Chestionarul CAS
Răspundeţi la următoarele afirmaţii şi notaţi pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură vi se potrivesc comportamentele exprimate de respectivele afirmaţii. Cifrele cuprinse între 1 şi 5 oferă posibilitatea să nuanţaţi răspunsurile Dumneavoastră. Puneţi semnul „+” în dreptul răspunsului ales de Dumneavoastră: Dumneavoastră: 1 punct – cu totul fals pentru mine (dezacord absolut); 2 puncte – puţin adevărat pentru mine; 3 puncte – uneori adevărat alteori nu (relativ adevărat pentru mine); 4 puncte – în mare măsură adevărat pentru mine; 5 puncte – întotdeauna adevărat pentru pentru mine (acord absolut ). Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
1
Atunci când situaţia o impune sunt în stare să spun „nu” la o solicitare. Obişnuiesc să cer sau să solicit ajutor în diverse situaţii. Ştiu să-mi argumentez solicitările, cererile în faţa unor şefi. De obicei lupt să-mi fie recunoscute drepturile. Iau cuvântul în apărarea unei persoane căreia i se încalcă drepturile. Când sunt în societate şi se discută o problemă, obişnuiesc să îmi spun punctul de vedere chiar dacă nu sunt solicitat. Pot să-mi exprim emoţiile şi sentimentele pozitive faţă de cineva. Atunci când întreţin o conversaţie cu o persoană de sex opus îmi exprim ideile degajat şi fără reţinere. Când am făcut o greşeală faţă de cineva îmi asum responsabilitatea şi îmi justific faptele. Anticipez succesul meu social şi am încredere în forţele mele. Când mi se vinde un obiect cu defect îl duc înapoi la magazin sau mă adresez la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului. Dacă situaţia o cere pot refuza o anumită persoană, care îmi solicită să fac o favoare. Nu-mi este ruşine să solicit anumite favoruri favoruri când cred că le merit. Am putere de convingere. Utilizezi tehnici de comunicare diferite prin care îmi susţin drepturile. Când un coleg sau un prieten este nedreptăţit (acordarea salariului de merit, evaluarea activităţii, examene etc.) îl susţin să-şi apere drepturile. În conversaţii, discuţii fac afirmaţii, îmi exprim opiniile personale mai mult decât subscriu la ale altora La conferinţe, întruniri, cursuri obişnuiesc să-mi exprim emoţiile şi sentimentele negative faţă de persoanele care mi le-au provocat. Când întreţin o conversaţie transmit semnale non-verbale pozitive şi zâmbesc mult. Când comunitatea profesională căreia îi aparţin intră în grevă, particip efectiv şi nu doar îmi dau acordul. Îmi aleg prietenii care mă pot sprijini în î n atingerea unui statut social. Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale a le altora. Obişnuiesc să stau în faţă, în primul rând. Rareori spun „da” când, de fapt, aş vrea să zic „nu”. Când cer o favoare ştiu să arăt că sunt pregătit să întorc favoarea pe care o cer. În general, ştiu ce vreau să spun şi o spun clar, fără confuzii şi fără a plictisi. Îmi exprim nemulţămirea atunci când sunt încălcate drepturile semenilor mei şi iau atitudine în această privinţă. În mijloacele de transport în comun, când se produc neînţelegeri intervin pentru a ajuta una din părţi. Când nu sunt de acord cu opiniile altor persoane le spun destul de repede acest lucru fără să schimb subiectul. Caut orice prilej să le arăt celor din jurul meu ce sentimente am pentru ei. Îmi pun ordine în gânduri şi obişnuiesc să fiu clar când iau cuvântul. Iau iniţiativa pentru organizarea activităţilor de grup desfăşurate în mediul profesional. Consider că un tânăr trebuie să se pregătească cu grijă pentru a atinge o poziţie socială bună în viitor. În caz de dezacord, caut compromisuri realiste, pe baza intereselor i ntereselor mutuale (comune). Dacă nu reţin numele unei persoane căreia i-am fost prezentat(a) o rog să se recomande din nou. Cer cuiva care vorbeşte tare, de exemplu la cinematograf, să tacă. Dacă cineva încearcă să mă mintă, obişnuiesc să-i reproşez, să-i arăt că e mincinos. Obişnuiesc să – mi recunosc greşelile. Evit să mi se joace feste, să mi se facă şotii, să ajung ţinta unor glume. Pot iniţia, continua sau finaliza cu uşurinţă o conversaţie.
2
3
4
5