Scrisoarea lui Neacsu din Campulung
"Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăş Bengner ot Braşov mnogo zdravie ot Nécşu ot Dlăgopole !rea#n$eleptului şi cinstitului şi de Dumnezeu dăruitului jup%n Hanăş Bengner Bengner din Braşov, Braşov, multă sănătate din partea lui Neacşu Neacşu din &%mpulung' &%mpulung' I pa( !şi iarăşi' dau ştire domnie tale za !despre' lucrul turcilor, cum am auzit eu că #mpăratul au eşit den )o*iia, şi aimintrea nu e, şi se+au dus #n sus pre Dunăre I pa( să ştii domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me+au spus că au văzut cu ocii lor că au trecut ciale corăbii ce ştii şi domniia ta pre Dunăre #n sus I pa( să ştii că bagă den toate oraşele c%te -. de omin să *ie de ajutor #n corăbii I pa( să ştii cumu se+au prins neşte meşter!i' den /arigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce ştii şi domniia ta I pa( spui domniie tale de lucrul lui Maamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaş!i' şi de generemiiu Negre, cum i+au dat #mpăratul sloboziie lui Maamet beg, pe io+i va *i voia, pren /eara 0um%nească, 0um%nească, iară el să treacă I pa( să ştii domniia ta că are *rică mare şi Băsărab de acel lotru de Maamet beg, mai v%rtos de domniile voastre I pa( spui domniietale ca mai marele miu, de ce am #n$eles şi eu 1u spui domniietale iară domniiata eşti #n$elept şi aceste cuvinte să $ii domniiata la tine, să nu ştie umin mul$i, şi domniile vostre să vă păzi$i cum şti$i mai bine I bog te veselit 2min"!3i Dumnezeu să te bucure 2min'4
Oameni, locuri şi evenimente menţionate în scrisoare
Expeditorul şi destinatarul scrisorii
2utorul scrisorii este Neacşu 5upu din &%mpulung &u numele #ntreg #l cunoaştem #ncă din timpul domniei lui Vlad cel Tânăr !6-6.+6-67', dintr+un document care #l men$ionează ca av%nd un proces de datorii cu negustorii braşoveni )e pare că el #nsuşi *ăcea nego$ cu măr*uri turceşti şi avea oameni !printre al$ii ciar pe ginerele său, Negre, men$ionat #n te8tul scrisorii' anume care #i ducea bunurile din sudul Dunării prin /ara 0om%nească şi de aici #n oraşele din 9ransilvania 2şa se e8plica legatura lui cu junele Braşovului pe care şi l+a *ăcut corespondent in*ormator #n legătură cu manevrele armatelor turceşti Destinatarul scrisorii este Hans Ben(ner sau Ioan, :oannes ori Hans, Hanăş, Bengner, Beagnăr !#n *unc$ie de pronun$iile rom%nă, germană sau magiară ale acestui nume' 1ra jude$ul !primarul, primul magistrat, Burgermeisterul' cetăţii Braşovului Documentele arată că ocupa această *unc$ie şi #n 6-66, dar şi multă vreme după data primirii scrisorii de la Neacşu din &%mpulung, #n 6-;- şi #n 6--< utem #nsă presupune *oarte bine că au *ost doi Burgermeisteri ai Braşovului cu acest nume, tată şi *iu, ştiut *iind că, #n multe cazuri, magistratura cetă$ii se moştenea =n 6--< sprijinea pe diaconul &oresi spre a tipări >=ntrebarea creştinească4, care nu este altceva dec%t traducerea &ateismului luteran =mpreună cu al$i doi *runtaşi ai comunită$ii săseşti, ?ucs şi Honterus !acesta din urmă *iind celebrul predicator şi cărturar, militantul cel mai activ al luteranismului', #ntemeiase la Braşov o "moară" de %rtie, prima #ntreprindere de acest *el de pe teritoriul rom%nesc 3tia bine rom%neşte şi #ncuraja scrisul #n limba rom%nă, #ndemn%nd pe rom%ni la #mbra$işarea luteranismului, acest aspect #l a*lăm din >&ronicon ?ucsis+5upinae @ltarium4 !editată de :9rausc #n 6A;A' =n acest sens &oresi #l şi pomeneşte #n predoslovia 1vangeliarului de la 6-. =n scrisoarea lui Neacşu din &%mpulung este men$ionat )oliman al II+lea Magni*icul, #mpăratul despre care )crisoarea in*ormează că "au eşit den )o*iia", acesta *iind supranumit şi &uceritorul, 5egislatorul 2 *ost cel mai mare sultan al turcilor din toate timpurile, sub domnia lui, imperiul atinge apogeul puterii militare şi politice 2cesta a pregătit marea campanie de cucerire a Cngariei, campanie ce va lua s*%rşit după cinci ani, #n 6-7-, odată cu bătălia de la Moacs @bişnuia să pună să i se $ină un jurnal de campanie *oarte amănun$it ra$ie acestui jurnal, raportat de istorici, scrisoarea boierului Neacşu a putut *i datată *oarte precisE 7< sau F. iunie 6-76, c%nd sultanul ordona ieşirea armatelor sale din )o*ia Deasemenea privind pregătirile lui )oliman şi ale generalului său Meamet+beg, la sudul Dunării, e8istă #ncă vreo 6- scrisori din
aceeaşi vreme, #n latineşte, adresate de regele Cngariei, 5udovic al II+lea Iagelonul, papei, regilor 2ngliei şi oloniei, ca şi vasalilor săi din 9ransilvania 1ste men$ionat =n scrisoarea lui Neacşu din &%mpulung Meamet+beg, unul dintre cei mai activi colaboratori ai sultanului =n aprilie 6-.A instala pe tronul /ării 0om%neşti pe Minea "&el 0ău", peste doi ani, #n 6-6., garanta pentru Glădu$, *iul lui Glad &ălugărul, mijlocind #mpăcarea cu partida &raioveştilor, #n martie+mai 6-77, izgonea pe 9eodosie, *iul lui Neagoe Basarab, instaura, pentru scurt timp administra$ia turcească, cu paşale şi subpaşale, numi$i să guverneze oraşele şi satele $ării De asemenea, #n scrisoare este men$ionat şi Neagoe Basarab care urcă pe tronul /ării 0om%neşti #n 6-67 p%nă la 6- septembrie 6-76, c%nd a murit, la trei luni numai de la evenimentele la care ne re*erim Limba română în vremea lui Neacşu
)pre deosebire de primele documente ale altor limbi, cum ar *i spre e8emplu >&artea capuană4 pentru limba italiană, sau >:urămintele de la )trassburg4 pentru cea *ranceză, !te8te mult #ndepărtate de limba vorbită', limba scrisorii lui Neacşu este *oarte pu$in deosebită de rom%na vorbită astăzi, e8cep$ie *ac numai *ormulele de introducere şi de #nceiere ale mesajului transmis ?iind realizată *ără intermediul unui scrib, opera dă dovadă de claritate, *iind un document de mare importan$ă utem observa precizia şi laconismul e8presiei )lavonismul "I pa(" !şi, şi iarăşi, din nou, de asemenea' ne poate conduce la bănuiala că te8tul din 7<+F. iunie 6-76 urma altora de aceeaşi natură =n lipsa regulilor şi semnelor de punctua$ie este *olosit slavonismul >I pa(4 pentru marcarea #nceputului *iecăreia din cele şapte *raze care compun te8tul utem eviden$ia caracterul oral al mesajului se poate observa prin intrarea grabnică #n subiect, realizată cu construc$ia #n dativ >dau ştire domniei tale", ori prin e8presia la pers I şi a III+a "cum am auzit eu", "au venit un om de la Nicopole de mie mi+au spus că au văzut cu ocii", "cum am auzit de boiari şi de genere+miiu Negre" @rală, garant%nd autenticitatea ştirilor, este şi e8presia >şi aimintrea nu e" er*ect inteligibil, p%nă #ntr+at%t #nc%t ciar *ără glosar am putea deduce #n$elesurile celor două cuvinte slavoneşti, te8tul prezintă totuşi c%teva caracteristici speci*ice limbii de la #nceputul secolului al GI+leaE + *orma vece de au8iliar >au4 la persoana a III+a singular a per*ectului compusE >au eşit4, >se+au dus4, >mi+au spus4, >au văzut4, >au dat4
+ cuv%ntul >lucrul4 din limba latină !lucrum + c%ştig' are #n scrisoare #n$elesul de lucrare, *aptă, ac$iune >2imintrilea era om #ntreg la *ire, neleneş, şi lucrul său #l ştia a+l acoperi" + >aimintrea4 !*orma vece şi populară a lui alminteri, provenită din latinescul 2lius J mentem' + >corăbii4 !păstrează pe >a4, ceea ce #n secolul al GI+lea nu era e8tinsă alternan$a mor*ologică >a4, sing corabie, cu >ă4, pl &orăbii' >tote, omin, vostre4E !di*tongul >oa4 e notat cu >o4' + omisiunea lui >i4 *inal pentru pluralele >meşter!i'4, >megiiaş!i'4, + *orme scriptice populare mult *recvente şi astăzi, pluralul *iind marcat #n primul caz prin articolul neotăr%t >neşte4, iar #n cel de al doilea prin verbul >s#nt4 + articolul proclitic la genitiv+dativ >de4, #n loc de >de la4E >de boiari4, >de genere+miiu4 + notarea lui >u4 *inal #n >cumu4 popularul muntenesc >miu4, #n loc de >meu4, de *apt pronun$at şi astăzi, #n Muntenia mai ales, cu lungirea vocalei >i4, >mieu4, e8empluE >mai marele+ miu" + *orma >io4, provenită din latinescul >ubi4 a adverbului de loc unde, e8istentă şi azi #n graiul sud+transilvan sub *orma >iu4 sau >io4 + >se+au4, #n loc de >s+au4, cu păstrarea lui >e4E "se+au dus" >pre4 #n loc de >pe4E >pre Dunăre #n sus4 etc &lară, concisă, cursivă, e8presivitatea limbii rom%ne #n )crisoarea lui Neacşu este datorată şi elementelor latine ?ondul latin, arată lingviştii care se ocupă cu statistica, reprezintă <7,F6K, cu o *recven$ă absolută de A<,;LK )e mai constată că, din cele 667 unită$i ale te8tului, L cuvinte de origine latină pot *i a*late şi #n alte L limbi neolatine &oncluzia este că limba rom%nă, la momentul apari$iei ei #n scris, era de multă vreme participantă la panromanismul european &a multe alte documente privind istoria culturii na$ionale, )crisoarea boierului Neacşu a *ost descoperită de neobositul Nicolae Iorga, la #nceputul secolului nostru, #n 2rivele Braşovului 2ctul de naştere al limbii rom%ne scrise are, prin ciar con$inutul său, o valoare deosebit de semni*icativă, de*initorie pentru misiunea poporului nostru de+a lungul veacurilor )crisoarea lui Neacşu e contemporană cu 5uter, cu Nicolaus &opernic şi 5udovigo 2riosto, cu Margareta de Navara, ?ranois 0abelais şi 2lbrect Drer )tarea aceasta de lucruri va continua #ncă multă vreme de aici #nainte 2st*el cuv%ntul rom%nesc scris va străluci mai t%rziu #n capodopere cu nimic mai prejos de ale altor popoare, la scriitori ca Ion Budai Deleanu, &antemir, 2lecsandri, 1minescu, &reangă, )adoveanu, 2rgezi, p%nă #n zilele noastre
