DICŢIONAR CORPUL NOSTRU ENERGETIC CAUZE CE PRODUC BLOCAJE ALE CANALELOR SI CHAKRELOR Sushumna nadi (canau c!n"#a$ : c!n"#a$ : ateism, materialism, imobilism spiritual, lipsa dorinţei de evoluţie, comportament extremist. Ida nadi (canau s"an%$ : s"an%$ : letargie, expectativă, expectativă, irespon-sabilitate , condiţionări, condiţionări, obiceiuri, superstiţii, magie, ocultism, desfrâu, alcool, droguri, probleme afective, probleme privind mama . Pin%aa nadi (canau d#!&"$ : d#!&"$ : hiperactivitate, hiperactivitate, stress, griji, ambiţie, lipsă de scrupule, vanitate, egoism, manie, ascetism, rasism, probleme privind tatăl . cha#a : austeritate, fanatism Chakra 1, Base = Red 'uadha#a cha#a : (aspect drept), falsă eliberare sexuală (reud), fantasme, gânduri impure, tantrism, ocultism (aspect central)! condiţionări condiţionări gre"ite, ata"amente emoţionale (aspect stâng). The Base or Root Chakra is associated with the color red. This chakra is the grounding force grounding force that allows us to connect to the earth energies and empower our beings. Focusing one's attention on the color of a cherry popsicle or a juicy red apple can help bring our energetic body "down to earth" and in alignment with our physical body when we nd oursel!es energetically eeting or in other words....."spacing o#." Physical Location $ Location $ base of the spine Purposes $ Purposes $ kinesthetic feelings% mo!ement
Spiritual Lesson $ Lesson $ material world lessons Physical dysfunctions associated with base chakra $ chakra $ lower back pain% sciatica% !aricose !eins% rectal tumors% depression% immune related disorders Mental/!otional Mental/!otional "ssues $ "ssues $ sur!i!al% self esteem% social order% order% security secu rity%% family fa mily "nfor!ation stored in base chakra $ chakra $ familial beliefs% superstitions% loyalty% instincts% physical pleasure or pain% touch #rea of Body Body $o%erned $spinal $o%erned $spinal column% kidneys% legs% feet% rectum% immune system &emstones and Flower ssences that stimulate% cleanse and energi(e the root chakra $e!stones $ $e!stones $ )ematite%Black Tourmaline% *ny+ &lower ssences $ ssences $ Corn% Clematis Clematis%% Rosemary
cha#a : excese fi#ice "i$sau Chakra ', Sacral = (ran)e S)adis"an cha#a : mentale, planificare excesivă, proiecte de viitor, implicare excesivă %n proiecte creative, exploatare exagerată a talentului, excese emoţionale (manie), egocentrism (aspect drept), proaste obiceiuri alimentare (alcool, exces de grăsimi etc,), comportament grosolan sau artificial, fanatism (religios sau politic), dominare dominare sau sclavie sclavie (aspect central)! central)! psihanali#ă, psihanali#ă, spiritism, necromanţie, necromanţie, magie, fal"i guru, credinţe false, droguri, narcotice, anumite medicamente (aspect stâng). The ,acral Chakra is associated with the color orange or red$orange. - usually !isuali(e the ,unkist orange that orange that has been dyed to attract the produce buyer% or the orange red of an e!ening sunset when sunset when -'m focusing on spinning my second chakra. This chakra often o#ers us the opportunity to lessen our "control issues" and nd a balance in our li!es% teaching us to recogni(e that acceptance and rejection are not the only options in our relationships. The
process of making changes in our life stream through our personal choices is a product of second chakra energy. well$functioning second chakra helps one to maintain a healthy yin$yang e+istence. Physical Location $ Location $ lower abdomen to the na!el Purposes $ Purposes $ emotional connection Spiritual Lesson $ Lesson $ creati!ity% manifestation. honoring relationships% learning to "let go" Physical dysfunctions associated with sacral chakra $ low back pain% sciatica% ob/gyn problems% pel!ic pain% libido% urinary problems Mental/!otional Mental/!otional "ssues $ "ssues $ blame% guilt% money% se+% power% control% creati!ity% morality "nfor!ation stored in sacral chakra $ chakra $ duality% duality% magnetism% controlling patterns% emotional feelings 0joy% anger% anger% fear1 #rea of Body Body $o%erned $ $o%erned $ se+ual organs% stomach% upper intestines% li!er% gallbladder% kidney% pancreas% adrenal glands% spleen% middle spine &emstones and Flower ssences that stimulate% cleanse and energi(e the sacral chakra $e!stones $ $e!stones $ &arnet % Moonstone Moonstone%% *range Tourmaline
Na*hi cha#a : cha#a : abstinenţă Chakra *, Solar Ple+us = ellow Na*hi sau exces alimentar, alimente contraindicate, (hrană fermentată, brân#eturi fermentate, fermentate, ciuperci, alcool, exces de grăsimi), negativitate (&adha) din alimente, droguri. The ,olar 2le+us Chakra is associated with the color yellow. This is the area which denes our "self$ esteem". The personality that de!elops during puberty is housed in this chakra....otherwise known as the "&*".
nyone e+perienc e+periencing ing dysfunction dysfunction of the third chakra chakra is ha!ing di#iculty obtaining or maintaining his/her own "personal power". This intuiti!e chakra is where we get our "gut instincts" that signal us to do or not to do something. ,trong self$esteem is a re3uired for de!eloping intuiti!e skills. Physical Location $ Location $ solar ple+us Purposes $ Purposes $ mental understanding of emotional life Spiritual Lesson $ Lesson $ acceptance of your place in the life stream. 0self$lo!e1 Physical dysfunctions associated with solar ple+us chakra $ chakra $ stomach ulcers% intestinal tumors% diabetes% pancreatitis% indigestion% anore+ia/bulimia% hepatitis% cirrhosis% adrenal imbalances% arthritis% colon diseases Mental/!otional Mental/!otional "ssues $ "ssues $ self esteem% fear of rejection% o!ersensiti!ity to criticism% self$image fears% fears of our secrets being found out% indecisi!eness "nfor!ation stored in solar ple+us chakra $ chakra $ personal power% personality% consciousness of self within the uni!erse 0sense of belonging1% belonging1% knowing #rea of Body Body $o%erned $ $o%erned $ upper abdomen% umbilicus to rib cage% li!er% gallbladder% middle spine% spleen% kidney% adrenals% small intestines% stomach &emstones and Flower ssences that stimulate% cleanse and energi(e the solar ple+us chakra $e!stones $ $e!stones $ 4asper % &olden Topa(% 5ellow Tourmaline &lower ssences $ ssences $ Chamomile% &olden 5arrow% 2eppermint
+idu : +idu : fal"i guru ( 'mae"tri ' s pirituali), pirituali), fanatism, fantasme, droguri, alcool. cha#a : probleme cu tatăl ( sau Chakra -, .eart = $reen Anaha"h cha#a : soţul ), agresiune afectivă , opresiune economică sau politică, comportament
arogant, cinic, nerespectuos , nerespectare a bunelor moravuri "i a legilor societăţii, astm (aspect drept)! sentiment de nesiguranţă, nesiguranţă, frică, excese emoţionale, posesiune ( %n special de către un defunct din familie ) (aspect central)! probleme cu mama ( sau soţia ), probleme afective, imoralitate, superficialitate, superficialitate, atenţie %ndreptată spre exterior, exterior, false identificări identificări ( %n special cu ego-ul) "i ata"a-mente, ata"a-mente, eforturi excesive mentale sau fi#ice ( atha oga, jogging, sport de performanţă), letargie, ascetism, materialism, ateism ( absenţă a credinţei %n *umne#eu "i a căutării divine), lipsă de interes faţă de propria +eali#are, +eali#are, lipsă a dorinţei de evoluţie spirituală, superstiţii, ocultism (aspect stâng). The )eart Chakra is associated with the color green or pink. This lo!e center of our human energy system is often the focus in bringing about a healing. Thus% the words "6o!e )eals ll" ha!e great truth. truth. )urtful situations situations that can can e#ect our emotional being are di!orce or separation% grief through death% emotional abuse% abandonment% adultery. ll of these are wounding to the heart chakra. 2hysical illnesses brought about by heartbreak re3uire that an emotional healing occur along with the physical healing. 6earning to lo!e yourself is a powerful rst step in securing a healthy fourth chakra. The "wounded child" resides in the heart chakra. Physical Location $center Location $center of chest Purposes $ Purposes $ emotional empowerment Spiritual Lesson $ Lesson $ forgi!eness% unconditional lo!e% letting go% trust% compassion Physical dysfunctions associated with heart chakra $ chakra $ heart conditions% asthma% lung 7 breast cancers% thoracic spine% pneumonia% upper back% shoulder problems Mental/!otional Mental/!otional "ssues $ "ssues $ lo!e% compassion% condence% inspiration% hope% despair% hate% en!y% fear% jealousy% jealousy% anger% anger% generosity
"nfor!ation stored in heart chakra $ chakra $ connections or "heart strings" to those whom we lo!e #rea of Body Body $o%erned $ $o%erned $ heart% circulatory circulatory system% blood% lungs% rib cage% diaphragm% thymus% breasts% esophagus% % shoulders% arms% hands &emstones and Flower ssences that stimulate% cleanse and energi(e the heart chakra $e!stones $ $e!stones $ 8alachite % merald merald%% Rose 9uart( &lower ssences $ ssences $ )olly )olly%% 2oppy% California :ild Rose
cha#a : limbaj incorect, Chakra , 0hroat = Sky Blue +ishuddhi cha#a : lipsă de respect, aroganţă, aroganţă, agresivitate, dominaţie asupra altora ( aspect drept)! fumat, vorbire %mpotriva lui *umne#eu, luare %n de"ert a numelui divin (aspect central))! sentiment al vinovăţiei, false mantre, dominare de către alţii (sclavie) ( aspect stâng ). cha#a : rău cau#at altora, Chakra , 0hird ye = "ndi)o A%,a cha#a : exces de planificare, individualism, griji, %ndoieli, clarvi#iune ( aspect drept )! gânduri excesive, excesiv, priviri impure ( adultere), proastă tovără"ie, idei false despre *umne#eu ( aspect central )! rău cau#at propriei persoane, condiţionări, condiţionări, obiceiuri, frică, posesiune ( aspect stâng). The Brow Chakra is associated with the color indigo. -t is also often referred to as the "third eye" or the "mind center". -t is our a!enue to wisdom $ learning from our e+periences and putting them in perspecti!e. *ur ability to separate reality from fantasy or delusions is in connection with the healthfulness of this chakra. chie!ing the art of detachment beyond "small mindedness" is accomplished through de!eloping impersonal intuiti!e reasoning. -t is through an open brow chakra that !isual images images are recei!ed recei!ed.. Physical Location $ Location $ center of the forehead
Purposes $ Purposes $ action of ideas% insight% mind de!elopment Spiritual Lesson $ Lesson $ understanding% reality check point% detachment% open mind Physical dysfunctions associated with brow chakra $ chakra $ lbrain tumors% strokes% blindness% deafness% sei(ures% learning disabilities% spinal dysfunctions% panic% depression Mental/!otional Mental/!otional "ssues $ "ssues $ fear of truth% discipline% discipline% judgement% judgement% e!aluation% e!aluation% emotional emotional intelligence% intelligence% concept concept of reality% confusion "nfor!ation stored in brow chakra $ chakra $ seeing clear picture 0symbolic or literal1% wisdom% intuition% mental facilities% intellect #rea of Body Body $o%erned $ $o%erned $ brain% neurological system% eyes% ears% nose% pituitary% pineal glands &emstones and Flower ssences that stimulate% cleanse and energi(e the brow chakra $e!stones $ $e!stones $ 2urple Flourite% ,ugalite% 6apis &lower ssences $ ssences $ :ild *at% 9ueen nne's 6ace% 8adia
cha#a : ateism, Chakra 2, Crown = 3iolet/4hite Sahas#a#a cha#a : dogmatism, dogmatism, lipsa dorinţei de integrare . The Crown Chakra is associated with the color indigo or white. :e use the se!enth chakra as a tool to communicate with our spiritual nature. -t is through this !ortice that the life force is dispersed from the uni!erse into the lower ; chakras. -t has been referred to as our "&*< ,*=RC" $ but this terminology might be confusing to anyone who e3uates &od with religious dogma% because of this choose to call it a spiritual connection or communicator. This chakra is often pictured as a lotus ower opening to
allow spiritual awakening in an indi!idual. The crown chakra could also be considered the well intuiti!e knowing is drawn from. Physical Location $ Location $ top of head Purposes $ Purposes $ intuiti!e knowing% connection to one's spirituality% integration of the whole Spiritual Lesson $ Lesson $ spirituality% li!ing in the >*: Physical dysfunctions associated with crown chakra $ chakra $ mystical depression% diseases of the muscular system% skeletal system and the skin% chronic e+haustion not associated with physical ailments% sensiti!ity to light% sound% en!ironment Mental/!otional Mental/!otional "ssues $ "ssues $ disco!ery of the di!ine% lack of purpose% loss of meaning or identity% trust% selessness% humanitarianism% ability to see the bigger picture in the life stream% de!otion% inspiration% !alues% ethics "nfor!ation stored in crown chakra $ chakra $ concept of the whole #rea of Body Body $o%erned $ $o%erned $ top center of the head% midline abo!e the ears &emstones and Flower ssences that stimulate% cleanse and energi(e the crown chakra $e!stones $ $e!stones $ mber%
&locajele corpului subtil pot avea, %n timp, consecinţe grave, dacă nu sunt depistate "i %nlăturate . enţionăm câteva cu titlu de exemplu : Blocaje ale canalului stâng : :
supunere "i acceptare a agresiunii, obiceiul de a se plânge, tulburări emoţionale, plictiseală, apatie, nostalgie, depresie "i alte boli psihice ( de la ca#uri benigne benigne la posesiuni, posesiuni, schi#ofrenie schi#ofrenie ).
Blocaje ale canalului drept :
agitaţie mentală de#ordonată de#ordonată "i fără răga#, epui#are, nelini"te, instabilitate, iritabilitate, agresivitate, dominaţie.
nu e esenţial. '0e conţine un nume6 0eea ce numim trandafir, sub alt nume ar mirosi la fel de plăcut'.
Blocaje ale Muladhara chakra :
7entru un căutător al /devărului , e lipsit de importanţă să "tie de unde provine o idee. 8riginea "i de#voltarea unei idei sunt treaba istoricului. 7entru a %nţelege /devărul, nu e necesar să "tim dacă %nvăţătura provine de la ahomed sau un altul. 1senţialul e să pricepem, să %nţelegem lucrurile. 8 relatare din ajjhima-ni9aa ajjhima-ni9aa ( suttra ;<= ) ilustrea#ă acest concept.
constipaţie, constipaţie, deficienţe mentale (aspect drept)! cancer de uter sau de prostată (aspect central)! de#echilibru al canalului simpatic stâng (aspect stâng).
D#-C-Tud.# N."/0 la N."/0 la redactarea articolului au fost folosite conceptele expuse %n volumul /devărul despre oga de *an 0ostian, având %ngăduinţa autorului, autorului, căruia %i mulţumim "i pe această cale.
IN+1Ţ1TURA LUI BUDDHA ADE+1R2 CREDINŢ1 3I TOLERANŢ1 /*12+34 nu poartă etichetă : nu e nici buddhist, nici cre"tin, nici hindus "i nici musulman. /devărul nu e monopolul nimănui, tot a"a cum, de exemplu, dragostea unei mame pentru copilul său nu e cre"tină sau buddhistă! e dragoste maternă, maternă, fără nici o altă calificare . 1tichetele 1tichetele sectare sunt un obstacol pentru libera %nţelegere a /devărului! ele introduc %n spiritul omului prejudecăţi dăunătoare. dăunătoare. /desea se ridică %ntrebarea dacă buddhismul e o religie ori o filo#ofie. 5u contea#ă cum %i spunem. &uddhismul rămâne ceea ce este, oricare ar fi eticheta pe care i-o aplicăm. 5umele pe care %l dăm %nvăţăturii lui &uddha
&uddha a %ntâlnit, %n atelierul unui olar, un tânăr ce sosise %naintea lui. +emarcând comportarea lui corectă, l-a %ntrebat care e maestrul său, a cui doctrină o urmea#ă 6 - 8, prietene, %i răspunse acesta, e singuraticul >autama, vlăstar al tribului ?a9a, care a părăsit familia ?a9a pentru a deveni un pustnic. ?e bucură de o reputaţie celebră, potrivit căreia e un /rhant, /rhant, un deplin @luminat. 1l e aestrul meu "i-i urme# doctrina. - 3nde locuie"te acum acest 7reafericit, /rhantul, /rhantul, cel deplin @luminat 6 - An ţinutul din nord se află, prietene, o cetate numită ?avatthi. /colo trăie"te acum 7reafericitul, /rhantul, /rhantul, cel deplin @luminat . - 4-ai vă#ut vreodată pe acest 7reafericit6 4-ai recunoa"te dacă l-ai vedea6 - 5u l-am vă#ut niciodată pe acest 7reafericit "i nu l-a" recunoa"te dacă l-a" vedea. &uddha %i spuse atunci, fără a-"i de#vălui identitatea: - 8, bhi99u, te voi %nvăţa doctrina. /scultă /scultă cu atenţie ce voi spune.
1l a rostit pentru tânărul om o cuvântare remarcabilă, explicându-i /devărul ( 5irodha, al treilea /devăr /devăr 5obil ). /bia la sfâr"itul acestui discurs, tânărul singuratic, singuratic, al cărui nume era 7u99usati, a %nţeles că cel ce i-a vorbit era %nsu"i &uddha . /tunci, s-a ridicat, "i mergând dinaintea lui &uddha, s-a prosternat %n faţa aestrului, cerându-"i iertare că, %n ignoranţa lui, %l numise 'prieten'. An fine, l-a rugat să-l primească %n ordinul monastic (?angha). *in această povestire re#ultă limpede că 7u99usati, %n timp ce-l asculta pe &uddha "i-i pricepea doctrina, nu "tia nici cine %i vorbea "i nici de la cine provenea %nvăţătura. %nvăţătura. *ar el a descoperit descoperit %n aceasta /devărul, /devărul, fără etichetă. *acă leacul e bun, boala e tămăduită. 7uţin contea#ă cine l-a preparat "i de unde vine. 8dată, &uddha trecea printr-un oră"el numit Besaputta ,din regatul Bosala. 4ocuitorii erau cunoscuţi sub numele de Balama. /flând că &uddha se găsea la ei, Balama merseră "i-i cerură sfatul: -?tăpâne, pustnicii "i brahmanii care trec prin Besaputa răspândesc "i laudă propriile doctrine doctrine "i le condamnă "i le dispreţuiesc pe ale altora. /poi vin alţi pustnici "i brahmani care, la rândul lor, expun "i preamăresc propriile doctrine doctrine "i le condamnă condamnă "i le batjocoresc batjocoresc pe ale altora . *ar noi, noi, stăpâne, rămânem mereu nedumeriţi nedumeriţi "i nesiguri %n a "ti care dintre venerabilii pustnici pustnici "i brahmani a spus adevărul "i care a minţit . /tunci , &uddha le-a dat sfatul care a rămas unic %n istoria religiilor: - *a, Balama, e firesc să vă aflaţi %n nedumerire "i nesiguranţă, căci %ndoiala purcede dintr-un subiect %ndoielnic. /cum, ascultaţi, Balama: nu vă lăsaţi călău#iţi de relatări, de tradiţie sau de ceea ce aţi au#it. 5u vă lăsaţi %ndrumaţi de autoritatea textelor religioase, religioase, nici de simpla logică sau interpretare, nici de plăcerea de a specula asupra părerilor, nici de posibila veridicitate, veridicitate, nici de gândul: 'el e aestrul nostru'. 0i, Balama, atunci
când "tiţi prin voi %n"ivă că anumite lucruri sunt neprielnice neprielnice (a9usala), false "i rele, atunci renunţaţi la ele. Ci când prin voi %n"ivă "tiţi că anumite lucruri sunt prielnice (9usala) (9usala) "i bune, bune, atunci acceptaţi-le acceptaţi-le "i urmaţi-le' urmaţi-le' (/nguttara-ni9aa, (/nguttara-ni9aa, 1d.*evamitta hera, 0olombo ;DED, p.;;F). &uddha le spunea bhi99hu ( termen având semnificaţia de 'cer"etor', 'cel care %"i agonise"te hrana prin cer"it', folosit pentru a-i desemna pe călugării buddhi"ti, %ndeosebi %ndeosebi %n ţările ţările doctrinei doctrinei heravada: heravada: 4an9a, &irmania, &irmania, hailanda, hailanda, 0ambodgia 0ambodgia "i 7a9istanul oriental oriental ) "i discipolul trebuie chiar să-l examine#e pe athagata ( literal : 'cel care a ajuns la /devăr', folosit de &uddha când se referea la el %nsu"i) , astfel %ncât să fie pe deplin convins de valoarea veritabilă a aestrului pe care %l urmea#ă ( imasa9a-suttra, nr.
religia proprie "i să condamnăm religiile celorlalţi, ci să cinstim religiile celorlalţi pentru un motiv sau altul. 7rocedând astfel ajutăm la de#voltarea de#voltarea propriei religii religii "i le aducem celorlalte un serviciu. serviciu. /cţionând altminterea, altminterea, săpăm groapa propriei religii "i facem rău religiilor altora. 8ricine cinste"te propria religie "i condamnă religiile altora, o face desigur, din devoţiune pentru propria religie, gândind: '%mi voi slăvi propria religie'. *ar dimpotrivă, procedând a"a, dăunea#ă propriei sale religii. *e aceea %nţelegerea este bună: fie ca toţi să s ă asculte "i să binevoiască binevoiască să asculte doctrinele altor religii' (1dictul ?tâncii J@@) /cest spirit de toleranţă "i de %nţelegere a fost, de la %nceput, unul din idealurile cele mai de preţ ale culturii "i civili#aţiei buddhiste. *e aceea nu se %ntâlne"te nici măcar un exemplu de persecuţie, nici o picătură de sânge vărsată %ntru convertirea oamenilor la buddhism, nici %n propagarea lui dea lungul unei istorii de două mii cinci sute de ani. 1l s-a răspândit pe tot continentul continentul asiatic "@ numără astă#i peste cinci sute de milioane de adepţi. /proape toate religiile se ba#ea#ă pe credinţă - o credinţă mai curând ' oarbă', se pare. *ar %n buddhism, se pune accentul accentul pe 'a vedea, a "ti, a pricepe' "i nu nu pe credinţă. credinţă. An textele buddhiste buddhiste se %ntâlne"te %ntâlne"te termenul termenul 'saddha' (sraddha, (sraddha, %n sans9rită) care e tradus %n general prin 'credinţă'. *ar saddha este de fapt o '%ncredere' născută din convingere, iar aspectul ce e interpretat drept 'credinţă' %n acest cuvânt are semnificaţia semnificaţia devoţiunii faţă de &uddha, faţă de *harma ( Anvăţătura) "i de ?angha ( colectivitatea buddhistă). buddhistă). 7roblema credinţei se pune atunci când nu există vi#iune ( %n toate sensurile cuvântului). *e %ndată ce vedem, problema credinţei dispare. *acă vă spun că am un giuvaer %n palma %nchisă, pentru dumneavoastră se pune problema problema credinţei, credinţei, căci nu vedeţi vedeţi ce am %n palmă. palmă. *ar de %ndată ce ce deschid palma "i vă arăt giuvaerul, nu mai e vorba de 'a crede'.
usila, un discipol al lui &uddha i-a spus altui călugăr: '7rietene ?avittha, fără devoţiune devoţiune sau credinţă, fără %nclinaţie, fără tradiţie, fără a lua %n seamă raţiunile aparente, fără a mă complace %n speculaţii asupra părerilor, "tiu "i văd că %ncetarea devenirii este 5irvana '(?amutta-ni9aa @@, 1d. 7?, p.;;G). @ar &uddha a #is : '8, bhi99u, spun că distrugerea necurăţeniilor necurăţeniilor "i impurităţilor este treaba celui care "tie "i vede "i nu a celui care nu "tie "i nu vede' ( idem @@@, p.;FE). ( va urma )
4a&.a Rahua2 L'enseignement du Buddha2 Ed-du S!ui2 Pa#is 5675
( text prelucrat)
TRADIŢIE SUTRELE LUI PATANJALI PATANJALI DESPRE 8OGA /forismele lui 7atanjali referitoare la ?utrele oga sunt cuprinse %n patru capitole "i sunt %n număr de aproximativ două sute. ?e crede despre autorul acestor aforisme că este acela"i 7atanjali care a scris celebrul comentariu al aforismelor lui 7anini, cunoscut sub numele de ahabhasa sau arele 0omentariu. ot lui i se atribuie "i o lucrare importantă de medicină. *acă acestea sunt adevărate, %nseamnă că el n-a fost numai un mare gramatician "i un mare filosof, ci "i un valoros medic. 1l a făcut recomandări atât pentru trup, cât "i pentru minte "i spirit. ?e consideră, %n general, că 7atanjali a trăit cu trei secole %nainte de 0hristos.
4ui 7atanjali i se atribuie legali#area legali#area "tiinţei spirituale %n @ndia. 4ucrările sale descriu o disciplină multilaterală multilaterală care implică exerciţiile fi#ice (atha oga), controlul respiraţiei %n vederea opririi gândurilor (+aja oga), meditaţia (*hana oga) - care se obţine după ce mintea "i-a găsit lini"tea - dragostea pură faţă de divin (&ha9ti oga), comportamentul etic (Barma oga) ca "i studiul intelectual, numeroase tehnici de purificare etc. etc. ?istemul lui era conceput pentru a-l pregăti pe aspirant prin purificarea, echilibrarea echilibrarea "i fortificarea plexurilor "i canalelor energetice, energetice, care formea#ă corpul subtil. *upă cum spunea 7atanjali, corpul subtil este mecanismul mecanismul cu ajutorul căruia se obţine reali#area ?inelui. ?istemul oga al lui 7atanjali constituie ba#a tuturor celorlalte sisteme oga atât de răspândite %n #iua de a#i. @nteresant este %nsă faptul că el nu a intenţionat ca aceste discipline să fie folosite separat exclu#ând unele dintre ele. *impotrivă, el a accentuat necesitatea unei folosiri integratoare a acestor tehnici variate, %n funcţie de necesităţile individuale, individuale, pentru a dobândi armonia trupului, minţii "i sufletului. 1l nu a recomandat nici folosirea sistemelor paradoxale de 'oga sexuală' (ce eronat au fost denumite 'tantrice'), 'tantrice'), atât de la modă a#i, "i nici dobândirea de 'siddhi' (puteri oculte, cum ar fi levitaţia, călătoriile %n astral, percepţiile extrasen#oriale). 7atanjali a averti#at %ntr-adevăr %mpotriva practicării lor, acestea fiind atât distrugătoare ale mecanismului subtil cât "i primejdioase pentru ascensiunea ascensiunea căutătorului, căutătorului, %n general. general. /cest articol este o sint#ă a aforismelor lui 7atanjali despre oga, %n care sunt descrise modul de pregătire "i disciplinarea corpului subtil %n vederea efectuării experienţei experienţei de reali#are a ?inelui. 0uvântul oga provine din rădăcina unui verb sans9rit care %nseamnă 'a medita'. /lţii spun că ar deriva din rădăcina unui alt cuvânt care %nseamnă 'a se uni'! se spune că 'o9e' din engle#ă (a uni, a %mperechea, a %njuga animale) este unul "i acela"i cuvânt cu oga. /mbele rădăcini sunt
posibile, iar %n ca#ul rădăcinii rădăcinii 'a se uni', oga ar %nsemna %nsemna "tiinţa care predă predă metoda de unire a sufletului uman cu *umne#eu, adică "tiinţa reali#ării ?inelui. An mod esenţial filosofia lui 7atanjali este dualistă. Hiva ori 7urusha sau identităţile umane sunt entităţi individuale separate care există separat de o ve"nicie! la fel se %ntâmplă "i cu 7ra9riti, "i cu @shKara sau *umne#eu. 1xistă astfel credinţa %n trei principii eterne coexistente: *umne#eu, *umne#eu, 8mul "i ateria. *ar omul este implicat %n materie, că#ut fiind din stadiul său de puritate de odinioară. ?copul oga este să-l elibere#e pe om din plasa materiei. *ar cea mai evoluată formă de existenţă a materiei este mentalul - un termen care include ceea ce, din punct de vedere tehnic, se cunoa"te sub numele de anas (subcon"tient), /ham9ara (ego) "i &uddhi (intelect). *iscipolilor lui ?an9ha nu trebuia să li se spună că primul produs creat de 7ra9riti sau rădăcinamaterie este ahat ori arele 7rincipiu, adică &uddhi, după care venea /ham9ara sau principiul eu-lui, cel prin care materia poate funcţiona ca 'eu'! "i la sfâr"it anas sau materia care era vehiculul gândului. /ceste trei vehicule - al gândului (anas), al eu-lui (/ham9ara) "i al +aţiunii 7ure (&uddhi) constituie mentalul mentalul sau forma subtilă a ateriei. 7roblema pe care o tratea#ă oga este cea a eliberării din cătu"e a acestei minţi limitate. 0ând omul se poate elibera de toate aceste vehicule, rămâne %ntr-o formă proprie numită numită ?varupa. ?varupa. 1a nu e făcută făcută din materie materie pra9ritică. 1ste vorba de acel trup care-i aparţine omului din vremuri imemoriale, trupul %n care el locuie"te %n u9ti (eliberare) %n lumile supra-celeste. 1ste vorba de acel trup %n care *umne#eu riunic acţionea#ă direct: @shKara, 7rana "i ?hri, sau atăl, iul "i ?fântul *uh (Leiţa sau divinitatea feminină). feminină). /cest ?varupa-deha este trupul adevăratei adevăratei con"tiinţe sau ceea ce gnosticii numeau trupul trupul lui 0hristos. 1l este corpul pur "i nepieritor, corpul spiritual. *ar când omul nu se găse"te %n această ormă-7roprie (?varupa), el acţionea#ă %n mod natural %n vehicule inferioare, de aceea forma sa va fi dată de aceste vehicule, fie ea materie buddhică, aham9arică aham9arică sau manasică. *e fapt, chiar "i
%n psihologie, omul este repre#entat de aceea"i triadă: /ham9ara (ego-ul), &uddhi (intelectul) "i anas (superego-ul, libidoul, subcon"tientul). subcon"tientul).
vehicul pra9ritic "i când va putea spune: '1u nu sunt nici trup, nici dorinţă, nici mental, nici raţiune, nici ego - eu sunt ?piritul'.
@ndiferent @ndiferent %n ce formă materială inferioară se găse"te, con"tiinţa umană este %ntotdeauna duală - ea e supusă pe rând plăcerii sau durerii. 7lăcere sau durere, fericire sau nefericire, toate sunt semnele unei con"tiinţe ce funcţionea#ă doar ca mental. 0on"tiinţa ?varupa este %nsă dincolo de toate aceste suferinţe.
?tarea de ?amadhi (sau meditaţia adevărată), determinată de dorinţa pură, de practica statornică statornică "i de absenţa absenţa pasiunii, cuprinde cuprinde două două elemente: ?amaprajnata "i /samprajnata. 4a %nceput omul a %ndepărtat din con"tiinţă toate impresiile externe, dar activităţile sale interne iniţiate de la sine nu au %ncetat. 4a alţi oameni %nsă, chiar "i aceasta %ncetea#ă.
7e lângă această %mpărţire primară a tipurilor de con"tiinţă %n funcţie de natura lor, mai există una calitativă ce cuprinde cinci elemente: (;) poate exista o con"tiinţă adevărată a unei realităţi obiective - ceva ce se află %n afara omului "i a vehiculelor sale! (E) poate exista o con"tiinţă eronată a realităţii exterioare! (M) poate fi o halucinaţie! (<) poate fi o non-percepţie a nimic exterior, ci doar a ceea ce rămâne! (F) poate fi o retrăire a vechilor percepţii. 0u alte alte cuvinte, con"tiinţa con"tiinţa privită din din punct de vedere subiectiv subiectiv sau emoţional conţine: (i) percepţii! (ii) false percepţii! (iii) halucinaţii! (iv) somnul "i (v) memoria.
1xistă unele entităţi a căror con"tiinţă se află %n mod natural %n starea de ?amadhi, pe care ele nu au dobândit-o prin vreun efort anume. /cestea sunt categoriile de fiinţe numite ideha "i 7ra9ritilaa. 0on"tiinţa lor e cosmică. ideha sunt Leităţile "i ele sunt eliberate (u9ta) %ncă de la %nceput, dar %ntr-o viitoare Balpa ele pot intra %n ciclul lumii. 7ra9ritilaa sunt /dhi9ari 7urusha, adică marii deţinători ai %ndatoririlor %ndatoririlor din ierarhia cosmică. 1i sunt fiinţele perfecte dintr-o dintr-o Balpa Balpa anterioară care care au obţinut obţinut reali#area ?inelui ?inelui "i care s-au perfecţionat perfecţionat singure %n continuare continuare..
rebuie rebuie deci controlate atât aspectul emoţional, cât "i cel intelectual al mentalului - sau 8mul riunic. *ar cum se face controlul 6 +ăspunsul este: prin practică statornică "i prin absenţa ata"amentului sau a pasiunii. 7rin această practică (/bhasa), urmată constant "i perseverent, perseverent, mentalul se va %ndrepta - cu ajutorul discriminării (ive9a) - către un singur ţel, adică spre obţinerea stării de con"tiinţă fără gânduri (5irvichara). An ceea ce prive"te partea emoţională a mentalului, ea poate fi controlată prin airaga airaga sau absenţa absenţa pasiunii. pasiunii. 7lăcere sau durere, durere, atracţie sau repulsie, iubire sau ură pot fi controlate numai prin indiferenţa indiferenţa faţă de lume, prin con"tienti#area faptului faptului că nimic nu merită să fie dorit, iubit sau urât, nici aici "i nici %n vreo altă lume. 0ea mai %naltă formă de airaga va fi obţinută când omul va %nţelege că el e separat de orice
ideha "i 7ra9ritilaa nu au nevoie de oga, dar pentru entităţile obi"nuite metoda de evoluţie dincolo de funcţiile mentale este meditaţia, de aceea, pentru a deveni deveni un bun bun oghin oghin trebuie trebuie cultivată cultivată această capacitate. capacitate. +apiditatea succesului depinde de forţa dorinţei pure a căutătorului de a ajunge la adevăr. 0ea mai bună "i cea mai sigură metodă de oga este dragostea de *umne#eu. @ubindu-4 pe *umne#eu din toată inima veţi ajunge rapid la oprirea tuturor funcţiilor mentale. *umne#eu *umne#eu este un spirit neatins de tristeţe, acţiune sau consecinţe. 1l este 8mniscient, este @nvăţătorul a tot "i a toate %n vecii vecilor. 5umele ?ău mistic este 8 (/3). An trecut, %nţelepţii obi"nuiau să recite numele 8, meditând constant asupra literelor sale "i a semnificaţiei semnificaţiei lor! toate obstacolele %n calea meditaţiei erau astfel %ndepărtate, iar ?inele interior se putea manifesta. 7iedicile %n calea meditaţiei sunt letargia, hiper-activitatea "i gândirea excesivă. *ar când atenţia se concentrea#ă, nu mai există nici durere sau mâhnire, nici stress, nici greutate %n respiraţie. 7entru a
obţine concentrarea concentrarea "i pentru a %ndepărta aceste obstacole, aspirantul trebuie să-"i fixe#e atenţia pe 3n 7unct, 3n /devăr care există %ntre gânduri. *esigur, cel mai %nalt /devăr este *umne#eu, de aceea atitudinea constantă trebuie să fie cea de teamă "i respect faţă de legile divine. /spirantul trebuie să-"i supraveghe#e cu stricteţe comportamentul faţă de alţii. 0ând are de-a face cu ceilalţi, el trebuie să manifeste dragoste "i compasiune. 5u trebuie să aibă nici un fel de sentiment de gelo#ie faţă de ei "i să simtă compasiune faţă de cei care suferă. 5u trebuie să fie aspru faţă de suferinţele celorlalţi, trebuie să fie mulţumit de cel virtuos "i să-l ierte pe păcătos. /cestea sunt atributele morale pe care trebuie să-ncerce să le cultive. 1xistă totu"i câteva metode speciale care pot instaura rapid starea de meditaţie: una dintre ele este reglarea respiraţiei. 8 inspiraţie "i o expiraţie uniformă duc la %ncetinirea asaltului gândurilor, lărgindu-se astfel spaţiul dintre gânduri, acest interval constituind de fapt meditaţia adevărată. *e asemenea, de real ajutor este fixarea atenţiei %n diferite părţi ale corpului, cum ar fi #ona fontanelei (alu) de pe cap. 7rin aceste metode se de#voltă simţurile subtile, iar atunci când practicantul dobânde"te cunoa"terea existenţei divine chiar de la sursă, %ndoielile sale s unt alungate "i resimte mai intens dorinţa de a-"i urma calea. +espectiva persoană %"i poate pune atenţia pe câţiva mari sfinţi sau %nţelepţi, cum au fost Loroastru, &uddha, 0hristos, ama 7rimordială (soţia lui ?hiva, care dă reali#area ?inelui) "i %"i poate orienta devoţiunea către aceste personalităţi. personalităţi. 7rin concentrarea asupra obţinerii con"tiinţei fără gânduri, toate impurităţile mentale sunt %ndepărtate, iar mintea capătă claritatea cristalului pur care va reflecta cu adevărat "i corect toate obiectele ce-i sunt pre#entate. 1le nu vor mai fi imagini distorsionate, distorsionate, %ntunecate sau estompate de către ego sau condiţionările individuale. ehiculul mental va
fi purificat, iar cunoa"terea dobândită acum va fi cu mult mai aproape de adevăr decât oricare alta avută %n trecut. *acă mentalul este %ncă activ, atunci va fi totu"i un element participant participant la această cunoa"tere, iar ideile "i amintirile din trecut vor nuanţa această cunoa"tere. cunoa"tere. /cest stadiu se nume"te ?avitar9a sau meditaţie combinată. combinată. *ar atunci când mintea nu reflectă decât obiectul, fără să-i adauge nimic din propriile asocieri sau %nmaga#inări, aceasta e con"tiinţa pură, este 5irvichara 5irvichara ?amadhi. ?amadhi. An acest stadiu stadiu lumina ?inelui ?inelui iluminea#ă iluminea#ă mintea purificată. /ici nu este vorba doar de un cristal pur care reflectă cu fidelitate obiectele exterioare, exterioare, căci el este iluminat ca de o lumină care dormitase %n cel mai tainic centru al său. 8 astfel de minte se nume"te purtătoare de /devăr. /devărul se află atât %n interiorul cât "i %n exteriorul său - o revărsare de adevăr, un copac purtând fructul fructul adevărului, adevărului, o femeie femeie din care rode"te rode"te adevărul. adevărul. 7ână %n acel moment obiectele percepute de minte nu erau decât idei "i deducţii, numai gânduri. /cum mintea este golită "i devine doar martor al obiectelor exterioare, exterioare, fără anali#e, fără prejudecăţi sau condiţionări. An acest fel obiectul este cunoscut mai corect "i mai %n esenţă decât a fost %nainte. >olind creierul de ego "i superego, el devine pregătit pentru experienţa reali#ării ?inelui. 5orii ego-ului "i ai condiţionărilor se destramă pentru a genera con"tiinţa subtilă ce urmea#ă reali#ării reali#ării ?inelui. An acest stadiu al con"tiinţei, 5irvichara nu este decât un prim stadiu, iar creierul devine con"tient de dimensiunea subtilă a energiei divine care e dincolo de simţuri. 0el care meditea#ă poate percepe conţinutul conţinutul adevărului subtil al oricărui obiect prin simpla fixare a atenţiei pe acesta. 0reierul nu mai este umbrit "i menţinut %n ignoranţă de către ego, ci e tre#it la adevărata sa capacitate spirituală. /rta oga constă %n aducerea sub control "i %n purificarea celor trei vehicule inferioare inferioare ale omului: trupul, mentalul "i intelectul - controlate de corpul subtil. 3ltimul urmea#ă a fi purificat "i menţinut sub control prin ceea ce se nume"te practică ascetică: tre#irea de dimineaţă, baia, postul, suportarea privaţiunilor privaţiunilor etc., pe scurt tot tot ceea ce se %ncadrea#ă %ncadrea#ă sub numele numele de apas apas sau austerităţi. editaţia este cheia eliberării din mărginirile mărginirile minţii. 3n om
ignorant nu poate fi oghin. 0orpul spiritual trebuie de#voltat printr-o devoţiune totală faţă de *umne#eu, deci un ateu nu poate deveni un oghin adevărat. 0ele trei ajutoare: austerităţile, meditaţia "i resemnarea %n faţa voinţei lui *umne#eu - facilitea#ă meditaţia "i %ndepărtea#ă 'suferinţa'. ermenul de 'suferinţă' este un nume tehnic dat anumitor de#echilibre intelectuale "i emoţionale la care sunt supuse toate fiinţele. /ceste de#echilibre sunt %n număr de cinci: avariţia, mânia, desfrâul, egoismul "i inima %mpietrită sau lipsa dragostei frăţe"ti. /sanele din atha oga (po#iţii pentru exerciţii oga) descrise de 7atanjali au fost concepute pentru a deschide anumite canale "i centre energetice. /cestea necesită supravegherea unui maestru autentic iluminat, care să aibă capacitatea de a percepe prin simţurile sale starea corpului subtil al discipolului pentru a putea locali#a "i a diagnostica natura blocajelor subtile, care să "tie ce asane anume sunt necesare pentru a le corecta. *e aici lucrurile au degenerat %n practicarea nediscriminatorie nediscriminatorie "i neraţională a asanelor din atha oga a"a cum recomandă pe scară largă multe '"coli' "i 'profesori' de oga "i care adesea nu dau nici un re#ultat, practicarea lor lor devenind ea %nsă"i o cau#ă cau#ă a de#echilibrelor de#echilibrelor subtile ce pot pot %mpiedica %n final procesul de reali#are a ?inelui. rebuie să fim, de asemenea, prudenţi faţă de numeroasele "coli de oga "i de meditaţie, care sunt de fapt organi#aţii orientate spre obţinerea obţinerea de profit. *e exemplu, exemplu, %n /ustralia "i %n diferite diferite ţări occidentale, occidentale, este comerciali#ată %n pre#ent pe scară largă o tehnică autointitulată 'raja oga'. +edactorii presei au fost atra"i de această tehnică, deoarece susţine că ar fi fidelă sistemului +aja oga al lui 7atanjali.
0urând am descoperit că a"a-#isa 'raja oga' presupunea, de fapt, o formă obscură de meditaţie asupra 'celui de-al treilea ochi' al cărei scop erau călătoriile %n astral pe alte planete "i %n alte dimensiuni - adică tocmai tehnicile oculte %mpotriva cărora ne averti#ase 7atanjali N ai mult chiar, termenul 'raja oga' inducea %n eroare deoarece nu avea nici o legătură cu adevărata +aja oga tradiţională (dar de care se profita, fără %ndoială), aceasta fiind %n realitate o născocire a fondatorului tehnicii, care venea din +ajahstan, @ndia N 1xistă multe tehnici de oga "i de meditaţie la %ndemâna tuturor - a căror majoritate nu trece proba timpului "i a tradiţiei, "i a căror credibilitate nu se ba#ea#ă decât decât pe terminologia terminologia străveche, străveche, pe câteva expresii expresii metafi#ice metafi#ice repetate papagalice"te, papagalice"te, sau pe portretul portretul %nvechit %nvechit al vreunui guru guru %mbrăcat %mbrăcat %n costum de epocă - dar printre toate aceste flori artificiale, trebuie să existe "i un trandafir adevărat pe care toate celelalte să-l fi imitat. ă dorim mult succes %n a-l descoperi N (a#"ic. &#!ua" din #!9is"a :Kn.)!d%! .; R!ai",: n#-<=66<2 n#-<=66<2 Aus"#aia> "#aduc!#!a0 &#.;-'anu!a T.ad!#$
ISTORIE R1D1CINI SPIRITUALE STR1+ECHI ?N DACIA entativa pe care o %ntreprindem, pentru a descifra unele sensuri profunde ale spiritualităţii spiritualităţii %n antichitatea atât de puţin cunoscută a locuitorilor acestor ţinuturi, se dovede"te deopotrivă pasionantă, dar "i generatoare de riscuri! ne referim mai cu seamă la ispita, care i-a %ncercată pe mulţi, de a luneca pe o pantă patriotardă. patriotardă. @ncercând @ncercând să evităm evităm această gre"eală, gre"eală, punctul nostru nostru de plecare, %l va repre#enta repre#enta opera opera a doi autori autori români, ce constituie o referinţă referinţă %n materie.
1ste ne%ndoios că atât ircea 1liade, cât "i mai puţin celebrul asile 4ovinescu, 4ovinescu, au fost ni"te autentici cărturari. An pofida acestui fapt, nici unul din ei nu a avut o cunoa"tere iluminată, deoarece nu au fost capabili să ajungă la esenţă, %n pofida unor intuiţii surprin#ătoare, surprin#ătoare, dar rămase fără finalitate, ori conducând la piste false. *esigur, *esigur, %ntre cei doi autori există deosebiri marcante. 1ste suficient să observăm rigoarea lui 1liade, %mbinată cu prudenţa caracteristică omului de "tiinţă, atunci când avansea#ă ipote#e, "i să o comparăm cu %nclinaţia vădită către speculaţie a lui 4ovinescu, antrenat adeseori, %n focul pasionatelor pasionatelor sale căutări, pe terenul terenul primejdios primejdios al unor aserţiuni aserţiuni insuficient fundamentate. An ceea ce-l prive"te pe acesta din urmă nu putem fi de acord acord cu exegeţii exegeţii care %l considerau considerau un iniţiat iniţiat ('0uvânt ('0uvânt %nainte' la asile 4ovinescu, *acia hiperboreană, 0artea +omânească, &ucure"ti ;DDM, p.D). ?i aceasta cu atât mai mult cu cât, din nefericire, %mprejurările l-au plasat pe 4ovinescu %n sfera de influenţă a unui fals maestru, ale cărui preocupări theosofice "i-au pus amprenta nefastă pe opera discipolului român, ce a vădit deopotrivă %nclinaţii către ocultism "i alchimie. 0onsecinţa a fost alterarea capacităţii acestuia de a discerne %ntre /devăr /devăr "i falsa cunoa"tere. 0ele arătate pot explica %ndeajuns de ce 1liade a ajuns o celebritate mondială, pe când visătorul 4ovinescu a rămas apreciat doar de o clientelă %ngustă de intelectuali, pe care i-au apropiat afinităţi comune. OOO CADRUL GEOGRA@IC 3I ISTORIC An anii ;DMI-;DMG, o revistă pari#iană avea să publice, sub pseudonimul >eticus, studiul 4a *acie hperbor6ene. *estinul *estinul ciudat al lucrării va face ca ea să fie republicată (%n @talia "i apoi %n ranţa) după o jumătate de veac, iar %n ţara de origine, de data asta sub adevăratul nume al autorului, abia %n ;DDM (.4., op.cit.).
4ovinescu a avansat aici ipote#a a ceea ce numea 'marea migraţie hiperboreană', %nţelegând prin aceasta 'o coborâre din indistincţia polară primordială primordială %n multiplele multiplele manifestări secundare secundare ale ciclului'. ciclului'. ?-a considerat că, %n decursul mileniilor, s-a produs o deplasare a spiritualităţii avansate, de la nord către sud, de-a lungul unei verticale coborând din #ona polară, trecând trecând prin >recia, >recia, pentru a culmina culmina %n 1gipt, 1gipt, concomitent concomitent cu o de#voltare pe ori#ontală, ce urmărea paralela nordică de ange, ?arasKati "i amuna. @nelul acvatic (exterior) format de fluviile *aciei, sugerea#ă că %n mijlocul lor se află o insulă. *e altfel,+omânia e considerată a face parte - %n geografia subtilă admisă de ?ahaja oga - din 'vidul' planetar,%n sans9rită &hava ?agara sau 8ceanul @lu#iilor.
?i din punct de vedere al reliefului, ceea ce constituia odinioară centrul spiritual "i administrativ al *aciei, adică platoul transilvan, se ridică din intinsul câmpiei, asemenea unei insule, străjuite de cel de-al doilea inel (interior) al munţilor 0arpaţi "i al /pusenilor. 3rmărind paralela reciei, de la ba#inul isei la 5istru, gurile &ugului "i area 5eagră, era locuit %n antichitate de marele popor indo-european al tracilor, tracilor, ce cuprindea peste o sută de formaţii tribale "i gentilice "i despre care erodot afirmase că sunt cel mai numeros popor după indieni. *intre acestea, triburile daco-getice daco-getice erau cele mai mari "i cele mai puternice "i se singulari#au prin omogenitatea limbii "i cultura lor mult mai avansată! numele de geţi era folosit cu precădere de greci, %n timp ce romanii le spuneau acestora daci. *e altfel, ?trabon a arătat că ei formau acela"i
popor, popor, 'vorbind aceea"i limbă' (>eografia (>eografia @@, M.;M). 7liniu 7liniu susţinea că dacii dacii "i tracii sunt acela"i neam. *upă cum amintea asile 4ovinescu, nenumărate surse antice i-au desemnat pe geto-daci geto-daci ca fiind un popor popor hiperborean hiperborean (op. (op. cit., p.;Q-E=). p.;Q-E=). 4e pre#entăm pre#entăm %n ordine cronologică. 1ruditul poet grec 7indar (c.F;Q-c.eorgica @, F.F;G). An cunoscutul său stil elegiac, poetul 8vidiu (eografia (>eografia J@,I.E).
@ntr-o frumoasă epigramă, artial (<=-;=<) %i scria lui arcellin: 'soldat arcellin, tu pleci acum ca să iei pe umerii tăi cerul hiperborean hiperborean "i astrele 7olului getic':'iles, hperboreos hperboreos modo, arcelline, triones$ 1t getici tuleris sidera pigra poli' (1pigrame @J, eograful 7tolemeu, activ %ntre ;EG "i ;<; sau ;F;, amintea %n >eografia (@@@, ;=) de fortăreaţa dacică 7iribori-dava de pe ierasus (?iret), numele indicând, după opinia lui 4ovinescu, o cetate (dava) hiperboreană. 0lement din /lexandria (mort %n jurul anului E;F) %i atribuia lui Lalmoxis epitetul de hiperborean (?tromateis @, E;M). acrobiu (activ c.<==) amintea de 'regiunile udate de *on "i *unăre...pe care antichitatea le numea hiperboreene': '+egiones Suas praeterfuluunt anais et @ster, omnesSue super ?cthiae locum Suorum indigenas vetustas hperboreos vocavit' (comentariul la ?omnium ?cipionis @@, G). *upă cum vom avea oca#ia să constatăm, 4ovinescu nu e#ită să se lanse#e %n speculaţii, pentru a putea conclu#iona: 'pare bine stabilit că *acia a fost sediul 0entrului ?uprem %ntr-o vreme foarte %ndepărtată' (p.M=). An ceea ce ne prive"te, credem că sunt posibile alte argumente, care să susţină o aserţiune mai puţin ambiţioasă "i anume, că geto-dacii au avut personalităţi personalităţi care atinseseră un un elevat nivel de cunoa"tere cunoa"tere spirituală. 1ste tema pe care ne propunem să o de#voltăm %n viitorul articol al serialului nostru. OOO
3nora dintre cititori li se va părea exagerată tentativa de a apropia tradiţia perpetuată perpetuată la locuitorii acestor acestor ţinuturi, ţinuturi, de cele existente existente pe alte meleaguri, meleaguri, %ntre care %ndepărtata @ndie. 7entru a le risipi orice re#erve, vom face apel la conclu#ia marelui istoric al religiilor care a fost ircea 1liade: '1xege#a materialelor materialelor române"ti "i sud-est europene %nlesne"te anali#a tradiţiilor religioase populare populare din @ndia, /sia 0entrală, 1xtremul 8rient "i esoamerica, esoamerica, "i este, la rândul ei, validată de re#ultatele obţinute %n aceste arii culturale exotice' (*e la Lalmoxis Lalmoxis la >enghis-an, >enghis-an, 1d."tiinţifică "i enciclopedică, enciclopedică, &ucure"ti ;DQ=, p.;I - prefaţă la traducerea românească, 0hicago 3niversit, EF noiembrie ;DGQ). ot %n sensul unei mai bune %nţelegeri ale ipote#elor pe care urmea#ă a le avansa, pre#entăm, pre#entăm, %n %ncheierea acestui prim articolă, o scurtă incursiune %n domeniul domeniul lingvisticii. ?tudiile de specialitate au stabilit existenţa, acum opt mii de ani, a unei protolimbi protolimbi din care a luat luat na"tere familia familia limbilor indo-europe indo-europene, ne, vorbite a#i de mai bine de jumătate din populaţia globului. An procesul de expansiune către apus, s-a stabilit că una din direcţiile de migraţie a ocolit pe la nord area 0aspică "i a traversat actualul teritoriu teritoriu al +omâniei, %n timp ce alte trei, venind din /sia ică, străbăteau #ona dorică (homas >am9relid#e, ,@vanov, 7our la science nr.;F;, mai ;DD=, p.QQ-DF). An acest context, nu trebuie să ne surprindă prea mult că %n ţara noastră pot fi %ntâlnite numeroase cuvinte similare (uneori până la identitate) cu cele din limba sans9rită. om menţiona aici numai unele toponime din cele mai cunoscute, preci#ând frecvenţa lor. An parante#ă a fost indicat cuvântul sans9rit "i semnificaţia sa. /gnita (/gni U foc)! E &ala (&ala U copil)! nu mai puţin de EE &uda din care M au fost %nglobate sau contopite, cu derivatele: &udele, M &udeni, ;< &ude"ti (&uddha U cel iluminat)! I 0rasna, E 0ri", M 0ri"an, F 0ri"eni, fără a mai vorbi de cele M râuri 0ri" (Brishna U cel negru)! *eva (*eva U #eitate)! >ana"
(>anas U armată de #eităţi inferioare slujindu-l pe ?hiva)! >urueni (>uru U maestru)! 4inga (4inga U organul masculin, simbolul lui ?hiva)! ăhal (ahal U palat! aha U mare)! M aia (aa U ilu#ie)! anu (anu U părintele omenirii)! omenirii)! anga, anga, angalia (angala (angala U auspicios! auspicios! este totodată totodată numele unei planete "i, de asemenea, un alt nume al lui Barti9ea)! oac"a (o9sha U eliberare din ciclul re%ncarnărilor)! re%ncarnărilor)! 5adis, 5adi"a, 5adi"u (5adis (5adis U râuri! canale canale energetice energetice ale corpului corpului subtil)! 7arva (7arva (7arva U carte! 7arvati U munteancă)! 7ria (7ria U plăcut, bun, drag)! M 7urani (7urana U vechi)! E +ac"a (+a9sha U spirit malefic! demon)! +ada (nu apare ca toponim, dar este un onomastic răspândit), +adila (+adha, dim.+adhi9a - consoarta lui Brishna)! +agu (+agu U unul din numele lui +ama)! +ăhău (+ahu U cau#a eclipselor)! E +ama, +amna, +ams, +amsca, +amscani (+ama U regele din /odha, eroul epopeei +amaana) - 4ovinescu (p.<;-
V E==; ?ahaja oga +omânia
