Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor 20.08.2017
Coperta, imaginile și tehnoredactarea : Cârnaru Cătălin Dan
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
!"# $78%$7&%0%2'&'2%8. (oreni ) 2017
Căr*ile, indiferent de formatul lor, +unt reultatul muncii celui care le%a +cri+ și repreintă -aloarea muncii autorului... Dacă le%ar da la toată lumea pe grati+ ar muri de foame. Ca atare to*i cei care au de+cărcat acea+tă carte gratuit de pe internet +unt ruga*i +ă depună &0 lei repreentând contra-aloarea căr*ii n contul C/C "an de+chi+ pe numele meu : RO84CECEDB0408RON0620679. ă mul*ume+c și -ă dore+c lectură plăcută Cătălin Dan Cârnaru carnaruc3gmail.com
2
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Cuprins
ntroducere.................................................................................' 4 i+torie +intetică a pompării apei...........................................10 Pompe manuale........................................................................1' Pompele manuale cu mișcare rotati-ă.................................1' 5an*ul cu cupe................................................................1' 6uruul lui rhimede.....................................................17 Pompele manuale cu mișcare alternati-ă............................20 Pompa cu a+or*ie.........................................................21 Pompa ridicătoare...........................................................28 Pompe antrenate de aer............................................................&' (orile de -ânt olandee......................................................&' (orile de -ânt cu turine multi%pale...................................&8 Pompa cu aer.......................................................................92 Pompele antrenate de apă.........................................................9& Pompe antrenate de apă prin rotire......................................9& Pompa cu aturi............................................................99 Pompa elicoidală +au pompa lui irt...........................9; Pompa erec......................................................................'1
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
-anta=ele.......................................................................;' Con+truc*ia pompei erec.............................................;7 Pompele erec +peciale.................................................7' Pompele erec cu +upape multiple...........................7' Pompele erec liniare...............................................78 Pompa ac*ionată de apă murdară...............................82 Pompele erec din materiale pla+tice...........................8' Comentarii pri-ind con+truc*ia practică.........................88 Câte-a re-ete................................................................$; Cea mai mare și mai -eche pompă erec din lume....10; lte pompe.............................................................................11; Pompa pul+atorie...............................................................11; Pompa enturi...................................................................118 Pompa >ighlifter...............................................................120 Câte-a propuneri....................................................................121 riga*ii................................................................................122 pa potailă......................................................................128 /lectricitate........................................................................1&1 ?ncheiere.................................................................................1&7 ne@ă ) "re-etul
9
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Introducere Cică... dumneeu, după ce a muncit pe rupte -reo șa+e ile ca +ă facă lumea a+ta păcătoa+ă%n care ne chinuim +ă ne ducem traiul, oo+it fiind de atâta muncă, a hotărât ca%ntr%a șaptea i +ă +e odihnea+că... 6i cum dormea el așa... -i+ând la nemurirea +ufletului lui, numai ce pe la =umătatea ilei l%a treit un pro+t care amala o dru=ă n plină i de odihnă... 5ă+ând gluma la o parte, nu -ă e cuno+cută +itua*ia A ?nainte de 1$8$ parcă mai era de n*ele+ ne+im*irea cu care +emenii noștri tulurau liniștea pulică la cele mai nepotri-ite ore din cele mai nepotri-ite ile... tunci măcar e@i+ta +cua că nu are timp, ocupat fiind n re+tul +ăptămânii cu +lu=a... cum n+ă... ?n ntreaga *ară +unt tot mai mul*i cei care nu au o +lu=ă și parcă și mai mul*i ne+im*i*i n =urul no+tru. Proclamăm tot felul de liertă*i și drepturi dar uităm +au omitem inten*ionat faptul că liertatea fiecăruia +e termină acolo unde o anuleaă pe a celui de lângă noi.
'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
din ucătărie, +pre e@emplu, treuie+c +ă fie mecaniate... 6i apoi ne mirăm că +untem grași, neputincioși, olna-i... Păi cum +ă nu te%molnă-ești după ce ai pu+ multe ilograme de gră+ime pe tine pentru că nu mai faci nici un pic de mișcare A... di+părut complet plăcerea omului de a realia ce-a cu propriile mâini, +untem foarte mândri de mașinăriile care fac totul n locul no+tru și am du+ acea+tă mândrie până acolo ncât am trecut ariera ridicolului... m uitat -aloarea unei +cule manuale... ar comercian*ii ridică pre*urile +culelor de mână n permanen*ă a+tfel că +%a a=un+ la +itua*ia a+urdă că o rindea manuală care e realiată dintr%o ucată de lemn și două pie+e metalice +ă fie mai +cumpă ca una electrică care are ncorporată n ea o +umedenie de tehnologie repreentată de eci de pie+e indu+triale. 6i a+ta e o +itua*ie general e@tin+ă la mai toate +culele de mână... ?n felul ace+ta, cine-a +e a+igură că cei care folo+e+c +cule de mână +unt tot mai pu*ini și că toată lumea are și folo+ește un motor... i +e pare normal așa ce-a A (ie nu /u +itue acea+tă atitudine n +fera pro+tiei du+ă la e@trem... +au mai rău chiar, n cea a maleficului. cum ce-a timp cine-a, acolo +u+, dincolo de intere+ul no+tru al tuturor, a hotărât că Bomânia treuie di+tru+ă... și printre primele oiecti-e ale ace+tei di+trugeri a fo+t agricultura, in+titutele de cercetare și produc*ie agricolă, oiecti-ele producti-e și re*elele de iriga*ii... 5a +curt timp după ce re*eaua de iriga*ii a *ării a di+părut făcând o călătorie prin marea câmpie a luncii Dunării a-eam +ă con+tat două lucruri care m%au ntri+tat profund : eci de ilometri de teren neculti-at, iar acolo unde terenul era totuși culti-at... ietele plante agricole și duceau un trai chinuit u+cându%+e n arși*a +oarelui necru*ător de câmpie... ar ;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Dunărea, cu imen+ele ei cantită*i de apă la cel mult câte-a eci de ilometri, curgea molcomă și impa+iilă la -ale. Pu*inii agricultori care udă, +unt cei din imediata apropiere a malurilor Dunării care folo+ind motopompe imen+e de produc*ie +trăină, +cot mecaniat apă din Dunăre pentru a o mpinge la doar câ*i-a metri dea+upra ni-elului marelui flu-iu și la cel mult doi ) trei ilometri di+tan*ă... e*i +pune că e normal de -reme ce printre faricile care au di+părut au fo+t și faricile de pompe. /u -in și +pun acum că de fapt atât timp cât culturile +e află pe malul +au n apropierea apelor pomparea apei către cultură cu a=utorul motopompelor e+te un con+um de energie și mai ale+ de ani inutil. ?n același timp de%a lungul anilor am o+er-at un alt fapt contradictoriu... ?ncă din copilărie când am călătorit o perioadă prin *ară am o+er-at că multe localită*i +unt nșirate pe malurile apelor n -ăile dintre mun*i și dealuri. ?ncă de atunci am o+er-at că n imediata apropiere a ace+tor ape e+te mult mai rece și dacă pe timp de -ară ace+t fapt pare un a-anta=, n anotimpurile reci con+tituie o mare prolemă căci aerul rece +ta*ionat pe fundul -ăilor face -ia*a mult mai grea datorită gerurilor mai a+pre și iernilor mai lungi. (%am ntreat ade+eori de ce preferă romanii +ă trăia+că n ace+te condi*ii... ia n urmă cu câ*i-a ani am realiat de ce. 4mul n general e comod, uneori chiar leneș. Preferin*a de a te +taili n imediata apropiere a apei trăind ntr%o onă mai rece și +u amenin*area ri+cului de inunda*ie -ine din acea+tă comoditate : e mai +implu +ă ai apa la ndemână decât +ă o tran+por*i unde-a mai la deal unde e mai cald și nu po*i fi inundat... m realiat că datorită reliefului și mai ale+ a re*elei hidrografice foarte ogate a *ării noa+tre, omului i%a fo+t mai la 7
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ndemână +ă +e +tailea+că pe malul apei +au +u ni-elul ei, a+tfel ca +ă%și poată aduce apa la ndemână prin curgerea ei naturală. ot n copilărie am umlat de+tul de mult prin mueele de i+torie ale patriei și dacă%mi aminte+c eu ine nu am ntâlnit n nici unul do-ei ale ncercării omului de a pompa apă... #ici chiar mueele +atului pe care le%am -ăut nu mi%au oferit a+emenea indicii. Deși poporul român folo+ește de foarte mult timp mori de apă și de -ânt, o face e@clu+i- pentru a măcina grâne nu pentru a pompa apa +pre one aflate n afara -ăilor râurilor. (ai târiu, n ultimii ani am realiat că deși pe alte meleaguri ale lumii pomparea apei e o acti-itate importantă, pentru poporul no+tru a fo+t o acti-itate aproape necuno+cută... Cu atâtea râuri la ndemână românul nu a +im*it niciodată real ne-oia de a pompa apa la mari di+tan*e chiar dacă a+ta a n+emnat +ă locuia+că pe -ale, unde frigul e mai a+pru iar ri+cul inunda*iei preent la orice ploaie mai n+emnată. Dar ncă odată ic că atât timp cât ai un cur+ de apă n apropiere, po*i pompa apa chiar la di+tan*e impre+ionante de mul*i ilometri fără a fi ne-oie +ă folo+ești motopompe. om -edea cum +e poate face a+ta n paginile care urmeaă. ?ntr%o lume n care ne%au potopit motoarele, cartea de fa*ă -rea +ă do-edea+că că +e poate și fără utiliarea lor, cu randamente net +uperioare, de -reme ce +e pot atinge deite de pompare comparaile +au chiar mai mari, fără n+ă a con+uma nici un fel de energie fie ea electrică ori chimică caruran*i E. Deoarece deitul oricărei pompe depinde de dimen+iunile ei fiice, pompele fără motor chiar nu au limite, +ingura lor limitare fiind dată de deitul +ur+ei de apă de unde +e apro-iioneaă. 8
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
(ai treuie +ă +ulinie faptul că ma=oritatea pompelor de+cri+e n paginile ce urmeaă +e preteaă a fi realiate atât n regim artianal cât și +emi%indu+trial, n mici ateliere. Ca urmare orice lăcătuș +au in+talator +anitar poate con+trui a+tfel de pompe. ce+t lucru e e@trem de important deoarece acea+tă po+iilitate, pe lângă că con+tituie o alternati-ă la ră+pândirea poluantă atât chimic cât și fonic E și di+tructi-ă a motoarelor oferă popula*iei alternati-a de a e-ita angrenarea n +i+temul capitali+t di+tructi- a cărui +cop nu are nici o legătură cu integrarea n natura ncon=urătoare ci doar cu câștigul imediat și cât mai mare indiferent de con+ecin*ele pentru mediu și pentru +ocietate.. Dacă pompele manuale +unt cuno+cute cel pu*in adiacent de către to*i cei din =urul no+tru cele antrenate de for*e naturale cum ar fi -ântul și gra-ita*ia +unt c-a+i%necuno+cute. !ă ne reamintim doar că gra-ita*ia prin faptul că e preentă n orice punct pe glo și e+te n+ăși motorul curgerii naturale a apei +tă la di+poi*ia noa+tră n permanen*ă indiferent de momentul ilei +au de anotimp și ne oferă genero+ cu gratuitate ntreaga ei for*ă inegalailă. Dar mai ntâi hai +ă aruncăm o pri-ire către...
$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
O istorie sintetică a pompării apei Preocupările omului de a tran+porta apa n +copuri go+podărești +unt +tră-echi... Parado@al poate, a-ând n -edere cele ce le%am +pu+ n paginile anterioare, cele mai -echi conducte din lume n actuala ci-ilia*ie, au fo+t de+coperite pe teritoriul *ării noa+tre. Deși oficial +e con+ideră că cel mai -echi +i+tem de canaliare al lumii, realiat acum ''00 de ani, ar fi cel de la (ohen=o%Daro și >arappa, n ndia antică, ace+t lucru nu e ade-ărat.
Cele mai -echi conducte din lume, fiind realiate din ceramică, au fo+t de+coperite pe teritoriul *ării noa+tre. (ai e@act -orim de +traturile de locuire aflate la doi metri adâncime +u cetă*ile dacice din mun*ii 4răștiei și de a+emenea +u cetă*ile de pe malul (ării #egre. ce+te conducte au fo+t datate ca a-ând o -echime de șapte mii de ani. Firește că ace+te conducte nu erau de+tinate pompării apei ci aduc*iunii ei de la cote mai nalte, dar importantă aici e preocuparea omului de a tran+porta apa. 10
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Din păcate atât cademia Bomână cât și celelalte foruri știin*ifice al *ării +unt profund antiromânești și duc de foarte mult timp o politică aceră de a+cundere a originilor reale ale poporului no+tru. !e pare că oficial nu e -oie +ă +e știe că ci-ilia*ia așa numită indo%europeană e+te originară din arcul carpatic și e mai -eche decât cea +umeriană. De aceea de fiecare dată când arheologii noștri de+coperă câte o do-adă a ace+tui fapt, +e grăe+c +ă acopere +ăpăturile foarte repede și fac uitate de+coperirile făcute, omi*ând +ă le comunice popula*iei și cu atât mai pu*in +ă le treacă n manualele de i+torie a patriei. /@act a+ta +%a ntâmplat și cu de+coperirea +tră-echilor conducte ca și orașului prei+toric de opt mii de ani, pe+te care trece acum auto+trada 4răștie ) !iiu... #oi nu treuie +ă e@i+tăm ca ntemeietori de ci-ilia*ie pentru că au fo+t al*ii declara*i de mult timp și +%au con+truit cariere academice interna*ionale pe aa lor iar noi... mai cătinel ... +ta cu atât mai mult cu cât to*i tâlharii omenirii râ-ne+c la ogă*iile aproape inepuiaile ale ace+tor mun*i... Dar cred că am di-agat cam mult... așa că hai +ă -edem cum +tă treaa cu pomparea apei n i+toria oficială a ci-ilia*iei noa+tre... !pun oficială pentru că o +ă -edem că lucrurile nu +tau chiar așa cum declară i+toricii... După cum am -ăut de=a, cele mai -echi conducte +unt cele indiene nu cele tracice, nu A... De ce A Pentru că cele indiene au fo+t de+coperite de niște i+torici ritanici... adică ai imperiului ritanic... nu de niște neica nimeni dintr%o *ară mică ca a noa+tră. Begii și imperiile treuie +ă fie cei mai cu mo* De -reme ce toate manualele de i+torie ale lumii afirmă ră+picat că i+toria ci-ilia*iei noa+tre ncepe n !umer și%n 11
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
"ailon, natural -a fi că ei au fo+t uricul pământului și la ei +%au in-entat și folo+it primele pompe... +toricii declară că prin 1700 mpăratul >amurai ar fi di+pu+ prin codurile +ale de legi ca apa +ă fie pompată cu a=utorul unor pompe ac*ionate de for*a -ântului... De a+emenea +pun că n perioada &000 ) 1'00 perșii folo+eau lan*uri cu cupe iar prin 1200 n (e+opotamia +e folo+eau mori de apă. Bealitatea, recuno+cută de+tul de de+ e+te că cei mai a-an+a*i tehnologic n acele timpuri au fo+t /giptenii... care cu foarte mult timp nainte, o +ă -edem mai târiu cam cu cât, au reușit ceea ce nici ai cu toată de-oltarea noa+tră tehnologică, nu +untem n +tare... u reușit +ă ridice o clădire naltă de 1'0 m de formă piramidală, din foarte multe milioane de locuri de piatră, doar pe +uprafa*ă +unt două milioane % a cărei aatere a -ârfului fa*ă de centrul aei e+te de numai șa+e milimetri... Păi doar un pro+t ar putea +ă gândea+că că cine e capail de a+emenea realiare arhitecturală nu știe +ă pompee apa... om -edea că de fapt știau chiar foarte ine, și nu acum patru mii de ani cum ne mint profe+orii că +%ar fi con+truit piramidele ci cu multe, foarte multe milenii mai de-reme... n altă ci-ilia*ie Da... Poate că ce-a ade-ăr e n afirma*iile profe+orilor noștri... de -reme ce -orim de o altă ci-ilia*ie ... După egipteni și +umerieni ar -eni rândul chineilor care +unt credita*i ca fiind primii care au adăugat cupe pe roata cu aturi. ?n aceiași perioadă n imperiul roman +e folo+eau ma+i- +cla-ii pentru manipularea diferitelor mecani+me de+tinate ridicării apei. (ai târiu prin +ecolul trei rhimede, la cererea regelui >ieron al doilea din !iracua -a in-enta pompa manuală cu șuru a@ul melcat E. 12
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
eron din le@andria... Be-enind la chinei, n primul +ecol al mileniului trecut au nceput +ă folo+ea+că mori de apă a-ând atât a@ oriontal cât și -ertical... din acel moment atât n +ia cât și n /uropa odată cu trecerea timpului au apărut și +%au de-oltat tot felul de +i+teme de pompare fie ele manuale fie antrenate de for*a -ântului ori de către animale. ?n ace+tă idee treuie +ă nu uităm +ă%i pomenim pe olandei care locuind +u ni-elul mării luptă de când +e știu cu apa G morile lor de -ânt fiind cele mai -echi mori mi@te, folo+ite atât la măcinarea grânelor cât și la pomparea apei. De a+emenea nu treuie +ă%l uităm pe 5eonardo da inci a cărui geniu tehnic a făcut din +ecolul cinci+preece o ade-ărată re-olu*ie tehnologică a e-ului mediu. /l a aplicat tran+formare mișcării de rota*ie n mișcare de tran+la*ie precum și -aria*ia rota*iei prin comina*ii de ro*i din*ate n toate mecani+mele +ale printre care +%au numărat și +i+teme de pompare a apei. De a+emenea el +e pare că e primul care a +ugerat utiliarea for*ei centrifuge la pomparea apei, idee pu+ă n aplicare un +ecol mai târiu n 1''7 de inginerul italian Captain Bameli. Prima pompă cu ro*i din*ate a fo+t in-entată de Hrollierde !er-iere n +ecolul șapti+preece și tot n acel +ecol au apărut mai multe tipuri de pompe centrifugale... Faptul că erau realiate din lemn a-ea impact negati- a+upra func*ionării lor dar conceptul după care erau con+truite e important aici. (ai târiu cam pe+te un +ecol, ace+te pompe centrifugale au fo+t nlocuite de cele cu pi+ton, mai ale+ că odată cu trecerea 1&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
timpului a nceput re-olu*ia indu+trială iar antrenarea ace+tor pompe prin for*a aurului a făcut mai ușoară ră+pândirea lor. u fo+t multe in-en*ii n perioada re-olu*iei indu+triale de acum două ) trei +ecole care au du+ la multitudinea de moto% pompe cu caruran*i +au electrice pe care le cunoaștem ai. Dintre ele nu -oi aminti aici decât pe cea a lui #iola e+la a cărui pompă cu di+curi e+te una deo+eită căci e+te re-er+iilă. /a poate func*iona atât ca motor cât și ca pompă func*ie de felul cum e antrenată. +tfel dacă e rotită mecanic de la centru lucreaă ca pompă, iar dacă e+te alimentată pe la periferie cu carurant arând +au cu fluide +u pre+iune lucreaă ca motor. ntere+ant și demn de *inut minte e+te faptul că raportul putere%greutate a ace+tei pompe e+te impre+ionant, a+tfel o a+emenea pompă poate de-olta 20 C.P.IJg, ceea ce e+te cu mult dea+upra tuturor motoarelor de a-ia*ie. Firește că -or fi unii care -or ntrea nai-: KDacă e așa de ună de ce nu e folo+ită și nu știm de ea AL ocmai pentru că e atât de ună nu e folo+ită și poate și pentru că a fo+t in-entată de cel care acum nu figureaă n nici un manual de i+torie a tehnologiei, decât cel mult telegrafic pe câte-a rânduri, deși ntreaga ci-ilia*ie electrică actuală i +e datoreaă, n -reme ce o +umedenie dintre cei care i%au furat ideile și in-en*iile ocupă un loc de cin+te n ace+te manuale. Dar e+la nu a fo+t nici ma+on, nici din -reo ca+ă regală, nici rudă cu -reun mare ancher al lumii... Din per+pecti-a căr*ii de fa*ă importantă e+te in-en*ia unuia din fra*ii (ontgolfier... #u alonul ci pompa in-entată de el... Dar prea pu*ini +unt ai care cuno+c faptul că ace+ta au in-entat cea mai puternică pompă care nu are ne-oie de un motor pentru a func*iona... Dar până la a -ă +pune de+pre ace+t tip de pompă +ă trecem n re-i+tă alte tipuri de pompe fără motor și -om ncepe cu ... 19
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompe manuale Pompele antrenate manual, la pedală +au de for*a animalelor +unt cele mai -echi pompe din i+toria ci-ilia*iei noa+tre. ?n mare, ele +e mpart n două categorii, anume cele cu mișcare alternati-ă +au cu pi+ton și cele rotati-e. !ă%ncepem cu...
Pompele manuale cu mișcare rotativă u e-oluat din roata de la fântână cominată cu +tră-echiul lan* cu cupe, +au din roata cu aturi a morilor de apă. !unt de mai multe feluri dar principiul lor e+te a+emănător. ?n caul ro*ii cu aturi au reultat prin adăugarea pe marginea unei ro*i cu aturi a unor cupe care prin rota*ie +e umplu cu apă când roata intră +u ni-elul apei și +e gole+c ntr%un =ghea, când roata le aduce n poi*ie diametral opu+ă.
Lanțul cu cupe 4 de-oltare a ace+tei pompe cu aturi e+te cea cu lan* și cupe precum și cea cu lan* și rondele, amele fiind pompe cu deit de+tul de mare. ?n principiu +unt formate dintr%o roată pe care +e rotește lan*ul și lan*ul cu cupe +au cu rondele. Diferen*a dintre ele e+te că cea cu lan* cu cupe are pe roată niște din*i lungi pe care calcă lan*ul ntre cupe a+tfel că antrenarea lan*ului +e face prin mpingerea lui de către roată ac*ionând a+upra capetelor cupelor. ?n caul lan*ului cu rondele roata de antrenare are pe circumferin*ă un șan* prin care calcă lan*ul iar radial la di+tan*ă egală cu di+punerea rondelelor e+te cre+tată a+tfel ca rondelele +ă intre n cre+tături n timpul rotirii ro*ii. ?n plu+ acea+tă 1'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
pompă mai are o conductă lungă cu un capăt +cufundat n apă iar celălalt terminat cu un cot și o deri-a*ie către locul de de+cărcare a apei. Bondelele treuie +ă aiă același diametru cu cel interior al *e-ii pentru ca pierderea apei printre peretele *e-ii și rondele +ă fie cât mai mică.
Deitul ace+tei pompe poate fi impre+ionant și e dependent de numărul de rondele și de diametrul lor și al *e-ii. Cu cât rondelele -or fi mai de+e și mai mari, iar *ea-a cu diametru mai mare cu atât -olumul de apă ridicat -a fi mai 1;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
mare. /+te o pompă perfectă pentru a +e +coate apă din fântâni ori din orice altă +ur+ă de apă aflată la o adâncime de circa 10 ) 20 m. De a+emenea ace+t tip de pompă poate fi utiliat și pe teren cu nclina*ie mică putându%+e ridica apă chiar pe -ârful unui deal dacă roata de antrenare a lan*ului -a fi rotită prin intermediul unui multiplicator de for*ă, reductor de mare putere. De aici +e de+prinde ideea că roata conducătoare a lan*ului poate fi rotită și mecaniat... Dar firește că mecaniarea ace+tui principiu nu face oiectul căr*ii de fa*ă...
Șurubul lui Arhimede
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
6i acea+tă pompă poate fi mecaniată, -arianta mecaniată a ei fiind folo+ită n e@trac*ia petrolului și ca turină de antrenare a generatoarelor la hidrocentrale electrice de mici dimen+iuni. edem n +tânga principiul de func*ionare ntr%un de+en +impatic, n centru o microhidrocentrală cu turină șuru, iar n dreapta =o+ -edem o pompă de e@trac*ie a petrolului a cărui organ acti- care firește că nu +e -ede el fiind n interiorul pu*ului de fora= +u reductor e+te un șuru rhimede. ?n dreapta +u+ -edem o -ariantă de con+truc*ie a ace+tei pompe prin nfășurarea unui furtun de diametru adec-at n =urul unui a@. Fiește că e@i+tă și alte tipuri de pompe manuale rotati-e dar +copul căr*ii de fa*ă nu e +ă le detaliee pe fiecare ci +ă preinte principiile ace+tora și principalele modele aplicati-e ale ace+tor principii. 4ricum un meșter un poate con+trui orice
18
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
fel de +i+tem de pompare n momentul n care i%a n*ele+ principiul.
?nainte de a ncheia treuie +ă +pecific că ace+te două tipuri de pompe manuale rotati-e au func*ionat o perioadă ndelungată din actuala ci-ilia*ie, ele regă+indu%+e ncă printre de+enele tehnice ale lui 5eonardo Da inci. 6i pentru că -eni 1$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
-ora de geniul tehnic și arti+tic al renașterii treuie +ă mai fac o remarcă importantă. (ultă lume face greșeala +ă con+idere că toate de+enele tehnice realiate de el erau crea*ii proprii. #imic mai greșit. 5eonardo a fo+t fa+cinat n egală mă+ură de natura ncon=urătoare ca și de tehnică fiind printre pu*inii oamenii ai -remurilor +ale care a fo+t capail +ă +e+iee și +ă n*eleagă legătura dintre natură și tehnică... Caul ace+tor de+ene care preintă di+poiti-e de pompare a apei +tă mărturie pentru a+ta căci ace+te di+poiti-e au fo+t in-entate de om mult naintea nașterii lui ncă din negura i+toriei. recem mai departe la...
Pompele manuale cu mișcare alternativă Deși nu +unt cele mai -echi din i+torie +unt cele mai -echi pompe manuale care folo+e+c +upape de +en+... deea folo+irii +upapelor și a pi+tonului culi+ant ntr%un cilindru a apărut naintea renașterii și apar*ine inginerului și arti+tului italian (ariano di Macopo 1&82 ) 19'& E +upranumit accola. Pompa care%i poartă numele e+te preentă n tratatul +ău LDe+pre inginerie și mașiniL apărut prin 19'0. Pagina re+pecti-ă o -ede*i alături. !e con+ideră că ace+t tratat a fo+t inten+ +tudiat n perioada următoare, do-ei
20
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ale +tudiului +ău apărând inclu+i- n de+enele tehnice de mai târiu ale lui 5eonardo da inci. Pompa lui accola a e-oluat n timp a+tfel că ai e@i+tă mai multe tipuri de pompe cu mișcare alternati-ă. Dacă cele manuale +unt acum aproape ine@i+tente, cel pu*in la noi n *ară, cele mecaniate +unt folo+ite ncă din plin, mai ale+ n e@trac*ia *i*eiului, toate +ondele fiind pompe cu mișcare alternati-ă de mare și foarte mare adâncime. De a+emenea pompele de apă ac*ionate de -ânt, folo+ite acum câte-a +ecole pe teritoriul !tatelor
Pompa cu absorbție ?n imaginea următoare -edem o pompă manuală cu a+or*ie și o +ec*iune cu e@plica*ii care ne arată cum e con+truită. După cum +e -ede e -ora de un cilindru, de oicei metalic, a cărui diametru e+te de & ) 9 ori mai mare decât *ea-a de alimentare a pompei. ce+t cilindru are la amele capete câte un capac +udat, +au mă rog montat printr%o minare etanșă permanentă, iar la treimea +uperioară are atașată o *ea-ă mai +curtă și mai +u*ire prin care -a ieși apa. Capacul de =o+ acolo unde +e mină cu *ea-a de alimentare din pâna freatică are o +upapă de +en+ care +e de+chide +pre interior. Capacul de dea+upra are o cre+tătură care +ă permită trecerea și o+cilarea lieră a a@ului pi+tonului, a@ care la capătul +uperior -a fi atașat unui le-ier ce +e mină cu un +uport montat la partea +uperioară a pompei. După cum +e -ede le-ierul mpreună cu +uportul și cu capătul a@ului 21
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
pi+tonului formeaă o pârghie a+tfel ncât antrenarea pi+tonului +ă fie o ac*iune mai ușoară.
Pi+tonul e pre-ăut pe circumferin*ă cu o garnitură care +ă etanșee pe pere*ii cilindrului iar central are o gaură acoperită de o +upapă de +en+ care de a+emenea +e de+chide n partea +uperioară. +tfel amele +upape, aceea a pi+tonului și cea a cilindrului +e de+chid n același +en+. ?nainte de a e@plica cum func*ioneaă +ă reiau e@plica*iile pe care le%am dat ntr%una din căr*ile mele anterioare pri-ind realiarea unui pu* de apă nfipt, adică a *e-ii de alimentare a pompei. !puneam acolo următoarele : În unele zone unde pânza freatică e destul de apropiată de suprafață se folosesc puțuri înfipte. Aceste se fac dintr-o ştangă de țeavă galvanizată de 6 – 10 lungie! de " țoli 22
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
grosie căreia i se sudează un vârf etalic conic cu ung#iul de $0%. &e pria treie a ei se vor da câteva sute de găuri de ' (. )eava se uple cu sare pentru a nu perite păântului să intre în ea *i apoi se +ate în păânt cu +arosul sau cu soneta. ,upă ce s-a auns la pânza freatică! capătul utilat se îndreaptă *i la el se conectează o popă. În tip în urul capătului ascuțit al țevii se va fora o pungă de apă curată cu diaetrul de circa " – $ . Pentru cei care -or +ă știe mai multe de+pre procedura de+cri+ă de mine mai +u+, +e gă+e+c informa*ii și chiar filmule*e pe internet. Deci acum n*elegem că pompa noa+tră +e atașeaă n capătul +uperior al *e-ii ătute n pământ până la pâna freatică. +tfel de pompe erau când-a de+tul de ntâlnite prin toate orașele din *ara noa+tră. ?n copilăria mea am folo+it de+tul de de+ a+emenea pompe. cum din păcate au di+părut cu totul. /u nu am mai -ăut a+emenea pompă de foarte mult timp. 4ricum +unt ncă folo+ite prin frica, +ia și n general n ma=oritatea *ărilor unde ci-ilia*ia capitali+tă cu lăcomia ei de ani nu a nă-ălit ncă. De altfel prin orașele *ării noa+tre nu mai e@i+tă aproape de loc +ur+e pulice de apă potailă, indiferent dacă -orim de pompe conectate la pâna freatică +au de cișmele atașate re*elei orășenești. Capitaliștii care au -enit pe+te noi cu lăcomia lor incrediilă ncearcă +ă interică dreptul omului la apa de ăut pentru a câștiga ani din el, iar o modalitate prin care te pot oliga +ă cumperi apa cea muteliată E e+te de a face pre+iuni a+upra admini+tra*iilor orașelor, de oicei cu șpăgi gra+e +au cu trafic de influen*ă E +ă nu mai montee +ur+e pulice de apă potailă pe +trăi... 2&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Cei care au apucat ca și mine e@i+ten*a unor a+emenea pompe și aminte+c că apa nu curgea din pompă decât după ce ac*ionai mânerul pompei de câte-a ori, timp n care pre+iunea cu care treuia +ă apeși pe el creștea tot mai mult. De ce +e ntâmpla a+ta A Păi hai +ă -edem cum func*ioneaă o a+emenea pompă și -om n*elege. ni*ial pompa e goală. dică cilindrul ei e+te plin cu aer, apa fiind ca%n orice fântână, la câ*i-a metri mai =o+ pe coloana de alimentare. ?n momentul n care antrenăm mânerul pompei, datorită faptului că +upapele lucreaă alternati- n același +en+, aerul din pompă e+te eliminat iar depre+iunea creată a+oare apa de pe coloană până ce a=ungem +ă pompăm direct apa din pâna freatică. Cum +e petrece a+ta A !ă pre+upunem că ncepem pomparea prin ridicarea mânerului pompei, care core+punde coorârii pi+tonului. ?n momentul n care pi+tonul cooară +upapa +a +e de+chide +imultan cu nchiderea celei a cilindrului. +tfel coloana de aer din cilindrul pompei trece prin +upapa pi+tonului dea+upra ace+tuia. Când cur+a pi+tonului +%a terminat practic tot aerul din cilindru +e află dea+upra pi+tonului a+tfel că n momentul n care mișcăm le-ierul n +en+ in-er+ ridicând pi+tonul +upapa ace+tuia +e%nchide iar aerul din corpul pompei e+te eliminat afară, timp n care, datorită depre+iunii -idului E răma+e n urma pi+tonului, +upapa cilindrului +e de+chide și -idul a+oare apa din coloana de alimentare. Dar pentru că apa e mult mai grea ca aerul e nece+ar ca ace+t proce+ +ă +e repete de mai multe ori până ce apa a=unge +ă inunde cilindrul pompei. Când apa pătrunde n pompă pompa -a lucra cu apă n loc de aer și practic la fiecare cur+ă +u+ -a goli partea +uperioară a cilindrului +pre găleata noa+tră +imultan cu umplerea păr*ii inferioare cu apă de pe 29
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
coloana aflată +u pompă, iar la fiecare cur+ă +pre =o+ -a trece apa de +u pi+ton dea+upra pi+tonului pentru ca apoi +ă reia ciclul. Deși propaganda celor intere+a*i +ă -ândă apa +pune că apa din pâna freatică e contaminată și că ar fi +ur+ă a tot felul de po+iile oli, +ă ști*i dragi cititori că apa din pâna freatică, cu de+tul de pu*ine e@cep*ii, cum ar fi one geologice cu ăcăminte radioacti-e +au cu ăcăminte de minerale +au minereuri foarte otră-itoare, e+te mult mai curată și mai +ănătoa+ă decât apa din re*eaua orașului. De ce +pun a+ta A Păi n primul rând apa din re*eaua orașului deși ade+eori pro-ine din pu*uri de mare adâncime, adică tot din pâna freatică, nu e oligatoriu. !unt o +umedenie de orașe a căror +ur+ă de apă +unt lacurile de acumulare +au râurile ori flu-iile din apropiere. Dar indiferent dacă apa +ur+ei orășenești pro-ine din pâna freatică ori din ape de +uprafa*ă, ea -a fi di+triuită printr%o re*ea foarte +tufoa+ă de conducte mai -echi +au mai noi, realiate atât din metale cât și din materiale pla+tice. oate ace+te conducte n care apa +tagneaă fără contact cu aerul dar n contact cu +uprafa*a interioară a conductelor, +unt un mediu ideal de de-oltare a unei microflore și microfaune ogate care datorită faptului că e+te anaeroă de oicei elimină n apă diferite +u+tan*e metaolice. ?ntrucât admini+tratorii orașelor +unt cam paraleli cu iologia +unt foarte +peria*i de ace+te +u+tan*e metaolice perfect naturale și le con+ideră periculoa+e pentru +ănătate.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
repreintă un pericol e@trem pentru orice celulă -ie. 6i din câte%mi aminte+c eu noi +untem făcu*i din multe miliarde de celule -ii ... Conducta pe care o introducem noi n pâna freatică e+te +curtă chiar și la o lungime de &0 ) '0 m tot e de mii și uneori de eci de mii de ori mai +curtă decât conducta unei re*ele orășenești E și a-ând permanent contact cu aerul atmo+feric, nu -a permite de-oltarea de microorgani+me anaeroe. ?n același timp treuie +ă n*elegem că datorită faptului că corpul pompei noa+tre are gro+imea de circa trei ori mai mare decât *ea-a de aduc*iune, după câte-a pompări apa eliminată de pompă nu -a mai pro-eni din cea +tagnată n conductă ci direct din pâna freatică. ?n pri-in*a pânei freatice, numai cine nu a +tudiat iologie și geologie +au cine e lip+it de logică poate con+idera +au crede că apa din pâna freatică e contaminată. Dragii mei apa din pâna freatică, indiferent de adâncimea ei pro-ine din apa de ploaie care cade pe +uprafa*a pământului și apoi +e infiltreaă ncet%ncet, datorită gra-ita*iei, n adâncime până a=unge la +traturi de +ol impermeaile unde nemaiputându%+e +trecura mai =o+, formeaă până freatică. Dar până +ă a=ungă la acea adâncime acea+tă apă de ploaie +trăate eci și chiar +ute de metri de +ol cu +tructură și con+i+ten*ă foarte comple@ă și trece printre miliarde de miliarde de plante micro+copice +au nu... oate a+tea con+tituie cel mai eficient filtru, filtru natural care nu a putut fi ncă egalat de nici un filtru făcut de mâna omului. reuie +ă ști*i că dacă trece*i o cantitate de apă printr%un +trat de pietriș și ni+ip de numai un metru gro+ime, după ce -a fi trecut prin ace+t +trat, până și cea mai murdară apă -a fi +uficient de curată ca +ă poată fi ăută. De ce crede*i dumnea-oa+tră că i-oarele de munte au apa atât de gu+toa+ă și 2;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
lip+ită de +ăruri de cele mai multe ori ) +e +imte că e mai alcalină iar +ăpunul face +pumă mult mai ușor cu ea E A ocmai pentru că +traturile de ni+ip, pietriș și pământ care con+tituie un filtru e@trem de den+ și n aceleași timp uriaș, pe lângă faptul că elimină mecanic orice impuritate din apă, mai con*in și o ogată microfloră aeroă. cea+tă microfloră -a filtra apa re*inând toate +u+tan*ele chimice și to*i contaminan*ii diol-a*i n apă. #u uita*i că orice plantă de pe planetă, fie că e o euglenă -erde, un parameci +au o -orticelă, fie că e+te un fir de iară +au un falnic arore, trăiește tran+formând +u+tan*ele chimice diol-ate n apă n +u+tan*e hrănitoare, deci orice apă intră%n contact cu lumea -ie micro+copică +au cu rădăcinile plantelor, toate aflate n +ol, -a fi cură*ată de +u+tan*ele chimice diol-ate de-enind foarte pură. ?n plu+ apa prin trecerea ei prin +traturile geologice care au diferite te@turi și +tructuri -a ntâlni inclu+i- minerale și metale deinfectante cum ar fi aurul, argintul, cuprul platina, iridiul, etc. E care -or elimina orice +ur+ă de pericol și -or mogă*i apa cu principii acti-e -ii. #u uita*i că a+mele tuturor popoarelor lumii -ore+c de+pre apa de i-or ca de+pre apă -ie iar știin*a a +tailit de mult faptul că apa are o +umedenie de proprietă*i aproape magice... ?n acea+tă idee recomand +ă citi*i căr*ile lui (a+aru /moto și itor !chauerger. Ca urmare +ă nu uita*i niciodată : orice sursă de apă aflată su+ păânt pânză freatică / este categoric ult ai curată decât apa din rețeaua de conducte oră*ene*ti. Pompa de+pre care am -orit până acum, e+te pompă cu a+or*ie și func*ioneaă doar până la adâncime de circa 7 ) 10 m. Dacă pâna freatică e+te mai adâncă +e folo+ește... 27
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompa ridicătoare / o pompă a+emănătoare celei precedente, dar a cărui pi+ton +e află n *ea-ă la adâncimea pânei freatice cilindrul n care culi+eaă pi+tonul fiind n+ăși *ea-a aflată n +tratul geologic al pânei freatice. +tfel fiind imer+at n apa care inundă ona inferioară a *e-ii, pi+tonul nu -a mai lucra prin a+or*ie ci -a ridica direct apa. cea+tă pompă chiar așa +e numește pompă de ridicare +au ridicătoare și e+te de trei categorii func*ie de adâncimea de lucru : pompa de ridicare de mică adâncime de până la 1' m, de medie adâncime care a=unge la 2' m +au de mare adâncime până la '0 m. Principiul de con+truc*ie și func*ionare poate fi aplicat practic la orice adâncime, dar datorită faptului că coloana de lichid e+te de=a prea mare și deci prea grea la pe+te '0 de metri adâncime, depășind po+iilitatea de mane-rare a unui om normal, la adâncimi mai mari +e folo+ește doar mecaniat. /@i+tă totuși +olu*ia folo+irii manuale a ei și la adâncimi de +ute de metri dacă a@ul pi+tonului ei -a fi antrenat de un pendul (ilo-ic. Pendulul in-entatorului +âr el=o (ilo-ic, de-oltă for*e de +ute și chiar mii de gf... antrenat fiind prin pendularea unei greută*i ce poate fi pu+ă%n mișcare chiar și de un copil. (ilo-ic și%a di+tru+ funda*ia ca+ei făcând e@perimente cu ace+t pendul.... Cu a=utorul pendulului +ău +%ar 28
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
putea antrena până și +ondele petroliere o*inându%+e reduceri de energie de pe+te $$ N. Din păcate +e pare că indu+tria mondială și n +pecial cea con+tructoare de utila= petrolier nu e intere+ată de +olu*iile +ale.
?n imaginea de mai +u+ -edem, alături de portretul in-entatorului un de+en care ilu+treaă principiul de func*ionare al pendulului +ău. Dede+ut e+te o fotografie a lui elio antrenând unul din pendulele +ale de mari dimen+iuni care afirma că i%a di+tru+ funda*ia ca+ei E ar n dreapta +e -ede folo+irea pendulului +ău pentru antrenarea unei pompe de apă manuale de mare adâncime. Principiul de func*ionare al pendulului +ău e +implu de n*ele+. După cum -edem e@i+tă un ra* oriontal care formeaă o pârghie. ce+ta poate a-ea chiar și +ute +au mii de ilograme greutate fiind fi@at n echiliru pe un lagăr care +ă%i +uporte greutatea. 5a unul din capete atârnă o greutate care poate pendula și care n repau+ a+igură echilirul ra*ului oriontal. ?n momentul n care greutatea penduleaă deechilirul creat de ea face +ă o+cilee pârghia formată de ra* care -a 2$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
aplica la capătul opu+ ridicări și coorâri a căror for*ă de apă+are +au de ridicare -or fi egale cu greutatea ra*ului re+pecti- al pârghiei. +tfel ace+t pendul e foarte ușor de utiliat atât ca atare formând un e@celent ciocan de for=ă, +au ca amplificator de for*ă cum e caul utiliării +ale pentru antrenarea prin intermediul lui a pompelor de mare adâncime fie ele pompe de apă +au +onde de e@trac*ie petrolieră. Din punctul de -edere al căr*ii de fa*ă ne intere+eaă mai mult pompele ridicătoare de mică și medie adâncime. Pentru că pi+tonul lor lucreaă imer+at n apa care pătrunde n *ea-ă direct din pâna freatică, ace+te pompe mai +unt numit și pompe cu ac*iune directă. ?n modul cel mai +implu o a+emenea pompă +e con+truiește fie dintr%un pi+ton adânc a cărui ti=ă are aceiași lungime cu *ea-a nfiptă%n +tratul geologic, fie din două *e-i cam de aceiași lungime care culi+eaă una n cealaltă, *ea-a e@terioară con+tituind cilindrul și a-ând la partea inferioară +ita fie montată la capătul ei fie formată din găuri n pere*i, iar imediat dea+upra +itei are +upapa de +en+ +au de admi+ie. Pi+tonul realiat dintr%o a doua *ea-ă care culi+eaă n *ea-a nfiptă n +tratul geologic e pre-ăut la capătul de =o+ cu o a doua +upapă. Prin culi+area +u+ =o+ a *e-ii interioare, acea+ta +e umple cu apă și o ridică la +uprafa*ă. ?n principiu ace+te pompe +unt de două tipuri. Primul tip +unt cele cu pi+ton adânc cu a@, care are e-acuarea apei printr%o deri-a*ie aflată la capătul de +u+ al *e-ii e@terioare, dea+upra +olului, n -reme ce pi+tonul e antrenat printr%un mâner tran+-er+al montat pe capătul a@ului +ău. Cel de%al doilea tip are e-acuarea apei printr%un teu cu un capăt nfundat, montat pe capătul *e-ii interioare adică a pi+tonului E ace+t teu con+tituind n același timp și mânerul de ac*ionare a pi+tonului. &0
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompele cu ac*iune directă poartă diferite nume n func*ie de ona geografică și materialele din care +unt con+truite, ori firma care le comercialieaă. +tfel pot fi ntâlnite cu nume ca pompa ara, pompa (alda, pompa #ira, pompa Canee cea de la pagina 28 E ori pompa /(! /(! e+te un con+or*iu indu+trial nfiin*at prin anii nouăeci, care produce tot felul de +olu*ii de pompare atât pentru apă cât și pentru gae și petrol E.
&1
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
După cum -edem un om care +coate apă cu o pompă realiată artianal. Din de+enele din dreapta ne dăm +eama cum e con+truită și -edem că e+te chiar foarte +implu de realiat o a+emenea pompă. reuie+c folo+ite *e-i cu diametre diferite pentru realiarea ace+tei pompe manuale. -em ne-oie, deci de două *e-i de PC +uficient de lungi ca +ă intre n apa din fântână cam un metru. Oea-a cu diametrul mai mare o dotăm la un capăt cu o reduc*ie către *ea-a interioară iar la capătul opu+ i dăm găuri mici de =ur mpre=ur, pe o năl*ime de 10 ) 20 cm realiând o +ită de admi+ie a apei. Dea+upra onei găurite montăm pie+e cilindrică din partea de =o+ a de+enului, care e un cilindru găurit e@centric realiat fie din lemn de e+en*ă tare fiert n ulei, fie din materiale pla+tice ma+i-e teflon ori poliamidă E. &2
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
!u partea găurită adică la capătul *e-ii punem un dop. Cilindrul din lemn +au din teflon care are gaura e@centrică -a a-ea deci o por*iune a peretelui mai gro+. ici +e fi@eaă cu a=utorul a două cuie, +au mai +igur a două holșuruuri preferail ino@idaile E o rondea de cauciuc care -a a+tupa ntreaga +uprafa*ă a cilindrului acoperind gaura și con+tituind a+tfel +upapa de +en+ a cilindrului pompei. Pe *ea-a mai +u*ire n caul no+tru cea de &2 E -om monta la un capăt pie+a ce +e -ede n partea dreaptă +u+, care e+te firește realiată din același materiale. După cum -ede*i acea+ta are o por*iune care intră pe *ea-a de &2 și alta de diametru mai mare care culi+eaă pe *ea-a de '0. 6i acea+tă pie+ă are gaura prin ea e@centrică a+tfel că și ace+teia i +e atașeaă tot cu cuie +au holșuruuri ino@idaile, un di+c de cauciuc care +e -a con+titui n +upapa pi+tonului. Di+curile de cauciuc pot fi realiate dintr%o cameră de mașină. 5a capătul opu+ al *e-ii +u*iri +e monteaă un teu n care intră două cupoane de *ea-ă egale.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
?n +tânga =o+ pe fond ala+tru +e -ede foarte +uge+ti- un de+en care arată cum +e poate realia o a+emenea +upapă dintr% o reduc*ie +ă +punem 90I&2 E o ilă, un cui preferail care +ă nu ruginea+că și o ucată de *ea-ă de gro+imea mare a reduc*iei. ?n re+tul imaginilor -edem cum +e poate realia o +upapă a+emănătoare folo+ind n+ă un cupon de *ea-ă un conector filetat ce -ine e@terior pe+te cuponul de *ea-ă, un cui un inel de cauciuc ) garnitură tip oring și o ilă care calcă pe acel inel. maginile +unt +uge+ti-e și cred că nu e ne-oie de alte e@plica*ii. cum cred că a -enit timpul +ă trecem la capitolul următor și anume la...
&9
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompe antrenate de aer !unt toate pompele de+pre care am -orit până acum, antrenate n+ă de roata de -ânt a unei mori de -ânt. 6i uite așa +e lămurește cum poate aerul +ă antrenee o pompă de apă ... om -edea mai târiu că nu doar +u forma -ântului +e poate a+ta... Pompele antrenate de -ânt +unt de două feluri, cele de+tinate de+ecărilor și a eliminării apei n e@ce+ de pe terenurile inundaile și cele de+tinate +coaterii din pâna freatică a apei potaile. om merge mai departe -orind de+pre...
Morile de vânt olandeze !pre deo+eire de morile de -ânt de la noi +au de prin alte păr*i, care macină cereale, +unt mori de+tinate +coaterii apei de pe terenurile inundaile aflate +u ni-elul mării. +ta nu n+eamnă că toate morile olandee +unt e@clu+i pompe de apă. Când ai la di+poi*ie for*a unei turine aeriene cu diametrul de douăeci de metri, e un Kmiilic tehnicL +ă faci o deri-a*ie cinetică către două pietre de moară, +au către orice alt tip de mașinărie rotati-ă utilă...
Primele ate+tări documentare referitoare la folo+irea morilor de -ânt pentru pomparea apei, pro-in, cum ar fi și &'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
fire+c, din onele inundaile ale -e+tului /uropei, din urmă cu un mileniu. Firește că planurile ori de+enele unor a+emenea mori +unt un pic mai mai recente și arată niște di+poiti-e de%a dreptul primiti-e comparati- cu comple@itatea morilor de -ânt con+truite n 4landa n +ecolele trecute. Ce nu știu mul*i e+te că toate morile olandee +unt ncă n perfectă +tare de func*ionare. 4landeii fiind oameni practici nu +%au lă+at fa+cina*i de modernitate ca +ă%și nlocuia+că pompele antrenate de natură, care le a+igură e@i+ten*a, cu motoare care n ca de catacli+m i%ar lă+a altă, nemaia-ând electricitate Cu toate a+te nu au refuat categoric a-anta=ele modernită*ii a+tfel că acum alături de +tră-echile lor mori de -ânt +e -ăd și modernele eoliene care unele produc electricitate, altele antreneaă, ca și +uratele lor multi%centenare, pompe de apă.
Deoarece +uprafa*a 4landei +e află +u ni-elul oceanului tlantic, ei +%au confruntat ntreaga lor e@i+ten*ă cu amenin*area de a fi nghi*i*i de ape. De aceea au de-oltat de%a lungul timpului un ade-ărat cult pentru crearea +i+temelor hidrotenice. +tfel că +%a a=un+ acum că *ara lor e+te formată din câmpii ntin+e +trăătute pe toată +uprafa*a de re*ele &;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
comple@e de canale și aine colectoare și apărată la ocean de la fel de comple@e re*ele de ara=e. oată acea+tă apă e+te manipulată de la un canal la altul către ainele de +tocare, de numărul mare de mori de -ânt ră+pândite pe malurile tuturor canalelor *ării. Practic un șir de mori con+truite n +ală și lucrând mpreună poate ridica apa la năl*imi de mul*i metri, ceea ce e +uficient ca +ă men*ină onele locuite u+cate și +ă irige largi +uprafe*e de culturi agricole. 4 moară de -ânt olandeă, +pre deo+eire de cele de pe alte meleaguri, n afara comple@ită*ii +ale con+tructi-e, e+te diferită +tructural. +tfel de oicei are un po+tament +olid din idărie de piatră pe+te care e+te con+truită partea moilă care are po+iilitatea de a +e roti a+tfel ca -elatura turinei +ă poată fi orientată +pre -ânt. (a+i-ele con+truc*ii inginerești +unt +urpinător de ușor de manipulat, a+tfel că acoperișul unei a+emenea mori, care poartă a@ul imen+ei elice, poate fi ntor+ n -ânt de o +ingură per+oană care ac*ioneaă a+upra unei pârghii formate din grini de lemn care a=ung până la ni-elul +olului. Ceea ce le a+igură caracterul unic e+te faptul că +unt dotate, la aa lor, cu in+tala*ii de ridicare a apei...
&7
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Primele mori au ac*ionat pompe a căror organ acti- era foarte a+emănător unei ro*i cu aturi, o roată cu cupe care prelua apa de la cota inferioară aflată pe periferia ro*ii și o de+cărca la o cotă +uperioară aflată n dreptul a@ului ei.
Morile de vânt cu turbine multi-pale 5e știm cu to*ii din filmele arti+tice de+pre Kcucerirea -e+tului +ălaticL, așa numitele e+ternuri.
!ă nu facem n+ă greșeala +ă credem că ace+te pompe erau o in-en*ie americană. migran*ii le%au adu+ cu ei din &8
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
lumea -eche căci a+tfel de pompe erau folo+ite de=a de -reo două +ute de ani cam prin toată /uropa. ?n primii ani ai așa i+ei ci-ilia*ii americane, atunci când hoardele de emigran*i, ma=oritatea de moralitate foarte ndoielnică, au nceput e@terminarea popula*iilor nati-e, procurarea apei potaile n onele aride din -e+tul și +ud -e+tul teritoriului nord american +e făcea cu mare greutate. Primele pompe ac*ionate de -ânt fiind de-oltări ale pompelor manuale ridicătoare de+pre care am -orit de=a, care erau montate +u un trepied de lemn n -ârful căruia era o elice și un +i+tem ielă mani-elă care tran+forma mișcarea de rota*ie a elicei n mișcare de tran+la*ie... Dacă pri-im grupa=ul de mai +u+ n primele două imagini +e -ăd clar a+emenea turnuri realiate din lemn. /@odul ma+ial popula*iei +pre -e+t a du+ la for*area de-oltării indu+triale căci toată acea+tă popula*ie a-ea multe nece+ită*i... Fiecare oraș, cătun +au +ta*ie de poștalioane ori ulterior de tren, con+umând ne+ă*ioa+ă o +umedenie de produ+e de +trictă nece+itate. șa că nu a durat mult până ce au apărut pompele de -ânt metalice prefaricate realiate indu+trial. +tfel că ele au fo+t produ+e n ma+ă și +%au ră+pândit n toate onele aride ale continentului nord american unde enciclopedia digitală iipedia ne +pune că prin 1$&0 erau pe+te șa+e +ute de mii. ?n !tatele
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
4 in+tala*ie tipică de alimentare cu apă dotată cu o a+emenea pompă e+te +tructurată după cum ne arată imaginea următoare.
După cum -edem de la pompa care e antrenată de turina aflată n -ârful unui turn con+truit din lemn +au din metal, pleacă o conductă principală aflată n pământ +u limita de nghe*. De la acea+ta porne+c două conducte, una +pre un ain de +tocare a cărui cotă minimă treuie +ă fie dea+upra podului ca+ei iar alta +pre in+tala*ia de apă a ca+ei. (odul cum 90
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
func*ioneaă pompa și cum e antrenată ne e+te rele-at de cele două de+ene de mai =o+:
edem deci că pompa e+te una cla+ică ridicătoare așa cum am de+cri+ pe larg la pagina 28. ?n pri-in*a ac*ionării, e clară și acea+ta. Pe a@ul turinei a elicei cu multe pale antrenată de -ânt E +e află un pinion mic care antreneaă un pinion cu diametrul de circa ece ori mai mare. +tfel for*a cuplului de tor+iune crește foarte mult odată cu +căderea -iteei de rota*ie, a+tfel că iela%mani-elă conectată pe ace+t pinion de for*ă -a efectua o mișcare rectilinie alternati-ă +u+%=o+ antrenând +uportul care poartă capătul a@ului pompei. edem că ace+t +uport e+te condu+ pe un ghida= de o roată conducătoare a+emănătoare celei de +cripete. (ișcările de du%te%-ino ale pi+tonului pompei -or fi relati- rare dar mult mai puternice decât poate +ă e@ecute manual chiar și cel mai puternic om. Pompa -a lucra continuu atât timp cât -a ate -ântul.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompa cu aer !e aeaă pe capacitatea naturală a gaelor de a +e ridica la +uprafa*a lichidelor. Dacă printr%un tu imer+at n apă, pătrunde aer, ntr%un alt tu, ace+ta -a forma un dop de aer care -a urca pe tu n +u+.
92
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompele antrenate de apă Cum, -e*i +pune, pompe de apă antrenate de apă A... /@act așa (otorul hidrologic al planetei care are la aă comina*ia dintre radia*ia termică +olară și gra-ita*ie e+te cel mai puternic motor natural. Puterea +a e+te inimaginail de mare... minti*i%-ă ce for*e poate manife+ta un ciclon +au un taifun +au un râu tran+format n torent atunci când apele +ale +e re-ar+ă... Deci dacă a-em apă care curge la -ale cu un deit de+tul de mare, energia cinetică a ace+teia poate fi +uficientă ca +ă facă ca pompa noa+tră +ă fie pu+ă n mișcare, pentru a prelua o parte din apă și a o ridica chiar la +ute de metri năl*ime și mii de metri di+tan*ă. /@i+tă trei categorii de pompe antrenate de for*a apei și anume cele rotati-e, cele cu erec hidraulic, total necuno+cute n *ara noa+tră dar de+tul de larg utiliate pe plan mondial, și cele pul+atorii pe care n+ă, le -oi trata +eparat pentru că func*ionarea lor nu +e datoreaă e@clu+i- ac*iunii apei. om trece deci la prima categorie și anume la ...
Pompe antrenate de apă prin rotire Până și cel mai lent râu +au flu-iu ntr%o onă de câmpie e +uficient de puternic pentru a pune n mișcare de rota*ie o pompă de apă. a +ă luăm caul unui râu de câmpie, lat a cărui -iteă de curgere e+te de numai un ilometru pe oră. Ca o paranteă afla*i că Dunărea are o -iteă medie de cinci ilometri pe oră. Deci, la un ilometru pe oră ar fi o -iteă de 1000I&;00Q0,277mI+.
9&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
cum hai +ă -edem cam care ar putea fi pompele antrenate de curgerea naturală a râurilor ce%ar putea realia așa ce-a și -oi ncepe cu...
Pompa cu zbaturi m +pu+ de=a că n antichitate chineii folo+eau comina*ia dintre roata cu aturi și cupe pentru a pompa apă, dar din câte știu eu, ace+te ro*i cu aturi erau antrenate fie de +cla-i fie de animale. /le ar putea fi antrenate n+ă de for*a apei și ar treui +ă arate cam așa... Dacă am a-ea o roată cu aturi cu diametrul de & m cam ca la o moară de apă oișnuită E și lă*imea de un metru, a-ând un număr de -reo 100 de aturi antrenată de cei 0,277 mI+. Bota*ia ei -a fi foarte lentă, de apro@imati- două rota*ii pe minut dar cuplul de tor+iune la a@ul ei -a fi imen+ +tfel că ea -a putea ridica fără nici o prolemă o cantitate de apă la fel de imen+ă... reuie +ă n*elegem de aici că nu conteaă -itea de curgere a apei ci doar diametrul ro*ii care, cu cât e mai mare cu atât -a a-ea un raport mai mare ntre periferie și a@ determinând o pârghie mai puternică. ?n același timp numărul de aturi și +uprafa*a lor e@pu+ă apei determină mărimea for*ei aplicate la periferia ro*ii, for*ă pe care apoi pârghia ro*ii o -a multiplica. ?n ace+t fel roata fie -a fi pre-ăută cu cupe și -a tran+porta pe o năl*ime egală cu o treime din diametrul ei o cantitate imen+ă de apă pe care o -a prelua direct din rău, fie n alt ca, cu a=utorul unui reductor adec-at care +ă crea+că -itea de rota*ie de o mie de ori, -a antrena aceiași cantitate de apă angrenând o pompă a cărui conductă de admi+ie și refulare -a fi de același diametru ca a@ul ro*ii cu aturi, care pompă -a prelua apa și o -a trimite la o năl*ime de 1000 de ori mai mare 99
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
decât raa ro*ii cu aturi, adică la circa 1'00 de metri... +pre e@emplu la un ilometru di+tan*ă și 9%' m năl*ime +au in-er+... Firește că la fel ca la orice pompă cu cât di+tan*a -a fi mai apropiată de ma@imum di+tan*ei de pompare cu atât pre+iunea și deitul apei pompate -a fi mai mic. De+enul făcut de mine +per că e +uficient de +uge+ti- :
r treui +ă fie un ponton care +ă aiă fi@at pe el o roată cu aturi a-ând pe margine din*i care +ă antrenee fie direct prin angrena= fie printr%un lan* ori fulie și curea, o pompă de tura*ie ridicată care +ă a+oară apa din aval de ponton și +%o trimită la năl*ime... Prin ace+t +i+tem +e poate pompa apă din orice râu, indiferent de -itea +a de curgere dar firește că cu cât acea+tă -iteă -a fi mai mare cu atât for*a de la a@ul ro*ii cu aturi -a fi mai mare și ca urmare și pompa angrenată ei ar putea fi mai puternică. tât timp cât adâncimea râului re+pecti- trece de =umătate de metru iar lă*imea +a de câ*i-a metri +e poate trimite prin ace+t +i+tem apă la di+tan*e +uficient de mari. ?n caul Dunării +pre e@emplu a+tfel de in+tala*ie ar putea a-ea dimen+iuni uriașe ... !pre e@emplu diametrul ro*ilor cu aturi 9'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ar putea fi de 10 ) 20 m lă*imea lor tot de 10 ) 20 m iar diametrul *e-ilor și admi+ie și refulare al pompei antrenate ar putea fi de un metru și chiar mai mult. cum trecând mai departe +ă lă+ăm deoparte ideea mea și +ă le e@aminăm pe ale altora. recem deci la...
Pompa elicoidală sau pompa lui irtz idraulicaL, +emnat de homa+ /an, apar ace+te două de+ene din grupa=ul alăturat : /l afirmă că ace+te de+ene repreintă pompa in-entată de >.. irt care a in-entat și con+truit acea+tă pompă +piralată pentru a apro-iiona cu apă o farică din apropierea orașului Rurich. #u +e știe mai nimic de+pre el, doar că ar fi fo+t tinichigiu, mai preci+ prelucrător de inc și co+itor, metale mult folo+ite n epocă și /an afirmă n cartea lui că ace+ta ar fi realiat pompa re+pecti-ă prima oară n 179;, dintr%un tu metalic ră+ucit. +ta e tot ce +e știe. Dar acea+tă pompă realiată din tu de co+itor e+te cea care +tă la originea unui tip de pompă fără motor foarte intere+antă, denumită pompă +pirală care, n principiu +e realieaă prin nfășurarea unui tu furtun E cu capătul mai larg, pe un di+c, un cilindru +au un con. ce+te forme geometrice +unt pre-ăute cu aturi și a+tfel imer+ate par*ial n apă +e rote+c iar n gura mai largă a furtunului intră apă care e+te apoi condu+ă prin rotirea ntregului an+amlu +pre centru de unde pleacă un furtun lung +pre de+tina*ia de pompare. 9;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
4ricare din formele geometrice e+te alea+ă, pompa reultată e una de putere medie, fiind capailă +ă pompee apă cu pre+iuni relati- mici, la năl*imi de ma@imum 20 ) 2' m și di+tan*e de 1 ) 1,' m. /+te ideală pentru irigarea terenurilor agricole aflate n imediata apropiere a cur+urilor de apă. re imen+ul a-anta= că func*ioneaă de+tul de ine chiar și pe pârâuri și pe râuri de șe+ cu deit și -iteă mică. Firește că cu cât apa curgătoare re+pecti-ă are -iteă de curgere mai mai mare cu atât +e -or munătă*i și performan*ele pompei. ?n grupa=ul următor...
...-edem un de+en e@tra+ din in+truc*iunile de con+truc*ie a unei a+emenea pompe di+coidale, cuno+cută +u numele de Kroată de pompat apa de râuL ater heel pump ri-er E care e+te foarte comună pe ntreg gloul fiind realiată artianal de foarte mul*i... #umărul filmule*elor de pe canalul Soutue cu a+emenea realiări +tau mărturie... ?n imaginile din dreapta +chi*ei +unt două fotografii ale unora din ace+te multe realiări. 97
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
naliând de+enul și fotografiile +are%n ochi imediat faptul că realiarea pare relati- +implă fiind o ngemănare dintre un colac de furtun și o roată cu aturi. Detaliile con+tructi-e reultă din de+en. +tfel -edem că roata cu aturi +e realieaă dintr%o cruce metalică +udată +olid pe o *ea-ă, cruce pe care +e prinde cu coliere un colac de furtun așeat frumo+ n +pirală din+pre periferie +pre centru unde ace+ta +e mină printr%un cot n *ea-a metalică care trece prin două lagăre cu rulmen*i și apoi e conectată printr%un +emering la un o altă *ea-ă fi@ă. 5agărele și *ea-a fi@ă +unt montate pe un +uport metalic raatail care e+te fi@at +olid n pământ și care e ancorat cu un calu puternic cu a=utorul căruia ntregul an+amlu poate fi ridicat și coorât +pri=inindu%+e pe +uportul care are po+iilitatea de reglare a poi*iei, re+pecti- adâncimii la care intră n apă roata cu aturi. Pe capătul furtunului aflat pe periferia ro*ii cu aturi +e monteaă o reduc*ie către un tu de diametru mai mare decât al furtunului și a-ând lungimea de apro@imati- de o treime din diametrul ro*ii cu aturi. ce+t tu -a con+titui gura de alimentare a pompei. ?n capătul opu+, *ea-a fi@ă +e continuă cu un cot, urmat de un filtru și apoi un reer-or de +tocare a aerului care -ine de la pompă mpreună cu apa. ce+t reer-or după cum -edem are n -ârf un furtun +u*ire foarte lung care +e -a ridica dea+upra cotei ma@ime de pompare a+tfel ca prin el +ă ia+ă numai aerul nu și apa. După reer-orul de aer urmeaă un roinet, o +upapă de +en+ și apoi furtunul pe care -a porni apa +pre punctul de li-rare, re+pecti- +pre ainul de +tocare de pe deal... Pompa func*ioneaă e@trem de +implu : roata fiind antrenată prin aturi de curgerea apei -a introduce regulat, la fiecare rota*ie gura de alimentare formată din tuul larg de 98
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
PC +u ni-elul apei, unde ace+ta umplându%+e cu apă o -a goli apoi pe furtun, n momentul n care ie+e din apă. Pe furtun, apa, datorită continuării rota*iei +e -a aduna +pre centru pornind pe *ea-ă la deal... Pre+iunea ace+tui tip de pompă e foarte +căută dar deitul dependent de diametrul furtunului și re+pecti- a gurii +ale de alimentare, e+te +uficient de mare pentru a putea umple prin func*ionare continuă, un ain aflat, așa cum am +pu+, la năl*ime de circa 20 ) 2' m și di+tan*ă de +ute de metri până la cel mult un ilometru, un ilometru și ce-a. /@i+tă și -ariante mai a-an+ate și mai profe+ionale ale ace+tei pompe cu aturi și furtun. Pri-i*i :
/+te pompa K"ar+haL fi@ată pe ponton, ntocmai ca%n propunerea mea din paginile precedente, care e+te un proiect !iemen+ pentru *ările din +ia. Proiectul poartă numele de K/mpoering people. #etor ) echnologie+ for "a+ic #eed+L. !aitul de promo-are al pompei fiind gă+it după numele pompei +au al proiectului... Conform unui filmule* de preentare proiectul a nceput prin 2019 și n decur+ de un an și =umătate +%au realiat 19 prototipuri care au fo+t in+talate n diferite loca*ii din #epal și ndoneia n perioada 2019 ) 201'. Din căutările mele pe net am con+tat că n afară de pompa produ+ă de ei au fo+t mul*i care au copiat%o, gă+ind%o eu n -ariate +olu*ii con+tructi-e care +unt n mod clar artianale. 4 altă +olu*ie de pompare fără motor cu a=utorul principiului tuului +piralat e+te oferită de 9$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
-echea și tradi*ionala firmă Bife. Firma KBife >Tdraulic /ngine (anufacturing CompanTL a fo+t nfiin*ată n 1889 n #e Sor, și de atunci și până n preent oferă +olu*ii de pompare fără motor. Firma Bife de+pre care -om mai aminti poate n paginile următoare e+te afacere de familie și a căutat cu in+i+ten*ă +ă ofere +olu*ii ecologice, alternati-e la așa cum afirmă ei, Kgomotoa+ele și di+tructi-ele motoareL care ne%au potopit...
Cel mai nou produ+ al lor e+te KPompa de râu BifeL care e+te o aplica*ie a principiului tuului +piralat atașat unui con antrenat de o elice. !e -ede foarte ine n imaginea de mai +u+ că tuul e nfășurat n interiorul conului care datorită faptului că la -ârful unde poartă elicea și racordul rotati- de ieșire are plutitori, +tă imer+at pe =umătate n apă. (odelele care +unt comercialiate n preent, +unt dotate cu furtun de ieșire de un *ol și un *ol și =umătate și pompeaă conform reclamei făcute pe +aitul producătorului, ntre &700 și 7000 de litri pe i. De a+emenea, reclamele mai +pun că e capailă +ă pompee la năl*ime și di+tan*ă ma@imă de 29 de metri și o milă 1,; m E. Dar mă ndoie+c că acea+ta n+eamnă că o a+emenea pompă ndeplinește +imultan amândouă ace+te ma@ime. Cel mai proail că trimite la circa un ilometru și o năl*ime de 7
'0
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
) 10 m. ce+tea fiind +pu+e +ă trecem la cea mai puternică pompă fără motor și anume la...
Pompa berbec Pompa erec Bam Pump E +au pompa cu erec hidraulic >Tdraulic Bam Pump +au >Tdram Pump E e+te cea mai puternică pompă fără motor, capailă +ă li-ree apă la di+tan*e de câ*i-a ilometri & ) ; m E și năl*imi de +ute de metri 100 ) &00 m E, cu deite de +ute și chiar de mii de litri pe minut, lucrând nentrerupt timp de ani de ile, fără a con+uma nici un pic de energie electrică ori caruran*i și fără a nece+ita lucrări de ntre*inere... +ta n caul unor conducte de intrare de până la 10 ) 1' cm diametru. Dar ace+te pompe +e pot realia la orice dimen+iune și odată cu creșterea dimen+iunilor cre+c propor*ional și performan*ele lor. După un calcul apro@imati- cred că o a+emenea pompă a-ând o conductă de intrare cu diametrul de un metru, care ar trage apă dintr%un flu-iu, ar putea trimite le=er apă până la o +ută de ilometri di+tan*ă.
'1
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
De o +implitate dearmantă, a-ând doar două pie+e n mișcare și fiind antrenată de for*a apei care o +trăate, e pompa care nu nece+ită nici un fel de co+turi de e@ploatare... ?nainte de a afla cum e con+truită și cum func*ioneaă -om +ori...
!n strop de istorie !e pare că prima ncercare de realiare a unei pompe auto%antrenate ar apar*ine unui cetă*ean ritanic pe nume Mohn hitehur+t care prin 1772 a realiat o pompă utiliată o perioadă ntr%o erărie din 4ulton, Che+hire.
ia n 17$;, franceul Mo+eph (ichel (ontgolfier 1790 ) 1810 E, unul din fra*ii care au in-entat alonul cu aer '2
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
cald, a-ea +ă realiee prima -ariantă func*ională a ace+tei pompe pe care apoi ar fi și re-etat%o n 17$8. 4ricum ce -ede*i n imaginea de mai +u+, n afara portretului, e+te e@tra+ dintr%un articol +emnat de el n anul 180& n pulica*ia Murnalul (inelor numărul 1& 7& E la paginile 92 ) '1, articol intitulat K#ote de+pre pompa hidraulică și modalitatea de a%i calcula efecteleL al cărui titlu și prime rânduri apar n decupa=ul din pagina 92 ce +e -ede, iar dede+ut e+te planșa din ace+t articol repreentând +chi*a pompei erec in-entate de el. Pompa realiată de el n 17$;, ridica apă pentru farica de hârtie a familie +ale din oiron. !e pare că hârtia faricată de familia (ontgolfier era foarte apreciată n Fran*a acelor -remuri iar afacerea mergea ine. Prietenul +ău, (athe "oulton și%a n+ușit ideea și a o*inut n (area "ritanie, n 17$7, un re-et pentru acea+tă pompă. După moartea lui Mo+eph (ichel, fii +ăi o*in un re-et ritanic pentru o -er+iune munătă*it, n 181;. cea+tă -er+iune e+te preluată n 1820 de inginerul ritanic nă+cut n !omer+et, Mo+iah /a+ton, care tocmai +e +taili+e la 5ondra. Firma lui /a+ton, de-oltată de fiul +ău Mame+ 17$; ) 1871 E de-ine n acel +ecol cea mai importantă firmă de profil din Begatul
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
n 1$2$ de către firma Hreen U Carter din inche+ter și >amp+hire, care producea pompele ulcan și acher, firmă care func*ioneaă și n preent și a cărui +ait l -edem n imaginea de fundal a grupa=ului următor.
u fo+t firește, de la in-en*ia lui (ontgolfier și până n preent, mul*i in-entatori și mul*i producători de pompe erec, dar odată cu ră+pândirea motopompelor și mai ale+ a motoarelor electrice numărul producătorilor de a+emenea pompe a +căut. !unt totuși câte-a firme care rei+tă eroic după o acti-itate de pe+te un +ecol. #u +unt mul*i și nu%i știu pe to*i, dar printre ei merită aminti*i măcar cei mai -echi. ?n afara firmei engleești Hreen U Carter, mai e+te firma "lae tot n nglia și firma Bife n !tatele
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
?n ultimele decenii au nceput +ă reapară producători de a+emenea di+poiti-e, mai ale+ n +ia, frica și merica de +ud. cum hai +ă -edem ce e+te...
"erbecul hidraulic Pentru a n*elege func*ionarea pompei erec, treuie +ă știm mai ntâi ce e erecul hidraulic. Fenomen e-itat de către to*i in+talatorii datorită poten*ialului +ău di+tructi-, e+te după părerea mea, moti-ul principal pentru care tehnologia actuală a renun*at la folo+irea pompelor cu pi+ton n fa-oarea celor rotati- ) centrifugale. ?n plu+ un al doilea moti- foarte important, cred eu, e+te pre+iunea concernelor indu+triale concomitent cu nece+itatea ndepliniri unor condi*ii +tricte de func*ionare a pompei cu erec hidraulic, condi*ii care n+ă nu +unt chiar așa greu de ndeplinit. om -edea mai târiu care +unt ace+tea. "erecul hidraulic >Tdraulic Bam ori pre+curtat >Tdram E +au ciocanul de apă ater >ammer E cum mai e denumit, e+te un fenomen comun n hidraulică și con+tă n creșterea e@ponen*ială a pre+iunii unui lichid prin+ n conductă, atunci când n fa*a lui +e nchide ru+c un roinet +au o +upapă. Fenomenul e e@trem de periculo+ pentru in+tala*iile +anitare căci conducta re+pecti-ă -a fi +upu+ă n primul moment după nchiderea +upapei, unui șoc care%i depășește capacitatea de rei+ten*ă mecanică, șoc urmat ade+ea de o +erie de lo-ituri mai mici care +e amortieaă treptat. ot fenomenul de erec hidraulic e+te re+pon+ail și de gomotele ciudate pe care le +cot uneori in+tala*iile +anitare. !pargerea conductei e+te ine-itailă și +e petrece n +pecial la conductele metalice rigide, la cele din fontă, o*el, cupru, mai ale+ dacă au pere*ii +u*iri +au mătrâni*i ori ataca*i de o@idare și cu precădere n in+tala*iile cu auri. !e ntâlnește de+tul de de+ și la cele de apă rece. ''
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Crăparea *e-ii +e -a face fie n chiar roinetul +au +caunul +upapei fie n peretele conductei n imediata apropiere a +upapei acolo unde rei+ten*a mecanică e mai +căută. Câte-a e@emple de conducte a-ariate de erecul hidraulic a-e*i mai =o+.
Fenomenul e+te e-itat prin montarea n imediata apropiere a +upapei +au roinetului n amonte de ace+ta a unui amortior format dintr%un tu +au incintă +ferică ori cilindrică mai largă, nchi+e care con*in un pi+ton +au o memrană ela+tică, n +patele cărora e+te nmagainată o anumită cantitate de aer +au alte gae. Haul fiind compre+iil -a permite pi+tonului +ă o+cilee și +ă amortiee șocurile date de lichid.
?n +tânga grupa=ului -ede*i câte-a tipuri de a+emenea amortioare folo+ite de%a lungul timpului. ?n preent cele mai ';
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
utiliate +unt cele cu pi+ton, a căror +tructură și func*ionare le e@emplifică următoarele două imagini. cum a -enit timpul +ă -orim de...
Principiul de #uncționare Pompa erec +e compune dintr%un racord de alimentare, corpul pompei care poate fi o *ea-ă de același diametru cu racordul de alimentare +au de o altă formă și dimen+iune, un racord de e-acuare a-ând =umătate din diametrul celui de alimentare, un reer-or de aer și două +upape. !implu #u A... (ai e@act ipic reer-orul de aer e +ituat perpendicular pe a@ul longitudinal al corpului pompei.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
că e de la ciclul precedent de func*ionare. pa ncepe +ă pătrundă n pompă umplând%o și când a=unge la +upapa e@terioară gă+ind%o de+chi+ă refuleaă +pre e@terior.
2 ) #ă-ălind +pre e@terior, apa are tendin*a +ă acceleree și ncepe +ă antrenee cu ea +upapa ncepând +%o nchidă. & ) Deoarece odată ncepută nchiderea +upapei, -itea apei prin ea crește și mai mult, apa *âșnește n e@terior cu mare pre+iune și nchide +upapa legea lui "ernoulli ) -itea unui fluid n conductă cu +ec*iune -ariailă E. 9 ) oentul înc#iderii coplete a supapei e2terioare e cel ai iportant. ?n ace+t moment apare fenomenul de erec hidraulic, adică apa care de=a căpăta+e o -iteă con+iderailă, K+e treeșteL ru+c cu KușaL trântită%n na+ și furioa+ă +e adună n +patele Kușii nchi+eL... Pre+iunea apei crește n acel moment de eci și chiar +ute de ori. ' ) cea+tă creștere ru+că de pre+iune de+chide +upapa reer-orului de aer, n-ingând greutatea apei de dea+upra ace+teia și pătrunde n reer-orul de aer, unde ni-elul apei '8
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ncepe +ă crea+că și o parte din ea pleacă pe conducta de refulare. ?n continuare au loc două fenomene +imultane... ; ) Beer-orul de aer +e umple cu apă comprimând aerul și pre+iunea apei ce pleacă pe coloana de refulare crește până n momentul n care... 7 ) Datorită pre+iunii cre+cute din interior +upapa cade la loc pe poi*ie nchiând reer-orul. ?n acel moment aerul re-ine la loc mpingând apa pe conductă cu pre+iune după care... 8 ) Pre+iunile +e egaleaă și +upapa e@terioară +e de+chide din nou permi*ând reluarea ciclului de lucru. Bitmul de lucru al pompei depinde de dimen+iunile ace+teia care determină deitul de intrare și de ieșire. ?n mod normal la pompele foarte mari ritmul de lucru al +upapelor poate fi de 10 ) 20 de ătăi pe minut, iar la cele mici poate trece de 100 de ătăi pe minut. Pentru o pompă dată, ritmul de lucru +e poate regla n anumite limite prin reglarea greută*ii +upapei e@terioare...
$ondiții de #uncționare Prima și cea mai importantă condi*ie e+te ca pompa +ă fie ine con+truită. Corpul pompei treuie, oligatoriu +ă aiă măcar aceiași +ec*iune ca racordul de intrare, recomandail chiar un pic mai mare. '$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ot n pri-in*a unei corecte con+truc*ii +upapele treuie+c +ă aiă +uprafa*ă cât mai mare. Cu cât +uprafa*a +upapelor e mai mare cu atât pre+iunile generate -or fi mai mari și prin urmare, pre+iunea apei trimi+e pe coloană mai mare, deci di+tan*a și năl*imea de pompare mai mari.. De aici reultă o altă condi*ie importantă, ca materialul din care +unt realiate conductele, mai ale+ cea de alimentare și corpul pompei n general +ă fie cât mai rei+tent pentru a face fa*ă lo-iturilor ritmice ale erecului hidraulic timp ndelungat. minti*i%-ă de pompele lui Mame+ /a+ton func*ionând ncă după aproape două +ecole. 4 altă condi*ie importantă a func*ionări pompei e+te ca -olumul camerei de aer +ă nu fie prea mic. ipic e+te de circa ece ori mai mare decât -olumul corpului pompei. Beer-a de aer din reer-orul de aer are +copul dulu de a a+igura func*ionarea pompei prin ela+ticitatea +a dar totodată acea+tă ela+ticitate are ca efect și o curgere mai uniformă a apei pe conducta de refulare. ici treuie +uliniat un fapt foarte important. erul e+te +oluil n apă. Deci aerul din reer-orul de aer intrând n contact direct cu apa e+te antrenat de acea+ta și după o perioadă e@i+tă ri+cul +ă di+pară. ce+t ri+c treuie e-itat cu orice pre* căci n acel moment pompa -a fi di+tru+ă de erecul hidraulic. De aceea orice pompă erec are un orificiu de aeri+ire, prin care la fiecare ciclu func*ional +e a+oare aer din mediul ncon=urător men*inându%+e a+tfel reer-a de aer a reer-orului de aer. ce+t orificiu e+te +ituat +u +upapa internă.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
natural a+orit de depre+iune și -a a+igura nlocuirea aerului diol-at n apa care a plecat din pompă. ?n momentul n care pre+iunea crește n corpul pompei, la +ec-en*a patru, prin ace+t orificiu pompa K-a +cuipaL un =et +u*ire de apă.
5a pompele mai moderne +%a renun*at la ace+t orificiu, care contriuia la +căderea pre+iunii interne a pompei și +%a montat o +upapă +au chiar două ca%n imaginea de mai +u+ E care +e%nchide la creșterea pre+iunii și +e de+chide când acea+ta +cade +u pre+iunea atmo+ferică. 4 altă condi*ie con+tructi-ă foarte importantă e+te ca +upapele +ă fie cât mai +imple și cât mai rei+tente, a-ând n -edere că ele -or func*iona eci și chiar +ute de ani E cu un număr de ac*ionări mediu de pe+te o +ută de mii pe i. Pompa erec mai are ne-oie de niște condi*ii e+en*iale de func*ionare, care *in de mediul geografic și hidrologic n care e ampla+ată. +tfel deitul +ur+ei de apă din care +e apro-iioneaă treuie +ă fie de cel pu*in cinci, ece ori mai mare decât permite conducta +a de admi+ie. ?n al doilea rând pompa are ne-oie ca apa care intră n ea +ă aiă o oarecare pre+iune. De aceea totdeauna pompa erec +e ampla+eaă +u +ur+a +a de alimenta alimentare. re. De oicei oicei a+ta +e reol-ă reol-ă prin prin captarea captarea +ur+ei +ur+ei de ;1
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
apă fie el pârâu +au rău ntr%un ain tampon unde +e -a afla +orul de la care -a pleca conducta ce duce la pompă. 4 in+tala*ie tipică cu pompă erec arată cam așa :
maginea, pro-enită din materialele pulicitare ale firmei tailandee (eriah, ne arată +uge+ti- atât felul cum arată o in+tala*ie cla+ică de alimentare cu apă pre-ăută cu pompă ram cât și condi*i di*iiile pe care așe șearea rea ace+tei +teiaa treu reuie ie +ă le ndeplinea+că. După cum -edem pentru o diferen*ă de ni-el a pompei > E fa*ă de +ur+a de apă acea+ta pompeaă la o năl*ime de multe ori mai mare D> E. Baportul dintre ace+te două mărimi nu e+te critic, dar n general cam același raport care e@i+tă ntre lungimea conductei P5 E de alimentare și ;2
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
diferen*a de ni-el a ei > E ar treui +ă +ă fie și n pri-in*a nclina*iei conductei de refulare, re+pecti- ntre DP5 și D>. +tfel dacă performan*a pompei e+te cu atât mai mare cu cât di+tan*a D e+te mai mică fa*ă de lungimea conductei de alimentare, acea+ta apropiindu%+e tot mai mult de -erticală, re+pecti- de diferen*a de ni-el >, fenomenul e e@act in-er+ pentru conducta de refulare unde cu cât acea+ta e mai lungă comp co mpar arat atii- cu di+t di+tan an*a *a DD ad adic icăă cu cât cât tind tindee +ă eg egal ale eee diferen*a de ni-el D> E, cu atât performan*a pompei +cade. / +implu de n*ele+ a+ta pentru că la admi+ie apa cade deci are pre+iune mare a=utată fiind de gra-ita*ie pe când la refulare e in-er+ coloana de apă treuind +ă n-ingă gra-ita*ia. Beultă de aici că ideal ar fi ca conducta de alimentare +ă fie cât mai apropiată de -erticală iar cea de refulare cât mai apropiată de oriontală, ca n care di+tan*a de trimitere a apei ar putea fi foarte mare. ?n ace+ ace+te te con ondi di*i *iii ca o regu regulă lă ge gene nera rală lă oric oricee po pomp mpăă erec -a li-ra apă la năl*imi ntre de ece până la patrueci de ori mai mari pentru fiecare metru diferen*ă de ni-el a conductei +ale de alimentare dacă cea de refulare are cel mult același unghi. Ca urmare un calcul +implu ne poate duce la concluia că o pompă erec +implă care are o diferen*ă de ni-el ntre punctul ei de lucru și cel de alimentare alimentare de 10 m ar putea trimite apa unde-a ntre 100 de metri și 900 de metri altitudine. ?n pri-in*a di+tan*ei ma@ime acea+ta crește pe mă+ură ce nclina*ia conductei conductei de refulare +cade... a+tfel că pentru caul +ă +punem că am a-ea o pompă care trimite apa la ma@imum 900 de metri altitudine pe%o nclina*ie de &0 O, pe oriontală di+tan*a ar putea fi de cel pu*in ece ori mai mare. ;&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ici treuie +ă fac o +pecifica*ie foarte importantă și anume că n ciuda faptului faptului că din din diferitele taele care au și caracter de reclamă comercială E reie+e că pompele ar trimite apă până la năl*imi de 90 de ori diferen*a de ni-el a conductei lor de alimentare, ade-ărul e că deși chiar fac a+ta, cantitatea de apă care mai a=unge la de+tina*ie la acea+tă di+tan*ă e@tremă e mică a+tfel că n realitate ma=oritatea producătorilor de pompe erec +e limiteaă limiteaă la un raport raport de ma@imum ma@imum 2' ) &0 de ori. /@i+ /@i+tă tă fire fireșt ștee și po po+i +ii ili lita tate teaa de a trim trimit itee ap apăă la de patrueci de ori năl*ime mai mare dar a+ta e eficient doar pentru folo+irea unor pompe de dimen+iuni mari deci și cu -olum mare de apă pompată E +au cu o con+truc*ie +pecială -om -ori de+pre a+ta mai târiu E care poate face ca ace+te performan*e +ă crea+că +pectaculo+. +pectaculo+. ltfel și pompele erec, la fel ca oricare alt tip de pompe -or li-ra apă mai pu*ină la di+tan*a ma@imă de pompare și o cantitate tot mai mare pe mă+ură ce lungimea și năl*imea coloanei +ale de refulare +cade. ?n re+t pentru că pompa lucreaă non +top, e nece+ar ca la punctul de de+tina*ie al apei pompate +ă e@i+te un reer-or de +tocare de unde apoi +e -a alimenta re*eaua locală re+pecti-ă, ntocmai cum +ugereaă și imaginea de mai +u+. ?n pri-in* pri-in*aa deitel deitelor or ace+t ace+tea ea repre reprein intă tă cam 10 N din din cant cantit itat atea ea de ap apăă care care +tră +trăa ate te po pomp mpa, a, da darr fiin fiindc dcăă po pomp mpaa lucreaă non +top, cantitatea de apă pompată e+te foarte mare putând a=unge la +ute de mii de litri pe i. naliând taelul orientati- de mai =o+ putem trage și +inguri niște concluii... După cum -edem pe mă+ură ce raportul dintre diferen*a de ni-el a alimentării și cea a furniării crește, +cade și deitul.
;9
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
>ai +ă -edem care +unt ...
Avanta%ele Pentru unii, deitele ace+tor pompe mai ale+ a celor cu diametre ale *e-ilor de ma@imum unul, doi *oli cât au ma=oritatea in+tala*iilor +anitare ai E pot părea mode+te. Dar treuie +ă *inem +eama de faptul că in+tala*iile actuale func*ioneaă cu con+umuri energetice imen+e și lucreaă intermitent, pe când o pompă erec lucreaă non +top și nu con+umă nici un pic de energie. "ine, energie con+umă, dar nu de la o +ur+ă de electricitate +au -reun carurant ci energia cinetică a apei care le +trăate. ede*i dumnea-oa+tră, faptul că ele lucreaă non +top, face ca acea mică cantitate de apă pe care o trimite o a+emenea pompă pe un ciclu de func*ionare 10 N din ce trece prin ea E ;'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
trimi+ă de circa o +ută de mii de ori pe i +ă +e adune n cantită*i +urprinător de mari. *i gândit -reodată +ă calcula*i așa... fie și măcar apro@imati- câ*i litri de apă folo+i*i pe i A #ece+arul de apă ilnic al unei per+oane nu +are decât foarte rar de o +ută de litri. Dacă -om con+ulta taelul de mai +u+ -om -edea că cea mai mică pompă din tael, ridicând la năl*imea cea mai mare, tot trimite $' de litri pe i. Deci cea mai mică dintre ace+te pompe ar putea +ă -ă a+igure nece+arul de apă unde-a... la o locuin*ă de -acan*ă n creierul mun*ilor +au oricum, departe de re*eaua de alimentare cu apă. 6i a+ta gratuit Dar ia -ede*i acum n același tael cât ridică cea mai mare pompă din tael, cea de 1'0 mm ; *oli E la același raport de năl*imi 90:1 E A 89&' litri pe i... 4 ci+ternă pe i... /norm 6i a+ta cu același con+um de energie ca și cei $' de litri... dică nu te co+tă nimic... ce+ta ar fi principalul a-anta=... 3ratuitatea. ltul ar fi faptul că pompa lucreaă non +top acolo n +ălăticie n locșorul ei de aștină pe care i l%am +tailit când am montat%o, fără +ă nece+ite +upra-eghere, ntre*inere +au -erificare... !unt e@trem de rare ocaiile când o pompă erec +e oprește... 6i a+ta de cele mai multe ori dintr%o cauă e@terioară ei, cum ar fi... a căut o creangă pe +upapa ei e@ternă +au fiind con+truită pro+t +%a locat +upapa... Dar așa cum am +pu+ a+ta +e%ntâmplă rar... 6i oricum atunci când +e%ntâmplă repornirea +e face fie prin ndepărtarea crengii fie prin repararea +upapei care nu e un capăt de *ară... Adică costuri de întreținere zero *i fia+ilitate a2iă / Cel de%al treilea mare a-anta= e+te acela că pompa erec poate fi con+truită la orice dimen+iune și adu+ă la cea dimen+iune -a a-ea performan*e incrediile... Dacă o pompă de ; *oli pompeaă o ci+ternă pe i, ia imagina*i%-ă ce cantitate ;;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
de apă ar pompa una a cărei *ea-ă de intrare ar fi de un metru diametru, 90 *oli E așa cum +unt cele ale pompelor de iriga*ii ... 6i la ce di+tan*ă ar putea trimite o a+emenea pompă apa a-ând n -edere că culturile agricole +unt n general pe câmpii care câmpii au o diferen*ă de ni-el și deci o pantă de+tul de mică, adică unghiul de plecare al conductei de refulare al unei a+emenea pompe ar fi unul de+tul de apropiat de oriontală... De aici reultă afirma*ia mea că o a+emenea pompă alimentându%+e dintr%un flu-iu ar putea trimite apa la o +ută de ilometri... 6i a+ta cu aceleași co+turi de e@ploatare și ntre*inere ero... dică să irigi are parte din culturile agricole ale țării tip neliitat cu costuri zero /... Firește că -e*i +pune că nu +e poate a+ta pentru că a lua apă dintr%un flu-iu care e mai =o+ decât câmpia face impo+iilă condi*ia ca pompa +ă fie mai =o+ decât +ur+a de apă... /i ine, deși a-e*i dreptate, e@i+tă +olu*ie și pentru a+ta... om -edea mai târiu. cum hai +ă -orim de+pre...
$onstrucția pompei berbec !unt câte-a +olu*ii con+tructi-e de aă dar toate, fără e@cep*ie +unt oligate +ă re+pecte principiul de func*ionare. Deci orice pompă erec, indiferent unde ar fi făcută și cine ar fi cel care o -a con+trui -a func*iona identic și -a a-ea aceleași pie+e componente... /@i+tă două mari categorii de pompe erec n preent și anume cele realiate indu+trial +au +emi%indu+trial, adică fie de farici con+acrate ine dotate, fie de ateliere mecanice mai mici dar care au totuși dotări optime pentru prelucrarea metalelor și cele realiate artianal. ;7
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Cele indu+triale +unt făcute e@clu+i- din metal. 6i aici e@i+tă două categorii mari.
Prima ar fi formată din cele realiate după tehnologii tradi*ionale de -echii producători care +upra-ie*uie+c de la apari*ia ace+tui tip de pompe până ai. Pri-ind imaginea de mai +u+ -edem că pompele ace+tora +unt chiar și ai, cu rare e@cep*ii realiate prin turnare din fontă. !pre e@emplu n -reme ce primele fotograme +unt ale unor pompe care func*ioneaă de mult, cea din dreapta preintă o pompă nouă nou*ă care nu a ieșit ncă pe poarta faricii. u a-anta=e și dea-anta=e. !pre e@emplu fiind turnate +unt grele. Pentru cele de dimen+iuni mici greutatea poate fi un a-anta= căci o a+emenea pompă poate fi pur și +implu KnfiptăL n capul *e-ii de alimentare și -a lucra fără proleme +pri=inită direct pe +ol... Pentru cele de dimen+iuni mari a+ta de-ine n+ă o prolemă căci fiind turnate și con+tituite dintr%o +ingură ucată de+tul de greu de demontat, +unt greu tran+portaile și incomode.
;8
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
?n același timp n+ă faptul că +unt turnate face ca rei+ten*a lor mecanică și la uură +ă fie imatailă. De aceea multe din pompele montate de domnul Mame+ /a+ton erau ncă func*ionale acum -reo doi%șpe ani...
Cealaltă categorie de pompe erec realiate de farici și ateliere o con+tituie cele moderne realiate prin confec*ii metalice din *ea-ă fie ea rotundă +au rectangulară și din tală minate prin +udură și flanșe cu șuruuri. Ce%i drept +unt chiar foarte frumoa+e. !au poate că -orește, acum, lăcătușul din mine 4ricum au câte-a a-anta=e ma=ore. ?n primul rând pot fi realiate mult mai ușor n orice atelier de lăcătușerie chiar dacă e dotat cu minimum de +cule căci atât *ea-a cât și tala +au e-entual flanșele +e gă+e+c n comer* ca materiale +emifaricate și +e prelucreaă ușor cu +cule electrice de mână. ?n al doilea rând pot fi realiate demontail, fapt ce ușureaă li-rarea lor către clien*i și tran+portarea la locul de in+talare. (inu+ul lor mai ale+ n caul celor mici e+te că nece+ită un po+tament căci +unt ușoare. Pot fi lă+ate și direct n capul *e-ii de alimentare, +pri=inite pe +ol, dar șocurile pe care le dau erecul hidraulic din ele +%ar putea +ă contriuie la uura mai ;$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
rapidă care oricum e+te iarăși un factor de ri+c comparail cu cele turnate. /u nu cred că o pompă de un *ol făcută din *ea-ă de in+tala*ie +anitară -a func*iona pe+te două +ute de ani cum fac pompele lui nenea /a+ton... Dar cine știe A Poate că mă%nșel...
Cele realiate de amatori n curtea și atelierul propriu n regim artianal +unt poate cele mai intere+ante pentru că deși urmeaă un anumit tipar, acela al realiării din fitinguri și alte componente de in+tala*ii +anitare, +unt chiar +urprinătoare... Pri-i*i ?n prima fotogramă e+te o pompă realiată din tot felul de materiale... re intrarea formată dintr%un racord de *ea-ă de polietilenă, corpul din fitinguri gal-aniate din fontă, +upapele din ron, iar reer-orul de aer e+te un reer-or de hidrofor... 4 +ă -edem mai târiu că alegerea ace+tui tip de reer-or do-edește că cel care a realiat acea+tă pompă e un om foarte inteligent. ?n cea de%a doua fotogramă +e confirmă ncă odată că Kface omul cu ce%are la ndemânăL căci la acea+tă pompă, realiată tot din componente de in+tala*ie +anitară, reer-orul de aer e realiat dintr%o utelie de propan... ?n -reme ce a treia fotogramă ne arată o pompă realiată e@clu+i- din componente de in+tala*ie +anitară din material pla+tic ) PC ) gro+.
70
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
/@i+tă firește și o categorie aparte care au mai multe +upape e@terioare care +unt așeate fie anterior reer-orului, n amonte, fie de o parte și de alta a lui atât n amonte cât și n a-al așa cum +e -ede n fotograma din dreapta. !ă ne amintim că am +pu+ anterior că cu cât +uprafa*a +upapei e@terioare e+te 71
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
mai mare cu atât pre+iunea creată de erecul hidraulic e+te mai mare. 4 cale de o*inere a ace+tui efect e de a +e folo+i mai multe +upape e@terioare pe aceiași pompă, +olu*ie adoptată și de anumite pompe de con+truc*ie +pecială așa cum -om -edea mai târiu. Bemarcăm con+truc*ia deo+eită a +upapei la pompa din prima fotogramă. /+te o caracteri+tică a pompelor Bife care au totd totdea eaun unaa +upa +upapa pa e@ e@te tern rnăă ntr ntree rac racordu ordull de intr intrar aree și reer-orul de aer, +ituată totdeauna mai =o+ decât ace+ta și a-ând re+ortul de reglare al ei format dintr%o lamelă ela+tică pe care, pentru reglare, culi+eaă o greutate. ată acum câte-a tipuri principale de +olu*ii con+tructi-e ale +upapelor :
După cum -edem e@i+tă două categorii principale de +upape. !upapa cla+ică cu +caun și di+c de cauciuc pe a cărui a@ e+te un arc +au o greutate, cu diferite -ariante pe care am in+i+tat redând și detalii con+tructi-e și... ?n dreapta, +upapele mult mai +imple con+tructi- de tip clapetă a+culantă, principiul ușii cu alamale E folo+ită cu precădere la pompele a+iatice, +upapă care +e +itueaă totdeauna n capătul coloanei de apă după reer-orul de aer. Fiecare din ace+te două tipuri principale de +upape au a-anta=ele și dea-anta=ele lor. !pre e@emplu +upapele cla+ice cu +caun +caun și di+c de cauci cauciuc uc culi+ant culi+ant pot fi montate montate n lungul lungul 72
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
corpului pompei reultând pompe cu mai multe +upape dar ace+tea a-ând mai multe pie+e componente +%ar putea defecta mai de+ și +unt mai greu de con+truit. Cele tip clapetă +unt mai +imple și au mai pu*ine pie+e con+tructi-e, deci +unt mai fiaile. #u pot fi montate mai multe pe o pompă dar n +chim oferă +olu*ia mult mai +implă de a le mări mă ri +upr +upraf afa* a*a. a. Prac Practi ticc ele ele da dauu po po+i +ii ili lita tate teaa de a mo modi difi fica ca corpul pompei dându%i formă de pâlnie cu partea mai largă +pre nainte. / un a-anta= enorm ace+ta căci după părerea mea ace+t tip de +upapă și modul de a o așea pe corpul pompei a+igură o util utiliiare mai efic ficien ientă a lolo-itur ituriii de e er reec apărută rută la nchiderea lor. !ă ne amintim de la e@plica*iile pe care le%am dat pri-ind ace+t fenomen că el apare n +patele +upapei deci cu cât cât ree reerr-or orul ul e +itu +ituat at ma maii ap apro roap apee n +pat +patel elee +upa +upape pei, i, nu naintea ei ca la pompele cu +upape nainte de reer-or E, cu atât pre+iunea apei e+te mai eficient utiliată... Pe de altă parte o +upapă clapetă de +uprafa*ă mărită, +ituată n capătul coloanei de apă pe un corp de pompă n formă de pâlnie ar duce la concentrarea ntregii for*e a erecului hidraulic prin creșterea +uplimentară a pre+iunii datorită efectului "ernoulli. 5ucrurile +%ar petrece cam așa... pa ar pătrunde n pompă pe pe o +ec*iune +ec*iune mai +u*ire care +e lăr lărge geșt ștee și la capă capătu tull căre căreia ia ar fi +itu +ituat at ree reerr-or orul ul.. ?n continuare ar trece de ace+ta și ar lo-i o +upapă clapetă de +uprafa*ă mare a+tfel că, deși pre+iunea cu care ar lo-i n acea+tă +upapă ar fi mică datorită +uprafe*ei mari și a +căderii -iteei de curgere a apei n +ec*iunea largă dinaintea clapetei, la nchiderea ace+teia pre+iunea ar crește ru+c datorită a doi factori importan*i. Pe de o parte apa care continuă +ă intre%n pompă n +pate și pe de alta, faptul că +ec*iunea + ec*iunea n +pate e mai mică, duce la creșterea +uplimentară a pre+iunii. 7&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
!ituarea reer-orului de aer e@act n acea+tă onă ar duce la folo+irea eficientă a ace+tei pre+iuni +uplimentare apărută prin efectul "ernoulli a+tfel că apa ar pătrunde n reer-or cu pre+iune mult mai mai mare decât la pompele pompele cla+ice și ar duce duce deci la o creștere a eficien*ei de pompare... Pe ace+t principiu +e aeaă pompa producătorului producătorului chine KHe+DerlT Co.5tdL din aian.
Dec Deci categori oric, eu +un untt ade depptul tul ado dopptări tăriii +olu +olu*i *ieei con+tructi-e a +upapei clapetă, folo+ită de to*i producătorii de pompe erec erec din +ia. "ănuie+c că folo+irea ace+tui tip de +upapă n acea onă -ine din legătura lor mai +trân+ă cu i+toria. Fiind o +upapă +implă a fo+t prima in-entată cu milenii n urmă. Proail că știu a+iaticii ce știu, căci de%aia +unt mai mici și n%au capul mare, ca +ă fie mai inteligen*i ... >ai +ă -orim un pic și de+pre celălalt tip pompe erec și anume de+pre...
79
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompele berbec speciale !unt pompe care au o con+truc*ie diferită fa*ă de modelul cla+ic, fie cu +copul creșterii performan*elor lor, fie cu +copul o*inerii unui gaarit mai redu+, ori cu alte +copuri. ?n caul primei categorii +unt... Pompele berbec cu supape multiple
!unt de două feluri. Cele care au mai multe +upape e@terne și cele care au atât +upape e@terne cât și +upape interne mai multe. Din prima categorie fac parte o +erie de pompe cla+ice cărora producătorul le%a mărit eficien*a fie prin adăugarea mai multor +upape e@terne pe corpul lor, fie le%a eficientiat adăugând unui +ingur reer-or două copuri de pompă cu câte două +upape cum e caul pompei K5e-iathanL de la Hreen U Carter... care nu știu dacă a fo+t -reodată produ+ă căci nu am gă+it%o decât ca +chi*ă tehnică. / po+iil +ă e@i+te pe unde-a dar +ă nu o fi fotografiat nimeni +au +ă nu fi a=un+ -reo fotografie de%a ei pe net. 4ricum, pe +aitul oficial Hreen U Carter nu e preentă.
?n imaginea din +tânga +e -ede o pompă de mari dimen+iuni, parte a unei +ta*ii de pompare formate din mai multe pompe. ?n +ia și n +pecial n hailanda și (alaeia 7'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
+unt de+tul de de+ ntâlnite an+amluri de până la ece pompe care lucreaă +imultan fiind conectate n paralel. ?n centru +e -ede +chi*a tehnică a pompei 5e-iathan de+pre care am -orit, pompă care fu+e+e proiectată pentru a fi folo+ită la iriga*ii iar n dreapta +e -ede o pompă de dimen+iuni mici dar a-ând trei +upape. +tfel de pompe +unt folo+ite n nii !ud americani. !e remarcă faptul că e+te o realiare artianală a cărui reer-or de aer e+te un fo+t e@tinctor montat ncă pe căruciorul +ău +e -ăd mânerul și ro*ile ace+tuia E. De altfel n merica de !ud mai ale+ n Peru și%n Chile +e re+imte acut nece+itatea pompării apei la mari năl*imi. Ce nu știu e+te cât de mult +unt utiliate pompele erec acolo, chiar dacă știu +igur că +unt utiliate. ?n continuare pri-ind grupa=ul de fotografii următor -om de+coperi un ade-ărat mon+tru nu atât ca dimen+iuni cât mai ale+ ca a+pect...
/+te pompa e mare !năl"ime a firmei chineești Der#or $ D%&'((() care ndreptă*ește numele de mon+tru mai ale+ prin capacită*ile de pompare deo+eite pe care le are. Din materialele pulicitare, reultă că firma produce două modele de dimen+iuni diferite.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
și ieșirea de patru iar cea de%a doua cu intrarea de pai+preece și ieșirea de șa+e. mele modele pompeaă la o năl*ime ma@imă de 190 de metri. Becomandarea producătorului e+te n+ă +ă fie folo+ite pentru a urca apă la o năl*ime medie de &0 ) $0 m. Diferen*a de ni-el minimă a alimentării e+te de =umătate de metru, cea medie de 2 ) ; m iar ma@ima de 12 m cu o nclinare de 7 ) 10 grade. mpre+ionante +unt n+ă deitele pe care le poate furnia, a+tfel că cea mai mică pompeaă între 140 *i "00 etri cu+i pe oră iar cea de%a doua între "50 *i $60 etri cu+i pe oră. Performan*a acea+ta e@traordinară e+te atin+ă datorită formei și configura*iei deo+eite a pompei care are două +eturi de câte patru +upape din fiecare, așeate intercalat n cruce. !upapele e@terne +unt -iiile, așeate fiind n =urul ainului așa cum am +pu+, n cruce, iar cele interne +unt așeate una n interiorul ainului iar celelalte trei mpre=urul +upapei e@terne din fa*a ainului, apa care intră prin ele fiind trimi+ă n ain prin *e-i de legătură. #u +unt prea multe informa*ii pri-ind caracteri+ticile tehnice, afară de două pliante și două filmule*e pe Soutue, de calitate de+tul de proa+tă. Dar chiar și așa +urprinător e+te faptul că n ciuda dimen+iunii +ale e@treme acea+tă pompă e+te mult mai +ilen*ioa+ă decât +urate cla+ice ale ei, mai mici. Cele două imagini centrale +unt e@tra+e din pliantul pri-ind caracteri+ticile tehnice iar cele de pe capete din fiecare din cele două filmule*e di+poniile pe net. #u știu +ă e@i+te alte tipuri de pompe cu +upape multiple dar chiar și ce am fo+t n mă+ură +ă -ă preint aici e+te demn de a con-inge pe orice agricultor că +e poate pompa apă pe câmpurile agricole și fără con+um de electricitate, caruran*i și o +umedenie de ani. recem acum la... 77
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pompele berbec liniare
u +upapele +ituate pe a@a longitudinală și +unt pompe care au a-anta=ul de a fi mai compacte decât pompele ram cla+ice chiar dacă nu au renun*at la reer-orul de aer de care e clar că nici o pompă erec nu +e poate lip+i E. mele modele e@i+tente pe pia*ă n ace+t moment +unt produ+e ale firmei Kater Poered echnologTL din (area "ritanie. Prima dintre ele, a-ând un nume ciudat, a cărui pro-enien*ă nu am reușit +ă o aflu e pompa Papa Papa Bam Pump E...
...e+te o pie+ă indu+trială complicată, fa+cinantă prin concep, realiată din materiale compoite, mai e@act polietilenă armată cu firă de +ticlă și a-ând +upapele dintr%un cauciuc +pecial de mare rei+ten*ă. /+te o pompă mică a-ând lungimea de &0 cm, greutatea de două ilograme și *e-ile de intrare și ieșire de doi *oli, re+pecti- un *ol. re performan*e foarte une a-ând n -edere dimen+iunile +ale, dar nu ieșite din comun comparati- cu alte 78
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
pompe cu *e-i +imilare, adică ma@imum 20 000 litriIi și năl*ime ma@imă de pompare ntre '0 și 120 de metri. Cum func*ioneaă A Dacă -om pri-i cu aten*ie de+enul din dreapta -edem că n e+en*ă e o *ea-ă care +e termină cu o reduc*ie și n dreptul acelei reduc*ii o deri-a*ie perpendiculară. Pe partea redu+ă din capăt are +upapa de ieșire echi-alentă cu +upapa internă de la o pompă erec cla+ică E iar pe por*iunea mai groa+ă nainte de deri-a*ie are un +caun pe care +e +pri=ină +upapa e@ternă amele +upape fiind inelare și fără arcuri. pa pătrunde ca și%n alte pompe prin por*iunea mai groa+ă dar pentru că la capătul opu+ ieșirea are +ec*iunea mult redu+ă iar +uprafa*a +upapei e@terne e mai mare decât a celei interne acea+ta -a fi mpin+ă de apă care -a a-ea tendin*a +ă ia+ă pe gaura mai largă a ace+tei +upape, +pre deri-a*ia perpendiculară. #umai că datorită +uprafe*ei mărite a ace+tei +upape, o -a antrena și n final o -a oliga +ă +e nchidă, moment n care erecul hidraulic apărut -a for*a de+chiderea +upapei de ieșire interne E prin care apa -a nă-ăli mpin+ă de pre+iune +pre coloana de li-rare care are unde-a n apropierea pompei și un reer-or de hidrofor. 6i pentru că am a=un+ iar la ace+t reer-or de hidrofor +ă +punem de ce era inteligent nenea care a folo+it un a+emenea reer-or n meșterelile lui la pagina 7& E. Beer-oarele de hidrofor au n interiorul lor un alon de cauciuc, un fel de minge, umplut cu aer, care a+igură ela+ticitatea pernei de aer fără a permite n+ă ca apa +ă intre n contact cu aerul a+tfel e-itându%+e diol-area ace+tuia n apa care pleacă din pompă și pierderea n timp a reer-ei de aer. ?n felul ace+ta +e elimină nece+itatea e@i+ten*ei găurii de aeri+ire a reer-orului prin care 7$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
+e pierde o mică parte din pre+iunea erecului hidraulic n momentul n care pe colo *âșnește =etul de apă.
/ formată din trei +ec*iuni de *ea-ă diferite, coa@iale două de dimen+iuni mari și una mai mică, redu+ă pe care culi+eaă o +ingură +upapă inelară cu re+ort pi+ton hidraulic +au pneumatic echilirat, etc. E, de+chiând și nchiând acce+ul apei și a+tfel diri=ând%o fie pe amele +ec*iuni fie doar pe cea de ieșire. Deci ca orice pompă erec are o intrare și două ieșiri și lucreaă prin erecul hidraulic. Diferen*a fa*ă de alte pompe e+te așa cum am mai +pu+ faptul că are o +ingură +upapă care face toată treaa și poate fi realiată la dimen+iuni impre+ionante. Din fotografie -ede*i că diametrul *e-ii de intrare e+te de circa un metru. (ai remarca*i faptul că pe *ea-a de ieșire are in+erată o turină care antreneaă un generator electric. / un a+pect de+pre care -oi di+cuta ntr%un capitol -iitor. De a+emenea intere+antă e +olu*ia tehnică a reer-orului de aer care e+te a+emănător unui regulator de pre+iune folo+it n in+tala*iile de gae naturale. re aceiași con+truc*ie, fiind o 80
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
incintă plată de+păr*ită la =umătatea năl*imii ei de o memrană de cauciuc care delimiteaă două compartimente. pa intră deci n pompă prin circuitul de admi+ie și antrenare și prin +ingura +upapă e@i+tentă e+te diri=ată când atât pe circuitul de ieșire al apei nefolo+ite cât și către circuitul de ieșire +pre de+tina*ia de pompare -ia reer-orul de aer di+coidal, când doar pe ace+ta din urmă. Cum +e petrece a+ta A Pentru nceput -edem că circuitul +pre reer-orul plat e+te format dintr%o reduc*ie, un fel de pâlnie cu capătul larg cilindric. Pe ace+t cilindru care e n interiorul conductei principale, culi+eaă +upapa. otul +e petrece așa cum +ugereaă grupa=ul de imagini următor :
pa pătrunde deci n conductă și ie+e pe amele căi po+iile, adică atât pe lângă +upapa inelară de pe partea mai largă a conductei redu+e cât și prin acea+ta, dar pentru că prin acea+ta +ec*iunea +e reduce mult și deci pre+iunea nece+ară e mare cantitatea de apă pătrun+ă acolo e relati- mică. ?n +chim apa care ocolește +upapa datorită faptului că acea+ta oferă o +uprafa*ă mare de contact cu apa -a antrena%o n drumul ei n-ingând opoi*ia re+ortului și oligând%o +ă +e nchidă. ?n momentul n care +upapa tra+ă de flu@ul de apă -a loca acce+ul pe e@teriorul conductei, -a apărea fire+c erecul hidraulic și datorită faptului că +ingura cale răma+ă lieră -a fi prin interiorul +upapei, adică prin KpâlniaL conductei centrale 81
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
de ieșire, -a nă-ăli pe acolo chiar dacă +ec*iunea e mai mică căci -a fi a=utată, cum am +pu+, de erecul hidraulic. 4dată pătrun+ă n acea+tă conductă apa -a a=unge n partea inferioară a reer-orului de aer, unde datorită +uprafe*ei mari a memranei ace+tuia -a comprima aerul de pe partea opu+ă a memranei și la fel ca la orice pompă erec -a porni +pre de+tina*ia de pompare a=utată de ela+ticitatea aerului. După ce aerul mpinge apa, pre+iunile +e egaleaă, re+ortul +upapei n-inge iar apa și de+chide +upapa iar ciclul +e reia.
cum câ*i-a ani când am luat la cunoștin*ă prima oară de+pre e@i+ten*a pompelor erec nu le%am acordat prea mare aten*ie con+iderându%le niște ciudă*enii e@perimentale de laorator, care iau apă de la trei metri năl*ime și o trimit pe la -reo patru. Cel pu*in așa +e%n*elegea din te@tul care mi%a căut +u ochi atunci. 5a mult timp, după ce de=a mă preocupau tehnologiile energiei liere, și deci eram ine familiariat cu mentalită*ile pri-ind ace+te tehnologii, am aflat ce performan*e deo+eite pot a-ea pompele erec. 6i deși ar fi treuit ca preocuparea din domeniul Kfree enrgTL +ă mă fi KcălitL nu am +căpat de e@perien*a de a +uferi un ade-ărat șoc. #u mă ul-er+a faptul că a+emenea pompe e@i+tă ci mai ale+ faptul ncă greu de digerat pentru mine la acel moment, că e@i+tând a+emenea pompe, nu +unt cuno+cute, cu atât mai mult cu cât e@i+tă de două +ecole. Din ce n-ă*a+em până atunci, pentru mine era de neconceput ideea de a pompa lichide, la mari năl*imi, fără a folo+i motoare... ar șocul -enea din faptul că ncă odată primeam, ca pe un pumn n moalele capului, confirmarea că unde-a la ni-elul 82
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
celor care +taile+c ce treuie și ce nu treuie +ă n-e*e copiii planetei, +e hotărâ+e ca omenirea, ma+ele largi +ă nu n-e*e de+pre faptul că +e poate pompa apa fără a folo+i motoare. recând pe+te șocul ini*ial am nceput +ă caut informa*ii și +ă +tudie domeniul ace+ta al pompelor erec... 6i printre informa*iile pe are le%am aflat chiar din primele luni de K+ăpăturiL a fo+t și aceea că pompele erec au intere+anta proprietate de a putea pompa apă curată folo+ind ca motor de func*ionare curgerea unei ape murdare. Din câte n*ele+e+em până atunci de+pre con+truc*ia și func*ionarea lor nu pricepeam cum +e poate ntâmpla a+ta. Pe atunci nu știam atât de ine lima engleă cum o știu ai ine, nici acum nu mă pot lăuda c%o știu prea groa- E. Ca urmare mi%a fo+t de+tul de greu +ă aflu ce-a n plu+ diferit de fraa +curtă care%mi adu+e+e la cunoștin*ă ace+t fapt. treuit +ă treacă ncă -reun an și ce-a de căutări, timp n care nu am gă+it pe nicăieri cum e con+truită o pompă erec pentru ape murdare, dar am a-ut fericirea ne+perată +ă gă+e+c de+enul din partea +tângă a grupa=ului de mai =o+, care m%a lămurit.
8&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pagina din care pro-ine de+enul a-eam +%o gă+e+c n ntregime acum câte-a luni și deși nu știu din ce carte e+te, titlul din +u+ul ei m%a lămurit n +fârșit : A 78,9A:;<= 9A &;A>? @9 A &:B;<= CA?D9 E:&&;8 @ro Dngineering >eFs! ,ece+er $1! 1(56G . ?ntre timp am gă+it și re-etul ace+tei pompe, de+pre care -oi -ori mai târiu, dar nici până ai nu am gă+it -reo fotografie a unei a+emenea pompe Bife, n +chim am gă+it câte-a +ec-en*e preentând o pompă a+emănătoare, ntr%un filmule* de preentare al firmei Killiam+on >iFlo Bam Pump+L din #oua Reelandă. Pri-ind de+enul putem n*elege principiul de func*ionare iar captura de ecran ne arată că apa ridicată e+te ntr%ade-ăr curată =etul e@pulat prin orificiul de aeri+ire al pompei nefiind colorat. După cum -edem e nece+ar ca pompa +ă fie de tipul cu +upapa e@ternă n amonte de reer-orul de aer și e +uficient ca +u ace+ta, n conducta care -ine +u +upapa internă n imediata apropiere a ace+teia, +ă e@i+te un racord de apă curată. pa curată pătrunând +u +upapa internă -a fi firește a+orită la de+chiderea ace+tei +upape naintea celei murdare. (ai treuie ndeplinită condi*ia ca pe coloana de apă curată care -ine +pre pompă n imediata apropiere +ă e@i+te o conductă de +upra%plin care +ă depășea+că năl*imea de lucru a +upapelor, a+tfel ca la intrarea n pompă apa curată +ă aiă o pre+iune de+tul de ridicată. cea+tă conductă +e -ede clar n captura din film. Diferen*a de pre+iune și faptul că la de+chiderea +upapei e@terne apa curată e a+orită pe acea+ta face ca +u +upapa internă +ă +e men*ină permanent apă curată. ?n plu+ o +upapă de +en+ +ituată imediat la intrarea apei curate -a a+igura circula*ia apei doar n +en+ul n care apa curată +ă poată pătrunde n reer-orul de aer. 89
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
!olu*ia con+tructi-ă și ulterior data re-etului de+pre care am +pu+ că am dat, mi%au +ugerat și moti-ele pentru care nu am gă+it fotografii ale unei a+emenea pompe. "re-etul e acordat n 18$9. Pompa e de+tinată ntr%ade-ăr pompării apei curate cu a=utorul apelor uate din re*elele orășenești dar ănuie+c că de la nceputul +ecolului trecut ori nu +%au mai produ+ a+emenea pompe ori ace+t racord e@i+tă ncă pe unele modele de pompe Bife dar cel mai proail e că nu e utiliat decât arareori și n plu+ poi*ionarea +u pompă l face in-iiil...
Pompele berbec din materiale plastice !unt n ntregime realiări artianale ale pa+iona*ilor de pe ntreaga planetă, făcute din *e-i și fitinguri din materiale pla+tice utiliate n in+tala*iile +anitare locale. !unt foarte mul*i care meștere+c a+emenea pompe erec din componente de in+tala*ie, căci odată n*ele+ principiul de func*ionare orice in+talator e n +tare +ă ncropea+că o mică pompă ram. Deci nu a+ta e important ci faptul că printre mul*i acești meșteri mai e@i+tă și unii care ie+ din tipare. Din multitudinea de filmule*e de pe canalul Souue, mi%au atra+ aten*ia acum câ*i-a ani câte-a filmule*e ale cui-a ce -orea lima +paniolă. Filmele po+tate acum cinci ani pe contul numit KHalileoJHL preintă niște pompe erec din *ea-ă PC ieșite din tipar. Două din ele +unt cele mai intere+ante, fapt pentru care am +ă le preint aici. Prima pompă e intere+antă nu prin performan*ele ei care +unt relati- mode+te dar care +unt con-in+ că +e datoreaă unei greșite alegeri a tipului +upapei folo+ite și a incorectei dimen+ionări a conductei de intrare, căci următorul model, 8'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
după cum -om -edea, are performan*e +uperioare. Deci pompa pe care o -ede*i e intere+antă prin conceptul aordat.
Beer-orul de aer fiind pla+at paralel cu conducta de alimentare face ca gaaritul pompei +ă fie mult redu+. / con+truită cu componente de in+tala*ie de apă din PC două teuri la 9' de grade, *ea-ă și capace E și cu +upape de +en+ și teul manometrului din ron. (anometrul indică ce-a mai mult de =umătate de atmo+feră. Chiar și așa pompa a-ând o diferen*ă de ni-el a alimentării de circa un metru, ridică apă până pe la eta=ul doi al unei clădiri. (ai intere+antă atât din punct de -edere con+tructi- cât și a performan*elor e+te cea de%a doua pompă
cea+ta e realiată cu fitinguri demontaile de *ea-ă de PC care permit demontarea totală a pompei, are ca +upapă e@ternă un +or din pla+tic și ca +upapă internă cel mai proail 8;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
o +upapă cu clapetă +au cu ilă, +tandard de in+tala*ie de PC, căci preentatorul nu +pune nimic de acea+tă +upapă. Bemarca*i de a+emenea că *ea-a de intrare e+te mai +u*ire decât la pompa precedentă iar furtunul de ieșire are diametrul cam de două ori mai mic decât *ea-a de intrare. Diferen*a de ni-el a alimentării e+te de a+emenea n =ur de un metru. După punerea n func*iune, pre+iunea indicată de manometru crește rapid cu fiecare ătaie a pompei până ce a=unge și +e +tailieaă la două atmo+fere. ?n ace+te condi*ii pompa pompeaă cam la aceiași năl*ime ca și precedenta proail că meșterul nu a a-ut un furtun mai lung E dar deitul e+te categoric +uperior. ?n continuare -ă preint o altă minună*ie tehnică artianală... Pri-i*i :
Ca +ă%n*elegem e@act de+pre ce e -ora hai +ă analiăm primele două de+ene +uprapu+e din +tânga. !u+ e+te de+enul unei pompe erec cla+ice cu +upapa naintea reer-orului, iar dede+ut mi%am permi+ +ă fac o modificare a de+enului a+tfel că +ugere ideea de a culca reer-orul n continuarea corpului pompei, de a elimina *ea-a de ieșire laterală și de a o pla+a n -ârful reer-orului. !e o*ine a+tfel o pompă erec liniară adică care +e%nșiră n lungul unei +ingure a@e. 87
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
/@act a+ta e+te tuul acela lung din pla+tic al ce apare n fotografia color : o pompă PC liniară. Firește că -e*i pune proail ntrearea : ine ) ine, dar nu +e pierde aerul din reer-or dacă punem conducta n -ârful lui A "a da, numai că aici aerul nu +e află n contact cu apa ci e+te iolat la fel ca la hidrofoare. om -edea mai târiu cum. (ai +are n ochi +upapa e@ternă care e+te o clapetă n peretele lateral al *e-ii de PC. om -edea n capitolul următor cât de ușor +e poate con+trui așa ce-a. ?n re+t... performan*ele pompei a+tfel o*inute A... Păi... la diferen*e de ni-el ale alimentării de circa 1 ) 2 metru pompeaă la 1' ) &0 de metri altitudine cu deite foarte une, dependente firește de cât de lungă și de naltă e coloana și de gaaritul pompei. !e preteaă perfect a fi folo+ită ca pompă pentru alimentarea cu apă a unei caane +ituate pe munte, dacă are un i-or +au un pârâu cu apă potailă n prea=mă. cum a -enit timpul câtor-a...
$omentarii privind construcția practică șa cum am +pu+ la nceputul căr*ii și cum +%a do-edit până aici, ma=oritatea pompelor preentate pot fi meșterite atât n condi*ii artianale cât și n mici ateliere mecanice. ?n caul celor din PC +e pot meșteri chiar și ntr%o cameră de apartament, iar cele metalice din conducte și tală +udate pot fi realiate chiar și ntr%un gara=. Dar hai +ă -edem cam ce +e poate face... or fi numai niște indica*ii de ordin general căci fiecare meșter lucreaă diferit n func*ie de e@perien*a profe+ională și de condi*iile tehnico%materiale pe care le are la di+poi*ie.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
de deitat, de prelucrări prin așchiere +trunguri, free, raotee, etc. E, adică o mică farică și cu totul altce-a -a putea realia cine-a care di+pune doar de un polior de mână fle@ E, un fieră+trău pendular, un aparat de +udură, și multă ndemânare. Dar, aten*ie mii pot realia pompe erec foarte une, care +ă func*ionee ani ndelunga*i fără a a-ea ne-oie de +upra-eghere și nici de cheltuieli de ntre*inere. Ce -reau +ă +pun aici e+te -echiul pro-er... Kme+eria e ră*ară de aurL... 4 ună cunoaștere a me+eriei tale poate +uplini n mare parte lip+a anumitor condi*ii tehnice... Dar acea+tă ună cunoaștere a me+eriei n+eamnă n ultimă in+tan*ă inteligen*ă și in-enti-itate... !ă%ncepem cu realiarea unei pompe erec metalice, făcută din fitinguri +auIși din *e-i +udate.
Bepreintă o pompă cu reer-or de aer realiat din *ea-ă, și cu corpul format din două fitinguri +udate ntre ele, mai e@act un teu și un cot. Dacă analiăm un pic pic imaginile o+er-ăm că n afara flanșelor care +unt realiate pe +trung, totul poate fi 8$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
făcut prin tăiere cu un fle@ E găurire cu o ormașină de mână căci nu +unt găuri de preciie deo+eită E și prin +udură. ?n dreapta =o+ +e -ede gaura de aeri+ire acoperită cu un cui. / foarte important ca acea+tă gaură +ă fie dimen+ionată corect și +ă +e afle totdeauna dea+upra +upapei e@terne și imediat +u cea internă. Dacă diametrul ace+tei găuri e prea mare erecul hidraulic pierde prea multă pre+iune iar pompa nu mai func*ioneaă. Ca urmare treuie ca acea+tă gaură +ă +e facă cât mai mică po+iil și dacă ulterior pompa pierde perna de aer pentru că prin acea gaură intră prea pu*in aer +e -a lărgi, cu mare precau*ie. / mult mai ușor +ă lărgești din aproape n aproape o gaură decât +ă o faci de la nceput prea mare și apoi +ă ncerci +ă o a+tupi până la cât e nece+ar. Dacă totuși +e%ntâmplă a+ta +e poate apela la +olu*ia din imagine, a+tuparea ei cu un cui care +ă o oturee cât e nece+ar. ?n pri-in*a flanșelor, cel pu*in n ace+t e@emplu, +unt realiate prin tăiere o@iacetilenică din tală groa+ă și prin prelucrare ulterioară pe +trung. Cel pu*in așa reie+e din imaginile următoare :
$0
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Ce știu to*i e+te că tala de o*el cu gro+ime de până la un centimetru poate fi tăiată drept cu fle@ul... dar ce nu știu mul*i e+te că pentru tăierile cure +e poate folo+i un fieră+trău pendular de mână. Firește nu taie la gro+imea de un centimetru decât cu mare greutate dar tala de 2 ) & mm cât +unt *e-ile rectangulare +e poate prelucra foarte ușor cu ace+ta. Pânele +peciale cu din*i mici fac fa*ă perfect decupării de di+curi și inele cu care apoi +e pot ncropi flanșe +udate pe capetele *e-ilor pentru pompe de dimen+iuni mici și medii. De altfel așa cum am mai afirmat unde-a, +ortimentele de pie+e +emifinite din domeniul in+tala*iilor de apă și gae e+te atât de larg și +unt realiate din tot felul de metale, că nu treuie decât +ă cau*i și -ei gă+i tot ce%*i treuie fără a fi neapărat ne-oit +ă apelei la un +trungar. ată, n imaginea următoare, acea+tă pompă e realiată din *ea-ă rectangulară din o*el ino@idail, și din fitinguri tot de ino@, toate de gata n comer*. ?ntreaga pompă a fot realiată doar prin opera*ii de tăiere, găurire și +udare:
6i după cum -edem pare o pompă +olidă, a+pectuoa+ă și cel mai proail chiar fiailă.
$1
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
4ricum... părerea mea e că pentru un lăcătuș un, realiarea unei pompe erec de orice dimen+iune fără a apela la la mașini de prelucrat prin așchiere e+te, dacă nu un miilic, oricum o lucrare cu atât mai ușor de realiat cu cât pompa re+pecti-ă -a fi mai mare... cum +ă di+cutăm pu*in și de+pre realiarea pompelor din PC, +au orice alt material pla+tic. (ai ntâi câte-a cu-inte de+pre reer-orul de aer... ?n occident +e gă+ește ncă ceea ce la noi nu +e mai gă+ește, anume PC gro+ pentru pre+iune mare cu toate fitingurile aferente. 4ccidentalii realieaă pompele din ace+t tip de PC. 5a noi... #e -om de+curca cu ce a-em... Beer-orul +e face dintr%o *ea-ă de diametru mai mare căreia i +e lipe+c capace e@terioare iar un lucru rar pe la noi, capace care -in pe dea+upra ca niște căciuli*e... E 4ricum merg și cele interioare dacă +unt ine lipite... Capacul de =o+ -a fi de oicei o reduc*ie care +ă +e mufee la corpul pompei re+pecti- la +upapa internă care poate fi, fie de tip ilă cum am arătat anterior fie de tip clapetă cum -om arăta n continuare. ?n pri-in*a reer-ei de aer acea+ta -a fi cuprin+ă fie ntr%o cameră de icicletă ună, nu cum +e gă+e+c pe la noi pline de pori E cum +e -ede n imaginea alăturată, fie dintr%un +et de mai multe mingi de teni+, +au de alt tip din cauciuc un... 5egat de +upape... orice in+talator +e -a pricepe +ă conectee diferite tipuri de +upape de +en+ la fitingurile și *e-ile din PC. #u are ro+t +ă in+i+t prea mult. $2
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
oi arăta doar prin două imagini +uge+ti-e cum +e realieaă o +upapă internă pe un capac de PC...
!e ia capacul re+pecti- pe care dorim +ă%l tran+formăm n +upapă de +en+, și n centrul +ău pe partea +uperioară +e tra+eaă două cercuri unul cu diametrul cam cât raa capacului și unul cu -reo trei milimetri mai mic decât diametrul capacului. ?n inelul delimitat de ace+te două cercuri +e -or da găuri de =ur mpre=ur cu un urghiu cu diametrul de circa ece ori mai mic decât diametrul capacului. ?n centrul +e dă o gaură prin care -om trece un șuru cu piuli*ă și șaiă. !u acea+tă șaiă fi@ăm un di+c de cauciuc cu diametrul +uficient de mare ca +ă acopere ine găurile dar +ă nu atingă marginea capacului, tăiat dintr%o cameră auto. +ta e tot... m o*inut o +upapă interioară de tip clapetă, cu prindere centrală. Dacă -rem +ă a-em o +uprafa*ă mai mare de intrare a apei +e poate face o clapetă cu prindere punctuală pe margine. !e dau găuri pe toată +uprafa*a capacului și +e fi@eaă di+cul de cauciuc cu două șuruuri pe două din găurile de pe margine. ?n pri-in*a clapetei laterale pe care am -ăut%o la pompa liniară... Pri-i*i : $&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
După cum +e o+er-ă, a-em ne-oie de trei șuruuri, două mici și unul lung, și de piuli*ele și șaiele aferente celor două șuruuri mici precum și de un pachet de -reo ece șaie pentru șuruul lung și o piuli*ă fluture. !e decupeaă un dreptunghi n peretele unei *e-i, dreptunghi care e+te pă+trat pentru că apoi -a fi a=u+tat la dimen+iuni mai mici decât gaura răma+ă. !e face din tală de ino@ de un milimetru +au doi, +au mai groa+ă dacă *ea-a are diametru mare, un alt dreptunghi mai mare decât cel decupat din *ea-ă, care -a fi ndoit +ă aiă aceiași curură ca *ea-a. ?ntre cele două dreptunghiuri găurite central, +e -a fi@a cu șuruul lung, +upapa formată dintr%un pătrat cu latura egală cu cea lungă a dreptunghiului metalic interior, din cauciuc tăiat tot dintr%o cameră auto. ?n imaginea de mai +u+ dreptunghiul interior e decupat tot din PC pentru că *ea-a e +u*irică și +arcinile pe +upapă nu -or fi foarte mari. De a+emenea tot din tală de ino@ +e -a decupa și o platandă cu a=utorul căreia +e -a fi@a +upapa prin cele două șuruuri mici. 6i acea+ta a fo+t n caul no+tru realiată tot din PC. edem că pe șuruul lung, pentru reglare, +e mai adaugă un pachet de șaie care +unt prin+e ntre o piuli*ă normală și $9
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
una fluture... ?n re+t imaginea -orește de la +ine, căci mu+ai de%aia +e +pune că o imagine face cât o mie de cu-inte ... ?n mod a+emănător dar folo+ind tală și cauciuc mai groa+e +e realieaă și +upapa clapetă a pompelor metalice a+iatice, dacă ace+tea +unt de dimen+iuni mici, iar dacă dimen+iunile lor +unt mari +e -a folo+i o alama metalică. Dau n continuare detaliul con+tructi- al +upapei cla+ice pe care am așeat%o%n centrul imaginii de la pagina 7& precum și imagini de detaliu a capului unei pompe cu +upapă clapetă. 4 a+emenea +upapă +e realieaă din două flanșe dreptunghiulare una cu gaură mai mare +udată pe corpul pompei tăiat nclinat, iar cealaltă cu gaură mai mică care +e prinde pe prima cu șuruuri.
Pe flanșa cu gaură mai mare +e fi@eaă clapeta fie cu cauciuc direct, fie cu alama, iar ntre cele două flanșe +e prinde garnitura de etanșare care are dimen+iunile flanșei mici a+tfel că clapeta când +e -a%nchide -a călca pe marginile ei nchiând etanș ieșirea. ce+tea fiind +pu+e, +ă trecem la a ră+foi...
$'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
$âteva brevete !unt multe. ?n două +ecole de când e@i+tă conceptul pompării apei cu pompe erec a fo+t timp +uficient pentru tot felul de re-ete de noi pompe +au de perfec*ionare a celor e@i+tente. ri+t e doar că n general, ace+te pompe nu prea +unt cuno+cute pentru că%n școlile lumii nu +e%n-a*ă de+pre ele... 5a noi n *ară, cel pu*in nu știu +ă fi fo+t -reodată folo+ite. reuie +ă in+i+t a e@plica faptul că nu am căutat n mod deo+eit re-ete de+pre pompe erec. Cele pe care le am n număr de 27 repreintă Kadunătură ocaionalăL. mportant e+te faptul că analiând di+triu*ia lor pe anii când au fo+t acordate +e pot deprinde o +erie de concluii intere+ante și tri+te n același timp. șa cum +puneam +unt multe re-ete, n două +ecole, pe% ntreaga planetă... / drept că pe cele foarte -echi proail că nu a a-ut nimeni intere+ul +ă le +canee și +ă le pună pe net... ?n plu+ aa de date KHoogle Patent+L are n principal re-ete americane. Mudecând după faptul că n general la o căutare pri-ind un domeniu tehnic anume acea+tă aă afișeaă de cele mai multe opri cel pu*in ' ) 10 pagini cu o medie de 1' re-ete pe pagină și +ocotind că popula*ia !< e de -reo &00 milioane +e poate de+prinde ideea că la ni-el planetar numărul de re-ete din orice domeniu am -ori, treuie +ă fie imen+. Hândi*i%-ă numai la popula*ia Chinei și a ndiei ... ltfel, analiând li+ta celor 27 de re-ete pe care le%am adunat eu... +e o+er-ă ce-a intere+ant. !ulinie ncă odată că au fo+t adunate ntâmplător, n timp și nu după -reo +elec*ie... ?n primul rând faptul că doar patru din ele +unt dinainte de 1$00 $;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
când a fo+t perioada n care ace+te pompe +e folo+eau inten+. poi faptul că din +ecolul trecut +unt un număr de doi+preece n -reme ce din timpul -ie*ii mele +unt șapti+preece... din care pai+preece de după 1$$0 și ultimul din 201'. Ce%mi rele-ă mie ace+te fapte A...
Păi n primul rând faptul mucurător că cei preocupa*i de pomparea apei cu ace+te pompe nu au di+părut și n toată acea+tă perioadă eu e@i+tat oameni intere+a*i +ă de-olte ace+t tip de pompe. ?n al doilea rând n+ă e ce-a tri+t și anume că n ciuda unor permanente și noi concepte de pompare prin efectul erecului hidraulic, indu+tria mondială refuă cu ncăpă*ânare demnă de caue mai une, +ă folo+ea+că ace+te re-ete. Dacă ar fi făcut%o am -edea și noi, proștii planetei, măcar așa... din când n când -reo pompă erec realiată de -reun mare producător indu+trial... Dar nu -edem decât pompe realiate de ateliere mici, inclu+i- faricile tradi*ionale... !ă ști*i că firme ca Bife, "lae +au Hreen U Carter +unt la +tandardele indu+triei actuale niște mici ateliere. $7
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
De ce refuă indu+tria +ă le folo+ea+că A 4 e@plica*ie ar fi aceea că pulicitatea din partea marilor producători de motopompe e de+tul de agre+i-ă și n plu+ clien*ii lor +unt momi*i cu tot felul de așa i+e Ka-anta=e clientL... 4 a doua e@plica*ie ar fi și proail cea mai plauiilă, faptul că nu +e n-a*ă de ele n școlile lumii. !ă ne imaginăm două +cenarii... /ști inginer agronom și tocmai ai preluat conducerea unei mari ferme. i ne-oie +ă irigi și ce gă+ești n pre+a +cri+ă și pe tele-iiuni, legat de ace+t domeniu A Beclame agre+i-e la tot felul de motopompe care mai de care mai performan*e n+o*ite de oferte de reduceri și a-anta=e dacă folo+ești motopompa cutare +au cutare. 6i de ună credin*ă crei tot ce citești și -ei pentru că%n școala ta de ingineri agronomi nu *i%a pomenit nimeni de pompele erec... Deci haar nu ai că e@i+tă alternati-e, măcar mai ieftine dacă nu la fel de une +au chiar mai une, la Ka-anta=eleL groa-e ale motopompelor promo-ate de pre+ă... l doilea +cenariu : ești inginer mecanic și tocmai ai reușit +ă preiei conducerea unei farici mecanice +au +ă o nfiin*ei pe a ta proprie și te gândești +ă faci produc*ie legată de domeniu hidrotehnic... ?*i +torci creierii douăeci și patru de ore pe i cum +ă moderniei motopompele de+pre care ai n-ă*at n facultate... ca +ă reușești +ă de-ii competiti- și +ă%*i men*ii afacerea... 5a poarta faricii *i at ilnic agricultori care caută cele mai eficiente și mai a-anta=oa+e ieftine E +i+teme de iriga*ii... 6i tu ești oligat +ă faci echiliri+tică la grani*a dintre profit și pre*ul de pia*ă al materialelor și motoarelor pe care le folo+ești... #imeni nu *i%a +pu+ prin școlile tale tehnice mai medii +au mai nalte de+pre pompele erec și ca urmare haar nu ai că ele e@i+tă. $8
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
?n amele cauri ești prea ocupat cu prolemele conducerii afacerii tale, ca +ă mai ai timp +ă cau*i pe net -ariante atipice de pompe, de+pre care nu știi nimic. i +e par plauiile +cenariile ace+tea A (ie, chiar foarte plauiile ... Ce -reau +ă +ulinie aici e+te faptul că indiferent câte re-ete ar fi emi+e de+pre un +uiect anume, nu conteaă de+pre care +uiect e+te -ora, dacă tu n calitate +e +peciali+t nu ai a-ut acce+ la informa*ia pri-ind e@i+ten*a acelui +uiect, pentru că nu *i +%a +pu+ n școlile pe care le%ai făcut tu, nu numai că nu -ei a-ea moti- +ă cau*i informa*ii de+pre acel +uiect ci mai gra-, nici nu -ei crede că e@i+tă, dacă ntâmplător -ei aui adiacent de+pre el. otul pleacă de la educa*ie. Dacă ai niște profe+ori onești care pun nainte de intere+ul per+onal și de ordinele -enite de +u+, intere+ul mai larg al progre+ului +ocietă*ii, +ocietatea -a progre+a prin ele-ii pe care%i ai datorită faptului că le%ai adu+ la cunoștin*ă toate -ariantele și alternati-ele po+iile legate de domeniul re+pecti-. Dacă tu n+u*i n calitate de profe+or, fie el de ciclu mediu +au +uperior ești un tip otu, limitat la ceea ce ai n-ă*at tu n facultate +au care ndeplinești niște directi-e -enite de +u+ și nu te men*ii la curent cu toate alternati-ele po+iile ale domeniului tău de Ke@pertiăL, predând n con+ecin*ă ele-ilor și +tuden*ilor tăi o știin*ă -eche, depășită ori incompletă, +ocietatea -a +tagna pentru că tu n calitate de profe+or *i tai orice cale de e-olu*ie... Căci un profe+or un, nu prin el n+uși e-olueaă, ci prin ele-ii ori +tuden*ii pe care%i are ... ce+tea fiind +pu+e hai +ă aruncăm o +curtă pri-ire a+upra câtor-a din re-etele pe care le%am adunat pentru a ne face o ideea de+pre e-olu*ia, cel pu*in teoretică a ace+tui $$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
domeniu. #u -oi di+cuta decât foarte +curt de+pre câte-a din re-etele pe care le am și +ingurul a+upra căruia -oi in+i+ta -a fi cel pri-ind pompa lui Bife antrenată de ape murdare. !ă -edem deci primul grupa= pe care l%am realiat, unde a-em trei imagini, e@tra+e fiecare din câte unul din din re-etele dinainte de 1$00. Prima imagine ne peintă pompa cu pi+ton a lui illiam 5Tman re-etul
5a acea+tă pompă reer-orul de aer e nlocuit cu un cilindru n care culi+eaă un pi+ton care face e@act același lucru pe care%l face memrana +eparatoare dintre aer și apă la pompele de+pre care am -orit și care au o cameră de aer formată dintr%o cameră de icicletă +au o minge de cauciuc ori cum era la pompa enturo memrana de cauciuc +eparatoare.
100
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Pi+tonul +epară apa de aer, a+tfel că atunci când pre+iunea erecului hidraulic l pre+eaă ace+ta la rândul lui comprimă aerul și totul e la fel ca la orice pompă erec... doua și a treia imagine e+te e@tra+ă fiecare din câte un re-et acordat lui illiam . Bife pentru pompa Bife care pompeaă apă curată antrenată fiind de apă murdară. "re-etele au fo+t acordate n 1887 Tdraulic Bam or /ngineL. Cel de%al doilea re-et fiind o moderniare a primului, dar principiul de func*ionare și de con+truc*ie al celor două pompe e+te identic. Practic, așa cum am +pu+ anterior, pompa are +u reer-orul de aer, n imediata apropiere a +upapei interne, pe conducta de legătură dintre corpul pompei și reer-orul de aer, un racord pe unde +e aduce apă curată. Oea-a de apă curată are o +upapă de +en+ și o conductă -erticală de +upra%plin iar pompa func*ioneaă n felul următor : Conducta de apă murdară a-ând diametrul mai mare, atunci când acea+tă apă murdară for*eaă de+chiderea +upapei e@terne, depre+iunea creată n fa*a +upapei +pre conducta de apă curată face ca +upapa de +en+ a conductei de apă curată +ă +e de+chidă și apa curată +ă fie a+orită +pre +upapa e@ternă. tunci o parte din apa curată +e ame+tecă cu apa murdară ieșind n afară. ?n acel moment, +u +upapa internă +e află numai apă curată care ocupă tot +pa*iul de +u reer-orul de aer până la a@ul central al +upapei e@terne. 6i +itua*ia -a rămâne la fel pentru că n momentul nchiderii +upapei e@terne, odată cu creșterea pre+iunii care formeaă erecul hidraulic, +upapa de +en+ a conductei de apă curată +e -a nchide și nu -a mai permite apei curate +ă +e%ntoarcă +pre acea+ta a+tfel ca apa murdară +ă%i poată lua locul, și cum știm că doar circa 10 N din 101
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
totalul cantită*ii de apă care a intrat n pompă -a pătrunde n interiorul reer-orului de aer, n ace+ta -a intra, mpin+ă de erecul hidraulic, e@clu+i- apă curată. Practic apa curată din momentul când a=unge la +upapa e@ternă ocupând tot +pa*iul de +u reer-orul de aer, acolo -a rămâne a+tfel că ona de +epara*ie dintre apa curată și cea murdară -a o+cila pe di+tan*ă de câ*i-a centimetri +u +upapa e@ternă. ?n felul ace+ta apa murdară nu -a trece niciodată mai departe de +upapa e@ternă iar cea curată -a ocupa permanent ntregul +pa*iu de +u reer-orul de aer și -a intra n el fiind trimi+ă apoi +pre de+tina*ia de pompare. ?n continuare -oi -ori pu*in de+pre un șir de patru re-ete acordate n perioada 1$&$ ) 1$9'.
/ -ora de o pompă erec rapidă, cu mai multe pi+toane antrenate pe rând de erecul hidraulic, practic un fel de motor imaginat de doi in-entatori din nglia : Mohn (aurice și Fran >athorn oler, proail doi fra*i. "re-etele poartă numerele americane
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
După cum +e -ede +eamănă de+tul de ine cu un motor, fiind -ora de un a@ cu came pe care ac*ioneaă pi+toanele pu+e%n mișcare de erecul hidraulic... /+te o pompă de mare -iteă care func*ioneaă prin controlul de+chiderii +upapei e@terne de către n+ăși arorele cu came care +e -ede n de+enele re-etelor. ?n felul ace+ta pompa lucreaă cu -iteă mare a+igurând o pre+iune mare a lichidului pompat și un deit con+tant fără fluctua*ii.
După cum o+er-a*i n loc +ă mai aducă apa printr%o coloană care formeaă o lungă pantă liniară de coorâre domnul 4gaa propune ca aduc*iunea apei +ă fie elicoidal ) 10&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
cilindrică, a+tfel deși diferen*a de ni-el +e men*ine, pompa e+te pla+ată ori n fa*a ainului de alimentare la o di+tan*ă egală cu diametrul +pirelor conductei, n caul n care ieșirea conductei e+te +pre nainte, ori chiar +u ain dacă ieșirea conductei e+te +pre napoi. caul ace+ta nefiind preentat e@plicit n re-et dar firește că +e +uân*elege E... cum a -enit timpul +ă fac o mică paranteă... e@i+tat un om care a +tudiat curgerea apei ntreaga lui -ia*ă, fapt pentru care a căpătat porecla de Kră=itorul apeiL. / -ora de pădurarul au+triac itor !chauerger... edem un portret al +ău n imaginea centrală a grupa=ului de mai +u+. Ceea ce a con+tatat el n urma +tudiilor +ale e+te faptul că orice curgere a oricărui tip de fluid, care are loc din+pre e@terior +pre interior centripet E e+te formatoare și generatoare de mari energii. Do-adă +unt for*ele imen+e ale cicloanelor și tornadelor care adunându%și energiile de pe +pa*ii atmo+ferice imen+e concentreaă la -ârful pâlniei lor ntreaga energie adunată a+tfel. itea fluidului curgând centripet crește deoarece curgerea centripetă +e petrece cu o +cădere permanentă a frecărilor. Cre+când -itea, natural că și energia concentrată la centru -a fi tot mai mare. !chema ace+tui principiu luată dintr%una din căr*ile lui itor !chauerger și Callum Coat+ e cea din dreapta grupa=ului. Ca o paranteă, afla*i dragi cititori că cele patru căr*i ale lui Callum Coat+ și itor !chauerger +%au tradu+ și pulicat și n lima română. De ce -ore+c aici de itor !chauerger A !implu Dacă aduc*iunea elicoidal cilindrică a domnului 4gaa ar fi nlocuită cu una elicoidal conică, a cărui diametru la aă ar fi mai mic decât la intrare, atunci -itea cu care apa ar intra n pompă ar putea crește de mai multe ori a+tfel că deși 109
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
diferen*a de ni-el a aduc*iunii ar fi una oarecare pre+iunea cu care apa ar pătrunde n pompă ar fi caracteri+tică unei aduc*iuni cu diferen*ă de ni-el și lungime mult mai mare. Cu cât A Depinde de raportul dintre diametrul de intrare și cel de ieșire al conductei, de raportul dintre diametrele +pirelor ace+teia +u+ și la aă și de numărul și nclina*ia +pirelor re+pecti-e. ?n continuare trecem la prima imagine din grupa=ul următor care repreintă pompa au+tralianului an M. Bichard+, +u numărul Tdraulic Bam Pump+L.
Dumnealui propune o munătă*ire a func*ionării pompei erec cla+ice prin modificarea +upapelor. +tfel pla+eaă +upapa e@ternă n capul coloanei de apă mărindu%i la ma@imum +uprafa*a. !upapa e+te pre-ăută pe a@ul ei cu un re+ort iar n e@teriorul pompei cu două contragreută*i care formeaă o
10'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
pârghie cu a@ul +upapei. ?n felul ace+ta +upapa pompei +ale e+te controlată atât de re+ort cât și de contragreută*i. De a+emenea modifică și +upapa internă mărindu%i eficien*a și fiailitatea prin tran+formarea ei ntr%o +implă placă metalică care are n partea de =o+ o greutate. ?n ace+t fel +upapa acea+ta fiind practic o +ingură pie+ă nu are ce +ă +e mai defectee la ea. ?n continuare am ale+ +ă -ă preint re-etul numărul Tdraulic Bam PumpL, a cărui pompă re-ine la pi+toane, altfel dimen+ionate, altfel aran=ate... dar... oricum pi+toane... ar ultimul re-et e+te cel cu numărul C#10917$7&0, din 2019, foarte intere+ant prin ideea +a, aceea de a prelua o parte din apa e@pulată de +upapa e@ternă pentru a o introduce pe coloana de ridicare. %aș +pune mai multe de+pre ace+t re-et dar mama a uitat +ă mă%n-e*e chinea ... cum a -enit timpul +ă -ă -ore+c de+pre...
$ea mai mare și mai veche pompă berbec din lume KDacă e cea mai mare din lume și cea mai -eche, atunci poate că ar fi treuit +ă auim de eaL ) -or gândi unii... Categoric au dreptate. De altfel toată planeta o cunoaște doar că nimeni nu știe că e o pompă erec... 6i ca +ă nu mai pierdem timpul -ă +pun că%i -ora de (area Piramidă a lui Cheop+. triuită ace+tui faraon egiptean, piramida e+te o con+truc*ie care a fo+t ridicată cu foarte multe milenii naintea nașterii +ale. De altfel -e+titul pro-er egiptean Komul +e teme de timp iar timpul +e teme de piramidăL, tocmai la ace+t lucru face referire... Practic piramidele e@i+tă cu mult naintea apari*iei poporului egiptean care are n+cri+ă n memoria +a 10;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
prin cele mai -echi tradi*ii și legende, faptul că piramidele au fo+t dintotdeauna acolo unde +unt acum... 6i dacă pentru arheologii mondiali +itua*ia piramidelor a fo+t lămurită de mult n +en+ul că +unt con+truc*ii realiate din +ute de milioane de locuri de granit cioplite cu ciocane și dă*i de ron și ridicate la pe+te o +ută de metri năl*ime, n câ*i-a ani, cu a=utorul frânghiilor de cânepă și a pârghiilor din lemn, re+tul omenirii nu e chiar atât de proa+tă ncât +ă creadă o a+emenea inep*ie... așa că piramidele și n +pecial cea care e+te proail, n cea mai ună +tare dintre toate, repreintă n continuare un mare mi+ter. Dar mi+terul e@i+tă pentru că arheologii și i+toricii -ore+c pro+tii iar părerea inginerilor nu e luată n +eamă și ca atare nici introdu+ă n manualele școlare, pentru că pe de o parte, e radical diferită de pro+tiile i+toricilor și -ine de la niște Kne+pecialiștiL și mai ale+ pentru că acceptarea ei ar duce la re+crierea ntregii i+torii a omenirii. 4ri cum +ă re+criem noi i+toria, când +unt mii de cariere academice con+truite pe acea+tă minciună pro+tea+că și cum +ă terfelim noi pre+tigiul tuturor ace+tor mari Kn-ă*a*iL care au părul al și pen+ia la fel de uriașă ca piramidele, după o -ia*ă de trăncănit pro+tii A De fapt care +unt argumentele arheologilor A... Păi... #u prea +unt Căci ei au datat piramidele n conte@tul re+turilor de material iologic de+coperite n prea=ma lor +au n interiorul lor, căci nu e@i+tă nici o modalitate de a +taili când au fo+t edificate piramidele tere+tre. 4rice geolog știe că +e poate data momentul când o rocă +%a format prin mi=loace +pectrografice, magnetice, etc. dar că nu poate afla momentul când ulterior formării, acea rocă +%a +part +au, mă rog a fot +partă cu ciocanul, ori tăiată cu -reun mi=loc arai-. Cu toate ace+tea arheologii și i+toricii proclamă că marea piramidă, ca de altfel 107
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
tot comple@ul de monumente din /gipt ar fi fo+t ridicate acum -reo patru mii de ani. Dar tot ei +unt total incapaili +ă recunoa+că urmele unei +cule tăietoare mecaniate, cum ar fi un cap de freare +au un di+c de tăiere atunci când le au n fa*ă pentru că haar nu au ce +unt alea și cum arată... cum care +unt argumentele ne+pecialiștilor A... Păi orice inginer mecanic -a ști +ă recunoa+că o +uprafa*ă ndreptată artificial prin mi=loace mecanice. 4rice tehnician -a ști +ă recunoa+că urmele lă+ate de urghiele tuulare de mare tura*ie +au urmele di+curilor de tăiere cu diametru mare... toate ace+te urme aundă căci toate locurile de piatră din care +unt con+truite ace+te monumente din /gipt au fo+t prelucrate prin mi=loace mecaniate de mare tura*ie cu +cule tăietoare a-ând cap diamantat... ot orice tehnician -a fi capail +ă n*eleagă că +imetria perfectă a unor +tatui de mari dimen+iuni cum e cea atricuită lui Bam+e+ al doilea cred E e impo+iil de o*inut fără o mașină prelucrătoare cu comandă numerică... oate ace+tea +unt con+tatări făcute de orice inginer mecanic care a călcat -reodată pe platoul de la Hieh... ori prin alea Begilor... De altfel unde-a ntre !fin@ și (area Piramidă +e -ăd ncă șan*urile mărginite de po+tamentele de piatră n care +%au rotit di+curile tăietoare cu diametru de pe+te șa+e metri. cu care +%au tăiat locurile de piatră cu care au fo+t con+truite piramidele... Dar firește, ca +ă recunoști toate ace+te urme treuie +ă ai +tudii tehnice și +ă fi lucrat măcar o perioadă ntr%o farică n care te%ai lo-it de a+emenea mașini... /+te notoriu de=a pe plan mondial caul lui Chri+topher Dunn care de ani de ile +tudiaă monumentele egiptene și 108
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
demon+treaă prin filme și căr*i că au fo+t realiate prin mi=loace mecanice... ?n ce pri-ește -echimea lor. Deși o nu +e poate determina când au fo+t realiate, +e poate o+er-a altce-a. !e o+er-ă la ni-el mondial un +til arhitectural omogen care cuprinde piramide și alte monumente megalitice formate din locuri de piatră. De a+emenea +e con+tată că ace+te +unt ră+pândite relati- uniform pe ntreaga planetă +ugerând că au fo+t con+truite toate de o +ingură ci-ilia*ie. /i ine, acea+tă ră+pândire relati- uniformă pe +uprafa*a planetei include și onele care au fo+t când-a dea+upra ni-elului mării iar acum +unt +u ni-elul oceanului planetar. De altfel, +u apă +e află unele piramide chiar mai mari decât (area Piramidă atriuită de arheologi lui Cheop+. ?ncadrându%+e n același +til arhitectural gloal +e poate pre+upune logic, că au fo+t con+truite n aceiași perioadă. 4ri aici inter-ine ce-a intere+ant. Deși nu putem determina când au fo+t con+truite putem determina când au a=un+ +u apă pentru că din acel moment fiin*ele marine cum ar fi diferite forme de corali au nceput +ă le folo+ea+că ca +uport de fi@are... După gro+imea +tratului de depuneri cu pro-enien*ă iologică de pe locurile din care +unt alcătuite +e poate determina de+tul de preci+ momentul n care ace+te con+truc*ii au a=un+ +u apa mării... !%au făcut mă+urători pe toate monumentele megalitice +cufundate și +%a con+tat că ace+tea au fo+t acoperite de ape acum circa doi+preece mii de ani. Deci cel mai proail că au fo+t con+truite cu măcar câte-a +ute de ani mai de-reme de a a=unge +u ape. 5ogica ne -a +pune deci că și piramidele de pe platoul egiptean ar treui +ă aiă o -echime cel pu*in 10$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
a+emănătoare... 4 diferen*ă cam mare ntre cei patru mii pe care%i declară arheologii și doi+preece mii #u%i așa A... cum -ine proail ntrearea firea+că : de unde știm că (area Piramidă a fo+t o pompă erec. /u cred că a fo+t mai mult decât o pompă erec, cred că a fo+t un agregat energetic comple@, dar a+ta%i altă di+cu*ie. 4ricum știm că a fo+t o pompă erec din același moti- din care arheologii nu știu iar inginerii știu... Pentru că arheologii nu știu +ă recunoa+că o a+emenea pompă care nu mai func*ioneaă iar tehnicienii care folo+e+c pompe erec știu. ?n plu+ n ciuda faptului că numai n caul (arii piramide numărul de locuri de piatră care o acoperă depășește numărul de două milioane și au o greutate medei de câte-a +ute de ilograme iar n interior +unt unele locuri care depășe+c o mie de ilograme, toate edificând un monument de circa o +ută cincieci de metri năl*ime... proiec*ia -ârfului pe centrul aei are o aatere de numai 6!/ (5(/B ... ?n ce mă pri-ește, ncă din copilărie am fo+t fa+cinat de n*elegerea ace+tor monumente megalitice pentru că am intuit că profe+orul de i+torie care mi +pune că au fo+t con+truite cu frânghii și pârghii, de fapt haar nu are cum au fo+t con+truite... 6i mai ale+ am fo+t fa+cinat pentru că intere+ându%mă care +unt cele mai mari și mai puternice macarale din lume am n*ele+ ncă din copilărie faptul că actuala ci-ilia*ie cu toată mult lăudata ei tehnologie, e+te total incapailă +ă ridice de la +ol nu cele mai mari locuri care intră%n componen*a ace+tor monumente ci doar unele de dimen+iuni mode+te +pre medii... 6i atunci ntrearea firea+că care +e năștea n mintea mea era : ce fel de ci-ilia*ie a putut fi aceea care a fo+t capailă +ă facă ceea ce actuala e total incapailă A 6i prin ce mi=loace au făcut a+ta A... 110
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Ce e mai intere+ant e+te nu doar faptul că (area Piramidă e o pompă erec ci acela că e+te o pompă erec deo+eită nu doar prin mărime ci prin capacită*ile func*ionale pe care le%a a-ut. /+te o pompă capailă +ă ridice apă de la o cotă inferioară +ituării ei. !e știe tot n mediile tehnice ale planetei faptul că a pompat mii de ani apă din #il ridicând%o la cota câmpiilor agricole ale /giptului. Dacă pri-im imaginea de mai =o+ -om a-ea un +entiment de Kde=a -uL...
#u%i așa că de+enul ace+ta +eamănă +u+pect de mult cu +tructura internă a (arii Piramide A Cam da... Ce -edem e o pagină dintr%un re-et de in-en*ie acordat cetă*eanului american /dard M. Junel n anul 1$'$. #umele re-etului e KPompă cu erec hidraulicL iar numărul
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Deci n mediile tehnice +e cunoaște cel pu*in de o =umătate de +ecol că (area Piramidă a fo+t o pompă, căci cetă*eanul Junel nu a făcut decât ca, n una tradi*ie a americanilor de a fura idei de oriunde, +ă re-etee principiul de func*ionare și +tructura internă a (arii Piramide. Pentru curioși am +ă adaug ace+tei căr*i o ane@ă care +ă cuprindă traducerea integrală a ace+tui re-et de in-en*ie. Până atunci n+ă, am +ă introduc aici câte-a citate : K Această invenție se referă la o pompă, în particular o pompă berbec. Invenția mea oferă economie în exploatarea pompei și manipularea unui lichid conținând materii solide fine, fără a induce pagube părților mobile ale pompei și principalul obiect al acestei invenții este să ofere noi pompe îmbunătățite de acest tip. K KConceptul și operarea pompei mele berbec îmbunătățite depășește economia utiliării pompelor berbec comune care utilieaă gravitația pentru a lucra, pompa mea îmbunătățită putând fi folosită în situații în care e imposibil să poți utilia pompe berbec normale. !pre exemplu pompa berbec normală nu poate lucra la nivelul la care apa irosită nu poate fi descărcată afară iar utiliarea ei este astfel limitată. "ompa mea îmbunătățită poate fi instalată într#un râu sau într#un reervor și va ridica apa de acolo, fiind astfel foarte utilă în alimentarea canelor de irigații, sau poate îndepărta apa din one unde aceasta este în exces cum ar fi spre exemplu în $landa. "ompa mea îmbunătățită poate fi de asemenea utiliată în one unde apa este extrem de tulbure și încărcată cu noroi și aluviuni abraive, fără a avea nevoie de întreținere constantă și înlocuire a pieselor în mișcare. 112
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Atât faptele cât și calculele indică că în pompa mea de tip îmbunătățit, eficiența crește în rată geometrică odată cu mărimea pompei, un factor limitator fiind acela că odată cu creșterea dimensiunii, crește și solubilitatea aerului în apă, datorită presiunii extreme a aerului care intră în contact cu turbulența apei.L K "rin cele spuse anterior e clar pentru toți că am îndeplinit măcar obiectivul principal al invenției mele și de asemenea e clar tuturor specialiștilor că aplicarea invenției descrise aici poate suferi schimbări sau modificări, păstrând spiritul invenției și că aceasta e capabilă de utiliări care nu au fost descrise aici, se poate aprecia că descrierea făcută aici este una ilustrativă și că invenția mea nu e limitată strict la această descriere.L
/u am cunoștin*ă de+pre per+pecti-a tehnică a+upra (arii Piramide de mai mul*i ani iar materialul pe care l%am adunat pentru pregătirea preentei căr*i are de+tul de multe informa*ii pri-ind ace+t a+pect. Pe internet circulă și câte-a filme realiate de cei care au cercetat piramida lui Cheop+ din punct de -edere tehnic. Printre ei e+te cel pu*in o per+oană care a realiat o pompă e@perimentală pornind de la re-etul lui Junel și de la con+tatările pe care le%a făcut -iitând interiorul piramidei, unde +e -ăd clar pentru ne%arheologi E atât urmele de eroiune a apei pe pere*ii tunelurilor interioare cât și uura mecanică n +caunele n care +%au +pri=init când-a +upapele, care acum nu mai e@i+tă... / +uficient, pentru a afla și dumnea-oa+tră toate ace+tea, +ă căuta*i pe motorul de căutare KHoagălL cu termenul KPTramid >Tdraulic Bam ater PumpL. 11&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Printre filmule*ele e@plicati-e ale felului cum func*iona când-a piramida e+te și o anima*ie KgifL din care am e@tra+ două cadre repreentând cele două poi*ii de lucru ale +upapelor și +itua*ia camerelor de compre+ie a aerului. Pri-i*i :
naliând atât +tructura reală a piramidei cât și re-etul lui Junel ori anima*iile și filmele de pe net +e de+prinde faptul că n +tructura internă a piramidei mai e@i+tă și alte camere care din per+pecti-a func*ionării pompei erec +unt inutile. De aici pro-ine con-ingerea mea că piramida a fo+t mai mult decât o pompă erec. /u cred că a fo+t totodată și un agregat energetic care KgeneraL mari cantită*i de electricitate folo+ind apa și efectul de piramidă... De+pre o*inerea electricită*ii prin reonan*ă n piramida lui Cheop+ di+cută și Chri+topher Dunn n căr*ile și conferin*ele lui. ?n pri-in*a o*inerii electricită*ii direct din curgerea apei, care e perfect po+iilă datorită proprietă*ilor diamagnetice ale apei, am +cri+ ntr%una din căr*ile mele anterioare, unde +pun cum func*ioneaă KgeneratorulL hidro%electro+tatic al lordului Jel-in. 119
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Părerea mea e+te că piramida ar fi putut func*iona n mod a+emănător ace+tuia +au mai noului /C4# /lectro+tatic ind energT Con-erterE care lucreaă pe același principiu.
?n +tânga e+t e principiul de func*ionare iar n dreapta un di+poiti- care e+te montat n fa*a uni-er+ită*ii din Delft din 4landa. După părerea mea, enormele cantită*i de apă pe care piramida le%ar fi pompat douăeci și patru de ore pe i ar fi putut fi pul-eriate printr%o grilă metalică dielectrică n care cantită*ile de electricitate indu+e ar fi putut fi imen+e. De+pre po+iilită*ile de o*inere a electricită*ii cu a=utorul pompei erec -oi mai di+cuta pe+te câte-a pagini. Până atunci +ă -ă +pun ncă ce-a de+pre...
11'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Alte pompe De%a lungul timpului omul a do-edit că poate +upra-ie*ui n cele mai ino+pitaliere locuri de pe pământ. +ta nu +e face fără inteligen*ă, iar inteligen*ă n+eamnă +pirit in-enti-. !unt con-in+ că n comunită*ile tradi*ionale care trăie+c ncă n +piritul naturii și al +trămoșilor +unt tot felul de di+poiti-e și unelte care pentru noi ar putea fi +urprinătoare și a căror utilitate +%ar putea +ă nu o intuim... !unt de a+emenea con-in+ că acolo unde omul a trăit dintotdeauna n prea=ma apei treuie +ă e@i+te și unele mi=loace de pompare a apei pe care noi, cei de ai +au noi cei din ci-ilia*ie nu le cunoaștem. Cu toate că documentarea pentru acea+tă carte o fac de mai mul*i ani, am +entimentul că e impo+iil +ă nu%mi fi +căpat -reun mi=loc de pompare a apei fără motor al cărui principiu +ă nu%l știu +au care aplică -reun principiu cuno+cut dar de+pre care nu am cunoștin*ă. Cu ace+t +entiment merg mai departe preentându%-ă...
Pompa pulsatorie Pompa de+pre care am +pu+ la pagina 9&, e+te un mi=loc de pompare a apei la care apa urcă a=utată n egală mă+ură de curgerea apei și de ridicarea aerului la +uprafa*ă.. / tot o pompă care +e folo+ește de for*ele naturii dar +pre deo+eire de pompa erec nu are a+olut nici o pie+ă n mișcare... Dar la fel ca pompa erec cla+ică are ne-oie de anumite condi*ii pentru a func*iona. Principala condi*ie pentru func*ionarea pompei pul+atorii e+te +ă e@i+te un râu cu o
11;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
diferen*ă de ni-el foarte mare +au două cur+uri de apă apropiate +ituate la cote diferite. ltă condi*ie e+te ca ntre ele +ă +e poată +ăpa o groapă și un tunel de legătură. unelul de legătură care treuie +ă +e afle +u ni-elul primei +ur+e de apă și +ă comunice cu cea de%a doua, are o parte centrală mai largă, formând o cameră de acumulare a aerului. Deci n momentul n care tunelul +%ar umple cu apă aerul prin+ n partea centrală a lui +ă fie pre+at +pre ta-an. Pompa pul+atorie e+te formată din două conducte. Prima dintre ele, cea de admi+ie, are capătul +uperior n imediata apropiere a +uprafe*ei +ur+ei de apă celei mai nalte iar capătul inferior n tunelul de legătură de +u râu. De aceea +orul care -a a-ea legătură cu acea+ta ar fi ine +ă fie in+talat pe un plutitor care +%l men*ină con+tant n contact cu aerul de dea+upra apei. Cea de%a doua conductă, e+te cea care +coate apa și care treuie +ă fie nfiptă n centrul tunelului, adică n camera de compre+ie a aerului. ?n e@plicarea func*ionării ace+tei pompe ne poate fi de a=utor imaginea lăturată. Practic apa din +ur+a aflată +u+ -a intra pe *ea-ă curgând +pre +ur+a de apă de la ni-elul inferior. ?n drumul ei -a antrena aerul de dea+upra +uprafe*ei apei și de a+emenea -a +trăate tunelul n a cărui cameră centrală aerul -a +căpa și +e -a aduna +pre ta-an. pa n drumul ei +pre +ur+a de apă de dede+ut, -a a+igura inundarea totală a tunelului datorită principiului -a+elor comunicante. 117
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
#umai că aerul pe care%l antreneaă cu ea captat de la +uprafa*a +ur+ei de apă +uperioare, adunându%+e +pre ta-an, -a +căpa din când n când pe *ea-a care pătrunde n ace+ta și -a ieși la năl*ime antrenând cu el o parte din apă ntocmai ca la pompa de ac-ariu de+pre care am -orit la pagina 92. Datorită faptului că aerul adunat +u ta-anul tunelului dintre cele două +ur+e de apă +capă de acolo intermitent func*ionarea pompei are loc prin pul+a*ii care aruncă apa ritmic dea+upra *e-ii de ieșire. ?năl*imea la care ridică apă ace+t tip de pompă e+te cam de două +au trei ori mai mare decât diferen*a de ni-el dintre cele două +ur+e de apă. Poate părea pu*in dar +%ar putea +ă fie +uficient ca +ă umple un ain de +tocare aflat la eta=ul unu +au doi al unei clădiri și are marele a-anta= că func*ioneaă douăeci și patru de ore pe i.
Pompa &enturi /+te o pompă care func*ioneaă e@clu+i- datorită curgerii apei și după cum i +pune și numele, func*ionarea ei are la aă efectul enturi.
118
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
#u e o pompă antrenată de curgerea naturală a apei, deși poate că ar putea fi imaginată și la o a+emenea +cară. / o pompă mică, de+tinată a fi antrenată de furtunul de grădină +au de orice furtun conectat la +ur+ele de apă orășenești iar rolul ei e+te de a +coate apa din diferite aine, utoaie +au pi+cine cu a=utorul pre+iunii apei de la re*ea. Pentru cei care nu știu n ce con+tă efectul enturi... / un efect caracteri+tic curgerii fluidelor și con+tă n faptul că un fluid care curge cu -iteă mare chiar dacă are deit mic, printr%un canal +au conductă ngu+tă E creeaă n urma +a depre+iune care a+oare din mediul ncon=urător imediat apropiat o ma+ă mai mare de fluid antrenat de curgerea rapidă centrală. +tfel, a-ând la intrarea tuului un deit mic, prin a+or*ie din mediul ncon=urător +e -a o*ine la ieșire un deit mult mai mare de fluid. ce+t efect ilu+treaă perfect principiul tehnologiilor Kfree energTL care folo+ind o cantitate mică de energie de mare den+itate energetică frec-en*ă, ten+iune, inten+itate, tura*ie, etc., foarte mari E +e o*ine la ieșire prin aport din mediu o cantitate mult mai mare de energie. /fectul enturi e folo+it n -ariate domenii. +tfel n aeronautică Coandă, 5iciar și al*ii E n indu+trie pentru ame+tecul fluidelor n in=ectoarele enturi ori ame+tecul unui lichid cu un ga, n domeniul -op+irii căci toate pi+toalele de -op+it aplică ace+t efect. ?n aplica*ii ci-ile e+te folo+it n co+metică +uflaiul și pul-eriatorul de parfum E n grădinărit pentru 11$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
+tropiri cu +u+tan*e fito+anitare, ori n ca+ă la -entilatoarele cu efect enturi și multe altele... 6tiu de mult timp că efectul enturi e folo+it pentru ame+tecul fluidelor dar documentându%mă pentru acea+tă carte a fo+t prima oară când am realiat cu ade-ărat că ame+tecul a două fluide prin ace+t efect n+eamnă implicit pomparea lor... minti*i%-ă și de pompa de la pagina 80.
Pompa 'i(hli#ter / o pompă erec mică tuulară cu pi+toane cu ciclu dulu, care are intrarea de &I9 *oli și ieșirea de 1I2 *oli.
Pentru o diferen*ă de ni-el ma@imă la alimentare de '0 m pompeaă la năl*ime ma@imă de &00 m, a-ând deci un raport mode+t de doar ; ori. Deitul e+te mediu de circa ;00 de litri pe i... Dar năl*imea mare compen+eaă... recând mai departe am...
120
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
$âteva propuneri Deși știu că lumea de ai e+te una a contra+telor, a celor mul*i incul*i, proști, ngâmfa*i, egoiști manipulaili și manipula*i, agre+i-i și primiti-i care +e luptă ntre ei pentru orice picătură de re+ur+ă primară, nefiind capaili +ă +e ridice dea+upra primiti-i+mului, dar și a celor pu*ini inteligen*i, altruiști, și pașnici, +per că aceștia din urmă, care mai știu pe ce lume trăie+c +ă reușea+că cum-a +ă ncline alan*a, căci altfel +untem pierdu*i. 5umea a luat%o la -ale și +e ro+togolește tot mai rapid +pre o prăpa+tie căreia ncă nu%i -edem fundul dar care n mod +igur e acolo unde-a, nu foarte departe și care ne așteaptă cu... nimic un #u +tăpânirea ma+elor educate%n +pirit competiti- și concuren*ial și *inute%n ignoran*ă și primiti-i+m de către o KelităL de malefici inteligen*i e+te +olu*ia, ci colaorarea și ntra=utorarea, re+pectul reciproc și iuirea +emenilor și a naturii ncon=urătoare. Planeta +uportă multe, chiar și un parait malefic cu ră+pândire generaliată... căci planeta așa cum +punea foarte pla+tic Heorge Carlin, +e -a +cutura de noi și o -a lua de la capăt cu altă ci-ilia*ie... ?n+ă +peran*a mea e+te că nu +e -a a=unge acolo. ?n +piritul colaorării și a iuirii fa*ă de +emeni și de natura ncon=urătoare am +cri+ acea+tă carte și pe toate cele nouă dinaintea ei și n ace+t +pirit propun și +olu*iile care urmeaă. #u con+umul fără mă+ură și di+cernământ a re+ur+elor primare materiale și energetice ale planetei n dauna ma=orită*ii și eneficiul unei minorită*i e+te +olu*ia progre+ului umanită*ii. #u răutatea și nici +cla-ia, fie ea ma+cată ori legiferată +au nu. 121
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
!olu*ia e+te re+pectul și iuirea naturii și angrenarea ei nedi+tructi-ă n acti-ită*ile noa+tre. De aceea e mai ine fără motoare și fără arme cu a=utorul naturii decât cu motoare și arme mpotri-a ei. 6i aten*ie mare căci ce e pentru noi motor, pentru natură e armă și ce e pentru noi armă, pentru natură e tot armă 4ricât de mult ne%ar iui planeta mamă, dacă -om continua +ă o di+trugem și +ă ne de+fiin*ăm ntre noi -a gă+i și -a aplica +olu*ia de a +căpa de noi, așa cum a mai făcut%o de câte-a ori până acum. 6i pentru că integrarea n natură și colaorarea cu ea n+eamnă nainte de toate o hrană naturală și un trai +ănăto+ +ă -orim un pic de+pre...
Iri(ații rigarea și ngrășarea pământului cu fertiliatori naturali cum ar fi gunoiul de gra=d ori re+turile -egetale mărun*ite, n+o*ite de rota*ia culturilor și tratamentul contra dăunătorilor prin metode iologice, +unt +ingurele metode corecte de cultură a plantelor agricole ... ?n momentul n care ai adăugat +olului chimicale de +inteă, l%ai uci+ ucigând microfauna și microflora care trăiește n el. ar un +ol mort n+eamnă culturi moarte, plante fără poten*ial -iu, fără principii acti-e, care +e luptă ele n+ele cu di+perare +ă +upra-ie*uia+că ntr%un mediu poluat și degradat. ?n momentul n care pe frunele plantelor adaugi +u+tan*e chimice de +inteă le%ai di+tru+... cele plante nu mai +unt -ii și hrănitoare ci +unt niște omii... niște fiin*e malefice care +eamănă cu plantele dar nu mai au nimic hrănitor și enefic -ie*ii ci +unt otră-itoare... ar animalele care +e -or hrăni cu ele, inclu+i- omul -or de-eni niște fiin*e care +e -or 122
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
târ +pre mormânt murind nainte de -reme, purtătoare pe picioare a +umedenie de oli, mor*i -ii, e@emple ale răută*ii și lăcomiei generaliate care a cuprin+ planeta... 6i aten*ie ncă odată +ulinie, că omul e+te și el un animal ... Cine%și mai amintește ai dictonul lui >ipocrate : K!ă%*i fie hrana medicament iar medicamentul hrană L A... #imeni. #ici măcar medicii, care ar treui +ă fie primii care +ă știe și +ă aplice a+ta... ar +pecialiștii din agricultură și ootehnie +econda*i de ntreaga indu+trie alimentară și farmaceutică nu doar că au uitat de mult ace+t dicton, dacă l%or fi știut -reodată, dar prin natura acti-ită*ii pe care o de+fășoară +unt nimic altce-a decât criminali n ma+ă, pe lângă care oameni ca cuceritorii americilor, comercian*ii de +cla-i, ori regele 5eopold, >itler +au Sogoda n%au fo+t decât niște microi nen+emna*i. Dar treuie +ă *inem +eama că dea+upra tuturor ace+tor indu+trii +tau factorii deciden*i care +unt +i+temul ancar mondial, diferite +tructuri +ecrete și politicienii. Ca urmare dacă factorii deciden*i au hotărât +ă tran+forme profitul imediat ntr%un genocid, nouă nu ne rămâne decât +ă ne de+curcăm fiecare func*ie de conștiin*a noa+tră și ori +ă ne integrăm ace+tui +i+tem de-enind parte a lui ori, dacă a-em un pic de conștiin*ă, +ă recurgem la +olu*ii ecologice independente prin care +ă ne a+igurăm o -ia*ă +ănătoa+ă pe cât +e mai poate n conte@tul otră-irii ntregii atmo+fere tere+tre. 4ri a recurge independent de +i+tem la a+emenea +olu*ii e+te implicit a ne a+igura +inguri o hrană +ănătoa+ă formată din plante care nu cuno+c chimicalele și din animale care mănâncă plante care nu cuno+c chimicalele... 6i cum plantele pentru a tran+forma +olul n -ia*ă +ănătoa+ă au ne-oie de apă treuie +ă le irigăm prin +olu*ii cât mai integrate naturii, a+ta n+emnând așa cum reie+e din paginile de până acum, renun*area la 12&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
motopompe care n afară de gomotul pe care%l fac +unt generatoare de otră-uri prin gaele de eșapament și toate hidrocarurile și pie+ele +intetice care le a+igură func*ionarea. șa că deși +i+temul ne%a indu+ ideea că nu po*i ridica apă fără a folo+i motoare, am -ăut de=a că +e poate. ici -om -edea că n afara metodei folo+ite de +trămoșii din ona /giptului și re-etate de nea Junel mai e@i+tă și alte po+iilită*i de a ridica apa din râuri și flu-ii pentru a o pune la di+poi*ia plantelor de cultură ori a oricui are ne-oie de ea. m -ăut la pagina &' că e@i+tă pompe care pot fi antrenate de -ânt. !unt one pe glo unde -ânturile at n permanen*ă. colo e de+tul de ușor a +e con+trui mori de -ânt de mare putere care +ă antrenee prin reductoare adec-ate pompe centrifugale cu deit mare. ce+te pompe nu treuie +ă ridice apa foarte +u+. / +uficient +ă o ridice la 10 ) 20 de metri, căci de acolo acea+tă apă poate fi preluată prin cădere de pompe erec care o -or putea trimite apoi la năl*imi +au la di+tan*e mai mari... Dintre toate tipurile de eoliene care ar putea fi folo+ite n +copul antrenării pompelor de apă centrifugale cel mai indicat e+te fie rotorul multi%pale de+pre care am -orit de=a la pagina &8, fie rotorul tip !a-oniu+ care are a@ul -ertical și e antrenat de -ânt din orice direc*ie ar ate ace+ta. Datorită +uprafe*ei mari e@pu+ă pornește la -itee redu+e ale -ântului și n plu+ oferă și un cuplu la a@ foarte puternic. ce+t tip de rotor nu e foarte nalt, și poate fi realiat prin tăierea pe din două a unui utoi din tală și +udarea celor două =umătă*i fa*ă n fa*ă, pe un a@, depla+ate cu trei +ferturi din diametrul lor. +tfel +e o*ine un rotor !a-oniu+ elementar. Prin +uprapunerea pe același a@ a trei a+emenea rotoare elementare +e o*ine o moară de -ânt !a-oniu+ de foarte mare putere. Cum un utoi de 200 litri din 129
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
tală are năl*imea de circa 80 cm, o a+emenea moară realiată din trei rotoare elementare ar reulta la o năl*ime de circa doi metri și =umătate.
4 aterie formată din ece a+emenea mori de -ânt !a-oniu+, montate n ca+cadă pe malul oricăror +ur+e naturale de apă cu -olum mare, poate antrena aterii de pompe centrifugale care +ă pompee +incron ntr%un reer-or de acumulare ridicat la 10 ) 20 m de unde apoi apa poate fi preluată de pompe erec de putere adec-ată... !olu*ia acea+ta +e poate ridica la orice +cară așa că nu e@i+tă limită a dimen+iunii +i+temului și ca urmare nici a deitului apei pompate. ?n pri-in*a pompelor antrenate de apă, am +pu+ de=a că nu e nece+ar +ă +e pompee apa la mare di+tan*ă de alia râului ci doar +ă fie urcată ntr%un ain de +tocare +ituat la năl*ime, de unde apoi acea+ta +e -a +curge la orice di+tan*ă prin cădere gra-ita*ională +au -a putea fi preluată de pompe erec. 12'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
!ă pre+upunem că a-em un râu cu curgere lină +pecific de șe+ și că lunca lui +e ntinde de%o parte și de alta a +a a-ând o lă*ime de 100 m și o altitudine ma@imă de 90 m. #icio pompă nu -a pompa la acea+tă di+tan*ă n +chim dacă -a ridica apa +pre un ain aflat pe malul râului la năl*imea de 9' de metri, apa -a putea a=unge apoi prin cădere lieră, diri=ată fiind prin conducte +au canale, n orice punct de pe +uprafa*a câmpiei re+pecti-e.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
așeate la câ*i-a m una de alta pe toată lungimea Dunării la fel cum +unt așeate n 4landa morile de -ânt pe marginile polderelor. Dar garantat cel pu*in =umătate din câmpia Dunării +e poate iriga fără a +e con+uma nici un gram de electricitate +au carurant. Ca +ă -ă con-inge*i că am dreptate, +tudia*i un pic harta +udului *ării și -ede*i că diferen*a de ni-el dintre luciul apei Dunării și Câmpia Bomână la circa 100 Jm paralel cu Dunărea e+te cuprin+ă n medie ntre &0 și ;0 de metri. /@i+tă +tructuri artificiale realiate de mâna omului din aglomerări de pământ și piatră care au pe+te o +ută de metri năl*ime. Deci nu ar fi o prolemă realiarea unor dealuri artificiale pe malurile Dunării, nalte de circa '0 ) ;0 de metri năl*ime. ?n plu+ nu e neapărat nece+ar a +e aduce apă doar din Dunăre. !ă nu uităm că de la intrarea +a n *ară și până la -ăr+area n mare, Dunărea inter+ecteaă pe teritoriul *ări noa+tre, deci doar pe partea +a +tângă, aproape o +ută de afluen*i. 4ricum ar fi eu con+ider că printr%un +i+tem a+emănător celui +ugerat de mine aici, +e pot iriga toate terenurile agricole adiacente oricărui râu +au flu-iu. Dar +ă nu uităm de cea mai mare pompă erec din lume care ridica când-a apa direct din flu-iul #il și o a-ârlea la o năl*ime de pe+te o +ută și cincieci de metri #u e nece+ar +ă o con+truim la fel... Doar un neun ar pune piatră pe piatră eci de milioane de cuuri de aalt +au de calcar cu a=utorul macaralelor... care fie -ora ntre noi nu +unt n +tare +ă facă așa ce-a ... Dar +ă nu uităm că ci-ilia*ia noa+tră a con+truit -iaducte și căi ferate aflate la pe+te 100 de metri altitudine pe picioare din eton armat... Deci nu ar fi prea complicat +ă +e pună n practică pompa lui nea Junel coco*ată pe a+emenea picioroange... #u treuie decât -oin*ă cum hai +ă -edem cum ar fi cu... 127
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Apa potabilă Păi... ar fi cam la fel... !au, mă rog, nu foarte diferit. șa cum pompei apă pe câmp o po*i pompa și%n +ate și orașe... Dar +ă nu uităm că apa de ăut pro-ine ade+eori din i-oare pâna freatică E de mare adâncime. Pri-i*i grupa=ul următor :
Bepreintă un i-or forat la o +ută șapteeci de metri adâncime, care curge nentrerupt de circa ece ani și a cărui deit e reglail din șuruul care +e -ede n capul *e-ii e indicat cu +ăgeată roșie E. Dacă +upapa comandată de ace+t șuru ar fi elierată la ma@imum apa ar *âșni pe toată gura *e-ii cu mare pre+iune la câ*i-a metri di+tan*ă... ce+t i-or e+te ntr%un +at din *ara noa+tră și am a-ut plăcerea +ă eau apă din el timp de două +ăptămâni. / o apă e@traordinar de ună și firește foarte rece... Deși nu am mă+urat cele două *e-i... așa... la ochi aș +pune că cea groa+ă e de -reo ece *oli iar cea mai +u*ire de șa+e... 6i după cum +e -ede +upapa nu e de+chi+ă decât ce-a mai pu*in de =umătate... !e%ntâmplă ca ace+t ca particular +ă fie e@emplar pentru multe alte +itua*ii a+emănătoare. -orul +e află ntr%un +at de munte unde-a la două treimi din diferen*a de ni-el a ntregului 128
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
+at. Deci totalitatea go+podăriilor aflate n a-al de ace+t i-or ar putea fi alimentate cu apă de la el prin cădere, dar n amonte de i-or mai +unt -reo 20 de go+podării a căror năl*ime ma@imă e+te de -reo o +ută de metri. Deci dacă i-orul ar fi captat printr%o pompă erec a+tfel ca o parte din apă +ă fie trimi+ă n amonte iar re+tul n a-al ntregul +at ar putea a-ea apă de la ace+t i-or. ntere+ant e+te n+ă că nu +%a putut realia așa ce-a pentru că i-orul deși a fo+t forat de primărie, +e află pe o proprietate particulară iar proprietarul terenului nu a Kcăut la paceL pri-ind condi*iile financiare, n care primăria +ă di+triuie apa ntregului +at... #u știu câtă -oin*ă a fo+t +ă +e realiee apro-iionarea cu apă a +atului, dar n mod +igur lăcomia și%a +pu+ cu-ântul... a+tfel că *ăranii, mai tineri +au mai n a+ton -in pe =o+ de la mare di+tan*ă și cară apă cu idoanele... / drept că unii din ei au noroc că, la fel ca%n orice alt +at de munte și%n +atul lor e@i+tă mai multe i-oare. Dar acelea%+ cu ieșire naturală, pro-enind din pâna freatică de +uprafa*ă și nici unul nu are o apă atât de ună și de rece ca i-orul forat la mare adâncime de primărie... ?n pri-in*a pompării apei din ape de +uprafa*ă. !unt o +umedenie de localită*i pe glo a căror apă potailă pro-ine din a+tfel e +ur+e de apă. #u recomand tratarea ace+tor ape prin metodele chimice practicate n preent n multe +ta*ii de tratare a apei, căci e@i+tă alternati-a tratării ace+tor ape prin mi=loace naturale iologice. #iciun filtru nu poate egala filtrarea naturală a apei. 4ricine a +tudiat un pic de iologie +au oricine a cre+cut pești de ac-ariu ori știe de+pre cultura ac-aponică a legumelor știe ace+t lucru. Din păcate, ma=oritatea +emenilor noștri nu%+ intere+a*i de așa ce-a iar cei care conduc +ocietatea de unde-a 12$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
din -ârful așa i+ei piramide +ociale +unt intere+a*i n +pecial de câștigarea puterii și a anilor, n nici un ca de +ănătatea cetă*enilor. Dar treuie +ă ști*i că un +i+tem de filtrare mic pentru o familie care +ă%*i cure*e perfect apa la fel ca un i-or de munte +e poate realia din cinci utoaie de 200 ) 900 litri din pla+tic. Primele două -or fi +eparate la fund printr%un perete de+păr*itor. Dea+upra ace+tui perete +e -a turna, n primul pietriș iar n al doilea ni+ip. !u peretele de+păr*itor, care treuie +ă fie la năl*ime de circa 20 cm de fund, +e -a introduce *ea-a de legătură cu utoiul următor. pa +e introduce dea+upra și +e +coate de dede+utul +tratului filtrant.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
preluată de la ultimul utoi +au ain dacă -orim de o +cară mai mare E și pompată la un reer-or +uperior de unde +e -a alimenta prin cădere, comunitatea re+pecti-ă. ?n grupa=ul următor -ede*i câte-a +i+teme de tratare a apei care copie natura:
După cum -ede*i totul e -erde, totul e legat de capacită*ile plantelor de a prelua din apă +u+tan*ele și de a o lă+a curată... Căci a+ta fac toate plantele, fie că +unt unicelulare fie falnicii arori : e@trag din apă +u+tan*ele chimice pe care le tran+formă%n propria lor -ia*ă și la+ă apa curată, pură și +ănătoa+ă. cum hai +ă -edem cum putem crea cu a=utorul pompelor...
)lectricitate ?n căr*ile mele am mai -orit de+pre o*inerea electricită*ii cu a=utorul apei. 6i apoi to*i cunoaștem metoda indu+trială folo+ită actualmente de +i+temul energetic gloal de a o*ine electricitate cu a=utorul curgerii apei, n hidrocentrale. 1&1
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
/@i+tă chiar o hidrocentrală atât de mare ncât influen*eaă rota*ia pământului... conform mincinoșilor din pre+ă... /u nu prea pot crede așa ce-a pentru că mai e@i+tă și alte lacuri pe planetă poate la fel de mari ca acel lac și acelea nu au nici un impact a+upra comportării planetei. De ce ar a-ea ace+ta A Doar ca +ă mai +periem oamenii cu o gogori*ă copilărea+că... ?n principiu orice cădere de apă poate fi utiliată pentru o*inerea electricită*ii. Doar că generatoarele folo+ite nu treuie +ă fie cele ce +e utilieaă n marile hidrocentrale care +unt con+truite cu electromagne*i și au un randament e@trem de mic... De -reo &0 ) 90 de ani au apărut pe pia*ă magne*ii +interia*i din pământuri rare. Cei mai puternici dintre ei +unt cei cu neodim și cei cu +amariu. ceștia treuie+c folo+i*i. Cu aceștia +e -a con+trui artianal un alternator a@ial identic celor folo+ite la eolienele de mică putere. ?n penultima carte de+pre energie lieră am e@plicat cum treuie făcut un a+emenea alternator. șa că -oi prelua te@tul și imaginile de acolo.
3eneratorulG rotativ cu agneți – %eși în tinerețea mea era total necunoscut și ca urmare nici folosit, odată cu apariția magneților cu pământuri rare & neodim și samariu ' s#a născut și el... %ar este încă în copilărie căci sunt puțini care știu cum să îl realiee corect. (orbim de )generatorul* axial cu magneți. +u am vorbit despre așa ceva încă din - la pagina /0 a cărții )1ntoarcerea la natură*, dar se pare că nu a interesat mai pe nimeni căci o singură persoană m#a contactat și mi#a cerut concursul la realiarea unui asemenea generator. %in păcate de2a comandase discurile pe care se monteaă magneții iar acestea erau realiate din oțel, ca și 1&2
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
restul pieselor de altfel, fapt ce afecteaă grav funcționarea )generatorului*. "entru ca un asemenea generator să funcționee așa cum am spus eu mai sus în sensul de a scoate mult mai multă putere decât e necesară pentru antrenarea sa este A3!$456 7+C+!A8 să nu fie reliat cu piese ferometalice. !ingura piesă care se permite să fie din oțel fiind axul și lagărele sale. %acă privim grupa2ul de imagini de mai 2os ne putem edifica cum trebuie construit.
(edem că rotorul e reliat din discuri de aluminiu iar statorul care poartă bobinele & fără mie metalic 9 ' din discuri de "A4. +xistă acum un material mai bun decât "A4#ul și anume poliamida. $rice material se va alege trebuie să ne ferim a pune câmpurile magneților în scurt circuit prin piese ferometalice. %e asemenea, deși acest generator nu are bobine cu mie, odată adus în sarcină va genera și el o mică cantitate de putere reactivă care îl va frâna, chiar dacă mult mai puțin decât o mașină electrică clasică. %e aceea e recomandabil ca fie în circuitul fiecărei bobine în parte fie la ieșire să se montee condensatoare de compensare a puterii reactive.
1&&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Chiar și fără aceste condensatoare, acest tip de )generator* produce în mod normal cam de : ori mai multă putere decât e necesară pentru antrenarea sa. ;ac remarca că în imagini e preentat un model experimental de mici dimensiuni, realiat totuși incorect, în sensul că magneții sunt cubici și au suprafața mult mai mică decât e suprafața expusă a bobinelor, ori aceștia trebuie să fie măcar discoidali și de același diametru ca și bobinele. + de la sine înțeles că creșterea puterii induse în bobine e dependentă de puterea magneților. +u aș recomanda realiarea cu magneți cu neodim paralelipipedici cu lungimea un pic mai mare decât diametrul bobinelor și cu raportul dintre lățime și lungime cât mai mare.
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Cum +e con+truiește o turină Pelton cred că am mai +pu+ pe unde-a prin căr*ile mele. !e taie un di+c din tală de ino@, i +e dă o gaură centrală. poi +e cumpără din comer* un număr cât mai mare de polonice +au linguri adânci tot din ino@, cărora li +e de+prind căușul de coadă. Fiecărui căuș i +e face o cre+tătură radială adâncă de câ*i-a centimetri, de gro+imea di+cului. ?n acea+tă cre+tătură -a intra di+cul care apoi -a fi +udat pe căuș de o parte și de alta. ?n felul ace+ta +e o*ine o turină Pelton care, chiar dacă a fo+t realiată cam pe gencnchi, -a fi perfectă pentru nece+ită*ile antrenării unui mic generator a@ial cu magne*i. cum +e pune prolema unde anume poi*ionăm KgeneratorulL n raport cu pompa noa+tră erec.
Poate fi poi*ionat fie pe coloana de aduc*iune, unde-a pe la =umătatea lungimii ei, ca n care acea+ta -a fi pre-ăută cu o onă lărgită de formă di+coidală cu a@ul perpendicular pe *ea-a de aduc*iune a+tfel ca turina montată n interior +ă aiă cupele n interiorul *e-ii de aduc*iune, fie -om monta turina noa+tră direct aca+ă, dea+upra reer-orului de +tocare a apei unde apa care -ine de la pompă +ă curgă pe+te turină antrenând%o. 1&'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
?ntru%cât pompa erec nu trimite apa la fel de uniform ca o pompă centrifugală, generatorul -a fi pre-ăut pe a@, fie alături de turină fie pe capătul opu+, după generator, cu un -olant care +ă uniformiee mișcarea de rota*ie a turinei. 4 altă modalitate foarte +implă de a o*ine electricitate de la o pompă erec, e+te de a +e monta pe a@ul +upapei +ale e@terne niște magne*i puternici care +ă o+cilee ntr%o oină. /lectricitatea o*inută -a fi una n impul+uri dar ace+te impul+uri pot fi +tocate ntr%un conden+ator care +ă fie montat paralel cu un acumulator auto... urmat de un in-ertor. ?n afară de ace+t +i+tem +implu aplicail artianal n go+podăria fiecăruia, treuie +ă *inem +eama că orice +i+tem hidrotehnic de pompare poate fi con+truit mi@t ca +ă producă și electricitate n același timp cu pomparea apei. 4 +olu*ie po+iilă e+te propu+ă de cei de la Kater Poered echnologTL care au pe +aitul lor următoarea imagine :
După cum -edem e un +i+tem integrat energetic de pompare și electrificare.... 6i iată c%a -enit timpul pentru... 1&;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
*ncheiere
m a=un+ a+tfel la +fârșitul celei de%a ecea căr*i de+pre energie lieră... și ultima. #u că n%ar mai fi de +cri+ de+pre ace+t +uiect intere+ant și atât de -a+t. Doar că acum câ*i-a ani când mi%am propu+ +ă +criu de+pre ace+t +uiect, am gândit că un ciclu de ece căr*i ar fi complet lămuritor. ?n ce mă+ură mi%am atin+ +au nu +copul, numai dumnea-oa+tră cititorii ace+tor căr*i pute*i +pune. /u am oo+it de=a +ă +criu atâtea căr*i ntr%un timp atât de +curt. oi lua o pauă... (ă -oi ocupa de alte +uiecte. Poate chiar -oi renun*a definit- la ace+t +uiect... #u știu ncă. 5a +cri+ nu -oi renun*a, pentru că%mi place +ă +criu. (i%a plăcut dintotdeauna. Dar ace+t +uiect m%a oo+it nu doar prin -a+titatea lui ci mai ale+ prin șirul de eșecuri și in+ati+fac*ii, prin criticile pe care le%am nca+at n acești ani de la cona*ionali de%ai mei care cred că dacă ei au făcut o facultate +unt mai deștep*i ca oricine +au care con+ideră cum-a că nu are dreptul +ă%și dea cu părerea de+pre ce-a un om care nu are facultate... ?n ace+t domeniu nu +e pot o*ine reultate pe genunchi decât printr%un noroc chior. Când m%am anga=at n !B4 prin 1$87 pe planșetele de proiectare +e de+ena un nou model de +trung automat. ce+t model a a=un+ +ă intre n produc*ia de 1&7
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
+erie aia patru ani mai târiu taman când eu pără+eam acea farică. 5umea de ai nu mai e capailă +ă n*eleagă că ntre idee, concept și produ+ul final și func*ional +tau ani de ile de muncă de cercetare proiectare și reproiectare, con+truc*ie și recon+truc*ie, a=u+tări și regla=e. Dacă unei farici de mașini unelte care are la di+poi*ie toate re+ur+ele unei farici, i%au treuit patru ani ca +ă +coată pe poartă un produ+ comercial func*ional, oare ce i%o fi făcând pe unii +ă creadă că un om +au o echipă de doi trei oameni, lucrând Kpe genunchiL n curte +au n atelierul impro-iat ntr%o cameră a ca+ei pot mai mult A... ri+t e+te că au o a+emenea gândire cei care di+pun de anii nece+ari pentru a +u+*ine cercetarea iar atunci când +e anga=eaă +ă te +pri=ine și dau curând arama pe fa*ă do-edind că nu cuno+c n ce con+tă de fapt munca de cercetare producti-ă. o*i cei care +%au oferit +ă +pon+oriee -reo ncercare de%a mea de a cerceta ce-a n ace+t domeniu au fo+t foarte deamăgi*i de faptul că nu am a-ut reultatele la care +e așteptau ei n decur+ de doar câte-a ile... De fapt nu le%am a-ut de loc pentru că deamăgirea lor +%a finaliat mereu cu ncetarea colaorării. #u mai +pun că, cu o +ingură e@cep*ie munca pe care am efectuat%o nu mi%a fo+t plătită și chiar au e@i+tat reproșuri de genul că de -reme ce nu am a-ut reultatul așteptat de ei, cum de am tupeul +ă pretind ca munca +ă%mi fie plătită. !ingurul produ+ care +%a con+tituit ntr%o realiare a acti-ită*ii mele din ultimii ani, produ+ pe care nu l%am realiat +ingur ci ntr%o echipă, și care acum e+te n cur+ de re-etare, are n +patele lui câte-a mii de ore de muncă, câte-a mii de euro cheltui*i și o +umedenie de materiale iro+ite... 1&8
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
#u știu ce%i face pe unii +ă creadă că dacă am +cri+ niște căr*i aș fi mai groa- decât o farică. De aceea +pun că n to*i acești ani, n afară de plăcerea de a +crie, nu m%am ale+ decât cu in+ati+fac*ii... n+ati+fac*ia de a oo+i +ă tot ncerc de unul +ingur și fără re+ur+e, in+ati+fac*ia de a nu%mi fi plătită munca, cea de fi mereu ntreat dacă eu mi%am făcut ce-a, ca și cum aș lucra n ca+ă cu ani făcu*i la imprimantă... n+ati+fac*ia de a fi criticat, n=urat, și chiar și in+ati+fac*ia de a fi ătut...
1&$
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
Ane+ă , "revetul ! .//0123 traducere : Cârnaru Cătălin Dan
+, 28879-6 din 2; mai 1$'$ Pompă .u /er/e. irauli. E1ar ( %un#el arren 4hio
plicat ) & ianuarie 1$'' nr. de nregi+trare 97$928 9 re-endicări Cla+ificare 10&%77E cea+tă in-en*ie +e referă la o pompă, n particular o pompă erec. n-en*ia mea oferă economie n e@ploatarea pompei și manipularea unui lichid con*inând materii +olide fine, fără a induce pague păr*ilor moile ale pompei și
190
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
principalul oiect al ace+tei in-en*ii e+te +ă ofere noi pompe munătă*ite de ace+t tip. ?n -reme ce pompele erec comune +unt antrenate de pornirea și oprirea curgerii curgerii apei ri+ipite din care o parte e diri=ată ntr%o cameră cu aer comprimat unde e re*inută de o +upapă de +en+, iar aerul comprimat for*eaă apa +ă urce apoi la un nini-el +up upeerior rior,, po pom mpa mea e erre ecc mun unăătă*i tă*ită tă nu e antr an tren enat atăă prin prin iro+ iro+ir irea ea ap apei ei ci mai e@ e@ac actt prin prin +chi +chim mar area ea pre+iunii aerului la +uprafa*a unei coloane -erticale de apă care e realiată prin crearea -acuumului la aa coloanei, +chimare de pre+iune care pro-oacă mișcare +u+ ) =o+ a coloanei de apă. (ișcarea de+cendentă din tuul care con*ine coloana de apă e limitată de o +upapă plutitoare tip clapetă di+pu+ă n inte interi rioorul rul tuu tuullui. ui. Când Când apa e n rep repau+ +up +upapa răm rămâne de+chi+ă, dar coorârea apei din tu nchide +upapa și capteaă apa n +patele ei. uul -ertical cu apă e conectat cu un tu diagonal +cufundat și coloana de apă din tuul diagonal e+te +uportată de o pe pern rnăă de aer aer. (ișc (ișcar area ea de de+c +cen ende dent ntăă a ap apei ei din din co colo loan anaa -erticală pro-oacă pro-oacă coloana de apă din tuul diagonal +ă +e pună n mișcare. eru erull co comp mpri rima matt din din pe pern rnaa de aer aer a a+o +oar are e en ener ergi giaa de-oltată de coorârea apei din coloana de apă diagonală și n +chim for*eaă ridicarea apei pe tu n +u+ la un ni-el +uperior + uperior a+tfel că de+carcă acea+tă apă pe un tu diagonal dea+upra +olului. ?n -reme ce frontul n pompele erec comune e+te con+ co n+ta tant nt,, fron frontu tull n tuu tuull diag diagon onal al de de dea+ a+up upra ra +upr +upraf afe* e*ei ei treuie +ă crea+că continuu de -reme ce +e de+carcă +ingur la fie fiecare ciclu iclu.. Dac Dacă fro frontul ntul din tu uul ul diag iagon onaal de deaa+upr +upraa +uprafe*ei e+te prea =o+ ca +ă +e poată de+cărca, următorul ciclu de func*ionare l -a ridica până -a a=unge +ă +e de+carce la 191
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
ni-e ni-elu lull pred predet eter ermi mina nat. t. reu reuie ie no nota tatt că lung lungim imea ea tuu tuulu luii diagonal +cufundat treuie +ă fie egal +au mai mare decât năl*imea -erticală a pompei. Conceptul și operarea pompei mele erec munătă*ite depășește economia utiliării pompelor erec comune care utilieaă gra-ita*ia pentru a lucra, pompa mea munătă*ită putând fi folo+ită n +itua*ii n care e impo+iil +ă po*i utilia pompe erec normale. !pre e@emplu pompa erec normală nu po poaate luc ucrra la ni-e i-elul lul la care apa iro iro+ită +ită nu po poaate fi de+cărcată afară iar utiliarea ei e+te a+tfel limitată. Pompa mea munătă*ită poate fi in+talată ntr%un râu +au ntr%un reer-or și -a ridica apa de acolo, fiind a+tfel foarte utilă n alimentarea canelor de iriga*ii, +au poate ndepărta apa din one unde acea+ta e+te n e@ce+ cum ar fi +pre e@emplu n 4landa. Pompa mea munătă*ită poate fi de a+emenea utiliată n one unde apa e+te e@trem de tulure și ncărcată cu noroi și alu-iuni arai-e, fără a a-ea ne-oie de ntre*inere con+tantă și nlocuire a pie+elor n mișcare. tât faptele cât și calculele indică că n pompa mea de tip mu mună nătă tă*i *it, t, efic eficie ien* n*aa creș crește te n rată rată ge geom omet etri rică că od odat atăă cu mărimea pompei, un factor limitator fiind acela că odată cu creșterea creșterea dimen dimen+iuni +iunii,i, crește crește și +oluilit +oluilitatea atea aerului aerului n apă, apă, datorită pre+iunii e@treme a aerului care intră n contact cu turulen*a apei. Ca un e@emplu, un tu diagonal cu +ec*iunea de 1 cm2 și lung de 1'0 cm, cu o diferen*ă de ni-el de &0 ) ;0 cm, e@ercită o pre+iune +tatică de 70 gIcmp la aa tuului, nmul*it nmul*it cu 1'0 1'0 cmc dar pentru fiecare creștere cu 2 a +ec*iunii pre+iunea de-i de -ine ne 28 2800 gIcm gIcmcc nmu nmul* l*it it cu ;0 ;000 cm cmc, c, iar iar da dacă că +ec* +ec*iu iune neaa crește de 9 ori atunci -a fi o pre+iune pre+iune de 9980 gIcmc ori 2900 cmc și tot așa. 192
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
?n de+enul care n+o*ește e@plica*iile și face parte din acea+tă cerere, cerere, e+te e+te arătată alcătuirea in-en*iei mele printr%un printr%un de+en +chematic al pompei mele erec munătă*ită. Pompa erec arătată aici e alcătuită din două tuuri 24 și 4, 24 fiind mai =o+ și +cufundat +u ni-elul apei 3, iar tuul 4 fiind mai +u+ +ituat dea+upra ni-elului apei. Fiecare din tuurile 24 și 4 +unt di+pu+e n poi*ie nclinată n raport cu oriontala și -or fi numite tuuri di+pu+e diagonal. Fiecare tu e preferail +ă aiă +ec*iune rectangulară și +unt așeate unul dea+upra celuilalt iar capătul cel mai de =o+ al lor e conectat printr%o conductă -erticală 22. uul 4 are o de+chidere la capătul cel mai de +u+, care e adaptată conectării unui mi=loc prin care +ă +e poată crea -acuum n tuul 4. ce+t mi=loc poate fi o pompă de -acuum +tandard cu motor, care nu nece+ită a fi de+cri+ă n detaliu. uul 4 e+te +te de a+em +emene neaa dotat otat cu o de de+c +chi hiddere 5, controlată de un roinet 5a, pentru admi+ia aerului atmo+feric n tu. tu. uu uull 24 are +ec*iune uniformă cu e@cep*ia por*iunii oriontale din partea cea mai de =o+ 50, a cărei +ec*iune e+te redu+ă. ?n apropierea capătului +ău cel mai de +u+ tuul 24 are o po por* r*iu iune ne ma maii lar largă 60, n care +e află o +upapă de +en+ raatailă 2-. cea cea+t +tăă o onă nă lărg lărgit ităă e+te e+te +ufi +ufici cien entt de ma mare re pe pent ntru ru a permite de+chiderea completă a +upapei, a+tfel ca +ă permită apei +ă pătrundă lieră n tuul 24, și +ă cur curgă gă n n =o+ =o+ prin prin el. el. !upapa de +en+ 2- +e nchide n momentul n care apa -a a-ea tendin*a +ă +e ntoarcă n +u+ pre-enind a+tfel de+cărcarea tuului pe la partea +uperioară. Două largi camere cu aer comprimat 9 și 52, +unt di+pu+e adiacent și comunică cu capetele cele mai de =o+ ale tuurilor 4 19&
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
și 24. Camerele pot fi realiate prin orice mi=loc și de aceea, con+truc*ia lor +pecifică nu nece+ită a fi de+cri+ă. 4 cameră au@iliară cu aer comprimat 40, comunică cu unul din capetele camerei 9 printr%o de+chidere 40a și celălalt capăt al camerei au@iliare 40 comunică cu partea cea mai de =o+ a tuului 4 prin intermediul unei mici conducte 6. 4 conductă -erticală 5 face legătura ntre atmo+feră și conducta 6 prin care +e -a modifica pre+iunea din tuul 4 +au camera 9 prin intermediul roinetului 2. Conducta de de+cărcare a apei 6 comunică cu camera 9 și de+cărcarea ei prin ea e controlată de +upapa 7. 4 +upapă de +en+ 7 n camera au@iliară 40 permite curgerea apei din tuul 4 prin conducta 6 și prin camera de aer comprimat 9, dar pre-ine ntoarcerea curgerii apei. Por*iunea oriontală 50 a a onei celei mai =oa+e a tuului 24, comunică la un capăt cu o cameră de aer comprimat au@iliară 5 și la capătul celălalt cu camera 52 prin de+chiderea 49. 4 conductă -erticală 55 comunică cu camera 52 și e conectată cu o cameră de aer comprimat C, un roinet 42, controlând +curgerea prin conducta 55. Boinetul 42 +e de+chide pentru a furnia aer comprimat camerei 52, atunci când e nece+ar. 4 conductă -erticală 28, comunică cu por*iunea oriontală 50 a tuului 24, și di+cul +upapei de +en+ 29 din conductă permite condi*iilor de =oa+ă pre+iune din por*iunea 50 +ă de+chidă +upapa 29 și +ă permită admi+ia aerului atmo+feric n por*iunea 50 a conductei. Camera 52 poate a-ea n ona cea mai de =o+ a +a, o conductă 57 de cură*are controlată de un roinet, care +ă permită eliminarea depunerilor de alu-iuni. ?n partea de =o+ a tuului 24 e@i+tă o cone@iune 22a care permite legătura cu conducta de legătură 22. 4 lărgire 25 e formată n 199
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
por*iunea +uperioară a conductei 22, n care +e află +upapa de +en+ plutitoare -. !upapa e+te de+chi+ă atunci când apa din conductă +e află n poi*ie de repau+, și +e%nchide automat atunci când apa curge n =o+ prin por*iunea lărgită 25. 4 de+chidere -2 n +upapa - a+igură o gaură de +iguran*ă care +ă pre-ină locarea +upapei n poi*ia nchi+. De+chiderea de a+emenea reduce erecul hidraulic n conducta 22. ?n func*ionare, pre+upunând că apa a intrat n tuul 24 și a umplut mare parte din conducta 22 până la ni-elul apei e@terne 3, când pre+iunea +cade n tuul 4, după creare -acuumului de către pompa , apa din conducta 22 -a urca n tuul 4, permi*ând pe mai departe intrarea apei n tuul 24 și conducta 22. /nergia apei curgând n =o+ n tuul 24 e a+orită de camerele de aer comprimat 5 și 52 și de -reme ce +upapa 2 pre-ine urcarea apei pe tuul 24 n +en+ in-er+, pre+iunea camerelor de aer 5 și 52 -a for*a apa +ă urce n conducta 22 pentru a pătrunde apoi n conducta 4. Func*ionarea pompei de -acuum treuie +ă fie n rela*ie temporală cu func*ionarea re+tului pompei a+tfel ca +căderea pre+iunii din tuul 4 +ă poată a+ori apa n el până la un ni-el predeterminat, la care +upapa 5a e+te de+chi+ă pentru a admite aer n tuul 4, ac*iune care -a duce la +căderea ni-elului apei n tu. Dar pentru că acea+tă mișcare -a nchide +upapa -, apa -a fi oligată +ă intre n camerele de aer 9 și 40 unde -a comprima și mai mult aerul de acolo. Când +upapa 7 +e de+chide aerul comprimat din camerele 9 și 40 -a trimite apa pe conducta 6. Când apa cooară +uficient n tuul 4 reducând pre+iunea camerei +ale de aer, apa -a pătrunde iar n tuul 24 pe+te ni-elul 3, -a face +ă crea+că iar ni-elul apei din conducta 22 19'
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
până -a trece de +upapa - pentru a +e ndrepta +pre camerele 9 și 40( Prin cele +pu+e anterior e clar pentru to*i că am ndeplinit măcar oiecti-ul principal al in-en*iei mele și de a+emenea e clar tuturor +pecialiștilor că aplicarea in-en*iei de+cri+e aici poate +uferi +chimări +au modificări, pă+trând +piritul in-en*iei și că acea+ta e capailă de utiliări care nu au fo+t de+cri+e aici și +e poate aprecia că de+crierea făcută aici e+te una ilu+trati-ă și că in-en*ia mea nu e limitată +trict la acea+tă de+criere. Ce +e re-endică e+te : 1 ) 4 pompă erec compu+ă din două tuuri lungi, fiecare poi*ionat la un unghi cu oriontala și care +unt +ituate unul dea+upra celuilalt, metode de +tailire a -acuumului n partea +uperioară a tuurilor +pu+e, o conductă conectând partea de =o+ a tuurilor +pu+e, capătul de +u+ al tuurilor +pu+e fiind conectate cu un front de apă, o primă +upapă de +en+ n partea de =o+ a tuului de =o+, permi*ând pătrunderea apei n partea de =o+ a tuului pomenit, +upapă de +en+ care nchiându%+e automat, pre-ine ntoarcerea apei pe tu, o primă cameră de aer comprimat comunicând cu partea de =o+ a tuului de =o+, curgerea apei n tuul de =o+ ac*ioneaă ca un pi+ton care face +ă crea+că pre+iunea n +pu+a cameră de aer comprimat, care mpinge apa napoi și face +ă +e%nchidă pomenita primă +upapă de acce+, a+tfel că apa fiind prin+ă n pomenitul tu de =o+ -a urca n partea de =o+ a tuului de +u+, o a doua +upapă de +en+ n pomenita conductă permi*ând apei +ă circule prin ea +pre pomenitul tu +uperior și pre-enind ntoarcerea apei n pomenita conductă când pre+iunea din camera de aer e in+uficientă ca +ă mai mpingă apa n pomenita conductă, o cameră de aer comprimat +ecundară comunicând 19;
Cătălin Dan Cârnaru
Pompe fără motor
cu partea inferioară a pomenitului tu +uperior, aer comprimat n acea+tă +ecundară cameră de frontul de apă prin+ n tuul +uperior, o cale de ieșire a lichidului comunicând cu a doua cameră de compre+ie a aerului și o cale de comunicare ntre partea de =o+ a tuului +uperior și camera de compre+ie +pu+ă pentru controlarea de+cărcării apei. 2 ) !tructura re-endicării 1 n care pomenitul tu de =o+ are o lărgire n partea +a de +u+, o +upapă de +en+ a+culantă n pomenita lărgire, atârnând n poi*ie -erticală, un orificiu n peretele lateral al păr*ii de =o+ a tuului +pu+, adiacent n +copul +tailirii comunicării cu conducta pomenită, și pomenitul tu a-ând o reducere a +ec*iunii adiacentă onei +ale celei mai =oa+e. & ) !tructura re-endicării 2 mai mult, con*inând o cameră de comprimare a aerului au@iliară, cale de comunicare cu +pu+a primă cameră de compre+ie, cale de legătură cu partea de =o+ a +pu+ului tu de =o+ poi*ionată ntre ele, 9 ) !tructura re-endicării & cuprinând mai mult, un tu oriontal +tailind calea de comunicare ntre partea cea mai de =o+ a tuului de =o+ și pomenita cameră de compre+ie au@iliară, un tu de aer pentru admi+ia aerului n pomenitul tu +curt, și o a treia +upapă de +en+ pentru controlarea curgerii aerului n pomenitul tu. Beferin*e citate n paginile ace+tui re-et : "re-ete !tatele
197
