14 aprilie 2010
CORPUL DE PUNTE Corpul de punte inlocuieste dintii absenti in PPF. Obiectivele corpului de punte sunt biologice si mecanice. Obiectivele biologice • Profilactic: -preintampina dishomeostazia aparatului dento-maxilar -contribuie la stabilizarea relatiilor mandibulo-craniene si refacerea ocluziei functionale -va micsora rata resorbtiei osoase -contribuie la conservarea sanatatii tesuturilor inconjuratoare printr-o modelare morfologica, profilactica. • Curativ: -urmareste refacerea morfologica si functionala a ADM, a arcadelor edentate -morfologia apropiata de a dintilor absenti -sa redea fizionomia arcadei in special in zona anterioara dar si laterala a arcadei; -contribuie la refacerea functiei masticatorii – un modelaj cuspidian corespunzator; -creaza conditiile unei deglutitii normale prin refacerea stopurilor ocluzale afectate. -va crea conditiile unei articulari fonetice adecvate; Obiectivele biomecanice
-fortele ocluzale preluate echilibrat de arcada de sprijin si transmise in directii fiziologice Rigiditatea -sa fie rigid sa nu se deformeze sub actiunea fortelor pe care le recepteaza Deformarea depinde de: -materialul din care este realizat, de grosimea si de amplitudinea sa. Tipuri de deformari: Deformarea elastica: corpul de punte suporta un grad de indoire dar dupa incetarea fortei revine la pozitia initiala.
1
-depinde de modulul de elasticitate -duritate si maleabilitatea aliajului -amplitudinea si grosimea corpului de punte. -sunt permise in toate corpurile de punte care au caracter permanent -si mandibula si maxilarul sufera acelasi tip de deformare in masticatie; -gradul de indoire sa fie redus sa nu depaseasca rezistenta ligamentara a elementelor de sustinere dento-parodontala -deplasarea substructurilor organice sa se faca limitat avand caracter biostimulator -deformarea elastica se realizeaza si in raport cu axul principal al CP dictat de pozitia stalpilor; -DS perpendiculari pe axul orizontal al CP prezinta conditii optime reusesc sa anihileze fortele de indoire aflate in limite fiziologice. -DS inclinati catre spatiul edentat favorizeaza indoirea permitand deformarea CP -DS inclinati in sens opus spatiului edentat se opun aparent flexiunii, dar acesti dinti prin pozitia implantara deficitara realizeaza o opozitie redusa. Deformarea corpului de punte depinde de aspectul concav sau convex al acestuia: -corpul de punte convex se opune eficient deformarilor elastice ( directia fortei de solicitare este dinspre ocluzal) -corpul de punte concav favorizeaza deformarea elastica (edentatia mandibulara) precum si modelarea incorecta a corpului de punte. Deformarea elastica este implicata in fracturarea sau desprinderea elementelor fizionomice la CP mixt datorita fenomenului de alunecare intre aceste 2 componente. Deformarea plastica -se produce o alterare grava maxima a structurii care isi schimba morfologia initiala. -corpul nu mai revine la forma initiala comparativ cu deformarea elastica; --deformarea poate fi definitiva sau temporara -utilizarea materialelor cu un grad crescut de plasticitate sunt nocive; -trebuie utilizate aliaje care nu se deformeaza plastic iar deformarea elastica sa nu depaseasca capacitatea de rezistenta a suportului dento-parodontal si a osului -cu cat corpul de punte este mai intins cu atat rezistenta la deformare plastica este mai mica -deformarea plastica depinde si de fortele declansate in ocluzia functionala Rezistenta mecanica 2
-sa fie suficienta pentru a nu se deforma sub actiunea fortelor ocluzale. -se calculeaza in raport cu pozitia corpului de punte pe arcada. -corpul de punte lateral va fi solicitat maxim; cele frontale mai putin in raport de gradientul de forta dezvoltata de muschii masticatori (N: gradientul fortei muschilor masticatori este de 30-80 kgf exceptional ajunge la 100-300 kgf) Fractura corpului de punte -apare in zona de solicitare maxima sau zona de minim rezistenta -zone de rezistenta minima apar ca urmare: modelaj defectuos, zona de maxima solicitare este amplasata la mijlocul distantei dintre cei 2 stalpi sau mai aproape de unul dintre acestia cand unul este foarte bine implantat si nu permite schimbarea pozitiei -fractura apare in urma defectelor de turnare (bule, fisuri, ) a defectelor de turnare sau a conceperii gresite cu corpuri de punte mai mari de 3 dinti succesivi. Rezistenta la abraziune -conserva forma initiala si asigura stabilitatea morfologica a corpului de punte -depinde de rezistenta aliajului dar si de conditiile exercitarii fortelor de frecare dintre cele 2 arcade -la stereotipul frecator abraziunea este de maxima intensitate modifica morfologia arcadei; -forta de abraziune este crescuta la PPF ceramo-metalice abrazand uneori si coroanele metalice antagoniste; -aliajele din aur si platina au o rezistenta la abraziune favorabila pentru realizarea CP; -uneori aceasta abraziune poate fi interpretata ca o tendinta spontana de echilibrare ocluzala functionala a celor 2 arcade; Fortele pe care le transmit corpul de punte -sunt fortele de masticatie ce se sunt transmise arcadei antagoniste -pentru transmiterea corecta este nevoie de realizarea contactelor ocluzale functionale pentru ca fortele sa fie transmise in axul dintelui si sa nu genereze componente orizontale; - corpul de punte transmite fortele substructurii organice sustinatoare care le neutralizeaza prin structura de rezistenta -sunt transmise DS axial cu intensitate in limite liminare -PPF sunt acuzate (unii autori) de anchiloza dento-parodontala) prin imobilizarea dintelui; 3
-transmiterea FO de la nivelul CP spre DS se realizeaza pe linii de forta prevazute inca din momentul conceperii si constructiei CP. Pentru aceasta: -PPF fixata pe un numar suficient de DS -CP nedepasind poligonul de sustinere (exceptie face CP frontal din motive fizionomice) -design-ul adecvat al CP favorizeaza transmiterea axiala a fortelor; -( se modeleaza CP arcuat inspre creasta edentata) determinand orientare fortelor spre DS. Caracteristicile corpului de punte Corpul de punte se caracterizeaza prin: • Amplitudine Latime • • Profil • Raport cu creasta edentata • Realizare tehnologica Amplitudine -depinde de amplitudinea spatiului edentat limitat de DS; in general spatiul de 1-3 dinti lipsa consecutiv; -in zona frontala CP cuprinde si 4 dinti lipsa consecutiv; -CP cu mai mult de 3 dinti lipsa in zona laterala este o eroare; -dar este posibila atunci cand arcada antagonista este o proteza mobila ce declanseaza forte reduse; -edentatiile terminale care suporta terapie conjuncta prin extensie distala nu sunt in intregime substituite deaorece intermediarul are dimensiunea unui premolar. Latimea -in raport cu diametrul V-O al crestei edentate - cu spatiul protetic potential -si cu diametrul dintilor inlocuiti; In caz de diametru V-O al crestei mari apare riscul realizarii unui contact intins cu creasta altfel apar ancose triunghiulare retentive pe versantul oral al crestei; -latimea CP se concepe si in functie de inaltimea spatiului protetic potential; -daca inaltimea este mare si latimea este crescuta -inaltimea redusa impune CP cu cu latimi reduse (pot fi aplicate interventii chirurgicale corectoare)
4
Inaltime -depinde de inaltimea spatiului protetic potential dar si de latimea crestei edentate; Profilul -sa se incadreze in morfologia clinica a arcadei dentare -in plan sagital in zonele laterale CP maxilar are curbura de ocluzie convexa iar la mandibula concava, curburile mai mult sau mai putin accentuate in functie de caracteristicile individuale; -CP trebuie sa respecte armonia si amplitudinile curburilor sagitale ; este nevoie de manopere clinice de pregatire preprotetica (corono-plastie, gingivo-corono-plastii, ablatia pieselor protetice defecte) -din plan sagital corpul de punte frontal prezinta o curbura care satisface atat exigentele fizionomice dar permite si o mobilitate functionala a musculaturii oro-faciale si a limbii. -curbura vestibulara mare sau prea mica afecteaza fizionomia atat in repaus cat si in dinamica faciala; -rezolvarea ocluziei psalidodonte trebuie sa respecte intotdeauna conditiile impuse de fizionomie si fonatie in plasarea si dimensionarea curburii CP plasat in zona frontala -inclinarea axelor dintilor trebuie individualizata -extremitatea gingivala a CP prezinta un relief ce mimeaza coletul dintilor pe catre ii inlocuieste si respecta spatiul necesar pentru papile; Transversal: -sa prezinte convexitati cu rol protector pentru creasta alveolara dar si pentru parodontiul dintilor limitrofi; -se asigura protectia tesuturilor moi de impactul alimentar si se inlatura pericolul traumatizarii in timpul masticatiei; -corpul de punte maxilar circumscrie arcada mandibulara, cel mandibular sa fie circiumscris; -separarea individuala a fetelor vestibulare si modelajul corpului de punte frontal trebuie sa se realizeze armonia fizionomica. Vertical -sa participe la configurarea unui plan ocluzal simetric, armonios Forma pe sectiune 5
-variaza in functie de conceptia protetica -sunt diverse forme pe sectiune: forma de sa simetrica se intinde de o parte si de alta a muchiei crestei acoperind egal partea superioara a versantilor crestei edentate -alta varianta de sa asimetrica sau semisa unde exista contact cu versantul vestibular al crestei si muchia crestei -forma pe sectiune de aspect de trefla utilizata in PPF mandibulare suspendate -forme pe sectiune de aspect de cupa unde exista contact punctiform al PPF cu creasta fiind biologica. Raportul cu creasta edentata
-reprezinta cea mai importanta caracteristica a CP Pot fi: -CP in contact cu creasta -la distanta de creasta -contact partial cu creasta. Corpul de punte in contact cu creasta -realizeaza raport in suprafata cu mucoasa gingivala -suprafata mucozala a CP modelata in functie de forma crestei; -se creaza senzatia de arcada integra datorita contactului intim dintre cele 2 suprafete; -are dezavantaje biologice realizeaza o nisa ecologica in care retentioneaza resturi alimentare la care se adauga placa bacteriana cu consecinte patologice; apare un proces inflamator evolutiv; apar fenomene de congestie, turgescenta conducand la hiperplazia si hipertrofia zonei de contact -CP mentine in permanenta un efect mecanic iritant amplificata de traumatismul functional -apar ulceratii, osul alveolar se resoarbe si apare atrofia -apare halena fetida, hemoragii provocate de actul masticator -sunt contraindicate aceste constructii protetice ce imbraca imaginea unui dezastru biologic Corpul de punte suspendat -construit la distanta de 2-3 mm de muchia crestei -are avantaje biologice si igienice -se evita traumatizarea mucoasei 6
-spatiul liber creat este neretentiv usor de curatat; -Conditii: -spatiul protetic inaltime mai mare de 5 mm pentru ca CP sa aiba o grosime suficienta -lungimea bresei edentate sa depaseasca dimensiunile unui singur dinte (sa nu devina retentiv spatiul de sub CP) -indicat in zonele laterale mandibulare cu spatii protetice de amplitudine si inaltime optime. -nu este indicat la maxilar ( nu se inchide camera de rezonanta s-ar depune resturi pe suprafata mucozala) -nefizionomic si nefunctional din punct de vedere fonetic nu se aplica niciodata frontal maxilar si mandibular -de regula se realizeaza metalic -constructiile mixte se aplica doar cand exista suficient spatiu protetic Corpul de punte cu contact partial cu creasta: -are diverse variante -cu contact in semisa -cu contact liniar -cu contact punctiform Corpul de punte in semisa -satisface fizionomia -suprafata mucozala acopera versantul vestibular si muchia crestei -indicat doar in zona frontala -eronat aplicarea lui in regiunile laterale maxilare -conditie: modelarea convexa in toate sensurile a fetei orale. Corpul de punte cu contact partial liniar -se poate realiza in 2 moduri: tangential si pe muchia crestei Corpul de punte cu contact partial liniar tangential realizeaza contactul cu versantul vestibular al crestei -inchide cutia de rezonanta ce il indica pentru maxilar -corect realizat favorizeaza autocuratirea si igienizarea corespunzatoare; -suprafata mucozala a CP si fata orala modelata convex in toate sensurile; - grosimea vestibulo-orala a crestei dicteaza maniera de realizare a CP. -in caz de creasta lata contactul se realizeaza mai aproape de muchia crestei pentru un spatiu triunghiular mai deschis pentru periaj -in caz de cresta edentata ingusta contactul se va deplasa spre versantul vestibular.
7
Contactul de punte cu contact liniar pe muchia crestei -realizeaza contact de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al CP contactul mentinandu-se pana in vecinatatea papilei interdentare ce priveste spre zona edentata; -linia de contact cu creasta sa se intrerupa la nivelul papilei la 2-3 mm de insertia parodontala a mucoasei; -indicat la mandibula Corpul de punte cu contact punctiform -realizeaza contacte cu creasta edentata la nivelul polului gingival al fiecarui intermediar -contactele vor fi situate intre 2 suprafete convexe ; --reprezinta o solutie ideala -pe suprafata orala se realizeaza convexitati asemanatoare arcadelor dentare ; -indicat in special la mandibula. Realizarea tehnologica Corpul de punte poate fi: -metalic -fizionomic -semifizionomic Corpul de punte metalic -total nefizionomic -poate fi realizat plin sau prin tehniica holguss (gol in interior) Corpul de punte fizionomic -utilizat in PPF total fizionomice (ceramice, compozite) -cu amplitudine redusa Corpul de punte realizat prin tehnica Targis-Vectris -realizat din componenta Vectris a sistemului (benzi de carbon care se aplica intre DS in loje special create; -este un sistem biocompatibil -raportul cu creasta variat Corpul de punte semifizionomic -poate avea forme variate de: Y, T, in bara, in bara cu ciupercute de retentie ( nu se mai utilizeaza); -modern se realizeaza CP in caseta, semicaseta, cupe, semicupe si ajurata;
8
Corpul de punte sub forma de caseta: -are structura metalica cu 3 suprafete: mucozala, orala si ocluzala sau incizala; -se plaseaza elemente retentive sub forma de: bride metalice, perle, butoni, plase care vor retentiona materialul fizionomic; CP in forma de semicaseta: -are o structura metalica ce formeaza suprafata mucozala si jumatatea fetei orale a CP -contactele ocluzale se realizeaza pe structura metalica -contactul strans in regiunea frontala contraindica CP in semicaseta -pentru retentionarea materialului de placare se folosesc butoni de retentie ce formeaza la nivelul suprafetei ocluzale insule metalice vizibile in materialul de placare -insulele se plaseaza la nivelul stopurilor centrice si al contactelor dintre arcade; -are indicatie in zonele laterale si anterioare; Corpul semifizionomic in cupa -indicat pentru PPF mandibulare -contactul este liniar cu creasta sau contact punctiform -structura metalica formeaza peretii orali si vestibulari precum si polul mucozal al CP -cupa prezinta butoni de retentie ce realizeaza mici insule metalice pe suprafata ocluzala precum si materialul de placare. Corpul de punte semifizionomic in semicupa: -se indica pentru contact punctiform cu creasta -aplicat in edentatiile mandibulare -partea metalica cuprinde versantul oral, polul mucozal si prima portiune cervicala a versantului vestibular -elementele de retentie a materialului de placare pot ajunge pana la suprafata ocluzala. Corpul de punte ajurat -utilizat in scopul economiei de metal pretios din PPF metalo-ceramice care utiliuzeaza aliaje speciale de aur platinat (care sunt scumpe si cresc greutatea piesei protetice) -permite realizarea unei PPF ceramo-metalice total fizionomica unde structura metalica este invizibila 9
-are structura unei dantele cu ochiurile asezate de a lungul liniilor de forta de la nivelul CP; -in ochiuri se va arde ceramica -materialul fizionomic in acest caz este in contact cu creasta edentata (portelanul este inert). Materialele acrilice, compozitele: -apar iritatii cand vin in contact cu mucoasa sunt alergice -datorita monomerului rezidual care este toxic se indica realizarea suprafetei metalice a corpului de punte metalica. Solidarizarea corpului de punte la elementele de agregare Metode: -sudare -turnare peste EA -imbricare -turnare monolit Sudura: -Separat se realizeaza EA si CP -apar fenomene de coroziune datorita diferentei de structura dintre aliajul de lipit si cel din EA si CP; nocive atat pentru rezistenta PPF cat si pentru structurile biologice -rar astazi utilizata doar pentru PPF de mare intindere Turnarea CP peste EA -presupune 2 timpi, confectionarea EA si verificarea lor in cavitatea orala apoi pe model se macheteaza corpul de punte care acopera partial prin aripioare orale EA. Se ambaleaza se toarna solidarizarea se obtine odata cu turnarea. -se utilizeaza in prezent doar la otel inoxidabil Turnarea monolit -metoda moderna de realizare concomitenta si a EA dar si a CP; -scurteaza timpul de lucru -obtinerea de piese rezistente
10
Trebuie avuta grija ca jonctiunea dintre EA si CP sa aiba o suprafata maxima pentru o reszistenta maxima dar si respectand principiul biologic de profilaxie parodontala. Tehnicile clasice de solidarizare a EA la CP ofera numeroase calitati biomecanice dar uneori utilizarea lor este limitata de deficientele suportului dento-parodontal si muco-osos. Aceste situatii se rezolva prin conexiuni labile tip imbricare. Imbricarea CP in EA se utilizeaza in cazul defectelor de paralelism, PPF segmentare, PPF plurale PPF de imobilizare in parodontopatii. -necesita pregatire laborioasa precizie in pregatirea suportului odonto parodontal si executia tehnologica.
11
