Coping

Capitolul 1 Copingul : Definirea conceptului de coping

Conceptul de coping se referă la gândurile şi actiunile pe care le folosim atunci când suntem faţă în faţă cu o situaţie ameninţătoare.Pe scurt este un mecanism care manageriază stresul produs dintr-o cauză internă sau externă.O situaţie stresantă poate fi ameninţătore  pentru oricine.Această oricine.Această noţiune a fost introdusă de Lazarus Lazarus in !"". Punctul Punctul de interes al al acestui concept este reprezentat de adaptarea su#iectului la stres.Această adaptare se face prin mecanisme de coping.$nele mecanisme mecanisme sunt intuiti%e pe când altele pot fi în%ăţate în inter%eţii psi&ologice. 'n ce pri%eşte caracteristicile copingului( paradigma cogniti%istă  porneşte de la două premise esenţiale esenţiale ) .copingul presupune presupune efort conştient( îndreptat asupra modului modului în care situaţia stresantă este  percepută( prelucrată( prelucrată( stocată * +.copingul presupune o anumită procesualitate ce se concretizează în ) a, anticiparea situaţiei e%aluarea costului confruntării, *  #, confruntarea propriu-zisă propriu-zisă şi redefinirea situaţiei situaţiei prin prisma confruntării confruntării * c, analiza semnificaţiei personale a situaţiei post-confrun-tare. e delimitează o clasificare clasică Lazarus şi cola#.( !/0( !/1, în coping centrat pe  pro#lemă şi coping coping centrat pe emoţie. emoţie. Prima %ariantă( numită şi coping direct( este direcţionată pe analiza( rezol%area( sau( dacă nu este posi#il( minimalizarea situaţiei stresante.2a ar cuprinde strategiile de acceptare a confruntării cu agentul stresor. Cea de a doua( numită şi coping indirect se centrează pe persoană( pe in,capacitatea ei de a face faţă stresului( şi cuprinde inclusi% modalităţi paleati%e sau de autoînşelare( prin care o confruntare decisi%ă cu agentul stresor este adesea amînată sau c&iar nu are loc.Copingul centrat pe emoţie crează condiţiile pentru soluţionarea în condiţii mai #une a pro#lemei iar copingul centrat pe pro#lemă reduce distresul emoţional( printr-o e%aluare mai realistă( r ealistă( decentrată de sentimentul neputinţei.

1.1 1.1 Re Rela laţi ţia a dint dintre re str stres es şi şi copi coping ng 3oţiunea de coping este legată de stres.La originea stresului se pot afla multe cauze atât interne cât şi externe.4e exemplu) locul de muncă( familia( grupul de prieteni(luarea deciziilor( ni%elul de autocontrol(etc.tresul poate aduce cu sine anumite simptome( sc&im#ări în plan fizic sau emoţional. 5a67 +88/,( examinând stresul resimţit şi mecanismele de coping folosite de supra%eg&etorii şcolari( descoperă că există o diferenţă statistică între tipurile de coping folosite de #ăr#aţi şi cele folosite de către femei( dar nu arată că ar exista diferenţe între tipurile de factori de stres percepuţi de către aceştia. 9ads6ort& 9ads6ort& şi :erger +88", în studiile lor examinează asocierile asocierile dintre stresul cauzat de precaritatea financiară în familie( coping( reacti%itate in%oluntară la stres şi simptome psi&opatologice la adolescenţii cu  pro#leme financiare. financiare. Analiza Analiza dez%ăluie dez%ăluie sta#ilitatea semnificati%ă semnificati%ă a stresului economic economic în familie pe o durată de peste opt luni( cât şi sta#ilitatea în mecanismele de coping şi reacţiile in%oluntare la stres. ta#ilitatea în coping reflectă sta#ilitatea necesităţii de coping repetat faţă de aceeaşi factori cronici ai stresului. Pentru o strategie de coping eficientă primul pas este ca oamenii să în%eţe cum să-şi gestioneze simptomele psi&ologice şi reacti%itatea in%oluntară la

stres. Cu această ocazie( s-a do%edit din nou că stresul are un impact puternic asupra anxietăţii sau depresiei pe o perioadă mai lungă de timp. $n alt studiu cu referire la stres şi anxietate a fost realizat de către ;ustafson +88",( e%idenţiind faptul că( persoanele cu coping deficitar sunt mai %ulnera#ili la anxietate ca urmare a factorilor de stres legaţi de starea financiară.  Alt studiu examinează relaţiile dintre stresul resimţit( a#ilităţi de coping şi starea generală de sănătate a studenţilor. ee Lim et al( +8?,.

1.2 Strategii de coping 4e-a lungul timpului cercetătorii au identificat între 088 şi "88 de tipuri de strategii de coping unele aflandu-se încă în proces de cercetare.O clasificare generală a mecanismelor de coping este) .4e apărare) moduri inconştiente de a face faţă stresului.2xemplu) regresia +.4e adaptare) tolerează stresul. 2xemplu) altruismul ?.4e e%itare) inele se ţine departe de stres.2xemplu) negarea 0.4e atac) de%iaza conștiința cui%a la o persoană sau unui grup de persoane altele decat stresorul sau situaţia stresantă.2xemplu) proiecţia @.Comportamental)modifică modul în care acţionăm cu scopul de a minimiza sau eradica stresul.2xemplu) su#limarea ".Cogniti%) modifică modul de gândire astfel încât stresul este redus sau eliminat. 2xemplu) raţionalizarea 1.Auto-%ătămarea) destinate să dauneze sinelui ca răspuns la stres. 2xemplu) introecţia /.Con%ersia) sc&im#area unui gând( a unui comportament sau emoţie cu altele. 2xemplu) somatizarea. >ecanismele de coping cuprind de fapt toate tipurile de strategii pe care oamenii le utilizează pentru a înlătura sau diminua o emoţie neplăcută) de la distragerea atenţiei cu altce%a( până la metode complexe( pe care le utilizăm uneori c&iar fără să ne dăm seama inconştient,. ermenul %ine din englezescul „to cope” ( care înseamnă Ba face faţă( a se descurca într-o situaţie dificilă. 2xistă şi strategii de coping pe care unii oameni le folosesc  pentru a Buita de griDi pe moment( dar care sunt dăunătoare sănătăţii, de exemplu a#uzul de alcool sau alte su#stanţe. 4e asemenea( această Be%adare temporară din pro#leme( dacă se  prelungeşte în timp( poate a%ea consecinţe foarte neplăcute. Clasificarea clasică propusă de Lazarus şi cola#oratorii acestuia presupune existenţa a 2 strategii folosite pentru a face faţă stresului)

1. Copingul centrat pe emoţie 2. Copingul centrat pe problemă 1. CO!"#$% C&"'()' & &*O+!& reprezintă modalitatea de soluţionare a  pro#lemelor în mod pasi%( persoana încercând să reducă răspunsul emoţional negati% asociat cu situaţia circumstanţială stresantă( concentrându-se pe eliminarea sau

diminuarea a „ceea ce simte” şi nu canalizarea pe „ceea ce e de făcut”. >ai simplist spus( copingul centrat pe emoţie  se referă la încercările pe care le face o persoană  pentru a-şi regla emoţiile sur%enite în urma unui e%eniment de %iaţă. copul acestor strategii este de a controla emoţiile ca răspuns la stresori( de a minimaliza emoţiile negati%e şi nu a de a găsi modalităţi eficiente şi directe de a gestiona circumstanţele date. e consideră că strategiile de coping la stres centrate pe emoţie sunt mai puţin eficiente decât strategiile de coping centrate pe pro#lemă pentru că acestea nu oferă soluţii pe termen lung( însă pe termen scurt se consideră a fi #enefice pentru unii. Cu toate acestea există aspecte benefice ale copingului baat pe emoţie . O persoană care foloseşte copingul focalizat pe emoţie poate să îşi reducă impactului emoţional negati% dat de stresor. Astfel aceasta poate să pri%ească cu mai mult curaD şi să nu se lase copleşită de sentimente de neputinţă şi descuraDare 2. CO!"#$% C&"'()' & (O-%&*  implică o latură dinamică( persoana folosind strategii de soluţionare de tip acti%) caută cauzele generatoare de stres şi acţionează asupra lor  în mod direct. 'n acest fel( persoana nu se depărtează de cauza care îi produce stresul( ci a#ordează aspectele stresogene în mod direct. Persoana care foloseşte strategii de coping la stres focalizate pe pro#lemă se %a implica în rezol%area situaţiei cu care se confruntă în mod direct( acţionând pentru rezol%area factorului E factorilor de stres. 4atorită faptului că strategia de coping #azată pe pro#lemă are în %edere cauzeleErădăcinile stresului şi îşi propune eliminarea acestora( se consideră că acest mecanism de coping la stres oferă soluţii pe termen lung. Cu toate acestea( nu se poate afirma cu deplină &otărâre că copingul centrat pe pro#lemă este cea mai #ună strategie de a face faţă situaţiilor stresante. $n exemplu rele%ant în acest sens este acela al persoanei îndoliate care pentru a se confrunta cu sentimentul de pierdere are ne%oie de strategii centrate pe emoţie.  3u se poate afirma cu deplină certitudine că una dintre strategii de coping este mai  #ună decât cealaltă( oamenii sunt diferiţi şi deci răspund diferit în faţa stresului. Cu toate acestea( mecanismele de coping centrate pe problemă sunt mai utile decât copingul centrat pe emoţie atunci când persoana are măcar un minim control  asupra circumstanţelor care generează stresul 4e remarcat este faptul că în cele mai multe dintre cazuri( cele două modalităţi de coping la stres( coping centrat pe emoţie şi coping centrat pe pro#lemă( conlucrează. Cele două tipuri de coping se pot susţine reciproc( copingul centrat pe emoţie aDută la reducerea intensităţii emoţionale negati%e resimţite( teren pe care copingul centrat pe  pro#lemă poate să găsească soluţii mai adapta#ile( odată ce tensiunea interioară şi distorsionarea realităţii s-au diminuat semnificati%.

D& *OD!/!C)' C$0!"'&%& D& *)! S$S  &S'& CO!)' C$ 'O'$% 

1.3 *ecanisme de aparare 4i mecanisme de coping 'n 4> FG !!", se specifică faptul că mecanismele de apărare sunt procese psi&ice automate care proteDează indi%idul de anxietate( de perceperea unor pericole sau de factorii de stres.e su#liniază că su#iecţii nu conştientizează existenţa acestor mecanisme de apărare decât atunci când sunt deDa acti%ate. >ecanismele de coping includ atât mecanismele de apărare defensi%e, cât şi mecanismele de adaptare angaDate intenţionat şi conştient dar care cu timpul se pot automatiza, focalizate pe pro#lemă sau emoţie.

CO*)()(&) *&C)"!S*&%O( D& CO!"# C$ C&%& D& ))()(& 5).-ăban,16678 >2CA3F>2 42 COPF3;

>2CA3F>2 42H23FG2

-procese su#,conştiente

-procese inconştiente *

-produse în contact cu realitatea *

-produse la interfaţa ego-id *

-permit confruntarea cu realitatea *

-distorsionează mai mult decît cele de coping, realitatea *

-orientate predominant spre trecut* -implică scop şi perspecti%ă sunt orientate spre prezent şiEsau %iitor,* -implică automatisme( sunt rigide * -au necesită, flexi#ilitate * -permit exprimarea afecti%ă *

-#loc&ează exprimarea afecti%ă *

-preced sau succed reacţiei de stress*

-sunt procese post-afecti%e * -orientate spre #locarea pulsiunilor instinctuale

-sunt orientate spre interior sau exterior*

interne *

-au eficienţă situaţională.

-au organizare ierar&ică ) mature %s. imature.

a#el 