CONSERVAREA MONUMENTELOR ISTORICE
CONSERVAREA MONUMENTELOR ISTORICE
Desi ex Desi exist istaa in li lite terat ratur uraa de sp speci eciali alitat tatee st stud udii ii re refer ferit itoa oare re la ist istor oria ia ar arhi hite tect ctur urii, ii, a structurilor spatiale sau plasticii decorative ale edificiilor monument istoric, pana in prezent nu s-au efectuat cercetari sistematice privind cauzele ce produc degradarile acestor edificii si procedeele tehnice de interventie pentru conservarea lor. Asemenea Aseme nea invest investigatii igatii de detali detaliu, u, ce ar putea sa para la prima vedere ca nesemn nesemnificati ificative ve si lipsite de un interes major, pot avea importanta nu numai prin valoarea lor teoretica, ci mai ales prin valoarea practica. Principalel Princ ipalelee tipur tipurii de materi materiale ale asupra carora se concen concentreaza treaza atentia special specialistilo istilorr in vederea conservarii lor sant: piatra, lemnul si metalul. Din materialele caracteristice zidariilor istorice si anume piatra si caramida, pot fi realizate mai multe tipuri de zidarii, ce difera intre ele prin modul de punere in opera opera si dimensiunile elementelor ( [1]. 1. idarii din piatra naturala - !ruta - cioplita - lucrata (fatuita" - de talie #. idarii de caramida - caramida aparenta aparenta - tencuite $. idarii mixte - piatra si caramida - piatra naturala si !locaje. DESCRIEREA MATERIALELOR UTILIZATE IN ZIDARII Piatra naturala extrasa din cariere su! forma de cu!uri de forma neregulata. %ipurile de roci sunt: a" roci magm magmatice: atice: grani granit, t, !azalt !azalt,, andezi andezit& t& prov provin in din solidi solidificarea ficarea materi materialelor alelor aflate in stare topita in interiorul pamantului& !" roci sedime sedimentare: ntare: calcar, gresie, pietri pietris, s, nisip, ghips ghips,, argila argila&& provi provin n din depun depuneri eri sau sedimentari ale rocilor de suprafata& c" roci metamorfice: ardezia, marmura, cuartitul& provin din actiunile chimice ce se petrec in scoarta asupra rocilor magmatice si sedimentare& 'aramida 'aram ida (piatr (piatraa artific artificiala" iala" este un amestec de argila cu adaosu adaosuri ri de nisip foarte fin, uscata. 'aramizile pot fi de!itate in diferite forme si dimensiuni, ce au variat de-a lungul epocilor. Datorita usurintei fa!ricarii, dimensiunilor mici, caramida, cel mai vechi material de constructie, s-a !ucurat de o larga intre!uintare in epoca medievala. ortarele, orta rele, amestec amestecuri uri !ine omog omogenizate enizate de lianti lianti,, nisip si apa, in care se pot introd introduce uce adaosuri active-su!stante cu caracter plastifiant, de accelerare sau intarziere a prizei, coloranti, etc. et c. )n co comp mpoz ozit itia ia mo mort rtare arelo lorr se ut util iliz izeaz eazaa at atat at va varu rull gr gras, as, cat si ce cell hi hidr drau auli lic. c. 'a 'ali lita tatea tea mortarului, granulometria si culoarea nisipului utilizat difera de-a lungul timpului si constituie indicii de datare a edificiului. )n epoca medievala se utiliza mai mult mortarul de var al! gras. Acesta este ductil, aderent, a!soar!e apa, dar permite evaporarea - spre deose!ire de cel hidraulic ce face o priza rapida su! apa, dar produce pro!leme de condens.
%ehnica executiei zidariilor difera dupa pozitia acestora in constructie, fundatie, elevatie, interior, exterior, dar si de epoca in care au fost executate. )nitial piatra, sim!ol al perenitatii si puterii, a fost rezervata constructiilor de aparare si celor mai importante edificii religioase, mai tarziu folosirea ei patrunzand treptat si in arhitectura ur!ana. ZIDARII DE PIATRA %ipuri de zidarii medievale - zidaria de piatra naturala 1.1. idarii din piatra !ruta utilizate atat la fundatii, la ziduri de umplutura, dar si la elevatii. *locurile de piatra au forma neregulata, pot sa nu fie legate cu mortar. idaria uscata este utilizata in special la fundatii. idaria din piatra !ruta, legata cu mortar, poate fi clasificata dupa cum urmeaza: - cu rosturi orizontale (piatra de cariera sau de rau"& - zidaria +opus incertum+ utilizeaza piatra !ruta poligonala-de cariera& - zidaria +opus cementicum+ utilizeaza !olovani de rau sau cioplitura pusa in opera fara preocuparea de a regulariza rosturile. 1.2. idaria din piatra sparta (cioplitura" utiliza moloane de forma neregulata, de dimensiuni mici (l 1-$ cm, grosime 1-# cm"& uneori aceste zidarii erau com!inate cu caramida utilizata ca pat de repartitie. /a grosimile mari de ziduri se foloseste tehnica zidariilor cu # fete zidite-din piatra cioplita ce alcatuiesc concomitent cofrajul pentru emplecton si paramentul vizi!il& umplutura este alcatuita din !locaje de piatra !ruta amestecata cu mortar. 1.3. idaria din piatra fatuita (prelucrata"& se utilizeaza !locuri de piatra taiata in forme prismatice si lucrata pe laturi, de cate $ categorii: obisnuite (cu coada scurta", butise (cu coada lunga", curmezisuri (cu coada cat grosimea zidurilor". 1.4. idaria din piatra de talie este realizata din !locuri de piatra faltuita cu grija asezate regulat. Pentru asanarea elementelor de piatra de vegetatia existenta se va curata piatra in preala!il, prin spalare cu apa si cu peria de paie0#. Deoarece, dupa spalare cu apa, zonele pe care s-au dezvoltat licheni al!-cenusii apar gal!en-roscat, se va indeparta stratul !ogat in oxid de fier, prin !uceardare locala. Dupa uscare se va trece la tratamentul propriu-zis de dezinfectare cu un dezinfectant cationic sau *romocet 1 2, aplicat prin pensulare si care va reluat dupa cca. 1 zile, dupa care se va trece la curatarea mecanica a zonelor tratate, prin periere uscata si curatarea locala cu spaclul sau !isturiul. )n final, se va aplica din nou tratamentul cu *romocet 1 2, descris mai sus. ZIDARII DE CARAMIDA /ucrarile de zidarie din caramida executate in cadrul restaurarii monumentelor istorice se vor realiza cu caramizi ceramice pline, avand aceeasi dimensiune cu cea originala, de epoca, din care este executat edificiul. /a comandarea caramizilor se vor face masuratori ale caramizilor vechi pe un esantion de 1 caramizi, din zone diferite. 'aramizile puse in opera vor putea avea urmatoarele a!ateri: lungime 31 mm, latime 3 mm, grosime 3# mm. Pentru portiunile de zidarie realizate cu !olovani de rau sau lespezi de piatra se vor folosi materiale provenite din autodemolari, pe cat este posi!il. Pe timpul transportului si in santier, caramizile vor fi protejate impotriva umezelii, noroiului, etc. 4e va evita manipularea repetata care conduce la deteriorarea caramizilor. ortarele pentru zidarii de epoca se prepara manual sau cu un malaxor de mortar, in transe suficiente pentru cantitatile de plom!ari sta!ilite. ortarul este necesar sa fie executat numai dupa ce s-a sta!ilit compozitia mortarului originar. )n general este utilizat mortar din var si nisip sau cu adaosuri de praf de caramida, calti, paie. Pentru mortarul executat numai din var si nisip: a) sta!ilirea compozitiei: dozajul se face in volume, cu raportul var-pasta si nisip de 1:$ pana la 1:5. 'onsistenta mortarului va fi cat mai vartoasa, avand grija sa se o!tina plasticitatea necesara. 6ste stiut ca
mortarul prea moale mareste pericolul de crapare, prin pierderea !rusca a unei cantitati prea mari din apa de amestecare& b) materiale: var, nisip, apa: Varul tre!uie sa fie foarte !ine stins - minim 7 luni si sa nu contina impuritati. Nisipul natural de cariera sau de rau tre!uie sa corespunda granulatiei necesare, sa fie curat, fara pul!ere fina de argila sau alte materii organice si vegetale. 'ompozitia granulometrica a nisipului pentru grund - se va utiliza nisip cu dimensiunea maxima a granulelor de ,8 mm.& c) conditii, punere in lucru: 'aramizile sau pietrele vor fi !ine udate inainte de a fi puse in lucru. 4e va evita stocarea pe schela pentru mult timp a acestor materiale, pentru ca ele sa nu fie deja uscate in momentul punerii in opera. Adaosuri hidraulice-praf de caramida - acest adaos a fost mult utilizat in vechime, prezenta lui fiind gasita in aproape toate mortarele vechi. Praful de caramida se amesteca cu pasta de var in procent de - 1 2. Prin utilizarea prafului de cara mida in varul pasta se o!tine o hidrolicizare a varului, determinand o im!unatatire neta a caracteristicilor mecanice ale mortarului. 9ecomandari: pe timp calduros, zidaria proaspata tre!uie protejata cu un sistem de paravane care sa tina • um!ra& este interzis a se executa orice lucrari cu mortar de var pe timp friguros temp. min. + 7 °C; inainte de inceperea lucrarilor cu mortar de var se vor face pro!e preliminare de control • ale mortarului care va fi utilizat. Pro!ele vor consta in: - aplicarea mortarului pe zidarie, executandu-se un panou de 8 x8 cm. - verificarea calitatii va cuprinde in mod o!ligatoriu si verificarea aspectului estetic in raport cu zona originala de zidarie veche. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii principale: •
• • • • • •
executarea unor esantioane de tencuiala, pregatirea suprafetelor de tencuit, prin curatarea prafului, umezirea, prepararea mortarului, in general manual, sprituirea suprafetelor - daca se cere, aplicarea grundului-lasat sa se usuce minim 5 ore si maxim 24 ore, aplicarea tinciului si finisarea lui, de la caz la caz, dupa cum urmeaza - pentru tencuieli sterse, se lucreaza cu drisca mica, confectionata din material
moale, - pentru tencuieli de epoca in tehnica fresca se lucreaza su! indrumarea proiectantului sau pictorului restaurator, - pentru tencuieli groase de la $, cm in sus, tencuirea se face in mai multe straturi succesive& - finisarea generala a tencuielii, astfel incat intreaga suprafata sa ai!a aspectul arhitectural corespunzator cu vechea tencuiala. /a tencuielile tip fresca, datorita tehnologiei deose!ite de preparare a mortarelor si materialelor incorporate, consumul de forta de munca este mult mai mare fata de tencuielile o!isnuite de epoca. isurile si crapaturile se vor curata, chitui si injecta, conform instructiunilor si detaliilor din proiectul de restaurare. 'onsolidarea prin injectii cu mortar de ciment cu aracet sau lapte de ciment cu aracet se realizeaza astfel: 1. se curata de praf fisura cu aer comprimat& #. se spala si se lasa sa se usuce& $. se introduc stuturi din P;', avand diametrul putin mai mare decat stutul pompei de injectie. 4tuturile se introduc in zid, cel putin 1 cm, prin forare cu rotopercutanta, la distanta de # - $ cm si la orice schim!are de directie a fisurii.
5. se chituieste cu ipsos fisura la suprafata zidului. )n zonele pictate chituirea se va efectua cu multa grija pentru a nu afecta stratul de pictura. Daca tencuiala pe care se afla pictura este desprinsa, se va consolida aceasta tencuiala in preala!il, prin introducerea usoara de mortar de var in spatele tencuielii pictate, strict in zona aferenta fisurii. . se injecteaza apa, cu pompa, in fisura, de jos in sus, pana ce apare apa la stuturile urmatoare. 4e lasa sa se usuce. <. se injecteaza solutia de lapte de ciment cu aracet, de jos in sus, pana ce apare la stutul urmator. )n general, umiditatea prezenta in constructiile vechi este de invazie - provine din exterior si are un caracter cronic. =miditatea din constructiile vechi este distri!uita neregulat si afecteaza numai o parte a cladirii. Dupa sursele de provenienta a apei, umiditatea prezenta in constructiile poate fi grupata in $ mari categorii: 1. umiditatea din precipitatii atmosferice, prin infiltratii directe, in special din ploaia asociata cu vant: acest gen de umiditate nu ridica in general pro!leme specifice privind identificarea sursei si categoriile de interventii. 6ste determinata de lipsa etanseitatii, defectiuni ale dispozitivelor de colectare apelor - jghea!uri, !urlane. enomenul este accentuat de mentinerea timp indelungat a conditiilor umede in lipsa unei intretineri corespunzatoare& #. umiditatea din atmosfera prin condens superficial sau interstitial: condensul se manifesta ca un fenomen discontinuu, ce decurge din racirea locala a aerului in contact cu o suprafata rece, asociate unei protectii termice insuficiente, unor elemente de constructie cu alcatuire neomogena& 'onform unor studii experimentale, zidaria care evacueaza cel mai !ine condensul este cea din caramizi o!isnuite& tencuiala ideala este cea din mortar de var. 6ste evidenta eroarea de a finisa peretele cu o tencuiala de ciment sau alt finisaj impermea!il, ceea ce conduce la impiedicarea evaporarii spre exterior si acumularea umiditatii in interiorul peretelui. Aparitia mucegaiului pe fata interioara a peretelui semnaleaza prezenta apei in tencuiala interioara, apa pe care evaporarea catre spatiul interior nu reuseste sa o elimine total - daca finisajul interior al peretelui este impermea!il, apa de condens se prelinge pe parament& $. umiditate din teren prin ascensiune capilara, cu # categorii de surse posi!ile: - din ape de suprafata dispersate in teren (ape meteorice sau scurgeri accidentale din conducte, puturi, rezervoare"& - din panza freatica. )n cazul zidariilor traditionale, lipsite de hidroizolatii orizontale si alcatuite din materiale poroase, fenomenul ascensiunii capilare a apelor din teren, superficiale sau de profunzime, constituie una din pro!lemele majore ale rea!ilitarii constructiilor vechi. enomenul ascensiunii capilare este amplificat de: - folosirea unor finisaje interioare sau exterioare impermea!ile care limiteaza evaporarea apei din zidarii> - modificari ale regimului de incalzire si ventilare a spatiilor interioare& modificari ale nivelului panzei freatice prin diverse lucrari su!terane, de prezenta in sol a numeroase trasee de echipare edilitara, suscepti!ile de defectiuni si posi!ile surse de infiltratii, de folosirea de fertilizanti in agricultura, cu consecinte privind concentratia salina a apei, etc. =n zid umed cu cat este fortat sa evapore mai mult in zona supraterana, cu atat va a!sor!i mai mult la nivelul fundatiilor. )n cazul unui perete cu capacitate de izolare termica redusa, incalzirea interioara determina o crestere a temperaturii in toata grosimea zidului si, deci, o accentuare a conducti!ilitatii capilare in toata masa peretelui, avand drept urmare o vizi!ila majorare a cotei de ascensiune a umiditatii.
LA ELEMENTE DE LEMN
Degradarea fungica a edificiilor 0$: Putregaiul uscat si putregaiul umed pot afecta cladiri de diferite vechimi, iar daca degradarea este descoperita, ea tre!uie identificata si actiunile de remediere intreprinse fara intarziere. Degradarea fungica are loc in cazul lemnului umed, care ramane umed un timp si este rezultatul atacului uneia dintre ciupercile care distrug lemnul. 'ele mai cunoscute sunt Serpula Lacrymans, verita!ila ciuperca a putregaiului uscat, 'oniophora Puteana,ciuperca de pivnita si Poria Vaillantii, ciuperca de mina. ulte alte ciuperci care apar au fost identificate recent in degradarile usilor si ramelor ferestrelor. Putregaiul uscat este cauzat numai de Serpula Lacrymans si este cea mai grava forma de degradare. 4e poate extinde si poate distruge mare parte din lemnul unei cladiri. Putregaiul umed apare mai frecvent, dar este mai putin periculos, degradarea se rezuma la zona in care lemnul s-a umezit si a ramas asa. Degradarea fungica se instaleaza intotdeauna acolo unde s-a umezit lemnul, peste # 2 continut de umiditate. )n acest caz este necesar intotdeauna sa se depisteze sursa de umezeala si sa se stopeze patrunderea apei.
CAUZELE OBISNUITE DE UMEZEALA IN CLADIRI Primul pas dupa descoperirea degradarii fungice il constituie inspectia atenta a cladirii, pentru depistarea modului si a locului pe unde patrunde apa. Defectiunea care permite patrunderea umezelii tre!uie remediata odata cu prevenirea oricarei infiltrari ulterioare. )?4P6'%)A 6@%69)A9A Acoperisul 1. jghea!uri de acoperisuri !locate, mai ales in zonele adancite si ascunse& #. stresini defecte& $. jghea!uri si acoperisuri plane cu panta necorespunzatoare& 5. tigle si placi lipsa, sparte, dislocate sau desprinse& . acoperis cu defecte in zona din jurul cosurilor. Peretii 1. degradarea mortarului de la rosturile zidariei de caramida& #. lipsa sau proiectarea gresita a hidroizolatiei& $. instalatia de hidroizolatie traverseaza un sol cu straturi de flori, plinte, etc& 5. caramizi nearse !locate& . conducte fisurate sau sparte-de apa au de scurgere& <. pervazuri exterioare la ferestre cu panta necorespunzatoare& )edera sau alte plante cataratoare pot ascunde multe din defectiunile mentionate mai sus, iar radacinile pot su!mina fundatiile cauzand fisuri ale hidroizolatiei. 9adacinile ar!orilor din apropiere pot provoca deteriorari similare la fundatii si hidroizolatii si pot patrunde si infunda tevile de scurgere. Plopii au radacini care se pot intinde pe distante de mai multi metri. 6ste cel mai !ine sa se pastreze o distanta de cel putin # m fata de cladiri. INSPECTIA INTERIOARA 4e vor cauta zonele in care s-a evidentiat patrunderea umezelii: 1. podelele din piatra dura sau din !eton cu plinte de lemn unde mem!rana impermea!ila hidroizolatia este gaurita sau de calitate sla!a sau unde nu exista aceasta mem!rana& #. tevi de a!ur neizolate& $. umiditatea crescuta in timpul folosirii !ailor si !ucatariilor. Acest fapt reprezinta o importanta deose!ita in cladirile neizolate sau prost ventilate si aceasta este cauza degradarii majoritatii lemnariei ferestrelor si usilor& 5. stocarea apei de inundatii in spatiul dintre podea si placa de !eton& . folia de linoleum sau vinilin care acopera in intregime podelele de lemn neventilate sau imperfect ventilate&
6ste deose!it de important sa se asigure o ventilatie corespunzatoare su! podele precum si o circulatie continua a aerului prin gurile de aerisire, eventual !locate sau prin spatiile speciale din peretii despartitori. 4tocarile de aer neventilat favorizeaza infestarea si tre!uie eliminate. data cu indepartarea ciupercii si cu efectuarea reparatiilor necesare corespunzatoare tre!uie luate masuri imediate de uscare a umezelii existente si de prevenire a unei patrunderi ulterioare a apei. CIUPERCILE CARE DISTRUG LEMNUL Atacurile putregaiului uscat si umed incep intr-o maniera asemanatoare. 'orpurile de fructificatie mature ale ciupercilor care distrug lemnul, corpuri care se dezvolta in timpul atacului produc milioane de spori microscopici, iar acestia se imprastie pe distante mari dusi de curentii de aer. Daca ajung pe un lemn umed netratat, vor germina dand nastere hifelor, care, dezvoltandu-se, formeaza o masa fi!roasa numita miceliu. iceliul se dezvolta in interiorul lemnului si ataca su!stanta hranitoare pentru a-si procura hrana. )n final, lemnul se inchide la culoare si capata aspectul caracteristic cu crapaturi. =nele putregaiuri umede determina al!irea lemnului. )n cele din urma lemnul isi pierde rezistenta si in unele situatii devine periculos de nesigura folosirea lui. Principalele diferente dintre putregaiul uscat si cel umed constau in gradul de dezvoltare a miceliului pe suprafata lemnului si in capacitatea ciupercii de a se intinde pe lemnul din peretii invecinati. 6ste important ca cele doua tipuri de degradare sa fie diferentiate, deoarece necesita un tratament diferit. %ratamentul pentru putregaiul umed aplicat in cazul putregaiului uscat este o pierdere de timp si de !ani. 4tudii recente au indicat ca dupa acest fel de tratament ciuperca se intinde mai rapid spre alte zone. %ratamentul pentru putregaiul uscat intreprins in cazul putregaiului umed este eficient, dar va fi cu mult mai costisitor decat este necesar. PUTREGAIUL USCAT iceliul ciupercii 4erpula /acrBmans se dezvolta pe suprafata lemnului infestat, iar in conditii de umiditate si de aer inchis produce o masa cu aspect de vata. Pe suprafata miceliului apar adesea picaturi de apa si aceasta +trasatura + a conferit ciupercii denumirea de lacrBmans. 4e pot o!serva, de asemenea, pete vii de culoare gal!ena, dar acestea apar mai ales cu tente de violet in conditii de umiditate mai scazuta cand suprafata miceliului se reduce la o pelicula su!tire matasoasa. iceliul se intinde pe suprafata lemnului prin dezvoltarea continua a hifelor. 9izomorfele specializate se dezvolta in interiorul miceliului si furnizeaza apa si su!stanta hranitoare hifelor ce avanseaza. 9izomorfele devin cu adevarat semnificative atunci cand ciuperca se intinde de la lemnul infestat peste suprafata peretilor invecinati, din caramida sau piatra. irisoare fine ale hifelor patrund prin im!inarile de mortar si straturi de tencuiala si, astfel, zone intinse de perete umed se infesteaza. 'iuperca nu-si poate extrage su!stanta hranitoare din materialele de zidarie, dar rizormorfele, care au pereti grosi si sunt rezistente la lipsa de umezeala pot continua sa furnizeze apa si hrana hifelor o perioada considera!ila de timp. iceliul in care s-au dezvoltat initial rizomorfele adesea se distruge. )n aceste cazuri, rizomorfele raman singurele legaturi intre sursa de hrana (lemnul degradat" si hifele care inainteaza, constituind totodata singura evidenta a dezvoltarii ciupercii in perete. 'apacitatea putregaiului uscat de a se intinde la lemnul proaspat a condus la deteriorari serioase in cadrul mai multor cladiri noi. )n aceste situatii s-a folosit lemn infestat ca !aza pentru cofraj la turnarea planseelor din !eton armat. Din lemnul infestat s-a dezvoltat miceliul si a determinat degradari serioase plintelor, lam!riurilor si altor portiuni de lemnarie, inainte ca umezeala din timpul constructiei sa se fi uscat. Daca se folosesc astfel de structuri vechi tre!uie aplicat un tratament a!undent fungicid pentru tencuiala, in cazul in care exista vreun du!iu cu privire la calitatea unei astfel de structuri. )n vreme ce fiecare ciuperca are propriile sale trasaturi caracteristice unice, aspectul general al putregaiului umed este asemanator-ca si tratamentul. 'iuperca Phellinus 'ontiguus a
fost recent sta!ilita drept cauza principala in degradarea lemnului de la ferestre& aceasta ciuperca produce un putregai al! care este destul de diferit fata de aspectul putregaiului umed. Putregaiul umed se limiteaza strict la zona umeda deoarece miceliul nu se intinde in pereti. TRATAMENTUL PENTRU LEMN PUTREGAIUL USCAT /emnul foarte degradat tre!uie indepartat si e de preferat sa fie ars pe loc. %re!uie luate toate masurile posi!ile pentru a micsora imprastierea sporilor printr-o manuire si o pulverizare atenta a corpurilor de fructificatie cu o solutie fungica. Acolo unde nu este posi!ila arderea pe loc, pe lemn tre!uie pulverizat un conservant urmand sa fie ingropat in pamant. )n operatiunea de indepartare a lemnului degradat este esential sa se asigure o margine de siguranta, taindu-se dincolo de portiunile cu putregai cel putin < mm. %encuiala cu semne de infestare fungica tre!uie de asemenea indepartata pe aceeasi portiune de siguranta < mm, dincolo de zona infestata. )n acest sens orice perete unde apar urme de micelii sau de corpuri de fructificatie tre!uie curatat prin razuire cu dalta si cu peria de sarma, urmata de sterilizare prin aplicare de solutie fungica& se va folosi un fungicid special pentru zidarie aplicat cu peria sau prin pulverizare. 6ste greu de intreprins tratarea in adancime a unui perete, mai ales in zidarie de caramida cu rosturi deschise sau din piatra nefasonata desprinsa la interior, iar tratamentul in profunzime, numit irigare, este eficient doar atunci cand s-a demonstrat necesitatea patrunderii in adancime. 'um ar fi de exemplu: 1. Pentru a se impune o !ariera toxica, intre zona atacata si lemnul sanatos& intr-un zid despartitor la care se trateaza doar o parte& la !aza unui perete infestat unde ciuperca s-a intins in zidaria cu lemn in solul invecinat. #. Acolo unde nu este de dorit indepartarea integrala a tencuielii de pe perete-ca in cazul unei stucaturi de pret, se poate intreprinde irigarea. $. %ratamentul cu solutie fungica se poate face prin pomparea sau prin turnarea unor cantitati mari de solutie fungicida in gaurile facute cu !urghiul in perete. =scarea este lenta si exista riscul eflorescentei sarurilor. 4e pot folosi si tampoane de conservare - !are solide de fungicid solu!il in apa - care se introduc in gauri facute cu !urghiul la distanta de 8 mm, mai ales in cazul lemnului in contact cu zonele umede ale peretelui. )ndiferent ce metoda se foloseste, peretii tre!uie lasati sa se usuce dupa tratament, cat mai mult cu putinta si sa se perie orice eflorescenta aparuta la suprafata. 6florescenta poate fi evitata daca peretele infestat este tencuit cu un material amestecat cu fungicid. /a capetele grinzilor tre!uie folosita vopsea cu fungicid, in aceste zone nefolosindu-se in mod normal tencuiala. 4e recomanda tencuiala si vopsea continand oxiclorura de zinc. %re!uie sa se foloseasca aceste tratamente numai acolo unde riscul eflorescentei nu se poate admite. /emnul sanatos din vecinatate, care nu este inlocuit, tre!uie tratat in situ prin pensulare sau pulverizare de conservant. /emnul folosit pentru inlocuiri tre!uie tratat cu un conservant eficient. )n edificiile in care cauza patrunderii umezelii nu este remediata cu usurinta, ca in cazul caselor vechi fara drenaj sau hidroizolatie, este important si esential sa se asigure protectia maxima oricaror inlocuiri de lemn. %ehnicile moderne pot rezolva majoritatea pro!lemelor legate de patrunderea umezelii. )m!unatatirea sistemelor de incalzire si ventilatie, chiar numai temporar, va gra!i uscarea cladirii si va preintampina un nou atac al putregaiului uscat. 6ste de cea mare importanta sa se ia masuri cat mai complete si eficiente impotriva putregaiului deoarece, in caz contrar, va aparea un nou atac. PUTREGAIUL UMED /emnul degradat tre!uie indepartat si inlocuit cu lemn tratat. /emnul sanatos, care ramane in vecinatatea zonei atacate, tre!uie sa fie tratat cu un conservant, ca in cazul putregaiului uscat.
ai mult, acolo unde umezeala poate persista, ca in pivnite, lemnul pentru inlocuiri tre!uie pre-tratat. )n orice caz, lemnul tre!uie inlocuit in asa fel incat sa preintampine contactul cu peretii umezi prin folosirea unor grinzi cu capete din otel. 4ursa de umezeala tre!uie cautata si indepartata. Acolo unde putregaiul umed a fost cauzat de o infiltratie directa se poate intreprinde o verificare amanuntita si completa, si o indepartare a sursei de umezeala urmata de o uscare rapida. ai multa caldura si ventilatie vor contri!ui mult la prevenirea instalarii unui nou atac al putregaiului umed. PREVENIREA Prevenirea degradarii lemnului se poate face prin intretinere. 4unt totusi unele parti chiar si intr-o casa noua unde orice lemn folosit tre!uie tratat cu un conservant. Podelele din lemn pe placa de !eton sunt adesea !atute in cuie, prinse in sipci incastrate in !eton. 6ste esential ca aceste sipci sa fie pre-tratate cu un conservant prin presare sau du!luvacuum sau, daca acest lucru nu este posi!il, printr-o acoperire cu un strat de conservant eficient. %ehnicile moderne de prevenire a contactului dintre sipci si !eton, cum ar fi folosirea unor scoa!e metalice, asigura protectie mult mai !una, dar pre-ratarea lemnului este necesara in astfel de cazuri. 'hiar atunci cand se toarna un strat de !itum peste !eton pentru a actiona ca o !ariera impotriva umezelii, este de dorit totusi sa se trateze grinzile insele. 'apetele grinzilor si a altor elemente de lemnarie tre!uie ferite de contactul cu zidaria peretilor exteriori sau, daca acest lucru este imposi!il, sa se trateze cel putin capetele grinzilor. Acolo unde nu exista conditii de mentinere a unui mediu uscat, este esential ca tot lemnul sa fie pre-tratat. )n locurile expuse, unde ploaia poate patrunde datorita vantului prin zidarie sau prin ramele ferestrelor sau usilor, este necesar un tratament de conservare. )n cazul degajarilor si desfacerilor - materialul lemnos infestat va fi ars, respectandu-se normele P4), iar molozul rezultat va fi ingropat sau ars cu adaos de com!usti!il, inainte de transportarea la groapa de gunoi. 4e recomanda ca suprafetele decapate la nivelului solului sa fie stropite cu solutie din lapte de var. 'onservarea materialelor originare ale monumentului istoric este de o importanta majora pentru aprecierea vechimii si a valorii operelor de arta. Din punct de vedere al teoriei generale si al metodologiei restaurarilor, cunoasterea cauzelor care au determinat degradarea are un rol important pentru aprecierea starii unui monument atat din punct de vedere al rezistentei, al modificarilor de structura si expresie suferite in decursul vremurilor, cat si pentru sta!ilirea masurilor preventive sau a unor interventii directe, in vederea stavilirii procesului distructiv si a inlaturarii efectelor sale.
01 arina )/)64'=, Note de curs, IAIAM, 1997 0# Arhiva D), Instructiuni in restaurare 0$ 'onservarea lemnului, editata de Asociatia *ritanica pentru 'onservarea /emnului
