Cavitatea-orala-faringele-stomacul (1).docx

Sistemul digestiv – Cursul Cursul 5 – Cavitatea Cavitatea orala si structurile asociate avi tate tatea a ora orala A. C avi

Spre deosebire de celelalte componente ale tubului digestiv, cavitatea orală are o histologie diferită. Cavitatea orală este poarta de intrare în sistemul digestiv și aici încep să se producă primele fenomene asociate procesului de digestie: masticația (triturarea alimentelor) cu ajutorul un or organe specializate (dinții) si secreția salivară care pregătește bolul alimentar pentru pasajul în esofag. La nivelul cavității orale există o componentă importantă a apărării imune locale (prin prezența MALT și a amigdalei linguale). Tot la nivelul cavității orale se află limba, iar mucoasa sa dorsală este gustul ului ui (deci are rol senzorial). Cavitatea specializată în vederea percepției simțului gust orală, împreună cu structurile dure de la acest nivel, joacă un rol important în realizarea unor reflexe complexe: degluti ț i a, fonația. Histologia complexă a cavității orale reflectă funcții numeroase, dar și modul complicat în care se desfățoară histogeneza structurilor de la nivelul cavității orale. Stom Sto modeum umul ul  o cavitate orală primitivă, tapetată de epiteliu primordial; apoi urmează o serie de modificări, de invaginări ale epiteliului în mezenchimul subiacent, prin care iau naștere atât structurile dure, cât și cele moi. Tot la acest nivel are loc și glande ei ti roide roide, care se formează dintr -o -o evaginare care apoi procesul de histogeneză a gland migrează caudal. Din punct de vedere anatomic, cavitatea orală este împărțită în: situat anterior de arcadele dentare și delimitat anterior de buze și obraji ;  vestibul – situat posterior de arcadele dentare; c omunică posterior cu  cavitate orală propriupropriu - zisă zisă – posterior faringele prin istmul buco-faringian. Superior este delimitată de palat (dur și moale) și inferior de planșeu (la acest nivel este ancorată limba).

Structură histologică generală 1. Mucoasa orală -un epiteliu de acoperire de diferite tipuri, așezat Orice mucoasă este alcătuită dintr -un pe o membrană bazală, sub care se găsește ț esut esut conjunctiv cu diferite caracteristici, cunoscut ca lamina propria sau corion. Termenul de „mucoasă” este explicat prin faptul că pentru orice mucoasă, cavitatea/ pereții cavității respective sunt umectați în permanență de secreția unor glande, care fie se găsesc în structura mucoasei, fie în structura peretelui respectiv, fie sunt glande asociate (de exemplu, la nivelul cavității

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.









orale sunt glande salivare mici și mari; glande anexe în alte regiuni ale tubului digestiv). În diferite regiuni ale cavității orale, mucoasa are caracteristici caracteristici conformaționale conformaționale și funcționale diferite diferite. a) E pi teli teliul ul de de acop coper i r e Este un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat în în cele mai multe regiuni, dar prr oce cesu sull de ke kerr ati niz niza ar e apare complet , deci cu epiteliu există și regiuni în care p pa pavime imento ntos str str ati fic fi cat (orto)keratinizat și regiuni cu epiteliu pavimentos stratificat ( pa par a)keratinizat , care este un epiteliu stratificat scuamos și la nivelul căruia începe un proces de keratinizare, keratinizare, fără a fi dus dus însă până la capăt capăt. b) Membrana bazală Poate fi dreaptă sau ondulată în anumite regiuni, în care lamina propria subiacentă pătrunde în grosimea grosimea epiteliului epiteliului și formează formează papile. c) L ami na pr pr opr i a esut conjunctiv lax bine vascularizat sau ț esut esut conjunctiv Este constituita din ț esut dens de ns sem semii or ordo donat nat . 2. Subm Submuco ucoasa esut conjunctiv lax sau dens. Există regiuni ale cavității orale în care Alcătuită din ț esut submucoasa este prezentă, în timp ce în alte regiuni ea este absentă. La acest nivel sunt prezente vase mai mari, structuri nervoase mai mari și, tipic pentru cavitatea orală, sunt prezente glande salivare minore, care sunt localizate în fib br e mus uscu cula larr e sc sche hele letti ce. special în imediata vecinătate a unor fi 3. Planurile musculare Aparțin grupelor musculare din zonă: mușchii limbii , orbiculari ai buzelor , muschi uschiii masti stica cato torr i , etc. 4. Str Str uct ucturile uri le su sub bi acente nte (planuri profunde) Pot fi reprezentate de oase ale craniului (planuri profunde osoase, cum ar fi p alatul ucoa asa re r esp spii r ato torr i e a dur , osul mandibular ) sau de piele (la nivelul obrajilor) sau de muco nazo-faringelui (la nivelul porțiunii posterioare, deci in cazul mucoasa ce tapetează vălul palatin).









M uco oasa masti sti cat cator i e  în regiuni care sunt supuse unui stres mecanic important  Muc în timpul masticației ; bolul alimentar presează, produce mișcări de forfecare la

nivelul mucoasei respective, astfel că în acele regiuni există mucoasa masticatorie, o formă specializată de mucoasă orală, specializată cu rezistență mecanică.  Mucoasa specializată  pe fața dorsală a limbii; la acest nivel există muguri gusta gust ati vi . 1. Muc M uco oasa de acop coper i r e Localizare: este cea mai bine reprezentată, fiind prezentă pe fața internă a obrajilor și a buzelor , palat moale, fața ventrală a limbii și planșeul bucal , mucoasa alveolară. Epiteliul este pa pavi mento ntos str str ati fic fi cat neke nekerr ati niza nizat , gros, cu 3 straturi celulare: 1. stratul celu celulelor lelor baza bazale le; 2. strat intermediar (spinos); 3. strat superficial. Epiteliul se descuamează și se înnoiește la aprox imativ 12 zile, sugerând o activitate de proliferare destul de însemnată a celulelor din strat stratul ul bazal. Avantajul medical îl reprezintă accesul facil la celulele descuamate, care pot fi recoltate din salivă sau spută și analizate, inclusiv din punct de vedere genetic. În afară de celulele care formează epiteliul, există și alte populații de celule: în stratul bazal;  melanocite – în celule La L ang nge er hans hans  celule capabile să preia, să proceseze și să prezinte antigene;  celule se găsesc în mod normal printre celulele epiteliale;  celule Merkel  bănuite a fi neuroendocrine pt. că exprimă și markeri neuroendocrini , au citoplasmă clară, dar nu există mari diferențe morfologice între ele și celulele epiteliale;  li lim mfoci focite te i ntr ntra aepi te teliliale ale. Membrana bazală este plicaturată, cudată, iar lamina propria trimite proiecții spre epiteliu, numite papile. Papilele sunt rare și puțin adânci la nivelul mucoasei de

acoperire. Lamina propria este o zonă de ț esut esut conjunctiv , care conține vase sangvine de









fi br e ela elast stii ce, ceea ce  ţesut conjunctiv lax ← fascicule de fibre de colagen, fib permite o oarecare flexibilitate a mucoasei; gland nde e sa saliva livarr e mi no norr e  gla

(tipic pentru mucoasa orală)  buze, limbă, obraji, palat

moale; Sunt glande tubule-acinare tubule-acinare, deci pe secțiuni se pot vedea acini care eventual -un duct excretor de de dimensiuni mici. Din punct de vedere al produsului de drenează într -un secreție sunt seroase, mucoase, mixte; au o secreție salivară continuă, o secreție apoasă, care umectează cavitatea orală. Răspund la stimuli mai puțin decât gla gland nde ele sa saliva livarr e -o oarecare măsură inervației sim majore, dar răspund totuși într -o simp pati ce și p pa aras rasii mpati ce (de exemplu, xe ). xerr ost sto omi a în stimularea de către sist siste emul adr ene nerr gi gic c ).  vase de sânge, nervi. L ipseşte pe faţa ventrală a limbii – epiteliul se continua direct în profunzime cu strr aturi st urile le mus muscu cula larr e, care sunt foarte bine vascularizate vascularizate. Se explică astfel absorbția rapidă a substanțelor a acest nivel . 2. Muc M uco oasa masti sti cator i e Localizare: gingii și palatul dur (în partea sa inferioară), care sunt supuse unor forțe mecanice semnificative în timpul masticației , astfel încât specializările mucoasei masticatorii sunt, în principal, de rezistență mecanică. Mucoasa din această regiune este bine ancorată de planurile profunde profunde, nu se decolează, nu poate fi forfecată. Epiteliul este pa pavi mento ntos str str ati fic fi cat kerat keratii niza nizat (palatul dur) sau pa par aker ker ati niza nizat (gingii). E pi teliul li ul pa par aker atiniz tini zat găzduiește un p prr oce cess i nc nco omple lett de keratinizare, nucleii sunt prezenți în straturile superficiale (caracteristică păstrată de la epiteliul ), neexistând un str nekeratinizat ), str at cor cor nos nos per se de celule degradate, dar există celule cu granulații de keratohialină, care atestă că procesul de keratinizare este început. Prin urmare, există următoarele straturi: 1. stratul celu celulelor lelor baza bazale le; 2. strat spinos; 3. strat granular (minim); 4. strat superficial – cu cu nuclei prezenți. lami na pr opr i a, se descriu: În lam st t i la papile de njunct nj unctii profunde şi dese, astfel încât se realizează









str at r eti cula cularr – ţesut dens ns sem semii or ordo donat nat , cu fascicule groase de  str ţesut conjunctiv de fibre de colagen; la nivelul gingiilor fibrele de colagen se continuă cu cele din periost , ancorând lamina propria de planurile osoase profunde, ceea ce duce la rezistență mecanică. Subm Submuco ucoasa este prezentă numai la nivelul palatului dur , absentă la nivelul

palatului anterior și al gingiilor (anterior  ţesut adipos, care determină apariția unor gland nde e sa saliva livarr e mi no norr e ce se pliuri, unor proeminențe longitudinale; posterior  gla continuă în palatul moale). 3. Mucoasa specializată Este specializată în percepția gustului . Este localizată strict pe suprafața dorsală a limbii. Prezintă papile şi mugur ugurii g ust usta ati vi . B uzele uzele

Sunt organe parenchimatoase, care prezintă un ax și 2 fețe: o față anterioară pii ele și o față posterioară acoperită de p posterioară tapetată de mucoasa orală de acoperire . Între cele două se găsește roșul buzelor sau vermillion. Axul A xul mus uscu culo lo-co -conjun njunct ctii v contine: fibre musculare striate – mm. orbiculari ai buzelor ; gla gland nde e sa saliva livare re mi no norr e (pe fața internă), adipocite ( pe pe fața internă), vase sangvine (zonă bine vascularizată) şi fibre nervoase (zonă bine inervată). Toate incluse în ţesut conjunctiv, bogat în fibre de colagen. pii ele (epiteliu pavimentos stratificat keratinizat , foliculi Faţă externă cuprinde p gland nde e se seb bace cee e, gla gland nde e su sud dor i par e). La comisuri  gra gr anule nulele le F ox-F ordyce rdyce (sunt piloşi, gla gland gla nde e se seb bace cee e mari, compuse, care nu sunt legate de firele de păr , ci secretă la suprafață prin intermediul unui duct comun). Faţă internă ← mucoasă orală de acoperire. teliu u pavim vimentos ntos stra stratif tifi cat cat ke k er atini tinizzat subţire Roşul buzelor (vermillion) ← epi teli subţire + o reţea vasculară bogată ; aceste 2 caracteristici (subțirimea epiteliului și vascularizația bogată) dau culoarea culoarea specific. Obrajii pii ele. Faţă externă este tapetată de p









Central exista un ax, în care se află ț esut esut conjunctiv și planuri musculare care aparțin mușchilor masticatori . Subm Submuco ucoasa ← numeroase gla gland nde e saliva salivarr e, ţesut adipos, uneori sub formă de ). lobuli, în profunzime, mai bine dezvoltat la nou- născut (bula grăsoasă Bichat ). Realizeaza o aderenţă la musculatura buccinatorie prin ţesut conjunctiv neordonat . Organul juxtaoral Chievitz este localizat în spaţiul buco-temporal buco-temporal , medial de ramul ascendent mandibular . Contine insule de celule epiteliale cu aspect scuamos într-o stromă conjunctivă densă , cu terminaţii nervoase libere; f uncţii uncţii presupuse: neuroendocrine, senzoriale. Palatul și uvula palat latului ului dur dur , posterior sunt structurile pa Formează tavanul cavității orale, anterior sunt palat latului ului moale. cele ale pa alatul dur a) P alatul Este acoperit de mucoasă masticatorie ( fără fără submucoasă, cu lamina propria bogată în fibre de colagen), cu falduri fixe; posterior, începe să apară submucoasă, initial cu ț esut esut adi adi po poss, apoi cu gla gland nde e sa saliva livarr e mucoase. b) P alatul alatul moale moale gland nde e Prezinta un versant bucal cu cu EPSNK , cu submucoasă bine reprezentată, cu gla saliva sa livarr e mi mi ci , mucoase + un versant faringian cu epiteliu pseudostratificat cilindric (respirator ). Central se gaseste un ax cu fi ciliat ( fib br e mus uscu cula larr e st strr i ate cu diferite orientări conjuncti unctiv v . și ț esut conj c) Uvula palat latului ului moale; prezinta un ax muscular cu fibre Este similară histologic pa aparținând mușchiului ridicător al vălului palatin . esutul limfoid este bine reprezentat la acest nivel. Ț esutul Limba

Este un organ parenchimatos. Este formată din: ax muscular, fata ventrala si fata dorsala. 1. Axul este constituit din fi A xul mus uscu cula lar r este fib br e mus uscu cula larr e st strr i ate perpendiculare perpendiculare unele pe celelalte. Fibrele musculare sunt orientate diferit, aparţin muşchilor extrinseci , adică











numeroase vase sangvine ce realizează un ap apor ortt imp i mpor orta tant nt de sâ de sânge nge, fibre nervoase  deci limba este bine inervată. Faţă ventrala este constituita din mucoasă orală de acoperire . Nu prezinta sub submuco ucoasa, epiteliul de acoperire stratificat nekeratinizat continuandu-se direct cu strr uc st uctturi urile le mus uscu cula larr e. Faţă dorsală dorsală ← mucoasă specializată . Repere anatomice la nivelul limbii sunt urmatoarele: esut limfoid și cripte. Toată  bază – prezintă – prezintă proeminențe date de abundența de ț esut structura poartă numele de amigdala linguală, separata prin  V-ul lingual ( sulc sulcus us term termii nalis nalis ) ← până la 12 pa papi le ci ci r cum cumvalat late dispuse în formă de V, de  corpul şi vârful limbii; vestigiu al canalului tireoglos, la nivelul V-ului limbii. foram men cecu cecum m – vestigiu  fora Consecința: există perso ane la care sunt prezente resturi de ț esut titi r oi di an în baza limbii, care este normal , funcțional . Baza limbii (posterior) prezinta EPSNK , cripte, amigdale linguale ( ţesut ţesut limfoid ), proemină la suprafaţă difuz şi fo folicul licula ar ), for amen cecum. suprafaţă, precum si for pa api le lingua linguale le (proeminenţe ale Faţa dorsală prezinta p conjunct unctii v de la nivelul lam lami nei nei pr opr i a). și un ax de ţesut conj

Tipuri morfologice de papile linguale:  filiforme – cele cele mai mici, nu se observă cu ochiul liber;  fungiforme – pot pot fi observate ca ca puncte mici, roșii; roșii;  foliate;

epiteliului care antrenează









pe fețele laterale , care sunt ugurii g ust usta ati vi pe vascularizat ; c onţin mugur

mai numeroşi la tineri .

Au aspectul unei “carti deschise”. P api api lele cir ci r cumva cumvalat late e sunt in numar de 8-12 la nivelul V-ului , au un diametru de 0,1-0,2 cm, deci dimensiuni mari. Sunt înconjurate de un şanţ profund (vallum) si sunt acoperite de epiteliu nekeratinizat . În axul conjunctiv prezinta gla gland nde e von von E bne ner r = glande salivare mici. Ele își varsă produsul de secreție printr -un -un duct excretor în șanțul care înconjură papila. Astfel, șanțul din jurul papilei este plin cu saliva produsă de gland gla nde ele vo von E bne ner r , în care se dizolvă substanțele sapide, putând veni în contact cu receptorii diverși care se găsesc pe procesele celulelor senzoriale din mugurii gustativi . ugurii g ust usta ati vi (cea mai mare abundență de MG), pe versantul lateral, Conţin numeroşi mugur în grosimea epi teli teliului ului de acop coper i r e (deci sunt structuri intraepiteliale intraepiteliale). Muguri M uguriii gust gustati vi

Sunt f ormaţiuni ormaţiuni ovoidale 80 x 50 μm. Nu sunt delimitate de o structură propriu zisă. Se găsesc în grosimea epiteliului de acoperire. Porul gustativ constituie o deschidere înspre suprafața liberă a mugurelui gustativ . Prin por proemină prelungirile, procesele apicale ale celulelor senzoriale. Tipuri celulare din cadrul mugurilor gustativi: senzo or i ale (neuroepiteliale) – sunt  senz sunt originea semnalizării semnalizării ce va trimisă aferent spre cortex ; sunt celule mai alungite, mai palide (lig li g ht cells cells);  de susţinere, cu nucleu mai heterocromatic heterocromatic și citoplasmă mai intens colorată (dark cells);  bazale, de dimensiuni mici  joacă rol de celule progenitoare pentru celulele senz senzo or i ale și de susținere.









ugurii lo lorr g ust usta ati vi este percepţia gusturilor : Funcţia mugur sensii bi li la la pH, ASIC  acru (acid ) – dat – dat de scăderea pH-ului, detectată de receptori sens ci d sensi sensing ng i on channe channell); utilizează r ecep ceptor tor i -canale -canale io i onice ni ce; (acid  sărat  dat de prezența ionilor monovalenți (Na+); utilizează receptori-canale ionice, dispuse în special la vârful limbii;  dulce  dat de oligozaharide; utilizează receptori cuplați cu pr pr otei na G;  amar  dat de alcaloizi , este asociat cu o senzație neplăcută, deci are rol de protecție; utilizează receptori cuplați cu pr pr otei na G; glutamatul din bolul alimetar; u tilizează receptori cuplați cu  umami  dat de gluta pr pr otei na G. Dinții deciduală  20 dinţi: 2 incisivi, 1 canin, 2 molari (pe fiecare hemiarcadă);  Dentiţie deciduală  Dentiţie definitive  32 dinţi: 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari, 3 molari (pe fiecare

hemiarcadă), având morfologii diferite. Dinții conțin o cavitate numită camera pulpară, înconjurată de o substanță mineralizată dură care se numește dentină. Dentina este acoperită de smalț la nivelul coroanei dentare, iar la nivelul rădăcinii, dentina este acoperită de cement . Dintele este ancorat în alveolele dentare prin structuri de suport denumite generic periodonțiu (în alveolo-de olo-dentar ntar și osul alveolar ). componența lui intră cementul, li g amentul alve ). La suprafață aceste structuri sunt acoperite de mucoasa gingivală, de tip ti p masti masticato cator r . În camera pul ulp pa di nt nte elu lui i . pulpară se găsește p P ulpa di ntelui ntelui esut me meze zench nchii ma mall păstrat la adult ), cu Este constituita din ţesut conjunctiv tânăr ( ț ț esut celule stelate









Dentina

Este o substanță dură dură, mineralizată, fiind formată din :  componenta anorganică (70%)  cristale de hidroxiapatită; Liniile incrementale von von E bner bner (subţiri) si Owen (groase) apar sub forma unor trasee de culoare mai închisă pe preparatul șlefuit. Tubulii dentinali (canaliculi Tomes) conțin pr pr ocese cese To T omes și fi fib br e ne nerr voase amielinice, din cauza cărora apar dur ure er i le de denta ntarr e. (interglobulare) constituie z zo one de mi ne nerr aliz liza ar e incompleta. Spaţii Czermak ( pre red dent ntii na  componenta organică (30%) (30%) ← p Ma M atr i cea extracelulară este constituita din fibrile de colagen si GAG. Celulele (odontoblaste) încep să secrete predentină la polul lor apical. Predentina se depune acolo și prinde în grosimea ei niște procese apicale ale celulelor, cunoscute sub denumirea de fib fi br e Tom Tomes. Ele se găsesc în spații care nu conțin dentină (canaliculi Tomes). prr edent ntii ne nei i , aceasta se mineralizează. Mineralizarea are loc în După depunerea p denti ntinei nei , vizibile sub forma valuri. Prin urmare, apar diferențe de mineralizare în masa de de linii incrementale. M Mii ne neral ralii zar ea se realizează pe niște molecule sau complexe moleculare, care sunt secretate de odontoblaste în predentină și care sunt numite corpi -o componentă fibrilară ( fibrile de colagen) și căteva domenii abac . Ei sunt formați dintr -o globulare, iar de la acești corpi pornește mineralizarea, care nu este uniforma , determinând apariția spațiilor Czermak . Odontoblastele secretă p prr edent ntii na (matricea organică). Formeaza un strat ce mărgineşte dentina, situate la periferia camerei pulpare. Sunt celule de origine mezenchimală, dar au un aranjament epitelial : sunt dispuse la același nivel,

celulele fiind









Acoperă dentina la nivelul coroanei. Este o substanță mineralizată, cea mai dură din organism, cu 98% componentă anorganică. Duritatea este conferită nu numai de cristalele de hidroxiapatită, ci și de dispunerea lor în structuri prismatice, denumite pr pr i sme sme adamanti nti ne. Ele sunt dispuse radiar de la camera pulpară, având dimensiunea egală cu grosimea stratului de smalț . La acest nivel există linii de creștere (liniile Retzius). Prismele sunt curbate, în formă de S  liniile Hunter-Schreger . Tufele smalţului, situate la joncţiunea smalţ smalţ -dentină, sunt zone de neregularitate neregularitate a mineralizării . Componenta organică (2%)  matrice extracelulară și proteine specifice în formare), enameline, tuftelină, proteine ale smalțului: amelogenină (numai în smalţul în ntarr e tufelor, proteaze, etc. Structura l or tridimensională permite mineralizarea. C ar i i le denta = zone de demineralizare demineralizare. Scăderea pH-ului în cavitatea orală duce la demineralizare. Cariile rezultă în urma modificării echilibrului dintre procesele de mineralizare și cele de demineralizare de la suprafața smalțului în favoarea demineralizării. Componenta organică este produsă de adamantoblaste (enameloblaste) în cursul histogenezei dintelui. Una dintre ultimele etape în histogeneza dintelui este cea de mugure dentar . Ame Amelob loblast laste ele sunt celulele din stadiul incipient de formare a smalţul ui ui , de origine epitelială, rezultate din invaginarea epiteliului de acoperire, care învelește și ia forma mezenchimului subiacent și se termină în zone de țesut epitelial  teaca A melob loblast laste ele, în faza de mug ugur ure e de dentar , pot fi: epitelială Hertwig . Am secr etor i i  sunt celule înalte, cilindrice, avand procese apicale, RER , granule de  sec secreţie  secretă proteine;  de maturare ← caractere ultrastructurale ale celulelor epiteliale de transport ; transportă ioni de calciu.











Nu este vascularizat, deci nu formează siste sisteme H aver s și nu prezintă canale Volkmann. Nutriția cementului se realizează prin intermediul vascularizației prezente la nivelul ligamentului alveolo-dentar . 2. L i g amentul alveoloalveolo-de dentar ntar Este constituit din ţesut conjunctiv dens sub forma fibrelor de colagen ce solidarizează cementul de periost : din substanța fundamental a a cementului pleacă fascicule groase de colagen, care se inseră în periostul osului alveolar ; exista, de asemenea, la acest nivel, fib fi br e oxit xi talanice lanice, fib fi br oblast laste e.

Se formează astfel un fel de hamac în care stă dintele, astfel încât această inserție a dintelui în alveolă permite distribuția forțelor mecanice pe toată suprafața internă a alveolei, dar și un anumit grad de elasticitate elasticitate. este grupat în insule, bine vascularizat (asigură şi nutriţia ul conjunctiv lax este Ţesut ul cementului ). I nsulele epi teli telia ale Mala Malassez ssez sunt resturi ale tecii H er twi g . sup por t , mobilitate, r emo mode delar lare e Funcţiile ligamentului periodontal sunt ancorare, su osoasa, nutriţia cementului , propriocepţie. 3. Alveola dentară Este constituita din os alveolar (compact , la periferie, prezentand inserţia în profunzime) si os de susţinere (situat în ligamentului periodontal









Nazo-faringele

Repere anatomice: coanele nazal, palat moale, orificiul faringeal al trompei lui E usta ustachi chi o, r ece cesul sul far far i ngi ngia an. Histologia nazo-faringelui 1. Muc M uco oasa Este constituita din epiteliu respirator ( pse pseud udo ostr str ati fic fi cat cilind cili ndrr i c ci liat liat ) in porțiunea superioară (coane, tavan) si epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat in porțiunea inferioară si partea ant erioara a pereților laterali. Se intalnesc si porțiuni cu zone alternante de ER și EPNK . Trecerea între cele două tipuri de epiteliu poate fi bruscă sau intermediate de un epiteliu intermediar . 2. Subm Submuco ucoasa Este constituita din ț esut esut conjuctiv bogat în colagen, numeroase gla gland nde e ser ser o (amigdala far ingiană, ami gda mucoase, ț esut lim li mfoi d ( dalele lele tuba tubarr e). 3. In planul profund se se gasesc oase craniene, fața orală a vălului palatin. Oro-faringele și hipo-faringele

Repere anatomice: perete posterior, epiglota, pereții laterali (amigdala palatină), sinusul sinus ul pi r i fo form rm.









 absorbție: compuși metabolici , apă, vitamine, electroliți, etc.  barieră;  protecție imună.

Inglobeaza 3 componente: 1. epiteliu de acoperire; 2. corion (lamina propria); 3. musculara mucoasei. E pi teli teliul ul de acop coper i r e este de tip simp simplu ci lindr lindr i c , de la stomac la colon, in timp ce si canalul anal prezinta prezinta epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat . esofagul si L ami na pr opr i a/corionul este constituita din ț esut conj conjuncti unctiv v lax lax , vase sanguine și limfatice mici , terminații nervoase, ț esut esut limfoid + celule imunocompetente, precum si gland gla nde e ale muc uco oase sei i . Mus M uscu cula larr a muco ucoasei sei integreaza muscular net nete ed organizat în: integreaza ț esut muscular str at i nte nter n – circular ; • str str at exte xter n – longitudinal . • str Rol: mișcări independente ale mucoasei; Este caracteristică tubului digestiv (!).









(*) Stomacul are in plus un str str at i nte nter n oblic. Sfi nct ncter ele (cardial, piloric, valva ileo- cecală, anal intern) sunt condensari de fi fib br e muscular muscu lare e nete netede de. 4. Tunica externă Poate fi seroasă sau adventice. intalnita la A dventi nti cea cea – tesut conjunctiv lax bogat in vase sanguine si limfatice – intalnita • Ad nivelul esofagului toracic, al rectului, al organelor fixate la peretele posterior al abdomenului (organe retroperitoneale), precum bulbul duodenal , colonul si colonul descendent ; ascendent si mezote zotelili u (dublu strat de epiteliu • Seroasă – ţesut conjunctiv lax acoperit de me pa pavi mento ntos simp simplu, continator intermediar – tesut conjunctiv lax ) în restul tubului nelor i ntrape ntraper i tone toneale ale). digestiv (la nivelul or g anelor

Țesutul limfoid asociat tubului digestiv 1. ţesut limfoid difuz ; difuz ; 2. ţesut limfoid nodular (sub forma folicul ); foliculii lor lor limfa limfatti ci ); nodular (sub foliculi li limfa limfatti ci so solitar litar i  esofag, regiunea pilorică a stomacului • folicu stomacului, intestin subţire









Se regaseste pe toată lungimea tubului digestiv si controlează: act actii vi vita tate tea a moto motorr i e a ple lexul xul sub subm muc uco os, vezica tubului digestiv, activitatea secretorie prin fibre care ajung în: p biliară si pancreas. C. E sofa sofagul gul

Muc M uco oasa teliul ul de de acop coper i r e este pavimentos stratificat nekeratinizat (me metap tapllazi azia a 1. E pi teli ). Se realizeaza o t recere bruscă la epi teli mucoase mucoaseii esofagi sofag i ene – esofag Barrett ). teliul ul sim si mplu cilindric al al stomacului. Alte tipuri celulare la acest nivel sunt: celulele endocrine, melanoci melanoci tele tele, celulele Langerhans, limfocite intraepiteliale. esut conjunctiv lax sărac celular , papile 2. Lamina propria este constituita din ț esut gland nde e car di ale  mucus neutru; se gasesc în porțiunea terminală a conjunctive înalte, gla

esofagului și porțiunea inițială a stomacului. 3. Mus M usccula ular a muco ucoasei sei este constituita din fi fib br e mus uscu cula larr e ne nettede orientate predominant longitudinal . În porțiunea inferioară e mai groasă decât musculara mucoasei stomacului. P oate să apară un al treilea strat de fi fib br e mus muscu cula larr e ne netede – circular extern. Subm Submuco ucoasa











chimul gast gastr i c ;  macerarea şi digestia parţială, rezultatul fiind chimul  funcţie secretorie exocrină (H Cl , pepsină, electroliți, mucus) → suc suc gast gastrr i c ;  funcţie secretorie endocrină → SNED  funcţie de absorbţie.

Histologia stomacului Din punct de vedere anatomic si histologic, stomacul se imparte in:  regiunea cardială;  regiunea fundică și a corpului stomacului;  r egiunea egiunea pilorică. Muc M uco oasa 









se gasesc la nivelul bazei glandei; in MO, sunt zi mogene gene) – se  celulele principale ( zi piramidale, uninucleate; au o citoplasmă cu polaritate tinctorială; in ME, regasim zimo ogen gen si vezicule de secreție , RER abundent , pozitionat bazal ; granule de zim pepsinoge sinogen n, lipază, renină ; secretă pe celulele mucoase – se intalnesc la nivelul colului; secreta mucus acid ; sunt

asemănătoare celulelor de suprafață, dar mai mici; sunt de mai multe tipuri: P/D1 secreta grelină (in regiunea celule e endo endocr crii ne – sunt  celul somatosta stati na corpului), EC secreta serotonină (in regiunea corpului), D secreta som (in regiunea corpului), ECL secreta histamină (in regiunea corpului ), iar A glucagon gon (in regiunea fundică). secreta gluca

Cavitatea-orala-faringele-stomacul (1).docx

Recommend Documents