; IV 10, 1-7. Geticii, tam, Tara Romineasca - II 7, 1. Getul, Joan, Iancu de Hunedoara I 14, 17; IV 10, 2. Ghenadie al II-lea, Sholarul, patriarh ecu-

menic ales in 1453 - II 2, 1.

www.dacoromanica.ro

INDICE

.Gheorghe I Brancovici, vz. Lazar.

371

loan, de Hunedoara - II 18, 4; 19, 1;

- Amirutzis; Vz. Amirutzis. Vorgona - V 16, 3. goti - I 68, 7.

20, 2 ; loan Getul- I 14, 17 ; IV 10, 2.

Ionia, In Asia Mica - III 17, 4. Ionic, Golful, Marea Adriaticd: Scris. 8 ap.

Grigore, feciorul craiului Serbiei Gheorghe I

Brancovici - II 20, 7, 8, 10.

crit. I 14, 7; III 16, 1; V 11, 1. Ionicei, Marea - IV 10, 5.

ionieni - I 14, 3; IV 1, 2. _ila lis ("AAuc), riu

- IV 3, 3.

Hamuza, pasa din Galipoli -I 41, 4; 51, 1;

65, 1; 75, 3.

Hamuza beilerbeiul Anatoliei -

II 2.

Hamuzia - III 20, 6. Hasan, Uzun (Hasan cel Lung, 14531478) - IV 1, 7; 3, 8; 4, 4, 5; 6, 2, 3; 8, 14. Helespont (azi Dardanele):

Scris. 8 ap.

Ionuzis ('Iovoglc), amiralul turc Junus II 3, 4; 4, 1 ; 5, 1 ; 14, 1; 16, 1, 3. Iosif Evreul, istoricul Iosephus Flavius 3, 8.

-

-

I

Isaac pafa - I 27, 4; 51, 4; 76, 3; III 24, 4.

Ismail, amiralul - III 10, 1-5. - , domn in Sinope - IV 3, 4-8; 4, 1. Istmul de la Corint - III 3, 5, 8; 8, 1;

crit.; I 6, 2, 3; 14, 3, 4; 22, 2; II 4, 1; IV 11, 4; 14, 3; V 3, 1, 3; 7, 8. 17, 1.

9, 4; 24, 1, 2; IV 16, 5-8; V 1, 1; 2, 3. istrieni (IaTpoL) - I 14, 7.

Marea Marmara - IV 14, 3.

Istru (Dunilre) - I 14, 6, 7, 15, 17; II 6, 1 ;

Hem, muntii Balcani - II 7, 1; 8, 3; 12, 2; 17, 2; V 19, 3. _Hercule, semizeu antic - I 10, 3; IV 4, 3. Hereon (I-4=1:ov), mu., la apus de Heraclea

tracicd-II 12,

3.

Herodot, pArintele istoriei a trait 425;; I 4, 2. Ilios, Medi; vz. Chios, chioji.

- 485-

7, 1, 5; 9, 2, 7; 17, 2; 18, 1, 4; 20, 1; IV 10, 4, 6, 10. Itaca, insula - IV 16, 5.

-

I 6, 2; 8, 3; 16, 12, 13; 49, 4; 51, 5; 57, 1; 65, 1; II 11, 6; 13, 1; 23, 1, 2; III 1, 4, 5; 10, 2; 14, 1-5;

Italia

15, 2; 20, 1; 24, 1; IV 11, 1, 3; 14, 2. Iustin, Giovanni Giustiniani - I 25, 1;

34, 1; 86, 1, 2; 44, 1; 55, 4; 58, 1, 3.

Homer - IV 11, 5.

winji (Iplpeg) apuseni, spanioli catalani -

II 3, 5; din Caucaz -IV 1, 7.

-

Iagup, amiral turc IV 2, 2; 4, 1. 14, 5; V 3, 1. Iaila ('Iat-rce, JajiCo) oras In Bosnia IV 15, 7; 16, 9; V 4, 1, 3; 5, 2, 3; 6, 1, 2. Iason, erou mitologic antic - I 10, 3. ieniceri - I 5, 5; 12, 3.

-

lerusalim

I

3, 8; 68,

8.

Lazar, de fapt craiul Serbiei Gheorghe I Brancovici (1427-1456) - II 7, 5; 8, 1;

9, 1, 6; 18, 1; 20, 1-5. - al III-lea Brancovici (1456-1458): II

20, 5-11; 21, 1; III 2, 1. Lecton (AexT6v), promontoriu pe tármul

Ilion (Troada) - IV 11, 5.

egeic al Asiei Mici, in fata insulei Lesbos -

i/fri (albanezi): Scris. 8 ap. crit.; I 14, 6, 7;

74, 1; III 1, 1, 2; 16, 1, 5, 7; 19, 3; 22, 4; IV 15, 2; 16, 7; V 11, 1-10; 12, 1-6; 16, 1-5.

IV 12, 1.

Lemn, Poarta de - I 27, 2. Lemnos, insula

- I 25, 1; 75, 1-4 ; II 12, 2 ;

16, 3; 23, 1-6; III 10, 6; 14, 1-4;

Iliria (Albania)-Scris. 7. Imbros, insula: Scris. 1; I, 75, 1, 4; II

15, 3; 18, 1; 24, 4; V 7, 11; 15, 2. lesbieni, locuitorii din Lesbos - IV 12, 12.

14, 1-4; 24, 4; V 15, 2. India - II 7, 3.

Lesbos, insula: Scris. 8 ap. crit. II 4, 2; III 10, 1-6; IV 10, 10; 11, 1, 3; 12, 1, 11; 13, 1; V 7, 1, 2.

11, 1; 12, 2; 16, 1-3; 23, 1-7; III

24*

www.dacoromanica.ro

372

ANEXA

Leucada, insula in Marea Ionia - IV 16, 5.

Media - IV 4, 2.

Levadia, oras In Beotia In Grecia de mijloc -

Megara, oras Intre Corint i Atena - III 9, 4.

III 24, 3. Libia, Africa de nord - III 23, 3; IV 13, 3.

Licia - I 14, 3. lidieni - I 14, 3. Lincheus (Auyx6c) - I 4, 2. Ludovic, patriarh al Acvileii - II 23,1-8;

III 10, 2-6; 15, 2.

Luiso, comandant latin

Lesbos - II

In

23, 3.

(Saros) - II 14, 1. Mesemvria, oras in Bulgaria la tarmul

Marii Negre - I 17, 3. Metone (Modon), ora§ venetian la tarmul

de sud-vest al Peloponezului - III 23, 2; IV 16, 1. mezi, antici

tnacedoneni - IV 11, 5. Macedonia, provincie bizantina, se intindea

pind la Ebros-I 14, 6; II 8, 2; 12, 2, 7; 13, 2; 17, 2; III 1, 4; 9, 10; IV 11, 1; V 17, 1 ; 19, 3. Macedonia de jos - III 3, 1. machaoni,

Mehemet, vz. Mahomed. Melas, Negru, Golful, la tarmul de nord-vest al Chersonesului tracic, golful Xeros

poate

gresit pentru Chaoni,

semintie ilirica - III 16, 1. Maditos (Mc:461)-mq), localitate In Chersonesul tracic In fata coastei asiatice de la

Abidos - IV 14, 4. maestru, marele, de la Rodos - III 15, 2.

Mahumut pafa, comis - I 27, 4; 51, 4;

mare vizir-77, 2; II 15, 4; III 4, 1; 6, 3; 12, 1; 16, 5; 20, 3-6; 24, 4; IV 4, 5; 5, 1; 7, 4-7; 11, 4; 12, 1-11; 16, 8; V 1, 1, 2; 2, 1, 2; 6, 2-7; 7, 7, 11; 16, 3.

Mahomed al 11-lea Cuceritorul (1451-1481) (Menikr1c) - I 2, 3 ; 4, 3 ; 10, 1 ; 20, 1 ;

25, 1; 26, 1; 31, 1; 35, 1 ; 38, 1 ; 42, 1 ;

- I 3, 5; turcmeni sub domnia

lui Uzun-Hasan - IV 1, 7; 3, 8. Micale, muntele - IV 4, 2.

Micheli, cdpitanul garnizoanei italiene din

Paleocastro - III 14, 7; 18, 1. Mihail, fratele sotiei lui Ioan de Hunedoara,

lásat de acesta In 1456 guvernator la

Belgrad din Serbia - II 20, 2-6. Miriandrion, e numita partea de mijloc a zidului celui mare din Constantinopol, Intre Poarta sf. Roman (Top-kapu) si Poarta lui Charsias (Edirne-kapu) - I

26, 1; 27, 4. Mirinupolis, Paleocastro In Lemnos - III 14, 7; 15, 1. misi, locuitorii provinciei antice Mysia in

Asia Mica - I 14, 3.

misi (Mead, bulgari) - I 14, 6; 22, 2_ Misia (Bulgaria) - H 8, 3.

- de sus - II 7, 1; 12, 2; 17, 2; V 19, 3.

- IV11, 5.

44, 2 ; 47, 1 ; 57, 1 ; 60, 1; 73, 1; II 14, 2 ;

misilor, pradaciunea, jaf de istov

IV 4, 3; 9, 1 et passim sub apelativul

Mitiline, capitala insulei Lesbos: Scris. 8 ap. crit.; I 74, 1 ; 75, 4; II 11, 1; 13, 1 ; 16, 5; III 10, 1-6; IV 12, 1, 11 ; 13, 1;

Imp 'drat.

Mantinea, ora§el la Golful Meseniac in

Peloponez - III 4, 5; 23, 1. Marea Egee, vz. Egee.

- Helespontului (Marea Marmara) IV 14, 3. - Ionicd, vz. lonicd.

- .Neagrd

(Eget.voq

-

II6wrog, Pontul

V 7, 1-11; intreaga insula - II 13, 1. mitilenii - III 10, 7, 8; IV 12, 2, 7; 14, 1. Molibos, anticul Methymna, oras In Lesbos

- III 10, 3.

Monemvasia, ora§ - III 4, 5; 19, 3; vezi si Epidauros-Limera.

Euxin) - I 6, 3; 10, 3; 14, 3, 7; 17, 3;

Muchlion, cetate In Peloponez - III 4, 4.

H 7, 1 ; 12, 3; III 11, 2; IV 1, 2, 6; 2, 3; 3, 3, 8; 4, 2; 14, 3. masagefi (mongoli) - IV 4, 3. Masalia (Marsilia) I 14, 15.

Murad al II-lea (McopciT1c) (1421-1451) -

-

I 4, 1, 3; II 7, 5; III 16, 3; 24, 1. - pas& la Emos II 15, 5; in Lemnos - II 23, 2.

www.dacoromanica.ro

-

INDICE

Naupactos, Lepanto, oras de al venetienilor in Grecia-de-mijloc la tdmul Golfu-

lui Cprintic - III 5, 2; IV 16, 1. naxieni - II 3, 5. Naxos, insula - II 3, 4; 16, 5; III 10, 8.

373

Pelograd, vz. Belograd. Peneios, riu in Tesalia - III 3, 4.

-

IV 15, 1. peoni (unguri): Scris. 8 ap. crit.; I 8, 3; 14, 7; 15, 17; 16,10; II 6, 13; 7, 1-6; peoni (bosnieci)

Neagrd, vz. Marea Neagrii.

8, 1; 9, 2; 17, 2; 18, 4, 7; 19, 2, 3; 22, 2;

Nicolae, de fapt Calixt al III-lea, papa Romei (1455-1458) - II 23, 1. Nicopole - I 14, 15; IV 10, 4; V 19, 4.

6, 1-9; 16, 1.

Nicorezo, Nicolae Gattilusio-Paleolog, dom-

nitor in Lesbos - IV 11, 1; 14, 1.

IV 10, 2, 9; 15, 2, 10; V 4, 1, 2 ;

5, 1-10;

Pericle - I 72, 1. Perint, Heraclea tracicd - 117, 3. peripatetici, filozofii aristotelici - I 5, 2;

Notara Luca, mare duce - I 37, 4; 73, 2, 8. Novobrod (NopónpoSoc), oras in Serbia -

IV 9, 2; V 10, 4.

Perivleptos, mändstire in Bizant, azi dis-

pdrutä - V 2, 4.

II 8, 4; 9, 1, 5.

Perseus, persoand mitologicd anticd - I 4, 2.

Omer ('Agplq), pasä in Peloponez - III 9, 3; 24, 2; IV 16, 1, 7; V 1, 1, 2; 2, 1, 3; 13, 2, 4. Orchan, pretendent turc refugiat in Bizant -

I 64, 1. Osman (1288-1326) - I 64, 1. otomani - I 4, 1. Paflagonia,

Persia - I 4, 2. Persizi, descendenti de ai lui Perseus I 4, 2. Pirinei, muntii - I 14, 15. Platea, oras in Beotia la sud de Teba

provincie anticd. In nordul

Asiei Mici - I 14, 3; III 11, 2; IV 3, 2. Pahia acti (Cap gros, azi Cap Pacsi) la tdrmul egeic al Traciei, la est de Enos

-

II 14, 1. Palamed Gattilusio, domnitor in Enos I 75, 4; II 11, 1 ; 13, 2; III 24, 6. Palapan, vz. Balaban. Paleocastro,

persi, din antichitate: Scris. 1 ; I 3, 4; 4, 2; IV 4, 3; V 3, 2; contemporani cu autorul - I 74, 2; V 10, 4. persi (turci): Scris. 3; I 5, 2.

in Lemnos - III 14, 7; 18.

Paleologi, impAratii - I 71, 1.

Paltoglu, amiral - I 22, 1; 28, 1; 33, 1 ; 37, 1, 3; 39, 2; 40, 1, 3; 41, 3. Pamfilia, provincie anticd. la tdrmul de sud al Asiei Mici - I 14, 3. Paros, insula - II 3, 4. Patras, oras la tdrmul de nord-vest al Peloponezului: Scris. 6; III 5, 1-5; V 13, 1. Peloponez, azi Morea: Scris. 6; I 14, 7; 19, 1; 74, 1; III 1, 1-5; 3, 1-7; 4, 5; 5, 2, 6; 6, 8; 7, 8; 8, 1; 9, 3; 11, 1 ; 15, 3 ; 19, 1-6 ; 20, 1, 4 ; 22, 6 ; 23, 1-3 ;

24,1,2;IV16,1-8;V1,1; 2,1,3;13,2.

peloponezieni - IV 11, 5; V 2,1-4; 13, 1.

III 3, 5; 9, 7. Pompeiu cel Mare - I 5,

1

-

ap. crit.

IV 4, 3. Porfirogenet, palatul lui (azi Tekfur-serai)

- I 27, 3.

Porfile impdreitesti - I 65, 1. Princhipos, insuld in Marea

Marmara,

aproape de Constantinopol - I 33,

1;

37, 1.

Propontida (Marea Marmara) - V 17, 1. Ptolemeu, Claudiu, mare geograf si astronom din sec. II e.n. - V. 10, 5, 8. Radu cel Frumos (1462-1474); Scris. 8 ap.

crit.; IV 10, 7-10. II 10, 1. Rin, fluviul - I, 14, 15. Rinia, insuld in Marea Egee - II 3, Region

4.

Rion, promontoriu in Peloponez, la est de

Patras - III 5, 6; din Ahaia-IV 16, 5. Rodos, insula - I 25, 1; II 3, 4, 5; 23, 2-8; III 10, 6; 15, 2. Roion de la tarmul Troadei - II 4, 1.

www.dacoromanica.ro

374

ANEXA

Roma - I 19; 39, 1 ; 68, 7; 70, 1 ; II 23, 1. Roman, Poarta sf. (azi Top-kapu)-I 23, 1. romani: Scris. 1 ; I 1, 3; 3, 8; 48, 5; 68, 8;

II 12, 8; III 24, 1; IV 4, 3; V 3, 2;

i bizantini -I 8, 4; bizantiniI 3, 5. romei (bizantini) - I 1, 3; 2, 1 ; 3, 4; 5, 3; 6, 2; 8, 1 ; 9, 1 ; 13, 1 ; 14, 2, 4, 9;

romani

17, 3 ; 22, 3 ; 24, 1 ; 25, 1 ; 26, 1 ; 34, 1 ; 36, 1, 2; 39, 1 ; 41, 5; 43, 1 ; 44, 3; 53, 1 ; 55, 2, 4; 56, 4; 57, 1 ; 58, 1, 3; 59, 1 ; 60, 2; 63, 1 ; 65, 1 ; 67, 4; 73, 9, 12; 76, 2; II 1, 3; 13, 1 ; III 24, 4 ;

IV 1, 4, 6; 13, 1.

Sparta, Mistra medievalà: Scris. 5; III 7, 4 ; 20, 3, 5 ; 21, 1 ; 22, 1.

Sperheios, riu in Grecia de mijloc, revrirsindu-se in Golful Maliac, Marea Egee-

III 3, 4.

Stefan, feciorul lui Gheorghe I Brancovici

- II 20, 10. Stentorida, lac la nord de Enos (azi Iala

Göl) - I 24, 4; II 12. 6.

stoici, filozofii-I 5, 2; IV 9, 2; V 10, 4. Strimon (ETALcov, Struma), riu in Mace-

donia, se varsA in Marea Egee - III

3, 1, 2; IV 9, 1. Studion,

cetate ling5 Constantinopol -

I 32, 2. Saniandria (Semendria, Smederevo), oras In Serbia la DunAre II 9, 2; 20, 1,

10; 21, 3; III 2, 1.

-

Samios, Ali, vz. Ali Samios. Samotrace, insulä in Marea Egee - II 11, 1 ;

15, 3; 16, 1, 3; III 17, 4.

Tasos, insula, - I 75, 1, 4; III 23, 3, 6; III 17, 4; 24, 4. taulantii, semintie i1iric

- III -16, 1.

Taurus, muntii - I 14, 3; IV 4, 1-7; 6, 1 ; 8, 5.

Sarafia (Eccpcc-rEac) pasil, vizir- I 27, 5 ; 51, 5.

Sava, afluent al Dunarii - I 14, 7; II

17, 2; IV 15, 1.

Tearos, azi Simerdere, afluent al Ebros-

ului - II 12, 2, 3. Tegea, oras in Arcadia in Peloponez: Scris.

Scanderbeg, vz. Alexandru. Scila, figura'. mitologid. antic5. - V 3, 2.

5; III 4, 4, 5; 5, 1.

Temirtis, Scitul de la Babilon, Timur Lenk,

Scipio Africanus Maior i Minor-I 68, 6. sciti (mongoli, tatari) - IV 4, 3. Sciticd, tara (Dobrogea) - II 7, 1. Scitul Timur Lenk - I 14, 16.

Tenedos, insula - II 4, 1 ; V 7, 8. Terapion, cetate linga Constantinopol -I

Scopie (Scoplie), oras in Serbia - IV 3, 7.

Termopile, trecatoare - III 3, 4.

Serghie, comandant latin a zece trireme

Tesalia - III 3, 2, 4; V 17, 1.

- III 10, 4,

6.

Sestos, oras In Chersonesul tracic - II 4, 1. Silivria (I-Ou(3picc), oras in Tracia la Or-

mul Marl Marmara-I 17, 3. Siinplegade, denumire mitologicti antic6 a douà insule stincoase la iesirea Bosforu-

lui In Marea Neagrä - I 10, 3. Sinope: Scris. 5 ; I 14, 3; IV 1, 1 ; 3, 3-8; 4, 1, 2, 9, 1.

32, 1.

tesalieni - IV 11, 6. Tigranocerta - IV 1, 7; 3, 8; 4, 5; 6, 1. Timirios, vz. Timirtis. Toma al lui Catavolinos, vz. Catavolinos. Toma Paleolog, despot (domn) In Peloponez III 3, 6; 4, 5; 19, 3, 6, 20, 1, 4; 23, 1. Tomiris, vz. Temirtis.

-

Tracia - I 14, 6; II 8, 2; 12, 2. 7; 13, 2 ; III 1, 4 ; 24, 5 ; IV 11, 1; V 17, 1. 19, 3.

Siria - IV 13, 3. Sofia, Sf., hiserica ziditä in 532-537 de

lustinian cel Mare - I 66, 2. Soliman, primul guvernator turc al Constantinopolului I 73, 14 spanioli - 1 14, 15.

-

mongolul - I 14, 16; 16, 10; IV 4, 3.

Trapezunt: Scris. 5; IV 1, 1-6; 3, 8; 4, 1, 4; 7, 1, 8; 8, 3; 9, 1, 2. tribali (sirbi): Scris. 5; I 14, 6; 74, 1 ; II 6, 1 ; 7, 1, 2, 4 ; 8, 3, 4; 9, 1. 17, 2; 18, 1 ; 20, 1, 10; 21, 2. 22, 2; IV 3, 7; 15, 2.

www.dacoromanica.ro

INDICE

Tribalida (Serbia) - II 19, 7. tribalilor, tara, Serbia - II 7, 2; 17, 2; 20, 10, 11; 21, 2; IV 3, 7. Troia - 68, 4; II 4, 1; IV 11, 5.

375

Vostifa (B6c:prvra, anticul Af-nov), oras in

Peloponez la tarmul Golfului Corintic -

III 6, 1. Xerxe, ImpArat al persilor (485-465) -

I 42, 7; II 14, 1; V 3, 3.

Uzun Hasan, vz. Hasan Uzun.

venegeni: Scris. 8 ap. crit,; I 6, 2; III

5, 2; 23, 2; IV 14, 2; 16, 1, 2, 8; V 1, 2; 2, 2; 7, 1-7; 15, 2.

Vidin, oras - IV 10, 4; V 19, 4. Vlad repef, vz. Draculea

Zagan, vizir - I 26, 3; 27, 2; 51, 2; 56, 2; 67, 1; 77, 1; III 17, 4. Zichna (Dvoc) - II 16, 4. Zygos (Jug), munte mare MO Sparta in Peloponez - III 22, 1.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL Pag.

5-6

Prefala

7-20

Introducere

Expansiunea turceascd i caderea Bizantului - 7. Adev'aratul nume al

lui Critobul - 9. Viata lui Critobul - 11. Critobul, om invatat - 14. Scrierea istorica a lui Critobul - 15. 21 22

Sig le Sig la

FAPTELE LUI MAHOMED AL II-LEA DINTRE 1461 0 1467 SCRISOAREA LUI CRITOBUL

24

30

CARTEA INTII DIN LUCRAREA ISTORICA. A LUI CRITOBUL

32

169

Prefata - 32. Subiectul scrierii de fatri - 34. Scuza cd descrie prnu0rea neamului s5.0 - 36. Urcarea pe tron a lui Mahomed al II-lea - 38. Consolidarea domniei ; pregiltiri pentru fapte mari - 42. Construirea cetAtii Rumeli-hisar - 44. Soli bizantini la sultan - 46. Alegerea locului

pentru cetate,- 50. Terminarea §i descrierea cetáii - 52. Construirea palatului - 54. Mare sfat de rrtzboi - 56. Discursul lui Mahomed al I l-lea - 56. Rraboiul este hotarit - 74. Desnädejde i pregatiri de apgrare in ora.,- 76. Mahomed 1i pregäte*te armata i flota - 80.Flota turcA in fata oraplui - 82. Sultanul vine 0 dinsul - 82. Bizantinii se pregAtescs5. reziste - 84. Sosirea lui Giovanni Giustiniani - 84.Mahomed al II-lea cere predarea Constantinopolului - 86. Blocarea Constantinopo-

lului - 88. Turnarea unui tun foarte mare ; puterea lui - 92. Tunurile bat zidurile Constantinopolului - 98. Cucerirea cetätilor Terapion §i Studion 0 a insulei Princhipos - 100. Alte intarituri in locul zidului surpat - 108. Atacuri turce§tirespinse - 102. Un tip nou de tun - 106. Mare luptrt navalä - 102. Cornii turce§ti aduse pe uscat in Cornul de Aur - 114. Bizantinii speriati iau contram'asuri - 116. Semne rele-118. Mare sfat inainte de atacul general - 120. Discursul sultanului - 122. Masuri in vederea atacului general - 133. Atacul general incepe - 132. Lupta e In toi -132. Bizantinii rezistrt -134. Ieniceriiintrü in luptil -135.

www.dacoromanica.ro

378 Pag.

Giustiniani, ränit, pdriiseste lupta - 136. Imparatul Constantin luptri si cade ca un viteaz - 138. Turcii patrund in oras ; pra'da si omoarà - 140. Jefuirea bisericilor - 142. Orice rezistentà inceteaziä - 144. Moartea lui Orchan - 144. Cornul de Aur e ocupat - 146. Turcii in Sf. Sofia - 146. Galata se predri - 148. Intrarea lui Mahomed al II-lea in orasul cucerit - 148. Proportiile dezastrului ; asemänrtri din trecut -150. Ajutorul papei vine prea tirziu - 154. Data cuceririi - 156. Caracterizarea impdratului Constantin - 156. Imprirtirea prilzii ; moartea lui Luca Notara; repopularea orasului - 158. Mahomed al II-lea se intoarce la Adrianopole - 162. Critobul preda Imbros, Lemnos si Tasos - 164. Moartea marelui vizir Chalil - 166. Caracterizarea noului vizir Mahmut - 166. CARTEA A DOUA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL

170

213

Refacerea Constantinopolului ; generozitatea lui Mahomed al II-lea 170. Alegerea patriarhului - 172. Orinduieli in Asia Micrt - 174. Expeditia flotei turcesti in Marea Egee - 176. Asezarea si bogritia Serbiei -

178. RAzboi contra Serbiei - 182. Grija de refacerea Constantinopolului - 188. Asezarea, istoricul si ocuparea orasului Enos - 188. Critobul

guvernator in Imbros - 196. Expeditia lui Mahomed al II-lea asupra

Belgradului - 198. IANCU DE HUNEDOARA GONETE DIN BELGRAD PE TURCI - 202. Situatia in Serbia - 204. Niivala turcilor in Serbia - 208. Repopularea si infrumusetarea Constantinopolului 208. Flota papei in Marea Egee - 210. CARTEA A TREIA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL

241-267

Hotdrirea de a ocupa Peloponezul - 214. Semendria se predg. - 216. Invazia in Peloponez - 216. Atac zadarnic asupra Corintului - 224. De foame Corintul se prea - 226. Vizitarea Atenei - 230. Ismail cu flota e trimis asupra insulei Lesbos - 232. Zidirea giamiei lui Mahomed al II-lea si a altor c16diri - 236. Construirea de corribii - 240. Critobul ocupl Lemnos pentru Mahomed al II-lea - 240. Expeditie contra lui Scanderbeg - 244. Grija de domnie si de Constantinopol - 248. Critobul ia in primire insula Lemnos - 250. Cucerirea Peloponezului - 250. Despotul Dimitrie se predd - 254. Cucerirea cetdtii Castritrion - 256.

Cetatea Gardichi se pred6 - 258. Despotul Toma fuge - 262. Peloponezul pasalic turcesc - 264. CARTEA A PATRA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL

Imparritia din Trapezunt - 268. Expeditia asupra Sinopei si Trapezun-

tului - 272. Sinope se predd - 272. Trecerea peste muntii Taurus 276. Atentat asupra lui Mahmut - 280-. Uzun-Hasan se roagä sä fie aliat - 282. Trapezuntul se predrt - 282. Marele invatat Gheorghe

www.dacoromanica.ro

268-313

379 Pag.

Am iru tzes 288. Grija de Constantinopol 288. E XPED IT I A CONTR A LUI VLAD TEPE* 290. Cucerirea insulei Lesbos 294. Mahomed

al II-lea razbunator al Troadei

296. Lesbos sub dinastia GattilusioStapinirea mArii 302. Cethti la Helespont 302. Expeditie in Bosnia 304. Venetienii ocup5 Istmul de la Corint 308. Paleolog

3C0.

C.\ I T EA A CINCEA DIN LUCRAREA I STORICA A LUI CRITOBUL

314 355

I nfringerea venetienilor 314. Pacificarea Peloponezului 316. Terminarea cetatilor de la Helespont 318. EXPEDITIA LUI MATE I CORVIN IN BOSNIA 318. Expeditia a doua in Bosnia 320. Venetienii goniti de la Lesbos 328. Semn riu 330. Frumusetea palatului impdrätesc 332. An de odihnA 334. Geografia lui Pto1( meu 336. Iarri*i expeditie contra lui Scanderbeg 338. Cetatea Crua ; ridicarea cetdtii Elbasan 342. Venetienii invinsi la Patras 344. Stilp de foc pe cer 346. Grija de geamie 346. Venetienii cer pace 348. Expeditia a treia contra lui Scanderbeg 348. MolimS de ciuma 350. Impresurarea orasului Crua 354. Anexa

Index

359

366

Indiee

367

375

www.dacoromanica.ro

Redactor responsabil: MARCU LIVIU Tehnoredactor: BRUMA PETRU Dal lacules 06.03.1962. Bun de tipar 04.01.1963. Apdrut 1963.

Tim( 1050 ex. legate. Htrtie velind Umfrage de 80 glms 161700 x 1000. Colt editoriale 28,73. Colt de tipar 23,75. A 0058011962. C.Z. pentru bibliotecile mart 9(495.02) 61451 :14.53*. C.Z. pentru bibliotecile mid 9(496) 11451-1467g.

Intreprinderea poligrafica nr. 4, Calea $erban Voda nr. 133-135, Bucure§ti, R.P.R. Comanda nr. 348.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro