CUPRINS Introducere................................ Introducere....................................................... .............................................. .............................................. .................................................... .............................22 Cap. 1 Competitivitatea Competitivitatea și avantajul avantajul competitiv.........................................................................3 1.1 Competit Competitivitat ivitatea ea – definiție, factori factori de influen influență, tipologie tipologie..............................................3 1.2 Avantajul vantajul competitiv – definiție, categorii de avantaje, factori factori de influență.....................8 Cap.2 Inovarea – sursă a avantajului competitiv...................................................................... competitiv......................................................................15 15 Cap. 3 tudiu de ca! – "ormele de manifestare a inovării #n companiile din domeniul telefoniei mo$ile..................................... mo$ile............................................................ .............................................. ........................................................ ....................................1% ...1% 3.1. &re!entarea companiilor 'o(ia și )lac()err* )lac()err*...............................................................2+ 3.2 Interpretarea și anali!area informațiilor pre!entate.........................................................2% Conclu!ii................................ Conclu!ii....................................................... .............................................. .............................................. .....................................................31 ..............................31 A'-.................................. A'-......................................................... .............................................. .............................................. .....................................................3 ..............................3 Ane/a 1 – 'o(ia................................... 'o(ia.......................................................... .............................................. .............................................. ...................................3 ............3 Ane/a 2 0 )lac()err*............................... )lac()err*...................................................... .............................................. .............................................. ...............................3 ........3
1
Introducere ntr0o eră #n care resursele sunt limitate, timpul s0a accelerat, $anii au tot mai multă prioritate #n fa ța laturii umane, s0a creat o adevărată competi ție #ntre firme. oate oate firmele tind să o$ o$țină ină profi profit, t, să #și defin definea easc scăă nișa de cli clien enți și să ofer oferee prod produs usee ori ser servi vici ciii la pre pre țuri uri compe competiti titive. ve. n preț compet competitiv itiv tinde către un avanta avantaj,j, #nsă #nsă pentru pentru o$ ținerea inerea acestui acestuiaa este este necesară necesară at4t o cunoa cunoaștere #n detali detaliuu a avant avantajulu ajuluii competiti competitivv c4t și o anali! anali!ăă amănun amănunțită a produsului sau serviciului serviciului oferit astfel #nc4t să se poată o$ține un preț competitiv #nsă calitatea calitatea să se se men mențină. ină. Compet Competiti itivit vitate ateaa #nseamn #nseamnă, ă, #n știin tiința economi economică că modul modul #n care mediul mediul econo economic mic #și administre administrea!ă a!ă totalitatea totalitatea compete competennțelor pentru atingere atingereaa prosteprită prosteprității, gener4nd gener4nd proporțional, ional, mai multă multă $unăstare $unăstare dec4t dec4t competitorii competitorii.. n sistem competit competitiv iv #și așea!ă $a!ele $a!ele pe sisteme sisteme de producție care generea!ă avantaje competitive și structuri de resurse specifice capa$ile să genere!e genere!e competente competente distinctive. distinctive. ”Ca urmar urmare, e, avanta avantajel jelee și compet competen enț ele distinc distinctiv tivee ale actori actorilor lor econo economic micii vor const constitu ituii factor factorii decisi decisivi vi pentru pentru succ succesu esull compe competit titiv iv al firmei firmei,, indiferent indiferent de dimensiuni” )ell C6ip, 7., 2++%, p.%
9Avantajul 9Avantajul competitiv: competitiv: este o e/presie des #nt4lnită #n mar(eting. mar(eting. ;ar știm oare e/act e/act la ce se referă ea< =ulte =ulte produse și servicii din !iua de a!i sunt aproape aproape similare. similare. ingurul ingurul lucru care reușește să le difere diferennție!e este felul #n care care ele sunt promovate promovate pe piață. Și cel cel mai $un mod de a o face este să pui #n evidență un avantaj competit competitiv iv care să tre!ească tre!ească interesul interesul poten poten țialului ialului tău client. e poate pleca pleca de la lista ta de $eneficii. "aci o sedin sedin ță cu oamenii c6eie din firmă și #i rogi
să liste!e motivele pentru care cred ei ca produsul sau serviciul respectiv este v4ndut.
;acă reușești să inviți și un client client sau doi, sunt șanse ma/ime ma/ime să afli lucruri lucruri noi și interesan interesante. te. Ideea este ca din această listă de $eneficii să identifici un avantaj competitiv pe care să0l poți apoi pune pune #n eviden evidență #n toate activit activităă țile tale de mar(et mar(eting. ing. Iar dacă dacă nu il ai, tre$ui tre$uiee și
#l invente!i sau să0l cauti mai $ine. unt nenumarate istorii de afaceri in care avantajul
compe competiti titivv era invi!i invi!i$il $il tocma tocmaii datori datorita ta faptul faptului ui ca era consid considera eratt un lucru lucru o$isnu o$isnuit. it. n avantaj avantaj competitiv competitiv poate poate fi o$ ținut prin diverse diverse metode, metode, #nsă #n lucrarea lucrarea de fa ță acest avantaj avantaj v0a fi pre!entat prin vi!iunea inovării.
2
Cap. 1 Competitivitatea și avantajul competitiv ”Singurul avantaj competitiv de durată este abilitatea de a învăţa mai repede repede decât concurenţii tăi.” Arie de >eus 1.1 Competi Competitivit tivitatea atea – defini definiție, factori factori de influen influență, tipologie tipologie
n general, general, compet competitivita itivitatea tea este asocia asociată tă activită activităților desfă desfășurate de de o organi!a organi!ație, iar trimiterea la competitivitatea managerială are #n vedere p4rg6iile cu care managementul acționea!ă ionea!ă să să sus sus țină o$ o$ ținerea inerea re!ultat re!ultatelor elor perform performante ante.. Astfel Astfel,, compe competiti titivit vitate ateaa este este defin definită ită ca repre! repre!ent ent4nd 4nd :capac :capacita itatea tea unu unuii sistem sistem – unitat unitate, e, ramură ramură,, econo economie mie națională ională etc., etc., re!ult re!ultate ate superi superioar oaree #n confru confrunta ntarea rea pe plan plan intern internaațional ional sau intern intern cu sistem sistemee simila similare: re: Dicționar de conducere conducere și organizare organizare , 1%85, p.15? @ altă altă defin definiiție e/plică e/plică faptul faptul că, #n sens sens strict strict,, :comp :competi etitiv tivita itatea tea se e/primă e/primă și se măsoa mă soară ră pe piețele produs produselo elorr v4ndut v4ndutee de ma manie nieră ră profita profita$il $ilă, ă, materi materiali ali!4n !4ndd aptitu aptitudin dinile ile concrete ale #ntreprinderii de a fi cea mai $ună sau la fel de $ună ca #ndeprinderile concurente: Alain =artinet, 1%8, p. . n lite litera ratu tura ra de spec specia iali lita tate te e/is e/istă tă o mu mult ltit itud udin inee de păre păreri ri față de conc concep eptu tull de competitiv competitivitate itate prin prin care se #ncearcă #ncearcă să se se e/plice, e/plice, de fapt, fapt, po!iția organi!a organi!ației pe pia ță. &ornind &ornind de la aceste elemente elemente ce definesc definesc competitiv competitivitatea itatea,, au fost identifica identificați at4t factorii de influență, c4t și importan importanța ce ce se acordă acestora. '. 7am$6ujun, 7am$6ujun, p.5 Astfel, Astfel, factorii factorii de inflen inflență citați sunt #n principa principall următoriiB următoriiB •
motivația individuală, individuală, climatul social din #ntreprindere
•
renta$ilitatea capitalurilor investite
•
productivitatea muncii muncii
•
costurile pentru pentru toate activitățile din #ntreprindere #ntreprindere
•
calitatea serviciilor acordate clienților
•
savoir0fa savoir0faire, ire, e/perien e/periența și competen competența industrială industrială
•
fle/i$ilitatea #ntreprinderii
•
po!iția #ntrinderii pe piață, cota de piață pe care o are aceasta. aceasta.
e poate poate o$ser o$serva va că to ți ace ace ști facto factori, ri, pent pentru ru a se mani manife fest staa po!i po!iti tivv, sunt sunt puși #n valoare de calitatea managementului. Competitivitatea #nseamnăB •
creșterea nivelu nivelului lui calită calității produselor produselor com$inat com$inatee cu un nivel minim minim al costurilor costurilor 3
•
păstrarea calității la un nivel sta$il av4nd #nsă ca restricții creșterea
•
productivității reduce reducerea rea costur costurilo ilorr de reali! reali!are are a produs produselo elorr sau de presta prestare re a servic serviciil iilor or,, creșterea gradului de utili!are a materialelor, considerarea rolului rolului cercetărilor de
•
piață și a preferințelor clienților spor de performanțe te6nice și economii economii de e/ploatare oferite de producători pe pe
•
piață, față de alte produse sau servicii similare similare sau considerate standard capac capacita itatea tea organi organi!a !ației de a c4 c4știga tiga #n condi condiții conc concure urenn țiale iale pe piața inter internă nă și e/ternă.
;in defini definițiile menționate ionate re!ultă re!ultă c4teva c4teva aspecteB aspecteB •
comp compet etit itiv ivit itat atea ea este este un conc concep eptt cu du$l du$lăă func funcțieB ieB de apre apreci cier eree a evol evoluu ției iei organi!a organi!ației pe piață și de orientare orientare pe divers diversee căical căicalitate itate,, preț, cost, cost, fia$ili fia$ilitate, tate,
•
sc6im$ar sc6im$are e a evolu evoluției aceste acesteia ia #n condi condiții de competi competiție competitivitatea o$ligă organi!a organi!ațiile să fie #ntr0o permanentă permanentă stare de concurs pe piață, unde, #n funcție de nivelul de evoluție și de gradul de cunoa ștere a
•
concur concuren enților ilor deține o anum anumită ită po!i po!iție #ntr0un #ntr0un mediu mediu concure concurennțial orice orice organi!a organi!ație tre$uie tre$uie să cunoască cunoască și să asigure asigure
•
necesită necesitățile consumatorilo consumatorilor r com competi petiti tivi vita tate teaa este este lega legată tă de o seri seriee de noțiuni iuni com compe peti tiție conc concur uren ență, concurențial etc. care devin devin complementare complementare #n #nțelegerea conceptului.
;e asemenea, asemenea, o parte din elemente elementele le cuprinse #n definiții sunt considen considenrate rate ca fiind factori generatori
și
declanșatori ai comp compet etiti itivi vită tății. ii. Astfe stfel, l, gene genera rato tori riii prin princi cipa pali li ai
comp compet etit itiv ivit ităății sunt suntBB cere cerere re și ofer ofertă tă,, cali calita tate teaa prod produs usel elor or sau sau a serv servic icii iilo lor, r, pre prețuril urile, e, necesitat necesitatea ea socială, socială, adapta$ilita adapta$ilitatea, tea, iar declan declanșatori ai competitivit competitivităății cuprind din punct de vedere alB
mediul mediul e/ternB e/ternB produsele produsele sau serviciile serviciile,, clien clienții, piața și pre prețurile mediul mediul internB internB calitatea calitatea,, costul, costul, fle/i$ilita fle/i$ilitatea, tea, sc6im$ sc6im$area area,, siguran siguranța #n funcționare ionare și fle/i$ilitate ;upă modu modull cum cum sunt sunt folosi folosiți factorii factorii generator generatorii și declan declanșatori ai compe competitivit titivităății pot pot
să răspundă lent, lent, rapid sau instantaneu instantaneu la modul de manifestare manifestare a mediului intern și e/ntern sau la cerințele $eneficia $eneficiarilor rilor produselor produselor sau servici serviciilor ilor oferite oferite pe piață. n anali!a anali!a competitivită competitivității organi!a organi!ației se utili!ea!ă următoarele tipologiB
competitivtatea vizibilă B e/prim e/primăă aspec aspecte te comu comune, ne, acce accesi$ si$ile ile cum sunt sunt forma forma de
pre!entare a o$iectului de activitate, livrarea, am$alarea, prețul, calitatea e/prmată prin mentena$ilitate și fia$ilitate, pu$licitatea agresivă agresivă
compe competit titivi ivitat tatea ea
invizi invizibil bilăăB
e/primă
aspecte
privind
organi!area rea
particularitățile managementului, managementului, adapta$ilitatea la noile cerinte
și
internă
necesitățile
clienților, acceptarea sc6im$ării competitivitatea ignorantă B se referă referă la aspecte aspecte privind privind monopo monopolul lul de produc producție sau dime dimens nsio iona nale le,, rela relația dintre dintre cerere cerere și ofer ofertă tă,, legi legisl slaația prot protec ecționi ionist stă, ă, situa situația de pioneriat. n pre!en pre!ența mo modul dului ui #n care care este este arătată arătată,, semni semnific ficaația diferi diferi ților ilor factor factorii prin prin
frecven frecvența de citare citare #ntr0un studiu studiu de ansam$l ansam$lu, u, o altă grupare grupare a acestora acestora arată astfelB astfelB '. 7am$6ujun, p.5, 5% a$el 1.1 a
"actor "actor de definire definire a competit competitivită ivității fac factori tori priv privin indd gesti estiun uneea
"recven "recvența de citare citare
0 fle/i$ilita fle/i$ilitatea, tea, renta$ilitat renta$ilitatea, ea, creșterea, terea, capacitat capacitatea ea de adaptare, adaptare, cerc cercet etar area ea de prod produs usee noi, noi, aleg aleger eree dive divers rsif ific icăr ării ii,, redu reduce cere reaa $
costurilor, studii, previ!iuni factori privind v4n!area v4n!area
22
c
0 pu$licitatea, promovarea, politica de mar(eting fact factor orii leg legaați de de con contr trac actu tull cu cu cli clien ente tela la
?+
0 imag imagin inea ea de ma marc rcă, ă, cali calita tate teaa perc percep eput ută, ă, serv servic icii iile le de după după d
v4n!are factori legați de producție
5+
0 prod produc ucti tivi vita tate tea, a, poli politi tica ca de ac6i ac6i!i !iții, ii, stoc stocur uril ile, e, te6n te6nol olog ogii iile le e
utili!are, calitatea, respectarea termenelor fac factori privind competența
5
0 preg pregăt ătir irea ea pers person onal alul ului ui,, savo savoir ir0f 0fai aire re,, antre antrena nare rea, a, am am$ia $iannța, motivarea, responsa$ilita r esponsa$ilitatea tea Cu siguranță, e/istă și o serie serie de constr4ngeri, de de $ariere care, mai mai ales, #n perioada de tran!i tran!iție la economia economia de piață, se manifestă manifestă uneori uneori acut, acut, cum suntB politicil politicilee fiscale, fiscale, relațiile $ancare, concurența internațională, corup ția, calitatea sistemului politic, comportamentele comportamentele parteneriale etc. 7eve 7eveni nind nd la comp compet etit itiv ivit itat atea ea manag anager eria ială lă prin prin care care este este pusă pusă #n valo valoar aree competitivitatea #ntreprinderilor #n sensul celor pre!entate, se desprind trei fundamente, după cum urmea!ăB a calitatea calitatea sistem sistemelor elor de organ organi!are i!are apre!i apre!iată ată ca $a!a $a!a competit competitivită ivității manageria manageriale le $ un nivel #nalt al competen competenței manageriale sau capacitatea de conducere 5
c acțiunile de de plasare plasare a #ntrepri #ntreprinder nderii ii #n mediu mediu economic economico0soc o0social, ial, de aface afaceri, ri, mediul mediul am$iant ceea ce #nseamnă #nseamnă inserția competitivă. Cu un coro corola larr al aces acesto torr elem elemen ente te fund fundam amen enta tale le spec specia iali liștii tii sus susțin că #n nive nivelu lull motivării, motivării, a științei de a folosi folosi motivare motivarea, a, stă succes succesul ul acțiunilor iunilor competitiv competitive. e. =otivarea =otivarea este este astfel astfel considera considerată tă motorul, motorul, elementul elementul care asigură dinamica dinamica for țelor competitive competitive ale unei #ntreprinderi. 7egulile unei gestiuni competitive pot fi sinteti!ate astfelB=i6ail ;umitrescu, 2++2, p.185 1. #nainte #nainte de toate, toate, este necesar necesar un instrum instrument ent de măsură măsură al re!ultate re!ultatelor lor #n conte/tul conte/tul li$erei li$erei concu concuren rențe 2. oameni oameniii tre$ tre$uie uie utili! utili!aați prin prin mo motiv tivare are 3. o$iective o$iectivele le organi organi!a !ației se se cer cer a fi foarte foarte clar clar determina determinate te . #ncred #ncredere ereaa #n oameni oameni este este un lucru lucru ese esenn țial ial 5. tre$uie tre$uie evaluate evaluate costurile costurile sociale sociale și interesa interesați oamenii oamenii pentru pentru o$ținerea inerea re!ultate re!ultatelor lor ?. me mem$ m$ri riii ec6 ec6ip ipei ei se cer cer $in $inee sel selec ecționa ionați . tre$ui tre$uiee #nvă #nvățată cond conduce ucerea rea #n #n perioa perioada da de de cri!ă cri!ă.. @ descif descifrar raree a fundam fundament entelo elorr compet competitiv itivită ității ma manag nageri eriale ale se pre!in pre!intă tă #n cele cele ce urmea!ăB =ic6el =arc6esna* ș.a., p.28 a. calita calitatea tea sistem sistemelo elorr de orga organi! ni!are are poate poate fi aprec apreciat iatăă esen esen țial prin prin interm intermed ediul iul configurației moderne a structurii de organi!are organi!are @. @. $. competența managerială sau capacitatea de conducere a cunoscut at4t interpretări, c4t și o evoluție #n raport raport de sc6im$ă sc6im$ările rile esen esențiale produse produse #n planu planull de!voltări de!voltărilor lor economico economico00 sociale, sociale, științifice, #n planul planul relațiilor patrimonial patrimonialee și #n alte planuri. planuri. 7ele 7eleva vant ntee ni se par par c4te c4teva va dint dintre re comp compon onen ente tele le defi defini nito tori riii pent pentru ru comp compet eten ența managerială sau capacitatea de conducereB
#nainte #nainte de toate, pregătirea pregătirea pe care o au diferiți manageri manageri de0a lungul carierei carierei lor #n măsura măsura ce aceas această tă pregătire pregătire a fost continu continuăă și s0a acociat acociat unei unei evolu evolu ții $ine concepute a planului de carieră #ntr0o economie modernă, ca aceea a secol secolulu uluii --I nu ma maii pot fi negli neglijat jatee calit calitate atea, a, comple/i comple/itat tatea ea și sfera sfera de cuprindere a pregătirii
#n ce domenii domenii a lucrat, lucrat, cu ce responsa$ responsa$ilită ilități, ce func ții a ocupat, ocupat, din care c4te c4te de conducere, conducere, c4t de diversă a fost activitatea desfă desfă șurată cu alte cuvinte, care este este e/peri e/perien ența ma manag nageru erului lui respec respectiv tiv,, cu pre!ic pre!icare areaa că #n ma manag nageme ementu ntull
?
modern mod ern e/perien e/periența se evaluea! evaluea!ăă #n acumulăril acumulărilee reali!ate reali!ate #n timp și numai numai #n su$sidiar #n ani
care care sunt re!ulta re!ultatel telee ma maii semnifi semnificat cative ive o$ținute inute pe trase traseul ul carierei carierei și care care recomandă persoana persoana respectivă respectivă să ocupe func func ții de conducere. conducere.
C4teva a$ordări a$ordări privind noțiunea de competitivitateB • •
ri 1%1B :a$ilitatea de a crea precondi precondiții pentru venituri ridicate: ridicate: !e "erman Sac!verstandigenrat 1%81, 1%81, p. 5%B :a$ilitatea de a de!volta produse speciali!ate și soluții te6nice care să genere!e cre șterea veniturilor #n condi condițiile neocup neocupării ării complete complete a for forței de muncă muncă,, #n pofida pofida compei compei ției din ce #n
• •
ce mai pre!ente a noilor state industriali!ate: #rlo$s%i 1%82, p.+B :a$ilitatea de a vinde: Scott and &odge 1%85, 1%85, p.15B :a$ilitatea :a$ilitatea țărilor de a produce, produce, distri$ui și vinde vinde $unuri și servicii #n economia mondială, și de a face #n a șa fel #nc4t c4 știgurile
•
să condu conducă că la cre creșterea terea standardu standardului lui de viață: 'agerberg 'agerberg 1%88, p. 355B 355B :a$ilitatea țărilor de a #ndeplini #ndeplini o$iectivele centrale ale politicii politicii economice, economice, #n special, creșterea veniturilor veniturilor și a ocupării fără a intra
•
#n difi dificul cultă tăți privi privind nd $ala $alannța de plăți: (orter 1%% 1%%+ +BB :sin :singu guru rull indi indica cato torr comp comple lett ce defi define nește conc concep eptu tull de
•
competiti competitivitat vitatee la nivel nivel național ional este productivitat productivitatea ea națională: ională: #)CD*)( 1%%2, 1%%2, p. 23B 23B :a produce produce $unuri $unuri și servicii servicii capa$il capa$ilee să facă față conc concur uren enței inte intern rnaaționa ionale le #n cond condiițiile iile me mennținer inerii ii și am ampl plif ific icăr ării ii real realee a
•
venitului intern: Competiti Competitivene veness ss (olic+ (olic+ Council Council 1%%B :a$ilitatea capacitatea de a vinde produse pe piața mondială, #n condi țiile #n care veniturile pe pia ța internă cresc
•
de o manieră dura$ilă: anagement 'orum 1%% 1%% BB :Com :Compe peti titi tivit vitat atea ea pe plan plan mo mond ndia iall este este capavita capavitatea tea țării sau a firmei firmei de a genera, propor proporțional, ional, mai multă $unăsta $unăstare re
•
dec4t dec4t competito competitorii rii săi de pe pia piața interna internațională: ională: )uropaisc!e )uropaisc!e -irtsc!aft -irtsc!aft 1%%5, 1%%5, p. 122B 122B :cap :capaci acitat tatea ea de a cre ște sau men men ține standa standardu rdull de viață #n raport raport cu econo economii miile le compar compara$i a$ile le fără fără a deteri deteriora ora pe termen termen lung $alan $alanța e/ternă: e/ternă:
1.2 van vantajul tajul competit competitiv iv – definiție, categorii categorii de avantaje, avantaje, factori de influen influență
Avanta Av antajul jul competitiv competitiv poate poate fi definit definit #n funcție de preocupa preocuparile rile pentru orientarea orientarea in compe competi tiție și de po!i po!iția #n compe competi tiție.
n func funcție de preocu preocupăr pările ile pentru pentru orient orientare areaa #n compe competi tiție, avant avantaju ajull compet competitit ititvv repre!int repre!intăă realiarea realiarea de către organi! organi!aație a unor produse produse sau servicii servicii superioare superioare din punct punct de vedere vedere a cerin cerințelor elor consu consuma mator torilo ilorr sau sau a uno unorr produ produse se sau servici serviciii simila similare re cu cele cele ale concur concuren enților. ilor. Acea Aceast stăă defi defini niție ține ine seam seamaa de efort efortul ul organ organi! i!aației iei de a acce accept ptaa și impl implem emen enta ta sc6im$area, de a efectua controlul resurselor#n special al resurselor materiale pentru evitarea unor costuri costuri inutile inutile sau supradimen supradimension sionate ate și de a asigura asigura respecta respectarea rea cerințelor cuprinse cuprinse #n standarde standarde naționale ionale și interna internaționale ionale de calitate. calitate. n funcție de po!i po!iția #n compet competiiție, avanta avantajul jul compet competiti itivv repre! repre!int intăă locul locul pe care il ocupă ocupă organ organi!a i!ația #n arena arena concure concurenn țială dintr0u dintr0unn domeni domeniuu de activitat activitatee față de al ți concure concurenn ți și
care care #i permite permite aceste acesteia ia să o$țină profit profit și prestigi prestigiuu pe piață. Acea Aceast stăă defin definiiție e/pr e/prim imăă gradu gradull de difere diferennțiere iere al organ organi! i!aației iei pe pia pia ță fa ță de al ți
concuren concurenți prin modul #n care produsele produsele sau serviciile serviciile satisfac cerințele consumatori consumatorilor, lor, prin felul #n care știu să furni!e!e mai multă multă valoare valoare de cumpărare și astfel astfel să dispună de pre pre țuri pe care să le contro controle!e le!e sau sau să le supună supună unui unui proces proces de negociere negociere și prin gradul gradul de cunoa cunoa ștere a comportam comportamentul entului ui și a evolu evoluției concuren concurenților. ilor. &entru a aprecia avantajul competitiv este necesar să se adopte o vi!iune de!agregată asupra asupra organi! organi!aației, iei, vi!iun vi!iun cunosc cunoscută ută și su$ denumir denumirea ea de lan ț semnni semnnifica ficativ tiv.. Aceast Aceastaa #nseam #nseamnă nă că fiecare fiecare organi organi!a !ație este este o sumă sumă de activi activită tă ți distin distincte cte sau proces procesee distin distincte cte desf desfăășurat uratee pent pentru ru a real reali! i!aa o$ie o$iect ctiv ivel elee prec precon oni! i!at ate, e, denu denumi mite te acti activi vită tăți sau sau proc proces esee semn semnifi ifica cati tive ve.. Da nive nivelu lull aces acesto torr acti activi vită tăți semn semnif ific icat ativ ivee se ma mani nife fest stăă decl declan anșator atorii ii competitiv competitivită ității, ceea ce permite #n țelegerea elegerea modului modului de e/primare e/primare a avantajului avantajului competitiv competitiv privit din cele două puncte de vedere. vedere. n afara celor două păreri păreri despre avantajul avantajul competitiv competitiv , #n teoria teoria organi!a organi!ației a apărut apărut #n urmă urmă cu 1+ ani ani și concep conceptul tul de avanta avantajj compe competiti titivv suste sustena$ na$il, il, c4nd c4nd s0a pus pro$lem pro$lemaa sprijinirii avantajului competitiv prin strategie. Da $a!a conceptului de avantaj competitiv susten sustena$i a$ill s0au s0au evide evidennțiat dou douaa compo componen nente te care care erau erau spriji sprijinit nitee de către către ma manag nageme ementB ntB diferen diferențierea imagi imaginii nii organi! organi!aației pentru pentru produs produsele ele și prețurile de de v4n!are v4n!are redus redusee practic practicate ate de unele unele organ organi!a i!ații pentru pentru produs produsele ele și servicii serviciile le reali!a reali!ate te și e/isten e/istente te pe piață. &ornind &ornind de la aceste aceste elemente s0a apreciat apreciat că o organi!a organi!a ție are avantaj avantaj competitiv competitiv sustena$il sustena$il dacă aplică o strategie strategie de creare creare de valaore valaore care nu este imple implementa mentată tă #n acela acela și timp de alte alte organi! organi!aa ții și care care nu urmea!ă urmea!ă a fi aplicată aplicată de potențialii ialii concuren concurenți. trategi trategiaa de creare creare de valoa valoare re #i permite organi!a organi!ației să se po!ițione!e pe piață #naintea altora. altora. /is /istă tă două două surs sursee care care pot pot asig asigur uraa avan avanta tajul jul comp compet etiti itivv sust susten ena$ a$il ilBB e/pe e/peri rien ența superioară superioară și e/isten e/istența unor reusrse reusrse variate. variate. &entru a genera genera avantaj avantaj competitiv competitiv sustena$il sustena$il 8
resursele tre$uie să se caracteri!e!e prin patru atri$uteB raritate, valoare, imposi$ilitate de imitare și imposi$ilitate imposi$ilitate de su$stituire. su$stituire. ;in acest punct punct de vedere resursele resursele pot pot fi #mpăr #mpărțite #n resurse resurse financiare, financiare, materiale materiale,, informaționale, ionale, umane, umane, legale, organi!a organi!aționale, ionale, relaționale. ionale. &rin com$inare com$inareaa resurse resurselor lor și a e/peri e/perien enței, organi organi!a !ația o$ține un un avanta avantajj competit competitiv iv care care #i permi permite te să facă facă față fluctu fluctuaațiilor iilor mediul mediului ui de afac afaceri eri.. /peri /perien ența și resurs resursele ele sus susțin conceptu conceptull de #nvă #nvățare colect colectivă ivă pentru pentru asigu asigurarea rarea unei po!i po!iții superioa superioare re pe pia pia ță și pentru pentru a include include organi! organi!aația #ntr0o #ntr0o rețea de aface afaceri. ri. &otrivit &otrivit lui =ic6ael =ic6ael &orter :avantaju :avantajull competitiv competitiv se naște, #n mod fundamen fundamental, tal, din capacitat capacitatea ea unei firme de a crea pentru clienții săi o valoare superioar superioarăă costului oca!ionat oca!ionat de producerea acestei acestei valori: &orter =., 1%%2 . nel n elee a$or a$ordă dări ri crit critic icee cons consid ider erăă #nsă #nsă că avan avanta tajul jul comp compet etiti itivv nu este este dec4 dec4tt o tautologie tautologieBB firmele firmele de succes succes sunt performant performantee deoarece deoarece de țin avantaj competitiv competitiv care, #n sc6im$, nu este definit dec4t prin calitatea firmelor de a o$ține succese economice. economice. e arată că performanța economică identificată și evaluată adesea prin noțiunea de competitivitate este susținută inută prin costuri costuri sau diferen diferențierea ierea produsu produsului lui,, #nsă #nsă nu este oferită oferită o defin definii ție, #n sine, sine, a avantajului competitiv. competitiv. Caracterul tautologic al conceptului de avantaj competitiv, competitiv, este printr0o confu!ie de tip cau!ă0efe cau!ă0efectB ctB atunci c4nd &orter sus ține că :avantaju :avantajull costului costului constituie constituie unul din cele două tipuri tipuri de avanta avantajj comp competi etitiv tiv pe care o firmă firmă le poate de ține:, ine:, costul costul este invocat invocat ca sursă determinantă a avantajului competitiv. &rin corelarea celor două aprecieri putem deduce că, parado/al, do$4ndirea avantajului competitiv este condiționată de de ținerea unui avantaj competitiv, competitiv, ceea ce #nseamnă circularitate circularitate și tautologie #n definirea avantajului avantajului competitiv. competitiv. =arinescu Cosmin, 2++
ntr0o ntr0o lucrar lucraree citată citată anteri anterior or se evide evidennția!ă, ia!ă, #n conte/ conte/t,t, patru patru dintre dintre eleme elemente ntele le fundamentale ce reies din teoria lui &orterB a prim primul ul,, #nțeleg eleger erea ea gre greșită ită a avan avanta taju julu luii compa compara rati tivv #n cadru cadrull teorie teorieii sale sale și revenirea revenirea la un un punct de veder vederee #nvec6it #nvec6it și la o #ndelung #ndelung respinsă respinsă e/plic e/plicaa ție a comer comerțului ului $ al doilea element, #l repre!intă afirmația conform căreia teoria sa introduce noi elemente elemente #n anali!a anali!a teoriei comer comerțului interna internațional, ional, dar care este nefondată nefondată pe deplin deoarece deoarece economi economiștii sesi!aseră anterior aceste aceste elemente elemente c al treile treileaa elemen element, t, #l repre!in repre!intă tă omisiu omisiunea nea care care apare apare din po!i po!iția lui &orter &orter ca apărător apărător :competitiv :competitiv:: #mpotriva avantajulu avantajuluii comparativ comparativ #i conduce conduce pe alții să #nțeleagă eleagă greșit po! po!iiția sa sa #n privin privința inter interven venției gu$e gu$erna rname menta ntale le
%
d #n final, final, este este clar clar că, că, respin resping4n g4ndd avant avantaju ajull compar comparati ativ, v, &orter &orter mi!ea!ă mi!ea!ă pe greutatea logicii sale pentru construirea elementelor modelului de de!voltare propus. &ro$ &ro$a$ a$il il că #ntr #ntr0o 0o #nțeleg eleger eree ma maii puțin e/ac e/actă tă a avan avanta taju julu luii comp compar arat ativ iv &ort &orter er consideră consideră că teoria teoria sa repre!intă repre!intă o nouă paradigmă paradigmă #n domeniul domeniul comer comer țului interna interna țional. ional. n fapt teoriile moderne reali!ate din perspectiva avantajului comparativ, au a$ordat #n mare parte elemetele anali!ate de teoria avantajului comparativ național. Comerțul $a!at pe decalajul decalajul te6nologic te6nologic a fost de!$ătut de!$ătut de &osner și de Eernon oferind oferind o e/tindere e/tindere dinamică dinamică a teoriei teoriei avantajului avantajului comparati comparativv #n modelul modelul ciclului ciclului de viață a produsului produsului la nivel interna internațional. ional. Import Importan anța mo mo$il $ilită ității factoril factorilor or de produc producție a fost fost recuno recunoscu scută tă de =undel =undelll #ncă #ncă din 1%5. 1%5. ;eardo ;eardorff rff,, t6ier t6ier și Frueg Frueger er 1%8 1%8 au ela$or ela$orat at diferi diferite te artico articole le arăt4n arăt4ndd preocu preocupar parea ea economi economiștilor de marcă pentru acest acest domeniu, domeniu, cu mult timp #naintea #naintea lui &orter. Ca urmare, urmare, afirma afirmația sa conform conform căreia căreia a descoperit descoperit o nouă nouă paradigmă paradigmă a comer comer țului interna internațional ional nu poate fi sus susținută. inută. eoria oria avanta avantajulu juluii compar comparati ativv nu furni! furni!ea! ea!ăă o e/pli e/plica cație edific edificato atoare are #n privin privința comer comerțului ului intra0i intra0indu ndustr strial ial,, #ntre #ntre țări cu acela același nivel nivel de #n!est #n!estrar raree din punctu punctull de vedere vedere al factor factorilo ilorr de produc producție, confor conform m afirma afirmațiilor iilor lui &orter &orter.. otu otuși acest acest lucru lucru fusese fusese afirma afirmatt cu ceva vreme vreme #nainte #nainte și de de al alți econom economiiști preoc preocupa upați de de acest acest domeniu domeniu și care care au e/plicat e/plicat acest acest tip de comer comerț ca re!ultat al economiei economiei de scară. ntr0o temeinică a$ordare, se arată că din punct de vedere teoretic, conceptul de comp compet etit itiv ivit itat atee se spri sprijin jinăă pe două două su$c su$con once cept ptee – avan avanta taju jull comp compar arat ativ iv și avan avanta taju jull competitiv competitiv.. ntre cele două două concepte concepte e/istă diferen diferențe fundamenta fundamentale le at4t #n ceea ce prive ște conținutul inutul c4t, mai ales, ales, #n #n privin privința mecanism mecanismului ului lor lor de acțiune. iune. eoria oria avant avantaju ajului lui comp compara arativ tiv,, care care aduce aduce #n prim prim plan plan :influ :influen ența determ determina inantă ntă a a$un a$unde dennței resu resurs rsel elor or rela relati tivv ieft ieftin inee dint dintr0 r0oo econ econom omie ie națonal onalăă asup asupra ra stru struct ctur urii ii sale sale indust industria riale: le:,, dar care care este total total depă depășită și, #n mare parte parte infirmată infirmată de realit realităățile eonom eonomiei iei moderne, a avut influen influențe profund negative asupra speciali!ării speciali!ării industriei industriei naționale. eoria oria avan avanta taje jelo lorr comp compet etit itiv ivee prop propun unee o a$or a$orda dare re dina dinami mică că,, prep prepon onde dere rent nt microeconomică care scoate #n evidență faptul că speciali!area eficientă a industriei industriei na ționale, depinde, depinde, #n primul primul r4nd, r4nd, de capacitat capacitatea ea compet competii țională ională a firmelo firmelorr de pe piața națională ională și pe cea interna internațională de vite!a de asimilare asimilare a progresului te6nic de de către către acestea, acestea, ca și poten poten țialul lor inovativ. @ star staree supe superi rioa oară ră a avan avanta taju julu luii comp compet etiti itivv este este crea creare reaa unui unui set set de avan avanta taje je competitive dura$ile AC;, sau pe termen lung. Avantajul competitiv dura$il este definit ca o po!i po!iție favora$i favora$ilă lă a organi organi!a !ației #n raport raport cu concuren concurenții. =ijloacel =ijloacelee prin care care se do$4nde do$4ndește 1+
avantajul competitiv dura$il pot fi o resursă, o a$ilitate particulară, un activ sau un proces deose$ deose$it, it, care care #i oferă orga organi! ni!aației o atrac atracție distinc distinctă tă #n vi!iune vi!iuneaa clienților ilor acestei acesteiaa și un avantaj avantaj unic față de concuren concurenți. Așa este concep conceput, ut, de regulă, regulă, adevăra adevăratul tul avantaj avantaj strategic strategic.. Da r4ndul său, avantajul competitiv competitiv dura$il are șapte atri$uteB &opa, I. 2++ 2++ p.3 1) percep percepț ia clientului – clientul percepe o diferență reală #ntre unul sau mai mulți
factori c6eie, pe $a!a $a!a cărora optea!ă optea!ă pentru produsele produsele organi!ației 2) gradul de intercorela intercorelare re al CD – diferența de percepție a clientului este un atri$ut al AC; 3) durabilitatea – at4t percepția clientului, c4t și intrecorelarea acesteia cu AC; sunt dura$ile #ntr0o perioadă #ndelungată 4) transp transpar aren enț a – mecanismeleGdetaliile AC; sunt dificil de descifrat sau pătruns de către către concuren concurenți 5) accesibi accesibilitate litateaa – concurenții au acces inegal la resursele necesare pentru a imita AC; 6) imitarea – concurenții reproduc e/trem de dificil dificil AC; AC; 7) coordon coordonare areaa – AC; impune coordonarea, coordonarea, deose$it de dificilă și mai ales su$tilă, a resurselor. n lipsa unui avantaj competitiv competitiv dura$il foarte $ine proiectat, organi!a organi!ația se angajea!ă #ntr0o #ntr0o luptă acer$ă acer$ă pentru supravie supraviețuire. ncercarea ncercarea unui concurent concurent de a do$4ndi do$4ndi un avantaj avantaj imita$il depinde de gradul de relativitate al avantajului #n sensul că respectivul concurent percepe efortul necesar atingerii acestui avantaj, de măsura #n care avantajul se armoni!ea!ă cu strate strategia gia de de produs produs a concu concuren rentul tului ui și de a$ilit a$ilităățile și aptitud aptitudini inile le deținute, inute, care care sunt sunt neccesare imitării. n condi condițiile interna internaționali!ări ionali!ăriii activită activităților econom economice, ice, o porpor porporție cresc4n cresc4ndă dă de firme, firme, inclusiv inclusiv de dimensiuni dimensiuni mici, mici, sunt puse #n situația de a căuta căuta să o$ țină avantaj avantaj competitiv competitiv la nivel nivel intern internaațional. ional. 7efer 7eferind indu0s u0see la acest acest aspect aspect,, =ic6a =ic6ael el &orter &orter,, #n cunosc cunoscuta uta sa lucrar lucraree :Competitive Advantage Advantage of 'ations: pu$licată #n 1%%+, su$linia!ă su$linia!ă str4nsele interdependen interdependen țe dintre avantajul avantajul competitiv competitiv auto6ton al firmei și cel internațional, prin prisma caracteristicilor caracteristicilor economie economieii na ționale ionale implicate. implicate. Avanta antaju jull naționa ionall #n dome domeni niul ul comp compet etiiției iei inte intern rnaaționa ionale le sau sau avan avanta taju jull naționa ionall competitiv competitiv repre!intă repre!intă acele caracterist caracteristici ici decisive ale unei țări care permit permit firmelor firmelor sale să cree! cree!ee și să sus susțină avanta avantaje je competi competitiv tivee concure concurenn țiale iale #n anumit anumitee sectoare sectoare.. ;efini ;efini ția este destul destul de clară clară pentru pentru a ne indica indica fapul fapul că anali!a anali!a tre$u tre$uie ie să pornea pornească scă de la #n țeleger elegerea ea modului modu lui #n care care firmele firmele sau industrii industriile le reușesc sau sau nu #n concuren concurență. @$ținerea de avantaj competitiv competitiv național este favori!ată sau sau defavori!ată defavori!ată de categorii de factori factori determi determinan nanțiB 11
=ediul =ediul concuren concurențial intern intern Șansa
Caracteristicile cererii interne ;otarea cu factori Degăturile dintre ramuri
>uvernul
"ig. 1 – ;etermi ;eterminan nanții avantajulu avantajuluii național ional competitiv competitiv după =. &orter, !e Competitive dvantage of /ations , 6e "ree &ost, 'eH or(, or(, 1%%+, p.12
&ot fi identificate mai multe tipuri de avantaje competitiveB competitiveB Dăcătu Dăcătuș, ., 2+1+, p.? a! avanta avantajul jul compe competiti titiv v "a#at "a#at pe co$tu co$turi ri unitar unitaree minime minime %C&'! semnifică făptul că produc(ia, a, respec respectiv tivaa compan companie ie este este ma maii efica eficace ce dec4t dec4t concur concurenJ enJii ii ei #n conce conceper perea ea , produc(i comerci comerciali# ali#are area a )i $ervice*ul $ervice*ul unui produ$ produ$ dat, a$igur+ndu*$ a$igur+ndu*$ii un C&' mai redu$ redu$ n mărime mărime a"$olut a"$olută. ă. e poate aprecia că, companiile din domeniul industriei de telefonie
mo$ilă au costuri de producJie foarte mari Ki tocmai de aceea #n ca!ul de faJă 'o(ia deJine un avantaj competitiv deoarece practică costuri reduse de fa$ricaJie, c6iar #Ki poate permite o politică de dumping imping4nd #n coada listei de piaJă companii cum sunt amsung sau =otorola.Costurile totale ale companiei 'o(ia sunt de două ori mai mari faJă de cele ale companiei )lac()err*, )lac()err*, totuKi putem spune că nu aceasta este sursa primară de o$Jinere a unui avantaj competitiv faJă de ceilalJi concurenJi de pe piaJă. "! avantajul avantajul competitiv competitiv de diferen(ie diferen(iere re $au diver$ific diver$ificare are %C-! aparJine companiei care
asigură o oferta specifică faJă de ceilalJi competitori, av4nd valoare pentru consumatori. &entru aceasta, raspectiva firma studia!ă Ki adoptă deci!ii Ki acJiuni adecvate, lu4nd #n calculB L preferinJele diferitelor categorii de consumatori in funcJie de v4rstă, pregătire, locali!are geografică, identific4nd MniKe: de piaJă care au fost ignorate de alJi competitori L verigile lanJului sistemului valoric pentru a identifica elementele care0i conferă avantaje faJă de concuren concurenJi, Ji, reali!4nd reali!4nd diferenJie diferenJiere re intrinsecă intrinsecă structura, structura, fia$ilitate fia$ilitate,, menta$ili menta$ilitate, tate, dura$ilitate, #ntreJinere sau e/trinsecă mod de pre!entare, comerciali!are, condiJii de plata, aprecierea de grupuri de consumator, care se ataKea!ă de respectiva ofertă, devenind c6iar captivi. AC; poate proveni din orice element al lanJului valoric, iar rolul decisiv il are inovaJia Ki creKterea componentei cultural – artistice #n valoarea Ki structura $unurilor.;e aceea se poate aprecia că avantajul o$Jinut de 'o(ia faJă de =otorola este cel de diferenJiere 12
al produselor Ki serviciilor care răspund corect nevoilor Ki dorinJelor tot mai e/igente ale clienJilor cifra de afaceri mare a companiei 'o(ia poate confirma acest lucru faJă de =otorola, produsele care sunt pe piaJă sunt mult mai diversificate pe $a!a unor inovaJii de niKă faJa de cele ale =otorolei c! avantajul competitiv prin concentrarea pe un element prioritar . &entru a reuKi #n
competiJie, producătorul alege #n funcJie de cumpărătorii Jintă, un anumit element prioritar pe care #l urmăreKte, căut4nd să0l reali!e!e cu cel mai mic cost Ki cu Maccesorii: care să0l diferenJie!e de alJi prducători. ste ca!ul celor două companii anali!ate care #Ki concetrea!ă atenJia pe un singur element prioritar cum ar fii autonomia Ki fia$ilitatea pentru consumator reuKind să vină direct către consumatori cu produse performante Ki cu un design plăcut. d! avantajul competitiv competitiv de flei"ilita flei"ilitate te aparJine acelor companii care reali!ea!ă cea mai
$ună reacJie la sc6im$ările cererii, preJurilor, condiJiilor de comerciali!are Ki structura ofertei domi domina nate te ș.a.m .a.m.d .d.. le le se adap adapte tea! a!ăă rapi rapidd la noil noilee real realită ităJi Ji,, au #nt4 #nt4ie ieta tate te #n onor onorar area ea oportunităJilor ivite etc. ;acă deJinerea unui avantaj competitiv este importantă, decisivă pe termen lung este păstrarea avantajului competitiv. competitiv. Aceasta Aceasta depinde de numeroase imprejurări, dintre care nu pot fi omiseB 0 sursa avantajului competitivB pot fi avantaje competitive minore costul redus al forJei de muncă, deJinerea unor resurse naturale $ogate Ki ieftine, care se pot pierde relativ rapid, sau avantaje competitive majore Ki dura$ile concreti!ate #nB 0 te6nologii Ki $unuri deose$ite graJie competiJiei interne Ki unor aptitudini de nivel superior ale forJei de muncă, te6nologii avansate, greu accesi$ile concurenJilor, relaJii speciale cu clienJii 0 o politică de investiJii selective #n C;, capital uman, inovaJie care vor genera noi te6nologii, materiale Ki capital uman specifice, metode de management, de comerciali!are, gener4nd sc6im$ări esenJiale #n sistemul valoric 0 numărul surselor de avantaj avantaj competitiv pe care le deJine firma dacă deJine deJine o singură sursă de avantaj competitiv concurenJii vor urmării ani6ilarea ei, fapt posi$il de reali!at uKor. oate firmele care au dominat sau domina de timp #ndelungat o anumită industrie au căutat sa deJină mai multe surse de avantaj competitiv este ca!ul 'o(iei lider mondial #n ultimii ani faJă de )lac()err* care a deJinut puJine surse ale avantajelor concurenJiale pe care nu le0a reuKit să le menJină Ki se află la 3 clasamente #n spatele 'o(iei conform sondajelor din 2++%. 0 efortul efortul persevern perseverntt pentru pentru regenera regenerarea rea Ki aprofunda aprofundarea rea avantaju avantajului lui competitiv competitiv constă constă in puterea fiecărei companii de a aprofunda Ki mai mult sursele de o$Jinere a avantajului faJă de competitori 13
0 calitatea mediului de afaceri – local, naJional – #n care firmele #Ki desfăKoară activitatea, sinteti!at #n conceptul de competitivitate structurală generată de modul de funcJionare a instituJiilo instituJiilorr pieJei, pieJei, calitatea calitatea legislaJiei legislaJiei,, etc. – care oferă mem$rilor mem$rilor acces la informa(ii )i inova(ii, la metode moderne de management, la servicii colective performante Ki pe pietele
e/terne Aici este ca!ul tuturor companiilor din acest domeniu care au acces la resurse informative Ki la piaJă atunci c4nd o cer 0 minimi!are minimi!areaa importanJe importanJeii Ki a dependeJ dependeJei ei faJă de #mprejură #mprejurările rile care pot conferi conferi avantaje avantaje competitive artificiale. ste ca!ul unei situaJii cum este cri!a economică #ncepută #n anul 2++8 pe fondul unor de!ec6ili$re macroeconomice macroeconomice care pot fii pentru unele companii o sursă de avantaj, oferirea unor salarii mult mai mici , o$Jinerea de resurse materiale la costuri mult mai reduse etc.
Cap.2 Inovarea – $ur$ă a avantajului competitiv 0novația este procesul procesul de transformare transformare a ideilor în forme fabricabile
și
comercializabile” Natts . Oump6re*
Inovarea repre!intă procesul de creaJie generarea de idei noi urmat de efectuarea sc6im$ărilor generate de acesta. Capacitatea de inovare a I==0urilor este una dintre caracteristicile particulare acestui sector alături de fle/i$ilitate Ki orientarea către nevoile pieJei. uccesul activităJilor inovative derulate de către I== se concreti!ea!ă, at4t #n de!voltarea pieJelor prin introducere de produse noi sau #m$unătăJite, c4t Ki prin #m$unătăJirea Ki inovarea #n domeniul proceselor organi!atorice organi!atorice Ki te6nologice specifice fiecărei firme, inclusiv a proceselor de distri$uJie.
1
Conform studiilor efectuate de AgenJia 'aJională pentru #ntreprinderi =ici Ki =ijlocii Ki CooperaJie A'I==CB capacitatea I==0urilor de a introduce pe piaJă produse noi, ca re!ultat al creaJiei proprii, creKte odată cu categoria de mărime. =icro0 #ntreprinderile se dovedesc a fi cel mai puJin capa$ile de inovare #n domeniul produselor noi, doar doar 3,2P, #n timp ce #ntreprinderile mici #n procent procent de ?3,5P Ki cele de dimensiuni mijlocii #n proporJie de ,3P. (rogramul1cadru (rogramul1cadru pentru pentru competitivitate 2i inovaţie 3C0(4 35667156894
n ultimul deceniu toate economiile au #nceput să acorde o importanJă cresc4ndă cerce cercetăr tării ii Ki #n specia speciall uneia uneia din compon component entele ele acest acesteia eia,, inova inovarea rea,, alătur alăturii de cerce cercetar tarea ea fund fundam amen enta tală lă,, cerc cercet etar area ea apli aplica cati tivă vă Ki trans transfe feru rull te6n te6nol olog ogic ic.. n aces acestt sens sens,, #n toat toatee documentele care se constituie ca acorduri internaJionale sau #n documentele europene se acordă un spaJiu distinct inovării care este considerată ca factor motoral competitivităJii produselor Ki serviciilor. serviciilor. Inova Inovarea rea se află află #n centr centrul ul creKte creKterii rii econo economic mice, e, fiind fiind catali catali!at !atoru orull c6eie c6eie pentru pentru creKtere. Companiile care au succes Ki #nregistrea!ă creKterea cea mai rapidă sunt acele companii care introduc #n mod regulat inovarea Ki tocmai de aceea o proporJie semnificativă a veniturilor lor re!ultă din produse Ki servicii noi sau #m$unatăJite. Crearea progresului te6nic se $a!ea!ă pe cercetarea KtiinJifică susJinută de stocul de cunoKtinJe te6nico0KtiinJifice acumulat Ki are ca efect invenJia. Implementarea progresului te6nic se reali!ea!ă at4t prin intermediul procesului de inovare ce are drept re!ultat inovaJia, c4t Ki prin difu!area inovaJiei #n economie. &rin reali!area progresului te6nic #nJelegem crearea elementelor de progres te6nic concepte fundamentale, idei KtiinJifice sau invenJii, inovarea valorificarea invenJiilor su$ forma inovaJiilor Ki difu!area #n e/ploatare a elementelor de progres te6nic difu!area #n economie a inovaJiilor. n timp, inovarea a do$4ndit sensuri noi, din ce #n ce mai comple/e, diferi diferitel telee conota conotaJii Jii atri$u atri$uite ite inovăr inovării ii de0a de0a lungul lungul timpul timpului ui fiind fiind induse induse de mo modif difică icările rile mediului economic. Astfel #n perioada secolului nostru e/istă o nouă a$ordare asupra inovării care se $a!ea!ă, pe de o parte, pe delimitarea sensului inovării de cel al sc6im$ării, iar pe de altă parte, pe a$ordarea inovării ca un element de introducere a 9noului: #ntr0un domeniu, ca o noutate. e o$servă că, iniJial, sensul noJiunii de inovare acoperea doar o mică parte din sfera de activităJi ale unei #ntreprinderi, inovarea repre!ent4nd fie orice idee, practică sau produs de!voltat recent Ki perceput de către prima #ntreprindere care le0a adoptat ca fiind noi #n raport cu cadrul de referinJă, fie ca un proces de adaptare a noilor idei ce pot fi aplicate de!voltării 15
produsului pentru a satisface cerinJele unei anumite pieJe. lterior, pe măsura amplificării concurenJei Ki a percepJiei inovării ca o importantă sursă de creare Ki susJinere a avantajelor competitive, s0a o$servat oportunitatea e/tinderii domeniului competenJelor de la produsele reali!ate la modul de o$Jinere a acestora, implic4nd astfel #n lupta concurenJială toate acti activi vită tăJi Jile le impl implic icat atee #n o$Ji o$Jine nere reaa prod produs usul ului ui #ntr #ntr0o 0o #ntr #ntrep epri rind nder ere, e, ceea ceea ce a gene genera ratt amplificarea considera$ilă a sensurilor atri$uite termenului 9inovare:. ;e aceea se poate afirma că inovarea prin invenJie răm4ne să ai$e un rol important #n avansul cunoaKterii Ki al evoluJiei societăJii de astă!i. &rincipala sursă de o$ținere a avantajului avantajului competitiv este inovarea. inovarea. n reputat reputat teoreticia teoreticiann al economiei economiei la nivel micro micro – c6umpeter c6umpeter,, definește inovația ca repre!ent4nd una din următoarele varianteB • • • • •
apari apariția unui produs produs nou serviciu serviciu introducerea unei noi metode de de producție apari apariția unei unei pie piețe noi de desfa desfacere cere cucerirea unei surse noi de aprovi!ionare aprovi!ionare generarea unei noi forme de organi!are a industriei respective.
"ormele concrete concrete de manifestare a inovației conform manualului manualului @D@ suntB a4 inovarea de produs – se referă la apari apariția unui produs care care com$ină com$ină su$ o formă nouă nouă
atri$utele sale cunoscute sau care introduce noi atri$ute, care anterior nu erau vala$ile gradul gradul de noutate noutate al noului noului produs produs este direct legat de diferența dintre dintre caracteristici caracteristicile le noi și cele anterioare acestuia.
b4 inovarea de proces – repre!intă perfec ționarea, moderni!area metodelor de o$ținere a
produsului cu scopul de a genera o cre ștere a eficien ței economice #n general, prin diminuarea semnificativă semnificativă a costului de fa$ricație. c4 inovarea de mar%eting – este implementarea unei noi metode de mar(eting care implcă
sc6im$ări semnificative ale designului produslui sau ale am$alajului, noi metode de v4n!a v4n!are, re, de plasar plasaree a produ produslu slui,i, de promo promovar varee a produ produslu sluii sau sau #n privin privința politi politicii cii de prețuri. Inovațiile de mar(eting au scopul de a satisface mai $ine necesită țile clien ților, urmăre urmăresc sc desc6id desc6idere ereaa de noi piețe sau o po!i po!i ționare ionare nouă nouă a produs produselo elorr firei firei pe pia ță, cu o$iectivu o$iectivull de acrește v4n!ările v4n!ările firmei. firmei. d4 inov inovaația org organiz anizaaț iona ională lă – este implemenatrea unei noi metode de organ!i!are organ!i!are #n
practicile de afaceri ale firmei, #n organi!area locurilor de muncă sau #n relațiile e/terne ale firme firmei. i. @ astfel astfel de inova inovație urmăre urmărește creșterea terea perfo performa rmannțelor elor firmei firmei prin reduce reducerea rea costu costurilo rilorr admini administr stratv atvie ie sau sau ale tran!ac tran!acțiilor, iilor, #m$unăt #m$unătăățirea irea satisf satisfac acției la locuri locurile le de muncă mun că sau reducerea reducerea costurilor costurilor de aprovi!iona aprovi!ionare. re. n A multe multe inovații organi!a organi!a ționale ionale 1?
au avut avut loc loc #n dist distri ri$u $uție. ie. /em /empl plee de inov inovaații orga organi niaaționa ionale le incl includ ud intr introd oduc ucer erea ea sistemel sistemelor or de management management al lanțului de aprovi!io aprovi!ionare nare,, a sistemului sistemului de manageme management nt al calit calităății etc. >uidelines "or Collecting and Interpreting Innovation ;ata0 @slo =anual, 2++5 :n sens general, termenul de ”inova ție organiza ț ională” se referă la crearea crearea sau adoptare adoptareaa unor idei sau comportamen comportamente te noi pentru organiza organiza ție, prin sc!imbări sc!imbări și adaptări adaptări interne ale organiza organizaț iei care inoveaza .Dam Alice, 2++
/istă sectoare de activitate #n care inovarea repre!intă singura cale de asigurarea a supr suprav avie iețuirii uirii firm firmei ei pe pia piață și nu un mijlo mijlocc de a0și asigu asigura ra o po!i po!iție privi privile legi giat ată. ă. &ute &utem m menționa aici industria industria de calculatoa calculatoare, re, unde ritmul ritmul inovării cunoa cunoaște valori foarte foarte ridicate. ridicate. n alte alte sectoa sectoare, re, dimpot dimpotrivă rivă,, gradul gradul de inovar inovaree este este #n mo modd tradi tradițional ional foarte foarte scă!u scă!ut,t, firmele firmele căut4nd căut4nd alte mijloace mijloace pentru o$ținerea inerea competitivită competitivității economice. economice. Cu toate acestea, acestea, e/istă firme care, prin intermediul unor c6eltuieli de cercetare0de!voltare #nsemnate, mi!ea!ă pe inovare. C6eltuielile de cercetare0de!voltare repre!intă un indicator care măsoară o parte a intrărilor #n procesul de inovare, indică resurse c6eltuite. Acest indicator are de!avantaje majoreB c6eltuielile CQ; nu ec6ivalea!ă ec6ivalea!ă #ntotdeauna #ntotdeauna cu inovații de succes, nu conduc conduc #n mod necesar la produse șiGsau procese procese #m$unătățite. Acest Acest indicator indicator este o măsură măsură supraestimată supraestimată a inovării, deoarece poate include și eforturi de CQ; eșuate. n acest ca! dimensi dimensiunea unea economi economică că și potențialul financi financiar ar al firmei sunt adesea adesea decisive. ;e asemenea, asemenea, structura internă a firmei, modul de organi!are organi!are a activită ții constituie un suport deloc neglija$il neglija$il #n susținerea proceselor proceselor inovative. 'u doar cu ajutorul c6eltuielilor de CQ; o firmă poate deveni inovativă, un alt indicator care ajută la determinarea gradului de inovare al unei firme sunt $revetele de invenții ce au o serie de avantaje remarca$ileB remarca$ileB •
$revetele sunt acordate pentru te6nologii inventive, cu perspective de
•
comerciali!are sistem sistemul ul $reve $revetel telor or de inve inveții #nregi #nregistr strea! ea!ăă sistem sistemati aticc inform informaații importa importante nte asupra asupra inve invețiilor. iilor. otu otuși, număru numărull $revetelo $revetelorr de invenție are are și de!ava de!avantaje ntaje,, ca indicato indicatorr al inovației, nu toate toate inova inovațiie sunt sunt $revetate $revetate ca ca inven inven ții, iar pe de de altă parte, un inventator nu este un mod necesat și inovator, daca inven ția nu este comerciali!ată sau introdusă introdusă #n producție.
n urma celor pre!entate #n acest capitol se deduce faptul că inovarea implică at4t avantaje avantaje c4t și de!avantaje de!avantaje deoarece deoarece este un risc pe care firma #l asumă asumă #n momentul momentul creări creări unuii nou produsG unu produsGser servic viciu iu neștiind tiind #ncă reac reacția pe care o va avea acel acel produs produs pe pia pia ță. ;acă ;acă 1
reacția este po!iti po!itivă vă atunci atunci firma și0a #ndeplin #ndeplinit it o$iectivul o$iectivul de a o$ o$ține un avanta avantajj competitiv competitiv prin inovare.
Cap. / Studiu de ca# – 0ormele de manife$tare a inovării n companiile din domeniul telefoniei mo"ile Inovarea Inovarea,, sursă a avantajului avantajului competitiv competitiv se manifestă manifestă #n funcție de capacită capacită țile fiecărei fiecărei #ntrep #ntreprin rinde deri ri #n parte parte,, fapt fapt pentru pentru care care consid consideră erăm m opo oportu rtună nă pre!e pre!enta ntarea rea firmelo firmelorr de manifestare e/presă a inovării la companiile din domeniul telefoniei mo$ile. u$ raportul naturii elementelor vi!ate, inovarea se manifestă #n special su$ forma unei inovări inovări de tip output #n ca!ul companiilor companiilor de telefoane telefoane mo$ile cum este situa ția marilor producători de accesori și terminale mo$ile )lac()err* și 'o(ia. Aceste două companii au o inovare de output ceea le permite inovarea produselor Ki serviciilor distri$uite #n lume către clienJi aceasta fiind Ki cea mai cunoscută formă de manifestare către aceKtia. otodată todată nu tre$ui tre$uiee să uităm uităm că in situa situaJia Jia compa companii niilor lor ca 'o( 'o(ia, ia, )lac() )lac()err* err*,, amsun amsung, g, D> etc. etc. e/istă e/istă Ki inova inovare re de proce procesca scare, re, #nglo$ #nglo$ea ea!ă !ă inovar inovarea ea te6nic te6nicilo ilorr Ki a te6nologiilor folosite #n cadrul procesului de transformare a sistemelor de organi!are Ki a 18
procedurilor administrative implicate i mplicate #n transformarea elementelor de intrare #n elemente de ieKire te6nologii digitale de comunicare, te6nologii de fa$ricaJie asistate pe calculator cu e/emple #n >=, ;>, O&A, O&A, 3>, >&7 etc. ot #n cadrul aceloraKi criterii de manifestare a inovării intră Ki inovăriile de input care se practică la nivelul de producJie a companiilor de telefonie mo$ilă amsung, 'o(ia sau )lac()err* datorită comple/ităJii materialelor folosite Ki #ncercării do$4ndirii de avantaje. ;upă modalitatea de susJinere a competitivităJii o altă formă de manifestare a inovării #n cadrul companiilor de telefonie mo$ilă este inovarea de produs. Inovarea de produs include #m$unătăJ #m$unătăJiri iri semnificat semnificative ive ale specifica specificaJiilor Jiilor te6nice, te6nice, component componentelor elor Ki materialelo materialelor, r, ale softHare0ului #ncorporat, ale atitudinii prietenoase faJă de utili!atori sau ale altor caracteristici funcJionale. InovaJiile de produs pot utili!a noi cunoKtinJe sau te6nologii, sau se pot $a!a pe noi utili!ări sau com$inaJii ale cunoKtinJelor Ki te6nologiilor e/istente. ermenul produse foloseKte pentru a acoperi at4t $unuri c4t Ki servicii. &rodusele oferite pe piaJă de principalele companii cum sunt cele oferite de 'o(ia, =otorola sau D> fiecare se diferenJia!ă printro cararacteristică aparte, dar ca Ki grad de noutate deose$im mai multe categorii de produse. @ altă formă de manifestare, dar mai rar #nt4lnită a inovării #n domeniul industriei mo$ile este inovaJia de proces prin introducerea unor procedee de fa$ricaJie sau flu/uri te6nologice noi. Aceasta include sc6im$ări semnificative #n te6nici, ec6ipamente KiGsau ale softHare0ului. 7e!ultatul inovării de proces tre$uie să fie semnificativ #n ceea ce priveKteB nivelul nivelul producJiei producJiei,, calitatea calitatea produselor produselor sau reducere reducereaa costurilo costurilorr de producJie producJie Ki distri$uJi distri$uJie. e. ste de #nJeles că multe companii de profil recurg la inovaJia de proces pentru că doar printr0o inovaJie de această formă se poate demonstra demonstra siguranJa avantajului competitiv deJinut faJă de alJi competitori. ste adevărat că prin inovarea de proces se menJine Ki se consolidea!ă in timp avantajul competitiv deJinut si că prin folosirea acestui tip de inovare se pot o$Jine inovaJii de produs.
/.1. Pre#entarea Pre#entarea companiilor Noia și lacerr3 lacerr3
Noia – Conectea!ă lumea R Connecting (eople
1%
Istoria Istoria 'o(ia #ncepe #ncepe cu fa$rica fa$rica de 64rtie a lui "redri( Idestam, Idestam, de pe malurile malurile r4ului 'o(ianvirta. ntre 18?5 Ki 1%?, compania creKte Ki devine o mare putere industrială. Intrarea #n domeniul electronicelor se va face #nsă #ntr0o fa!ă ulterioară 0 #nt4i are loc fu!iunea cu un producător de ca$luri Ki cu un producător de cauciuc, fu!iune prin intermediul căreia se creea!ă 'o(ia Corporation. 'ou0#nfiinJată 'o(ia Corporation dispune de o po!iJie ideală pentru a0Ki asuma rolul r olul de desc desc6i 6i!ă !ăto torr de drum drumur urii #n indu indust stri riaa comu comuni nica caJi Jiilo ilorr mo mo$i $ile le.. &ieJ &ieJel elee euro europe pene ne de telecomunicaJii fac acum primii paKi către reglementare, reJelele mo$ile se e/tind către acoperire glo$ală, iar 'o(ia se află #n fruntea industriei, cu produse care fac istorie. Are loc primul apel >= din lume, la reali!area căruia se folosesc ec6ipamente 'o(ia. n 1%%2, 'o(ia decide să se concentre!e asupra sectorului de telecomunicaJii 0 pro$a$il cea mai importantă deci!ie de strategie din istoria companiei. n conte/tul creKterii gradului de adopJie a standardului >=, noul C@ 'o(ia, Sorma @llila, reuKeKte să plase!e compania #n avangarda industriei de telefoane mo$ile, aflată acum #ntr0o fa!ă de de!voltare e/plo!ivă. 'o(ia va deveni lider mondial #n domeniu #nainte de sf4rKitul deceniului. 'omente de referin(ă n i$toria companiei 4 •
1%%B &rimul apel prin satelit reali!at vreodată #n lume. Are loc primul apel prin satelit efectuat vreodată #n lume 0 la reali!area acestuia se foloseKte un terminal >= marca
•
•
'o(ia. 1%%B na(e 0 un clasic al jocurilor mo$ile 'o(ia ?11+ este primul telefon care are instalat jocul na(e. 1%%8B 1%% 8B 'o( 'o(ia ia devine devine lider lider mo mondi ndial al 'o( 'o(ia ia devine devine lider lider mo mondi ndial al #n indust industria ria de telefoane mo$ile. 2+
•
1%%%B Internetul devine mo$il'o(ia lansea!ă primul terminal din lume care oferă NA& – 'o(ia 11+. Istoria 'o(ia continuă 0 cu >, jocuri mo$ile multipla*er, dispo!itive multimedia Ki o
privire #ndreptată permanent permanent către viitor.
•
2++2B &rimul telefon 3> 0 'o(ia lansea!ă primul său telefon 3> 0 'o(ia ??5+. 2++5B ste v4ndut telefonul telefonul 'o(ia cu numărul 1 miliard 0 un 'o(ia 11++, 11++, #n 'igeria. 2++B 'o(ia 'o(ia a anunțat și a lansat 'o(ia '82, '82, primul său telefon telefon 'series 'series cu $liț -enon. 2++8B 'o(ia a lansat 'o(ia 1, care a fost comerciali!at pentru a concura direct cu
•
alte dispo!itivede tip )lac()err*, )lac()err *, oferind tastatura tastatur a TUN7: 2+11B 2+1 1B Alian Alianța cu =icros =icrosoft oft privind privind nou noull siste sistem m de operare operare =icros =icrosoft oftVs Vs NindoHs
•
&6one &6one 2+12B s0a lansat 'o(ia 8+8 &ureEieH cu o camera de megapi/eli 1, mai mult dec4t
• • •
orice alt smartp6on smartp6onee de pe piață și con conține un un proces procesor or de de 1.3 1.3 >O! >O! 'umărul glo$al de conturi de utili!ator de telefonie mo$ilă depăKeKte pragul de 2 miliarde. Structura organizaţională în cadrul companiei com paniei NOKIA
-ivi#ia -ivi#ia -evice$ -evice$ este este respon responsa$ sa$ilă ilă cu de!vol de!voltar tarea ea Ki gesti gestiona onarea rea portof portofoli oliulu uluii de
dispo!itive mo$ile, pentru toate segmentele importante de consumatori. -ivi#ia Service$ crea!ă Ki de!voltă servicii de Internet care #m$ogăJesc e/perienJa
oamenilor cu dispo!itivele lor mo$ile Ki cu He$0ul. =esaje, mu!ică, 6ărJi, media c4t Ki instrumentele pentru de!voltare @vi sunt arii majore de interes pe măsură ce continuă să e/tindă serviciile oferite consumatorilor Ki cree!e oportunităJi pentru de!voltatorii Ki furni!orii de conJinut. -ivi#ia Solution$ este responsa$ilă cu #ndrumarea soluJiilor oferite de 'o(ia, acolo
unde dispo!itivul mo$il, serviciile personali!ate Ki conJinutul sunt integrate #ntr0un pac6et unic Ki convingător pentru consumator. Această divi!ie este #nsărcinată cu conceperea Ki crearea a acestor soluJii. -ivi#ia 'aret$ se ocupă cu gestionarea lanJurilor de aprovi!ionare, cu gestionarea
canalelor de distri$uJie Ki cu activităJi legate de strategii de marcă Ki mar(eting. Corporate ;evelo ;evelopm pment ent @ffice @fficese se a/ea! a/ea!ăă pe strate strategii gii Ki perspe perspecti ctive ve de de!vol de!voltar taree Ki oferă oferă suport suport operaJional pentru integrarea acestora la nivelul tuturor unităJilor. 'o(ia iemens 'etHor(s oferă infrastructura Hireless Ki pentru reJeaua fi/ă, comunicaJii Ki platforme pentru servicii de reJea, c4t Ki servicii profesionale operatorilor Ki furni!orilor de servicii. 'AEU 'AEU este lider #n 21
furni!area de date cartografice digitale pentru sisteme de navigaJie auto, dispo!itive de navigaJie mo$ile, aplicaJii cartografice He$ Ki de soluJii pentru organisme guvernamentale Ki din domeniul afacerilor. ;atele cartografice de la 'AEU vor ocupa un loc important #n cadrul serviciului 'o(ia =aps care oferă 6ărJi digitale disponi$ile spre descărcare, g6idare vocală Ki alte servicii He$ sensi$ile la conte/t, special concepute pentru dispo!itivele mo$ile. Cheltuielile de C&D
C6eltuielile cu cercetarea Ki de!voltarea au fost raportate #n anul 2+12 la o valoare de .82 milioane de euro #n scădere faJă de perioada anului anului 2+11 c4nd c4nd aceastea aveau aveau o valoare de 5.58 milioane de euro. Noia Noia are are centre centre de de cerc cercetar etaree și de#vo de#voltar ltare, e, prod produc uc ție și di$tri" di$tri"u u ție n mai multe țări.
n decem$rie decem$rie 2+1+, 'o(ia era pre!en pre!entă tă cu centre 7Q; #n 1? țări, av4nd av4nd un număr de
35,8+ 35,8+ de angaja angajați #n cercetare cercetare și de!voltar de!voltare, e, care repre!ent repre!entau au apro/imat apro/imativ iv 2P din din for ța de muncă a grupului. Centrul de Cercetare 'o(ia 6e 'o(ia 7esearc6 Center, fondat #n 1%8?, este unitatea de cercetare industrială a companiei #n cadrul căreia activea!ă 5++ de cercetători și
ingine ingineri. ri. Compani Companiaa are centre centre 7Q; #n țăriB ăriB "inlan "inlanda, da, C6ina, C6ina, India, India, Fen* Fen*a, a, lve lveția,
7egatul 7egatul nit nit și A. &e &e l4ngă l4ngă centrele centrele de de cercetare cercetare,, #n 2++1, 2++1, 'o(ia 'o(ia a fondat fondat și deține I'd I'd00 'o(ia Institute of ec6nolog* ec6nolog*,, un institut 7Q; situat #n )ra!ilia.'o(ia deține #n total 8 fa$r fa$ric ici, i, situ situat atee la alo 0 "inlanda, "inlanda, =anaus 0 )ra!ilia, )eijing și ;ongguan 0 C6ina, C6ina, FomAWrom 0 ngaria, ngaria, C6ennai 0 India, India, 7e*nosa 0 =e/ic și =asan 0 Coreea de ud. ;ivi!ia ud. ;ivi!ia de design a 'o(ia are sediul #n cartierul o6o din Dondra, =area )ritanie, )ritanie, cu $irouri satelit importante #n Oelsin(i, Oelsin(i, "inlanda și Cala$asas, Cala$asas, California #n California #n A. A. 'o(ia este organi!ată organi!ată pe o $a!ă de operare la nivel mondial #n 3 mari segmente B 'o(ia0Aparate Ki ervicii, 'AE 'AEU Ki 'o(ia iemens 'etHor(. egmentele raportate a 'o(iei repre!intă unităJi strategice de $usiness care oferă diferite produse Ki servicii pentru care informaJiile financiare lunare sunt furni!ate Kefului de operare care este factorul de deci!ie.
a$el a$el 1 – ituația financiară #n $a!a principalilor indicatori ai companiei companiei 'o(ia N56I
;enumire indicator Cifra de afaceri C6eltuieli cu CQ; C6eltuieli generale
EAD 7@ 2+12 3+.1? .82 3.2+5 22
0milioane0 EAD 7@ 2+11 38.?5% 5.58 3.?%
legate de v4n!ari Alte c6eltuieli &rofitul $rut &rofitul net C4știgu tigulG lGac acțiune iune
2.15+ 1.125 8.3%+ 11.35% 2?+,++ 5.+,3% +,8 +,31 Xdate financiare ale companiei 'o(ia la +1.+3.2+13
a$el a$el 20 ituația indicatorilo indicatorilorr de performan performanță inovativă inovativă la 'o(ia I';ICA@7I C6eltuieli cu cu ce cercetarea0de!voltareaGotal v4 v4n!ari C6eltuieli cu cu cercetarea0de!voltareaGotal c6eltuieli
2+12 11,P 12,%3P
2+11 1,2P 1,3P
a$el 3 0 Indicii de calcul 'o(ia 2+12G2+11 I';ICI Indicele CA Indicele CQ; Indicele C
2+12G2+11P 8+,82 %%,+1 88,3+
cădere 1%,18P +,%%P 11,+P
'o(ia consideră că cercetarea Ki de!voltarea efectivă este vitală pentru a r4m4ne o companie competitivă #n industria telefoniei mo$ile Ki industria de comunicaJii. ncep4nd cu 1 aprilie 2+1+, are centre de cercetare Ki de!voltare #n 11 de Jări Ki 1.5++ de oameni angajaJi #n cerc cercet etar aree Ki de!v de!vol olta tare re,, repr repre! e!en ent4 t4nd nd apro apro/i /ima mati tivv 32P 32P din din tota totalu lull forJe forJeii de mu munc ncăă 'o(ia,c6eltuielile de C Q ; au totali!at 3,% miliarde 7 #n 2++%, repre!ent4nd %,5P din v4n!ările nete 'o(ia. 'o(ia investeKte o parte su$stanJială a resurselor #n activităJile de cercetare Ki de!vol de!voltar taree #n cadru cadrull grupul grupului ui de activi activitat tatee princi principa pală lă elefoan lefoanee =o$ile =o$ile,, =ultim =ultimedi ediaa Ki nterprise olutions, platformelor te6nologice, precum Ki in '7C. 'o(ia 7esearc6 Center are o misiune unică de a conduce 'o(ia #n viitorB ' va fi lider glo$al de inovare desc6isă pentru sisteme de mo$ilitate umane ale lumii at4t fi!ice c4t Ki digitale, d4nd naKtere la de!voltarea #ntreprinderilor pentru 'o(ia. 'o(ia 7esearc6 Center a fost fondat #n 1%8? de la 'o(ia lectronice CQ; unitate cu numărul de angajaJi de 8? de persoane. Astă!i, sunt apro/imativ 8++ de angajati '7C cercetători din 3 de Jări #ntro varietate largă de domenii. 7epre!ent4nd peste P din angajatii 'o(ia din departamentele departamentele de CQ; cercetătorii cercetătorii ' produc apro/imativ apro/imativ o jumătate de $revete $revete esenJiale 'o(ia, Ki 3P din toate rapoartele de invenJie 'o(ia 2++%.
lacerr3 7 'or "etting !ings Done 23
)lac()err* )lac()err* este de!voltat de!voltat de compania canadiană canadiană 7esearc6 In =otion =otion 7I=, un producător și comerciant de solu ții $ireless inovatoare inovatoare pentru pentru piața de comuni comunica cații mo$ile mo$ile la nivel nivel mo mondi ndial. al. Compan Compania ia a revolu revolutio tionat nat indust industria ria de telefo telefonie nie mo mo$il $ilaa prin prin introd introduce ucerea rea )la( )la()e )err* rr* olu oluti tion on in 1%%%. 1%%%. Ast Astă! ă!i, i, compa compani niaa ținte intește să # și măreas mărească că succ succes esul ul
deja deja
recuno recunoscu scutt prin milioa milioanel nelee de utili!a utili!atori tori din #ntre #ntreaga aga lume, lume, prin prin #ncerca #ncercarea rea de0a de0ași depăși #ncontinu #ncontinuuu limitele limitele #n ceea ce prive privește e/perien e/periența telefoanel telefoanelor or mo$ile. mo$ile. "ondată #n anul 1%8 și av4nd sediul sediul #n Naterloo Naterloo,, @ntario, compania compania deține #n pre!ent pre!ent $irouri #n America America de 'ord, uropa, Asia Asia și #n America America Datină. &rime &rimele le versi versiun unii de )lac()e )lac()err* rr* erau erau doar doar niște simple simple pagere, pagere, foarte foarte pop popula ulare re #n lumea lumea afaceri afacerilor lor deoarec deoarecee oferea ofereauu facili facilită tăți rapide rapide de e0mail e0mail,, intern internet et Hireless Hireless și func funcții calendaristice. @dată cu cu lansarea lansarea seriilor 5+++ și ?+++, s0a reali!at reali!at trecerea la telefoane telefoane mo$ile mo$ile și s0a intr introd odus us un (ern (ernel el $a!a $a!att pe Sava Sava.. Dans Dansar area ea seri seriil ilor or +++ +++ a #nse #nsemn mnat at intro introdu duce cere reaa dispo!itivelor cu ecrane color și cu cu func funcții de de )luetoot6. eriile următoare, 8+++ 8+++ și %+++, au fost primele serii care au avut ca target target principal consumatorul o$i o$ișnuit, inclu!4nd mai multe trăsături trăsături comerciale precum precum camera camera foto, carduri de memorie memorie și ecrane de calitate calitate superioară. superioară.
"ig.1 voluția dispo!itivelor dispo!itivelor )lac()err* )lac()err*
Compania Compania conside consideră ră că piața smartp6one smartp6one0urile 0urile și a ta$letelor ta$letelor la nivel mondial mondial este #ncă #n fa!a de creștere. tere. &rincipalii &rincipalii concuren concurenți ai #ntreprind #ntreprinderii erii sunt Apple Apple Inc., Inc., >oogle Inc., Inc., OC OC Corp Corpor orat atio ion, n, Ou OuaH aHei ei ec6no c6nolo logi gies es Co., Co., Dtd. Dtd.,, =icr =icros osof oftt Corp Corpor orat atio ion, n, 'o 'o(i (iaa Corpor Corporati ation, on, amsun amsungg lectr lectroni onics cs Co., Co., Dtd., Dtd., D> lectr lectroni onics cs =o$ile =o$ile Commun Communica icatio tions ns Compan*, Compan*, =otorola =o$ilit* Ooldings, Inc. și Y Corporation. Corporation. Compania menține un $ilanț puternic cu datorii neglija$ile de apro/imativ 2.% miliarde dolari #n numerar, ec6ivalente de numerar și investiții conform datelor din 2 martie 2
2+13. n anul fiscal 2+13, compania a avut v4n!ări de 11,1 miliarde de dolari. &ierderea netă din operațiuni continue a fost de ?28 milioane dolari, dolari, sau de 1.2+ dolari pe acțiune. volu voluția și de!volt de!voltare areaa produse produselor lor care care au influe influennțat creșterea terea genera generală lă a afaceri afacerilor lor companiei #n ultimii 3 ani sunt după cum urmea!ăB
281/ o
a reintr reintrodu odus, s, reproi reproiec ectat tat și reinve reinventa ntatt platfo platforma rma )la()e )la()err* rr*,,
cre4n cre4ndd o nouă nouă e/peri e/perien ență #n folosi folosirea rea telefo telefoane anelor lor mo mo$il $ile. e. A lansat lansat dou douăă smart smartp6o p6one0u ne0uri ri cu te6nol te6nologi ogiaa D cu sistem sistem de operar operaree )lac() )lac()err* err* 1+B )lac()err* )lac()err* Y1+ Y1+ cu ecran tactil și )lac()err* )lac()err* U1+ tastatură tastatură contact contact fi!ic care care au fost fost lans lansat atee pe data data de 3+ ianu ianuar arie ie 2+13 2+13 la even evenim imen ente te sus sus ținut inutee simu simulta ltann #n ora orașe prec precum um 'eH 'eH or(, r(, oront ronto, o, Dond Dondon on,, &ari &aris, s, ;u ;u$a $aii și So6annes$urg o
a introdus noi servicii și caracteristici pentru smartp6one0urile
)lac()err* )lac()err* 1+, printre printre careB careB )lac()er )lac()err* r* Ou$, )lac()err* )lac()err* "loH, )lac()err* )lac()err* =essenge =essengerr ))= pentru apeluri de voce și vide videoc oc6a 6at, t, ime ime 6if 6ift, t, tor* tor* =a(er și )lac()err* 7emem$er a lansat )lac()err* =essenger ))= voce, un update gratuit, o
care permite clien ților să efectue!e apeluri vocale gratuite către al ți clienți ))= printr0o cone/iune Ni0"i a lansat la pre țuri acces accesi$i i$ile le nou noull smart smartp6o p6one ne )lac( )lac($er $err* r* o
Curve %3++ )lac()err* pentru clien ții de pe mai multe piete, printre careB A, Eietnam, ingapore, Fen*a, 'igeria, =alae!ia. Africa de ud, regiunea Carai$elor, America America Datină, India, "ilipine și Indone!ia. a lansat )lac()err* )lac()err* %?2+ pe piața din =e/ic, primul smartp6one smartp6one o
)lac()err* pentru rețeaua volution 'e/tel a lansat ta$leta > D D )lac()err* &la*)oo( &la*)oo( cu $uilt0in $uilt0in de o
sprijin pentru rețelele celulare #n luna august a lansat un portal He$, )lac()err* nterprise &ortal, pentru o
partenerii companiei prin care oferă sprijin furni!orilor independenți de softH softHar are, e, ofer oferin indd asis asiste tennță #n impl implem emen enta tare reaa noil noilor or apli aplica cații și serv servic icii ii )lac()err* 1+.
2812 o
a introdus 'ear "ield Communications T'"CT, te6nologie care
permite smartp6one0urilor )lac()err* să primească informații și lin(0ul de la alte dispo!itive '"C sau de la accesorii )lac()err* autentice a pre!entat programul de optimi!are a costurilor conceput pentru o
a elimina elimina redundan redundanțele și să real realoc ocee resu resurs rsee care care să se conc concen entr tre! e!ee pe 25
domen dom eniile iile care care oferă cele cele mai mari oportun oportunită ități de creștere tere și de aliniere cu o$iectivele strategice ale companiei a facut o investi ție strategică de apro/imativ % de milioane Z, o
#n scopul scopul de a conso consolid lidaa #n mo modd semni semnific ficati ativv platfo platforma rma te6nol te6nologi ogica ca a companiei o
vrea să crească $a!a de a$ona ți )lac()err* la apro/imativ de
milioa milioane ne de utili! utili!ato atori ri p4nă p4nă la sf4r sf4r șitul itul anului anului fiscal fiscal 2+1 2+133 ursa ursaBB >fF decem$rie 2+12 noi servicii servicii de cloud lansate lansate pentru #ntreprinderile #ntreprinderile mici cu o
Centrul de =anagement )lac()err* și pentru #ntreprinderi mari cu )lac()err* )usiness Cloud ervices pentru =icrosoft @ffice 3?5 Compan Compania ia consid consideră eră că următo următorii rii factor factorii influe influennțea!ă ea!ă avanta avantajul jul comp competi etitiv tiv #n domeniul telefoniei mo$ile mo$ile și a te6nologiei HirelessB
interfață intuitivă și ușurința de utili!are acces la aplicații de la ter ți
o e/perien e/periență eficientă eficientă și $ogată $ogată de de navigare navigare pe Ne$
acoperirea geografică e/tinsă prețuri competitive design industrial atractiv marcă de #ncredere dispo!itive de dimensiuni mici si greutate redusă durata durata de viață a $ateriei prelungi prelungită tă suport suport multi0re multi0rețea utili!area utili!area eficientă eficientă a lațimii de $andă $andă end0to0end securit* capa$ilită capa$ilități de costumer0se costumer0service rvice e/tinse e/tinse conectivita conectivitatea tea la mesajle mesajle person personale, ale, re rețele sociale, sociale, multimed multimedia ia și alte aplicații.
"lu/ul "lu/ul princi principal pal de venitu venituri ri al compan companiei iei este este genera generatt de )lac() )lac()err err** Nireles irelesss olution, compusă din smartp6one0uri și ta$lete, servicii și softHare. ;e asemene asemenea, a, compania compania a o$ o$ ținut venitur veniturii și din acceso accesorii, rii, repara reparații neacoper neacoperite ite de garanție și din contractele de 6edging. Eeniturile niturile mi/te ale companie companieii din operațiuni continue continue pe anii fiscali fiscali 2+11 și 2+12 suntB Eenitu nituri ri mil milio ioan anee . .
;ispo!itive ervicii oftHare
2 =art =artie ie 2+12 2+12 Z
?,?8 3,%1+ 2?1
2?
3 =art =artie ie 2+1 2+11 ?+.+ P 35.3 P 2. P
Z
13,% ,+ 318
.% P 22.1 P 1. P
Alte accesorii si servicii Z
25
2.3 P
11,+3
1++.+ P
Z
23
1.3 P
18,23
1++.+ P
Eeniturile companiei pe !one geografice suntB 2 =artie 2+12
America de 'ord Canada ..A.
Z
3 =artie 2+11
??1 2,235 2,8%?
?.+ P Z 2+.2 P 2?.2 P
1,2?+ ,182 5,2
?.8 P 22. P 2%.5 P
1,238 3,2? ,5+2
11.2 P 2%.5 P +. P
1,%1% 5,3 ,??2
1+. P 31.2 P 1.? P
America Datina
2,11
1%.1 P
2,??
1. P
Asia &acific
1,5?1
1.+ P
2,?3
1.5 P
1++.+ P Z 18,23
1++.+ P
urope, @rientul =ijlociu si Africa =area )ritanie Aletele
Z 11,+3
Compartimentul de Cercetare*-e Cercetare*-e#oltare #oltare și Inginerie Inginerie
;epartame ;epartamentul ntul de CQ; al companie companieii urmărește să ofere aplica aplicații cu o sferă largă largă de cuprinder cuprinderee pentru produsele produsele lor și derivate ale acestora. acestora. &otrivit &otrivit datelor datelor din 3 martie martie 2+13, ec6ipa departamentului de CQ; număra apro/imativ ?.1++ de angajati full0time. f ull0time. C6eltuielile privind CQ; au crescut cu 2+8 milioane Z la 1.? miliarde Z, sau cu 8.5P din venituri, #n anul fiscal 2+12, comparative cu 1. miliarde Z, sau ?.8P din venituri, #n anul anul fiscal fiscal 2+11. 2+11. Cea mai mare parte parte a creșterii terii a fost fost datorata datorata unei unei folosir folosirii mai mari de material, precum si a cresterii salariilor si $eneficiilor personalului departamentului. forturile departamentului de CQ; sunt indreptate in principal pe urmatoarele arii de de!voltareB •
de!voltarea te6nologiilor actuale si emergente pentru dispo!itivele Hireless
•
pe diferite segmente segmente de piata revolu revolutio tiona narea rea pietei pietei smart smartp6o p6one0 ne0uri urilor lor si a ta$let ta$letelo elor, r, prin prin de!vo de!volta ltarea rea
•
sistemului )lac()err* 1+ @ de!voltarea de te6nologii de $a!a si platform pentru urmatoarea geenratie de interfete [air\, precum si evolutia 3> si > 2
•
evolut evolutie ie ascend ascenden enta ta catre catre functi functiona onalit litate atea, a, secur securita itatea tea si perfor performa manta nta
•
aplicatiilor Hireless )lac()err* pentru smartp6one0uri si ta$let de!voltarea sistemelor de infrastructură pentru a oferi suport de $a!ă pentru
•
rețea Hireless și conectivitate la Internet furni!area unei platforme și instrumente pentru de!voltatorii ter ți de softHare și a #ntreprinderilor de a
• •
scrie și ativa aplicații Hireless im$unatatirea liniei de productie si a te6nologiilor de testare crearea si de!voltarea de noi accesorii care sa fie utili!ate impreuna cu
smartp6one0urile si ta$letele )lac()err*. )lac()err*.
/.2 Interpretarea Interpretarea și anali#area informațiilor pre#entate
Acea Aceast stăă anal anali! i!ăă #și prop propun unee să evid eviden enție!e ie!e o$ ținer inerea ea pe term termen en medi mediuu și lung lung a avantajul avantajului ui competitiv competitiv pe seama inovării inovării și să e/pună pe larg modalitate modalitateaa prin care marile companii companii din domeniul domeniul telefoniei telefoniei mo$ile o$țin avantaje avantaje fa ță de competitorii competitorii săi prin prisma prisma cercetării0de!voltarii produselor și serviciilor. &oate primul avantaj competitiv care reiese din cele două companii producătoare de accesori și terminale mo$ile mo$ile este #nsăși numele companiei. Cu o vec6ime vec6ime de peste 2+ de ani #n industria telefoniei mo$ile, 'o(ia este deja un $rand cunoscut cu un renume $un la nivel mondial. &otrivit compartimentelor de cercetare0de!voltare din cele două companii se o$servă avantajul competitiv competitiv prin inovare dintre 'o(ia și )lac()err*. )lac()err*. ;aca 'o(ia 'o(ia a avut c6eltuieli c6eltuieli de de!vol de!voltar taree #n 2+12 de .82 .82 milioan milioanee de euro, compan compania ia 7I= a făcut făcut o inves investi ti ție de 1,? miliar miliarde de de euro, de unde putem putem deduce deduce faptul faptul că pe viitor viitor ne a șteptăm teptăm să aducă aducă pe pia ță telefoane și accesori accesori care să concure!e concure!e la acela acela și nivel cu 'o(ia, 'o(ia, amsung amsung sau =otorola. ;atorită ;atorită inovării inovării care a avut loc #n cele cele 2 companii companii se o$servă o$servă că a avut loc o cre ștere su$stanțială a v4n!ărilor, v4n!ărilor, astfel astfel 'o(ia se remarcă cu un un procent de de 1,P din v4n!ările nete #nregistrate, iar )lac()err* cu un procent de 8,5P din veniturile #nregistrate. n anul 2+11, 2+11, 'o(ia 'o(ia de ținea inea un număr număr de 3.+2+ 3.+2+ de angaja angajați #n departa departame mente ntele le de cerc cercet etar are0d e0de! e!vo volt ltar aree din din #ntr #ntrea eaga ga lume lume,, iar iar 7I= 7I= ?.1+ ?.1+++ de anga angaja jati ti full full0t 0tim imee #n acel acelaași departame departament. nt. n număr număr mare de angaja angajați poate fi un punct forte forte al companiei, companiei, dar totodat totodataa și un punct sla$ deoarece un număr at4t de mare poate duce la crearea de conflicte din cau!a ideilor privind crearea unui nou produs. 28
)lac()err* și0a diversificat diversificat linia de produc producție prin lansarea noilor tipuri de ta$lete, ta$lete, de unde putem deduce deduce ideea că 7I= nu #și concentrea!ă activitatea activitatea doar pe industria telefoanelor telefoanelor mo$ile, ci #ncearcă #ncearcă o diversificare diversificare a activită activităților. n momentul momentul de față 'o(ia este este la concuren concurența cu compania compania Apple Apple care care #n ultimii 5 ani a revoluționat industria telefoniei mo$ile. "iecare din aceste companii companii se $a!ea!ă pe avantajul avantajul competitiv din inovare, #ntruc4t #ntruc4t prima companie care lansea!ă lansea!ă pe piață un model de telefon cu totul și cu totul totul nou de ceea ceea ce se află află acum, acum, acela acela # și asigură asigură clientela clientela pentru pentru următorii următorii 2 ani, ani, reușind astfel astfel să #și crească crească volumul volumul de de v4n!ăr v4n!ări.i.
2%
Conclu#ii Avanta Av antajul jul competitiv competitiv este o sursă sursă la #ndem4na #ndem4na oricărei oricărei companii companii cu ajutorul ajutorul căreia # și poate diversifica, de!volta, reduce linia de producție sau serviicle oferite. ;e și conceptul de avantaj competitiv se $a!ea!ă pe ani ani #ntregi de studiere, studiere, puțini sunt aceia care #l folosesc și #l implemente implementea!ă. a!ă. ;e regulă regulă doar marile compani companiii #i #nțeleg utilitate utilitateaa și $eneficiile. $eneficiile. Cele mai mai multe companii se a/ea!ă pe avantajul competititv prin cost, #nsă din punctul nostru de vedere acest acest conce concept pt este este depă depășit și poate poate #n mome momentu ntull de față, #ntr0o #ntr0o soci societa etate te unde unde se dore dore ște tot tot timpul ceva nou, cel mai pronunțat avantaj #l pot avea avea firmele care inovea!ă. inovea!ă. Inovarea este o pro$lemă a !ilelor noastre, fiind un concept multidimensional care depășeste a$ordare a$ordareaa te6nologic te6nologică, ă, inclu!4nd, inclu!4nd, de e/emplu e/emplu,, și inovarea inovarea #n servicii, servicii, inovarea inovarea organi!atorică sau a modelului de afaceri. Istoria evoluJiei economice a arătat că nu se poate garanta o de!voltare continuă produc4nd numai ceea ce are succes la un moment dat. c6im$area inovativă nu presupune neapărat #nnoirea te6nologică, ci Ki sc6im$ări ce par la prima vedere nesemnificative, nesemnificative, dar care au mare impact lucrativ. lucrativ. Astfel, Astfel, o nouă formă de produs, un nou am$alaj, o nouă atitudine a personalului productiv Ki de v4n!ări, o nouă am$ianJă, noi forme de plată, servicii noi etc. se constituie #n tot at4tea modalităJi de creare Ki utili!are a avantajului competitiv #ntr0un mediu concurenJial. Anali!a comparativă pre!entată #n această lucrare a pre!entat două mari companii producatoare de telefoane mo$ile din domeniul telecomunicaJiilor industriei de telefonie mo$ila. ituaJia din anul 2++% a pre!entat o alta clasificare a companiilor 0 'o(ia deJine cea mai mare cota de piaJă apro/imativ 38,P fiind astfel lider mondial incontestat de mai mulJi ani consecutiv, urmată de compania amsung cu o cotă de 18,% P, iar )lac()err* se află #n josul clasamentului clasamentului cu o cota de piaJă piaJă la nivel mondial mondial de 3,8P. &rin anali!a #ntreprinsă se poate afirma că doar prin c6eltuieli #n inovare Ki cercetare se poate do$4ndi un avantaj faJă de competitorii de pe piaJă, lucru pe care 'o(ia #l deJine la momentul de faJă prin diversificare Ki inovare inovare permanentă. permanentă. )lac()err* se află la ? po!itii po!itii #n spate faJă de lider, nereuKind să atragă at4t de mulJi clienJi Ki să #Ki v4ndă produsele at4t de $ine cum o fac concurenJii directi. 'o(ia Ki0a sc6im$at domeniul de activitate mult mai t4r!iu a reuKit prin perseverenJă, perseverenJă, prin investiJii #n ec6ipamente ec6ipamente performante prin angajarea angajarea unei forJe de muncă calificate Ki $ine $ine pregătite să facă faJă noilor provocări din domeniu. 'o(ia #nregistrea!ă v4n!ări record 3+
ajung4nd p4nă #n momentul de faJă să v4ndă apro/imativ 2 de milioane de e/emplare #n toată lumea. Aceasta Aceasta preconi!ea preconi!ea!ă !ă că p4nă la finele anului 2+13 să ajungă ajungă la o creKtere creKtere de 1+P a v4n!ărilor de telefoane mo$ile răm4nd să #Ki menJină cota de piaJă din 2+12.A reuKit să o$Jină o cifră de afaceri mult mai mare dec4t cea a competitorilor ei, a reuKit să atragă clienJi prin oferirea unor produse de calitate, performante care să #ntindă la ma/imum potenJialul oferit de te6nologiile de v4rf din domeniul telefoniei mo$ile. elefonul elefonul mo$il a trecut tr ecut de $ariera unui simplu dispo!itiv de comunicare Ki a ajuns sa fie un accesoriu o$ligatoriu al secolului --I unde te6nologiile #Ki spun cuv4ntul. A inova Ki a cerceta cerceta #n speranJa speranJa găsirii unor noi #ntre$uin #ntre$uinJări Jări a telefonul telefonului ui mo$il mo$il aparat aparat video, video, recorder recorder,, aparat foto, dispo!itiv de memorare, porta$il de mu!ică etc a permis multor companii să se de!volte Ki să devină lideri pe piaJă #n condiJiile tot mai dure de concurenJă contemporană. contemporană.
31
i"liografie 1. Ala Alain =art =artin ineet 1% 1%8. 8. Sciences de gestion et competitivt; de l
ditura Curtea Eec6e, % 3. Dam Dam Ali Alice ce 2+ 2++ +. . #rganizational #rganizational 0nnovation, Nor(ing &aper, 'o.1 . =ari =arine nesscu Co Cosmin smin 2+ 2++. +. vantajul vantajul competitiv= mit sau realitate> realitate>, impo!ion impo!ion interna internațional, ional, A A 5. =ic6 =ic6el el =arc =arc6e 6esn sna* a* ș.a. .a.2+ 2++1 +1, , Compet Competiti itivit vit;, ;, s+iste s+isteme me de gestio gestionn et politi politi?ue ?ue industrielle, #n vol. &erspectives en management strat]gi^ue ditions =anagement et
oci]t], 28 ?. =i6a =i6ail il ;um umit itre resscu 2+ 2++2. +2. Strategii Strategii și manageme management nt strategic strategic,, )ucu )ucure rești, ti, ditu ditura ra conomică, 183 – 1%5 . '. 7am 7am$6 $6uj ujuun, &e concept de competitivit;= ses indicateurs et facteurs, #n ntreprise, >estion et Competitivit], sous la direction de 7. &7C7@ &aris, conomica. 8. &opa, &opa, I. 'icole 'icolescu scu,, @. 2++ 2++.. anagement strategic. strategic. )ucureKti, ditura conomică %. &ort &orter er =. 1% 1%%2. %2. !e Competitive dvanta!e of /ations , Dondon, 6e =ac=illan &ress Dtd. 1+. 1+. &orte &orter, r, =. =. )art6 )art6el elem em**, C. 1%% 1%%3 3.. &<vantag &<vantagee Concurrentiel Concurrentiel des nations. &aris, Interditions XXX Dicţionar enciclopedic enciclopedic 1%%%. vol. 3, )ucureKti, ditura nciclopedică XXX Dicționar de conducere conducere și organizare organizare 3 1%85 4, )ucure )ucurești, ditura ditura &olitic &olitică, ă, 15? XXX >uidel >uideline iness "or Collec Collectin tingg and Interp Interpret reting ing Innova Innovatio tionn ;ata0 ;ata0 @slo @slo =anual =anual,, 2++ 2++55 0 6ttpBGGepp.eurostat.ec.europa.euGca 6ttpBGGepp.eurostat.ec.europa.euGcac6eGI_&)DICG@D@G c6eGI_&)DICG@D@G'G@D@0'.&;" 'G@D@0'.&;" .XXX 6ttpBGGro.Hi(ipedia.orgGHi(iGInovaJie 6ttpBGGro.Hi(ipedia.orgGHi(iGInovaJie .XXX 6ttpBGGHHH.no(ia.comGa$o 6ttpBGGHHH.no(ia.comGa$out0no(iaGfinancialsGfinanc ut0no(iaGfinancialsGfinancial0statements ial0statements .XXX6ttpBGGHHH.no(ia. .XXX6ttpBGGHHH.no(ia.comGa$out0no(iaGrese comGa$out0no(iaGresearc6GovervieH arc6GovervieH XXX6ttpBGGsecfilings.nasda^.comGedg XXX6ttpBGGsecfilings.nasda^.comGedgar_conv_6tmlP2f2+1 ar_conv_6tmlP2f2+13P2f+3P2f28P2f+++1 3P2f+3P2f28P2f+++11%31250130 1%31250130 13258?.6tml`"I_)I' 13258?.6tml`"I_)I' – )lac()err* XXX XXX &rog &rogra ramu mul0 l0ca cadr druu pent pentru ru comp compet etit itiv ivit itat atee Ki inov inovaJ aJie ie CI& CI& 2++ 2++0 02+ 2+13 13 6ttpBGGeuropa.euGlegislation_summariesGinformation 6ttpBGGeuropa.euGlegislation_summariesGinformation_societ*Gstrategies _societ*GstrategiesGn2?1+_ro.6tm Gn2?1+_ro.6tm
32
0
N9:9
nea 1 – Noia nea 2 * lacerr3
33