Charles Bukowski - Posta.pdf

Charles Buko Bukowski wski Poşta ă de  Aceasta este o oper ă     de ficţ iune iune şi nu se dedică  nim  nimă nui. nui.

Serviciile Poştale ale Statelor Unite Los Angeles, California. Biroul Dirigintelui Circular ă  ă . 1 Ianuarie, 1970 742 COD DE ETIC Ă . ătorii ţ i să ţ  ă  ţ in Toţ i lucr ă  t  orii sunt ruga ţ  ină  seama  seama de Codul de Etic ă  pentru  pentru angaja ţ  ii poştali, a şa cum este expus în Secţ iunea iunea 742 din Manualul Poştei şi ţ ii ă Angaja  ţilor,  ilor, a şa cum este descrisă  în Secţ iunea de Conduit ă     Angaja ţ  iunea 744 a Manualului Poştei.   Angaja ţ   tradiţ ie ie de ţii  ii Poştei au statornicit, de-a lungul anilor, o frumoas ă  tradi ţiunii,  iunii, neîntrecut ă  ă de serviciu credincios în slujba Na ţ     de alte categorii. Fiecare ă  acestei angajat trebuie să  aib  aibă  un  un profund sentiment de mâ ndrie ndrie datorit ă   acestei tradiţ ii ii de serviciu devotat. Fiecare dintre noi trebuie s ă  se  se str ă  d  să -şi ăduiasc   uiască  s aducă  o  o contribuţ ie ie semnificativ ă   la permanenta dezvoltare a Serviciilor Po ştale ă  la spre progresul pe mai departe în interesul public. Întreg personalul poştal trebuie să  ac ă integritate   integritate şi  acţ ioneze ioneze cu neabă tut  tut ă  deplin devotament fa ţă   de interesul public. Personalul po ştal trebuie s ă -şi ţă  de asume principiile morale cele mai înalte şi să  respecte  respecte legile Statelor Unite, precum şi regulamentele şi directivele Departamentului Serviciilor Po ştale. Nu ă  conform ţii se cere doar o conduit ă   conformă  cu  cu etica; responsabilii şi angaja ţ  i  i trebuie s ă   vegheze astfel încâ t să  previn  prevină ş  evite faptele de natur ă     să î ă  şi să  evite ă s ă  împiedice îndeplinirea îndatoririlor serviciilor po ştale. Sarcinile trasate trebuie aduse la îndeplinire cu conştiinciozitate şi integral. Serviciul Po ştal are privilegiul unic ăţ enilor ţiunii  iunii şi este, în numeroase de a lua contact zilnic cu majoritatea cet ăţ  enilor Na ţ  ri, contactul lor cel mai direct cu Guvernul Federal. Prin urmare, împrejur ă  ă ri, ă  de fiecare angajat poştal are prilejul şi responsabilitatea deosebit ă   de a acţ iona iona cu ăsfr    fr â  âng   gâ nd ţia  onoare şi integritate la înă lţ imea imea încrederii publice, r ă  s n nd astfel reputa ţ  i  a  ia asupra Serviciului Po ştal şi a întregului Guvern Federal. şi distincţ ia ţii  ii trebuie să  parcurg Toţ i angaja ţ   parcurgă  Sec  Secţ iunea iunea 742, Manualul Poştei, Standarde de Bază  ale  ale Conduitei Etice, Comportamentul Personal al  Angaja ţ  ii cu privire la Activitatea Politic ă  etc.  etc. ţilor,  ilor, Restricţ ii

   

UNU. Funcţ ionar ionar însă rcinat. rcinat. A-nceput ca o greşeală . Era perioada Cr ă  c ivul din deal, care o plesnea  ăciunului   iunului şi-am aflat de la beţ ivul ă ciun, la fiecare Cr ă  ciun, că  angajau  angajau pe-aproape oricine se nimerea, a şa că  m-am  m-am dus şi-nainte s-apuc să -mi -mi dau seama aveam geanta aia de piele-n spate şi mă  plimbam de voie. Ce mai slujb ă , m-am gâ ndit. ndit. Floare la ureche! Îţ i dă deau deau doar ă  şi dacă  reu un cvartal sau două ş  reuşeai să  termini,  termini, factorul titular îţ i mai dă dea dea unul, sau poate te-ntorceai şi supraveghetorul îţ i mai dă dea dea încă  unul,  unul, dar nu te gr ă  o luai la pas şi bă gai gai felicit ă  ciun în fante. ă beai,   ările  rile alea de Cr ă  ă ciun ă ciun Cred că  era  era a doua zi ca sezonier de Cr ă  ciun câ nd nd femeia aia mare a ieşit şi a mers ală turi turi de mine în timp ce distribuiam corespondenţ a. a. Ce vreau să  zic  zic prin mare e că  avea  avea fundul mare şi ţâţ ele ele mari şi că  era  era mare peste tot pe unde trebuie. Pă rea rea un pic să rit  rit ă  sa. ă,  dar m-am tot uitat la trupul ei şi nu-mi pă sa. Vorbea, vorbea şi nu se mai oprea. Apoi a scos-o. Soţ ul ul ei lucra pe o ă  îndepă rtat  ă  şi ea se sim ţ ea ă,  înţ elegi insulă î rtat ă  ea singur ă  elegi şi locuia-n că su suţ a asta din spate, f ă  r   ă     nimeni. ăr  ă nimeni. — Ce că su suţă ? Am întrebat. ă  de A scris adresa pe o bucat ă   de hâ rtie. rtie. ă m de vorbă -n — Şi eu mă  simt  simt singur, am zis. O să  trec  trec şi-o să  st   st ă  -n seara asta. Eram combinat, dar combina ţ  i  a era plecat ă  -  n cea mai mare parte a ţia ă-n ă , pe undeva şi eram singur pe bune. Eram singur pentru timpului, pe-afar ă  ătea curul ă la la mare care st ă  t  ea lâ ng ngă  mine.  mine. — În regulă , a zis. Pe disear ă  ă . ă ca âmpl   plă  Era o bucat ă     ca lumea, meserie, un futai ca lumea, dar cum se-nt â  m cu toate futaiurile după  a  a treia sau a patra noapte am început să -mi -mi pierd interesul şi nu m-am mai întors. Dar nu mă  puteam  puteam împiedica să  m  mă  g  gâ ndesc, ndesc, Doamne, tot ce fac poşta şii ăştia e să -şi lase scrisorile-n cutii şi s-o pună . Asta-i slujbă  care-mi  care-mi trebuie mie, o, da, da, da. A şa că  am  am dat examen, l-am luat, am dat proba fizică , am luat-o şi iat ă  ă mă  –  – factor poştal suplinitor. A-nceput u şor. Am fost trimis la Oficiul West Avon şi era exact la fel ca la Cr ă  ă ciun, ciun, mai puţ in in faptul că  n-am  n-am pus-o. În fiecare zi a şteptam s-o pun, dar nu s-a-nt â  mplat. Dar supraveghetorul era O. K. şi â mplat. cutreieram str ă  z  ile, f ă  nd câ te-un te-un cvartal ici, colo. Nici m ă car car n-aveam ăzile, ă câ nd uniformă , doar un chipiu. Purtam hainele mele obişnuite. La felul cum beam, ţia  ia mea Betty şi cu mine, nu prea r ă  ăm   â neau combina ţ  neau bani de haine. Apoi am fost transferat la Oficiul Oakford. Superiorul era o ceaf ă  -groasă  pe  pe nume Jonstone. Era nevoie de ajutor ă -groas acolo şi am înţ eles eles de ce. Lui Jonstone îi plă cea cea să  poarte  poarte că măşi roşu-închis – asta-nsemna pericol şi sâ nge. nge. Erau şapte suplinitori – Tom Moto, Nick Pelligrini, Herman Stratford, Rosey Anderson, Bobby Hansen, Harold Wiley şi ă m la 5 a.m. şi eram singurul beţ iv, eu, Henry Chinaski. Trebuia s ă  ne  ne prezent ă  iv,

ă -ne â nd, pe-acolo. Beam totdeauna pâ nă  dup  după  miezul  miezul nopţ ii ii şi iat ă  -ne st â  nd, la 5 a.m., â nd â ndul, ând   d ca vreunul dintre factorii titulari s ă  a ştept â  nd să  ne  ne vină  r   r â  ndul, a ştept â  n anunţ e că  e  e bolnav. De obicei titularii f ă  ceau asta câ nd nd ploua sau în timpul ă ceau unui val de ar şiţă  sau  sau în zilele de dup ă  s  să rb rbă tori tori câ nd nd volumul corespondenţ ei ei era dublu. Erau 40 sau 50 de trasee diferite, poate mai multe, fiecare carta tor era diferit, nu reuşeai niciodat ă   să  înveţ i nici unul, trebuia s ă  ai  ai corespondenţ a ă  s ă  cu gata înainte de 8 a.m. pentru a fi expediat ă   cu camionul şi Jonstone nu accepta  â nz scuze. Suplinitorii îşi cartau revistele pe la col ţ uri, uri, să reau reau peste pr â  nz şi-şi dă deau deau duhul în stradă . Jonstone ne mai f ă  cea să  ne-apuc  ne-apucă m de cartat traseele ă cea â rziere â rtindu-se cu 30 de minute înt â  rziere – înv â  rtindu-se pe scaun, cu că ma  ma şa aia a lui roşie –  ă mai ârziu, „Chinaski ia traseul 539!” începeam cu o jumă tate tate de or ă     mai t â  r  ziu, dar tot ni se cerea să  rezolv   rezolv ă   ne-ntoarcem la timp. Şi o dat ă   sau de ăm   corespondenţ a şi să  ne-ntoarcem ă  sau două  ori  ori pe s ă pt  pt ă  i, rupţ i şi futuţ i, i, trebuia să  facem  facem colect ă  r  ile ă mâ nă , deja sleiţ i, ările de noapte şi graficul de la avizier era imposibil – camionul nu putea s ă  mearg  meargă  ât  de repede. Trebuia să  sari ă  şi data at â   sari peste patru sau cinci cutii în prima tur ă ş urmă toare toare erau înfundate cu scrisori şi te treceau toate apele îndesâ ndu-le-o ndu-le-o saci. Am pus-o la meserie. Jonstone a avut grijă . ă ceau   Suplinitorii înşişi îl f ă  ceau cu putinţă  pe  pe Jonstone supunâ ndu-se ndu-se ordinelor lui imposibile. Nu-mi d ă deam deam seama cum i se permitea unui om de o cruzime at â  dit ă     să  ocupe  ocupe o asemenea poziţ ie. ie. Titularilor nu le p ă sa, sa, tipul ât  de v ă  ă dit  ă s de la sindicat nu f ă  c  am pus pe hâ rtie rtie un raport de treizeci ăcea   ea doi bani, a şa că  am de pagini într-una din zilele mele libere, i-am trimis un exemplar lui Jonstone şi l-am dus pe celă lalt lalt la Sediul Federal. Func ţ ionarul ionarul mi-a spus să  a   a ştept. Am a şteptat, am a şteptat şi-am tot a şteptat. Am a şteptat o or ă ş ă  şi treizeci de â lnesc minute, apoi am fost condus înă untru untru să  m  mă -nt  -nt â  lnesc cu un bă rbat rbat cu pă rul rul ă.  Nici mă car că runt runt şi ochi de culoarea scrumului de ţ igar  igar ă  car nu mi-a spus să  stau jos. A-nceput să  zbiere  zbiere la mine de cum am intrat pe uşă . ă cu   cu figuri, ai? — Eşti o javr ă  ât, — A ş prefera să  nu-mi  nu-mi vorbiţ i ur â  t  , domnule! — Javr ă     cu figuri, eşti una dintre javrele alea cu vocabular şi-ţ i place să  ă cu i-l etalezi! ţ i-l ţă . Şi a zbierat: „DOMNUL JONSTONE E UN Mi-a fluturat hâ rtiile rtiile în fa ţă   Ă !” OM DE ISPRAV  !” — Nu spuneţ i t â  m dit, am zis. âmpenii.   penii. E un sadic v ă  ă dit, — De câ nd nd lucrezi la Po şt ă  ă?  ăm   â ni. — De trei să pt  pt ă  ni.  Ă  LA  Ă  DE — DOMNUL JONSTONE LUCREAZ   LA POŞ T   DE 30 DE ANI. — Ce-are a face asta? — Am spus, DOMNUL JONSTONE E UN OM DE ISPRAV   Ă ! Cred că  s  să rmanul rmanul chiar ar fi vrut să  m  mă  omoare.  omoare. El şi cu Jonstone ă  împreună . trebuie că  se  se culcaser ă î — În regulă , am zis. Jonstone e un om de isprav ă  ă . S-o lă să m balt ă  ă . ă . F ă  ăr  ă  plat  ă,  bine-nţ eles. Apoi am ieşit şi mi-am luat încă  o  o zi liber ă  r   ă   plat ă  eles.

ă gu — O, Hank! Ce dr ă  guţ ! âr  ât  lingă  dosul — Şi-ncă  cum,  cum, baby! M-am v â  r   â   dosul ei cald şi am adormit în 45 de secunde. Câ nd nd Jonstone m-a v ă  z  ut din nou la 5 a.m. s-a rotit cu scaunul şi fa ţ  ăzut ţ a şi ă tusem că ma  ma şa-i erau de aceea şi culoare. Dar n-a zis nimic. Nu-mi pă sa. sa. St ă  tusem ăg  â ndu-mi-o treaz pâ nă  la  la 2 a.m. bâ nd nd şi tr ă  ndu-mi-o cu Betty. M-am lă sat sat pe spate şi-am închis ochii. ă de La 7 a.m. Jonstone s-a rotit din nou. Toţ i ceilalţ i suplinitori primiser ă     de ă  trimi lucru sau fuseser ă   trimişi la alte oficii care aveau nevoie de ajutor. — Asta a fost, Chinaski. Nimic pentru tine azi. Mi-a privit chipul. La naiba, nu-mi pă sa. sa. Tot ce voiam să  fac  fac era să  m  mă   bag în pat şi să  dorm.  dorm. — Bine, Stone, am zis. Printre factori era cunoscut ca „Stone” {1}, dar eu eram singurul care i se adresa a şa. â nd Am ieşit, ma şina cea veche a pornit şi cur â  nd eram înapoi în pat cu Betty. Dar diminea ţ  toare a fost aidoma: ţa   urmă toare — Asta a fost, Chinaski. Nimic pentru tine azi. ăm   â nă . St ă  ăteam ţă  de A ţ inut inut a şa o să pt  pt ă  t  eam acolo-n fiecare diminea ţă   de la 5 a.m. la 7 a.m. şi nu eram plă tit. tit. Numele mi-a fost scos chiar şi de la colectarea de noapte. Apoi Bobby Hansen, unul dintre suplinitorii mai vechi – ca durat ă  ă  în serviciu – mi-a zis: ăcut   ut şi mie a şa o dat ă  ă . A încercat să  m — Mi-a f ă  c  mă  fac  facă  s  să  mor  mor de foame. — Nu-mi pasă . N-o să -l -l pup în cur. Plec sau mor de foame, ce-o fi să  fie.  fie. ă-te ă . Spune-i — Nu-i nevoie. Prezint ă  -  te la Oficiul Prell în fiecare sear ă  supraveghetorului că  nu  nu primeşti de lucru şi te poţ i înscrie ca suplinitor pentru distribuţ ii ii speciale. ă reguli   reguli contra? — Pot să  fac  fac asta? Nu exist ă  ăm   â ni. — Îmi luam cecul la fiecare dou ă  s  să pt  pt ă  ni. — Mulţ am, am, Bobby. Am uitat ora de-ncepere. 6 sau 7 p.m. Ceva de felul acesta. Tot ce f ă  ceai ă ceai ă  şi să -ţ i calculezi traseul. Era era să  stai  stai cu o mâ nă  de  de scrisori, s ă  iei  iei o hart ă ş ăteau uşor. Toţ i şoferii st ă  t  eau mult mai mult timp dec â t era nevoie ca să -şi calculeze traseele şi eu m-am potrivit dup ă  ei.  ei. Plecă m câ nd nd pleca toat ă     lumea şi mă ă lumea ntorceam câ nd nd se-ntorcea toat ă   lumea. ă  lumea. ă ceai Pe urmă  mai  mai f ă  ceai un traseu. Aveai timp să  z  ză   boveşti prin cafenele, să  â nz. citeşti ziare, să  te  te simţ i O. K. Aveai chiar şi timp pentru pr â  nz. Ori de câ te te ori  voiam o zi liber ă  m. Pe unul dintre trasee era tipa asta înalt ă     care primea ă,  o luă m. ă care o corespondenţă  special  specială -n -n fiecare sear ă   de rochii sexi şi ă.  Avea o manufactur ă  ă  de furouri şi l-e purta. Te căţă rai rai pe treptele abrupte de la intrarea ei pe la 11 p.m., sunai şi-i dă deai deai specială . Ea lă sa sa să -i -i scape un fel de suspin din r ă  runchi, cum ar veni „OOOOOOOOOOOOOOOhhhhhhhhhHHHH!” „ OOOOOOOOOOOOOOOhhhhhhhhhHHHH!” şi st ă  t  ea ă runchi, ătea

aproape, foarte şi nu te lă sa sa să  pleci  pleci pâ nă  nu  nu o citea şi apoi zicea:  Ă  MUL   Ţ UMESC!” „OOOOOoooh, noapte bun ă , V   MUL  UMESC!” — Da, doamnă , ziceai, f ă  nd st â  n  ca de taur. ăc  â nd ânga-mprejur   ga-mprejur cu o pulă  ca Dar n-avea să  ţ in ină . A sosit cu po şta după  vreo  vreo să pt  pt ă  tate de ă mâ nă  şi jumă tate libertate. ă  prezenta  ţi  de urgenţă  la  „Stimate domnule Chinaski, Sunteţ i invitat să  v   v ă   prezenta ţ   la  Oficiul Oakford. Refuzul de a v ă     conforma va avea drept consecinţă  o  o posibilă  ă conforma ă sau sancţ iune iune disciplinar ă     sau concediere. A. E. Jonstone, Supr., Oficiul Oakford”   Eram înapoi pe cruce. — Chinaski! Ia traseul 539! Cel mai greu din oficiu. Blocuri unde numele de pe cutii erau şterse sau lipseau cu totul, sub becuri slabe pe holuri întunecoase. Bă tr  tr â  n n âne   e st â  ând   d pe holuri, de-a lungul str ă  z  ilor, punâ nd nd aceea şi întrebare de parc-ar fi fost o ăzilor, ă persoan ă  voce: singur ă     persoană  cu  cu o singur ă   voce: — Ai vreo scrisoare pentru mine?  urli, „Doamnă , de unde naiba să ş Şi-ţ i venea să  urli, ă  ştiu cine sunteţ i dumneavoastr ă  ă sau   sau cine-oi fi eu?” ţia  ia curgâ nd   Transpira ţ  nd în valuri, mahmureală , orarul imposibil şi ându-se,  ndu-se, pretinzâ nd  Jonstone, în că ma  ma şa lui roşie, ştiind ce face, bucur â  nd c-o face ca să  men  menţ in ină  costurile  costurile la un nivel sc ă zut. zut. Dar toţ i ştiau de ce-o face. O, ce om de isprav ă     era! ă era! Oamenii. Oamenii. Şi câ inii. inii. ă spun Să  v   v ă     spun eu despre câ ini. ini. Era o zi din alea la 40 ° C şi-i dă deam deam bice, transpir â  n nd, mahmur. M-am oprit la un imobil mic, cu cutia ând,   d, bolnav, delir â  â nd, ă  în josul scă rii, poştală î rii, lingă  trotuar.  trotuar. Am deschis-o cu cheia. Nu s-a auzit un sunet. Apoi am sim ţ it it ceva croindu-şi drum la mine-ntre picioare. Se-mpingeantr-acolo. M-am uitat şi era un ciobă nesc nesc german, adult, cu nasul înfipt pe ălci  jumă tate-n tate-n fundul meu. Cu un har şt din f ă  l  ci putea să -mi -mi reteze coaiele. Am ă r  ât  că  oamenii ăzi hot ă  r â   oamenii ă ia ia n-aveau să -şi primească  ast   ast ă  z  i corespondenţ a şi poate că  n-aveau  n-aveau s-o mai primească  niciodat   niciodat ă  ioare, chiar îşi v â  râ    se s la ă.  Fr ăţ  ăţ ioare, â r  â   e nasul ă la acolo. SNUF! SNUF! SNUF! Am pus corespondenţ a la loc în ta şca de piele, şi-apoi foarte, foarte-ncet, ăcut   ut jumă tate ţă . Nasul m-a urmat. Am f ă  ă cut ă  jum am f ă  c tate de pas în fa ţă  cut alt ă   jumă tate tate de pas cu celă lalt lalt picior. Nasul m-a urmat. Apoi am f ă  cut încet, foarte încet un pas ă cut  unul. Apoi am r ă  m t  ea pur şi întreg. Apoi încă  unul. ămas   as nemişcat. Nasul ieşise. Şi el st ă  ătea ându-se   du-se la mine. Poate că  nu simplu uit â  n  nu mai mirosise nimic asem ă nă tor tor şi nu prea ştia ce să  fac  facă .   M-am îndepă rtat rtat încetişor. A mai fost un ciobă nesc nesc german. Era var ă     fierbinte şi a apă rut rut S Ă RIND RIND ă fierbinte ă cut dintr-o curte din spate şi apoi a PLONJAT prin aer. Dinţ ii ii i-au f ă  cut har şt, ându-mi   du-mi de puţ in ă . rat â  n in vena jugular ă  — IISUSE! Am zbierat. IISUSE HRISTOASE! CRIM Ă ! CRIM Ă ! AJUTOR! CRIM Ă !

Bestia s-a-ntors şi s-a aruncat din nou. L-am trosnit bine în cap, la  jumă tatea tatea traiectoriei, cu geanta de coresponden ţă , scrisorile şi revistele zbur â  n  se-arunce din nou câ nd nd doi inşi, proprietarii, au ând   d pe-afar ă  ă.  Era gata să  se-arunce ieşit şi l-au prins. Apoi, în timp ce se uita şi mâ r  r â  i  a, m-am aplecat şi am âia, adunat scrisorile şi revistele pe care a trebuit s ă  le  le cartez din nou pe pragul casei urmă toare. toare. — Bă i nenorociţ ilor, ilor, nu sunteţ i să nă to toşi, le-am zis celor doi indivizi, ţ i de el sau nu-l mai lă sa  ţi  pe stradă ! câ inele inele ă sta-i sta-i un uciga ş. Scă pa  pa ţ  sa ţ  âind M-a ş fi bă tut tut cu amâ ndoi, ndoi, dar câ inele inele era acolo, m â r  r â  i  nd şi să rind rind între ei. M-am dus pe pragul urmă tor tor şi mi-am cartat din nou corespondenţ a pe coate şi pe genunchi. ânzul,   zul, dar tot am înt â  â rziat Ca de obicei, n-am avut timp să  iau  iau pr â  n rziat 40 de minute la întoarcere. Stone s-a uitat la ceas: ârziat — Ai înt â  r  ziat 40 de minute. — Tu nici n-ai venit, i-am zis. — Asta-nseamnă  un  un referat. — Negreşit, Stone. ă  şi se-apucase. În timp ce st ă  ăteam Avea deja formularul potrivit în ma şină ş t  eam şi sortam scrisorile şi mă  ocupam  ocupam de retururi s-a ridicat şi mi-a aruncat formularul în fa ţă  tul să -i -i citesc referatele şi ştiam după  excursia  excursia mea ţă . Eram să tul  orice protest era inutil. F ă  r   ă   să  m  mă  uit,  uit, l-am aruncat la coş. în centru că  orice ăr  ă  s Fiecare traseu avea capcanele lui şi doar factorii titulari ştiau de ele. Fiecare zi era o nou ă  nenorocire  nenorocire şi trebuia să  fiu  fiu mereu pregă tit tit pentru un viol, asasinat, câ ini ini sau alt ă   nebunie. Titularii nu ţ i-ar i-ar fi spus micile lor secrete. ă  nebunie.  Ă sta ă c sta era singurul avantaj pe care-l aveau – în afar ă     că -şi ştiau cartatoarele pe de rost. Era bucuria de pe lume pentru un nou-venit, mai ales pentru unul care  bea toat ă     noaptea, se culcă  la  la 2 a.m., se scula la 4:30, după  o  o noapte de futut ă noaptea, şi câ ntat ntat şi care o scotea la liman, m ă  rog,  rog, oarecum. Într-o zi eram pe stradă ş ă  şi traseul mergea bine, deşi era unul nou şi mam gâ ndit, ndit, Doamne, poate că  pentru  pentru înt â  ia oar ă   reuşesc să  â ia ă-n  -n doi ani o să  reu mă nâ nc nc ceva la pr â  nz. â nz. Eram groaznic de mahmur, dar totul a mers bine-n pâ nă  c  câ nd nd am ajuns la o mâ nă  de  de scrisori adresate unei biserici. În adresă  nu  nu scria numă rul, rul, doar numele bisericii şi bulevardul unde se gă sea. sea. Am urcat treptele, mahmur. N-am gă sit sit nici o cutie de scrisori şi pe nimeni înă untru. untru. Câ teva teva lumină ri ri aprinse. ă  şi toate Boluri mici s ă -ţ i umezeşti degetele. Şi amvonul gol privindu-m ă ş ă de statuile, roşu-deschis şi albastre şi galbene, ferestrele închise, o împuţ it  it ă     de diminea ţă   fierbinte. ţă  fierbinte. Doamne-dumnezeule, m-am gâ ndit. ndit. Şi am ieşit. ă care Am dat ocol bisericii şi am gă sit sit o scar ă     care cobora. Am intrat pe o uşă  deschisă . Ştii ce-am v ă  zut? Un şir de toalete. Şi duşuri. Dar era-ntuneric. Toate ă zut? luminile erau stinse. Cum naiba- şi închipuie cineva că  se  se poate gă si si o cutie de

ă zut scrisori pe-ntuneric? Apoi am v ă  zut comutatorul. Am apă sat sat şi luminile-n ă . Am intrat în urmă toarea  biserică  s-au  s-au aprins, pe dină untru untru şi pe dinafar ă  toarea pere şi-acolo am gă sit sit vesminte preoţ eşti aruncate pe o masă . Şi o sticlă  de  de încă pere  vin. Pentru numele lui Dumnezeu, m-am gâ ndit, ndit, cine naiba altcineva dec â t mine mai putea s ă  nimereasc  nimerească  în a şa un cadru? Am apucat sticla de vin, am tras o duşcă  bun  bună , am lă sat sat scrisorile peste  veşminte şi m-am întors la duşuri şi toalete. Am stins luminile şi m-am că cat cat ă . M-am gâ ndit pe întuneric şi-am fumat o ţ igar  igar ă  ndit să  fac  fac un duş, dar parcă   vedeam titlurile-n ziar: POŞ TA Ş PRINS B Â ND ND S Â NGELE NGELE DOMNULUI ŞI  Ă C Â ND  Ă CAT, F  ND DUŞ, DEZBR  CAT, ÎNTR-O BISERIC Ă  ROMANO-CATOLIC  ROMANO-CATOLIC Ă . â nz A şa că , pâ nă  la  la urmă , n-am avut vreme de pr â  nz şi câ nd nd am revenit  Jonstone mi-a f ă  c rziere de 23 de minute. ăcut   ut referat pentru o înt â  â rziere Cum am aflat mai t â  r  ziu, corespondenţ a pentru biserică  era  era lă sat  sat ă   la ârziu, ă  la casa parohială  de  de după  col  colţ . Dar acum ştiam, sigur, unde să  m  mă  cac  cac şi să  fac  fac duş câ nd nd sunt pe drumuri şi mă  trece.  trece. A-nceput vremea ploioasă . Cea mai mare parte din bani se duceau pe  bă utur  utur ă   pantofii mei aveau gă uri uri în talpă ş ă , a şa că  pantofii ă  şi haina de ploaie era veche şi ă . Orice ploaie mai lung ă  m ponosit ă   mă  ud  udă  de-a  de-a binelea – şi câ nd nd zic ud, înseamnă  ud  ud pâ n' n' la piele – chiloţ ii ii şi şosetele mi se-mbibau, musteau. Factorii titulari anunţ au au că  sunt  sunt bolnavi – şi asta la oficiile din tot ora şul, a şa că  era  era de lucru-n fiecare zi la Oficiul Oakford, la toate oficiile. Chiar şi suplinitorii sunau că  sunt  sunt bolnavi. Nu sunam să  m  mă  anun  anunţ  bolnav  bolnav doar fiindc ă  eram  eram prea obosit ţ a aceea am fost trimis la Oficiul Wently. ca să  g  gâ ndesc ndesc cum trebuie, în diminea ţ  Era una dintre furtunile alea care durează  cinci  cinci zile, câ nd nd ploaia coboar ă     ca un ă ca ă  şi tot ora şul cedează , totul cedează , canalele nu pot perete compact de apă ş înghiţ i apa de-ajuns de repede, apa inundă  trotuarele  trotuarele şi-n unele zone ajunge peste peluze şi-n case. Am fost trimis la Oficiul Wently. — Au spus că  au  au nevoie de un om de nă dejde, dejde, a strigat Stone dup ă  mine  mine pe câ nd nd ieşeam într-o perdea de apă . Uşa s-a-nchis. Dacă  ma   ma şina aia veche pornea şi a f ă  ăcut-o,  cut-o, eram deta şat la Wently. Dar nu conta – dacă  ma   ma şina nu mergea, te aruncau într-un autobuz.  Aveam deja picioarele ude. Supraveghetorul de la Wently m-a pus în fa ţ  dea deja ţa   cartatorului. D ă dea pe-afar ă     de scrisori şi am început să î  unui ă de ă  îndes şi mai multe cu ajutorul încă  unui ă zut âmpit    pit ă  ă.  suplinitor. N-am mai v ă  zut a şa un cartator! Trebuie c ă  era  era vreo farsă  t   t â  m  Am numă rat rat 12 racorduri {2}.   Cartatorul ă la la trebuie că  acoperea  acoperea juma' de ora ş. Încă  nu  nu aflasem că  traseul era compus numai din dealuri abrupte. Cine-l concepuse era dement. I-am dat de cap şi tocmai câ nd nd mă  preg  pregă team team să  plec  plec supraveghetorul a  venit la mine şi-a zis: — Nu pot să -ţ i dau nici un ajutor la asta. a sta. — E-n regulă , am spus.

În regulă , pe naiba. Abia mai t â  ârziu  rziu am aflat că  era ăş al  era cel mai bun tovar ăş lui Jonstone.   Traseul începea de la oficiu. Prima din 12 curse. Am ieşit într-o perdea de apă ş racă  a  a ora şului – case ă  şi mi-am croit drum în josul dealului. Era partea s ă rac ţ i, ârn mici, cur ţ  i, cutii de scrisori pline de p ă ianjeni, ianjeni, cutii de scrisori – at â  r  nâ nd nd întrâ ne un singur cui, înă untru untru femei bă tr  tr â  ne rulâ ndundu-şi ţ ig igă ri ri şi mestecâ nd nd tutun şi zumză ind ind că tre tre canari şi uit â  n m ându-se   du-se la tine, un t â  âmpit   pit pierdut în ploaie. ă  îţ i alunecă -n Câ nd nd chiloţ ii ii ţ i se udă îţ  -n jos, jos, jos îţ i alunecă , jos pe lâ ng ngă   buci, o chestie udă  care  care se ţ ine-n ine-n turul pantalonilor. Ploaia a sp ă lat lat cerneala de pe unele scrisori; nu puteai ţ ine ine o ţ igar  igar ă   aprinsă . Trebuia să  tot  tot bagi m â na-n na-n ă  aprins ă  şi eram deja obosit. Pantofii mi-erau ta şcă  dup  după  reviste.  reviste. Era prima cursă ş îngloda ţ  ţi  de noroi şi at â  ârnau r  nau parc-ar fi fost cizme. Mai mereu nimeream câ te-o te-o zonă  alunecoas  alunecoasă ş  veneam gr ă  m ă  şi-aproape că  veneam ămad   adă . S-a deschis o uşă ş tr â   a pus întrebarea pe care-o auzeam de o şă  şi o bă tr  â nă  a ă  de sut ă   de ori pe zi: — Unde e factorul obişnuit, azi? — Doamnă , V   ROG, de unde să ş  Ă  ROG, ă  ştiu eu? De unde naiba să ş ă  ştiu? Eu sunt aici şi el e undeva-n alt ă   parte! ă  parte! — Oh, dar ce individ uricios mai eşti! âcios?   ios? — Un individ ur â  c — Da. Am r â  ntit în palmă  o  o scrisoare groasă , îmbibat ă   de apă ş â s şi i-am tr â  â ntit ă  de ă  şi am mers mai departe. Poate-n susul dealului o s ă  fie  fie mai bine, mi-am zis. ă  lele â na, â nd Alt ă   lele bă tr  tr â  na, vr â  nd să  fie  fie cumsecade, m-a-ntrebat: — Nu vrei să  intri  intri şi să  bei  bei un ceai şi să  te  te usuci? ă  da  ţi  seama că  n-avem — Doamnă , nu v ă   da ţ   n-avem timp nici să  ne  ne tragem chiloţ ii? ii? ă  trage — Să  v   v ă   trageţ i chiloţ ii? ii? — DA, S Ă  NE  NE TRAGEM CHILO Ţ II! II! Am urlat la ea şi m-am dus în zidul de apă . ă.  Încă  11 Am terminat prima cursă . Mi-a luat cam o or ă   11 curse, astanseamnă î  11 ore. Imposibil, mi-am zis. Trebuie c ă  mi-au  mi-au aruncat-o-n circa ă  încă  11 pe cea mai grea din prima. În susul dealului era mai r ă  ă u pentru că  trebuia â r  â  trebuia să -ţ i t â  râ     i propria greutate. Amiaza a venit şi s-a dus. F ă  r   ă   masă  de  de pr â  n ăr  ă  mas ânz.   z. Eram la a patra sau a cincea cursă . ă  traseul   Chiar şi-ntr-o zi uscat ă   traseul ar fi fost imposibil. Era a şa de imposibil că  nici  nici nu puteai să -ţ i treacă  prin  prin minte.  eram at â   mi s-a pă rut rut că  m  mă î sit o În cele din urmă  eram ât  de ud că  mi ă  înec. Am gă sit  verandă  pe  pe care doar picura puţ in in şi am r ă  m -mi aprind ămas   as acolo şi am reuşit să -mi ă . Am tras de vreo trei ori lini ştit câ nd â na  o ţ igar  igar ă  nd am auzit o voce subţ ire ire de bă tr  tr â  na  în spatele meu: — Domnu' poşta ş! Domnu' poşta ş! — Da, doamnă ? Am întrebat.

—  Ţ I SE UD Ă  SCRISORILE!  SCRISORILE! M-am uitat în jos la geanta de piele şi-a şa era, o lă sasem sasem deschisă . O pică tur  tur ă     sau două  c  că zuser  zuser ă     printr-o gaur ă     din acoperişul verandei. ă sau ă printr-o ă din Am plecat. Ajunge, mi-am zis, doar un t â  m âmpit   pit ar îndura ce îndur eu. O să  ă.  gă sesc sesc un telefon şi-o să  le  le spun să  vin  vină  s  să -şi ia corespondenţ a şi-o las balt ă   Jonstone câştiga. -mi dau demisia, m-am simţ it it mult mai bine. În clipa-n care-am decis să -mi ăzut ăta Prin ploaie am v ă  z  ut o clă dire dire care după  cum  cum ar ă  t  a ar fi putut să  aib  aibă  un  un ăzut telefon înă untru. untru. Eram la jumă tatea tatea dealului. C â nd nd am ajuns jos am v ă  z  ut că  era un mic snack-bar. Înă untru untru mergea un radiator. Ei bine, ce naiba, pot să  mă  şi usuc. Mi-am scos haina de ploaie şi chipiul, am aruncat ta şca pe podea şi am comandat o cafea. A fost o cafea foarte neagr ă   din za ţ   vechi. Cea mai proast ă   cafea ă.  Refiart ă  ă  din ţ vechi. ă  cafea pe care am gustat-o vreodat ă  ut trei că ni ni şi-am stat ă,  dar era fierbinte. Am bă ut ă,  pâ nă  c ă:  ploaia se acolo o or ă   câ nd nd m-am uscat complet. Apoi m-am uitat afar ă  oprise! Am ieşit, am urcat dealul şi-am început să  distribui  distribui coresponden ţ a din nou. F ă  ră      s  să  m  mă  gr   gr ă  ă r  ă ă besc,   în ritmul meu, mi-am terminat traseul. La a doişpea cursă  mergeam  mergeam în lumina amurgului. Câ nd nd m-am întors la oficiu, se înserase. ă.  Intrarea factorilor era încuiat ă  Am bă tut tut în uşa de tablă . Un mic amploaiat încins şi-a f ă  cut apariţ ia ia şi a deschis uşa. ă cut — Ce dracu' ţ i-a i-a luat at â  t  a? A urlat la mine. âta? M-am dus la cartator şi am aruncat ta şca udă  plin  plină  de  de retururi, ă  şi redirecţ ionat  ă . Pe urmă  mi-am corespondenţă  cartat   cartat ă ş ionat ă   mi-am scos cheia şi-am tr â  ntit-o pe cartator. Trebuia s ă  semnezi  semnezi de primire şi de predare pentru cheie. â ntit-o ă tea Nu m-am deranjat. Tipul st ă  tea acolo. M-am uitat la el. — Puştiule, dacă -mi -mi mai spui un singur cuv â  nt şi dacă  str   str ă  n â nt ănu   uţ i numai, să  dea  dea naiba, te omor! Puştiul n-a zis nimic. Am pontat de plecare. toare am tot a şteptat ca Jonstone s ă  se-ntoarc  se-ntoarcă ş În diminea ţ  ţ a urmă toare ă  şi să mi spună  ceva.  ceva. S-a purtat ca şi cum nimic nu s-ar fi-nt â  m âmplat.   plat. Ploaia s-a oprit şi nici un titular nu mai era bolnav. Stone a trimis trei suplinitori acas ă  f  ă r  ă  f ă  ră     ă,  eu fiind unul dintre ei. Aproape că  l-am plat ă   l-am iubit atunci.   M-am întors şi m-am proptit în fundul cald al lui Betty. Dar apoi a-nceput din nou să  plou  plouă . Stone m-a bă gat gat la o chestie care se chema Colectarea duminicală  şi dacă  te  te gâ nde ndeşti la biserică , ia-ţ i gâ ndul. ndul. Luai un camion de la Garajul de Vest şi un clipboard cu foaia de drum. Pe foaie erau trecute str ă  zile, orele la care trebuia s ă  fii  fii acolo şi cum să  ajungi  ajungi la urmă toarea toarea ă zile, cutie de golit. Cum ar veni, 2:32 p.m., Beecher şi Avalon, S3 D2 (asta însemnâ nd ă zi ânga,   ga, două  la nd trei str ă  zi la st â  n  la dreapta), 2:35 p.m. şi te-ntrebai cum poţ i goli o cutie, pe urm ă  s  să  avansezi  avansezi cinci cvartale în trei minute şi să  fi  fi terminat de golit alt ă     cutie. Câ teodat  teodat ă îţ   goleşti ă cutie. ă  îţ i lua mai mult de trei minute s ă  gole

ţ iile ă o o cutie de duminic ă . Şi indica ţ  iile nu erau exacte. Câ teodat  teodat ă     o alee apă rea rea ca ă  şi câ teodat  ă o ă pe stradă ş teodat ă     o stradă  ap  apă rea rea ca alee. Nu ştiai niciodat ă     pe unde eşti. Era o ploaie din alea continue, nu era puternică , dar nu se oprea deloc. Zona în care conduceam mi-era necunoscut ă  in aveam destulă  ă , dar cel puţ in ă ce lumină  ca  ca să  citesc  citesc fişele de pe clipboard. Dar pe m ă sur  sur ă     ce se-ntunecă  era  era mai greu să  cite  citeşti (la lumina de pe bord) sau s ă  g  gă se seşti cutiile, în plus nivelul apei pe str ă  z  i creştea şi de mai multe ori m-am afundat în apă  p  pâ nă  la  la glezne. ăzi ţiile.  iile. NPe urmă  lumina  lumina de pe bord s-a stins. Nu mai puteam citi indica ţ  ă r  ă  indica  ţ iile aveam idee unde mă  aflu.  aflu. F ă  r ă   indica ţ  iile de pe clipboard eram ca un om pierdut în deşert. Dar ghinionul nu era total – încă . Aveam două  cutii  cutii de chibrituri şi-nainte să  m  mă -ndrept -ndrept spre fiecare nouă  cutie  cutie poştală , aveam să  ţ iile ă,  aprind un chibrit, s ă  memorez  memorez indica ţ  iile şi să  pornesc  pornesc într-acolo. Mă car car o dat ă  fusesem deasupra Potrivniciei, acel Jonstone de sus din ceruri, privind în jos, la mine. ă  s Pe urmă  am  am cotit, am să rit rit afar ă   să  descarc  descarc cutia şi câ nd nd m-am întors planşeta cu foaia LIPSEA! Jonstone din Ceruri, ai Milă ! Eram pierdut în beznă  şi-n ploaie. Eram cumva cretin, de fapt? Eu îmi provocam necazurile? Posibil. Posibil s ă  fi  fi fost ţă . retardat, să  fi  fi fost norocos şi numai pentru faptul că  sunt  sunt în via ţă  Clipboardul era fixat cu sâ rm rmă  de  de bord. Mi-am închipuit că  trebuie  trebuie să  fi  fi zburat din camion la ultima cotitur ă  ă.  Am cobor â  ât  din camion cu pantalonii sufleca ţ   lipă i prin apă  p  pâ nă  la  la genunchi. Era-ntuneric. N-o să  ţ i şi am început să  lip ă  rahatul gă sesc sesc niciodat ă   rahatul ă la! la! Păşeam mai departe aprinzâ nd nd chibrituri – dar nimic, nimic. Se dusese la vale. Câ nd nd am ajuns la colţ  mintea  mintea m-a ajutat deajuns câ t să  observ  observ în ce parte se duce curentul şi să -l -l urmez. Am v ă  zut un ă zut  Ă -L! obiect plutind, am aprins un chibrit şi IAT  -L! Clipboardul cu foaia. Cu neputinţă  –  – îmi venea să -l -l pup. Am lipă it it înapoi pâ nă  la  la camion, m-am urcat, mi-am r ă  sucit cr ă  c ă sucit ăcii   ii de la pantaloni înapoi şi-am priponit pe bune clipboardul ă mad de bord. Bine-nţ eles, eles, eram în urma graficului o gr ă  madă , dar cel puţ in in gă sisem sisem ă t  ăcit   it în magherniţ ele nenorocitul de clipboard. Nu eram r ă  t ă  c ele de Nică ieri. ieri. Nu trebuia să  sun  sun la vreo uşă ş -ntreb care-i drumul pâ nă  la  la garajul po ştei. şă  şi să -ntreb   Parcă  aud  aud vreun că că nar nar mormă ind ind din hol de la că ldur  ldur ă  ă:  — Mă i, i, mă i… i… Eşti angajat al Po ştei, nul Nu ştii s-ajungi la propriul garaj? â rtejuri A şa c-am condus mai departe, aprinzâ nd nd chibrituri, să rind rind în v â  rtejuri şi golind cutii po ştale. Eram obosit şi flă mâ nd nd şi mahmur, dar a şa eram de obicei iam prin sf â  rş   eală  a   a şa cum f ă  ceam prin apă . Mă  tot  tot gâ ndeam ndeam la o baie şi lipă iam â r  ă ceam ă  în funcţ iune fierbinte, la picioarele mişto ale lui Betty şi – ceva să  m  mă  ţ in ină î iune – o ă -n imagine cu mine însumi într-un fotoliu, cu o b ă utur  utur ă  -n mâ nă , câ inele inele apropiindu-se, eu mâ ng ngâ indu-l indu-l pe cap. Dar mai era cale lungă . Opririle pe fi şă  p  pă reau reau f ă  r ă     capă t şi câ nd nd am ă r  ă cap ă  era ă  list  ă  de ajuns jos scria „Verso” şi-am întors şi, fireşte, pe partea cealalt ă   era alt ă   list ă   de opriri. Cu ultimul chibrit am ajuns la ultima oprire, am lă sat sat corespondenţ a la oficiul indicat şi a fost un plin, şi-apoi am luat-o spre Garajul de Vest, înapoi.

Era-n vestul ora şului şi-n vest terenul era foarte neted, sistemul de canale nu ţă  apei ă cea putea face fa ţă   apei şi de câ te te ori ploua un pic mai mult, se f ă  cea ceea ce se numeşte o „inunda ţ  ie”. Descrierea era exact ă  ţ ie”. ă .   Avansâ nd, nd, apa se ridică  tot  tot mai sus. Am observat ma şini blocate şi abandonate peste tot primprejur. Nasol. Tot ce voiam era s-ajung în fotoliul ă la la ă  şi să  m cu paharul ă la la de scotch în mâ nă ş  mă  uit  uit la fundul lui Betty leg ă nâ ndu-se ndu-se prin camer ă  ă . Apoi la un stop am dat peste Tom Moto, unul dintre ceilal ţ i suplinitori ai lui Jonstone. — Pe unde-o iei? A-ntrebat Moto. — Distanţ a cea mai scurt ă     dintre două  puncte,  puncte, am fost înv ăţ  at, e linia ă dintre ăţ at, ă , i-am r ă  ă spuns. dreapt ă  spuns. — Mai bine nu, mi-a zis. Ştiu zona aia. Acolo e-un ocean. — Rahat, am zis, nu-ţ i trebuie decâ t o ţâ r  ră     de ă   de coaie. Ai un chibrit? Am aprins şi l-am lă sat sat la stop. Betty, baby, sosesc!   Daa. Apa ajungea tot mai sus, dar camioanele poştale sunt construite la distanţă  de  de sol. Am luat-o pe scurt ă  t  ur ă   prin cartierul rezidenţ ial, ial, la vitez ă  ătur  ă  prin ă  şi apa zbura pe lâ ng maximă ş ngă  mine.  mine. Continua s ă  plou  plouă , tare. Nu era nici o ma şină  prin  prin jur. Era singurul obiect în mişcare. Betty baby. Daa. Un tip st â  nd în verandă  a  a r â  â nd âs  de mine şi-a strigat „POŞ TA TREBUIE S Ă   TREAC Ă !” !” ătat   L-am înjurat şi i-am ar ă  t  at degetul din mijloc. Am bă gat gat de seamă  c  că  apa  apa se ridică  în interior, peste praguri, învolbur â  â ndu-mi-se-n ndu-mi-se-n jurul pantofilor, dar am continuat s ă  merg.  merg. Mai erau ăzi! doar trei str ă  z  i! Apoi camionul s-a oprit. Ah! Ah! Că ca-m-a  ca-m-a ş! ă , apoi a murit. Apoi nu Am stat şi-am încercat să -l -l umesc. A pornit o dat ă  a mai r ă  spuns la comenzi. St ă  team şi mă  uitam  uitam la apă . Trebuie să  fi  fi avut juma' ă spuns ă team de metru. Ce trebuia s ă  fac?  fac? Să  r   r ă   trimiteau o echip ă  de  de ă mâ n acolo pâ nă  trimiteau salvare? ă zut Ce zicea Manualul Poştei? Unde e? Nu ştiam pe nimeni care să  fi  fi v ă  zut  vreodat ă     vreunul. ă vreunul. Mă sa-n sa-n cur! Am încuiat camionul, am bă gat gat cheia-n buzunar şi-am păşit în apă  –  – aproape pâ nă  la  la talie – şi-am început să  croiesc  croiesc drum spre Garajul de Vest.  ploua. Dintr-o dat ă  at şase-şapte centimetri. Mersesem Încă  ploua. ă , apa s-a mai înă lţ at pe o peluză ş s ă  şi cobor â  âsem   em de pe bordur ă  ă . Camionul era parcat pe peluza cuiva. O clipă  m-am  m-am gâ ndit ndit că  dac  dacă  a   a ş înota a ş putea merge mai repede, apoi mă ta am gâ ndit, ndit, nu, ar ar ă  ta caraghios. Am ajuns la garaj şi m-am dus la dispecer. Lat ă  -  mă , ud pâ nă  la  la piele şi tipul se uita la mine. ă-m I-am aruncat cheile de la portiera camionului şi cheia de contact.

ă  de Pe urmă  am  am scris pe o bucat ă   de hâ rtie: rtie: Mountview Place nr. 3435. ţ i-l. — Camionul vostru e la adresa asta. Mer geţ i şi lua ţ  i-l. — Adică  l-ai  l-ai lă sat sat acolo? — Adică  l-am  l-am lă sat sat acolo. ăcat  cat la chiloţ i şi Am mers mai departe, am pontat, pe urmă  m-am  m-am dezbr ă  ţ a unui radiator. Mi-am at â  â rnat m-am a şezat în fa ţ  rnat hainele deasupra radiatorului. Apoi m-am uitat prin camer ă ş ngă  alt  alt radiator st ă  t  ea Tom Moto ă  şi lâ ng ătea tot în chiloţ i. i. â s amâ ndoi. Am r â  ndoi. — E iadu' pe pă mâ nt, nt, nu? A-ntrebat. — De necrezut. — Crezi că  Stone  Stone a pus-o la cale? — Ba bine că  nu!  nu! El a st â  r  nit ploaia, pe bune. ârnit — Ai r ă  m ămas   as blocat? — Bine-nţ eles, eles, am zis. — Şi eu. — Ascult ă  ă , soro – am zis – ma şina mea are doişpe ani. Tu ai una nouă . Sunt sigur că  sunt  sunt blocat. Ce-ar fi să -mi -mi dai un ghiont să  pot  pot s-o umesc? — O. K. ă cat   Ne-am îmbr ă  cat şi-am ieşit. Moto îşi cumpă rase rase o ma şină , model nou, cu trei să pt  pt ă  ni înainte. Am a şteptat să -i -i pornească  motorul.  motorul. Nici un sunet. ăm   â ni Hristoase, mi-am zis. Moto s-a dat jos. — Degeaba. E mort. Am încercat-o pe-a mea f ă  ră      speran  speranţ e. e. S-a auzit ceva de la baterie, o ă r  ă ă la scâ nteie, nteie, însă  slab.  slab. Am apă sat sat pedala, am mai dat o dat ă     la cheie. A pornit. Chiar i-am dat drumul. VICTORIE! Am încă lzit-o lzit-o cum trebuie. Pe urm ă  am  am dat -mping ma şina nouă  a  a lui Moto. L-am împins un înapoi şi-am început să -mping ţ    m kilometru jumate. Nu scotea nici un p â r  rţ  mă car. car. L-am împins într-un garaj, lă zile am lă sat sat acolo şi luâ nd-o nd-o pe dealuri şi pe str ă  zile mai uscate, m-am întors lingă  fundul lui Betty. Factorul preferat al lui Stone era Matthew Battles. Battles nu venea ă  cu şă  mototolit  ă.  În fapt, tot ce purta era nou, ar ă  ă ta niciodat ă   cu o că ma  ma şă   mototolit ă  ta nou. Pantofii, că măşile, pantalonii, chipiul. Pantofii-i luceau, realmente şi n-avea o haină  s-arate  s-arate c-a fost spă lat  lat ă  car o dat ă  nd o că ma  ma şă   sau o pereche ă , nici mă car ă . Câ nd şă  sau de pantaloni i se murd ă reau reau câ t de puţ in in le aruncă . Stone ne spunea adesea câ nd nd trecea Matthew: — Uite, ă sta sta factor!  nu-i sclipeau de drag. Şi Stone vorbea serios. Ochii numai c ă  nu-i eapă n şi curat, scrobit şi Şi Matthew se ridica-n fa ţ  ţa   cartatorului lui, ţ eap ător â ntura odihnit, cu pantofii scâ nteindu-i nteindu-i triumf ă  t  or şi v â  ntura scrisorile-alea-n despă r  rţ   ţ ituri ituri plin de bucurie. — Eşti un poşta ş adev ă  ărat,  rat, Matthew! — Mulţ umesc, umesc, domnule Jonstone!

ă la   la 5 a.m. am sosit şi m-am a şezat să  a  O dat ă   a ştept în spatele lui Stone. ăta âmat   at în că ma   Ar ă  t  a cam dă r  r â  m ma şa aia roşie. L â  ngă  mine  mine st ă  t  ea Moto. Mi-a zis: â ng ătea — L-au să ltat ltat ieri pe Matthew. — Să ltat? ltat? — Da, pentru furt din corespondenţă . Deschidea din scrisorile pentru  Templul lui Nekalayla şi scotea banii. Dup ă  cin  cinşpe ani în slujbă . — Cum l-au prins, cum au aflat? ânele.   ele. Bă tr  ânele-i   ele-i trimiseser ă  ă  scrisori — Bă tr  tr â  n tr â  n  scrisori lui Nekalayla cu bani untru şi n-au primit nici un mesaj de mulţ umire umire să u r ă  spuns. Nekalayla leînă untru ă spuns. ă  şi Poşta l-a luat la ochi pe Matthew. L-au gă sit a zis celor de la Po şt ă ş sit deschizâ nd nd scrisorile la vestiar, sco ţâ nd nd banii. — Pe bune? — Pe bune. L-au prins la lumina zilei. M-am lă sat sat pe spate. ă vise   într-un verde Nekalayla construise templul ă la la mare şi-l zugr ă  scâ rbos. rbos. Cred că -i -i aducea aminte de culoarea banilor şi avea o echipă  de  de 30 sau 40 de angaja ţ  c  deschidă  scrisori,  scrisori, să  scoat   scoat ă  ţi  care nu f ă  ăceau   eau altceva decâ t să  deschid ă  cecurile şi banii, să  noteze  noteze suma, trimiţă torul, torul, data primirii şi a şa mai departe. ţ   ilor  Alţ ii ii se ocupau cu trimisul c ă r  rţ  ilor şi broşurilor scrise de Nekalayla şi poza lui ă  şi un tablou cu N., era pe perete, una mare cu N. În haine preoţ eşti şi cu barbă ş tot foarte mare, supraveghind oficiul, privind. Nekalayla pretindea că  se  se plimbase odat ă     prin deşert câ nd nd l-a înt â  l  nit pe ă prin âlnit ă  şi I. lisus Hristos şi lisus Hristos i-a spus tot. S-au a şezat împreună  pe  pe o piatr ă ş ă treaba. H. i-a zis cum st ă     treaba. Acum le împă rt  rt ăş inea şi slujbe ăşea secretele celor care-şi puteau permite.  Ţ inea în fiecare duminică . Ajutoarele lui, care-i erau de asemenea ucenici, pontau de intrare şi de ieşire. Închipuiţ i-vi-l i-vi-l pe Matthew Battles încercâ nd nd să -l -l facă  pe  pe Nekalayla care se-nt â  âlnise  lnise cu Hristos în deşert! — I-a zis cineva ceva lui Stone? Am întrebat. — Glumeşti? Am stat cam o or ă  ă . Unui suplinitor i s-a dat cartatorul lui Matthew. Ceilalţ i suplinitori au primit alte însă rcin rcină ri. ri. St ă  team singur în spatele lui ă team Stone. Apoi m-am ridicat şi m-am dus la biroul lui. — Domnule Jonstone? — Da, Chinaski? — Unde-i Matthew azi? E bolnav? Capul i-a că zut. zut. S-a uitat la hâ rtia rtia pe ă  şi s-a f ă  ă cut care o avea-n mâ nă ş cut că  o  o citeşte mai departe. M-am întors şi m-am a şezat. La 7 a.m., Stone s-a-ntors: — Nimic pentru tine azi, Chinaski. M-am ridicat şi m-am îndreptat spre ieşire. Am stat pu ţ in in în prag. — La revedere, domnule Jonstone. O zi bună . ăspuns.   puns. M-am dus la magazinul de bă uturi N-a r ă  s uturi şi am cumpă rat rat o sticlă  de Grand Dad la un sfert pentru micul dejun.

Vocile oamenilor erau la fel, oriunde duceai corespondenţ a auzeai mereu acelea şi lucruri. — Eşti în înt â  rziere, este? â rziere, — Unde-i factorul celă lalt? lalt? — Noroc, Unchiu' Sam! — Domnu' poşta ş! Asta nu e bine-aici! Str ă  zile erau pline de nebuni şi de tembeli. Cei mai mul ţ i locuiau în case ă zile ă  şi te-ntrebai cum se descurcau. Era un ca lumea şi nu pă reau reau să  munceasc  muncească ş ă tea tip care nu te l ă sa sa să -i -i bagi corespondenţ a-n a-n cutie. St ă  tea pe alee şi te vedea  venind de la două , trei str ă  z  i distanţă  şi nu se clintea, f ă  nd semn cu mâ na, na, a ăzi ă câ nd refuz. ă  pe   I-am întrebat pe alţ ii ii care mai fuseser ă   pe traseul ă sta: sta: — Ce-i cu tipul ă la la care st ă     acolo şi dă  din  din mină ? ă acolo — Care tip care st ă ş  din mină ? Au întrebat. ă  şi dă  din Şi ei aveau, toţ i, i, aceea şi voce. Într-o zi câ nd nd am avut traseul ă sta, sta, omul-care-dă dea-din-m dea-din-mâ nă  era  era la o casă -n -n susul str ă  zii. Vorbea cu un vecin, s-a uitat peste umă r la mine câ nd nd ă zii. eram încă  la  la distanţă ş  are timp să  se  se se-ntoarcă ş -mi ţă  şi şi-a dat seama că  are ă  şi să -mi iasă -n -n cale. Câ nd nd s-a întors cu spatele, am început să  alerg.  alerg. Nu cred c-am mai ă  po ânt,   t, f ă  ă r  ă dus vreodat ă   poşta a şa repede, numai mişcare şi av â  n ră      s  să  z  ză   bovesc, aveam să -l -l ucid. Bă gasem gasem scrisoarea pâ nă  la  la jumă tate-n tate-n deschiză tur  tur ă   câ nd nd să  c a-ntors şi m-a v ă  z  ut. ăzut. OO, NU, NU, NU! A urlat, N-O PUNE-N CUTIE! ăzut A fugit pe stradă  spre  spre mine. Tot ce-am v ă  z  ut a fost imaginea ştearsă  a  a picioarelor lui. Trebuie c-a alergat sut ă   de metri în 9,2”. ă  de I-am pus scrisoarea-n mâ nă . M-am uitat la el cum o deschide, trece prin ă -n  verandă , deschide uşa şi intr ă  -n casă . Ce-nsemna asta tre' să -mi -mi spună  altcineva. Iar un traseu nou. Stone mă  b  bă ga ga tot timpul pe trasee grele, dar c â nd nd şi câ nd, nd, după  cum  cum se nimereau lucrurile, era obligat să -mi -mi dea unul mai puţ in in criminal. Traseul 511 mergea cumsecade şi iat ă  -  mă  g  gâ ndindu-m ndindu-mă  iar   iar ăş ă-m ăşi la pr â  nz, pr â  nzul la care nu mai ajungeam niciodat ă  â nz, â nzul ă.  ăr  ă blocuri. Era o zonă  reziden  rezidenţ ial ială  medie.  medie. F ă  r   ă     blocuri. Casă  dup  după  cas  casă , cu peluze  bine întreţ inute. inute. Dar era un traseu nou şi înaintam întrebâ ndu-m ndu-mă  unde  unde erau capcanele. Chiar şi vremea era frumoasă . Doamne, mi-am zis, o să  reu  reuşesc! Pr â  n ânz   z şi înapoi la timp. Via ţ  ţa   era, în â r  sf â  rş   it, suportabil ă .   Oamenii ăştia nici mă car car n-aveau câ ini. ini. Nimeni nu-şi a ştepta corespondenţ a afar ă  ă , N-auzisem o voce de om de ore-ntregi. Poate c-ajunsesem la maturitatea poştală , orice-o fi fost şi asta. Defilam, eficient, aproape cu dă ruire. ruire. ă t  ându  du-şi spre inimă ş ă  şi Mi-l amintesc pe unul dintre factorii mai vechi ar ă  t â  n spunâ ndu-mi ndu-mi „Chinaski, într-o zi o să  te  te prindă ş  chiar ă  şi pe tine, o să -ţ i ajungă  chiar aici!”

— Atac de cord? — Dă ruirea ruirea pentru serviciu. O s ă  vezi.  vezi. O să  fii  fii mâ ndru. ndru. — Rahat! Dar tipul fusese sincer. Mă  g  gâ ndeam ndeam la el în timp ce păşeam mai departe. ă cu Apoi am avut o scrisoare recomandat ă     cu confirmare de primire. Am urcat şi-am sunat la uşă . O ferestruică  s-a  s-a cr ă  p ăpat   at în uşă . Nu vedeam

ţa.  . fa ţ  a ă!  — Recomandat ă  — F ă   un pas în spate! A zis o voce de femeie. F ă     un pas în spate să  pot  pot ă  un ă un ă d fa ţ  ţ a! să -ţ i v ă  a! ă  ţ icnit  ă.  Va să  zic  zică , asta era, mi-am zis, alt ă  icnit ă  — Uita ţ  rat să -mi -mi vedeţ i fa ţ  a. O să  las  las avizul ă sta-n sta-n ţi,  i, doamnă , nu e neapă rat ţ a. cutie şi puteţ i să  v   v ă     lua ţ  ă lua  ţ i scrisoarea de la oficiu. Veni ţ i cu un act de identitate. Am pus avizul în cutie şi am pornit-o pe verandă . Uşa s-a deschis şi a ieşit în goană . Avea pe ea un neglijeu din ă la la transparent şi nu purta sutien. Doar chilo ţ i albastru-nchis. Avea pă rul rul nepiept ă  n -i fugă  de  de pe cap. Pielea de ănat   at şi-n dezordine ca şi cum ar fi-ncercat să -i ăzut ă soarele ţa   avea un aspect  pe trup îi era albă  de  de parcă  n-ar  n-ar fi v ă  z  ut niciodat ă     soarele şi fa ţ  ă tea ăta-n nesă nă tos. tos. Gura-i st ă  tea deschisă . Avea o urmă  de  de ruj; femeia ar ă  t  a-n felul la… ă la… Am bă gat gat de seamă  toate  toate astea pe câ nd nd se repezea la mine. Puneam ă la scrisoarea recomandat ă     la loc în ta şca. A zbierat: — Dă -mi -mi scrisoarea! Am zis: — Doamnă , o să  trebuiasc  trebuiască  s  să … A smuls scrisoarea şi a fugit la uşă , a deschis-o şi-a dat buzna înă untru. untru. La naiba! Nu puteai să  te-ntorci  te-ntorci f ă  ră      s  să  ai  ai ori recomandat ă  ă r  ă ă,  ori o ă!  Trebuia chiar să  semnezi semnă tur  tur ă   semnezi de primire şi de predare la astea. — HEI! M-am dus după  ea  ea şi mi-am v â  r   â   exact la timp. âr  ât  piciorul în uşă  exact — HEI! FIR-AI…! ău!   ! — Pleacă ! Pleacă ! Eşti un om r ă  u ă , doamnă ! Încearcă  s — Ascult ă   să -n -nţ elegi! elegi! Trebuie s ă  semnezi  semnezi pentru scrisoarea aia! Nu pot s ă  te  te las s-o iei a şa! Jefuieşti coresponden ţ a Statelor Unite! ău!   ! — Pleacă , om r ă  u ă greutatea   greutatea pe uşă ş şă  şi m-am împins în camer ă  ă . EraMi-am lă sat sat toat ă  ntuneric înă untru. untru. Toate storurile erau trase. Toate storurile din cas ă  erau  erau trase. — N-AI NICI UN DREPT S Ă -MI -MI INTRI-N CAS Ă ! IEŞI! — Şi dumneata n-ai nici un drept să  jefuie  jefuieşti corespondenţ a! a! Ori îmi dai scrisoarea înapoi, ori semnezi pentru ea. Dup-aia Dup-a ia plec. — Bine! Bine! O să  semnez.  semnez.

ătat I-am ar ă  t  at unde să  semneze  semneze şi i-am dat un pix. M-am uitat la sâ nii nii ei şi la restul şi m-am gâ ndit, ndit, ce pă cat cat că  e  e nebună , ce pă cat, cat, ce pă cat. cat. Mi-a dat înapoi pixul şi semnă tura tura ei – era doar o mâ zg zgă litur  litur ă  ă . A deschis scrisoarea, a-nceput s-o citească î -ntorceam să  plec.  plec. ă  în timp ce mă -ntorceam ţa   uşii, cu bra ţ  ţ ele ă cute. Apoi a fost în fa ţ  ele desf ă  cute. Scrisoarea era pe podea. ău,   , r ă  ău,   , r ă  ău!   ! Ai venit aici s ă  m — Om r ă  u u u  mă  violezi!  violezi! — Doamnă , lasă -m -mă  s  să  trec.  trec.  Ă UL — AI R  UL SCRIS PE CHIP PESTE TOT! — Crezi că  nu  nu ştiu? Acum lasă -m -mă  s  să  ies  ies de-aici! Cu o mină  am  am încercat s-o dau la o parte. Mi-a-nfipt ghearele pe-o parte a feţ ei, ei, adâ nc. nc. Mi-am scă pat pat geanta, mi-a că zut zut chipiul şi câ nd nd mi-am scos o ă  s ă  parte.  batist ă   să -mi -mi opresc sâ ngele ngele a să rit rit şi mi-a zgâ riat riat cealalt ă   parte. — PIZD Ă  NENOROCIT   NENOROCIT   Ă ! CE DRACLP AI? — Vezi? Vezi? Eşti r ă  u! St ă  tea-mpinsă î ă u! ă tea-mpins ă  în mine. Am apucat-o de cur şi miă-n am lipit gura de a ei. S â nii nii ă ia ia se-mpingeau în mine, se-mpingea toat ă  -  n mine. Şi-a tras capul pe spate, ferindu-se… — Violator! Violator! Violator r ă  u ău!   ! Am cobor â  rcuri, apoi m-am mutat la ât  cu gura, i-am apucat unul din sf â  â rcuri, celă lalt. lalt. — Viol! Viol! Mă  violezi!  violezi! Avea dreptate. I-am dat chiloţ ii ii jos, mi-am desf ă  c ul, am bă gat-o, gat-o, ăcut   ut şliţ ul, apoi am dus-o cu spatele p â nă  la  la canapea. Am că zut zut peste ea. Şi-a ridicat picioarele sus. — VIOL! A ţ ipat. ipat. Am terminat, m-am încheiat la şliţ , mi-am luat ta şca şi-am ieşit, am lă sat-o sat-o contemplâ nd nd în linişte tavanul… ânzul,   zul, dar tot n-am reuşit să  m Am ratat pr â  n  mă -ntorc -ntorc la timp. — Ai înt â  r  ziat 15 minute, a zis Stone. ârziat N-am zis nimic. Stone s-a uitat la mine: — Doamne sfinte, ce-ai păţ it it la fa ţă  ţă ? — Tu ce-ai păţ it it la a ta? — Cum adică ? ă . — Las-o balt ă  Eram iar mahmur, era alt val de ar şiţă  –  – o să pt  pt ă  na cu 40 de grade zi ă mâ na de zi. Bă utele utele continuau în fiecare noapte şi dimineţ ile ile devreme şi-n timpul zilelor era Stone şi neputinţ a a tot şi toate. Unii dintre bă ie ieţ i purtau caschete de soare africane şi ochelari de soare, dar eu, eu eram cam la fel, pe ploaie sau senin – haine ponosite şi pantofii at â  ât  de vechi, încâ t cuiele-mi intrau tot timpul în t ă  ălpi.  lpi. Puneam bucăţ i de carton în ând   d cuiele-mi rodeau iar pantofi. Dar n-a fost de folos dec â t pe moment – cur â  n că lc lcâ iele. iele.

  Whiskey-ul şi berea curgeau din mine, ţâşnind de la subţ iori, iori, şi-i dă deam deam înainte cu povara aia-n spate ca o cruce, tr ă  ă gâ nd nd dină untru untru reviste, distribuind mii de scrisori, cl ă tin tinâ ndu-m ndu-mă , sudat de marginea soarelui. O femeie a ţ ipat ipat după  mine:  mine: — DOMNU' POŞ TA Ş! DOMNIT POŞ TA Ş! ASTA NU E BINE-AICI! M-am uitat. Era la jumă tate tate de stradă -n -n josul dealului şi eram deja-n r  ziere. înt â  ârziere. ţi  scrisoarea afar ă  ă din   din cutie! O s-o lu ă m mâ ine! — Doamnă , lă sa  sa ţ  ine! — NU! NU! VREAU S-O IEI ACUM! O agita deasupra capului. — Doamnă ! — VINO S-O IEI! NU E LA LOCUL EI AICI! O, Doamne. Am dat drumul la geant ă  ă . Apoi mi-am scos chipiul şi l-am aruncat pe iarbă . S-a rostogolit în drum. L-am lă sat sat şi-am cobor â  ât  spre femeie. Juma' de stradă . ât  şi i-am înşf ă  ăcat  cat aia din mină , m-am întors, am pornit-oAm cobor â  napoi. Era o reclamă ! Coresponden ţă  de  de clasa a treia. Ceva despre o v â  nzare de â nzare haine la jumă tate tate de preţ . ă  pe Mi-am ridicat chipiul din drum, l-am pus pe cap. Mi-am pus geant ă   pe partea st â  ngă  a  a coloanei, am luat-o iar la pas. 40 de grade. â ng Am trecut pe lâ ng ngă  o  o casă ş  după  mine.  mine. ă  şi o femeie a ieşit în fugă  dup — Domnu' Poşta ş! Domnu' Poşta ş! N-ai o scrisoare pentru mine? — Doamnă , dacă  nu  nu v-am pus nici una-n cutie, asta-nseamnă  c  că  n-ave  n-aveţ i scrisori. — Dar ştiu că  ai  ai o scrisoare pentru mine! ă  face — Ce v ă   face să  spune  spuneţ i asta? — Fiindcă  sora  sora mea a sunat şi-a spus c-o să -mi -mi scrie. — Doamnă , n-am nici o scrisoare pentru dumneata. — Ştiu că  ai!  ai! Ştiu că  ai!  ai! Ştiu că -i -i acolo! S-a-ntins după  o  o mină  de  de scrisori. — NU ATINGE CORESPONDEN Ţ   A STATELOR UNITE, DOAMN Ă ! NU E  Ă ZI NIMIC AST  ZI PENTRU DUMNEATA.   M-am întors şi m-am îndepă rtat. rtat. — Ş TIU C Ă  AI  AI SCRISOAREA MEA! Alt ă   femeie st ă  t  ea-n verandă . ă  femeie ătea-n — Ai înt â  r  ziat azi. ârziat — Da, doamnă . — Unde-i factorul obişnuit azi? — Moare de cancer. — Moare de cancer? Harold moare de cancer? — A şa-i, am zis.   I-am întins corespondenţ a. a. — FACTURI! FACTURI! FACTURI! A ţ ipat. ipat. ASTA-l TOT CE PO Ţ I S Ă -MI -MI  ADUCI? FACTURILE-ASTEA?

ă pot — Da, doamnă , asta-i tot ce v ă     pot aduce. M-am întors şi-am păşit mai ă  şi-şi departe. Nu era vina mea că  foloseau  foloseau telefonul şi gazul şi lumină ş cumpă rau rau toate lucrurile pe credit. Cu toate astea, câ nd nd le aduceam facturile ţ ipau ipau la mine – ca şi cum eu îi pusesem să -şi instaleze telefon sau s ă  comande  comande un televizor de 350 de dolari în rate. Urmă toarea toarea oprire era un mic imobil cu etaj, destul de nou, cu vreo 10 ţă , sub acoperişul verandei. În sf â  â r  sau 12 apartamente. Cutia era-n fa ţă  rş   it, ă . Am bă gat puţ in ină  umbr   umbr ă  gat cheia-n încuietoare şi-am deschis-o. — SALUT, UNCHIULE Ş AM! CUM MERGE TREABA? Vorbise tare. Nu m-a şteptam s-aud vocea tipului ă sta-n sta-n spatele meu. Uria şe la mine şi fiind mahmur eram nervos. Am să rit, rit, curentat. Era prea mult.  Am scos cheia din cutie şi m-am întors. Tot ce-am v ă  z  ut a fost o uşă  de  de plasă . ăzut Cineva era în spatele ei, înă untru. untru. Cu aer condiţ ionat ionat şi nev ă  zut. ă zut. — Dracu' să  te  te ia! Am spus, nu-mi zice mie Unchiu' Sam! Nu sunt Unchiu' Sam! — A, eşti unu' de-ă ia ia şmecheri, ai? Să  vezi  vezi că  ies  ies şi-ţ i dau eu ţ ie! ie! Mi-am luat ta şca şi-am dat cu ea de pă mâ nt. nt. Reviste şi scrisori s-au împr ăş ăştiat în toate pă r   ile. Trebuia să  recartez ă  cursa. rţ   ţile.  recartez toat ă   cursa. Mi-am scos chipiul şi l-am izbit de ciment. — IEŞI DE-ACOLO, PORC CE E Ş TI! MAM Ă , DOAMNE, CHIAR TE ROG! IEŞI DE-ACOLO! IEŞI, IEŞI DE-ACOLO! Eram gata să -l -l omor. N-a ieşit nimeni. Nu s-a auzit un sun M-am uitat la uşa de plasă . Nimic. Era că  cum  cum apartamentul ar fi fost gol. O clipă  m-a:  m-a: gâ ndit ndit să  intru.  intru. Apoi m-am întors, m-am las în genunchi şi-am început să -mi -mi cartez di nou scrisorile şi ă cartator. revistele. Treabă  grea  grea f ă     cartator. După  dou  două zeci zeci de minute avea corespondenţ a  a  aranjat ă  te scrisori în cutie, am lă sat sat revistele pe veranda am ă.  Am îndesat câ te închis cutia, m-am întors, m-am ui din nou la uşa de plasă . La fel, nici un sune  Am terminat traseul, mergâ nd, nd, gâ ndindu-m ndindu-mă , da, o să  sune  sune şi-o să -i -i spună  h  h  Jonstone că  l-am  l-am ameninţ at. at. Câ nd nd ajung înapoi mai bine să  fiu  fiu pregă tit tit pentru ce e m! R ă  u. ă u. Am deschis uşa şi Stone era la biroul Iu citind ceva. ă mas â ndu-m â nd. Am r ă  mas pe loc, uit â  ndu-mă  la  la el di picioare, a ştept â  nd.   Stone şi-a ridicat ochii la mine, apoi şi i-a cobor â  â t la ce citea. Am r ă  mas în continuare pe loc, a ştept â  nd. ă mas â nd. Stone citea mai departe. — Deci, am spus în cele din urmă , care treaba? — Care treabă ? A ridicat Stone privire: — CU TELEFONUL! ZI-MI TOT DESP TELEFON! NU STA A Ş A ŞI-AT   Â  T! — Ce telefon? — N-ai primit un telefon despre mine? — Un telefon? Ce s-a-nt â  cut? âmplat?  mplat? Ce-ai f ă  ă cut? — Nimic.

Am păşit mai departe şi am pontat. Tipul nu sunase. Nu de generos. S-a gâ ndit ndit probabil c ă  o  o să  m  mă -ntorc -ntorc dacă  sun  sună . Am trecut pe lâ ng ngă  Stone  Stone câ nd nd m-am întors a cartator. ăcut  cut azi, Chinaski? — Ce-ai f ă  — Nimic. Purtarea mea l-a ză pă cit cit pe Stone a şa de tare că  a  a uitat să -mi -mi spună  c  că  â rziat am înt â  rziat 30 de minute sau să -mi -mi facă  un  un referat pentru asta. ţă . A şa-i ziceau: G. G. Numele lui real Sortam lingă  G.  G. G. Într-o diminea ţă  era George Greene. Dar de ani de zile i se zicea doar G. G. şi după  o  o vreme ăta ar ă  t  a a G. G. Era factor de pe câ nd nd abia trecuse de două zeci zeci de ani şi acum se apropia de şaptezeci. Vocea-i pierise. Nu vorbea. Cronc ă nea. nea. Şi câ nd nd croncă nea, nea, nu spunea mare lucru. Nu era nici simpatizat, nici antipatizat. Era pur şi simplu acolo. Fa ţ  a rcit ă  r  tejuri şi movile de carne ur â  ta. Nici o ţa-i   -i era zbâ rcit  ă , ca. V â  ârtejuri â ta. â n tovar ăş ăş bă tucit ă cuse lumină  nu-i  nu-i lică rea rea p chip. Era un bă tr  tr â  tucit care-s f ă  cuse treaba: ă tau G. G. Ochii-i ar ă  tau ca nişte bucăţ i inerte de lut îndesate-n orbite. Era mă  bine  bine să  nu  nu te gâ nde ndeşti sau să  te  te uiţ i la el Dar G. G., ca veteran, avea unul dintre cele mai uşoare trasee, chiar la margine cartierului bogat, în fapt, puteai să -i -i zic deja cartierul bogat. Casele, deşi vechi, era mari, cele mai multe cu etaj. Peluze ădinari  dinari japonezi. Câ teva larg tunse şi ţ inute-nverzite inute-nverzite de gr ă  teva staruri de cinema locuiau acolo. Un celebru autor de benzi desenate. Un scrii tor de bestseller-uri. Doi foşti guvernatori. Nimeni nu- ţ i vorbea în zona aia. Nu vedea niciodat ă   pe ă  pe nimeni. Singurul moment îi care mai ză reai reai pe câ te te cineva era la-nceputul traseului, unde erau case mai puţ in in scumpe şi aici copiii te s â câ iau. iau. Vreau să  zic, G. G. era burlac. Şi avea fluierul ă la. la. La-nceputul traseului, se-ndrepta din şale, îşi scotea fluierul, unul mare şi suflă -n -n el, împroşcâ nd nd scuipat în toate direcţ iile. iile. Asta era ca să  anun  anunţ e pe copii c ă  a  a sosit. Avea bomboane pentru copii. Şi veneau fugind şi le dade bomboane pe c â nd nd înainta pe stradă . Bunul â nul  bă tr  tr â  nul G. G. ă c Am aflat de bomboane prima oar ă     câ nd nd am primit traseul. Lui Stone nu-i convenea să -mi -mi dea un traseu a şa uşor, dar câ teodat  teodat ă   n-avea ce să  fac  facă . Deci ă  n-avea mergeam şi bă ie ieţ elul elul ă la la vine şi mă -ntreab -ntreabă : — Hei, unde mi-e bomboană ? Şi eu i-am zis: — Care bomboană , puştiule? Şi puştiul a spus: — Bomboana mea! Vreau bomboana mea! — Ascult ă   fii să rit. rit. Mama ta te lasă  s  să  umbli  umbli ă , puştiule – am zis – tre' să  fii ău?   ? a şa de capul t ă  u Puştiul s-a uitat la mine ciudat.   Dar într-o zi G. G. a avut probleme. Bunul, bă tr  tr â  nul G. G. A dat peste â nul fetiţ a aia nouă -n -n cartier. Şi i-a dat nişte bomboane. Şi-a zis „O, ce fetiţă  dr   dr ă  guţă  ă gu Mi-ar plă cea cea să  fii  fii fetiţ a mea!” ă  şi-a fugit afar ă ţ  ă  ţ ip Mama ascultase la fereastr ă ş ipâ nd, nd, acuzâ ndu-l ndu-l pe G. G. de molestare de minori. Nu ştia despre G. G., a şa că , atunci câ nd nd l-a v ă  z  ut ăzut ă câ nd ţ ia dâ ndu-i ndu-i fetei bomboane şi f ă  nd afirma ţ  ia aia, a fost prea mult pentru ea.

ânul   ul G. G. Acuzat de molestare de minori. Bunul, bă tr  tr â  n Am intrat şi l-am auzit pe Stone la telefon, încercâ nd nd să -i -i explice mamei că  G.  G. G. e o persoană  onorabil  onorabilă . G. G. st ă  t  ea pur şi simplu-n fa ţ  ătea ţa   mesei lui de cartare, împietrit. Câ nd nd Stone a terminat şi a-nchis, i-am zis: ţa   femeii ă leia. ă . — N-ar trebui să  te  te ploconeşti în fa ţ  leia. Are-o minte bolnav ă   Jumă tate tate din mamele din America, cu pizdele lor mari şi nepreţ uite uite şi cu fetiţ ele ele lor nepreţ uite, uite, jumă tate tate din mamele din America au minţ i bolnave. ă.  Lui G. G. nici nu i se-nt ă  ăre Spune-i s-o lase moart ă  r  eşte, ştii bine. Stone a dat din cap: ă!  Asta-i dinamit ă  ă ! — Nu, publicul e dinamit ă  ăzusem Asta-i tot ce-a putut să  spun  spună , îl mai v ă  z  usem pe Stone înainte – cocoşâ ndu-se ndu-se şi cer şind şi explicâ ndu-i ndu-i fiecă rui rui ţă că nit nit care suna în legă tur  tur ă  ă  cu orişice… ău.   . Trebuia să  Sortam lingă  G.  G. G. pe traseul 501, ceea ce nu era tocmai r ă  u mă  lupt  lupt să -i -i dau de cap cu aranjatul corespondenţ ei, ei, dar era posibil şi asta-ţ i dă dea dea speranţă . Degeaba-şi ştia G. G. cartatorul cap-coad ă ş inile-i ă  şi-napoi, mâ inile-i  via ţ  încetineau. Pur şi simplu introdusese prea multe scrisori toat ă  ă  via  ţa   – pâ nă  şi ă , în cele din urmă . De mai multe ori în trupul lui cu simţ urile urile moarte se revolt ă  ăzut ăia, ă -n cursul dimineţ ii ii l-am v ă  z  ut poticnindu-se. Se oprea şi şov ă  i  a, intr ă  -n transă , apoi se scutur ă ş -nnebuneam după  el.  el. Via ţ  ă  şi mai punea nişte scrisori. Nu m ă -nnebuneam ţ a lui nu fusese una vitează ş in, o gr ă  m  de ă  şi s-a dovedit, mai mult sau mai puţ in, ămad   adă  de rahat. Dar de câ te te ori se poticnea, ceva-n mine se clă tina. tina. Era ca un cal credincios care nu mai poate s ă  mearg  meargă . Sau ca o ma şină  veche,  veche, cedâ nd nd pur şi simplu într-o diminea ţă  ţă . â ndu-m Era o corespondenţă  grea  grea şi uit â  ndu-mă  la  la G. G. m-a luat cu frisoane. ă  în mai bine de patruzeci de ani risca să  rateze Pentru prima oar ă î  rateze distribuţ ia ia de diminea ţă  ndru de slujbă ş ţă ! Pentru un om at â  ât  de mâ ndru ă  şi de munca lui ca G. G., ţă , şi-a asta putea fi o tragedie. Ratasem o mulţ ime ime de distribuiri de diminea ţă  trebuit să  duc  duc sacii la cutii cu ma şina mea, dar atitudinea mea era un pic diferit ă  ă . S-a poticnit din nou. ă  asta-n ă de Dumnezeule, m-am gâ ndit, ndit, nimeni nu mai observ ă   asta-n afar ă     de mine? ă , într-un M-am uitat în jur, nimeni nu era preocupat. Toţ i declaraser ă  moment sau altul, câ t le e de drag – „G. G. e un tip de treabă ”. ”. Dar „bunul,  bă tr  tr â  nul” se pr ă  nui nu-i pă sa. sa. La urmă  aveam  aveam în fa ţă   mai puţ in ină  â nul” ă bu   şea şi nimă nui ţă  mai corespondenţă  dec  decâ t G. G. Poate că -l -l pot ajuta să -şi aranjeze revistele, m-am gâ ndit. ndit. Dar a venit un funcţ ionar ionar şi mi-a mai pus un teanc de scrisori în fa ţă  ţă  şi eram din nou aproape la acela şi nivel ca G. G. O să  fie  fie la limit ă   pentru amâ ndoi. ndoi. M-am poticnit o ă  pentru âns   s din dinţ i, clipă , apoi am str â  n i, mi-am îndepă rtat rtat picioarele, m-am aplecat ca un tip care tocmai a luat un pumn puternic şi am început să  cem  cem maldă rul rul de scrisori.

ă  şi eu şi G. G. terminasem, cu Două  minute  minute înainte de ora fatidică ş revistele clasate şi împachetate, cu scrisorile par-avion ordonate. Aveam s-o scoatem la capă t amâ ndoi. ndoi. Îmi f ă  cusem griji degeaba. Atunci a  ă cusem  venit Stone. Ducea două  m  mă nunchiuri nunchiuri de flutura şi. I-a dat un mă nunchi nunchi lui G. G. şi pe celă lalt lalt mie. — Trebuie lucrate şi-astea, a zis, apoi s-a că rat. rat.   Stone ştia că  n-aveam  n-aveam cum să  ne  ne ocupă m de alea şi să  fim  fim gata la timp ăiat, pentru distribu ţ ie. ie. Am t ă  i  at, excedat, sforile din jurul flutura şilor şi am început ă tea să -i -i sortez. G. G. st ă  tea pur şi simplu şi se uita la mă nunchiul nunchiul ă la la de flutura şi.   Apoi şi-a lă sat sat capul jos, şi-a lă sat sat capul pe mâ ini ini şi a-nceput să  pl  plâ ng ngă  încet. Nu-mi venea să  cred.  cred. M-am uitat în jur.   Ceilalţ i factori nu se uitau la G. G. Îşi a şezau scrisorile, le legau, vorbind şi r â  â zâ nd nd unii la alţ ii. ii. — Hei, am zis de câ teva teva ori, hei! Dar nu se uitau la G. G. M-am dus la G. G. L-am atins pe bra ţ  ţ : — G. G., am zis, cu ce pot să  te-ajut?  te-ajut? ă la A să rit rit de la locul lui, a fugit în sus pe scar ă     la vestiar. M-am uitat la el câ nd nd se ducea. Nimeni nu pă rea rea să  observe.  observe. Am mai bă gat gat nişte scrisori, pe urmă  am  am fugit şi eu pe scă ri. ri. Era acolo, cu capul pe bra ţ   acum nu mai ţ e la una dintre mese. Doar că  acum ânguia.   guia. plâ ngea ngea în linişte. Plâ ngea ngea cu sughiţ uri uri şi se t â  n Tot corpul i se zguduia, în convulsii. Nu se mai oprea. Am alergat jos pe trepte, am trecut pe lâ ng ngă  to  toţ i factorii pâ nă  la  la biroul lui Stone. — Hei, hei, Stone! Doamne, Stone! — Ce e? A-ntrebat. — G. G. a clacat! Nimă nui nui nu-i pasă ! E sus şi plâ nge! nge! Are nevoie de ajutor! — Cine-i preia traseul? — Ce contează ? Îţ i zic, îi e r ă  u! Are nevoie de ajutor! ă u! — Tre' să  g  gă sesc sesc pe cineva să -i -i preia traseul! ârtit  rtit pe-acolo uit â  ându-se  ndu-se la factori de Stone s-a ridicat de la birou, s-a-nv â  parc-ar mai fi putut fi vreunul în plus pe undeva. Pe urmă  s-a-ntors  s-a-ntors gr ă  ă bit   la  biroul lui. ă , Stone, cineva tre' să -l — Ascult ă  -l ducă  pe  pe omul ă la la acasă . Spune-mi ă  şi-o să -l unde st ă  -l duc chiar eu acasă  –  – câ t ai zice peşte. Pe urmă  o  o să -ţ i preiau nenorocitul de traseu. Stone a ridicat privirea: — Cine preia masa ta? — Las-o naibii de masă ! — DU-TE ŞI F   Ă - Ţ I TREABA! Apoi a vorbit cu alt supervizor la telefon:

ă , am nevoie de un om aici… — Alo, Eddie? Ascult ă  N-aveau să  mai  mai fie bomboane pentru copii în ziua aia. M-am întors. Toţ i ceilalţ i factori plecaser ă   a şez flutura şi. ă . Am început să  a  Ală turi turi pe masa lui G. G. era leg ă tura tura lui flutura şi nedesf ă  cuţ i. i. Eram iar ă cu în ui F ă  ă r  ă â rziere ră      ma   ma şină  de  de expediţ ie. ie. Câ nd nd am ajuns înt â  rziere în dup-amiaza aia, ăcut   ut referat. Stone f ă  c Nu l-am mai v ă  zut pe G. G. niciodat ă  mplat. ă zut ă . Nimeni nu ştia ce i s-a-nt â  â mplat. ă.  „Tipi de treabă .” Nici n-a mai vorbit cineva despre el vreodat ă  .” Omul dă ruit ruit ăiat serviciului. Cu gâ tul tul t ă  i  at peste o m â nă  de  de flutura şi de la un magazin local – cu oferta lui special ă : o cutie să pun pun de rufe de firmă  –  – gratis, la prezentarea ţi  peste 3 dolari. cuponului, pentru orice cumpă ra  ra ţ  După  trei  trei ani am ajuns „permanent”. Asta-nsemna concedii plă tite tite (suplinitorii: erau pl ă ti tiţ i pentru vacanţ e) e) şi să pt  pt ă  na de lucru de 40 de ore, cu ăm   â na două  zile  zile libere. Stone a fost de asemenea obligat s ă  m  mă  desemne  desemne ca înlocuitor pe cinci trasee diferite, era tot ce trebuia s ă  duc  duc – cinci trasee diferite. Cu ăţ  sectoarele, ă turile timpul, o să -nv  -nv ăţ   sectoarele, plus scurt ă  turile şi capcanele fiecare traseu. Fiecare zi care vine va fi uşoar ă  -ncep să -mi -mi cultiv aerul ă la la ă . A ş putea să -ncep degajat.   Totuşi, într-un fel, nu eram prea fericit. Nu eram unul care să  caute  caute cu intenţ ie ie suferinţ a, a, slujba era tot destul de grea, dar îi lipsea într-un fel farmecul de pe vremuri al zilelor mele ca suplinitor – să  nu-stii-ce-naiba-se-va-nt   nu-stii-ce-naiba-se-va-nt â  m âmpla-n   pla-n urmă toarea toarea clipă . â ns Câţ iva iva titulari au venit şi mi-au str â  ns lina. ă ri, — Felicit ă  ri, au zis. — Mda, am zis eu. ări ăcusem   usem nimic, cum eram membru al clubului.   Felicit ă  r  i pentru ce? Nu f ă  c Eram unul dintre bă ie ieţ i. i. Puteam să  stau  stau acolo ani întregi, în cele din urmă  s  să mi cer traseul meu. Să  primesc  primesc cadouri de Cr ă  c ăciun   iun de la oamenii de la mine din zonă . Şi câ nd nd sunam să  m  mă  anun  anunţ  bolnav,  bolnav, i-ar fi spus vreunui nenorocit de ârziat. â rzie suplinitor: „Unde e factorul obi şnuit azi? Ai înt â  r  ziat. Cel obi şnuit nu-nt â  rzie niciodat ă  ”. ă ”. Deci, iat ă  -  mă . Apoi a venit o circular ă   im că  nici  nici un chipiu să u ă-m ă  im echipament nu trebuie să  fie  fie puse pe masa de cartare a factorilor. Cei mai mulţ i dintre bă ie ieţ i îşi puneau chipiurile acolo. Nu-ncurcau cu nimic şi economiseai un drum pâ nă  la  la vestiar. După  trei  trei ani în care-mi pusesem chipiul acolo, mi se comandă  s  să  nu  nu fac a şa. A şa, va să  zic  zică , ajungeam tot mahmur şi ă tea nu-mi st ă  tea mintea la lucruri cum ar fi chipiul. Deci chipiul meu era tot acolo, în ziua de după  sosirea  sosirea ordinului. Stone a venit alergâ nd nd cu referatul. Spunea că  e  e împotriva normelor şi regulamentelor să  ai  ai orice fel de echipament deasupra cartatorului. Am bă gat gat ă d de scrisori. Stone s-a a şezat, referatul în buzunar şi am continuat să -mi -mi v ă  înv â  â rtindu-se ându-se   du-se la mine. Toţ i factorii-şi puseser ă  ă  rtindu-se cu scaunul şi uit â  n chipiurile la vestiar, în afar ă   de mine şi de unul Marty. Şi Stone s-a dus la ă  de Marty şi a zis:

— Marty, ai citit ordinul. Chipiul nu trebuie ţ inut inut pe masa de cartare. — Oh, îmi cer scuze, domnule. Obişnuinţ a, a, ştiţ i. i. Scuze.   Marty şi-a luat chipiul şi a fugit cu el sus la vestiar. toare am uitat iar Stone a venit cu referatul. În diminea ţ  ţ a urmă toare Spunea că  e  e împotriva normelor şi regulamentelor să  ai  ai orice fel de echipament deasupra cartatorului. Am bă gat gat referatul în buzunar şi mi-ai v ă  z  ut de scrisori. ăzut În diminea ţ  ţ a urmă toare, ăzut  zut pe Stone uit â  â ndu-se toare, câ nd nd am intrat l-am v ă  ndu-se la mine. El se uita la mine în modul cel mai deliberat. A ştepta să  vad  vadă  ce-o  ce-o să  fac cu chipiul. L-am lă sat sat să  a   a ştepte o vreme. Apoi mi-am scos chipiul şi l-am pus deasupra. Stone a venit fuga cu referatul. Nu l-am citit. L-am aruncat în coşul de gunoi, mi-am lă sat sat chipiul acolo z  ut de scrisori. şi mi-am v ă  ăzut L-am auzit pe Stone la ma şina de scris. Era furie în sunetul clapelor. ăţ at ă  la Cum o fi-nv ăţ  at să  bat   bat ă   la ma şină ? M-am întrebat. A venit din nou. Mi-a-ntins un al doilea referat. M-am uitat la el. — N-am nevoie să -l -l citesc. Ştiu ce spune. Spune că  n-am  n-am citit primul referat. Am aruncat al doilea referat la coş. Stone a fugit la ma şina lui de scris. Mi-a-ntins un al treilea referat. ă , am zis, ştiu ce spun toate astea. Primul referat a fost pentru — Ascult ă  că -mi -mi ţ ineam ineam chipiul pe masă . Al doilea a fost pentru c ă  nu  nu l-am citit pe primul.  Al treilea e pentru că  n-am  n-am citit primul sau al doilea referat. ăr  ă s M-am uitat la el şi-apoi am aruncat referatul în coş f ă  r   ă     să -l -l citesc. — Deci pot să  arunc  arunc astea tot at â   le ba ţ  â t de repede câ t poţ i tu să  le ţi.  i. Poa' să  ţ in ând  nd unul din noi o să -nceap ină  a   a şa ore-n şir şi cur â  -nceapă  s-arate  s-arate caraghios. De tine depinde. Stone s-a-ntors la fotoliul lui şi s-a a şezat. N-a mai bă tut tut la ma şină . St ă  tea pur şi simplu şi se uita la mine. ă tea â nz. Nu m-am prezentat în ziua urmă toare. toare. Am dormit p â nă  la  la pr â  nz. N-am sunat. Apoi m-am dus la sediul federal. Le-am zis care mi-e problema. M-au dus în fa ţ  r  st ă  rul că runt runt şi un gâ t ţ a biroului unei femei slabe, în v â  ârst  ă . Avea pă rul foarte subţ ire, ire, care se aplecă  brusc,  brusc, în fa ţă  tate. Se uita pe deasupra  ţă , de la jumă tate. ochelarilor, cu capul împins înainte. ă  rog? — Da, v ă   rog? — Vreau să -mi -mi dau demisia. — Să  v   v ă   da ţ  ă  da  ţi  demisia? — Da, demisia. — Şi sunteţ i factor poştal titular? — Da, am zis. ăcut   ut ea, scoţâ nd —  Ţţ , ţţ , ţţ , ţţ , a f ă  c nd sunetele astea cu buzele ei uscate.

Mi-a dat formularele potrivite şi am început să  le  le completez. — De câ t timp sunteţ i în serviciile poştale? — Trei ani şi jumă tate. tate. —  Ţţ , ţţ , ţţ , ţţ , a f ă  c ăcut,   ut, ţţ , ţţ . Şi asta a fost. M-am întors acasă  la ă cut  la Betty şi-am desf ă  cut sticla. ă  în câţ iva Nu-mi trecea prin gâ nd nd că î iva ani o să  ajung  ajung din nou funcţ ionar ionar şi că  o  o să  lucrez  lucrez cocoşat pe un scaun aproape doişpe ani.   DOI. Între timp, lucrurile au continuat. O lung ă  bucat  ă de  bucat ă     de vreme am avut mâ nă  bun  bună  la  la curse. Am început să  cap  capă t încredere. Urmă reai reai un anumit profit  în fiecare zi. Ceva între 15 şi 40 de dolari. Nu cereai prea mult. Dacă  nuă   nu-ţ i intr ă  devreme, pariai un pic mai mult, destul ca, în cazu-n care calul ieşeanvingă tor, tor, să  ai  ai marja de profit. Am ţ inut-o inut-o a şa, revenind zi de zi câştigă tor, tor, f ă  ndu-i lui Betty semnul victoriei c â nd nd intram pe alee. ăc  â ndu-i ă  şi câ nd ţie  ie din asta  Apoi Betty şi-a gă sit sit o slujbă  ca  ca dactilograf ă ş nd o combina ţ  îşi gă se ă  în fiecare seşte o slujb ă , observi diferenţ a imediat. O ţ ineam ineam într-o bă ut  ut ă  noapte şi ea plecă  înaintea mea diminea ţ  a, complet mahmur ă   vadă  ţ a, ă . Acum o să  vad  sculam pe la 10.30 a.m., îmi beam f ă  r  ă      grab  grabă  cea   cea şca de cafea şi ea cum e. Mă  sculam ăr  ă şi-nghiţ eam ân   ă ra ă a eam nişte ouă , mă  jucam  jucam cu câ inele, inele, flirtam cu t â  ra nevast ă     a unui mecanic care locuia-n spate, schimbam o vorb ă  prieteneasc  prietenească  cu  cu o stripteuz ă  care locuia-n fa ţă  -napoi cu câştigul, ţă . Eram la hipodrom la 1.00 p. m pe urmă -napoi    cu câ inele inele în sta ţ  şi-afar ă  ă cu ţia  ia de autobuz a ştept â  ând-o  nd-o pe Betty şi se-ntoarcă . Era ţă  c o via ţă   că  lumea.  lumea. ă , Betty, dragostea mea mi-a servit-o, la primul pahar:   Apoi, într-o sear ă  — Hank, nu mai suport! ţi  ce, scumpete? — Nu mai supor ţ  ţ ia. — Situa ţ  ia. — Ce situa ţ  ţie,  ie, scumpo? ârni. — Eu să  muncesc  muncesc şi tu să  at   at â  r  ni. Tot vecinii cred c ă  te-ntre  te-ntreţ in. in. ârnai. — La naiba, eu munceam şi tu at â  r  nai. — Asta-i altceva. Tu eşti bă rbat, rbat, eu sin femeie. — A, nu ştiam. Aveam impresia că  voi  voi ca ţ  elor, ţ ipa  ipa ţ   drepturi egale! ţ elor, ţi  după  drepturi âmpl   plă  cu âţâ ie ţa   ta — Ştiu ce se-nt â  m  cu dolofana aia din spate, de se f âţâ  ie prin fa ţ  ă … cu ţâţ ele ele pe-afar ă  — Cuţ itele itele pe-afar ă  ă?  — Da,  ŢÂŢ ELE! ELE!  Ţâţ ele ele alea mari şi albi de vacă ! — Hmmm… Sunt a şa de mari. ă ! Vezi! — Iat ă  — Ce dracu', acuma? — Am prieteni primprejur. V ă  ă d ce s petrece. ăţ arnici. —  Ă ia ia nu sunt prieteni. Sunt doar nişte bâ rfitori rfitori f ăţ  arnici. ă din ţă  care — Şi curv ă     din fa ţă   care se dă  dansatoare.  dansatoare. — E curv ă  ă ? — Ar fute orice are-o pulă .

— Te-ai ţă că nit. nit. — Nu vreau ca oamenii ăştia să  cread  creadă  c  că  te-ntre  te-ntreţ in. in. Toţ i vecinii… — Dă -i -i dracu' pe vecini! Ce ne pasă  ce  ce cred? Nu ne pă sa-nainte. sa-nainte. În plus, eu plă tesc tesc chiria. Eu cumpă r mâ ncarea! ncarea! Cu ce câştig la curse. Banii t ă  ă i sunt ai ăi. ă  a  t ă  i  . Nu ţ i-a i-a mers niciodat ă   a şa bine. — Nu, Hank, s-a terminat. Nu mai suport! M-am ridicat şi m-am dus la ea. — Hai, scumpo, suntem doar un pic prost dispuşi în seara asta. Am încercat s-o apuc. M-a împins. — Bine, să  dea  dea dracu', am zis.   M-am întors în fotoliu, mi-am terminat paharul, mi-am turnat altul. — S-a terminat, a zis, nu mă  mai  mai culc cu tine din noaptea asta. — Bine. Po' să -ţ i ţ ii ii pizda. Nu-i a şa ceva nemaipomenit. — Vrei tu casă  sau  sau vrei să  te  te muţ i? i? — Ia tu casa. — Şi cu câ inele? inele? — Ia câ inele, inele, am zis. — O să -i -i lipseşti. — Mă  bucur  bucur că  o  o să -i -i lipsesc cuiva. ă  şi an închiriat primul loc în care-am M-am ridicat, m-am dus la ma şină ş  v ă  z  ut ui anunţ . M-am mutat în noaptea aia. ăzut Tocmai pierdusem trei femei şi un câ ine. ine. Urmă torul torul lucru pe care mi-l amintesc!  Ţ ineam ineam în poală  o  o jună  din  din Texas. Nu intru-i amă nunte nunte despre cum am cunoscut-o. Oricum, asta era. Avea două zeci zeci şi trei de ani. Eu aveam treizeci şi şase. Avea un pă r lung, blond şi carnea-i era tare, cum trebuie. Nu ştiam, la ămad   adă . Nu bea, dar ei beam. Ne-am distrat din  vremea aii că  avea  avea şi bani gr ă  m greu, la-nceput. Şi am fost împreună  la  la curse. Era o bucăţ ic ică ş te ori mă ă  şi de câ te âr  â ndu-se ntorceam la locul meu g ă seai seai câ te te un labagiu v â  r   â  ndu-se din ce în ce mai aproape de ea. Erau cu zecile. Pur şi simpli veneau din ce în ce mai aproape.  Joyce st ă  t  ea. Trebuia să  m  mă  descurc  descurc cu ei într-un din astea dou ă  moduri.  moduri. Fie sătea. o iau pe Joye şi să  ne  ne mut ă  m, fie să -i -i spun gagiului: ă m, ă , prietene, asta e ocupat ă  ă . Acum car ă  ă -te! — Ascult ă  -te! Dar să  m  mă  lupt  lupt cu lupii şi caii în acela şi-timp era prea mult pentru mine. Pierdeam. Un profesionist se duce singur la curse. O ştiam. Dar m-am gâ ndit ndit că  poate sunt o excepţ ie. ie. Am descoperit că  nu  nu sunt deloc o excep ţ ie, ie, îmi puteam pierde banii la fel de repede ca oricine. Apoi Joyce a cerut să  ne  ne că să torim. torim. Tot dracu' ă la la – mi-am zis. Oricum sunt mâ ncat. ncat. Am dus-o la Vegas pentru o că să torie torie ieftină , apoi am adus-o direct înapoi. Am v â  ndut ma şina cu 10 dolari şi urmă torul torul lucru de care-mi aduc â ndut aminte e că  eram  eram într-un autobuz spre Texas şi câ nd nd ne-am dat jos aveam 75

ăşel foarte mic, popula ţ  ţ ia de cenţ i în buzunar. Era un or ăş ia era, cred, sub 2 000 de ţ i, ţional,  ional, drept ultimul locuitori. Ora şul fusese ales de exper ţ  i, într-un articol na ţ  ora ş din S. U. A. pe care orice inamic l-ar ataca cu o bombă  atomic  atomică . Şi-am eles de ce. înţ eles În toat ă  ă  vremea ăr  ă  vremea asta, f ă  r  ă      s  să -mi -mi dau seama, îmi croiam calea înapoi spre ă . Maica aceea. poşt ă  Joyce avea o că su suţă î g ţă  în ora ş şi ardeam gazul pe-acolo, ne-o tr ă  ăgeam   eam şi ănea  nea bine, m-a-ngr ăş ăşat şi m-a slă  bit în acela şi timp. Nu-i mâ ncam. ncam. Mă  hr   hr ă  ă . Joyce, soţ ia ajungea niciodat ă  ia mea, era nimfomană . F ă  ri prin ora ş, singur, ca să  scap  scap de ea, cu urme de ăceam  ceam scurte plimbă ri dinţ i peste tot, piept, g â t şi umeri şi încă  undeva,  undeva, unde mă -ngrijora -ngrijora mai tare şi era chiar dureros. Mă  m  mâ nca nca de viu. iam prin ora ş şi ei se chiombeau la mine ştiind ce-i cu Joyce, Şont â  â că iam pofta ei de sex. Şi ştiind de asemenea că  tat   tat ă  ă l şi bunicul ei aveau mai mulţ i ţ ii â nă toare  bani, pă mâ nt, nt, lacuri, rezerva ţ  ii de v â  toare decâ t ei toţ i la un loc. Le era milă  şi mă  urau  urau în acela şi timp. O piticanie mi-a fost trimisă -ntr-o -ntr-o diminea ţă   să  m  mă  scoale  scoale şi m-a plimbat ţă  s peste tot, ar ă  t   â  n ăt  ându-mi   du-mi colo şi colo, acestea sunt ale domnului Cutare, tat ă  ăl  lui  Joyce, şi-acestea sunt ale domnului Cutare, bunicul lui Joyce… ă  diminea  ţa,   , Cineva-ncerca să  m Am mers cu ma şina toat ă   diminea ţ  a  mă  sperie.  sperie. Mă  plictiseam. St ă  t  eam pe bancheta din spate şi piticania-şi închipuia că  sunt  sunt un ăteam  a fost un accident, şnapan, care mi-am croit drum chitit pe milioane. Nu ştia că  a că  eram  eram un fost factor poştal cu 75 de cenţ i în buzunar. Piticul, să racul racul de el, avea o boală  de  de nervi şi conducea foarte repede şi mai tot timpul îl apuca tremuratul şi pierdea controlul ma şinii. Mergea dintr-o ă  s-a ă  de parte-n alta a drumului şi o dat ă   s-a frecat de un gard o sut ă   de metri înainte să -şi recapete controlul. — HEI! UŞUREL, MEŞ TERE! Am ţ ipat ipat la el de pe bancheta din spate. Asta era. Încercau să -mi -mi facă  felul.  felul. Era evident. Piticania era însurat cu o ă  foarte ă  i-a ă mas ă  o fat ă   foarte frumoasă . Câ nd nd era adolescent ă   i-a r ă  mas blocat ă   o sticlă  de  de Cola în pizdă ş  meargă  la  la doctor s ă  i-o  i-o scoat ă ş ă  şi a trebuit să  mearg ă  şi, ca în orice ora ş mic, s-a dus vorba despre sticlă  de  de Cola, să raca raca fat ă  ă a   a fost stigmatizat ă ş ă  şi piticul era ă  din singurul pretendent. A pus m â na na pe cea mai bună  bucat   bucat ă   din ora ş. Mi-am aprins un trabuc pe care mi-l dă duse duse Joyce şi i-am zis piticaniei: — Destul, meştere. Acum du-mă -napoi. -napoi. Şi condu-ncet. Nu vreau să  m  mă nec la mal. ă ceam F ă  ceam pe şnapanul ca să -i -i fac plă cere. cere. ă . Credea că  sunt — Da, domnule Chinaski. Da, domnule! Mă  admir   admir ă   sunt un mare şnapan. Câ nd nd m-am întors, Joyce a-ntrebat: ăzut — Ei, ai v ă  z  ut tot? ăzut — Am v ă  z  ut destul, am zis, viind să  spun  spun că -ncercau -ncercau să -mi -mi facă  felul.  felul. Nu  Joyce e bă gat  gat ă  -  n asta sau nu. ştiam dacă  Joyce ă-n ă hainele Apoi a-nceput să -mi -mi scoat ă     hainele şi să  m  mă -mping -mpingă  spre  spre pat.

ăcut-o  cut-o deja de dou ă  ori — Pă i, i, stai un pic, scumpete! Am f ă   ori şi nu e încă  nici două  dup  după -mas -masă ! Doar a chicotit şi m-a-mpins mai departe. Tat ă   ura. Credea că  umblu  umblu după  banii  banii lui. Nu voiam banii lui ă l ei chiar mă  ura. ă . nenorociţ i. i. Şi n-o voiam nici m ă car car pe blestemata lui de fiic ă  nepre  nepreţ uit  uit ă  ă  c ăzut Singura dat ă   câ nd nd l-am v ă  z  ut a fost câ nd nd a intrat în dormitor într-o diminea ţă   pe la 10:00. Joyce şi cu mine eram în pat, tr ă  ndu-ne sufletul. Din ţă  pe ă gâ ndu-ne ăm.   . fericire tocmai terminaser ă  m M-am holbat la el de sub marginea pă turii. turii. Apoi n-am putut s ă  m  mă  ab  abţ in. in. I-am zâ mbit mbit şi i-am f ă  c ăcut   ut cu ochiul. â nd. A zbughit-o din casă  bomb  bombă nind nind şi-njur â  nd. Dacă  puteam  puteam fi dat la o parte, sigur o să  se  se ocupe de asta. Bunicul era mai ca lumea. Mergeam la el şi beam cu el whiskey şiascultam discurile lui de cowboy. Nevasta lui era pur şi simplu indiferent ă  ă.  Nici ămad   adă ş ă  şi i-am ţ inut nu mă  pl  plă cea, cea, nici nu mă  ura.  ura. Se certa cu Joyce o gr ă  m inut partea  â nei ă  sau  bă tr  tr â  nei o dat ă   sau de dou ă  ori.  ori. Asta a cucerit-o, pe undeva. Dar bunicul era ca lumea. Cred că  era  era bă gat gat şi el în conspira ţ  ţie,  ie, Fuseser ă  ăm   la cafeneaua aia şi mâ ncaser  ncaser ă  m    lumea gudur â  ndu-se-n jurul nostru şi că sc scâ nd nd gura. ăm,   , cu toat ă  ă lumea â ndu-se-n Eram bunicu', bunica, Joyce şi cu mine. Pe urmă  ne-am  ne-am urcat în ma şină  şi am pornit mai departe. — Ai v ă  zut vreodat ă     vreun bizon, Hank? M-a-ntrebat bunicu'. ă zut ă vreun — Nu, Wally. N-am v ă  z  ut. ăzut. Îi spuneam „Wally”. Ca nişte vechi tovar ăş ăşi de pahar. Vezi să  nu!  nu! — Avem, pe-aici. — Credeam c-au cam dispă rut. rut. — O, nu, avem cu zecile. — Nu cred. — Arat ă  -i, t ă  t  icule Wally, a zis Joyce. C ăţ ea ea proast ă  t  icu' ă -i, ăticule ă , îi spunea „T ă  ăticu'  Wally”. ăticu' Nu era t ă  t  icu' ei. — Bine. Am condus pâ nă  la  la câ mpul mpul ă la la gol, împrejmuit. Terenul era înclinat şi nu se vedea celă lalt lalt capă t. t. Avea mai mulţ i kilometri-n lung şi-n lat. Nu era nimic ă.  altceva decâ t iarbă  verde,  verde, scurt ă  — Nu v ă  ă d nici un bizon, a zis. — V â  ia bună , a zis Wally. Urcă -te -te acolo şi f ă   câţ iva iva ântul  ntul bate din direcţ ia ă  c pa şi. Tre' să  faci  faci câţ iva iva pa şi ca să -i -i vezi. ă  de Nu era nimic pe câ mp. mp. Se credeau din cale-afar ă   de amuzanţ i să  pă că leasc lească  un  un figurant de la ora ş. M-am căţă rat rat peste gard şi am intrat. — Deci, unde-s bizonii? Am strigat la el. — Sunt acolo. Du-te. La naiba, aveau de gâ nd nd să  fac  facă  vechea  vechea farsă  cu  cu plecatul. Fermieri nenorociţ i. i. Or s-a ştepte pâ n-ajung n-ajung acolo şi pe urmă  or  or s-o taie umflâ ndu-se ndu-se de

â s. r â  s. Bine, îi las s-o facă . Puteam să  m  mă -ntorc -ntorc pe jos. O s ă  pot  pot să  m  mă  odihnesc,  odihnesc, departe de Joyce. Am înaintat foarte repede în câ mp, mp, a ştept â  ând  nd s-o-ntindă . Nu-i auzeam plecâ nd. nd. Am păşit mai departe, apoi m-am întors, mi-am f ă  c inile pâ lnie lnie la  ăcut   ut mâ inile ă  şi-am ţ ipat gur ă ş ipat spre ei: ă spunsul — P Ă I UNDE-l BIZONUL? R ă  spunsul a venit din spatele meu. Le-am auzit copitele pe pă mâ nt. nt. Erau trei, mari, exact ca-n filme şi ţă  de alergau, veneau REPEDE! Unul avea un uşor avans fa ţă   de ceilalţ i. i. Nu preancă pea-ndoiala pea-ndoiala spre cine se-ndreptau. — Rahat! Am zis.   M-am întors şi-am început s-alerg. Gardul ă la la pă rea rea foarte departe. Pă rea  rea  ăr  âtor. ă m, imposibil. N-aveam timp să  m  mă  uit  uit înapoi. Asta putea să  fie  fie hot ă  r   â  t  or. Zbur ă  m, cu ochii beliţ i. i. Chiar mâ ncam ncam pă mâ ntul! ntul! Dar ei se apropiau în fiecare clipă ! Simţ eam eam terenul zguduindu-se împrejur pe câ nd nd tropă iau, iau, dâ nd nd nă   vală  drept  drept ţ ia. spre mine. Auzeam cum le curg balele, le auzeam respira ţ  ia. Cu ultimele puteri am forjat şi am să rit rit gardul. Nu m-am căţă rat. rat. Am planat peste el. Şi-am aterizat pe spate într-un şanţ  cu  cu unul din ă ia ia întinzâ ndundu-şi capul peste gard şi uit â  n ându-se   du-se la mine. În ma şină , r â  â deau deau cu toţ ii, ii, îşi ziceau că  e  e cel mai amuzant lucru pe care ăzut ţa   lor. Joyce r â  âdea   ea mai tare decâ t toţ i. l-au v ă  z  ut în via ţ  d i. Animalele idioate s-au înv â  r  tit de c â teva teva ori, apoi au plecat în galop. ârtit Am ieşit din şanţ ş ţ  şi m-am urcat în ma şină . ăzut — Am v ă  z  ut bizonii, am zis, acum hai să  lu  luă m ceva de bă ut. ut. â s tot drumul pâ n-acas Au r â  n-acasă . Se opreau şi apoi cineva-ncepea şi atunci i. Wally a trebuit s ă  opreasc  oprească  ma   ma şina la un moment dat. Nu mai începeau toţ i. ă v    ă  ă lit â zâ nd. putea conduce. A deschis uşa şi s-a t ă  lit pe jos, r â  nd. Chiar şi bunica-şi ţia,  ia, ală turi lua por ţ  turi de Joyce. Mai t â  r  ziu povestea s-a-mpr ăş ârziu ăştiat prin ora ş şi mersul meu şi-a pierdut ceva din semeţ ie. ie. Trebuia să  m  mă  tund.  tund. I-am spus lui Joyce. Mi-a zis: — Du-te la frizer. Şi eu am zis: — Nu pot. Bizonii. —  Ţ i-e i-e frică  de  de ă ia ia de la frizer? — Bizonii, am zis. M-a tuns Joyce. Groaznic. Dup-aia Joyce a vrut să  ne-ntoarcem  ne-ntoarcem în ora ş. Cu toate neajunsurile, cu sau f ă  ră      tuns,  tuns, or ăş la era mai bun decâ t via ţ  ă r  ă ăşelul ă la ţa-n  a-n ora ş. Era linişte. Aveam ă . Joyce mă  hr  ănea  nea bine. O gr ă  ămad   adă  de casă  noastr   noastr ă   hr ă  m  de carne. Carne zemoasă , ă . Tre' să -i  bună , bine gă tit  tit ă  -i recunosc asta tică loasei. loasei. Ştia să  g  gă teasc tească . Ştia să  gă teasc tească  mai  mai bine decâ t orice femeie pe care-am cunoscut-o. Mâ ncarea ncarea face  bine la nervi şi la starea de spirit. Curajul vine din burt ă   – restul e disperare. ă  – Dar nu, voia să  plec  plecă m. m. Mam' mare se lua tot timpul de ea şi ea era ă . În ce mă  privea, ţ a ofticat ă   privea, îmi convenea să  m  mă  dau  dau şmecher. Îi luasem fa ţ   v ă  rului ei, durul local. Nu se mai înt â  m n-atunci. De ziua ă rului âmplase   plase a şa ceva pâ n-atunci. ţ i în lac.  blugilor toţ i din ora ş trebuiau să  poarte  poarte blugi, sau altfel s ă  fie  fie arunca ţ 

ă  şi încet, ca Billy the Kid, cu toate Mi-am pus singurul costum şi cravat ă ş ţintite â ndu-m privirile a ţ  i  ntite asupra mea, m-am plimbat, încet, prin ora ş, uit â  ndu-mă  la  la  vitrine, oprindu-mă  s  să  iau  iau trabucuri. Am fr â  n tate ca pe un ânt   t ora şul de la jumă tate chibrit. ârziu, âlnit  lnit pe stradă  cu Mai t â  r  ziu, m-am înt â   cu doctorul ora şului, îmi plă cea cea de el. Era tot timpul luat pe substan ţ e. e. Nu le aveam cu prafurile, dar în caz că  a   a ş fi avut nevoie să  m  mă  ascund  ascund câ teva teva zile de mine însumi, ştiam că  pot  pot obţ ine ine orice  voiam de la el. — Tre' să  plec  plecă m, m, i-am zis. — Ar trebui să  sta   sta ţ   că  lumea.  lumea. V â  nat şi pescuit la ţi  aici, a zis, e-o via ţă  ţă  c â nat ă u mi-a zis. discreţ ie. ie. Aerul e bun. Şi nici o problem ă . Ora şul e-al t ă  — Ştiu, doctore, dar ea ţ ine ine hăţ urile. urile. A şa că  bunicu'  bunicu' i-a scris lui Joyce un cec baban şi pe-aci ţ i-e i-e drumul. Am suţă  pe-un  pe-un v â  r  f de deal şi Joyce a scos chestia asta moralizatoare închiriat o că su ârf âmpita:   pita: t â  m — Amâ ndoi ndoi ar trebui s ă  ne  ne gă sim sim de lucru, a zis Joyce, să  le  le dovedim că  nu umbli după  banii  banii lor. S ă  le  le dovedim c ă  ne  ne descurcă m singuri. — Scumpo, asta e ceva de şcoală  primar   primar ă   cear ă     o ă.  Orice prost poa' să  cear  ă o ă r  ă s slujbă , acolo; tre' să  fii  fii isteţ  ca  ca să  te  te descurci f ă  r ă     să  munce  munceşti. La treaba asta unii zic „parazitism”. Mi-ar plă cea cea să  fiu  fiu un bun parazit. Nu voia. Pe urmă  i-am  i-am explicat c ă  nu  nu puteai să -ţ i gă se seşti o slujb ă  dac  dacă  n-ai  n-ai o ă  ştiu ma şină  s  să  circuli.  circuli. Joyce a luat telefonul şi bunicu' a trimis banii. Pe urmă ş ăteam ă zi ăca   a într-un costum că  st   st ă  t  eam într-ui Plymouth nou. M-a trimis pe str ă  zi îmbr ă  c nou, super, pantofi de 41 de dolari şi mi-am zis, ce mama dracul o să -ncerc -ncerc s-o ă tor lă lă i. i. Lucr ă  tor la expedi ţ ii ii asta eram. Câ nd nd nu ştii să  faci  faci nimic, ajungi – ător lucr ă  t  or la expediţ ii, ii, la recepţ ie ie magazioner. Am luat două  anun  anunţ uri, uri, m-ai dus  locuri şi-n amâ ndou ndouă  m-au  m-au angajat. Primul mirosea a muncă , a şa că  l lîn două  locuri ai ales pe-al doilea. ă -m ând   d într-un magazin de A şa că  iat   iat ă  -mă , cu aparatul meu de etichete, lucr â  n art ă     Era uşor. Era de lucru doar o or ă  -  două  pe  pe zi Ascultam radioul, mi-am ă Era ă-dou amenajat un mic birou din furnir, mi-am tras o masă  veche  veche telefonul şi o ă  şi o luă m în jos ardeam citind Buletinul hipic M ă  mai  mai plictiseam c â teodat  teodat ă ş ăteam â nd pâ nă  la  la cafenea şi st ă  t  eam acolo, bâ nd nd cafea, mâ nc ncâ nd nd plă cinte cinte şi flirt â  nd cu ospă t  t ă  r  iţ a. a. ări reau: Şoferii de camionete apă reau: — Unde-i Chinaski? — E la cafenea. Veneau pâ n-acolo, n-acolo, îşi luau o cafea şi urmă  ne  ne duceam şi ne f ă  ceam ă ceam treaba, luai câ teva teva cutii din camionet ă ş untru. Ceva cu un aviz ă  şi le-aruncai înă untru. de însoţ ire ire a mă rfii. rfii. ă.  Chiar şi tipul de la v â  ânz   ză ri Nu mă  d  dă deau deau afar ă  n ri mă  simpatiza,  simpatiza, îl furau pe boss prin spate, dar eu nu spuneam nimic. Era jocul lor Nu mă  interesa.  interesa. Nu ă lumea eram eu genul de hoţ  m  mă runt. runt. Voiam toat ă     lumea sau nimic.

ă  c Adia a moarte în locul ă la la de pe deal. Am ştiut-o de prima oar ă   câ nd nd am ă  în curtea din spate. Zumz ă iala ieşit pe uşa de plasă î iala şi bâ zâ itul itul m-au izbit drept în fa ţă  ţă : 10 000 de mu şte s-au ridicat în aer dintr-o dat ă  ă.  Muştele-astea erau în toate cur ţ  ile de-acolo – era iarba aia verde şi înalt ă ş ceau culcuş în ea, ţ ile ă  şi ele-şi f ă  ă ceau le plă cea cea la nebunie. O, lisuse, mi-am zis şi nici un pă ianjen ianjen 10 kilometri-mprejur! Cum st ă  team acolo, cele 10 000 de mu şte au început să  coboare  coboare înapoi ă team din cer, a şezâ ndu-se ndu-se la loc în iarbă , pe gard, pe pă mâ nt, nt, la mine-n pă r, r, pe ţ e,  bra ţ  e, peste tot. Una dintre cele mai curajoase m-a muşcat. Am înjurat, am fugit şi-am cumpă rat rat cel mai mare spray contra muştelor ă . M-am luptat cu ele ore-ntregi, eu şi muştele şi la urmă , tuşind şi care exist ă   bolnav de la inspirat insecticidul, m-am uitat în jur şi erau la fel de multe muşte ca-ntotdeauna. Cred că  Pentru  Pentru fiecare pe care o omor â  sem au cobor â  â sem â t în iarbă ş tut. ă  şi au ieşit două . M-am dat bă tut. Dormitorul avea o despă r  rţ   ţ itoare-mprejurul itoare-mprejurul patului. Avea deasupra ghivece şi-n ghivece erau muşcate. Câ nd nd m-am bă gat gat în pat cu Joyce prima oar ă ş  marginile-ncep să  se  se clatine şi să  ă  şi ne-am pus pe treabă , am observat că  marginile-ncep se zgâ lţâ ie. ie. Apoi, trosc. — A, ah! Am zis. — Ce mai e? A-ntrebat Joyce. Nu te opri! Nu te opri! — Iubito, tocmai mi-a picat un ghiveci cu muşcate peste cur. — Nu te opri! Dă -i-nainte! -i-nainte! — Bine, bine! Am bă gat gat iar că rbuni, rbuni, mergea binişor, câ nd… nd… — A, rahat! — Ce e? Ce e? — Alt ghiveci de muşcate, iubito, m-a poc nit în şale, mi s-a rostogolit pe spate pâ n' n' la cur, apoi a că zut. zut. — Dă -le -le naibii de mu şcate! Dă -i-nainte! -i-nainte! Dă -i-nainte! -i-nainte! — Of, bine… Câ t a durat acţ iunea iunea ghivecele alea tot c ă deau deau peste mine. Era ca şi cum încercai s-o pui în timpul unui atac aerian. Pâ n-la n-la urmă  am  am reuşit. ârziu Mai t â  r  ziu am zis: — Uite, iubito, tre' să  facem  facem ceva cu muşcatele astea. — Nu, lasă -le -le acolo! — De ce, iubito, de ce? — Iese mai bine. — Iese mai bine? — Da. ât. ămas   as acolo. În cea mai mare parte a A chicotit şi-at â  t  . Dar ghivecele au r ă  m timpului. Apoi am început să  vin  vin acasă  sup  supă rat. rat. — Ce-i cu tine, Hank?

ă.  Trebuia să  m  mă -mb -mbă t în fiecare sear ă  ă c — E managerul, Freddy. A-nceput să  fluiere  fluiere un câ ntec. ntec. II fluier ă     câ nd nd ajung diminea ţ   seara câ nd nd plec acasă . O ţ ine ine ţ a şi nu se opreşte deloc, şi-l fluier ă  ă  seara a şa de două  s  să pt  pt ă  ni! ă mâ ni! — Cum se cheamă  c  câ ntecul? ntecul? ă  c — În jurul lumii-n optzeci de zile. Nu mi-a plă cut cut niciodat ă   câ ntecul ntecul ă sta. sta. — Pă i, i, ia-ţ i alt ă   slujbă . ă  slujb — O s-o fac. ăm   â i acolo pâ nă -ţ i gă se ă  slujb — Dar r ă  seşti alt ă   slujbă . Tre' să  le  le dovedim c ă … — Bine. Bine! âlnit  lnit cu un beţ iv   M-am înt â  iv de demult pe strad ă -ntr-o -ntr-o după -amiaz -amiază . Îl ştiam de pe câ nd ă ceam nd eram cu Betty şi f ă  ceam împreună  turul  turul barurilor, Mi-a zis c ă  acum era lucr ă  tor la Poşt ă ş  e floare la ureche. ă tor ă  şi că  e A fost una dintre cele mai mari şi mai groase minciuni ale secolului. L-am că utat utat pe tipul ă la la ani de zile, dar mă  tem  tem că  altcineva  altcineva l-a gă sit sit primul. ă -m A şa că  iat   iat ă  -mă  d  dâ nd nd din nou examenul pentru serviciul public. Doar că  de data asta am bifat pe foaie „lucr ă  t  or” în loc de „factor”. ător” La momentul în care-am primit anunţ ul ul să  m  mă  prezint  prezint pentru ceremonia ă mâ ntului, depunerii jur ă  ntului, Freddy se oprise din fluierat în jurul lumii-n optzeci de ă la   la „Unchiul Sam”. zile, dar eu abia a şteptam slujba aia u şoar ă  I-am zis lui Freddy: — Am o mică  problem  problemă  de  de rezolvat, a şa că  s-ar  s-ar putea să -mi -mi iau o or ă     sau ă sau ă jumate â nz. o or ă     jumate la pr â  nz. — O. K., Hank.   Nu-mi închipuiam pe-atunci câ t o să  dureze  dureze pr â  n la. ânzul   zul ă la. ţ i. Eram ceva oameni aduna ţ  i. 150 sau 200. Erau formulare lungi şi ţ a la plicticoase de completat. Pe urm ă  ne-am  ne-am ridicat toţ i şi ne-am a şezat cu fa ţ  drapel. Tipul cu care-am depus jur ă  ntul era acela şi cu care îl depusesem ăm   â ntul ă.  data trecut ă  După  depunere,  depunere, tipul ne-a spus: — Bine, aveţ i o slujbă  bun  bună . Feriţ i-v  i-v ă   de belele şi sunteţ i asigura ţ  ă  de ţi  pentru toat ă   via ţ  a. ă  via  ţ a. ţi?  i? Erai asigurat şi-n închisoare. Trei metri pă tra  ţi  şi f ă  ăr  ă chirie   Asigura ţ  tra ţ  r   ă     chirie de ăr  ă cheltuieli ă r  ă impozit   impozit pe venit, f ă  ă r  ă plă tit, tit, f ă  r   ă     cheltuieli cu-ntre ţ inerea, inerea, f ă  r ă  ră      pensie  pensie alimentar ă  r   ă     taxe pentru numă rul rul de înmatriculare. F ă  r ă     tax ă   de drum. ă.  F ă  ăr  ă taxe ă r  ă tax  ă  de F ă  r   ă   sentinţ e pentru condus bă ut. ut. F ă  r   ă     pierderi la curse, îngrijiri medicale ăr  ă  sentin ăr  ă pierderi gratis. Camaraderie cu cei cu interese similare. Biseric ă . Pază . Înmormâ ntare ntare gratis. După  vreo  vreo doişpe ani, din cei 150-200, aveam să  r   r ă  nem doar doi. A şa ăm   â nem cum unii nu pot fi taximetri şti sau peşti sau traficanţ i de droguri, mul ţ i ţ ipi ipi şi ţ ipe ători ă ce ăd   ipe la fel, nu pot fi lucr ă  t  ori poştali. Şi nu-i acuz. Pe mă sur  sur ă     ce trec anii, îi v ă  ă mâ n doi, trei, cum continuă  s  să  m  mă r  rşă   şă luiasc luiască  în cohorte de 150 sau 200 şi r ă  patru din fiecare grup – destul c â t să -i -i înlocuiască  pe  pe cei care ies la pensie.

ă cl â t de mulţ i că  a Ghidul ne-a plimbat prin toat ă     clă direa. direa. Eram at â   a fost ă  în mai multe grupuri. Am folosit liftul în ture. Ne-a ar ă  ătat nevoie să  ne  ne împart ă î t  at  bufetul angaja ţ  ilor, subsolul, toate t â  m ţ ilor, âmpeniile   peniile astea. Dumnezeule, m-am gâ ndit, ndit, de s-ar gr ă  nzul meu s-a prelungit deja ă bi.   Pr â  â nzul cu peste două  ore.  ore. ătat Apoi ghidul ne-a înmâ nat nat câ rdurile rdurile de acces. Ne-a ar ă  t  at aparatele de pontaj. ă cum ţ i. — Acum, iat ă     cum ponta ţ  i. ă tat Ne-a ar ă  tat cum să  facem.  facem. Apoi a zis: — Acum, treceţ i voi. După  doi  doişpe ore jumate am ieşit. A dracului ceremonie de depunere a ă mâ ntului  jur ă  ntului ce-a mai fost şi aia. După  nou  nouă -zece -zece ore pe oameni a-nceput să -i -i ia somnul şi să  alunece  alunece sub mesele de cartare, oprindu-se în ultima clipă . Lucram la corespondenţ a pe zone. Dacă  pe  pe scrisoare scria zona 28 o bă gai gai în orificiul nr. 28. Era simplu. ţ ele Un negru masiv a să rit rit în picioare şi a-nceput să -şi rotească  bra   bra ţ  ele ca să  r ă   treaz. A-nceput să  se  se mişte de colo-colo, cl ă tin tinâ ndu-se. ndu-se. ă mâ nă  treaz. — La dracu'! Nu mai suport! Şi era ditamai bruta for ţ  ţoasa.  oasa. Să -ţ i foloseşti aceia şi muşchi, iar şi iar, era  ânduri   duri realmente obositor. M ă  durea  durea tot corpul. Şi la capă tul tul culoarului dintre r â  n st ă  t  ea un supraveghetor, alt Stone şi avea expresia aia pe chip – cred c-o ătea exersau în fa ţ  ţa   oglinzii, toţ i supraveghetorii aveau expresia asta pe chip – se ă de ă pe uitau la tine ca şi cum ai fi fost o bucat ă     de rahat. Deşi intraser ă     pe aceea şi ă  odat  ă  lucr  ători uşă . Fuseser ă   odat ă   lucr ă  t  ori sau factori. Nu puteam s-o-n ţ eleg. eleg. Erau bulangii unul şi-unul. ă  ţ ii Trebuia să ţ  ii un picior pe podea tot timpul. Cel ă lalt lalt se odihnea pe ă  rezemă toare. toare. Ceea ce numeau „rezemă toare” toare” era o mică  pern  pernă  rotund  rotundă  a   a şezat ă  pe un suport. N-aveai voie s ă  stai  stai de vorbă . Două  pauze  pauze de zece minute în opt ăteai  teai 12 sau 13 ore. Notau ora la care plecai şi ora la care te-ntorceai. Dac ă  st   st ă  ă gea minute, ţ i se atr ă  gea atenţ ia. ia. Dar salariul era mai bun decâ t la magazinul de art ă  ndit, a ş ă.  Şi, m-am gâ ndit, putea să  m  mă  obi  obişnuiesc. ă . Nu m-am obişnuit niciodat ă  Înainte a şa de tare, am lă sat-o sat-o puţ in in mai moale. Apoi supraveghetorul ne-a dus în alt ă   aripă . St ă  t  usem acolo 10 ore. ă  arip ătusem — Înainte să -ncepe -ncepeţ i, i, a zis, vreau să  v   v ă     spun ceva. Fiecare tav ă   din asta ă spun ă  din ă  în 23 de minute.  Ă sta trebuie umplut ă î sta e graficul de produc ţ ie. ie. Acum, a şa, de ă m în graficul de produc ţ ie! fază , hai să  vedem  vedem dacă  putem  putem să  ne-ncadr   ne-ncadr ă  ie! Acum, un, doi, trei… ŞI! — Ce dracu' mai e şi-asta? Mi-am zis. Sunt obosit. ă  era Fiecare tav ă   era lungă  de  de 60 de centimetri. Dar fiecare conţ inea inea un ă  numă r diferit de scrisori. Unele aveau de două  sau  sau de trei ori mai mult ă  corespondenţă , în funcţ ie ie de dimensiunea scrisorilor. ţele   le au început să  zboare. Bra ţ  e  zboare. Teama de eşec.

Am luat-o lejer. ţi  prima tav ă  ă , lua ţ  ţi  alta. Chiar îşi dă deau — Câ nd nd termina ţ  deau silinţ a. a. Apoi să reau reau şi luau alt ă   tav ă  ă  tav  ă . Supraveghetorul a ajuns în spatele meu. ă , a zis, ar ă  ă t  ând   d spre mine, aici, la omul ă sta — Iat ă  t â  n sta producţ ie. ie. E la  jumă tate tate din tava a doua! Eram la prima tav ă   mă  ia  ia la mişto. ă.  Nu ştiu dacă î ă  încerca să  m ă  la La 3:30 a.m. cele 12 ore ale mele ajunseser ă   la capă t. t. La vremea aia ă  şi jumă tate suplinitorilor nu li se pl ă tea tea o dat ă ş tate pentru orele suplimentare. Erai plă tit tit ca pentru orele normale. Şi erai angajat ca „lucr ă  t  or suplinitor temporar ător pe timp nedefinit”. ă la Am pus ceasul în a şa fel încâ t să  fiu  fiu la magazinul de art ă     la 8 a.m. — Ce s-a-nt â  m ndit că  ai  ai avut un accident cu âmplat,   plat, Hank? Ne-am gâ ndit ma şina. Te-am tot a şteptat să  te-ntorci.  te-ntorci. — Plec. — Pleci? — Da, nu poţ i condamna pe nimeni că  vrea  vrea ceva mai bun. Am intrat în birou şi mi-am luat cecul. Eram iar la Poşt ă  ă . Între timp, Joyce şi muşcatele ei şi câ teva teva milioane dacă  rezistam.  rezistam. Joyce şi muştele şi muşcatele. Lucram în tura de noapte, 12 ore şi ea-şi înfigea ghearele-n mine-n timpul zilei, încercâ nd nd să  m  mă  fac  facă  s  să  prestez.  prestez. Dormeam şi mă  trezeam  trezeam cu o mâ nă  pe  pe mine. Pe urmă  trebuia  trebuia s-o fac. Draga de ea, să raca, raca, ţă  şi mi-a zis: era nebună . Apoi am ajuns acasă -ntr-o -ntr-o diminea ţă  — Hank, să  nu  nu te superi. Eram prea obosit ca să  m  mă  sup  supă r. r. — Ce-i, scumpo? — Am luat un câ ine. ine. Un căţ elu eluş. — O. K… Dr ă  g  cu câ inii. inii. Unde e? ăgu   uţ . Nu-i nimic în neregulă  cu ărie. — E-n bucă t  t ă  r  ie. L-am botezat „Picasso”. M-am dus şi m-am uitat la câ ine. ine. Nu vedea. Pă rul rul îi acoperea ochii. M-am uitat la el cum merge. Pe urmă  l-am  l-am ridicat şi m-am uitat la ochii lui. Bietul Picasso! ăcut?   ut? — Scumpo, ştii ce-ai f ă  c — Nu-ţ i place? — N-am zis că  nu-mi  nu-mi place. Dar e retardat. Are un I. Q. de vreo 12. Ne-ai adus un câ ine ine complet t â  m âmpit.   pit. — Cum îţ i dai seama? â ndu-m — Po' să -mi -mi dau seama doar uit â  ndu-mă  la  la el.   Chiar în clipa aia Picasso a început să  se  se pişe. Picasso era plin de pişat. Se scurgea în firicele lungi, galbene, umflate pe podeaua de la bucă t  t ă  r  ie. Pe ărie. ăcut.   ut. urmă  Picasso  Picasso a terminat, a alergat şi a început să  examineze  examineze ce-a f ă  c L-am ridicat. — Şterge. Deci Picasso era încă  o  o problemă .

ă de Mă  sculam  sculam după  o  o tur ă     de noapte de 12 ore cu Joyce fredonâ ndu-m ndu-mă  pe  pe sub muşcate şi-ntrebâ ndu-m ndu-mă  „Unde  „Unde e Picasso?” — Ah, lasă -l -l naibii pe Picasso! Cobor â  â m din pat, gol, cu chestia aia mare în fa ţă  ţă . ă-n  -n curte-n timpul — Iar l-ai lă sat sat în curte!  Ţ i-am i-am spus să  nu-l  nu-l la şi afar ă  zilei! Apoi ieşeam în curtea din spate, gol, prea obosit ca să -mi -mi pun ceva pe mine. Era destul de ferit. Şi dă deam deam peste bietul Picasso, cople şit de 500 de ârtindu-se-n ă  cu muşte, cu muşte-nv â  r  tindu-se-n jurul lui în cercuri. Alergam afar ă   cu chestia aia (cobor â  nd de-acum) şi-njuram muştele alea. Îi st ă  t  eau în ochi, sub pă r, r, în â nd ăteau  ile genitale, în gur ă  ă…   Peste tot. Şi el st ă  ă tea urechi, pe pă r  rţ   ţile tea şi zâ mbea mbea la mine. â dea R â  dea la mine, în timp ce muştele-l devorau. Poate c ă  ştia mai multe dec â t oricare dintre noi. Îl ridică m şi-l aduceam în casă . „Căţ elul elul a r â  âs  la una ca asta; şi farfuria a întins-o cu lingura.” — Dă -o -o naibii, Joyce!  Ţ i-am i-am spus de o mie de ori. ăţ at ă  afar  ă . Tre' să  ias — Pă i, i, tu l-ai înv ăţ  at să  cear   cear ă   afar ă   iasă  s  să  fac  facă  caca!  caca! — Da, dar câ nd nd e gata, adu-l înă untru. untru. N-are destulă  minte  minte ca să  vin  vină  singur. Şi cur ăţă   rahatul câ nd nd a terminat. Faci să  fie  fie raiul muştelor afar ă  ăţă  rahatul ă . ă ce ţ ipeam, ă  în mine. Apoi de îndat ă     ce a ţ  ipeam, Joyce se apuca iar să  se  se împingă î Pâ nă  la  la milioanele alea era cale lung ă . St ă  team într-un fotoliu, pe jumă tate tate adormit, a ştept â  nd masa. ă team â nd M-am ridicat să -mi -mi iau un pahar cu ap şi exact câ nd nd intram în bucă t  t ă  rie ă rie ăzu ţ  şi l-am v ă  z  u pe Picasso ducâ ndu-se ndu-se la Joyce şi lingâ nd nd pe gleznă . Eram desculţ ş ă  fa  ţa-i  a-i e o mască  de ă  ea nu m-a auzi Purta tocuri. S-a uitat la el şi toat ă   fa ţ   de ur ă  provincială  din  din cea mai pur mai aprinsă . L-a lovit cu putere într-o parte cu â rful ă  în cercuri mici, scheunâ nd.  v â  rful pantofului. Bietul de el a-nceput fug ă î nd. Vezica şi-a dat drumul la pişat. Am intrat după  pahar  pahar de apă . Am ţ inut inut paharul în mana şi apoi, înainte s-apuc să -l -l umplu cu apă  l-am  l-am aruncat spre bufetul din ânga   ga chiuvetei. Sticla a să rit st â  n rit în toate pă r  rţ   ţ ile. ile. Joyce de-abia a avut timp s ă -şi ţa.  a. Nu mi-a pă sat, acopere fa ţ  sat, am luat câ inele inele şi am ieşit. M-am a şezat pe fotoliu cu el şi l-am mâ ng ngâ iat. iat. St â  r  pitur ă  ârpitur  ă s-a   s-a uitat mine şi-a scos limba şi m-a lins pe l  f â  i  a şi i se agita ca un peşte care moare-ntr-o plasă . încheietur ă  ă.  Coada îi f â  âlf  âia ăzut-o Am v ă  z  ut-o pe Joyce în genunchi, cu o pungă  de  de hâ rtie, rtie, adunâ nd nd sticla.  Apoi a-nceput să  pl  plâ ng ngă . A-ncercat s-o ascundă . S-a-ntors cu spatele la mine, dar puteam să -i -i v ă  ă d zguduielile, cum se cutremur ă  ă,  cum o sf âş âşie. — Baby. Baby, încetează ! Am apucat-o din spate. Era moale. ă u… ă u. âns-o-n   s-o-n bra ţ  ţe,   , cu mâ na — Baby, îmi pare r ă  u… Îmi pare r ă  u. Am str â  n e na pe  burta ei. Am frecat-o pe burt ă î nd să -i -i opresc convulsiile. ă  încet, uşurel, încercâ nd — Uşor, scumpo, uşor. Uşor… S-a liniştit un pic. I-am dat pă rul rul pe spate şi am pupat-o după  ureche.  ureche. Era cald acolo. Şi-a tras capul. Câ nd nd am pupat-o acolo încă  o  o dat ă     nu şi-a mai ă nu tras capul. Am sim ţ it-o it-o cum trage aer în piept, apoi a dat drumul unui suspin.

ă , m-am a şezat pe un fotoliu cu ea în  Am ridicat-o şi am dus-o-n camera cealalt ă  poală . Nu voia să  m  mă  priveasc  privească . Am pupat-o pe gâ t şi pe urechi. Cu o mâ nă  după  umerii  umerii ei şi cu cealalt ă     deasupra şoldului. Mi-am mişcat mâ na na de ă deasupra deasupra şoldului în sus şi-n jos o dat ă   cu respira ţ  nd să  scot  scot ă  cu ţia  ia ei, încercâ nd ă.  energia negativ ă  În cele din urmă , cu cel mai slab zâ mbet mbet în lume, s-a uitat la mine. M-am r  ful bă rbiei. rbiei. întins şi am muşcat-o de v â  ârful — Căţ ea ea nebună ! I-am zis. âs  şi apoi ne-am pupat, cu capetele mişcâ ndu-ni-se A r â  ndu-ni-se înainte şi înapoi.  A-nceput iar să  pl  plâ ng ngă .  Ă !” M-am tras înapoi şi-am spus „ÎNCETEAZ  !” Ne-am pupat iar. Apoi am luat-o şi-am dus-o-n dormitor, am pus-o pe pat, mi-am scos pantalonii şi chiloţ ii ii şi pantofii repede, i-am tras pantalonii peste pantofi, i-am scos un pantof şi pe urmă  cu  cu un pantof scos şi unul nu, iam pus-o cum nu mai avusese parte de luni de zile. Toate ghivecele cu muşcate ă bu   şit de pe suport. C â nd â ns-o-n ţ e uşor, m-am s-au pr ă  nd am terminat, am str â  ns-o-n bra ţ   jucat cu pă rul rul ei lung, i-am vorbit dulce. A tors. În final s-a ridicat şi s-a dus la  baie. ă â nd. Nu s-a-ntors. S-a dus în bucă t  tă    rie r  ie şi a-nceput să  spele  spele vasele câ nt  nt â  nd. Doamne, nici lui Steve McQueen nu i-ar fi ieşit mai bine. Aveam doi Picasso în grijă . După  cin  cină  sau  sau pr â  n ânz   z sau ce-o fi fost – cu cele 12 ore ale mele de noapte âmpl   plă  – nu mai eram sigur ce şi câ nd nd se-nt â  m  – i-am spus: ă , scumpete, îmi pare r ă  ău,   , dar nu-ţ i dai seama că  slujba — Ascult ă  u  slujba asta mă  scoate  scoate din min ţ i? i? Ascult ă   ză cem cem şi să  facem  facem ă,  hai s-o lă să m balt ă  ă.  Hai să  z ă m de vorbă . Hai să  mergem dragoste şi să  ne  ne plimbă m şi să  st   st ă   mergem la Zoo. Hai s ă  ne  ne ăm   la animale. Hai să  ne ă  şi să  mergem uit ă   ne urcă m în ma şină ş  mergem să  vedem  vedem oceanul. Sunt numai 45 de minute pâ n-acolo. n-acolo. Hai să  ne  ne jucă m la jocuri mecanice. Hai ă,  la meciurile de box. Hai s ă  ne să  mergem  mergem la curse, la Muzeul de Art ă   ne facem âdem.   em. Via ţ  ţa-n  a-n felul ă sta ţa   pe care-o duc toţ i: ă.  prieteni. Hai să  r   r â  d sta e via ţ  i: ne omoar ă  — Nu. Hank, tre' să  le  le demonstr ă  m  le demonstr ă  m… ăm,   , tre' să  le ă m… Vorbea puştoaica dintr-un or ăş ăşel texan de provincie. M-am dat bă tut. tut. În fiecare sear ă  ă  c  câ nd nd mă  preg  pregă team team de plecare, Joyce îmi întindea hainele pe pat. Toate erau din ce se gă sea sea mai scump. Nu purtam niciodat  n iciodat ă     aceea şi ă aceea  pereche de pantaloni, acela şi tricou, aceea şi pereche de pantofi dou ă  seri  seri la â nd. r â  nd. Erau mai multe duzini de costume diferite, îmi puneam ce-mi pregă tea tea ă cea ea. Cum f ă  cea mama. N-am ajuns foarte departe, îmi ziceam şi apoi îmi tr ă  geam ţ oalele oalele alea pe ă geam mine. Aveau chestia aia că reia-i reia-i zicea clasă  preg  pregă titoare titoare şi a şa, timp de 30 de ă m corespondenţă . minute-n fiecare noapte, mă car car nu trebuia să  sort   sort ă  Un italian zdrahon s-a suit pe o platformă  s  să  ne  ne spună  cum  cum st ă   treaba. ă  treaba.

ă cu ă , — Deci nimic nu se compar ă     cu mirosul de sudoare ca lumea, curat ă  ă u ca mirosul de sudoare st ă  ătut  ă … dar nimic nu-i mai r ă  t  ut ă  Doamne sfinte, mi-am zis, aud bine? Chestia asta e sancţ ionat  ionat ă     de ă de guvern, neîndoielnic. Tembelul ă sta sta umflat îmi spune mie să  m  mă  sp  spă l sub bra ţ  ţ . N-ar face una ca asta unui inginer sau concertmaistru. Ne înjoseşte. — A şa că  face  faceţ i o baie în fiecare zi. Aspectul exterior o s ă  conteze  conteze pentru promovarea voastr ă  ia. ă la   la fel de mult ca şi producţ ia. ântul   tul „igienă ”, Cred că  voia  voia să  foloseasc  folosească  la  la un moment dat cuv â  n ”, dar pur şi simplu nu dispunea de el. Apoi a cobor â   mare. Şi câ nd nd zic ât  de pe platform ă ş ă  şi a desf ăş ăşurat o hart ă  ă  mare. mare, vreau să  spun  spun mare. Acoperea jumă tate tate din scenă . ă.  Şi italianul zdrahon a luat un O lumină  a  a fost aprinsă  peste  peste hart ă  ar ă  t   ă  tor cu v â  rf de cauciuc ca alea folosite-n şcoala primar ă ş ăt  ă tor â rf ă  şi l-a îndreptat spre hart ă  ă . ţ i, ă  partea ămad   adă . Uita ţ  ţ i-v  ă . — Uita ţ  i, vedeţ i toat ă   partea asta VERDE? E o gr ă  m i-v ă  A luat bagheta şi a frecat-o înainte şi înapoi peste zona verde. Erau sentimente antiruseşti un pic mai puternice pe vremea aia decâ t sunt acum. China nu-ncepuse să -şi încordeze muşchii. Vietnamul era doar o mică  petrecere  petrecere cu artificii. Dar tot m ă  g  gâ ndeam, ndeam, cred c-am înnebunit! N-aud  bine? Dar nimeni din public n-a protestat. Aveau nevoie de slujbe. Şi, după   Joyce şi eu aveam nevoie de o slujbă . Apoi a zis: ţ i-v  ă aici.   aici. Asta-i Alaska! Şi aici sunt ei! S-ar zice că  pot ă  — Uita ţ  i-v ă   pot să  sar   sar ă  ă,  nu? dintr-o parte-n cealalt ă  — Da! A zis un gher ţ  lat din r â  ndul înt â  i. ţoi  oi cu creierul spă lat â ndul â i. âind Italianul a rulat harta care a plonjat sec în ea însăşi, pâ r  r â  i  nd cu furie ă zboinic r ă  zboinică . Apoi tipul s-a dus în fa ţă ş t   ă  t  orul cu sf â  rc de ţă  şi-a-ndreptat spre noi ar ă  ăt  ătorul â rc cauciuc. ăm   în buget! Vreau să — Vreau să -n -nţ elege elegeţ i că  trebuie  trebuie să  ne-ncadr   ne-ncadr ă  nţ elege elegeţ i că  FIECARE  FIECARE SCRISOARE PE CARE O SORTA  Ţ IÎN FIECARE SECUND Ă , FIECARE MINUT, FIECARE OR   Ă , FIECARE ZI, FIECARE  Ă M Â NA S Ă PT  PT  NA – FIECARE SCRISOARE-N PLUS PE CARE O SORTA  Ţ I PESTE NORM Ă  E  E DE AJUTOR PENTRU VICTORIA ÎMPOTRIVA RUŞILOR! A şa, acum, asta a fost pentru azi. Înainte să  pleca   pleca ţ  i, o să  primi  primiţ i fiecare diagrama. ţ i, Diagrama. Ce mai era şi asta? Cineva a venit cu nişte foi. — Chinaski? A zis. — Da? — Ai zona 9. — Mulţ umesc, umesc, am zis. Nu mi-am dat seama ce spun. Zona 9 era cel mai mare oficiu din ora ş. Unii au primit zone sub ţ iri. iri. Era la fel ca şi cu t ă  de 60 de centimetri în 23 de ă vile   minute – pur şi simplu ţ i le-ndesau pe gâ t. t.

În noaptea urmă toare toare câ nd nd mutau grupul din clă direa direa principală  în ă cea â nul clă direa direa unde se f ă  cea pregă tirea, tirea, m-am oprit s ă  vorbesc  vorbesc cu Gus, bă tr  tr â  nul  v â  nză tor tor de ziare. Gus fusese odat ă     candidat cu şansa a treia la categoria semiâ nz ă candidat uşoar ă     pâ nă  la  la campion. Lovea cu stingă  şi, cum se ă , dar n-a ajuns niciodat ă  ă p ştie, nimă nui ă cu ângaci   gaci – tre' s-o iei de la capă t cu nui nu-i convine să  se  se bat ă     cu un st â  n ţ i capul? Gus m-a luat înă untru antrenamentul. De ce să -ţ i ba ţ  untru şi-am tras un gâ t  t  din sticla lui. Pe urm ă  am  am încercat s-ajung grupul din urmă . Italianul a ştepta în prag. M-a v ă  ă zut â lnit zut câ nd nd veneam. Ne-am înt â  lnit la jumă tatea tatea drumului în curte. — Chinaski? — Da? ârziat. — Ai înt â  r  ziat. N-am spus nimic. Am mers spre clă dire dire împreună . — Mă  bate  bate gâ ndul ndul să -ţ i tr â  ntesc un avertisment. â ntesc ă rog ă  rog! — O, v ă     rog nu faceţ i asta, domnule! V ă   rog! Am spus în timp ce păşeam unul lâ ng ngă  altul.  altul. — Bine – a zis – o să  te  te iert de data asta. — V ă   mulţ umesc, umesc, domnule, am spus, şi-am intrat împreună . ă  mul Ştiţ i ceva? Bulangiul putea. Cele 30 de minute erau consacrate acum pregă tirii tirii pentru diagram ă . Neau dat fiecă ruia ruia un pachet de fişe să  le-nv   le-nv ăţă   le distribuim în ăţă m şi să  le despă r  rţ   ţituri.  treci de faza asta trebuia să  distribui  distribui 100 de fi şe în nu mai  ituri. Ca să  treci ă.  Aveai dreptul la trei mult de 8 minute cu o precizie de cel puţ in in 95 la sut ă  încercă ri ă , îţ i dă deau ri şi dacă  gre  greşeai a treia oar ă  deau drumul. Erai concediat, vreau să  spun.  spun. — Unii dintre voi n-or să  reu  reuşească , a zis italianul. Atunci poate că  ă cu sunteţ i f ă  cuţ i pentru altceva. Poate o s ă  ajunge  ajungeţ i preşedinte la General Motors. Pe urmă  am  am scă pat pat de italiano şi a venit instructorul nostru simpatic care ne încuraja: — Puteţ i s-o faceţ i, i, bă ie ieţ i, i, nu-i a şa de greu pe câ t pare. Fiecare grup avea propriul instructor şi aceştia primeau gratifica ţ  ii şi ţ ii după  procentajul  procentajul din grupurile lor care trecea proba Fusesem repartiza ţ  ţ i la tipul cu procentajul cel mai sc ă zut. zut. Eram îngrijorat. — Nu e mare lucru, bă ie ieţ i, i, trebuie doar s ă  fi  fiţ i atenţ i. i. Unii dintre bă ie ieţ i aveau pachete subţ iri iri Aveam pachetul cel mai gros dintre toate. ă team ăteam St ă  team acolo-n hainele mele noi, şic St ă  t  eam cu mâ inile-n inile-n buzunare. — Chinaski, care-i problema? A-ntreba instructorul. Ştiu că  tu  tu poţ i s-o faci. — Mda. Mda. Chiar acum mă  g  gâ ndesc. ndesc. — La ce te gâ nde ndeşti? — La nimic. rtat. Şi m-am îndepă rtat.

ă mâ nă  mai ârziu ăteam O să pt  pt ă   mai t â  r  ziu st ă  t  eam tot acolo cu m â inile-n inile-n buzunare şi un suplinitor a venit la mine. — Domnule, cred că  sunt  sunt gata să  fac  fac sor tarea acum. — Eşti sigur? L-am întrebat. — Am avut 97, 98, 99 şi de câ teva teva ori 100 la preg ă tire. tire. ămad   adă  de — Tre' să -n -nţ elegi elegi că  am  am cheltuit o gr ă  m  de bani cu pregă tirea tirea ta. Vrem ca treaba asta să  mearg  meargă  f   f ă  r   ă   cusur! ăr  ă  cusur! — Domnule, cred realmente că  sunt  sunt pre gă tit! tit! âns   s mâ na ă.  — Bine – i-am str â  n na – atunci dă -i -i drumul, bă iete iete şi să  ai  ai baft ă  — V ă   mulţ umesc, umesc, domnule! ă  mul A fugit spre camera de sortare, un acvariu de sticlă -n -n care te bă gau gau ca să  ă  ştii să -no ă bu   şire de la statutul  vadă  dac  dacă ş -noţ i în apele lor. Bietul pe ştişor. Ce pr ă  de şmecher într-un ora ş de provincie. Am intrat în camera de pregă tire, tire, am scos banda de cauciuc de pe fişe şi m-am uitat la ele prima oar ă  ă . — Ah, că cat! cat! Am zis. âs.   . Apoi instructorul a zis: Câţ iva iva ţ ipi ipi au r â  s — Cele 30 de minute s-au încheiat. Acum v ă  -ntoarceţ i la lucru. ă -ntoarce   Adică î ă  înapoi la cele 12 ore. ă  ţ in Nu reuşeau să ţ  ină  destui  destui oameni ca să  expedieze  expedieze corespondenţ a şi cei ăm   â neau ă treaba. care r ă  neau trebuiau să  fac  facă  toat   toat ă     treaba. Pe orar apă ream ream la lucru două  să pt  pt ă  ni la r â  nd, dar apoi ar fi urmat să  primim  primim patru zile libere. Astea ne ăm   â ni â nd, inea pe picioare. Patru zile de odihn ă , în ultima noapte dinaintea celor patru ţ inea zile libere, s-a auzit interfonul. — ATEN Ţ IE! IE! TO Ţ I SUPLINITORII DIN GRUPA 409 L.   Eram în grupa 409. — CELE PATRU ZILE LIBERE AU FOST ANULATE. SUNTE Ţ I  Ţ I S Ă  V   Ă  PREZENTA   Ţ I LA LUCRU ÎN CELE PATRU ZILE! PROGRAMA   V   PREZENTA    Joyce şi-a gă sit sit o slujbă  taman  taman la Departamentul de Poli ţ ie ie al ăiam Comitatului. Tr ă  i  am cu un gabor! Dar cel puţ in in era-n timpul zilei, ceea ce-mi ăgaz   az fa ţă  ţă  de ă gă stoase oferea un r ă  g  de mâ inile inile alea dr ă  stoase – numai că  Joyce  Joyce a cumpă rat rat doi peruşi şi nenorociţ ii ii nu vorbeau, scoteau doar ni şte sunete toat ă     ziua. ă ziua.   Joyce şi cu mine ne-nt â  lneam la micul dejun şi la cină  –  – totul era foarte â lneam pe fugă  şi mişte a şa. Deşi mai izbutea să  m  mă  violeze  violeze câ nd nd şi câ nd, nd, era mult mai ă  de  bine, în afar ă   de peruşi. — Ascult ă  ă , scumpo… — Ce mai e? — Bine, m-am obişnuit cu muşcatele şi cu muştele şi cu Picasso, dar ăţ  o trebuie să -n -nţ elegi elegi că  muncesc  muncesc 12 ore pe noapte şi-nv ăţ   o diagramă  pe  pe lâ ng ngă  asta, şi-mi molestezi vlaga care-mi mai r ă  ne… ă mâ ne… — Molestez? ău.   . — Bine. Nu mă  exprim  exprim cum trebuie, îmi pare r ă  u — Ce vrei să  zici  zici cu „molestez”? — Am zis, lasă  asta!  asta! Ascult ă  ă,  e vorba de peruşi. — Deci acum sunt peruşii! Şi ei te molestează ?

— Da. ă deasupra? — Cine st ă     deasupra? — Ascult ă   poantele. Lasă  porc  porcă riile, riile, încerc să  discut  discut ceva cu tine. ă , lasă  poantele. — Acu-mi spui tu mie ce să  las!  las! ăspunde  punde— Bine! Rahat l Tu eşti cu banii! M ă  la   la şi sau nu să  vorbesc?  vorbesc? R ă  s mi, da sau nu? — Bine, scumpişor: da. ţ i mă  — Bine. Scumpişorul spune a şa: „Mami! Mami! Peruşii ă ia ia blestema ţ  scot din minţ i!” i!” — Bine, spune-i Iu' mami cum te scot peruşii din minţ i. i. âmpl   plă  a  ă  ziua, — Pă i, i, se-nt â  m  a şa, mami, chestiile astea clă mp mpă nesc nesc toat ă   ziua, nu ă  şi eu tot a ştept să -i se opresc niciodat ă ş -i aud spunâ nd nd ceva, dar nu spun niciodat ă   nimic şi nu pot să  dorm  dorm toat ă   ziua fiindcă  stau  stau şi-i ascult pe idio ţ ii ii ă  nimic ă  ziua ăştia! ă.  — Bine, scumpişor. Dacă  te  te ţ in in treaz, scoate-i afar ă  ă , mami? — Să -i -i scot afar ă  — Da, scoate-i afar ă  ă.  — Bine, mami. Mi-a dat un pup şi apoi a-ntins-o pe scă ri ri spre slujba ei de gabor. M-am bă gat gat în pat şi-am încercat să  adorm.  adorm. Cum mai clă mp mpă neau! neau! Fiecare muşchi din trup mă  durea.  durea. Dacă  stau  stau pe partea asta, dacă  stau  stau pe partea aia, dacă  stau  stau pe spate, mă  durea.  durea. Am descoperit c ă  era  era mai bine pe ă,  dar asta a devenit obositor, îmi lua două -trei  burt ă  -trei minute bune să -mi -mi schimb poziţ ia. ia. Mă  zv   zv â  rcoleam şi mă  suceam,  suceam, înjur â  n ipâ nd, nd, mai r â  nd câ te-un te-un â rcoleam ând,   d, mai ţ ip âz  â nd ţiei.  iei. O ţ ineau pic de caraghioslâ cul cul situa ţ  ineau tot într-un clă mp mpă nit. nit. Au început să  ă ial mă  calce  calce pe nervi. Ce ştiau ei despre suferin ţă  în colivia lor mică ? Sporov ă  ială  de 'telectuali! Doar pene; creiere c â t o gă mă lie. lie. ărie, Am reuşit să  m  mă  dau  dau jos din pat, să  merg  merg în bucă t  t ă  r  ie, să -mi -mi umplu o ă  şi apoi m-am dus la colivie şi am aruncat apă  peste cană  cu  cu apă ş  peste ei. — Bulangii nenorociţ i! i! I-am înjurat. S-au uitat la mine fioros de sub penele lor ude. T ă  ăceau  ceau l Nimic nu se ă  cu ăţ at compar ă   cu vechiul tratament cu apă . Am înv ăţ  at ceva de la doctorii de cap. Apoi cel verde cu piept galben s-a aplecat şi s-a muşcat singur de torace.  Apoi a ridicat capul şi a-nceput să  cl  clă mp mpă ne ne spre cel roşu cu piept verde şi sau pornit din nou. ă team St ă  team pe marginea patului şi-i ascultam. Picasso a venit şi m-a muşcat  de gleznă . Asta a pus capac. Am dus colivia afar ă  ă . Picasso m-a urmat. 10 000 de muşte s-au ridicat în aer. Am pus colivia pe pă mâ nt, nt, am deschis uşiţ a şi m-am a şezat pe trepte. ă  şi parcă  Amâ ndou ndouă  p  pă să rile rile s-au uitat la uşiţ a. a. Nu puteau să -n -nţ eleag eleagă ş puteau. Le simţ eam eam parcă  min  minţ ile ile mici încercâ nd nd să  func  funcţ ioneze, ioneze, îşi aveau acolo ţ iul hrana şi apa, dar ce era cu spa ţ  iul ă sta sta deschis?

ă  de Cel verde cu piept galben s-a dus primul. A să rit rit în deschiză tur  tur ă   de pe stinghia lui. A z ă   bovit, prins cu ghearele de sâ rm rmă . A stat acolo 15 secunde, nd să  se  se hot ă  rască . Apoi ceva a f ă  cut clic în mica lui că păţâ nă . Sau încercâ nd ă rasc ă cut mică  ei  ei că păţâ nă . N-a zburat. A ţâşnit drept spre cer. Sus, sus, sus, sus. Drept în sus! Drept ca o să geat  ă ! Picasso şi cu mine st ă  ăteam geat ă  t  eam şi ne uitam. Nenorocitul ând   d cel roşu cu piept verde. Cel roşu era mult mai ezitant. se dusese. Urma la r â  n F ă  c r   â  r  e a dracului de grea. Oameni, ăcea   ea ture pe fundul cuştii, nervos. Era o hot ă  ăr  âre ăr  â rile pă să ri, ri, toţ i şi toate trebuie s ă  ia  ia hot ă  r   â  rile astea. Era un joc greu. ânul   ul roş' f ă  ăcea   ea ture chibzuind. Lumina galbenă  a Deci bă tr  tr â  n c  a soarelui. Muşte bâ zâ ind. ind. Om şi câ ine ine privind. Tot cerul. Tot cerul ă la. la. Era prea mult. â nul Bă tr  tr â  nul roş' a să rit rit pe sâ rm rmă . Trei secunde. FIL! Pasă rea rea s-a dus.   Picasso şi cu mine am luat colivia goală ş ă  şi ne-am întors în casă . Am dormit bine pentru prima oar ă   după  s  să pt  pt ă  ni de zile. Chiar am ă  dup ă mâ ni uitat să  pun  pun ceasul să  sune.  sune. Că lă ream ream un cal alb pe Broadway, New York City. ă  ca  Tocmai fusesem ales primar. O aveam sculat ă   ca lumea şi atunci cineva a aruncat cu un pumn de noroi în mine… Şi Joyce m-a scuturat. — Ce s-a-nt â  m rile? âmplat   plat cu pă să rile? — Dă -le -le dracu' de pă să ri! ri! Sunt primarul New Yorkului! ă d decâ t colivia goal ă ! — Te-am întrebat de pă să ri! ri! Nu v ă  — Pă să ri? ri? Pă să ri? ri? Ce pă să ri? ri? — Scoală -te -te naibii! — Ai avut o zi grea la birou, dragă ? Pari nervoasă . — Unde SUNT P Ă S Ă RILE? RILE? — Mi-ai zis să  le  le scot afar ă   dacă  nu  nu mă  las  lasă  s  să  dorm.  dorm. ă  dac ă , prost ce eşti! — Am vrut să  zic  zic să  le  le pui în verandă -n -n spate sau afar ă  — Prost? — Da, prost! Vrei să  spui  spui că  le-ai  le-ai dat drumul la pă să rile rile alea din colivie?  Vrei să  spui  spui că  chiar  chiar le-ai dat drumul din colivie? — Pă i, i, tot ce po' s ă  zic  zic e că  nu-s  nu-s închise-n baie, nu-s în dulap. — O să  moar   moar ă     de foame! ă de — Pot să  prind  prindă  rime,  rime, să  m  mă nâ nce nce boabe, chestii de-astea. ă ! — Nu pot, nu pot. Nu ştiu cum! O să  piar   piar ă  ă,  am zis, apoi m-am întors încet pe partea — Să -nve -nveţ e sau să  piar   piar ă  cealalt ă ş a uzit-o, vag, pregă tindutindu-şi cina, tr â  ntind ă  şi am adormit la loc. Am auzit-o, â ntind capace şi linguri de podea, înjur â  n ând.   d. Dar Picasso era cu mine-n pat, Picasso era  la adă post post de pantofii ei ascu ţ iţ i. i. Mi-am întins mâ na na şi a lins-o şi am adormit. ăzut-o   Adică , o vreme. M-am trezit mozolit. Am ridicat ochii şi am v ă  z  ut-o uit â  n nii ei îmi veneau ându-se-n   du-se-n ochii mei cu o privire de nebună . Era goală , sâ nii peste ochi. Pă rul rul îmi gâ dila dila nă rile. rile. M-am gâ ndit ndit la milioanele ei, am apucat-o, ăsturnat-o   turnat-o pe spate şi mi-am bă gat-o. am r ă  s gat-o. ă , era funcţ ionar Nu era chiar poliţ ist  ist ă  ionar la poliţ ie. ie. Şi a-nceput să  vin  vină  acas  acasă  -mi povestească  despre  despre un tip care purta un ac de cravat ă     purpuriu şi era şi să -mi ă purpuriu ă rat un „adev ă  rat domn”.

ât  de amabil! — Vai, e at â  ă.  Auzeam numai despre el în fiecare sear ă  — Deci, ce mai face bă tr  tr â  ânul  nul Ac de Cravat ă î ă  în seara asta? — Vai, zicea, ştii ce s-a-nt â  mplat? â mplat? — Nu, scumpo, de-asta-ntreb. — Vai, e-A Ş A un domn! — Bine, bine. Ce s-a-nt â  mplat? â mplat? â ta! — Ştii, a suferit at â  ta! — Sigur. — I-a murit soţ ia, ia, ştii. — Nu ştiam. — Nu fii a şa uşuratic, îţ i spun, soţ ia ia i-a murit şi l-au costat 15 000 de dolari îngriji rile medicale şi înmormâ ntarea. ntarea. — Bine. Şi? ă . Ne-am înt â  âlnit. — Mergeam pe culoar. El venea din pă r tea cealalt ă  l  nit. S-a uitat la mine şi, cu accentul să u turcesc, mi-a zis: „O, eşti a şa frumoasă !” !” Şi ştii ce-a f ă  c ăcut?   ut? — Nu, scumpo, spune-mi. Spune-mi repede. ât  de uşor. Şi apoi a mers mai departe. — M-a pupat pe frunte, uşor, at â  ăzut — Să -ţ i spun ceva despre el, scumpete. A v ă  z  ut prea multe filme. — De unde-ai ştiut? — Cum adică ? — Are un cinema pentru ma şini. Se ocupă  de  de el după  lucru  lucru în fiecare ă.  sear ă  — Nu-i de mirare. — Dar e-a şa un domn! A zis. ă nesc, — Uite, scumpo, nu vreau să  te  te r ă  nesc, dar… — Dar ce? — Uite, eşti din provincie. Am lucrat în mai bine de 50 de locuri, poate ă  vreme. ă un   un joc de birou 100. N-am stat nică ieri ieri mult ă   vreme. Ce vreau să  spun,  spun, exist ă  peste tot în America. Oamenii se plictisesc, nu ştiu ce să  fac  facă , a şa că  joac  joacă   jocul poveştii-de-amor-la-birou. De cele mai multe ori nu e altceva decâ t un fel ă  mai ă cu de-a-ţ i trece timpul. C â teodat  teodat ă   mai reuşesc să  se  se scoat ă     cu un futai, două  pe  pe lâ ng ngă  asta.  asta. Dar chiar şi-atunci, e doar o distrac ţ ie-n ie-n treacă t, t, ca bowlingul sau televizorul sau petrecerea de Anul Nou. Tre' s ă -n -nţ elegi elegi că  nu-nseamn  nu-nseamnă  nimic  nimic şi atunci n-o să  suferi,  suferi, înţ elegi elegi ce vreau să  spun?  spun? — Cred că  domnul  domnul Partisian e sincer. ă  ţ i-am — O s-ajungi să  te-n  te-nţ epi epi cu acul ă la, la, scumpo, să  nu  nu uiţ i că ţ  i-am spus. Ai grijă  cu  cu schemele-astea lunecoase. Sunt la fel de false ca o monedă  de  de plumb. — El nu e fals. E un domn. E un domn adev ă  r  at. A ş vrea să  fi  fi fost şi tu ărat. un domn. ă.  M-am a şezat pe canapea şi mi-am luat foaia cu Am lă sat-o sat-o balt ă  diagramă ş  Babcock Boulevard. Babcock zicea: 14, 39, ă  şi am încercat să î ă  înv ăţ  ăţ  Babcock ă  ţ in 51, 62. Ce naiba? Nu puteam s ă ţ  in minte asta?

â r  ă  şi ştiţ i ce-am f ă  ăcut?   ut? M-am sculat devreme Am primit în sf â  rş   it o zi liber ă ş c înainte să  se-ntoarc ţă  s ături  se-ntoarcă  Joyce  Joyce şi m-am dus la pia ţă   să  fac  fac nişte cumpă r  r ă  t  uri şi poate că  înnebunisem. Umblam prin pia ţă ş  iau un cotlet ca lumea ţă  şi-n loc să  iau sau chiar o bucat ă   de pui, ştiţ i ce-am f ă  c ă  de ăcut?   ut? Am belit ochii, m-am dus la raionul oriental şi-am început să -mi -mi umplu coşul cu caracatiţă , pă ianjeni-deianjeni-deâ nz mare, melci, alge şi tot a şa. V â  nză torul torul s-a uitat la mine ciudat şi a-nceput să   bat ă   la casă . ă  la Câ nd nd Joyce s-a-ntors acasă -n -n seara aia, le-ntinsesem pe toate pe masă , ă mezi gata. Alge înă   buşite amestecate cu un strop de pă ianjen-de-mare ianjen-de-mare şi gr ă  mezi de melcişori aurii, pr ă  ă ji   ţ i în unt. ă ătat. Am dus-o în bucă t  tă     rie rie şi i le-am ar ă  t  at. ţ ie ă . — Am gă tit tit asta-n onoarea ta, am zis. Dedica ţ  ie pentru iubirea noastr ă  — Ce naiba-s porcă riile riile astea? A-ntrebat. — Melci. — Melci? — Da, nu-ţ i dai seama că  multe  multe sute de ani orientalii s-au nutrit nu trit cu asta sta? Să -i -i onor ă   ne onor ă  şi cu altele de felul ă sta? ă m pe ei şi să  ne ăm   pe noi. Sunt pr ă  ă ji   ţ i în unt. Joyce a intrat şi s-a a şezat. M-am pus pe mestecat melci. — La naiba, sunt buni, baby! ÎNCEARC Ă  UNUL!  UNUL! Joyce a luat unul cu furculiţ a şi l-a bă gat gat în gur ă  n ă , uit â  ându-se   du-se în timpul sta la cei din farfurie. ă sta Mi-am umplut gura cu un pumn de alge delicioase. — Bune, ai, scumpo? A-nceput să  mestece  mestece melcul. — Pr ă  ă jit   în unt auriu! ă.  Am luat câţ iva iva cu mâ na, na, mi i-am aruncat în gur ă  — Secolele sunt cu noi, scumpo. Nu putem greşi! it în sf â  rş   it. Apoi i-a studiat pe ceilal ţ i din farfurie. Şi l-a-nghiţ it â r  — Toţ i au nişte gă oaze oaze micuţ e! e! E groaznic! Groaznic! ă . S-a — Ce-i groaznic la gă oaze, oaze, scumpo? Şi-a dus un şerveţ el el la gur ă  ridicat şi a fugit la baie. A-nceput să  vomite.  vomite. Am zbierat din buc ă t  t ă  r  ie: ărie: — CE AU G Ă OAZELE, OAZELE, SCUMPO? ŞI TU AI O G Ă OAZ  OAZ   Ă , EU AM O  Ă ! TE DUCI LA MAGAZIN ŞI CUMPERI UN COTLET DE VAC Ă  Şl'  Ă LA G Ă OAZ  OAZ  LA A  Ă ! G Ă OAZELE  Ă  P  AVUT O G Ă OAZ  OAZ  OAZELE ACOPER   P Ă M Â NTUL! NTUL! ÎNTR-UN FEL ŞI COPACII  AU G Ă OAZE, OAZE, DAR NU LE PO Ţ I G Ă SI, SI, LOR LE CAD PUR ŞI SIMPLU FRUNZELE. G Ă OAZ  OAZ   TA, G Ă OAZ  OAZ   MEA, LUMEA E PLIN Ă  DE  DE MILIOANE DE G Ă OAZE. OAZE. PRE  Ă  TA,  Ă  MEA, ŞEDIN Ţ ELE  Ă , B Ă IATUL  Ă  MA   Ă , ELE ARE O G Ă OAZ  OAZ  IATUL CARE SPAL   MA ŞINI ARE O G Ă OAZ  OAZ   Ă   JUDEC Ă   TORUL ŞI CRIMINALUL AU G Ă OAZE… OAZE… CHIAR ŞI AC DE CRAVAT   ARE O G Ă OAZ  OAZ   Ă ! — O, încetează ! ÎNCETEAZ   Ă ! ăşel de provincie. Am desf ă  ăcut   ut sticla de sake şi m-am A gemut din nou. Or ăş c servit. Era cam la o să pt  pt ă   după  asta  asta pe la 7 a.m. Mă  scosesem  scosesem cu înc-o zi ăm   â nă  dup ă  şi după  dou âr  â liber ă ş  două  serii  serii de exerci ţ ii, ii, mă  v   v â  r  â     sem sem lingă  fundul  fundul lui Joyce, gă oaza  oaza 

ă rat ei, adormit, cu adev ă  rat adormit şi atunci a sunat soneria şi m-am dat jos din pat şi-am deschis. Era un tip scund cu cravat ă  rtii în mâ nă ş ă.  Mi-a-ndesat nişte hâ rtii ă  şi-a-ntinso. ţie  ie pentru divor ţ  ţ . S-au dus milioanele mele. Dar nu eram Era o cita ţ  supă rat rat fiindcă  oricum  oricum nu m-a şteptasem la milioanele ei. Am sculat-o pe Joyce. — Ce-i? ă  mai — Nu puteai să  m  mă  scoli  scoli la o or ă   mai normală ? I-am ar ă  t  at hâ rtiile. rtiile. ătat ă u, — Îmi pare r ă  u, Hank. — E-n regulă . Nu trebuia dec â t să -mi -mi spui. A ş fi fost de-acord. Tocmai am f ă  c  ori şi am r â  eleg. ăcut   ut dragoste de două  ori âs  împreună ş ă  şi ne-am distrat. Nu-nţ eleg.  dea naiba dacă  pot  pot să -n -nţ eleg eleg o femeie. Şi tu ai ştiut-o tot timpul. S ă  dea ă  c — Ştii, am depus dosarul odat ă   câ nd nd ne-am certat. M-am gâ ndit, ndit, dacă  ă.  a ştept pâ nă  m  mă  calmez  calmez n-o s-o fac niciodat ă  — O. K., baby, admir o femeie cinstit ă  ă.  E Ac-de-Cravat ă  ă ? — E Ac-de-Cravat ă  ă , a zis. â s. âs  mai degrabă  trist, Am r â  s. Era un r â   trist, recunosc. Dar m-a pufnit. — E uşor să -ţ i dai a şa cu pă rerea. rerea. Dar o să  ai  ai probleme cu el. Iţ i urez noroc, baby. Să ş  am iubit o mul ţ ime ime de lucruri la tine şi n-au fost numai ă  ştii că  am  banii t ă  i. ă i. ă , cutremur â  â ndu-se. ă  A-nceput să  pl  plâ ng ngă  în pernă , pe burt ă  ndu-se. Era doar o fat ă  ăsf    f ăţ  ăţ at  ă  şi r ă  ă v    ăş ăşit ă  ă . Tremura, plâ ng ăr  ă s din provincie, r ă  s at ă ş ngâ nd, nd, f ă  r   ă     să  se  se prefacă . Era îngrozitor. ă  şi mă  uitam ţ ii ă  de Pă turile turile că zuser  zuser ă ş  uitam la spatele ei alb, cu omopla ţ  ii în afar ă   de ă . parc-ar fi vrut să  devin  devină  aripi,  aripi, să  ias  iasă  prin  prin piele. Era neajutorat ă  M-am bă gat gat în pat, am mâ ng ngâ iat-o iat-o pe spate, am mâ ng ngâ iat-o, iat-o, am mâ ng ngâ iat-o, iat-o, am liniştit-o, apoi a izbucnit iar: ă u, ău,   , de — Ah, Hank, te iubesc, te iubesc, îmi pare r ă  u, îmi pare-a şa de r ă  u r ă  u, a şa de r ă  u! ă u, ă u! Era realmente dat ă     peste cap. ă peste După  o  o vreme, am început să  m  mă  simt  simt ca şi cum eu a ş fi fost cel care ţa   de ea. divor ţ  Apoi ne-am tras-o că  lumea,  lumea, în numele vremurilor bune. A pă strat strat casa, câ inele, inele, muştele, muşcatele. M-a ajutat chiar să -mpachetez. -mpachetez. Mi-a împă turit turit frumos pantalonii în  valize. Mi-a împachetat chiloţ ii ii şi aparatul de ras. Câ nd nd am fost gata să  plec  plec anceput din nou s ă  pl  plâ ng ngă . Am muşcat-o de ureche, de dreapta şi am cobor â  â t cu lucrurile. M-am urcat în ma şină ş  bat str ă  z  ile că ut  ut â  nd un ă  şi-am început să  bat ăzile â nd anunţ  „De  „De închiriat”. Nu pă rea rea să  fie  fie ceva neobişnuit pentru mine.   TREI.

ţ ului, Nu m-am opus divor ţ  ului, n-am ajuns la tribunal. Joyce mi-a dat ma şina. Nu conducea. Tot ce pierdusem erau trei-patru milioane. Dar aveam în continuare serviciul la poşt ă  ă .   M-am înt â  lnit cu Betty pe strad ă . â lnit ăzut ă u. — Te-am v ă  z  ut cu căţ eaua eaua aia acu' ceva vreme. Nu e genul t ă  u. — Nici una nu e. I-am spus că  se  se terminase. Ne-am dus la o bere. Betty îmbă tr  tr â  nise, se â nise, îngr ăş ăşase. Se f ă  ă cuse ă ridurile. ârna cuse mai greoaie. Apă ruser  ruser ă     ridurile. Carnea-i at â  r  na pe gâ tlej. tlej. â nisem. Era trist. Dar şi eu îmbă tr  tr â  nisem.   Betty îşi pierduse slujba. Câ inele inele fusese lovit de-o ma şină ş t. Îşi ă  şi omor â  â t. âmat   at cafeneaua ca să  gă sise sise o slujb ă  de  de chelneriţă , dar a pierdut-o câ nd nd au dă r  r â  m ţă  într-un hotel de rata ţ  ţ i. ridice o clă dire dire de birouri. Acum locuia într-o că mă ru ruţă î i. Schimba a şternuturile şi f ă  cea curat în bă i. i. O luase pe vin. A sugerat că  am  am ă cea putea să  fim  fim iar împreună . Eu am sugerat c-am putea să  mai  mai a ştept ă  ă m un pic. â ta. De-abia îmi reveneam după  o  o poveste ur â  ta.   S-a-ntors în camera ei şi şi-a pus cea mai bună  rochie,  rochie, tocuri, a-ncercat să  se  se aranjeze. Dar avea ceva teribil de trist. Ne-am luat o jumă tate tate de whiskey şi nişte bere, ne-am dus la mine la etajul patru al unui bloc vechi. Am sunat su nat şi-am anunţ at at că  sunt  sunt bolnav. M-am ţa   lui Betty. Şi-a pus picior peste picior, a pocnit din tocuri, a r â  â s un a şezat în fa ţ  pic. Era ca pe vremuri. Aproape. Ceva lipsea. Pe vremea aia, câ nd nd te anunţ ai ai bolnav poşta trimitea o sor ă   pentru ă  pentru  verificare, să  se  se asigure că  nu  nu o ardeai prin cluburi sau în vreun salon de ăteam poker. Locul unde st ă  t  eam era aproape de oficiul central, a şa că  le  le era la na să  m  mă  verifice.  verifice. Betty şi cu mine eram acolo de vreo dou ă  ore  ore câ nd nd s-a  îndemâ na auzit o bă taie-n taie-n uşă . — Ce-i asta? — Bine – am şoptit – taci! Scoate- ţ i tocurile-alea, du-te-n bucă t  t ă  rie şi nu ă rie scoate-un sunet. ă spuns ă ca — O CLIP Ă ! Am r ă  spuns la bă taie. taie. Mi-am aprins o ţ igar  igar ă     ca să -mi -mi acopă r mirosul, apoi m-am dus la u şă ş şă  şi am întredeschis-o. Era sora. Aceea şi. Mă ş ă  ştia. — Ce mai e acum? A-ntrebat. Am scos un mic rotocol de fum. ă.  — Burta deranjat ă  — Sunteţ i sigur? — E burta. ţi  formularul ă sta ţ i — Semna ţ  sta ca dovadă  c  că  m-am  m-am prezentat aici şi era ţ  acasă ? — Sigur. Sora a strecurat formularul pe o parte. L-am semnat. L-am strecurat înapoi. — Veniţ i mâ ine ine la lucru? — N-am cum să  ştiu. Dacă  m  mă  simt  simt bine, vin. Dacă  nu,  nu, stau acasă .

ât  şi-a plecat. Ştiu că -mi S-a uitat la mine ur â  -mi simţ ise ise mirosul de whiskey ă suflare. din r ă  suflare. Destul ca dovadă ? Probabil că  nu,  nu, prea multe probleme tehnice, sau poate că  r   r â  d nd s-a urcat în ma şina ei cu gentuţ a ei neagr ă  âdea   ea câ nd ă . — În regulă  –  – am zis – încalţă -te -te şi vino. — Cine-a fost? ă  de ă . — O sor ă   de la poşt ă  — A plecat? — Mda. — A şa fac întotdeauna? — Nu s-a-nt â  m n-acum să  nu.  nu. Acum hai să  ne  ne punem ca lumea pe âmplat   plat pâ n-acum  bă ut ut să  s  să rb rbă torim! torim! ărie Am intrat în bucă t  t ă  r  ie şi am turnat dou ă  s  să nă toase. toase. Am ieşit şi i-am întins lui Betty paharul ei. — Salud! Am zis. Ne-am ridicat paharele sus, am ciocnit. ător,  tor, a sunat tare. Atunci a sunat ceasul deştept ă  Am să rit rit de parc-a ş fi fost împuşcat în spate. Betty şi-a aruncat un picior, drept în sus. Am fugit la ceas şi am oprit soneria. — Lisuse, a zis, aproape că  m-am  m-am că cat cat pe mine! âdem.   em. Apoi ne-am a şezat. Ne-am bă ut Am început amâ ndoi ndoi să  r   r â  d ut paharele. — Am avut un prieten care lucra pentru municipalitate, a-nceput ea.  Ăştia trimiteau un inspector, un tip, dar nu de fiecare dat ă  ă,  cam una din cinci. Deci, în seara aia beam cu Harry – a şa-l chema, Harry. În seara aia beam cu ă tea Harry şi se-aude o bă taie taie la uşă . Harry st ă  tea pe canapea cu toate hainele pe el. „O, lisuse! Zice şi se-aruncă -n -n pat cu haine cu tot şi trage pă turile. turile. Eu bag ă  şi se a şază  pe sticlele şi paharele sub pat şi deschid uşa. Tipul intr ă ş  pe pat. Harry ă  şi pantofii şi şosetele, dar era bă gat ă . Tipul avea pe el pâ nă ş gat complet sub p ă tur  tur ă  zice: „Cum te sim ţ i, i, Harry?” Şi Harry spune: „Nu prea bine. Ea a venit să -mi -mi ă  spre ăteam ă . „Bine, sper să  te poarte de grijă ”. ”. Arat ă   spre mine. St ă  t  eam acolo, beat ă   te faci ă c ăzut  bine, Harry”, zice tipul şi dup-aia pleacă . Sunt sigur ă     că  a  a v ă  z  ut sticlele şi paharele sub pat şi sunt sigur ă     că ş  labele lui Harry nu erau chiar a şa ă c ă  ştia că  labele mari. A fost o fază  dur   dur ă  ă.  ă ie — La dracu', nu te lasă  deloc  deloc să  tr   tr ă  ieşti, nu-i a şa? Te vor tot timpul la galere. — Bine-nţ eles. eles. Am mai bă ut ut un pic şi apoi ne-am culcat, dar nu era la fel, niciodat ă     nu e ă nu ţiu-ntre  iu-ntre noi, se-nt â  âmplaser    plaser ă  ă ni  – era spa ţ  m    nişte lucruri. Am privit-o cum se duce la ăzut  baie, i-am v ă  z  ut cutele şi zbâ rciturile rciturile dedesubtul feselor. Să raca. raca. Să raca raca de ea.  Joyce fusese tare şi solidă  –  – apucai şi era bine. La Betty nu era a şa bine. Era trist, era trist, era trist. C â nd nd Betty s-a-ntors, nu s-a-nt â  m  câ nt  nt ă  âmplat   plat să  c ă m sau â dem, ă m. să  r   r â  dem, nici mă car car să  ne  ne cert ă  m. Am stat, am bă ut ut şi am fumat pe-ntuneric şi câ nd nd ne-am lungit să  dormim,  dormim, nu mi-am pus piciorul peste trupul ei sau ea peste al meu cum f ă  c r ă     să  ne  ne atingem. ăceam   eam înainte. Am dormit f ă  ă r  ă s ă m amâ ndoi   Fuseser ă  ndoi jefuiţ i. i.

Am sunat-o pe Joyce. ă ? — Cum merge cu Ac de Cravat ă  — Nu pot să -n -nţ eleg, eleg, a zis. — Ce-a f ă  c nd i-ai spus că  ai  ai divor ţ  at? ăcut   ut câ nd ţ at? ăteam ţă -n ţă  la ţ ilor — St ă  t  eam fa ţă  -n fa ţă   la bufetul angaja ţ  ilor câ nd nd i-am spus. âmplat?   plat? — Ce s-a-nt â  m — Şi-a scă pat pat furculiţ a. a. A că scat scat gura. A spus: „Ce? „ — Şi-a dat seama că  vorbe  vorbeşti serios, în clipa aia. ă tot ăd   pe culoar — Nu pot să -n -nţ eleg. eleg. Mă  evit   evit ă     tot timpul de-atunci. C â nd nd îl v ă  fuge. Nu mai st ă î nd mâ nc ncă m. m. Pare… În fine, aproape… Rece. ă  în fa ţ  ţa   mea câ nd ţi.  i. Uit ă  ă-l ă -ţ i — Scumpo, mai sunt şi alţ i bă rba  rba ţ  -  l pe tipul ă la. la. Îndreapt ă  pâ nzele nzele că tre tre unul nou. — E greu să -l -l uit. Adică , felul cum era. — Ştie că  ai  ai bani? ă , nu ştie. — Nu, nu i-am spus niciodat ă  — Pă i, i, dacă  vrei  vrei să … — Nu, nu! Nu-l vreau în felul ă sta! sta! — Bine, atunci. Pa, Joyce. — Pa, Hank. ă vreme Nu la mult ă     vreme după  asta,  asta, am primit de la ea o scrisoare. Se-ntorsese dea mult de tr ă  it. în Texas. Bunica era foarte bolnav ă  ă,  nimeni nu-i mai dă dea ă it. Lumea-ntreba de mine. Şi a şa mai departe. Cu dragoste, Joyce. ându-se   du-se cum de am Am lă sat sat scrisoarea jos şi parcă -l -l vedeam pe pitic mir â  n ând   dă , luâ ndu-m ratat. Mica dihanie tremur â  n ndu-mă  drept  drept a şa un tică los los dibace. Mi-a pă rut rut r ă  -l dezamă gesc gesc în halul ă sta. sta. ău   să -l Apoi am fost convocat la personal, la vechiul sediu federal. M-au lă sat sat să  ă  şi jumă tate. stau cele 45 de minute sau o or ă ş tate.   Apoi. — Domnul Chinaski? A zis o voce. ăspuns.   puns. — Da, am r ă  s — Intra ţ  i. ţ i. Tipul m-a condus în fa ţ  tea o femeie. Ar ă  ta sexy ţa   unui birou. Acolo st ă  ă tea ă ta întrucâ tva, ăta tva, undeva înspre treizeci şi opt sau treizeci şi nouă  de  de ani, dar ar ă  t  a ca  şi cum ambiţ iile iile ei sexuale au fost fie l ă sate sate la o parte pentru alte lucruri, fie ignorate. — Lua ţ  ţ i loc, domnule Chinaski. Am luat loc. ă  ţ i-o Baby, m-am gâ ndit, ndit, chiar a ş putea să ţ  i-o pun. ţ i completat corect acest — Domnule Chinaski, a zis, ne întrebă m dacă  a   a ţ  formular. — Ce? ă  de — Cazierul judiciar, adică . Mi-a-ntins foaia. Nu exista nici o umbr ă   de sex în ochii ei. Enumerasem opt sau zece contravenţ ii ii pentru beţ ie. ie. Era doar o estimare. Nu mai aveam habar de date.

ţ i enumerat tot? M-a-ntrebat. — Deci, a ţ  — Hmmm, hmmm, să  m  mă  g  gâ ndesc… ndesc…  spun „da” şi atunci m-ar fi avut. Ştiam ce vrea. Voia să  spun — Să  m  mă  g  gâ ndesc… ndesc… Hmmm. Hmmm. — Da? A zis. — Oh, oh! Doamne! — Ce e? — E ori beat în ma şină  sau  sau beat la volan. Acum vreo patru ani. Nu ştiu ă.  data exact ă  — Şi asta a fost o scă pare? pare? — Da, realmente, voiam s-o trec. — Bine. Treceţ i-o. i-o. Am scris-o. — Domnule Chinaski. Acesta e un cazier groaznic. Vreau să  explica   explica ţ  ţ i acuza ţ   se poate, să  motiva   motiva ţ   la noi. ţiile  iile astea şi, dacă  se ţi  angajarea dumneavoastr ă  ă  la — Bine. ăspunde   pundeţ i. ât. — Aveţ i zece zile să  r   r ă  s i. Nu-mi doream slujba aia într-at â  t  . Dar mă  iritase.  iritase. Am sunat şi m-am anunţ at at bolnav în seara aia, după  ce  ce am cumpă rat rat nişte foi tipizate, numerotate şi un dosar albastru, cu un aspect foarte oficial. Mi-am luat o jum ă tate tate de whiskey şi un carton cu şase beri, apoi m-am a şezat tut la ma şină . Aveam dicţ ionarul ionarul lingă  cot.  cot. Câ nd nd şi câ nd, nd, şi m-am pus pe bă tut mai dă deam deam o pagină , gă seam seam un cuv â  n ânt   t lung şi incomprehensibil şi construiam o propoziţ ie ie sau un paragraf cu ideea aia. A ţ inut inut a şa 42 de pagini. ţii  ii au fost pă strate  Am încheiat cu asta: „Copii ale acestei declara ţ  strate pentru a fi distribuite c ă tre tre presă , televiziune şi alte mijloace de comunicare în masă ”. ”. Că carea carea lumii. Ea s-a ridicat de la birou şi a primit-o personal. — Domnul Chinaski? — Da? ăspunde  spunde la acuza ţ  ţ ii. Era 9 a.m. La o zi după  cererea  cererea ei de a r ă  ii. — O clipă . A luat cele 42 de pagini pe birou. A citit şi-a tot citit. Cineva citea peste umă rul rul ei. Apoi au citit 2,3,4,5. To ţ i citeau. 6,7,8,9. Toţ i citeau. Ce naiba? Mi-am zis. Apoi am auzit o voce din mulţ imea imea aia: — Mă  rog,  rog, toate geniile pilesc! Ca şi cum asta explica toat ă   problema. ă  problema. ăşi, prea multe filme. Iar ăş S-a ridicat de la birou cu cele 42 de pagini în mâ nă . — Domnule Chinaski? — Da? ă  îşi va urma cursul. O să  v  ă c ă m. — Cazul dumneavoastr ă îş  v ă     că ut  ut ă  m. — În timpul ă sta, sta, continuu să  lucrez?  lucrez? — În timpul ă sta, sta, continua ţ   lucra ţ  i. ţ i să  lucra  ţ i. — La revedere, am zis.

Într-o noapte am fost repartizat la un scaun lâ ng ngă  Butchner.  Butchner. Nu carta ătea nici o scrisoare. St ă  t  ea pur şi simplu. Şi vorbea. O fat ă     a intrat şi s-a a şezat la capă tul tul r â  ndului. L-am auzit pe Butchner: ă a â ndului. — Daa, pizdo! Vrei să -mi -mi iei pula la fofo, nu-i a şa? Asta vrei, pizdo, nu-i a şa? Am continuat să  cartez.  cartez. Supraveghetorul a trecut pe lâ ng ngă  noi.  noi. Butchner a zis:

ă , mami! O să  pun — Te-am trecut pe list ă   pun eu laba pe tine, jegoaso! Împuţ ito! ito! Muisto! Supraveghetorii nu se luau niciodat ă     de Butchner. Nimeni nu se lua ă de ă  de niciodat ă   de Butchner. Apoi l-am auzit din nou. — Bine, puişor! Nu-mi place cum te uiţ i! i! Te-am trecut pe list ă  ă , mami! Eşti în v â   am eu grijă  de  de curu' t ă  u ârfu'  rfu' listei! O s ă  am ău!   ! Hei, cu tine vorbesc! M-auzi? Era prea mult. Mi-am aruncat corespondenţ a. a. ă garderoba! — Bine, i-am zis.  Ţ i-arunc i-arunc mă nu nuşa!  Ţ i-arunc i-arunc toat ă     garderoba! Vrei s ă -i -i dă m drumul aici sau afar ă  ă?  M-am uitat la Butchner. Vorbea cu tavanul, smintit: ârfu' —  Ţ i-am i-am zis, ţ i-am i-am zis, eşti în v â  r  fu' listei! O s ă  am  am eu grijă  de  de tine, şi-o să  am grijă  de  de nu te vezi! Vai, Doamne Sfinte, mi-am zis, am fost chiar nasol la faza asta! Lucr ă  t  orii ătorii erau foarte t ă  cuţ i. i. Nu puteam s ă -i -i acuz. M-am ridicat, m-am dus să -mi -mi iau un ă cu pahar cu apă . Apoi m-am întors. Peste 20 de minute m-am ridicat să -mi -mi iau pauză  de  de 10 minute. Câ nd nd m-am întors, supraveghetorul a ştepta. Un negru gras trecut uşor de cincizeci de ani. A urlat la mine: — CHINASKI! — Care-i problema, omule? Am întrebat. —  Ţ i-ai i-ai pă r  r ă   ori în 30 de minute! ăsit  sit locul de două  ori ă.  30 de secunde. Pe urmă  dup— Da, m-am dus să  beau  beau apă  prima  prima oar ă   dupaia mi-am luat pauza. — Închipuie-ţ i că  lucrai  lucrai la un aparat?! Nu puteai să -ţ i pă r  r ă  s ăse   eşti de dou ă  ori aparatul în 30 de minute! ă fa  ţ a îi sticlea de furie. Era uimitor. Nu puteam s ă -n   Toat ă     fa ţ  -nţ eleg. eleg. — ÎŢ I FAC REFERAT! — Bine, am zis. M-am dus şi m-am a şezat lâ ng ngă  Butchner.  Butchner. Supraveghetorul a venit fuga cu referatul. Era scris de mină . Nici mă car car nu puteam să -l -l citesc. Scrisese cu âta ânte.   te. at â  t  a furie că  ie  ieşise numai pete şi linii fr â  n Am împă turit turit referatul frumos şi l-am bă gat gat în buzunarul din spate. — O să -l -l omor pe nemernic! A zis Butchner. — A ş vrea s-o faci, grasule – am zis – a ş vrea s-o faci. ătorii, Era o noapte de 12 ore, ba şca supraveghetorii, ba şca lucr ă  t  orii, ba şca faptul că  de-abia  de-abia puteai să  respiri  respiri în hoarda aia de carne, ba şca mâ ncarea ncarea â nced ă  de r â  ncedă  înă   buşit ă   de la bufetul „non-profit”.

Ba şca CP1. City Primary 1. Diagrama aia de la oficiu nu era nimic în ţ ie ă zile compara ţ  ie cu City Primary 1. Care cuprindea cam o treime dintre str ă  zile din ora ş şi modul în care erau împă r  rţ   ţ ite ite pe zone numerotate. Locuiam în unul dintre cele mai mari ora şe din S. U. A. Erau o gr ă  madă  de  de str ă  z  i. După  asta  asta ă mad ăzi. ă  în 90 de zile, din trei urma CP2. Şi CP 3. Trebuia s ă  treci  treci fiecare probă î încercă ri, ă  sau ri, 95 la sut ă   sau peste, 100 de fişe într-o cuşcă  de  de sticlă , opt minute şi dacă  picai,  picai, te lă sau sau să  candidezi  candidezi pentru postul de Pre şedinte la General Motors, cum zicea ă la. la. Pentru cei care treceau, diagramele deveneau un pic mai uşoare, la a doua sau a treia etapă . Dar cu noaptea de 12 ore şi zilele libere anulate, era prea mult pentru cea mai mare parte. Deja, din grupul nostru de 150-200 ă mă sesem de la-nceput, mai r ă  sesem doar 17 sau 18. — Cum să  lucrez  lucrez 12 ore pe noapte, să  dorm,  dorm, să  m  mă nâ nc, nc, să  fac  fac baie, să  umblu, să  iau  iau rufele de la spă lat lat şi să  pun  pun benzină , să  pl  plă tesc tesc chiria, să  schimb  schimb cauciucurile, să  fac  fac toate lucrurile care trebuie f ă  cute şi să  mai  mai studiez şi ă cute schema? L-am întrebat pe unul dintre instructori în sala diagramelor. ă cea â mpitul — Renunţă  la  la somn, mi-a zis. M-am uitat la el. Nu f ă  cea mişto. T â  mpitul  vorbea serios. Am descoperit că  singurul  singurul moment pentru înv ăţ  at era înainte s-adorm. ăţ at Eram totdeauna prea obosit ca s ă -mi -mi pregă tesc tesc şi să  iau  iau micul dejun, a şa că  ieşeam şi-mi cumpă ram ram un carton baban cu şase beri, îl puneam pe un scaun lâ ng ngă  pat,  pat, desf ă  ceam o cutie, luam un gâ t şi apoi desf ăş ă ceam ăşuram foaia cu scheme. Cam atunci câ nd nd ajungeam la a treia cutie de bere trebuia să  las  las foaia. At â  t  a âta ând   d în pat, uit â  â ndu-m puteai să  bagi.  bagi. Pe urm ă  beam  beam restul berilor, st â  n ndu-mă  la  la pereţ i. i. La ultima cutie adormeam. Şi câ nd nd mă  sculam,  sculam, aveam timp doar să  merg  merg la toalet ă   fac baie, să  m  mă nâ nc nc şi să  m  mă  duc  duc înapoi la muncă . ă , să  fac Şi nu te obi şnuiai, erai pur şi simplu din ce în ce mai obosit, îmi luam ţă  am totdeauna cartonul de şase pe drumul de-ntoarcere, şi-ntr-o diminea ţă   am fost chiar r ă  p rile (nu exista lift) şi am bă gat gat cheia-n broască . Uşa ăpus.   us. Am urcat scă rile s-a deschis. Cineva mutase toate mobilele, pusese un u n covor nou. Ba nu şi mobila era nouă . Pe canapea era o femeie. Ar ă  t  a bine. T â  ră     . Picioare ca lumea. Blond ă . ăta â nă r  ă — Bună  –  – am zis – o bere? — Salut! A zis. Bine, vreau. ă camera — Îmi place cum e aranjat ă     camera asta, i-am zis. — Eu am aranjat-o. — Dar de ce? — A şa am avut chef. Am bă ut ut amâ ndoi ndoi din bere. — Eşti ca lumea, am zis. Mi-am pus cutia de bere jos şi am să rutat-o. rutat-o. I-am pus mâ na na pe un genunchi. Era un genunchi frumos. — Da, chiar îmi place locul ă sta. sta. Chiar o s ă -mi -mi ridice moralul. — Mă  bucur.  bucur. Şi soţ ului ului meu îi place.

ău   de ce-ar… Ce? Soţ ul ău?   ? Auzi, ce numă r are — Pă i soţ ul ul t ă  ul t ă  u apartamentul ă sta? sta? — 309. — 309? Doamne Sfinte! Am greşit etajul! Locuiesc la 409.  Ţ i-am i-am deschis uşa cu cheia mea. ţă , a zis ea. — Stai jos, dulcea ţă  — Nu, nu… Am luat restul de patru beri. ă be   şti? A-ntrebat. — De ce te gr ă  — Unii bă rba  rba ţ  nd spre uşă . ţ i sunt nebuni, am zis, mergâ nd — Adică ? ţ i îşi iubesc nevestele. A r â  âs:  : — Adică  unii  unii bă rba  rba ţ  s — Nu uita unde stau. Am închis uşa şi-am mai urcat un etaj. Mi-am deschis uşa. Nu era nimeni înă untru. untru. Mobila era veche şi scâ lciata, lciata, covorul aproape complet decolorat. Cutii goale de bere pe podea. Nimerisem unde trebuia. Mi-am scos hainele, m-am urcat în pat singur şi-am mai deschis o bere. Pe câ nd nd lucram la Oficiul Dorsey i-am auzit auz it pe câţ iva iva veterani tachinâ ndu-l ndu-l pe Big Daddy {3} Greystone, cum a trebuit să -şi cumpere un ă s ă ticu' ă  casetofon ca să  poat   poat ă     să -şi înveţ e diagramele. T ă  ticu' se-nregistrase pe caset ă  citind foile cu diagrame şi le ascult ă  ă . Lui Big Daddy i se spunea Big Daddy pe drept cuv â  nt. Bă gase gase trei femei în spital cu chestia aia. Acum îşi gă sise sise o gaur ă  â nt. ă . â rtecase. Un poponar pe nume Carter. Pâ nă  şi pe Carter îl sf â  rtecase. Carter se dusese la  ă  drumul un spital în Boston. Se glumea despre Carter c ă  trebuise  trebuise să  bat   bat ă   drumul tocmai la Boston fiindc ă  nu  nu exista destul fir pe Coasta de Vest ca să -l -l coasă  ă cuse ăr  ât  să  după  ce  ce Big Daddy îşi f ă  cuse treaba cu el. Pe bune sau nu – m-am hot ă  r   â  încerc cu casetofonul. Grijile mi s-au risipit. Puteam s ă -l -l las să  mearg  meargă -n -n timp ce dormeam. Citisem undeva că  po  poţ i înv ăţ  ăţ a cu subconştientul în timp ce dormi.  Asta pă rea rea să  fie  fie calea cea mai simplă . Mi-am cumpă rat rat un aparat şi nişte casete. Am înregistrat diagramele pe caset ă  gat cu berea în pat şi am ă,  m-am bă gat  ascult: început să  ascult: — A Ş A, HIGGINS – 42 HUNTER, 67 MARKLEY, 71 HUDSON, 84  Ă , ASCULT  Ă , CHINASKI, PITTSFIELD VINE EVERGLADES! ŞI ACUM, ASCULT  21 ASHGROVE, 33 SIMMONS, 46 NEEDLES! ASCULT  Ă , CHINASKI, ASCULT   Ă ,  WESTHAVEN VINE 11 EVERGREEN, EVERGREEN, 24 MARKHAM, 55 WOOD-TREE! CHINASKI, ATEN Ţ IE, IE, CHINASKI! PARCHBLEAK… Nu mergea. Vocea mea mă  adormea.  adormea. Nu puteam să  trec  trec de a treia bere. După  un  un timp nu am mai dat drumul la casetofon, nici nu am mai at diagramele, îmi beam pur şi simplu cutiile mari de bere şi mă  culcam.  culcam. înv ăţ  ăţ at Nu puteam să -n -nţ eleg. eleg. M-am gâ ndit ndit chiar să  m  mă  duc  duc la un psihiatru, îmi ăşuram în minte întrevederea: desf ăş — Da, tinere? — Pă i, i, cam a şa stau lucrurile.

— Dă -i -i drumul. Vrei pe canapea? — Nu, mulţ umesc. umesc. A ş adormi. — Dă -i -i drumul, te rog. — Pă i, i, am nevoie să -mi -mi pă strez strez slujba. — Asta e rezonabil. ă  înv ăţ  ăţ  pentru — Dar trebuie să î  pentru testare încă  trei  trei diagrame ca s-o pot pă stra. stra. — Diagrame? Ce-s „diagramele” astea? — Asta-i câ nd nd oamenii nu trec codurile. Cineva tre' să  carteze  carteze scrisoarea aia. A şa că  tre'  tre' să î  12 ore de lucru pe noapte. ă  înv ăţă  ăţă m foile cu diagrame după  12 — Şi? — Nu pot ridica foaia. Dac-o fac, îmi cade din min ă . — Nu poţ i înv ăţ  ăţ a diagramele astea? — Nu. Şi trebuie să  sortez  sortez 100 de fi şe într-o cuşcă  de  de sticlă  în opt minute ă  sau cu o precizie de cel pu ţ in in 95 la sut ă   sau sunt concediat. Şi-mi trebuie slujba. ăţ a diagramele? — De ce nu poţ i înv ăţ  — De-asta am venit. Să  v   v ă  -  ntreb pe dumneavoastr ă   sunt nebun. ă-ntreb ă . Cred că  sunt Dar sunt toate str ă  z  ile alea şi toate se-mpart diferit. Uita ţ  i. ăzile ţ i. Şi-i dau diagrama de şase pagini, prinse cu clamă  sus,  sus, tipă rite rite cu litere ţ  i.  i. El le r ă  ă sfoie mici pe ambele p ă r  rţ  sfoieşte. — Şi trebuie să -nve -nveţ i pe de rost toat ă     chestia asta? ă chestia — Da, domnule doctor. — Pă i, i, tinere – dâ ndu-mi ndu-mi foile înapoi – nu eşti nebun pentru că  nu  nu vrei să -nve -nveţ i astea. A ş spune mai degrabă  c  că  ai  ai fi fost nebun dacă  voiai  voiai să  le  le înveţ i. i.  Te cost ă  ă 25   25 de dolari. A şa că  ni-am  ni-am analizat singur şi mi-am pă strat strat banii. ăcut.   ut. Dar ceva trebuia f ă  c Apoi mi s-a aprins beculeţ ul. ul. Era-n jur de 9:10 a.m. Am sunat la Sediul Federal, Departamentul Personal. ă rog. — Cu doamna Graves. A ş dori să  vorbesc  vorbesc cu doamna Graves, v ă     rog. — Alo? Şi iat-o, la telefon. Nemernic ă . Mi-am muiat glasul. ă spuns ă  — Doamna Graves. Sunt Chinaski. Am înaintat un r ă  spuns în legă tur  tur ă  ţia  ia dumneavoastr ă  ă  c ă  cu acuza ţ   că  a   a ş avea un cazier cu probleme. Nu ştiu dacă  v   v ă  amintiţ i de mine. — Ne amintim de dumneavoastr ă  ă , dom nule Chinaski. ă r  â re? — S-a luat vreo hot ă  r â  re? ă  anun — Încă  nu.  nu. O să  v   v ă   anunţă m. m. — În regulă , atunci. Dar am o problemă . — Da, domnule Chinaski? ăţ  acum ăcut   ut o pauză . — Înv ăţ   acum CP 1. Am f ă  c — Mi se pare foarte greu. Diagrama asta mi se pare aproape imposibil de at, să -mi -mi consum tot timpul ă sta sta liber câ nd nd s-ar putea să  fie  fie f ă  ră      folos.  folos. înv ăţ  ăţ at, ă r  ă

 Adică , a ş putea fi îndepă rtat rtat din serviciul postai în orice moment. Nu e corect ă s ăţ  diagramele să  mi  mi se cear ă     să -nv  -nv ăţ   diagramele în aceste condiţ ii. ii. — În regulă , domnule Chinaski. O să  sun  sun la sala de pregă tire tire şi o să -i -i anunţ  s  să  v   v ă   scoat ă     de la diagrame pâ nă  c  câ nd nd vom adopta o hot ă  r  â     re. re. ă  scoat  ă de ăr  â — Mulţ umesc, umesc, doamnă  Graves.  Graves. — O zi bună , a zis şi a-nchis. Era o zi bună . Şi după  c  câ t mi-am muiat glasul vorbind la telefon aproape ă r  ât  să  cobor ăcut   ut nişte că  m-am  m-am hot ă  r â   cobor la 309. Dar am ales a les să  fiu  fiu prudent. Mi-am f ă  c ouă  cu  cu costiţă  şi am să rb rbă torit torit cu un kil de bere suplimentar. Apoi am r ă  m ămas   as doar şase sau şapte. CP l era pur şi simplu prea mult pentru ceilalţ i. i. — Cum merge cu diagrama, Chinaski? M-au întrebat. — Nici o problemă , am zis. — O. K., zi Woodbum Boulevard. — Woodbum? — Da, Woodbum. — Ascult ă   fiu sâ câ it it cu astea câ nd nd lucrez. Mă  deranjeaz  deranjează . ă , nu-mi place să  fiu Fiecare treabă  pe  pe r â  nd. â nd. ă ciun De Cr ă  ciun a fost Betty la mine. A g ă tit tit un curcan şi am bă ut. ut. Lui Betty ăciun   iun uria şi. Trebuie c-avea mai bine de doi i-au plă cut cut totdeauna brazii de Cr ă  c metri şi jumate dintr-at â  ime, acoperit cu becuri, becule ţ e, e, zorzoane, â t pe lăţ ime, diverse rahaturi. Am bă ut ut din două  jum  jumă t  t ăţ  ăţ i de whiskey, am f ă  ăcut  cut dragoste, neătea am mâ ncat ncat curcanul, am mai bă ut. ut. Cuiul din suport nu st ă  t  ea bine şi suportul nu era suficient de mare ca să  ţ in ină  pomul,  pomul, îl tot fixam. Betty s-a-ntins pe pat, a  adormit. Beam pe podea în chiloţ i. i. Apoi m-am întins şi eu. Am închis ochii. ăd   pomul uria ş Ceva m-a trezit. Am deschis ochii. Exact la timp câ t să  v   v ă  acoperit cu becule ţ e înfierbâ ntate ntate aplecâ ndu-se-ncet ndu-se-ncet spre mine, cu steaua ascuţ it  it ă     cobor â  nd ca un pumnal. Nu mi-am dat seama exact ce se-nt â  mplă . ă cobor  â nd â mpl â r  Semă na na cu sf â  r şitul lumii. Nu m ă  puteam  puteam mişca. Ramurile pomului m-au înf ăş ăşurat. Eram sub el. Becurile erau înroşite. — O, IISUSE HRISTOASE, AI MIL  -M Ă ! DOAMNE!  Ă ! DOAMNE, AJUT  Ă -M DOAMNE! AJUTOR! â nga, Becurile mă  ardeau.  ardeau. M-am rostogolit spre st â  nga, n-am reuşit să  scap,  scap, m-am rostogolit spre dreapta. — AI! Am reuşit în sf â  r şit să  ies  ies de dedesubt. Betty se sculase, era-n picioare. â r  âmplat?   plat? Ce-i asta? — Ce s-a-nt â  m — NU VEZI? POMUL  Ă STA STA NENORO C Â   T A-NCERCAT S Ă  M  M Ă  OMOARE!  OMOARE! — Ce? — DA, UIT  -TE LA MINE! Aveam pete roşii pe tot corpul.  Ă -TE ăcu   uţ ul! — O, să r  r ă  c ul! M-am dus şi am tras ştecă rul rul din priză . Luminile s-au stins. Chestia aia era moart ă  ă.  — O, bietul meu pom!

ău   pom? — Bietul t ă  ă gu — Da, era a şa dr ă  guţ ! — O să -l -l fixez diminea ţă  ţă . N-am încredere în el acum. Îi dau liber pentru restul nopţ ii ii ă steia. steia. ă,  a şa că  am Nu i-a plă cut cut asta. Simţ eam eam cum se coace de o ceart ă   am proptit obiectul în spatele unui scaun şi am aprins luminile la loc. Dac ă -i -i ardea ei ele sau curul, l-ar fi aruncat pe fereastr ă  ndit că  am  am fost foarte de ţâţ ele ă . M-am gâ ndit treabă . ă ciun ăd   pe Betty. St ă  ătea La mai multe zile după  Cr   Cr ă  ciun m-am oprit s-o v ă  t  ea în camer ă   la ea, beat ă  a ta bine, nici eu n-ar ă  t  am. S-ar fi ă  la ă,  la 8:45 diminea ţ  ţa.   . Nu ar ă  ă ta ătam. zis că  fiecare  fiecare locatar îi dă duse duse o jumă tate tate de whiskey. Avea acolo vin, vodc ă ,  whiskey, scotch. Mă rcile rcile cele mai ieftine. Camera era plină  de  de sticle. — Proştii dracului! At â  t  a-i duce capul? Dacă  bei  bei toate astea o s ă  te teâta-i omoare! ă cut ă zut Betty n-a f ă  cut decâ t să  m  mă  priveasc  privească . Am v ă  zut totul în privirea aia. ă s-o ă . Avea doi copii care nu veneau niciodat ă     s-o vadă , nu-i scriau niciodat ă  Era femeie de serviciu într-un hotel ieftin. Câ nd nd am înt â  âlnit-o  lnit-o prima oar ă  ă,  avea haine scumpe, glezne subţ iri iri ieşind din încă lţă minte minte scumpă . Avea carnea tare, âs.   . Venind după  un era aproape frumoasă . Ochi să lbatici. lbatici. Pusă  pe  pe r â  s  un soţ  bogat,  bogat, ţ ase ă-ntr-un divor ţ  ase şi el avea să  moar   moar ă  -  ntr-un accident de ma şină , beat, mort în flă că ri ri în Connecticut. „N-o s-o-mblâ nze nzeşti niciodat ă  ”, mi-au zis. Şi iat-o. Dar nu fusesem ă ”, chiar singur. ă –   – am zis – tre' să  iau — Ascult ă   iau astea de-aici. Adică , o să -ţ i dau înapoi câ te-o te-o sticlă  din  din câ nd nd în câ nd. nd. N-o să  le  le beau. — Lasă  sticlele,  sticlele, a zis Betty. Nu m-a privit. Camera ei era la ultimul etaj şi ătea ă  privind ţă . ea st ă  t  ea pe un scaun la fereastr ă   privind traficul de diminea ţă  M-am apropiat. — Sunt rupt. Tre' să  plec.  plec. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, ia-o uşor cu astea! — Sigur, a zis. M-am aplecat şi am să rutat-o rutat-o de despă r  rţ   ţ ire. ire. Cam la o să pt  pt ă  tate după  asta  asta am trecut din nou pe-acolo. ăm   â nă ş ă  şi jumă tate ăspuns   puns nimeni.  Am bă tut tut şi nu mi-a r ă  s — Betty! Betty! E şti bine? Am apă sat sat pe clanţă . Uşa era deschisă . Patul era nef ă  cut. Pe cear şaf era ă cut. o pat ă   mare de sâ nge. nge. ă  mare ă . — La dracu'! Am zis. M-am uitat în jur. Toate sticlele disp ă ruser  ruser ă  ă  între două  v  ârste Apoi m-am uitat în jur. O franţ uzoaic uzoaică î  v â  r  ste era proprietara locului. St ă  t  ea în prag. ătea — E la Spitalul Departamental, îi era foarte r ă  u. Am chemat ambulanţ a ă u. ă.  noaptea trecut ă  — A bă ut ut toate alea? — N-a fost chiar singur ă  ă. 

Am fugit jos pe scă ri ri şi m-am urcat în ma şină . Am ajuns acolo. Ştiam  bine locul. Mi-au spus numă rul rul camerei. Erau trei sau patru paturi într-o că mă ru ruţă . O femeie st ă  t  ea ridicat ă î ătea ă  în patul ei, în drum, mestecâ nd nd un mă r şi r â  nd cu două  vizitatoare.  vizitatoare. Am tras âz  â nd perdeaua dimprejurul patului lui Betty, m-am a şezat pe scaun şi m-am aplecat deasupra ei. — Betty! Betty! I-am atins bra ţ  u ţul.   l. — Betty! ăşi frumoşi. Albastru calm, str ă  ă lucitor. A deschis ochii. Erau iar ăş lucitor. — Ştiam că  e  eşti tu, a zis. Apoi a-nchis ochii. Avea buzele deshidratate. O â ng ăţ at-o. spumă  i  i se uscase în colţ ul ul st â  ng al gurii. Am luat un prosop şi am cur ăţ  at-o. Iţ a, am şters fa ţ  a, mâ inile inile şi gâ tul. tul. Am luat alt prosop şi i-am stors un strop de apă  pe limbă . Apoi ceva mai mult. I-am umezit buzele. I-am aranjat pă rul. rul. Am auzit nişte femei r â  nd, dincolo de cear şafurile care ne despă r  rţ   ţeau. e âz  â nd,   au. ă , nu — Betty, Betty, Betty. Te rog, vreau să  bei  bei nişte apă , doar o sorbitur ă  ă . mult, doar o sorbitur ă  N-a r ă  s ăspuns.   puns. Am încercat 10 minute. Nimic. I s-a adunat iar spumă  la  la gur ă  at-o din nou. ă.  Am cur ăţ  ăţ at-o Apoi m-am ridicat şi am dat la o parte perdeaua. M-am uitat la cele trei femei. Am ieşit şi-am vorbit cu sora de la birou. — De ce nu se face nimic pentru femeia aceea de la 45-C? Betty Williams. — Facem tot ce putem, domnule. — Dar nu e nimeni acolo. — Ne facem turele obişnuite. — Dar unde sunt doctorii? Nu v ă  ăd   nici un doctor. ă zut-o, — Domnul doctor a v ă  zut-o, domnule. ţ i pur şi simplu să  zac — De ce-o lă sa  sa ţ   zacă  acolo?  acolo? — Am f ă  cut tot ce-am putut, domnule. ă cut  Ă SA   Ţ I-M — DOMNULE! DOMNULE! DOMNULE! L  SA  I-M Ă  CU  CU „DOMNULE”  Ă STA, STA, SE POATE? Po' să  jur  jur că  dac  dacă  era  era preşedintele sau guvernatorul sau  vreun tică los los bogat, camera ar fi fost plin ă  de  de doctori f ă  nd ceva l De ce-o ă câ nd lă sa  sa ţ   moar ă  cat să  fii  fii să rac? rac? ţ i să  moar  ă?  Cu ce-i un pă cat ăcut  cut TOT ce putem. — V-am spus, domnule, că  am  am f ă  — O să  m  mă -ntorc -ntorc în două  ore.  ore. — Sunteţ i soţ ul? ul? — Am fost concubinul ei. ţi  numele şi numă rul — Puteţ i să -mi -mi lă sa  sa ţ  rul de telefon? I le-am dat, apoi am ieşit repede. ntarea urma să  fie  fie la 10:30 a. m, dar era deja cald. Aveam pe Înmormâ ntarea mine un costum negru ieftin, cumpă rat rat şi ajustat în grabă . Era primul meu costum nou după  ani  ani de zile. Îl gă sisem sisem pe fiu-să u. u. Mergeam în Mercedes-ul lui nou. Îi luasem urmă  cu  cu ajutorul unei buc ăţ i de hâ rtie rtie cu adresa socrului lui pe ea. Două  apeluri  apeluri interurbane şi am dat de el. Câ nd nd a ajuns, mama lui murise. ă   A murit în timp ce dă deam deam telefoanele. Puştiul, Larry, nu se adaptase a daptase niciodat ă 

la treaba cu societatea. Avea obiceiul s ă  fure  fure ma şini de la prieteni, dar între ă  şi nu ştiu cum a prieteni şi judecă tor tor reuşea să  scape.  scape. Apoi l-au luat în armat ă ş ajuns într-un program de pregă tire tire şi câ nd nd i-au dat drumul a că pă tat tat o slujbă   bine plă tit  tit ă  nd a primit slujba aia ă.  Atunci a-ncetat să -şi mai viziteze mama, câ nd  bună . — Unde e sora ta? L-am întrebat. — Nu ştiu. — Ca lumea ma şina asta. Nici mă car car nu-i aud motorul. Larry a zâ mbit. mbit. Asta i-a plă cut. cut. Doar noi trei mergeam la înmormâ ntare: ntare: fiu, iubit şi sora retardat ă     a proprietarei hotelului. O chema Marcia. Marcia nu ă a ă  nimic. ătea spunea niciodat ă   nimic. St ă  t  ea doar prin preajmă  cu  cu zâ mbetul mbetul ă la la idiot pe  buze. Avea pielea albă  ca  ca smalţ ul. ul. Avea o claie de pă r galben, mort şi o pă lă rie rie care nu-i st ă  t  ea bine pe cap. Marcia fusese trimisă  de  de propriet ă  reasă î ătea ă reas ă  în locul ei. Propriet ă  reasă  trebuia  trebuia să  aib  aibă  grij  grijă  de  de hotel. ă reas   Bine-nţ eles, eles, eram groaznic de mahmur. Ne-am oprit să  bem  bem o cafea. ă  deja   Fuseser ă   deja probleme cu înmormâ ntarea. ntarea. Larry se certase cu preotul catolic. Erau ceva-ndoieli că  Betty  Betty fusese chiar catolic ă . Preotul nu voia s ă ţ  ină  ă  ţ in slujba, în cele din urmă  am  am hot ă  r   â  ină  o  o jumă tate tate de slujb ă . ăr  ât  să ţ  ă  ţ in Oricum, jumă tate tate de slujb ă  era  era mai bine decâ t deloc. Am avut probleme chiar şi cu florile. Cump ă rasem rasem o coroană  de  de trandafiri, trandafiri amesteca ţ   aranja ţ  r  ie ţ i şi fuseser ă  ă  aranja  ţ i într-o coroană . La flor ă  ărie st ă  t  user ă   o după -amiaz -amiază  s-o  s-o facă . Femeia de la flor ă  rie o cunoscuse pe Betty. ătuser  ă  o ă rie ă  împreună  cu ă  şi Bă user  user ă î  cu câţ iva iva ani înainte câ nd nd Betty şi cu mine aveam casă ş câ inele. inele. Delsie îi zicea, îmi dorisem întotdeauna să  m  mă  bag  bag în chiloţ ii ii lui Delsie, dar n-am reuşit niciodat ă  ă . Delsie m-a sunat: — Hank, ce-i cu nenorociţ ii ii ă ia? ia? — Care nenorociţ i? i? — Tipii de la morgă . — Ce e? — Pă i, i, l-am trimis pe b ă iat iat cu camioneta să -ţ i ducă  coroana  coroana şi n-au vrut să -l -l lase să  intre.  intre. Au zis că  au  au închis. Ştii, e drum lung pâ n-acolo. n-acolo. — Da, Delsie? — Şi pâ nă  la  la urmă  l-au  l-au lă sat sat să  pun  pună  florile  florile înă untru, untru, dar nu l-au lă sat sat să  le  le pună î  bă iatul iatul a trebuit s ă  le  le lase după  u  uşă . Ce dracu' au ă  în frigider. A şa că  b oamenii ă ia? ia? — Nu ştiu. Ce dracu' au oamenii-n general? — N-o să  pot  pot să  vin  vin la-nmormâ ntare. ntare. Eşti bine, Hank? — De ce nu treci să  m  mă  consolezi?  consolezi? — Ar trebui să -l -l iau pe Paul cu mine. Paul era soţ ul ul ei. ă . — Las-o balt ă  Deci iat ă  -  ne pe drum spre jumă tate tate de înmormâ ntare. ntare. ă-ne   Larry şi-a ridicat privirea din cafea.

ă  cu — O să -ţ i scriu mai încolo în legă tur  tur ă   cu piatra pentru mormâ nt. nt. Nu mai am bani acum. — Bine, am zis. Larry a plă tit tit cafelele, am ie şit şi ne-am urcat în Mercedes. — Stai un pic, am zis. — Ce e? A-ntrebat Larry. — Cred c-am uitat ceva. Am intrat înapoi în cafenea. — Marcia. ă tea ă  în continuare. St ă  tea la masă î — Plecă m, m, Marcia. S-a ridicat şi m-a urmat. ătea   Preotul şi-a citit ce-avea de citit. N-am ascultat. a scultat. Sicriul st ă  t  ea acolo. Ce fusese Betty era înă untru. untru. Era foarte cald. Soarele se pogora ca un cear şaf galben. O muscă  d  dă dea dea ture. La jumă tatea tatea jumă t  tăţ    ţ ii ii de înmormâ ntare ntare doi ţ ipi ipi ă în haine de lucru au venit cu coroana mea – trandafirii erau mor ţ  ţi,  i, muriser ă  ă  şi âr  mureau în ar şiţă  –  – şi au sprijinit-o de un copac din preajmă . Spre sf â  r   şitul slujbei coroana mea s-a înclinat în fa ţă  ţă  şi s-a pr ă  ă bu   şit. Nimeni n-a ridicat-o.  Apoi s-a terminat. M-am dus la preot şi i-am str â  n na, „Mulţ umesc”. umesc”. A âns   s mâ na, ă ceau zâ mbit. mbit. Cu asta se f ă  ceau două  z  zâ mbete: mbete: preotul şi Marcia. Pe drumul de-ntoarcere, Larry a spus din nou: — O să -ţ i scriu în legă tur  tur ă     cu piatra pentru mormâ nt. nt. ă cu  a ştept scrisoarea aia. Încă  a  Am urcat la 409, am bă gat gat un scotch tare cu apă , am luat nişte bani din â t scă rile, sertarul de sus, am cobor â  rile, m-am urcat în ma şină  şi m-am dus la hipodrom. Am ajuns la timp pentru prima curs ă , dar n-am jucat fiindcă  n navusesem timp să  citesc  citesc Buletinul {4}. ă zut-o M-am dus la bar să -mi -mi iau de bă ut ut şi am v ă  zut-o pe lungana asta cu ochi oblici, într-o haină  veche  veche de ploaie. Era realmente şleampă t  t ă  ă,  dar, fiindc-a şa mi-a venit cheful, am strigat-o-ndeajuns de tare câ t să  aud  audă  din  din mers: — Vi, baby. S-a oprit, apoi a venit spre mine. — Salut, Hank. Ce faci? ânt    t â  â na O ştiam de la poşta centrală . Lucra la alt oficiu, cel de lâ ng ngă  f   f â  n na arteziană , dar pă rea rea mai prietenoasă  dec  decâ t mulţ i. i. — Sunt depresat. Trei înmormâ nt  nt ă  r  i în doi ani. Înt â  ări â i mama, pe urmă  tata. Azi, o prieten ă  veche.  veche. A comandat ceva. Am deschis Buletinul. — Hai să  vedem  vedem a doua cursă . A venit şi s-a bă gat gat în mine, picior şi piept la greu. Era ceva sub haina aia de ploaie. Mă  uit  uit totdeauna dup ă  calul  calul nepopular care poate s ă  bat   bat ă  ă  ă d că  nici ă  pe favoritul. Dacă  v   v ă   nici unul nu poate să -l -l bat ă   pe favorit, pariez pe favorit. ă ri Venisem la hipodrom după  celelalte  celelalte două  înmormâ nt  nt ă  ri şi câştigasem. nt ă  rile aveau ceva. Te f ă  c  vezi mai limpede. O-nmormâ ntare ntare pe Înmormâ nt  ă rile ăceau   eau să  vezi zi şi m-a ş îmbogăţ i. i.

Calul 6 pierduse la un cap în spatele favoritului în cursa de-o milă  ultima   ultima  ă . 6 fusese depăşit de favorit după  ce oar ă   ce condusese dou ă  lungimi,  lungimi, la intrarea în linie dreapt ă  ndoi ă . 6 avusese 35/1. Favoritul avusese 9/2 la cursa aia. Amâ ndoi erau în aceea şi categorie. Favoritul pusese un kilogram, de la 56 la 57. 6 ă  jocheul câ ntarea ntarea tot 56, dar schimbaser ă   jocheul cu unul mai puţ in in cunoscut, iar ă  şi o sut ă  ă de distanţ a era o milă ş    de metri. Mulţ imeaimea-şi închipuia că  dac  dacă  favoritul  favoritul îl ajunsese pe 6 la o milă , atunci cu siguranţă  avea  avea să -l -l ajungă  pe  pe 6 cu bucata de alergat în plus. Pă rea rea logic. Dar cursele de cai nu merg după  logic  logică . Antrenoriişi plasează  caii ă  ţ in  caii în ceea ce par a fi condiţ ii ii defavorabile ca să ţ  ină  banii  banii publicului departe. Trecerea la alt ă   distanţă , apoi trecerea la un jocheu mai ă  distan puţ in in cunoscut indicau toate o alergare la un preţ  bun.  bun. M-am uitat la tabelă . Era afişat al cincilea. Tabela îi dă dea dea 7 la 1. — E calul 6, i-am spus lui Vi. — Ba nu, calul ă la la e din ă ia ia de se îneacă  la  la mal, a zis ea. — Mda, am zis, apoi m-am dus şi am pus 10 la victorie pe 6. ţi, ămas   as lâ ng 6 a luat conducerea la ieşirea pe por ţ  i  , a r ă  m ngă  margine  margine la prima turnant ă  inut, f ă  ră      s  să  for   for ţ  ă,  apoi s-a menţ inut, ă r  ă ţeze,  eze, la o lungime şi-un sfert în prima linie. Plutonul l-a urmat. Şi-au închipuit că  6  6 o să  r   r ă   la turnant ă  ăm   â nă î ă  în fa ţă  ţă  la ă,  apoi o să  sl  slă   bească  şi atunci o s ă  se  se ducă  dup  după  el.  el. Asta era procedura standard. Dar antrenorul îl instruise altfel pe b ă iat. iat. La mijlocul turnantei  bă iatul iatul a slă   bit fr â  iele şi calul a ţâşnit înainte, înainte s-apuce jocheii ă ilal ilalţ i să  â iele mişte ceva, 6 conducea la patru lungimi. La capă tul tul liniei b ă iatul iatul l-a lă sat sat un ăsufle,   ufle, s-a uitat înapoi, apoi i-a dat drumul din nou. Ar ă  ătam pic să  r   r ă  s t  am bine. Apoi favoritul, 9/5, a ie şit din pluton şi blestematul fugea, nu glum ă . Mâ nca nca lungimile, gonea. Ziceai că  o  o să  zboare  zboare pe lâ ng ngă  arm  armă sarul sarul meu. Favoritul era calul numă rul rul 2. La jumă tatea tatea liniei drepte, 2 era la jum ă tate tate de lungime în spatele lui 6 şi atunci bă iatul iatul de pe 6 a pus mâ na na pe crava şa. Bă iatul iatul de pe favorit folosise crava şa. Au continuat restul fini şului a şa, la jumă tate tate de ţă  şi a şa au ajuns la potou. M-am uitat la tabelă . Calul meu lungime distanţă ş urcase la 8 la 1. Ne-am întors la bar. — N-a câştigat calul cel mai bun cursa asta, a zis Vi. — Nu-mi pasă  care  care e cel mai bun. Tot ce vreau e câştigă torul. torul. Comandă . Am comandat. — Bine, şmechere. Să  te  te vedem la urmă toarea. toarea. — Crede-mă , dulcea ţă  nd vin de la-nmormâ nt  nt ă  r  i. ţă , sunt rupere câ nd ări. S-a bă gat gat cu piciorul şi cu piepţ ii ii ă ia-n ia-n mine. Am sorbit din scotch şi am deschis Buletinul. A treia curs ă . ă -n ă-n L-am studiat, îşi puseser ă  -n cap să  beleasc  belească  gloat   gloat ă  -  n ziua aia. „Iepurele” tocmai câştigase, astfel c ă  gloata  gloata avea acum în cap calul iute şi-şi luase ochii de la alergă torii torii pe finiş. Gloat ă     nu se duce cu gâ ndul ndul dincolo de ultima curs ă . În ă nu parte din cauza pauzei de 25 de minute dintre curse. Nu-şi pot aduce aminte âmplat.   plat. Cursa a treia era de şase furlongi {5}. decâ t de ceea ce tocmai s-a-nt â  m  Acum zoritul, „iepurele”, era favorit. Pierduse ultima lui cursă , de şapte ţă , la o mie patru sute, p ă str  â nd furlongi, la musta ţă  str â  nd conducerea tot timpul p â nă 

la finiş şi pierzâ nd nd pe ultimii metri. Calul 8 era cel mai apropiat. Terminase al ând   d două  lungimi treilea, la o lungime şi jumă tate tate în spatele favoritului, recuper â  n  lungimi pe final. Gloata şi-a zis că  dac  dacă  8  8 nu l-a ajuns pe favorit la şapte furlongi, cum naiba să -l -l ajungă  c  câ nd nd e unul mai puţ in? in? Gloata se-ntorcea totdeauna falit ă  ă.  Calul care câştigase la cursa de şapte furlongi nu participa la cursa de azi. — E calul numă rul rul 8, i-am zis lui Vi. — Distanţ a e prea mică . N-o s-apuce să  se  se dezmeticească . Calul 8 era trecut al şaselea şi era cotat cu 9. Am încasat de la ultima cursă , apoi am pariat 10 pe calul 8. Dacă  pariezi  pariezi prea mult calul t ă  zgâ nde ndeşti şi schimbi calul. 10 pe victorie e ău   pierde. Sau te r ă  ă zg un pariu curat, confortabil. ţ i, Favoritul a pornit bine. A ieşit primul pe por ţ  i, a ajuns la margine şi a luat două  lungimi.  lungimi. Calul 8 alerga pe exterior, penultimul, apropiindu-se treptat de margine. Favoritul încă  p  pă rea rea pe val la capă tul tul liniei. B ă iatul iatul l-a luat pe 8, acum pe-a cincea, pe exterior şi l-a atins cu crava şa. Atunci favoritul a-nceput ăcuse   use primul sfert în 22 şi 4/5, dar încă  mai s-o lase un pic mai moale. F ă  c  mai avea două  lungimi  lungimi avans la jumă tatea tatea liniei drepte. Şi-atunci calul 8 şi-a luat pur şi simplu zborul, ca v â  ntul, şi-a câştigat la dou ă  lungimi  lungimi jumă tate. tate. M-am uitat la â ntul, tabelă . Indică  tot  tot 9 la 1.   Ne-am întors la bar. Vi s-a bă gat gat pe bune în mine. Am câştigat trei dintre ultimele cinci curse. Pe vremurile alea erau doar opt curse, nu nou ă . Oricum, opt curse era destul pentru ziua aia. Am cumpă rat  rat  câ teva teva ţ ig igă ri ri de foi şi ne-am urcat în ma şină . Vi venise cu autobuzul. M-am oprit să  iau  iau o sticl ă  de-o  de-o jumate şi ne-am dus la mine. Vi s-a uitat în jur. ă  un — Ce caut ă   un tip ca tine-ntr-un loc ca ă sta? sta? — Asta mă -ntreab -ntreabă  toate  toate fetele. — E chiar ca o gaur ă   de şoareci. ă  de ă s — M-ajut ă     să -mi -mi pă strez strez modestia. — Hai la mine. — O. K. Ne-am urcat în ma şină  şi mi-a spus unde st ă  ă . Ne-am oprit să  lu  luă m nişte cotlete ca lumea, verde ţ uri, uri, ce trebuie pentru o ă , cartofi, pâ ine, salat ă  ine, mai mult de bă ut. ut. În holul blocului ei era un panou: ESTE INTERZIS Ă  G  G Ă L  L Ă    GIA GIA SAU TULBURAREA LINI Ş TII.  TELEVIZOARELE TREBUIE ÎNCHISE LA 10 P. M. AICI LOCUIESC OAMENI CARE MUNCESC. Era un panou mare scris cu vopsea roşie. — Îmi place partea cu televizoarele. Am luat liftul. Apartamentul A partamentul ei chiar ăta ărie, ar ă  t  a bine. Am dus sacoşele în bucă t  t ă  r  ie, am gă sit sit două  pahare,  pahare, am turnat de  bă ut. ut. — Scoate alea. Mă -ntorc -ntorc imediat.

ă.  Vi s-a-ntors. Se-nţ olise. Am scos alea, le-am pus pe chiuvet ă  olise. Cercei, ă  scurt  ă.  Ar ă  ăta tocuri înalte, fust ă   scurt ă  t  a bine. Durdulie. Dar cur şi coapse ca lumea, sâ ni. ni. O bucat ă ţ  eapă nă . ă  ţ eap — Salut, am zis, sunt un prieten al lui Vi. Zicea că  se-ntoarce  se-ntoarce imediat. Ceva de bă ut? ut? âs,   , apoi i-am cuprins trupul ă la A r â  s la mare şi am să rutat-o. rutat-o. Buzele-i erau reci ca diamantele, dar aveau gust bun. — Mi-e foame, a zis. Lasă -m -mă  s  să  g  gă tesc. tesc. — Şi mie mi-e foame. O să  te  te mă nâ nc nc pe tine! A r â  s âs.  . Am să rutat-o rutat-o scurt, apucâ nd-o nd-o de fund. Apoi m-am dus în sufragerie cu ă , m-am a şezat, mi-am întins picioarele, am r ă  ă suflat. paharul de bă utur  utur ă  suflat. A ş putea să  stau  stau aici, mi-am zis, să  c  câştig bani la curse şi ea să -mi -mi poarte de grijă -n -n momentele proaste, să -mi -mi frece trupul cu uleiuri, s ă -mi -mi gă teasc tească , să  vorbeasc  vorbească  cu  cu mine, să  se  se culce cu mine. Desigur, am avea mereu ă ieli. ciorov ă  ieli. Asta e natura Femeii. Le plac schimburile reciproce de rufe murdare, ceva ţ ipete, ipete, ceva spectacol. Apoi un schimb de promisiuni solemne. Nu eram prea bun la schimbul de promisiuni solemne. Mă  luase  luase valul, în mintea mea mă  mutasem  mutasem deja acolo. Vi s-a ocupat de toate. A venit cu paharul în mină , mi s-a a şezat în poală , mi-a bă gat gat limba-n gur ă  sat ă     de fundul ei tare. Am ă . Puia mi s-a umflat, apă sat  ă de apucat o bucat ă  ns. ă . Am str â  â ns. ă t ceva, a zis. — Vreau să -ţ i ar ă  ă m încă  vreo ă dup — Ştiu că  vrei,  vrei, dar hai s-a ştept ă   vreo or ă     după  mas  masă . — A, nu asta voiam să  zic.  zic. M-am întins şi am bă gat gat limba. Vi mi s-a dat jos din poală . ă t o poză  cu — Vreau să -ţ i ar ă   cu fiica mea. E-n Detroit cu maică -mea. -mea. Dar o să  vin-aici  vin-aici la toamn ă , ca să  mearg  meargă  la  la şcoală . — Câţ i ani are? — Şase. — Şi tat ă  l  ? ăl? — Am divor ţ  losul nu era bun de nimic. Nu f ă  cea decâ t să  ţat  at de Roy. Tic ă losul ă cea  bea şi să  joace  joace la curse. —  Ă ? S-a-ntors cu poza, mi-a pus-o-n mâ nă . Era pe un fond întunecat. — La naiba, Vi, chiar e neagr ă  ă!  Nu te-a dus mintea s-o faci pe un fond luminos? — E de la taică -s -să u. u. Negrul domină . — Mda. V ă  d. ă d. — Maică -mea -mea a f ă  cut poza. ă cut ăgu   uţă . — Sigur ai o fiică  dr   dr ă  g ă gu — Chiar e dr ă  guţă , pe bune. Vi a pus poză  la  la loc şi s-a dus în bucă t  t ă  rie. ă rie.

Veşnica poză ! Femeile şi pozele lor. Acela şi lucru iar şi iar şi mereu. Vi ătea ă st ă  t  ea în uşa de la bucă t  tă     rie. rie. — Nu bea prea mult acum! Ştii ce-avem de f ă  cut! ă cut! — Nu-ţ i f ă   am ce să -ţ i ar ă  t. Pâ n-atunci, n-atunci, adă -mi -mi de ă griji,   griji, scumpo, o s ă  am ă t.  bă ut! ut! Am avut o zi grea. Jumă tate tate scotch, jumă tate tate apă . — Pune-ţ i singur, barosane.   M-am întors cu scaunul şi am dat drumul la televizor. — Dacă  mai  mai vrei o zi ca lumea la curse, femeie, adu-i domnului barosan de bă ut! ut! Acum! Vi pariase în cele din urmă  pe  pe calul meu la ultima cursă . Era un gagiu de ătase 5/1 care nu mai ar ă  t  ase o alergare onorabil ă  de  de doi ani. Am pariat pe el doar fiindcă  era  era cotat 5/1 c â nd nd ar fi trebuit să  fie  fie 20. Calul a câştigat la şase lungimi, f ă  ră      s  să  for   for ţ  eze, îl aranjaser ă     pe bă iatu' iatu' de la gă oz oz la v â  r  fu' nasului. ă r  ă ţ eze, ă pe ârfu' Am ridicat privirea: o mâ nă  cu  cu un pahar mi se-ntindea peste umă r. r. ţă . — Mersi, dulcea ţă  ă pâ ne, â s. — Da, st ă  ne, a r â  s.  fac nimic. Gâ f  fâ    iam, i  am, gâ f  fâ    iam, i  am, În pat aveam ceva în fa ţă  ţă , dar nu puteam să  fac â â gâ f  fâ    iam  r ă  Mă  sfor   sfor ţ  am, tr ă  geam de â  iam ca o balenă . Vi avea foarte mult ă  ă  r  ă bdare.   ţ am, ă geam mine, dar bă usem usem prea mult. — Scuze, baby, am zis. Apoi m-am rostogolit într-o parte. Şi m-am culcat. Apoi ceva m-a trezit. Era Vi. Mă -ncinsese -ncinsese şi încă lecase. lecase. — A şa, baby, a şa! I-am zis. Mă  arcuiam  arcuiam câ nd nd şi câ nd. nd. Mă  privea,  privea, de deasupra, cu ochi mici şi lacomi. ă jitoare   Eram violat de o vr ă  cu ochi oblici! O clip clip ă , asta m-a excitat. Apoi i-am spus: ţă . A fost o zi lungă ş ă  şi grea. O să  vin — La naiba. Dă -te -te jos, dulcea ţă   vină   vremuri mai bune. S-a dat jos. Chestia a cobor â  â t ca un ascensor rapid. ţa   am auzit-o umblâ nd   Diminea ţ  nd prin casă . Umbla, umbla şi tot umbla. ă u. Era-n jur de 10: 30 a.m. Mi-era r ă  u. Nu voiam să  dau  dau ochii cu ea. Încă  cincisprezece minute. Apoi o s ă  ies.  ies. M-a scuturat. ă prietena   prietena mea! — Hei, vreau să  pleci  pleci de-aici înainte s-apar ă  — Şi ce? O fut şi pe ea. — Da, da, a r â  s, sigur că  da.  da. â s, M-am sculat. Am tuşit, m-am înecat. Am început încet să -mi -mi pun hainele. ă vit,   ât  de — Mă  faci  faci să  m  mă  simt  simt ca un neispr ă  i-am zis. Nu pot să  fiu  fiu at â  r ă  u! Tre' să  fie  fie ceva bun în mine. ă u!   M-am îmbr ă  c r  ş   it, M-am dus la baie şi mi-am aruncat cu nişte ăcat,   at, în sf â  âr  ţă , mi-am piept ă  ănat   at pă rul. ăn   fa ţ  ţa,   , mi-am zis, apă  pe  pe fa ţă  n rul. De-a ş putea să -mi -mi piept ă  a dar nu pot. Am ieşit. — Vi.

— Da? ă.  N-a fost din cauza ta. A fost pileala. Mi s-a mai — Nu fi şucă rit  rit ă  m înt â  âmplat.   plat. — Bine, atunci n-ar trebui să  bei  bei at â  ta. Nici unei femei nu-i place s ă  vin  vină  â ta. pe locul doi dup ă  o  o sticlă . — De ce nu joci pe ordinea asta atunci? — Ah, încetează ! — Ia zi, ai nevoie de ceva bani, scumpete? Mi-am bă gat gat mâ na-n na-n portofel şi am scos o hâ rtie rtie de două zeci. zeci. I-am întins-o. — O, chiar eşti un dulce! M-a atins cu mâ na na pe obraz, m-a să rutat rutat tandru pe-o parte a gurii. — Ai grijă  cum  cum conduci. — Sigur, scumpete. Am condus cu grijă  p  pâ nă  la  la hipodrom. M-au chemat în biroul consilierului într-una dintre camerele din fund de la etajul doi. — Să  v   v ă  i, Chinaski. S-a uitat la mine. ă d cum ar ăţ  ăţ i, — Au! Ar ăţ  u. Să  iau  iau o pilul ă . ăţ i r ă  ă u. ă cut, ăcut   ut o sticlă ş ă  şi a luat una.   Zis şi f ă  cut, a desf ă  c ă  ştim unde a ţ  ţi  fost în ultimele — Bine, domnule Chinaski, am vrea să ş două  zile?  zile? — Doliu. — Doliu? Doliu după  ce?  ce? — Înmormâ ntare. ntare. Veche prietenă . O zi pentru acoperit hoitul. O zi z i pentru doliu. ţi  sunat, domnule Chinaski. — Dar n-a ţ  — Mda. — Şi vreau să  v   v ă   spun un lucru, Chinaski, între noi. ă  spun — V-ascult. ţ i, — Câ nd nd nu suna ţ  i, ştiţ i ce spuneţ i? i? — Nu. — Domnule Chinaski, spuneţ i: i: „Mă  pi  piş pe Poşt ă  !” ă !” — A şa spun? — Şi, domnule Chinaski, ştiţ i ce-nseamnă  asta?  asta? — Nu, ce-nseamnă ? — Asta-nseamnă , domnule Chinaski, că  Po  Poşta o să  se  se pişe pe tine! Apoi s-a lă sat sat pe spate şi m-a privit. ă  duce — Domnule Feathers, i-am zis, puteţ i să  v   v ă   duceţ i dracului. — Nu fi impertinent, Henry. Po' să -ţ i fac via ţ  ţ a grea. — V ă   rog să  folosi  folosiţ i numele întreg câ nd nd v ă   adresa ţ     cer doar  ă  rog ă  adresa  ţi,  i, domnule. V ă  ă cer puţ in in respect. — Îmi ceri respect, dar… — Prea bine. Ştim unde trageţ i, i, domnule Feathers. — Ce? Asta-i o ameninţ are? are?

— Negrii mă  iubesc  iubesc pe-aici, Feathers. I-am prostit. — Negrii te iubesc? — Îmi dau de bă ut. ut. Ba chiar le fut femeile. Sau încerc. — În regulă . A-nceput să  ne  ne scape din mină . V ă   rog să  v   v ă     relua ţ  ă  rog ă relua  ţi  lucrul. Mi-a dat bonul de învoire. Era neliniştit, bietul om. Nu-i prostisem pe ă  de negri. Nu prostisem pe nimeni în afar ă   de Feathers. Dar nu puteai să -l -l condamni că  s-a  s-a neliniştit. Un supraveghetor fusese împins pe scă ri. ri. Altul t ă  i  at ăiat ă pe pe cur. Altul înjunghiat în burt ă     pe câ nd nd a ştepta la o trecere s ă  se  se schimbe ţa   biroului central de poli ţ ie. ă zut culoarea, la 3 a.m. Chiar în fa ţ  ie. Nu l-am mai v ă  zut niciodat ă  ă . ând   d după  ce-am Feathers, cur â  n  ce-am vorbit cu el, s-a transferat de la oficiul ă  parte central. Nu ştiu exact unde s-a dus. Dar era în alt ă   parte decâ t în oficiul central.  pe la 10:00 a sunat telefonul. Într-o diminea ţă  ţă  pe — Domnul Chinaski? Am recunoscut vocea şi am început să  m  mă  ploconesc.  ploconesc. — Mmm, am zis. Era doamna Graves, scorpia. ţ i? — Dormea ţ  i? — Da, da, doamnă  Graves,  Graves, dar spuneţ i. i. E în regulă , e în regulă . — A ţ  ţi  primit avizul. — Mmm, mmm. — Deci am notificat sala de testare. — Mmm. — Şi sunteţ i programat să  v   v ă     prezenta ţ   să pt  pt ă  ni, de ă prezenta  ţi  cu CP l în două  s ăm   â ni, azi încolo. ţi  un pic… — Ce? Sta ţ  — Asta-i tot, domnule Chinaski. O zi bună . A-nchis. ând   d lucrurile, am luat foaia cu scheme şi am legat totul de sex şi A şa st â  n â rsta. ă -n  v â  rsta. Tipul ă sta sta st ă  -n casa aia cu trei femei. O bă tea tea cu cureaua pe una (numele ei era numele str ă  z  ii şi v â  r  sta, numă rul rul zonă rii); rii); i-o halea alteia (idem) ăzii ârsta,  poponarii şi pe-a treia o futea pur şi simplu, pe stil vechi (idem). Erau pe urmă  poponarii ăştia şi unul dintre ei (pe nume Bd. Manfred) avea treizeci şi trei de ani… Etc., etc., etc. Sunt sigur că  nu  nu m-ar fi lă sat sat în cuşca aia de sticlă  dac-ar  dac-ar fi ştiut la ce mă  g  gâ ndesc ndesc în timp ce mă  uitam  uitam la fişele alea. Toate ar ă  tau ca nişte cunoştinţ e ă tau  vechi. ă .   Totuşi, m-am încurcat la unele dintre orgii. Am scos 94 prima oar ă  După  zece  zece zile, câ nd nd m-am întors, ştiam cine cui şi ce îi face. Am scos 100 la sut ă  ă  în cinci minute. Şi am primit o scrisoare de felicitare de la dirigintele municipal. â nd Cur â  nd după  asta  asta am devenit titular şi asta-mi dă dea dea dreptul la o noapte de opt ore – altceva dec â t 12 şi concediu pl ă tit. tit. Din cei 150 sau 200 de la început, r ă  ăm   ă sesem sesem doar doi.

Apoi l-am cunoscut la oficiu pe David Janko. Era un puşti alb la vreo ă cut două zeci zeci de ani. Am f ă  cut greşeala să  vorbesc  vorbesc cu el, ceva despre muzica clasică . S-a nimerit să  m  mă  pricep  pricep la muzica clasică  fiindc  fiindcă  era  era singurul lucru pe care-l puteam asculta în timp ce beam bere, în pat, diminea ţ  ţa   devreme. Dac-asculţ i în ţă  ajung ţ at fiecare diminea ţă   ajung să -ţ i intre-n cap nişte lucruri. Şi câ nd nd Joyce a divor ţ  at de mine am împachetat din greşeală  dou  două  volume  volume din Vieţ ile ile compozitorilor clasici şi moderni într-una din valizele mele. Cele mai multe dintre vieţ ile ile ât  de chinuite c ă  îmi plă cea oamenilor ă lora lora au fost at â  cea să  citesc  citesc despre ei, gâ ndindu-m ndindu-mă , uite şi eu sunt în rahat şi nici m ă car car nu pot scrie muzică . Dar am deschis gura. Janko şi alt tip se contraziceau şi am pus capă t disputei spunâ ndu-le ndu-le data na şterii lui Beethoven c â nd nd a pus pe hâ rtie rtie Simfonia  a treia şi expunâ ndu-le ndu-le la modul general (chit c ă  confuz)  confuz) ce au spus criticii despre a Treia. A fost prea mult pentru Janko. M-a luat imediat drept un tip cu carte. ând  nd pe scaunul de lâ ng ă  ţ in St â  ngă  mine  mine a-nceput să  se  se vaite şi să ţ  ină  tirade,  tirade, noapte ă  ad după  noapte,  noapte, despre pă timirea timirea îngropat ă   adâ nc nc în sufletul lui zbuciumat şi nefericit. Vir ă  rţ   ţituri, ă m scrisorile în despă r   ituri, ascultam, şi-ascultam, şi-ascultam, gâ ndindu-m ndindu-mă , ce mă  fac  fac acum? Cum o să -l -l fac pe smintitul ă sta sta blestemat să  tacă ? Ajungeam acasă -n -n fiecare noapte nă uc uc şi bolnav. Mă  omora  omora cu sunetul  vocii lui.  la 10:36 p.m., a şa Începeam la 6:18 p.m. şi Dave Janko nu începea pâ nă  la ă u. â nd că  putea  putea fi mai r ă  u. Av â  nd o pauză  de  de masă  de  de treizeci de minute la 10:06, m ă ă -l â nd, â ndu-se ntorceam de obicei atunci c â nd nd şosea. Şi iat ă  -l apă r  r â  nd, uit â  ndu-se după  un  un scaun lâ ng ngă  mine.  mine. Janko, pe lâ ng ngă  mare  mare creier, se dă dea dea şi mare amant. După  ânat   at pe holuri de femei tinere şi frumoase, urmă rit ăzi. el, era v â  n rit de ele pe str ă  z  i. Nu-i ăzut ă vorbind   vorbind cu femei la dă deau deau pace, bietul de el. Dar nu l-am v ă  z  ut niciodat ă  serviciu, nici pe ele cu el. Şi iat ă  ă -l -l sosind: — HEI, HANK! OMULE, AM DAT AZI O MUIE…! Nu vorbea, zbiera. Zbier ă   toat ă     noaptea. ă  toat  ă noaptea. — DOAMNE, M-A DEVORAT! ŞI T  RA! DA, ERA CHIAR  Â N Ă RA!  Ă ! PROFESIONIST  ă.  Pe urmă  a Mi-am aprins o ţ igar  igar ă   a trebuit s ă  ascult  ascult tot despre cum a l  nit-o: înt â  âlnit-o: — A TREBUIT S Ă  IES  IES S Ă -MI -MI IAU O PIINE, 'N Ţ ELEGI? ELEGI? Pe urmă  –  – pâ nă  la  la cele mai mici detalii – ce-a spus ea, ce-a spus el, ce-au ăcut   ut etc. f ă  c La vremea aia, se dă duse duse o lege care cerea că  Po  Poşta să  pl  plă teasc tească  orele  orele suplimentare ale lucr ă  torilor suplinitori o dat ă ş tate. A şa că  oficiul  oficiul poştal ă torilor ă  şi jumă tate. ătorilor  torilor titulari. a repartizat timpul peste program lucr ă  Cu opt sau zece minute înainte de ora normală  de  de plecare la 2: 48 p.m. se auzea de la interfon:

ă  rug — Atenţ ie, ie, v ă   rugă m! m! Toţ i titularii care s-au prezentat la 6:18 sunt sun t ţi  să  lucreze ă peste solicita ţ   lucreze o or ă     peste program! Janko sur â  dea, se aplecă  şi-şi turna şi mai mult din otrav ă  -n mine. â dea, ă -n Apoi, opt minute înainte să  mi  mi se-ncheie a noua or ă  ă,  la difuzor se-auzea din nou. ă  rug — Atenţ ie, ie, v ă   rugă m! m! Toţ i titularii care s-au prezentat la 6:18 sunt sun t solicita ţ   lucreze două  ore  ore peste program! ţi  să  lucreze ă : Apoi opt minute înainte de a zecea or ă  ă  rug ătorii — Atenţ ie, ie, v ă   rugă m! m! Toţ i lucr ă  t  orii titulari care s-au prezentat la 6:18 sunt solicita ţ   lucreze trei ore peste program! ţ i să  lucreze În timpul ă sta, sta, Janko nu se oprea deloc.  Ă  TEAM ÎN FARMACIA AIA, 'N Ţ E LEGI. AU INTRAT DOU Ă  GAGICI — ST   GAGICI ANTIIA. MI S-AU A ŞEZAT C Â   TE UNA DE FIECARE PARTE… Bă iatul iatul mă  omora,  omora, dar nu gă seam seam nici o scă pare, pare, îmi aduceam aminte ă.  toate slujbele în care mai lucrasem. Nebunii se lipeau de mine de fiecare dat ă  Mă  pl  plă ceau. ceau. Pe urmă  Janko  Janko mi-a pus în bra ţ   bat ă     la ma şină  ţe  romanul lui. Nu ştia să  bat  ă la tuse cineva de meserie. Era legat între coperte de piele neagr ă  oase. şi i-l bă tuse ă , fiţ oase.  Titlul era foarte romantic. — S Ă -MI -MI SPUI CUM  Ţ I SE PARE, mi-a zis. — Mda, am zis. L-am luat acasă , am desf ă  cut o bere, m-am bă gat gat în pat şi-am început. ă cut Începea bine. Era despre cum st ă  ătuse t  use Janko în că mă ru ruţ e şi flă mâ nzise nzise în timp ce-ncerca să -şi gă seasc sească  o  o slujbă . Avea probleme cu agenţ iile iile de plasare a for ţ  rea un tip pe care-l cunoscuse-ntr-un bar – pă rea rea genul ţei  ei de muncă . Şi apă rea foarte citit – dar prietenul lui tot împrumuta bani de la el pe care nu-i dă dea dea ă -napoi. niciodat ă  -napoi. Era o scriere onest ă  ă . Poate că  l-am  l-am judecat greşit pe omul ă sta, sta, mi-am zis. Îmi f ă  ă ceam ceam speranţ e pentru el în timp ce citeam. Apoi romanul s-a pr ă   scrie despre ă bu   şit. Dintr-un motiv sau altul, în clipa-n care-a-nceput să  scrie Poşt ă  ă , treaba şi-a pierdut autenticitatea. ău.   . S-a terminat cu el la oper ă  ă.  Era în Romanul devenea din ce în ce mai r ă  u ă  necioplit  ă  şi stupidă . Mă  antract. Plecase de la locul lui ca s ă  scape  scape de gloat ă   necioplit ă ş rog, aici eram de partea lui. Apoi, dup ă  un  un st â  lp, s-a-nt â  m â lp, âmplat.  mplat. S-a-nt â  âmplat   plat foarte iute. A dat peste una frumoas fru moasă , fină , cultivat ă  râ     mat-o. mat-o. ă . Mai c-a dă r  â Dialogul urma a şa: ât  de r ă  ă u! — O, îmi pare at â  u! — Nu face nimic… — N-am vrut… Ştiţ i… i… Îmi pare r ă  u ău…!   …! ă asigur, — O, v ă     asigur, chiar nu-i nimic! ă zut… — Dar nu v-am v ă  zut… N-am vrut să … — Nu-i nimic. Chiar nu-i nimic… Dialogul despre ciocnire continua pe o ă  şi jumă tate. pagină ş tate.

ărat Bietul bă iat iat era cu adev ă  r  at smintit. ădit   it că  gagica â lpi ă , ei S-a v ă  d  gagica asta, deşi umblă  creanga  creanga printre st â  lpi singur ă   bine, e de fapt că să torit  torit ă   cu doctorul ă la, la, dar dom' doctor nu-nţ elegea elegea opera, ă  cu  ba, mai mult, nu-l interesau nici mă car car lucrurile simple precum Bolero-ul lui Ravel. Sau chiar Dansul tricornului a lui de Falia. Eram de partea doctorului aici. Din aceast ă     ciocnire a dou ă  suflete  suflete cu adev ă  rat sensibile, ceva s-a ă ciocnire ă rat âlneau  lneau la concerte şi-o puneau pe fugă  dup produs. Se-nt â   după . (Asta era mai ţ i că  pur degrabă  implicat  implicat decâ t afirmat pentru că  am  amâ ndoi ndoi erau prea delica ţ   pur şi simplu să  se  se fut ă  .) ă .) Şi se termina. Biata frumoas ă  creatur  ă  îşi iubea soţ ul  creatur ă îş ul şi îl iubea pe erou (Janko). Nu ştia ce să  fac  facă , a şa că , bine-nţ eles, eles, se sinucidea. Îi lă sa sa şi pe doctor  şi pe Janko fiecare singur în baia lui. I-am spus puştiului: — Începe bine. Dar o să  trebuiasc  trebuiască  s  să  sco  scoţ i dialogul ă la la cu ciocnitu-n â lpului.  juru' st â  lpului. E foarte prost… — NU! NU SCOT NIMIC! Lunile treceau şi romanul era mereu respins. — IISUSE! — A zis – NU POT S Ă  MERG  MERG LA NEW YORK ŞI S Ă  STR   STR ÎNG M Â NA NA EDI  TORILOR! — Ascult ă  ă , puştiule, de ce nu-ţ i dai demisia din slujba asta? Du-te-ntr-o ţă  şi scrie. Lucrează -l. că mă ru ruţă ş -l.  ĂŢ I — UN TIP CA TINE POA S Ă  FAC  FAC Ă  CHESTIA  CHESTIA ASTA, a zis, FIINDC Ă  AR   AR  CA UN BE Ţ IV. IV. OAMENII TE ANGAJEAZ   FIINDC Ă -ŞI ÎNCHIPUIE C Ă  NU NU- Ţ I  Ă  FIINDC  Ă  PARTE  Ă MII. PO Ţ I G Ă SI SI O SLUJB Ă -N -N ALT   PARTE ŞI-O S Ă  R   R  MII. PE MINE NU M Ă   Ă  FIINDC  Ă  LA  Ă D C Â  T SUNT DE INTELIGENT  ANGAJEAZ   FIINDC Ă  SE  SE UIT   LA MINE ŞI V  I, UN TIP INTELIGENT CA EL N-O S Ă  R   R   LA NOI, A Ş A C Ă  N NŞI-ŞI ZIC: P Ă I,  Ă M Â N Ă  LA  ARE NICI UN ROST S Ă -L -L ANGAJ Ă M. M. — Eu tot zic, du-te-ntr-o că mă ru ruţă  şi scrie. — DAR AM NEVOIE DE ASIGURARE! — E bine că  au  au fost alţ i câţ iva iva care n-au gâ ndit ndit a şa. Bine că  Van  Van Gogh na gâ ndit ndit a şa. — FRATELE LUI VAN GOGH II D Ă DEA DEA CULORI PE GRATIS! Mi-a zis puştiul.   PATRU. Apoi am dezvoltat un sistem nou la curse. Am scos 3 000 de dolari într-o ă  şi jumă tate ă mâ na. lună ş tate mergâ nd nd la hipodrom doar de dou ă  sau  sau trei ori pe să pt  pt ă  na.  Am început să  visez.  visez. Vedeam o că su suţă  la  la mare. Mă  vedeam  vedeam în haine ca lumea, liniştit, sculâ ndu-m ndu-mă  dimine  dimineţ ile, ile, urcâ ndu-m ndu-mă î ă  în ma şina mea de import, ăr  ă  grab conducâ nd nd f ă  r   ă   grabă  p  pâ nă  la  la hipodrom. Vedeam mese relaxate, cu cotlete, cu  bă uturi uturi câ t trebuie de reci în pahare colorate înainte şi după . Bacşişul mare. igara de foi. Şi femei câ nd nd ţ i le doreşti. E uşor să  te  te la şi în voia unor gâ nduri nduri  Ţ igara de felul ă sta sta câ nd nd ţ i se pun în mâ nă  bancnote  bancnote bă   bane la geamul casierului.

Câ nd nd la o cursă  de  de şase furlongi, adică -ntr-un -ntr-un minut şi nouă  secunde,  secunde, câştigi salariul pe-o lună . A şa că  am  am ajuns în biroul şefului de personal. Iat ă  -l, la masa lui. Aveam ă -l, o ţ igar  igar ă   de foi în gur ă ş suflarea-mi duhnea a whiskey. Miroseam a bani. ă  de ă  şi r ă  ă suflarea-mi ătam  Ar ă  t  am a bani. — Domnule Winters, am zis, Poşta s-a purtat bine cu mine. Dar am nişte interese de afaceri în afara serviciului de care trebuie neapă rat rat să  m  mă  ocup.  ocup. Dacă  nu-mi  nu-mi puteţ i da un concediu, trebuie s ă -mi -mi prezint demisia. — Nu ţ i-am i-am mai dat un concediu anul ă sta, sta, Chinaski? — Nu, domnule Winters, mi-a ţ  ţi  respins cererea de concediu. De data asta  nu mai poate fi vorba de respingere. Sau demisionez. — Bine, completează  cererea  cererea şi ţ i-o i-o semnez. Dar nu-ţ i pot da decâ t 90 de zile libere. — Le iau, am zis, exhalâ nd nd o dâ r  r ă   lungă  de  de fum albastru din ţ igara igara mea ă  lung scumpă . ă de Hipodromul se mutase la vreo sut ă     de mile de-a lungul coastei. Am continuat să -mi -mi plă tesc tesc chiria pentru apartamentul din ora ş, mă  urcam  urcam în ma şină  şi am apucat-o-ntr-acolo. O dat ă   ori pe s ă pt  pt ă   mă ă , de două  ori ăm   â nă  m ntorceam la apartament, verificam po şta, dormeam eventual peste noapte şi apoi mă -ntorceam. -ntorceam. Era o via ţă   plă cut  cut ă ş  câştig. După  ultima  ultima cursă , în fiecare ţă  pl ă  şi am început să  c sear ă   la bar, lă sâ ndu-i ndu-i barmanului un bacşiş bun. ă,  ză  boveam la un pahar-două  la ţă  nou Pă rea rea o via ţă   nouă . Îmi mergea la fix. Într-o sear ă  ă  nici  nici mă car car nu m-am uitat la ultima cursă . M-am dus la bar. Cincizeci de dolari la victorie era pariul meu standard. După  ce  ce pariezi 50 la victorie o vreme e ca şi cum ai paria 5 sau 10. — Scotch şi apă , i-am cerut tipului de la bar. Cred c-o s-o ascult pe-asta la difuzor. — Pe cine-ai pus? — Blue Stocking, i-am zis, 50 la victorie. — Prea greu. — Glumeşti? Un cal bun poa' să  ia  ia la 60 de kile la un preţ  cerut  cerut de 6 000 ăcut   ut ceva ce nici un de dolari. Astea-nseamnă , în condiţ iile iile date, că  acel  acel cal a f ă  c ă cut. alt cal din curs ă  aia  aia n-a mai f ă  cut.   Bine-nţ eles, eles, nu ă sta sta era motivul pentru care pariasem pe Blue Stocking.  Totdeauna dă deam deam informa ţ  ii false. Nu mai voiam pe altcineva la bord. ţ ii La vremea aia, nu aveau reţ ea ea t.v. cu circuit închis. Ascultai anunţ urile urile şi-at â  â t. ţă  380 t. Aveam în fa ţă   380 de dolari. O pierdere la ultima cursă  mi-ar  mi-ar fi lă sat sat un profit de 330 de dolari. Treab ă  bun  bună  pentru  pentru o zi de muncă .   Ascult ă  m. Crainicul pomenise fiecare cal din curs ă î  de Blue ă m. ă  în afar ă  ă  de Stocking. ă , alergâ nd Calul meu trebuie c-o fi că zut, zut, mi-am zis. Erau la linia dreapt ă  nd spre potou. Cursa era cunoscut ă     pentru finişul scurt. ă pentru Şi atunci, chiar înainte de sf â  â r  r şitul cursei, spicherul a zbierat:

 Ă -L — ŞI IAT  -L PE BLUE STOCKING VENIND PRIN EXTERIOR! BLUE STOCKING SE-APROPIE! E… BLUE STOCKING! — Scuză -m -mă , i-am spus barmanului. Mă -ntorc -ntorc imediat. Preg ă te teşte-mi un scotch cu apă , dublu. — Da, domnule, a zis. ă , unde exista o tabel ă  mic   M-am întors afar ă   mică , lingă  aren  arenă . Blue Stocking avea 9/2. Mă  rog,  rog, nu era 8 sau 10 la 1. Dar jucai pe câştigă tor, tor, nu pe preţ .  Aveam 250 de dolari câştig plus m ă run runţ iş. M-am întors la bar. ă sur  âde   e mâ ine, — Cine v ă     sur â  d ine, domnule? A-ntrebat barmanul. — Pâ nă  m  mâ ine ine e cale lungă , i-am zis. Mi-am terminat paharul, i-am lă sat sat ăiat-o.  bacşiş un dolar şi am t ă  i  at-o. ă  spre O masă  cu  cu vedere direct ă   spre ocean, asta dacă  nu  nu erai dispus să  a   a ştepţ i. i. Dar tot puteai să  vezi  vezi oceanul afar ă ş  te la şi pradă  romantismului.  romantismului. ă  şi luna şi să  te Să  te  te bucuri de via ţă   mică ş ţă . Comandă m mereu o salat ă  ă  mic ă  şi un cotlet mare. ător ă tea ă cusem Chelneriţ a zâ mbea mbea încâ nt  nt ă  t  or şi st ă  tea foarte aproape de tine. F ă  cusem cale lungă , de la un tip care a lucrat în abatoare, care bă tuse tuse ţ ara ara cu o echipă  de  de muncitori la că ile ile ferate, care lucrase-ntr-o fabrică  de  de biscuiţ i pentru câ ini, ini, care dormise pe bă nci nci în parc, care avusese slujbe pe doi bani într-o duzină  de  de ora şe ă  ţ ara. din toat ă ţ  ara. ă  îmi că utam âi  După  cin  cină î utam un motel, însemna şi ă sta sta să  bat  bat ceva drum. Înt â  mă  opream  opream undeva pentru whiskey şi bere. Evitam locurile cu televizoare.  Aveam a şternuturi curate, un duş cald, lux. Era o via ţă   miraculoasă . Şi nu mă  ţă  miraculoas să turam turam de ea. În fiecare sear ă  ă  era  era cam acela şi lucru. Conduceam de-a lungul coastei că ut  ut â  n  cinez. Voiam un loc scump care să  nu  nu fie prea ând   d un loc unde să  cinez. aglomerat, începusem să  am  am nas pentru locurile astea. Le recunoşteam ă . Nu aveai totdeauna o într-o zi eram la bar între curse şi privindu-le de-afar ă  am ză rit-o rit-o pe femeia aia. Dumnezeu sau altcineva tot creează  femei  femei şi le zv â  rle â rle ăzi pe str ă  z  i şi curul ă steia steia e prea mare şi ţâţ ele ele ă leia leia sunt prea mici şi asta-i ă  şi aia-i să rit  ă  şi aia-i cucernică ş ă  şi aia citeşte-n frunze de ceai şi asta nebună ş rit ă ş nu-şi poate st ă  ni pâ r  rţ   ţurile u ă pâ ni   rile şi aia are nasul prea mare şi aia are picioare schilave… Dar din câ nd nd în câ nd, nd, apare câ te-o te-o femeie, ca o floare, o femeie care pur şi simplu erupe din haine… O creatur ă  ă a â r     a sexului, un blestem, sf â  rş   itul a tot şi toate. Am ridicat privirea şi iat-o, la cel ă lalt lalt capă t al barului. Se cam îmbă tase tase  facă  g  gâ t şi au chemat un şi barmanul nu voia s-o servească  şi a-nceput să  fac ţ , scoţâ nd-o ă  şi vorbeau. gabor de la hipodrom şi gaborul a apucat-o de bra ţ  nd-o afar ă ş Mi-am terminat paharul şi i-am urmat. — Domnule poliţ ist! ist! Domnule poli ţ ist! ist! S-a oprit şi s-a uitat la mine. — A f ă  c ia mea ceva r ă  u ăcut   ut soţ ia ău?   ? Am întrebat. ă . — Credem că  e  e în stare de ebrietate, dom nule. O conduceam la poart ă  â s. — Poarta de start? A r â  s. — Nu, domnule. Poarta de ieşire. — Mă  ocup  ocup eu, domnule ofi ţ er. er.

— În regulă , domnule. Dar aveţ i grijă  s  să  nu  nu mai bea. ă spuns. ţ  şi am condus-o înapoi înă untru. N-am r ă  spuns. Am luat-o de bra ţ ş untru. — Slav ă   domnului, mi-ai salvat via ţ  a, a zis. S-a ciocnit de mine din ă  domnului, ţ a, lateral. — O. K. Mă  cheam  cheamă  Hank.  Hank. — Eu sunt Mary Lou, a zis ea. — Mary Lou – am zis eu – te iubesc. âs.  . A r â  s â lpi ă,  nu? — Apropo, nu te ascunzi după  st   st â  lpi la oper ă  — Nu mă  ascund  ascund după  nimic,  nimic, a zis, împingâ ndundu-şi sinii înainte. — Mai vrei ceva de bă ut? ut? — Sigur, dar nu vrea să  m  mă  serveasc  servească . — Sunt mai multe baruri aici, Mary Lou. Hai să  d  dă m o tur ă   pe sus. Să  nu  nu ă  pe  vorbeşti. R ă  ă mâ i în spate şi-ţ i aduc eu paharul. Ce bei? — Orice, a zis. — Scotch cu apă  e  e bine? — Sigur. Am bă ut ut restul zilei. Mi-a purtat noroc. Am scos două  din  din ultimele trei. — Eşti cu ma şina? Am întrebat-o. — Am venit c-un nenorocit, a zis. Lasă -l -l încolo. — Dacă  tu  tu poţ i, i, pot şi eu, i-am zis. Ne-am frecat în ma şină ş ă  şi limba-i să geta geta prin gura mea şi-afar ă   ca un şerpişor r ă  t   ă  cit. Ne-am dat drumul şi am ă  ca ăt  ă cit. ă . Era o sear ă  ă norocoas pornit-o pe coast ă     norocoasă . Am gă sit sit o masă  cu  cu vedere la ocean, ă  lumea am comandat de bă ut ut şi am a şteptat cotletele. Toat ă   lumea de-acolo se uita la ea. M-am înclinat şi i-am aprins ţ igara, igara, gâ ndindu-m ndindu-mă , asta o să  fie  fie una ca ă lumea lumea. Toat ă     lumea de-acolo ştia la ce mă  g  gâ ndesc ndesc şi Mary Lou ştia la ce mă  gâ ndesc ndesc şi îi zâ mbeam mbeam pe deasupra flă că rii. rii. — Oceanul, am zis, uite-te la el, cum se zbate, cum freamă t  tă    -n -  n sus şi-n ă ându-se   du-se unii cu alţ ii,  jos. Şi dedesubt, peştii, bieţ ii ii peşti lupt â  n ii, mâ nc ncâ ndu-se ndu-se unii ă  pe alţ ii. ii. Suntem ca peştii ă ia, ia, doar că  suntem  suntem aici deasupra. O mişcare greşit ă  cut să  fii  fii campion. E pl ă cut cut să ş ri ai de f ă  cut. şi eşti terminat. E pl ă cut ă  ştii ce mişcă ri ă cut. Mi-am scos un trabuc şi l-am aprins. — Inc-un pahar, Mary Lou? — O. K., Hank. A fost una dintre cele mai bune. Auzeam apa, auzeam fluxul înainte şi rea să  nu  nu se mai înapoi. Era ca şi cum mi-a ş fi dat drumul cu tot oceanul. Pă rea â r  sf â  rş   ească . Apoi m-am rostogolit într-o parte. — O, Doamne, am zis. O, Doamne! Nu ştiu cum se face de-ajunge Domnul în situa ţ  ţiile  iile astea mereu. Am ajuns la hotelul ă la. la. Se-ntindea deasupra mă rii, rii, era construit deasupra mă rii. rii. Un hotel vechi, dar la care se simţ ea ea ştaiful. Am primit o ă  la camer ă   la primul etaj. Se auzea dedesubt oceanul, se auzeau valurile, se simţ ea  ea  mirosul oceanului, sim ţ eai eai fluxul mergâ nd nd înainte şi înapoi, înainte şi înapoi.

Nu m-am zorit cu ea, câ t am stat de vorb ă  şi-am bă ut. ut. Apoi m-am dus şi âz  â nd m-am a şezat pe canapea lâ ng ngă  ea.  ea. Ne-am încă lzit, lzit, r â  nd şi vorbind şi ascult â  n ând   d oceanul. M-am dezbr ă  ăcat,  cat, dar am pus-o să -şi lase hainele pe ea. Apoi am dus-o pâ nă  la  la pat şi întinzâ ndu-m ndu-mă  deasupra  deasupra ei i-am scos în sf â  r şit hainele â r  şi am intrat. Era greu de intrat. Apoi a cedat. A doua zi am trecut să -i -i luă m nişte lucruri de la un motel, înă untru untru era un tip scund, negricios, cu un neg de-o parte a nasului. Ar ă  t  a periculos. ăta — Pleci cu el? A-ntrebat-o pe Mary Lou. — Da. — Bine. Baft ă  igar ă  ă.  Şi-a aprins o ţ igar  ă.  — Mulţ umesc, umesc, Hector. Hector? Ce dracului de nume mai era şi-asta? — Bei o bere? M-a-ntrebat tipul. — Sigur, am zis. ă tea ă Hector st ă  tea pe marginea patului. S-a dus în bucă t  tă     rie rie şi-a adus trei ăcut   ut sticla lui Mary Lou,  beri. Era o bere bună , de import, din Germania. A desf ă  c i-a turnat din sticl ă î ă  într-un pahar. Apoi m-a-ntrebat: — Pahar? — Nu, mersi. M-am ridicat şi am ciocnit cu el. Ne-am a şezat şi ne-am bă ut ut berile în t ă  c ăcere.   ere. Apoi el a zis: — Eşti destul de b ă rbat rbat ca să  mi-o  mi-o iei? ăm   â nă  cu — La dracu', nu ştiu. E alegerea ei. Dacă  vrea  vrea să  r   r ă   cu tine, r ă  ne. De ce n-o-ntrebi pe ea? ă mâ ne. ă mâ i cu mine? — Mary Lou, r ă  — Nu, a zis ea, plec cu el. A ar ă  t  at înspre mine. M-am simţ it it important. Pierdusem at â  t  ea femei în ătat âtea ţa   at â  âtor fa ţ  t  or ţ ipi, ipi, că  era  era plă cut cut să  mearg  meargă  acum  acum în sens invers. Mi-am aprins o ţ igar  ă . Apoi m-am uitat după  o ă . Am v ă  ăzut ă.  igar ă   o scrumier ă  z  ut una pe mă su suţ a de toalet ă    S-a-nt â  mplat să  m  mă  uit  uit în oglindă  s  să  v   v ă  -l v ă  â mplat ă d câ t sunt de mahmur şi să -l ă d  venind spre mine ca o să geat  geat ă   spre un panou de darts. Aveam încă  sticla  sticla de ă  spre ă.  Toat ă  ă   bere-n mâ nă . Am pivotat şi a intrat drept în ea. L-am nimerit în gur ă  ă r  â ma  ţi.  i. Hector s-a lă sat gura-i era numai sâ nge nge şi dinţ i sf ă  r â  ma ţ  sat în genunchi, urlâ nd, nd, inâ ndu-se ndu-se de gur ă   cu amâ ndou ndouă  m  mâ inile. inile. Am v ă  ţ in ă  cu ăzut  zut stiletul. L-am împins departe de el cu piciorul, l-am ridicat, m-am uitat la el. Dou ă zeci zeci de centimetri.  Am apă sat sat butonul şi lama s-a retras. L-am bă gat gat în buzunar. ă,  m-am dus în spate şi i-am tras un şut   Apoi, în vreme ce Hector se vait ă  it pe podea, pl â ng ngâ nd nd în continuare. M-am îndepă rtat, rtat, am luat în fund. S-a lăţ it un gâ t din berea lui. Apoi m-am dus şi am plesnit-o pe Mary Lou. A ţ ipat. ipat. ţi  pus asta la cale, a şa-i? O lă sai — Pizdă ! A ţ  sai pe maimuţ a asta să  m  mă  omoare pentru patru-cinci sute de dolari nenoroci ţ i din portofelul meu! — Nu, nu! A zis. Plâ ngea. ngea. Amâ ndoi ndoi plâ ngeau. ngeau. Am plesnit-o iar.

âţ i oamenii pentru c â teva — A şa faceţ i, i, pizdă ? Omor âţ  teva sute? ă  — Nu, nu, TE IUBESC, Hank, TE IUBESC! Am apucat rochia aia albastr ă  de gâ t şi am sf âş  la talie. Nu purta sutien. C ăţ eaua eaua n-avea nevoie. âşiat-o pâ nă  la Am ieşit din camer ă  ă,  am ajuns afar ă ş ă  şi-am luat-o spre hipodrom. Dou ă ăm   â ni ăteam âmplat   plat nimic. trei să pt  pt ă  ni am privit peste um ă r. r. St ă  t  eam pe ace. Nu s-a-nt â  m ăzut-o ă pe N-am mai v ă  z  ut-o niciodat ă     pe Mary Lou la curse. Nici pe Hector. Nu ştiu cum, după  aia  aia banii s-au dus şi cur â  n ând   d am abandonat cursele şi ăteam ând   d să  se st ă  t  eam în apartamentul meu a ştept â  n  se termine concediul de 90 de zile.  Aveam nervii zdrenţ e de la bă ut ut şi de la ritm. Nu-i o poveste nou ă , cum se aruncă  femeile  femeile asupra unui bă rbat. rbat. Crezi că  ai  ai loc s ă  respiri,  respiri, apoi ridici privirea  şi dai peste alta. La câ teva teva zile după  ce  ce m-am întors la muncă  a  a apă rut rut alta. Fay. Fay avea pă rul rul că runt runt şi se-mbracă  tot  tot timpul în negru. Zicea că  protestează î z  boiului. Dar dacă  Fay  Fay voia s ă  protesteze  protesteze împotriva ă  împotriva r ă  ăzboiului. r ă  zboiului, din partea mea era O. K. Era un fel de scriitoare şi se ducea la nişte ă zboiului, cenacluri. Avea idei despre Salvarea Lumii. Dacă  putea  putea s-o Salveze şi din parteă ise ă de   de la un fost soţ  – mi, şi-asta era-n regulă . Tr ă  ise dintr-o pensie alimentar ă   – avuseser ă   trei copii – şi mama ei îi mai trimitea bani c â nd nd şi câ nd. nd. Fay nă  trei avusese mai mult de o slujb ă  sau  sau două -n -n via ţ  ţa   ei. În timpul ă sta ămad   adă  de sta Janko avea înc-o gr ă  m  de rahat de turnat. Mă  trimitea  trimitea ţă . La vremea aia primeam multe acasă  cu  cu dureri de cap în fiecare diminea ţă  amenzi de la circula ţ   de fiecare dat ă   câ nd nd mă  uitam  uitam în oglindă  ţie.  ie. S-ar fi zis că  de ă  c era roşu. Un echipaj sau o biciclet ă  ă . ârziu ânt.   t. Să  bag Am ajuns într-o noapte t â  r  ziu la mine. Eram complet fr â  n  bag şi să  scot cheia din u şă  mi-a  mi-a luat şi ultimul strop de vlag ă . Am intrat în dormitor şi Fay citea-n pat The New Yorker şi mâ nca nca bomboane de ciocolat ă  car nă.  Nici mă car a zis bună . ărie Am intrat în bucă t  t ă  r  ie şi m-am uitat după  ceva  ceva de mâ ncare. ncare. Nu era nimic râ     t să -mi -mi iau un pahar cu apă . M-am dus la chiuvet ă  în frigider. M-am hot ă  ă r  â ă.  ă  cu Era-nfundat ă   cu lă turi. turi. Lui Fay îi plă cea cea să  p  pă streze streze borcane goale şi capace. ă  şi deasupra apei, printre câ teva   Vasele murdare umpleau jumă tate tate din chiuvet ă  teva  farfurii de carton, pluteau borcanele şi capacele alea.   M-am întors în dormitor exact în clipa-n care Fay îşi bă ga ga o bucat ă   de ă  de ă  în gur ă  ă . ciocolat ă î — Uite, Fay, am zis, ştiu că  vrei  vrei să  salvezi  salvezi lumea. Dar nu po' să -ncepi -ncepi din  bucă t  t ă  rie? ă rie? — Bucă t  t ă  r  iile n-au importanţă , a zis. ăriile E greu să  love  loveşti o femeie cu pă r că runt, runt, a şa că  m-am  m-am dus în baie şi am ă  în cadă . O baie fierbinte poate s ă  r  ăcoreasc   orească  nervii. dat drumul la apă î  r ă  c  nervii. Câ nd nd cada s-a umplut mi-a fost frică  s  să  m  mă  bag  bag în ea. Trupul meu suferind epenise deja într-at â  t  , că  mi-era  mi-era frică  s  să  nu  nu mă î înţ epenise ât, ă  înec, M-am dus în sufragerie şi cu efort am reuşit să -mi -mi scot că ma  ma şa, pantalonii, pantofii, ciorapii. Am intrat în dormitor şi m-am urcat în pat lâ ng ngă  Fay.  Fay. Nu izbuteam s ă -mi -mi gă sesc sesc o poziţ ie. ie. De câ te te ori m ă  mi  mişcă m, m, mă  cost   cost ă  ă. 

Singurele momente câ nd nd eşti singur, Chinaski, mi-am zis, sunt câ nd nd te ă  şi câ nd duci la muncă ş nd te-ntorci. Mi-am gă sit sit în cele din urmă  o  o poziţ ie ie pe burt ă   durea peste tot. ă . Mă  durea Cur â  nd voi fi înapoi la slujbă . Dac-a ş reuşi s-adorm, mi-ar prinde bine. Din â nd timp în timp auzeam cum se mai dă  o  o pagină , sunetul ciocolatei mestecate. Fusese una dintre serile ei de cenaclu. De-ar stinge mă car car lumina. — Cum a fost la cenaclu? Am întrebat, de pe burt ă  ă.  ă  din — Sunt îngrijorat ă   din cauza lui Robby. — Oh, am întrebat, care-i problema? Robby era un tip spre patruzeci de ani care locuise toat ă     via ţ  -sa. Nu scria, mi se spusese, decâ t ă via  ţa   cu maică -sa. ăgea   ea povestiri extraordinar de amuzante despre Biserica Catolică . Robby le-o tr ă  g la catolici la meserie. Revistele nu erau preg ă tite tite pentru Robby, de şi publicase odat ă  z  usem o dat ă     pe Robby într-una dintre ă  într-un ziar din Canada. II v ă  ăzusem ă pe nopţ ile ile mele libere. Am dus-o pe Fay cu ma şina la casa aia unde-şi citeau producţ iile iile unii altora. — O! Uite-l pe Robby! A zis Fay. Scrie nişte povestiri foarte amuzante despre Biserica Catolic ă . Mi l-a ar ă  t  at. Robby era cu spatele la noi. Avea un fund lat şi mare şi ătat. ârna ăd   asta? M-am gâ ndit. moale; îi at â  r  na în izmene. Ei nu v ă  ndit. ă  întrebase Fay. — Nu intri? Mă î — Poate să pt  pt ă  na viitoare… ă mâ na   Fay îşi mai bă gă î  o bucat ă   de ciocolat ă  ă  în gur ă  ă  o ă  de ă . — Robby e-ngrijorat. Şi-a pierdut slujba la serviciul de distribu ţ ie. ie. Spune ăr  ă o că  nu  nu poate scrie f ă  r   ă     o slujbă . Are nevoie de un sentiment de siguranţă . Spune că  n-o  n-o să  fie-n  fie-n stare să  scrie  scrie pâ nă  nu nu-şi gă se seşte alt ă     slujbă . ă slujb ă  slujb — Draci, am zis, po' să -i -i gă sesc sesc alt ă   slujbă . — Unde? Cum? — Fac angajă ri ri la poşt ă  u ă , unde vrei şi unde nu vrei. Salariul nu e r ă  ău.   .  Ă ! ROBBY E PREA SENSI BIL CA S Ă  LUCREZE  Ă ! — LA POŞ T   LUCREZE LA POŞ T  — Scuze, am zis, m-am gâ ndit ndit că  merita-ncercat.  merita-ncercat. Noapte bună . Fay nu mi-a r ă  spuns. Era supă rat  rat ă  ă spuns. ă.  Aveam libere vinerea şi sâ mb mbă ta, ta, ceea ce f ă  cea că  duminica  duminica să  fie  fie ziua ă cea cea mai grea. Plus faptul că  duminica  duminica trebuia s ă  m  mă  prezint  prezint la 3: 30 p.m., în loc ă,  6:18 p.m. de ora obişnuit ă  Duminica asta m-am dus la slujbă ş gat la secţ ia ia de publica ţ  ii, ă  şi m-au bă gat ţ ii, ca de obicei duminicile şi asta-nsemna cel puţ in in opt ore în picioare. ă r de ameţ eli. â rtea, Pe lâ ng ngă  dureri,  dureri, începusem să  suf   suf ă  eli. Totul se-nv â  rtea, ajungeam foarte-aproape de leşin, apoi reuşeam să -mi -mi revin. Fusese o duminică  dur   dur ă  -n vizit ă ş ă.  Nişte prieteni de-ai lui Fay veniser ă  ă -n ă  şi st ă  t  user ă   pe canapea şi sporov ă  i  ser ă  ătuser  ă  pe ăiser  ă , cum erau ei cu-adev ă  ărat  rat mari scriitori, ărat ă . Singurul motiv pentru care nu erau publica ţ  ţ i cu-adev ă  r  at cei mai buni din ţ ar  ar ă  era că  nu nu-şi trimiteau – ziceau ei – producţ iile. iile.

ătau, M-am uitat la ei. Dacă  scriau  scriau după  cum  cum ar ă  t  au, bâ ndundu-şi cafeaua şi ă  şi le trimiteau sau le f ă  ăceau   eau pufnind şi muindu-şi pişcoturile, nu conta dacă ş c cocolo ş. Cartam revistele-n duminica asta. Aveam nevoie de-o cafea, două  cafele,  cafele, ă.  Dar toţ i supraveghetorii erau la post. Am întins-o pe uşa din o îmbucă tur  tur ă  spate. Trebuia să  m  mă  mi  mişc repede. Bufetul era la etajul doi. Eu eram la patru. Era o ieşire spre o scar ă     lingă  bud  budă  la  la bă rba  rba ţ  ă ling ţi.  i. M-am uitat la afiş.   ATEN Ţ IE! IE!  Ă  SCAR   Ă ! NU FOLOSI Ţ I ACEAST   SCAR  Era vr ă  narii ă ia. ia. Puseser ă   afişul ca ă jeal   ă . Eram mai şmecher decâ t că că narii ă  afi să -i -i împiedice pe tipii iste ţ i precum Chinaski s ă  coboare  coboare la bufet. Am deschis â t la uşa şi am luat-o-n jos pe scă ri. ri. Uşa s-a-nchis în spatele meu. Am cobor â  etajul doi. Am întors mâ nerul. nerul. Ce pizda mă -sii! -sii! Uşa nu se deschidea! Era  e încuiat ă  ă.  M-am întors sus. Am trecut de etajul trei. N-am încercat. Ştiam că  e încuiat. A şa cum era-ncuiat şi la primul etaj. Cuno şteam deja poşta destul de ă . Eram  bine. Câ nd nd puneau o capcană , nu se-ncurcau. Aveam o şansă  m  mă runt  runt ă  la etajul patru. Am încercat mâ nerul. nerul. Era-ncuiat. Mă car car uşa era lâ ng ngă  buda  buda bă rba  rba ţ  te cineva de ţilor.  ilor. Mereu intr ă ş ă  şi ieşea câ te ţ i. la budă  pentru  pentru bă rba  rba ţ  i. Am a şteptat. Zece minute. Cin şpe minute. Două zeci zeci de minute! Nu simţ ea ea NIMENI nevoia să  se  se cace, să  se  se pişe sau s-o ardă ? Două zeci zeci tut în geam. şi cinci de minute. Apoi am v ă  ăzut  zut un chip. Am bă tut — Hei, amice! HEI, AMICE! ă cut Nu m-a auzit sau s-a f ă  cut că  nu  nu mă  aude.  aude. A intrat la budă . Cinci minute. Apoi a apă rut rut alt chip. Am bă tut tut tare. — HEI, AMICE! HEI, BULANGIULE! Cred că  m-a  m-a auzit. S-a uitat la mine din spatele sticlei armate cu s â rm rmă . — DESCHIDE UŞ A! NU M Ă  VEZI?  VEZI? SUNT ÎNCUIAT AICI, T  MPITULE!  Â MPITULE! DESCHIDE UŞ A! A deschis uşa. Am intrat. Tipul era parcă -n -n transă . L-am str â  ns de umă r. r. â ns — Mersi, bă tr  tr â  ne. â ne.   M-am întors la cartatorul cu reviste. Apoi supraveghetorul a trecut pe-acolo. S-a oprit şi s-a uitat la mine. Am luat-o mai încet. — Cum merge, Chinaski? â ă  prin Am mâ r  râ     it it spre el, am agitat o revist ă   prin aer ca şi cum eram pe cale să ă  şi a trecut mai departe. mi pierd minţ ile, ile, am zis ceva-n barbă ş Fay era gravidă . Dar asta n-a schimbat-o şi n-a schimbat nici Poşta.   Aceia şi lucr ă  t  ori f ă  ceau toat ă   treaba în timp ce Brigada Diverse o ardea, ători ă ceau ă  treaba â ndu-se cert â  ndu-se pe chestii sportive. Erau to ţ i gagii negri solizi – cu constitu ţ ii ii de ători  tori profesioni şti. De câ te ă-n  -n serviciu era bă gat lupt ă  te ori unul nou intr ă  gat la Brigada Diverse. Asta-i împiedica să -i -i omoare pe supraveghetori. Dac ă  la  la ăzut ă.  Brigada Brigada Diverse exista un supraveghetor, nu era v ă  z  ut niciodat ă 

ă . Asta-nsemna aducea saci de corespondenţă  care  care soseau cu liftul pentru marf ă  ă  de ă  num ăceau.   eau. cinci minute într-o or ă   de slujbă . Câ teodat  teodat ă   numă rau rau scrisorile sau se f ă  c  Ar ă  t  au foarte liniştiţ i şi intelectuali în timpul numă r  r ă  t  orii, cu nişte creioane ătau ătorii, lungi după  urechi.  urechi. Dar în cea mai mare parte a timpului se certau violent pe faze sportive. Toţ i erau specialişti – citeau aceia şi cronicari sportivi. — Bine, omule, care-i cel mai bun alergă tor tor {6} din toate timpurile, dup ă  tine? — Pă i, i, Willie Mays, Ted Williams, Cob. — Ce? Ce? — A şa e cum auzi, puişor! — Şi Babe? Ce te faci cu Babe? — Bine, bine, care-i cel mai bun alergă tor tor din all-star dup ă  tine?  tine? — Din toate timpurile, nu din all-star! — O. K., O. K., ştiu ce vrei să  zici,  zici, puiule, ştiu ce vrei s ă  zici!  zici! — Pă i, i, să  zic,  zic, Mays, Ruth şi Di Maj! ţi  înnebunit amâ ndoi! — A ţ  ndoi! Ce faci cu Hank Aaron, puiule? Ce faci cu Hank Aaron? Toate posturile în Brigada Diverse au fost scoase la concurs în oficiu. Din cereri urma să  se  se ţ in ină  seama  seama mai ales de vechime. Brigada Diverse s-a dus şi a rupt cererile din registre. N-au mai avut ce să  fac  facă . Nimeni n-a f ă  c ngere. Pâ nă  la  la parcare era de mers mult, prin ăcut   ut plâ ngere. întuneric, noaptea. Am început să  am  am ameţ eli. eli. Le sim ţ eam eam apropiindu-se. Cartatorul începea  â rt  ă . Accesele durau cam un minut. Nu pricepeam. Fiecare scrisoare să  se-nv   se-nv â  rt ă  devenea din ce în ce mai grea. Lucr ă  t  orii începeau să  aib  aibă  un  un aspect cenuşiu, ătorii cadaveric, începeam s-alunec de pe scaun. Picioarele de-abia mă  mai  mai ţ ineau. ineau. Slujba asta mă  omora.  omora. M-am dus la doctorul meu şi i-am spus despre asta. Mi-a luat tensiunea. — Nu, nu, tensiunea e cum trebuie. Apoi m-a auscultat cu stetoscopul şi ărit. m-a câ nt  nt ă  r  it. — Nu gă sesc sesc nimic în neregulă . Apoi mi-a f ă  c nge speciale. Mi-a luat sâ nge nge din bra ţ  ăcut   ut nişte analize de sâ nge ţ  ăstimp  stimp mai lung dec â t cel de dinainte. de trei ori, la intervale, fiecare r ă  ţ i în camera cealalt ă  ă ? — Vreţ i s-a ştepta ţ  — Nu, nu, o să  ies  ies să  m  mă  plimb  plimb şi mă -ntorc -ntorc la timp. — Bine, dar să  v   v ă  -ntoarceţ i la timp. Am ajuns la timp pentru a doua ă -ntoarce luare de sâ nge. nge. Apoi trebuia a şteptat mai mult pentru a treia, 20 sau 25 de âmpl   plă  mare minute. Am ieşit pe stradă . Nu se-nt â  m  mare lucru. Am intrat într-o farmacie şi-am citit dintr-o revist ă  ă . Am lă sat-o sat-o jos, m-am uitat la ceas şi-am ieşit. Am v ă  z  ut o femeie şezâ nd nd ăzut în sta ţ  ţ ia ă  bun ia de autobuz. Era una dintre alea rare. I se vedea o bucat ă   bună  din  din picior. Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Am traversat şi m-am a şezat la vreo 20 de metri.

Pe urmă  s-a  s-a ridicat. A trebuit s ă  m  mă  iau  iau după  ea.  ea. Curul ă la la mare mă  ăgea   ea ca un magnet. Eram hipnotizat. A intrat într-un oficiu poştal şi eu am atr ă  g intrat în spatele ei. S-a a şezat la o coadă  lung  lungă ş ă  şi eu m-am a şezat în spatele ei.  că r  rţ   ţ i poştale. Eu am cumpă rat rat 12 că r  rţ   ţ i poştale par-avion şi Şi-a luat două  c timbre de 2 dolari. âmpeie   peie din Câ nd nd am ieşit, ea se urca în autobuz. Am ză rit rit ultimele cr â  m acea-ncâ ntare ntare de picior şi cur urcâ ndu-se-n ndu-se-n autobuz şi autobuzul a dus-o cu el. Doctorul a ştepta. âmplat?   plat? A ţ  ţ i înt â  ârziat  rziat cinci minute! — Ce s-a-nt â  m — Nu ştiu. Cred că  ceasul  ceasul nu merge bine. — LUCRUL  Ă STA STA TREBUIE S Ă  FIE  FIE PRECIS! ţi-i  i-i drumul. Lua ţ  ţ i sâ ngele, — Da ţ  ngele, oricum. Şi-a-nfipt acul în mine… Câ teva teva zile mai t â  rziu, testele au spus că  n-am  n-am nimic. Nu ştiu dac-a fost â rziu, de la diferenţ a de cinci minute sau de la ce. Dar accesele de ameţ eal eală  s-au  s-au înr ă  ăut    t ăţ  ăţ it. ăr  ă  s u it. Am început să  pontez  pontez de plecare dup ă  patru  patru ore de lucru f ă  r   ă   să  completez formularele care trebuiau. Ajungeam pe la 11 p.m. şi dă deam deam cu ochii de Fay. Gravid ă , biata de Fay. — Ce s-a-nt â  m âmplat?   plat? — N-am mai rezistat, ziceam, prea sensibil… Bă ie ieţ ii ii de la Oficiul Dorsey nu ştiau ce probleme am.   Intr ă   pe uşa din spate, îmi îndesam puloverul într-un ăm   în fiecare sear ă  ă  pe sertar şi intr ă  -mi iau fişa de pontaj. ăm   să -mi ţ i şi surori! Le ziceam. — Fra ţ  — Frate Hank! — Sal'tare, frate Hank! Aveam un joc, jocul cu albul-negru şi le plă cea cea să -l -l joace. Boyer venea la ţ  şi zicea: mine, mă  atingea  atingea pe bra ţ ş — Omule, dacă  eram  eram vopsit ca tine eram milionar! âta — Bine-nţ eles eles că  erai,  erai, Boyer. At â  t  a trebuie: o piele alb ă . Apoi Hadley cel mic şi rotofei venea la noi: — Era un bucă tar tar negru pe un vapor. Era singurul negru la bord. Gă tea tea  budincă  de  de tapioca de dou ă  sau  sau trei ori pe să pt  pt ă  c ă mâ nă  şi apoi f ă  ăcea   ea labă ş ă  şi se slobozea în ea. Albilor ă lora lora tare le pl ă cea cea budinca aia de tapioca, he, he, he! Lă,  he, he, he, he, he! au întrebat cum o face şi el le-a zis că  are  are reţ eta eta lui secret ă  R â  deam cu toţ ii. ii. Nu mai ştiu de câ te te ori a trebuit s-ascult povestea cu budinc ă  â deam de tapioca… — Hei, gunoi alb nenorocit! Hei, bă iatu'! iatu'! — Uite, omule, dacă  eu  eu te strigam pe tine „bă iatu'„ iatu'„ poate scoteai cu ţ itu' itu' la  mine. A şa că  nu-mi  nu-mi spune mie „bă iatu'„. iatu'„. — Uite, albule, ce-ai zice să  ie  ieşim împreună  s  sâ mb mbă ta ta asta? Mi-am gă sit sit o ăgu   uţă , cu pă rul gagică  alb  albă , dr ă  g rul blond. ăgu   uţă  neagr  ă . Şi ştii ce culoare are la p ă r. — Şi eu mi-am gă sit sit o gagic ă  dr   dr ă  g  neagr ă  r.

ă  prindem — Voi, gagiilor, ne futeţ i femeile de sute de ani. Încercă m să  v   v ă   prindem ă  în gagica asta din urmă . Nu te superi dacă -mi -mi bag pula mea mare şi neagr ă î albă  a  a ta? — Dac-o vrea, poa' s-o ia. ţi  furat pă mâ ntul — A ţ  ntul de la indieni. — L-am furat, să  n-am  n-am parte. — Nu m-ai invita la tine acasă . Dac-o faci, o să  m  mă  pui  pui să  intru  intru prin spate, ca să  nu-mi  nu-mi vadă  nimeni  nimeni pielea. — Dar a ş lă sa sa o luminiţă  aprins  aprinsă . A devenit plicticos, dar n-aveam scă pare. pare. â rst  ă , era bine. A şteptam, Sarcina lui Fay mergea bine. Pentru o ţ ip ipă  în v â  rst ă  în apartamentul nostru. În cele din urmă  clip  clipă  a  a sosit. — N-o să  dureze,  dureze, a zis. Nu vreau s-ajung acolo prea devreme. Am ieşit şi am verificat ma şina. M-am întors. ă . Poate că  putea — Aaah, ah, a zis. Nu, a şteapt ă   putea salva lumea. Eram mâ ndru ndru de calmul ei. Am iertat-o pentru farfuriile murdare şi pentru The New  Yorker şi cenaclurile ei. Tipa v â  r  stnica nu era decâ t alt ă   creatur ă   singuratică  ârstnica ă  creatur  ă  singuratic reia nu-i pă sa. sa. într-o lume că reia — Mai bine să  mergem  mergem acum, am zis. — Nu, a zis Fay, nu vreau să  te  te fac s-a ştepţ i prea mult. Ştiu că  nu  nu te-ai simţ it it bine în ultima vreme. — La naiba cu mine. Hai. ătea. — Nu, te rog, Hank. St ă  t  ea. — Cu ce pot să  te-ajut?  te-ajut? Am întrebat. — Cu nimic. ă rie A stat 10 minute. M-am dus în bucă t  t ă  rie după  un  un pahar cu apă . Câ nd nd am ieşit mi-a zis: — Eşti gata s ă  porne  porneşti? — Sigur. — Ştii unde e spitalul? — Fireşte. Am ajutat-o să  urce-n  urce-n ma şină . F ă  cusem două  curse  curse de exerci ţ iu iu în ă cusem ăm   â na să pt  pt ă  na dinainte. Dar câ nd nd am ajuns habar n-aveam unde să  parchez.  parchez. Fay ătat ă . a ar ă  t  at spre o poart ă  — La-o pe-acolo. Parchează  acolo.  acolo. O să  intr   intr ă  ăm   pe acolo. — Da, domniţă , am zis… âns   s   Era în pat într-o încă pere pere care dă dea dea spre stradă . Chipul i s-a str â  n într-o grimasă . —  Ţ ine-m ine-mă  de  de mâ nă , a zis. Am ţ inut-o. inut-o. — Chiar o să  se-nt   se-nt â  m âmple?   ple? Am întrebat. — Da. ă  a  — O faci să  par   par ă   a şa de simplu, am zis. — Eşti foarte bun. Mă  ajut   ajut ă  ă.  ă … — A ş vrea să  fiu  fiu bun. E Poşta asta nenorocit ă 

— Ştiu. Ştiu. ă m pe fereastra din spate. Am zis: Ne uit ă  — Uit ă  ia acolo jos. Habar n-au ce se înt â  m  aici. Merg ă-te  -te la oamenii ă ia âmpl   plă  aici. pur şi simplu pe trotuar. Şi totuşi, e ciudat… Şi ei s-au nă scut scut odat ă  ă,  fiecare dintre ei. — Da, e ciudat. eam mişcă rile rile trupului prin m â nă . Îi simţ eam âns,   s, a zis. —  Ţ ine-m ine-mă  mai  mai str â  n — Da. — O să  m  mă  deprime  deprime câ nd nd o să  pleci.  pleci. ă lumea?   lumea? Ce dracu'! — Unde-i doctorul? Unde-i toat ă  — O să  vin  vină . Chiar atunci a intrat o sor ă   foarte ă.  Era un spital catolic şi era o sor ă  ă  foarte chipeşă , mă slinie, slinie, spaniolă  sau  sau portugheză . ţ i… ăcut  cut lui Fay semnul — Trebuie… Să  pleca   pleca ţ  i… Acum, mi-a zis. I-am f ă  âmb.   b. Nu cred c-a v ă  ăzut. â t cu liftul.  victoriei şi i-am zâ mbit mbit str â  m z  ut. Am cobor â  Doctorul meu german a venit spre mine. Cel care-mi f ă  ăcuse  cuse analizele. — Felicit ă  ri, a zis, str â  ngâ ndu-mi ndu-mi mâ na. na. E fat ă  ă ri, â ng ă . Trei kile cinci sute de grame. — Şi mama? — Mama o să  fie  fie bine. N-a avut a vut nici o problemă . — Câ nd nd pot să  le  le v ă  d ăd?  ? — O să  te-anun  te-anunţ e. e. Stai acolo şi-o să  te  te cheme. Apoi a plecat. M-am uitat pe geam. Sora a ar ă  t  at spre copilul meu. Fa ţ  ătat ţa   copilului era foarte roşie şi urlă  mai  mai tare decâ t oricare dintre ceilal ţ i copii. Camera era plin ă  âtea ă de   de copilul meu. de bebeluşi urlâ nd. nd. At â  t  ea na şteri! Sora pă rea rea foarte mâ ndr  ndr ă  Cel puţ in, in, sper că  era  era al meu. A ridicat fata ca s-o v ă  mbit ăd   mai bine. Am zâ mbit ă doar prin geam, nu ştiam cum să  m  mă  port.  port. Fat ă     doar urla la mine. Biata de ea, miţa.  a. Nu ştiam pe-atunci că  o ă  am zis, biata mogâ ldea  ldea ţ   o să  fie-ntr-o  fie-ntr-o zi o fat ă  frumoasă  care-o  care-o să  arate  arate exact ca mine, ha, ha, ha. I-am f ă  c  lase copilul jos, apoi le-am f ă  c na de ăcut   ut semn surorii să  lase ăcut   ut cu mâ na ă  dr  ăgu   uţă . Picioare ca lumea, şolduri ca la revedere la amâ ndou ndouă . Era o sor ă   dr ă  g lumea.  Ţâţ e cum trebuie. Fay avea o pat ă   de sâ nge nge la gur ă  nga şi am luat un prosop umed şi ă  de ă , în st â  â nga am şters-o. Femeile au fost f ă  c  sufere; nu-i de mirare că -ţ i cer mereu ăcute   ute să  sufere; ţii  ii de iubire. declara ţ  ă  a  — Sper să -mi -mi dea copilul, a zis Fay, nu-i corect să  ne  ne despart ă   a şa. — Ştiu. Dar îmi închipui că  au  au vreun motiv medical. — Da, dar nu mi se pare corect. ăta ă  — Nu, nu e. Dar copilul ar ă  t  a bine. O să -ncerc -ncerc ce pot să -i -i fac să  trimit   trimit ă  copilul câ t mai repede posibil. Cred c ă  erau  erau 40 de copii jos acolo. Le fac pe toate mamele să  a   a ştepte. Cred că  e  e ca să  le  le lase să -şi revină -n -n puteri. Bebelu şul ă ta ă , te rog. nostru ar ă  ta foarte puternic, te asigur. Nu fii-ngrijorat ă 

ă  cu — A ş fi a şa fericit ă   cu bebeluşul meu. — Ştiu, ştiu, n-o să  dureze  dureze mult. — Domnule – a venit o sor ă   mexicană  gras  grasă  –  – trebuie să  v   v ă   cer să  pleca   pleca ţ  i, ă  mexican ă  cer ţ i, acum. ăl. — Dar eu sunt tat ă  l  . ă trebuie — Ştim. Dar soţ ia ia dumneavoastr ă     trebuie să  se  se odihnească . I-am str â  ns mâ na na lui Fay, am să rutat-o rutat-o pe frunte. Şi-a închis ochii şi â ns ân   ă r  ă.  Poate că  nu pă rea rea să  fi  fi adormit. Nu era o femeie t â  r ă   nu salvase lumea, dar ăcuse   use o îmbună t  ăţ ire ă.  Un punct marcat în contul lui Fay. f ă  c t ăţ  ire major ă  Marina Louise, a şa i-a zis Fay copilului, lat-o deci, Marina Louise ă . Uit â  â ndu-se-n ţ ii Chinaski. În pă tu tuţ  la  la fereastr ă  ndu-se-n sus la cele trei frunze şi decora ţ  ii ălucitoare â rtejindu-se str ă  l  ucitoare înv â  rtejindu-se pe tavan. Apoi începea să  pl  plâ ng ngă . Plimbă  copila şul, vorbeşte-i copila şului. Fata voia ţâţ ele ele lui mami, dar mami nu era totdeauna gata şi eu nu aveam ţâţ ele ele lui mami. Şi slujba mergea mai departe. Şi acum, agita ţ  ţ ii. ii. A zecea parte din ora ş era-n flă că ri… ri… În lift, eram singurul alb pe-acolo. P ă rea ţ ii, rea ciudat. Vorbeau despre agita ţ  ii, f ă  r   ă     să  se  se uite la mine. ăr  ă s — Doamne, zicea un tip negru ca un car bune, asta-i o chestie. Tipii ă ia ia ăţ i de whiskey în mâ nă . Gabori trecâ nd umblâ nd nd prin ora ş beţ i cu jumă t  t ăţ  nd peacolo, dar gaborii nu se dau jos din ma şini, nu se iau de beţ ivi. ivi. La lumina zilei. Oameni umblâ nd nd cu televizoare-n bra ţ  e, aspiratoare, toate astea. Asta chiar e o ţ e, chestie… — Da, omule. ăţ ile  Ţ I DE S Â NGE”. ăţ ile — Propriet ăţ  ile negrilor au pus afi şe, „FRA  NGE”. Şi propriet ăţ  ile albilor. Dar nu-i pot p ă că li li pe oameni. Ştiu ce locuri sunt ale Palizilor… — Da, frate. Liftul se oprea atunci la etajul patru şi coboram to ţ i, i, împreună . Simţ eam eam că  e  e mai bine să  nu  nu fac nici un comentariu-n momentele alea. ă vreme ăit Nu după  mult   mult ă     vreme dirigintele- şef al ora şului a gr ă  i  t prin difuzoare: ă . Numai celor cu acte de — Atenţ ie! ie! Zona sud-estic ă  a  a fost baricadat ă  identitate corespunz ă toare toare li se va permite accesul. S-a declarat interdic ţ ie ie de circula ţ   ora 7 p.m. După  7  7 p.m. nu se va mai permite accesul nimă nui. nui. ţie  ie după  ora Baricada se întinde de la Indiana Street p â nă  la  la Hoover Street şi de la ţa   135. Toţ i cei care locuiesc în aceast ă  ă  zon  Washington Boulevard la Pia ţ   zonă  sunt  sunt învoiţ i acum de la lucru. M-am ridicat şi am întins mâ na na după  cartel  cartelă . — Hei! Unde te duci? M-a-ntrebat supra veghetorul. — Ai auzit anunţ ul? ul? — Da, dar tu nu eşti… Mi-am bă gat gat mâ na na st â  n âng   gă î ă  în buzunar. — Nu sunt CE? Nu sunt CE? S-a uitat la mine. — Ce ştii tu, PALIDULE? Am zis. Mi-am luat cartela, am trecut şi am pontat de ieşire.

ţ iile   Agita ţ  iile s-au terminat, copilul s-a lini ştit şi am gă sit sit că i să -l -l evit pe  Janko. Dar ameţ elile elile continuau. Doctorul mi-a scris o prescrip ţ ie ie pentru nişte capsule alb-verzi de librium şi mi-au folosit, întrucâ tva. tva.  beau nişte apă . Apoi m-am întors, am Într-o noapte m-am ridicat să  beau lucrat 30 de minute şi mi-am luat pauza de 10 minute. Câ nd nd m-am a şezat la loc, Chambers, supraveghetorul, un mulatru, mu latru, a  venit fugă : — Chinaski! Ai bă gat-o gat-o pâ nă  la  la urmă  pe  pe mâ nec necă ! Ai lipsit 40 de minute! ă bu   şise pe podea-ntr-o noapte, în convulsii, str â  â mb Chambers se pr ă  mbâ ndunduse, cu spume la gur ă   afar ă   pe targă , în seara urmă toare toare seă.  Îl scoseser ă  ă  afar  ă  pe ă , că ma  şă  nou âmplat   plat nimic. Acum îmi ntorsese, cravat ă  ma şă   nouă , ca şi cum nu s-ar fi înt â  m ăcea   ea faza veche cu rezervoarele de apă . f ă  c — Ascult ă   să  fii  fii rezonabil. Am bă ut ut apă , m-am ă , Chambers, încearcă  s a şezat, am lucrat 30 de minute, apoi mi-am luat pauza. Am lipsit 10 minute. — Ai bă gat-o gat-o pe mâ neca, neca, Chinaski! Ai lipsit 40 de minute! Am şapte martori! — Şapte martori? — DA, şapte! — Îţ i zic, au fost 10 minute. — Nu, am pus laba pe tine, Chinaski! Chiar am pus laba pe tine de data asta! Atunci, m-am să turat. turat. Nu voiam să  m  mă  mai  mai uit la el. ă-  ţ i referatul. — Bine, atunci. Am lipsit 40 de minute. Cum vrei tu. F ă  Chambers a fugit. Am mai cartat câ teva teva scrisori, apoi a ap ă rut rut şeful de direcţ ie. ie. Un alb â rn subţ ire ire cu mici smocuri de p ă r că runt runt at â  rnâ ndu-i ndu-i peste urechi. M-am uitat la el şi apoi m-am întors şi am mai cartat nişte scrisori. — Domnule Chinaski, sunt convins că -n -nţ elegi elegi regulile şi normele Poştei. ă tor   tor i se permit dou ă  pauze ânz,   z, Fiecă rui rui lucr ă   pauze de 10 minute, una înainte de pr â  n ă  dup â nz. ţie:  ie: 10 minute. cealalt ă   după  pr   pr â  nz. Acest privilegiu este acordat de administra ţ  10 minute e… — LA NAIBA! Mi-am aruncat scrisorile pe jos. ă  dau — Am zis da cu pauza de 40 de minute doar ca să  v   v ă   dau vouă  satisfac  satisfacţ ie ie  scap de gura voastr ă  i! Acum îmi iau vorba-napoi! Mi-am şi să  scap ă.  Dar voi tot veni ţ i! luat doar 10 minute! Vreau s ă -i -i v ă  ia şapte martori ai vo ştri! Scoate- ţ i-i! i-i! ăd   pe ă ia â rziu ă zut Două  zile  zile mai t â  rziu eram la hipodrom. Am ridicat privirea şi am v ă  zut dinţ ii ii ă ia, ia, zâ mbetul mbetul larg şi ochii lucind, prietenos. Ce era cu asta – cu toţ i dinţ ii ii ia? M-am uitat mai de-aproape. Era Chambers, uit â  n mbind ă ia? ându-se   du-se la mine, zâ mbind n  la cafea. Aveam o bere în mâ nă . M-am dus la o cutie de şi st â  ând   d la o coadă  la â ndu-m ă  în continuare la el, am scuipat. Apoi am plecat. gunoi şi, uit â  ndu-mă î Chambers nu m-a mai sâ câ it it de-atunci.   Bebeluşul umbla de-a buşilea, descoperind lumea. Marina dormea-n pat cu noi noaptea. Eram Marină , Fay, pisica şi eu. Pisica dormea şi ea-n pat. Ia

uite, mi-am zis, am trei guri care depind de mine. Câ t de ciudat, câ t se poate de ăteam ciudat. St ă  t  eam şi mă  uitam  uitam la ele cum dorm. Apoi două  nop  nopţ i la r â  nd, câ nd nd am ajuns acasă  diminea   diminea ţ  â nd, ţa,  a, diminea ţ  ţa   devreme, Fay st ă  t  ea, trează ş ătea, ă  şi citea Mica publicitate. — Camerele astea-s a şa al dracu' de scumpe, a zis. — Ba bine că  nu,  nu, am zis. toare am întrebat-o, în timp ce citea ziarul: În seara urmă toare — Te muţ i? i? — Da. — Bine. O să  te  te ajut să -ţ i gă se seşti un loc mâ ine. ine. O să  te  te iau cu ma şina. ă  în fiecare lună . A zis „Bine”. Am fost de-acord să -i -i plă tesc tesc o sumă î Fay a luat fata. Eu am luat pisica. Am gă sit sit un loc la opt sau zece z ece str ă  z  i mai încolo. Am ajutat-o să  se  se mute, ăzi mi-am luat la revedere de la fat ă ş ă  şi m-am întors. ă d pe Marină  de ă mâ na. Mă  duceam  duceam s-o v ă   de două , trei, patru ori pe să pt  pt ă  na. Ştiam că  at  âta ă  o  at â  t  a vreme câ t o s-o pot vedea pe fat ă   o să  fiu  fiu O. K. Fay se-mbracă  tot  tot în negru în semn de protest fa ţă   de r ă   la ţă  de ăzboi.  zboi. Participă  la demonstra ţ  ii locale pentru pace, înt â  l  niri de sprijin şi iubire, mergea la lecturi ţ ii âlniri ătea de poezie, cenacluri, reuniuni ale Partidului Comunist şi st ă  t  ea printr-un bar ă st  ătea-ntr-un hippie. Lua copilul cu ea. C â nd nd nu era ieşit ă     st ă  t  ea-ntr-un fotoliu fumâ nd nd igar ă   după ţ  igar ă ş ţ igar  ă  dup ă  ţ igar  ă  şi citind. Purta insigne protestatare pe bluza ei neagr ă  ă . Dar de obicei era ie şit ă   pe undeva cu fata câ nd nd ajungeam în vizit ă  ă  pe ă . Le-am gă sit, sit, pâ nă  la  la urmă , într-o zi. Fay m â nca nca seminţ e de floarea ă  p soarelui cu iaurt, îşi cocea singur ă   pâ inea, inea, dar nu era prea bună . — L-am cunoscut pe Andy, un camionagiu, mi-a zis. Pictează , în timpul liber. Asta-i una dintre picturile lui. ătat  tat spre perete. M ă  jucam ă . N-am Fay a ar ă   jucam cu fata. M-am uitat la pictur ă  zis nimic. ă  şi m-a— Are o pula mare, a zis Fay. A trecut pe-aici noaptea trecut ă ş ă cu ntrebat „ Ţ i-ar i-ar plă cea cea să  fii  fii futut ă     cu o pula mare? „ şi i-am zis „A ş prefera să  fiu  fiu futut ă     cu dragoste!” ă cu — Sună  ca  ca un om de lume, i-am spus. M-am mai jucat ceva cu fetiţ a, a, â nd apoi am plecat. Aveam de dat cur â  nd un test. La scurt timp după  asta,  asta, am primit o scrisoare de la Fay. Ea şi copilul erau într-o comunitate hippie în New Mexico. Era un loc plă cut, cut, spunea ea. Marina o să  poat   poat ă     să  respire  respire acolo. A pus în plic un mic desen pe care fat ă  -l ă s ă -l ăcuse   use pentru mine. f ă  c   CINCI.   DIREC Ţ IA IA POŞ TEI. SUBIECT: Scrisoare de avertizare. C Ă   TRE: Dl Henry Chinaski. ţie ţ i fost reţ inut   Direcţ ia ia a primit o informa ţ  i  e potrivit c ă reia reia a ţ  inut de Poliţ ia ia ora şului Los Angeles la data de 12 martie 1969 sub acuza ţ ia ia de ebrietate.

În legă tur  ă cu tur ă     cu acest fapt, vi se supune atenţ iei iei Secţ iunea iunea 744. 12 a ţii  ii poştali sunt în serviciul Manualului Poştei, după  cum  cum urmează : „Angaja ţ  publicului şi conduita lor, în multiple împrejur ă  r  i, trebuie să  se  se conformeze ări, unor restricţ ii ii mai numeroase şi unor standarde mai înalte decâ t în cazul ţ ii ţi  se a şteapt ă  ă,  în timpul unora dintre angaja ţ  ii din sectorul privat. De la angaja ţ  şi în afara orelor de lucru, să  se  se comporte într-un mod care să  se  se reflecte favorabil asupra Serviciilor Poştale. Deşi amestecul în via ţ     a angaja ţ  ilor  ţa   privat ă  ă a ţ ilor  nu face parte din politica Direc ţ iei iei Poştei, personalului po ştal i se cere să  dea  dea ţie dovadă  de  de cinste, probitate, corectitudine şi să  aib  aibă  o  o bună  reputa   reputa ţ  i  e şi caracter.” ă  a ă  de ţie  ie relativ Cu toate că  re  reţ inerea inerea dumneavoastr ă   a fost legat ă   de o acuza ţ  ă , ea constituie dovada unei comport ă  ări minor ă  r  i neconforme cu cerinţ ele, ele, într-un mod care să  se  se reflecte favorabil asupra Serviciilor Po ştale. Sunteţ i, i, prin prezenta, avertizat şi atenţ ionat ionat că  o  o repetare a acestei abateri sau alt incident ăţ ile ă posibilitate cu autorit ăţ  ile poli ţ iene ieneşti nu va lă sa sa acestui serviciu alt ă     posibilitate dec â t a avea în vedere aplicarea unei sancţ iuni iuni disciplinare.   Puteţ i să  prezenta   prezenta ţ  tur ă   cu aceast ă     chestiune în ţi  o explica ţ  ţie  ie scrisă î ă  în legă tur  ă  cu ă chestiune cazul în care doriţ i. i.   DIREC Ţ IA IA POŞ TEI. ă privind SUBIECT: Not ă     privind sancţ iunea iunea propusă . C Ă   TRE: Dl Henry Chinaski. Prezenta constituie not ă     prealabilă î tur ă   cu propunerea de a v ă  ă prealabil ă  în legă tur  ă  cu ă  ăr  ă plat  ă pentru suspenda din funcţ ie ie f ă  r   ă     plat ă     pentru trei (3) zile sau de a decide alte asemenea sancţ iuni iuni disciplinare după  cum  cum se va considera necesar. Sancţ iunea  iunea  propusă  este  este apreciat ă   să  promoveze  promoveze eficien ţ a serviciului şi va fi ă a   a fi de natur ă  ă  s ârziu dusă  la  la îndeplinire nu mai t â  r  ziu de 35 de zile calendaristice de la primirea acestei scrisori.   Acuza ţ  in aceste acuza ţ  ţiile  iile care vi se aduc şi motivele care sus ţ in ţii  ii sunt:  Ţ IA   ACUZA  IA NR. 1 ţi  lipsit f ă  ă r  ă  învoire în datele de 13.05.1969,   Sunteţ i acuzat că  a   a ţ  r ă î 14.05.1969 şi 15.05.1969.  de cele de mai sus, urmă toarele toarele elemente din dosarul În plus fa ţă  ţă  de ă  vor dumneavoastr ă   vor fi luate în considerare în determinarea amplorii sancţ iunii iunii ţ ii: disciplinare în cazul menţ inerii inerii prezentelor acuza ţ  ii: A ţ  ţ i primit o scrisoare de avertizare la data de 1.04.1969, pentru absenţă  f ă  r   ă î ăr  ă  învoire. ă spunde ţiilor  iilor în persoană  sau Aveţ i dreptul să  r   r ă  spundeţ i acuza ţ   sau în scris, sau în ă.  ambele moduri şi să  fi  fiţ i asistat de un reprezentant ales de dumneavoastr ă  R ă  spunsul dumneavoastr ă  ă spunsul ă trebuie   trebuie transmis în decursul a zece (10) zile de la primirea acestei scrisori. Puteţ i de asemenea prezenta o documenta ţ  ie în ţ ie ă spunsului ă . Orice r ă  ă spuns susţ inerea inerea r ă  spunsului dumneavoastr ă  spuns scris trebuie adresat dirigintelui-şef, Los Angeles, California 90052. Dac ă  este  este necesar un interval suplimentar pentru prezentarea r ă  s ăspunsului   punsului dumneavoastr ă  ă,  acordarea

ă  în considerare pe baza solicit ă  ării ând   d acestuia va fi luat ă  r  ii scrise demonstr â  n necesitatea. Dacă  dori  doriţ i să  r   r ă  s l  nire cu Ellen ăspunde   pundeţ i în persoană , puteţ i stabili o înt â  âlnire Normell, şef, Departamentul Personal şi Servicii, sau cu K. T. Shamus, responsabil Servicii Personal, la telefonul 289-2222. ăspuns,  spuns, toate faptele în După  expirarea  expirarea intervalului de 10 zile pentru r ă  legă tur  tur ă   cu cazul dumneavoastr ă  spuns pe care îl veţ i ă  cu ă , inclusiv eventualul r ă  ă spuns ăr  âre ă va prezenta, vor fi avute în vedere. O hot ă  r   â  r  e scrisă  v   v ă     va fi transmisă . Dacă  ă r  â rea ă va ă va hot ă  r â  rea v ă     va fi defavorabilă , documentul v ă     va aduce la cunoştinţă  motivul  motivul sau motivele pe baza că rora rora a fost luat ă     hot ă  râ    rea. r  ea. ă hot  ă r  â   DIREC Ţ IA IA POŞ TEI. ă r  â SUBIECT: Notificare a Hot ă  râ     rii. rii. C Ă   TRE: Dl Henry Chinaski. Prezenta se refer ă   la scrisoarea care v-a fost adresat ă î ă  la ă  în data de ă f  ă r  ă plat  ă  pentru 17.08.1969, cu propunerea suspendă rii rii dumneavoastr ă     f ă  r ă     plat ă   pentru trei ţiei  iei nr. 1 specificat ă î ă  în zile sau a altei sancţ iuni iuni disciplinare, pe baza Acuza ţ  cuprinsul ei. Pâ nă  la  la aceast ă     dat ă     nu a fost primit nici un r ă  ă dat  ă nu ăspuns  spuns la scrisoarea  respectiv ă   examinarea atent ă     a acuza ţ  r   â   Acuza ţ  ă . După  examinarea ă a ţiei,  iei, s-a hot ă  ăr  ât  că  Acuza  ţia  ia nr. 1, care se sprijină  pe  pe probe concrete, se susţ ine ine şi justifică  suspendarea  suspendarea ă , în consecinţă , veţ i fi suspendat f ă  ăr  ă plat  ă pentru dumneavoastr ă  r   ă     plat ă     pentru o perioad ă  de  de trei (3) zile. Prima zi de suspendare va fi 17.11.1969 şi ultima zi de suspendare va fi 19.11.1969. ă,  a şa cum este prezentat în detaliu Conţ inutul inutul dosarului dumneavoastr ă  iune, a fost de asemenea avut în în scrisoarea privind propunerea de sancţ iune, ăr  ârea ă.   vedere în hot ă  r   â  r  ea cu privire la penalizarea aplicat ă  ţi  aceast ă  ă hot  ăr  âre Aveţ i dreptul să  contesta   contesta ţ     hot ă  r   â  r  e fie la Direc ţ ia ia Poştei sau la Comisia Federală  a  a Serviciilor Publice, sau mai înt â  ia Poştei şi apoi la â i la Direcţ ia Direcţ ia ia Serviciilor Publice şi apoi la Comisia Federal ă  pentru  pentru Servicii Publice, după  cum  cum urmează : Dacă  adresa   adresa ţ  ţi  contesta ţ  ţia  ia mai înt â  âi  la Comisia pentru Servicii Publice, nu  veţ i avea dreptul să  face  faceţ i contesta ţ  ia Poştei. O contesta ţ  ie că tre tre ţie  ie la Direcţ ia ţ ie ă Directorului Comisia pentru Servicii Publice trebuie adresat ă     Directorului Regional, Regiunea Sâ n Francisco, Comisia Federală  pentru  pentru Servicii Publice, nr. 450 Golden Gate Avenue C. P., 36010, Sâ n Francisco, California 94102. Contesta ţ  ia  ţ ia  dumneavoastr ă   fie adresat ă î  prezinte motivele ă trebuie   trebuie (a) să  fie ă  în scris, (b) să  prezinte ţ i suspendarea, cu acele trimiteri la probe şi documente pe pentru care contesta ţ  ă  nu ârziu care le puteţ i prezenta şi (c) să  fie  fie prezentat ă   nu mai t â  r  ziu de 15 zile după  data   data  efectiv ă   a suspendă rii. rii. Comisia, în urma unei contesta ţ  ă  a ţii,  ii, va examina sancţ iunea iunea doar pentru a determina dacă  procedurile  procedurile urmate au fost conforme ările, ţi  o declara ţ  ţie  ie pe proprie cu reglement ă  r  ile, cu excepţ ia ia cazului în care înainta ţ  ă spundere ăt  ând   d că  sanc ţii  ii politice, în afara r ă  spundere ar ă  t   â  n  sancţ iunea iunea s-a datorat unor motiva ţ  celor cerute de lege, sau a rezultat rezu ltat dintr-o discriminare legat ă     de starea civil ă  ă de ţi  contesta ţ  ţia  ia Direcţ iei sau de un handicap fizic. Dacă  adresa   adresa ţ  iei Poştei, nu veţ i fi

îndrituit să  v  ă  adresa  ţi  Comisiei înainte ca o decizie la primul nivel s ă  fie ă   v ă   adresa ţ   fie luat ă  în legă tur  ă cu ţia  ia dumneavoastr ă  ă de tur ă     cu contesta ţ     de că tre tre Direcţ ie, ie, în acel moment,  veţ i putea alege între a adresa contesta ţ     la niveluri superioare ţia  ia dumneavoastr ă  ă la iei Poştei sau să  v   v ă   adresa ţ  în cadrul Direcţ iei ă  adresa  ţi  Comisiei, însă , în cazul în care nici ă  în decurs de 60 de zile de la înaintarea o decizie la primul nivel nu a fost luat ă î ţiei  iei dumneavoastr ă  ă c ei, puteţ i opta pentru încheierea contesta ţ     că tre tre Direcţ ie, ie, adresâ ndu-v  ndu-v ă   Comisiei. ă  Comisiei. ă  adresa  ţ i Direcţ iei Dacă  v   v ă   adresa ţ  iei Poştei în decurs de zece (10) zile calendaristice ă  nu ă  în de la primirea acestei notific ă ri, ri, suspendarea dumneavoastr ă   nu va fi pusă î aplicare înainte de a vi se comunica decizia cu privire la contesta ţ  ia ţ ia ă  din dumneavoastr ă   din partea Directorului Regional, Direc ţ ia ia Poştei, în plus, dacă  ă  adresa  ţ i Direcţ iei,  v ă   adresa ţ  iei, aveţ i dreptul să  fi  fiţ i însoţ it, it, reprezentat şi îndrumat de un reprezentant ales de dumneavoastr ă  ă . Dumneavoastr ă ş ă  şi reprezentantul dumneavoastr ă   nu veţ i fi supuşi constr â  ngerilor, amestecului, presiunilor, ă  nu â ngerilor, ă  şi reprezentantului discrimină rii rii sau represaliilor. Dumneavoastr ă ş ă  vi dumneavoastr ă   vi se va acorda de asemenea un timp regulamentar suficient pentru a v ă     pregă ti ti expunerea. ă preg O contesta ţ  ie că tre tre Direcţ ia ia Poştei poate fi adresat ă î ţ ie ă  în orice moment după  ârziu primirea acestei scrisori, dar nu mai t â  r  ziu de 15 zile calendaristice dup ă  data  data ă  a ă  trebuie efectiv ă   a suspendă rii. rii. Scrisoarea dumneavoastr ă   trebuie să  includ  includă  o  o cerere de audiere sau o declara ţ  reia nu se solicit ă   o audiere. Contesta ţ  ia ţie  ie conform că reia ă  o ţ ia trebuie adresat ă     că tre: tre: ă c Directorul Regional Direcţ ia ia Poştei Howard Street nr. 631 Sâ n Francisco, California 94106 Dacă  înainta ţ  tre Directorul Regional, fie c ă tre tre ţi  o contesta ţ  ţie  ie fie că tre ă a ţiei  iei la Comisia pentru Servicii Publice, trimite ţ i-mi i-mi o copie semnat ă     a contesta ţ  ă la   la care o trimite ţ i că tre aceea şi dat ă  tre Regională  sau  sau că tre tre Comisia pentru Servicii Publice. ţ ie, Dacă  ave  aveţ i întrebă ri ri cu privire la procedura de contesta ţ  ie, îl puteţ i ţ i şi Asistent Asigur ă  ări  ri Sociale, la contacta pe Richard N. Marth, Servicii Angaja ţ  Departamentul Angajare şi Servicii, Biroul Personal, camera 2205, Sediul Federal, North Los Angeles Street nr. 300, între 8:30 a.m. şi 4 p.m., de luni pâ nă  vineri.  vineri.   DIREC Ţ IA IA POŞ TEI. SUBIECT: Not ă     privind sancţ iunea iunea propusă . ă privind C Ă   TRE: Dl Henry Chinaski. ă  prealabil Prezenta constituie o not ă   prealabilă  privind  privind propunerea de îndepă rtare rtare a  ă din   din Serviciile Po ştale sau adoptarea altor m ă suri dumneavoastr ă  suri disciplinare, după  cum  cum se va considera necesar. Sancţ iunea iunea propusă  este  este apreciat ă     a fi de ă a natur ă   să  promoveze  promoveze eficienţ a serviciului şi va fi dusă  la  la îndeplinire nu mai ă  s ârziu t â  r  ziu de 35 de zile calendaristice de la primirea acestei scrisori. ţiile  iile care vi se aduc şi motivele care sus ţ in ţii  ii sunt:   Acuza ţ  in aceste acuza ţ    Absenţă  f   f ă  r ă î toarele date: ă r  ă  învoire la urmă toarele 25, 1969 4 ore.

28, 1969 8 ore. 29, 1969 8 ore. 5, 1969 8 ore. 6, 1969 4 ore. 7, 1969 4 ore. 13, 1969 5 ore. 15, 1969 4 ore. 16, 1969 8 ore. 19, 1969 8 ore. Septembrie 25, Septembrie 28, Septembrie 29, Octombrie 23, 1969 4 ore. Octombrie 29, 1969 4 ore. Noiembrie 4, 1969 8 ore. Noiembrie 6, 1969 4 ore. Noiembrie 12, 1969 4 ore. Noiembrie 13, 1969 8 ore. În plus fa ţă  ţă  de  de cele de mai sus, urmă toarele toarele elemente din dosarul dumneavoastr ă   vor fi luate în considerare în determinarea amplitudinii ă  vor sancţ iunii iunii disciplinare în cazul menţ inerii inerii prezentelor acuza ţ  ii: ţ ii: ţ i primit o scrisoare de avertizare la data de 1.04.1969, pentru absenţă  A ţ  ăr  ă  învoire. f ă  r   ă î A ţ     privind o propunere de m ă sur  sur ă   la data de ţi  primit o not ă  ă privind ă disciplinar    disciplinar ă  ă  la 17.08.1969, pentru absenţă  f   f ă  ră      permisiune.  permisiune. Ca urmare a acelei acuza ţ  ă r  ă ţii  ii a ţ  ţ i ăr  ă  plat  ă pentru fost suspendat din funcţ ie ie f ă  r   ă   plat ă     pentru trei (3) zile de la 17.11.1969 la 19.11.1969. Aveţ i dreptul să  r   r ă  spundeţ i acuza ţ   sau în scris, sau în ă spunde ţiilor  iilor în persoană  sau ă.  ambele moduri şi să  fi  fiţ i asistat de un reprezentant ales de dumneavoastr ă  ă spunsul ă trebuie   trebuie transmis în decursul a zece (10) zile de la R ă  spunsul dumneavoastr ă  primirea acestei scrisori. Puteţ i de asemenea prezenta o documenta ţ  ie în ţ ie ă spunsului ă . Orice r ă  ă spuns susţ inerea inerea r ă  spunsului dumneavoastr ă  spuns scris trebuie adresat Dirigintelui-şef, Los Angeles, California 90052. Dac ă  este  este necesar un interval suplimentar pentru prezentarea r ă  s ăspunsului   punsului dumneavoastr ă  ă,  acordarea acestuia va fi luat ă  r  ii scrise demonstr â  n ă  în considerare pe baza solicit ă  ării ând   d necesitatea. ăspunde   pundeţ i în persoană , puteţ i stabili o înt â  âlnire Dacă  dori  doriţ i să  r   r ă  s l  nire cu Ellen Normell, Şef al Departamentului Personal şi Servicii, sau cu K. T. Shamus, Responsabil Servicii Personal, la telefonul 289-2222. ăspuns,  spuns, toate faptele în După  expirarea  expirarea intervalului de 10 zile pentru r ă  ă  cu ă , inclusiv eventualul r ă  ă spuns legă tur  tur ă   cu cazul dumneavoastr ă  spuns pe care îl veţ i prezenta, vor fi avute în vedere. O hot ă  r   â  r  e scrisă  v   v ă     va fi transmisă . Dacă  ăr  âre ă va hot ă  r â  rea v ă     va fi defavorabilă , documentul v ă     va aduce la cunoştinţă  motivul  motivul ă r  â rea ă va ă va ă hot  ă r  â sau motivele pe baza că rora rora a fost luat ă     hot ă  râ    rea. r  ea. Ş ASE. St ă  team lâ ng ngă  o  o fat ă   care nu-şi ştia prea bine diagrama. ă team ă  care — Unde vine Roteford 2900? M-a-ntrebat.

— Încearcă  la  la 33, i-am zis. Supraveghetorul vorbea cu ea. — Zici că  e  eşti din Kansas City? P ă rin rinţ ii ii mei amâ ndoi ndoi sunt nă scu scuţ i în Kansas City. — Z ă  u ău?   ? A zis fata. Apoi m-a-ntrebat: — Da' Meyers 8400? — Vezi la 18. Era genul cam durduliu, dar era disponibilă . Nu m-am bă gat. gat. Mi-a ajuns cu femeile, pentru o vreme. Supraveghetorul venise foarte aproape de ea, chiar foarte aproape. — Stai departe de serviciu? — Nu. — Îţ i place slujba? — O, da. S-a-ntors spre mine. — Şi Albany 6200? — Şaişpe. Câ nd nd mi-am terminat tava, supraveghetorul mi s-a adresat: — Chinaski, te-am cronometrat la tava aia.  Ţ i-a i-a luat 28 de minute. N-am r ă  spuns. ă spuns. ă  din — Ştii care e timpul standard pentru o tav ă   din asta? — Nu, nu ştiu. — De câ nd nd eşti aici? — De unsprezece ani. — Eşti aici de unsprezece ani şi nu ştii timpul standard? — A şa e. — Cartezi corespondenţ a de parcă  te-ar  te-ar durea-n cot. ă  încă  plin ţă . Ne apucasem de Fata avea o tav ă î  plină  de  de corespondenţă  în fa ţă  ă vile   lucru la t ă  noastre în acela şi timp. — Şi ai vorbit cu domni şoara de lâ ng ngă  tine.  tine. Mi-am aprins o ţ igar  igar ă  ă.  — Chinaski, vino puţ in. in. ţ a cartatorului de tabl ă ş ă  şi a ar ă  ătat ă torii S-a pus în fa ţ  t  at cu degetul. To ţ i lucr ă  torii cartau acum foarte repede. I-am privit agit  a git â  ndu-şi mâ na na dreapt ă   cu frenezie. â nduă  cu Chiar şi fata durdulie îi dă dea dea bă taie. taie. — Vezi numerele astea vopsite la capă tul tul cutiei? — Mda. — Numerele-astea arat ă     numă rul rul de scrisori care trebuie puse într-un ă num minut. O tav ă   de 60 de centimetri trebuie umplut ă î ă  de ă  în 23 de minute. Ai dep ăşit cu cinci minute. ătat A ar ă  t  at spre 23. — Timpul standard e de 23 de minute. — 23 ă sta sta nu-nseamnă  nimic,  nimic, am zis. — Cum adică telea? telea? — Adică  a  a venit unul şi-a vopsit 23-ul ă sta sta cu o cutie de vopsea. — Nu, nu. Asta a fost testat ani de zile şi verificat. ăspuns.   puns. Ce rost avea? N-am r ă  s

— O să  trebuiasc  trebuiască  s  să -ţ i fac referat, Chinaski. O să  fii  fii chemat Ia discu ţ ii ii pe tema asta.   M-am întors şi m-am a şezat. Unsprezece ani! N-aveam în buzunar un chior mai mult fa ţă   de clipa-n care intrasem prima oar ă   acolo. Unsprezece ani. ţă  de ă  acolo. Cu toate că  fiecare  fiecare noapte a fost lungă , timpul a trecut repede. Poate c ă  din  din ă cut cauza lucrului de noapte. Sau de la f ă  cut acela şi lucru iar şi iar şi iar. Cu Stone cel puţ in in nu ştiam niciodat ă   la ce să  m-a   m-a ştept. Aici nu existau nici un fel de ă  la surprize. ţ i în cap. Am v ă  ăzut ţi  de Unsprezece ani duşi, împuşca ţ  z  ut oameni mâ nca  nca ţ  slujbă . Pă reau reau să  se  se topească . Cum a fost Jimmy Potts la Oficiul Dorsey. C â nd nd ă,  Jimmy era un tip bine-f ă  ă cut am venit prima oar ă  cut într-un tricou alb. Acum era ţă  şi se proptea în dus. Îşi potrivea scaunul c â t mai aproape de podea cu putinţă ş picioare să  nu  nu cadă . Era prea obosit ca s ă  mearg  meargă  s  să  se  se tundă ş ă  şi purtase aceea şi pereche de pantaloni trei ani. Îşi schimba că măşile de două  ori  ori pe ăm   â nă ş ă  şi păşea foarte încet, îl asasinaser ă  ă.  Avea cincizeci şi cinci de ani. să pt  pt ă  Mai avea şapte ani pâ nă  la  la pensie. — N-o s-ajung niciodat ă  ă,  mi-a zis. Ori se topeau, ori se îngr ăş ăşau, se lăţ eau, eau, mai ales la fund şi la burt ă  -mă , ameţ eli eli şi dureri în bra ţ  e, gâ t, t, ă.  Şi iat ă  ă -m ţ e, ă ziua, â r  piept, peste tot. Dormeam toat ă     ziua, odihnindu-mă  pentru  pentru slujbă . La sf â  r şit de ăm   â na ăream să pt  pt ă  na trebuia să  beau  beau ca să  uit.  uit. La angajare câ nt  nt ă  r  eam 92 de kile. Acum câ nt  nt ă  ream 112. Nu-ţ i mişcai decâ t mâ na na dreapt ă  ă ream ă.  Am intrat în biroul consilierului. Eddie Beaver st ă  t  ea la birou. Lucr ă  t  orii-i ătea ătorii-i ă . ziceau Beaver Uscatul. Avea un cap ascuţ it, it, un nas ascuţ it, it, bă rbie rbie ascuţ it  it ă  ă a  Era numai ascuţ işuri. Şi-ncerca să  par   par ă     a şa şi la minte. — Lua ţ  ţi  loc, Chinaski. Beaver avea nişte hâ rtii rtii în mâ nă . Le-a citit. ţi  o tav ă  ă de — Chinaski, v-a luat 28 de minute ca să  termina   termina ţ     de 23 de minute. ţ i vr ă  ă jeala.   — Ah, lă sa  sa ţ  Sunt obosit. — Ce? — Am zis, lă sa  sa ţ  Da ţ  i-mi să  semnez  semnez hâ rtiile rtiile şi lă sa  sa ţ  i-mă  s  să  plec.  plec. ţi  vr ă  ă jeala!   ţ i-mi ţ i-m Nu vreau să  stau  stau s-ascult toat ă  ă polologhia.   polologhia. ă consiliez, — Sunt aici ca să  v   v ă     consiliez, Chinaski! Am oftat: ţi-i  i-i drumul. Ascult. — O. K., da ţ  — Trebuie să  ne  ne încadr ă  ă m într-un grafic orar, Chinaski. — Mda. ă mâ i în urmă  asta-nseamn — Şi câ nd nd r ă   asta-nseamnă  c  că  altcineva  altcineva o să  sorteze  sorteze ău.   . Asta-nseamnă  ore corespondenţ a în locul t ă  u  ore suplimentare. — Vreţ i să  spune  spuneţ i că  eu  eu sunt responsabil pentru alea trei ore jumate suplimentare pe care le cer aproape-n fiecare noapte? ţ i, ă de — Asculta ţ  i, v-au trebuit 28 de minute la o tav ă     de 23 de minute, asta-i. ă  are ă vi   au de trei ori, — Ştiţ i bine. Fiecare tav ă   are 60 de cenţ i metri. Unele t ă  chiar de patru ori mai multe scrisori dec â t altele. Lucr ă  t  orii se-nghesuie pe ceea  ătorii ă vile   ce numesc ei t ă  „grase”. Eu nu-mi bat capul. Cineva tre' să  se  se procopsească 

şi cu corespondenţ a grea. Dar tot ce ştiţ i voi e că  fiecare ă  are  fiecare tav ă   are şaij' de ă-n  -n 23 de minute, însă  nu ăm   t ă  ă vi   în centimetri şi că  trebe  trebe terminat ă   nu cart ă  cartatoarele alea, ci scrisori. — Nu, nu, treaba asta a fost cronometrat ă  ă!  ţ i pe cineva, nu-l judeca ţ  ţi  — Poate. Mă -ndoiesc. -ndoiesc. Dar dacă  cronometra   cronometra ţ  ă . Pâ nă ş ă  şi Babe Ruth o d ă dea ţ i-l după  o  o tav ă  dea pe-ală turi turi din câ nd nd în câ nd. nd. Judeca ţ  i-l la 10 t ă   lucrul de-o noapte. Voi aici v ă     folosiţ i de asta doar ca să  i-o  i-o ă vi   sau după  lucrul ă folosi trageţ i oricui vi se pune pata. ţi  spus ce-a ţ  ţ i avut de spus, Chinaski. Acum asculta ţ  ţi  AICI: o — Bine, a ţ  tav ă ţ  i-a luat 28 de minute. Noi asta discut ă  m. ACUM, dacă  sunte  sunteţ i prins în ă  ţ i-a ă m. înt â  ârziere ă  tav  ă , veţ i fi apt de CONSILIERE AVANSAT  Ă ! r  ziere la alt ă   tav ă  ă pun — În regulă , îmi permiteţ i doar să  v   v ă     pun o-ntrebare? — Spuneţ i. i. — Să  presupunem  presupunem că  primesc  primesc o tav ă   uşoar ă  nd şi câ nd, nd, se-nt â  m ă  u ă . Câ nd âmpl   plă . ă  termin ă  în 5 minute sau în 8 minute. Conform cu standardul Câ teodat  teodat ă   termin o tav ă î ă  15  verificat am economisit pentru poşt ă   15 minute. Atunci pot s ă -mi -mi profit de astea 15 minute şi să  cobor  cobor la bufet, să -mi -mi iau o pr ă   cu-ngheţ at  at ă   mă  ă jitur    ă  ă  cu-nghe ă , să  m uit la televizor şi să  m  mă -ntorc? -ntorc?  Ţ I IMEDIAT O TAV  Ă  ŞI S Ă -NCEPE — NU! TREBUIE S Ă  LUA   LUA  -NCEPE Ţ I S Ă   Ţ I CORES PONDEN Ţ  A! SORTA  Am semnat o hâ rtie rtie pe care scria că  am  am fost consiliat. Apoi Beaver Uscatul mi-a semnat bonul pentru absen ţă , a trecut pe el ora şi m-a trimis înapoi la scaunul meu să  triez  triez mai departe corespondenţ a. a. ă  mai ă pe Dar câ teodat  teodat ă   mai era şi ceva acţ iune. iune. Un tip a fost prins pe scar ă     pe care r ă  sesem eu închis. A fost prins cu capul sub fusta unei gagici. Apoi una  ăm   ă sesem ă , cum i se dintre gagicile care lucrau la bufet s-a pl â ns ns că  n-a  n-a fost plă tit  tit ă  ţie  ie de copula ţ  ţie promisese, pentru o por ţ  i  e orală  pe  pe care o furnizase unui şef de serviciu şi la trei lucr ă  t  ori de la manutan ţă . Au dat-o afar ă     pe fat ă ş ia trei ători ă pe ă  şi pe ă ia ţă  şi l-au retrogradat pe şeful de serviciu la supraveghetor. Pe de la manutanţă ş ă . Fusesem trimis la corespondenţă  de urmă , am dat foc la poşt ă   de clasa a treia şi fumam o ţ igar  igar ă   de foi, descă rc rcâ nd nd o gr ă  madă  de  de materiale dintr-un că rucior rucior ă  de ă mad câ nd nd un tip a zis: — HEI,  Ţ I-A I-A LUAT FOC CORESPONDEN Ţ   A! ă.  O mică  flac ă   M-am întors. Şi iat ă   flacă r  ră      începea să  se-nal  se-nalţ e precum un şarpe dansâ nd. nd. În mod evident de la un scrum de ţ igar  igar ă     aprins care că zuse zuse acolo mai ă aprins înainte. — La dracu'!   Flacă ra ra creştea cu iuţ eal eală . Am luat un catalog şi, ţ in inâ ndu-l ndu-l drept, am  izbesc în neştire. Au să rit rit scâ ntei. ntei. Aerul se-nfierbâ nt  nt ă  nd început să  izbesc ă . Câ nd termină m într-o parte, o lua în alta. Am auzit o voce. — Hei! Simt miros de foc! — NU DE FOC – am ţ ipat ipat – SIM Ţ I MIROS DE FUM! — Cred c-o s-o-ntind de-aici!

— Dracu' să  te  te ia atunci – am urlat ÎNTINDE-O! Flă că rile rile îmi ardeau mâ inile. inile. Trebuia să  salvez  salvez corespondenţ a Statelor Unite, maculatur ă  ă de   de clasa a treia! nesc. Am împins cu piciorul toat ă  În cele din urmă , am reuşit s-o st ă  ă pâ nesc. ă  ă mada ăr  â mă  de gr ă  mada de hâ rtii rtii pe podea şi am că lcat-o lcat-o pâ nă  la  la ultima f ă  r   â   de cenuşă  înroşit ă  ă . Supraveghetorul a venit să -mi -mi spună  ceva.  ceva. St ă  t  eam cu catalogul în mâ nă  ăteam şi a şteptam. S-a uitat la mine şi s-a-ndepă rtat. rtat. Apoi am continuat să  sortez  sortez maculatura de clasa a treia. Tot ce era ars, puneam de o parte.  Ţ igara igara mi se stinsese. N-am mai aprins-o. ă  şi m-am dus la rezervor, le-am pus sub Mâ inile inile au început să  m  mă  doar   doar ă ş apă . N-a fost de folos. L-am gă sit sit pe supraveghetor şi i-am cerut un bon de învoire pentru cabinetul infirmierei. şă  şi mă -ntreba: Era aceea şi care venea la mine la uşă ş -ntreba: „Ce mai e-acum, domnu' Chinaski?” Câ nd nd am intrat, a zis acela şi lucru. — V-amintiţ i de mine, ei? Am întrebat. ău   de-a binelea-n nişte nopţ i. — A, da, ştiu că  v-a  v-a fost r ă  i. — Mda, am zis. — Mai vin femei pe la dumneavoastr ă     pe-acasă ? A-ntrebat. ă pe-acas ţ i pe la dumneavoastr ă  ă?  — Mda. Mai vin bă rba  rba ţ  — Bine, domnu' Chinaski, care-i problema? — M-am ars la mâ ini. ini. ţi  ars la mâ ini? — Veniţ i aici. Cum v-a ţ  ini? — Contează ? Sunt arse. dea cu ceva pe mâ ini. ini. Unul din sâ nii nii ei m-a şters. Îmi dă dea âmplat,  mplat, Henry? — Cum s-a-nt â  ă . Eram lâ ng — O ţ igar  igar ă  ngă  un  un că rucior rucior de clasa a treia. Trebuie c-a ajuns scrum înă untru. untru. S-au pornit flă că ri. ri. Sâ nul nul era iar proptit de mine. ă m ă  rog! —  Ţ ine ineţ i-v  i-v ă     mâ inile inile calm, v ă   rog! Şi apoi s-a apă sat ă  partea sat cu toat ă   partea aia pe mine-n timp ce mă  d  dă dea dea cu ceva unsoare pe mâ ini. ini. St ă  t  eam pe un scaun. ăteam — Ce se-nt â  mplă , Henry? Pari agitat. â mpl — Pă i… i… Ştii cum e, Martha. — Nu mă  cheam  cheamă  Martha.  Martha. Mă  cheam  cheamă  Helen.  Helen. — Hai să  ne  ne că să torim, torim, Helen. — Ce? — Vreau să  zic,  zic, în câ t timp o să -mi -mi pot folosi m â inile inile din nou? — Le puteţ i folosi chiar acum dac ă  vre  vreţ i. i. — Ce? ăşurat un bandaj. — Vreau să  spun  spun sus, la lucru. A-nf ăş

— E mai bine, i-am zis. — N-ar trebui să  arde  ardeţ i corespondenţ a. a. — Era maculatur ă  ă . — Toat ă     corespondenţ a e important ă  ă coresponden ă.  — Da, Helen. ă ta S-a dus la birou şi am urmat-o. A completat foaia pentru absenţă . Ar ă  ta foarte simpatic cu mica ei bonet ă   albă . Mi-am zis că  trebuie  trebuie să  g  gă sesc sesc o cale să  ă  alb mă -ntorc -ntorc acolo. ăzut M-a v ă  z  ut studiindu-i corpul. — Bine, domnule Chinaski, cred că -i -i timpul să  pleca   pleca ţ  ţi  acum. — Ah, da… Ei, mulţ umesc umesc pentru tot. — Asta mi-e meseria. — Desigur. Peste-o să pt  pt ă   erau afişe cu FUMATUL INTERZIS ÎN ACEAST   ZON Ă  ăm   â nă  erau  Ă  ZON ă torilor peste tot. Lucr ă  torilor nu li se permitea s ă  fumeze  fumeze dacă  nu  nu foloseau scrumiere. Cineva a primit contractul pentru fabricarea tuturor scrumierelor ă lora. lora. Erau dr ă  g e. Scria pe ele PROPRIETATE A GUVERNULUI STATELOR UNITE. ăgu   uţ e. Lucr ă  torii le-au furat pe cele mai multe. ă torii FUMATUL INTERZIS. Eu singur, Henry Chinaski, am revoluţ ionat ionat sistemul postai. După  asta  asta au venit unii şi-au demontat un rezervor din dou ă . — Hei, ia uite, ce mama dracului fac ăştia? Am întrebat. Nimeni nu pă rea rea interesat. Eram în secţ ia ia pentru clasa a treia. M-am dus ător. la alt lucr ă  t  or. — Uite, am zis. Ne iau apa. S-a uitat la rezervor, apoi s-a apucat la loc de ători. ătat  sortarea corespondenţ ei ei de clasa a treia. Am încercat cu alţ i lucr ă  t  ori. Au ar ă  t  at  acela şi dezinteres. Nu puteam să -n -nţ eleg. eleg. Am cerut că  reprezentantul  reprezentantul meu sindical s ă  fie  fie convocat în sectorul meu. ăstimp  stimp prelung, a apă rut După  un  un r ă  rut – Parker Anderson. Parker obi şnuia ă  într-o ma şină  veche ţă  şi se bă rbierea să  doarm  doarmă î  veche de ocazie şi se spă la la pe fa ţă ş rbierea şi se cacă  la  la benzină riile riile care nu-şi încuiau toaletele. Parker încercase să  fie  fie peşte, dar dă duse duse greş. Şi venise la Po şta centrală , se-nscrisese-n sindicat şi âlnirile â nd participase la înt â  l  nirile sindicale unde a devenit om de ordine. Cur â  nd a ajuns reprezentant sindical şi apoi a fost ales vicepre şedinte. — Care-i problema, Hank? Ştiu că  n-ai  n-ai nevoie de mine ca să  te  te descurci cu supra veghetorii ăştia! — Lasă  gargara,  gargara, scumpete. Sunt aproape doişpe ani de câ nd nd plă tesc tesc ţie  ie la sindicat şi n-am cerut nici at â  âtica. cotiza ţ  t  ica. — O. K., care-i problema? — Rezervoarele. — Rezervoarele te deranjează ? — Nu, la naiba, rezervoarele nu mă  deranjeaz  deranjează  deloc.  deloc. Ce fac cu ele, aia e. Uite. — Să  m  mă  uit?  uit? Unde?

— Acolo! ă d nimic. — Nu v ă  — Tocmai de-aia fac gâ t. t. Acolo era un rezervor. — Şi l-au scos. Ce-i cu asta? — Uite, Parker, unul n-ar fi nimic. Dar au smuls fiecare al doilea rezervor  â nd din clă dire. dire. Dacă  nu-i  nu-i oprim acum, cur â  nd or să -nchid -nchidă  fiecare  fiecare a doua budă …  urmeze, nu ştiu… Şi pe urmă , ce-o să  urmeze, — Bine, a zis Parker, ce vrei să  fac?  fac? — Vreau să -ţ i mişti fundul şi să  afli  afli de ce sunt scoase rezervoarele astea. — Bine, ne vedem mâ ine. ine. ţ ii — Vezi ce faci. Doişpe ani de cotiza ţ  ii la sindicat fac 312 dolari. În ziua urmă toare ăspunsul.  spunsul. Nici în toare a trebuit s ă -l -l caut pe Parker. N-avea r ă  urmă toarea, toarea, nici în urmă toarea. toarea. I-am spus lui Parker că  m-am  m-am să turat turat s-a ştept. Mai avea o zi. În ziua urmă toare toare a venit la mine în zona pentru pauză  de  de cafea. — O. K., Chinaski, am aflat. — Da? — În 1912 câ nd nd s-a construit cl ă direa direa asta… — În 1912? Asta a fost acum mai mult de juma' de secol! Nu-i de mirare ă ca că  locul  locul ă sta sta arat ă     ca bordelul împă ratului! ratului! — Bine, opreşte-te. Deci, în 1912, câ nd nd s-a construit clă direa direa asta, contractul prevedea un anumit numă r de rezervoare. F ă  nd o verificare, Poşta ăc  â nd a descoperit că  sunt  sunt de dou ă  ori  ori mai multe rezervoare instalate dec â t se prevedea în contractul iniţ ial. ial. — Bine, O. K., am zis, cu ce strică  de  de două  ori  ori mai multe rezervoare? ă torii âta Lucr ă  torii or să  bea  bea tot at â  t  a apă . ă . Stau în drum. — Corect. Dar faptu-i că  rezervoarele  rezervoarele ies pu ţ in in în afar ă  — Şi? ător ănit   it într-un — O. K. Gâ nde ndeşte-te că  un  un lucr ă  t  or cu un avocat iste ţ  s-a  s-a r ă  n rezervor. Să  zicem  zicem că  a  a fost prins între rezervoare şi un că rucior rucior plin de saci grei cu reviste? — Înţ eleg eleg acum. Rezervorul nu trebuia s ă  fie  fie acolo. Poşta e dat ă  -  n ă-n ă pentru   pentru neglijenţă .  judecat ă  — Corect! — În regulă . Mulţ umesc, umesc, Parker. — Asta mi-e datoria. ă cea Dacă  el  el inventase povestea, aproape c ă  f   f ă  cea 312 dolari, pe bune. Am ăzut ămad   adă  mai  v ă  z  ut o gr ă  m  mai proaste publicate în Playboy. — Uite, am zis, face parte şi din munca mea. Trebuie s-o fac. Dacă  stau  stau pe scaunul ă la la prea mult o s ă  sar  sar peste cartatoarele astea de fier şi-o să -ncep -ncep ând  nd Dixie pe cur şi Copila şilor le plac turti ţ ele să  alerg  alerg fluier â  ele {7} pe orificiu] din ţă . fa ţă  — Gata, Chinaski, las-o balt ă  ă .

Am descoperit că  singura  singura cale să  nu  nu mă  ia  ia ameţ eala eala la cartator era s ă  m  mă  ridic şi să  fac  fac câţ iva iva pa şi din câ nd nd în câ nd. nd. Fazzio, un supraveghetor care era pe secţ ie ie la vremea aia, m-a v ă  zut ă zut ducâ ndu-m ndu-mă  spre  spre unul dintre pu ţ inele inele rezervoare de apă . — Hei, Chinaski, de câ te te ori mă  uit  uit la tine, te plimbi. — Asta nu-nseamnă  nimic,  nimic, am zis, de câ te te ori m ă  uit  uit la tine, te plimbi. — Dar asta face parte din munca mea. Să  m  mă  plimb  plimb face parte din slujba mea. Trebuie s-o fac. Într-o sear ă  ă  d  dă deam deam colţ ul ul după  ce  ce mă  furi  furişasem la bufet după  un  un pachet de papi-roase. Şi dau peste un chip cunoscut. Era Tom Moto! Tipul cu care fusesem suplinitor sub Stone! — Moto, tică losule! losule! Zic. — Hank! Zice el. Am dat mâ na. na. — Hei, mă  g  gâ ndeam ndeam la tine! Johnstone iese la pensie luna asta. Câţ iva iva dintre noi îi facem o petrecere de adio. a dio. Ştii, totdeauna i-a pl ă cut cut să  pescuiasc  pescuiască . O să -l -l luă m cu barca. Poate vrei să  vii  vii şi să -l -l arunci peste bord, să -l -l îneci. Am gă sit sit un lac adâ nc, nc, ca lumea. — Nu, dracu', nici mă car car nu vreau să  m  mă  uit  uit la el. — Dar eşti invitat. ă cea âncene.   cene. M-am uitat la că ma  Moto must ă  cea de la gă oaz oază  p  pâ nă  la  la spr â  n ma şa lui: un ecuson de supraveghetor. — Vai, nu, Tom. — Hank, am patru copii. Au nevoie de mine să  le  le pun ceva pe masă . — Bine, Tom. Apoi m-am că rat. rat. Nu ştiu cum ajung oamenii a şa. Aveam de plă tit tit pensie alimentar ă  ă,  nevoie de ceva de bă ut. ut. Chirie, pantofi, şosete, toate alea. Ca oricui îmi trebuia o ma şină  veche,  veche, ceva de mâ ncare, ncare, toate chestiile astea mici, de necuprins. Precum femeile. Sau o zi la curse. ăr  ă ie De pe-o zi sau alta şi f ă  r   ă     ieşire, nici nu te mai gâ nde ndeşti la asta. Am parcat peste drum de sediul federal şi am a şteptat să  se  se schimbe semaforul. Am traversat. Am împins uşa turnant ă  ă.  Era ca şi cum a ş fi fost o  bucat ă   de fier atrasă  de  de un magnet. ă  de ţii  ii de la sediul Era la etajul unu. Am deschis uşa şi erau acolo. Angaja ţ  ă , să r  ă cu ă m federal. Am observat o fat ă  r ă  cuţ a, a, cu o singur ă     mâ nă . Era acolo dintotdeauna. Parc-ar fi fost o sugativ ă   bă tr  tr â   ca mine. Mă  rog,  rog, cum spuneau ă  b â nă  ca  bă ie ieţ ii, ii, trebuie să  munce  munceşti undeva. A şa că  acceptau  acceptau ce se prezent ă  ă.  Asta era înţ elepciunea elepciunea sclavului. â nă ra ăcut   ut apariţ ia. ăcat    at ă ş ă  şi mulţ umit  ă  de O negresă  t   t â  ra şi-a f ă  c ia. Era bine-mbr ă  c umit ă   de poziţ ia ia ei. Mă  bucuram  bucuram pentru ea. A ş fi-nnebunit într-o slujbă  ca  ca a ei. — Da? A-ntrebat. ător — Sunt lucr ă  t  or poştal, am zis. Vreau să -mi -mi dau demisia. S-a-ntins sub birou şi a scos un vraf de hâ rtii. rtii. — Toate astea? A zâ mbit. mbit. ă descurca  ţi? — Sunteţ i sigur că  v   v ă     descurca ţ  i  ?

ă  face — Nu v ă   faceţ i griji, am zis, mă  descurc.  descurc. Trebuia să  completezi  completezi mai multe h â rtii rtii ca să  pleci  pleci decâ t ca să  intri.  intri. Prima pagină  pe  pe care ţ i-o i-o dă deau deau era un formular personalizat de la dirigintele-şef al ora şului. Începea a şa: „îmi pare r ă  ău   că  v  ă  înceta ţ  ţi  activitatea în cadrul serviciilor  v ă î poştale…” etc., etc., etc., etc. Cum putea să -i -i par ă   r ă  u car nu mă  cuno  cunoştea. ă  r  ău?   ? Nici mă car ă  de Era o list ă   de întrebă ri. ri. ţi  putut să  „Supraveghetorii noştri vi s-au pă rut rut înţ eleg elegă tori? tori? A ţ  comunica ţ  ţi  cu ei? „ ă spuns. Da, am r ă  spuns. ţ i constatat la supraveghetori, într-un fel sau altul, vreo prejudecat ă  ă  „A ţ  legat ă     de rasă , religie, origine social ă  sau  sau orice alt aspect similar? „ ă de Nu, am r ă  spuns. ă spuns. ţ i sf ă  ă tui ă s ă  încerce să  Pe urmă  era  era una – „I-a ţ  tui pe prietenii dumneavoastr ă     să î se angajeze în serviciile poştale?”   Bine-nţ eles, eles, am r ă  s ăspuns.   puns.   „Dacă  ave  aveţ i vreo nemulţ umire umire sau plâ ngere ngere despre serviciile po ştale v ă  ă  ţ i în detaliu pe verso.” rugă m să  le  le enumera ţ  ăspuns.   puns. Nici o nemulţ umire, umire, am r ă  s Apoi negresa mea s-a întors. — A ţ  ţi  şi terminat? — Am terminat. ăzut — N-am v ă  z  ut pe nimeni să -şi completeze hâ rtiile rtiile a şa rapid. — Repede, am zis. — Repede? A-ntrebat. Ce vreţ i să  spune  spuneţ i? i? — Vreau să  spun,  spun, ce urmează ? — Poftiţ i, i, v ă     rog. ă rog. I-am urmat bucile printre birouri pâ nă -ntr-un -ntr-un loc aproape de fundul încă perii. perii. — Lua ţ  rbatul. ţi  loc, a zis bă rbatul. A citit din hâ rtii rtii destulă  vreme.  vreme. Apoi m-a privit. ă -ntreb ă da  ţ i demisia? E din cauza procedurilor — Pot să  v   v ă  -ntreb de ce v ă     da ţ  ă?  disciplinare împotriva dumneavoastr ă  — Nu. — Atunci care este motivul demisiei dumneavoastr ă  ă ? ă . — Acela de a urma o carier ă  ă ? — A urma o carier ă  M-a privit. Aveam la mai puţ in in de opt luni p â nă  la  la a cincizecea aniversare. Ştiam ce gâ ndea. ndea. ă -ntreb ă?  — Pot să  v   v ă  -ntreb care va fi „cariera” dumneavoastr ă  ă spun. — Pă i, i, domnule, o să  v   v ă     spun. Sezonul de capcane în Delta Bayou ţ ine ine doar din decembrie pâ nă -n -n februarie. Am pierdut deja o lună . — O lună ? Dar sunteţ i aici de unsprezece ani.

— Bine, atunci, am risipit unsprezece ani. Pot scoate zece pâ nă  la  la două zeci zeci de miare din trei luni în Bayou La Fourche. — Ce faceţ i acolo? — Pun capcane! Bizam, nutrie, nurcă , vidr ă  ă…   Raton. Tot ce-am nevoie-i o ă din pirogă . Dau 20 la sut ă     din câştig pentru dreptul de folosire a teritoriului. Sunt plă tit tit un dolar dou ăş'cinci pentru pieile de bizam, trei dolari pentru nurcă , patru dolari pentru nurcă  argintie,  argintie, un dolar jumate pentru nutrie şi douăş'cinci ând   d carcasa de castor, care are cam patruj' de de dolari pentru raton. V â  n centimetri, cu cinci cenţ i la o fabric ă  de  de mâ ncare ncare pentru pisici. Primesc douăş'cinci de cenţ i pentru trupul jupuit de nutrie. Cresc porci, g ă ini ini şi ra ţ  e. ţ e. ă . Eu… Prind peşti pisică . O nimica toat ă  ăsa    a ţ  ţ i, — L ă  s i, domnule Chinaski, e destul. A b ă gat gat nişte foi în ma şina de scris şi-a-nceput să  bat   bat ă  ă . Atunci am ridicat ochii şi-am dat de Parker Anderson, reprezentantul ânul  nul Parker ras şi că cat meu sindical, bunul şi bă tr  tr â  cat pe la benzin ă rii, rii, adresâ ndundumi zâ mbetul mbetul lui larg de politician. — Demisionezi, Hank? Ştiu că  tot  tot ameninţ i cu asta de unsprezece ani… — Daa, plec în Louisiana-n sud să  m  mă  fac  fac c-un purcoi de bună t  t ăţ  i. ăţ i. — Au un hipodrom pe-acolo? ă ! — Glumeşti? Fair Grounds e una dintre cele mai m ai vechi piste din ţ ar  ar ă  Parker avea cu el un puşti alb t â  ân   ă r – unul din tribul nevrotic al celor pierduţ i – şi ochii pu ştiului erau acoperi ţ i cu o pelicul ă  umed  umedă  de  de lacrimi. Câ teteăzut ând   d o lacrimă  mare-n  mare-n fiecare ochi. Nu că deau. deau. Era fascinant. Am v ă  z  ut femei st â  n şi uit â  â ndu-se ndu-se la mine cu aceia şi ochi înainte să -şi iasă  din  din fire şi să -nceap -nceapă  s  să  zbiere ce porc ordinar sunt. În mod clar bă iatul iatul picase într-una dintre multele capcane şi fugise să -l -l caute pe Parker. Parker avea să -i -i salveze slujba. Tipul mi-a mai dat o hâ rtie rtie să  semnez  semnez şi-apoi am ieşit de-acolo. Parker mi-a zis „Baft ă  tr â  ne, „ pe câ nd nd plecam. ă,  bă tr  â ne, ă spuns. — Mersi, iubire, i-am r ă  spuns. ă  în cur â  ând,   d, asemenea unui om ridicat  Nu mă  sim  simţ eam eam altfel. Dar ştiam că î n repede din adâ ncul ncul mă rii, rii, mă  voi  voi resimţ i – cu o ameţ eal eală  de  de un fel aparte. Eram asemenea nenorociţ ilor ilor de peru şi ai lui Joyce. Dup ă  ce  ce tr ă  isem în colivie o ă isem ă  şi zbura-sem afar ă  ă –   – ca un glonţ , spre ceruri. Ceruri? luasem pe deschiză tur  tur ă ş ă u şi am umblat beat cui, beat ca M-a luat valul. M-am îmbă tat tat tot mai r ă  un porc. Am ajuns chiar cu un cuţ it it de mă cel celă rie rie la gâ tlej tlej într-o noapte-n  bucă t  t ă  rie şi apoi m-am gâ ndit, ndit, uşurel, bă tr  tr â  n  fetiţ a ta o să  vrea  vrea s-o ă rie âne,   e, poate că  feti duci la Zoo. Îngheţ ate, ate, cimpanzei, tigri, pă să ri ri verzi şi roşii şi razele soarelui ându-i   du-i pe creştet, soarele cobor â  ând   d şi t â  âr  â nducobor â  n n r   â  ndu-ţ i-se i-se printre firele de p ă r de pe bra ţ  tr â  n ţ , uşurel, bă tr  âne…   e… Câ nd nd m-am trezit eram în camera din fa ţă   a apartamentului, scuipâ nd nd pe ţă  a ă,  stingâ ndu-mi â zâ nd. mochet ă  ndu-mi ţ ig igă ri ri pe încheieturile de la m â nă , r â  nd. Complet smintit. Am ridicat ochii şi-am dat de studentul ă la la medicinist. O inim ă  omenească  z  ză cea cea într-un borcan mare a şezat între noi pe m ă su suţ a de cafea, împrejurul inimii omene şti – numit ă  ă , după  fostul  fostul ei proprietar, „Francis” – erau

ăţ i goale de whiskey şi scotch, gr ă  ămezi   ezi de cutii de bere, scrumiere,  jumă t  t ăţ  m ă  şi-am înghiţ it ă tor mizerie. Am apucat o sticl ă ş it un amestec înfior ă  tor de bere şi scrum. Nu mâ ncasem ncasem de două  s  să pt  pt ă  ni. Un şir nesf â  r   şit de oameni veniser ă  ă mâ ni. âr  ă  lbatice la care ceream şi plecaser ă  ă . Fuseser ă  ă  şapte sau opt petreceri să lbatice încontinuu: „Mai mult de bă ut! ut! Mai mult de bă ut!” ut!” Zburam spre ceruri; ei ăteau st ă  t  eau doar de vorb ă  –  – şi se frecau. — Mda, i-am zis medicinistului. Ce vrei cu mine? ă u personal. — O să  fiu  fiu medicul t ă  — Bine, doctore, primul lucru pe care vreau să -l -l faci e să  iei  iei inima asta omenească  blestemat   blestemat ă   de-aici! ă  de-aici! — Nţţ . — Ce? — Inima r ă  ne aici. ăm   â ne — Ascult ă  ă , prietene, nu ştiu cum te cheamă … — Wilbert. — Deci, Wilbert, nu ştiu cine eşti şi cum ai ajuns aici, dar o să -l -l iei pe „Francis” cu tine! — Nu, r ă  ne la tine. ăm   â ne ţ  şi a apă sat   Apoi şi-a luat gentuţ a şi brasarda de cauciuc pentru bra ţ ş sat pe ă  şi cauciucul s-a umflat. par ă ş — Ai tensiunea unuia de 19 ani, mi-a zis. — Lasă  dracu'  dracu' asta. Auzi, nu e-mpotriva legii să  la   la şi inimi umane pe oriunde? — O să  m  mă -ntorc -ntorc s-o iau. Acum trage aer în piept! — Credeam că  Po  Poşta mă  scoate  scoate din minţ i. i. Acum ai apă rut rut tu. — Linişte! Trage aer! ân   ă r  ă  ca — Am nevoie de o pizdă  t   t â  r ă   ca lumea, doctore. Asta-i problema la mine. ă  în 14 zone, Chinaski. Asta duce la — Ai coloana vertebrală  deplasat   deplasat ă î tensiune, imbecilitate şi, adesea, nebunie. — Puia calului, am zis… Nu-mi amintesc câ nd nd a plecat gentlemanul. M-am sculat pe canapeaua mea la l: 10 p.m., mort în mijlocul după -amiezii -amiezii {8} şi era ar şiţă , soarele-şi croia  drum prin storurile mele zdren ţ uite uite ca să  poposeasc  poposească  pe  pe borcanul din centrul mă su suţ ei. ei. „Francis” st ă  t  use cu mine toat ă     noaptea, marinâ ndu-se-n ndu-se-n saramur ă  ătuse ă noaptea, ă  alcoolizat ă  nd în extensia mucoasă  a  a diastolei sale moarte. Z ă  nd acoloă , înot â  â nd ăc  â nd n borcan. ăta Ar ă  t  a ca un pui fript. Adică , înainte să -l -l frigi. Întocmai. Am luat-o şi am pus-o-n dulap şi am acoperit-o cu o c ă ma  ma şă   zdrenţ uit  uit ă  şă  zdren ă . Dup-aia m-am dus la baie şi am vomat. Am terminat, mi-am lipit fa ţ  ţ a de ă fa  ţa.   . A trebuit să  m-a  oglindă . Aveam fire negre, lungi de pă r pe toat ă     fa ţ  a  m-a şez să  m  mă  cac. A ieşit unul fierbinte, ca lumea. A sunat la uşă . M-am terminat de şters ia fund, m-am bă gat gat în nişte ţ oale oale vechi şi m-am dus la uşă .

— Da? ă erau   erau un tip t â  â nă r cu un pă r lung blond at â  â rn   Afar ă  rnâ ndu-i ndu-i în jurul feţ ei ei şi o negresă  care  care tot z â mbea mbea de parcă  ar  ar fi fost ţ icnit  icnit ă  ă . — Hank? — Da. Cine s'teţ i? i? — Ea-i o femeie. Nu-ţ i aminteşti de noi? De la petrecere? Am adus a dus o floare. ţ i. — Ei, rahat, intra ţ  i. Au adus floarea, un fel de chestie roşie-portocalie pe o tulpin ă  verde.  verde.  Avea mai mult sens decâ t multe alte chestii, doar c ă  fusese  fusese ucisă . Am gă sit sit o  vază , am pus floarea-nă untru, untru, am adus o stacană  cu  cu vin şi am pus-o pe mă su suţă . — Nu-ţ i aminteşti de ea? A-ntrebat puştiul. Ai zis că  vrei  vrei s-o fuţ i. i. Fata a r â  s. â s. — Foarte bine, dar nu acum. ă r  ă slujb ă ? — Chinaski, cum o s-o scoţ i la capă t f ă  r ă     slujbă  de  de la poşt ă  — Nu ştiu. Poate-o să  te  te fut pe tine. Sau o să  te  te las pe tine să  m  mă  fu  fuţ i. i. La dracu', nu ştiu. — Po' să  dormi  dormi la noi pe podea c â nd nd vrei. ă  fute — Po' să  m  mă  uit  uit la voi c â nd nd v ă   futeţ i? i? — Bine-nţ eles. eles. Am bă ut. ut. Le-am uitat numele. Le-am ar ă  tat inima. Le-am cerut să  ia  ia cu ă tat ă zneam ei chestia aia oribil ă . Nu-ndr ă  zneam s-o arunc, pentru cazul că  studentul  studentul medicinist avea nevoie de ea la un examen sau câ nd nd expira împrumutul de la  biblioteca medicală  sau  sau ce ştiu eu. Deci am ieşit şi-am fost la un show de striptease, am bă ut ut şi-am chiuit şi â s. ne-am r â  s. Nu ştiu cine era cu banii, dar cred că  el  el avea cea mai mare parte, ceea ce era plă cut cut ca varia ţ  ie şi eu tot r â  deam şi-o pipă iam iam pe fat ă     pe cur şi pe ţ ie â deam ă pe ţâţ e şi-o pupă m, m, dar nu-i pă sa sa nimă nui. nui. Câ t ţ ineau ineau banii, ţ ineai ineai şi tu. M-au condus înapoi şi el a plecat cu ea. Am mers la uşă , mi-am luat la revedere, am deschis radioul, am gă sit sit un sfert de scotch, am bă ut, ut, r â  nd, simţ indu-m indu-mă  âz  â nd,  bine, în sf â  r   şit relaxat, liber, arz â ndu-mi ndu-mi degetele cu chiştoace de ţ igar  igar ă  âr  ă,  pe urmă  am  am reuşit s-ajung pâ nă  la  la pat, pâ nă  la  la margine, m-am împiedicat, am că zut zut pe saltea, am dormit, dormit, dormit…   Diminea ţă   era diminea ţă ş  viu. Poate-o să  scriu  scriu un roman, miţă  era ţă  şi eram încă  viu. am zis. Şi apoi am f ă  cut-o. ă cut-o.

SF  RŞ   IT   Â R  ă”  (engl.) (n. tr.). {1} Stone – „piatr ă 

{2} Câ nd nd un traseu nu e continuu, factorul trebuie să  fac  facă  un  un „racord” (tie-out) între „curse” (swing), fapt care cere un u n timp de lucru suplimentar (n. tr.). {3} Literal, „Marele T ă  tic”, în argou are înţ elesul elesul de persoană  respectat   respectat ă  ă tic”, ă , ă  pentru ătic”) puternică  sau  sau cunoscut ă   pentru ceva anume, lider (aidoma rom. „t ă  t  ic”) (n. tr.).   {4} În original, race form – buletin în care sunt publicate performan ţ ele ele anterioare ale cailor care vor concura şi alte informa ţ  ii referitoare la cursele din ţ ii ă  (n. ziua respectiv ă   (n. tr.) ă  folosit  ă  la {5} Unitate de mă sur  sur ă   folosit ă   la cursele hipice; 1 furlong = 1/8 dintr-o milă  =  = 201 m (n. tr.).   {6} În original, outfield – zona lateral ă  a  a terenului de baseball; outfielder – ă  zon  jucă tor tor specializat pe aceast ă   zonă  (n.  (n. tr.). {7} Mammy's Little Children Love Shortnin' Bread – câ ntec ntec de copii popular în S. U. A. (n. tr.). {8} Referire la titlul unei povestiri de Emest Hemingway, Moartea la amiază  (n.  (n. tr.)